CUM SĂ AVEM UN START BUN LA RAPIŢĂ?

Pregătirile pentru viitoarea cultură de rapiţă trebuie să înceapă imediat după recoltarea culturii premergătoare, atât prin managementul resturilor vegetale, cât mai ales prin pregătirea terenului.

Una dintre cele mai mari provocări la înfiinţarea unei culturi de rapiţă este găsirea unei "ferestre" optime de semănat (august/septembrie), imediat înainte de o ploaie care să favorizeze germinarea şi răsărirea.

Desigur, înainte de semănat este nevoie ca terenul să fie bine pregătit (grădinăreşte), imediat după recoltarea culturii precedente, astfel încât să nu se piardă umiditatea din sol. Apoi, imediat după răsărire, trebuie realizată combaterea (mecanică sau prin erbicidare) a buruienilor, precum şi a dăunătorilor. Ținta este de a se ajunge la stadiul de 8­10 frunze la începutul iernii şi la o densitate de 30­45 plante/mp la ieşirea din iarnă.

Scanează-mă!

70 cm distanţă între rânduri la rapiţă. Alexander Degianski a pariat deja pe asta! În testarea cu această tehnologie a obţinut 4100 kg/ha. Află detalii!

CÂND SEMĂNĂM RAPIŢA?

Dacă se dorește o răsărire timpurie, fermierii trebuie să semene devreme. Adaptarea epocii de semănat se face în funcţie de regiune şi de amplasarea parcelelor. În plus, trebuie urmărită permanent dinamica precipitațiilor. Ideal este semănatul atunci când prognozele anunţă precipitaţii de minim 10 mm.

Cum Gestion M

RESTURILE VEGETALE?

Resturile vegetale de la cultura precedentă joacă un rol important. În cazul în care paiele sunt încorporate în sol, se va evita concentrarea acestora în patul germinativ, la nivelul adâncimii de semănat, deoarece există riscul ca acestea (paiele) să preia din umiditate și azot în detrimentul rapiței. De asemenea, în cazul în care o cantitate mare de seminţe (de la cultura anterioară şi de buruieni) rămâne în teren, există un risc mare de apariţie a samulastrei şi a buruienilor care pot "sufoca" rapița. În acest caz, se recomandă o prelucrare superficială a solului pentru a stimula răsărirea buruienilor, precum şi un tratament cu un erbicid preemergent.

PREGĂTEȘTE CORECT TERENUL!

Rapița este o plantă pretențioasă în ceea ce priveşte structura solului, mai ales atunci când semănatul se face devreme, la mijlocul verii. Operațiunile de prelucrare a solului trebuie limitate la minimum înainte de semănat, pentru a menține umiditatea în sol, dar și pentru a avea o structură bună pentru înrădăcinarea optimă a rădăcinii pivotante. Starea parcelei va determina alegerea lucrărilor ce vor fi efectuate, la 10 sau 20 cm adâncime sau nicio lucrare a solului (în situaţia în care prelucrarea terenului s­a făcut imediat după recoltarea culturii premergătoare).

Diagnosticarea stării structurale a solului se poate face printr­un test relativ simplu, atunci când terenul este umed. Dacă pământul este uscat și dur, diagnosticul este mai dificil. Practic, din fiecare parcelă se vor preleva trei mostre din zone reprezentative, câte o "bucată" de sol cu dimensiunea egală cu a cazmalei (circa 25 x 25 x 25 cm). Apoi eşantioanele de sol sunt examinate prin pipăit și prin spargerea bulgărilor pentru a le studia structura.

Pentru explicații în detaliu și interpretarea probelor, vizualizează un videoclip ilustrativ!

Beneficiile Fertiliz Rii

Cu Azot

Terres Inovia a demonstrat că prin asigurarea necesarului de azot încă din toamnă, cultura de rapiţă poate lupta împotriva larvelor puricelui cruciferelor. Buna aprovizionare cu azot încă din timpul semănatului şi apoi în perioada incipientă de vegetaţie este principala pârghie pentru un start bun al culturii de rapiţă, precum şi pentru creşterea rezistenţei la iernat. De asemenea, toleranța culturilor de rapiţă la atacurile dăunătorilor este direct proporţională cu starea de sănătate şi cu "robusteţea" plantelor.

Testele efectuate de Terres Inovia au arătat că o bună aprovizionare cu azot la intrarea în vegetație aduce un plus de biomasă la începutul iernii și un plus de azot asimilat.

Vezi și alte beneficii ale fertilizării rapiței cu azot, evidențiate de specialiştii Terres Inovia!

5 Recomand Ri 1

.

Rapița are nevoie de un aport ridicat de azot. O producţie de 100 kg de seminţe de rapiţă sau cereale necesită 7 kg de azot. Prin această formulă simplă se poate calcula necesarul de azot (substanţă activă), dar este nevoie şi de o ajustare în funcție de randamentul mediu al parcelei în ultimii 5 ani (excluzând rezultatele din cei mai buni și cei mai "răi" ani).

2. Asigurați disponibilitatea azotului și a fosforului încă din toamnă, în stadiul critic de 5­6 frunze. Dacă solul are un conținut scăzut de azot și fosfor disponibil pentru plante, utilizați îngrășăminte cu asimilare rapidă, chiar gunoi de grajd.

3. Estimarea biomasei. Înainte de repornirea în vegetație este important să se evalueze necesarul de nutrienți al plantelor în condiții reale. Metoda presupune tăierea plantelor de rapiță la nivelul solului în 2­3 parcele, pe suprafața de 1 mp. Masa verde proaspăt recoltată este cântărită (kg/mp) şi raportată la hectar. Aceasta reprezintă masa verde medie a câmpului.

4. Când însămânțarea a fost efectuată înainte de 25 august, în funcţie de condiţiile meteorologice, există riscul de a avea o cultură supradezvoltată toamna, cu o creștere și absorbție puternică și un risc de epuizare a rezervei de azot din sol și de stagnare ulterioară a creșterii.

5. Puricele cruciferelor atacă rapiţa de la răsărire şi până în faza de 3­4 frunze, după care daunele provocate nu mai au importanţă economică. Însă în zonele atacate de larve se pot instala o serie de ciuperci patogne precum Phoma lingam şi Verticillium longisporum sau golurile lăsate de către larve se pot umple cu apă care îngheaţă, crăpând tulpinile.

ATENŢIE LA SEMĂNATUL RAPIŢEI!

Vezi care sunt greşelile frecvente la înfiinţare!

Scanează-mă!

Citește articolul care redă studiul integral și accesează broşura realizată de specialiștii de la Terres Inovia cu rezultatele testărilor practice din teren!