Revista Ferma nr. 20 15-30 noiembrie 2024

ANUL XXVI • NR. 20 (357) • 15-30 Noiembrie 2024

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

Flota de combine New Holland, avantajul competitiv al lui Adrian Iacob 12

Preţ: 11 lei

Articolul ediţiei

„Vânătorii de minimis” sabotează legumicultura 64

Horticultură

Editorial

ANUL XXVI • NR. 20 (357) • 15-30 noiembrie 2024

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 21 (358) va apărea în perioada 1-14 decembrie 2024

Anul agricol 2024, o loterie pentru supraviețuire!

A

nul agricol 2024 s-a manifestat ca o criză mascată, în care efectele schimbărilor climatice, negliența autorităților și costurile disproporționate au strâns fermierii de gât. În ciuda promisiunilor optimiste, multe din politicile și strategiile publice sunt încă o colecție de intenții bune pe hârtie, în timp ce fermierii din România sunt obligați să se confrunte cu provocări reale. În 2024, România a continuat să fie lovită de o secetă severă, cu un deficit de precipitații de 30% comparativ cu media multianuală. Anul acesta, producția de grâu a scăzut cu 15% față de 2023, iar la porumb declinul este și mai drastic, cu 25% mai mic decât anul precedent.

Cu toate acestea, din cele 9,4 milioane de hectare de teren arabil din România, doar aproximativ 2,5% beneficiază de sisteme de irigații, iar fondurile alocate pentru modernizarea acestora au rămas o promisiune perpetuă. Ministerul Agriculturii, în loc să acționeze rapid, pare să se mulțumească doar cu proiecte pe termen lung, unele moștenite, tot pe hârtie. În loc să se concentreze pe reabilitarea infrastructurii existente, guvernul continuă să promită investiții nerealiste care, probabil, nu vor fi finalizate nici în următorii cinci ani. În teorie, România beneficiază de subvenții europene generoase. În practică, micii fermieri sunt adesea excluși din sistemul de subvenții, din cauza hățișului birocratic. În 2024, fondurile prin PAC au crescut cu 5%, însă accesul la ele a rămas la fel de complicat. Doar 40% dintre fermierii mici au reușit să acceseze aceste fonduri, față de 80% dintre fermierii mari.

Autoritățile susțin că lucrează la digitalizarea sistemului, dar în realitate, lucrurile se mișcă cu viteza melcului… și melcul este probabil mai util agriculturii decât oficialii care gestionează fondurile!

Fermierii plătesc de două ori mai mult pentru inputuri decât acum doi ani, dar sunt forțați să-și vândă produsele la prețuri dictate de piața extrem de volatilă. Marja de profit a devenit aproape

inexistentă pentru multe ferme mici și milocii, ceea ce îi determină pe mulți să abandoneze sau să reducă suprafețele cultivate. Este o realitate dură: și în 2024, fermierii români au rămas prizonieri ai pieței și ai prețurilor! În loc să intervină cu politici de sprijin care să atenueze impactul costurilor crescute, guvernul este mai preocupat de scandaluri și dispute interne. Producătorii români de îngrășăminte sunt afectați și ei de crizele internaționale, dar soluțiile pentru a reduce importurile masive întârzie să apară.

Tehnologiile agricole sunt prezentate drept soluția salvatoare, dar realitatea este că fermierii mici și milocii au acces minim la echipamentele moderne. În 2024, doar 5% dintre fermierii din România folosesc echipamente de agricultură de precizie. Restul nu și le pot permite sau pur și simplu nu au instruirea necesară pentru a le folosi. În acest ritm, fermierii români riscă să devină irelevanți pe o piață europeană din ce în ce mai competitivă, unde agricultura digitală nu mai este un moft, ci o necesitate.

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

Cuprins

4

TRACTORUL ANULUI 2025

74

Câștigătorii Tractor of the Year 2025 (TotY) sunt: TotY HighPower (tractoare peste 300 CP): CASE IH Quadtrac 715 ASF Connect (câștigătorul titlului de TRACTORUL ANULUI 2025) TotY MidPower (150-280 CP): FENDT 620 Vario DP TotY Utility: STEYR 4120 Plus TotY Specialized: ANTONIO CARRARO Tony 8900 TRG TotY Sustainable: FENDT e107 Vario TotY Bot: AGXEED 5.115T2 Câștigătorii celor 6 categorii Tractorul Anului 2025 au fost anunțați pe 6 noiembrie, la EIMA Internațional, care s-a desfășurat la Bologna, până pe 10 noiembrie 2024.

• • • • • •

6 6 8

Actualitate

123 de companii agricole în insolvență Cele mai violente fenomene meteo din istoria Spaniei 10 Indagra 2024, o ediție care surprinde?

12 Flota de combine New Holland, avantajul competitiv al lui Adrian Iacob 16 AgroInfo 18 Bugetul agricol al UE, amenințat cu dispariția?!

20 Ordonanța 107/2024 se aplică abuziv!

22 Agricultura în lume: Venituri echitabile pentru fermieri 24 Rezolvarea unei probleme care nu există!

26 ProCredit susține fermierii în tranziția către sustenabilitate 28 Subvenții și un preț corect pentru laptele de capră 32 Ferma în care lactația vacilor durează 600 de zile 36 Când va fi lansat programul ”Rabla pentru Tractoare?”

42 Cultura mare

42 Bursa Agricolă: Piața autohtonă a florii soarelui: Cel mai slab an din ultimii 10, exporturile au scăzut dramatic 44 Cezar Gheorghe:Porumbul NU va avea o creștere de preț spectaculoasă 46 Aplicarea tratamentelor pe timp de noapte. E o opţiune!

50 Florian Vizireanu era gata să renunțe la 300 ha de teren 52 Daniel Itu ar renunța la prășitoare pentru 100% no-till 54 Cosmin Micu e adeptul fertilizării ca la carte 56 Nichifor Lăscău: „Nu vând porumbul sub 1 leu, îl țin în magazie” 58 Greșeala care îți aduce boli și dăunători în lanul cu cereale 62 Sorin Tănase a tratat grâul cu… indiferență la fertilizat!

38 Agricultura 4.0

38 Prima combină electrică din lume!

38 Furajare automată la păşune 40 Roboţi sau tractoare autonome?

Inteligenţa artificială ia decizia!

15-30 noiembrie 2024

72 ”Despre Fendt Ideal, numai de bine!”

74 Tehnologia Joskin: Economie de timp și de bani la fertilizarea organică 78 Krone GX 360 Plus: Remorca de transport polivalentă și compactă 80 Donald TRUMP ameninţă John Deere!

82 Specialiștii HIMEL MASCHINEN, alături de fermieri la Indagra

94

84 Zootehnie

64

40

72 Utilaje agricole

64 Horticultură

64 „Vânătorii de minimis” sabotează legumicultura 68 Pepenoaica lui Adrian Jijie, din Banat în toată țara!

71 Top 5 cele mai bune mere de Voinești

84 Arta potrivirii perechilor: Cum alegi cel mai bun taur pentru vacile tale?

88 Fermierii își vând vacile și investesc în panouri solare!

90 Inducerea pubertății la scrofițe: de ce, când și cum?

92 De cât porumb au nevoie caprele în perioadele critice?

94 Veterinar român în UK. Aceeași meserie, altă abordare 97 Cât au crescut importurile de lapte de vacă în 2024?

98 Mica publicitate

98 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Actualitate

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

123 DE COMPANII AGRICOLE ÎN INSOLVENȚĂ

Agricultura în faliment! Peste 120 de companii agricole au intrat în insolvență în 2024. Motivul principal: incapacitatea firmelor de a-și mai plăti datoriile! Numărul insolvențelor va crește semnificativ în 2025!

I

NFINEXA, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, cu active de peste 150 de milioane de euro în administrare, estimează că vom asista la dezechilibre majore în industria agricolă anul viitor, din cauza afluxului de companii care nu-și vor mai putea plăti datoriile.

“Deși sectorul agricol a fost grav afectat de secete, încă nu se văd consecințele economice, ca urmare a moratoriilor guvernamentale și a celor comerciale, care doar au suspendat datoriile companiilor, nu le-au anulat. În 1 august 2025 vor expira însă ordonanțele și toți cei care au beneficiat de ajutor sunt în pericol de insolvabilitate”, a declarat Radu Tudor, Senior Partner INFINEXA. JUMĂTATE DINTRE COMPANIILE CU PROBLEME, DIRECT ÎN FALIMENT Conform statisticilor INFINEXA, între 1 ianuarie 2024 și 30 septembrie 2024 au fost formulate 123 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva companiilor din sectorul agricol. 66 dintre acestea au fost deja admise de instanță și vizează societăți care cumulează active de peste 300 de

15-30 noiembrie 2024

milioane euro (193 milioane euro în active imobilizate și 112 milioane în active circulante). Aproape jumătate dintre companiile ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment, adică nu mai aveau nicio șansă să se redreseze, 38 în procedura generală a insolvenței și doar una în procedura concordatului preventiv. Prin urmare, vom asista la creșterea semnificativă a numărului insolvențelor în agricultură.

ORDONANȚA AMÂNĂRII DATORIILOR În 2024, Guvernul a instituit o serie de măsuri pentru protecția companiilor din sectorul agricol, în contextul secetei care afectează culturile, printre care și OUG 118/2024, care suspendă obligațiile de plată a datoriilor restante datorate

în anul 2024 către creditori, la cererea debitorului producător agricol, până la 1 august 2025.

“Pentru a evita dezechilibre financiare majore, companiile care au beneficiat de moratoriile guvernamentale ar putea ca, până la expirarea acestora, să maximizeze eforturile pentru stabilizarea activității comerciale din prezent, adică să prioritizeze situația datoriilor curente; în ceea ce privește datoriile acumulate în 2023-2024, recomandarea este să înceapă încă de pe acum negocieri informale cu creditorii, pentru a încadra toate aceste sume într-o viitoare procedură colectivă de redresare, care, planificată corect, se va putea prevedea drept cost în bugetele anilor următori”. precizează Radu Tudor.

50% DIN SUPRAFAȚA ROMÂNIEI ESTE AFECTATĂ DE SECETĂ Cel mai recent studiu al Observatorului European al Secetei, realizat în septembrie 2024, arată că Europa de Est este extrem de afectată de secetă, peste jumătate din suprafața României fiind catalogată drept critică. De altfel, puțin peste jumătate (56,63%) din suprafața țării noastre reprezintă teren agricol (13,5M ha), din care 12,59% (1,7M ha) este afectat de secetă privind culturile de primăvară în 2024, conform studiilor naționale care au stat la baza adoptării OUG 4/2024 și OUG 118/2024.

7

Cirrus – O lume a preciziei Combinație de semănat tractată

I 3.000 l – 4.000 l I 3 m – 6 m

» Acționarea electrică până la cultivarea specifică a zonei parțiale

» Anvelope Matrix

Dozarea acționată electric asigură respectarea precisă și constantă a ratei de însămânțare pentru diferite tipuri de semințe pornind de la 1,5 la 400 kg/ha.

Prelucrarea hărțiilor de cartare cu GPS-Maps este posibilă și în combinație cu administrarea de îngrășământ.

Anvelopele Matrix special dezvoltate consolidează patul germinativ în benzi înaintea brăzdarelor de însămânțare.

De asemenea, acestea asigură rularea optimă a semănătorii în timpul transportului cu până la 40 km/h.

» GPS-Switch și AutoPoint

Datorită GPS-Switch și AutoPoint, Cirrus închide și deschide foarte precis secțiunile la capăt de rând sau în sole cu forme neregulate.

optimă a semințelor » Amplasarea cu cele două sisteme de brăzdare

patului germinativ – » Prelucrarea de asemenea cu sistemul de discuri Minimum TillDisc

Brăzdarul universal simplu-disc RoTeC pro oferă posibilitatea însămânțării chiar și pe soluri cu umiditate extremă. Brăzdarul dublu disc TwinTeC plus de înaltă performanță este extrem de robust și precis chiar și la viteze mari de lucru.

Discurile de prelucrare fără întreținere special înclinate oferă o prelucrare intensivă și nivelare optimă a patului germinativ. În condițiile semănatului cu sistemul de conservare a apei, patul germinav este prelucrat în benzi prin sistemul Minimum TillDisc. Solul este prelucrat în benzi înaintea brăzdarelor de însămânțare.

GreenDrill 501

FerTeC Brăzdar simplu disc

TwinTeC plus Brăzdar dublu disc

»

Buncăr versatil și concept de însămânțare până la inclusiv administrare triplă de produse Cirrus oferă diverse concepte de buncăr pentru o varietate largă de însămânțări. Cirrus-CC poate fi combinat cu GreenDrill pentru a administra până la trei materiale diferite în trei puncte diferite cu contorizare precisă.

Fiecare tip de semințe este perfect contorizat și însămânțat. Fertilizarea precisă radiculară și semănarea de culturi intercalate sunt, de asemenea, posibile datorită unui brăzdar suplimentar cu un singur disc FerTeC. AmaTron 4 terminal ISOBUS

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Sud • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Alda Alin • Vest • alin.alda@amazone.ro • Mobil 0728/098979 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707 | Viorel Doca • viorel.doca@amazone.ro • Tel. 0726/371831

for Innovation | amazone.ro

8

SOS Schimbări climatice!

Cele mai violente fenomene meteo din istoria Spaniei De la Valencia și până în Andaluzia, furtunile extreme de tip DANA au adus, în doar câteva ore, precipitații echivalente unui an întreg, provocând inundații catastrofice, decesul și dispariția a sute de oameni.

C

olegul nostru Liviu Gordea v-a prezentat anul acesta câteva dintre reperele agriculturii spaniole: de la serele și solariile de peste 33.000 de hectare din Almería, la cea mai mare cooperativă agricolă din lume și până la livezile cu fructe tropicale din Andaluzia. Însă aceleași regiuni au fost lovite de unele dintre cele mai violente fenomene meteo din istoria Spaniei.

Sursa foto: efeagro.com

PAGUBE PE ZECI DE MII DE HECTARE Ploile torențiale, grindina și rafalele puternice de vânt au provocat pagube pe zeci de mii de hectare, însumând milioane de euro. „Datele furnizate de COAG (n.r. una dintre cele mai mari organizații ale fermierilor din Spania) arată că numai în regiunile Valencia și RequenaUtiel întreaga producție de kaki și mandarine a fost compromisă, iar peste 35.000 ha de viță de vie și 5.000 ha de

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

migdali sunt complet inundate.

De asemenea, în Andaluzia aproape 4.000 ha de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost distruse, iar în Sierra de Alcaraz (Albacete) grindina a afectat alte 4.000 ha de măslini, viță de vie și migdali. Însă aceste cifre surprind doar o mică parte a dezastrului din teren.

4.200 DE HECTARE DE SERE DISTRUSE ÎN ALMERÍA În localitatea El Ejido (Almería) grindina și vântul puternic au distrus peste 4.200 ha de spații protejate. Jurnaliștii de la revista www.revistacampo.es

subliniază că, în multe cazuri, efectele acestor inundații se vor resimți pe termen lung: „Precipitațiile au depășit 140 de litri/mp în doar câteva ore, iar parcele întregi de pomi fructiferi au ajuns scufundate în torente de până la 1 metru înălțime. Toți acei pomi se vor usca și vor dura ani până când fermierii vor putea să recolteze iarăși kaki, citrice sau măsline”.

SIMILARITĂȚI CU CICLONUL BORIS „Seceta și inundațiile sunt două fețe ale aceleiași monede. O temperatură globală mai mare înseamnă o temperatură mai mare a apei mării. Ceea ce determină mai multă evaporare și mai multă instabilitate în atmosferă. Este suficient un curent rece pentru a transforma totul în furtuni terifiante. În paralel, valurile de căldură usucă tot și cresc evaporarea până la un punct critic. E un ciclu care se derulează din ce în ce mai mult la extreme. O situație similară s-a înregistrat, în urmă cu câteva luni și în Europa Centrală.

După o perioadă extrem de caldă și de secetoasă apele Mării Mediterane și ale Mării Negre au înregistrat temperaturi record, creând premisele pentru apariția unor mase de aer extrem de umede, capabile să genereze precipitații și fenomene severe, precum ciclonul Boris care a lovit România în luna septembrie”, afirmă climatologul italian Stefano Materia, citat de The Guardian.

9

10 AgroExpo

un articol de DANIEL PLĂIAȘU | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează-mă!

Florin Barbu: Nu am vrut să vin la Indagra, sunt foarte dezamăgit! (VIDEO).

Vezi declarațiile ministrului!

INDAGRA 2024, O EDIȚIE CARE SURPRINDE? Bilanț scurt al primelor zile de Indagra 2024: un ministru „foarte dezamăgit” (după cum afirmă el însuși) și foarte critic, efort mult și susținut din partea expozanților și o idee de rebranding - din eveniment agricol în eveniment horticol…

O

rganizatorii îl numesc „Cel mai important târg/eveniment agricol din România”, dar poate au omis să spună un lucru (sau mai multe), pe care le vom nuanța noi: Cândva cel mai mare târg agricol din România, Indagra își reduce suprafața an de an, iar principalii absenți sunt chiar furnizorii importanți de tehnică și tehnologie agricolă (utilaje, echipamente, semințe și soluții de protecție a plantelor).

Poziționarea evenimentului la Romexpo (pe asfalt, într-o zonă aglomerată a orașului) îl face greu accesibil pentru cei care profesează efectiv în agricultură (fermieri).

De cel puțin 5-6 ediții, Indagra pare a fi un eveniment despre agricultură (un eveniment de popularizare a agriculturii) și mai puțin un eveniment agricol per se (Puține lansări de produs, zero demonstrații practice, puțini spe-

1.

2.

3.

15-30 noiembrie 2024

cialiști prezenți și foarte puține tematici de interes).

Raportat la publicul prezent, agricultura ca un hobby pare să domine. La Indagra punctele de atracție nu sunt loturile semincere și nici solele demonstrative (de profil de sol nici nu se poate discuta), ci standurile de flori, pomi fructiferi și unelte de grădinărit; respectiv corturile cu animale (mai ales cai și păsări, inclusiv papagali) și zonele de produse tradiționale.

Companiile importante din domeniul agricol, care încă se încăpățânează să vină, depun eforturi importante să aducă soluții cât mai adaptate pen-

4.

5.

Scanează-mă!

ROMEXPO, replică la decla­ rațiile lui Florin Barbu. ”Nu organizăm acest eveni­ ment pentru a servi politicieni însetați de capital de imagine”!

tru un public mai degrabă curios decât interesat cu adevărat de agricultură.

Aproape an de an, cei care furnizează cu adevărat soluțiile concrete, pe care fermierii le folosesc în câmp, sunt nevoiți să găsească o nișă: fermieri cu jumătate de normă, cei aflați la început de drum, soluții ieftine sau, cum e cazul acestui an, potențialii beneficiari ai programului Rabla pentru Tractoare!

UN TÂRG HORTICOL!?

Tot respectul pentru eforturile depuse de expozanții Indagra 2024 și pentru modul în care aleg să se prezinte în fața unui public atât de generalist! Însă, de partea cealaltă, organizatorii ar putea cu ușurință să facă un rebranding pentru Indagra din eveniment agricol în târg horticol și să spună un adevăr destul de dur: „Indagra este cel mai important eveniment agricol (n.r. al publicului urban) din România!”

11

Performanță cu fiecare strop de apă.

Alege-ți campionul din portofoliul de hibrizi de porumb special dezvoltat pentru cultura irigată

DKC4655

DKC4728

DKC4897

DKC4933

DKC5016

DKC5110

DKC5206

DKC5709

DKC5810

DKC5812

DKC5911

DKC6897

Hibrizi // Protecția plantelor // Soluții digitale

12 Articolul ediţiei

un reportaj de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Flota de combine New Holland, avantajul competitiv al lui Adrian Iacob Licenţiat în economie şi afaceri internaţionale şi deţinător al unei diplome de inginer agronom, Adrian Iacob este un exemplu de adaptare la cerinţele moderne ale agriculturii.

La 38 de ani, acesta lucrează împreună cu tatăl său o suprafaţă de 1.200 de hectare în jurul localităţii Liebling din judeţul Timiş şi deţine o flotă impresionantă de cinci combine New Holland. Le utilizează nu doar în interes propriu, ci este şi prestator de servicii pentru câteva dintre marile exploataţii agricole din zonă.

Până la 3.000 de hectare recoltează, în fiecare an, în plus faţă de nevoile proprii.

D

e agricultură s-a apropiat încă de la vârsta de 15 ani. Iniţial, tatăl său se apucase de cultivat pământul iar la începutul anilor 2000, după retrocedările de terenuri ca urmare a aşa-numitei „Legi Lupu”, a avut loc transformarea societăţii, de la o mică exploataţie familială, la o fermă comercială. La un moment dat

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

ajunsese să exploateze 4.000 de hectare. Cu timpul, însă, a renunţat la o bună parte din terenuri, stabilizându-se în jurul suprafeţelor pe care le lucrează în prezent. „Acum ne orientăm mai mult pe comasarea terenurilor şi mai puţin pe extindere. Vrem totuşi să ne

mărim proprietatea”, ne-a mărturisit tânărul fermier, care deţine circa 60% din suprafaţa pe care o lucrează, restul fiind luată în arendă.

Articolul ediţiei 13

AL DOILEA PROPRIETAR DE CR 10.90 DIN ROMÂNIA În 2014 a achiziţionat prima combină nouă New Holland, după care în fiecare din următorii patru ani a mai cumpărat câte una. „Intrând pe segmentul de prestări servicii era oarecum firesc să ne mărim flota de combine. Am pornit cu un model TC56 achiziţionat la mâna a doua şi în scurt timp am ajuns să fim proprietarii unui CR 10.90. Ţin minte că a fost al doilea astfel de model vândut în România. Este combina care deţine şi până astăzi recordul mondial de productivitate la recoltat”, a ţinut să precizeze bănăţeanul.

Astăzi deţine două unităţi CR 10.90, tot atâtea CR 9.90 şi o CR 9.80. Combine care au fost folosite pentru a recolta o varietate mare de culturi. Începând cu lolium, rapiţă, mazăre, soia şi până la cereale păioase, porumb şi floarea-soarelui. Iar rezultatele au fost mereu la superlativ, spune Adrian.

70 DE HECTARE RECOLTATE PE ZI CU COMBINA NEW HOLLAND CR10.90 La un grâu cu o producţie între 7 şi 8 tone la hectar, a reuşit să recolteze între 65 şi 70 de hectare pe zi cu o combină New Holland CR10.90 şi o masă de recoltat de 12,5 metri. „Ceea ce am observat eu faţă de alţi competitori, o calitate excelentă a materialului recoltat şi pierderi foarte mici. Nu o spun ... ››› 14

14 Articolul ediţiei

››› 13 ... doar eu, ci au constatat asta inclusiv cei cărora le recoltăm. De asemenea, consumul de combustibil pe tona recoltată este la un nivel redus. Acesta a fost, de altfel, un aspect deosebit de important pe care l-am luat în considerare în momentul în care am decis să optăm pentru marca New Holland. Noi am considerat că este tehnologia care ni se potriveşte cel mai bine. Avem inclusiv tractoare de la acest producător.

Chiar şi un încărcător telescopic pe care l-am achiziţionat recent”, ne-a explicat tânărul fermier.

COST DE OPERARE SCĂZUT Evident, având nişte combine mari, şi productivitatea este una ridicată. Pe de altă parte, subliniază tânărul, atât costul de întreţinere, cât şi cel de operare la combinele New Holland este unul dintre cele mai scăzute de pe piaţă.

Nu în ultimul rând, proximitatea faţă de dealer contează foarte mult. „Cei de la AgroConcept ne-au fost mereu aproape, ori de câte ori am avut nevoie. Nu ne-am confruntat niciodată cu dificultăţi din acest punct de vedere. Echipele de service sunt bine pregătite iar magaziile de piese sunt foarte bine aprovizionate.

Problemele au fost rezolvate de fiecare

15-30 noiembrie 2024

dată într-un timp foarte scurt. Mai ales în timpul campaniei, când fiecare oră este extrem de preţioasă şi orice timp pierdut este foarte greu de recuperat”, a constatat proprietarul şi administratorul societăţii Agrivinia 2010.

SECURIZAREA INVESTIŢIILOR Productivitatea mare pe care o au combinele New Holland îl ajută să valorifice la maximum ferestrele de recol-

tat, care sunt din ce în ce mai înguste. „Fiecare doreşte să-şi recolteze cât mai repede suprafeţele pentru a face loc culturilor viitoare. Asta înseamnă agricultura modernă. Numai acţionând la timp îţi poţi securiza investiţiile”, argumentează Adrian. Experienţa de până acum i-a demonstrat că într-un interval de numai şase zile reuşeşte să recolteze 500 de hectare de grâu cu cele cinci combine. Ar putea scurta şi

Articolul ediţiei 15 mai mult aceşti timpi dacă suprafeţele nu ar fi atât de răsfirate. Spune că se pierde mult timp pe drum de la o parcelă la alta.

Despre noul CR11, care are toate şansele să bată orice record în materie de recoltat, susţine că e o combină pe care cu siguranţă şi-o va dori la un moment dat. Dacă şi preţul cerealelor se va stabiliza astfel încât să se poată angaja la o astfel de investiţie...

CEA MAI PROFITABILĂ CULTURĂ Anul 2024 a fost unul dificil, ca pentru mulţi din agribusinessul românesc. În special seceta a pus o presiune mare pe culturi. Grâul a performat cel mai bine anul acesta, atât din punct de vedere al producţiei, cât şi în ceea ce priveşte valorificarea. Rapiţa, în schimb, a dezamăgit. A fost cel mai slab an de când cultivă el rapiţă. „Am obţinut puţin peste 1,7 tone media la hectar. Lipsa precipitaţiilor din toamnă a fost un factor perturbator.

Ca profitabilitate, de regulă rapiţa era cea mai rentabilă la noi în fermă iar, din punct de vedere agrotehnic, cultura de soia ne aduce cele mai mari beneficii.

Anul acesta, însă, grâul a fost cultura cea mai profitabilă. Producţia medie a fost în jur de 6.500 kg la hectar”, a constatat Adrian Iacob. Costul cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii până la recoltat e undeva între 6 şi 7 mii de lei pe hectar, incluzând aici atât cheltuielile directe, cât şi cele indirecte.

Treaba mea ca fermier este să­mi ţin costurile sub control şi la un nivel cât mai scăzut.

Să am o producţie cât mai bună şi cu investiţii cât mai reduse. În rest, noi ca producători, mi­e greu să cred că am putea influenţa într­un fel sau altul preţul cerealelor.

ADRIAN IACOB

PRESIUNEA DĂUNĂTORILOR În toamna aceasta a semănat 500 de hectare cu rapiţă, cam tot atâtea cu grâu şi a prevăzut pentru prima dată înfiinţarea a 100 de hectare cu orzoaică de bere. Mizează, aşadar, mai mult pe culturile de toamnă, în speranţa că nu va avea atât de multe probleme cu seceta. „La rapiţă avem ceva probleme cu răsărirea din cauza presiunii insectelor.

Noi de regulă nu cumpărăm sămânţă tratată. Doar cu fungicid. Preferăm să intervenim punctual în vegetaţie.

De când avem tot felul de restricţii privind utilizarea anumitor substanţe de

PRO SAU CONTRA MIN/NO-TILL Mulţi vorbesc pro sau contra despre minim-till sau no-till. Realitatea este că nu există o reţetă universal valabilă. „Fiecare ar trebui să aplice în ferma sa ceea ce i se potriveşte. Noi suntem la al treilea an de minimum-tillage şi la al doilea de strip-till iar experienţa noastră este una pozitivă până acum şi intenţionăm să continuăm pe acest drum. Mai avem, desigur, anumite sole în care mai intrăm cu discul după ce facem o dezmiriştire şi abia apoi semănăm, dar în general ne-am propus să mergem pe soluţia strip-till”, spune Adrian Iacob.

protecţia culturilor, neonicotinoidele în special, ne confruntăm cu presiuni mari din partea dăunătorilor. La rapiţă suntem deja la al treilea tratament insecticid. Am avut anul acesta inclusiv un atac puternic de furnici, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum. Ne este tot mai dificil să ţinem sub control dăunătorii”, a recunoscut acesta.

STRIP-TILL ŞI NO-TILL Amploarea schimbărilor climatice şi mai ales impactul secetei asupra culturilor agricole l-au determinat să-şi adapteze tehnologia de cultură. Astfel, a adoptat sistemul strip-till şi minim-till, din dorinţa de a conserva apa din sol.

Circa 60% din grâu l-a semănat direct anul trecut iar rezultatele au fost satisfăcătoare, în condiţiile în care s-a înregistrat şi o reducere a costurilor pe hectar. „Prelucratul în benzi ne-a asigurat o economie de peste 20% iar diferenţele de producţie faţă de sistemul convenţional nu s-au simţit. Ba dimpotrivă, aş putea spune, am avut sole în care am recoltat o cantitate mai mare decât suprafeţele pe care am aplicat o tehnologie clasică. Am făcut şi câteva experienţe la soia pe anumite parcele, unde am semănat direct cu o semănătoare strip-till, iar cultura arată foarte bine. Estimez o producţie dublă faţă de tehnologia clasică de semănat”, ne-a declarat Adrian.

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate

VIOLETA MÂŢ alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Au fost emise 359.662 de certificate de plată într-o săptămână Record la plățile făcute fermierilor, crescătorilor de animale!

APIA autorizează la plata avansului pe 2024 și fermierii mari.

Adrian Pintea, anunț despre plata avansului APIA pe hectar și cap de animal!

500 de fermieri din Europa au fost prezenţi la Congresul European al Fermierilor, la Bucureşti.

Mesaj dur al ministrului ungar al agriculturii pentru cei care nu respectă fermierii!

Tânărul comisar propus la Agricultură este fiul unui fermier!

Unii fermieri iau subvenții mai mari decât alții! Ce spune noul comisar agricol al UE? Cuantum pe cap animal al sprijinului cuplat zootehnic pentru acest an.

Suma APIA pe cap de ovină/ caprină pe care o primesc în decembrie crescătorii!

Miliardarii care profită de subvențiile UE pentru agricultură.

Subvențiile agricole n-au mai ajuns la fermele mici!

Cine a luat banii?

15-30 noiembrie 2024

Am scăpat de pesta ovinelor! Liber la export!

RESTRICȚII PENTRU CRESCĂTORII DE OVINE, DOAR ÎN DOUĂ JUDEȚE ANSVSA va menține restricții de mișcare a ovinelor impuse de pesta micilor rumegătoare (PMR) doar în județele Timiș și Caraș-Severin, a anunțat Cristian Mortasivu, director în cadrul ANSVSA. ”Am reușit să asanăm și ultimul focar de PMR din România. Mai avem doar acest ultim focar nestins în Timiș, pentru a cărui stingere trebuie să treacă 30 de zile de la dezinfecția preliminară, care s-a finalizat pe 4 noiembrie. Asta, din păcate, ne obligă să menținem încă restricțiile.

La Tulcea, Constanța, Ialomița, toate focarele sunt stinse și toate restricțiile sunt ridicate.

De azi (6 noiembrie 2024 - n.red.), cu excepția zonei de restricții din Timiș - Caraș-Severin, mișcarea ovinelor pe teritoriul național revine la normalitate, fiind necesare doar documente de mișcare și avizul interjudețean, iar exportul către statele UE nu va mai fi condiționat de acord sau teste PCR. Exportul către Iordania a reintrat în normal, iar detaliile cu Maroc și Arabia Saudită sunt aproape finalizate”, este mesajul transmis oierilor din România de către Cristian Mortasivu.

Ordin ANSVSA pentru gospodăria țărănească

NOI REGULI PENTRU ȚĂRANII CARE VÂND ÎN PIEȚE! Micii producători de legume și fructe își vor putea vinde produsele doar în județele unde se află gospodăria sau în județele limitrofe și vor fi obligați să notifice direcțiile sanitare veterinare județene referitor la locurile unde vând marfa, precum și să respecte anumite condiții de igienă.

Producătorii primari de legume şi fructe care deţin o gospodărie ţărănească trebuie să se înregistreze la direcțiile veterinare județene și vor putea vinde maximum 800 kilograme de produse pe an în piețe.

Pe lângă copia atestatului de producător, a carnetului de comercializare și dovada achitării tarifelor prevăzute de lege, micii gospodari vor trebui să depună la DSV și o notificare privind activitățile desfășurate și locurile de valorificare a produselor din gospodărie, precum și un document din care să rezulte starea de sănătate a producătorului și a membrilor familiei sale.

Ordinul care reglementează funcționarea gospodăriilor țărănești care furnizează alimente de origine non-animală a fost trimis spre aprobare pe 4 noiembrie 2024, a anunțat Ioan Oleleu, vicepreședinte ANSVSA.

Agroinfo

17

Cuantum sprijin producători de legume și cartofi

Guvernul a aprobat, pe 30 octombrie 2024, schema de ajutor de minimis pentru producătorii de legume cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025.

Spriinul se acordă pentru producția de tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde comercializată până la 31 ianuarie 2025 inclusiv.

Producătorii de legume în solarii și sere care au depus cereri de plată la direcțiile agricole județene până la jumătatea lunii noiembrie pot primi maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar, la cursul de 4,9735 lei/euro, însă suma cuvenită fiecărui beneficiar se va reduce proporțional dacă suma totală determinată la plată depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis.

Sursa foto: iStock.com/sonsam

AJUTOARE FERMIERI, APROBATE DE GUVERN!

Bugetul alocat schemei de ajutor este de maximum 124,33 milioane de lei (25 milioane de euro).

De asemenea, Ministerul Agriculturii a propus suplimentarea cu 3 milioane de lei a bugetului pentru plata ajutorului de minimis de 200 euro/ha pentru cartofi.

O nouă cerință pentru fermieri: Condiționalitatea socială

REGULĂ NOUĂ PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA!

Sursa foto: iStock.com/Maryviolet

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, fermierii români vor trebui să respecte noi cerințe, pentru a beneficia de plățile directe APIA pe hectar și cap de animal.

Normele de condiționalitate socială, aprobate deja de Guvern la finalul lunii octombrie, prin HG 1343/2024, publicată în Monitorul Oficial pe 1 noiembrie 2024, sunt legate de condițiile de muncă și de încadrare în muncă ale angajaților din ferme și de anumite obligații ale angajatorului.

Aceste norme, la fel ca și normele privind condiționalitatea de mediu, nu sunt obligatorii pentru a încasa ajutoarele naționale tranzitorii, care se plătesc din bugetul național, nu din fonduri europene.

Ghidul fermierului privind condiționalitatea socială și sistemele de sancțiuni care stabilesc cazurile de reducere/excludere a cuantumului subvențiilor dacă fermierii nu îndeplinesc aceste cerințe vor fi aprobate prin ordin al ministrului Agriculturii, în 90 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de aprobare, adică cel târziu până la finalul lunii ianuarie 2025.

ACTUALITATEA AGROINFO Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Cel mai bogat oier din România, acuzat de fraudă cu subvenții APIA de 2,2 milioane euro!

VIDEO: Dumitru Andreșoi cu cătușe, reținut pentru 30 de zile.

Acuzațiile procurorilor!

Anunț director AFIR: Sesiuni care vor fi lansate în perioada următoare!

108 milioane de euro, bani europeni pentru fermele mici!

Condiții plată subvenții APIA pentru crescătorii de animale!

Luați avans APIA 112 euro/ cap chiar dacă aveți un singur animal!

Avans APIA plătit din sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru acest an.

Lista sumelor APIA pe cap de vacă, bivoliță, oaie/capră virate crescătorilor!

40 de milioane de euro în plus la subvenții APIA, de anul viitor!

Anunț oficial: Mai mulți bani pentru tinerii fermieri!

Va fi înființat un comitet pentru monitorizarea preţurilor!

Ministrul Barbu s-a răzgândit: Plafonarea adaosului comercial a fost amânată!

18 Europa agricolă

Bugetul agricol al UE, amenințat cu dispariția?!

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea să reorganizeze complet politica bugetară a Uniunii Europene iar bugetul agricol al UE ar putea dispărea ca secțiune independentă, așa cum este în prezent.

Î

n cel de-al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (CDU) vrea să restructureze complet politica bugetară a UE. Argumentul principal este că noul model bugetar ar ajuta statele membre cu cea mai mare parte a muncii de gestionare a celor aproximativ 142 de miliarde de euro din acest an.

Cu toate acestea, CE ar controla ieșirile de fonduri, inclusiv cele din bugetul agricol, ținând practic mâna pe ”robinetul” finanțelor europene. Amenințarea principală pentru agricultură este că cele mai mari două alocări bugetare, bugetul agricol cu 41,6 miliarde de euro numai în anul curent și bugetul pentru politica structurală și de coeziune cu 58,1 miliarde de euro, vor fi în viitor unite într-un singur buget total. Bugetul Scanează-mă!

Referendum: fermierii să voteze cum vor fi alocați banii pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PAC după 2027. Vezi cine și unde a lansat propunerea!

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

agricol este în pericol de dispariție, scrie Agrarheute.

CINE VA PUNE ÎN APLICARE ”PLANUL URSULA”?

Până acum, presupusele modificări bugetare circulă doar prin documentele interne de la Bruxelles. Cu toate acestea, unele indicii ale schimbărilor structurale propuse de Ursula von der Leyen se regăsesc și într-o scrisoare oficială adresată noului comisar responsabil cu gestionarea finanțelor UE, Piotr Serafin.

BUGETUL AGRICOL, ABSORBIT ÎN BUGETUL NAȚIONAL Mai exact, Comisia dorește să combine resursele financiare ale UE, care au fost distribuite până în prezent în peste 500 de programe diferite ale UE, în 27

de bugete naționale. În loc să apeleze la fonduri din programele individuale, așa cum s-a întâmplat până acum, fiecare stat membru ar urma să primească un plafon național unic, în care practic va fi inclus și bugetul agricol.

Noul sistem urmează să fie introdus odată cu următorul cadru financiar multianual din 2028. În viitor, ajutoarele agricole și structurale urmează să fie transferate statelor membre, urmând exemplul fondului de redresare Corona, împreună cu cea mai mare parte a bugetului UE, ca o subvenție pentru bugetele naționale. Pentru ca Germania și celelalte 26 de state membre să pună mâna pe banii din bugetul agricol consolidat, ar trebui mai întâi să prezinte Comisiei planuri naționale în care să descrie măsuri concrete și obiective politice și strategice. Doar în cazul în care Comisia va fi de acord cu propunerile statului membru, banii vor fi alocați. Acest principiu al planificării naționale și al acordului asupra unor obiective de succes măsurabile a fost deja aplicat în politica agricolă a UE

Europa agricolă membre decid în unanimitate asupra bugetului UE!

GRANTURILE UE VOR FI LEGATE DE REFORMELE POLITICE Pe lângă bugetele naționale, vor exista doar trei fonduri UE: pentru competitivitate, politică externă și administrație. Toți banii pentru cercetare și inovare, digitalizare, investiții și apărare vor fi alocați pe principii concurențiale.

Von der Leyen afirmă că scopul principal al reorganizării bugetului UE este de a dezvolta un plan pentru fiecare stat membru care să lege fondurile UE de reforme cheie în domenii importante.

RĂMÂN FERMIERII ROMÂNI FĂRĂ SUBVENȚII? Florentin Bercu, Vicepreședinte COPA- COGECA și Director Executiv la UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, confirmă că există temeri serioase în UE privind o reformare profundă a bugetului financiar multianual în care să fie exclusă Politica Agricolă Comună (PAC).

De asemenea, există riscul să nu mai fie securizată suma necesară pentru PAC 2027-2034.

METODA BRUXELLES, UN ”BALON DE PROBĂ” Practic, nu există propuneri din partea Comisiei sau a Direcției Generale Buget a UE privind viitorul cadru financiar multianual. Dar aceasta este o metodă populară la Bruxelles: o posibilă schimbare radicală este ”aruncată” intern în Comisie și apoi sunt examinate reacțiile. Dacă ”balonul de probă” explodează, ideea este rapid anihilată și pusă pe seama unui experiment aparținând unor oficiali nesemnificativi. Pe de altă parte, în cazul în care conceptul își găsește susținători, se va începe efectiv lucrul, chiar dacă într-un ritm mai lent. În 2025 însă, Comisia Europeană va trebui să-și prezinte propunerile pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Statele

UNDE SE DUC BANII DE LA AGRICULTURĂ? „Dacă revine Trump la Casa Albă există riscul unei abordări puțin diferită asupra Tratatului Nord-Atlantic, în sensul creșterii bugetului pentru Apărare la 100 de miliarde de euro. Țări precum Germania și statele nordice, care au o contribuție netă finanțatoare către UE, au anunțat că sunt în recesiune și nu vor suplimenta alocările la bugetul care o să vină pe cadrul financiar multianual, ce va fi dezbătut anul viitor”, ne-a declarat reprezentantul COPA-COGECA. „Noi am cerut într-o scrisoare a COPA- COGECA și a AAC (Alianța pentru Agricultură și Cooperare din România - n.r.) un buget distinct, separat, special pentru PAC, actualizat cel puțin cu rata inflației, buget care

ar trebui să ajungă la 1% din PIB-ul UE (actualmente este undeva 0,4%), menit să acopere constrângerile mult mai dure de mediu, inflația, crizele care au intervenit asupra sectorului agroalimentar”, a precizat Florentin Bercu.

CARE ESTE IMPACTUL ASUPRA ROMÂNIEI? „Se poate modifica cuantumul la Pilonul 1 plăți directe pentru subvenții și Pilonul 2 pentru investiții care se efectuează prin APIA și prin AFIR. Cert e că înaintea oricărui cadru financiar multianual s-a schimbat mecanismul de calcul în defavoarea țărilor nou intrate în UE”, a mai spus Florentin Bercu. Acesta nu a exclus scăderea subvenției pe suprafață și a altor măsuri de spriin.

După ce că fermierii din România vor ajunge la convergența externă de 85% abia în 2027, deși trebuiau să aibă media subvenției europene începând din 2014, acum a mai apărut și această reformă radicală care se dorește a se implementa după modelul PNRR, spune Bercu. Vicepreședintele Copa-Cogeca a oferit și o soluție pentru ca fermierii din România să beneficieze de convergență externă 100% (media subvenției UE, așa cum ar fi trebuit să beneficieze din 2014): Statul român să suplimenteze cu suma necesară Ajutorul Național Tranzitoriu de așa natură încât să compenseze 15% din subvenție: aproximativ 13 euro pe hectar și echivalentul în UVM.

Sursa foto: iStock.com/ ancoay

odată cu planurile strategice naționale de la cea mai recentă reformă PAC.

19

Scanează-mă!

Florin Barbu promite să lupte la Bruxelles pentru subvențiile fermierilor români! Află detalii!

20 Vocea cercetării

ORDONANȚA 107/2024 SE APLICĂ ABUZIV!

Directorul SCDL Buzău, dr. ing. Constantin Vlad, face public prin intermediul Revistei Ferma un apel disperat privind riscul încetării activității de cercetare din cauza OUG 107/2024, despre care susține că este ”aplicată abuziv”. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

TĂIEREA ABUZIVĂ A BUGETULUI ”Apelez la d-voastră pentru că stațiunea noastră, și nu numai, se află într-o situație foarte grea din cauza unor ordonanțe care se aplică abuziv. Prin interzicerea unor achiziții, respectiv prin tăierea abuzivă a bugetului, stațiunea este în imposibilitate de a-și continua activitatea. Menționez că este vorba de venituri proprii, nu subvenții de la buget.

Unitățile din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice se confruntă cu probleme deosebit de grave, care pun în pericol funcționarea unităților de cercetare agricolă din cauza Ordonanței 107/2024 și nu numai.

CHELTUIELI SUSȚINUTE DIN BUGETUL DE STAT Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ca toate unitățile de cercetare, se susține din subvenții de la bugetul de stat și din venituri proprii. Subvențiile de la bugetul de stat susțin în principal o parte din salarii, din veniturile proprii, care constau din proiecte de cercetare și vânzări de produse, se susțin cheltuielile privind: plata muncitorilor zilieri, cheltuielile cu combustibilul, energia termică și electrică, achiziția de îngrășăminte, pes-

15-30 noiembrie 2024

Sursa foto: Facebook/SCDL Buzău

irectorul renumitei stațiuni de cercetare relevă că nu-i este permis să efectueze cheltuieli nici măcar din veniturile proprii: ”nu pot cumpăra din veniturile proprii o cazma”. Iată documentul integral!

Nu pot cumpăra din venituri proprii o cazma, o sapă, o greblă, un computer, un laptop sau un mouse.

DR. ING. CONSTANTIN VLAD Directorul SCDL Buzău

ticide, repararea utilajelor, de capital, prestări de servicii de către laboratorul de certificare a semințelor și controlul calității soiurilor de către ISTIS și alte cheltuieli curente.

ORDONANȚA INTERZICE: Achiziția de obiecte de inventar, ceea ce înseamnă că nu pot cumpăra din veniturile proprii o cazma, o sapă, o greblă, un computer, un laptop sau un mouse.

Repararea utilajelor proprii. Nu se poate repara un acoperiș sau zugrăvi un laborator din veniturile proprii.

Pentru cheltuielile de capital: nu ni se dă buget nici pentru cheltuielile de

• • •

capital prevăzute în proiectele de cercetare și nici din veniturile proprii, pentru că din subvenții nici vorbă.

POSTURI BLOCATE Ordonanțele 296 și 115 au blocat posturile la unitățile de cercetare și ne afectează faptul că nu putem angaja muncitori, pentru că sunt situații în care angajați se pensionează, pleacă la alte entități și riscăm să rămânem fără forță de muncă și se știe ce probleme sunt cu forța de muncă.

MAJORITATEA CHELTUIELILOR LE SUSȚINEM DIN VENITURI PROPRII Noi suntem conștienți că cheltuielile trebuie reduse, însă nu tai cheltuielile de la cei care produc, mai ales că sunt venituri proprii. Pe noi subvenția ne ajută mai mult ca să plătim taxele la stat, care sunt destul de mari; majoritatea cheltuielilor le susținem din venituri proprii.

Dacă nu facem cheltuieli nu avem cum să facem venituri. Aceste ordonanțe ne descurajează și ne pun în imposibilitatea de a face venituri, ceea ce înseamnă închiderea unităților”.

21

22 AgriPress

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu Revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

VENITURI ECHITABILE PENTRU FERMIERI

Reprezentanţii fermierilor şi ai lucrătorilor din sectorul agroalimentar european solicită măsuri urgente pentru a asigura preţuri echitabile care să acopere costurile de producţie din ce în ce mai ridicare.

Î

ntr-o scrisoare deschisă adresată liderilor Uniunii Europene, organizaţiile European Milk Board (EMB), European Coordination Via Campesina (ECVC) şi Federaţia Europeană a Sindicatelor din Alimentaţie, Agricultură şi Turism (EFFAT) cer includerea achiziţiei produselor agricole şi alimentare sub costurile de producţie pe lista neagră a Directivei care reglementează și defineşte practicile comerciale neloiale. Acţiunea vine în urma unor demonstraţii masive la începutul anului 2024, când sute de mii de fermieri din întreaga Europă au ieşit în stradă, aduşi la limită de condiţiile economice şi de trai în continuă deteriorare.

SECURITATEA ALIMENTARĂ, ÎN PERICOL În UE, venitul agricol mediu reprezintă doar 47% din salariul mediu brut, ceea ce face aproape imposibilă reînnoirea generaţională în agricultură şi menţinerea unei economii rurale durabile, argumentează reprezentanţii sectorului. În urma demonstraţiilor fără precedent din iarna trecută, participanţii la Dialogul Strategic au recunoscut nevoia şi importanţa stabilirii unor preţuri mai echitabile pentru producători şi condiţii decente de muncă pentru lucrătorii din agricultură. În acest context, preşedintele EMB, Kjartan Poulsen (foto), avertizează că fermierii rămaşi în producţie au nevoie urgentă de preţuri care să acopere costurile la un nivel constant, într-un moment în care majoritatea tinerilor se îndepărtează de acest domeniu din lipsa perspectivelor financiare.

Kjartan Poulsen

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

AgriPress 23

„Dacă UE nu trimite acest semnal important acum şi nu avansează transpunerea legală, atât producătorii actuali, cât şi noua generaţie vor pierde încrederea că îşi pot construi un viitor în producţia agricolă”, a declarat Poulsen. EFFAT subliniază, la rândul său, legătura între practicile comerciale neloiale şi exploatarea forţei de muncă. „Vânzarea sub costul de producţie duce aproape inevitabil la exploatarea muncii şi la salarii mici”, a explicat secretarul politic Wiebke Warneck. Aceasta susţine că interzicerea achiziţiilor sub costurile de producţie ar proteja atât fermierii, cât şi lucrătorii din sectorul agroalimentar.

Scanează codul QR şi citeşte integral apelul celor trei organizaţii adresat autorităţilor europene!

HANSEN VREA REFORMA PAC Noul comisar european pentru agricultură, Christophe Hansen, a sugerat ca redistribuirea unei proporţii mai mari din fondurile Politicii Agricole Comune (PAC) către fermierii mici să devină obligatorie pentru toate statele membre. În prezent, sprijinul redistributiv complementar pentru sustenabilitate (CRISS) redirecţionează minimum 10% din bugetul Pilonului I către primele 30 de hectare deţinute de fiecare beneficiar. Deşi statele membre au opţiunea de a depăşi acest prag, doar şase dintre ele şi-au structurat planurile strategice PAC pentru a distribui mai mult de 10%.

Hansen a declarat în faţa Comitetului pentru Agricultură al Parlamentului European că acest aspect ar trebui reevaluat. În opinia sa, situaţia politică s-a schimbat, iar presiunile venite din partea comunităţii agricole sunt ridicate. „Trebuie să ne asigurăm că fondurile nu sunt direcţionate în mod disproporţionat către cei cu o capacitate financiară mare. Consider inacceptabil ca miliardarii să primească fonduri semnificative, în timp ce fermierii în nevoie să beneficieze de sume minime, care nu le permit să fie profitabili”, a spus Hansen.

TEAMA DE CENTRALIZARE În timp ce Uniunea Europeană ia în considerare centralizarea fondurilor regionale şi agricole la nivel naţional, regiunile europene solicită o simplificare a gestionării acestora la nivel local. Cele mai mari două categorii de cheltuieli ale UE - Politica Agricolă Comună şi fondurile de coeziune - ar putea fi integrate într-un program unic, gestionat direct de guvernele naţionale, potrivit unui document intern al Direcţiei Generale pentru Buget a Comisiei Europene, consultate de jurnaliştii de la EURACTIV. Fuziunea ar conferi astfel statelor membre o putere sporită în alocarea acestor fonduri prin planurile naţionale strategice, similare mecanismului de redresare şi rezilienţă. Însă multe regiuni europene resping această abordare centralizată a gestionării fondurilor europene, preferând să păstreze controlul local asupra subvenţiilor alocate de Bruxelles. De altfel, multe dintre acestea au reuşit deja să gestioneze cu succes proiecte care combină mai multe surse de finanţare.

Apelul autorităţilor regionale privind simplificarea procedurilor vine după ce acestea au pierdut o parte din controlul asupra FEADR în cadrul PAC 2021-2027, orientată spre planurile strategice naţionale.

Scanează codul QR şi vezi ce scriu jurnaliştii de la Euractiv pe această temă!

Sursa foto: iStock.com/abadonian

CONDIŢII PRECARE DE MUNCĂ

24 AgriPress

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Rezolvarea unei probleme care nu există!

O PIAȚĂ ÎN CREȘTERE Potrivit Bloomberg Intelligence, se estimează că piaţa globală a produselor pe bază de plante ar putea atinge 162 miliarde de dolari până în 2030. În acelaşi timp, Studiul Smart Protein arată o creştere rapidă a cererii de produse pe bază de plante în Europa, cu o creştere de 343% a vânzărilor pentru produsele alternative de peşte între 2020 şi 2022.

Burgerul vegan de la Beyond Meat

Interzicerea denumirilor pentru produsele pe bază de plante creează confuzie pentru consumatori şi are potenţialul de a frâna adoptarea unor diete mai sustenabile, avertizează Uniunea Vegetariană Europeană.

Î

n 2021, guvernul francez a introdus un decret care interzicea utilizarea termenilor asociaţi în mod tradiţional cu produsele de origine animală pentru a desemna un produs care conţine proteine vegetale, argumentând că denumirile precum „burger” sau „cârnaţi” ar induce consumatorii în eroare, făcându-i să creadă că achiziţionează produse de origine animală.

Deşi această justificare a fost folosită pentru a susţine restricţionarea unor astfel de denumiri în întreaga Europă, Parlamentul European a respins în trecut o propunere similară, considerând că dezbaterea este nefondată. ŞI MAI MULTĂ CONFUZIE...

Ironia este că însăşi restricţionarea acestor denumiri, sub pretextul prote-

15-30 noiembrie 2024

jării consumatorilor de confuzie, riscă să creeze şi mai multă confuzie, notează Uniunea Vegetariană Europeană (UVE), într-un articol de opinie publicat recent. „Studiile arată că majoritatea consumatorilor pot distinge între produsele pe bază de plante şi cele de origine animală. Un studiu din 2023 realizat de Gallup Institute a constatat că 92% dintre respondenţi au recunoscut corect somonul pe bază de plante, iar 95% au identificat corect varianta de origine animală. De asemenea, un alt studiu din 2020 a arătat că aproape 70% dintre consumatori susţin utilizarea unor denumiri tradiţionale pentru alternativele pe bază de plante, atâta timp cât ambalajul indică clar provenienţa vegetală a produsului”, precizează UVE.

O PIEDICĂ ÎN CALEA INOVAŢIEI Interzicerea acestor denumiri ar putea fragmenta piaţa unică europeană, afectând capacitatea producătorilor de a vinde produsele transfrontalier. Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis recent că statele membre nu pot impune restricţii suplimentare pe etichetarea alimentelor de origine vegetală, decât dacă stabilesc denumiri legale specifice, ceea ce ar putea duce la o reglementare şi mai confuză.

Pentru UE, limitarea acestor denumiri înseamnă şi blocarea inovaţiei într-un sector aflat în plină expansiune, se mai arată în document.

Scanează codul QR şi vezi în întregime analiza publicată de Uniunea Vegetariană Europeană!

25

26 AgroFinanțare

ProCredit susține fermierii în tranziția către sustenabilitate Timp de şase luni, peste 20 de fermieri au participat la sesiuni de formare și au făcut schimb de experiență pentru a adopta practici de agricultură conservativă și regenerativă, în cadrul Academiei Sustenagora. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.procreditbank.ro

Î

ncheierea primei ediții a Academiei Sustenagora, un program dedicat formării tehnice a fermierilor în practici de agricultură sustenabilă, realizat de ProCredit Bank în colaborare cu EFSE (European Fund for Southeast Europe) și AMAZAG, a fost marcată prin două întâlniri cu fermierii participanţi.

INTEGRAREA PRACTICILOR AGRICOLE REGENERATIVE ÎN FERME Inițiativa Sustenagora răspunde provocărilor generate de factori precum schimbările climatice, presiunea asupra profitabilității afacerilor agricole și necesitatea accesului la informații de calitate. Timp de şase luni, peste 20 de fermieri au participat la sesiuni de formare și au făcut schimb de experiență pentru a adopta practici de agricultură

15-30 noiembrie 2024

conservativă și regenerativă. Informații esențiale despre practicile benefice pentru sol, adaptarea tehnicilor şi a tehnologiilor din fermă, avantajele covoarelor vegetale, stocarea carbonului în sol, beneficiile agriculturii digitale și de precizie, precum şi accesarea fondurilor și finanțărilor dedicate agriculturii sustenabile au fost transmise de către cei implicaţi în program.

DISCUŢII TEHNICE ÎN CÂMP După mai multe serii de întâlniri fizice şi online, grupul de fermieri din vestul ţării participanţi în programul Academia Sustenagora s-a reunit în ferma Agrobilan (Cenad, jud. Timiş). Evenimentul a cuprins o prezentare a fermei, planul de culturi şi tehnologiile folosite, precum şi discuţii tehnice în câmp. Vasile Târziu, administratorul fermei, a prezentat

AgroFinanțare 27 tehnologiile şi experimentele făcute în condiţiile dificile din ultimii ani. Fermierii prezenţi au remarcat abordarea diferită a lucrărilor agrotehnice aplicate în concordanţă cu specificul terenului din fiecare parcelă a fermei, dar mai ales temeinica cunoaştere a biologiei solului, fiziologiei plantelor de cultură şi a buruienilor şi mecanismele de atac ale bolilor şi dăunătorilor.

COLABORARE BUNĂ ŞI ÎNDELUNGATĂ CU FERMIERII "Avem o colaborare bună şi îndelungată cu fermierii din zonă, iar spriinul pe care banca îl oferă cuprinde atât serviciile curente bancare, cât şi partea de finanţare a capitalului de lucru şi a investiţiilor sustenabile în condiţii avantajoase de finanţare, dobândă şi costuri", a spus Karoly Kiss, director sucursală ProCredit Bank Timişoara, cu ocazia întâlnirii finale cu fermierii din vestul ţării implicați în programul Academia Sustenagora.

E NEVOIE DE REZILIENȚĂ AGRONOMICĂ ȘI ECONOMICĂ „Sunt încântat că, alături de partenerii noștri, ProCredit Bank și EFSE, echipa AMAZAG aduce cunoaștere de calitate fermierilor din România, cu scopul de a le crește reziliența agronomică și economică. Mai mult decât atât, prin adoptarea de către fermieri a practicilor de agricultură conservativă, contribuim,

De la stg. la dr.: Karoly Kiss, director sucursală ProCredit Bank Timişoara, și Vasile Târziu

Sectorul agricol reprezintă circa 50% din activitatea sucursalei noastre.

KAROLY KISS

Director sucursală ProCredit Bank Timişoara

împreună, la un mediu mai bun și la o hrană produsă în mod sustenabil. În noul context generat de schimbările climati-

SUSTENAGORA CONTINUĂ ProCredit Bank, împreună cu partenerii săi, își continuă angajamentul de a sprijini dezvoltarea fermelor din România şi tranziția către agricultura conservativă și regenerativă. „Încheierea primei ediții a Academiei Sustenagora reprezintă un pas important în consolidarea rolului nostru ca promotor al practicilor durabile în sectorul agri-business. Acesta este un început promițător, iar interesul tot mai mare al fermierilor ne încurajează să continuăm proiectul dedicat clienților noștri”, a declarat Valentina Neagoe, Șef Departament Clienți Persoane Juridice în cadrul ProCredit Bank.

Cea de-a doua ediție a programului Sustenagora va cuprinde grupe de fermieri din zonele de sud-est și vest ale țării. Înscrierile în Academia Sustenagora sunt destinate exclusiv clienților ProCredit Bank, iar selecția se va face pe baza interviurilor individuale cu fiecare fermier.

Mai multe detalii despre ProCredit Bank și inițiativa Sustenagora găsiţi pe https://www.procreditbank.ro/ sau scanând acest cod QR!

Mă simt foarte bine lucrând cu ProCredit Bank şi colaborez aproape integral cu această bancă în tot ceea ce înseamnă creditare şi investiţiile pe care le fac.

VASILE TÂRZIU

Fermier în jud. Timiș

ce, fermele devin în egală măsură atât un simbol al rezilienței, cât și un fanion al reducerii amprentei de carbon, prin adoptarea de practici prietenoase cu mediul”, a concluzionat Laurențiu Asimionesei, reprezentantul AMAZAG. UN PLUS PENTRU AGRICULTORI "Academia Sustenagora este un program prin care căutăm să ţinem aproape unii de alţii pentru că aşa ne putem influenţa pozitiv reciproc. Este un lucru bun că ProCredit Bank ne coalizează profesional şi este foarte bine ca oamenii să conlucreze şi să fie mult mai aproape. Nu este vorba neapărat de prietenii, este vorba de cunoaştere şi de interacţiuni interumane, care sunt întotdeauna benefice", a spus la rândul său Vasile Târziu.

Sursa foto: iStock.com/ahavelaar

28 AgroFinanțare

Subvenții și un preț corect pentru laptele de capră

90% din caprinele înscrise în Registrul Genealogic sunt producătoare de lapte. De aceea, ar trebui ca și laptele de capră să fie susținut cu subvenții, asemenea laptelui de vacă - cer reprezentanții Asociației Caprirom.

C

apacitatea lactogenă superioară a caprelor (într-o lactație normală, produc cantități de 7-20 ori peste greutatea corporală proprie) atrage un interes economic deosebit față de activitatea de exploatare a acestei specii zootehnice.

SUBVENȚIONARE ÎN FUNCȚIE DE PRODUCTIVITATE În general, producțiile caprinelor din țara noastră sunt orientate către lapte și carne. Dar, aproximativ 90% din efectivele înscrise în Registrul Genealogic sunt producătoare de lapte. ”Laptele îl folosim la procesarea materiei prime care devine produs finit, adică brânzeturi. Este foarte important să ajutăm crescătorii de capre să aibă producții mai mari. Ar fi mai profitabil pentru economia națională să avem cheltuieli cu un efectiv numeric mai mare și cu producții firești, decât să cheltuim pentru a forța o productivitate crescută de la mai puține capre. De aceea, ne dorim pentru acești crescători o subvenție pe litrul de lapte anual sau pe o perioadă de lactație,

15-30 noiembrie 2024

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

în funcție de producțiile raselor respective”, declară Claudiu Anghelescu, Președinte al Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine Caprirom.

1500 - 1600 DE LITRI DE LAPTE PE LACTAȚIE ”În România, cam 90% domină rasele autohtone, respectiv rasele Carpatină și Alba de Banat care obțin între 500 - 600 de litri de lapte pe lactație (rasa Carpatină) și 600 -800 de litri de lapte pe lactație (rasa Albă de Banat). Caprele din rasa Saanen produc undeva la 1000 - 1200 litri pe lactație și mai productivă ar fi rasa Murciano-Granadina, cu 1500 - 1600 litri pe lactație, dar la noi în țară sunt foarte puține ferme care ajung la asemenea nivel de producție”, explică reprezentantul Caprirom.

CUM POATE FI CRESCUTĂ EFICIENȚA FERMELOR? Fermierii ar putea introduce rase specializate în ferme dacă ar exista fonduri cu care să le achiziționeze sau să cumpere masculi și să realizeze o metisare a raselor actuale. ”Am intrat un pic în amănunt, pentru ca aceia care pot duce mai departe mesajul să înțeleagă exact de ce această subvenționare a laptelui de capră ar fi un pas important nu numai pentru creșterea cantitativă, ci și pentru îmbunătățirea calitativă a laptelui și pentru investiții în tehnologii.

Este foarte important să avem un muls igienic, să avem un lapte curat și, mai departe, să susținem prelucrarea materiei prime și obținerea de produse finite procesate”, sublinia Claudiu Anghelescu.

CARE E PREȚUL CORECT AL LAPTELUI MATERIE PRIMĂ?

Cât privește prețul oferit de către marii procesatori din România, nivelul cuprins între 1,80 și 3 lei/litru este considerat a fi foarte scăzut. Reprezentanții Asociației Caprirom precizează ... ››› 30

29

30 AgroFinanțare

Ar fi mai profitabil pentru economia națională să avem cheltuieli cu un efectiv numeric mai mare și cu producții firești, decât să cheltuim pentru a forța o productivitate crescută de la mai puține capre.

CLAUDIU ANGHELESCU

Președinte al Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine CAPRIROM

facilitându-se accesul unor categorii mai largi de oameni la alimente sănătoase, complete și extrem de utile, laptele de capră fiind considerat cel mai bun înlocuitor pentru laptele de mamă.

Andreea Anghel

Claudiu Anghelescu

››› 28 ...că, pentru a se atinge un minim nivel de profitabilitate în ferme, prețul laptelui materie primă ar trebui să se situeze la cel puțin 4-4,50 lei pe litru, diferența fiind susținută prin subvenționare. ”Să nu uităm de contribuția respectivei subvenții inclusiv la ameliorarea raselor. Noi încercăm să facem ameliorare prin selecție în rasă pură, deocamdată. Selecționăm masculii fătați din cele mai bune mame, astfel încât pe aceștia să îi folosim pentru montele ulterioare. Se pot face și hibridări, respectiv să hibridăm femelele din rasele noastre cu un mascul din rase specializate și produșii lor vor avea, într-adevăr, o cantitate mai mare de lapte, dar să nu uităm să ne conservăm rasele locale”, atenționează Andreea Anghel, vicepreședite Caprirom.

din rasa Carpatină de la câmpie și până în vârful muntelui. Aceste animale sunt bine adaptate și aclimatizate condițiilor noastre. Ele ies la pășunat, spre deosebire de animalele din rasele specializate, care dau o cantitate mai mare de lapte, dar nu pot fi duse la pășune”.

CE ÎNSEAMNĂ ASTA? Vicepreședintele Caprirom explică: ”Chiar dacă animalele din rasa Carpatină au o producție mai mică, trebuie să ne menținem rasa noastră locală, pentru că este rasa cel mai bine adaptată condițiilor noastre de mediu. Găsim animale

UN CÂȘTIG ȘI PENTRU CONSUMATORI Reprezentanții Caprirom mai subliniau că subvenționarea laptelui de capră ar reprezenta atât un important spriin acordat fermierilor care luptă pentru dezvoltarea acestui sector zootehnic, cât și o șansă acordată cumpărătorilor,

15-30 noiembrie 2024

DE CE ESTE MAI CALITATIV LAPTELE DE CAPRĂ?

Calitatea laptelelui de capră este superior celorlalte tipuri de lapte deoarece capra mănâncă selectiv. Ajunsă pe pășune, consumă toate acele plante medicinale care se găsesc acolo, precum și muguri. Așadar, alege ceea ce mănâncă și toate aceste produse trec în laptele care este îmbogățit în acești fitonutrienți, ceea ce face ca laptele de capră să fie considerat și un medicament.

PROCESAREA TRADIȚIONALĂ ÎN FERMA DE FAMILIE IA AVÂNT Cât privește actuala tendință generală de realizare a multor investiții în procesarea producțiilor primare, cei doi reprezentanți ai Caprirom spun că deocamdată poate intra prioritar în discuție sectorul de producție primară, în detrimentul procesării la nivel macro. Totuși - mai spun aceștia -, în România au început să se dezvolte ferme familiale care prelucrează în mod tradițional și care își fac marketing propriu și vânzare proprie, reușind să atingă un anumit nivel de eficiență.

Asociația CAPRIROM s-a înfiinţat în anul 1993, la iniţiativa unor specialişti şi crescători din judeţul Constanţa, iar în prezent este acreditată de Autoritatea Națională pentru Zootehnie pentru conducerea Registrului Genealogic pentru rasele Carpatină, Alba de Banat, Saanen, Alpină Franceză, Angora, MurcianoGranadina și Anglo-Nubian. În acest moment, cuprinde aproximativ 1500-1600 de membri, cu un efectiv total de aproximativ 200.000 de capete caprine.

31

32 La Vest de România

Ferma în care lactația vacilor durează 600 de zile

Pare incredibil şi chiar neindicat, însă Tobias Dreher din Lampertsweiler, landul Baden-Württemberg, a adoptat acest sistem de producţie total ieşit din comun. Iar rezultatele sunt cât se poate de convingătoare.

F

ermier la a patra generaţie, Tobias Dreher este proprietarul Drehers Erlebnishof, desemnată de două ori drept cea mai bună fermă de vacanţă din Germania, în 2016 şi 2020. Evident, nu se ocupă doar de agricultură, ci s-a orientat şi spre turism. Lucrează 250 de hectare şi deţine un efectiv de 100 de vaci de lapte din rasa Holstein-Friesian.

Este independent din punct de vedere energetic iar surplusul de energie îl distribuie comunităţii din care face parte.

15-30 noiembrie 2024

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FERMĂ AUTOMATIZATĂ Activitatea din ferma de lapte este în mare parte automatizată. Grajdul a fost ridicat în urmă cu 50 de ani, dar este dotat cu cele mai noi tehnologii, inclusiv cu

panouri fotovoltaice. Un robot de furajare Wasserbauer pregăteşte hrana pe care o administrează animalelor de zece ori pe zi.

FURAJELE DE CALITATE ŢIN PRODUCŢIA LA UN NIVEL RIDICAT Raţia constă de obicei în siloz de porumb (în proporţie de 50%), iarbă (40%) şi furaj concentrat (10%). Procentul de substanţă uscată în furaj este de aproximativ 37%. „Dacă ai un siloz bun de

La Vest de România

Aceste vaci au o curbă a lactaţiei care ţine foarte mult producţia de lapte la un nivel ridicat. De aceea am decis să prelungim ciclul lactaţiei la 600 de zile.

TOBIAS DREHER

Crescător de vaci de lapte în Germania

RESPECT PENTRU MEDIU Ferma Drehers Erlebnishof reprezintă un model inspiraţional de adaptabilitate şi inovaţie în agricultura modernă. De la independenţa energetică la un management atent al efectivului de animale şi până la activităţile agroturistice, Tobias Dreher demonstrează că agricultura tradiţională poate coexista armonios cu noile tehnologii şi cerinţele unui consumator modern. Prin combinaţia de tehnologie, sustenabilitate şi orientare către comunitate, ferma Dreher continuă să fie un reper pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile, axată pe calitate şi respect pentru mediu. Chiar dacă în prezent, producţia de energie este mai profitabilă decât veniturile realizate din activitatea agricolă, fermierul german continuă să privească agricultura cu pasiune şi angajament. Acesta crede cu tărie în importanţa echilibrului între nevoile economice şi cele ecologice, fiind pregătit să facă faţă noilor provocări pe care schimbările din piaţa energiei le vor aduce.

porumb şi iarbă de calitate, atunci şi producţia de lapte este una ridicată. Vacile noastre dau în jur de 11.500 litri de lapte într-un an”, ne explica Tobias, cu prilejul evenimentului de presă organizat de Claas la sfârşit de iunie, în Bad Saulgau. Acesta spune că nu pune ac-

cent pe făina de cereale pentru a nu-şi încărca foarte mult costurile. În rest, se descurcă cu ceea ce produce în fermă.

MULS ROBOTIZAT ŞI FĂTĂRI LA DOI ANI! Adăpostul a fost construit în 1974 de către tatăl său, care a fost ... ››› 34

33

34 La Vest de România ››› 33 ... primul crescător din zonă ce a adoptat sistemul de stabulaţie liberă pentru vaci. În ultimii ani, familia Dreher a investit mult în confortul şi bunăstarea animalelor. Au fost achiziţionaţi doi roboţi de muls LELY Astronaut iar aleile de acces sunt din cauciuc. Asta, recunoaşte Tobias, a redus foarte mult incidenţa problemelor podale. Ceea ce este însă cu adevărat deosebit faţă de majoritatea sistemelor de creştere a vacilor de lapte, în ferma Drehers Erlebnishof perioada de lactaţie durează 600 de zile iar intervalul fătărilor este la doi ani. „Aceste vaci au o curbă a lactaţiei care ţine foarte mult producţia de lapte la un nivel ridicat. De aceea am decis să prelungim ciclul lactaţiei la 600 de zile”, argumentează fermierul german. Media lactaţiilor este în jur de trei.

CAZARE PENTRU TURIŞTI O parte din venituri sunt generate şi de activitatea agroturistică, de care se ocupă în special soţia sa, Claudia. Sfârşitul de săptămână este de obicei foarte animat datorită clienţilor care le vizitează ferma. Familiile cu copii, în special cele care locuiesc la oraş, sunt cele mai interesate de o astfel de experienţă. Nu mai puţin de 11 apartamente sunt disponibile pentru cei care doresc să-şi petreacă vacanţele în mijlocul naturii şi pe lângă animale. Există şi o mică grădină zoologică care este populată cu ponei, capre, măgari, iepuri, găini, raţe şi alte orătănii. „Copiii sunt cei care îşi doresc de obicei să viziteze o fermă de animale cum este a noastră, nu părinţii. Şi odată ce ne trec pragul, vor să revină. Sunt familii care s-au cazat la noi şi de 1015 ori”, ne-a asigurat Tobias. Unii, în schimb, mai ales locuitorii din zonă, vin doar pentru a cumpăra produse proaspete de la magazinul din fermă, cum ar fi lapte, ouă, cartofi, chiar şi îngheţată.

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

VACI CARE DAU 60 LITRI DE LAPTE PE ZI În ceea ce priveşte managementul reproducţiei, Tobias foloseşte material sexat pentru inseminarea artificială atunci când consideră că este necesar pentru a gestiona efectivul de animale.

Astfel, animalele neproductive sunt scoase din turmă. Lactaţia prelungită nu pare să creeze un disconfort pentru vaci. De altfel, atmosfera din adăpost este una liniştită, întregul ”set-up” fiind conceput pentru a provoca cât mai puţin stres animalelor. Asta are un impact pozitiv asupra producţiei de lapte. Cele mai productive vaci dau peste 60 de litri de lapte într-o zi. Media pe cap de animal e undeva între 36 şi 37 litri pe zi.

ENERGIA VERDE - UN PILON AL SUSTENABILITĂŢII Pentru a-şi asigura independenţa energetică, Tobias Dreher a construit în urmă cu 20 de ani un digestor de biomasă care produce 420 kWh de electricitate din biogaz, alimentând

peste 1.000 de gospodării. Instalaţia utilizează gunoiul de grajd şi masa vegetală din fermă, producând energie electrică şi căldură, dar şi fertilizant organic pentru culturile agricole. Surplusul de energie este vândut statului la preţul de 20 eurocenţi per kilowatt. „În mod normal, preţul pentru un consumator casnic este între 35 şi 40 eurocenţi/kWh, iar încărcarea unei maşini electrice la o staţie publică poate costa chiar şi 50 eurocenţi/kWh”, susţine Dreher.

LIBERALIZAREA PIEŢEI ENERGIEI În ciuda succesului său în producţia de energie regenerabilă, Tobias se confruntă cu provocări din partea noilor politici guvernamentale care vizează reducerea preţului garantat pentru energia verde, odată cu liberalizarea pieţei din 2025. „Nu va mai fi la fel de profitabil, dar continuăm să inovăm şi să ne adaptăm la noile realităţi”, afirmă fermierul german.

La Vest de România

35

36 AgroFinanțare

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Când va fi lansat programul ”Rabla pentru Tractoare?”

Programul Rabla Tractoare - „Sprijin în vederea achiziționării de tractoare şi mașini agricole autopropulsate” va fi lansat până la sfârșitul acestui an și va beneficia de buget dublu, de 1 miliard de lei, datorită cererii foarte mari!

„P

rogramul este aproape gata.

Eu estimez că în această săptămână (1-8 noiembrie - n.r.) îl vom transmite la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a fi publicat în Monitorul Oficial și va debuta cu sesiunea de acreditare de dealeri.

Apoi vom porni și aplicația de înscriere a persoanelor fizice”, a declarat, pentru DC News, Laurențiu Neculaescu - președintele Administrației Fondului pentru Mediu, aflată în subordinea Ministerului mediului, apelor și pădurilor.

Până la sfârșitul lunii decembrie cu siguranță va începe înscrierea persoanelor fizice.

LAURENȚIU NECULAESCU

Președinte Administrația Fondului pentru Mediu - AFM

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

TRACTOARE DE CATEGORIE STAGE 5 Valoarea de achiziție a tractorului/ mașinii agricole autopropulsate, inclusiv accesoriile agricole aferente, nu trebuie să depășească echivalentul în lei a valorii de 55.000 euro, cu TVA inclusă.

TVA nu este eligibilă pentru ajutor, cu excepția cazului în care nu este recuperabilă în temeiul legislației naționale privind TVA. „Dăm fermierilor posibilitatea să-și achiziționeze un tractor nou. Acesta trebuie să fie Stage 5, adică echivalentul Euro 6 la autovehicule. (…)

Va fi un program care va fi similar ca impact cu Programul Casa Verde Fotovoltaice”, explică președintele AFM.

Scanează codul QR și află detalii despre intensitatea ajutorului, precum și alte in­ formații esențiale pentru a beneficia de sprijin!

CRITERII DE ELIGIBILIATE: FACILITATE PENTRU TINERII FERMIERI Pentru a fi eligibil în cadrul acestui program, trebuie să îndeplinești următoarele criterii: Atestat de Producător: Trebuie să fii producător agricol activ, cu un atestat de producător valabil.

•

AgroFinanțare 37

•

Fără datorii: Nu trebuie să ai obligații de plată restante la bugetul de stat sau la bugetele locale.

Vehicul uzat pentru casare: Trebuie să deții un vehicul uzat (autoturism, microbuz, autoutilitară ușoară, autospecială, tractor/mașină agricolă autopropulsată), care va fi casat în schimbul obținerii voucherului necesar pentru achiziționarea echipamentului nou.

Contribuție proprie: Trebuie să acoperi contribuția proprie, de 20% dacă ești tânăr fermier, sau 35% din valoarea achiziției pentru fermierii de peste 40 de ani.

Până la închiderea ediției pe site-ul AFM nu a fost publicat nici ghidul de finanțare aferent Schemei de ajutor de stat și nici alte detalii necesare demarării procesului de solicitare a sprijinului de către potențialii beneficiari și dealerii de tractoare și utilaje agricole din România.

BUGET DUBLU: 1 MILIARD DE LEI! Bugetul alocat inițial și aprobat de Guvern este de aproximativ 500 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că ar ajunge pentru vreo 2.000 de tractoare noi. ”Vom merge pe o alocare de 200% și vom aloca 1 miliard de lei, deoarece am văzut că cererea este enormă! Mai mult, dacă tractorul solicitat e mai ieftin de 55.000 de euro cu TVA inclus, solicitantul poate să-și cumpere și alte utilaje, precum remorcă, disc, plug etc.“, precizează Laurențiu Neculaescu.

Atenție! Nu se acordă ajutor pentru efectuarea de investiții constând numai în achiziția accesoriilor agricole aferente tractoarelor sau mașinilor agricole autopropulsate. Achiziția principală trebuie să fie tractorul nou!

Ajutorul de stat acordat nu se cumulează cu alte ajutoare obținute prin proiecte și/sau programe finanțate din alte fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare, pentru aceeași achiziție efectuată în cadrul programului.

•

•

dată în cadrul unei sesiuni de înscriere, pentru achiziția unui singur tractor sau a unei mașini agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente.

CONDIȚII PENTRU RABLA CASATĂ În propunerea inițială a Ghidului de finanțare pentru programul ”Rabla pentru tractoare” sunt precizate condițiile de proprietate asupra bunului care va fi predat spre casare, dar nu este specificată starea în care trebuie să se afle autovehiculul uzat: starea de funcționare, dacă trebuie să fie înmatriculat sau nu, documente necesare dacă autovehiculul este scos din circulație etc.

Dacă sunteți beneficiar și nu dețineți un vehicul uzat pentru casare, există posibilitatea ca o altă persoană să cedeze în favoarea dvs. bunul uzat care va fi predat spre casare. În înțelesul programului, cedentul este proprietarul unui autovehicul care predă spre casare, către un colector autorizat, propriul autovehicul uzat, în favoarea beneficiarului.

DOCUMENTE NECESARE cererea de finanțare, completată integral prin tehnoredactare, semnată olograf sau cu semnătură electronică calificată bazată pe un certificat calificat; împuternicirea notarială, în situația în care cererea de finanțare este depusă de o altă persoană decât solicitantul; actul de identitate al solicitantului, valabil la momentul înscrierii în aplicaţie; actul de identitate al persoanei care semnează cererea de finanțare, în situația în care cererea de finanțare este semnată de o persoană împuternicită, valabil la momentul înscrierii în aplicaţie; certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat; certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul; atestat de producător, emis pe numele solicitantului.

a) b)

Imagini cu caracter ilustrativ

Sursa foto: iStock.com/cookelma

c) d) MECANISM SIMILAR CU RABLA CLASIC ”Puteți casa orice autovehicul vechi, după care mergeți cu certificatul de distrugere la dealer. Eu, dacă aș fi persoană fizică cu atestat de producător, trebuie să merg la dealerul acreditat de AFM, îmi aleg ce model de tractor vreau, să nu depășească 55.000 de euro cu tot cu TVA, iar dealerul îl înscrie în program.

La fel se întâmplă astăzi și la Rabla Clasic“, a explicat Laurențiu Neculaescu.

Un solicitant se poate înscrie o singură

e) f)

g)

38 Agricultura 4.0

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRIMA COMBINĂ ELECTRICĂ DIN LUME! Dezvoltat pe "structura" unei combine Fortschritt 5160 (construită în Germania în 2008), printr-o abordare tehnică radicală, prototipul primei combine electrice promite economii de energie de până la 30% comparativ cu o combină clasică.

Planurile ambiţioase au fost realizate de către Malcolm Lucas (fermier și inventator) şi Terry Krieg (inginer), fondatori ai start-up-ului Linttas Electric, din Australia.

Acest prim prototip al noii combine de recoltat este alimentată de un motor diesel cuplat la un generator electric, dar inventatorii afirmă că au luat în calcul posibilitatea de a înlocui motorul diesel cu un motor alimentat cu hidrogen.

Prototipul nu a fost încă testat în teren, dar acesta dispune de un nou sistem de separare a cerealelor (în curs de brevetare) – tehnologie cunoscută sub

numele de "treierare liniară cu sistem turbulent de separare a aerului" (LINTTAS), care are ca rezultat o recoltare mai rapidă și mai eficientă. De asemenea, fiecare axă este controlată de un motor

electric.

Combina electrică va fi disponibilă pentru o gamă completă de tipuri și condiții de cultură (în special grâu, soia, mazăre, rapiţă și linte).

FURAJARE AUTOMATĂ LA PĂŞUNE

Producătorul olandez Hanskamp a dezvoltat un concept mobil pentru hrănirea automată a vacilor de lapte și de carne cu furaje concentrate, direct în câmp. FeedStation Mobile poate fi

15-30 noiembrie 2024

transportat pe teren de către un tractor sau alt vehicul 4x4 şi dispune de un buncăr integrat de 2.230 litri ce poate fi umplut cu ușurință folosind un tractor sau un încărcător.

Staţia mobilă de furajare permite accesul a 2 sau 4 animale în acelaşi timp și este posibil să se administreze două ingrediente diferite. De asemenea, FeedStation Mobile poate fi conectată la un buncăr/siloz de furaje, ceea ce permite folosirea stației tot timpul anului, atât în interior, cât și în exterior.

FeedStation Mobile este conectat la internet 4G și este alimentat prin panouri solare integrate.

Sistemul este controlat printr-un sistem de management integrat ce recunoaște individual animalele prin transpondere RFID (plasate la ureche sau gât) şi poate fi controlat de la distanță prin intermediul unui dispozitiv mobil.

FeedStation Mobile reduce costurile cu furajarea, pentru a optimiza producția de lapte şi/sau carne şi a îmbunătăți sănătatea animalelor.

Scanează codul QR și vezi prezentarea video a stației de hrănire în funcțiune la pășune!

Agricultura 4.0 39

Fixati-va costurile, protejati-va viitorul

Oferta speciala !

M7003

M6002

Versatil

Puternic

123 - 163 CP, 4 cilindri, cilindree 6.1 L Manevrabilitate exceptionala Cea mai mare cabina din clasa sa

130 - 175 CP, 4 cilindri, cilindree 6.1 L

Cuplu motor optimizat pentru o tractiune remarcabila

GĂNEASA Sos. Bucuresti-Urziceni, Km 25+600, Ilfov | DRĂGĂNEŞTI VLAŞCA, Str. Alexandria nr. 76, Teleorman | SLOBOZIA, Şos. Bucureşti-Constanţa nr. 8, Ialomiţa |SECUIENII NOI, E85, km. 322, Neamţ | SATU NOU, Satu Nou nr. 1A, Bihor | TIMIŞOARA, Ghiroda, Calea Lugojului nr. 2, Timiş

Sursa foto: ducksize.com

40 Agricultura 4.0

Roboţi sau tractoare autonome?

Inteligenţa artificială ia decizia!

Tractor fără pilot, robot de câmp multifuncțional sau o combinație dintre cele două variante? Inteligenţa artificială (IA) este cea care va face alegerea. Însă mai e mult până când tehnologia autonomă va putea înlocui tractorul clasic.

P

rincipalele provocări ale fermierilor de pretutindeni sunt lipsa forței de muncă (calificată) și costurile ridicate ale produselor chimice de protecție a culturilor. Tractoarele autonome şi roboții agricoli specializați pot "rezolva" probleme precum controlul buruienilor și disponibilitatea forței de muncă.

Ceea ce diferenţiază cele două tehnologii este modul de funcţionare şi specializarea. În cea mai mare parte, vehiculele robotizate au mici dimensiuni şi necesită implemente dedicate, ceea ce le face eficace doar pentru anumite lucrări şi culturi, în general pentru legumicultură şi alte specii cu mare valoare economică.

ROBOŢII MULTIFUNCŢIONALI FAC SARCINI SPECIALIZATE Aşa-numiţii „agribot” sau roboți specializați pentru agricultură sunt, de

15-30 noiembrie 2024

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fiind proiectat ca o platformă modulară pentru a efectua operațiuni ale întregului ciclu agricol. Acest tip de roboţi necesită instrumente specifice, personalizate.

obicei, mașini mici, acționate electric, specializate pentru una sau mai multe operaţiuni, precum controlul buruienilor, dăunătorilor și al bolilor. În general, un robot de câmp are dimensiuni mici şi este multifuncțional,

ROBOŢII "UNIVERSALI", LA EGALITATE CU TRACTORUL CLASIC În schimb, așa-numiții roboți universali au fost dezvoltaţi pentru a prelua sarcini ce revin tractoarelor clasice.

Aceştia oferă aceleași capacități cu ale unui tractor standard: prize de putere,

un articol de

GHEORGHE GHIȘE

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ VS. SOFTWARE Programul - software-ul tradițional are o gamă restrânsă de abilități şi funcționează pe baza instrucțiunilor predefinite, executând sarcini așa cum au fost programate. Inteligența artificială (AI), în funcţie de context, valorifică cunoştinţele anterioare, învățarea automată (algoritmii de învățare) şi analiza predictivă pentru a lua decizii şi pentru a furniza răspunsuri dinamice și inteligente.

Agricultura 4.0 41

autonome autopropulsate pentru zootehnie şi care funcţionează în spaţiul privat al fermei sunt larg răspândiți.

Inteligența artificială este programată pentru a învăța să îndeplinească sarcina! disponibilă în prezent, însă comercializarea ei nu e posibilă din cauza absenţei legislației privind accesul acestora în spaţiul public. Totuşi, roboții și vehiculele

Sursa foto: Naio

TRACTOARE AUTONOME ÎN ANGRENAJ CU IMPLEMENTE TRADIȚIONALE Marii producători de mașini agricole sunt orientați, în mare parte, spre dezvoltarea de tractoare autonome, care au aceleaşi funcţionalităţi cu ale tractorului convențional, putând efectua toată gama de lucrări agricole pentru cultura mare şi nu numai, cu implemente tradiţionale.

Industria constructoare de tractoare și mașini agricole pare să fie mai interesată de dezvoltarea tractoarelor autonome (adesea cu motoare electrice) care să folosească implementele şi mașinile deja existente pe piață.

Tehnologia tractoarelor autonome este

Sursa foto: Krone

cuplaje în 3 puncte, comenzi hidraulice și bară de tracțiune. Astfel se lucrează cu echipamente și mașini standard de mari dimensiuni pe care fermierii le folosesc acum în tehnologia clasică.

Roboţi autonomi au fost deja realizaţi de către: AgroIntelli (Danemarca), AgXeed (Olanda), Amos (SAU), AutoAgri (Norvegia), Digital Workbench (Germania), EarthAutomations, FieldRobotics (Italia), Lambers & Exobotic Technologies (Belgia), Exxact Robotics, Naïo, Sitia, Siza Robotics, VitiBot (Franţa), Smart Machine (Noua Zeelandă) şi SwarmFarm (Australia).

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ FACE DIFERENȚA Aceste tractoare autonome ar putea fi definite ca roboți atunci când efectuează lucrări agricole cu un anumit grad de autonomie decizională datorită capacității lor de a procesa informații conform proceselor de inteligență artificială (AI), de a ”decide” dacă, în ce mod și cu ce intensitate să efectueze o anumită acțiune. În general, "robotul" este echipat cu diferiți senzori care detectează principalii parametri de cultură și agronomici, este dotat cu sisteme de procesare (programe/software) capabile să prelucreze date în timp real, poate folosi informații geo-referențiate şi acţionează geo-localizat (dar nu funcționează doar pe bază de hărți de prescripție).

Un exemplu este pulverizatorul inteligent care efectuează tratamentul doar atunci când detectează prezenţa buruienilor, bolilor sau dăunătorilor. Recunoaşterea buruienilor sau a dăunătorilor este implementată prin sisteme de inteligență artificială care, spre deosebire de automatism, permite folosirea corectă a termenului de robot, cel puțin în sensul său actual - știe să ia decizia și să îndeplinească sarcina.

42 Prețuri. Piețe. Tendințe

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BURSA AGRICOLĂ Prețuri, producții, stocuri-consum, cotații bursiere, analize și tendințe pe piața agricolă mondială

PIAȚA AUTOHTONĂ A FLORII SOARELUI

Cel mai slab an din ultimii 10, exporturile au scăzut dramatic

P

Conform unei prognoze Argus, exporturile de ulei de semințe de floarea soarelui din regiunea Mării Negre în 2024/25 vor scădea cu 18% față de 2023/24.

România are cea mai mică producție de floarea soarelui din ultimii 10 ani.

roducțiile de semințe de floarea soarelui din Bulgaria și România au atins un minim față de media ultimilor zece ani, de 1,6 milioane și, respectiv, 1,4 milioane de tone.

PRODUCȚII ÎN UCRAINA ȘI RUSIA •

Producția Ucrainei este de așteptat să atingă 12,5 milioane de tone, conform prognozelor USDA, deși datele guverna­ mentale din Ucraina raportează puțin peste 10 milioane de tone, scrie bursacereale.com.

Producția de semințe de floarea soarelui a Rusiei este de 16,3 milioane de tone.

La 1 noiembrie, taxa de export a Rusiei pentru grâu a fost stabilită la 2.227,9 ruble pe tonă (în creștere față de 2.121,2 ruble cu o săptămână înainte). Taxa de export pe orz va fi de 802 ruble pe tonă (în creștere de la 389,7), iar taxa la export pe porumb va fi stabilită la 2.702,1 ruble pe tonă (în creștere de la 2.671,7).

•

DEFICIT DE PETROL, POSIBILĂ CREȘTERE A PREȚURILOR Oil World estimează că, în 2024/25, aprovizionarea cu 17 uleiuri, inclusiv de floarea soarelui, va crește la nivel mondial cu 1,6 milioane de tone față de cele 8,8 milioane de tone din 2023/24. În anii precedenți, creșterea cererii a fost de 4,1 mi­ lioane de tone în 2003/04, 7,1 milioane de tone în 2013/14 și 5,9 milioane de tone în 2023/24.

Piața dezvoltă un deficit constant de petrol, care ar putea duce la creșterea prețurilor. În prezent, aproximativ 20% din consumul global de petrol este în sectorul energetic. Pentru 2024/25, producția de uleiuri este proiec­ tată la 227,1 milioane de tone, uleiul de palmier reprezentând 35%, producția de ulei de soia 29%, producția de ulei de rapiță 15% și producția de ulei de semințe de floarea soarelui 9%.

Scanează-mă!

Sursa foto: iStock.com/ rustamank

Accesează rubrica BURSA AGRICOLĂ de pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro!

Fii la zi cu noutățile pieței agricole mondiale și cu fluctuațiile prețurilor la principalele produse agricole!

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

Sursa foto: iStock.com/ Czgur

Prețuri. Piețe. Tendințe 43

CONSUMUL GLOBAL DE SEMINȚE OLEAGINOASE Consumul global de semințe oleaginoase pentru 2024/25 este estimat la aproxima­ tiv 650­660 de milioane de tone, și ar putea ajunge la 860 de milioane de tone până în 2035. Decalajul actual între producție și consum este de 8­10 milioane de tone pe an și este de așteptat să crească la 24,7 milioane de tone până în 2035, determinată de cererea de soia.

Până în 2035, consumul de petrol în India va fi de 35 de milioane de tone. În China, consumul de ulei de soia va crește cu 2­3 milioane de tone față de nivelul actual, din cauza încetinirii ratei de creștere a populației. Consumul în UE este de așteptat să fie între 25,5 și 27 de milioane de tone.

BRAZILIA, RANDAMENT ÎN CREȘTERE LA SEMĂNAT AgRural raportează că în Brazilia, 52% din suprafețele alocate primelor culturi de porumb au fost semănate până la 1 noiembrie (în creștere față de 48% cu o săptămână înainte și 53% cu un an în urmă). La soia, randamentul de înființare a culturilor a atins 36% din suprafețele planificate (o creștere de 18% în cursul săptămânii și în scădere față de 40% anul trecut).

ACHIZIȚII PE PIAȚA CEREALELOR

UCRAINA E ÎN GRAFIC Cum decurge campania de însămânțări de toamnă în țara vecină?

1,05 milioane de hec­ tare au fost însămânțate cu rapiță de iarnă, ceea ce reprezintă 94% din suprafața planificată și comparativ cu 1,14 milioane de hectare în 2023/24. Aceasta reflectă o creștere de 1% sau 5.000 de hectare în ultima săptămână.

Grâul de iarnă a fost semănat pe 4,1 milioane de hectare (92% din plan, cu o creștere de 14,8% față de săptămâna precedentă, față de 3,7 milioane de hectare în 2023).

Semănatul la orz este, de asemenea, peste ritmul de anul trecut, ajungând la 638.500 de hectare (în creștere de la 402.600). Între 1 iulie și 30 octombrie 2024, Ucraina a exportat 14,14 milioane de tone de cereale (în creștere față de 8,904 milioane de tone cu un an anterior), cu 3,693 milioane de tone exportate doar în octombrie (în creștere de la 2,152 milioane).

Aceasta include 7,678 milioane de tone de grâu (în creștere de la 1,58), 1,691 milioane de tone de orz (în creștere de la 0,368) și 4,494 milioane de tone de porumb (în creștere de la 1,73).

•

• •

Tunisia a anulat o licitație pentru achiziționarea a 75.000 de tone de grâu dur. Ofer­ tele depuse la licitație au avut prețuri cuprinse între 338,68 și 379,38 USD pe tonă C&F. Pe 29 octombrie 2024, Iordania a achiziționat 60.000 de tone de grâu de măcinat de orice origine la 269 USD pe tonă C&F, livrarea fiind programată în perioada ianuarie ­ februarie 2025.

COTAŢII BURSIERE

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Sursa foto: iStock.com/ -oqIpo-

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

44 Prețuri. Piețe. Tendințe

Sursa foto: iStock.com/fotokostic

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CEZAR GHEORGHE:

Porumbul NU va avea o creștere de preț spectaculoasă Pe piața grâului nu e cerere, destinațiile sunt acoperite. Porumbul NU va avea o creștere de preț spectaculoasă. În Bazinul Mării Negre cererea de porumb e sub presiune. Ce ar fi mai bine să facă fermierii cu recoltele?

E

xpertul în agribusiness Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, consideră că producătorii agricoli care au stocuri de marfă, îndeosebi de porumb, ar trebui să le miște, pentru că va intra foarte mult porumb din SUA și America de Sud și nici nu se va ajunge la o creștere de preț cum a fost în urmă cu doi ani. „Fermierii au nevoie de lichi­

ditate, ar trebui să vândă cei care mai au încă stocuri. Eu zic că ar trebui să dea drumul la porumb, că e multă marfă la nivel global. Vorbesc de Statele Unite, de Brazilia, America de Sud toată, care în­ cepe să fie plouată, deci sunt toate pre­ misele să se obțină recolte bune”, ne­a declarat Cezar Gheorghe. „Știți cum e și cu creșterea asta (de

PORUMB ROMÂNESC REFUZAT LA EXPORT! ”Prețul porumbului a început să scadă și nu mai are nicio susținere”, afirmă Cezar Gheorghe, citat de Profit.ro. Potrivit acestuia, recolta de porumb din UE este sub așteptări, în timp ce exporturile de porumb din SUA în UE au trecut de 1 milion de tone în acest sezon comercial și vor continua, probabil să crească, datorită unei producții bune și a faptului că SUA pot exporta în UE și porumb modificat genetic. ”Prețul porumbului stagnează în Portul Constanța, are tracțiune din grâu, și vedem un nivel de 195-197 euro/tonă pentru marfa livrată în Portul Constanța. Însă acest preț mai are un condiment, și anume aflatoxina”, a declarat Cezar Gheorghe. Potrivit acestuia, ”câteva nave care au plecat din Portul Constanța cu porumb românesc au fost refuzate la destinații și s-au întors în România din cauză că nivelul de aflatoxină depășea normele admise pentru consumul uman și pentru consumul animal”. (VIOLETA MÂȚ)

15-30 noiembrie 2024

preț ­ n.r.)? După lăcomie nu mai e nimic, în general când ratezi momente, le ratezi cu brio!”, a subliniat Cezar Gheorghe. ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE CEREREA DE PORUMB E SUB PRESIUNE În bazinul Mării Negre, Rusia continuă să vândă la orice preț, direct către state, își elimină intermediarii din contracte, iar Ucraina are ritmul ei, are la vreo 7,5 ­ 7,7 mil. tone de grâu exportat. „Porumbul mai e de recoltat, cererea este sub presiune pentru că ne vine foarte mult porumb din SUA și din Brazilia, amândouă au 1,2 milioane de tone exportate în Peninsula Iberică, iar Ucraina a depășit 3 milioane de tone”, precizează Cezar Gheorghe.

PE PIAȚA GRÂULUI NU E CERERE „Pe piața grâului nu există cerere su­ ficient de mare astfel încât să genereze atractivitate. Destinațiile sunt acoperite, s­a început timid, Iordania a cumpărat 60.000 de tone de grâu, intră în licitație Algeria în zilele acestea, se schimbă comportamentul încet­încet”, explică fondatorul platformei AGRIColumn.

45

46 AgroTehnologii

Aplicarea tratamentelor pe timp de noapte.

E o opţiune!

Există premiza că anumite ingrediente active din produsele pentru protecţia plantelor răspund mai bine sub clar de lună, dar şi argumentul că pe parcursul nopţii umiditatea este mai ridicată şi temperaturile sunt mai scăzute...

D

incolo de efortul operatorului de a lucra în timpul nopţii, sunt destule avantaje de luat în considerare.

Tehnologia modernă vine în sprijinul fer­ mierilor cu echipamente dotate cu sis­ teme de iluminat performante, GPS şi alte funcţii avansate, facilitând lucrul pe timp de noapte în siguranţă şi cu o pre­ cizie ridicată. În plus, culturile pot bene­ ficia de un interval de aplicare mai lung, permiţând fermierilor să îşi optimizeze programul şi să acopere suprafeţe mai mari într­un timp mai scurt.

GRAD RIDICAT DE ABSORBŢIE Umiditatea şi temperatura sunt fac­ tori esenţiali în aplicarea eficientă a tra­

15-30 noiembrie 2024

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tamentelor fitosanitare.

Noaptea, nivelul crescut de umiditate ajută la prelungirea timpului în care so­ luţia aplicată rămâne pe frunzele plan­ telor, permiţând o absorbţie mai efici­ entă.

Pe de altă parte, temperaturile mai scăzute reduc stresul termic asupra plantelor şi evită descompunerea rapidă a ingredientelor active din cauza căldu­

• •

rii excesive.

De asemenea, viteza vântului tinde să fie mai mică noaptea, reducând riscul de derivă (dispersia nedorită a substan­ ţelor) şi asigurând o aplicare mai precisă.

Prin acest fenomen de derivă, particu­ lele de soluţie ajung în anumite cazuri a fi chiar purtate de vânt în afara zonei vizate, ceea ce poate provoca poluarea neintenţionată a unor suprafeţe sau risi­ pirea produselor fitosanitare.

•

PRODUSE CARE FUNCŢIONEAZĂ MAI BINE NOAPTEA Erbicidele sistemice, care sunt ab­ sorbite prin frunze şi transportate în în­ treaga plantă, sunt mai eficiente atunci

AgroTehnologii 47

CARE SUNT DEZAVANTAJELE? Condiţiile de aplicare determină succesul protecţiei plantelor. Orele normale de lucru şi vremea limitează adesea sever intervalul de timp pentru pulverizare. În acest context, noaptea poate deveni o opţiune de luat în considerare. Mai precis, imediat după apusul soarelui, când încă nu este complet întuneric. Aici apar însă provocările pentru că programul de lucru într-o fermă are limitările sale. Turele de noapte sunt adesea nepopulare în rândul angajaţilor. Dacă nu ai şoferi dispuşi să conducă noaptea, acesta este primul obstacol. De asemenea, în condiţii de lumină scăzută, operatorului îi va fi mai greu să depisteze problemele tehnice la sistemul de pulverizare, cum ar fi duzele înfundate. Reparaţiile sunt mai dificile, iar conducerea pe timp de noapte este mai stresantă pentru şofer. În plus, umiditatea poate deveni prea mare noaptea când se atinge punctul de rouă. În acest caz, substanţele ar putea fi diluate prea mult, ceea ce reprezintă un dezavantaj, în special pentru erbicidele foliare active.

TEHNOLOGIA AJUTĂ Desigur, această practică nu este lipsită de provocări. Condiţiile de lucru în timpul nopţii pot impune un stres suplimentar asupra operatorilor şi necesită echipamente adecvate pentru a asigura o performanţă optimă. Cu siguranţă, e nevoie de un operator cu experienţă pentru a îndeplini o astfel de sarcină. Totuşi, cu tehnologiile disponibile astăzi şi beneficiile considerabile pentru eficienţa tratamentelor, pulverizarea pe timp de noapte reprezintă o opţiune ce merită a fi explorată.

când se aplică în condiţii de umidi­ tate ridicată şi temperaturi moderate.

Aceste produse funcţionează cel mai bine când umiditatea este peste 60 la sută, deoarece atunci stratul de ceară al plantei este mai moale şi substanţa poate pătrunde mai uşor în plantă.

Noaptea, aceste condiţii sunt ideale.

De asemenea, fungicidele sunt mai efi­ ciente atunci când sunt aplicate într­un mediu umed, deoarece umiditatea aju­ tă la prelungirea timpului de acţiune pe suprafaţa plantelor. Noaptea, când umiditatea atmosferică este ridicată, fungicidele ­ în special cele pe bază de cupru, triazoli, strobilurine ­ pot acţiona mai eficient pentru a controla ... ››› 48

48 AgroTehnologii ganisme benefice, care joacă un rol cru­ cial în controlul natural al dăunătorilor.

Aceşti prădători sunt mai activi în timpul zilei, iar aplicarea pesticidelor în afara orelor lor de vârf de activitate poate re­ duce impactul negativ asupra acestora, susţinând astfel un sistem de combate­ re integrată a dăunătorilor.

››› 47 ... sporii de ciuperci. Totodată, temperaturile mai scăzute şi umiditatea mai ridicată din timpul nopţii ajută la o absorbţie mai rapidă şi mai eficientă a insecticidelor sistemice.

O ŞANSĂ PENTRU POLENIZATORI Un alt beneficiu al aplicării trata­ mentelor nocturne este evitarea peri­ oadelor de activitate intensă a pole­ nizatorilor, ceea ce reduce riscul de expunere a acestora la pesticide. În acest fel, sănătatea albinelor şi a altor in­ secte benefice este protejată, contribu­ ind la menţinerea echilibrului ecosiste­

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

melor agricole. În plus, studii recente au arătat că aplicarea pesticidelor pe timp de noapte poate avea efecte mai blânde asupra prădătorilor naturali şi a altor or­

UN VIITOR PENTRU AGRICULTURA DE PRECIZIE Agricultura modernă se îndreaptă din ce în ce mai mult spre tehnologiile de precizie, iar aplicarea tratamentelor fitosanitare pe timp de noapte este un exemplu clar în acest sens. Dronele şi roboţii agricoli, echipaţi cu senzori şi camere infraroşu, ar putea în viitor să preia aceste sarcini, oferind fermierilor date în timp real despre starea cultu­ rilor şi necesarul de tratamente. Aces­ te inovaţii nu doar că vor eficientiza procesele agricole, dar vor reduce şi munca manuală intensă, deschizând noi posibilităţi pentru gestionarea cultu­ rilor.

NOAPTEA - ALIATUL AGRICULTURII EFICIENTE În concluzie, aplicarea tratamentelor pe timp de noapte nu este doar o alterna­ tivă interesantă, ci şi o opţiune practică, care aduce beneficii concrete fermierilor.

De la absorbţia mai bună a substanţelor active până la protecţia polenizatorilor şi reducerea riscurilor de mediu, această metodă îşi poate găsi un loc important în arsenalul tehnic al oricărui fermier modern. În ciuda provocărilor şi a efortului ne­ cesar, cu tehnologia potrivită şi o planificare corectă, noaptea poate deveni aliatul agriculturii eficiente şi sustenabile.

49

50 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Florian Vizireanu era gata să renunțe la 300 ha de teren „Eram cu comisia la calamități și urlau arendatorii să le dau arenda că nu le pasă de secetă. Arendatorul nu pierde nimic, fermierii pierd între 3 și 5.000 lei/ha”, spune fermierul brăilean. Ce soluție de compromis a găsit?

L

a moment de bilanț, mulți dintre agricultorii brăileni constată că ies pe pierdere și în acest an. Situația este destul de dificilă când vine vremea de plătit arenda proprietarilor de teren.

Florian Vizireanu este unul dintre fer­ mierii care nu fac față la plata arendei. În ferma lui de la Scorțaru Vechi, recol­ ta la grâu a fost foarte slabă, porumbul cultivat pe 100 ha a fost calamitat total, iar floarea soarelui (150 ha) a pierdut­o în proporție de 60%.

RENUNȚAM LA 300 HECTARE PRELUATE ÎN ARENDĂ „M­a bătut gândul să renunț la con­ tractele de arendă, deoarece chiar n­am mai fi putut face față cu cheltuielile.

Dacă nu veneau ploile, reziliam peste 300 ha de teren. Suntem presați de arendatori să le achităm arenda prevă­ zută în contract. Unii sunt foarte vehe­ menți, ne amenință cu procese, cu exe­ cutori judecătorești...

La ce recolte am obținut, chiar nu avem cum să achităm arenda la valoa­ rea integrală! De fapt, este prevăzut și

15-30 noiembrie 2024

în contract că, în caz de calamitate na­ turală, nivelul arendei se modifică în ra­ port cu paguba provocată”, susține Flo­ rian Vizireanu.

Acesta are peste 300 ha de teren lua­ te în arendă de la circa 100 de proprietari cărora acum trebuie să le achite o tonă de grâu/ha/an sau 900 de lei. „AM ANULAT CONTRACTE DE ARENDĂ” „Eram cu comisia la calamități și urlau arendatorii să le dau arenda că nu le pasă de secetă. Arendatorul nu pierde nimic, fermierii pierd între 3 și 5.000 lei/ha.

Unuia mai vehement i­am anulat pe loc

M-a bătut gândul să renunț la contractele de arendă! Cum nu fac față la plata integrală a arendei, voi da jumătate din valoarea din contract!

FLORIAN VIZIREANU Fermier în jud. Brăila

contractul de arendă pentru 3­4 ha câte avea. Pe altul l­am dus în câmp și l­am pus să­și culeagă recolta de pe terenul lui de 4 ha. Cu 4 oameni a cules 6 coșuri de porumb, cheltuind în două zile de lu­ cru 400 de lei de căciulă (1.600 lei, plus o bere, o gustare). Cu banii plătiți oame­ nilor își cumpăra de 3 ori mai mult po­ rumb”, susține fermierul.

JUMĂTATE DIN ARENDĂ, PLĂTITĂ DIN DESPĂGUBIRI Acesta a convenit cu 85% dintre arendatori să primească 50% din aren­ dă. „Cu mari eforturi, o să încercăm să plătim cam 50% din valoarea arendei.

Cum am porumbul calamitat sută la sută, voi primi circa 1000 de lei pe hec­ tar despăgubire și cu jumătate din sumă achit arenda. Oamenii au fost înțelegă­ tori”, mărturisește Florian Vizireanu. În cazul în care nu se va ajunge la un con­ sens și cu ceilalți arendatori, fermierul va rezilia contractele de arendă.

Pentru că nu s­a făcut recoltă din cauza secetei extreme, oamenii nu au cu ce­și hrăni animalele.

51

52 Jurnal de fermă

Daniel Itu ar renunța la prășitoare pentru 100% no-till un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

N

e­am întâlnit, chiar în timpul cam­ paniei de semănat la grâu, pe una dintre solele de pe raza comunei Topraisar și am discutat cu Daniel Itu despre avantajele și provocările tehno­ logiei no­till.

DE LA CONVENȚIONAL, LA PESTE 90% NO­TILL „Acum doi ani am testat­o, anul tre­ cut am aplicat­o pe aproximativ 30% din suprafață, iar în acest sezon vrem să integrăm 90% din terenul exploatației în acest sistem agricol. Avem deja semă­ nate 2.200 ha de rapiță și vrem să înfiin­ țăm grâu pe circa 1.500 ha, la care se vor adăuga câteva sute de hectare cu orz.

15-30 noiembrie 2024

Inițial am făcut această tranziție de la convențional la minim­till și mai re­ cent de la minim­till la no­till pentru a conserva apa în sol, însă practica ne­a arătat că sunt mult mai multe avantaje”, ne­a declarat agronomul constănțean.

PRODUCȚII MAI MARI ÎN NO­TILL DECÂT ÎN MINIM­TILL „Ne derulăm activitatea în una dintre cele mai aride regiuni ale țării. Aici, nu doar că avem secetă, dar avem și vânt.

Se spune că în Dobrogea vântul bate de două ori pe an, o dată din nord și o dată din sud, nu se oprește niciodată. Așa că, cel mai mare avantaj pe care îl obținem prin tehnologia no­till este că reducem evaporarea și păstrăm cât mai mult timp apa în sol, ceea ce ne permite să avem producții mai bune în anii cu defi­ cit de precipitații și stres hidric asupra culturilor. Ce impact a avut implementa­ rea tehnologiei no­till la noi în fermă? În sezonul trecut am obținut producții mai

mari în no­till decât în minim­till, iar di­ ferența a fost sesizabilă: un plus de cel puțin 15%”, a adăugat Daniel Itu. COSTURI REDUSE CU 40% Pentru înființarea culturilor de toam­ nă, folosește o semănătoare directă de păioase N540 și un buncăr tractat Air Cart 1910 TBH, ambele de la John Deere, cu care realizează concomitent însămânțarea direct în miriște și aplica­ rea îngrășământului solid pe rândurile lucrate. „Un al doilea avantaj major la sistemul no­till este reducerea costu­ rilor pe care le avem cu înființarea cul­ turilor. Pe această solă aplicăm o rată de 150 kg de sămânță și 150 kg de în­ grășământ per hectar, totul dintr­o sin­ gură trecere. Per hectar noi consumăm doar 8 litri de motorină și avem costuri reduse cu peste 40%. Desigur că pen­ tru a efectua semănatul direct ai nevoie de utilaje specializate, însă investiția se amortizează destul de repede. Numai

Jurnal de fermă mai pretează în regiunea noastră, cel puțin nu pe suprafețe neirigate. Pentru a respecta rotația culturilor avem încă în asolament floarea soarelui și porumb, dar încep să cred că ar fi mai eficient dacă am renunța la ele și am merge pe culturi de acoperire și culturi de toamnă.

Până acum structura exploatației noas­ tre a fost 70% culturi de toamnă (rapiță, grâu, orz) și 30% culturi de primăvară (porumb și floarea soarelui), dar mă gân­ desc serios să adoptăm un sistem cu 100% no­till și 100% culturi de toamnă, urmate de culturi de acoperire și apoi iarăși culturi de toamnă pe care le rotim între ele. Am văzut că se practică astfel de asolamente în țări cu deficit de pre­ cipitații chiar mai accentuat decât la noi și rezultatele sunt bune, mai ales la teh­ nologia no­till”, ne­a declarat inginerul.

Pe cele 5.000 ha pe care Daniel Itu le exploatează, tehnologia no­till face diferența, iar experiența ultimilor doi ani l­au convins că acest sistem de cultivare va fi elementul de bază al practicilor agricole în viitor. pentru a ara se consumă de cel puțin 3 ori mai mult combustibil, iar ulterior trebuie pregătit patul germinativ și abia apoi poți semăna. Însă, pe lângă costu­ rile directe, precum combustibilul, sunt și costuri indirecte. Adoptând tehnolo­ gia no­till uzura utilajelor este mai mică pentru că ai mai puține ore de funcțio­ nare față de agricultura convențională unde un tractor lucrează de 3 ori mai mult. De când am adoptat tehnologia no­till noi nu am avut nici o cultură pe minus”, ne­a explicat Daniel Itu. CU 8 OAMENI POȚI LUCRA 5000 HA Importantă este și economia de timp: „Faptul că în acest sistem agricol în loc de 3 operațiuni avem una singură ne oferă un plus și pe partea logistică. No­till ne ușurează foarte mult munca. Împreună cu o echipă formată din doar 8 oameni exploatăm peste 5.000 ha pe raza a 7 UAT­uri. La această suprafață, îmi e greu să cred că am fi putut face toate lucrările

Din punctul meu de vedere no-till va fi singura tehnologie care va mai da randament în Dobrogea.

DANIEL ITU

Fermier în comuna Topraisar, jud. Constanța

necesare, în timp optim, dacă am fi mizat pe sistemul convențional”.

100% NO­TILL ȘI 100% CULTURI DE TOAMNĂ Din totalul suprafețelor exploatate, doar 180 ha pot fi irigate, iar condițiile climatice cu care s­a confruntat în ul­ timii 10 ani l­ar putea determina pe Daniel Itu să facă o schimbare majoră în abordarea agronomică. „De aproape o decadă culturile de primăvară nu se

NO­TILL NU E O REȚETĂ PERFECTĂ, CI UNA PLINĂ DE PROVOCĂRI „Acum nu vreau să creadă cineva că tehnologia no­till este o rețetă perfectă.

Acest sistem vine și cu multe provocări, iar cea mai importantă sunt dăunătorii.

Deși suntem încă la început, suntem conștienți de limitele acestei tehnologii.

Până acum, pe noi ne­a ferit Dumnezeu de un atac al rozătoarelor, dar trebuie să fim mereu vigilenți. În no­till sunt două elemente cheie: semănatul direct și monitorizarea culturilor. Ambele trebuie făcute ca la carte, dacă vrei să ai rezul­ tate optime”, a adăugat Daniel Itu. PĂSTRĂM UN PLUG PENTRU INTERVENȚII PUNCTUALE ”Nu văd lucrurile în alb și negru: ară­ tură versus sisteme alternative (minim­ till și no­till). Fiecare lucrare are rolul ei, la timpul ei. Noi monitorizăm în perma­ nență solele și culturile pe care le avem.

Mergem pe no­till pentru că în condițiile noastre de mediu așa avem cel mai bun randament. Însă în tehnologia no­till știm că există și dăunători care nu pot fi combătuți altfel decât prin arătură și de aceea am păstrat un plug în fermă.

Până acum nu a fost nevoie să îl folosim, dar în cazul în care vom avea atacuri ale dăunătorilor, precum Zabrus (gândacul ghebos), suntem pregătiți să îl punem la treabă. Din punctul meu de vedere ară­ tura devine o lucrare punctuală”, ne­a explicat inginerul.

53

54 Jurnal de fermă

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COSMIN MICU E ADEPTUL FERTILIZĂRII CA LA CARTE

Îngrășămintele complexe sunt un aliat valoros pentru fermieri, asigurând nutrienți esențiali pentru dezvoltarea plantelor și creșterea productivității. Cel puțin aceasta este convingerea fermierului Cosmin Micu din Mănăștur, județul Arad.

De ani de zile, erbicidare obligatoriu fac toamna, preemergent sau postemergent timpuriu la grâu. Asta pentru că sunt buruieni problemă care vegetează în perioada iernii, iar primăvara, dacă sunt temperaturi scăzute, erbicidele nu-și prea fac efectul.

COSMIN MICU

Fermier în jud. Arad

A

dministratorul societăţii Proce­ real Agrosan lucrează 1.500 ha în Câmpia de Vest și recunoaște că, de când se știe nu a făcut niciodată ra­ bat de la complexe, doar pentru a face economie de bani! ”Poți să faci rabat, dar eu cred că te costă la producție!

Este foarte greu să faci producție bună fără complexe. Chiar dacă anul aces­ ta, spre exemplu, a fost un an favorabil pentru grâu în vestul țării, voi administra în continuare îngrășămintele complexe, pentru că nu vreau să­mi dezechilibrez solul!”, spune Cosmin Micu.

PLANUL DE FERTILIZARE ÎN FERMA LUI COSMIN MICU Fermierul administrează 270 kg în­ grășăminte complexe la orz (triplu 15 sau 16 NPK), iar la grâu 400 kg îngrășăminte complexe la hectar, tot NPK 15­15­15. ”Am ales această fertilizare pentru că jumătate din cantitatea de azot, în cazul cerealelor, se consumă până la finalul înfrățitului. La noi, toamnele fiind mai lungi și călduroase, grâul ajunge chiar din toamnă la finalul înfrățitului”, explică

15-30 noiembrie 2024

agricultorul. În primăvară, la reluarea vegetației, vine în completare cu canti­ tatea de azot, apoi aplică tratamentele fitosanitare, toate la timpul lor. ”400 KG DE ÎNGRĂȘĂMINTE COMPLEXE TE COSTĂ O TONĂ DE GRÂU!” ”Dacă îți propui să faci peste 7 tone de grâu/ha, nu poți să faci rabat de la aplicarea de îngrășăminte, indiferent de natura lor, complexe sau azotoase! Sunt de acord că faci economie dacă nu fer­ tilizezi sau fertilizezi parțial, dar ar tre­ bui să ții cont și cât te costă producția. Împarți la hectar, vezi cât e impactul la costuri, dar și cât e câștigul!” 400 de kilograme de complexe te costă o tonă de grâu, dar diferența de producție este incomparabil mai mare! Poți să faci 2­3 tone de grâu în plus la hectar!”, spune fermierul Cosmin Micu.

50% DIN AZOT SE CONSUMĂ PÂNĂ LA FINALUL ÎNFRĂȚITULUI Mulți fermieri spun că toamna grâul nu consumă azot și, în consecință, nu pun accent pe azot la fertilizarea pentru

cereale și rapiță. ”Mulți merg pe com­ plexe cu cât mai puțin azot în toamnă, eu nu sunt adeptul la așa ceva. Plantele trebuie să aibă elemente nutritive asimi­ labile pe întreaga perioadă de vegetație.

50% din cantitatea de azot se consumă până la finalul înfrățitului. În intervalul de la înfrățit până la înflorit, când creșterea plantelor aproape s­a încheiat, plantele asimilează încă 40% din cantitatea to­ tală de elemente asimilabile!”, explică arădeanul. O parte din îngrășământ o consumă și bacteriile nitrificatoare, care descompun materia vegetală (resturi ve­ getale) ale culturii anterioare.

Administratorul Procereal Agrosan a semănat în acest sezon 550 ha cu grâu, 220 orz și 330 ha cu rapiță iar la primă­ vară pe 60 ha va pune floarea soarelui și restul până la 1500 porumb.

Scanează-mă!

Cosmin Micu NU renunță nici la PLUG!: ”Din experiența mea, cultura de orz iubește arătura”!

Vezi cum argumentează fermierul!

55

56 Jurnal de fermă

NICHIFOR LĂSCĂU:

„Nu vând porumbul sub 1 leu, îl țin în magazie” Nichifor Lăscău, alias Chifor Nebunul, l­a luat pe NU în brațe: „NU pun rapiță, NU fertilizez grâul, NU renunț la arătură!

NU vând porumbul sub 1 leu, NU am credite bancare! NU am făcut și NU fac proiecte!”

N

ichifor Lăscău (Chifor Nebunul conform contului său de face­ book) este un fermier atipic din comuna Luna, județul Cluj. Nu a cultivat niciodată rapiță. „Nu am pus niciodată și nu vreau să pun! (Râde). Avem ceva lu­ cernă și cu stropirile astea, se cam in­ tersectează (?!) și e o problemă chestia asta. Nu pun rapiță, că sunt prea multe tratamente și e costisitor!”, explică fer­ mierul încurcat.

FERTILIZARE CU... ARICI LA BUZUNAR! Grâul nu­l fertilizează în această toamnă din pricini de... portofel. Nichifor Lăscău are... arici la buzunar. Crede că în urma secetei, cultura precedentă nu ar fi asimilat tot îngrășământul din sol. „Am luat hotărârea să nu fertilizez cu ni­ mica! După floarea soarelui am dat un disc greu, un combinator mai ușor, am semănat și așteptăm răsărirea. Am 60 ha cu grâu Arieșan de la Stațiunea Turda,

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

soi care se pretează la noi pe zonă. Sunt fan grâu românesc, dar am încercat și ceva străin: Anapurna și Ascona”, sus­ ține clujeanul.

CU PORUMBUL A PUS­O DE MĂMĂLIGĂ TREI ANI ÎN ȘIR! La porumb nu va recolta decât 3 to­ ne/ha și a cultivat 110 hectare. E cumpă­ nit când trebuie să scoată bani din bu­ zunar. „Eu cheltuiesc la porumb să fac la 4­5 tone pe hectar! Dacă e un an bun, totuși, fac și 7 tone 8, să zicem și 10. E o chestie! Pe când eu de trei ani la rând scot 3 tone! Încă nu am finalizat recol­ tatul, dar anul ăsta cred că mă închid pe minus! Cel puțin e bine că putem da arenda la oameni ­ o tonă de grâu la hec­ tar/an”, susține fermierul.

Țin porumbul în magazie, că la 3 tone cât am obținut vreau să vând cu cel puțin un leu; acum e 80 de bani kilogramul și nici nu e cerere. Am vândut floarea soarelui și am putut începe campania de toamnă. Foarte slăbuț: și prețul (1,9 lei/kg), și producția (1.200 kg) pe 40 ha.

NICHIFOR LĂSCĂU Fermier în jud. Cluj

15-30 noiembrie 2024

În ferma lui media investițiilor pe hectarul de porumb este undeva la 3.800 ­ 4.000 de lei. „NU AM NICIO DATORIE ȘI NICIUN LEASING” „NU sunt adeptul ratelor, niciodată nu am luat bani din bancă și nu am nicio datorie și niciun leasing. Nu am utilaje foarte uau, am tractoare SH de 6­7 ani cumpărate la prețuri modice din Franța și din Bulgaria. Numai Case am și trac­ toare și combine; le mai dregem, că ne pricepem la puțină mecanică. Am nevoie de utilaje, dar nu sunt bani. Mai mult de­atât, utilajele, în ultimii doi ani, s­au scumpit cu 60%”, susține fermierul clujean, care nu a făcut niciodată vreun proiect, pentru că „sunt condiții greu de îndeplinit”. ”Mulți investesc pentru 10­12 t/ha și scot 4 tone. De­acolo ești falimentar pe 2 ani. N­am niciun leu da­ torie și­s bine capitalizat”.

Vezi cum și-a securizat clujeanul ferma vegetală!

NU RENUNȚĂ LA ARĂTURĂ „Arăm doar pentru porumb și pentru floarea soarelui”, spune clujeanul. Are până acum ogoare făcute pe 40 ha. La grâu nu intră cu plugul, spune că trebuie lucrat superficial, numai din disc. De 15 ani după floarea soarelui dă cu un disc greu. ”Cheltuiala la grâu am micșorat­o, că nu am mai fertilizat, îngrășămintele costă enorm. Sămânța e 700 ­ 800 lei/ ha, plus lucrările de bază: discuit, combi­ nator, semănat ­ încă 1.000 și ceva de lei; până acum s­au adunat în jur de 2.000 de lei hectarul. Nu am dat erbicidul, că nu e răsărit și nu ne hazardăm să cheltuim!”, explică Nichifor Lăscău.

57

Un alt „monument” franțuzesc: semințele Maize in France.

Fără o calitate foarte bună a semințelor, nu poate fi exprimat nici cel mai bun material genetic din lume. În materie de semințe de porumb, Franța - principal producător european și exportator mondial - deține un nivel de competență recunoscut pretutindeni de peste cincizeci de ani. De ce ? Datorită diversității mari a regiunilor sale de producție, care îi permit să cultive hibrizi din întregul spectru de precocități. Experiența agricultorilor

multiplicatori și reglementările din domeniul producției, calității fitosanitare, trasabilității și altor aspecte fac ca această țară să obțină semințe excelente, care le permit hibrizilor să-și exprime pe deplin caracteristicile inovatoare.

www.maizeinfrance.com

58 Protecţia plantelor

Greșeala care îți aduce boli și dăunători în lanul cu cereale Samulastra de grâu sau de orz poate reprezenta un focar de infestare cu insecte dăunătoare purtătoare de boli pentru culturile nou înființate în toamnă. Dacă vedeți plante îngălbenite, cu siguranță aveți o problemă în lan.

D

upă recoltarea păioaselor vara, miriștea se păstrează până toam­ na târziu, ”la pachet” cu samulas­ tra. Am văzut samulastră de orz chiar la final de octombrie. Aceste plante sunt o masă bogată pentru principalii dăună­ tori de sezon, cum ar fi diferitele specii de afide. Acestea pot transmite virusuri de la o plantă la alta, cum ar fi virusul pi­ ticirii și îngălbenirii orzului. Dacă vedeți samulastră de orz sau de grâu îngălbe­ nită, este foarte posibil ca aceasta să fie virozată. Problema este că după ce răsar semănăturile de toamnă, afidele trec din samulastră pe acestea, în multe cazuri „însoțite” de diferite viroze.

Sigur, la unele specii transmiterea este persistentă, la altele nu, dar în am­

DAR SAMULASTRA ARE ȘI AVANTAJE Pe perioada verii protejează solul de eroziune și de acțiunea razelor solare, protejând microorganismele din sol. În același timp samulastra protejează și dăunătorii de sezon ai cerealelor.

15-30 noiembrie 2024

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

bele cazuri samulastra de grâu sau orz poate reprezenta un focar de infestare pentru culturile nou înființate în toamnă.

Contează foarte mult și nivelul popula­ ției de afide.

INSECTELE DĂUNĂTOARE IUBESC SAMULASTRA Un alt caz, muștele cerealelor! Există mai multe specii sau așa­numitul com­ plex de muște ale cerealelor. Samulas­ tra reprezintă o mană cerească pentru aceste insecte. Sursa de hrană până la răsărirea culturilor principale. Apoi, dacă este suficient de cald, muștele pot fi active și să treacă la culturile nou înființate. În ultimii ani atacul larve­ lor muștelor cerealelor a crescut atât toamna, cât și primăvara. Fermierii au semnalat pierderi de recoltă. Dar despre

muște am scris în alte articole. Aici voi trata subiectul samulastrei, fiindcă este o verigă care poate contribui la înmulți­ rea acestor specii dăunătoare.

Dar și gândacul ghebos, viermii sâr­ mă sau chiar buha semănăturilor pot să fie favorizate de samulastră. Practic, samulastra poate fi considerată o mo­ nocultură, iar sortimentul de culturi este limitat. Așa că în majoritatea cazurilor solele unde este samulastră de grâu sau orz se găsesc în apropierea noilor semă­ nături de toamnă.

NORMELE DE MEDIU SE BAT CAP ÎN CAP CU CELE DE PROTECȚIA PLANTELOR Reglementările de mediu pot anula unele dintre măsurile pentru evitarea atacului. Una din aceste măsuri se re­ ferea la combaterea buruienilor care pot fi gazde intermediare pentru dăună­ tori sau distrugerea samulastrei. Acum, conform normelor de ecocondiționali­ tate, este de dorit să avem samulastră în câmp o perioadă cât mai îndelungată.

Numai că samulastra de cereale este un adăpost perfect pentru insecte. ... ››› 60

59

60 Protecţia plantelor

CE E DE FĂCUT? Să lăsăm samulastra până toamna târziu sau să o distrugem cât mai repede cu putință? Aici contează foarte mult istoricul atacului în primăvară sau toamna trecută. Cei care s-au confruntat cu atac mare de afide, muște ale cerealelor ori al larvelor gândacului ghebos ar trebui să se gândească de două ori. Sigur că lucrarea de distrugere a samulastrei costă, iar mulți fermieri au probleme financiare. Cu toate acestea, pe termen lung, pagubele produse de dăunători pot să fie mai ridicate decât costul unei lucrări de distrugere a samulastrei. În final aș spune că nu trebuie să cădem în nicio extremă. Nici să lăsăm solul neacoperit vara, dar nici ca samulastra de grâu sau orz să devină „raiul” dăunătorilor de sezon. Soluțiile ar trebui aplicate de la o zonă la alta. Măsurile de ecocondiționalitate trebuie aplicate diferit, în funcție de particularitățile din fiecare zonă. Iar când vorbim de aceste măsuri, trebuie să ținem cont și de dăunătorii de sezon ai grâului și orzului. Mai ales că, cel mai probabil, suprafețele ocupate cu aceste culturi vor crește în următorii ani. Această creștere va veni cu o serie de provocări, cea mai mare fiind înmulțirea dăunătorilor acestor culturi.

Samulastră de orz virozată

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

››› 58 ...Dar și o sursă de hrană. Iar unele specii de insecte, care au aparatul bucal adaptat pentru înțepat și supt (afidele), pot transmite și viroze.

SAMULASTRA ÎNSEAMNĂ ȘI PIERDERI LA RECOLTARE Sigur că este aproape imposibil să avem pierderi zero la treierat, oricât de performantă ar fi combina. Acolo unde vedem „covor” de samulastră este clar că multe boabe s­au scuturat la recol­ tare. Nu toți pot să recolteze la timp sau chiar dacă o fac, nu dispun de combine performante. Există o multitudine de motive pentru care nu se treieră când trebuie. Faptul că în multe cazuri nu se recoltează în perioada optimă grâul sau orzul, se vede cu ochiul liber pe câmp.

S­AU LIMITAT ȘI METODELE DE COMBATERE CHIMICĂ Timp de decenii tratamentul semin­ țelor cu un insecticid sistemic sau un insecto­fungicid a fost cea mai folosită metodă pentru a limita atacul dăunăto­ rilor la grâu sau orz după răsărire și când plantele se află în primele faze de vegetație. În prezent mai sunt omolo­ gate insecticide cu acțiune de contact.

Acestea protejează semințele, dar cum nu se translocă în plante, după răsărire

nu le pot proteja în primele faze de ve­ getație, așa cum era cazul insecticidelor sistemice. În ultimii ani și la cerealele de toamnă s­a acordat o autorizare tem­ porară pentru tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Dar în următorii ani acordarea de noi autorizații temporare pentru aceste insecticide este incertă.

UN COMPLEX DE FACTORI FAVORABILI DĂUNĂTORILOR În absența metodelor de combatere chimice sau a limitării acestora, de bază ar fi măsurile prevenitve. Or, samulas­ tra poate intra în contradicție cu aces­ te metode. Fără o parte din metodele preventive și cu metode de combatere chimică limitate, având în vedere că monocultura se practică în prezent pe suprafețe importante, există cele mai bune condiții pentru înmulțirea dăunăto­ rilor de sezon ai grâului sau orzului. Cum toamnele sunt din ce în ce mai calde și mai secetoase, atacul acestora poate avea loc inclusiv în a doua parte a lunii noiembrie. În ultimii ani fermierii din majoritatea zonelor unde se cultuvă grâul sau orzul au simțit pe propria piele înmulțirea dăunătorilor. Cu cât aceștia sunt mai mulți, cu atât atacul acestora este mai mare, mai ales că vremea îi fa­ vorizează.

61

62 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Sorin Tănase a tratat grâul cu… indiferență la fertilizat!

Ferma La Fetele lu Tănase nu mai are bani de îngrășăminte! „A fost anul prost rău! La floare am făcut câteva sute de kilograme și porumbul l­am cosit. Acum datoriile bat la ușă”, ne declara proprietarul explotației buzoiene.

S

orin Tănase din Roșioru, județul Buzău, lucrează împreună cu fa­ milia 180 hectare, din care jumă­ tate sunt culturi de primăvară. Din cauza secetei pedologice și a temperaturilor extrem de ridicate din vară, a obținut producții cu mult sub așteptări și sub costul investițiilor făcute. „A fost anul prost rău! La floare am făcut câteva sute de kilograme și porumbul l­am co­ sit. Recolte extrem de slabe am obținut la grâu și orz (1,5 și, respectiv, 1,5 tone/ ha), iar la rapiță 900 kg”, ne­a declarat proprietarul fermei ”botezată” La Fetele lu Tănase.

Sorin Tănase a retehnologizat ferma printr­un proiect comunitar în valoare de 450.000 de euro, achiziționând un tractor, o combină și o semănătoare. „Mai bine nu le mai luam!”, spune acum fermierul apăsat de leasinguri.

CAMPANIA DE TOAMNĂ A ÎNCEPUT BINE Este oarecum mulțumit că a început bine campania de toamnă. „Am terminat de semănat și am început la ogoarele de toamnă. M­am întins undeva la 75 la sută din suprafață și am pus orz, grâu și rapiță. Rapița e foarte frumoasă, orzul este ieșit, a înfrățit, ca și o parte din grâul semănat între precipitații. Deocamdată, sunt la ogoare, ar la 30­35 cm, se lucrea­ ză foarte bine terenul, că a plouat 130 de litri de când am început campania de toamnă!”, explică fermierul.

PLUGUL DĂ ORA EXACTĂ ÎN AGRICULTURĂ „Pentru rapiță am făcut arătură, pen­ tru orz și floarea soarelui am pregătit cu un subsolier de tip Gruber. Deocam­ dată nu renunț la plug. Pentru mine încă Agricultura începe cu A de la Arătură!”, susține Sorin Tănase, convins fiind că în multe ferme plugul dă ora exactă în agri­

15-30 noiembrie 2024

Datoriile bat la ușă tot timpul! Eu sunt pus în niște situații fără ieșire, leasingurile, inputurile de anul ăsta apasă. Nu avem datorii din trecut, mulțumim lui Dumnezeu! Dar cu ce am mai achitat, tot mai avem de plată 70-80.000 de lei.

SORIN TĂNASE

Fermier în jud. Buzău

cultură! Cu toate acestea, agricultorul buzoian are în vedere și alte sisteme de prelucrarea solului. „Am un test făcut în toamna asta: pe aceeași solă am pus și grâu, și niște orz în disc, în Gruber și în arătură și o să văd care va fi diferența”, explică Sorin Tănase.

”NU AM BANI DE ÎNGRĂȘĂMINTE” Fermierul buzoian cultivă trei soiuri de grâu (Genesi, PG 102 și Glosa), și­a multiplicat sămânța în fermă și a sărit … fertilizarea! „Grâul l­am tratat cu… indi­ ferență la fertilizat, că nu am bani de în­ grășăminte. O să dăm azotat de amoniu și foliare în primăvară. Acum am tratat doar sămânța produsă în fermă cu un insecto­fungicid și cam atât. În afara semințelor de rapiță, pe care am fost nevoit să le cumpăr, nu am făcut alte cheltuieli!”, precizează fermierul.

Sorin Tănase susține că are 25 de tone de azotat de amoniu și substanțe de stropit rămase din anii trecuți, pe care le va utiliza la rapiță (cultivată pe 45 ha) . „Intru cu un erbicid, cu un insecticid de contact și 2­4 litri de foliar”, spune fermierul. Întrebându­l de noutăți, Sorin Tănase îmi răspunde: „După trei ani de secetă, pentru noi PLOAIA chiar este un lucru nou!”.

63

64 Semnal de alarmă

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„Vânătorii de minimis” sabotează legumicultura

Marian Baronescu trage un semnal de alarmă asupra problemelor grave din sector - de la lipsa soluţiilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor, până la efectele subvenţiilor prost gestionate, care destabilizează piaţa.

P

entru legumicultură, 2024 a fost un an complicat, chiar dificil, cu pierderi însemnate de recoltă din cauza temperaturilor ridicate care au dus la proliferarea bolilor şi a dăunătorilor. Iar soluţiile de combatere sunt din ce în ce mai puţine, din cauza restricţiilor şi a reglementărilor impuse de Comisia Europeană.

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

Marian Baronescu, unul dintre cei mai respectaţi şi cunoscuţi cultivatori de legume din zona Olteniei, spune că a înregistrat între 30 şi 50% pierderi, în funcţie de cultură.

PIERDERI DE ZECI DE MII DE EURO „Degeaba kilogramul de roşii s-a vândut cu 6-7 lei dacă eu am avut o recoltă cu 50% mai mică. Anul acesta am pierdut peste 10.000 de euro pentru că nu am avut oameni cu care să lucrez.

Iar ca producţie, încă 10.000 de euro la tomate din cauza dăunătorilor şi alte 3-4 mii de euro la ardeioase pentru faptul că

mi s-au virozat plantele”, a constatat cel autointitulat Lupul Dacic, datorită legăturii spirituale puternice pe care o simte faţă de strămoşii noştri. Tuta absoluta a făcut prăpăd în cultura de tomate, iar păduchele negru a afectat ardeioasele.

Apoi au venit virozele, atacurile de trips.

După aceea au fost temperaturile alea ridicate care nu le-a permis plantelor să lege rodul. În loc de 6-7 inflorescenţe, au legat doar 3-4. Din acest motiv, spune el, a fost acea criză de roşii pe piaţă la un moment dat. ÎN OPINIA SA, LEGUMICULTURA BIO ESTE „O VRĂJEALĂ” Dacă era, într-adevăr, sustenabil să produci 100% ecologic, toată Europa ar fi adoptat acest sistem de agricultură, consideră inginerul agronom. „Aţi văzut ce s-a întâmplat în Sri Lanka, primul stat falimentar pentru că cineva i-a prostit să treacă la agricultura ecologică. M-am convins pe propria-mi piele ce înseamnă bio. Nu am tratat deloc anul acesta pomii şi nu am nici-

Semnal de alarmă un fruct, totul e pe jos. Asta e bio! Restul e minciună”, susţine Marian Baronescu.

PUŢINE SOLUŢII DE COMBATERE Acesta e de părere că producţiile scad din cauza faptului că sunt eliminate din ce în ce mai multe produse de combatere, care lasă legumicultorii fără soluţii alternative. „Uniunea Europeană ne scoate din uz produsele consacrate şi ne bagă produse din agricultura ecologică, care nu au niciun efect, pentru că nu au remanenţă. Eu ar trebui ca la două-trei zile să tot fac tratamente pentru a ţine sub control dăunătorii şi bolile”, spune fermierul din Perişor, judeţul Olt. MAI MULŢI BANI PRIN PROGRAMUL TOMATA În ceea ce priveşte controversatul Program Tomata, ... ››› 66

Să se termine odată cu vânătorii de minimis! Avem nevoie de fermieri care să se dezvolte, să investească în tehnologie, nu de ţărani care produc pentru consum propriu.

Pe mine ăştia mă sabotează.

Eu cu munca şi ei cu banii.

MARIAN BARONESCU

Cultivator de legume în jud. Olt

65

STRUGURI ŞI CĂPŞUNI ÎN SOLAR După ce a renunţat la pepeni din cauza lipsei forţei de muncă, Marian Baronescu s-a apucat acum de cultivat struguri de masă şi căpşuni în solar. Pe o suprafaţă de 10 ari a plantat viţă-de-vie pe mijlocul şi pe marginile solarului iar la bază a făcut biloane pentru căpşuni. „Am ales un strugure de masă aromat extratimpuriu în combinație cu o varietate de căpşuni extratimpurie. La sfârşitul lui aprilie ar trebui să ieşim deja pe piaţă cu căpşunile iar undeva spre sfârşitul lui iunie - începutul lui iulie să venim cu strugurii de masă.

Struguri în solar nu este tocmai o noutate, însă de obicei aceştia sunt cultivaţi în asociaţie cu tomatele. A fost ideea mea şi m-am gândit la ciclul biologic al plantelor. Căpşuna deja la sfârşitul lui februarie înfloreşte iar în perioada aia viţa-devie nu umbreşte. Căpşuna are nevoie în prima fază de dezvoltare de temperaturi şi lumină. Iar viţa-de-vie nu e suficient de dezvoltată atunci pentru a o umbri”, ne-a explicat în cele din urmă „Lupul Dacic”.

66 Semnal de alarmă

››› 65 ...„Lupul Dacic” afirmă că de anul acesta se va modifica, după o schemă sugerată chiar de el. În loc de 3.000 de euro pe 10 ari, să se primească 1.500 de euro pentru fiecare 10 ari cultivaţi cu tomate. Adică cine va avea 5.000 de metri pătraţi va primi 7.500 de euro. „Ceea ce se întâmpla până acum era o bătaie de joc. Eu care am un hectar jumate luam 3.000 de euro şi unii încasau cumulat pe familie 9.000 de euro pentru că erau înregistraţi individual cu câte 10 ari fiecare, chiar dacă ei munceau împreună.

Am propus ministrului să se schimbe această schemă de sprijin şi am primit promisiunea că se va modifica. Dacă am avea numai ferme cu 10 ari, niciodată acestea nu vor putea accesa fonduri europene pentru a se dezvolta”, constată Baronescu.

SFATURI PENTRU MINISTRU Acesta a fost de două ori în primăvară la minister şi spune că a reuşit să schimbe câteva lucruri esenţiale pentru sectorul legumicol.

Pe de o parte, pentru că norma de sămânţă la ardeiul cultivat în spaţii protejate era copiată de la ardeiul de câmp, el a propus, şi s-a aprobat, ca aceasta să fie diminuată de la 70.000 la 45.000 de boabe pe hectar.

De asemenea, tot la iniţiativa sa, s-a obţinut o relaxare a măsurilor birocratice. „Ca să fim fiscalizaţi, tot timpul ni se spunea să ne ducem cu facturile. Şi atunci le-am spus că dacă tot ne-au obligat să avem case de marcat, care sunt fiscalizate, de ce nu se ţine seama

•

•

15-30 noiembrie 2024

M-am convins pe propria-mi piele ce înseamnă bio. Nu am tratat deloc anul acesta pomii şi nu am niciun fruct, totul e pe jos.

Asta e bio! Restul e minciună.

MARIAN BARONESCU

Cultivator de legume în jud. Olt

de bonul de casă care arată exact cât am vândut în ziua respectivă. Şi au aprobat propunerea mea”, ne-a mărturisit agronomul.

ROŞII TURCEŞTI COMERCIALIZATE CA PRODUSE AUTOHTONE Pe de altă parte, importurile de tomate continuă

să reprezinte o provocare pentru producători şi consumatori. La început de octombrie, 70% din tomatele care se găseau în pieţe şi supermarket erau de import din Turcia, a observat Baronescu, care crede că în pieţe multe dintre aceste tomate erau chiar vândute ca tomate româneşti. „Cam aşa se întâmplă în fiecare an în această perioadă. Nu e ceva nou. Şi asta pentru că noi cultivăm de obicei tomate în ciclul 1 şi pe foarte puţini îi mai interesează ciclul 2. Asta ne face practic dependenţi de importuri.

Oricum acei vânători de minimis cultivă roşii fără să-i intereseze neapărat calitatea producţiei. Ei nu investesc în genetică, nici în sisteme de fertirigare sau în amenajarea spaţiilor protejate. Şi atunci noi ne mirăm că apar aceste goluri pe piaţă. Eu anual am de plătit pentru creditele bancare 150.000 de lei”, a ţinut să precizeze legumicultorul.

67

68 Tânăr fermier în România

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Pepenoaica lui Adrian Jijie, din Banat în toată țara!

Adrian Marian Jijie este un tânăr producător de lubeniță din Banat, de lângă Recaș, județul Timiș. Cu multă muncă și determinare, a demonstrat că perseverența și adaptabilitatea sunt elemente cheie pentru a avea rezultate într-un sector dificil.

P

ărinții lui au început agricultura în ’89, când Adrian încă nu era născut, cu o cultură cu renume în Banat varza. ”Eu practic în varză am crescut!

Sub 10 hectare de varză n-am avut niciodată”, îmi spune tânărul fermier. În 2004, familia Jijie a înființat primele hectare cu pepene, dorind să diversifice produsele. ”Au început ai mei cu 5 hectare, din sămânță, cum s-au priceput… Dădeau pepenii la piață. Eu pe atunci aveam 11 ani și tata, ca să mă motiveze, mi-a promis că îmi cumpără ATV dacă vând lubenița până începe școala.

Nu prea stăpâneam eu matematica, dar piața mi-a prins bine. Am învățat și să țin socotelile și să vând. Am reușit și tata s-a ținut de cuvânt”, își amintește Adi Jijie.

ÎNCEPUTURILE AU FOST GRELE În 2012, după ce a absolvit Liceul Silvic din Timișoara, Adrian a preluat de la părinți cultura de lubeniță. Deși începuturile au fost grele, a decis să investească și să dezvolte ferma familiei, astfel că în prezent cultivă 35 de hectare cu pepene și lubeniță și 50 de hectare cu porumb pentru a asigura rotația culturii de pepene și ”pentru a controla buruiana”.

Anul acesta a pus 4 hectare cu pepene și pe 31 ha

a plantat lubenița. ”Țin minte că, pe vremuri, prășeam cu calul, eram copil. Cred că am adunat vreo 20 de mii de km făcuți pe lângă cal. Dar nu îmi pare rău!

Am ce mi-am dorit și am muncit pentru asta”, îmi mărturisește Adrian.

LUBENIȚA DE RECAȘ - ÎN PIEȚELE DIN ȚARĂ, DAR ȘI LA SUPERMARKET A fost greu și cu vânzarea în anii de început, până au reușit să-și facă mai mulți clienți serioși cu care să colaboreze pe termen lung și care să ia marfă angro. ”Am vândut și la cuțit, direct, dar nu poți să faci față la suprafața asta. Între timp am început colaborarea cu mai

Anul acesta am avut prima colaborare cu Profi și am făcut treabă bună.

A fost altceva. Noi am fost învățați să vindem la dubă…

La supermarket marfa trebuie selectată, ambalată, etichetată, cu e-factura, m-a dat puțin peste cap, dar a fost bine!

ADRIAN JIJIE

Tânăr fermier în jud. Timiș

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

Tânăr fermier în România 69

mulți băieți și prin ei vând direct către clientul final în câteva puncte stradale din Timișoara și localitățile din jur, dar și în principalele piețe agroalimentare din Timișoara”, explică Adrian.

Lubenița de la Recaș ajunge acum în toată țara, cu camionul, de la Cluj până la Iași și Suceava. Cu toate acestea, în 2021 au pierdut vreo 500 de tone de lubeniță. ”N-am putut să o valorificăm, am ținut de preț, am greșit, dar cred că acest eșec m-a și ambiționat. În 2023 am zis că trebuie să trecem la nivelul următor, să încercăm să intrăm în supermarketuri.

Anul trecut aveam 25 de hectare și am valorificat toată producția. Atunci am început să mă interesez în dreapta și-n stânga… Am fost la magazine, am fost pasat, amânat, până când am vorbit cu cineva de la Profi care se ocupă de contracte. Le-am spus ce suprafață am și că pot obține o cantitate de 1.200-2.000 de tone pe an. Și am reușit! Anul acesta am avut prima colaborare cu Profi și am făcut treabă bună. Am avut emoții, auzisem că e greu, dar am făcut față cu brio. Am reușit să vindem marfă într-un mod civilizat, două luni de zile nu am fost la angro, până la 1 septembrie am livrat la Profi. Culegeam și livram doar pe comandă de camion întreg, 20-22 tone. Am livrat, în medie, 4-5 camioane pe săptămână”, îmi povestește Adrian Jijie.

”AM INVESTIT FIECARE LEU ÎN LUBENIȚĂ!”

Din 2012, fermierul a investit și în tehnologia de cultură. Acum folosește irigarea prin picurare, folie de protecție, plantarea se face în tunele, în regim mai intensiv. ”Am 31 de ani, dar nu am reușit să-mi fac o casă… Ba cumpăr mașină de folie, ba schimbăm met-ul, ba mai cumpărăm teren. Când am avut un ban deoparte a tot intervenit o altă cheltuială. Nu-mi pare rău că am investit. De vreo 4 ani încoace am început să culeg din roadele muncii”, mărturisește Adrian.

HALA PENTRU AMBALARE E URMĂTORUL PAS Nici anul acesta nu va începe construcția casei, pentru că are nevoie de o hală pentru ambalarea pepenilor, care e prioritară. Hala de 450 mp va fi construită din fonduri proprii. A accesat un singur proiect pe fonduri europene, în 2015, pe Instalarea tânărului fermier. Și-a cumpărat atunci câteva utilaje și puțin peste 2 hectare de teren. Are un tractor U650 cumpărat de la un unchi și un John Deere de 120 CP, cu roți înguste și cu acestea își face aproape toate ... ››› 70

70 Tânăr fermier în România

››› 69 ... treburile. Pentru lucrări mai grele cum e scarificarea, preferă să apeleze la prestatorii de servicii. ”Noi scarificăm o dată la 2-3 ani. Arătura e sfântă, din cauză că avem probleme cu șoarecii în zona noastră!”, spune fermierul.

70 TONE PRODUCȚIA MEDIE LA HECTAR Adrian Jijie folosește în cultură răsaduri din 7 hibrizi diferiți: Eletta (pepenoaică, cum îi spune cultivatorul, care poate atinge greutăți între 10 și 30 kg), Elksir, Lusitana (foarte productivă, cu producții de 100 tone/ha din 3-4 recoltări), Kasmira (hibrid fără sâmburi), Orange King (pepene verde, cu pulpa de culoare galbenă), Fiesta și Baraka. Anul acesta a obținut o medie de 60-70 de tone producția medie la hectar, din mai multe treceri (culesuri). ”Avem echipe organizate, care recoltează selectiv, doar ce e copt, bun de consum. E un pic

mai greu, pentru că în acest fel recoltăm de 3-4 ori, dar așa aducem un plus de producție”, explică tânărul producător.

PREȚ BUN, VÂNZARE BUNĂ, FERMIER MULȚUMIT! Prețul primit la vânzarea către supermarket a fost între 1,5 și 2 lei. ”Cam 90% din ce am livrat am vândut cu 1,75-2 lei kilogramul, și asta în plin sezon, când piața de gros din Timișoara era plină de marfă și nu se vindea nici cu 1,20 lei. Totul e să fii serios și să te ții de cuvânt iar eu mă declar mulțumit”, spune Adi Jijie.

LA ÎNCEPUT DE OCTOMBRIE ÎNCĂ MAI VINDEA LUBENIȚĂ!

Cum a reușit să ducă producția de lubeniță până la început de octombrie? ”Eu plantez eșalonat, prima serie în 1-5 aprilie, cam 10 hectare la tunel, apoi în 5 mai urmează alte răsaduri, în 20 mai încă o tură și ultima plantare e la 1 iunie. În

CU BANII DE PE MIEI A CUMPĂRAT AMBALAJE! Adrian Jijie are și 200 de oi, de care tot el se ocupă! ”De fapt, am avut o mie, dar am vândut din ele. Am gard, le țin pentru miei, nu le mai mulgem de 4-5 ani. Am vrut să le vând și pe acestea, dar nu m-a lăsat sufletul, pentru că sunt a treia generație de ciobani din familia mea și nu e ușor să renunți la tradiție”, îmi spune Adrian. Anul acesta a vândut mieii cu 20 de lei/kg și banii i-a investit în ambalaje pentru vreo 15 camioane de lubeniță! În schimb, din 2019 a renunțat la varză, când a fost nevoit să dea la oi producția de pe 4 hectare, din cauză că nu se vindea.

15-30 noiembrie 2024

funcție de cum primesc răsadul, dacă e mediu îl mai țin puțin în solar să-l aclimatizez și așa mă prinde și data de 8 iunie la plantat, când pepenele timpuriu deja ajunge la 6-7 kg. Când alți producători se pregătesc să iasă cu pepenele pe piață, eu încă mai plantez! Așa am ajuns cu lubeniță proaspătă și gustoasă în prima săptămâna din octombrie!”, spune cultivatorul. La sfârșitul primei săptămâni din octombrie, în proporție de 99% sezonul este declarat încheiat!

Pomicultură 71

un articol de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TOP 5 CELE MAI BUNE MERE DE VOINEȘTI

Sursa foto: Facebook SCDP Voinești

Cele mai bune mere de Voinești au fost premiate la Concursul Național de Măr, desfășurat în zilele de 23 și 24 octombrie 2024 la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni, jud. Argeș.

Î

n cadrul Concursului Național de Măr au fost evaluate 107 soiuri de măr, printre care și mai multe soiuri de mere de Voinești, și au fost acordate premii pentru cele mai gustoase mere.

TOP 5 MERE DE VOINEȘTI PREMIATE Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Voineşti, un nume cu tradiție, recunoscut de pomicultorii din România, a obținut patru premii pentru soiurile: Premiul I pentru soiul de măr Generos; Premiul II pentru soiul de măr George; Premiul III pentru soiul de măr Valery; Mențiune pentru soiurile de măr Florina și Cezar.

Premii importante în cadrul Concursului Național de Măr 2024 au obținut și pomicultorii din județul Dâmbovița care produc mere de Voinești.

• • • •

MĂRUL ÎN CONTEXTUL CONSTRÂNGERILOR CLIMATICE ȘI ECONOMICE În cea de-a doua zi a evenimentului ”Ziua mărului” 2024 au fost susținu-

te prezentări privind cultura mărului în contextul constrângerilor climatice și economice actuale. Au fost expuse rezultatele programului de ameliorare la măr obținute în cadrul parteneriatului IFO Angers, Franța - ICDP Pitești-Mărăcineni.

De asemenea, au fost prezentate soluții moderne de protecție fitosanitară și fertilizare în livezile de măr, sisteme moderne de irigare pentru pomicultură, sisteme de monitorizare și de aplicare a tratamentelor în livezi cu drone agricole.

GENEROSUL DE VOINEȘTI, UN SOI DE MERE DE IARNĂ Mere de Voinești este un brand cu tradiție în România, merele din această zonă pomicolă fiind cunoscute și apreciate atât de pomicultori, cât și de consumatori. Staţiunea Voineşti are 19 soiuri de mere de Voinești omologate, pentru livezi în sistem clasic, intensiv și superintensiv.

Soiul de măr Generos obţinut la SCDP Voineşti a fost omologat în anul 1983:

•

Pomul este de vigoare mijlocie și rodește pe ramuri scurte; Rezistența la rapăn este de tip poligenic şi pomii se cultivă cu un număr redus de tratamente fitosanitare; Rodește intermitent 30 tone/hectar; Fructul de măr are greutatea de 160180 gr, este sferic, sferic uşor turtit, de culoare roşu carmin, pe partea însorită; Generos este un soi de mere de iarnă.

Fructele se coc în a doua jumătate a lunii septembrie și pot fi păstrate până în lunile ianuarie - februarie.

SCDP Voinești vinde material săditor pomicol certificat din speciile măr și păr, din pepiniera din comuna Voinești, sat Izvoarele, județul Dâmbovița. Prețurile pentru pomii de mere de Voinești pornesc de la 15 pentru un pom.

• • • •

Vezi clasamentul soiurilor de măr și păr preferate de producătorii de fructe din Uniunea Europeană: TOP 5 soiuri de mere şi de pere în UE!

72 Utilaje agricole

un articol de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

”DESPRE FENDT IDEAL, NUMAI DE BINE!” EXPO CIAME CHINA Expoziția internațională de mașini agri­ cole din China ­ CIAME, ediția 2024, s­a des­ fășurat în perioada 26­28 octombrie la Cen­ trul expozițional international din Changsha.

CIAME are o istorie îndelungată. Prima ediție a avut loc în anul 1950, sub numele de Târgul Național de Comandă de Produse Agricole.

Din 2011, este organizat în parteneriat de Asociația distribuitorilor de mașini agricole din China, CAMA ­ Asociația de Mecanizare Agricolă din China și CAAMM ­ Asociația Pro­ ducătorilor de Mașini Agricole din China.

Aceasta este afirmația lui Alin Lazăr, reprezentant al companiei Merpano, jud. Timiș, reprezentantul României în campania Ideal Story. Iată ce a spus acesta!

C

ompania Merpano a luat naștere în anul 2002. A început cu 3 an­ gajați, iar acum avem peste 75.

Suntem o companie cu profil agricol, având în jur de 4.000 de hectare pe care le exploatăm. Structura culturilor este împărțită între grâu, rapiță, po­ rumb și floarea­soarelui.

De câțiva ani am luat decizia de a produce semințe pentru clienții noștri, în special semințe de grâu. În­ totdeauna am pus preț pe calitate.

Oferim semințe de calitate și dorim să vedem clienții fericiți. Pentru a ob­ ține o sămânță de calitate, este foarte important să respecți anumite verigi tehnologice: pregătirea patului germi­ nativ să fie făcută la timp și bine, semă­ natul să fie în condiții optime și trata­ mentele să fie făcute la timp. Desigur, dacă bifezi toate aceste etape, urmă­ torul pas foarte important este re­ coltatul. Pentru a evita spargerile și pierderile și pentru a avea un material recoltat curat, ai nevoie de o com­ bină performantă. Noi avem norocul

15-30 noiembrie 2024

să utilizăm în prezent Fendt IDEAL 8, de care suntem foarte mulțumiți.

Povestea noastră frumoasă cu Fendt a început acum 10 ani. Am în­ ceput prin a testa utilajele Fendt prin partenerul nostru MEWI. Am fost în­ drumați de MEWI să încercăm tractoa­ rele și combinele, iar încă de la primul sezon am fost impresionați de perfor­ manțele lor. Motivul pentru care am decis să cumpărăm combina Fendt IDEAL 8 a fost calitatea superioară a produsului recoltat. Aveam mare ne­ voie de o combină performantă, ast­ fel că am luat decizia să achiziționăm Fendt IDEAL 8. Pe lângă faptul că oferă o calitate deosebită a boabelor, com­ bina IDEAL are și un consum redus de combustibil, ceea ce înseamnă mai mulți bani în buzunarul nostru. Com­ bina IDEAL are o capacitate mare de depozitare în buncărul de semințe și o viteză ridicată de descărcare, ceea ce ne permite să câștigăm timp ­ iar timpul este cel mai important aliat în campania de recoltat.

CIAME, EDIȚIA 2024 Cu 1.800 de expozanți din 14 țări, în­ tr­un spațiu expozițional de 220.000 mp și 120.000 de vizitatori din 60 de țări, CIAME este cea mai mare expoziție de mașini agri­ cole din Asia! Expoziția este punctul de întâlnire anual pentru dealeri, producători și importatori de mașini agricole, oferind o platformă ideală de afaceri.

90% din toate ofertele de afaceri pen­ tru mașini agricole din China sunt încheia­ te anual la CIAME! Deși a păstrat elemente tradiționale de­a lungul anilor, la CIAME s­au făcut progrese mari în internaționalizarea evenimentului. Expozanții internaționali sunt din Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Danemarca, Norvegia, Japonia, Co­ reea, India etc., iar toți giganții locali de mașini agricole sunt prezenți în expoziție.

Vizitatorii profesioniști vin din agricultura autohtonă și sectoarele de mașini agricole, cooperative, sistemul de recuperare, corpul de producție și construcții din Xinjiang, dea­ leri, institute de cercetare și colegii de me­ canizare agricolă. Vizitatorii străini includ asociații de mașini agricole, producători, importatori și exportatori.

Vezi mai multe imagini de la cea mai mare expoziție de mașini agricole din Asia!

(Un articol de NICOLETA DRAGOMIR)

73

74 Utilaje agricole

TEHNOLOGIA JOSKIN

Economie de timp și de bani la fertilizarea organică

Mihai Pustai a investit în creşterea vacilor de lapte iar dejecţiile animaliere le administrează pe câmpurile sale din jud. Mureş cu ajutorul echipamentelor Joskin, ceea ce-i asigură economii de timp, combustibil şi de personal.

Î

ngrăşămintele organice stimulează activitatea microorganismelor bene­ fice din sol, care sunt esenţiale pen­ tru descompunerea nutrienţilor şi trans­ formarea lor în forme uşor accesibile plantelor. Aplicarea gunoiului de grajd pe suprafeţele agricole este soluţia cea mai la îndemână pentru Mihai Pustai, din satul Pârâu Crucii, comuna Râciu, unde tânărul de 36 de ani utilizează dejecţiile rezultate în urma activităţii de creştere a vacilor de lapte pentru a îmbunătăţi fertilitatea solului şi a susţine dezvolta­ rea sănătoasă a culturilor.

15-30 noiembrie 2024

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

INVESTIŢIE STRATEGICĂ Cu o suprafaţă considerabilă dedi­ cată culturilor de câmp şi un puternic profil zootehnic, Mihai ştie că valorifi­ carea optimă a resurselor organice poate face diferenţa în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea producţiei vege­

tale. În primăvara acestui an, el a achi­ ziţionat de la Tehnodiesel remorca de împrăştiat îngrăşăminte JOSKIN Siroko 5013/12V, o investiţie esenţială pen­ tru activitatea fermei sale. Cu o ca­ pacitate de 12 metri cubi, acesta este echipamentul ideal pentru distribuirea uniformă a îngrăşămintelor solide, o caracteristică deosebit de valoroasă pentru obţinerea unei fertilizări efici­ ente. E nevoie de 4­5 remorci pentru a acoperi un hectar, iar ca şi cantitate, la un transport, pot fi aplicate până la 15 tone de gunoi de grajd.

Utilaje agricole 75

De la stg. la dr.: Mihai Pustai și Ovidiu Crișan - director zonal Tehnodiesel APLICARE UNIFORMĂ Decizia de a investi în echipamente specializate precum Joskin Siroko 5013/12V a fost influenţată de specificul activităţii sale, unde deşeurile organice rezultate din zootehnie sunt o resursă preţioasă. „Având în vedere cantitatea mare de dejecţii animaliere şi gunoi de grajd produs în fermă, utilizarea unui astfel de echipament a devenit o necesi­ tate. În trecut, aplicarea se făcea prin metode mai învechite, care necesitau

forţă de muncă suplimentară şi impli­ cau o distribuţie neuniformă. Pe lângă acest aspect, uzura echipamentelor era destul de mare, iar consumul de com­ bustibil era şi el semnificativ”, explică fermierul. Remorca recent achiziţionată îi permite acum să aplice îngrăşămintele solide într­o manieră uniformă şi rapidă, reducând timpul alocat acestor lucrări şi optimizând consumul de motorină.

VALORIFICAREA FERESTRELOR DE LUCRU În activitatea agricolă, timpul este esenţial, mai ales în perioadele scurte de aplicare a îngrăşămintelor. „Avem fe­ restre foarte limitate pentru aplicarea fertilizanţilor, iar tehnologia Joskin ne ajută să valorificăm la maximum aces­ te perioade”, subliniază Mihai, care este doctor în ştiinţe agricole şi un foarte bun practician.

Necesarul minim de putere pentru a trage un astfel de utilaj este de 120 cai.

El de obicei îl foloseşte în spatele unui tractor de 160­200 CP, mizând pe forţa superioară pentru a face faţă pantelor şi condiţiilor de teren mai grele. În gene­ ral, gunoiul de grajd vine împrăştiat pe suprafeţele pe care îşi produce ... ››› 76

76 Utilaje agricole ››› 75 ... furajul, după păioase sau după porumb siloz. Noi am asistat la o astfel de lucrare pe o parcelă semănată cu lu­ cernă, care urma să fie scoasă din cul­ tură pentru a fi introdusă în traseul cla­ sic de rotaţie.

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE Odată încărcată în benă, materia or­ ganică este reţinută de un oblon pentru a nu se împrăştia pe drum sau a nu se deversa în exterior. În câmp, acest oblon acţionat hidraulic se ridică şi gunoiul este deplasat de către o bandă trans­ portoare spre cei doi distribuitori verti­ cali. Aceştia, la rândul lor, ridică mate­ rialul şi prin centrifugare îl distribuie în spatele echipamentului până la lungimi de 10­15 metri, pe o lăţime de 10­12 me­ tri, în funcţie de turaţie şi de debitul hi­ draulic. „Am optat pentru varianta galva­ nizată, pentru a­mi asigura o perioadă cât mai lungă de utilizare şi o întreţinere cât mai uşoară. Nu întotdeauna avem timp să spălăm utilajul după lucrare şi, în consecinţă, gunoiul fiind foarte coro­ ziv îl va distruge dacă este vopsit normal sau nevopsit. Versiunea galvanizată are o protecţie ridicată la coroziune şi umi­ ditate”, a ţinut să precizeze Mihai Pustai.

Dacă într-o parcelă nefertilizată organic de 5 ani, să zicem, impunem o fertilizare la semănat de 250-300 kg de substanţă brută, la cele fertilizate recent, în ultimii 2 ani, reducem cantităţile de îngrăşăminte până la 100-120 kg. E o economie importantă de costuri.

MIHAI PUSTAI

Tânăr fermier în jud. Mureş

15-30 noiembrie 2024

OPTIMIZAREA COSTURILOR Fiind o fermă mixtă cu preponderen­ ţă zootehnică, îngrăşămintele organi­ ce asigură o economie a costurilor de producţie până la 60­70% în ceea ce priveşte fertilizanţii, susţine tânărul fer­ mier. „Practic, folosim îngrăşăminte în cantităţi reduse la însămânţat. Mai ales în parcelele în care am fertilizat organic.

Dacă într­o parcelă nefertilizată organic de 5 ani, să zicem, impunem o fertilizare la semănat de 250­300 kg de substanţă brută, la cele fertilizate recent, în ultimii 2 ani, reducem cantităţile de îngrăşă­ minte până la 100­120 kg. E o economie importantă de costuri. Plus că eu îmi produc singur materia organică”, con­ stată mureşeanul. Înainte de a dispune de acest utilaj, el fie închiria un astfel de echipament sau contracta lucrarea de distribuţie ca atare, fie depozita pe o perioadă relativ scurtă la capătul parce­ lei şi de acolo împrăştia cu încărcătorul telescopic. „Era un volum de muncă enorm, cu timp alocat şi consum de combustibil. Pe lângă faptul că supra­ solicitam utilajul. Dar de când am acest MIG, e mult mai uşor”, afirmă acesta.

GESTIONAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR SEMI-LICHIDE Pe lângă remorca Siroko 5013/12V, Mihai deţine şi o vidanjă de la Joskin, achiziţionată tot prin intermediul Tehno­ diesel. Este vorba de modelul Modulo 2, un distribuitor de îngrăşăminte semi­lichide monoax, care are o capacitate de stocare pentru 11 metri cubi. Rezervorul e realizat din oţel de înaltă rezistenţă, galvanizat la cald. „Îl am de mai bine de trei ani în fer­ mă. Am optat pentru această variantă da­ torită manevrabilităţii. Şi fiind anvelope late, cât şi bazinul între roţi, am o stabili­ tate mai bună pe pante la încărcărcătură maximă”, argumentează agronomul. Cam 60% din greutatea vidanjei este susţinu­ tă de tractor, ceea ce sporeşte aderenţa, oferind o stabilitate bună chiar şi în con­ diţii meteo nefavorabile. Se impune să precizăm şi faptul că dejecţiile animali­ ere sunt amestecate în batal cu un mixer produs tot de către belgienii de la Joskin.

Acesta se cuplează în tiranţii tractorului, făcând o omogenizare a materiei orga­ nice, care vine apoi încărcată în vidanjă pentru a fi distribuită pe câmp cam o dată pe lună, în perioada permisă.

77

CLAAS connect

Together the next step in farming.

Testează gratuit acum.

CLAAS connect este cheia pentru gestionarea eficientă a fermei și flotei tale și pentru optimizarea activității agricole. Conectează în rețea utilajele tale, automatizează documentația și crește performanțele în câmp.

Înregistrează-te și testează aici.

digital.claas.com

78 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

KRONE GX 360 PLUS

Remorca de transport polivalentă și compactă

Cu un volum util de până la 36 mc, remorca de transport GX 360 PLUS completează gama de produse Krone, fiind soluția ideală pentru fermele mici și mijlocii. Modelul impresionează prin versatilitate și noul concept de operare.

D

upă trei ani de la lansarea remor­ cilor de transport universal GX 440 și GX 520, Krone introduce versiunea mai mică ­ GX 360 PLUS. La fel ca „frații” săi mai mari, GX 360 PLUS se bazează pe conceptul testat cu un singur șasiu și pe banda transportoare trasă, pentru descărcare.

COMPACT ȘI UNIVERSAL Cadrul de bază are o greutate redusă și este extrem de stabil, iar împreună cu obloanele laterale continue înalte per­ mite o sarcină utilă mare, cu un volum de încărcare de până la 36 mc. Banda transportoare, conectată la un perete frontal transparent, este trasă hidraulic către hayon cu două lanțuri de trage­ re. Viteza benzii transportoare poate fi reglată prin debitul hidraulic al tracto­ rului. Procedând astfel, încărcătura este descărcată foarte ușor și fără com­ presie. Proprietățile elastice ale benzii transportoare previn deteriorarea măr­ furilor transportate care sunt deosebit de sensibile la presiune, cum ar fi rădă­ cinoasele și legumele. Chiar și mărfuri­ le fine în vrac, cum ar fi cerealele, pot fi transportate fără pierderi, deoarece pereții laterali sunt bine etanșați cu benzi de cauciuc.

15-30noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

OPŢIUNI MULTIPLE PENTRU DESCĂRCARE GX 360 PLUS poate fi echipat cu două role în spate pentru a descărca masa verde şi silozul de porumb ca un covor uniform pentru furajare. Când nu sunt utilizate, rolele de descărcare pot fi cuplate rapid și ușor la hayon prin intermediul a două șuruburi pe fiecare parte și rotite în sus sau chiar demon­ tate complet. În plus, hayonul cu des­ chidere largă și peretele frontal poate fi tras înainte și înapoi, ceea ce permite încărcarea și descărcarea rapidă și ușoară a încărcăturii, cum ar fi paleții sau baloții de paie. La cerere este dis­ ponibilă și o prelată de acoperire a zonei de încărcare, care previne pierderea potențială a mărfurilor în vrac în timpul transportului.

CONFORT ȘI SIGURANȚĂ INCLUSE Bara de tracțiune articulată hidrau­ lică este inclusă standard, ceea ce fa­ cilitează atașarea și detașarea vagonu­ lui, plasează mai mult balast pe axa tractorului și, datorită unei garde la sol ridicate de până la 70 cm, face mai ușoară de­ plasarea grămezii de

siloz. În combinație cu suspensia barei de remorcare, aceasta asigură un con­ fort de conducere excepțional pe câmp și pe șosea. Standard, GX 360 PLUS este echipat cu o axă combinată tandem și o sarcină pe osie admisă de 18 tone. La cerere, GX 360 PLUS poate fi echipat și cu un tren de rulare hidraulic și sar­ cină pe osie de 20 tone, oferind și mai mult confort la condus, în special pe terenuri deluroase. Sistemul standard de auto­direcție ajută la viraje. Opțio­ nal, poate fi selectată direcția forțat mecanică.

GAMA GX ESTE DISPONIBILĂ ÎN VARIANTELE PLUS ȘI PRO Odată cu lansarea GX 360 PLUS, KRONE introduce noi variante. În familia de produse GX, sufixele „PLUS” și „PRO” vor face diferența între două concepte diferite de operare și control, în viitor.

Acum fiind disponibile modelele GX 360 PLUS, GX 440 PLUS, GX 440 PRO și GX 520 PRO. Variantele PLUS se caracterizează prin electronica și hidraulica simplă, precum și un design rigid, ce asigu­ ră fiabilitatea operațională în toate

•

Utilaje agricole 79

Sursa foto: Krone

NOU: KRONE PRESELECT

condițiile. Pentru a controla remorca, funcțiile hidraulice sunt mai întâi pre­ selectate prin KRONE PreSelect și apoi executate prin intermediul unităților de comandă ale tractorului.

Variantele PRO sunt specializate şi îndeplinesc toate cerințele de transport cu confort maxim. În plus față de func­ ționarea directă standard ISOBUS, sunt disponibile o gamă largă de opțiuni de echipare care îndeplinesc chiar și cele mai exigente cerințe. De asemenea, este disponibil un sistem de frânare EBS,

•

precum și o telecomandă radio pentru controlul descărcării, laterale telescopi­ ce hidraulice pentru a reduce înălțimea căderii, dispozitiv de cântărire şi direc­ ție electronică forțată. În plus, toate modelele PRO vor fi echipate standard cu funcția „ExactUnload” care reglează viteza de descărcare în funcţie de lun­ gimea silozului și viteza de deplasare a tractorului. Scanează codul QR și vezi cum se mișcă în câmp remorca KRONE GX 360 PLUS!

Modelele GX PLUS sunt operate printr­un sistem de preselecție a funcțiilor folosind KRONE PreSelect și sunt executate prin inter­ mediul unităților de control ale tractorului. Acest lucru face posibilă utilizarea chiar și a tractoa­ relor fără ISOBUS pentru remorcile GX. Operația de preselectare este disponi­ bilă în două variante: KRONE PreSelect DS 50 permite preselectarea funcțiilor hidraulice ce sunt apoi executate cu ajutorul supa­ pelor de reglare ale tractorului.

Alternativa pentru mai mult confort este KRONE PreSelect Digital cu ajutorul căreia funcțiile hidraulice sunt vizualizate și preselectate prin interme­ diul terminalului ISOBUS. Opțiunea de preselecție a funcției, fo­ losind operația de preselectare KRONE PreSelect, este disponibilă și pentru gre­ blele Krone cu 2, 3 și 4 rotoare.

1.

2.

80 Utilaje agricole

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DONALD TRUMP AMENINŢĂ JOHN DEERE!

Candidatul republican la preşedinţia Statelor Unite ale Americii a declarat luna trecută că va aplica tarife suplimentare de 200% la importurile John Deere în SUA dacă gigantul american îşi mută producţia în Mexic.

L

a începutul acestui an, John Deere a anunțat că va concedia sute de angajați în Midwest și va crește ca­ pacitatea de producție în Mexic, o deci­ zie care a înfuriat muncitorii și unii lideri politici.

Fostul preşedinte american Donald Trump a anunţat la acel moment că nu va rămâne netaxată o astfel de decizie, în cazul în care va câştiga alegerile din 5 noiembrie, comentarii care au avut ime­ diat ca efect o scădere a preţului acţiu­ nilor producătorului de echipamente agricole.

CONCEDIERI MASIVE Deși strategia John Deere este concepută pentru a proteja locurile de muncă americane de concurența străină, economiștii avertizează că astfel de măsuri ar putea crește in­ flația. Grupul american se confruntă cu o creştere a costurilor de producţie și o scădere a cererilor pentru produsele sale, motiv pentru care la începutul acestui an a propus concedierea a peste 800 de muncitori în Illinois și Iowa.

Deere & Co, cu sediul în Moline, statul Illinois, a precizat că a investit 2 miliarde de dolari în fabricile sale din SUA în ulti­ mii cinci ani.

AMĂNUNTUL OMIS DE TRUMP Analiştii susţin însă că există, totuşi, un obstacol major în calea acestei ame­ nințări de aplicare a unor măsuri puniti­ ve ­ Acordul SUA ­ Mexic ­ Canada, sem­ nat de Trump în ianuarie 2020, când era președinte. USMCA interzice aplicarea tarifelor pentru o serie de bunuri, permi­ țând companiilor să producă în Mexic și Canada și să exporte înapoi în SUA fără costuri mari.

15-30 noiembrie 2024

27 DE TRACTOARE FURATE ÎNTR-UN AN! O grupare compusă din mai mulți cetățeni români, un italian și un moldovean, acuzată de mai multe furturi de tractoare și utilaje agricole, a fost destructurată de autoritățile italiene în Lodi, nordul Italiei, aproape de Milano, notează Corriere della Sera, citată de G4Media. Rețeaua de hoți de tractoare este acuzată că, între februarie 2023 și februarie 2024, ar fi dat cel puțin 37 de spargeri în ferme din Italia, rezultatul fiind 27 de tractoare furate și alte utilaje agricole, cu o valoare totală de peste 1 milion de euro. Autoritățile italiene au denumit operațiunea „Tractoare 2023” și, potrivit acestora, hoții s­ar fi orientat spre ferme care aveau tractoare scumpe. Autoritățile italiene au reușit să recupereze doar 17 tractoare furate de hoți, cu o valoare estimată la aproximativ 470.000 de euro, precum și alte vehicule și echipamente de construcții. Trei dintre suspecți au fost depistați și arestați, fiind deja în închisorile din Milano și Lodi. (VIOLETA MÂȚ)

81

82 Echipamente. Instalații

un articol de REVISTA FERMA | mai multe pe această temă www.himel.de

Specialiștii HIMEL MASCHINEN, alături de fermieri la Indagra Experiența de peste 70 de ani, spiritul inovativ, respectul față de fermier și calitatea echipamentelor recomandă HIMEL clienților cu pretenții ridicate și atenți la investirea eficientă a banilor proprii.

H

IMEL este o companie operațio­ nală la nivel internaţional, iar re­ țeaua de distribuție și de service se extinde. Pe piaţa competitivă a teh­ nologiei în agricultură, HIMEL şi­a făcut un nume, devenind un brand cunoscut.

Compania are astăzi în toată Europa aproximativ 200 de angajaţi.

Unitatea principală de producţie se află în Melchingen, aproape de castelul Sigmaringen ­ leagănul dinastiei regale românești. Compania de familie cu tra­ diţie este condusă din 1999 de a doua ge­ neraţie: Werner şi Martin Hirlinger.

PESTE 300 DE FERME MODERNIZATE ÎN ROMÂNIA HIMEL s­a specializat pe piaţa internă şi internaţională în special în domeniile tehnologiei de depozitare a cerealelor, măcinare­amestecare şi granulare a fu­ rajelor concentrate, a remorcilor tehno­ logice de amestecat şi distribuit furaje grosiere (așa­zisele TMR­uri) direct în grajd, a sistemelor de tocare / măcinare paie, lucernă şi a peletizării biomasei.

Peste 300 de ferme au fost modernizate în România și peste 1500 în Europa pe baza Know­How­ului furnizat de firma HIMEL. SOLUȚII PENTRU STOCAREA RECOLTEI ȘI A FURAJELOR Depozitarea cerealelor sau a altor produse agricole din silozuri la umidi­ tatea și temperatura adecvate nu este

Mulțumim fermierilor, consultanților și tuturor partenerilor care ne-au vizitat la standul nostru de la INDAGRA! REPREZENTANȚII HIMEL

15-30 noiembrie 2024

suficientă. Acestea trebuie controlate și corectate la parametri optimi, iar dacă Depozitul nu este construit și dotat corespunzător, valorificarea finală nu va fi pe măsura așteptărilor și se va pierde plusvaloare la fiecare kilogram de cere­ ale, și­așa obținut cu greu în ultimii ani de secetă.

Speciile de animale au nevoi fiziolo­ gice diferite, iar dacă dozarea și omo­ genizarea furajelor concentrate nu va fi precisă și suficientă, răspunsul acesto­ ra prin producții mai mari, randament și calitate superioară nu va fi mulțumitor în ecuația finală a competitivității.

INVESTIȚII CARE CRESC VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN FERMĂ Oportunitatea proiectelor de dezvol­ tare va crește competiția între fermieri și, cu siguranță, în final vor avea de câș­ tigat cei care vor investi în creșterea va­ lorii adăugate în fermă, în investiții în de­ pozite de cereale bine dotate, în FNC­uri

Pentru mai multe detalii despre produsele și sistemele HIMEL, fermierii şi firmele specializate pot solicita D-lui Liviu CECLAN materiale informative și vizite la fermă, la numărul de telefon 0753 / 010750, la adresa de email: lc@himel.info sau accesând pagina de internet www.himel.de. performante, în instalații de granulare, în sisteme de prelucrare a producției agricole secundare (cum sunt paiele, de exemplu), în remorci tehnologice supe­ rioare, precum și în alte utilaje moderne necesare în ferme.

Inginerii HIMEL au în lucru Depozite de cereale de la 100 tone la 10.000 tone, FNC­uri de la 1 t/h la 30 t/h, Instalații de granulare de la 1 t/h la 10 t/h, precum și sisteme de peletizare biomasă fixe și mobile.

83

Otel suedez

pentru cele mai dure suprafete!

Rapid 400 S/C

Semănatul direct, pregătirile minime sau lucrările convenţionale ̶ Rapid creează REZULTATE PERFECTE în toate condiţiile ̶

RABLA

Dobândă

AVANS

1.95%

Prima rată

2025

septembrie

Ofertă de finanțare supusă unor termene și condiții, valabilă de la 10.09.2024 în limita disponibilității.

Perioadă

5 ANI

84 Ferma de lapte

ARTA POTRIVIRII PERECHILOR

Cum alegi cel mai bun taur pentru vacile tale?

Crescătorii de vaci de lapte îşi cunosc animalele, atât din punct de vedere al producţiei şi reproducţiei, cât şi gonotipic şi fenotipic. ”Trebuie să întărim plusurile şi să atenuăm minusurile!”, spun experții în selecție și ameliorare!

„F

iecare fermier îşi doreşte niş­ te animale productive şi cât mai frumoase ­ funcţional vorbind, în funcţie de specificul fermei; în general, animale medii spre mari, dar cu picioare foarte bune şi sănătoase şi cu un uger bun. Atunci aceasta trebuie să îi oferim şi noi, adică ceea ce doreşte şi crede că funcţionează bine pentru el, în zona lui. Noi ne adaptăm la ceea ce pot condiţiile din fermă să ofere, dar de­ cizia este a fermierilor", ne­a declarat Daniel Dănuţ, specialist selecție și ame­ liorare la Semtest­BVN Mureș, cu prilejul

15-30 noiembrie 2024

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

"Paradei taurilor" desfăşurată la începu­ tul lunii octombrie. ”GREŞEALA DE AZI NE VA AFECTA PESTE 5 ANI” În potrivirea perechilor, adică pentru alegerea celui mai potrivit taur pentru

fiecare vacă din fermă, "trebuie să în­ tărim plusurile şi să slăbim minusurile.

Asta înseamnă ameliorare până la urmă: generaţia care vine să fie mai bună decât generaţia parentală. În momentul în care noi din punct de vedere genetic şi reproductiv facem regres în generaţia următoare, înseamnă că am făcut regres genetic. Aceasta ne costă. La bovine in­ tervalul dintre generaţii este foarte mare.

Dacă azi am făcut o greşeală, aceasta ne va afecta peste 5 ani. De aceea este foarte importantă decizia pe care o luăm astăzi", ne­a explicat Daniel Dănuţ.

Ferma de lapte 85 Vezi integral interviul video în care Daniel Dănuț ne detaliază principalale criterii pentru potrivirea perechilor la vacile de lapte!

ATENŢIE LA CONSANGVINIZARE! Unul dintre primele criterii în alege­ rea taurului este evitarea consangvi­ nizării. Pentru aceasta se verifică as­ cendenţa pentru ultimele trei generaţii (părinţi, bunici, străbunici) atât pentru taur, cât şi pentru femelă. "În principiu, nu ar trebui să aibă strămoşi cumuni.

Pot fi acceptaţi strămoşi comuni la nive­ lul generaţiei a III­a, ceea ce ar duce la o consangvinizare moderată, ce are unele avantaje și dezavantaje: este bună pen­ tru că creşte probabilitatea de transmi­ tere a unor caractere consangvine; este rea pentru că poate să înrăutăţească caracterele de funcţionalitate (viabili­ tate, reprducţie şi altele)", a precizat Da­ niel Dănuţ.

FOCUS PE ÎNSUŞIRILE MIXTE LAPTE-CARNE ȘI PE FUNCȚIONALITATE Crescătorii de Bălţată Românească ­ o rasă mixtă ­ urmăresc constant creş­ terea producţiei de lapte, în paralel cu

Nu este suficient ca vaca să dea lapte şi să fie cuminte. Animalul ideal nu trebuie să fie miss, vedeta fermei, aceasta trebuie: să mănânce, să rumege, să se odihnească, să dea lapte, să stea cuminte la muls, să îşi facă treaba ei de vacă. Ne interesează vaca pe care nici să nu ştii că o ai în fermă - aşa-numita vacă invizibilă.

DANIEL DĂNUŢ

Specialist selecţie şi ameliorare Semtest­BVN Mureş

un bun spor de creştere şi preformanţa pentru carne. Dar cel mai mult "intere­ sează însuşirile de funcţionalitate: du­ rată de exploatare, persistenţa lactaţiei, uşurinţa la fătare paternă şi maternă, sănătatea ugerului şi reproducţia. Este important să întărim calităţile şi să slă­ bim defectele viitoarei generaţii", a su­ bliniat Daniel Dănuţ.

CONDIȚIA ESENȚIALĂ PENTRU A AVEA ”ANUL, VACA ŞI VIŢELUL” Pe lângă cantitatea mare de lapte, este de dorit o vacă ce porneşte uşor în producţia de lapte. "Dacă vaca porneş­ te puternic producţia de lapte imediat după fătare, s­ar putea să avem proble­ me mari, pentru că în primele 100 de zile de lactaţie, când sunt primele 5 ... ››› 86

86 Ferma de lapte

VALOAREA DE AMELIORARE În funcţie de rasă, specialiştii şi fermierii urmăresc patru grupe de valori de ameliorare (VA): 1. Însuşiri pentru producţia de lapte (VAL); 2. Însuşiri pentru producţia de carne (VAC) 3. Însuşiri de funcţionalitate (Funcţionalitate); 4. Însuşiri de exterior.

V.A. 100 = valoarea egală cu media contemporanelor. V.A.< 100 sunt valori mai mici decât ale con­ temporanelor, iar V.A. peste 100 sunt valori mai mari decât ale con­ temporanelor.

Valoarea de ameliorare gene­ rală (VAG) a unui taur se calculează în funcţie de ponderea importanţei economice acordată fiecărei însu­ şiri, pe baza valorii de ameliorare a producţiei de lapte a fiicelor, a valo­ rii de ameliorare pentru carne şi a funcţionalității.

15-30 noiembrie 2024

››› 85 ...cicluri de reproducţie, ea trebuie să rămână gestantă din nou, pentru a avea ”anul, vaca şi viţelul”. Dar organismul nu este conceput să susţină şi o producţie mare de lapte, şi reproducţia, iar atunci va renunţa la una dintre funcţii, respectiv la reproducţie", a spus Daniel Dănuţ.

O EVOLUŢIE A CURBEI DE LACTAŢIE NU FOARTE ABRUPTĂ De asemenea, o evoluţie a curbei de lactaţie nu foarte abruptă necesită şi o furajare adecvată, cu o cantitate mare de concentrate. Mai ales în contextul actual, "o cantitate exagerată de lapte de la începutul lactaţiei înseamnă lapte mai scump în condiţiile în care fermierii cumpără furajele concentrate şi acea cantitate suplimentară de lapte s­ar pu­ tea să nu mai fie rentabilă economic.

Dacă vaca produce mult lapte cu un fu­ raj pe care îl cumpăr, atunci financiar s­ar putea să nu mai fiu rentabil", a pre­ cizat Daniel Dănuţ.

VITEZĂ MODERATĂ DE CEDARE A LAPTELUI La rasa Bălţată Românească viteza de muls (de cedare a laptelui) recoman­ dată este circa 2,4 litri/minut. Nu este de dorit o viteză mai redusă, pentru că ar însemna "pierderea" unui timp relativ mai lung la muls. Dar nici mai rapid (pes­ te 2,6 litri/minut), pentru că întotdeauna vacile care se mulg foarte uşor au sfinc­ terul mamelonar foarte slab, ceea ce în­ seamnă că va creşte gradul de "uzură" a ugerului, număr mare de celule somati­ ce şi un risc crescut de a face mamită sau alte afecţiuni ale ugerului.

VACA BUNĂ DE LAPTE ESTE UN ANIMAL BLÂND Comportamentul la muls este un cri­ teriu de ameliorare relativ nou apărut.

Vacile de lapte, spre deosebire de cele de carne, trebuie să fie animale docile, blânde, mai ales că se mulg de două ori/ zi, iar la robot de 3 ori pe zi sau chiar mai

87

Fermierii de vaci de lapte sunt maratoniştii agriculturii, ei nu sunt sprinterii, azi da, mâine nu!

Aceşti fermieri nu sunt azi în fermă şi mâine nu... Ei trebuie să facă lucrurile să funcţioneze zilnic şi să reziste cât mai mult, fără să obosească!

DANIEL DĂNUŢ

Specialist selecţie şi ameliorare Semtest­BVN Mureş

des. "Este foarte important ca vacile de lapte să fie animale echilibrate psiho­ emoţional. Dacă sunt foarte agresive sau foarte sperioase este mai greu de lucrat cu aceste animale şi creşte riscul pentru angajaţi", a explicat specialis­ tul Semtest­BVN. Un "comportament la muls" de minim 95 este recomandat, dar dacă este peste 100, înseamnă că vacile sunt foarte calme, "moi" de­a dreptul.

"La robotul de muls, vacile cu o valoare a comportamentului la muls peste 105 se vor mişca foarte lent şi atunci se va pierde mult timp (să intre/să iasă de la robot); un echilibru trebuie şi aici", a ar­ gumentat Daniel Dănuţ.

ALTE ÎNSUŞIRI DE FUNCŢIONALITATE IMPORTANTE Notăm aici uşurinţa la fătare mater­ nă, care se referă la uşurinţa la fătare a fiicelor taurului şi presupune ca vacile să nu necesite asistenţă la fătare, pre­ cum şi uşurinţa la fătare paternă ­ adică influenţa directă a taurului în ceea ce înseamnă frecvenţa distociilor (în ge­ neral cauzate de excesul de volum). De asemenea, chiar dacă tulburările tim­ purii de reproducţie au un determinism genetic relativ mic, se recomandă ca animalele care au sistematic probleme de reproducţie (instalarea gestaţiei, chişti ovarini, etc.) să le eliminăm trep­ tat din efectiv.

Vezi cum trebuie să fie vaca ideală în ferma de lapte!

88 SOS Zootehnia!

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Fermierii își vând vacile și investesc în panouri solare!

Panouri solare versus agricultură! În ultimele decenii, panourile solare au devenit un simbol al tranziției către surse de energie verde și sustenabilitate. Este compromisă securitatea alimentară pe viitor din cauza acestei tendințe?

T

ot mai mulți fermieri și proprietari de terenuri aleg să­și transforme pământurile agricole în parcuri solare pentru a beneficia de subvențiile guvernamentale și de avantajele eco­ nomice ale energiei regenerabile. Cu toate acestea, extinderea terenurilor dedicate panourilor solare în detrimen­ tul culturilor și fermelor ridică îngrijorări serioase în legătură cu securitatea ali­ mentară!

SOLUȚIE ENERGETICĂ SAU PERICOL PENTRU HRANA NOASTRĂ?

Pe măsură ce cererea de energie re­ generabilă crește, tot mai multe tere­ nuri agricole sunt convertite în parcuri solare în statele europene. Acolo unde altădată existau culturi de grâu, porumb sau soia sau pășuni cu vite și oi, acum găsim panouri fotovoltaice aliniate pe sute de hectare. Acest fenomen are loc în special în regiunile agricole fertile, unde există acces ușor la infrastruc­ tura de transport energetic, dar unde există și o producție agricolă valoroasă.

Deși conversia terenurilor agricole în parcuri solare aduce câștiguri economice rapide pentru fer­ mieri, acest trend riscă să

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

scadă suprafețele de teren disponibile pentru producția de alimente, punând presiune pe lanțul alimentar. În unele re­ giuni, deja se resimt efectele unei piețe agricole mai restrânse, iar prețurile ali­ mentelor sunt afectate.

FACTORII CARE ÎMPING FERMIERII SPRE PANOURILE SOLARE Panourile solare oferă fermierilor o alternativă economică atractivă în fața instabilității veniturilor agricole.

Deși rentabile pe termen lung, culturile agricole sunt dependente de factori in­ controlabili precum condițiile meteo, schimbările climatice și variațiile pieței. În schimb, investițiile în panouri solare vin la pachet cu subvenții guvernamen­ tale și garanții de câștig

stabil pe termen lung. Astfel, fermierii găsesc în parcurile solare o soluție de siguranță financiară, mai ales în regiu­ nile afectate de secetă sau de schimbă­ rile imprevizibile ale pieței agricole.

IMPACTUL PANOURILOR SOLARE ASUPRA SECURITĂȚII ALIMENTARE Când terenurile agricole sunt trans­ formate în parcuri cu panouri solare, capacitatea de a produce alimente scade direct proporțional cu suprafața pierdută. Această conversie masivă poate duce la o scădere a producției de cereale și legume, produse esențiale pentru alimentația globală. În plus, dimi­ nuarea spațiului agricol poate crește dependența de importuri în țările unde terenurile agricole se află sub presiunea dezvoltării energetice. Astfel, crește vulnerabilitatea la fluctuațiile prețu­ rilor pe piața globală a alimentelor și riscul unei crize alimentare. În multe zone ale lumii, inclusiv în Uniunea Europeană, există deja reglementări pentru a limita

Sursa foto: iStock.com/Birute

SOS Zootehnia! 89

IRLANDA: FENOMENUL CARE ÎNGRIJOREAZĂ AUTORITĂȚILE! Fermierii din East Cork au început să vândă ferme mari de vaci cu lapte pentru a investi în dezvoltarea ferme­ lor solare. Deputatul Pádraig O’Sullivan a avertizat că „lipsa de orientări” în legă­ tură cu fermele solare este o problemă asupra căreia Irlanda trebuie „să devină serioasă”. El crede că, pentru unele co­ munități, fermele solare reprezintă „o

nenorocire majoră a peisajului”! Parohia din Knockraha, de exemplu, „ar putea deveni un adevărat epicentru” pen­ tru fermele solare, deoarece există un transformator mare în apropiere. „În zonele învecinate, cum ar fi Leam­ lara și Lisgoold, în partea mea a orașului și în Carrignavar și Whitechurch, va exis­ ta proiect după proiect și nu doar pentru fermele solare la scară mică, ci această extindere va implica sute de hectare, chiar mii, în următorii ani”, a avertizat un oficial irlandez, citat de Agriland.

Potrivit deputatului O’Sullivan, „ni­ meni nu se îndoiește de necesitatea unor ferme solare, dar atunci când unii dintre cei mai mari fermieri din East Cork își vând fermele mari de lapte în acest scop, trebuie să ne trezim și să fim realiști!”

Sursa foto: iStock.com/ahavelaar

expansiunea necontrolată a panourilor solare pe terenuri agricole. Cu toate acestea, cererea pentru energie verde continuă să crească, iar presiunea eco­ nomică pe fermieri rămâne puternică!

Pentru a păstra un echilibru între pro­ ducția de energie și securitatea alimen­ tară, autoritățile și fermierii pot adopta soluții care să împace ambele nevoi, cum ar fi AGRIVOLTAICA.

LIPSEȘTE PLANIFICAREA Ministrul secretar de stat, Alan Dillon, a precizat: „În prezent nu există linii di­ rectoare specifice de planificare în ceea ce privește dezvoltarea energiei solare”.

Ministrul a adăugat: „Propunerile pentru investițiile individuale cu panouri solare sunt supuse cerințelor statutare ale Legii de planificare și dezvoltare din 2000, cu modificările ulterioare, în același mod ca și alte proiecte de dezvoltare propu­ se. Cererile pentru astfel de investiții se depun la autoritatea locală de planificare competentă. În contextul mai larg de pla­ nificare națională și locală, autoritățile competente trebuie să ia deciziile pe ba­ za obiectivelor specifice ale cererilor in­ dividuale de planificare”.

DOUĂ DECIZII IMPORTANTE Autoritățile irlandeze au mai averti­ zat că este important să se echilibreze „utilizarea eficientă a energiei solare în raport cu necesitatea securității alimen­ tare și a producției de alimente”.

Se cere un echilibru și pe plan es­ tetic, în ceea ce privește modul în care va arăta țara în viitor.

Se pune și problema unei mai bune utilizări a platformelor pentru pa­ nouri solare, altele decât terenurile agri­ cole și suprafețele de pășunat. „Nu cred că țara ar aprecia ca iarba verde a Irland­ ei, cu cele 40 de nuanțe de verde ale no­ astre, să fie înlocuite cu 40 de nuanțe de gri”, a spus un alt oficial.

1.

2.

90 Porcine

Inducerea pubertății la scrofițe: de ce, când și cum?

Scrofițele de înlocuire nu sunt ieftine. Nici de produs în propria fermă și nici de cumpărat de la ferme autorizate.

Pentru că ele trebuie crescute și îngrijite astfel încât să rămână sănătoase, fertile și longevive.

Î

ncep prin a preciza că acest articol se adresează acelor fermieri care au înțeles care este rolul și rostul scrofițelor de înlocuire în efectivul mat­ că, precum și importanța ca acestea să rezulte dintr­un program de împere­ cheri dintre animale cu valoare genetică atestată. În plus, se adresează și celor care au admis faptul că scrofițele nu mai pot fi montate (sau inseminate) la o greutate corporală de 90­100 de kg, așa cum spuneau recomandările din vechile manuale. Ceea ce a rămas însă valabil este regula de aur care spune că scrofițele pot fi introduse la reproducție

15-30 noiembrie 2024

un articol de

când ating 70% din masa corporală a scroafelor adulte, care azi este de 250 kg, nu de 150 kg ca acum 30­35 de ani!

de cumpărat de la ferme autorizate în acest sens. Sunt costisitoare și pentru că fiecare scrofiță trebuie să producă cel puțin trei cuiburi de purcei pentru ca propria valoare să fie amortizată. Doar de la a 4­a fătare încolo putem considera că fiecare purcel se transformă în profit!

Mai sunt costisitoare și pentru că tre­ buie astfel crescute și îngrijite încât să rămână sănătoase, fertile și longevive.

SCROFIȚELE SUNT COSTISITOARE… Este cunoscut faptul că scrofițele de înlocuire nu sunt ieftine. Nici de pro­ dus în cadrul propriei fermei și nici

IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI GENETIC AL FERTILITĂȚII Managementul fertilității scrofițelor începe de la nașterea acestora, prin

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Porcine 91 îmbunătățirea imunității pasive, la scă­ derea vârstei la care ating pubertatea și, implicit, la un număr mare de purcei produși la prima fătare. În plus, se reco­ mandă monitorizarea atentă a sporului mediu zilnic realizat până la instalarea pubertății și evitarea situațiilor extreme.

Spre exemplu, nu sunt de dorit scrofițe care au o masă corporală de peste 130 kg la o vârstă de sub 175 zile, dar nici cele care au mai puțin de 130 kg la vârsta de peste 240 de zile, întrucât acestea sunt prea puțin dezvoltate și au șanse limi­ tate de a supraviețui în efectivul matcă.

METODE DE STIMULARE A INSTALĂRII PUBERTĂȚII SCROFIȚELOR Expunerea și contactul cu un vier adult este cea mai comună me­ todă de stimulare a instalării pubertății scrofițelor. Un neajuns major al aces­ tui demers este necesarul de forță de muncă zilnic pentru manevrarea anima­ lelor, dar și faptul că multe scrofițe vor intra în călduri într­un interval de timp uneori prea strâns, depășindu­l pe cel necesar săptămânal. Pentru contraca­ rarea acestei situații se poate adopta strategia de a menține grupul de scrofițe de la vârsta de 20­24 săptămâni, într­o boxă împreună cu un vier steril sau în contact cu unul fertil amplasat într­o boxă alăturată. Vârsta minimă a vierului stimulator ar trebui să fie de cel puțin 10 ­ 12 luni, iar această expunere ar tre­ bui să dureze până când scrofițele ating vârsta de 27­28 săptămâni. În acest fel asigurăm o distribuție mai largă a in­ trării scrofițelor în primul estru puberal.

Adoptarea acestei metode de stimulare conduce și la o creștere a fertilității, dar și a longevității productive a femelelor.

Pornind de aici nu mai avem decât de făcut următoarele: Scrofițele care intră în călduri în urmă­ toarele 14 zile de la stoparea stimulării nu vor fi inseminate decât la ciclul următor; Cele care prezintă estru după ziua 14 vor fi inseminate; Iar cele care nu prezintă semnele căl­ durilor până în ziua 21 de la finalul peri­ oadei de stimulare vor fi reformate.

Utilizarea hormonilor pentru inducerea pubertății. Atunci când expunerea la vier nu produce rezultatele așteptate, cum adesea se poate întâm­

Sursa foto: iStock.com/ kadmy

1.

IMPORTANT DE REȚINUT Majoritatea scrofițelor au poten­ țialul de a deveni scroafe productive de calitate dacă procesul de selecție până la pubertate urmărește elimina­ rea din sistem a celor mai puțin fertile și promovarea celor care exprimă ca­ racteristicile unei fertilități ridicate. identificarea potențialului lor de a de­ veni scrofițe de înlocuire (greutatea lor la fătare, numărul și calitatea sfârcu­ rilor, lipsa oricăror defecte structurale evidente). Viitoarele scrofițe ar trebui să provină din fătări cu peste 12 purcei fătați vii, dovedind astfel potențialul ge­ netic al fertilității mamei. Totodată, unii experți consideră că, pentru a­și atinge propriul potențial în privința fertilității, tinerele scrofițe ar trebui să fie cres­ cute în cadrul unor cuiburi cu maxim 8­10 purcei. Astfel, acestea ar avea un acces adecvat la colostru, conducând la

• • •

2.

pla în sezonul cald, inducerea pubertății poate fi realizată și prin utilizarea sub­ stanțelor hormonale cunoscute sub denumirea generică de gonadotrofine.

Acestea, odată administrate, acționează asupra foliculilor ovarieni stimulându­le dezvoltarea și declanșând ovulația, res­ pectiv căldurile. Ca urmare a acestui tratament, executat conform recoman­ dărilor producătorului, este de așteptat ca scrofițele să manifeste semnele es­ trale după 4­6 zile. În situația în care se anticipează că vor rămâne boxe goale în maternitate ­ cum spuneam, datorită numărului in­ suficient de scrofițe disponibile ­ există și posibilitatea de a trata hormonal și scrofițe mai tinere, chiar cu vârsta de doar 140­150 zile. Este foarte posibil ca acestea să aibă un număr mai redus de purcei la prima fătare dar, oricum, mai bine mai puțini decât deloc! Oricum, de regulă această categorie de scrofițe se elimină din efectiv după prima înțărcare.

Scrofițele pot fi introduse la reproducție când ating 70% din masa corporală a scroafelor adulte, care azi este de 250 kg, nu de 150 kg ca acum 30-35 de ani!

SCROFIȚELE NU MANIFESTĂ CĂLDURILE? CAUZE POSIBILE! Poate apare și varianta în care un nu­ măr ridicat de scrofițe mai în vârstă nu manifestă comportamentul estral tipic, cauzele posibile fiind următoarele: Așa­numitele călduri liniștite ­ foarte puțin probabil; Femelele au un ciclu sexual normal, însă detectarea estrului a fost deficitară; Posibilitatea ca scrofițele să nu aibă o activitate ovariană normală (anestru).

Ca regulă de bază, atunci când mai puțin de 70% din scrofițele stimulate hormonal nu manifestă căldurile până în ziua 6­a de la momentul tratamentului, este foarte posibil ca procedurile apli­ cate pentru detectarea estrului să fie greșite!

• • •

92 Ovine şi caprine

De cât porumb au nevoie caprele în perioadele critice?

Rumegătoarele mici consumă grăunțe de porumb, ca atare sau incluse în amestecul de concentrate, siloz sau frunzele uscate. Cum folosim corect porumbul în hrana caprinelor în perioadele critice?

D

atorită conținutului lor ridicat în energie, boabele de porumb sunt utilizate în hrană în perioadele critice: ultima lună de gestație și cea ulterioară fătării, după care se adminis­ trează în funcție de producția de lapte.

ATENȚIE LA CETONEMIA DE GESTAȚIE! În ultima lună de gestație este necesar să administrăm un amestec de concentrate pe bază de

15-30 noiembrie noiembrie 2024 2024

porumb pentru a evita cetonemia de gestație. Caprele cu gestație multiplă și cele grase sunt cele mai expuse. Deoa­ rece iezii cresc intrauterin în ultima lună de gestație, ocupă un spațiu mai mare, apasă pe rumen și limitează capacita­ tea de ingestie a caprei. Chiar dacă are poftă de mâncare, capra nu își poate asigura necesarul zilnic de energie.

Pentru a suplini deficitul, apelează la energia din grăsimile corporale depuse la începutul gestației. Topirea acestor grăsimi are loc cu formarea de corpi ce­ tonici, care intoxică organismul și deter­ mină avort sau, în cel mai rău caz, moar­ tea animalului. La ovine se poate întâmpla același lucru.

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USV Timișoara ACO Păstorul Crișana Arad

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Totuși, caprele sunt mai expuse deoa­ rece există tendința ca grăsimea să se depună intra­abdominal, reducând și mai mult spațiul existent, cu consecințe asupra hrănirii.

Ovine şi caprine 93 FURAJE DE VOLUM MIC CU O DENSITATE NUTRITIVĂ MARE Pentru ca boala metabolică să nu aibă loc, trebuie să menținem caprele în condiție de reproducție și să nu le în­ grășăm. Rația se va modifica în sensul administrării unui volum mic cu o densi­ tate nutritivă mare. Se păstrează fânul în rație și se intervine cu amestec de con­ centrate pe bază de porumb în cantități crescânde până la nivelul de 700­1200 grame, în funcție de anumiți factori.

DUPĂ FĂTARE, ÎN FUNCȚIE DE PRODUCȚIA DE LAPTE După fătare este nevoie de cel puțin o lună pentru ca uterul să revină la forma inițială. Datorită volumului mare al ute­ rului, se reduce capacitatea rumenului de a procesa furajele, fiind necesar de a păstra aceeași rație din ultima perioa­ dă de gestație. Dacă producția de lapte este mare, creștem cantitatea de con­ centrate.

Sursa foto: iStock.com/Photographer and Illustrator

ÎNTREG SAU MĂCINAT? Dacă administrați porumbul întreg, nu va fi utilizat în totalitate și o parte se va pierde prin fecale. Analizați fecalele proaspete și veți vedea boabe de po­

PLANTA MINUNE CU MII DE UTILIZĂRI Porumbul a fost adus din America de Sud de către Cristofor Columb la sfârșitul secolului al XV­lea. Pe teritoriul României cultivarea porumbului a început târziu, în jurul anului 1700, înlocuind plantațiile de mei. Se folosesc atât boabele, cât și tulpina ca ingrediente alimentare, hrană pentru animale, combustibil, fibră, materiale de construcții, materie primă în industria farmaceutică și la fabricarea de bio­plastic.

Porumbul este consumat atât de oameni, cât și de animale. Competiția om/ani­ mal pentru această sursă de hrană se face simțită într­o măsură mai mare decât pentru alte cereale. Cine nu a mâncat mămăligă, porumb fiert, fulgi de porumb, floricele, pufuleți etc?! Din germenii de porumb rezultați în urma măcinării boa­ belor, prin presare, se obține un ulei alimentar de foarte bună calitate, apreciat în alimentația dietetică. Porumbul are peste 4300 de utilizări și altele noi se găsesc anual. Tulpinile rămase ca resturi erau folosite la izolația saivanelor, la construcția de garduri sau căi de acces, material pentru foc etc. Cine nu ține minte încinsul cuptoarelor cu tulei de porumb și mirosul pâinii coapte? rumb întregi incluse în compoziție din cauză că nu au fost sparte în măsele și sucurile digestive nu au putut acționa asupra lor.

Măcinătura prea fină se va descom­ pune rapid în rumen, va crea mediu acid, care va omorî microsimbionții și va duce la tulburări digestive prin supraîncăr­ care, diaree și boli ale ficatului. Forma de prezentare cea mai agreată este de boabe sparte printr-o sită mai mare de 5 mm.

CÂT PORUMB PUTEM OFERI CAPRELOR? Cantitatea este diferită și ține de ordinul a câtorva sute de grame în funcție de producția de lapte, de mărimea animalului, de vârstă, dieta generală, etc.

Este important ca dieta să fie echilibrată cu fân, apă proaspătă și un supliment mineral pentru a asigura o nutriție adecvată. După unii cercetători unei capre de 50 kg i se pot oferi până la 1 kg de cereale, din care porumbul spart reprezintă jumătate. Altfel exprimat ar fi 1% din greutatea corporală.

Porumbul are 6­9% proteină brută și în jur de 3400 kcal/kg energie metabolizabilă sau 1,09 UFL (unități furajere lapte), respectiv 1,11 UFC (unități furajere carne) pe kilogram. Trebuie spus că în perioada apropiată, noii hibrizi de porumb au o cantitate mică de proteină. Se poate observa că sunt 3 procente, diferență care contează mult la întocmirea structurii de concentrate. Din acest

motiv recomandăm ca după recoltarea boabelor de porumb să se facă o analiză a conținutului nutritiv și doar pe baza rezultatelor obținute să se întocmească rațiile furajere.

Monitorizați sănătatea, greutatea și starea caprelor! Ajustați cantitatea de porumb dacă observați creșterea în greutate sau apariția problemelor digestive.

CUM PROCEDĂM CU PORUMBUL RECENT RECOLTAT? Introducerea porumbului în hrana caprelor se face treptat, pe parcursul a câtorva zile, pentru a permite sistemului digestiv al caprelor să se ajusteze. Începeți cu o cantitate mică, cum ar fi o mână per capră, și creșteți treptat timp o săptămână sau două. După recoltare, porumbul conține proteină nematurată și se va introduce în hrana rumegătoarelor mici după ce va fi depozitat cel puțin o lună.

ATENȚIE ȘI LA CONTAMINAREA CU MICOTOXINE! Grijă mare cum depozitați porumbul, care este susceptibil la creșterea mucegaiului și la contaminarea cu micotoxine, care pot fi dăunătoare pentru capre dacă sunt ingerate în cantități mari.

Mucegaiul este inamicul iezilor și determină o rată mare de mortalitate în rândul acestora. Pentru preîntâmpinarea acestor probleme, depozitarea boabelor de porumb se va face în locuri uscate la o umiditate de maxim 12%.

94 Medicină veterinară

Veterinar român în UK. Aceeași meserie, altă abordare Ștefan Totir este medic veterinar și lucrează de 12 ani în Marea Britanie. Ne­a vorbit despre statutul veterinarului, colaborarea cu fermierii, dar și cum abordează autoritățile situațiile pandemice. un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

B

odrwnsiwn Vets este un grup de cabinete veterinare private care acoperă zonele Anglesey și Gwy­ nedd din vestul extrem al Marii Britanii, plus câteva ferme în Conwy și Llyn.

Românul nostru Ștefan Totir este direc­ tor clinic al grupului.

Din 2022, Ștefan Totir este specialist în reproducție bovină, după finalizarea studiilor postuniversitare la Universita­ tea din Liverpool. Face parte din grupuri

15-30 noiembrie 2024

focus care aplică metode pentru redu­ cerea folosirii antibioticelor și un ghid clinic în tratarea anumitor boli, alături de guvernul galez, Universitatea din Bristol și Universitatea din Aberystwyth.

Veterinarul român din UK este specia­ lizat în embriotransfer la vacă și la oaie și consultant pentru fermele de lapte.

VETERINARUL, OM DE ÎNCREDERE ”Noi, veterinarii din UK, avem o pro­ fesie liberală, adică alături de avocați, doctori, dentiști, avem statut special.

Ceva ce este interesant comparativ cu România, eu, de exemplu, fiind veteri­ nar, am voie să certific acte oficiale. În profesia liberală se consideră că avem constituția morală peste cea a

publicului general, adică noi, veterinarii, by default (RO ­ implicit), nu mințim, nu înșelăm, ceea ce în majoritatea cazurilor este adevărat. De exemplu, noi nu avem parafă. În România medicul veterinar este înscris în Colegiu, i se dă o parafă cu un număr. Aici nu există așa ceva. Singu­ ra ștampilă oficială pe care o am este cea de OV (Official Vet), pentru că este Scanează-mă!

Cum este corect? LITRI/ZI sau LITRI produși/LACTAȚIE? Cum ne exprimăm pentru a evita confuziile? Ștefan Totir, MRCVS-BCVA, Director clinic al grupului Bodrwnsiwn Vets Group Ltd din Marea Britanie, ne explică!

Medicină veterinară 95 adică Official Vet (RO ­ veterinar oficial).

Ca să devii OV trebuie să faci un curs la DEFRA de o zi, în medie. Acum totul se face online și ai un panou de calificări.

Sunt peste 20 de calificări și fiecare se obține separat, cu un examen final.

Există una care e obligatorie ­ Es­ sential Skills, adică baza în profesie. Eu personal am vreo 5 calificări, pentru că nu mă interesează mai multe. Cabinetul nostru face munca de tuberculinare. Ca să pot să tuberculinez trebuie să am o calificare de TB tester. De asemenea, facem supraveghere epidemiologică, unde ai nevoie de calificarea de supra­ veghere statutorie.

Dacă vrei să faci export de animale vii, dacă vrei să faci export de produse, dacă vrei să emiți pașapoarte pentru animale de companie, fiecare în sine are câte o calificare”, explică veterinarul român din UK.

a guvernului, dar eu ca veterinar nu am parafă de la colegiu. Și atunci eu certi­ fic actele, dacă trebuie certificate, cu numele, prenumele și semnătura. Este suficient. Deci cam așa se lucrează. Se merge foarte mult pe încredere.

Iar faptul că se merge foarte mult pe încredere taie o grămadă de birocrație și o grămadă de timp pierdut. Iar dacă vrei să faci tâmpenii, vei fi prins la un moment dat. Nu te prinde imediat, o lună, două, trei, un an. Dar la un moment dat te ajunge și te prinde. Iar ca și veteri­ nar, e foarte simplu, ai zburat. Nu mai ai voie să practici și s­a terminat!”, spune Ștefan Totir.

SISTEMUL VETERINAR BRITANIC În Regatul Unit, agenția supremă în domeniul sanitar­veterinar este APHA ­ Animal and Plant Health Agency. Toate cele patru națiuni ­ Scoția, Marea Brita­ nie, Țara Galilor și Irlanda de Nord ­ res­ pectă aceleași reguli generale, dar local au voie să mai schimbe din norme, în funcție de specific și necesități.

Fiecare națiune are câte un APHA local. Agenția este ceva între MADR,

APIA și ANSVSA de la noi.

APHA deține un lanț de laboratoare naționale de referință unde se testează toate bolile cu potențial de distrugere economică foarte mare.

Local există DEFRA ­ Department of Environment, Food and Rural Affairs, un departament asemănător DSV­urilor ju­ dețene din România. ”Noi suntem cabinet privat. Dar o parte dintre veterinarii cabinetului OV,

FERMIERUL ÎȘI ALEGE CABINETUL Oficial, în Marea Britanie există un test anual de TBC pentru vaci. Fermierul sună la DEFRA și le spune că vrea ca testul să fie făcut de cabinetul cutare. ”Cabinetul cutare poate să fie și în nor­ dul Scoției, pe DEFRA nu­i interesează.

Logic este să fii înscris la un cabinet care e în zona ta. În momentul în care fermierul a sunat și a zis că vreau cabi­ netul respectiv să­mi facă testul, cabinetul va fi desemnat ca fiind veterinarul lui oficial. DEFRA ne întreabă și... ››› 96

96 Medicină veterinară ››› 95 ... pe noi dacă acceptăm. Noi avem opțiunea să zicem nu, nu ne interesează să­l avem pe Cutărescu ca și client.

Nu există un contract semnat între cabinet și fermier. Acesta vine, se în­ scrie la noi și i se face un cont pe soft­ ware­ul nostru de management, unde i se facturează, i se înscriu animalele și așa mai departe. Noi nu avem treabă cu mutările din efectiv, crotalieri, fermierii își fac singuri crotalierile și mutările! În prezent avem în grijă 100 de mii de vaci și peste 200 de mii de oi”, afirmă in­ terlocutorul meu.

FERMIERII, TEST DE ÎNCREDERE! ”Dacă fermierul a mutat un animal, există două baze de date. BCMS­ul, care este British Cattle Movement Society Records, și SAM­ul, care practic este o dublare a BCMS­ului, dar este a noastră, a veterinarilor, unde se operează testele de TBC. Deci noi nu vedem mișcările de ani­ male în timp real. Dacă mă uit în contul unui client de­al meu, eu nu știu că el a vândut azi ceva. Nouă ni se actualizează baza de date o dată pe săptămână și în momentul în care am primit instrucțiuni

În România medicul veterinar este înscris în Colegiu, i se dă o parafă cu un număr. Aici nu există așa ceva. Singura ștampilă oficială pe care o am este cea de OV (Official Vet), pentru că este a guvernului. Și atunci eu certific actele, dacă trebuie certificate, cu numele, prenumele și semnătura. Este suficient. Se merge foarte mult pe încredere. ȘTEFAN TOTIR

MRCVS­BCVA, Director clinic al grupului Bodrwnsiwn Vets Group Ltd din Marea Britanie

15-30 noiembrie 2024

de la DEFRA că ferma cutare trebuie să­și facă testul anual, atunci eu fac up­ date la baza lui de date și îmi apare ce animale are înregistrate în fermă”, expli­ că Ștefan Totir.

Practic, în relația autoritate ­ veteri­ nar ­ fermier se apelează foarte mult la responsabilitatea celui din urmă. Fieca­ re vizită a veterinarului în fermă deschi­ de discuții despre ce se poate schimba, îmbunătăți, cum se poate evolua. ”Ar fi corect să spun că fermierii de aici vor să progreseze mai mult și caută în per­ manență să evolueze. De exemplu, în fermele care au avut TBC și s­au închis focarele de TBC, ulterior mai facem o vizită de 3 ore în ferma respectivă să verificăm biosecuritatea, să discutăm cu fermierul, să înțeleagă acesta de unde a apărut la el în fermă TBC­ul, de ce s­au luat măsurile care s­au luat, de ce au fost animalele eutanasiate și ce putem să facem pe viitor ca să nu se mai întâmple”, spune veterinarul din UK. AMENZILE SUNT USTURĂTOARE! Sigur că încrederea fermierilor este importantă, dar și sancțiunile sunt pe măsură, în cazul în care regulile nu sunt respectate! Și nu scapă nimeni! ”Deci foarte mult se merge pe: prie­

Cum reacționează sistemul sanitar-veterinar din UK în momentul confirmării unui focar de Bluetongue?

Citiți într-una dintre edițiile viitoare! tene, ești responsabil. În momentul în care l­ai prins în neregulă, amenda este procent din subvenție. În momentul în care tu ai 60 de zile să îți aranjezi testul anual de TBC, ești anunțat oficial, suni la cabinet și programezi testul, totul este în regulă. Dar dacă tu nu ai efectuat testul în ziua stabilită, pentru fiecare zi depășită, primești 0,5% din subvenție amendă! Deci, la o fermă din UK care e, să zicem, undeva la 500 de acri, ceea ce echivalează undeva la 200 și ceva de hectare, primesc în jur de 25.000­ 30.000 de lire subvenție, amenda de 0,5% pe zi din subvenție înseamnă vreo 50­100 de lire pe zi. Și nu stă nimeni la discuții! Există situații de forță majoră, nu știu, te­a lovit mașina, ai fost în spital, chestii de genul ăsta, câteodată te iartă, dar nu prea des”, explică Ștefan Totir.

Prețuri. Piețe. Tendințe 97

Cât au crescut importurile de lapte de vacă în 2024?

Fabricile de lactate din România au colectat mai mult lapte de vacă de la fermele autohtone în primele opt luni din 2024, însă importurile de lapte materie primă au crescut cu aproape 48%. un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AUGUST 2024 COMPARATIV CU IULIE 2024 În luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de fabricile de lactate a scăzut cu 2,1%. Producția de lapte de consum a înregistrat cea mai mare creș­ tere (+10,4%), în timp ce cea mai mare scădere a producţiei de lactate s­a în­ registrat la lapte acidulat (­2,0%). Can­ Scanează-mă!

Ministrul Barbu vrea să exportăm lapte! Ce s-a discutat la prima reuniune a reprezentanților din Consiliul Laptelui?

Sursa foto: iStock.com/Oleg_0

C

antitatea de lapte de vacă colec­ tată de la ferme şi centre de co­ lectare de către fabricile de lac­ tate din România în primele opt luni din 2024 a fost de 864.554 tone, în timp ce importurile de lapte s­au ridicat la 96.441 tone, potrivit datelor privind colectarea de lapte de vacă și producția de produse lactate în luna august 2024, publicate recent de Institutul Național de Statis­ tică (INS). Potrivit datelor oficiale, doar puțin peste 11% din laptele de vacă pro­ cesat de fabricile din România în primele luni din acest an provine din import. În luna august 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de la ferme de vaci şi centrele de colectare din Româ­ nia de fabricile de lactate a scăzut cu 2,1% faţă de luna iulie 2024 și a crescut cu 5,3% faţă de luna august 2023.

titatea de lapte brut importată de fabri­ cile de lactate din România a crescut cu 22,2% în luna august 2024 faţă de luna iulie 2024.

AUGUST 2024 COMPARATIV CU AUGUST 2023 Faţă de luna august 2023, în luna au­ gust 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de fabricile de lactate din Ro­ mânia a crescut cu 5,3%. Producția de lapte acidulat a înregistrat cea mai mare creștere (+7,8%), iar cea mai mare scă­ dere a producţiei s­a înregistrat la unt (­8,3%). Cantitatea de lapte brut impor­ tată de fabricile de lactate din România a crescut cu 26% în luna august 2024 faţă de luna august 2023. Importurile de lapte de vacă au crescut cu aproape 48% în primele opt luni din 2024.

1 IANUARIE - 31 AUGUST 2024 VS. 1 IANUARIE - 31 AUGUST 2023 În primele opt luni din anul 2024, comparativ cu primele opt luni din 2023, cantitatea de lapte de vacă colectată de

fabricile de lactate a crescut cu 3,7%.

La producția de lactate, cea mai mare creștere de producţie a fost înregistrată la unt (+9,9%). Cantitatea de lapte brut importată de fabricile de lactate din România a crescut cu 47,6% în perioa­ da 1 ianuarie ­ 31 august 2024 faţă de primele opt luni din anul 2023.

DATE COLECTATE DE LA CIRCA 350 DE OPERATORI ECONOMICI Potrivit INS, cercetarea statistică se adresează tuturor întreprinderilor care au activitate principală sau secunda­ ră „Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor”, clasa 1051 conform clasi­ ficării CAEN Rev.2. Aceste unităţi cum­ pără lapte integral sau, în unele cazuri, produse lactate materie primă, direct de la exploataţii agricole, de la unităţi sau centre de colectare ori din import, în vederea transformării acestora în produse lactate. Unitatea de observare este întreprinderea sau punctul de lucru la nivel local. Datele se colectează de la circa 350 de operatori economici.

98 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 BH. Vând semănătoare pneumatică cu pregătire AgroTom SPT RS 3.0, platformă încărcare, distribuitor central normal/micro acționat electric, sistem control și comandă Müller-Elektronik, buncăr semințe 2.500 l. Tel. 0742042066 BH. Vând curățător uscat legume Agro-Weld CS cu perii și placă presiune, perii drepte sau ondulate, 2 roți fixe și 2 roți pivotante, permite reglarea înălțimii la admisie cu 20 cm și la refulare cu 50 cm. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator purtat Agro-Tom KMH 5 m, 50 lănci pe 4 rânduri la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, tăvălugi elicoidali zimțați posterior, necesar 140-160 CP, 12.800 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând semănătoare Agro-Tom tractată ATSN RS 3.0, mecanică, lățime lucru 3 m, 24 talere independente de 510 mm pe 2 rânduri, tăvălug posterior cu anvelope, nivelator anterior în benzi (Crossboard), putere necesară 110 - 130 CP, 26.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor tractat Agro-Tom 6 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 32 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, scormonitori urme, sistem iluminat trafic, preț 25.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor Agro-Tom UPH 4,5 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 24 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 15.900/20.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 12.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând subsolier Agro-Tom GPK 3.5 m, 8 brațe, cuplaj la agregatul situat posterior, 1 rând colți care pot lucra la 50 cm, securitate tip bolț de forfecare, cuplaj hidraulic pentru conectarea cu alt utilaj, necesar 160 - 200 CP, 9.500 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând distribuitoare îngrășăminte minerale granulate Agro-Tom RNH, sistem hidraulic și RN, manuale, 600 l, 800 l, 1.000 l, suspendate, distanța de împrăștiere 10-21 m, opțional prelată, cardan, limitator, înălțare, preț de la 2.500 euro +TVA. Tel. 0742042066

15-30 noiembrie 2024

BH. Vând dezmiriștitor Agro-Tom ATH Premium 4,5 m, tractat, 36 talere dințate 560 mm pe 2 rânduri, independente, rulmenți fără întreținere, tăvălug inelar prismatic, tăvălug anterior cu cuțite. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug cu discuri, necesar 160 - 180 CP, 17.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 21.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă purtată cu discuri independente AgroTom ATL 3,5 m, 2 rânduri talere dințate 560 mm la 740 mm, cadru oțel profilat, tăvălug inelar prismatic, 9.500 euro+TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând buncăr recepție Agro-Weld KP 1500 pentru produse horticole, descărcare directă legume din diferite recipiente, remorci, camioane, poate fi echipat suplimentar cu invertor pentru reglare viteză de lucru, capacitate 1,5 mc. Tel. 0742042066 BH. Vând scarificator 5 brațe Agro-Tom model GK XL 2.5, provenienţă Polonia, cadru oțel masiv, necesar 140 - 200 CP, adâncime maximă lucru 50 cm, tăvălug tandem cu pinteni pentru mărunțire - retasare. Tel. 0742042066, 0741649805 BH. Vindem tocător semipurtat resturi vegetale KB 3011B, 6 curele trapezoidale de 17 mm, lățime lucru 3 m, necesar 80 CP, înălțime tăiere reglabilă în trepte, cuțite în formă Y, 2 tăișuri, contracuțite. Tel. 0742042066

BH. Vând compactor Agro-Tom UPH 4 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 22 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 14.600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator purtat Agro-Tom KMH 4 m, cadru hidraulic rabatabil, 40 lănci la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, 2 rânduri tăvălugi zimțați posterior, necesar 100-120 CP, de la 6.600 euro + TVA, opțional nivelator anterior. Tel. 0742042066 SB. Vindem piese din dezmembrări combine și tractoare, second hand și noi, la comandă pentru toate mărcile, termen livrare piese second hand foarte scurt, piese verificate în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295

CEREALE, PLANTE TEHNICE

DJ. PFA, vând, din productie proprie, următoarele produse: floarea soarelui, grâu, porumb, mazăre păstăi, fasole păstăi. Tel. 0763162806

LEGUME ȘI FRUCTE

DJ. PFA, beneficiar fonduri UE, vând, din productie proprie, următoarele produse: mazăre păstăi, fasole păstăi, grâu, porumb, floarea soarelui. Tel. 0763162806

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441 TM. Aducem borhot sfeclă de zahăr de la fabrica de zahăr Luduș, în zona de vest a țării. Tel. 0732614835

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328