Revista Ferma nr. 2 1-28 Februarie 2025

ANUL XXVII • NR. 2 (361) • 1-28 Februarie 2025

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

Spreaderul îţi consumă bugetul?

Setează-l corect!

96

Preţ: 16 lei

Utilaje agricole

Claudiu Cojocariu vinde mieii înainte de a fi fătați!

12

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXVII • NR. 2 (361) • 1­28 Februarie 2025

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256­213328 / fax: 0256­211730 tel.: 0256­305682 / 0256­305683 redactia@revista­ferma.ro marketing@revista­ferma.ro web: www.revista­ferma.ro www.anunturi­agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 3 (362) va apărea în perioada 1-31 Martie 2025

Un viitor incert, dar nu imposibil!

A

nul 2025 aduce provocări inten­ se pentru agricultura României, prinsă între schimbările climatice și efectele geopolitice globale. Reveni­ rea lui Donald Trump la Casa Albă nu este doar o știre politică, ci un cutremur pen­ tru piețele agricole internaționale. Politi­ cile sale protecționiste și accentul pe „America First” destabilizează comerțul global, punând inclusiv fermierii români în fața unor riscuri majore.

Presiunea protecționismului ameri­ can. Odată cu întoarcerea lui Trump, ta­ rifele comerciale și consolidarea expor­ turilor agricole americane pun România într­o poziție dificilă. Fermierii români, care depind de piețele externe pentru produse precum grâul și porumbul, pierd teren în fața competitorilor americani. În Orientul Mijlociu și Asia, piețe tradițio­ nale pentru România, prețurile cerealelor au scăzut, lovind veniturile locale.

Mai mult, creșterea producției agri­ cole în SUA, favorizată de subvenții ma­ sive, amplifică competiția globală, iar noile reglementări promovate de Trump privind biocombustibilii redistribuie te­ renurile agricole, schimbând echilibrul cererii și ofertei.

Seceta și birocrația, dușmani interni.

Pe lângă geopolitică, fermierii români se confruntă cu efectele directe ale schim­ bărilor climatice iar soluțiile tehnologice moderne devin imperative. Cu toate acestea, accesul la fondurile europene destinate tranziției verzi este îngreunat de birocrație și de lipsa sprijinului tehnic.

România ratează oportunități vitale de a accelera digitalizarea agriculturii.

Dronelor, senzorilor de sol și tehnologiilor inteligente le revine rolul de a moderniza fermele. Totuși, lipsa investițiilor în acest sector vulnerabilizează micii producători în fața fluctuațiilor de pe piața globală.

Perspectivele: între riscuri și opor­ tunități. Deși 2025 este un an marcat de incertitudini, România are șansa de a capitaliza pe piața produselor ecolo­ gice. Cererea globală pentru alimente

naturale, organice și de nișă continuă să crească, iar fermierii români care adop­ tă rapid acest model pot accesa piețe premium. Cu toate acestea, tranziția ne­ cesită o strategie națională clară, sprijin guvernamental și investiții în educația agricolă modernă. În plus, diversificarea producției, adaptarea la cerințele climatice și digi­ talizarea operațiunilor agricole ar putea reduce vulnerabilitățile economice. În absența unor astfel de măsuri, fermierii români riscă să fie marginalizați într­un peisaj global marcat de instabilitate eco­ nomică și protecționism feroce.

Deși provocările sunt imense, oportu­ nitățile oferite de tehnologie, cererea pentru produse ecologice și fondurile europene nu trebuie ignorate. România are potențialul de a deveni un lider regio­ nal în agricultură, dar viitorul depinde de capacitatea de adaptare și de asumarea unei strategii ambițioase.

Astfel, noua eră Trump poate deveni fie o piatră de moară, fie o rampă de lansare pentru agricultura românească.

Alegerea depinde de cât de bine este pregătită România să răspundă acestui test istoric.

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor­şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista­ferma.ro

3

Cuprins

4

36

6 6

60

88

Actualitate

Politicile lui Trump pun industria laptelui în pericol!

8 Comerțul cu ovine vii din România în UE a fost suspendat 10 Comuna cu 40% din titlurile de proprietate scrise greșit!

12 Claudiu Cojocariu vinde mieii înainte de a fi fătați!

16 Agroinfo 18 Cum loveşte Ordonanţa Trenuleţ în afacerile agricole?

22 Am pierdut peste 800.000 de bovine, ovine și porci!

24 Cum să transformi o idee într­o afacere de succes!

28 UE rămâne un importator net de proteine vegetale 30 Cum vede Florin Stegariu ieșirea fermelor din impas?

34 Unde se fac cei mai mulți bani în agricultura României?

36 Agricultura în lume: Ofensivă împotriva puterii supermarketurilor 37 Soluții la criza apei din Europa 38 Nemţii insistă cu eliminarea plăţilor pe suprafaţă!

40 Pariu pe rasele specializate: Florin Ţubrea are fătări la oi şi miei de vânzare tot anul 44 Finanţare fără birocraţie: Cum ajută LANDE fermierii să crească?

88 Utilaje agricole

54 Cultura mare

54 Bursa agricolă: GRÂUL și PORUMBUL, în bătălia prețurilor 56 Piața îngrășămintelor: Fabricile din UE se închid, prețul gazelor s­a triplat 58 De 15 ani, Alexandru Haită a scos plugul la pensie!

60 Solul bogat în materie organică reţine mai multă apă 64 Va fi 2025 Anul Rapiței?

66 Cum să­ţi protejezi sămânţa de atacul corvidelor?

70 Gheorghe Lămureanu a fertilizat din sărăcie!

72 Noutățile momentului în entomologia mondială 76 Gheorghe Caramfil nu­și poate plăti ratele la combină 78 Zahărul românesc în picaj, fermieri aproape de faliment 80 Alegeri informate pentru recolte bogate în 2025

46 Agricultura 4.0

46 5 finaliști la Ag Robot of the Year 2025 50 Roboţii de mare putere John Deere 52 Volkswagen intră pe piaţa tractoarelor electrice

1-28 Februarie 2025

104

104 Zootehnie

84

46

88 Semnale pozitive pentru piaţa utilajelor agricole 90 De 30 de ani, MEWI pune agricultura pe roate.

92 Nuno Vacas şi arta irigării în agricultură 96 Spreaderul îţi consumă bugetul?

Setează­l corect!

102 Cum acționează hoții de tractoare în Europa de Vest?

84 Horticultură

84 PICADOR 1,6 MG: Cum scăpăm de viermii sârmă la cartof?

86 Cultură de ceapă fără boli?

BANJO 500 SC este soluția

104 Eficienţa creşterii junincilor: vârsta la prima fătare şi rata de reformă 106 Ce conține un bun înlocuitor de lapte pentru miei?

108 Florin Firoiu aduce Alpii în Oltenia!

110 Proiectul WelFarmers: o mână întinsă crescătorului român de porc 113 Salvați animalele, protejați profitul!

114 Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi­agricole.ro

5

PRINDE RÂNDUL LA ECONOMIE! TRAMLINE

BY SKY AGRICULTURE

32.225€ 25.500€

Susținem fermierii români!

Această ofertă este mai mult decât un preț – este un angajament pentru o agricultură performantă și sustenabilă.

Grăbește-te, oferta este limitată! Contactează-ne azi!

Oferta este valabilă exclusiv pentru utilajele din stoc, în limita stocului disponibil.

www.saracakis.ro

Actualitate

6

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Politicile lui Trump pun industria laptelui în pericol!

Un președinte, două decizii și miliarde pierdute pentru producătorii de lapte!

Donald Trump se prezintă ca un susținător al fermierilor, dar realitatea economică contrazice această imagine.

P

oliticile sale de impunere a tarifelor vamale și deportare a imigranților fără acte amenință industria laptelui din SUA. Estimările indică pierderi de 6 miliarde de dolari în următorii patru ani pentru fermierii de lapte, afectând între­ gul lanț de producție și consum. Cu aceste măsuri, fermierii americani sunt obligați să navigheze printr­un climat economic tot mai dificil, scrie Agrarheute.

TARIFELE VAMALE: UN EFECT DE DOMINO ASUPRA COSTURILOR Trump a impus tarife de 25% pentru bunurile importate din Mexic și Canada și un tarif suplimentar de 10% la impor­ turile din China. Aceste măsuri aparent protecționiste au efecte negative pen­ tru industria lactatelor: Creșterea costurilor de operare: materialele intermediare esențiale, pre­ cum echipamentele și furajele importa­ te, devin mai scumpe.

Sursa foto: iStock.com/JackF Foto cu caracter ilustrativ

•

• Scăderea exporturilor: Mexic și Ca­

nada sunt parteneri comerciali de bază ai SUA în sectorul agricol. Retorsiunea acestora poate reduce drastic exportu­ rile de lactate americane.

Presiune asupra prețurilor interne: supraproducția rămasă pe piața internă determină o scădere a prețurilor, afec­ tând veniturile fermierilor. Mai mult de­ cât atât, aceste tarife punitive nu doar că limitează accesul producătorilor de lapte la piețele externe, dar și reduc competitivitatea internațională a pro­ duselor americane. Într­un context glo­ balizat, unde lanțurile de aprovizionare sunt interconectate, astfel de măsuri pot provoca un efect de recul în întreaga industrie alimentară.

•

MIGRANȚII - FORȚA DE MUNCĂ INDISPENSABILĂ Sectorul lactatelor depinde în mare măsură de muncitorii migranți. Aproxi­ mativ 50% dintre angajații din fermele

de lapte sunt imigranți fără acte. Planul lui Trump de deportare în masă creează o criză de forță de muncă, care afectea­ ză grav producția prin deficitul de per­ sonal, creșterea costurilor salariale și dificultățile logistice.

REDUCEREA FINANȚĂRII PENTRU PROGRAMELE ALIMENTARE Laptele joacă un rol esențial în ali­ mentația școlară din SUA. Aproximativ 8% din producția de lapte merge către programele guvernamentale de nutriție.

Dacă aceste bugete sunt reduse, așa cum intenționează administrația Trump, efectele vor fi dramatice, inclusiv pentru producătorii de lapte.

NOI REGLEMENTĂRI USDA Producătorii de lapte se confruntă și cu noile reglementări privind prețurile lap­ telui, care vor intra în vigoare în iunie 2025 și vor afecta veniturile fermierilor prin: Creșterea costurilor de procesare; Reducerea prețului laptelui crud.

• •

O RAZĂ DE SPERANȚĂ În mijlocul acestui peisaj sumbru, exis­ tă totuși o rază de speranță. Dacă China decide să renunțe la importurile de soia din SUA, acest lucru ar putea reduce pre­ țul soiei pe piața americană. Scăderea costurilor pentru hrana bovinelor ar putea compensa, într­o anumită măsură, pier­ derile fermierilor de lapte.

1-28 Februarie 2025 1­28

7

Semănătoare mecanică D9 450 l până la 1.000 l

I 2,5 m, 3 m, 3,5 m și 4 m

de semănat CONTROL » Alveole pentru o precizie mare Combinația între alveole pentru semințe mici și pentru semințe normale permite semănatul cu cantități între 1,5 kg/ha până la 400 kg/ha.

» Buncărul mare de semințe

de acoperire exactă – » Grebla pentru o mai bună acoperire a semințelor

Buncărul cu până la 1.000 l volum la o semănătoare de 3 m, se închide ermetic cu un capac stabil și etanșat corespunzător.

»

Reglarea adâncimii de semănat fără scule în 3 trepte

Discuri de semănat din oțel de înaltă calitate de 320 mm

Acoperă rândurile de semănat deschise și nivelează terenul semănat, lucrează foarte bine chiar și cu multe resturi vegetale.

Role de adâncime și discuri de curățare „Control” 25 mm și 10 mm pentru o adâncime uniformă de semănat Formator de brazdă pentru un pat uniform pentru semințe

Secția de semănat RoTeC – precisă și sigură în utilizare Secția de semănat RoTeC cu un singur Disc este fără întreţinere și foarte fiabilă chiar și când sunt multe resturi vegetale.

Monitor AmaLog+ – asistentul de nădejde Închiderea electronică a cărărilor tehnologice Monitorizarea cărărilor tehnologice

Grapă de înaltă precizie pentru pregătirea intensivă a patului germinativ

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 | Turoi Radu Cristian • Sud • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 | Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

for Innovation | amazone.ro

8

Actualitate

un articol de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Comerțul cu ovine vii din România în UE a fost suspendat ANSVSA a suspendat comerțul cu ovine vii din România în țările UE, începând din 28 ianuarie, după ce un focar de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) a fost confirmat în Ungaria de la ovine trimise din țara noastră.

P

OVINE PROVENITE DINTR-UN CENTRU DE COLECTARE DIN JUD. ARAD Conform informațiilor transmise de autoritățile veterinare din Ungaria către ANSVSA, un transport de 317 ovine vii a fost trimis din centrul de colectare românesc SC Mariland Dom SRL, din Chișineu Criș, județul Arad, către ex­ ploatația afectată din Ungaria. Testările efectuate de către autoritățile veteri­ nare din Ungaria au confirmat prezența PMR pe data de 24 ianuarie 2025.

S­a dispus la uciderea efectivului de 1.810 ovine. Un alt transport de 200 de ovine destinate sacrificării a fost trimis de la același centru de colectare din ju­ dețul Arad, în aceeași zi, iar testele efec­ tuate au avut rezultate negative.

Autoritățile ungare au solicitat iden­ tificarea și verificarea transporturilor de animale susceptibile trimise către des­ tinații din Ungaria începând cu 25 de­ cembrie 2024, precum și suspendarea transportului de animale susceptibile

Imagine cu rol ilustrativ către Ungaria până la finalizarea anche­ tei epidemiologice. Tranzitul fără oprire prin Ungaria a rămas permis.

ANSVSA A SUSPENDAT COMERȚUL CU OVINE VII ÎN UE Având în vedere aceste informații, în­ cepând cu data prezentei, se suspendă activitatea de certificare a mișcărilor de rumegătoare mici vii destinate comer­

PMR A DAT DE PĂMÂNT CU PREȚUL MIEILOR! Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Retezatul­Hațeg” vorbește des­ pre situația dificilă în care se află crescătorii de ovine din cauza focarelor de pesta rumegătoarelor mici (PMR), care au dus la scăderea prețurilor mielului la niveluri critice. „Noi sperăm că odată cu începerea sezonului de fătări și cu creșterea noilor produși pe care noi îi așteptăm, prețurile se revină la ce a fost anul trecut. Pentru că nu e normal ca din cauza unor focare, și alea izo­ late, prețul să coboare dramatic de la 22­23 lei la 13­14­15 lei”, afirmă Pavel Iovăneasă. Scanează codul QR și citește articolul!

1-28 Februarie 2025

Sursa foto: iStock.com/ CatEyePerspective

otrivit unui document intern al ANSVSA, publicat de G4Food, fo­ carul de Pesta Micilor Rumegă­ toare (PMR) a fost confirmat, pe 24 ianu­ arie 2025, într­o exploatație de ovine din Ungaria, în județul Zala, localitatea Szentgyorgyvolgy, situată aproape de granița dintre Ungaria și Slovenia.

țului intracomunitar în statele membre UE până la noi dispoziții, se arată într­o notă de serviciu transmisă de ANSVSA direcțiilor veterinare județene din toată România pe data de 28 ianuarie.

ULTIMUL FOCAR STINS ÎN ROMÂNIA România a stins ultimul focar de Pes­ ta Micilor Rumegătoare (PMR) în decem­ brie 2024. ”Pentru a redobândi statutul de ţară indemnă, va trebui să mai treacă un termen de şase luni, undeva estimăm că aprilie, poate mai, la anul (2025 ­n.red.), vom reuşi să ne redobândim statutul de ţară liberă de pestă”, explica Cristian Mortasivu, director general al Direcţiei Generale de Sănătate şi Bună­ starea Animalelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), la fina­ lul lunii noiembrie 2024.

9

CELE MAI BUNE COMBINE DE RECOLTAT ÎN PANTĂ DISPONIBILE ACUM CU O PROMOȚIE EXCLUSIVĂ!

CX5.90 HILLSIDE Stage V

CX6.90 LATERALE Stage V

Putere maximă 313 CP la 2.000 rpm Buncăr cereale 7.300 l

Putere maximă 340 CP la 2.000 rpm Buncăr cereale 8.300 l

Sistem HILLSIDE: copiere a solului pe panta laterală până la 38%, longitudinală la urcare până la 30% și coborâre până la 10%

Sistem LATERALE: copiere a solului pe panta laterală până la 18%

• Tracțiune 4x4 • Contrabătător secțional pentru schimbare rapidă de la o cultură la alta și sistem de reglare Opti - TreshTM • Separator rotativ cu tehnologie Multi - TreshTM • Casa sitelor cu sistem cascadă triplă Triple - CleanTM • 5 sau 6 scuturători cu bază închisă, 5 trepte de scuturare, turație variabilă a scuturătorilor în funcție de gradul de înclinare a pantei Opti - SpeedTM Ofertă supusă unor termene și condiții, valabilă în limita stocului disponibil. Imagine cu titlu de prezentare.

www.agroconcept.ro

Sursa foto: iStock.com/ Francesco Scatena

10 Dosar Ferma

Comuna cu 40% din titlurile de proprietate scrise greșit!

Haos în situația terenurilor la Forotic, județul Caraș­Severin. Încercând să­și intabuleze pământurile, pe care le lucrează de ani de zile și pentru care dețin titluri de proprietate, unii cetățeni au aflat că nu le mai aparțin!

„A

m vrut să verific locurile de proprietate și am văzut că nu am pământul unde scrie actul; 7 hectare sunt în altă parte, la 3 km distanță! De la Primărie mi s­a spus că eu nu am terenul acolo unde e scris în titlu, când eu îl lucrez de 30 de ani!

Am cumpărat o grădină de 40 de ari în 1992 cu acte în regulă și acum văd că este băgat și altcineva. Numai pe titlurile mele nu corespund vreo 10­12 ha, plus ce mai e în sat”, ne­a declarat Florin Olaru, locuitor din Comorâște, sat aparținând de comuna Forotic.

PENTRU 1.500 HECTARE NU SUNT SCRISE ACTELE „Oamenii și­au revendicat pămân­ turile pe trei legi diferite și din anumite motive, în multe cazuri, titlurile de pro­ prietate au fost scrise greșit; ce scrie pe acte nu corespunde cu ce e pe teren. În comună, cam pentru 1.500 ha trebuie să mai scriem titluri!”, explică primarul co­ munei ­ Alexandru Sporea.

Primăria Forotic nu mai deține în arhivă procesele verbale prin care ce­ tățenii au fost puși în posesie. (Unii au cerut într­un loc și li s­a dat în alt loc!).

De asemenea, nu se știe nici la această

1-28 Februarie 2025

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dată dacă există suficient fond funciar de rezervă la nivelul comunei. Acum se fac identificările în teren! ”MĂSURAREA TERENURILOR S-A FĂCUT DIN BIROU” Alexandru Sporea confirmă că nu au fost făcute măsurătorile și „identifica­ rea terenurilor s­a făcut din birou!” „Tre­

DOUĂ POSIBILE SOLUȚII Primarul Alexandru Sporea vede două soluții de ieșire din impas: Refacerea titlurilor de proprie­ tate (îndreptarea erorii) prin sesizarea Prefecturii și Finalizarea proiectului de ca­ dastrare a comunei. „Cel puțin pentru cetățenii comunei, se va rezolva, cu siguranță, problema”, ne spune, optimist, edilul.

1.

2.

buia să se fi luat fiecare sector în parte și împreună cu oamenii, cu documente, cu GPS, cu hărțile satelitare și să se fi mers la fața locului. Noi avem accesat un proiect prin care facem cadastru sis­ tematic și se intabulează toată comuna intravilan și extravilan; vrem să­i punem pe toți la locul lor, pentru că eu cred că sunt cam 40% dintre cetățenii comunei cu astfel de probleme”, susține primarul Alexandru Sporea.

ACELAȘI TEREN, VÂNDUT DE 4 ORI! Probleme mari sunt și în extravilan. „Problema de bază e că noi avem în comună trei străini (un austriac și doi italieni), primul deține vreo 2.000 ha și ceilalți doi câte 300 și 400 hectare. De când sunt în Primărie, am încercat să sincronizăm partea de agricultură cu taxele și impozitele și am văzut că se su­ prapun foarte multe parcele. Am găsit o parcelă vândută de 4 ori! Gândiți­vă că un cetățean a vândut hectarul de 4 ori, o dată la austriac, o dată la unul dintre italieni, apoi la celălalt și la unul dintre săteni. Și atuncea străinii au intabulat terenul, dar nu unde trebuie!”, ne­a de­ clarat primarul comunei Forotic.

11

12 Articolul ediției

Claudiu Cojocariu vinde mieii înainte de a fi fătați!

De ce oaia Lacaune de Austria e superioară rasei franceze?

Claudiu Cojocariu o crește deja de câțiva ani și e foarte mulțumit: ”Este o oaie complexă: are un uger mare, pretabil pentru mulsul mecanic, e grea şi bună de carne, în acelaşi timp”.

Fermierul are lapte tot anul și vinde mieii pentru reproducție înainte de a fi fătați!

Oaia de lapte este ceva cu totul deosebit de ceea ce ştiţi, doar behăie la fel.

Este un animal gândit să mănânce şi să producă intensiv. Este setat să mănânce întruna, să doarmă, să bea apă și să producă lapte. Nu are voie să-și consume energia umblând pe câmp după hrană. Este un animal foarte bun, dar îi trebuie şi condiții bune de întreţinere şi hrană bună.

CLAUDIU COJOCARIU

Crescător de ovine din rasa Lacaune

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

Articolul ediției

P

ornind de la o afacere în domeniul transporturilor de materiale de ca­ rieră pentru construcţii, Claudiu Cojocariu a căutat să îşi diversifice ac­ tivitatea astfel încât să acopere lipsa de ocupație a angajaților din lunile de iarnă, când ratele şi salariile trebuie plă­ tite. Ideea a venit după o vizită la o fer­ mă de oi de lapte din Harghita. "Făceam deja agricultură pe o suprafaţă mică, dar niciodată nu m­am gândit la oi. Nu mi­au plăcut oile, cel puțin Ţurcana, adică ideea de a sta în bâtă și de a umbla după oaie. Dar, după ce am văzut pen­ tru prima dată oi crescute în stabulaţie, într­un adăpost tip balon, care pot să producă lapte pe tot parcursul anului, m­am gândit că trebuie să încerc", ne­a declarat fermierul.

A CONSTRUIT TOTUL DE LA ZERO După ce a pus cap la cap tot ce a văzut la ferma de oi din Harghita, la Alex Culda (Arad) şi la câteva ferme din străinătate, Claudiu "a desenat" primul grajd de oi mame pe care l­a făcut în regie proprie.

Adăpostul are 30 m lungime x 12,5m lăţime şi 5 m înălţimea, o alee centrală de furajare şi câte 5 boxe (5 m x 4,3 m) pe fiecare parte. La unul dintre capetele grajdului este amplasată instalaţia de muls cu 2x8 posturi. "Am construit totul de la zero. Am investit destul de mult în primul an în construcţii şi animale, de aceea până acum am vândut toţi pro­ duşii", spune Claudiu Cojocariu.

un reportaj de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Lângă grajdul compartimentat de 160 de oi mulgătoare (10 boxe, 16 oi/boxă), a mai construit un adăpost identic pe care îl foloseşte ca "grajd tampon", iden­ tic cu cel pentru oile mulgătoare, dar necompartimentat. Acesta este folosit pentru miei, pentru tineret şi oile ster­ pe o perioadă scurtă de timp, precum şi pentru o parte din furaje. Compartimen­ tarea se face în funcţie de necesităţi, cu boxe din panouri de plasă.

LACAUNE - LINIA DE AUSTRIA Toate animalele au fost aduse din Austria. În prima fază, a cumpărat 130 de mieluțe între 5 şi 11 luni, iar apoi încă 50 de oi mame dintr­o fermă aflată în lichi­ dare. A ales rasa Lacaune, linia formată în Austria, numai oi şi berbeci cu pedi­ gree. Aşa a ajuns la 180 de capete adulte.

Din Austria, mieluţele au fost cum­ părate cu 330 euro/bucată, iar berbecii cu 750 euro/cap. "Lotul de mieluţe a fost neuniform. De exemplu, am avut mieluțe și de 11 luni, care au fătat imediat ce le­am adus şi au fost mieluțe de 5 luni, care erau prea mici pentru a fi montate.

Le­am lăsat să depășească cel puţin 7 luni şi 45 kg și atunci le­am introdus

la montă pe toate. Ulterior, după ce au fătat şi au încheiat o lactație, s­au echi­ librat, acum nu mai sunt diferenţe între ele", ne­a explicat fermierul.

Claudiu Cojocariu ne­a spus că "linia de Lacaune de Austria este superioară rasei franceze datorită unei infuzii prac­ ticate cu rasa Friză, pentru a creşte pro­ ducţia de lapte, şi posibil şi cu o rasă de carne, pentru a creşte masa corporală".

500 LITRI DE LAPTE/OAIE Din cele 160 de oi adulte, la începutul lunii februarie erau în lactaţie 104 oi, cu o producţie medie de circa 1,5 litri lapte/ cap. O parte din oile aflate la muls erau în luna 7,5 de lactaţie şi celelalte la 4,5 luni de lactaţie. Oile aflate în repaus mamar vor făta după jumătatea lunii martie.

Fermierul nu ţine o evidenţă strictă a volumului de lapte muls, deoarece acesta este prelucrat în fermă. Totuşi, din calculele făcute în perioada în care a vândut o parte din lapte, la o lactaţie de cca. 9,5 luni, producţia a depășit 500 de litri/oaie. În viitor, fermierul intenţio­ nează să monteze un contor la aparatul de muls astfel încât să ştie exact cât lapte produce zilnic.

LAPTELE PROCESAT ADUCE PLUSVALOARE La început, vindea laptele câteva zile pe săptămână. "Nu aveam clientelă pen­ tru brânză şi produsele din lapte şi am fost oarecum nevoit, dar şi so­ ... ››› 14

13

14 Articolul ediției ››› 13 ... licitat să vând o parte din lapte.

Am vândut direct din fermă cu 6,5 lei/ litru", ne­a spus fermierul. "Din punctul meu de vedere, laptele de Lacaune este unul calitativ. Facem analize la lapte şi la produse cel puțin o dată pe lună. Laptele de la oile Lacaune este bun pentru pro­ cesare. De altfel, Lacaune este o oaie complexă: are un uger mare, pretabil pentru mulsul mecanic, e grea şi bună de carne, în acelaşi timp. Cel puţin aşa este "linia de Austria" pe care o am în fermă", ne­a explicat Claudiu Cojocariu.

Pentru a creşte eficienţa producţiei de lapte, fermierul procesează acum tot laptele. Cea mai căutată este telemeaua proaspătă, dar în fermă se produc şi două tipuri de caşcaval, urdă, smântână şi unt. "Procesăm laptele după cum avem cerere. Avem câțiva clienți de bază care vin săptămânal și cumpără brânză, proaspătă şi maturată, dar avem cerere şi pentru urdă, smântână, unt şi caşcaval. Preţurile sunt bune: de exem­ plu telemeaua proaspătă este 40 lei/kg, cea maturată 45 lei/kg şi urda 20 lei", ne­a spus fermierul.

BAZA FURAJERĂ - NUTRIŢIE CU AJUTORUL CONSULTANŢILOR Claudiu Cojocariu cumpără cea mai mare parte din furaje. Fermierul lucrea­ ză 15 hectare pe care produce porumb pentru siloz. Pregătirea amestecului de furaje se face cu ajutorul unei re­ morci tehnologice purtate. "Acum oile

mănâncă cca. 3,5 kg amestec furajer, care are un conţinut de 2,7­2,6 kg sub­ stanţă uscată. Ideal ar fi să mergem pe o proporţie egală 50­50% partea de fi­ broase cu cereale/măcinătură în ames­ tecul furajer. În plus, la muls oile primesc furaj granulat", precizează crescătorul.

După mai multe încercări, fermierul foloseşte acum o reţetă complexă ela­ borată de către consultanţii de la Fides Agro. "Am avut probleme în a găsi o sur­ să de fân de lucernă de bună calitate, iar pentru a asigura necesarul de proteină în raţie am crescut mult partea de con­ centrate şi am scăzut fibroasele. Asta m­a dus la acidoză şi a scăzut producţia de lapte. Am observat destul de repede şi am căutat o sursă bună de lucernă.

Aduc lucernă deshidratată de calitate superioară, de la un fermier din Brăila.

Furajul pentru o oaie în lactaţie mă duce undeva la 3 lei/zi", ne­a declarat fer­ mierul.

PROLIFICITATE: 1,8-1,9 MIEI/OAIE În cele trei sezoane de fătări de până acum, prolificitatea medie a fost de 1,8­ 1,9 miei/oaie. "Cu toate acestea, fiind la început, din fermă au plecat în medie 1,4 miei/oaie după fiecare fătare, pentru că am mai avut pierderi", spune acesta.

Animalele importate aflate la prima fătare au fost mai mici şi fătările au fost mai dificile, aproape fiecare oaie a trebuit ajutată. După care, la a doua şi a treia fătare "s­au descurcat singure şi acum nu mai sunt nici eu așa de stresat", ne­a spus, zâmbind, Claudiu Cojocariu.

VINDE MIELUŢELE ÎNAINTE DE STARTUL FĂTĂRILOR O dovadă în plus că oile Lacaune BUNE, aşa cum sunt ale lui Claudiu Cojo­ cariu, se caută este şi faptul că fermierul vinde mieluţele încă înainte ca acestea să fie fătate. "Am avut clienţi care au ve­ nit, au văzut ce animale am şi mi­au dat căpară (avans) pentru miei încă înainte de fătare", ne­a spus fermierul.

MIEII SE DESPART DE MAME LA O ZI În timpul fătărilor, fermierul pregă­ teşte o boxă pentru oile şi mieii fătați.

Dimineaţa sunt verificaţi dacă au supt.

Dacă n­au supt, sunt ajutați să sugă sau oaia mamă este mulsă şi mielul hrănit cu

1-28 Februarie 2025

Articolul ediției

15

colostru, la biberon. Din a doua zi, mieii trec în boxele pentru miei din materni­ tate, iar oile intră în programul normal de muls şi furajare. "E tehnologia pe care am practicat­o până acum şi este varianta cea mai bună. Rasa Lacaune este gândită să producă lapte. Am văzut fermieri care se chinuie cu mieii la oi, dar mieii nu pot să sugă suficient şi se pierde din producţia de lapte. Prin mul­ sul mecanic este stors tot laptele şi este stimulată lactaţia", consideră Claudiu Cojocariu.

Până se învaţă cu aparatul de alăp­ tare, mieii primesc individual patru "mese" pe zi din înlocuitor de lapte (lapte praf). "Mieii merg mai bine pe lapte praf, iar de la 2 săptămâni primesc granule şi lucernă, învață să mănânce şi sunt înţăr­ caţi la 40­50 de zile, când au circa 20 kg.

Dacă foloseşti un lapte praf de calitate poţi să ai un spor mai bun decât cu lap­ tele (natural) de oaie", a punctat Claudiu Cojocariu.

MARFA BUNĂ SE CAUTĂ!

Până acum fermierul a vândut toţi mieii, mieluţe şi berbecuţi, la vârsta de 3­4 luni, cea mai mare parte pentru re­ producţie. "Am vândut cu 300 de euro la vârsta de 3 luni. Berbecii mai mari, buni pentru montă, de 8­9 luni, i­am vândut cu 450 de euro”, arată crescătorul. În viitor, Claudiu Cojocariu do­ reşte să mai construiască încă două adăposturi identice cu cele pe care le are acum, care să fie poziţionate "în oglindă".

"Vreau să pot întreţine 320 de oi mulgătoare, câte 160/ grajd, pe care să le mulg alternativ tot timpul anului.

Vreau să ajung la un efectiv de 400 de oi mame, deoarece, ca să faci performanță trebuie să ţii evidenţa fiecărui animal. Acum le am pe boxe, cu fiecare animal nu­ merotat, aşa le ştiu pe cele care au probleme. În cazul unui efectiv mai mare, totul ar deveni industrial", ne­a mărturisit fermierul.

Claudiu Cojocariu este ajutat de familie şi încă un angajat pentru muls.

Utilajele folosite sunt tractorul cu re­ morca tehnologică şi un încărcător te­ lescopic Manitou.

Şi acum am un lot de 47 de oi care urmează să fete în martie, ştiu cu aproximaţie cam câte mieluţe urmează să fete şi am primit deja avansul pentru ele.

CLAUDIU COJOCARIU

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Cuantum pe hectar sprijin cuplat pentru legume în sere și solarii.

Suprafața minimă anul ăsta pentru subvenția APIA mici fermieri!

Subvenții pentru fermierii din sectorul vegetal și crescătorii de animale în 2025.

Ajutoare minimis fermieri, crescători animale, prinse­n bugetul MADR pentru acest an!

Prețul de strigare începe de la 15.000 de lei și ajunge la peste 100.000 de lei!

Pășunile și terenurile oierului Dumitru Andreșoi scoase la licitație!

Record negativ la producția de cartofi! Media a fost de doar 14 tone/ha.

Cea mai mică recoltă din ultimii 10 ani!

Toate plățile care depind de condiționalitatea socială.

Ordin! Noua regulă anul ăsta la plata subvențiilor APIA hectar, cap animal!

Subvenția pentru motorina agricolă a fost stabilită la 2,213 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru 2025 pentru care luați bani de la APIA!

1-28 Februarie 2025

CÂȚI BANI PRIMEȘTE AGRICULTURA ÎN 2025?

Ministerul Agriculturii are mai puţini bani în 2025, potrivit Legii bugetului. Astfel, va avea 25,79 miliarde lei în credite bugetare (minus 5,76% față de 2024), respectiv 37,96 miliarde lei în credite de angajament (+7,53%).

Pentru sprijinirea veniturilor fermierilor sunt alocate 12,137 mld. lei în credite bugetare, respectiv aproape 17 miliarde de lei (16,993 mld. lei) în credite de angajament, sume mai mici decât în 2024.

Pentru plăți directe în sectorul vegetal și zootehnic conform OUG nr.3/2015, sunt prevăzute 7,4 mil. lei.

De asemenea, 250.000 lei sunt pentru ajutoare excepționale în sectoarele suin și avi­ col, iar aproape 6 mil. lei pentru intervenții în sectorul fructe și legume.

Pentru pescuit și acvacultură și dezvoltare rurală sunt alocate 360,4 mil. lei în credite bugetare, respectiv 907,3 mil. lei în credite de angajament.

Alte 8,87 mld. lei în credite bugetare vor merge către management durabil al resurselor și investițiilor, iar 3,2 mld. lei sunt alocate pentru management și administrație.

Sursa foto: iStock.com/xalanx

pagini realizate de

Buget MADR mai mic decât anul trecut

Sursa foto: iStock.com/jcsmily

ACTUALITATEA AGROINFO

Când începe Rabla pentru tractoare!

SURSE: PESTE 70-80% DIN DEALERI VOR FI ELIMINAȚI ”Programul Rabla pentru tractoare se va deschide, cu siguranță, anul acesta, cel mai devreme în aprilie, mai”, afirmă Ion Păunel, liderul sindicatului legumicultorilor din jude­ țul Olt, deși programul pare blocat la nivelul Administrației Fondului de Mediu (AFM). ”Încă nu s­a terminat procesul de validare a dealerilor de utilaje, deoarece au fost depuse foarte multe cereri de înscriere în program din partea acestora, am înțeles că s­au de­ pus 150­200 de cereri, ceea ce înseamnă un volum mare de muncă pentru AFM. Undeva la sfârșitul lunii martie se va finaliza validarea dealerilor și, din informațiile pe care le am, pe surse, se pare că vor fi eliminați peste 70­80 la sută din dealerii de utilaje, pen­ tru că ce n­au înțeles foarte mulți este că aveau niște criterii de îndeplinit, printre care capacitatea financiară, capacitatea de a putea să aibă tractoarele pe stoc și, foarte im­ portant, capacitatea de a asigura și service și, de asemenea, capacitatea de a duce doar tractoare care respectă normele de poluare impuse de UE și de legislația națională în vigoare”, a declarat Ion Păunel pentru Revista Ferma.

Agroinfo

17

Modificări Programul Tomata 2025 Cultivatorii de legume în spații prote­ jate și cei care cultivă usturoi în câmp vor primi și în 2025 ajutoare de minimis.

Suma prevăzută în bugetul MADR pentru 2025 va fi de 1.500 euro/benefi­ ciar/0,1 ha și se va raporta la toată supra­ fața de spații protejate pe care o deține un beneficiar, a anunțat Ion Păunel, li­ derul legumicultorilor din județul Olt. Potrivit acestuia, sprijinul va fi cal­ culat pentru toată suprafața cultivată și pentru producătorii înscriși în Programul Usturoiul 2025. De asemenea, vor fi in­ cluse la plata de 1.500 euro/1.000 mp mai multe tipuri de legume cultivate în spații protejate, dar condiția va fi ca minimum 50% din suprafața cu care se înscrie fer­ mierul în Programul Tomata 2025 să fie cultivată cu tomate. Încă nu se știe dacă sprijinul va fi acordat și pentru ciclul 2 de producție.

Sursa foto: iStock.com/koromelena

CUM SE VA PLĂTI AJUTORUL DE 1.500 EURO?

Deși sunt mai puțini bani decât anul tre­ cut (3.000 euro/1.000 mp în 2024), Ion Păunel consideră că este o măsură bună pentru producătorii care au suprafețe mai mari cu solarii, dar au primit bani pentru doar 1.000 mp.

ACTUALITATEA AGROINFO Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Sumele alocate pentru plățile ANT aferente anului 2024.

APIA: Urmează la plată ajutoarele naționale tranzitorii, ANT cap animal și hectar!

Preț teren în UE și în România

CÂT COSTĂ UN HECTAR DE TEREN AGRICOL? Prețul mediu de vânzare­cumpărare pentru un hectar de teren arabil în Uniunea Europeană (UE) era, în 2023, de 11.791 euro, în timp ce în România prețul mediu pentru un hectar arabil era de 8.414 euro, arată datele Eurostat.

Din cele 22 de țări pentru care sunt disponibile datele, cel mai mare preț pentru un hectar de teren arabil se înregistra în Malta: 283.039 euro/ha, urmată de Țările de Jos ­ 91.154 euro/ha și Luxemburg ­ 42.540 euro/ha.

La polul opus, cele mai mici prețuri medii pentru terenul arabil au fost înregistrate în Croația ­ 4.491 euro/ha, Letonia ­ 4.591 euro/ha și Slovacia ­ 5.189 euro/ha.

Prețul mediu de arendă înregistrat în UE, în 2023, pentru terenul arabil sau pășune permanentă era de 173 euro/ha, cu cel mai mare preț în Țările de Jos ­ 914 euro/ha și cel mai mic preț în Slovacia ­ 67 euro/ha.

Datele privind prețul arendei în România nu sunt disponibile în statistica Eurostat.

Cuantum sprijin pe cap animal, termen de plată, condiții!

Ajutor de urgență pentru crescătorii de ovine/caprine!

Cât costă să scoateți un teren din circuitul agricol!

Lege! Tarife actualizate 2025 pentru terenuri agricole!

Prețul plătit pentru un animal de reproducție dintr-o rasă de carne!

Licitație de berbeci! 2.500 euro pentru un berbec!

Sursa foto: iStock.com/Dzurag

Sprijin nerambursabil maximum 80% din valoarea proiectului.

Ajutor de 200.000 euro/fermier pentru Prima seră!

Termen limită pentru plata subvenției APIA către fermieri.

Document! Cuantum APIA mai mare pe hectarul de soia pentru anul 2024!

18 Dosar Ferma

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cum loveşte Ordonanţa Trenuleţ în afacerile agricole?

Reducerea cheltuielilor bugetare şi eliminarea unor facilităţi fiscale în sectorul privat, împreună cu creşterea taxelor, au generat un val de nemulţumiri printre antreprenori, inclusiv în agricultură şi industria alimentară.

A

doptată pe 30 decembrie 2024 şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2025, aşa­numita „Ordonanţă Trenuleţ” a fost întâmpinată cu ostilitate de către actorii din industria agroali­ mentară. Această măsură, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare cu pes­ te 100 de miliarde de lei şi eliminarea unor facilităţi fiscale din sectorul privat, a atras atenţia asupra impactului său semnificativ asupra afacerilor din agri­ cultură.

IMPACTUL ASUPRA FERMIERILOR ŞI PROCESATORILOR Marius Bîcu, proprietarul unui busi­ ness din industria lactatelor, descrie situaţia ca fiind extrem de dificilă. „Sun­ tem foarte afectaţi. Am fost nevoiţi să majorăm salariile angajaţilor pentru a compensa pierderile cauzate de impo­

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

zite. Am adăugat 400 de lei la salariu pentru fiecare angajat şi încă 200 de lei sub formă de bonuri de masă. Impactul acestei ordonanţe asupra bugetului sa­ larial ajunge la aproximativ 1.000 de lei per angajat”, susţine antreprenorul din judeţul Alba.

Această decizie nu a fost una uşoară, deoarece fondul de salarii a crescut de la 135.000 de lei pe lună la 170.000 de lei.

IVESTIŢII MAJORE ÎN PRELUCRAREA LAPTELUI Cu un efectiv total de 500 de bovine şi aproximativ 280 de animale la muls, producţia medie zilnică de lapte din fer­ ma sa se apropie de 35 de litri pe cap de animal. Totuşi, provocările financiare ri­ dicate de Ordonanţa Trenuleţ creează o presiune suplimentară pe activitatea fer­ mierului. Cazul său este însă unul special,

Costurile suplimentare echivalează cu o rată de leasing.

Pentru a acoperi aceste cheltuieli, trebuie să producem cel puţin 35.000 de lei începând de acum, ceea ce implică creşterea producţiei de lapte prin achiziţionarea unor vaci.

MARIUS BÎCU

Proprietarul Unilact Transilvania, jud. Alba

Dosar Ferma 19

în condiţiile în care are un business inte­ grat şi consolidat, care îi aduce profit.

De procesare se ocupă fiul său, care produce produse lactate sub brandul 'Ferma cu omenie'. „Avem gânduri mari pe partea de procesare. Am achiziţio­ nat un teren pe fosta platformă a fa­ bricii Soda Ocna Mureş, unde vrem să construim o fabrică de brânză şi una de mâncare, de genul semipreparate”, ne­a mărturisit proprietarul Unilact Transil­ vania din comuna Unirea. Investiţia se va face printr­un proiect cu finanţare europeană în valoare de 4,6 milioane de euro, din care o parte va fi contribuţie proprie.

BUGETUL SALARIAL, MAJORAT CU PESTE 2 MILIOANE DE LEI PE AN În Vaslui, Florin Pîrgaru, de aseme­ nea antreprenor şi fermier, resimte la rândul său impactul negativ al ordonan­ ţei, mai ales asupra afacerilor din indus­ tria alimentară. „Eliminarea facilităţilor privind fiscalizarea muncii este răul cel mai mare pentru mine. Deşi... ››› 20

Ce nu înţeleg politicienii noştri este că noi, dacă ne-am născut în România şi facem antreprenoriat, nu o facem decât pentru că am simţit că trebuie să facem ceva pentru ţara asta.

Statul nu poate să continue cu taxe şi impozite care diminuează capitalul de lucru! Pentru că noi nu dictăm nici atunci când vindem şi nici atunci când cumpărăm, din păcate.

FLORIN PÎRGARU

Antreprenor şi fermier în Vaslui

20 Dosar Ferma ››› 19 ... ferma este tehnologizată şi are puţini angajaţi, tot simţim povara aces­ tor schimbări. La fabricile de procesare a laptelui, unde lucrează cei mai mulţi dintre angajaţii mei, impactul este imens”, spune acesta. Pe tot grupul de firme, care include o fabrică de prelucra­ re a laptelui, Pîrgaru are nu mai puţin de 148 de angajaţi. Costurile suplimentare generate de Ordonanţa Trenuleţ ajung la 180.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 2,2 milioane de lei pe an. „În contextul în care nu pot creşte preţu­ rile produselor finite din cauza puterii de cumpărare reduse a consumatorilor, suntem forţaţi să găsim soluţii creative pentru a supravieţui”, explică antrepre­ norul. ÎNTRE SUPRAVIEŢUIRE ŞI ADAPTARE În situaţia de faţă, Florin Pîrgaru spune că se află cumva la limita subzis­ tenţei. Facilităţile fiscale eliminate erau esenţiale pentru el, având în vedere că profitabilitatea în agricultură a scăzut dramatic în ultimii ani. „Acum 10­15 ani, profitabilitatea era mult mai mare şi aveai o marjă în care puteai acoperi anumite cheltuieli. În ultima perioadă, însă, rentabilitatea fermelor a scăzut ex­ traordinar de mult, iar orice leu în plus

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

diminuează minimul de profit”, constată antreprenorul vasluian, în timp ce gân­ deşte strategii pentru a­şi proteja inves­ tiţiile.

POVARA TAXELOR „Ordonanţa Trenuleţ” scoate, aşadar, în evidenţă o problemă sistemică în agricultura şi industria alimentară din România, respectiv lipsa unui cadru fiscal predictibil şi sustenabil. Presiunea suplimentară asupra bugetelor antreprenorilor pun sub semnul întrebării nu doar rentabilitatea fermelor, ci însăşi viabilitatea sectorului agroalimentar.

Măsurile recente forţează producătorii şi procesatorii să adopte strategii de supravieţuire, într-un context economic deja fragil, marcat de scăderea puterii de cumpărare şi de provocările naturale. Deşi unii, precum Marius Bîcu sau Florin Pîrgaru, îşi pun speranţele în investiţii strategice şi soluţii creative, povara fiscală continuă să reducă marjele de profit şi să descurajeze iniţiativa antreprenorială.

COSTURILE CRESC, MARJELE SCAD Industria laptelui, în care de jumătate de an activează şi Florin Pîrgaru, este profund afectată de creşterea costu­ rilor materiilor prime. Între 30 şi 40% s­ar fi scumpit energia electrică, gazul şi motorina, după estimările sale. Chiar şi preţul apei a crescut, ne­a semnalat acesta, recunoscând că impactul este unul major, pentru că industria alimen­ tară este o mare consumatoare de apă. „Noi suntem tot timpul puşi în faţa fap­ tului împlinit şi atunci vă daţi seama că este greu să faci un buget de venituri şi cheltuieli dacă nu ştii cu cât cumperi şi cu cât vinzi”, afirmă omul de afaceri.

EFECTE ÎN LANȚ În opinia sa, toate aceste politici fiscale afectează nu doar actorii din sector, ci şi business­urile conexe. „La peste 16 milioane de euro, cât este cifra de afaceri a grupului de firme pe care îl conduc, foarte multe societăţi îşi fac ci­ fra de afaceri parţială cu noi. Dacă noi reducem activitatea sau, mai grav, ajun­ gem în incapacitate de plată, impactul se va răsfrânge şi asupra acestora, ceea ce poate însemna pierderi semnificative pentru întreaga economie locală”, argu­ mentează acesta.

21

22 Actualitate

Am pierdut peste 800.000 de bovine, ovine și porci!

Sursa foto: iStock.com/natmint

Efectivele de bovine din România au scăzut cu peste 50.000 de capete, iar cele de ovine cu peste 250.000 de capete în trei ani.

Pierderea cea mai mare este la efectivele de porci: minus 493.000 de capete!

REGIUNILE CU CELE MAI MARI EFECTIVE DE ANIMALE un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

otrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate la fi­ nalul anului 2024, comparativ cu datele înregistrate la Recensământul General Agricol 2020, în 2023 efectivele de porcine au scăzut cu 13,8%, cele de bovine cu 3% şi ovinele cu 2,6%, iar efectivele de caprine și păsări au cres­ cut cu 1,6%, respectiv 0,2%.

LA EFECTIVUL DE PORCI PIERDEREA ESTE URIAȘĂ!

Conform rezultatelor obținute din An­ cheta Structurală în Agricultură, între 2020 și 2023, România a pierdut urmă­ toarele efective de animale: Bovine: Minus 53.000 capete, până la un efectiv total de doar 1,742 milioane de capete. În perioada 2020­2023, efec­ tivele au scăzut cu 60.000 de capete în exploatații fără personalitate juridică, dar au crescut cu 7.000 de capete în ex­

•

1-28 Februarie 2025

ploatații cu personalitate juridică.

Ovine: Minus 257.000 capete. Efec­ tivele au scăzut cu 322.000 de capete în exploatații fără personalitate juridică, dar au crescut cu 65.000 de capete în exploatații cu personalitate juridică, astfel că, la 31 decembrie 2023, România mai avea doar 9,483 mil. ovine.

Porcine: Minus 493.000 capete. S­a înregistrat o scădere uriașă a efectivelor de porci în exploatații cu personalitate juridică, mai exact un minus de 575.000 de capete, în timp ce efectivele de porci din exploatații fără personalitate juri­ dică (gospodării) au crescut cu 82.000 de capete. În total, între anii 2020 și 2023, Ro­ mânia a pierdut 803.000 de capete de vaci, oi și porci.

•

Bovinele predomină în regiunile de dezvoltare Centru (24,7%), Nord­ Vest (21,8%) și Nord­Est (21,4%); Porcine: Vest (22,7%), Nord­Vest și Sud­Vest Oltenia (fiecare câte 15,7%); Efectivele de ovine: Centru (20,8%), Nord­Vest (19,6%) şi Vest (16,4%); Efectivele de caprine: Sud­Est (23,8%), Sud­Vest Oltenia (21,2%) și Nord­Est (18,3%); Păsări: Nord­Est (21,1%), Sud Mun­ tenia (18,6%) și Sud­Est (16,6%).

•

•

• •

•

DAR AU CRESCUT EFECTIVELE DE: Păsări ­ cu 152.000 de capete, până la 77,506 milioane. Efectivele de păsări au

•

Scanează-mă!

Accesează codul QR și află cât lapte mai produc fermele din România și cât importăm!

•

crescut cu 4,713 mil. capete în exploatații fără personalitate juridică, dar, în același timp, au scăzut cu 4,561 mil. capete în ex­ ploatații cu personalitate juridică.

Caprine ­ cu 21.000 de capete, din care majoritatea (20.000 de capete, adi­ că peste 95% din creștere) în exploatații fără personalitate juridică.

La finalul anului 2023, peste 82% din efectivele totale de bovine din România, aproape 55% din efectivele de porci, 94% din efectivele de ovine și 97% din efectivele de caprine, precum și mai mult de jumătate (54,5%) din efectivele de păsări erau în exploatații fără perso­ nalitate juridică, arată datele INS.

•

23

24 Tânăr fermier în România

Cum să transformi o idee într-o afacere de succes!

Într­o lume dominată de cariere tradiționale, Alexandru Anghel, un tânăr de 27 de ani, demonstrează că perseverența și munca susținută pot deschide calea către succes în cele mai neașteptate domenii.

D

e la o posibilă carieră în kinetote­ rapie la gestionarea unei micro­ ferme mixte, tânărul din Popești­ Leordeni reprezintă exemplul perfect al faptului că visele pot deveni realitate, dacă ai curajul să le urmezi.

UN ÎNCEPUT MODEST, DAR PLIN DE AMBIȚIE Alex nu provine dintr­o familie cu tangențe în agricultură. În schimb, când erau mici, el și fratele lui geamăn mer­ geau în vacanțele de vară la bunici, în Te­ cuci. ”Bunicii aveau un porc, găini și mie mereu îmi plăcea să fac curățenie, să le pun apă, mâncare. Cred că de acolo am avut, să zic așa, atracția către animale, apoi a venit și ideea propriei ferme”, po­ vestește Alex. „Prima și prima oară îmi trebuia ceva să mă mișc. Eu nu sunt genul să pot lucra

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

un reportaj de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de la birou”, spune Alexandru. Această dorință de libertate, combinată cu dra­ gostea pentru animale, l­a determinat să renunțe la kinetoterapie și să caute un drum nou. Acesta a început modest, acum 7 ani, într­o curte de 2.800 mp din comuna Hotarele, județul Giurgiu, unde era ”o adevărată pădure”. ”AM LUAT TOTUL DE LA ZERO” ”Am culcat toți pomii, am făcut gard, am făcut clădirile, adică aici nu era nimic făcut”, își amintește tânărul. Primul proiect a fost

creșterea prepelițelor și a găinilor din rase nespecializate, de care are cam toată lumea prin gospodărie, pentru producția de ouă de consum. Deși inițial plin de speranțe, acest drum s­a dovedit a fi o reală provocare și, în final, un eșec. „Am avut vreo 400 de prepelițe, dar nu reușeam să vindem ouăle. Veneam cu bani de acasă și arun­ cam sute de ouă, pentru că nimeni nu le voia, nici măcar degeaba”, își amintește Alexandru.

Tânăr fermier în România

Acest eșec, departe de a­l descuraja, a devenit o lecție valoroasă: „Am rea­ lizat că trebuie să mă reinventez și să găsesc o nișă care să aducă valoare”.

DE LA PREPELIȚE LA GĂINI DE RASĂ Alexandru a decis să schimbe direc­ ția și a trecut la rase premium, precum Moțata olandeză, Brahma, Cochin, Aus­ tralorp și Ayam Cemani.

Astăzi, Domeniul Anghel este recu­ noscut pentru ouăle de incubat și puii de rasă premium, iar valoarea a crescut

semnificativ, de la 1,50 lei oul de consum la cel puțin 10 lei oul de incubat. Ferma va produce anul acesta peste 1.600 de pui lunar, timp de 6 luni. ”Noi pe asta ne axăm acum, cu ouă pentru incubat și pui. 12 din 12 luni scoa­ tem pui. La ora actuală suntem cei mai mari din țară care livrează pui de rasă.

Undeva la două săptămâni îi și dăm, ca să­i punem pe picioare și să­i ridice lumea de la noi de la fermă. Acum 2 ani, când am început, am vândut undeva la 4.000 de pui, în sezon. Avem planuri

25

mari, doar să fim sănătoși ca să putem să le și îndeplinim prin muncă”, spune Alexandru.

LECȚII ÎNVĂȚATE DIN PROVOCĂRI Unul dintre cele mai mari obstacole pe care le­a întâmpinat Alexandru a fost lipsa de experiență. „Am învățat totul pe pielea mea.

Pierderile m­au educat. Prepelițele, de exemplu, mureau pe capete. Deși le­am creat toate condițiile, nu luam în seamă greșelile mici. Adică vara, în loc... ››› 26

CUM SĂ REUȘEȘTI! SFATURI PENTRU TINERI Povestea lui Alexandru poate fi o sursă de inspirație pentru toți tinerii care visează la propria afacere în agricultură. „Dacă un băiat de 27 de ani, fără experiență, a reușit să construiască o afacere de succes, oricine poate,” spune el.

Sfaturile lui sunt simple, dar valoroase: Nu renunța niciodată: „Vor fi momente grele, dar dacă ai o viziune clară și pasiune, vei reuși”.

Fii deschis să înveți: „Greșelile nu trebuie să te oprească, ci să te motiveze să devii mai bun”.

Investește în relații: „Clienții tăi sunt cel mai bun aliat. Fii onest și oferă-le calitate”.

Folosește social media: „Este un instrument puternic. Poți ajunge la oameni care îți apreciază munca și care te pot ajuta să crești”.

Un alt aspect care definește povestea lui Alexandru este abilitatea de a transforma fiecare provocare într-o oportunitate. Când prepelițele nu au adus profit, a schimbat complet modelul de afaceri. „Cheia este să nu te oprești niciodată. Pe mine nu m-a învățat nimeni, dar față de acum șapte ani când mi-am pus în cap ce vreau să fac, dacă a rămas 10% din ce a fost inițial; s-au schimbat foarte multe, în bine,” spune el.

Scanează codul QR și vizitează ferma lui Alexandru pe YouTube, acolo unde nu doar își promovează produsele și își prezintă activitatea zilnică, ci povestește și despre eșecuri și greșeli, pentru ca oamenii să învețe din experiența lui!

26 Tânăr fermier în România

Social media a fost salvarea noastră. Prin aceste platforme, am ajuns la oameni care apreciază ceea ce facem. Când nu vindeam ouă de prepeliță și aruncam cu sutele, ce ne­a scos din treaba asta a fost online­ul, în special TikTok­ul, unde avem peste 100.000 de urmăritori. Postăm acolo și lumea ne sună, comandă pui, legume și fructe sau programează vizite.

ALEXANDRU ANGHEL Tânăr fermier în România

››› 25 ...să le pun apă la temperatura care era afară, eu le puneam apă rece.

Temperatura corpului lor era ridicată, eu când veneam cu apă foarte rece, le terminam. Dar fiecare greșeală a fost o lecție. Toate acele pierderi m­au în­ vățat mai mult decât orice curs sau manual”, spune el.

Altă provocare majoră este ges­ tionarea forței de muncă. „Degeaba avem banii să ne dezvoltăm dacă nu găsim oameni dispuși să munceas­ că”, spune tânărul.

EDUCAȚIA ȘI COMUNITATEA Ce face Domeniul Anghel unic?

Ferma are în total 2.800 mp, dar e împărțită pe din două: jumătate animale și păsări, jumătate hor­ ticultură.

Alexandru a transformat ferma în­ tr­un loc interactiv, unde vizitatorii, mai ales copiii, pot interacționa direct cu animalele, din primăvară până toam­ na. „Am vrut să facem ceva diferit. La noi, copiii pun mâna pe animale, învață despre ele, se conectează cu natura. Nu doar le privesc printr­un geam sau gard, ca la zoo. Avem și alpaca, ieduțe, dar și reptile. Oamenii plătesc o taxă și vin cu copiii în vizită la fermă,” explică el.

Această abordare a atras atenția pu­ blicului și a transformat ferma într­un punct de atracție pentru familii. Vizitele sunt promovate pe TikTok și YouTube,

1-28 Februarie 2025

Tânăr fermier în România unde Alexandru a construit o adevărată comunitate.

SECTORUL HORTICULTURĂ ”Pe partea de vegetal, avem două so­ larii mari, zmeură, vie, avem struguri de masă. Anul acesta vom schimba puțin producția, în sensul că noi puneam de toate ­ castraveți, ardei, vinete, gogo­ șari, roșii ­ anul acesta am zis să facem doar jumătate din suprafață, ca să avem pentru noi, prieteni și cine vrea să vină să culeagă ­ la noi poți să vii cu punga, îți culegi cât vrei și plătești cât consideri tu. Cealaltă jumătate vom pune doar to­ mate, să vindem angro. Nu știu exact cât merită sau nu, dar testăm”, spune tână­ rul fermier.

ELENA, PARTENERA DE ÎNCREDERE Un rol esențial în povestea de succes a Domeniului Anghel este jucat de Elena Șerban, partenera de viață a lui Alexan­ dru. Este studentă la Drept, dar se ocupă și de multe dintre activitățile fermei, cum ar fi incubarea ouălor, gestiona­ rea comenzilor și relația cu clienții. „Ea este motorul din spatele operațiunilor.

Eu mă ocup de partea fizică, dar Elena gestionează tot ce ține de organizare,” spune Alexandru.

Relația lor demonstrează că succesul vine din colaborare și sprijin reciproc. „Am pierdut solarii întregi, am făcut gre­ șeli, dar nu ne­am oprit. Ne­am susținut unul pe celălalt și am continuat să în­ vățăm,” adaugă fermierul.

27

28 Europa agricolă

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UE rămâne un importator net de proteine vegetale

Prognoze despre bani, piețe și sustenabilitate! Raportul anual privind perspectivele agriculturii în Uniunea Europeană oferă proiecții detaliate pentru piețele agricole majore din UE până în anul 2035.

A

naliza subliniază provocările și oportunitățile pentru sectorul agricol al UE, evidențiind influen­ ța schimbărilor climatice, preferințele consumatorilor, disponibilitatea resur­ selor și eficiența sistemelor agricole.

Deși nu reprezintă o prognoză, rapor­ tul reflectă tendințele medii anticipate pentru piețele agricole, presupunând un mediu politic stabil.

AGRICULTURA UE: EVOLUȚIILE-CHEIE PÂNĂ ÎN 2035 Producția agricolă a UE va crește mai lent decât în trecut, iar pentru unele produse ar putea chiar să scadă. Printre motive se numără schimbările clima­ tice, constrângerile asupra resurselor naturale și costurile mai ridicate pentru inputuri agricole precum fertilizanții.

Consumatorii europeni își modifică obiceiurile alimentare, reducând consu­ mul de carne (în special carne de porc și vită) în favoarea proteinelor vegetale și cărnii de pasăre. De asemenea, se aș­ teaptă stabilizarea consumului de pro­ duse lactate.

•

Sursa foto: iStock.com/Zbynek Pospisil

•

Scanează-mă!

Accesează codul QR și vezi care sunt cele mai bogate regiuni agricole din UE și din România!

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

• Rolul agriculturii în securitatea ali-

mentară. Deși producția agricolă va crește mai lent, UE își va menține ratele de autosuficiență peste 100% pentru produse precum grâul moale, orzul, car­ nea de pasăre, uleiul de măsline și vinul, continuând să joace un rol crucial în se­ curitatea alimentară globală.

Impactul schimbărilor climatice și al practicilor durabile. Raportul arată o reducere proiectată a emisiilor de gaze cu efect de seră, a surplusului de azot și a eroziunii solului, grație adoptării prac­ ticilor agricole mai durabile și sprijinului oferit de Politica Agricolă Comună (PAC).

•

PIAȚA PRODUSELOR AGRICOLE Suprafața totală de teren agricol din UE va rămâne stabilă, dar se vor obser­ va schimbări în utilizarea sa: creșteri pentru culturile proteice și scăderi pen­ tru cereale destinate hranei animale.

Producția de soia și de leguminoase va crește, contribuind la reducerea impor­ turilor, însă UE va rămâne un importator net de proteine vegetale.

Consumul de carne de vită și de porc va scădea din cauza preocupărilor pri­ vind sustenabilitatea și costurile ridi­ cate, în timp ce producția de carne de pasăre va continua să crească, dar în­ tr­un ritm mai lent.

•

•

• Producția de lapte va ajunge la un

punct de cotitură, cu o scădere a efec­ tivului de vaci care nu va mai fi com­ pensată de creșterea randamentelor.

Totuși, produsele cu valoare adăugată, cum ar fi brânza, vor continua să gene­ reze cerere.

Deși consumul intern de ulei de măsline și vin va scădea, exporturile UE vor rămâne robuste. Creșterile de pro­ ducție sunt așteptate datorită îmbună­ tățirilor tehnologice și randamentelor în agricultura UE. Fructe și legume. Deși producția va fi afectată de condițiile meteorologice ex­ treme și costurile ridicate, consumul de fructe și legume proaspete este estimat să crească datorită preferințelor pentru diete mai sănătoase

•

•

PERSPECTIVE ECONOMICE ȘI IMPLICAȚII SOCIALE Venitul agricol agregat al UE este proiectat să crească moderat după 2028, în ciuda reducerii forței de muncă agricole cu aproape 9%. Venitul per unitate de muncă va crește marginal în termeni reali.

29

30 Picătura de succes

Cum vede Florin Stegariu ieșirea fermelor din impas?

Ieșeanul Florin Stegariu a preluat mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români (ianuarie - iunie 2025). Crearea unui centru pilot de hub-uri inovative multisectoriale este una dintre prioritățile sale.

C

u aproximativ 1200 de membri fermieri activi, Clubul Fermieri­ lor Români (CFR) pentru Agricul­ tură Performantă, în mandatul (de șase luni) al lui Florin Stegariu ­ CEO Strunga Winery Iași ­ își propune continuarea misiunii de a contribui la creșterea per­ formanței fermierilor din România și la consolidarea unei viziuni unitare, atât prin participarea în cadrul intervențiilor de la București și Bruxelles, cât și prin asigurarea derulării proiectelor strate­ gice începute de președinții anteriori.

ANGAJAMENT TRANSPARTINIC PE STRATEGIA AGRICULTURII ”Îmi doresc să lansăm proiecte și programe noi la nivel național care să răspundă provocărilor actuale. Avem nevoie de predictibilitate, în contextul

1-28 Februarie 2025

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

crizelor din agricultură. De asemenea, privind politica agricolă integrată, îmi doresc foarte mult să promovăm adop­ tarea inițiativei prezentate în congresul clubului din luna noiembrie anul trecut, respectiv a obiectivului pe 10 ani repre­ zentat printr­un angajament transparti­ nic care să reliefeze prioritățile agricul­ turii, indiferent de schimbările politice.

Să fie acea foaie de parcurs care să ne dea posibilitatea să avem un cadru de continuitate și de dezvoltare strate­ gică”, puncta Florin Stegariu.

ACCENT PE VACA DE CARNE În cadrul Agrocom Strunga, jud.

Iași, se cresc vaci pentru lapte din rasa Holstein și vaci pentru carne, din rasa Black Angus. ”Zootehnia reprezintă o activitate durabilă și competitivă, pentru a reduce defici­ tul economic, deficitul comercial. Și pentru mine, personal, este o prio­ ritate. În anul 2025, vom dezvolta segmentul de creștere și exploatare a vacilor de carne. Vom aplica foar­ te mult acest concept de la furcă la farfurie, prin mărirea efectivului și prin șansa de a ajunge cât mai repede atât în zona de retail, cât și în zona de servire, chiar în cadrul unității pe care am dezvoltat­o la Crama Strunga. În același concept, vizăm și dezvoltarea prin partene­ riate locale și prin posibilitatea de a comercializa într­un timp relativ scurt”, explica Florin Stegariu.

Picătura de succes 31

INOVAȚIE ȘI O NOUĂ GENERAȚIE DE FERMIERI Noul președinte al Clubului Fermie­ rilor Români are în plan transformarea Centrului pentru Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenori 4.0 în

agricultură într­un proiect de anver­ gură europeană care, pe de o parte, să ofere posibilitatea realizării de inovații aplicate în mod accelerat în fermele din România și, pe de altă parte, să susțină schimburile de experiență și

chiar exportul de know­how tehnolo­ gic. ”Dacă Israel a reușit, într­o zonă cu mult deșert, cred că și noi avem șansa și oportunitatea, în urma experienței acumulate în contextul tuturor crizelor prin care am trecut până acum. ... ››› 32

32 Picătura de succes ››› 31 ... Avem reziliența necesară de a crea hub­uri de inovație. Acest centru de inovare reunește foarte mulți tineri care vor să asigure atât transferul ge­ nerațional în fermele de familie, cât și crearea/consolidarea unei noi generații de fermieri care să aducă inovația în agricultură mult mai bine, pentru a pre­ întâmpina crizele”, menționa fermierul ieșean.

E NEVOIE DE ASOCIERE ȘI UNITATE Florin Stegariu a subliniat că un ase­ menea climat este absolut necesar, pentru a atrage mai repede soluțiile necesare în acest timp în care fermie­ rii se confruntă cu multe probleme, de la schimbări climatice, perturbări ale pieței, recesiune economică și până la inegalități pe lanțul de valorificare a produselor ori mecanisme de finanțare insuficiente. ”Avem nevoie, în primul rând, de o viziune integrată ecosiste­ mică. Se investesc foarte mulți bani în zona de procesare, atât prin programul Investalim, cât și prin proiectele deru­ late prin AFIR, dar trebuie să pregătim și segmentul de valoare adăugată, precum și zona de desfacere. Avem nevoie de un acces mai mare în piețele naționale și in­ ternaționale. Aceasta este o axă priori­ tară pentru mine, îmi doresc foarte mult să fim pregătiți pentru a fi competitivi în piață”, atenționa noul președinte al CFR. ELIMINAREA FACILITĂȚILOR FISCALE ARE EFECTE PUTERNICE În viziunea sa, una dintre marile în­ cercări de la începutul anului 2025 este aceea a eliminării facilităților fiscale. ”Este necesar să găsim soluții împreună, poate prin alte forme de sprijin, pentru a putea fi competitivi pe piață. Mă gân­ desc la dialog, în primul rând, să gân­ dim modul prin care am putea asigura competitivitatea agriculturii, pentru a nu avea creșteri de preț la raft, nu doar pentru cei din procesare, ci și pentru cei din sectorul vegetal. Prioritatea, acum, este aceea de a putea găsi soluții în zona de prevenție a efectelor puternic nega­ tive”, explica antreprenorul ieșean.

POLURI DE DEZVOLTARE REGIONALĂ Una dintre direcțiile ultra­prioritare la care Florin Stegariu lucrează încă din

1-28 Februarie 2025

perioada de dinaintea preluării manda­ tului de președinte al Clubului Fermieri­ lor Români, atunci când coordona regi­ unea Moldova­Nord, este aceea a creării polurilor de dezvoltare regională. ”Un obiectiv specific regiunii și care poate fi replicat peste tot, în țară, este acela al creării unui hub inovativ multisectorial care să reunească atât fermieri cu vastă experiență, cât și tineri antreprenori în agricultură sau absolvenți ai progra­ melor de dezvoltare în agricultură, pen­ tru a concentra atât digitalizarea, cât și inovația regională, valoarea adăugată, potențialul turistic, accesul la piețe. Să

Trebuie să găsim posibilitatea de a crea niște centre pilot de dezvoltare regională. Pentru a întări regiunile, avem nevoie de branduri regionale puternice. În mod concret, deja încerc să accelerez întărirea și dezvoltarea cooperării în zona de procesare, să găsim posibilitățile de a fi relevanți pe toate palierele de activitate.

FLORIN STEGARIU

Președinte al Clubului Fermierilor Români

creăm un centru pilot de succes. Un hub inovativ multisectorial care să ne dea posibilitatea să fim relevanți și în care să ne implicăm cu toții, împreună cu autoritățile și prin parteneriate cu universitățile”, arăta Florin Stegariu.

LOCAȚIA PRIMULUI HUB INOVATIV MULTISECTORIAL Primul astfel de hub inovativ multi­ sectorial, cu valoare de centru pilot, ar putea fi finalizat în județul Iași, chiar de către fermierul Florin Stegariu care, în comuna Strunga, lucrează aproximativ 2.600 ha de cultura mare (grâu, rapiță, porumb, floarea­soarelui) și 93 hec­ tare plantație viticolă, de unde a pornit brandul Strunga Winery. ”Acesta este și contextul de a crea un centru pilot de hub­uri inovative multisectoriale, de­ oarece nu va exista o agricultură puter­ nică fără unitate. În plantația cu viță de vie, avem 11 soiuri … și multe provocări pe drum. Avem o investiție aproape finalizată în domeniul turistic, respec­ tiv o sală de degustări în cadrul cramei care va fi disponibilă începând cu luna mai 2025. Va oferi posibilitatea turiștilor și vizitatorilor să ne cunoască, să pu­ tem împărtăși povestea locului, a zonei.

Efectul imediat va fi integrarea produ­ selor din ferma noastră în posibilitatea de a oferi atât o experiență gastrono­ mică deosebită, cât și vizite, degustări și alte programe, coroborate, poate, cu ceilalți actori importanți din zona turis­ tică Miclăușeni, Ruginoasa și Mircești, județul Iași. Satul românesc pus în prim plan, cu tot potențialul lui”, mărturisea tânărul fermier ieșean.

33

34 Actualitate

un articol de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Unde se fac cei mai mulți bani în agricultura României?

Agricultura în România a produs cu 6% mai mulți bani în anul 2023 decât în anul 2022, valoarea producției ramurii agricole ajungând la aproape 109,89 miliarde de lei, potrivit datelor INS.

V

PONDEREA VALORII PRODUCȚIILOR VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ Producția vegetală a adus, și în 2023, cei mai mulți bani din agricultură, având ponderea cea mai mare (60,3%) în structura valorii producției ramurii agricole, deși ponderea din total a fost în scădere față de anul 2022 cu 5,3%.

Producția vegetală a avut ponderea cea mai mare în producția ramurii agricole în toate regiunile de dezvoltare ale țării, cu valori cuprinse între 53,1% (regiunea de dezvoltare Centru) și 69,3% (regiunea de dezvoltare Sud­Vest Oltenia).

Valoarea producţiei vegetale, în anul

2023 faţă de anul 2022, a înregistrat creșteri în regiunile de dezvoltare Vest (+15%), Nord­Vest (+10,7%), Nord­Est (+9%), Sud­Est (+5,2%), Sud­Vest Olte­ nia (+3,3%), Centru (+2,3%), iar scăderi în regiunile de dezvoltare: Sud­Muntenia (­11,7%) și București­Ilfov (­5,4%).

Valoarea producţiei animale a înre­ gistrat, în anul 2023, comparativ cu anul 2022, creşteri în regiunile de dezvoltare

•

Sursa: INS

•

Sursa: INS

aloarea producției ramurii agri­ cole în anul 2023, în prețuri cu­ rente, a fost de aproape 109,892 miliarde de lei, arată datele definitive privind valoarea producţiei ramurii agri­ cole pe regiuni de dezvoltare, publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 15 octombrie 2024. În 2022, valoa­ rea producţiei ramurii agricole a fost de 109,567 miliarde lei, în scădere cu 15,8%, comparativ cu anul 2021.

1-28 Februarie 2025

Centru și Vest (+1%), iar în celelalte re­ giuni de dezvoltare valoarea producției animale a înregistrat scăderi cuprinse între 22% şi 3,1%.

DATE PE REGIUNI DE DEZVOLTARE Structura valorii producției ramurii agricole a înregistrat principalele creș­ teri în regiunile de dezvoltare Nord­Vest, Centru, Nord­Est (+1,1%) și Vest (+0,8%).

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în regiunile de dezvoltare Sud­Muntenia (­3,4%) și Sud­Vest Olte­ nia (­0,5%).

La producția vegetală, cei mai mulți bani din agricultură (aproape 53% din to­ tal) se fac în județele din sudul, sud­ estul și nord­estul țării. Potrivit INS, în struc­ tura producției vegetale din anul 2023, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud­Muntenia (21,5%), Sud­Est (16,5%) și Nord­Est (14,8%).

La producția animală, clasamentul este diferit: în structura producției ani­ male din 2023, ponderea cea mai mare o au regiunile de dezvoltare: Nord­Est (20%), Nord­Vest și Centru (15,3%), Sud­ Muntenia (14,8%) și Sud­Est (12,6%).

35

36 AgriPress

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu Revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

Ofensivă împotriva puterii supermarketurilor

R

Guvernul de dreapta al Slovaciei face presiuni pentru consolidarea regulilor UE privind practicile comerciale neloiale, considerând că reformele actuale sunt insuficiente.

Această poziţie sugerează că interesele naţionale primează regulilor europene.

LANŢURILE STRĂINE, O PROVOCARE MAJORĂ Pieţele alimentare din Europa de Est sunt dominate de lan­ ţuri străine care deţin o putere de negociere semnificativă. Deşi documentul nu numeşte direct companiile de retail vizate, se presupune că influenţa acestora duce la scăderea preţurilor şi la eliminarea magazinelor tradiţionale. Propunerea Comisiei Europene din decembrie includea măsuri precum investigarea abuzurilor transfrontaliere şi impunerea unor contracte mai transparente, dar Takáč consideră că este nevoie de schimbări mai profunde pentru a echilibra relaţia dintre cumpărătorii mari şi micii producători.

Sursa foto: iStock.com/CreativeNature_nl

ichard Takáč, ministrul agriculturii din guvernul popu­ list condus de Robert Fico, a devenit vocea unei cam­ panii din Europa de Est care vizează limitarea influenţei supermarketurilor şi a giganţilor alimentari multinaţionali în Uniunea Europeană. Alături de Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Litu­ ania, România şi Slovenia, Takáč solicită Comisiei Europene să depăşească modificările propuse în decembrie privind regulile UE legate de practicile comerciale neloiale. Coaliţia acuză că reformele nu rezolvă problemele legate de strategii de preţ selective şi de vânzarea produselor sub costul de producţie ­ practici care afectează disproporţionat fermierii şi consuma­ torii din pieţele mai mici.

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

AgriPress 37

„Este necesar să creştem protecţia fermierilor, procesatorilor şi producătorilor de alimente, dar şi a consumatorilor împotriva abuzurilor din partea entităţilor dominante”, se arată în documentul susţinut de coaliţia condusă de Slovacia. Guvernele din Europa de Est au încercat anterior să limiteze influenţa supermarketurilor prin taxe, plafoane de preţ şi cerinţe privind stocarea produselor locale, dar multe dintre aceste măsuri au intrat în conflict cu regulile pieţei unice europene. Spre exemplu, în Ungaria, premierul Viktor Orbán a adoptat măsuri drastice împotriva supermarketurilor străine, inclusiv taxe speciale şi politici favorabile proprietarilor locali. Criticii spun că aceste acţiuni sunt menite să elimine jucătorii internaţionali de pe piaţă. De asemenea, Slovacia, îm­ preună cu Polonia şi Ungaria, menţine un embargo asupra importurilor agricole din Ucraina. Scanează codul QR şi află care sunt principiile Di­ rectivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanţului alimentar!

C

SOLUȚII LA CRIZA APEI DIN EUROPA

omisarul pentru mediu, Jessika Roswall, consideră că implicarea fermierilor va fi esenţială în orice plan viitor pentru a remedia problemele legate de poluarea resurselor de apă. Fost ministru pentru afaceri europene în Suedia, Roswall are sarcina de a elabora o Strategie Europeană pentru Rezilienţa Apei, pe care o consideră o provocare majoră. „Ştim că fermierii sunt cei mai mari utilizatori de apă, iar noi toţi depindem de ei. Au cea mai mare nevoie de apă curată pentru a produce hrana de care avem nevoie”, a subliniat aceasta.

Iniţiativa privind rezilienţa apei, planificată iniţial pentru anul trecut, a fost amânată din cauza protestelor fermierilor din Europa şi în contextul apropierii alegerilor pentru Parlamentul European.

Sectorul agricol este responsabil pentru deteriorarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din cauza utilizării intensive de pesticide şi nutrienţi, conform unui raport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA) publicat în octombrie 2024. De asemenea, agricul­ tura este cel mai mare consumator net de apă din Europa, reprezentând aproape 60% din consumul total.

Află mai multe despre Strategia Europeană pentru Rezilienţa Apei, scanând codul QR!

OLANDEZII RENUNŢĂ LA PORCI Unul din cinci crescători de porci din Olanda intenţionează să-şi închidă ferma şi să accepte compensaţiile financiare promise de guvern pentru renunţarea la activitate. Potrivit datelor oficiale, peste 1.500 de ferme zootehnice au depus cereri pentru a beneficia de aceste scheme, dintre care 567 sunt ferme de porci. În Olanda există încă aproximativ 3.000 de ferme de porci, ceea ce înseamnă că aproape 20% dintre fermieri doresc să închidă definitiv porţile.

Scopul acestor programe este reducerea semnificativă a poluării mediului şi a aportului de nutrienţi proveniţi din sectorul zootehnic, mai ales în zonele protejate. Guvernul olandez se află sub presiune din cauza unei hotărâri judecătoreşti recente, care obligă autorităţile să implementeze măsuri mai stricte pentru conservarea naturii. În urma unui proces intentat de Greenpeace, instanţa a decis că statul trebuie să reducă emisiile din zonele protejate cu cel puţin 50% până la sfârşitul anului 2030. Programul LBV şi varianta sa extinsă, LBV plus, se adresează în principal fermelor cu emisii ridicate, situate în apropierea ariilor protejate. Aceste programe oferă compensaţii financiare fermierilor care aleg să renunţe la activitate.

Scanează codul QR şi vezi cât de gravă este situaţia zootehniei olandeze!

Sursa foto: iStock.com/Byrdyak

PROTECŢIA FERMIERILOR ŞI A CONSUMATORILOR

38 AgriPress

Nemţii insistă cu eliminarea plăţilor pe suprafaţă!

Guvernul federal german a anunţat că în viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) nu va susţine menţinerea subvenţiei pe hectar. În schimb, fermierii ar urma să primească bani doar pentru servicii de mediu şi climă cuantificabile.

C

onform unui document strategic obţinut de jurnaliştii de la Agrar­ heute, actuala coaliţie guverna­ mentală de la Berlin, formată din social­ democraţi şi verzi, doreşte să înlocuiască subvenţiile pe suprafaţă cu plăţi care recompensează performanţele de mediu şi climatice. Documentul subliniază că „plăţile bazate în principal pe dimensiu­ nea terenurilor cultivate” nu mai sunt via­ bile pe termen lung, mai ales în contextul posibilei aderări a Ucrainei la UE. MAI MULŢI BANI PENTRU SERVICII ECOLOGICE În viziunea autorităţilor germane, noua abordare a finanţării agricole eu­ ropene va urma principiul „bani publici pentru servicii publice”. Astfel, vor fi prioritizate primele pentru măsuri de protecţie a climei, mediului, naturii şi animalelor, care nu sunt recompensate suficient de piaţă. Totodată, guvernul federal propune creşterea semnificativă

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a bugetelor minime pentru eco­scheme şi măsuri de agro­mediu, direcţionarea fondurilor către fermele mici şi mijlocii, în detrimentul exploataţiilor mari, pre­ cum şi reintroducerea unor instrumente de plafonare a subvenţiilor.

BONUS PENTRU FEMEI De asemenea, pentru sprijinirea ti­ nerilor fermieri, se discută posibilitatea adoptării unui instrument de finanţare suplimentar, care să includă un buget minim. În plus, ca o noutate absolută, se propune introducerea unui bonus pen­ tru femei în cadrul subvenţiilor agricole.

Astfel, femeile implicate în agricultură ar putea primi suplimente financiare în

programele de sprijin, precum şi acces prioritar la formare, consultanţă şi opor­ tunităţi de networking.

SIMPLIFICAREA POLITICII AGRICOLE COMUNE Un alt punct important din poziţia guvernului german este simplificarea PAC. În viitor, planurile strategice naţio­ nale nu vor mai detalia toate aspectele implementării PAC, ci doar obiectivele principale. Statele membre vor avea li­ bertatea de a decide ce măsuri să adop­ te pentru a atinge aceste obiective. De asemenea, controalele vor fi orientate pe baza riscurilor, iar fermierii cu rate scăzute de erori ar putea beneficia de reduceri ale frecvenţei verificărilor. Ce­ rinţele de documentare şi raportare vor fi simplificate semnificativ.

Scanează codul QR şi vezi ce alte soluţii pro­ pune Germania pentru reforma PAC!

Scanează-mă!

Țara UE care cere renunțarea la subvenția pe suprafață!

Cu ce va fi înlocuită plata directă pe teren agricol!

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

39

40 Reportaj Ferma

PARIU PE RASELE SPECIALIZATE

Florin Ţubrea are fătări la oi şi miei de vânzare tot anul

Î

Fermele de ovine specializate în producţia de carne sau de lapte pot fi rentabile, în anumite condiţii, chiar şi cu efective relativ mici. În alte state europene astfel de ferme de familie sunt des întâlnite.

n ultimii ani, fermele specializate cu efective mici de ovine sunt tot mai frecvente şi în ţara noastră. O astfel de fermă este cea a lui Florin Ţubrea, medic veterinar, care crește un efec­ tiv de circa 150 oi mame rasă pură şi hibrizi din rasele de carne Albă din Ma­ sivul Central, Cap negru german, Île de France şi Texel.

DE LA VACI DE LAPTE, LA OI DE CARNE Timp de 10 ani, după terminarea Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj­Napoca (2010) şi până în 2021, Florin Ţubrea a reuşit să dezvolte o fermă de vaci de lapte în Bol­ dur (jud. Timiş), satul bunicilor şi al copilăriei sale. Din cauza unor probleme de sănătate a tre­ buit să închidă ferma de vaci de lapte şi, după un an de

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

un reportaj de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pauză, a făcut trecerea la oi de carne. A început cu 70 de mieluţe din cele patru rase specializate, pe care le­a cumpărat din diverse ferme din ţară. "În primul an am ţinut separat fiecare rasă, după care am încercat diverse metisări și am fost foarte mulțumit de rezultate. Din observaţiile mele, hibridarea adu­ ce atât un plus de rezistență, cât și un plus de dezvoltare cor­ porală, de calitate a carcasei și un randament foarte bun la creștere", a spus fermierul.

ALBA DIN MASIVUL CENTRAL, CEA MAI BUNĂ RASĂ MATERNĂ Având "sub ochi" toate cele patru rase în aceleaşi condiţii de creştere, Florin Ţubrea a remarcat că cele mai bune mame sunt oile din rasa Albă din Masivul Central, o rasă franceză "care are avan­ tajul (în comparaţie cu celelalte 3 rase crescute) că nu are lână pe burtă şi sfâr­ curile sunt mai mici şi duse lateral, ceea ce ajută foarte mult mielul în primele zile să sugă, fără să fie ajutat. În ceea ce pri­ veşte calitatea carcasei, rasa Texel este numărul 1", ne­a declarat fermierul.

FĂTĂRI PE TOT PARCURSUL ANULUI Până în 2024, fătările au fost grupate sezonier, clasic ­ toamna. În primăvara anului trecut Florin Ţubrea a făcut sin­ cronizarea estrului cu bureţi vaginali şi apoi a lăsat berbecii permanent între

Reportaj Ferma 41

NU ARUNCAȚI ŢURCANA! Întrebat cum vede viitorul rasei Ţurcană în contextul actual, tânărul medic veterinar şi fermier ne-a spus: "Terenurile disponibile sunt tot mai puține. Pentru a fi rentabilă, Țurcana trebuie ținută în efectiv mare, are nevoie de mișcare şi de ciobani, care sunt pe cale de dispariție. În 10 ani văd o reducere drastică a efectivelor de Ţurcane”. ”NU REPETAŢI GREŞEALA CU BĂLŢATA ROMÂNEASCĂ!” ”Nu aș face ceea ce s-a întâmplat la vaca de carne, unde aproape am eliminat rasa mixtă Bălțată Românească și am înlocuit-o cu Angus.

Aș merge pe varianta mai ieftină, de hibridare cu berbeci de carne peste o parte din efectivele mari de mamă de Țurcană din România. Deja am câţiva prieteni care au luat berbecii de carne de la mine, îi folosesc pe Țurcane și deja au un plus mare de spor şi greutate la miei. Pentru hibridare, costul este totuşi mic. Mai bine cumperi un berbec și îl folosești la 20-30 de oi și scoţi niște miei extraordinari decât să arunci rasa cu care ești obișnuit. Această schimbare nu se poate face de azi pe mâine, dar este o schimbare pe care, probabil, piața ne va obliga să o facem pas cu pas", a conchis Florin Ţubrea.

Scanează codul QR și urmărește un scurt material video realizat în ferma de oi de carne a lui Florin Ţubrea! oi. "Am hotărât că este mai bine să am fătări şi miei de vânzare tot timpul anu­ lui. Mai ales după surpriza cu Pesta mi­ cilor rumegătoare s­a dovedit că preţul mieilor poate oscila foarte mult. Aşa poate prinzi perioada Paștelui cu un preț mai mare sau perioada de vară­toamnă.

Dacă ai în permanenţă miei de vânzare te expui unui risc mai mic", consideră fermierul.

Majoritatea oilor fată câte 2 miei, mai rar 3, 4 sau unul. Mieii rămân "sub mame" la alăptat până la greutatea de 20­25 kg, la vârsta de 2­3 luni, în funcţie de câţi fraţi sunt la o mamă. "Unde­i unul singur, merge foarte repede; unde­s doi, cresc un pic mai încet, că nu­s toţi la fel. După înţărcare, mieii intră într­un program de îngrăşare intensivă cu furaje granulate şi fân de lolium", explică fermierul timișean.

arabil în proprietate. "Am ales să îmi produc doar furajele de volum: fânurile şi semifânul. Nu produc deloc cereale.

Am avut o serie de utilaje şi am făcut şi un proiect european prin care am achi­ ziționat toată gama de utilaje pentru fân. De anul trecut am mai cumpărat în leasing un tractor mai puternic, o presă performantă şi înfoliator, ca să fac semi­ fân", precizează crescătorul.

ÎŞI PRODUCE DOAR FURAJELE DE VOLUM Pentru asigurarea bazei furajere, Flo­ rin Ţubrea are 23 hectare de păşune în arendă de la primărie şi 20 ha de teren

NUTREȚ LA UN COST DE PRODUCŢIE MAI MIC Pentru că oile sunt întreţinute în stabulaţie pe parcursul întregului an, Florin Ţubrea are un control... ››› 42

42 Reportaj Ferma

OAIA DE LAPTE ALĂPTARE NATURALĂ SAU LAPTE PRAF? În hrănirea mieilor din rasele de lapte se merge pe două sisteme: Unii fermieri lasă mieii timp de 2-3 săptămâni - o lună cu mamele, după care îi separă şi mulg oile.

Alți crescători separă mieii imediat după perioada colostrală (2-3 zile după fătare) şi mulg oile o perioadă mai lungă de timp. "Şi celor care separă mieii foarte repede de oile mame le recomand să continue alăptarea cu lapte de oaie, dacă se poate cel puţin două săptămâni, ideal până la o lună şi abia apoi să facă trecerea pe lapte praf. Atenţie la calitatea produselor folosite! Am văzut miei foarte buni crescuţi cu lapte praf și, din păcate, am văzut mulţi miei care se înrăiesc ca urmare a alăptării cu lapte praf.

De multe ori lipseşte informaţia corectă şi piața ne oferă de toate...", atenționează Florin Ţubrea.

1.

2.

1-28 Februarie 2025

››› 41 ... permanent asupra nutriţiei, dar şi asupra costurilor totale, chiar dacă preţul furajelor proprii le calculează la nivelul de producţie, nu la preţul pieţei.

"Costul de producţie pentru un balot de semifân este de circa 50 lei. La prețul de vânzare, acesta ar fi de circa 250 lei.

La fel şi fânul. Acum cele 150 de capete consumă un balot de fân (circa 300 kg) şi unul de semifân (circa 600 kg) la fie­ care două zile. Astfel, costul mediu de producţie pentru furajele de volum (fân şi semifân) necesare pentru o zi este de circa 100 lei. Dacă am merge pe costul corect de vânzare al semifânului şi fânu­ lui, ar fi mai puţin rentabil", ne­a explicat fermierul. Oile fătate primesc furaj gra­ nulat "la discreție", iar consumul este de până la 1,5 kg/zi/oaie.

PĂŞUNEA SUPRAÎNSĂMÂNŢATĂ A DAT 4 COASE/AN Întrucât pășunea este situată în par­ tea opusă a satului, accesul zilnic cu oile este aproape imposibil, chiar dacă "n­ar fi rău să ajung cu ele și în pășune, măcar într­o perioadă a anului, dar nu pot să trec zilnic cu oile prin sat", explică Florin Ţubrea.

În aceste condiţii, o parte din păşunea naturală este îngrijită, fertilizată şi cosi­ tă de cel puţin două ori pe sezon. În timp ce o altă parte, supraînsămânţată cu un amestec de lolium, trifoi roşu şi trifoi alb, este mai productivă, iar anul trecut fer­ mierul a făcut patru coase. Pe o parte din terenul arabil fermierul cultivă lucernă, iar câteva hectare sunt date în arendă.

Din toamna anului trecut, pe o supra­ faţă de 50 de arii, fermierul a înfiinţat o cultură de triticale pentru siloz, un soi adus din Italia, care poate creşte până la 2 m înălţime. De asemenea, în viitorul plan de culturi va fi testat şi borceagul din triticale şi măzăriche.

PLANURI DE VIITOR: CREŞTEREA UNUI EFECTIV DE OI DE LAPTE În toamnă, a achiziţionat un nucleu de 10 mieluţe din rasa Lacaune, care in­ tră la montă în aprilie. "Din toamnă sper să intre la muls şi cu siguranță o să pro­ cesez tot laptele, probabil că o să fac un cașcaval cu o perioadă medie de matu­ rare, care să aducă un plus de valoare per litrul de lapte. Oaia de lapte este o afacere bună în România şi prețul este în creştere", a observat Florin Ţubrea.

Reportaj Ferma 43

Mai bine cumperi un berbec și îl folosești la 20-30 de oi și scoţi niște miei extraordinari decât să arunci rasa cu care ești obișnuit. Această schimbare nu se poate face de azi pe mâine, dar este o schimbare pe care, probabil, piața ne va obliga să o facem pas cu pas. Fermele specializate au viitor, cu siguranță!

FLORIN ŢUBREA

Crescător de animale în jud. Timiş

Având un adăpost închis şi condiţii bune de furajare, fermierul apreciază că oaia Lacaune este cea mai potrivită pentru ferma sa. "Îmi doresc să ajung la un efectiv de 25 capete la muls până în 2027. Probabil o să reduc, prin selecţie, efectivul de oi de carne până la 100 de capete. Tot pentru carne îmi place rasa Charollais şi o să achiziţionez câţiva berbeci", spune crescătorul.

TOT MAI MULŢI CIOBANI ÎŞI ÎNGRAŞĂ MIEII ÎN FERMĂ Având o bogată experienţă de consul­ tant şi vânzător pentru fabrica de furaje Green Feed, încă din 2019, Florin Ţubrea a observat o schimbare a sistemului de creştere a mieilor: "Tot mai mulți ciobani încep să­și țină mieii la îngrăşat pe grajd

şi să nu­i mai vândă imediat după înţăr­ care sau direct din pășune către cen­ trele de colectare. Aşa reuşesc să aducă plusvaloare şi câştiguri suplimentare".

FURAJELE GRANULATE ÎN HRANA MIEILOR Folosirea furajelor granulate la îngră­ șarea și finisarea mieilor direct în fermă şi nu în îngrăşătorii specializate necesită o atenţie deosebită. "În primul rând, tre­ buie urmate protocoalele de vaccinare şi deparazitare a mieilor. Apoi să se facă o trecere corectă de la perioada de alăptare (sau păşune) la furajarea cu granule şi furaje grosiere", atenţionează Florin Ţubrea. Pentru aceasta există pro­ duse şi reţete furajere speciale, iar ani­ malele trebuie să aibă apă la discreție.

CONDIŢII MINIME PENTRU UN RANDAMENT NET SUPERIOR Dacă se folosesc furaje de calitate şi sunt respectate câteva condiţii minime (accesul la frontul de furajare şi la apă, precum şi condiţii de microclimat, în special temperatură şi ventilaţie, cores­ punzătoare), randamentul de creştere al mieilor hrăniţi cu furaje granulate va fi net superior celor care sunt îngrăşaţi cu cereale. "Furajele granulate trebuie să aibă un conţinut de circa 16% proteină şi premixurile ­ cu vitamine şi mine­ rale, ceea ce ajută la dezvoltarea masei musculare şi implicit a unui randament în carcasă net superior. Spre deosebire de mieii hrăniţi, de exemplu, cu porumb, care are multă energie ce se transformă în grăsime", a explicat Florin Ţubrea.

44 AgroInterviu

FINANŢARE FĂRĂ BIROCRAŢIE

Cum ajută LANDE fermierii să crească?

Accesul la finanţare reprezintă o provocare constantă pentru fermierii români, în special pentru cei cu ferme mici şi mijlocii, care se confruntă adesea cu birocraţie excesivă şi condiţii restrictive impuse de creditorii tradiţionali.

Î

n acest context, LANDE, o platformă de finanţare participativă (crowd­ lending) activă pe piaţa europeană, propune o soluţie inovatoare, care co­ nectează fermierii cu investitori privaţi din întreaga Europă.

Martins Geidels, country manager al companiei LANDE pentru România, ne oferă o perspectivă detaliată asupra obiectivelor, avantajelor şi oportunităţi­ lor pe care această platformă le aduce agriculturii româneşti.

Ferma: Ce obiective v-aţi propus pentru început pe piaţa creditelor agricole din România?

Martins Geidels: Obiectivul nostru prin­ cipal este să facilităm accesul la capital pentru fermierii români. Prin platforma noastră online de finanţare participativă (crowdlending), atragem investiţii de la investitori europeni şi le direcţionăm

1-28 Februarie 1­28 Februarie 2025 2025

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

local, să creştem gradul de conştien­ tizare privind finanţarea alternativă şi să extindem baza de investitori pentru a sprijini agricultura sustenabilă în Ro­ mânia.

către agricultura românească. Fermierii au adesea dificultăţi în obţinerea de finanţare de la bănci, din cauza cerinţelor stricte şi a proceselor îndelungate de aprobare. LANDE oferă o soluţie alternativă, adaptată nevoilor fer­ mierilor, asigurându­le accesul la resursele de care au nevoie pentru a­şi dezvolta afacerile. În plus, ne propunem să con­ struim parteneriate solide în sectorul agricol

Ferma: Ce avantaje oferă LANDE comparativ cu metodele tradiţionale de finanţare?

Martins Geidels: LANDE se dife­ renţiază printr­un proces de aprobare mult mai rapid, care evită birocraţia excesivă şi întârzierile. Spre deosebire de creditorii tradiţionali, care prioritizează marile afaceri agricole, LANDE se concentrează pe fermele mici şi mijlocii, oferindu­le sprijinul de care au nevoie, dar pe care adesea nu îl pot obţine din alte surse.

un articol de

LIVIU GORDEA

AgroInterviu 45 Termenii de finanţare sunt transparenţi, fără comisioane ascunse, astfel încât fermierii să îşi poată planifica finanţele cu încredere. LANDE utilizează un mo­ del inovator de finanţare participativă (crowdlending), prin intermediul căruia investitori privaţi din toată Europa vin în sprijinul fermelor din România cu sume care încep de la 50 de euro.

Ferma: Ce tipuri de finanţare oferiţi fermierilor şi care sunt cele mai populare produse financiare?

Martins Geidels: LANDE oferă finanţare fermierilor din toată ţara, iar ei utilizea­ ză fondurile pentru diverse scopuri, cum ar fi capital de lucru pentru cheltuieli operaţionale (seminţe, îngrăşăminte, combustibil), achiziţia de utilaje şi echi­ Scanează-mă!

Fermierii interesaţi de serviciile de finanţare LANDE pot contacta numărul de telefon 0746475968 sau pot accesa website­ul www.lande­agro.com/ro

pamente sau capital de investiţii pentru extinderea fermelor, integrarea noilor tehnologii sau diversificarea activită­ ţilor. De asemenea, oferim cofinanţare pentru proiectele AFIR, iar atunci când fermierii întâmpină dificultăţi financiare sau identifică nevoi suplimentare, îi spri­ jinim prin restructurarea împrumuturilor existente, pentru a le face mai sustena­ bile.

Ferma: Care sunt principalele criterii de eligibilitate pentru fermierii care doresc să acceseze finanţare prin LANDE? Martins Geidels: LANDE finanţează per­ soane juridice active în toate segmen­ tele, de la culturi mari până la ferme de animale sau livezi de fructe. Pentru a aproba un credit, analizăm stabilitatea financiară şi capacitatea de rambursare a fermierilor, pentru a asigura un proces de creditare sustenabil şi responsabil.

Ferma: Care ar fi suma minimă şi maximă de finanţare?

Martins Geidels: LANDE finanţează fer­ mierii în baza garanţiilor pe care ei le pot

pune la dispoziţie, categoriile principale de garanţii solicitate fiind terenurile agricole şi utilajele. Valoarea creditului poate ajunge până la 60% din valoarea de piaţă a garanţiilor. În cazurile în care fermierii nu dispun de garanţii viabile şi numai după o analiză detaliată a situa­ ţiei lor financiare, putem oferi împrumu­ turi fără garanţii de până la 10.000 euro.

Ferma: Care este rata medie a dobânzii şi termenul împrumutului?

Martins Geidels: Fiecare client primeşte o ofertă personalizată, adaptată situaţiei sale financiare şi garanţiilor disponibile.

Rata medie a dobânzii este de 1,2­1,3% pe lună şi rămâne fixă pe întreaga durată a împrumutului. Termenele de creditare variază între 6 şi 36 de luni, oferind fer­ mierilor flexibilitate pentru a­şi gestiona finanţele şi capacitatea de rambursare în funcţie de ciclurile agricole şi planu­ rile de dezvoltare. Prin platforma noas­ tră inovatoare şi modelul participativ, unic pe piaţa din România, sprijinim fermierii cu finanţare rapidă, flexibilă şi uşor accesibilă.

46 Agricultura 4.0

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 finaliști la Ag Robot of the Year 2025

Pe lista scurtă pentru premiul "Ag Robot of the Year 2025" (AROTY) au rămas 5 roboți finaliști, apreciați pentru originalitatea și noutatea tehnică, fezabilitate, impactul potenţial în ferme, uşurinţa de utilizare şi sustenabilitatea.

C

âștigătorii anunțați cu prilejul ex­ poziţiei internaţionale World FIRA 2025 (Toulouse, Franța) sunt (în ordine alfabetică): FarmRobo ­ iMog, Nature Robots ­ Lero.03, Odd.Bot ­ Mave­ rick, Siza Robotics ­ Toogo şi Traktorar­ vid ­ Drever 120.

IMOG E CONTROLABIL PRIN TELECOMANDĂ iMog este un robot autonom, complet electric, conceput special pentru opera­ țiuni agricole la scară mică. Pe lângă capacitățile sale autonome, iMog poate fi controlat și manual printr­o teleco­ mandă cu control radio. Robotul iMog are propriul sistem cu priză de putere (PTO) şi este capabil să îndeplinească o gamă diversă de sarcini agricole, fiind compatibil cu o gamă largă de ataşa­ mente "plug­and­play". Aşa cum declară FarmRobo ­ compania producătoare, robotul iMog oferă fermierilor o soluție rentabilă.

Scanează­ codul­ QR­ și­ vezi­cum­își­îndeplinește­ iMog­sarcinile­în­fermă!

Nature Robots - Lero.03

1-28 Februarie 2025

FarmRobo - iMog NATURE ROBOTS A PREZENTAT ROBOTUL LERO.03 Lero 03 este un robot de câmp auto­ nom, cu un cadru dreptunghiular pentru implemente/unelte şi două unități de antrenare şi direcţie. Realizat de către deja binecunoscuta companie Nature Robots, Lero.03 este potrivit pentru o

utilizare de durată pe teren și poate fi dotat cu unelte interschimbabile, cum ar fi cele destinate combaterii buruie­ nilor ­ plivitul cu laser.

Robotul este dotat cu senzori, sistem de camere video și software pentru a "carta" și a evalua constant plantele de cultură şi buruienile în sistem 3D, care îi permit identificarea și poziţionarea GPS a plantelor. Schimbarea automată ar fi implementelor permite robotului să lucreze în diverse culturi agricole cu o precizie ridicată.

Pentru mai multe in­ for­mații­ despre­ Lero.03,­ accesează­site-ul­producă­torului!­ MAVERICK ÎNLOCUIEȘTE 10 OAMENI Maverick este o soluţie autonomă dezvoltată pentru operaţiuni de plivire mecanică pe rând, timp de 24/24, 7 din 7 zile, pentru culturile de legume (mor­ covi, ceapă și cicoare). Compania pro­ ducătoare ­ Odd.Bot ­ afirmă că robotul Maverick poate înlocui până la ... ››› 48

Agricultura 4.0 47

Performanță, design și preț imbatabil?

Challenge accepted.

Cu ediția limitată NIGHT EDITION. Asigură-ți beneficiile exclusive: Economisești 5.000 € din prețul brut de listă Apple CarPlay Cotieră multifuncțională CEBIS Transmisie continuu variabilă CMATIC Finisaj special vopsea gri închis Interior de înaltă calitate

Solicită informații acum: ARION 500/600 AXION 800/900 night.claas.com

48 Agricultura 4.0 ››› 46 ...80% din lucrările manuale. O singură unitate poate suplini munca a 10 lucrători.

Vehiculul autonom dispune de 4 roţi retractabile de transport pe care pot fi montate până la 3 brațe de plivire Weader. Braţul robotic delta Weader are 3 grade de libertate. Robotul Maverick poate înainta cu o viteză de până la 600 m pe oră și cântărește mai puțin de 400 kg.

Află­mai­multe­informații­despre­Maverick­ direct­de­la­compania­ producătoare!­ TOOGO DEZVOLTĂ O PUTERE TOTALĂ DE 70 KWH Toogo are o platformă acţionată electric, cu ecartament variabil într­un interval de la 1,50 până la 2,20 m, pen­ tru a asigura adaptabilitatea la diferite culturi și variate lățimi de plantare. O cameră poziționată în partea din față a robotului monitorizează răsadurile sau plantele și permite alinierea precisă a implementelor lateral de rând. Robotul Toogo poate fi utilizat în agregat cu mul­ tiple implemente. În plus, robotul produs de Siza Robotics dispune de un sistem de prindere în trei puncte, cu capa­ citatea de ridicare de peste 1.400 kg.

Robotul Toogo este autonom, complet electric, folosește 2 baterii şi dezvoltă o putere totală de 70 kWh. Materiale­video­și­informații­detaliate­despre­ Toogo­găsești­scanând­ acest­cod­QR!­

Traktorarvid - Drever 120

1-28 Februarie 2025

Odd.Bot - Maverick

Siza Robotics - Toogo TRACTORUL ELECTRIC DE MICĂ PUTERE DREVER 120 Drever 120 este realizat de către Traktorarvid AB ­ un start­up finanţat printr­un proiect în valoare de 7 milioa­

ne SEK de către Consiliul Suedez pen­ tru Agricultură în cadrul Programului EIP­Agri.

Tractorul autonom electric de mică putere reduce compactarea solului, dar este totuși suficient de mare pentru a efectua lucrări grele de prelucrarea solului pentru culturile vegetale, la scară largă. Tractorul­robot Drever este echi­ pat cu un acumulator care îi conferă o durată de funcţionare de 4 până la 12 ore, în funcţie de consumul de putere necesar operaţiunilor efectuate. Denver 120 este livrat cu doi acumulatori: în timp ce robotul lucrează, celălalt acu­ mulator poate fi încărcat. De asemenea, acumulatorii pot fi folosiţi atât pentru a stoca energie, cât şi pentru a furniza servicii în rețea.

Scanează­codul­QR­ și­vezi­ce­operațiuni­ execută­tractorul-robot­ Drever­120!

Agricultura 4.0 49

50 Agricultura 4.0

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Roboţii de mare putere John Deere

John Deere a prezentat publicului, la salonul de electronică CES din Las Vegas (SUA), a doua generaţie a kitului pentru autonomie ce transformă noile sale tractoare agricole în roboţi de mare putere.

N

oul kit de autonomie John Deere va fi disponibil din fabrică pentru tractoarele şi maşinile noi, dar poate fi adaptat şi pe tractoarele 8R și 8RX din 2020 și mai noi, precum și pe tractoare 9R și 9RX din 2022 și mai noi.

Toate tractoarele noi vor fi pregătite pentru autonomie cu kitul inclus ca opți­ une instalată din fabrică. John Deere a extins gama maşinilor la care poate fi adaptat pachetul de autonomie şi pen­ tru seria de tractoare 9RX, seria 5ML de tractoare speciale pentru livadă, anu­ mite mașini de tuns iarba comerciale QuikTrak şi autobasculantele articulate 460E pentru construcţii.

„De­ce­trebuie­să­fiu­în­mașină?­ De­ce­nu­pot­să­fac­altceva?”­­ aceasta­este­întrebarea­la­care­ răspunde­autonomia!­ JAHMY HINDMAN

Vicepreședinte senior și director de tehnologie la John Deere

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Noul sistem va fi disponibil în mod limitat în acest an, cu o lansare com­ pletă în 2026. „Adăugând autonomie tractoarelor existente, fermierii o pot integra încet în exploataţiile lor şi este normal ca şi echipamentele pe care le dețin deja să aibă o capacitate auto­ nomă”, explică oficialii John Deere.

CUM FUNCȚIONEAZĂ?

Noul kit de autonomie se conectea­ ză la telematica internă a mașinii, iar camerele video difuzează trei fluxuri suprapuse care creează percepția în profunzime, astfel încât un sistem com­ puterizat echipat cu inteligență artifici­ ală alimentat de GPU­uri Nvidia poate naviga în câmp, printre obstacole, fără asistenţă umană. Dacă mașina întâl­ nește un obstacol pe care nu îl recu­ noaște, se va opri și trimite o imagine unei echipe de specialiști John Deere, apoi așteaptă instrucțiuni suplimentare.

Sistemul autonom este interoperabil cu echipamentele de cultivat John Deere din 2017 și mai noi, iar kitul se poate mon­ ta direct pe tractoare 8R/8RX din 2020 și mai noi și pe tractoare 9R/9RX din 2022.

DOAR PENTRU OPERAȚIUNILE DE PRELUCRARE A SOLULUI Platforma de bază a kit­ului a fost dez­ voltată de compania Bear Flag Robotics, pe care Deere a achiziționat­o în 2021.

Tehnologia de a doua generație repre­ zintă o actualizare semnificativă față de tractorul autonom lansat de John Deere la Consumer Electronics Show în 2022.

Deocamdată, sistemul funcționează doar pentru operațiunile de prelucrare a solului, dar John Deere intenționează să își extindă capacitatea şi la alte sar­ cini (și mașini) într­un viitor nu atât de îndepărtat, aliniindu­se cu un obiectiv mai larg de a aduce autonomie întregului său sistem de producție pentru culturile de porumb și soia până în 2030.

Nu se știe când va fi disponibil acest nou sistem autonom de operare al John Deere şi în Europa!

Scanează-mă!

Accesează­codul­QR­ și­fă­un­tur­virtual­al­ standului­John­ Deere­la­CES­2025!­

1-28 Februarie 2025 1-28­Februarie­2025

Agricultura 4.0 51

52 Agricultura 4.0

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Volkswagen intră pe piaţa tractoarelor electrice Al doilea cel mai mare producător de mașini la nivel global, Volkswagen, este pe punctul de a lansa un proiect ambiţios tocmai în Africa, unde şi-a prezentat recent propriul concept de tractor electric.

Fermierii­vor­putea­rezerva­ un­tractor­electric,­împreună­ cu­un­operator­instruit,­ beneficiind­astfel­de­o­ agricultură­sustenabilă­ la­preţuri­accesibile.­ NIKOLAI ARDEY

E

lectrificarea avansează nu doar în Europa sau alte regiuni dezvoltate ale lumii.

Proiectul desfășurat de Volkswagen sub umbrela iniţiativei GenFarm își pro­ pune să revoluţioneze agricultura din Rwanda prin implementarea unor soluţii sustenabile, fără emisii de carbon și in­ dependente de combustibilii fosili. În același timp, Volkswagen urmărește să crească accesibilitatea și eficienţa în agricultură, punând la dispoziţia fermie­ rilor un sistem de partajare a tractoare­ lor electrice.

După ce a fost testat cu succes în Germania, tractorul electric ar putea fi destinat şi pieţei din Africa de Sud, unde grupul Volkswagen are operaţiuni.

1-28 Februarie 2025

CENTRE SPECIALE DE ÎNCHIRIERE A UTILAJELOR Dezvoltarea acestui tractor a început încă din 2022, în colaborare cu Universi­ tatea din Rwanda, iar în prima jumătate a anului 2025 vor fi inaugurate centre speciale de închiriere. Tractoarele vor fi alimentate cu ajutorul panourilor solare și echipate cu baterii performante. „Fer­ mierii vor putea rezerva un tractor elec­ tric, împreună cu un operator instruit, beneficiind astfel de o agricultură sus­

tenabilă la preţuri accesibile”, a declarat Nikolai Ardey, director executiv al cen­ trului de inovaţie al Grupului Volkswagen.

UTILIZAT LA PREGĂTIREA SOLULUI Tractorul gândit de inginerii Volkswagen este unul destul de simplu, bazându­se pe un electromotor cu reductor pentru propulsie, care dezvoltă 27 de cai pute­ re, și o baterie litiu­ion de 32 kWh plasa­ tă într­o ladă, concepută pentru a putea fi scoasă ușor și schimbată cu altă bate­ rie. Pentru reîncărcare, panourile foto­ voltaice furnizează energie electrică.

E­tractorul Volkswagen va fi un multi­ tasker, menit să fie utilizat în pregătirea solului și manipularea post­recoltare.

Sursa foto: VWRwanda / X

Sursa foto: VW Group Africa

Director executiv al centrului de inovaţie al Grupului Volkswagen

54 Prețuri. Piețe. Tendințe

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BURSA AGRICOLĂ Prețuri, producții, stocuri-consum, cotații bursiere, analize și tendințe pe piața agricolă mondială

GRÂUL și PORUMBUL, în bătălia prețurilor

Grâul și porumbul continuă să fie principalii actori ai pieței cerealelor, unde fluctuațiile de preț, influențate de factori climatici și economici, determină schimbări semnificative în sectorul agricol.

P

iețele internaționale de cereale și oleaginoase înregistrează fluctuații semnificative, influențate de factori precum evoluția cursului valutar, modifică­ rile prețului petrolului și condițiile meteorolo­ gice din princi­ palele regiuni agricole ale lumii.

IMPACTUL CURSULUI VALUTAR ȘI AL PREȚULUI PETROLULUI Cursul valutar EUR/USD a scăzut, la început de februarie, cu 0,0134, ajungând la 1,0363, influențând competitivitatea exporturilor europene. În același timp, prețul petrolu­ lui WTI a scăzut cu 2,13 USD/baril, stabilindu­se la 72,53 USD/baril. Această scădere a fost influ­ ențată de anunțul SUA privind impunerea unor tarife de 25% pentru mărfurile din Canada și Mexic și de 10% pentru cele din China, mă­ suri care ar putea alimenta inflația și afecta fluxurile comerciale globale.

Scanează-mă!

Sursa foto: iStock.com/simazoran

Accesează rubrica BURSA AGRICOLĂ de pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro!

Fii la zi cu noutățile pieței agricole mondiale și cu fluctuațiile prețurilor la principalele produse agricole!

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

Prețuri. Piețe. Tendințe 55

Sursa foto: iStock.com/ Yingko

TOP EXPORT CEREALE ROMÂNIA

VREMEA, FACTOR CRUCIAL PENTRU PRODUCȚIA AGRICOLĂ În SUA, regiunea centurii grâului a înregistrat temperaturi scăzute și lipsa stratului de zăpadă, ceea ce a afectat culturile. În Europa, condițiile au fost mai blânde, cu precipitații în anumite zone.

India a suferit de precipitații insuficiente, în timp ce Australia a avut ploi ușoare.

Brazilia a beneficiat de ploi pe întreg teritoriul, iar în Argentina, nordul a înregistrat pre­ cipitații bune, în timp ce regiunile centrale și sudice au avut precipitații reduse.

Se preconizează temperaturi scăzute și ninsori în centura porumbului din SUA, în timp ce regiunea grâului va avea vreme caldă și uscată.

Europa de Vest va experimenta temperaturi relativ ridicate pentru această peri­ oadă, fără precipitații semnificative. În Balcani și Ucraina, temperaturile vor fi ușor peste 0°C, fără precipitații. Rusia va avea vreme rece cu ninsori ușoare, iar India va beneficia de temperaturi moderate fără precipitații.

Australia va experimenta vreme caldă cu precipitații minime. În Brazilia, volumul precipitațiilor va scădea, dar nu se vor opri complet, iar în Argentina, vremea caldă va predomina, cu precipitații reduse.

CE URMEAZĂ PE PIAȚA CEREALELOR? Piața cerealelor rămâne sub influența unor factori diverși, precum condițiile meteo­ rologice, politicile comerciale internaționale și fluctuațiile cursului valutar. Condițiile meteorologice nefavorabile din anumite regiuni ar putea reduce producția, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor. Pe de altă parte, politicile comerciale protecționiste și fluctuațiile cursului valutar pot afecta competitivitatea exporturilor și pot introduce incertitudini pe piață.

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor! Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agricole Preţurile produselor agricole Preţurile cerealelor afișate de Euronext! în Ucraina! la Bursa de la Chicago!

Clasamentul principalilor traderi de cereale de pe piața din România este dominat de companii străine - olandeze, elvețiene, americane, libaneze sau emirateze, lideri recunoscuți la nivel global, în timp ce firmele românești înregistrează un declin constant, scrie termene.ro.

Glencore Agriculture BV, lider în clasamentul exportatorilor de cereale și situată pe locul 14 în topul exportatorilor din 2023, este controlată de compania olandeză Ammizinc BV. COFCO International România SRL este deținută de CIL Agri Enterprises BV (99%) și Concordia Trading BV (1%), subsidiare ale COFCO, firma-mamă.

Cargill Agricultura SRL, deținută de Cargill Incorporated (SUA) - 30% și Cargill International Luxemburg 2 SARL 30%.

ADM România Trading SRL, deținută de Archer Daniels Midland Europe BV (Belgia).

Ameropa Grains SA, deținută de Ameropa DG Holding AG (Elveția).

Agritrade România SRL, deținută de CHS Europe SARL (Elveția).

Ameropa Romania Services SRL, controlată de Ameropa Holding AG. AL Dahra Agriculture Romania SRL, deținută de AL Dahra International Investments Sole Proprietorship LLC (EAU).

Corteva Agriscience Romania SRL, deținută de Corteva Agriscience Netherlands BV (Belgia).

Agro-Chirnogi SA, controlată de Maria Group SRL (Liban).

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

TRADERI CU CAPITAL ROMÂNESC Prima firmă românească în clasamentul exportatorilor de cereale este Agropec Dionis SRL din jud. Alba, situată pe locul 224!

Cerealcom Dolj SRL (locul 270) în trecut a fost unul dintre cei mai mari exportatori de cereale. În 2023, compania a înregistrat pierderi financiare pentru prima dată în istoria sa, iar cifra de afaceri a scăzut sub 1 miliard de lei, într-un an agricol dificil marcat în principal de secetă.

56 Piața îngrășămintelor

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Fabricile din UE se închid, prețul gazelor s-a triplat

Într­un context economic dificil, în care prețurile gazelor naturale s­au triplat, Rusia continuă să joace un rol important pe piața europeană a îngrășămintelor, în timp ce fabricile din Europa intră în faliment.

SOLUȚII EXISTĂ Pentru a reduce dependența de importurile rusești, Asociația In­ dustriei Agricole (IVA) din Germania propune măsuri urgente, precum: Dezvoltarea energiilor regenera­ bile și a hidrogenului verde, pentru a scădea costurile de producție.

Scutirea industriei europene de taxe suplimentare, precum taxa de stocare a gazelor.

Introducerea de tarife mai mari pentru importurile rusești, pentru a proteja producătorii locali.

• •

Sursa foto: iStock.com/Egilshay

•

D

eși importurile directe de gaze din Rusia au fost oprite, o parte sem­ nificativă a gazului rusesc ajunge în continuare în Uniunea Europeană, sub formă de îngrășăminte minerale.

Această situație ridică întrebări des­ pre dependența Europei față de acest tip de produse și despre impactul asupra economiei și mediului, scrie Agrarheute.

RUSIA UMPLE GOLUL CU FERTILIZANȚI CU AMPRENTĂ MARE DE CARBON! În ciuda sancțiunilor și în urma închi­ derii unor fabrici din UE, Rusia a umplut rapid golul rămas pe piață. În prezent, 20% din îngrășămintele utilizate în Ger­ mania provin din Rusia. Acest lucru este posibil deoarece gazul, deși nu mai este importat direct, este transformat în Rusia în produse finite, precum îngrășă­ mintele minerale.

Conform lui Marco Fleischmann, re­ prezentant al producătorului Yara, pre­

1-28 Februarie 2025

țurile la gaze au crescut de trei ori față de perioada anterioară războiului din Ucraina. Acest fapt a dus la creșterea costurilor de producție în Europa și la pierderea competitivității față de Rusia, care produce la costuri mai mici. În plus, îngrășămintele produse în Ru­ sia au o amprentă de carbon de două ori mai mare decât cele din UE. În timp ce producția din UE eliberează aproximativ 3­4 tone de CO2 pe tonă de azot, în Rusia această valoare ajunge la 7­8 tone.

O PROBLEMĂ ECONOMICĂ ȘI STRATEGICĂ Închiderea fabricilor europene de în­ grășăminte, în special din Germania, a fost accelerată de costurile ridicate ale gazului. În paralel, exporturile din Rusia au crescut de patru ori de la începutul războiului din Ucraina. Acest dezechili­ bru a dus la creșterea dependenței față de Rusia, în loc să o reducă.

Deși gazul rusesc este teoretic in­ terzis, acesta intră pe piața europeană sub formă de produse rafinate. Mai mult, aceste îngrășăminte beneficiază de taxe de export relativ mici, ceea ce face ca prețurile să fie competitive în com­ parație cu produsele europene. Piața se confruntă cu un dezechilibru profund, caracterizat de creșteri alarmante ale prețurilor, alimentate de factori econo­ mici globali și regionali. Începând cu luna ianuarie, prețurile îngrășămintelor, în special cele pe bază de azot, au înre­ gistrat creșteri abrupte. Un factor esen­ țial îl reprezintă prețurile ridicate ale materiilor prime, precum gazele natu­ rale, care au rămas stabile la un nivel ri­ dicat, de 46 euro/MWh. Această situație afectează direct costurile de producție, făcând ca produsele europene să fie mai scumpe.

Scanează-mă!

Comisia Europeană vrea să introducă tarife suplimentare pentru îngrășămintele cu azot din Rusia și Belarus! Scanează codul QR și află detalii!

57

STOP! pesticide contrafăcute și ilegale!

Atenţie agricultori, infractorii vă fură munca!

Nu vă lăsaţi păcăliţi și NU cumpăraţi produse contrafăcute!

Produsele contrafăcute sunt ilegale și vă pot distruge culturile!

Atenţie! Au fost identificate pe piaţă produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, cu etichete în limba maghiară, ucraineană etc., în diverse ambalaje.

Aceste produse au un conţinut și proprietăţi fizico-chimice total diferite de cele ale produsului original omologat în România, care este produs de către compania japoneză Nisso Chemical Europa și comercializat exclusiv în România de către Summit Agro România și partenerii săi.

Aceste produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, nu au fost omologate și testate în România și vă pot distruge culturile, vă pot polua terenurile și producţia agricolă. Pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor, recoltele compromise cu asemenea produse contrafăcute trebuie distruse, întrucât conţin reziduuri de produse neomologate în România și nu vor fi acceptate pentru comercializare de către reţelele de magazine alimentare din ţară și la export. În partea dreaptă, vedeţi cum arată SINGURUL PRODUS ORIGINAL MOSPILAN 20 SG, omologat în România și folosit cu succes de peste 20 de ani de către agricultori. În partea stângă, vedeţi cum arată unul din produsele contrafăcute, de care trebuie să vă feriţi.

Haideţi să facem împreună SCUT împotriva comercializării și utilizării de produse contrafăcute în agricultură! Pentru aceasta, vă rugăm să ne transmiteţi la adresa de e-mail sesizari@sumi-agro.ro orice situaţie ce vă ridică suspiciunea comercializării de produse CONTRAFĂCUTE din portofoliul Summit Agro România. Vă asigurăm că Summit Agro România ia toate măsurile necesare pentru depistarea și înlăturarea produselor contrafăcute de pe piaţă. Produsele contrafăcute produc prejudicii importante atât fermierilor și consumatorilor de produse agricole, precum și companiei Summit Agro România și partenerilor săi.

Summit Agro. O companie Sumitomo Corporation.

www.sumi-agro.ro

Imagini cu titlu de prezentare. Utilizaţi cu precauţie produsele fitosanitare. Citiţi întotdeauna eticheta şi informaţiile despre produs, înainte de utilizare.

58 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

De 15 ani, Alexandru Haită a scos plugul la pensie!

Alexandru Haită și­a resetat ferma de 1.100 hectare: cultivă doar culturi de toamnă. De ce a renunțat la culturile de primăvară? În peste 15 ani, Alexandru Haită a parcurs etapizat tehnologiile: vertical till —> minimum till —> no-till.

„C

red că sunt între pionierii care au renunțat la tehnolo­ gia convențională, îndeosebi la plug, din 2009 am introdus sistemul lucrărilor minime. Am început cu prelu­ crarea solului în vertical till, fără răstur­ nare de brazdă, pentru o păstrare mai bună a apei în sol și o drenare mai bună.

Apoi am trecut în minim till, iar acum am terenuri cultivate în tehnologia no till”, ne spune teleormăneanul din Călinești.

FĂRĂ CULTURI DE PRIMĂVARĂ, O STRATEGIE CÂȘTIGĂTOARE Acesta susține că din 2019 nu mai pune culturi de primăvară din cauza stresului termo­hidric din perioada de vară (precipitații insuficiente și arșită severă): „Însămânțăm doar culturi de toamnă, este o strategie aplicată de câțiva ani în ferma mea (preluată și de unii colegi din zonă) care până acum s­a dovedit a fi câștigătoare”. În acest an a semănat rapiță (500 ha), grâu (350 ha), orz (100 ha) și mazăre de toamnă pe 50 ha, culturile aflându­se în­ tr­un stadiu vegetativ optim, pe terenuri are au acumulat 271 litri de precipitații/mp. „NU AM FĂCUT NICIODATĂ COVOR VERDE” „Pe mine cel mai mult mă interesează să optimizez resursa de apă și timpul de execuție a lucrărilor. Nu urmăresc nea­ părat reducerea costurilor. Nu am făcut niciodată covor verde pentru că îmi con­ sumă apa din sol, prefer să conserv apa făcând mai bine strat din resturi vege­ tale care să­mi protejeze solul”, consi­ deră Alexandru Haită.

Din 2009 nu am mai arat.

Am început cu decompactarea solului, după aia ușor cu aerarea lui, încorporarea cât mai bună a resturilor vegetale pe un profil de 0-30 cm. Nu am tocat resturile vegetale mărunt; m-a interesat să fie cât mai mari ca să nu se descompună rapid, pentru că avem probleme cu oxigenarea solului. Procesul e destul de lung, în primii 2-3 ani ai scădere de producție.

ALEXANDRU HAITĂ

Fermier în jud. Teleorman

Sursa foto: iStock.com/Yevhen Smyk

DIFERENȚA ÎNTRE NO TILL ȘI MINIM TILL Alexandru Haită precizează că între no till și minim till diferența este doar de o lucrare superficială până în 5 cm.

După recoltare, pe unele terenuri, intră cu un disc sau cu un tăvălug cu lame, iar pe anumite sole însămânțează direct în miriște cu două mașini Horsch. 80% din terenurile fermei sunt lucrate în minim till, restul de 20% în no till. „Eu nu sfătuiesc pe nimeni să facă minimum till sau no till până nu studiază înainte și până nu va înțelege procedura, pentru că în primii ani vor fi scăderi de producție. Sunt zone cu terenuri foarte grele (așa cum am în fermă) cu lipsă de oxigen, cu porozitate redusă și, făcând lucrări din ce în ce mai puține spre de­ loc, la un moment dat se blochează solul

și rădăcinile nu ajung să fie suficient de viguroase, să dezvolte o cultură satisfă­ cătoare economic”, consideră fermierul.

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

59

60 AgroTehnologii

Solul bogat în materie organică reţine mai multă apă Importanţa nivelului de materie organică din sol este binecunoscută. Însă mai puţin înțeleasă este amploarea proceselor şi a transformărilor care au loc atunci când nu sunt respectate bunele practici de management al solului.

C

onţinutul de materie organică in­ fluențează atât proprietățile chi­ mice și fizice ale solului, cât și să­ nătatea generală a acestuia.

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Conținutul de materie organică in­ fluenţează principalele proprietăți ale solului: Structura solului; Capacitatea de reținere a apei; Diversitatea și activitatea organis­ melor din sol, atât cele benefice, cât și cele dăunătoare producției vegetale; Disponibilitatea nutrienților; Eficiența amendamentelor chimice, îngrășămintelor și pestici­ delor și erbicidelor.

• • • • •

SOL PERMEABIL ŞI "ABSORBANT" În condiţiile climatice ale ultimilor ani, lipsa apei este principalul factor limitativ al productivităţii culturilor agricole. Pre­ cipitațiile sunt adesea neregulate sau insuficiente, iar o parte semnificativă din apa de ploaie se pierde prin scurgere şi prin evaporare (evapotranspiraţia).

Materia organică din sol este cel mai mare rezervor de carbon terestru şi este rezultatul descompunerii resturilor vegetale şi al mineralizării carbonului anorganic.

Sursa foto: iStok.com/Zoran Orcik

MATERIA ORGANICĂ ŞI PROPRIETĂŢILE SOLULUI Chiar dacă materia organică repre­ zintă doar o mică parte din stratul de sol util pentru agricultură, aceasta este o sursă esenţială de "hrană" pentru plante, microorganisme şi organismele din sol. În plus, materia organică este implicată în structura solului şi contribuie la re­ glarea regimului aero­hidric şi termic al solului, implicit pH­ul şi starea de dispo­ nibilitate a elementelor. Practic, cu cât conţinutul de materie organică este mai mare, cu atât "sănătatea" generală a so­ lului este mai bună.

un articol de

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

Sursa foto: iStok.com/hayatikayhan

AgroTehnologii 61

Slaba capacitate a solului de reţinere a apei este parțial rezultatul fenomene­ lor naturale (relief, pantă, intensitatea precipitațiilor, etc.), dar și al practicilor inadecvate de gestionare a terenurilor, care reduc nivelul de materie organică, distrug structura solului, elimină fauna benefică solului și nu favorizează infil­ trarea apei.

3 CĂI DE STOCARE A APEI ÎN SOL Pentru a "crea un sol rezistent la se­ cetă", trebuie înţeleşi cei mai importanți factori care influențează capacitatea de reţinere a umidităţii în sol. Pentru a mi­ nimiza impactul secetei, solul trebuie să capteze apa de ploaie, să stocheze cât mai mult posibil din acea apă pentru uti­ lizarea viitoare și să permită pătrunderea și proliferarea rădăcinilor plantelor.

Capacitatea solului de a reține și de a elibera apa depinde de o gamă largă de factori, cum ar fi textura şi structura solului, grosimea stratului de sol, con­ ținutul de materie organică și activita­ tea biologică. Îmbunătăţirea capacităţii de reţinere

a umidităţii în sol se poate face prin trei căi: 1. Mărirea permeabilităţii solului (infil­ trarea apei); 2. Limitarea evaporării; 3. Creşterea capacității de stocare a umidității solului.

Deoarece toate cele trei căi sunt le­ gate de nivelul de materie organică, este clar că solul cu mai multă materie orga­ nică poate absorbi și păstra mai multă apă.

SFATURI PRACTICE

•

Cultivarea terenului şi rotaţia cul­ turilor.

Utilizarea de culturi de acoperire/ verzi şi culturi furajere perene.

Adăugarea suplimentară de rezi­ duuri vegetale şi animale (compost, gunoi de grajd solid sau lichide).

Reducerea prelucrării mecanice a solului.

Agrosilvicultura ­ perdele fores­ tiere.

• • • •

CUM SE FORMEAZĂ MATERIA ORGANICĂ ÎN SOL? Există două căi de producere/for­ mare a materiei organice în sol: Prin descompunerea microbiană a resturilor vegetale şi animale, care pierd o mare parte din compușii nestructurali încorporați în biomasa microbiană, la vi­ teze ridicate.

Printr­un transfer fizic al fragmen­ telor microscopice de gunoi (vegetal sau animal) care se deplasează în sol.

• •

SE REDUCE EROZIUNEA SOLULUI ȘI INFILTRAREA APEI Reziduurile de cultură rămase pe su­ prafața solului îmbunătățesc procesul de agregare și porozitatea solului, cresc numărul de macropori și, prin urmare, duc la rate mai mari de infiltrare a apei.

Cu cât solul este mai puțin acoperit cu vegetație, mulci, reziduuri de cul­ tură etc., cu atât solul este mai expus la "impactul" picăturilor de ploaie care "înfundă" porii de suprafaţă şi pot forma crusta ­ un strat subțire de sol aproape impermeabil. Această crustă de... ››› 62

62 AgroTehnologii ››› 61 ... suprafață împiedică trecerea apei pluviale în profil şi favorizează scur­ gerea apei.

Prezenţa resturilor vegetale la supra­ fața terenului protejează solul de forma­ rea crustei, ajutând astfel la infiltrarea apei de ploaie și reducând scurgerea şi pierderea ei. De asemenea, prezenţa resturilor vegetale la suprafaţa solului contribuie indirect la porozitatea solului prin stimularea activităţii macrofaunei, cum ar fi râmele, care "metabolizează", descompun şi amestecă reziduurile ve­ getale cu solul.

ŞTIAŢI CĂ?

•

Este nevoie de cantităţi impresionante de biomasă (şi/sau reziduuri animale) care să fie încorporate în pământ pentru a creşte conţinutul de materie organică în sol.

Humusul este un amestec complex de substanţe organice amorfe rezultate în urma descompunerii naturale, biologice şi chimice a resturilor vegetale şi animale din sol.

Humusul reprezintă 85-90% din materia organică prezentă în sol, de obicei până la o adâncime de 20-30 cm.

Humusul asigură substanţele chimice esenţiale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor.

De obicei, evaluarea conţinutului de humus se face pe o adâncime de până la 15 cm în sol.

Pentru a produce 1 kg de humus este nevoie de aproximativ 5-7 kg de reziduuri de plante sau animale.

AGRICULTURA REGENERATIVĂ Impactul ecologic și economic al creşterii nivelului de materie organică din sol a stârnit interesul pentru siste­ mele alternative agriculturii convenţio­ nale. În această direcţie, practicile agriculturii regenerative încurajează creșterea nivelului materiei organice în sol prin promovarea și menținerea pro­ ceselor biologice din sol, în paralel cu minimizarea aportului de îngrășăminte de sinteză, pesticide și a cultivării me­ canice.

Pentru ca un sistem de management al resurselor naturale să fie echilibrat și, prin urmare, durabil, el trebuie să poată rezista la fluctuațiile climatice bruște și să evolueze constant. Cu cât un sistem agricol este mai divers și mai complex, cu atât va fi mai stabil și mai durabil.

Sunt necesare abordări diferite spe­ cifice condițiilor particulare de sol și de

climă. Totuși, activitățile se vor baza pe același principiu: creșterea producției de biomasă pentru a reface materia or­ ganică activă din sol.

SOLURILE SĂRACE SUNT CEL MAI UŞOR DE ÎMBUNĂTĂŢIT Solurile cu materie organică mai scă­ zută prezintă un risc mai mare de ero­ ziune eoliană, în special solurile nisipoa­ se. Creșterea conţinutului de materie organică "va lega" şi consolida stratul superficial de sol, prevenind eroziunea.

Eficiența materiei organice este maxi­ mă când este administrată pe solurile cu performanțe slabe.

Tranziția către tehnologii inovatoare, cu intervenţii minime de prelucrare a solului şi o bună gestionare a resturilor vegetale este în prezent o modalitate eficientă de conservare și creștere a fertilității terenurilor agricole.

• • • •

Sursa foto: iStok.com/lamyai

•

1-28 Februarie 2025

63

64 Jurnal de fermă

Va fi 2025 Anul Rapiței?

Fermierul brăilean Florian Vizireanu este îngrijorat de faptul că 2025 va fi Anul Rapiței!

Având condiții bune de semănat, cultivatorii s-au întrecut în a pune rapiță. Câmpul arată impecabil! Unde e problema?! un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

F

„SECRETUL” CULTURII DE GRÂU „Am pus peste 100 de hectare cu grâu românesc. Secretul la semănat este mă­ rirea cantității de sămânță la hectar. Eu îmi multiplic singur sămânța în fermă și am pus în pământ 290 kg la hectar. Am plecat de la norma de 270 kg/ha pentru că a plouat și am întârziat o zi­două; am sporit progresiv cu câte 10 kg și doza de semănat”, precizează Florian Vizireanu.

Potrivit acestuia, pentru că s­a înregistrat o medie de 280 de litri

pe metru pătrat, aportul freatic a ajuns aproape de 2 m adâncime în sol.

ARENDA - JUMĂTATE DIN DESPĂGUBIRILE DE CALAMITATE Fermierul își pune mari speranțe în irigații. Are un proiect aprobat, însă lu­ crările au întârziat. Ar vrea să apuce să irige măcar 50­60 ha de porumb, ca să rezolve cu arenda. „Anul trecut, am avut… răzmeriță. Pentru că nu am fă­ cut producție, nu am avut să dau toată arenda, conform contractelor: 1.000 de kile de grâu la hectar. Am explicat aren­ datorilor acest lucru, unii au înțeles, că lucrez cu ei de 25 de ani. Oamenii mi­au zis: «Dă­ne măcar jumătate din plata despăgubirilor date de Guvern, ăia 200 de euro pe hectar!» Și așa am făcut, le­am dat în medie 110­120 euro pe hec­ tar, cum ar veni, cam 600 lei. Alții, nu mulți la număr, nu au înțeles! Am avut și scandalagii cărora le­am dat pământul înapoi să și­l lucreze singuri. Când au văzut că n­aveau utilaje și trebuia să scoată din buzunar cel puțin 3.500 de lei pe hectar, mă căutau pe la poartă să le iau înapoi terenu­ rile că au… greșit!”, ne­a rela­ tat brăileanul.

Sursa foto: iStock.com/BitsAndSplits

Foto cu caracter ilustrativ

lorian Vizireanu s­a încumetat să înființeze cultura de rapiță pe 145 de hectare, mai mult decât în anii trecuți. A lucrat ca la carte și câmpul arată impecabil, cum de altfel sunt și culturile de cereale păioase. „Rapița la colet este de grosimea unui creion, orzul, orzoaica și grâul sunt bine răsărite și îmbracă uniform câmpul, toate or să treacă cu succes etapele vegetative!”, ne declara fermierul din județul Brăila la final de ianuarie. În toamnă la semănat, rapița i­a pro­ dus… insomnii! Abia a putut ara și pre­ găti terenul. La cei care au reușit să semene înainte de Sfânta Marie nu a ră­ sărit un bob! Fermierul a semănat în cele din urmă doi hibrizi de la Bayer foarte rezistenți la scuturare, pentru care ne­a spus că a fost asigurat de producător că ”dacă nu vor răsări până la 20 octombrie, nu mai plătesc sămânța”, ne­a declarat atunci Florian Vizireanu.

ÎNGRIJORAT CĂ 2025 VA FI ANUL RAPIȚEI! „Problema cea mai spinoasă este că în România s­au semănat peste 900 de mii de hectare de rapiță și va fi o proble­ mă cu recoltatul, cu transportul, o să fie Portul Constanța aglomerat, că nu avem suficiente spații de depozitare, și nici prețurile nu vor fi încurajatoare; e foar­ te sensibilă treaba!”, și­a arătat Florian Vizireanu neliniștea.

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

65

66 Cultura mare

Cum să-ţi protejezi sămânţa de atacul corvidelor?

Ciorile sunt cunoscute pentru inteligenţa lor, dar şi pentru pagubele pe care le pot provoca fermierilor. În perioada semănatului, aceste păsări devin un adevărat coşmar, consumând cantităţi mari de seminţe.

I

mpactul poate fi devastator, mai ales în cazul culturilor de primăvară (porumb şi floarea­soarelui). Corvi­ dele au un simţ olfactiv bine dezvoltat şi sunt atrase de mirosul seminţelor proaspăt tratate sau de resturile or­ ganice rămase la suprafaţa solului. De asemenea, ele preferă câmpurile des­ chise, unde pot găsi hrană fără prea mari dificultăţi. În faţa acestui risc, care este greu de prezis şi controlat, fermierii pot adopta anumite măsuri preventive pentru a­şi proteja culturile încă din etapa de semănat.

ATENŢIE LA SEZONUL DE VÂNĂTOARE! Din cele opt specii de corvide care trăiesc în România, cele mai active pe

1-28 Februarie 2025

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

suprafeţele agricole sunt cioara grivă, stăncuţa şi cioara de semănătură. Pentru a limita atacurile acestora, este impor­ tantă gestionarea populaţiilor. Întrucât ele sunt clasificate ca fiind „specii care pot cauza pagube” (conform legislaţiei europene), asta înseamnă că pot fi cap­ turate şi vânate în anumite condiţii. Exis­ tă desigur şi restricţii. Spre exemplu, cioara grivă poate fi vânată în perioada 1 iunie ­ 31 martie, în timp ce pentru

cioara de semănătură sezonul de vână­ toare s­a încheiat la 31 ianuarie. Pe de altă parte, stăncuţa poate fi vânată până pe data de 20 martie.

Deşi, în general, populaţiile de păsări care trăiesc pe teritoriul ţării noastre au scăzut în ultimele decenii, anumite specii, precum ciorile şi porumbeii, s­au adaptat bine, beneficiind de dispariţia altor specii. Aceste păsări oportuniste reprezintă o ameninţare tot mai mare pentru culturile agricole.

METODE DE DESCURAJARE ŞI ALUNGARE A PĂSĂRILOR Există câteva soluţii pentru a înde­ părta aceste păsări sau pentru a limita atacurile:

Cultura mare 67

PROTEJAȚI-VĂ SĂMÂNȚA! PRACTICI AGRONOMICE PENTRU REDUCEREA EXPUNERII Atacurile corvidelor asupra culturilor semănate recent pot cauza pierderi semnificative, mai ales în perioadele în care hrana este limitată, cum ar fi lunile de iarnă. Implementarea unor practici agronomice eficiente poate reduce considerabil riscul acestor atacuri şi poate proteja culturile în stadii vulnerabile. Iată câteva măsuri pe care le puteţi lua pentru a vă proteja investiţia: Adâncimea de semănat. Sămânţa plasată la o adâncime mai mare (4-5 cm) este mai puţin accesibilă. Uniformitatea lucrării solului este însă extrem de importantă. Solul bine pregătit şi compactat deasupra seminţelor îngreunează accesul corvidelor la seminţele proaspăt semănate.

Perioada optimă pentru semănat.

Evitaţi semănatul în zilele cu vizibilitate redusă sau imediat după ploi abundente, când corvidele sunt mai active şi solul este mai uşor de săpat. De asemenea, se impune să reduceţi pe cât posibil intervalul de timp în care seminţele rămân expuse pe suprafaţa solului.

Utilizarea echipamentelor moderne. Semănătorile de precizie ajută la plasarea seminţelor la adâncimea dorită şi acoperirea uniformă a acestora cu sol. Pe de altă parte, sistemele automate de compactare asigură o fixare optimă a solului deasupra seminţelor.

1.

2.

1.

Una ar fi instalarea perdelelor fo­ restiere, care ar putea fi un habitat bun atât pentru aceste păsări problemă, cât şi pentru prădătorii lor naturali.

Pe de altă parte, în perioadele critice, puteţi opta chiar şi pentru oferirea de hrană într­o zonă îndepăr­ tată, care să ţină corvidele departe de câmpurile semănate.

O altă metodă ar fi tunul cu gaz, deşi amplasarea unor astfel de dispozitive în câmp are limitările sale din cauza obişnuinţei păsărilor. De obicei se recomandă utilizarea în combinaţie cu cu alte metode, cum ar fi zmeele, benzile vibrante sau sperietorile. În fine, o metodă ceva mai puţin uzuală, dar extrem de eficientă, ar fi expunerea unei ciori moarte. Există studii care confirmă faptul că păsările devin mult mai precaute dacă ... ››› 68

2.

3.

4.

3.

Sursa foto: iStock.com/Wirestock

68 Cultura mare

››› 67 ... asociază o zonă cu prezenţa unei ciori moarte.

Nu în ultimul rând, utilizarea drone­ lor pentru a speria şi alunga păsă­ rile ar putea fi o soluţie.

5.

TRATAREA SEMINŢELOR Tratamentul seminţelor este o me­ todă importantă de protecţie împotriva atacurilor ciorilor, care pot compromite semănăturile în stadiile timpurii. Aplica­ rea unor substanţe sau tehnici specifice poate descuraja aceste păsări să consu­ me seminţele, fără a afecta germinarea sau mediul înconjurător. Pentru asta se folosesc repelenţi naturali sau sintetici, substanţe care dau seminţelor un gust sau miros neplăcut pentru păsări. Exem­ plele includ extracte de ardei iute (cap­ saicină), ulei de mentă sau substanţe pe bază de amoniac. Seminţele pot fi tra­ tate înainte de semănat prin pulverizare sau înmuiere în soluţii repelente.

Literatura de specialitate mai vorbeş­ te despre posibilitatea utilizării pigmen­ ţilor întunecaţi. Ciorile sunt atrase de seminţele lucioase şi de culori deschise, iar tratarea seminţelor cu coloranţi negri sau verzi reduce vizibilitatea acestora şi scade atractivitatea lor. Totodată, unele produse biologice conţin microorganis­ me care produc compuşi naturali respin­ gători pentru păsări.

1-28 Februarie 2025

În orice caz, supravegherea câmpu­ rilor în primele zile după semănat este esenţială pentru a evalua eficienţa trata­ mentelor.

CARE ESTE IMPACTUL ECONOMIC? Impactul economic al ciorilor asupra semănăturilor de primăvară poate fi semnificativ. Această problemă poate afecta fermierii sub mai multe forme, incluzând aici pierderile directe, costu­ rile suplimentare şi reducerea randa­ mentelor. Spre exemplu, la un cost de 1.000­1.500 lei/hectar pentru seminţele de porumb, compromiterea a 20% din suprafaţa însămânţată înseamnă pier­

deri directe de 200­300 lei/ha. Dacă atacurile sunt severe, fermierii trebuie să reînsămânțeze suprafeţele afectate, ceea ce înseamnă costuri suplimentare cu seminţele, combustibilul, uzura echi­ pamentelor şi forţa de muncă. În plus, o densitate neuniformă a plantelor răsărite va avea un efect direct asupra produc­ ţiei. Şi pentru că nu există o soluţie mira­ culoasă universal valabilă, este esenţial să experimentaţi diferite metode de combatere a acestui fenomen, deoarece eficienţa lor poate varia în funcţie de locaţie şi de condiţii. Aplicarea unor mă­ suri integrate poate reduce semnificativ riscurile.

69

70 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Gheorghe Lămureanu a fertilizat din sărăcie!

Inginerul agronom Gheorghe Lămureanu așteaptă startul campaniei de primăvară.

Este aproape de… extaz pentru că poate de 10 ani nu a mai avut culturi atât de frumoase ca acum.

„G

„NU M-A ȚINUT BUZUNARUL SĂ FERTILIZEZ MAI MULT!” Odată cu desprimăvărarea va începe aplicarea îngrășămintelor azotoase.

Deși trebuia să administreze o cantitate mai mare, recunoaște că în toamnă „am aplicat din sărăcie îngrășământ chimic complex NPK 18.46.0 (200 kg/ha), că a ajuns foarte scump kilogramul (un­ deva la 3,4­3,5 lei) și nu prea mă ține buzunarul. După solele de floarea soare­ lui și muștar ar fi trebuit să dau cel puțin

La noi în zonă ureea nu prea merge pentru că avem mult soare și e riscul să se evapore; în 3-4 ore se poate pierde până la o treime din efectul ei. Noi ureea o dădeam în mustul zăpezii, însă în ultimii cinci ani la Agigea zăpadă a fost doar 2 ore!

GHEORGHE LĂMUREANU Fermier în jud. Constanța

1-28 Februarie 2025

Sursa foto: iStock.com/BZH22

râul, orzul și rapița sunt în­ tr­o stare fitosanitară la gra­ dul excelent! E prima dată când zic că pământul are suficientă rezervă de apă. În două luni (octombrie­ noiembrie) au fost precipitații de peste 500 litri/mp, ce n­am avut în doi ani la un loc!”, explică fermierul din Agigea, jud. Constanța.

300 kg substanță brută la hectar, dar nu am reușit”, a explicat agronomul.

CEL MAI SIMPLU ȘI MAI SIGUR ÎNGRĂȘĂMÂNT Gheorghe Lămureanu a înființat cul­ turi de toamnă pe 900 de hectare (700 cu cereale păioase, 150 de rapiță și restul lucernă). Pentru culturile de pri­ măvară au rămas 200 ha pregătite de semănat. „Rapița e super frumoasă, iese la desprimăvărare fără pierderi de densitate, cu aparatul foliar intact, aș­ teptăm să vină 1 martie să putem începe completarea fazială cu azot a culturilor.

Eu dau de obicei azotat de amoniu de la Azomureș (azot total: 33,5%), în canti­ tate de maxim 200 kg substanță brută la hectar. Costă cel puțin 2 lei/kg, dar e cel mai simplu și cel mai sigur îngrășământ, care nu prea poate fi falsificat!”, ne­a explicat fermierul constănțean.

A RECOLTAT PORUMBUL ÎN IANUARIE Fermierul, în fiecare zi din decembrie și până în 24 ianuarie, și­a păzit câmpul

cu porumb. Cultivase 70 ha cu porumb siloz, cultura a doua după grâu. Când să recolteze, s­a defectat combina în lan.

Până s­o repare specialiștii, s­a copt po­ rumbul… siloz! De Ziua Unirii, a terminat de recoltat. „Am făcut în jur de 6 t/ha de porumb boabe. Am vândut producția, la ce s­o mai țin, când clientul mi­a dat 92 de bani luată din câmp? Porumbul e tot 90 de bani kilogramul, la 1 leu trebuia încărcat în vapor. Prețul cel mai bun e ăla pe care­l încasezi!”, ne­a declarat fermierul din Agigea. „DACĂ FĂCEAM SILOZ, CÂȘTIGAM DE DOUĂ ORI MAI MULT!” Inițial, porumbul era pregătit pentru a fi însilozat pentru un client interesat de o producție bună. „Cred că făceam mai bine, că am pus un hibrid special de siloz, Goliath, care a crescut trei metri jumate și ar fi dat în medie 50 de tone de masă verde cu știulete cu tot. Cultura a fost minunată, dacă reușeam să o fac de siloz, câștigam de două ori mai mult”, încheie Gheorghe Lămureanu.

71

72 Protecţia plantelor

Noutățile momentului în entomologia mondială

Interacțiunea dintre plante și insecte, combaterea dăunătorilor prin tehnica insectelor sterile (SIT) sau soluții noi folosite cu succes îm agricultura Japoniei - iată câteva noutăți prezentate la Congresul Internațional de Entomologie 2024.

Noile insecticide descoperite în Japonia ar putea fi testate și în România pentru combaterea rățișoarei porumbului? tuează cercetare agricolă și cele de învățământ. Nu în ultimul rând, s­a evi­ dențiat nevoia de implicare a cetățenilor (Citizen Science) pentru detectarea cât mai timpurie a speciilor dăunătoare in­ vazive, în vederea eradicării acestora.

De exemplu, la prezentările dedicate Citizen Science au luat parte 237 de ce­ tățeni. Este primul congres internațional pentru care a existat un interes așa de ridicat din partea publicului larg.

Deschiderea lucrărilor la Congresul Internațional de Entomologie - ICE 2024

n vara anului trecut, ora exactă în en­ tomologia mondială s­a dat la Con­ gresul Internațional anual desfășurat în Japonia la Kyoto (XXVII International Congress of Entomology ­ ICE 2024), ediție la care am avut onoarea să parti­ cip. S­au expus atât de multe informații încât e imposibil să le sintetizez într­un singur articol.

Î

și noile abordări în privința combaterii biologice, analizând toate riscurile po­ tențiale, mai ales în cazurile în care se introduc organisme provenite din alte zone pentru combaterea dăunătorilor invazivi.

De asemenea, s­au prezentat noi sub­ stanțe active, cum sunt meta­diamidele, folosite în combaterea dăunătorilor cul­ turilor agricole, multe dintre acestea fiind omologate în Japonia.

Multe prezentări au avut ca tematică rezistența dăunătorilor la toxinele cul­ turilor modificate genetic, precum și la măsurile luate pentru întârzierea apari­ ției acestui fenomen.

RISCURI POTENȚIALE ALE COMBATERII BIOLOGICE S­au discutat noile strategii în do­ meniul entomologiei agricole, precum

NEVOIA DE IMPLICARE A CETĂȚENILOR S­a pus accent pe necesitatea for­ mării noilor specialiști prin accelerarea colaborărilor între entitățile care efec­

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1-28 Februarie 2025

REZULTATELE UNOR CERCETĂRI REVOLUȚIONARE Relația plante și insecte. S­au pre­ zentat cercetări revoluționare privind interacțiunea dintre plante și insecte: s­au descoperit compușii volatili orga­ nici (VOC) emiși de plante când sunt ata­ cate de insecte, care au rolul de a atrage dușmanii naturali ai acestora, cum ar fi diferite specii de paraziți sau prădători ai acestora.

Tehnica insectelor sterile (SIT) re­ prezintă o direcție importantă a cercetă­ rilor în domeniul combaterii dăunătorilor.

La aceste cercetări au fost cooptați cei mai buni geneticieni, precum și mate­ maticieni și bioinformaticieni, pentru elaborarea modelelor matematice pre­ dictive privind impactul folosirii tehnicii insectelor sterile (SIT) asupra reducerii populației dăunătorilor.

Unul dintre impedimentele acestei tehnici este costul destul de ... ››› 74

•

•

73

74 Protecţia plantelor ››› 72 ...ridicat. De asemenea, este ne­ voie de facilități de producere în masă a insectelor sterile. Un alt impediment este eficacitatea limitată. În plus, pen­ tru succes, tehnica necesită lansarea în natură de insecte sterile o dată la 10 săptămâni.

Folosirea razelor X pentru sterilizarea masculilor speciilor dăunătoare ale trestiei de zahăr (similare cu Ostri­ nia nubilallis la porumb) ­ ca alternativă mult mai ieftină față de sterilizarea cu raze gamma ­ a fost o altă abordare pri­ vind tehnica insectelor sterile (SIT).

E important de menționat că cerce­ tări privind sterilizarea masculilor s­au realizat și în țara noastră, în cazul spe­ ciei dăunătoare Ostrinia nubilallis, în anii ’80, în colaborare cu agenția de energie atomică din Viena, cu rezultate încura­ jatoare. Din păcate, aceste cercetări nu au mai continuat în anii ’90 din lipsa resurselor financiare și umane. Practic, prezentările la care am asistat sunt o evoluție în timp a acestor cercetări, care s­au efectuat și în țara noastră.

•

NOI SOLUȚII APROBATE ÎN AGRICULTURA JAPONEZĂ În cadrul topicului dedicat noilor des­ coperiri în domeniul insecticidelor am asistat la mai multe prezentări. Cer­ cetătorul japonez Motofumi Nakano a făcut referire la noua substanță activă cybenzoxasulfyl aprobată în Japonia în anul 2024, care are un spectru larg de combatere, în special a lepidopterelor și coleopterelor dăunătoare agriculturii.

Prințul moștenitor al Japoniei, Akishino-no-miya Fumihito - discurs în deschiderea Congresului

1-28 Februarie 2025

Această substanță activă este un com­ pus al acidului sulfonic (etyl­sulfonic), recent descoperit în Japonia. Autorul a făcut referire și la alți compuși similari descoperiți în această țară în ultimii ani. Se estimează că primele produse comerciale pe bază de cybenzoxasulfyl vor fi omologate în Japonia în anul 2025.

Această substanță activă ar putea reprezenta o alternativă și pentru com­ baterea rățișoarei porumbului (Tany­ mecus dilaticollis), a sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis) sau a omizii fructificațiilor (Helicoverpa armi­ gera) în țara noastră! Aceste specii au un impact foarte mare asupra culturii porumbului.

REZISTENȚA INSECTELOR DĂUNĂTOARE LA TOXINELE OMG Am asistat la prezentări privind re­ zistența insectelor dăunătoare la prote­ inele sintetizate de plantele de porumb modificate genetic, la proteinele Cry (toxice pentru insecte) din porumbul MG de tip Bt. În America de Sud, culturile de

porumb, soia sau bumbac modificate genetic rezistente la atacul insectelor dăunătoare au devenit ceva comun, după mai bine de două decenii de când au fost adoptate în producția agricolă. În prezent, culturile modificate genetic sunt cultivate pe scară largă pe cinci continente (America de Nord, America de Sud, Africa, Asia și Australia) iar ca­ zurile de rezistență ale insectelor la toxi­ nele de tip Bt s­au înmulțit.

POLITICIENI DE RANG ÎNALT La deschiderea acestei prestigioase manifestări științifice au participat ofi­ ciali de rang înalt din Japonia, începând cu prințul moștenitor ­ Akishino­no­miya Fumihito; ministrul managementului dezastrelor și a problemelor oceanului ­ Yoshifumi Matsumura; guvernatorul prefecturii din Kyoto ­ Takatoshi Nishi­ waki, precum și primarul din Kyoto ­ Koji Matsui. De asemenea, prim­ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a trimis un me­ saj invitaților la congres.

CONCLUZII Pe durata celor șase zile cât s­a desfășurat Congresul Internațional de Entomologie am văzut multe abordări interesante ale cercetărilor privind combaterea insectelor dăunătoare. Ca o concluzie generală, este nevoie de o colaborare interdisciplinară pentru ela­ borarea secvențelor de combatere inte­ grată, în contextul încălzirii globale, care, de cele mai multe ori, favorizează atacul insectelor. Pentru a realiza o protecție a plantelor cât mai eficace este nevoie de o înțelegere cât mai bună a relațiilor din­ tre insecte și plantele de cultură. Pentru acest fapt sunt necesari mulți specia­ liști, atât pentru studii de teren, cât și în laborator.

75

76 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Gheorghe Caramfil nu-și poate plăti ratele la combină Sunt vreo 1,3 miliarde de lei vechi, pentru care banca a emis bilet la ordin! Gheorghe Caramfil: „Vreau să găsesc pe cineva care să plătească restanța, să-i dau combina și să continue ratele”.

U

ltimii ani de secetă cruntă au fost dezastruoși pentru Gheorghe Ca­ ramfil, ca pentru mulți alți fermi­ eri din județul Galați. Culturile au fost toate arse de atâta uscăciune, încât nu a avut ce culege. Datoriile la furnizori, ratele la bancă s­au acumulat și au fost reeșalonate de la un an la altul. „M­au prins anii ăștia nenorociți și am avut toate culturile calamitate. Am fost inundat total în toamnă, am avut niște grâu în hală și mi l­a luat puhoiul. Noroc că nu am avut combina în fermă, am fost la recoltat cu ea în Balta Brateșului. Am mai scos niște bănuți de am mai putut plăti o parte din dobândă la credite”, ne mărturisește Gheorghe Caramfil. ”BANCA MI-A BĂGAT BILETUL LA ORDIN” Gălățeanul a lucrat în mecanizarea agriculturii, la un fost SMA fruntaș. A fost combiner vreme de 12 ani. Dintre toate utilajele, mașina de recoltat îi este dragă ca ochii din cap! Dar acum este pe cale să o piardă. „De câteva zile nu mai am somn, pentru că nu mai pot să duc ratele la combină. Am scadență de 1,3 miliarde de lei bani vechi pe care trebuie să­i plătesc acuma și, cum nu am avut banii, banca mi­a băgat biletul la ordin”, ne declara fermierul luna trecută.

Combina este un Fendt, modelul 6275, luat în decembrie 2022 la valoarea de 260.000 euro cu TVA. ”Sunt disperat, măcar să găsesc pe cineva care să plătească restanța, să mă deblocheze și pe urmă nu mai cer niciun ban (…), măcar să­i dau combina să continue ratele și să aibă grijă de ea!”, este dorința fermierului.

NU A AVUT BANI DE ÎNGRĂȘĂMINTE Gheorghe Caramfil lucrează 160 hectare de teren în comuna Corni. Se bazează doar pe cele patru culturi tra­

1-28 Februarie 2025

ȘI CU FERMA LUATĂ, ȘI CU POPRIRE PE PENSIE Cazul lui Gheorghe Caramfil nu este singular. Un alt fermier din județul Galați a pierdut ferma de 200 de hec­ tare de teren și toate utilajele pentru că nu a putut achita la timp ratele la creditele făcute. Are poprire pe pen­ sie, iar copiii au rețineri din venituri.

semăna peste 30 ha de floarea soarelui și ce rămâne ­ porumb”. Gheorghe Caramfil spune că nu a fertilizat ”pentru că nu am avut bani pentru îngrășăminte. Câmpul arată frumușel, culturile sunt răsărite!”

diționale: grâu, orz, floarea soarelui și porumb. „Dumnezeu s­a îndurat de noi în această toamnă și a înmuiat oleacă col­ bul de pe dealurile uscate ale Covurluiu­ lui. Am pus 40 și ceva de hectare cu grâu și 10 hectare de orz. Pe terenul rămas voi

UN FERMIER CU PLUGU-N SUFLET! Gheorghe Caramfil este cu… plugul în suflet! Nu a renunțat la el. A brăzdat toată suprafața pe care o va însămânța.

Așa a fost învățat la stațiunea de mașini și tractoare, că arătura este lucrarea de bază.

77

78 Dosar Ferma

Zahărul românesc în picaj, fermieri aproape de faliment Zahărul românesc trece printr-o nouă criză cu gust amar, în primul rând pentru fermieri. Care sunt motivele acestei degringolade care provoacă amenințarea unei crize care duce aproape sigur la faliment?

Î

n ultimii ani, producția de zahăr din România a constituit un subiect ge­ neros, controversat și variabil ca abordare. De la repartizarea nejustă a cotelor de zahăr în UE, apoi dispariția lor, de la închiderea unor fabrici și re­ deschiderea uneia foarte importante din centrul Transilvaniei, cu mare pompă și entuziasm, iar acum, din nou… orizon­ turi sumbre.

DEGRINGOLADA ZAHĂRULUI ROMÂNESC Ce ne­a adus în acest punct? Am stat de vorbă cu Vasile Pop-Silaghi, cultivator din Girov, jud. Neamţ, despre probleme grave cu care se confruntă producătorii și industria zahărului româ­ nesc în această perioadă.

1-28 Februarie 2025

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

”Se tot vorbește de invazia zahărului ieftin din Ucraina, dar și cel din trestie obținut în țările sud­americane, care prin acordul UE­Mercosur intră pe piața europeană ieftin și mult (zahărul din trestie asigură 80% din consumul mon­ dial!). Este adevărat, dar se pare că mai avem niște probleme! Marketingul pro­ cesatorilor de zahăr din sfeclă nu­și regăsește ritmul. Obișnuiți probabil cu procente consistente de profit, pe fon­ dul crizei energetice (scumpirea gazului)

și a presiunii scăderii prețului mondial al zahărului, marile companii cu origini oc­ cidentale își simt amenințată rentabili­ tatea cu care se obișnuiseră. Soluția?

Scăderea prețului oferit fermierilor pentru materia primă…”, explică Vasile Pop­Silaghi.

COSTURI MARI, SOLUȚII SCUMPE ȘI CRIZA PREDICTIBILITĂȚII ”Eliminarea unor substanțe active de protecție a culturii îi obligă pe fer­ mieri să abordeze soluții mai scumpe (tehnologia SMART, de exemplu) sau, în lipsa acestora, aplicarea fără rezultate notabile a unor variante de sacrificiu.

Extinderea secetei în zonele mai umede și mai răcoroase (areal favorabil cul­ turii) din nord­vestul Moldovei, centrul

Sursa foto: iStock.com/Perytskyy

Dosar Ferma 79

și sud­estul Transilvaniei a determinat apariția unor afecțiuni sinistre. Într­un câmp exemplar văzut astăzi, te trezești că, în câteva zile sau după recoltare, ră­ dăcinile putrezesc, conținutul de zahăr scade, glucoza (neextractibilă în zahăr cristalizat) crește, fabrica se îneacă, randamentele scad, calitatea zahărului suferă, costurile o iau razna ș.a.m.d. Așa ceva a îmbrăcat aspecte dramatice în județele Botoșani și Iași, de pe lângă Fa­ brica AGRANA din Roman”, spune Vasile Pop­Silaghi.

DECIZIA AGRANA ROMAN: ULTIMATUM PENTRU FERMIERI! Florentina Iacob, reprezentanta unu­ ia dintre cei mai mari producători de sfe­ clă din jud. Botoșani, dar și Președinte

al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România ­ FCSZR, ne­a rela­ tat, că ”Fabrica Agrana Roman a comu­ nicat Asociației cultivatorilor de sfeclă de zahăr din zonă ­ ACSZR ­ încheierea campaniei de procesare înaintea fina­ lizării recoltării. Decizia Agrana este univocă, cu termen de execuție pe 23 ianuarie a.c., cu toate că mai sunt de recoltat aproape 1700 ha, preponderent în județele Botoșani și Iași. (…) Notifica­ rea Fabricii Agrana Roman a fost trans­ misă în data de 17 ianuarie a.c., prin care se comunică faptul că în 23 ianuarie a.c. va fi ultima zi de recepție a sfeclei de zahăr, în condițiile în care calitatea sfeclei rămasă nerecoltată sau chiar pe stoc nu întrunește condițiile de calitate pentru o procesare eficientă!” ”Într­adevăr, a fost un grad de afec­ tare a Macrophomina phaseolina, însă această boală a apărut în urma arșiței extreme din 2023­2024, dar sfecla este procesabilă, așa cum de altfel proce­ dează și alte țări din UE, bineînțeles cu un cost mai ridicat, dar nu lasă partene­ rii contractuali, fermierii, fără nicio spe­ ranță, mai ales în condițiile în care viito­ rul industriei zahărului din sfeclă este într­un real pericol”, preciza Florentina Iacob. Aceasta a atras atenția că fermi­ erii sunt în situația de a fi falimentați, având în vedere că pentru un hectar de sfeclă s­au investit peste 2.000 de euro! ÎNTREVEDERE LA MINISTERUL AGRICULTURII Ministrul agriculturii Florin Barbu s­a întâlnit, pe 29 ianuarie, cu reprezentan­ ții producătorilor de sfeclă de zahăr. Au fost prezenți Florentina Iacob, Preșe­ dinte FCSZR, și Vasile Pop­Silaghi, din partea Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) Roman. ”Se acceptă obținerea sprijinului cu­ plat pentru sfecla rămasă nerecoltată, dacă se dovedește că aceasta a fost infectată cu Macrophomina, prin proce­ se­verbale semnate de Autoritatea Fito­ sanitară”, ne­a declarat, în exclusivitate, Vasile Pop­Silaghi, după finalizarea dis­ cuțiilor cu ministrul agriculturii. ”Ministrul Florin Barbu ne încurajează să nu semnăm contracte pentru 2025 dacă prețul oferit nu este satisfăcător din punct de vedere economic, oferin­

EXCLUSIV! Ministrul Florin Barbu către producătorii de sfeclă de zahăr: NU SEMNAȚI contracte cu procesatorii dacă prețul nu vă asigură rentabilitatea! du­ne calcule privind procesarea mate­ riei prime, care arată că fabricile nu ar avea pierderi nici dacă prețul zahărului pe piață ar scădea semnificativ”, a mai precizat reprezentantul ACSZ Roman.

CE FAC FERMIERII CARE AU PROIECTE ELIGIBILE LA AFIR! ”Fermierii care au proiecte eligibile pentru utilaje specifice culturii trebuie să depună cererile de plată până în sep­ tembrie 2025 sau să renunțe în timp util, pentru ca sumele blocate să poată fi redistribuite către alte proiecte, evitând astfel pierderea finanțării europene în sectoare unde fondurile alocate au fost epuizate. Fermierii care au depus proiecte pentru sfeclă sunt nehotărâți în privința accesării finanțării, având în vedere că prețurile oferite de fabrici pentru 2025 nu asigură rentabilitate”, a explicat Vasile Pop­Silaghi.

Concluzia ministrului agriculturii este că fabricile de zahăr au suficiente mo­ tive economico­financiare pentru a NU închide ultimele două linii de procesare a sfeclei din România!

FLORIN BARBU: FABRICILE NU VOR RENUNȚA LA PROCESARE ”Atunci când i­am relatat ministrului agriculturii că fabricile vor să impună un preț mic pentru 2025, ministrul a men­ ționat că, până la urmă, și sfecla furajeră poate fi o variantă, oferind un refugiu temporar pentru fermieri, cu sprijinul cuplat aferent. (…) Ministrul a subliniat că, din moment ce fabricile au solici­ tat finanțare prin programul Investalim pentru modernizare, în valoare de zeci de milioane de euro, este clar că nu vor renunța la producția de zahăr din sfe­ clă!”, ne­a precizat Vasile Pop­Silaghi.

80 AgroEveniment

Alegeri informate pentru recolte bogate în 2025

Începând cu 16 ianuarie și până la finalul lunii februarie, specialiștii Syngenta organizează, sub titulatura ”Aproape de fermieri”, o serie de 10 simpozioane pentru a arăta care sunt strategiile, tehnologiile și recomandările anului agricol 2025.

D

edicate culturilor și lucrărilor de primăvară, evenimentele Syngenta analizează fiecare etapă a proce­ sului agricol. Tema principală a simpo­ zioanelor Syngenta, „Alegeri informate pentru recolte bogate”, reflectă viziunea companiei privind modul în care provo­ cările din anii dificili pot fi depășite prin­ tr­o abordare pragmatică și științifică.

Am aflat ce presupune o astfel de abordare și ce impact poate avea ea asupra productivității la nivel de exploa­ tație participând, alături de circa 150 de fermieri din Prahova și județele înveci­ nate, la evenimentul derulat pe 30 ianuarie la Ploiești.

LUPTA ÎMPOTRIVA SECETEI ÎNCEPE CU PRELUCRAREA SOLULUI Gabriel Ghiță, expert soluții agrono­ mice digitale în cadrul Syngenta, ne­a arătat rezultatele testelor făcute în cele trei sisteme de lucrări (convențional, minim­till și no­till) privind retenția apei și pierderea materiei organice din sol.

Fie că vorbim de stres hidric prelungit sau de ploi torențiale, în contextul me­ teorologic al țării noastre, tehnologiile

1-28 Februarie 2025

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

alternative devin o necesitate, mai ales la culturile de primăvară.

DE LA SOL LA GENETICĂ Tot în etapa inițială, pentru rezultate optime trebuie ținut cont de rotația cul­ turilor, alegerea perioadelor de semănat și de calitatea genetică a hibrizilor folo­ siți. „Mulți fermieri preferă să înceapă campania de semănat din primăvară cu floarea­soarelui și abia ulterior înfiin­ Syngenta derulează două programe comerciale: „Tratează din plin” și „Seamănă din plin”, ce le permit fermierilor să primească înapoi contravaloarea combustibilului utilizat pentru a aplica tratamentele sau a semăna.

țează cultura de porumb. Noi nu reco­ mandăm această abordare, deoarece studiile efectuate pe diverse sole din România ne­au arătat că floarea­soare­ lui este mai sensibilă la diferențe termi­ ce față de porumb. Totodată, alegerea hibrizilor trebuie făcută în funcție de specificul solei și de condițiile de mediu ale ariei de cultivare. În sudul țării, unde seceta și arșița sunt fenomene recurente, ai nevoie de hibrizi cu un comportament bun față de acești factori de stres. De aceea, noi am venit astăzi cu mai multe soluții, adap­ tate fiecărei tehnologii specifice flo­ rii­soarelui: hibridul Sureli HTS pentru segmentul sulfo­linoleic (Express), SY Michigan CLP pentru segmentul Clear­ field Plus linoleic și Suliano pentru seg­ mentul high oleic.”, ne­a declarat Mihai Popovici, Manager portofoliu semințe floarea­soarelui și cereale la Syngenta România.

CALITATEA SE VA VEDEA LA RECOLTĂ Tehnologia A.I.R., brevetată de com­ pania Syngenta, oferă flexibilitate, sigu­ ranță și profitabilitate culturii... ››› 82

81

82 AgroEveniment ››› 80 ...de floarea­soarelui și cuprinde hibrizii SY Futura AR și SY Corsica AR. „Este deosebit de eficientă în controlul buruienilor, plantele de cultură având toleranță la ambele clase de erbicide, atât pe bază de imazamox, cât și tribe­ nuron­metil. (…) Investiția în calitatea genetică oferă beneficii care se vor ve­ dea și se vor întoarce în buzunarul fer­ mierului la recoltare”, a subliniat Mihai Popovici.

NOI HIBRIZI DE PORUMB Pentru campania de primăvară 2025, Syngenta a lansat 6 noi hibrizi de po­ rumb: SY Craft (grupa FAO 300­340, cu maturitate RM la 93 de zile), SY Argos (FAO 300­340, RM 94), SY Stacio (FAO 350­390, RM 95), SY Marengo (FAO 350­ 390, RM 95), SY Mileston (FAO 350­390, RM 102) și SY Evident (FAO 400­440, RM 102), caracterizați prin productivitate sporită, toleranță mai ridicată la arșiță și secetă și o utilizare mai eficientă a apei.

PROTECȚIA CULTURILOR ÎNCEPE DIN PRE-EMERGENȚĂ „Temperaturile ridicate din această iarnă vor favoriza proliferarea buruie­ nilor și a agenților patogeni la reluarea ciclului de vegetație, iar pentru culturile agricole, protecția plantelor împotriva concurenței buruienilor încă din pre­emergență este crucială.

Pentru această etapă, venim cu două produse noi inova­ tive: pachetul Lumax® Dual® Next, un pachet erbicid ce conține 3 substanțe active (petoxamid, mesotrione și terbutilazin) care pro­ tejează plantele de porumb, și erbici­ dul Gardo® Sun, cu 2 substanțe active (acloni­ fen și diflufeni­ can), dedicat florii­soarelui.

Apariția rezistenței buruienilor la substanțele active erbi­ cide folosite uzual în culturile

1-28 Februarie 2025

Din ce am văzut astăzi, voi testa acel erbicid pre-emergent pentru floarea-soarelui, Gardo® Sun, iar la porumb mi s-a părut interesantă ideea lor de adaptare a densităților în funcție de maturitatea fiecărui hibrid (grupa FAO).

ADRIAN MOCANU

Fermier din jud. Prahova, 1250 ha

de câmp pot surveni oricând. Pentru a evita sau amâna cât putem de mult apariția acestor rezistențe, este nevoie sa alternăm folosirea substanțelor cu moduri de acțiune diferite. La cultura de floarea soarelui, toate erbicidele folo­ site în tehnologiile curente au același mod de acțiune ­ inhibitori ALS, însă Gardo® Sun are un mod de acțiune complet diferit, ne­a declarat Adrian Geană, Manager pro­ tecția plantelor cultura de porumb și oleaginoase, Syngenta România.

PROTECȚIA PLANTELOR LA CULTURA DE PORUMB Recomandarea lui Adrian Geană pentru acest an la porumb este pentru comba­ terea buruienilor monocotile și dicotile în pre­emergență sau în post­emergen­ ță timpurie, până la stadiul de 4 frunze, recomandăm folosirea Lumax® Dual® Next, sau erbicidul Elumis® de la 2 până la 8 frunze ale culturii de porumb. Împo­ triva dăunătorilor de sol, precum larvele de Diabrotica sau viermii sârmă, sunt indicate insecticidele granule Syngenta Force® 1,5 G și Force® Evo, iar ulterior, în vegetație, se aplică produsele Karate Zeon® și Ampligo®, cel din urmă fiind deosebit de eficient în combaterea lepi­ dopterelor (ouă, larve și adulți).

FIECARE CULTURĂ TRANSFORMATĂ ÎNTR-O UZINĂ DE FIXARE A AZOTULUI ATMOSFERIC Pe segmentul de produse biologice, Syngenta a lansat noii biostimulatori Megafol® și Vixeran®. Cel dintâi are la bază un complex de extracte vegetale care ajută plantele de cultură să depă­ șească mai ușor perioadele de stres abiotic, iar Vixeran conține tulpina bac­ teriei Azotobacter salinestris, cu ajutorul căreia plantele de cultură pot absorbi azotul atmosferic.

Aplicarea produsului Vixeran® trans­ formă culturile în uzine de fixare a azo­ tului atmosferic. Putem aplica acest produs încă din stadiile incipiente de dezvoltare ale plantelor și este omologat la o multitudine de culturi.

Testele pe care le­am efectuat au arătat că avem un aport important de azot. Anul trecut am obținut un spor mediu de circa 350 kg/ha la grâu pe parcelele de test față de solele martor. Însă cel mai uimitor rezultat, un plus de peste 1 tonă/ ha, l­am avut la o cultură irigată de porumb din jud. Ialomița”, ne­a explicat Adrian Geană.

83

84 Culturi de câmp

un articol de KWIZDA AGRO ROMANIA | mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

PICADOR 1,6 MG

Cum scăpăm de viermii sârmă la cartof?

Insecticidul de sol PICADOR 1,6 MG oferă fermierului avantajul unui produs eficient, care creează un perimetru de protecție în jurul tuberculului, blocând accesul viermilor sârmă la acesta.

Î

DĂUNĂTORI MICI, PROBLEME MARI: VIERMII SÂRMĂ LA CARTOF În perioadele reci, larvele hibernează la adâncimi mari ale solului (15­60 cm), frigul limitând potențialul de atac al aces­ tora. Însă, iernile blânde permit dăună­ torului să își modifice comportamentul, larvele rămânând mai mult timp în stratul superficial al solului, care înregistrea­ ză temperaturi peste cele normale ale perioadei. Drept urmare, atacul în vetre reprezintă un risc permanent, iar măsu­ rile de control preventive sunt obligatorii.

Sortarea cartofilor cu atac de viermi sârmă este imposibil de realizat cu mij­ loace mecanice, deoarece tuberculii afec­ tați nu sunt distruși în totalitate, și, uneori, semnele atacului nu sunt evidente. Pro­ ducția este compromisă, nu doar prin de­ precierea turberculilor, ca urmare a pre­ zenței galeriilor săpate de dăunător, dar și prin faptul ca acestea sunt porți de intrare pentru bacterioze, virusuri, fungi patogeni și alte boli de depozitare.

PICADOR 1,6 MG. INSECTICID DE SOL CU O NOUĂ ABORDARE SOLIDĂ Recunoscut de către fermierii culti­ vatori de cartof pentru eficacitatea sa, insecticidul de sol PICADOR 1,6 MG oferă o abordare solidă a conceptului de pro­ tecție a tuberculului împotriva viermilor

1-28 Februarie 2025

Scanează-mă!

O descriere amănunțită a atacului viermilor sârmă la culturile agricole și efectele acestora puteți citi scanând codul QR!

Sursa foto: Arhivă internă Kwizda Agro

n această perioadă, marcată de schimbări, cum ar fi încălzirea glo­ bală și retragerea a numeroase sub­ stanțe active, problemele legate de dău­ nători au rămas la fel.

Una dintre acestea este cea a viermi­ lor sârmă (Agriotes spp.), problemă care se amplifică pe fondul unor condiții de temperaturi ridicate, asociate cu sece­ ta, așa cum au fost în 2024.

sârmă, blocând accesul dăunătorilor la tubercul, ca urmare a efectului repelent.

Produsul are la bază substanța ac­ tivă cipermetrin (din grupa piretroizilor de sinteză), în cantitate ridicată (16 g/ kg), care acționează ca o neurotoxină cu acțiune rapidă asupra larvelor, cauzân­ du­le hiperactivitate și paralizie.

AVANTAJELE PICADOR 1,6 MG Substanța activă cipermetrin nu este solubilă în apă, iar densitatea mare a suportului de calciu nu permite deplasa­ rea acestuia în sol, de aceea, granulele de PICADOR 1,6 MG sunt active strict în spațiul în care au fost plasate.

Chiar și în condițiile unui regim plu­ viometric ridicat (ploi, irigații), granulele își păstrează funcționalitatea, iar bariera de protecție creată în jurul tuberculului

își menține forma, poziția și eficacitatea pentru o perioadă îndelungată.

PICADOR 1,6 MG înregistrează o peri­ oadă lungă de degradare în condiții de lumină, prezentând o rezistență mare la radiațiile UV. Doza recomandată la cartof este 12 kg/ha (ambalaj disponibil: 12 kg). Micro­ granulele se aplică direct în brazdă, la plantat, cu ajutorul unui dispozitiv tip „coadă de pește” DXP® L montat pe tu­ bulatura unui microgranulator. Detalii despre furnizarea acestui dispozitiv pu­ teți afla de la reprezentanții Kwizda Agro Romania (www.kwizda­agro.ro). Micro­ granulele trebuie răspândite uniform la baza brazdei și pe lateralele acesteia, astfel încât discurile de închidere să compacteze solul tratat în jurul tuber­ culului.

ARTIS

®

85

Biostimulator cu efecte benefice asupra producției de cartof

ARTIS® WP este un biostimulator cu efect nematocid, care optimizează dezvoltarea plantelor și determină creșterea calitativă a producției de cartof. Substanța activă este reprezentată de ciuperca Arthrobotrys oligospora, tulpina AO1: 5,0 x 105 (5 m/m%) min CFU/g, care este încorporată în sol și potențează dezvoltarea plantelor prin crearea de condiții nefavorabile pentru dezvoltarea organismelor dăunătoare din sol.

Beneficiile tratamentului cu ARTIS® WP în cultura de cartof: 9 Are efect biostimulator asupra rădăcinii.

9 Creează condiții nefavorabile dăunătorilor din sol, cum ar fi nematozi și viermi sârmă (Agriotes spp.).

9 Acționează optim atunci când temperatura solului este de 12-22° C, iar umiditatea solului este de 60-70%.

9 Îmbunătățește formarea tuberculilor, stimulează creșterea cantității și calității producției.

Distribuit în exclusivitate 9 Determină un procent mai mare de tuberculi de categoria I. ARTIS® WP se aplică prin pulverizare pe sol, în doză variabilă între 1,5 – 3 kg/ha, înainte de plantare și încorporare sau rebilonare, fiind adecvat și în caz de fertirigare.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

86 Legumicultură

un articol de KWIZDA AGRO ROMANIA | mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Cultură de ceapă fără boli?

BANJO 500 SC este soluția Utilizarea fungicidului Banjo 500 SC în cultura de ceapă asigură o protecție ridicată împotriva manei, respectiv a Alternariozei/Stemphylium, precum și un management eficient al rezistenței.

B

ANJO 500 SC se prezintă sub formă de suspensie concentrată și are la bază substanța activă fluazinam 500 g/l (din grupa fenilpiridinaminelor), eficientă împotriva manei și a alternario­ zei la ceapă, precum și a manei la cartof.

cu ușurință alți fungi patogeni, cum ar fi Alternaria porri sau Stemphylium vesica­ rium. În cazul unor atacuri severe, infec­ ția poate ajunge până în bulbii cărnoși, care nu se mai dezvoltă, se înmoaie și putrezesc. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență pe resturile vege­ tale sau la nivelul solului.

Altenaria porii apare inițial sub formă de pete de dimensiuni reduse, de cu­ loare brună, cu centrul deschis la cu­ loare, care se unesc formând leziuni de dimensiuni întinse. Pe lângă zonele concentrice specifice, petele capătă o culoare purpurie. Ciuperca iernează la nivelul solului sau pe resturile vegetale sub formă de miceliu. Este favorizată de amplitudini mari de temperatură dintre zi și noapte, de rouă sau de apa stagnan­ tă pe frunze, precum și de temperaturi de aproximativ 25°C.

BOLILE FUNGICE LA CEAPĂ Atât mana (Peronospora destructor), cât și alternarioza (Alternaria porri) pot cauza la ceapă scăderi considerabile atât calitative, cât și cantitative ale pro­ ducției. Fiind o plantă cu un sistem radi­ cular slab dezvoltat, ceapa are nevoie de irigații frecvente în condițiile unui regim pluviometric dezechilibrat. Irigarea prin aspersie, prezența apei libere pe frunze din cauza condițiilor meteo, amplitudi­ nile mari de temperatură dintre zi și noapte sunt factori favorizanți ai bolilor fungice. Specialiștii Kwizda Agro reco­ mandă tratamentele preventive cu fun­ gicidul BANJO 500 SC, astfel încât riscul de infecție să fie cât mai redus.

SIMPTOMELE BOLILOR Principalul patogen cu care se con­ fruntă fermierii în cultura de ceapă este mana (Peronospora destructor). Tempe­ raturile cuprinse între 3 și 20°C, coro­ borate cu umiditate ridicată la nivelul

1-28 Februarie 2025

Mana la ceapă (Peronospora destructor)

Sursa foto: Adobe Stock Photos

BANJO 500 SC. FUNGICID CU EFICACITATE RECUNOSCUTĂ Fluazinam este o substanță activă cu efect multi­site. Modul unic de acțiune previne apariția fenomenului de rezisten­ ță, frecvent în cazul utilizării repetate a acelorași clase de substanțe active, ceea ce îl face un partener sustenabil în mana­ gementul tratamentelor. Acționează prin perturbarea producerii de energie la ni­ vel celular, cu efect în stoparea germină­ rii sporilor și a producerii de noi spori în toate stadiile de dezvoltare.

frunzelor, sunt factori favorizanți ai germinării sporilor. Boala apare în ve­ tre, de unde se extinde cu repeziciune în cultură. Inițial apar pete de culoare verde deschis sau gălbui, având forme sau mărimi variate, care se extind rapid și înconjoară limbul. Pe măsură ce boa­ la avansează, are loc necroza frunzelor, care se ofilesc, iar în condiții de umidi­ tate ridicată, pe frunzele atacate apare un puf cenușiu­violaceu, alcătuit din condioforii și conidiile ciupercii. Netra­ tată, infecția duce la pierderea rapidă a masei foliare, cu efecte directe în di­ mensiunea și calitatea recoltei. Pe su­ prafețele slăbite de mană se instalează

CÂND APLICĂM BANJO 500 SC LA CEAPĂ?

Având în vedere caracterul puternic antisporulant al fluazinamului, se reco­ mandă utilizarea Banjo 500 SC ca prim tratament, la avertizare, pentru a pre­ veni instalarea infecției. De asemenea, este utilă și aplicarea în ultimele faze de vegetație, pentru reducerea inoculului.

Este un partener excelent în tank mix împreună cu alte fungicide pentru con­ trolul bolilor la ceapă, atât preventiv, cât și pentru reducerea riscului apariției re­ zistenței. Are o foarte buna rezistență la spălarea de pe frunze.

Se pot efectua maximum 6 tratamente cu Banjo 500 SC pe sezon. Este com­ patibil cu majoritatea produselor cunos­ cute de protecție a plantelor, cu excepția celor cu reacție puternic alcalină. Scanează codul QR și află detalii despre acest produs!

87

Fungicid - bactericid sub formă de oxiclorură de cupru pentru controlul patogenilor la pomi fructiferi

Bășicarea frunzelor (Taphrina deformans)

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Rapănul mărului (Venturia spp.)

Ciuruirea micotică (Stigmina carpophila)

Suspensie concentrată cu miscibilitate ridicată, FLOWBRIX® este un fungicid - bactericid de ultimă generație, pe bază de cupru metalic (380 g/l) sub formă de oxiclorură de cupru. Produsul prezintă un puternic efect curativ și preventiv contra ciupercilor patogene și a unor bacterii care afectează pomii fructiferi: rapănul (Venturia spp.) și focul bacterian (Erwinia amylovora) la măr, ciuruirea micotică a frunzelor (Stigmina carpophila) la piersic, cais, cireș, vișin, prun și bășicarea frunzelor (Taphrina deformans) la piersic și cais.

La pomii fructiferi, aplicarea fungicidului FLOWBRIX® prezintă multiple beneficii: 9 Risc redus de apariție a arsurilor în primele stadii de dezvoltare a mugurilor 9 Igienizează plantațiile pomicole și contribuie la o bună maturare a lemnului 9 Ajută la cicatrizarea rănilor pomilor rezultate în urma tăierilor și a unor accidente climatice Caracterul puternic antisporulant inhibă dezvoltarea sporilor și limitează atacul bolilor în primăvară.

Este foarte miscibil, iar soluția de tratat este omogenă și foarte ușor de utilizat (nu necesită neutralizare).

Doza maximă recomandată este de 3,75 l/ha la măr și de 3,3 l/ha la speciile sâmburoase.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță. Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului.

www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

88 Utilaje agricole

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Sursa foto: iStock.com/Frank Günther

Semnale pozitive pentru piaţa utilajelor agricole

Comerţul cu maşini şi utilaje agricole din Europa pare să se îmbunătăţească, conform celui mai recent barometru de afaceri publicat de CEMA, care indică o uşoară creştere după luni de pesimism.

A

sociaţia Europeană a Producăto­ rilor de Maşini Agricole subliniază că indicele general al climatului de afaceri pentru industria utilajelor agricole din Europa dă anumite semne de ameliorare, chiar dacă perspectiva rămâne în continuare negativă.

CEMA calculează lunar un indice pe o scară de la ­100 la +100, iar în luna de­ cembrie acest indice a crescut de la ­43 la ­37 puncte, sugerând că punctul cel mai scăzut al recesiunii a fost depăşit.

Per ansamblu, aşteptările pentru viitoa­ rele comenzi şi pentru cifra de afaceri s­au îmbunătăţit faţă de lunile anterioare.

Creşterea aşteptărilor privind cifra de afaceri pentru următoarele şase luni este a patra consecutivă şi este considerată principala cauză a îmbunătăţirilor din cli­ matul general de afaceri, deşi evaluările activităţii curente rămân aproape de niveluri record scăzute din ultimele luni.

COMENZI PESTE AŞTEPTĂRI LA FINAL DE AN Pe partea de piaţă, indicele de în­ credere pentru aproape toate regiunile europene a înregistrat o îmbunătăţire, unele ţări revenind sau apropiindu­se de un teritoriu pozitiv pentru prima dată în

1-28 Februarie 2025

ultimele luni, deşi raportul nu precizează care sunt aceste regiuni. Participanţii la sondaj au fost probabil încurajaţi de fap­ tul că rata comenzilor noi a crescut uşor peste aşteptări.

11% pentru angajaţii temporari faţă de o majorare de 8% pentru cei permanenţi sugerează că eventualele lipsuri de forţă de muncă vor fi compensate prin anga­ jaţi fără contracte pe termen lung.

PERSPECTIVE PENTRU 2025 Sondajul CEMA, adresat principalilor producători europeni de maşini şi echi­ pamente agricole, sugerează o estimare a creşterii medii a cifrei de afaceri de aproximativ 3% în 2025. Cu toate aces­ tea, perspectivele pentru angajare în in­ dustrie rămân sumbre, 25% dintre com­ panii aşteptând o scădere a personalului permanent şi 46% estimând o reducere a angajaţilor temporari. Raportul dintre personalul temporar şi cel permanent poate indica nivelul de încredere al companiilor. O creştere prognozată de

ÎNTRE PRECAUŢIE ŞI OPTIMISM Aşadar, raportul CEMA reflectă un mix de precauţie şi optimism în industria utilajelor agricole din Europa. Creşterea indicelui de încredere, deşi modestă, arată că sectorul începe să­şi revină din recesiune. Principalele motoare ale acestei redresări sunt îmbunătăţirea perspectivelor de comenzi şi cifra de afaceri, un semn că fermierii europeni continuă să investească în utilaje, chiar şi în condiţii economice dificile. Totuşi, este îngrijorător că angajările pe termen lung rămân în plan secundar, iar compa­ niile se bazează mai mult pe angajaţi temporari, ceea ce denotă o precauţie accentuată faţă de angajamentele pe termen lung. În schimb, pe termen me­ diu, creşterea de doar 3% estimată pen­ tru 2025 sugerează o redresare lentă, influenţată probabil de incertitudinile economice generale şi de presiunile asupra fermierilor din cauza creşterii costurilor de producţie.

Creşterea indicelui de încredere al companiilor, deşi modestă, arată că sectorul începe să-şi revină din recesiune.

89

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

90 Utilaje agricole

un articol de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

De 30 de ani, MEWI pune agricultura pe roate.

Fără semnul exclamării. Pentru că îndemnul din sloganul companiei s-a transformat în afirmație. ” Următorii 30 de ani vor fi cel puțin la fel de dinamici și provocatori ca cei de până acum”, afirmă Cristian Dănescu, director general MEWI.

Î

n anul 1995, compania germană Hein­ rich Schröder Landmaschinen KG, o afacere de familie cu tradiție, aflată la a șasea generație, și ale cărei rădăcini se întind până în vremea lui Napoleon Bonaparte, al cărui cal ­ legenda spune ­ a fost potcovit în atelierul de fierărie al fondatorului afacerii, deschide, în Orți­ șoara, județul Timiș, o mică firmă, având ca obiect de activitate vânzarea de uti­ laje agricole la mâna a doua.

Numele acesteia: MEWI Import Export Agrar Industrietechnik. În acte, pentru că, cele prime patru litere au devenit, în timp, un brand în sine: MEWI. În primăvara lui 1995, firma își începe activitatea cu doar 5 angajați (iar până la sfârșitul anului vor fi, deja, 8; dintre aceștia, 3 sunt încă, în 2025). În pre­ zent, 30 de ani mai târziu, echipa MEWI numără peste 260 de membri.

PASIUNE ROMÂNEASCĂ ȘI PROFESIONALISM NEMȚESC Există momente în istoria unei com­ panii când au loc evenimente ”altfel”, momente memorabile, alte pietre de ho­ tar, la fel cum au fost majoratul MEWI, în 2013, când ni s­a spus că facem lucrurile cu ”pasiune românească și profesiona­ lism nemțesc.” Am inaugurat 6 filiale noi, în doar 3 ani. De asemenea, în cele patru ediții ale MEWI DEMO am demonstrat că avem cel mai puternic portofoliu din piața tehnicii agricole. În loc de bilanț, la împlinirea a 20 de ani de activitate, MEWI

1-28 Februarie 2025

Privind înapoi, suntem mândri de reușitele noastre, de tot ceea ce am construit, mai greu sau mai ușor. Am pus bazele multor colaborări care au rezistat și s-au consolidat de-a lungul acestor trei decenii, grație principiilor solide la care nu am renunțat niciodată și astfel am crescut împreună cu clienții noștri, învățând să facem mai mult și mai bine.

CRISTIAN DĂNESCU Director general MEWI

a ales să sărbătorească inaugurând un nou sediu. Întotdeauna am ridicat ștacheta tot mai sus. Și am plănuit, pen­ tru viitor, mai mult și mai greu.

TEHNOLOGIA E DE PARTEA FERMIERILOR ”Încă de la început, am încercat, în toți acești 30 de ani, să fim ceva care să­i intereseze pe fermieri, în lupta tot mai înverșunată cu indiferența care a cuprins lumea”, afirmă Leontin Coca, director Vânzări.

Am organizat constant evenimente, demonstrații în câmp, am participat la târguri agricole și am investit în

programe de pregătire atât pentru co­ legi, cât și pentru fermieri, pentru ca aceștia să învețe să utilizeze tehnologia în avantajul lor.

MEWI PUNE O NOUĂ PIATRĂ DE TEMELIE SUCCESULUI SĂU Ne propunem ca această nouă piatră de temelie pe care o reprezintă aniver­ sarea din 2025 să fie una care marchea­ ză, pe de o parte, continuarea misiunii de a aduce cele mai performante soluții pentru fermierii români, investind con­ stant în dezvoltarea filialelor actuale și deschiderea de noi puncte de lucru, mai aproape de clienți, în relația cu fermierii și în echipa noastră de oameni implicați, și, pe de altă parte, care marchează ma­ turitatea deplină a companiei. ”Urmă­ torii 30 de ani vor fi cel puțin la fel de dinamici și provocatori ca cei de până acum, iar noi suntem pregătiți să îi în­ tâmpinăm cu aceeași energie și dedi­ care”, spune Cristian Dănescu, director general MEWI.

CUM VOM SĂRBĂTORI? Urmăriți­ne pe social media, ur­ măriți­ne pe blog, participați la târ­ gurile tradiționale din industrie, la evenimentele pe care le vom orga­ niza sau la care vom fi invitați. Va fi un an festiv, iar noi vă invităm să fiți parte din istoria noastră!

91

92 Utilaje agricole

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NUNO VACAS ŞI ARTA IRIGĂRII ÎN AGRICULTURĂ

Cu tehnologii de irigare avansate precum tamburii Irriland şi monitorizarea prin telemetrie, fermierii pot obţine producţii mai mari şi mai stabile, reducând dependenţa de capriciile vremii.

C

u o experienţă vastă în manage­ mentul proiectării reţelelor de irigaţii, Nuno Vacas, inginer agro­ nom de origine portugheză, s­a stabilit în România pentru a­şi pune expertiza în slujba agriculturii. Din 2022, el gestio­ nează un sistem de irigaţii care acoperă 1.264 de hectare din cele 7.000 de hec­ tare exploatate de societatea KC TIMIŞ Management SRL, în apro­ pierea oraşului Buziaş, judeţul Timiş.

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

TAMBURII IRRILAND - FLEXIBILITATE ŞI EFICIENŢĂ ÎN IRIGAŢII Unul dintre pilonii sistemului de iri­ gaţii implementat în această fermă mo­ del este reprezentat de cei 24 de tamburi marca Irriland, achiziţionaţi prin inter­ mediul SIGMA România, importatorul exclusiv al acestui brand în ţara noastră.

Această investiţie permite iri­ garea a 900 de hectare, tam­ burii fiind configuraţi pentru a acoperi suprafeţe între 30 şi 40 de hectare fiecare. „Sistemul de irigare cu tamburi este util mai ales atunci când nu dispui de suprafeţe mari compacte. E mult mai uşor de manipulat un tambur. Ne dă o anumită flexibilitate şi mobilitate în mişcare.

De asemenea, cu ajutorul telemetriei putem localiza exact şi urmări precis su­ prafeţele irigate. Plus că sunt mai uşor de gestionat diferenţele dintre parcele”, ne­a explicat specialistul.

STRATEGIE ADAPTATĂ SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Diminuarea volumului de precipitaţii şi mai ales distribuţia lor neuniformă au impus aceste investiţii. „Dacă în 2023 am avut peste 400 mm de ploi între aprilie şi septembrie, anul trecut s­au înregistrat doar 218 mm, ceea ce a tre­ buit compensat prin irigaţii. Am dat şi 40 de mm de apă pe metrul pătrat anul trecut, pentru a reduce acest deficit de apă din sol. Pentru că din cauza căldurii excesive, şi evapotranspiraţia plantelor a fost la un nivel foarte ridicat. Dacă nu udam 3­4 zile, riscam să se usuce tot”, a ţinut să precizeze portughezul.

Utilaje agricole

Fără irigaţii, impactul asupra producţiilor agricole ar fi devastator. În zona noastră, unde nu s-a irigat, fermierii au recoltat în medie şi 2 tone de porumb la hectar. Noi, în sistem irigat, putem obţine o medie de 15 tone/ ha. De fapt, acesta este obiectivul nostru, de a maximiza producţia la hectar!

NUNO VACAS

Inginer agronom de origine portugheză

Pentru a face faţă arşiţei din vară, Nuno a decis devansarea perioadei de semănat la porumb cu trei săptămâni.

Acest lucru a contribuit la maximizarea producţiilor, obiectivul fiind atingerea unui randament de 15 tone pe hectar pentru porumbul irigat. La soia, pro­ ductivitatea variază între 3 şi 4 tone pe hectar, dar există potenţial de creştere, iar la grâu, irigaţiile au permis depăşirea pragului de 7 tone la hectar.

CREŞTEREA PROFITABILITĂŢII PRIN OPTIMIZAREA PRESIUNII DEBITULUI DE APĂ Tamburii sunt de regulă echipaţi cu un tun aspersor. Nuno a venit însă aici cu o inovaţie şi a dotat o parte din tam­ buri cu un braţ de împrăştiere pentru o

mai bună dispersie a apei. Astfel poate acoperi o suprafaţă mai mare. „În con­ diţii de vânt, tunul nu este atât de efi­ cient, pentru că raza de aplicare este afectată. De aceea am ales soluţia cu boom, pentru o mai bună uniformitate a aplicării. În plus, nu este nevoie de o presiune atât de mare. Doar undeva în­ tre 2,5 şi 4 bari, pe când tunul necesită 7­8 bari”, a constatat acesta. De aici rezultă şi anumite economii în ceea ce priveşte costurile cu energia. Tamburii sunt monitorizaţi în timp real printr­o aplicaţie care poate fi accesată fie de la calculatorul din birou, fie de pe telefonul mobil. Aceasta primeşte în permanenţă date de la un senzor de presiune montat pe tambur. Aplicaţia arată câţi tamburi sunt în funcţiune, ce presiune ... ››› 94

IRIGAŢIILE, O NECESITATE STRATEGICĂ Creşterea temperaturilor influenţate de schimbările climatice şi aportul din ce în ce mai scăzut de precipitaţii au transformat irigaţiile într­o necesitate pentru agricultură. „România are nevoie de sisteme moderne de irigaţii. Fără aceste in­ vestiţii, riscăm să pierdem o parte importantă din potenţialul agricol”, avertizează Nuno Vacas. Altfel, modelul implementat de KC TIMIŞ Management SRL împreună cu expertiza acestuia demonstrează că gestionarea eficientă a apei poate deveni o soluţie viabilă pentru provocările actuale din sectorul vegetal.

93

94 Utilaje agricole

DATE DE CONTACT

Strada Biharia, Nr. 26, Etaj 4, 013981, București, Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro ››› 93 ... are la intrarea în hidrant şi la ieşirea din aspersor, pe fiecare tam­ bur, precum şi suprafaţa irigată în acel moment.

CONTROLUL ŞI MONITORIZAREA PARAMETRILOR DE LUCRU Setările se fac de la un tablou de co­ mandă. Este vorba, de fapt, de un contro­ ller ataşat de tambur, în care sunt intro­ duşi diferiţi parametri, precum doza de aplicare, viteza de deplasare a tamburu­ lui, distanţa până la punctul de evacuare a apei, etc. Se ţine cont, desigur, de ba­ lansul hidric, de evapotranspiraţie şi de viteza vântului, indicatori care pot influ­ enţa eficienţa sistemului de irigat. „Dacă nu ai acces la toate aceste informaţii, rişti să irigi deficitar. Plus că, având deja un istoric, se pot face anumite ajustări pentru a optimiza producţiile. Evapo­ transpiraţia a crescut foarte mult în ulti­ mii ani. E nevoie de o determinare clară a necesarului de apă. Nu putem iriga în orb. Pentru că aplicarea în exces poate

1-28 Februarie 2025

fi la fel de dăunătoare pentru plante. Iar controlul presiunii apei pe reţea este extrem de important. De aceea avem această aplicaţie de monitorizare. Dacă ceva nu funcţionează cum trebuie, se trimit alerte şi notificări”, ne­a mărturi­ sit inginerul agronom.

GESTIONAREA RESURSELOR DE APĂ Tamburii pot fi deplasaţi pe o distan­ ţă de 400 până la 750 de metri, în funcţie de lungimea furtunului, iar sursa de apă

este râul Timiş. Pentru a scoate apa din râu se foloseşte un sistem de pompare cu plutitor. Astfel, apa este filtrată la su­ prafaţă şi se elimină riscul colmării as­ persorului. Este o soluţie ingenioasă şi mult mai eficientă pentru a scoate apa curată din râu. Apa este apoi adusă prin conducte într­un rezervor uriaş care se întinde pe 6 hectare şi are o capacitate de circa 300.000 de metri cubi, de unde este ulterior distribuită prin reţeaua de irigaţii pe suprafeţele agricole.

95

96 Utilaje agricole

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Spreaderul îţi consumă bugetul? Setează-l corect!

Primăvara este o perioadă esenţială pentru aplicarea îngrăşămintelor solide pe câmp. Eficienţa aplicării depinde însă de precizia şi uniformitatea lucrării, iar calibrarea corectă a echipamentelor joacă un rol crucial.

Î

ngrăşămintele solide, precum cele pe bază de azot, fosfor şi potasiu, oferă substanţele nutritive necesare pentru fazele iniţiale de vegetaţie. Azo­ tul (N) stimulează creşterea vegetativă, fosforul (P) este vital pentru dezvol­ tarea rădăcinilor şi pentru procesele energetice din plantă, iar potasiul (K) îmbunătăţeşte rezistenţa la stres şi ca­ litatea culturii. Aplicarea corectă şi la timp asigură o distribuţie uniformă a nutrienţilor, ceea ce duce la o creştere mai echilibrată şi la un randament mai mare la recoltare. O fertilizare necores­ punzătoare poate genera dezechilibre nutriţionale care afectează sănătatea plantelor şi le fac mai vulnerabile la boli şi dăunători.

CALIBRĂRILE CORECTE FAC DIFERENŢA ÎNTRE SUCCES ŞI RISIPĂ O distribuire uniformă a îngrăşămân­ tului asigură un aport egal de nutrienţi pe întreaga suprafaţă. Zonele cu supra­ dozaj pot afecta sănătatea plantelor,

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

Tu ți-ai setat corect spreaderul? Evită risipa de bani pe îngrăşăminte! iar cele cu subdozaj duc la producţii slabe. Calibrarea corectă a spreaderu­ lui previne risipa de îngrăşăminte, re­ ducând costurile cu inputurile. O distri­ buire precisă a materialului fertilizant minimizează riscurile de aplicare în exces, care pot afecta negativ mediul prin scurgerea nutrienţilor în apele subterane sau de suprafaţă. Astfel, o calibrare corectă a maşinii ajută la re­ ducerea impactului negativ asupra me­ diului. De asemenea, utilizarea optimă a spreaderelor reduce uzura acestora şi contribuie la obţinerea unor performanţe con­ stante în timp.

8 REGULI ESENȚIALE Cum să-ţi pregăteşti spreaderul pentru o distribuţie perfectă a îngrăşămintelor?

Consultă manualul echipamentului! Respectă specificaţiile teh­ nice oferite de producător pentru tipul de îngrăşământ utilizat (densitate, di­ mensiunea granulelor, rata de aplicare recomandată). Notează setările iniţiale sugerate de producător pentru debit şi lăţimea de lucru.

Pregăteşte echipamentul! Curăţă distribuitorul de reziduuri sau praf. Verifică dacă toate componentele (discuri, lamele, deschideri) sunt în stare bună şi funcţionează corect. Asigură­te că toate angrenajele sunt bine lubrifiate.

Verifică granulaţia şi greutatea îngrăşământului! Testează di­ mensiunea granulelor şi compară cu cerinţele distribuitorului. Dacă granulele

1.

2.

3.

Utilaje agricole

sunt prea mari sau prea mici, ele pot afecta uniformitatea împrăştierii. Mă­ soară densitatea îngrăşământului, de­ oarece aceasta influenţează setările de calibrare.

Setează rata de aplicare dorită! Ţine cont de recomandările agro­ nomice şi ajustează deschiderea dis­ tribuitorului conform specificaţiilor din manual pentru a obţine această rată.

Testează lăţimea de lucru! Pla­ sează tăviţe de colectare la in­ tervale regulate pe lăţimea de lucru, pentru a evalua uniformitatea distri­ buţiei. Realizează un test static (rotind

4.

5.

manual mecanismul distribuitorului şi măsurând cantitatea colectată) sau unul dinamic (aplicând îngrăşământ pe o distanţă scurtă la viteza de lucru obiş­ nuită şi măsoară distribuţia).

Ajustează setările dacă e nevoie!

Repetă testele până când distri­ buţia este uniformă pe întreaga lăţime de lucru.

6.

7.

Recalibrează periodic! Practic, e nevoie de o calibrare a echipa­ mentului de fiecare dată când schimbi tipul de îngrăşământ sau lăţimea de lucru. Înregistrează setările optime!

Notează setările folosite pentru fiecare tip de îngrăşământ, pentru a economisi timp la utilizările viitoare.

8.

VERIFICĂRI TEHNICE OBLIGATORII Deşi poate părea banal, este esen­ ţial să verifici înainte de a te apuca de treabă dacă distribuitorul este aliniat corect în spatele ... ››› 98

97

98 Utilaje agricole

››› 97 ...tractorului. Adică să nu fie încli­ nat într­o parte sau alta, fapt ce ar putea afecta uniformitatea împrăştierii îngră­ şămintelor pe lăţimea de lucru. Totodată, trebuie să te asiguri că echipamentul este stabil şi că nu se va clătina dintr­o parte în alta pe teren. În ceea ce priveşte interiorul spreaderului, prioritatea este funcţionarea corectă a agitatorului. „Rolul acestuia este să asigure un flux constant de îngrăşământ către discuri.

Diferitele tipuri de îngrăşăminte vor cur­ ge din distribuitor la viteze diferite. Chiar şi acelaşi tip de îngrăşământ, dacă este stocat în condiţii diferite, va avea o rată de curgere diferită”, aflasem la un mo­ ment dat de la specialiştii Kverneland.

1-28 Februarie 2025

ATENŢIE LA FORMA ÎNGRĂŞĂMINTELOR! Pentru a avea rezultate bune la apli­ carea îngrăşămintelor minerale este extrem de importantă determinarea proprietăţilor fizice ale materialului fer­ tilizant, în special a formei. „Chiar dacă se foloseşte un anumit tip de îngrăşă­ mânt al unui anume furnizor, pot exista diferenţe între loturi. Cu sistemul de mă­ surare a îngrăşământului putem vedea exact ce îngrăşământ am primit pentru a seta maşina astfel încât să putem îm­ prăştia uniform cantitatea de îngrăşă­ mânt dorită”, susţine Bogdan Ciobanu, manager de produs la AgroConcept, im­ portatorul exclusiv al mărcii Kverneland în România.

REDUCEREA PIERDERILOR ŞI MAXIMIZAREA RANDAMENTELOR Aşadar, optimizând aplicarea îngră­ şămintelor minerale printr­o calibrare corectă a echipamentelor şi prin adap­ tarea practicilor la specificul fiecărei culturi şi fiecărui teren, veţi putea eco­ nomisi bani şi resurse importante.

O distribuţie uniformă a fertilizanţilor nu doar că reduce pierderile economice, ci contribuie şi la maximizarea randa­ mentelor, asigurând culturilor o nutriţie echilibrată. În plus, prin utilizarea efici­ entă a resurselor, veţi proteja mediul, evitând acumularea excesivă de nutri­ enţi în sol sau contaminarea apelor. Cali­ brarea regulată a spreaderului, ajustarea setărilor pentru fiecare tip de îngră­ şământ şi testele periodice sunt astfel esenţiale pentru a obţine cele mai bune rezultate.

TIPURI DE ÎNGRĂŞĂMÂNT Din punct de vedere al densităţii, există trei tipuri de îngrăşământ: Fertilizanţii foarte uşori, cum este ureea, care are o densitate de 0,75­0,8 gr/cmc; Îngrăşământul normal (amoniu, NPK) ­ cu densităţi în jur de 1; Îngrăşămintele grele, cum este sulfatul de potasiu, care are o den­ sitate de 1,2 şi chiar peste.

• • •

99

30 DE LUNI CU DOBÂNDĂ 0%

PENTRU NOUL TĂU TRACTOR T7 HD GENESIS.

T7.290 HD GENESIS T7.315 HD GENESIS

• Putere maximă 288 CP / 313 CP • Transmisie cu variație continuă AutoCommand™ • Cotieră modernă SideWinder™ Ultra • Personalizare în funcție de activitate cu 11 butoane configurabile • Manșă multifuncțională CommandGrip™

• Display central color InfoView™ pentru afișarea parametrilor de bază • Monitor cu ecran tactil IntelliView™ 12 cu diagonală de 30,4 cm • Sistem de monitorizare de la distanță MYPLM Connect • Sistem de ghidare automată IntelliSteer® • Cuple hidraulice configurabile

Ofertă supusă unor termene și condiții, valabilă în limita stocului disponibil. Imagine cu titlu de prezentare.

www.agroconcept.ro

100

1-28 Februarie 2025

101

102 Utilaje agricole

Cum acționează hoții de tractoare în Europa de Vest?

Hoții de tractoare și­au intensificat acțiunile ilicite în vestul Europei. Furturile de tractoare și mașini agricole în regiune par scăpate de sub control! Multe dintre utilajele furate ajung și în România!

Imagine cu caracter ilustrativ Foto generată cu AI

MĂSURI NECESARE

uropa de Vest se confruntă cu o creștere alarmantă a furturilor de tractoare și utilaje agricole. Țări pre­ cum Olanda, Belgia și Germania au rapor­ tat o intensificare a acestor infracțiuni, iar autoritățile descriu situația drept o „ciumă rurală”. Bandele de hoți, de origine est­eu­ ropeană, acționează cu o brutalitate extre­ mă și reușesc să opereze aproape nede­ ranjate, în ciuda măsurilor de securitate.

E

Moreno van Loenhout, expert în preve­ nirea criminalității, a subliniat că tractoa­ rele furate sunt transportate rapid peste granițe, deseori ajungând pe piața nea­ gră din România. Furturile de tractoare din regiunile rurale, precum Flevoland, au loc de mai multe ori pe săptămână.

Aceste incidente sunt dificil de cuanti­ ficat exact, deoarece tractoarele și uti­ lajele agricole nu sunt înregistrate ca un grup separat de bunuri furate în baza de date a poliției.

De asemenea, Germania și Belgia au raportat situații similare. În Germania, autoritățile au interceptat camioane la granița polono­germană, în care se aflau utilaje agricole furate.

CUM ACȚIONEAZĂ HOȚII DE TRACTOARE ÎN FERME? În Olanda, presa locală a atras atenția asupra acestui fenomen prin titluri alar­ mante precum „Furat astăzi, mâine în Polonia”, scrie Agrarheute. Consilierul

ROMÂNIA, DESTINAȚIE ȘI SURSĂ PENTRU TRACTOARE FURATE Mai multe indicii arată că România este o destinație frecventă pentru aces­ te utilaje. Dealerul de tractoare Michiel Spriensma din Groningen, Olanda, a

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1-28 Februarie 2025

Îmbunătățirea schimbului de in­ formații între țări, utilizarea tehno­ logiei avansate pentru urmărirea utilajelor și înăsprirea controalelor la frontiere ar putea reduce numă­ rul acestor infracțiuni. De aseme­ nea, fermierii ar trebui să inves­ tească în sisteme de securitate mai avansate, cum ar fi dispozitivele de urmărire GPS, alarmele inteli­ gente și blocajele mecanice pentru tractoare. Gravitatea fenomenului necesită o abordare coordonată între autoritățile naționale și inter­ naționale pentru a proteja munca fermierilor și pentru a combate bandele de hoți de tractoare care terorizează mediul rural. În Româ­ nia, pagubele anuale cauzate de furturile agricole se ridică la milioa­ ne de euro, afectând nu doar fermi­ erii mici, ci și companiile mari. declarat că trei tractoare furate din se­ diul companiei sale au fost localizate în România. Totuși, recuperarea trac­ toarelor furate este incertă, iar hoții de tractoare rămân, de cele mai multe ori, nepedepsiți.

România nu este doar o destinație pentru utilaje furate, ci se confruntă și cu furturi interne. De exemplu, în februarie 2024, polițiștii din Iași au efectuat per­ cheziții în județele Iași, Sibiu și Neamț, în urma cărora au fost identificate și re­ cuperate două tractoare în valoare de 110.000 de euro, suspectate a fi furate.

Pe lângă furtul întregilor utilaje, exis­ tă o tendință în creștere a furturilor de componente esențiale, precum siste­ mele GPS.

103

104 Taurine

EFICIENŢA CREŞTERII JUNINCILOR

Vârsta la prima fătare şi rata de reformă

Costul creșterii junincilor este influențat în principal de managementul efectivului (vârsta la prima fătare, rata de înlocuire şi mortalitate) și de indicatorii economici (costurile de întreţinere).

P

rin managementul tineretului femel de reproducţie - al junincilor - în fermele de vaci de lapte trebuie să se urmărească minimizarea costurilor, însă fără a afecta potenţialul viitor de producţie şi de reproducţie al animalelor.

MANAGEMENTUL TINERETULUI DE REPRODUCŢIE Eficienţa activităţii de reproducţie este esenţială pentru producţia de lapte şi implicit pentru rentabilitatea fermei.

cât mai repede după începutul lactației. În cazul tineretului, eficiența activităţii de reproducţie, respectiv instalarea gestaţiei, este crucială pentru succesul financiar al fermei.

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Unul dintre cei mai importanți factori economici care determină profitabilitatea unui efectiv la muls este numărul mediu de zile în lactaţie. Acest parametru depinde, evident, de instalarea gestaţiei la vaci

CREȘTEREA JUNINCILOR ÎNSEAMNĂ 15-20% DIN COSTURILE FERMEI Managementul adecvat al tineretului femel de reproducţie se face în funcţie de rasă şi de specificul fermei.

Viţelele trebuie însămânţate imediat ce au atins vârsta, dezvoltarea şi greutatea corporală adecvate, deoarece se estimează că 15 până la 20% din costurile totale ale unei ferme de lapte sunt asociate cu creșterea junincilor. Cea mai importantă parte a costului creșterii junincilor e reprezentată de numărul zilelor de furajare înainte de prima fătare.

Sursa foto: iStock.com/Clara Bastian

Pe măsură ce vârsta la prima fătare crește, crește și necesarul de spaţiu pentru adăpostire a junincilor și pentru furaje, precum şi nevoia de forță de muncă.

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

Sursa foto: iStock.com/Diane Kuhl

Taurine 105

RATA DE REFORMĂ DETERMINĂ NECESARUL DE JUNINCI În economia fiecărei ferme, costul creşterii tineretului de reproducţie, respectiv a junincilor, nu se referă doar la cheltuielile legate de furajare, întreţinere şi tratamentele sanitar-veterinare. De fapt, principalul factor care afectează costurile totale cu creşterea junincilor (tineretul de înlocuire) este rata de reformă din fermă. Cu cât rata de reformă este mai mare, cu atât nevoia de juninci şi, implicit, costurile cresc. Tocmai de aceea, practic, reducerea ratei de reformă va avea un impact total uriaş în "economia" creşterii junincilor şi în managementul fermei.

De exemplu, scăderea ratei de reformă de la 35% până la 25% poate reduce substanţial necesarul de juninci şi implicit costurile totale cu tineretul de înlocuire, iar surplusul de tineret femel (şi/sau juninci) poate fi valorificat prin vânzare.

VÂRSTA MEDIE LA PRIMA FĂTARE Pe măsură ce nutriția, condiţiile de întreţinere și starea de sănătate generală a tineretului de reproducţie s-au îmbunătățit, fermierii au adoptat măsuri pentru a reduce vârsta medie la prima fătare.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii de la Penn State Extension

(SUA), al doilea factor ca importanţă în analizarea costurilor creşterii junincilor este vârsta medie la prima fătare.

Astfel, în Statele Unite, conform statisticilor recente, în fermele de vaci de lapte (la rasa Holstein) vârsta medie la prima fătare a scăzut sub 25 de luni.

Datele statistice colectate de Universitatea din Pennsylvania (SUA) şi Dairy Herd Information (DHI), care pot fi consultate scanând codul QR, arată că şi de la junincile care fată înainte de vârsta de 24 de luni se pot obține producții mari de lapte. Cu toate acestea, numărul de juninci cu o producţie mai ridicată de lapte crește pentru fiecare categorie de la 20 de luni până la 23 de luni și apoi scade după vârsta de 28 de luni la prima fătate.

Studiile DHI arată că pentru fiecare lună peste vârsta 24 de luni la prima fătare, costurile totale de creștere cresc cu 5% pe lună/junincă.

Reducerea vârstei la prima fătare se traduce printr-o rentabilitate mai mare.

Cu toate că unele studii arată că junincile fătate la vârste mai înaintate au produs mai mult lapte în prima lor lactație, atunci când s-au calculat randamentele pe viața productivă, junincile care au fătat la vârste mai mici au produs mai mult lapte per total viață productivă.

COSTURILE CU FURAJELE Acestea reprezintă de obicei 60% din cheltuielile totale pentru creșterea junincilor. La furajare, cea mai "scumpă" perioadă de vârstă este de la naștere până la înțărcare, din cauza costurilor mari cu forța de muncă și cu hrana per animal.

SFATURI PRACTICE Monitorizaţi permanent costu­ rile programului de creştere a tine­ retului femel de înlocuire, fără a reducere "calitatea" junincilor. Iată câteva potenţiale căi de reducere a costurilor pentru creșterea juninci­ lor în fermele de vaci de lapte: Hrăniți vițeii cu hrană lichidă ief­ tină, dar de calitate!

Folosiţi furaje concentrate de ca­ litate și "gustoase"!

Analizați permanent furajele și ajustaţi rațiile pentru toate catego­ riile de vârstă!

Monitorizați dimensiunea loturi­ lor și variațiile de greutate ale indi­ vizilor în cadrul grupurilor!

Mențineţi un ritm de creştere în greutate (spor mediu zilnic) cons­ tant!

• • • • •

106 Ovine și caprine

Ce conține un bun înlocuitor de lapte pentru miei?

Dacă se doreşte mulgerea oilor de lapte, mieii sunt separaţi de mame şi alăptaţi artificial cu lapte integral (de oaie) sau cu substituenți de lapte - aşa-numitul "lapte praf" până la înţărcare. Dar ce înlocuitori de lapte folosim? un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

ieii nou-născuți au nevoie de factorii imunitari prezenţi în colostru - pentru asigurarea imunităţii în primele zile de viaţă. Este esențial pentru supraviețuirea și sănătatea ulterioară a mielului ca acesta să primească cât mai mult colostru de la mama sa în primele două zile de viaţă. Atenție! Înlocuitorii de lapte sau laptele integral nu poate fi folosit ca înlocuitor pentru colostru!

DE CE ESTE IMPORTANTĂ COAGULAREA? La mieii nou-născuţi, capacitatea de a secreta enzime digestive în salivă și din stomac este mare, în timp ce secreția de enzime pancreatice și bile în intestinul subțire este scăzută. Datorită cheagului, este foarte important ca substituenţii de lapte pentru miei pe bază de lapte praf integral sau lapte praf degresat să conţină cazeină. În primele 3-4 săptămâni de viaţă, acest proces se inversează lent și digestia în intestinul subțire devine mai importantă. În această perioadă mielul începe să mănânce hrană solidă.

CUM SE FACE DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA LAPTELUI? Proteina din laptele de oaie (şi de vacă) constă din cazeină și proteine din zer. Cazeinele sunt proteinele care formează coagul în abomasul sau „stomacul” animalului tânăr. Odată ajunsă în

1-28 Februarie 2025

Un bun înlocuitor de lapte trebuie să aibă un nivel corect de proteină şi grăsime animală.

MARIUS UICOABĂ

Specialist Fides Agro România

107 Ovine și caprine 107 ATENŢIE! Nu hrăniţi mieii cu lapte de vacă sau cu înlocuitori de lapte pentru viţei, deoarece compoziția laptelui de oaie este semnificativ diferită de cea a laptelui de vacă. Laptele de oaie are un conținut mult mai mare de substanţă solidă decât laptele de vacă și este mai bogat în grăsimi. În cazuri excepţionale, înlocuitorii pe bază de lapte de vacă pot fi folosiţi pentru a crește mieii doar dacă diluarea se face astfel încât să reflecte conținutul mai mare de solide din laptele de oaie. stomac, o combinație de acizi și enzime (cheag), produse de peretele stomacului, transformă laptele în câteva minute într-un "caș". Acest lucru oferă enzimelor induse de alăptare (lipaze), produse de glandele salivare și depozitate în salivă și în stomac, șansa de a digera și elibera corespunzător lipidele și alți nutrienți ”cașul” acționează într-adevăr ca un mecanism de eliberare lentă. Apoi nutrienții încet, împreună cu proteinele din zerul stors din caș, prin contracțiile stomacului, trec în intestinul subțire, unde vor fi absorbiți în sânge. Procesul de coagulare la nou-născutul rumegător, care a evoluat de-a lungul a milioane de ani, îndeplinește o funcție importantă în digestia laptelui și absorbția nutrienților.

CUM ALEGEM ÎNLOCUITORUL DE LAPTE? Alegerea unui bun înlocuitor de lapte ar trebui să se facă după "etichetă" - adică în funcţie de ingredientele pe care le conţine şi nu după preţ. "Un bun înlocuitor de lapte trebuie să aibă un nivel corect de proteină şi grăsime animală.

Este normal ca o parte din proteine şi grăsime să fie din surse vegetale, dar de bună calitate şi digestibilitate. Desigur, fiecare şi-ar dori un "lapte praf adevărat" - care să fie numai din lapte natural - adică lapte integral (sau zer) deshidratat. Dar este o utopie să crezi că poţi găsi lapte integral deshidratat la un preţ mai mic decât preţul de piaţă al laptelui. De aceea înlocuitorii de lapte (lapte praf) conţin şi proteine, şi grăsimi din surse vegetale. De asemenea, înlocuitorii de lapte mai trebuie să conţină un pachet bun de vitamine și de minerale", ne-a explicat Marius Uicoabă, specialist Fides Agro România.

ATENŢIE LA TEMPERATURA DE ADMINISTRARE! Un bun înlocuitor de lapte pentru miei "trebuie să aibă 26% grăsime şi cca. 26% proteină". În plus, Marius Uicoabă recomandă să se acorde atenţie diluţiei: "În general, o diluție corectă este 1:6, adică la 200 g lapte praf - cântărit, nu măsurat, un litru de apă. De asemenea, temperatura la care diluează și apoi se administrează este importantă. La prepararea amestecului temperatura trebuie să fie de circa 42-45 grade, pentru ca până la administrare să nu scadă sub 38 de grade, mai ales în condiţii de iarnă". Înlocuitorii de lapte trebuie să conţină şi minerale (seleniu, zinc, cupru, etc.) şi aminoacizi (lizină, metionină, treonină). Marius Uicoabă recomandă

ca înlocuitorul de lapte să fie acidulat pentru a susține "sănătatea intestinală" a mieilor sugari.

FURAJUL SOLID STIMULEAZĂ DEZVOLTAREA RUMENULUI Încă din perioada de alăptare, mieii trebuie obişnuiţi cu hrana solidă - un furaj starter de bună calitate şi cu digestibilitate înaltă. "Recomand un starter cu 18-19% proteină, chiar şi 16% dacă are o digestibilitate bună. Chiar din primele zile în care se administrează laptele praf este bine să fie pus la dispoziţia mieilor şi un furaj starter. La început mieii nu vor mânca, vor ciuguli, dar se vor obişnui cu furajul solid, ceea ce ajută la dezvoltarea rumenului şi a tractului digestiv", a explicat Marius Uicoabă.

108 Reportaj FERMA

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Florin Firoiu aduce Alpii în Oltenia!

”Gruyere oltenesc” de la Gura Padinii, brânza maturată de inspirație elvețiană produsă într-o mică fermă de familie.

Florin Firoiu și-a dorit să iasă pe piață cu ceva mai mult decât clasica brânză, cu un produs obținut local și de calitate.

Î

ncepând în 2013 cu o singură vacă primită în dar, Florin Firoiu, fermierul din Gura Padinii, județul Olt, a construit cu răbdare o fermă ce include astăzi 11 capete de bovine, dintre care 8 adulte și 3 vițele.

Alegerea sa inițială a fost rasa Bălțată de tip Simmental, pentru care a utilizat material genetic de la cei mai buni tauri ai rasei. În ultimii doi ani, a început metisarea cu Red Holstein pentru a mai crește producția de lapte.

GRUYERE DE INSPIRAȚIE ELVEȚIANĂ, PRODUS ÎN ROMÂNIA! Procesarea laptelui a fost un element central încă de la început. Pe lângă brânză proaspătă și telemea, Florin produce și cașcaval, de fapt o brânză maturată sau ”fromage”, pe care o numește cu mândrie „Gruyere-ul oltenesc”. Inspirată din tradițiile elvețiene și franceze, aceasta este o brânză de tip alpin, cu pastă semitare și miros floral.

PRIVIND ÎN URMĂ, LA ANUL 2024… ”Producția a fost bună pentru că am învățat niște lecții în anii trecuți. Canicula este un factor perturbator care scade producția chiar și cu 30-40%.

Cum la mine în lunca Dunării începând cu luna iunie temperaturile sunt ridicate, producția scădea enorm, chiar dacă am pășunea bună. Din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, vacile nu mai mâncau, așa că noaptea, când le aduceam acasă la grajd de la pășune, am suplimentat furajarea, începând cu luna iunie. În acest fel, producția nu mi-a mai scăzut foarte mult, câștigul fiind evident chiar dacă am furajat din stoc”, ne spune fermierul din Gura Padinii.

”Problema cea mare în 2024 a fost seceta. La noi în sud cultura de porumb a fost calamitată în întregime, iar lucerna extrem de slabă, așa că pentru iarnă am cumpărat aproximativ 90% din necesarul de furaje”, recunoaște Florin Firoiu.

DE LA BĂLEGAR LA CAȘCAVAL ”Sper ca dereglementarea să fie un obiectiv politic și administrativ cât mai repede de pus în practică întrucât, spre exemplu, OMS 119/2014 rămâne în continuare un obstacol pentru crearea sau dezvoltarea fermelor în mediul rural. Importăm hrană de aprope 10 miliarde de euro anual, deci depindem de lanțuri de alimentare lungi pentru că la noi procesarea este inexistentă iar producția, materia primă este, de multe ori, exportată, de unde se întoarce apoi cu plus-valoarea, dar pe trasee lungi, deci cu prețuri mari, mult mai mari față de cazul în care ar fi fost produsă local”, spune fermierul oltean.

Suntem cetățeni europeni și avem drepturi, dar ne pute vaca, de exemplu, însă când ducem la gură un cașcaval, un iaurt, o friptură nu ne pute! Aici există o uriașă disonanță a unor cetățeni, vecini, rude etc., pentru că ei nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că nu poți avea produse locale, ieftine și proaspete, fără să ai zgomote, mirosuri, fără cucurigu, fără muuu, fără miros de bălegar…

FLORIN FIROIU

Crescător de bovine în jud. Olt

1-28 Februarie Februarie 2025 2025

Reportaj FERMA 109 expuși. ”Piața nu se poate schimba chiar atât de mult încât să nu mai cumpere ce produc eu, adică mâncare proaspătă, de aceea cred că dacă produci calitate și cu un preț rezonabil, nu ai cum să te temi că rămâi cu marfa pe stoc. Plus că satele se depopulează masiv, tinerii nu mai cresc animale, ci pleacă fie în străinătate, fie în marile orașe, iar bătrânii nu mai țin animale pentru că nu mai pot”, mărturisește fermierul.

FURAJARE ECHILIBRATĂ ȘI LIBERTATE DE MIȘCARE ”În ferma mea, sănătatea și productivitatea animalelor depind în cea mai mare parte de furajare, așa că am încercat să mă țin de recomandările specialiștilor: furajare cât mai echilibrată și mișcare cât mai mult timp din an. De aceea e un avantaj pentru mine faptul că pot ieși la pășunat aproape 7-8 luni pe an”, explică Florin Firoiu. ”DE 12 ANI MIZĂM PE CALITATE!” ”Eu vând lapte prospăt foarte puțin, nesemnificativ din totalul producției, brânza și cașcavalul fiind produsele pe care am mizat încă de acum 12 ani, de când am început activitatea. Am urmărit încă de la început procesarea și închiderea circuitului cu vânzarea directă, altfel o gospodărie sau o fermă mică nu poate supraviețui. Pe viitor nu-mi doresc o diversificare a produselor, e dificil de făcut asta, voi menține însă calitatea produselor pe care le am”, afirmă crescătorul.

AȘTEPTĂRI ȘI PLANURI PENTRU 2025 ”Sunt multe de făcut și de îmbunătățit în fermă. Sper să

fac aceste lucruri în viitorul apropiat, după ce voi achiziționa un nou teren în extravilan unde să fac un grajd nou și să croiesc totul fără a mai face greșelile pe care le-am făcut până acum: greșeli de proiectare, de flux tehnologic etc. Îmi doresc să mai cresc un pic efectivul ca să nu mai am variații mari de producție, adică să am un minim de 10 vaci la muls, de exemplu, ca să am continuitate și pe procesare, indiferent de momentul din an”, explică Florin Firoiu.

ADAPTAREA LA FLUCTUAȚIILE DE PE PIAȚĂ Fermierul de la Gura Padinii este de părere că o gospodărie sau o fermă mică rezistă mai bine unor șocuri, unor crize, cei mari sunt mult mai

FĂRĂ SUBVENȚII ȘI CREDITE! ”Subvențiile sunt binevenite, dar eu nu vânez subvenții, nu beneficiez de SCZ, nu am avut scheme bănoase precum cele de la ecologic sau agromediu, pentru că am teren foarte puțin și nu sunt înscris nici în asociația crescătorilor de Bălțată… Poate că ar fi fost bine dacă intrau în fermă ceva bani în plus din subvenții. Deci, la subvenții voi aplica pe viitor, în măsura în care mă voi încadra, iar la finanțări bancare voi apela dacă va fi necesar, dar cu prudență și după calcule serioase”, spune fermierul.

Florin Firoiu admite că va trebui să facă niște investiții pentru a reduce costurile și a crește profitabilitatea fermei. ”Sunt necesare investiții care să mă ajute să produc mai mult furaj și mai ieftin, cum ar fi o instalație de irigare pentru pășune sau pentru lucernă. Nu mă gândesc deocamdată să investesc în tehnologii performante. Spre exemplu, acum mulg la bidon, iar numărul mic de animale nu-mi permite să mă gândesc, spre exemplu, la un robot de muls; ar fi o cheltuială enormă care nu se amortizează în ferma mea. Consider că trebuie să existe totuși un echilibru între dorințe și pragmatism!”, este de părere fermierul.

110 Bunăstarea suinelor

Proiectul WelFarmers

O mână întinsă crescătorului român de porc Comisia Europeană pregătește noi reglementări privind standardele de bunăstare a animalelor. Noua legislație este de așteptat să intre în vigoare până în 2027, cu anumite perioade de tranziție, până la implementarea completă.

E

ste de netăgăduit faptul că UE are deja cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor din lume și, cu toate acestea, Comisia Europeană s-a angajat să revizuiască legislația actuală, conform dovezilor științifice actualizate, să realizeze evaluarea impactului economic al acestui demers, precum și consultarea publică. Bunăstarea animalelor este considerată un pilon important al sustenabilității și în sectorul de creștere a suinelor, deoarece este legată de sănătatea și productivitatea acestora, de siguranța și securitatea alimentară, dar și de eficiența economică a fermelor.

1-28 Februarie 2025

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A DOUA CEA MAI MARE SURSĂ DE PROTEINĂ ANIMALĂ Carnea de porc este a doua cea mai mare sursă globală de proteină animală, după cea de pui. Producția mondială de carne a crescut din 2000 până în 2021 cu 53%, carnea de porc reprezentând 34%

din această creștere, iar fermierii europeni produc 26% din carnea de porc la nivel mondial. Pe de altă parte, însă, bunăstarea animalelor este o provocare majoră pentru majoritatea fermierilor crescători de porci, care s-au confruntat în ultimele decenii cu dificultăți în privința respectării legislației UE și, în paralel, în fața multiplicării solicitărilor consumatorului european de a avea acces la o carne de porc sustenabilă. La modul ideal, însă, ar trebui, de fapt, să fim preocupați atât de bunăstarea animalelor, cât și de cea a oamenilor, alături de prezervarea condițiilor de mediu.

Sursa foto: iStock.com/dennisvdw

Sursa foto: iStock.com/Nicola Ferrari

Bunăstarea suinelor 111

MĂSURI DIRECTE DE EVALUARE A BUNĂSTĂRII În acest context, au fost dezvoltate diverse măsuri directe - prin analiza comportamentului animal - care să evalueze starea de bunăstare efectivă a porcului prin măsurarea, de exemplu, a fricii, a stării de sănătate sau a integrității fizice a acestuia. Aici se încadrează schema Welfare Quality®, care este un protocol binecunoscut în evaluarea bunăstării suinelor, bazat în principal pe criterii care includ următorii indicatori larg acceptați: Absența foamei și setei prelungite;

•

• Confortul termic; • Absența leziunilor, bolilor și a durerii

induse de procedurile manageriale din ferme, dar și multe altele.

MĂSURAREA INDIRECTĂ A BUNĂSTĂRII Pe de altă parte, evaluarea bunăstării animale pe baza resurselor reprezintă măsurarea indirectă a bunăstării, deoarece, de fapt, urmărește capacitatea sistemului de creștere de a asigura suinelor acele condiții la care aceștia se pot adapta, fără a le pune în pericol bunăstarea. Monitorizarea măsurilor bazate pe resurse poate fi utilă în ... ››› 112

112 Bunăstarea suinelor

Sursa foto: iStock.com/ Colin Bushell

Partea cea mai importantă este aceea că și România face parte din acest proiect unic - WelFarmers - prin intermediul USAMV Cluj-Napoca și al Asociației Producătorilor de Carne de Porc (APCPR). Un proiect cu și pentru producătorul român de carne de porc, la care sunteți invitați să participați! ››› 111 ... identificarea factorilor de risc care conduc, sau pot conduce, la apariția unor probleme reale ale bunăstării suinelor, elemente care pot fi măsurate prin evaluarea diverselor tipuri de comportament animal. În această categorie intră, de exemplu, tipul de pardosea, sistemul de furajare, densitatea efectivelor, temperatura mediului ambiant, toate corelate cu vârsta animalului. Prin urmare, monitorizarea comportamentului animalelor, cât și a elementelor indirecte care le pot afecta comportamentul sunt considerate a fi abordări promițătoare pentru consilierea crescătorilor de porci în controlul și îmbunătățirea condiţiilor de bunăstare a acestora.

PROBLEME CONTROVERSATE ȘI NEREZOLVATE Deși bunăstarea porcilor este reglementată de legislația UE din 1991, unele probleme importante rămân controversate și nerezolvate încă, cum ar fi, spre exemplu, utilizarea boxelor de fătare, a celor destinate inseminării și primei faze a gestației, castrarea, suficiența spațiului individual acordat, materialele de îmbogățire și așternutul ori practicarea amputării de rutină a cozilor. De fapt, amputarea cozilor este interzisă în UE, dar permisă în anumite condiții excepționale. Cu toate acestea, măsura este încă aplicată pe scară largă în majoritatea țărilor europene.

Conformarea fermelor din statele membre UE la aceste prevederi este ex-

1-28 Februarie 2025

trem de diversă, iar ONG-urile care militează pentru drepturile animalelor pun o presiune constantă asupra Comisiei Europene (CE), în vederea armonizării și uniformizării aplicării legislației privind bunăstarea animalelor la nivelul întregii UE. ȘI FERMIERILOR LE PASĂ DE BUNĂSTAREA ANIMALELOR Această problemă este, de asemenea, o preocupare și pentru fermieri, întrucât aceștia au susținut întotdeauna necesitatea standardizării întregii legislații europene, tocmai pentru a evita orice denaturare a concurenței loiale între statele membre. Există, prin urmare, o voință clară din partea fermierilor de a face progrese și de a conduce procesul de schimbare, fiind însă esențială valorificarea experienței de succes acumulată, tocmai pentru a atinge acest obiectiv, dar și pentru a disemina rezultatele pozitive în rândul tuturor fermierilor europeni. Crescătorii de porci sunt dispuși

să facă un pas înainte, să investească și să facă parte în procesul de cercetare, pentru proiectarea în comun a viitorului și de a se evita modificările legislative impuse de sus în jos, care arată adesea ca niște obligații ce amenință să le pună capăt activității.

UN PROIECT CU ȘI PENTRU CRESCĂTORUL DE PORC Toate aceste elemente reprezintă obiectivul major al proiectului WelFarmers, care își propune crearea unei rețele active, formată din organizații de crescători de porci, cercetători, consilieri și alți actori relevanți din acest sector. În cadrul fiecărei dintre cele patru teme de inovare în favoarea bunăstării porcilor, proiectul WelFarmers va identifica cele mai bune practici și instrumente existente, precum și provocările cu care crescătorii de porci se confruntă în respectarea noilor standarde de bunăstare a animalelor.

CELE MAI BUNE PRACTICI DE BUNĂSTARE Proiectul WelFarmers va evalua, în cele din urmă, impactul economic și de mediu al celor mai bune practici aplicate în ferme, pentru al asigura sustenabilitatea producției de carne de porc, menținerea locurilor de muncă din sector și asigurarea unei competitivități reale cu țările terțe care nu oferă aceleași standarde de calitate a produselor alimentare.

Scanează codul QR și accesează informații detaliate despre Proiectul WelFarmers!

un articol de SIMONA EHMANN | mai multe pe această temă www.kraiburg-elastik.com

Salvați animalele, protejați profitul!

Știați că o vacă din zece este sacrificată prematur din cauza afecțiunilor podale?

Doar trei sferturi dintre crescători dau importanță acestei probleme: pododermatita, „inamicul tăcut” din fermele de vaci cu lapte!

C

3.

1.

2.

CUM EVITĂM PODODERMATITA? Aleile de mișcare și suprafețele de odihnă au un rol decisiv în confortul și sănătatea animalului.

Zonele de odihnă trebuie să fie moi și suficient de încăpătoare pentru animal.

Suprafețele de deplasare să nu fie alunecoase, dar nici dure, ci suficient de moi.

O soluție benefică pentru animal și eficientă pentru crescător este par­ dosirea acestor suprafețe cu cauciuc.

Profitați de experiența de peste peste 50 de ani în acest domeniu a firmei KRAIBURG!

entrul de Cercetare pentru Agrozootehnie Grub din Bavaria a analizat cele mai noi cunoștințe și măsuri în domeniul sănătății onglonului vacii de lapte. Timp de un an au fost examinate animalele din 4 ferme comparativ cu cele din ferma experimentală Grub, urmărind legătura dintre comportament, productivitate și sănătatea ongloanelor.

S-a făcut analiza “în trei puncte” a gradului de locomoție (Locomotion Scoring): Animalul are un mers neregulat și asimetric? Dacă da, atunci vaca este șchioapă.

Mișcarea animalului a fost simetrică și regulată? Dacă spinarea este curbată, animalul efectuează mișcări de cap în mers sau nu se sprjină în timpul deplasării în grajd pe toate cele patru membre, e posibil să șchiopăteze.

Dacă nu se întâlnește niciuna dintre caracteristicile anterioare, vaca este sănătoasă. Atenție! În cazul afecțiunilor podale, producția de lapte nu scade de la început, ci după o lungă perioadă de boală a animalului.

• • •

113

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 10 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 20 euro/ anunţ + TVA - promovate.

Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

BH. Vând semănătoare pneumatică cu pregătire AgroTom SPT RS 3.0, platformă încărcare, distribuitor central normal/micro acționat electric, sistem control și comandă Müller-Elektronik, buncăr semințe 2.500 l. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator purtat Agro-Tom KMH 5 m, 50 lănci pe 4 rânduri la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, tăvălugi elicoidali zimțați posterior, necesar 140-160 CP, 12.800 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând semănătoare Agro-Tom tractată ATSN RS 3.0, mecanică, lățime lucru 3 m, 24 talere independente de 510 mm pe 2 rânduri, tăvălug posterior cu anvelope, nivelator anterior în benzi (Crossboard), putere necesară 110 - 130 CP, 26.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor tractat Agro-Tom 6 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 32 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, scormonitori urme, sistem iluminat trafic, preț 25.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor Agro-Tom UPH 4,5 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 24 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 15.900/20.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 12.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând dezmiriștitor Agro-Tom ATH Premium 4,5 m, tractat, 36 talere dințate 560 mm pe 2 rânduri, independente, rulmenți fără întreținere, tăvălug inelar prismatic, tăvălug anterior cu cuțite. Tel. 0742042066 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 BH. Vând masă selectare legume-fructe cu bandă AgroWeld SST, echipată cu iluminare LED și motor cu invertor care permite reglarea vitezei de funcționare, roți pivotante cu frână, tavă lungă sau buzunare cu bandă transportoare. Tel. 0742042066 BH. Vând buncăr recepție Agro-Weld KP 1500 pentru produse horticole, descărcare directă legume din diferite recipiente, remorci, camioane, poate fi echipat suplimentar cu invertor pentru reglare viteză de lucru, capacitate 1,5 mc. Tel. 0742042066

1-28 Februarie 2025

BH. Vând compactor Agro-Tom UPH 5 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, 28 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 17.900/23.500 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug cu discuri, necesar 160 - 180 CP, 17.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3, 3 m, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic, necesar 120 - 160 CP, 12.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BH. Vând teradisc tractat ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug inelar prismatic, necesar 140 - 170 CP, 21.500 euro + TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă purtată cu discuri independente AgroTom ATL 3,5 m, 2 rânduri talere dințate 560 mm la 740 mm, cadru oțel profilat, tăvălug inelar prismatic, 9.500 euro+TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 8.900 euro +TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator purtat Agro-Tom KMH 4 m, cadru hidraulic rabatabil, 40 lănci la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, 2 rânduri tăvălugi zimțați posterior, necesar 100-120 CP, de la 6.600 euro + TVA, opțional nivelator anterior. Tel. 0742042066 BH. Vând scarificator 5 brațe Agro-Tom model GK XL 2.5, provenienţă Polonia, cadru oțel masiv, necesar 140 - 200 CP, adâncime maximă lucru 50 cm, tăvălug tandem cu pinteni pentru mărunțire - retasare. Tel. 0742042066, 0741649805 BH. Vând heder porumb Olimac Drago, plăci reglabile automat, independente una faţă de cealaltă pentru fiecare rând, cuţite valțuri mai lungi, recoltare perfectă a ştiuleţilor, vizibilitate completă şi manipulare uşoară pe drumuri, tocător încorporat. Tel. 0742042066, 0741649805

BH. Vând combinator purtat Agro-Tom KM 3, 2,5 - 3 m, cadru hidraulic rabatabil, 25(30) lănci la 9 cm, tăvălug cu platbandă anterior, 2 rânduri tăvălugi zimțați posterior, necesar 50-70 CP, de la 3.900 euro + TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă purtată cu discuri independente AgroTom ATL 3 m, 2 rânduri talere dințate 560 mm, cadru oțel profilat, tăvălug 15 platbande, 6.400 euro+TVA, livrabil imediat, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând selector aerodinamic ISM model NW fără site, până la 5 to/oră, sortare semințe până la 2,5 - 3 to/oră, consum 0,2 - 0,55 kW/h, 230 V sau 380 V, 2,3 x 0,46 x 1,8 m, plasă captare impurități, roți. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor Agro-Tom UPH 4 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 22 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 14.600 euro +TVA. Tel. 074204206 BH. Vindem o gamă largă de piese și accesorii, mai ales piese uzante Olimac pentru toată gama de hedere Olimac și hedere Olimac 4 -12 rânduri, fixe și rabatabile, noi și second hand. Tel. 0742821820, 0748233525, 075450007, 0742042066

LEGUME ȘI FRUCTE

BT. Execut lucrări de tăiere, în verde și uscat, la arbuști și pomi fructiferi: formare, rărire, fructificare, rodire, regenerare. Pentru deplasări în țară, depinde de numărul de pomi, de la 1.000 pomi în sus nu se percepe taxă de deplasare. Tel. 0751618004 VN. Pepiniera Linard - Franța vinde puieți altoiți nucifere soiurile Lara, Fernor, Fernette, Franquette, Melanaise, Rode de Montignac, intră pe rod în 3-4 ani, miez galben auriu. Tel. 0744183252

PROPUNERI DE AFACERI

B. Căutăm investitor/partener pentru proiect agricol BIO producție și comercializare banane bio, investiție necesară 20.000 euro din total 30.000 euro, pentru echipamente și inputuri necesare producției, return până la 30% din profituri. Tel. 0721870902

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME

TM. Vindem cărţi specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www. agroinfo.ro. Tel. 0256213328