Învăţat de seamă D. Cantemir posedă şi certe aptitudini literare. Operele sale «Divanul», «Istoria ieroglifică», «Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor» se prezintă ca opere excepţionale în scrisul vechi moldovenesc. Darul narativ şi descriptiv, verva satirică constituie o dovadă strălucită a vigurosului său talent sciitoricesc. Din punctul de vedere al amploarei creaţiei sale şi a înzestrării artistice, D. Cantemir rămîne unul dintre cei mai mari şi mai originali scriitori moldoveni din toate timpurile. (După «Istoria literaturii moldoveneşti»)
Medităm, conversăm 1. Unde a fost scrisă «Descrierea Moldovei» şi de cine a fost înalt apreciată? 2. Lămuriţi, ce scopuri urmărea D. Cantemir în «Descrierea Moldovei»? 3. Cînd a fost tradusă «Descrierea Moldovei» în limba moldovenească? 4. Numiţi izvoarele autohtone care i-au servit lui D. Cantemir la scrierea «Descrierii Moldovei». 5. Alcătuiţi planul informaţiei «Importanţa activităţiii lui D. Cantemir», după care veţi povesti în clasă.
Umanismul Umanismul (fran. humanisme, de la latin. humanus — omenesc) constitue un sistem de concepţii determinate din punct de vedere istoric, care recunoaşte valoarea omului ca personalitate, dreptul lui la libertate, fericire, la dezvoltarea şi cultivarea tuturor capacităţilor. Umanismul consideră binele omului drept criteriu de apreciere a instituţiilor sociale, iar principiile de egalitate, dreptate, umanitate — drept normă de relaţii dintre oameni. Motive umaniste sînt prezente în creaţia populară orală, în literatura artistică, în operele filozofice şi în concepţiile etice şi religioase ale diferitor popoare începînd din antichitate. Umanismul, în sens mai îngust, este o mişcare ideologică şi culturală din epoca Renaşterii. Umanismul a apărut în Italia la sfîrşitul sec. XIV în legătură cu studierea clasicii greco-romane. El s-a format în lupta împotriva ideologiei feudale, a dogmatismului religios şi a dictaturii bisericii. În opoziţie cu ascetismul medieval umaniştii au afirmat dragostea de viaţă, preţuirea bunurilor terestre, au promovat idealul dezvoltării libere şi multilaterale a personalităţii. În Moldova elemente ale umanismului pătrund în sec. XVII. Reprezentanţi ai umanismului în literatura moldovenească sînt Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Dosoftei ş.a. Umanismul lor se manifestă prin unele elemente ale concepţiei laice despre lume şi despre om, în cadrul că-
87
