CMYK
FLUX
8
Externe
15 MARTIE 2013
NOUL PAPĂ: Cine este JORGE BERGOGLIO Fum alb a ieșit, miercuri seară, pe coșul Capelei Sixtine, indicând alegerea noului Papă. Argentinianul Jorge Mario Bergoglio, primul Papă venit de pe continentul american și primul iezuit care ocupă scaunul Sfântului Petru, a fost ales pe data de 13 martie pentru a îl succeda pe Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul de Buenos Aires și-a ales numele de Francisc, care va fi purtat pentru prima dată de un Suveran Pontif Conform informaţiilor care s-au aflat despre ultimul conclav din 2005, Jorge Bergoglio era ultimul cardinal care concura cu Benedict al XVI-lea. Noul Suveran Pontif, Francisc, are 76 de ani, face parte din ordinul ie-
zuit, s-a născut în Argentina, într-o familie de italieni, și s-a remarcat prin poziţii teologice conservatoare, condamnând avortul, eutanasia, homosexualitatea și pledând pentru justiţie socială. După ce a studiat la seminarul teologic catolic din orașul Villa Devoto, Bergoglio a intrat în Societatea Iezuită, în martie 1958. A obţinut diploma de licenţă în Filosofie la Colegiul Máximo San José din San Miguel, apoi a predat Literatură și Psihologie la Colegiul “Inmaculada” din Santa Fe și la Colegiul “Salvador” din Buenos Aires. A fost hirotonit preot în decembrie 1969, după care a absolvit Facultatea de Filosofie și Teologie din San Miguel. În 1998, a fost numit Arhiepiscop de Buenos Aires, devenind cardinal în 2001. Din punctul de vedere al gândirii teologice, Bergoglio este considerat apropiat de organizaţia conservatoare laică Comuniune și Eliberare,
o mișcare afiliată Bisericii RomanoCatolice. Papa Francisc, acest bărbat timid și tăcut, beneficiază de un mare prestigiu printre adepţii săi care îi apreciază disponibilitatea sa totală și stilul său de viaţă auster.
Cardinalul Bergoglio a avut poziţii împotriva avortului și eutanasiei, condamnând homosexualitatea, conform canoanelor apostolice, deși afirmă că persoanele homosexuale trebuie respectate ca toţi ceilalţi. Bergoglio s-a opus legalizării căsă-
toriilor persoanelor de același sex în Argentina. Din punctul de vedere al gândirii sociale a Bisericii, Bergoglio pledează pentru ajutarea săracilor și evidenţiază importanţa justiţiei sociale. Sursa: mediafax.ro
Provocările pe care va trebui să le înfrunte viitorul Papă Succesorul lui Benedict al XVI-lea va avea de înfruntat provocări importante în cadrul Bisericii, precum reforma curiei pentru a o face mai eficientă și mai transparentă și impulsionarea evanghelizării într-o lume tot mai secularizată. Viitorul Suveran Pontif va trebui să continue dezvoltarea Conciliului Vatican II, care nu s-a încheiat, și să promoveze ecumenismul pentru a întări unitatea între creștini, notează agenţia EFE. El va trebui să gestioneze, de asemenea, cazurile clericilor acuzaţi de pederastie, urmând linia toleranţei zero instituită de Benedict al XVI-lea, problema scăderii numărului preoţilor, celibatul sacerdotal, o mai mare prezenţă a femeii în instituţiile Bisericii și ameliorarea relaţiilor cu islamul și cultul mozaic. Într-o lume tot mai secularizată, în care – după cum a denunţat în numeroase ocazii papa Ratzinger – se încearcă ca religia să fie considerată o chestiune privată, cel de-al 226lea succesor al Sf. Petru va trebui să traseze liniile directoare pentru a recupera terenul, mizând pe o mai mare participare laică. Descreștinizarea Occidentului, mai ales a Europei, l-a determinat pe Benedict al XVI-lea să creeze un Dicasteriu pentru Noua Evanghelizare și să convoace în acest scop un sinod al episcopilor. Viitorul papă va trebui să diriguiască propunerile prelaţilor, între care și cea privind o catehizare adecvată și folosirea unui nou limbaj pentru a-l prezenta pe Hristos. Noua biserică va trebui să înfrunte și problema colegialităţii episcopale – relaţia dintre Curie și episcopatele naţionale – unul din punctele rămase nerezolvate în pontificatul lui Joseph Ratzinger. Numeroși episcopi cred că gestionarea comună a Bisericii trebuie întărită și atribuţiile conferinţelor episcopale – sporite, în timp ce în Curia vaticană mai multe voci susţin că trebuie să prevaleze guvernul central al Bisericii. Drumul spre colegialitate este lung și, potrivit teologului elveţian Hans Kung, Roma preferă în continuare o Biserică puternică, absolutistă, care păstrează în mâinile sale toate puterile, legislativă, executivă și judiciară, fără să ţină cont de propria universalitate. Reforma Curiei romane este urgentă, mai ales după izbucnirea scandalului Vatileaks, care a scos la iveală intrigi și înfruntări în curie. Sau după controversata decizie a lui Benedict al XVIlea de a revoca excomunicarea episcopului britanic Richard Williamson. Suveranul Pontif a primit multe critici pentru această decizie, care venea după ce episcopul Williamson declarase că nu au existat camere de gazare la Auschwitz. Vaticanul a spus, la acel moment, că nu a știut despre aceste declaraţii. Un alt aspect este scăderea îngrijorătoare a celor care aleg să devină preoţi și să se dedice
bisericii. În fiecare zi scade numărul sacerdoţilor, astfel încât un singur preot trebuie să acopere mai multe parohii. O altă temă stringentă este cea a celibatului. Benedict al XVI-lea a susţinut celibatul sacerdotal și a ţinut porţile bisericii închise pentru hirotonirea homosexualilor, deși a acordat mai multe dispense decât predecesorul său pentru căsătoriile unor clerici. Rolul femeii în Biserica catolică este o altă temă cu care se va confrunta viitorul papă. Benedict al XVI-lea, ca și Ioan Paul al II-lea, a subliniat în numeroase ocazii activitatea femeilor, dar s-a rezumat la acest lucru, insistând că nu pot fi hirotonite ca preoţi. Având în vedere că vremurile nu par prielnice pentru sacerdoţiul feminin, femeile cer o mai mare participare la îndatoririle parohiei, la fel ca laicii. O altă problema rămasă nerezolvată este ac-
ceptarea sacramentului căsătoriei pentru catolicii divorţaţi și recăsătoriţi. Potrivit Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative, această interdicţie este „lege divină”, ceea ce înseamnă că nici Biserica nu o poate modifica. Morala sexuală este o altă temă urgentă. Biserica este contrară relaţiilor premaritale, folosirii anticoncepţionalelor etc. Respinge, totodată, folosirea prezervativelor împotriva SIDA și consideră homosexualitatea o deviaţie. Relaţiile cu islamul au suferit un regres în pontificatul lui Benedict al XVI-lea, mai ales după referirea sa într-un discurs la citatul împăratului bizantin Manuel al II-lea, potrivit căruia „Mahomed nu a adus nimic nou decât ordinul de a extinde credinţa prin puterea săbiei”. Cu evreii relaţiile s-au deteriorat după decizia lui Benedict al XVI-lea de a revoca excomunicarea episcopului Williamson, care a negat Holoca-
ustul și după ce l-a declarat „Venerabil” – primul pas spre beatificare – pe papa Pius al XII-lea, acuzat că a tăcut în faţa Holocaustului, și după modificarea liturghiei din Vinerea Sfântă în care a cerut „iluminarea evreilor pentru a-l recunoaște pe Hristos”. Viitorul papă va trebui să continue, din dorinţa expresă a lui Benedict al XVI-lea, negocierile cu urmașii lui Lefebre (lefebrienii) care au provocat o schismă în 1988, ordonând ungerea a patru episcopi fără permisiunea papei și care nu recunosc Conciliul Vatican II. Va trebui să continue și drumul deschis de Benedict al XVI-lea în apărarea naturii. Ratzinger a fost unul din Suveranii Pontifi care a arătat o mare sensibilitate faţă de ecologie, denunţând eroziunea, deforestarea și exploatarea abuzivă a resurselor minerale și a oceanelor. Sursa: AGERPRES
Reţeta fumului care a ieşit din coşul Capelei Sixtine este un mister Miercuri seară, 13 martie, fumul alb a vestit alegerea noului Papă. În timpul Conclavului din Capela Sixtină, destinat alegerii noului Papă, progresul este măsurat în alb sau negru – însă modul în care sunt create culorile fumului care ies după vot din coșul de cupru instalat pe acoperișul capelei rămâne încă un mister. Oficialii Vaticanului au închis capela săptămâna trecută pentru pregătirile care au inclus instalarea coșului de pe Capelă și a două sobe gri legate de acesta, în interiorul Capelei. Una dintre sobe, construită în 1938, este folosită pentru a arde buletinele de vot din hârtie. Cea de a doua, datând din 2005, este folosită pentru crearea fumului – alb, dacă un nou Papă a fost ales de către cei 115 cardinali, sau negru, dacă cardinalii electori nu au reușit să aleagă un nou pontif – care se amestecă cu fumul rezultat din arderea buletinelor de vot. În mod tradiţional, după un vot nereușit, responsabilii adăugă paie umede peste buletinele
de vot pentru a obţine un fum negru cu funingine. Cu toate acestea, confuzia apărută în timpul Conclavului din 1958, atunci când au apărut alarme false – aparent deoarece paiele nu au reușit să se aprindă – a determinat Vaticanul să caute un sistem mai ușor de manevrat, folosind substanţe chimice. În 2005, oficialii au început să folosească cartușe, inclusiv unul marcat cu cuvintele „Fumo Bianco”, care a produs fumul alb ce a anunţat
alegerea Papei Benedict al XVIlea. Cartușul a fost fabricat pentru a produce fum timp de șase minute și jumătate. Chiar și în aceste condiţii a existat o oarecare confuzie în acel an dacă din coș a ieșit fum alb sau negru, ceea ce a determinat oficialii să folosească clopotele Bazilicii Sf. Petru pentru a confirma alegerea. Acest lucru se va repeta și acest an, pentru a întări alegerea confirmată prima dată de fum.
În ceea ce privește substanţele chimice din cartușe, un purtător de cuvânt al Vaticanului, reverendul Thomas Rosica, a declarat doar că produsul a fost pregătit de către tehnicieni „din mai multe elemente diferite”. Potrivit lui Ben Baxter, director al „Soup Limited Mazare”, un furnizor de mașini de fum din Ingleby Barwick, Anglia, cel mai probabil substanţa chimică principală folosită pentru cartușul alb este cloratul de potasiu, care se aprinde ușor și produce în timpul arderii particule fine de culoare albă. Cartușul negru folosește, probabil, la rândul său, clorat de potasiu, alături de un colorant menit să schimbe culoarea particulelor, a adăugat el. În opinia lui Baxter, cea mai probabilă procedură prevede plasarea unui cartuș în soba mai nouă, închiderea ușii și apoi aprinderea prin trimiterea de curent printr-un cablu. Dacă coșul este instalat corect, fumul nu se va răspândi prin Capelă pentru a-i deranja pe cardinali sau pentru a afecta frescele nepreţuite ale lui Michelangelo. Sursa: AGERPRES