Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 15 martie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Sfinţit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie și Nestor (Harţi – dezlegare la lapte, brânză, ouă și pește)

Cursul valutar 15.03.2013

Maxima zilei “Morala trebuie să fie steaua polară a știinţei”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9114 1 Dolar american ............. 12.3129 1 Leu românesc ................. 3.6173 1 Rublă rusească ............... 0.3997 Timpul probabil:

Ch. de Boufflers

15.03.2013

16.03.2013

Noros, -3 14 0C

Noros, -3 3 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 10 (886)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Filat: Moldova cu comunişti, dar fără democraţi şi liberali XXX

(citiţi pag. 3)

Guvernul fără Filat sau politica fără Ghimpu? 3

PAGINA

OPINII

Laudatio lui Leancă pentru Filat sau de ce totuşi a fost demis Guvernul

4

PAGINA

REPORTAJ

Albina care ne adună

6

PAGINA

IMPORTANT

Miercuri, 13 martie, componentele fostei AIE 2 au început negocierile pentru crearea AIE 3. În calitate de negociatori au fost delegaţi reprezentanţi din „eșalonul doi” al celor trei partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană. După mai bine de o oră de discuţii, aceștia au declarat că au fost stabilite principiile negocierilor, care vor avea „o dinamică foarte bună”. Este greu de imaginat însă cum ar putea ajunge părţile la un numitor comun, din moment ce au afișat din start poziţii ireconciliabile. PLDM a declarat fără echivoc că nu va înainta un alt candidat la funcţia de prim-ministru decât Vladimir

Filat. PD și PL au spus cum nu se poate mai clar că nu vor accepta revenirea lui Filat în funcţia de premier. Președintele Timofti, legat la mâini și la picioare de acorduri și aranjamente, așteaptă să-i spună cei care l-au instalat în funcţie ce trebuie să facă. De la declaraţia șefului PLDM de părăsire a Acordului AIE, dar, mai ales, după demiterea Executivului, foștii parteneri de guvernare și-au aruncat atâtea vorbe grele, s-au învinuit reciproc de atâtea ilegalităţi, s-au numit în atâtea feluri, încât ar părea cu totul absurd și imoral să se mai afle într-o alianţă. Pentru că ar fi vorba, de fapt, de o adunare de hoţi, mafioţi, raideri, bandiţi, contrabandiști etc. Precizăm, calificativele nu ne aparţin. Mai mult decât atât, învinuirile și etichetările au continuat și după demararea negocierilor. Excelează, ca întotdeauna, șeful liberalilor Mihai

Ghimpu, care și-a luat în serios rolul de salvator al Alianţei. Declaraţiile lipsite de logică ale acestuia accentuează senzaţia de balamuc. Alianţa a fost compromisă, dar ea trebuie să trăiască, acesta ar fi motoul discursului interminabil și delirant al înverșunatului liberal. Nu o să admit alegeri anticipate și nici nu o să fie, mai zice Ghimpu. Adăugând, totodată, că cei care au compromis programul de guvernare, denumirea de AIE, nu pot să mai facă parte din noul Guvern. Pentru că, a precizat acesta, partidul său nu tolerează „corupţia, traficul de influenţă, mașinile mișto și alte lucruri”. Evident, toate aceste delicte sunt asociate cu fostul premier Filat. A cărui revenire la cârma Executivului ar echivala cu plecarea lui Ghimpu din politică. Și, cine știe, poate avem o șansă. Ioana FLOREA, FLUX

Integrarea europeană, ca paravan pentru menţinerea la guvernare a „hoţilor, corupţilor şi incompetenţilor” Idolatria ca stare de alienare sufletească sau modele în cultura de masă şi cele spre care trebuie să tindem

8

PAGINA

EXTERNE

NOUL PAPĂ: Cine este JORGE BERGOGLIO

În ultimele zile, toată lumea se precipită și se îngrijorează că am putea rata „viitorul european”, în cazul în care nu se reușește resuscitarea fostei coaliţii de guvernământ. Dacă până mai ieri era invocată fatala lipsă de alternativă și perspectiva revenirii comuniștilor la putere, ca principal pretext pentru intangibilitatea actualei guvernări, acum suntem ameninţaţi cu pierderea „trenului” european. De dragul „parcursului european” noua-veche Alianţă trebuie tolerată „cu toate hoţiile și mârșăveniile ei”, cu toţi „mafioţii”, fie ei și mai mulţi, și mai răi decât sunt astăzi, cum ne-a îndemnat incoruptibilul liberal Mihai Ghimpu.

Iată însă că foștii aliaţi, după ce s-au demis unii pe alţii, s-au trezit din euforia micilor victorii obţinute și au început să-i cânte osanale fostei, dar, mai ales, viitoarei AIE, care va fi „o alianţă pentru popor”, nu pentru politicieni. Alianţă care nu poate fi lăsată în niciun chip să dispară, pentru că este în pericol viitorul nostru european. Mai degrabă, politicienii de la putere sunt îngrijoraţi de propriul lor viitor politic. Pentru că viitorul european a fost spulberat, metodic, pe parcursul celor trei ani de aflare a lor la putere. Acest viitor a fost omorât de Ghimpu, care a înlocuit legea cu tertipuri și ași din mânecă. L-a omorât Lupu, care, de dragul visului său prezidenţial, a călcat în picioare Legea Supremă și a provocat un blocaj instituţional care a durat mai bine de doi ani. L-a omorât Filat, premierul „proeuropean” cu apucături de nomenclaturist sovietic. L-au omorât toţi împreună, pentru că au declarat că nu există corupţie la nivel înalt. Pentru că au cumpărat funcţii, în loc să reformeze instituţiile. Pentru că s-au crezut mai presus de

CMYK

lege și au sfidat bunul-simţ. Pentru că au pus obedienţa și cumetrismul mai presus de competenţă. Pentru că au folosit funcţiile în calitate de pârghii,

iar miniștrii și șefii de instituţii au fost conduși, la telefon, din cabinetele șefilor de partid. Continuare în pag. 2


2 Integrarea europeană, ca paravan pentru menţinerea la guvernare a „hoţilor, corupţilor şi incompetenţilor” FLUX

Urmare din pag. 1 Gata să-și sară la gât unul altuia, acuzându-se de încălcări grave, de hoţii, de atacuri raider, de obstrucţionarea statului de drept, tot ei vorbesc astăzi despre necesitatea păstrării coaliţiei, pentru că altfel riscăm să nu mai ajungem în Europa. „În cazul în care criza nu va fi depășită, ţara noastră riscă să piardă șansa de integrare europeană”, se lamenta Lupu cu puţin timp în urmă. Și a decretat plin de înţelepciune că foștii aliaţi ar trebui să se unească pentru binele cetăţenilor. Dar bănuim că numai la cetăţeni nu le este gândul. Este straniu că după săptămâni bune de bălăcăreală, de învinuiri dintre cele mai grave, pentru care protagoniștii spectacolului ar fi numai buni de pus la dubă, tot ei se declară singurii în stare să ne guverneze și tot ei, hoţii, corupţii, incompetenţii, pretind să ne ducă spre viitorul european. Pentru că ne lipsește alternativa.

Alegerile anticipate nu mai sunt la ordinea zilei? S-ar putea ca liberal-democraţii să-și dorească alegeri anticipate mai mult decât lasă să se vadă. În schimb, democraţii și liberalii nu mai au de ce să opteze pentru un viitor incert (adică pentru anticipate) acum, când scopul principal - debarcarea lui Filat - a fost atins. Acum chiar pot să se arate foarte îngrijoraţi și preocupaţi de „viitorul european”, pentru că nu ar mai exista riscul ca laurii pentru „parcursul european” să-i revină exclusiv premierului Filat. Iată de ce, foștii parteneri poartă zilnic discuţii cu ambasadori și alţi oficiali europeni și se află într-un continuu pelerinaj prin capitalele europene. Șeful liberalilor Mihai Ghimpu și-a luat în serios rolul de mesager al ţării noastre peste hotare și de expert în politică externă. Mai săptămâna trecută, acesta ne-a spus foarte serios că pleacă la Strasbourg să le povestească celor de la Consiliul Europei despre criza politică din Alianţă. Înainte de Strasbourg, Ghimpu a fost pe la Berlin, unde i-a luminat și pe oficialii germani în legătură cu situaţia politică de pe la noi. A urmat o vizită la Bruxelles, unde, iarăși, a transmis un mesaj magistral în favoarea „parcursului european” al Republicii Moldova. „Mă duc cu scopul să nu pierdem cursul european. Să ne mai rabde o dată”, ne-a informat liberalul la plecare. „Voi explica situaţia creată la noi, care e motivul, cine e vinovat, cine a început, ca ei să cunoască, fiindcă până acum opinia a fost creată doar de unii”, a declarat Mihai Ghimpu. Mai pe scurt, Ghimpu s-a dus la Bruxelles ca să-i toarne pe „unii”, iar ca să fie mai convingător le-a prezentat și copiile interceptărilor telefonice pe care, bănuim, oficialii europeni le mai descifrează și astăzi. Nu știm dacă argumentele titanului politicii moldovenești au ajuns la minţile europenilor, dar pentru șeful liberalilor aceste călătorii din contul statului au fost o experienţă mai mult decât plăcută. După Ghimpu, la Bruxelles a ajuns și premierul Filat, care a participat la Summitul Partidului Popular European, dar și la negocierile privind Acordul de Asociere. Și Filat s-a întâlnit cu mai mulţi oficiali europeni cărora le-a povestit „adevărul” despre ceea ce se întâmplă la noi. Cine a reușit să fie mai convingător și să-și impună

Politic

15 MARTIE 2013

punctul de vedere? Și ce poziţie va fi sprijinită de europeni?

Dincolo de această alertă „proeuropeană”, criza ar putea să mai dureze. Deja se vorbește insistent despre ambiguităţile din Constituţie care ar putea permite tărăgănarea formării noului Cabinet de Miniștri. Și știm deja cum procedează politicienii atunci când, în opinia lor, Legea Supremă „lasă loc de interpretări”.

Europa îşi protejează „povestea de succes” Cu siguranţă, anume partenerii străini i-au trezit la realitate pe foștii aliaţi și i-au determinat să înceapă tratativele. Politicienii au calculat ce au de pierdut, iar rezultatul acestor calcule i-ar putea motiva să ajungă la un compromis. Adică, mortul ar putea fi resuscitat și chiar pus pe picioare. Pentru că de acest lucru nu au nevoie doar politicienii de la putere care și-au demonstrat totala incapacitate de a guverna, de a promova reformele reale și de a se menţine pe un făgaș legal, ci, în egală măsură, înșiși oficialii europeni. Pentru că, altfel, Europa rămâne fără povestea sa de succes. Pentru că acești parteneri ar trebui să-și recunoască eșecul, să constate că s-au grăbit cu anunţarea poveștii fără seamăn, să recunoască că nu au mizat pe cine trebuie, că au pompat bani pentru reforme de pomană, că Joe Biden, Jose Manuel Barroso, Angela Merkel și alţi înalţi demnitari occidentali au bătut drumul degeaba până la Chișinău, că au greșit atunci când au încercat să ne convingă că suntem pe calea cea dreaptă și suntem lideri incontestabili în cadrul Parteneriatului Estic, că avem conducători înţelepţi, unu ca unu, că am făcut progrese inimaginabile și că trăim cel mai bine, doar că nu suntem suficient de inteligenţi ca să înţelegem asta. Chiar dacă guvernanţii ascund nu doar schelete, ci și cadavre, chiar dacă politicienii mult lăudaţi de ei guvernează prin șantaj reciproc, prin răscroirea legislaţiei după bunul lor plac, chiar dacă de mai bine de trei ani o ţin doar în certuri și lupte intestine pentru putere, chiar dacă au grijă doar de propriile interese și nu au râvnit puterea decât pentru a-și înmulţi și a-și pune la adăpost averile.

Drumul către Europa, mai lung decât am putea crede Mai mulţi oficiali străini care ne-au vizitat ţara în ultima perioadă au accentuat importanţa procesului de negocieri, mai ales pe marginea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb, despre care se presupune că ar putea fi semnate la Summitul de la Vilnius. Nu ar fi totuși cazul să exacerbăm importanţa acestor acorduri și, mai ales, să credem că după semnarea lor vor curge râuri de lapte și miere și că integrarea europeană ne paște chiar după primul colţ. Acordul de Asociere nu înseamnă neapărat și foarte curând aderarea la UE, mai ales în situaţia actuală, când Uniunea se confruntă cu suficiente probleme și contradicţii. De asemenea, nu există certitudine că cele două acorduri vor și semnate în noiembrie, la Vilnius. Să ne amintim de recenta vizită la Chișinău a celor trei miniștri de Externe din Polonia, Suedia și Marea Britanie, care, deși au menţionat progresele înregistrate de ţara noastră în relaţiile cu UE, au atenţionat că semnarea Acordului de Asociere în acest an nu este sigură, din cauza procedurilor de durată din cadrul Uniunii Europene. Șeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a afirmat că Republica

Soluţia este în mâinile politicienilor

Moldova a avansat cel mai mult în cadrul Parteneriatului Estic, iar summitul de la Vilnius ar putea fi încă o etapă importantă în acest sens. Totodată, publicaţia ucraineană RBC.ua, citată de Unimedia.info, scria că, anterior vizitei sale la Chișinău, Sikorski ar fi spus că Republica Moldova nu va semna Acordul de Asociere cu UE înaintea Ucrainei. Într-un interviu pentru „Polskie Radio”, ministrul a declarat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, deoarece textul Acordului cu Ucraina a fost deja convenit: „Deci, conform criteriilor tehnice, vom fi în curând pregătiţi să semnăm Acordul cu Ucraina. Cât despre alte ţări ale Parteneriatului Estic, este necesară finalizarea negocierilor, după care parafarea Acordului”. Și ministrul de Externe al Suediei, Karl Bildt, a dat asigurări că Polonia, Suedia și Marea Britanie vor face tot posibilul pentru ca acordul RM-UE să fie semnat cât de curând, dar că procedurile vor mai dura, Acordul de Asociere urmând să fie ratificat de 29 de parlamente. Zilele acestea în presă au fost publicate secvenţe dintr-o analiză a Institutului American de la Kiev, în care se spune că Republica Moldova nu mai poate fi calificată drept „un model de succes”, după căderea guvernului proeuropean, acuzat de corupţie, în data de 5 martie. „Evaluările optimiste și înșelătoare ale oficialilor UE, precum că Republica Moldova ar fi cea mai autorizată din ţările Parteneriatului Estic pentru a semna Acordul de Asociere nu au avut la bază fapte reale. Căderea dramatică a AIE doar a scos masca, dezvăluind disfuncţionalitatea și lipsa de onestitate a coaliţiei”, au opinat experţii.

Avantajele şi dezavantajele Acordului de liber schimb De asemenea, nu trebuie să contăm că vom ajunge în Eldorado, odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Cu toate beneficiile pe care le-ar putea atrage pe viitor acesta, momentan par să prevaleze dezavantajele. Riscurile puteau fi diminuate, iar avantajele puteau fi mai palpabile dacă guvernarea ar fi fost preocupată până acum de problemele economice ale ţării, nu de problemele economice personale. Datele statistice arată că Moldova importă dublu din ţările comunitare, faţă de ceea ce exportă, deoarece producţia noastră nu este competitivă pe piaţa europeană. Pentru că avem o agricultură rudimentară, pentru că nu a existat preocupare pentru dezvolta-

rea sectorului industrial și nu se întreprind măsuri pentru creșterea calităţii produselor autohtone. Fără un salt economic, decalajul dintre ţara noastră și ţările concurente de pe piaţa externă va crește și mai mult. Potrivit analistului economic Viorel Chivriga, intrarea în vigoare a respectivului acord va afecta îndeosebi întreprinderile necompetitive. „În prezent, deja există oportunităţi mari pentru pătrunderea bunurilor din Moldova pe piaţa europeană, care nu sunt valorificate la maximum”, a precizat expertul în cadrul unui articol. Analistul consideră că semnarea acordului va stimula atragerea investiţiilor străine și intrarea pe piaţa locală a investitorilor străini. În același timp, se va produce transferul tehnologic, tehnic și de experienţă din afara ţării, ceea ce va determina o creștere mai rapidă a competitivităţii comunităţii de afaceri. În opinia lui, ar fi incorect să menţinem standardele actuale, pentru a le asigura confortul producătorilor locali, pentru că o bună parte din producţia agricolă și industrială nu face faţă exigenţelor existente la export. De asemenea, nici consumatorii locali nu trebuie impuși să consume produse care nu corespund standardelor de calitate. Totodată, Viorel Chivriga menţionează că subvenţiile acordate din partea statului sunt incomparabile cu cele de care beneficiază producătorii din Vest. „Gradul de susţinere a agriculturii în Republica Moldova este foarte mic în comparaţie cu statele comunitare, iar nivelul de sprijin pentru seturile de produse este aproape inexistent. Pe de altă parte, subvenţiile din partea statului ajută un grup restrâns de producători, care beneficiază constant de acestea indiferent de eficienţa înregistrată”, a specificat el. Experţii consideră că sectorul agrar ar putea avea de suferit cel mai mult după semnarea Acordului de liber schimb, pentru că anume producţia din acest sector este cel mai puţin competitivă. Or, semnarea acestuia trebuia precedată de schimbări majore, calitative în toate domeniile economiei. Producătorii locali sunt îngrijoraţi de faptul că produsele din UE vor avea acces liber pe piaţa noastră, pe când ei nu vor putea vinde prea mult acolo. Președintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roșcovan, afirma în cadrul unei emisiuni televizate că autorităţile au subestimat interesele întreprinzătorilor: „Acordul nu a fost discutat la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Trebuie să știe și ei la ce să se aștepte, fiindcă astfel sunt puși în faţa faptului împlinit. Antreprenorii ar putea avea mari probleme economice sau ar putea chiar să falimenteze”.

„Rezolvarea crizei politice este în mâinile politicienilor moldoveni”, afirmă oficialii europeni. Șeful Delegaţiei Europene în Moldova, Dirk Schuebel, a îndemnat politicienii să se gândească, în primul rând, la interesele ţării, nu la cele de partid. În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, el s-a declarat destul de optimist în legătură cu succesul summitului de la Vilnius, „chiar dacă nu vor fi parafate aceste acorduri” (de asociere și de liber schimb – n.n.). „Nu cred că ar trebui, din cauza unor crize politice de moment, să uităm de toate obiectivele pe care am reușit să le atingem în ultimii trei ani și ceva”, a mai menţionat diplomatul, remarcând „schimbările în bine” la care a fost martor. Tot pentru depășirea crizei, pentru păstrarea coaliţiei și restructurarea acesteia s-a pronunţat și fostul șef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei. „Din afară se poate argumenta, însă, în mod clar, nu se poate decide”, a declarat acesta pentru un portal de știri. Ca argument „din afară”, Mizsei a sugerat că fostul premier Filat ar trebui să se dea la o parte, ministrul de Externe, Leancă, fiind o candidatură potrivită pentru această funcţie. Totodată, diplomatul a atenţionat că soluţionarea problemei ar trebui realizată în strictă conformitate cu normele constituţionale, evitându-se „soluţiile dubioase” care au fost propuse la începutul anului 2010 pentru alegerea președintelui Republicii Moldova. În opinia lui, „ceea ce se întâmplă acum este, într-o măsură limitată, consecinţa acelei atitudini”. Pentru oficialii europeni este importată stabilitatea politică și asigurarea unei majorităţi care să continue reformele, potrivit angajamentului luat faţă de Uniunea Europeană. Optimismul acestora nu poate decât să ne impresioneze, în situaţia în care guvernarea, practic, a pus pe brânci statul de drept, reformele s-au făcut doar pe hârtie, iar despre lupta cu corupţia la nivel înalt își amintește doar în contextul unor reglări de conturi, iar legile sunt interpretate după bunul plac. Vina pentru această situaţie este, în bună măsură, și a acestor oficiali, pentru că s-au prefăcut că nu observă nici derapajele antidemocratice, nici crimele economice, nici lipsa de progrese în lupta cu corupţia. Este greu de crezut că o nouă majoritate (cu aceiași politicieni?), un nou Acord de constituire a AIE 3 ar putea salva situaţia? Coaliţia de la guvernare a zăcut în permanenţă de câte o boală grea. Mai mult de doi ani, boala s-a numit alegerea președintelui. După a cărui instalare în funcţie ni s-a promis stabilitate și fericire veșnică. Nu a fost să fie, pentru că alegerea s-a făcut cu derapaje grave de la lege, cu înţelegeri obscure și condiţionări dubioase. Iată de ce și criza actuală este și mai profundă, și mai hâdă. Iar ambalajul proeuropean nu mai poate amăgi pe nimeni. Ioana FLOREA, FLUX


3

Opinii

15 MARTIE 2013

FLUX

Laudatio lui Leancă pentru Filat sau de ce totuşi a fost demis Guvernul Pentru că nu putea să-și citească propriul panegiric în faţa jurnaliștilor, premierul Filat l-a trimis pe ministrul de Externe, Leancă, să-l elogieze, prezentându-ni-l drept salvatorul naţiunii. Filat l-a trimis pe Leancă și pentru că acesta este mult mai spălăţel decât premierul, cel puţin, pe șeful diplomaţiei nu l-am auzit dând indicaţii ilegale la telefon, așa cum am avut ocazia să-l auzim, și nu o singură dată, pe șeful Cabinetului de Miniștri. Și dacă l-a trimis, Leancă s-a înfăţișat, miercuri, 13 martie, ca un elev ascultător, în faţa presei și ne-a spus, nici mai mult, nici mai puţin, că Filat este salvatorul Republicii Moldova. „Guvernul a reușit să salveze Republica Moldova de la colaps economic, a avansat considerabil în implementarea reformelor democratice, a scos ţara din izolare internaţională, aducând Republica Moldova în pragul Acordului de asociere, împreună cu partea sa componentă – Acordul privind crearea zonei de liber schimb”, a declarat Leancă cu seninătate nevinovată, aproape infantilă. Ca mai jos să adauge: „Vlad Filat a demonstrat că a fost și este un bun, un foarte bun prim-ministru, iar cele două guverne pe care le-a condus – eficiente și funcţionale”. Nu are rost să polemizăm cu domnul Leancă, căci el a afirmat niște absurdităţi. Cum poţi să spui că Guvernul Filat a salvat Republica Moldova de la colaps economic, dacă Republica Moldova, de fapt, nu are economie și își duce existenţa de azi pe mâine graţie remitenţelor moldovenilor care îi slugăresc pe occidentali peste hotare? Și asta e doar prima parte a poveștii, pentru că occidentalii au grijă să ia banii înapoi de la slugile lor. Ei, în complicitate cu guvernanţii noștri, ne invadează piaţa de mărfuri cu produse de import, fără ca moldovenii să le poată produce pe ale lor. În felul acesta, moldovenii sunt astăzi, sub aspect economic, un fel de robi

ai Occidentului. Și Leancă numește acest sclavagism economic drept „salvarea Republicii Moldova de la colaps economic”. Chestiunea privind Acordul de asociere la Uniunea Europeană, Acordul de liber schimb cu UE e și mai ilară. Nu știu cum se face că timp de trei ani și ceva, când Guvernul Filat avea toate împuternicirile, toate pârghiile pentru a funcţiona legal, nu a fost preconizată semnarea niciunui acord cât de cât important, nici a celui de asociere, nici a celui de liber schimb (ba da, a fost unul – cel cu privire la abolirea regimului de vize cu Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2013, care a rămas doar o promisiune sterilă), iar acum, când Guvernul a fost demis, toate acordurile acestea trebuie urgent semnate, dacă nu azi, atunci mâine, dacă nu mâine, atunci la toamnă, la Vilnius, numai, Doamne ferește, să nu demiteţi Guvernul Filat. Tot acum și cele mai importante vizite peste hotare trebuie efectuate, toate cancelariile europene îl așteaptă pe Leancă ca să le viziteze, iar ele să-i spună că nu văd rostul existenţei pe viitor a Uniunii Europene fără Republica Moldova, numai, vai! nu demiteţi Guvernul Filat. Apropo de chestiunea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Și Leancă, și Filat știu foarte bine că ţara noastră nu are, practic, nici cea mai mică șansă ca să ajungă vreodată membră a UE, cu atât mai mult nu ne surâde această perspectivă într-

un viitor apropiat. Cu toate acestea, șleahta de jurnaliști semidocţi, de propagandiști care schimbă de două ori pe an ideologia pe care o propovăduiesc, de comentatori politici de duzină, de analiști de doi bani, de lideri de opinie care nu au alte opinii decât cele care îi convin lui Filat, îi dă cu meliţa din zori și până-n noapte că „cei care au exprimat vot de neîncredere Guvernului Filat au făcut acest lucru pentru a compromite parcursul european al Republicii Moldova”. Sâc! Adică, Lupu, Ghimpu, Godea și alţii nu au alt scop în viaţă decât ca să nu admită integrarea Republicii Moldova în UE, și numai Filat vrea asta! Este la mintea cocoșului că motivele demisiei au fost altele. Dincolo de supărările personale, dincolo de calculele pragmatice pe care le-au făcut unii dintre cei care au votat demisia Guvernului, a existat un element foarte important care i-a solidarizat pe toţi cei care au exprimat votul de neîncredere Cabinetului de Miniștri: și democraţi, și socialiști, și comuniști, și neafiliaţi. Și acesta a fost faptul că premierul Filat este un personaj foarte, foarte corupt. Atât de corupt, încât s-a ajuns ca partenerii săi de coaliţie, cum ar fi liberalii lui Ghimpu, care, de altfel, nu au votat pentru demisia Guvernului, să ajungă să-l învinuiască cu text deschis că face contrabandă cu ţigări. Și nu doar atât, ci și că se dedă la tot felul de crime economice, trafic de influenţă, dând indicaţii la telefon șefului de la Fisc ce amenzi să pună unui sau altui agent economic. Au invocat cazul Banca de Economii, de unde s-au scos milioane și zeci de milioane de lei, sau furtul celor 400 de mii de euro din Bugetul de Stat prin semnătura ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă. Și multe alte fraude, acte de corupţie, crime, de care îl acuză pe Filat nu opoziţia comunistă, ci chiar tovarășii lui de guvernare.

Nu sunt un fan al lui Mihai Ghimpu, dar, în ziua demiterii Guvernului, bătrânul liberal a formulat întocmai motivul din care a fost demis Filat: acesta, sub lozinca integrării europene, a folosit în mod cinic coaliţia majoritară și postul de prim-ministru pentru a se îmbogăţi prin metode ilegale, frauduloase și pentru a elimina de pe eșichierul politic potenţialii concurenţi, inclusiv pe cei care fac parte din alianţa de guvernământ. Filat a fost demis pentru că este un hoţ, și nu un pungaș oarecare, ci unul dintre cei fără scrupule, dintre cei care fură ziua în amiaza mare, în văzul tuturor și în proporţii deosebit de mari, dar are pretenţia că el singurul este neprihănit, iar toţi ceilalţi sunt niște păcătoși. Dar să revenim la subiectul cu care am început acest text, la acel panegiric, la acel laudatio pe care Leancă i l-a adus miercuri lui Filat. De ce Leancă nu ne-a povestit ce s-ar fi

întâmplat într-o ţară membră a UE, acolo unde ministrul nostru călătorește atât de des, cu un premier care este acuzat public de partenerii din coaliţia de guvernământ că face contrabandă cu ţigări? Sau ce ar face un premier dintr-o ţară europeană dacă ar fi fost prins în flagrant cum dă indicaţii la telefon șefului de la Fisc cum să-i distrugă pe concurenţii săi economici și cum să-i protejeze propria clientelă economică? Sau cum ar proceda un prim-ministru dintr-o ţară europeană dacă ar denunţa Acordul de constituire a coaliţiei de guvernământ, ar mai rămânea în fotoliul de șef al Cabinetului de Miniștri fără ca să aibă acoperire parlamentară? În toate aceste cazuri, un prim-ministru dintr-o ţară europeană și-ar fi dat imediat demisia. Atunci, de ce Filat nu și-a dat imediat demisia în numele mult trâmbiţatei integrări europene, de ce, domnule Leancă? Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Filat: Moldova cu comunişti, dar fără democraţi şi liberali Comisia de la Veneţia a prezentat avizul, solicitat de Curtea Constituţională de la Chișinău, în problema interzicerii de către Parlamentul Republicii Moldova a simbolurilor comuniste. Și cum era de așteptat, Comisia de la Veneţia nu spune nici da, nici ba. Adică, afirmă ceea ce era și așa cunoscut, că există suficiente argumente juridice și practici (chiar ale unor state membre ale UE) în favoarea interzicerii simbolurilor comuniste, aceasta fiind o chestiune care e la latitudinea legislativelor naţionale. E important doar ca o asemenea interzicere să fie argumentată juridic și să fie operată cu respectarea procedurilor legale. Atât. Ba chiar mai mult ca atât. După cum a remarcat și președintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, avizul Comisiei de la Veneţia este unul consultativ și, sub nicio formă, nu poate impune o decizie sau alta. Ce decizie va lua Curtea Constituţională de la Chișinău este cât se poate de limpede - va menţine în vigoare legea adoptată de Parlament pe 12 iulie 2012, atunci când toate partidele din componenţa fostei majorităţi parlamentare AIE2 - PL, PD și PLDM, au votat pentru interzicerea simboluri-

lor comuniste, iar fracțiunea PCRM, socialiștii lui Dodon și grupul deputaților neafiliați condus de Vadim Mișin au fost împotrivă. Este de presupus că CC va menţine în vigoare legea pentru că acest lucru, adică interzicerea simbolurilor comuniste, convine Partidului Democrat. Suntem în prag de alegeri parlamentare anticipate. Dacă cea mai mare formaţiune politică din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor, va intra în alegeri fără simbolica sa tradiţională, fără seceră și ciocan, asta va deruta electoratul comunist, care este în etate, greoi, conservator. Respectiv, liderii de la PD speră că anumite segmente sau măcar așchii din electoratul PCRM va migra către democraţii lui Lupu. Și calculul lor nu este lipsit de rezon, pentru că este greu să ne imaginăm cum ar putea unii comuniști, rămași fără seceră și ciocan, să voteze pentru PLDM și, mai ales, pentru PL. Și liberalii lui Ghimpu vor avea de câștigat, cel puţin pe termen scurt, din punerea în aplicare a acestei legi. PL va avea de trâmbiţat pe parcursul întregii campanii electorale că simbolurile comuniste au fost interzise datorită iniţiativei lor și că aceasta este o victorie incontestabilă în lupta de 25 de ani a lui Mihai Ghimpu contra comunismului. Această „victorie incontestabilă” vine într-un moment foarte oportun, pentru că îl scutește de liderul PL, Mihai Ghimpu, de a răspunde acuzaţiilor ve-

nite din partea PLDM privind natura relaţiilor sale cu Vladimir Plahotniuc. Pe termen lung însă, scoaterea de pe eșichierul politic a Partidului Comuniștilor ar putea avea consecinţe dramatice pentru PL. Dacă steaua PCRM apune, ce rost mai are ca alegătorii de dreapta să voteze PL? Dacă nu vom mai avea comuniști, la ce ne-ar trebui anticomuniștii? Doar PLDM este interesat ca PCRM să ia un scor cât mai bun în alegeri, iar ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca acest partid să poată face uz în continuare de simbolurile lui electorale tradiţionale, secera și ciocanul. Liderul liberal-democraţilor Vladimir Filat înţelege foarte bine că, fără sprijinul masiv al comuniștilor lui Vladimir Voronin, nu va fi în stare să se opună lui Vladimir Plahotniuc. Iar dacă pierde războiul politic cu Plahotniuc, la câte acte de corupţie, infracţiuni, crime economice a săvârșit premierul în exerciţiu, riscă să-și piardă și libertatea, mai ales că avem două precedente în regiune, Timoșenko și Năstase, iar mai nou și Berlusconi. Așa că pentru Filat este foarte important ca PCRM să înregistreze un scor bun în alegeri, iar PD, care, deocamdată, este concurentul nr. 1 al comuniștilor pe aripa de stânga a eșichierului politic – unul cât mai prost. Sloganul „Moldova fără comuniști, Moldova fără Voronin” nu mai este actual pentru Filat. Liberal-democratul Filat are un alt slogan:

„Moldova cu comuniști și liberal-democraţi, dar fără democraţi și liberali”. E drept că acest slogan nu este afișat oficial de Filat. Dar premierul în exerciţiu deja a dat indicaţiile de rigoare ca toate instituţiile pe care le controlează PLDM să nu-i prea stânjenească pe comuniști în timpul alegerilor, ci să lovească crâncen în PD și PL, și, bineînţeles, să favorizeze, să promoveze pe toate căile PLDM. Și nu folosind doar pârghiile interne, dar și pe cele externe. Iar asta înseamnă următorul lucru: dacă vor pierde procesul la Curtea Constituţională, comuniștii se mai pot adresa doar la CEDO. Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-ar putea să condamne Republica Moldova și să o oblige să-i întoarcă lui Voronin jucăriile electorale pe care i le-a luat – secera și ciocanul. Și această decizie a curţii ar putea fi una mai curând politică decât juridică. Și dacă va fi luată o asemenea decizie, atunci numai dintr-un singur motiv: pentru că asta vrea Filat, iar Filat este răsfăţatul birocraţiei europene. Știu că unii adepţi ai ghindei verzi vor sări să strige că CEDO este independentă, că nu are simpatii politice, că judecă cauzele pornind de la interesele cuiva etc., etc. Este adevărat, așa este. Și totuși, unele decizii sunt luate și ţinându-se cont de anumite interese și de o anumită conjunctură. Dacă nu mă credeţi, vă rog să aveţi puţintică răbdare. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX


FLUX

4

Reportaj 15 MARTIE 2013

Albina care ne adună Creșterea albinelor a fost o ocupaţie de bază a strămoșilor noștri. Istoricul Xenofon (430-335 î.e.n) scria că „hrana geţilor consta, în primul rând, din miere, legume, lapte și preparate din lapte și puţină carne”. Produsele stupului le-au furnizat înaintașilor și leacurile necesare tratării unor boli, iar în momente de grea cumpănă ei aruncau cu durere, de pe zidurile cetăţilor, familii de albine, care, prin înţepăturile veninoase, pricinuiau pierderi însemnate dușmanilor. Această îndeletnicire s-a dezvoltat și în timpul ocupaţiei romane, de la ei existând terminologia apicolă, care se păstrează până în zilele noastre. Prima carte de apicultură a fost tipărită în România în 1785 de către Ioan Piuariu și se numea „Economia stupilor”, iar prima școală românească de apicultură a fost fondată în 1784 de Ion Tomici. După al Doilea Război Mondial în România a fost înfiinţat un Combinat Apicol și un Institut de Cercetare și Producţie pentru Apicultură. În 1958, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA – iar românul Vladislav Harnaj a condus acest for mondial al apicultorilor vreme de două decenii. În ultimii ani ai comunismului, în România existau 1 418 000 familii de albine, iar în prezent există aproximativ 1 800 000 de familii de albine, aceasta datorită subvenţiilor acordate de statul român prin Planul Naţional Apicol, dar și prin intermediul Măsurilor 112 și 141 ale Uniunii Europene, acestea din urmă acordând apicultorilor pentru procurarea de stupi, familii, mătci, utilaj apicol, medicamente și biostimulatori sume anuale pornind de la 1500 de euro până la câteva zeci de mii de euro, în funcţie de mărimea fermei sau asociaţiei de apicultori, ceea ce duce la o creștere constantă a numărului de stupi și a stupinelor. Chiar dacă se știe că românul s-a născut poet, condiţiile create în ultima vreme l-au făcut să devină apicultor. Mulţi dintre intelectualii români au considerat mult mai puţin periculoase ţepele albinuţelor decât bâzâitul și ţepele bondarilor cocoţaţi în funcţii, așa că apicultura a devenit o ocupaţie de masă în România. Apicultorii români se întâlnesc la târguri apicole ce se organizează în diferite orașe ale ţării, ultima manifestare de acest tip petrecându-se la Iași, în zilele de 9-10 martie, având ca organizator pe medicul veterinar Sebastian Ciocan, un pasionat al stu-

Sebastian Ciocan

păritului, posesor al unei frumoase prisăci în comuna Aroneanu. Dumnealui ne-a spus următoarele despre reuniunea apicolă ieșeană: „Târgul Apicol din Iași a devenit o manifestare tradiţională a apicultorilor, ajungând deja la ediţia a cincea. Ediţia de anul trecut a ocupat locul al doilea pe ţară în privinţa participării și organizării. Anul acesta, expozanţii veniţi cu miere și produse apicole, echipamente, utilaje, accesorii și unelte necesare apicultorilor s-au adunat în parcarea de la Iulius Mall din cartierul Tudor Vladimirescu, unde și-au putut expune și vinde mărfurile. Pentru colegii noștri am pregătit Seara apicultorilor în 9 martie la Restaurantul Cornelius, iar pe 10 martie în amfiteatrul Facultăţii de Chimie a avut loc o sesiune de comunicări știinţifice. Sunt mulţumit că an de an participarea este din ce în ce mai numeroasă la toate activităţile organizate și că vin reprezentanţi ai unor firme de top din Italia, Franţa, Germania, Grecia, Serbia, Turcia și România pentru a oferi produsele lor spre vânzare”. Am constatat existenţa unei multitudini de centrifugi pentru extracţia mierii, de utilaje pentru descăpăcit, de prelucrare a cerii, gratii pentru extragerea propolisului, echipament de protecţie, afumătoare, stupi și rame de diferite tipuri. Atracţia târgului a constituit-o gama de produse ieftine și de calitate aduse din Serbia de românul din Vrșeţ, Ion Cioloca. Era obosit de drum, dar fericit că a ajuns la Iași și de-abia apuca să desfacă un produs că acesta se și vindea. În același timp, povestea cum a fost, alături de mulţi români din Banatul Sârbesc, suporter al naţionalei române la Campionatul European de Handbal, organizat în Serbia. Produsele aduse de românul din Sudul Dunării erau privite cu interes de medicul Robert Tighineanu, președintele Asociaţiei Apicultorilor din orașul Florești, unic expozant de produse apicole la ultima ediţie a Moldexpo, sosit la târg împreună cu soţia. Dumnealor erau interesaţi de produsele sârbești, mai ales că îl cunoșteau pe vânzător de mai multă vreme. Pasiunea pentru apicultură i-a adus pe cei doi români, un bănăţean și un moldovean, împreună și aceasta este încă una din minunile înfăptuite de albine.

Emil Rotaru La târg erau prezenţi toţi apicultorii importanţi ai judeţului Botoșani, în frunte cu președintele filialei judeţene a Asociaţiei Crescătorilor de Albine, profesorul de literatură română Emil Rotaru, posesorul unei stupine ce depășește 300 de stupi. Dumnealui a avut amabilitatea să declare pentru FLUX: „Am venit la Iași cu întregul comitet director al asociaţiei noastre și suntem interesaţi să achiziţionăm utilaje performante, care să ușureze munca apicultorului în condiţiile în care numărul stupilor crește în fiecare fermă, iar forţa de muncă de bază se rezumă, de cele mai multe ori, la membrii unei familii. Avem și apicultori care au în fermă peste 600 de familii de albine și nu se poate lucra la un număr mare de stupi fără introducerea utilajelor moderne, care pot fi decontate prin formele de sprijin acordate de Uniunea Europeană. Am mai mult de trei decenii de când mă ocup cu creșterea albinelor și sunt fascinat de influenţa acestor mici vietăţi asupra omului. Deși, cu excepţia mătcii, au o durată de viaţă foarte scurtă, ele impresionează prin puterea de muncă, gradul de organizare, regulile stabilite în stup, prin curăţenia, ordinea și spiritul unităţii

ce domnește tot timpul în familia lor. Albinele au multe să-i înveţe pe oameni și societăţile omenești aflate în derivă ar trebui să urmeze exemplul albinelor pentru redresarea lor, fiindcă, chiar dacă și în lumea albinelor sunt trântori, aceștia sunt eliminaţi când nu mai sunt de folos, iar furtișagul între familiile de albine este mult mai rar decât în societatea umană. Iar acul, cu care albina face sacrificiul suprem pentru apărarea familiei sale, este un fel de călcâiul lui Ahile, care, pe de o parte, înţeapă, dar pe de alta, vindecă”. Prietenul său, ieșeanul Cornel Hitruc, prosper om de afaceri, care practică apicultura din plăcere la stupina sa din Ciurea, a adăugat: „Albinele au o importanţă covârșitoare pe care a sesizat-o fizicianul Albert Einstein, care spunea că dacă ar dispărea albina de pe suprafaţa globului, omul ar mai avea de trăit numai patru ani. Eu practic apicultura în timpul liber și am căpătat o stimă pentru această insectă căreia omul îi datorează foarte mult și îi oferă atât de puţin. Este o cinste pentru neamul nostru că, prin creșterea masivă a albinelor, noi contribuim la binele întregii omeniri”.

Cornel Hitruc Ar fi multe de știut despre albine, însă pentru aceasta ar trebui să mergeţi în prima decadă a lunii martie la Târgul Apicol de la Iași, cel mai apropiat de Republica Moldova, unde, chiar dacă nu cumpăraţi nimic, vă alegeţi gratuit cu un bogat fagure de miere a vorbelor frumoase despre albine spuse de românii de pretutindeni, pe care îi adună această nobilă insectă. Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX


5

Social

15 MARTIE 2013

FLUX

Opt milioane de lei pentru organizarea BAC-ului Opt milioane (8 000 000) de lei! Acestea vor fi cheltuielile la care se va ridica organizarea examenelor de bacalaureat 2012-2013, care vor fi cele mai costisitoare din istoria BAC-ului din Republica Moldova. Trei dintre cele opt milioane de lei vor fi alocate de Ministerul Educaţiei pentru procurarea camerelor video, a aparatelor de bruiaj, dar și a detectoarelor de metale, în scopul prevenirii copiatului și a corupţiei în timpul examenelor de BAC. Noi reguli pentru absolvenţii claselor a XII-a. Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Agenţia de Evaluare și Examinare, au elaborat „Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor de bacalaureat, anul școlar 2012-2013”, potrivit căreia vor fi constituite 100 de centre de bacalaureat, în care vor susţine examenele câte 300 de absolvenţi. Elevii nu vor avea posibilitatea de a susţine sesiunea în propria instituţie de învăţământ. Spre deosebire de anii precedenţi, la intrarea în sală, candidaţii vor semna o declaraţie pe proprie răspundere. Ministerul Afacerilor Interne și Centrul Naţional Anticorupţie nu vor mai fi implicate în procesul de evaluare. Totuși, angajaţii celor două instituţii vor verifica perimetrul centrului de evaluare, dar nu și interiorul acestuia. Totodată, asistenţii la bacalaureat vor fi desemnaţi de către Comisia Naţională de Examene, și nu de direcţiile de Educaţie. Acest an va fi și

ultimul în care elevii din colegii vor susţine BAC-ul. În pofida faptului că anterior se presupunea că unele examene ar putea fi susţinute în mod oral, oficialii de la Ministerul Educaţiei dau asigurări că toate examenele vor fi scrise. Înainte de a intra în sala de examene, elevii vor fi verificaţi cu scanere de depistare a metalelor. De asemenea, centrele de bacalaureat și centrele republicane (corect ar fi centrele naţionale, nu republicane – n.n.) de evaluare a lucrărilor vor fi echipate cu camere video și aparate de bruiere a legăturii telefonice. Măsurile de precauţie sunt luate ca urmare a mai multor nereguli din timpul examenelor din anul trecut, dar și a multiplelor acte de corupţie depistate în urma descinderilor ofiţerilor anticorupţie la centrele de BAC. Astfel, anul trecut mai mulţi președinţi și asistenţi ai centrelor de bacalaureat au fost demiși, iar peste 300 de lucrări au fost anulate.

La finalul examenului, testele vor fi scanate, pentru a nu se putea interveni ulterior în ele. Profesorul va verifica lucrarea scanată, dar nu originalul. La testele personalizate ale candidaţilor vor fi anexate foi pentru maculatoare, la fel personalizate, prin codul de bare al candidatului. După rezolvarea testului, acestea vor fi desprinse și triate aparte. În acest an, elevii care vor fi prinși copiind la examen vor fi daţi afară, însă lucrarea lor nu va fi anulată, așa cum a fost în anii precedenţi, ci va fi verificată. Totodată, liceenii care vor avea note mai mici de cinci vor putea susţine examenul abia anul viitor și nu într-o sesiune suplimentară ca până acum. De asemenea, vor fi organizate trei sesiuni repetate pentru persoanele care vor lipsi motivat de la examene, pe motiv de boală sau din alte cauze. Persoanele care nu vor fi de acord cu notele obţinute vor putea să-și vadă doar o singură dată lucrarea și vor putea contesta rezultatele timp de 48 de ore.

Elevii au păreri împărţite faţă de noile reguli Elena, elevă, 18 ani: „Consider că este o idee bună instalarea camerelor video și a aparatelor de bruiaj. Fiecare elev își va putea măsura cu adevărat cunoștinţele

acumulate pe parcursul celor 12 ani de studii. În sfârșit, va exista un pic de echitate pentru cei care muncesc cu adevărat”.

Ion, elev, 19 ani: „Se creează o presiune extraordinară asupra elevilor, de parcă nu ar fi de-ajuns emoţiile pe care și așa le trăim. Mai bine ar face o structurare mai bună a programei pentru bacalaureat, ca elevii să știe exact ce conţinuturi să pregătească”.

Veronica, elevă, 18 ani:

ar fi mult mai bine dacă am susţine examenele oral. Nu va mai fi loc de interpretări și nici atâta presiune. Examenele trebuie să ne motiveze, nu să ne inhibe și să ne streseze”. În acest an, examenele de bacalaureat se vor desfășura în perioada 4 – 21 iunie. Elevii vor susţine examene la disciplinele obligatorii: limba română (alolingvi), limba de instruire și limba străină, un examen la alegere și un examen de profil. Cei de la profil real vor susţine proba la matematică, iar cei de la umanist – istoria.

„Noile reguli nu fac decât să sperie tot mai mult elevii și părinţii. Cred că

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

NOUA GENERAŢIE INTRĂ ÎN SCENĂ

Aliona Rău: „Trăiesc şi respir muzica” ţe. De aici și pesimismul, absenteismul, și, cel mai grav, lipsa unei direcţii în viaţa asta.

Ne propunem în prezenta rubrică să schiţăm portretul de grup al generaţiei care va conduce Republica Moldova spre un alt viitor. Sună frumos și promiţător, întrucât avem certitudinea că fiecare nume apărut aici e unul dintre cele care formează noua elită a acestei ţări. Este vorba de tineri proactivi, studioși, care vor reuși să-i molipsească și să-i inspire pe semenii din jurul lor. Dinamică, mereu pozitivă, tânăra Aliona Rău investește pasiune în tot ceea ce face. Vrea să devină un bun specialist în diplomaţie, dar nu uită nici de muzică. Vă invităm să o cunoașteţi. - Aliona, ești prima eroină a rubricii noastre. Vreau să te întreb care este starea de spirit printre tinerii moldoveni. Cum simţi tu pulsul acestora? - Nu vreau să dau un răspuns per ansamblu. I-aș categorisi, mai degrabă, în două grupuri, din primul făcând parte tinerii ambiţioși, activi, care se implică și îi motivează și pe alţii să o facă, tineri cărora nu le este frică să spună ceea ce gândesc și, mai ales, care au ceva de spus. Cei din al doilea grup sunt tinerii cărora le lipsește curajul și încrederea în propriile for-

- Tu ești o tânără deosebită. Cine o ascultă pe Aliona Rău cântând rămâne profund impresionat. Ai o voce superbă și reușești de fiecare dată să captezi atenţia publicului. Zi-ne cum ţi-ai descoperit talentul și ce faci pentru a-l dezvolta. - Nu aș putea să spun cum mi-am descoperit talentul. Pentru mine e simplu: trăiesc și respir muzica. Aș putea mai degrabă să zic că au fost oameni importanţi în viaţa mea, oameni care au încercat să modeleze acest talent, să-l reliefeze. Aici mă refer la domnul Ion Trifan, primul meu îndrumător în materie de muzică, și la doamna Maria Iliuţ, de la care, pe parcursul celor trei ani de facultate, fiind membră a Ansamblului Crengu��a de Iederă al USM, am reușit să „fur” meserie, cum obișnuiește dumneaei să spună. - Te gândești, eventual, să faci din asta o meserie? Ce planuri are viitorul pentru tine? - Deocamdată, muzica este o pasiune pentru mine. Însă cine știe? Nu neg faptul că mi-aș dori să continui tot pe această notă. - Te rog să ne spui și despre concursul prin intermediul căruia ţi-ai văzut realizat unul dintre visurile cele mari. - Visul cel mare încă nu a fost realizat, mai am de muncit pentru asta. Sunt îndrăgostită de limba, muzica și cultura franceză și, evident, îmi doream enorm să văd Parisul. Cine nu vrea? Mi s-a oferit această ocazie la Festivalul-concurs Naţional al cântecului francofon “CHANTONS, AMIS!”, ediţia a IX-a, din anul 2012, întrucât am câștigat Premiul Mare. - Acum îţi faci studiile de master. Unde anume? - Da, m-am specializat în domeniul studiilor diplomatice din cadrul FRIȘPA, USM.

- Totodată, te-ai și angajat. Le reușești pe toate? - Cu cât mai multe faci, cu atât mai multe reușești. Aceasta îmi este deviza de când am început să am un ritm mai dinamic. - Muzică, studii, proiecte, serviciu. Ce te motivează să fii mereu proactivă? - Motivaţia fiecăruia trebuie să vină din interior, din simţul responsabilităţii pentru ziua de mâine, pentru ţara ta, pentru părinţii și urmașii tăi. Eu asta și fac. - Care a fost cea mai mare provocare pentru tine? - Fiecare clipă este o provocare dacă conștientizăm la modul cel mai serios ce ni se întâmplă. PE L E R I N A J E

- Îţi vezi viitorul în Republica Moldova? - Categoric! Însă îmi doresc ca ţara noastră să iasă din această criză profundă politică, economică, socială, culturală. Pentru asta e nevoie de suflecarea mânecilor. Eu voi munci împreună cu colegii mei de generaţie, trebuie să investim timp și efort pentru a ne crea condiţii acasă. - Ce sfat ai pentru tinerii ambiţioși de la noi? - Mergeţi înainte indiferent de piedici. Încercaţi să schimbaţi lumea prin zâmbete, prin atitudine binevoitoare, prin proactivism. Investiţi pasiune în tot ceea ce faceţi! - Mulţumim. Multă perseverenţă. - Cu cea mai mare plăcere. Numai bine. Lucia CUJBĂ, FLUX

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA

BASARABIEI

MOLDOVA

ȱDrumeŖie la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram

23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. Mćnćstiri: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Dorna-Arini, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla: peûtera Sf.Teodora, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûe: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Hagimus ûi Noul NeamŖ-ChiŖcani / Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cćuûeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 aprilie 2013 (1 zile) Grup 7/16 pers PreŖ 160/140 lei/pers Plecarea Duminicć, 7 aprilie, ora 7. Sosirea ora 19.

ȱPelerinaj

M U N T E N I A ûi M O L D O V A

la moaûtele Sf.Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureûtilor / Zile de Hram la Mćnćstirea Cernica ûi Catedralele din Buzću ûi Roman 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi)

Grup 7/16 pers PreŖ 110/100 eur/per Plecare Miercuri, 10 aprilie, ora 21 Sosirea Duminicć, 14 aprilie, ora 22 Mćnćstiri: Cernica, Pasćrea, Antim, Darvari, Radu Vodć, Plumbuita, Stavropoleos, Samurcaseûti-Ciorogârla, Snagov, Cćldćruûani Biserici: Bucur, Sf.Gheorghe Nou, Sf.Spiridon, Draganescu. Catedralele din Buzću ûi Roman. Cimitirul Bellu sau/ûi Muzeul Satului. Oraûe: Bucureûti, Buzću, Roman.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md


FLUX

6

Important 15 MARTIE 2013

Idolatria ca stare de alienare sufletească sau modele în cultura de masă şi cele spre care trebuie să tindem În cadrul cursurilor de la Universitatea Populară, Iurie Roșca le prezintă tinerilor o serie de teme mai puţin discutate în alte părţi. Primul compartiment al ciclului de lecţii – Viziunea – ţine de lărgirea orizonturilor. Luni, 11 martie, s-a ţinut lecţia a noua. Pentru această ocazie, Iurie Roșca a pregătit pentru cursanţii din cea de-a doua grupă câteva note, în baza cărora și-a ţinut prelegerea. Le prezentăm mai jos pentru cititorii ziarului „FLUX”, amintind pentru toţi doritorii că înscrierea la cursurile Universităţii Populare continuă.

Modele pentru SOCIETATE şi pentru PERSOANĂ. Pe CINE imităm? Cu CINE dorim să semănăm? Educaţia unui om și a unei societăţi în ansamblu se axează pe preluarea de modele. Copilul învaţă prin mimetism. De la părinţi, școală, mediu. De la o vreme, ponderea mediului a devenit una dominantă. Cultura de masă ţine loc de educator-șef. Copilul nu mai vrea să semene neapărat cu tata, nici măcar cu Ștefan cel Mare. Un anume tip de surse de inspiraţie inundă minţile tinerilor, în special prin TV, Internet, cinema, radio, publicitate. Universul virtual agresează nemilos și perfid reprezentările omului-masă, creându-i iluzia unei lumi paralele, mai adevărate decât realitatea însăși. Comportamentul, atitudinile, limbajul, vestimentaţia, coafura, tatuajul, piercing-ul (cu cercei în sprâncene, nas, limbă sau buric) – toate acestea învăluie planeta, uniformizând și primitivizând cultura tradiţională a popoarelor. De la „legendarele” formaţii cum ar fi „Beatles” sau „ABBA”, de exemplu, nimeni nu se mai întreabă ce valoare estetică, morală sau spirituală au producţiile muzicale de acest fel. Ele au devenit dominante datorită tehnologiilor care le-au răspândit masiv și, mai ales, datorită unui element definitoriu pentru întreaga cultură de masă: ruperea zăgazurilor, spargerea tiparelor, ștergerea limitelor – toate acestea purtând un nume extrem de seducător: Libertate. Este vorba de un anume soi de libertate, cea care detabuizează comportamentul oamenilor. Vechile tabuuri, impuse de credinţa religioasă și de morala publică, au fost arunca-

te în aer, pulverizate, aneantizate de puterea bestială a omului dezlănţuit. Puhoiul de cultură de masă a strivit în calea sa, ca un tsunami global, tot ce reprezenta frumosul sau decenţa. Libertatea sexuală, înţeleasă ca stare de promiscuitate și afișare a nerușinării, este una dintre temele predilecte. Efectele ei sunt de-a dreptul devastatoare: Familia, Școala, Biserica – instituţii fundamentale în formarea omului de-a lungul istoriei, s-au pomenit marginalizate de agresiunea totală a vulgarităţii marca Hollywood sau pop-culture. Universul cacofonic, sufocat de sunete stridente, de ritmuri dansante, de bătăi în tobă, toate copiate după practicile oculte ale unor popoare din Africa sau Asia, ne urmărește peste tot: în magazin, la frizerie, în microbuz sau la cafenea. Personaje pletoase, fardate drăcește, îmbrăcate ca niște matahale, rupând chitare și tobe, ţupăind și zbierând, isterizează stadioane de sute de mii de „fani” exaltaţi de practicile magice, ale căror victime fericite și inconștiente sunt. De la bobinele magnetofoanelor de altă dată, prin casete audio, apoi prin CD și DWD „marșul triumfal” al satanismului deghizat în cultură de masă se revarsă cu o viteză și o amploare din ce în ce mai devastatoare peste omenire. În locurile unde lumea ţinea pe vremuri icoane, au fost plasate chipurile pocite ale vedetelor de muzică rock, ale starurilor de cinema, ale modelelor de pe reviste glamour. Showbizul ne captează definitiv minţile injectate cu supradoze de imagini și sunete abracadabrante, fără noimă, deconectează creierul de la efortul intelectual și îl scufundă într-o stare de confort, de ameţeală, de plăcere soră cu starea unui somnambul. Cuvintele de tipul „vrajă” sau „magie”, prezente

copios în bucăţile muzicale sau în publicitatea comercială, nu trebuie înţelese la figurat, ci la propriu. Sub tirul idiotizant al culturii de masă omul se pomenește de-a dreptul vrăjit, supus unor magii, al căror sens profund nu mai apucă să-l pătrundă. Starea de extaz, care își trage și ea originea din practicile magiilor respective ale unor triburi exotice, este cea indusă, râvnită și proclamată ca scop suprem de către servanţii noului cult antihristic. Să vedem ce spune DEX-ul despre extaz: EXTÁZ, extaze, s. n. 1. Stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin suspendarea aparentă a contactului cu lumea înconjurătoare, imobilitate, scăderea controlului asupra propriei persoane, euforie, halucinaţii etc., care apare sub influenţa unor ritualuri și practici religioase. Œ (Med.) Stare nervoasă în care bolnavul, urmărit de idei fixe și de exaltare mintală, este lipsit de senzaţii și incapabil de mișcări voluntare. 2. Admiraţie profundă, neţărmurită; adoraţie, veneraţie. Idolii de tipul Elvis Presley, Rolling Stones, Michael Jackson, Madonna, Ledy Gaga și atâţia alţi exponenţi bestiali ai noului cult, chiar așa sunt botezaţi de către promotorii lor din industria reclamei și de către adoratorii orbiţi de magia lor neagră, anume idoli. Așa s-a ajuns la o „închinare la idoli” la scară mondială, iar sensul dat de Dumnezeu acestui termen s-a pierdut odată cu sentimentul religios. Semnele idolatriei apar în mod izbitor nu doar în producţiile zis muzicale. La fel stau lucrurile cu idolatrizarea și imitarea eroilor de cinema. Un Sylvester Stallone, un Arnold Schwarzenegger, un Bruce Willis și atâţia alţii au cucerit de mult sute de milioane de suflete. Iar atunci când auzim despre noi asasinate prin licee sau universităţi americane, știm bine că e vorba de cineva care a mai căzut pradă surselor de inspiraţie hollywoodiene. Cultul violenţei, devalorizarea vieţii omului, povestea unor ticăloși simpatici care sparg bănci, aventurile unor asasini drăguţi, care omoară artistic și cu efect – iată ce impregnează creierii incendiaţi ai consumatorilor acestor producţii. Eficienţa ucigătoare a acestui război împotriva sufletului omului se

explică astfel. După ce l-a izgonit pe Dumnezeu, după ce l-a declarat mort sau plictisit de propria creaţie și retras dincolo de nori, omul modern s-a crezut apt să-și făurească propriul univers. Dar tocmai aici a survenit marea diversiune. Omul autonom, pierzându-și credinţa în Dumnezeu, și-a pierdut deopotrivă și credinţa în diavol, antipodul, contestatorul, dușmanul propriului Creator. Și nemaifiind conștient de existenţa acestuia, a abandonat și practicile de profilaxie spirituală, necesare îndepărtării răului. Astfel, în cultura de masă îngerul căzut a devenit un personaj nostim, închipuit în jucării sau măști pentru copii, în gesturile starurilor rock sau în producţii cu personaje gen Batman. Filmele horror, șocante, aberante, înfricoșătoare, sunt gustate din plin de publicul idiotizat și înţepenit de groază, spre satisfacţia tatălui minciunii, care își revarsă râsul batjocoritor peste marginile pământului. Și dacă îl întrebi pe cineva de ce totuși consumă asemenea monstruozităţi, acesta îţi va răspunde îmbăţoșat că așa e „cool” și că cine nu privește așa ceva, nu e în pas cu moda. Într-o lume care a pierdut busola celestă, rămasă fără direcţie și deci fără sens, omul, în clipa în care s-a crezut autonom, imediat a și ajuns în postura slugă inconștientă a Antihristului. Iar copiii de azi nu mai au nevoie de povești cu baba cloanţa. Acum Harry Potter zboară călare pe mătură, făcând vrăji și minuni într-un univers scos din ţâţâni. O altă manie generalizată e legată de cultul sportului. Idolii decupaţi din reviste de lux și puși pe pereţi la loc de cinste sunt fotbaliștii, boxerii, halterofilii sau monștrii care practică bodybuildingul. Marile spectacole de fotbal sunt tot atâtea psihoze în masă cu stări de extaz, cu consum masiv de bere, cu bătăi regulate ale fanilor dezlănţuiţi, cu sume uriașe de bani câștigaţi pe seama prostimii extaziate de șmecherii din spatele jocului. Idolii mulţimilor, de obicei niște imbecili dezvoltaţi fizic și subdezvoltaţi mental, cu frizuri fistichii și vestimentaţie șic, reușesc să umple cu o ușurinţă uimitoare golul imens din sufletele admiratorilor dornici de senzaţii tari. Numele idolilor din teren sau de pe ring sunt tirajate pe micile ecrane, pe panouri stradale, în reviste și alte obiecte de cult ale noii religii. Bărbaţii de azi, care apar în mod izbitor ca un simulacru al strămoșilor săi eroici, ca niște epigoni ai înainta-

șilor, își manifestă bărbăţia exaltându-se în faţa televizoarelor în timpul meciurilor de fotbal sau de box. Iar urletele și emoţiile debordante, care însoţesc spectacolul, îi dau spectatorului senzaţia de virilitate, de curaj și chiar de patriotism, toate nefiind însă, decât niște aparenţe de calităţi și sentimente. Șuvoiul general, care curge năprasnic peste capetele mulţimilor, nu cruţă pe nimeni. Oamenii luaţi de curentul năvalnic se lasă scufundaţi în bulboana culturii de masă fără ezitări și regrete. Omul-masă nu are îndoieli, nu-și pune întrebări, nu cercetează această lume. El e doar „ca toată lumea”, înseriat, el se distrează sau se relaxează rămânând „în rând cu lumea”. Pele, Maradona, Hagi – iată idolii generaţiilor de azi, care se suprapun peste idolii de cinema sau de muzică rock. De la efortul devenirii, al clădirii propriei personalităţi, al asumării de sarcini majore, omul alunecă spre postura de consumator pasiv al unor modele inoculate prin TV și Internet. Vedetele de cinema, animatorii TV, fotbaliștii sunt principalele surse de inspiraţie. Locul omului de caracter, dintr-o bucată, a fost luat de omul comod, căldicel, aplatizat, stins, fără orizonturi largi și viziune de anvergură. Trăirea s-a transformat în vegetare, aspiraţia – în tentaţie, angajamentul – în dezangajare. De la condiţia de altă dată de stejar viguros, care servea drept metaforă pentru o personalitate puternică, el alunecă spre cea de frunză pe apă sau în bătaia vântului. Însăși sfera politicului, fiind dominată de economic și desfășurându-se în condiţiile „votului universal”, care e tot un spectacol de masă, astăzi este populată intens cu vedete. Între starurile politicii, ale muzicii, ale sportului sau ale filmului practic nu mai există nicio deosebire. Spectacolul monden îi cuprinde pe toţi în același portret de grup. Snobii, filistinii, consumatorii fascinaţi ai reprezentaţiei cu personaje de lux, percep acest „beaumonde” ca pe un univers la care te raportezi, asumându-ţi în mod inconștient postura de imitator – al gesturilor, vestimentaţiei, preferinţelor faţă de anumite ţigări, băuturi, automobile, tunsori etc. Marea dramă a zilei de azi este că între timp s-au succedat câteva generaţii (de)formate după tiparele culturii de masă. Deseori înșiși părinţii nu mai sunt purtătorii valorilor tradiţionale, axate pe o etică riguroasă, ci


Important 15 MARTIE 2013

produse ale universului artificial în care au crescut. Prin urmare, autoritatea părinţilor, severitatea și impunerea de rigori comportamentale pentru copii devin fenomene din ce în ce mai rare. Așadar, în aceste condiţii, când ne aflăm într-un mediu dominat de astfel de modele, întrebarea pe care trebuie să și-o pună orice tânăr, ar trebui să fie „Pe cine totuși imităm?” sau „De la cine ne inspirăm?” sau „Pe cine urmăm?”. Sau, dacă doriţi, am putea spune și așa: „Cum să nu devenim maimuţe și papagali?”. E simplu, zic eu. Să nu imităm maimuţe și papagali. Să căutăm modele superioare, spre care să tindem. Acestea pot fi de inspiraţie religioasă, istorică, culturală sau din experienţa personală. I-am putea numi, apelând la limbajul liderismului, și mentori. Fuga de inerţia de gândire, de platitudine, respingerea condiţiei omului-masă reprezintă avantajul celor puţini, care își pun întrebări și resimt acut insatisfacţia faţă de propria condiţie. Adică, pentru a începe efortul deosebit de anevoios și de durată de autodepășire într-un mediu ostil devenirii spirituale și intelectuale, e nevoie de multă voinţă. Iar voinţa în acţiune presupune limitări, rigori, la nevoie, chiar și sacrificii. Șansa unei societăţi sunt caracterele puternice. Și Moldova are nevoie ca niciodată de ele. După o perioadă de tranziţie de peste douăzeci de ani, timp în care s-a dezagregat vechiul sistem sovietic, iar altul – mai drept, mai sigur, mai prosper – nu s-a clădit, este cazul să reevaluăm paradigma de dezvoltare a ţării. Experimentul celor două decenii postsovietice, cu toate rătăcirile și neîmplinirile lui, trebuie cel puţin să ne ajute să depășim iluziile și naivităţile inerente pentru un popor ieșit de sub comunism. Între un trecut sovietic, dispărut pentru totdeauna, și un viitor occidental, cel puţin la fel de iluzoriu și de intangibil ca și trecutul defunct, elitele noastre au obligaţia să elaboreze o „a treia cale”. Însă nu ca pe un truc electoral, nici ca pe un model irealizabil, ci ca pe un destin asumat, care urmează a fi clădit printr-o sforţare colectivă eroică. Renunţarea la abordările infantile este parte a acestui efort. Ca primă sarcină de ordin intelectual, moldovenii ar trebui să nu mai creadă că pe undeva în exterior ar exista cineva dornic să ne fericească din raţiuni de caritate. Lumea politicii e ghidată de interese, iar acestea nu neapărat coincid cu ale noastre. De la căutarea similitudinilor cu alţii, indiferent cine ar fi aceștia, e timpul să trecem la identificarea deosebirilor, cele pe care s-ar putea clădi profilul nostru identitar inconfundabil. Iar acest chip al colectivităţii noastre trebuie plămădit de către exponenţii elitei naţionale, care să aibă rădăcinile adânc împlântate în solul Patriei. Asimilând tot ce e valoros în cultura română, occidentală sau rusă și răsplămădind această experienţă în noile forme ale culturii naţionale, ne vom îndrepta pe calea cea dreaptă a unui rost unic în lume. Atunci când spunem cultură, avem în vedere sensul larg al termenului, nu doar manifestarea artistică, cultura juridică, economică sau instituţională, de pildă, fiind parte a acestui concept. Am deplina convingere că șansa noastră de reușită este în funcţie de măsura în care vom înceta să fim un popor de imitatori de modele de import. Altminteri, în loc de stat, vom clădi ceva de genul satului lui Potiomkin, în loc de sistem de învăţământ – o parodie jalnică a sistemului educaţional european, în locul economiei naţionale – un apendice subdezvoltat al marilor corporaţii internaţionale cu mască de guverne și donatori externi.

În mod cert, indiscutabil și univoc, la temelia spirituală a statului nostru trebuie să stea legea străbună – Creștinismul Ortodox, cel care ne leagă cu sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe aproape toţi cetăţenii ţării. Din această perspectivă – singura cu adevărat fundamentală – deosebirile etnice sau lingvistice devin secundare. Însăși cearta etnolingvistică pe motive identitare de pe baricadele moldo-române apare ca fiind inutil exagerată și contraproductivă. Așadar, doar cunoscând destinaţia finală a omului – mântuirea – un popor se poate îndreptăţi în faţa lui Dumnezeu pentru prezenţa lui în această lume. Iată singurul sistem de referinţă din care trebuie să derive toate modelele societăţii noastre. Iar cine va râde de noi, să nu uite de vechea vorbă populară: „Cine râde la urmă, râde mai bine”. Iar urma e Judecata de care nimeni nu va scăpa. O abordare spirituală, tradiţională, creștină, conservatoare a unor domenii publice, cum ar fi politica, economia, legislaţia, învăţământul sau arta, nu înseamnă câtuși de puţin o iluzorie revenire la trecutul medieval sau o privire paseistă. Dimpotrivă, doar având un fundament spiritual solid, putem clădi o casă durabilă. Primatul economicului și sirenele globalizării ca soluţii miraculoase pentru societatea noastră sunt cele două iluzii, care ne anchilozează capacitatea de înţelegere a cauzelor degradării noastre și ne împiedică să formulăm soluţii realiste și viabile.

Drept modele valabile pentru Moldova trebuie considerate doar acelea care pot fi adaptate la tradiţia, cultura, mentalitatea și interesele noastre naţionale. Și niciun model preluat în mecanic, fără discernământ, în mod imitativ nu va avea efectele scontate. Experienţa tristă a ultimelor două decenii este o dovadă în acest sens. Reproducerea pe bandă rulantă, în serie, a legilor și instituţiilor copiate din directivele birocraţiei de la Bruxelles nu a adus și nici nu va aduce vreun folos neamului nostru. Iar pentru a stopa acest amplu proces de siluire a sufletului naţional prin impunerea unor modele de import, e nevoie de conducători luminaţi și hotărâţi, iar nu demagogi și scamatori buni doar de plecăciuni și temenele la Înalta Poartă, indiferent de locul unde și-o imaginează aceștia. Moldova are nevoi de caractere. Viguroase, instruite, jertfelnice. Iar un adevărat caracter, un lider autentic se formează nu datorită unor circumstanţe prielnice, ci în pofida unor circumstanţe neprielnice. Știm bine, liderii apar atunci când se ivește ocazia. Când e loc pentru oameni de curaj, care sar peste tiparele comune și se înalţă la nivelul marilor aspiraţii ale neamului. Iar pentru a putea ţâșni la momentul potrivit cu putere și impetuozitate în faţă, viitorii lideri, indiferent de vârsta lor, trebuie să înveţe să obosească doar trupește, sufletește – niciodată. Avându-l pe Hristos drept aliat, reazem și scut, purtând în noi dragostea pentru aproapele, vom deveni ne-

obosiţi. Vom deprinde marea artă a alimentării bateriilor spirituale de la o sursă inepuizabilă, dătătoare de elan, energie și încredere în reușită. Istoria Bisericii noastre, a poporului nostru, a culturii noastre sunt pline de modele demne de urmat. Totul e să scăpăm de vraja idolilor strălucitori de pe ecranele televizoarelor sau monitoarele calculatoarelor. Și atunci inima și mintea noastră se vor deschide spre orizonturile largi ale lumii din jurul nostru. Iar devenirea unei personalităţi nu este un eveni-

7

FLUX

ment, ci un proces, o cale, un efort continuu. Totul e să faci primul pas și să te ambiţionezi, să nu evadezi în faţa greutăţilor. Altfel zis, dacă vrei să fii o mediocritate, n-ai decât, o lichea sau un laș – la fel; iar dacă vrei să ai satisfacţia unei vieţi trăite pe culmile cele mai sublime – decide acum. Nu ezita, îndrăznește și atunci vei reuși. Iurie ROŞCA, preşedintele Universităţii Populare 11 martie 2013

CREZ DE GENERAŢIE Având la bază viziunea profund creștină asupra vieții, Universitatea Populară se vrea o instituţie generatoare de opinii și de atitudini. În acest sens, ne-am propus să vă prezentăm unele note de-ale cursanților făcute pe marginea subiectelor discutate în cadrul orelor de curs.

Calităţi fundamentale pentru un lider creștin Trăim într-o lume ierarhizată, în care fiecare dintre noi se supune oamenilor aflaţi pe treptele superioare și, în același timp, îi conduce pe cei aflaţi mai jos decât el. Acest fapt e valabil atât în sistemele formale: întreprinderi, administraţie publică, instituţii de învăţământ – unde există principii oficiale de alegere sau de desemnare a conducătorilor, cât și în sistemele neformale: familie, cerc de prieteni, biserică – unde conducătorii sunt ca atare în virtutea unor principii nescrise, acceptate în mod firesc. Așadar, oriunde ne-am afla, suntem niște verigi care leagă două trepte ierarhice. Prin urmare, trebuie să învăţăm, deopotrivă, să conducem și să fim conduși. Funcţionarea perfectă a ierarhiei este atunci când fiecare treaptă este ocupată de o persoană potrivită pentru aceasta, de aceea este foarte important ca fiecare dintre noi să se afle în poziţia ierarhică pe care este capabil să o conducă, asigurându-i buna funcţionare. Din istoria noastră cunoaștem că vechile obști românești erau conduse de Sfatul celor Bătrâni, Înţelepţi și Buni. Aceasta era o instituţie menită să ia deciziile importante pentru întreaga obște. Însăși denumirea ei subliniază câteva calităţi fundamentale pentru un lider: experienţa de viaţă, înţelepciunea și bunătatea. Prin bunătate înțelegem un ansamblu de calităţi personale, ce derivă din viziunea noastră asupra vieţii. Când vorbim despre bunătatea unui om, ni se creionează chipul persoanei care este gata să pună interesele celorlalţi mai presus decât interesele proprii, deci să-i slujească, să poarte o mai mare grijă față de cei din jur; pe omul care este pregătit cu adevărat să conducă

îl tulbură mult mai mult sărăcia pe care o vede în jur decât lipsa propriilor resurse. Spre deosebire de celelalte calităţi pomenite, bunătatea nu poate fi învăţată sau dobândită, ci depinde de valorile ultime la care se raportează persoana dată, și fiindcă un om este lider prin ceea ce este el, nu prin ceea ce are, aceste valori nu îi pot fi luate cu forţa. Înțelepciunea este calitatea ce arată că liderul știe ce are de făcut și știe cum să o facă. El trebuie să știe punctul final – rostul pe care trebuie să-l atingă colectivitatea pe care o conduce. Astfel, rostul conducătorului se contopește cu al celor pe care-i conduce, deci el depășește și timpul, și spaţiul, și, mai ales, propria persoană a liderului, ceea ce înseamnă că a fi conducător este egal cu renunţarea la sine și dedicarea fără rețineri. Cu cât mai important este rostul pomenit, cu atât mai strictă trebuie să fie direcţia pe care o dictează conducătorul; de exemplu, dacă un pilot de avion greșește direcţia cu numai 30, peste 1.000 de km devierea va fi deja de 50 de km, iar peste 10.000 – de 500 de km. Aici vorbim anume de direcţie și nu despre o ţintă anume, ne referim la însăși deplasarea spre un rost final, unul care definește colectivitatea, căci un astfel de rost trebuie să fie, în principiu, intangibil – dacă înfăptuiești rostul care te definește, trebuie să te redefinești. Practic, acesta ar fi cazul unui pilot, a cărui destinaţie este undeva la infinit, de aceea direcţia dată trebuie să fie extrem de exactă.

Experienţa de viaţă este o calitate imperativă pentru un conducător, căci arată că acesta are discernământul necesar, are experienţa trecutului, și – cel mai important – ea arată că acest om a rămas neclintit în împărtășirea valorilor mai sus pomenite; mult mai ușor se clatină în faţa vântului un puiet, decât un copac care a pătruns cu rădăcinile adânc în pământ. Importanţa experienţei personale nu trebuie în niciun caz subestimată. Revenind la exemplul de mai sus: niciun pilot, chiar și cel mai remarcabil în procesul de instruire, nu-și începe cariera conducând aeronave de linie, ci fiecare începe de la micile avioane de antrenament, treptat primind dreptul de a conduce unele mai mari, în măsura în care demonstrează capacităţile respective. Ba mai mult, chiar și atunci când pilotul trece într-o categorie superioară, într-o primă perioadă el este doar copilot și conduce nava numai prin acordul căpitanului. A conduce înseamnă, în primul rând, a-ţi asuma decizii și riscuri; toate calităţile enumerate mai sus – bunătate, înţelepciune și experienţă – sunt necesare și niciuna, izolată, nu este suficientă pentru ca procesul decizional să aibă rezultatul scontat. Dacă nu există riscul de a pierde ceva – bunuri materiale, relaţii, reputaţie ș.a., uneori chiar și propria viaţă – atunci nu se poate vorbi despre asumare, ci despre o simplă alegere. Un adevărat conducător este gata să ia decizii așe căror efecte ar putea fi resimţite nu doar peste un an sau 10, ci și peste 100 și chiar peste 1000 de ani. O spunea Ștefan cel Mare: „Moldova nu este a mea, nu este a voastră, ea este a urmașilor noștri și a urmașilor urmașilor noștri, în veacul vecilor!” – iată scara la care trebuie să gândească un mare conducător. E de la sine înţeles că pentru un om care are calităţile descrise mai sus, puterea, sub diversele ei forme, nu poate constitui un obiectiv în sine, căci ea este una din căile ce pot servi cauza finală a liderului autentic – rostul. Anume astfel de lideri sunt necesari în orice moment istoric ne-am afla, căci numai ei au capacitatea reală de a ne conduce atât prin deciziile lor, care să îndrepte traiectoria noastră în istorie, cât și prin exemplul viu pe care ni-l pot oferi. Dumitru STANCIU, cursant al Universităţii Populare


CMYK

FLUX

8

Externe

15 MARTIE 2013

NOUL PAPĂ: Cine este JORGE BERGOGLIO Fum alb a ieșit, miercuri seară, pe coșul Capelei Sixtine, indicând alegerea noului Papă. Argentinianul Jorge Mario Bergoglio, primul Papă venit de pe continentul american și primul iezuit care ocupă scaunul Sfântului Petru, a fost ales pe data de 13 martie pentru a îl succeda pe Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul de Buenos Aires și-a ales numele de Francisc, care va fi purtat pentru prima dată de un Suveran Pontif Conform informaţiilor care s-au aflat despre ultimul conclav din 2005, Jorge Bergoglio era ultimul cardinal care concura cu Benedict al XVI-lea. Noul Suveran Pontif, Francisc, are 76 de ani, face parte din ordinul ie-

zuit, s-a născut în Argentina, într-o familie de italieni, și s-a remarcat prin poziţii teologice conservatoare, condamnând avortul, eutanasia, homosexualitatea și pledând pentru justiţie socială. După ce a studiat la seminarul teologic catolic din orașul Villa Devoto, Bergoglio a intrat în Societatea Iezuită, în martie 1958. A obţinut diploma de licenţă în Filosofie la Colegiul Máximo San José din San Miguel, apoi a predat Literatură și Psihologie la Colegiul “Inmaculada” din Santa Fe și la Colegiul “Salvador” din Buenos Aires. A fost hirotonit preot în decembrie 1969, după care a absolvit Facultatea de Filosofie și Teologie din San Miguel. În 1998, a fost numit Arhiepiscop de Buenos Aires, devenind cardinal în 2001. Din punctul de vedere al gândirii teologice, Bergoglio este considerat apropiat de organizaţia conservatoare laică Comuniune și Eliberare,

o mișcare afiliată Bisericii RomanoCatolice. Papa Francisc, acest bărbat timid și tăcut, beneficiază de un mare prestigiu printre adepţii săi care îi apreciază disponibilitatea sa totală și stilul său de viaţă auster.

Cardinalul Bergoglio a avut poziţii împotriva avortului și eutanasiei, condamnând homosexualitatea, conform canoanelor apostolice, deși afirmă că persoanele homosexuale trebuie respectate ca toţi ceilalţi. Bergoglio s-a opus legalizării căsă-

toriilor persoanelor de același sex în Argentina. Din punctul de vedere al gândirii sociale a Bisericii, Bergoglio pledează pentru ajutarea săracilor și evidenţiază importanţa justiţiei sociale. Sursa: mediafax.ro

Provocările pe care va trebui să le înfrunte viitorul Papă Succesorul lui Benedict al XVI-lea va avea de înfruntat provocări importante în cadrul Bisericii, precum reforma curiei pentru a o face mai eficientă și mai transparentă și impulsionarea evanghelizării într-o lume tot mai secularizată. Viitorul Suveran Pontif va trebui să continue dezvoltarea Conciliului Vatican II, care nu s-a încheiat, și să promoveze ecumenismul pentru a întări unitatea între creștini, notează agenţia EFE. El va trebui să gestioneze, de asemenea, cazurile clericilor acuzaţi de pederastie, urmând linia toleranţei zero instituită de Benedict al XVI-lea, problema scăderii numărului preoţilor, celibatul sacerdotal, o mai mare prezenţă a femeii în instituţiile Bisericii și ameliorarea relaţiilor cu islamul și cultul mozaic. Într-o lume tot mai secularizată, în care – după cum a denunţat în numeroase ocazii papa Ratzinger – se încearcă ca religia să fie considerată o chestiune privată, cel de-al 226lea succesor al Sf. Petru va trebui să traseze liniile directoare pentru a recupera terenul, mizând pe o mai mare participare laică. Descreștinizarea Occidentului, mai ales a Europei, l-a determinat pe Benedict al XVI-lea să creeze un Dicasteriu pentru Noua Evanghelizare și să convoace în acest scop un sinod al episcopilor. Viitorul papă va trebui să diriguiască propunerile prelaţilor, între care și cea privind o catehizare adecvată și folosirea unui nou limbaj pentru a-l prezenta pe Hristos. Noua biserică va trebui să înfrunte și problema colegialităţii episcopale – relaţia dintre Curie și episcopatele naţionale – unul din punctele rămase nerezolvate în pontificatul lui Joseph Ratzinger. Numeroși episcopi cred că gestionarea comună a Bisericii trebuie întărită și atribuţiile conferinţelor episcopale – sporite, în timp ce în Curia vaticană mai multe voci susţin că trebuie să prevaleze guvernul central al Bisericii. Drumul spre colegialitate este lung și, potrivit teologului elveţian Hans Kung, Roma preferă în continuare o Biserică puternică, absolutistă, care păstrează în mâinile sale toate puterile, legislativă, executivă și judiciară, fără să ţină cont de propria universalitate. Reforma Curiei romane este urgentă, mai ales după izbucnirea scandalului Vatileaks, care a scos la iveală intrigi și înfruntări în curie. Sau după controversata decizie a lui Benedict al XVIlea de a revoca excomunicarea episcopului britanic Richard Williamson. Suveranul Pontif a primit multe critici pentru această decizie, care venea după ce episcopul Williamson declarase că nu au existat camere de gazare la Auschwitz. Vaticanul a spus, la acel moment, că nu a știut despre aceste declaraţii. Un alt aspect este scăderea îngrijorătoare a celor care aleg să devină preoţi și să se dedice

bisericii. În fiecare zi scade numărul sacerdoţilor, astfel încât un singur preot trebuie să acopere mai multe parohii. O altă temă stringentă este cea a celibatului. Benedict al XVI-lea a susţinut celibatul sacerdotal și a ţinut porţile bisericii închise pentru hirotonirea homosexualilor, deși a acordat mai multe dispense decât predecesorul său pentru căsătoriile unor clerici. Rolul femeii în Biserica catolică este o altă temă cu care se va confrunta viitorul papă. Benedict al XVI-lea, ca și Ioan Paul al II-lea, a subliniat în numeroase ocazii activitatea femeilor, dar s-a rezumat la acest lucru, insistând că nu pot fi hirotonite ca preoţi. Având în vedere că vremurile nu par prielnice pentru sacerdoţiul feminin, femeile cer o mai mare participare la îndatoririle parohiei, la fel ca laicii. O altă problema rămasă nerezolvată este ac-

ceptarea sacramentului căsătoriei pentru catolicii divorţaţi și recăsătoriţi. Potrivit Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative, această interdicţie este „lege divină”, ceea ce înseamnă că nici Biserica nu o poate modifica. Morala sexuală este o altă temă urgentă. Biserica este contrară relaţiilor premaritale, folosirii anticoncepţionalelor etc. Respinge, totodată, folosirea prezervativelor împotriva SIDA și consideră homosexualitatea o deviaţie. Relaţiile cu islamul au suferit un regres în pontificatul lui Benedict al XVI-lea, mai ales după referirea sa într-un discurs la citatul împăratului bizantin Manuel al II-lea, potrivit căruia „Mahomed nu a adus nimic nou decât ordinul de a extinde credinţa prin puterea săbiei”. Cu evreii relaţiile s-au deteriorat după decizia lui Benedict al XVI-lea de a revoca excomunicarea episcopului Williamson, care a negat Holoca-

ustul și după ce l-a declarat „Venerabil” – primul pas spre beatificare – pe papa Pius al XII-lea, acuzat că a tăcut în faţa Holocaustului, și după modificarea liturghiei din Vinerea Sfântă în care a cerut „iluminarea evreilor pentru a-l recunoaște pe Hristos”. Viitorul papă va trebui să continue, din dorinţa expresă a lui Benedict al XVI-lea, negocierile cu urmașii lui Lefebre (lefebrienii) care au provocat o schismă în 1988, ordonând ungerea a patru episcopi fără permisiunea papei și care nu recunosc Conciliul Vatican II. Va trebui să continue și drumul deschis de Benedict al XVI-lea în apărarea naturii. Ratzinger a fost unul din Suveranii Pontifi care a arătat o mare sensibilitate faţă de ecologie, denunţând eroziunea, deforestarea și exploatarea abuzivă a resurselor minerale și a oceanelor. Sursa: AGERPRES

Reţeta fumului care a ieşit din coşul Capelei Sixtine este un mister Miercuri seară, 13 martie, fumul alb a vestit alegerea noului Papă. În timpul Conclavului din Capela Sixtină, destinat alegerii noului Papă, progresul este măsurat în alb sau negru – însă modul în care sunt create culorile fumului care ies după vot din coșul de cupru instalat pe acoperișul capelei rămâne încă un mister. Oficialii Vaticanului au închis capela săptămâna trecută pentru pregătirile care au inclus instalarea coșului de pe Capelă și a două sobe gri legate de acesta, în interiorul Capelei. Una dintre sobe, construită în 1938, este folosită pentru a arde buletinele de vot din hârtie. Cea de a doua, datând din 2005, este folosită pentru crearea fumului – alb, dacă un nou Papă a fost ales de către cei 115 cardinali, sau negru, dacă cardinalii electori nu au reușit să aleagă un nou pontif – care se amestecă cu fumul rezultat din arderea buletinelor de vot. În mod tradiţional, după un vot nereușit, responsabilii adăugă paie umede peste buletinele

de vot pentru a obţine un fum negru cu funingine. Cu toate acestea, confuzia apărută în timpul Conclavului din 1958, atunci când au apărut alarme false – aparent deoarece paiele nu au reușit să se aprindă – a determinat Vaticanul să caute un sistem mai ușor de manevrat, folosind substanţe chimice. În 2005, oficialii au început să folosească cartușe, inclusiv unul marcat cu cuvintele „Fumo Bianco”, care a produs fumul alb ce a anunţat

alegerea Papei Benedict al XVIlea. Cartușul a fost fabricat pentru a produce fum timp de șase minute și jumătate. Chiar și în aceste condiţii a existat o oarecare confuzie în acel an dacă din coș a ieșit fum alb sau negru, ceea ce a determinat oficialii să folosească clopotele Bazilicii Sf. Petru pentru a confirma alegerea. Acest lucru se va repeta și acest an, pentru a întări alegerea confirmată prima dată de fum.

În ceea ce privește substanţele chimice din cartușe, un purtător de cuvânt al Vaticanului, reverendul Thomas Rosica, a declarat doar că produsul a fost pregătit de către tehnicieni „din mai multe elemente diferite”. Potrivit lui Ben Baxter, director al „Soup Limited Mazare”, un furnizor de mașini de fum din Ingleby Barwick, Anglia, cel mai probabil substanţa chimică principală folosită pentru cartușul alb este cloratul de potasiu, care se aprinde ușor și produce în timpul arderii particule fine de culoare albă. Cartușul negru folosește, probabil, la rândul său, clorat de potasiu, alături de un colorant menit să schimbe culoarea particulelor, a adăugat el. În opinia lui Baxter, cea mai probabilă procedură prevede plasarea unui cartuș în soba mai nouă, închiderea ușii și apoi aprinderea prin trimiterea de curent printr-un cablu. Dacă coșul este instalat corect, fumul nu se va răspândi prin Capelă pentru a-i deranja pe cardinali sau pentru a afecta frescele nepreţuite ale lui Michelangelo. Sursa: AGERPRES


CMYK

FiatLUX

15 MARTIE 2013

9

FLUX

Alegerea Papei este un proces absolut spiritual Interviu cu episcopul romano-catolic de Chișinău, monseniorul Anton Coșa - Renunțarea Papei Benedict al XVI-lea la pontificat a provocat numeroase discuții și speculații. Este un caz, precum se știe, cu un singur precedent, acum câteva sute de ani. Chiar dacă publicului i-a fost prezentată o explicație oficială, se pare că aceasta nu a fost convingătoare pentru toți. Ce a determinat, de fapt, demisia Papei? - Înainte de toate aș începe spunând că, la auzul acelei informații despre renunțarea Sf. Părinte Benedict al XVI-lea la ministerul său de succesor al Sfântului Petru, am simțit un sentiment de durere și frustrare, dar, în același timp, admirație și recunoștință pentru curajul și tenacitatea de care a dat dovadă în acești aproape 8 ani cât a condus Biserica noastră, având povara vârstei sale înaintate și trebuind să dea piept cu diverse încercări venite atât din exterior, cât și din interior. Aflându-mă recent la Roma, am avut ocazia să-l întâlnesc pe Papa în timpul unei audiențe generale. Cu acest prilej am putut să-i aduc un omagiu, sărutându-i inelul și transmițându-i salutul meu și al celor pe care îi reprezint. Atât timp cât am fost în preajma lui am încercat un sentiment sincer de admirație pentru modul său atât de respectuos și plin de atenție față de fiecare, deși se putea întrevedea pe fața sa blândă o oarecare oboseală și un fel de greutate în a purta dialogul cu fiecare dintre cei prezenți. Întorcându-mă la acele momente, încerc să înțeleg lupta sa interioară și cât de greu i-a fost să ia această decizie. Dincolo de prevederile canonice, care îi acordă Suveranului Pontif posibilitatea de a renunța la oficiul său, atunci când nu mai poate continua, un astfel de gest ar trebui să trezească în orice om cu sufletul curat și sincer o atitudine de respect și admirație pentru curajul de a rămâne în adevăr până la sfârșit. Legat de această decizie istorică, diferite cercuri și chiar o parte a mass-media internaționale au emis ipoteze, unele de-a dreptul răutăcioase, care nu țin cont de adevăr, de explicațiile aduse de Sfântul Părinte sau de cei abilitați să o facă în numele său, dovedind rea credință, nutrind intenții răutăcioase și dușmănoase, defăimătoare și contrare adevărului. Este clar că dificultățile cu care se confruntă Biserica astăzi, ne provoacă și nouă îngrijorare și cer multă tărie și capacitate pentru a le înfrunta. Tocmai în acest sens, este de lăudat gestul Pontifului emerit, care, cercetându-se îndelung și văzându-și forțele epuizate, a lăsat locul liber pentru a putea fi ales un nou pontif, mai tânăr și cu forțe noi, pentru a continua misiunea profetică a Bisericii în lume. - Ce se întâmplă în aceste zile în culisele Vaticanului? Cum se desfășoară procedura de desemnare a viitorului Suveran Pontif și care sunt circumstanțele care vor fi determinante pentru această alegere? Or, ne dăm bine seama că acest proces nu este nici pe departe unul exclusiv tehnic!

- Am admirat larga deschidere a oficialilor Vaticanului în fața opiniei publice și dorința lor de a dialoga cu lumea exterioară, oferind atâtea detalii despre tot ce se întâmplă în Vatican, inclusiv în spatele ușilor închise. Personal nu am mai întâlnit nicăieri o astfel de atitudine, atât de sinceră și deschisă! Cred că au înțeles toți cei care urmăresc evenimentele de la Vatican ce se întâmplă acolo. Îndată ce s-a constatat starea de „sede vacante”, a demarat un întreg proces canonic, prevăzut în amănunt de normele Bisericii, mă refer la Constituţia apostolică Universi Dominici gregis, promulgată la 22 februarie 1996 de către Fericitul Ioan Paul al II-lea, la Scrisoarea apostolică De aliquibus mutationibus in normis de electione Romani Pontificis, dată Motu Proprio la Roma la 11 iunie 2007 de Papa Benedict al XVI-lea, precum și la Scrisoarea apostolică, dată Motu Proprio Normas Nonullas, al aceluiași papă, care stabilesc fiecare pas ce urmează a fi urmat, precum și persoanele responsabile. Dincolo de aceste amănunte tehnice, care pot să nu fie atât de interesante pentru lumea noastră obișnuită, vreau să subliniez, în câteva cuvinte, cum Biserica din toată lumea se organizează în mod exemplar, susținând în rugăciune continuă cardinalii reuniți la Vatican pentru a-l alege pe noul urmaș al Sf. Petru. Zilele trecute, am participat la Conferința episcopilor polonezi, iar cu această ocazie am putut vedea cu ochii mei ce se întâmplă într-o țară majoritar catolică și cum se roagă Biserica poloneză pentru alegerea noului Papă. Este extraordinar să auzi pretutindeni clopote care cheamă la rugăciune, să vezi poporul care se adună în număr mare la aceste liturghii speciale. Într-un cuvânt se simte cum Biserica Universală participă în acest fel la „crearea” noului său păstor suprem. Pe de altă parte, la Vatican cardinalii se roagă, celebrează Euharistia, participă la zile de reculegere și analizează în așa-zisele Congregații generale diferite teme de mare importanță pentru Biserică. Încearcă să se obișnuiască între ei, să perceapă simţirea comună și, în acest sens, dialoghează între ei pentru a găsi împreună soluții, desigur în perspectiva promovării noului Papă. Sunt ferm convins că nimeni dintre cardinali nu vine de acasă cu soluții în buzunar, și, de asemenea, sunt sigur că nimeni dintre ei nu poate fi influențat de cineva, indiferent cine ar fi el, pentru a favoriza o candidatură sau alta. Pentru noi și pentru orice creștin sincer, conclavul este un act divino-uman, un loc sacru unde Dumnezeu apare mai vizibil decât oriunde și intervine prin intermediul cardinalilor celui ales de dânsul. Alegerea Papei este un proces absolut spiritual, chiar dacă în exterior lumea îl percepe în termeni umani, comparându-l cu alegerea unui șef de stat. - În presă au apărut nume ale unor cardinali care ar avea cele mai mari șanse să devină succesori ai Papei Benedict al XVI-lea. Cât de verosimile vi se par aceste prognoze?

- Desigur, am văzut și am auzit astfel de prognoze, care pleacă de la evaluarea calităților unor cardinali mai „vizibili” prin magisteriul lor de până acum, dar nu cred că ele pot ține piept elementului surpriză prin care intervine Dumnezeu în istoria noastră. Dacă mă gândesc mai bine, la conclavul din 1978, mai nimeni nu se gândea la candidatura cardinalului Karol Wojtyła, iar când a apărut pe balconul bazilicii Sf. Petru, chiar și jurnaliștii cei mai bravi nu reușeau să pronunțe corect numele său. În schimb, în cazul penultimului conclav din 2005, candidatura lui Josef Ratzinger a fost mai previzibilă și multă lumea a „ghicit” într-un fel că dânsul va fi ales papă. Oricum, noul papă va apare în curând și va reprezenta pentru noi, prin voința lui Dumnezeu, Păstorul Suprem, căruia suntem gata să-i dăm ascultare și supunerea noastră. - Există temeiuri să credem că fostul papă Benedict își va păstra influenţa în Biserica Catolică, inclusiv la desemnarea noului Papă? - Din tot ceea ce am putut auzi din gura sa, în perioada de după 11 februarie încoace, din momentul în care a anunțat intenția de a părăsi Scaunul Sf. Petru, pot afirma că retragerea sa este totală și, în acest sens, a plecat din Vatican la reședința de vară a papilor de la Castegandolfo, departe de lume, închis în rugăciune și contemplație, de unde va susține Biserica și cardinalii doar prin rugăciune. Cunoscându-i modul său de a fi, sunt înclinat să cred că dânsul nu va încerca să comunice cu cardinalii, lucru, de altfel, interzis de normele canonice, așteptând la fel ca noi să vadă la TV fumul alb, vestitor al alegerii noului papă. Cât privește o ulterioară influență a sa în viața Bisericii, nu cred că va crea probleme noului Papă, acestuia exprimându-i deja anticipat totală supunere și ascultare. Iar, îndată ce va fi ales noul papă, Benedict al XVI-lea va găsi o modalitate de a-și reînnoi în fața acestuia respectul și supunerea sa. - Care vor fi provocările primordiale pentru viitorul Suveran Pontif în cadrul Bisericii Catolice? - Eu cred că noul pontif va trebui să continue pe linia ultimilor papi, punând accent pe Conciliul Vatican II, încercând să micșoreze distanța din ce în ce mai mare dintre Biserică și lumea modernă extrem de secularizată. Cred că prioritar este continuarea dialogurilor începute de papii precedenți, dialogul Bisericii cu sine însăși, dialogul cu celelalte Biserici creștine și, în special, cu Biserica Ortodoxă, dialogul interreligios și, mai ales, cu lumea musulmană, și, în sfârșit, dialogul cu lumea atee, cu toți acei care, în mod deschis sau tacit, îl neagă pe Dumnezeu. - Cum vor evolua relaţiile Bisericii Catolice cu Biserica Ortodoxă? - Cât privește dialogul ecumenic promovat de Biserica Catolică, experiența ultimilor ani ne arată o intensă căutare, pe orice cale, spre o apropiere spirituală, frățească, în adevăr și caritate, care să conducă la o mult dorită reunificare a tuturor

creștinilor, într-o singură „turmă cu un singur păstor”. Acest proces însă trebuie să țină cont de posibilitățile celuilalt partener de a intra într-un astfel de proces, precum și de confruntarea cu provocările interne și externe a fiecăruia în parte. Pentru mine, prezent la fața locului, experiența de neuitat a vizitei Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea în România a însemnat un botez al focului, care mi-a aprins sufletul, făcându-mă să înțeleg cât de importantă este pentru Biserica lui Cristos reunificarea tuturor creștinilor. Și Papa Benedict al XVI-lea a demonstrat o sensibilitatea proprie pentru dialogul ecumenic, făcându-i pe unii prelați ai unor Biserici Ortodoxe să exprime cuvinte de apreciere și respect față de înțelepciunea sa profetică. Am simțit un elan reînnoit după vizita mea „ad limina” la Vatican, unde am fost primit de Suveranul Pontif și am putut dialoga cu dânsul despre viața și activitatea Bisericii Catolice în Republica Moldova. În cele din urmă aș vrea să mai adaug o remarcă, și anume că ecumenismul nu este o misiune numai pentru Papa, ci pentru întreaga Biserică, pentru fiecare creștin în parte. Sunt sigur că noul papă, indiferent cine va fi și de unde va veni, va susține în mod prioritar acest dialog și va orienta întreaga Biserică în această direcție. - Ce puteţi să ne spuneți despre relațiile dintre Biserica Catolică și islam? Există, în opinia Dumneavoastră, provocări și probleme care ar trebui să deranjeze în egală măsură atât lumea creștină, cât și pe cea musulmană? Dacă da, care sunt acestea? - În ciuda a numeroase conflicte, cu martiri creștini uciși de fundamentaliști musulmani, Biserica Catolică a promovat și a păstrat un dialog continuu cu islamul. Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, creat încă din 1964, în perioada în care se desfășura Conciliul Vatican II, promovează întâlniri cu învăţaţi musulmani din diferite țări, ajungându-se în zilele noastre la crearea unui forum catolic-mu-

sulman cu scopul de a promova întâlniri anuale interreligioase. Există însă, diferite alte mișcări ce deschid Biserica Catolică spre islam, precum cele ale comitetului mixt de dialog dintre Sfântul Scaun și al-Azhar, o instituţie teologică de referinţă pentru islamiștii sunniţi. În concluzie, este nevoie de un dialog sincer și cu lumea religioasă necreștină pentru o bună cunoaștere reciprocă, în vederea instalării păcii și bunei înțelegeri între diferite grupuri religioase. - Ce părere aveți despre expansiunea islamului în țările creștine tradiționale? Reprezintă acest fenomen un pericol pentru lumea creștină? - Islamul ca religie își urmează propriii credincioși acolo unde pleacă în căutarea unei vieți mai bune. Fenomenul migrației popoarelor aduce cu sine și mutaţii profunde pentru destinul unor popoare și naţiuni cu urmări socioculturale și religioase considerabile. Cât de conștientă este Europa de acest fenomen, nu aș putea să dau un calificativ. În baza principiilor și drepturilor fundamentale, promovate consecvent de către Europa la nivel politic, orice minoritate are dreptul la existență. Europa secularizată privește indiferentă la schimbările pe plan religios și la consecințele sale. Însă, Europa creștină trebuie să promoveze un dialog corect cu noile realități culturale-religioase, în vederea stabilirii unui modus vivendi amiabil, pașnic și constructiv. Nu mă sperii de milioanele de turci musulmani din țările Europei care vin să lucreze pașnic, cât mai ales de unele cercuri cu caracter fundamentalist, care, în numele religiei, se ocupă de alte lucruri. Noi ca creștini, nu trebuie să ne fie frică de cei diferiți de noi, dar să căutăm relații ce să ne apropie și să ne permită a ne cunoaște și accepta reciproc. Acest principiu, de altfel, este valabil și pentru noi, creștinii de diferite confesiuni. Pentru conformitate: Lucia CUJBĂ, FLUX

P.S.: Acest interviu a fost realizat și pus în pagină înaintea alegerii noului Papă JORGE BERGOGLIO.


FLUX

10

Eveniment 15 MARTIE 2013

Colaborare în învăţământul economic între Botoşani şi Cernăuţi Colegiul Economic „Octav Onicescu” din Botoșani școlarizează elevi în domeniul finanţelor, turismului și alimentaţiei publice. La această unitate școlară reprezentativă a învăţământului botoșănean învaţă și elevi din Republica Moldova și, recent, au venit pentru un stagiu de practică cu durata de o săptămână opt elevi de la Colegiul Economic din Cernăuţi, aflaţi sub îndrumarea doamnelor profesoare Vera Khonkiv și Tatiana Kușniriuk. În perioada 4-8 martie 2013, ei au putut să vadă cum se lucrează efectiv în băncile din România, au descoperit pe viu regulile ce guvernează buna desfășurare a comerţului la Kaufland, unul dintre magazinele reprezentative ale orașului, iar cei de la turism și alimentaţie publică au putut urmări desfășurarea activităţii la unităţi botoșănene de profil. Elevii cernăuţeni au participat la lecţii practice, dar și teoretice, iar dascălii celor două școli au avut posibilitatea unui schimb valoros de idei profesionale, apreciat de ambele părţi. În afara activităţilor școlare, elevii cernăuţeni au avut și răgazul necesar pentru a vizita obiectivele de interes cultural și turistic din Botoșani, Ipotești și Mănăstirea Vorona. Ei și-au făcut prieteni între colegii lor botoșăneni. Am rugat-o pe doamna profesoară Tatiana Kușniriuk să ne comunice impresiile sale sincere despre aceas-

elevii, unii dintre ei în dulcele grai matern românesc. Iulia Marandel, originară din Târnauca, ne-a declarat: ”Am venit pentru prima dată la Botoșani și am o impresie foarte bună despre Botoșani și despre România, în general. Elevii de aici sunt foarte prietenoși și am putut discuta mult cu ei, ne-am făcut prieteni buni și am învăţat multe lucruri. Aș reveni cu plăcere oricând la Botoșani”. Elevul Vasile Avăcăriţei, originar din Herţa, a spus: „Mi-a plăcut mult

de acest fel, aceasta demonstrând faptul că Botoșanii au o tradiţie în învăţământul economic. Le mulţumesc profesorilor care ne-au învăţat lucruri interesante și aș fi bucuroasă să mai avem posibilitatea de a ne întâlni cu dumnealor și cu colegii din Botoșani”. Domnul director Ion Huţanu, care s-a îngrijit de reușita activităţii cu elevii din Cernăuţi, a făcut următoarea declaraţie pentru FLUX: ”Colegiul nostru are de mai mulţi ani relaţii de colaborare cu două unităţi de învăţământ cu profil similar din Regiunea Cernăuţi. Pe an ce trece constatăm că relaţiile noastre devin din ce în ce mai bune și rezultatele colaborării se reflectă în calitatea pregătirii elevilor noștri. Datorită elevilor cernăuţeni de etnie română și a elevilor noștri din Republica Moldova, ce cunosc foarte bine limbile rusă și

Vera Khonkiv

Tatiana Kușniriuk tă activitate și dumneaei ne-a declarat: ”Suntem foarte încântate de colaborarea dintre unităţile noastre de învăţământ. Sunt unele lucruri văzute la Botoșani care ne vor fi utile și în practica didactică. Mi-a plăcut orașul Botoșani, arhitectura sa în mod special, unde noul se îmbină armonios cu vechiul, am descoperit cu plăcere mulţimea de biserici, clădite de-a lungul a mai multor secole, care se păstrează într-o stare foarte bună”. Gânduri asemănătoare a formulat și doamna profesoară Vera Khonkiv, care a mai adăugat: „La Botoșani ne-a impresionat atmosfera prietenească care ne-a înconjurat pretutindeni, grija deosebită manifestată de gazdele noastre, profesorii și elevii Colegiului Economic. La locurile

unde s-au realizat activităţile practice mi-a plăcut profesionalismul celor care le-au îndrumat. În special, am găsit ca fiind foarte interesantă prezentarea turistică a României. Și la muzeele și mănăstirile vizitate am simţit căldura gazdelor noastre române. La Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Ipotești ni s-a spus că poetul a studiat și la Cernăuţi. Puteţi considera că tinerii noștri, după un secol și jumătate, au făcut un necesar parcurs intelectual, întorcând vizita marelui poet. Îi așteptăm și noi pe profesorii și elevii botoșăneni să vină la Cernăuţi, care este din vechime un important centru comercial al Europei de Est”. Aceeași mulţumire pentru activităţile comune au exprimat-o și

Vasile Avăcăriţei tot ce am învăţat aici. Ca începător în arta culinară, am aflat la Botoșani unele secrete ale meseriei și am scris mai multe reţete din bucătăria europeană pe care le-am aflat în acest oraș curat, frumos, cu oameni buni și primitori”. Irina Vatamaniuc, elevă de etnie ucraineană, a dorit să ne comuni-

Ion Huţanu

Irina Vatamaniuc

Iulia Marandel

ce prin intermediul colegilor, care au tradus impresiile sale: „Mie mi-a plăcut arhitectura veche, bine păstrată, a orașului Botoșani. Chiar și școala care ne-a invitat are un corp

ucraineană, am putea spune că barierele lingvistice nici nu există. Astfel, putem desfășura activităţi atractive și interesante comune, utile pentru elevi și profesori. Primăvara aceasta vor merge cadre didactice și elevi de la noi la Cernăuţi și suntem siguri că va fi o experienţă deosebită. În toamna anului trecut am primit o delegaţie de la Ministerul Educaţiei din Republica Moldova și neam exprimat dorinţa de a colabora cu școli de același profil și grad din această ţară. Până acum, demersul nostru a rămas fără niciun rezultat concret. Noi încă sperăm să ne găsim parteneri în Republica Moldova și, totodată, ca printre abonaţii FLUX să se numere și profesori de la școli din învăţământul mediu cu

Corina Valenciuc profil economic interesaţi de o colaborare cu noi”. Înainte de a pleca cu elevii și cadrele din Cernăuţi la locurile de practică, doamna profesoară Corina Valenciuc, director adjunct al Colegiului Economic „Octav Onicescu”, ne-a spus următoarele: „Școala noastră ţine mult la pregătirea elevilor conform celor mai exigente standarde europene și mulţi dintre elevii noștri lucrează deja în multe state ale Europei și nu numai. Considerăm foarte utilă colaborarea cu școli din afara Uniunii Europene. Ucraina și Republica Moldova și-au stabilit ca ţel de viitor aderarea la Uniunea Europeană și este bine ca elevii din aceste ţări să cunoască cum se practică meseria lor în ţările Europei Unite. Și pentru elevii și dascălii de la noi este bine a cunoaște cum se desfășoară învăţământul economic în ţările vecine și a căuta împreună cu elevii și colegii de acolo să găsim căi de îmbunătăţire a teoriei și practicii didactice din domeniu”. Continuând firul gândurilor doamnei director, ne putem exprima speranţa că vom putea vedea roadele acestei colaborări prin înfiinţarea în viitor a unor firme mixte de către elevii ce s-au cunoscut la acest tip de activităţi. Iar învăţământul economic este o necesitate stringentă pentru românii de pretutindeni, fiindcă, de mult prea multe ori, mai ales în ultimele două decenii de slobozenie, chiar și cei de la care nu te-ai aștepta dintre conaţionalii noștri vând exact ceea ce nu trebuie și cumpără într-o veselie tot ce nu au neapărată nevoie. Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX


Cultur=

15 MARTIE 2013

CALEIDOSCOP

MAGNETOFONUL ŞI SECRETARUL DE PARTID

15 februarie

D. – „lacrimă de fidelitate conjugală” – povestește și el din aventurile sale de cromatică mondenă. Cică, îi spune un prieten că la poșta centrală se adună cocotele numite „aviatoare”. Le întrebi: „Zburăm?” și ele înţeleg parola. El nu prea credea în astfel de băsniri. Dar, odată, pe când își aștepta consoarta la poșta centrală, cum le fusese înţelegerea, de el se apropie o tipesă, întrebându-l: „Sunteţi aviator?”. Lui îi pieri vocea.

29.III.1987

1.IV.1987

La Kuialnik, nu departe de Odesa, obsesia că, iată, pe aici, pe iarba înmormântată sub lespezi de ciment, sub asfalt, a pășit Eminescu. Complexul arhitectural al vechii staţiuni balneare în situaţie deplorabilă: un turn în ruină, pereţi coșcoviţi, cotileţii se macină. Icicolo, încercări derizorii de renovare – nici tu amploare, nici tu mare dorinţă, din câte se vede. Dar când te gândești că această staţiune balneară are venituri de sute de mii de ruble lunar… Medicii supravegheaţi sub toate aspectele – iau mită, libidinoși, corupţie generalizată… Iată și impresiile de la Marea Neagră… Impresii negre, precum nămolul limanului. Ceea ce vindecă nămolul, traumatizează atmosfera generală. O raită pe la librăria „Drujba” după carte românească.

Scandalul de la teatrul „Luceafărul”. Ion Sandri Șcurea atacat de Pâslaru și Ciolpan. Trist spectacol în afara scenei…

Vine V. Prohin, secretarul de partid la USM, să-i dau imprimările de la discuţia „Poezia 1986”. La CC, îmi spune, Valentina Lazarenco de la editură a trimis o plângere că, cică, Ion Gheorghiţă ar fi jignit-o în luarea lui de cuvânt la amintita manifestare. Cu Gheorghe Vodă, dimineaţă, îi spunem lui Prohin că nu trebuie să susţinem o pâră. La o adică, Lazarenco a fost și ea invitată la discuţie. De ce nu a venit? Apoi cum iese: fără a-l pune la curent pe cel vizat, Gheorghiţă, să lucrăm pe la spatele lui? În genere, astfel de metode necinstite au făcut rău multor oameni. Prohin se enervează: insistă să-i dau casetele. Nu i le dau. „Hai chiar acum la Ciobanu (I. C., prim-secretarul USM) sau la redactor, să te pună ei la punct”. Ne ducem la redactor. Acesta ajunge și el la concluzia mea și a lui Vodă. Prohin ţipă că o să pună problema corespunderii mele în postul ce-l deţin. Poftim! Restructurare și onestitate! El, redactor-șef adjunct la „Nistru”, revistă deplorabilă, criticată pretutindeni, inclusiv în presa unională, nu face nimic pentru a redresa situaţia, nu-și pune întrebarea dacă persoana sa corespunde postului pe care îl deţine, ci ameninţă! Toţi îl credeau mâţă blândă. Așa și este: pentru că nărăvește să zgârie rău. Jos măștile, chiar în pofida ne-vrerii purtătorilor lor. Leșinat c…os! Cu ei – perestoika?! Am citit logoreea debilă a lui Gav., replica – 40 de pagini – la 4 fraze ale lui Nicolae Vieru. Cred că tipul de la academie nu are mult până să ajungă la balamuc…

31.III.1987 În vederea excluderii dublurii prin noi achiziţii, fac inventarierea discurilor cu muzică clasică. O colecţie aproape bunicică și, deci, care poate fi completată, ca să ajungă bună. Achiziţia recentă: două din concerte brandenburgice ale lui Bach (3 și 6), operele cele mai apropiate de suflul armoniilor lui Vivaldi. Numai că dezlănţuirea romantică este temperată, pusă în matricele calmului clasicist german. Alege în funcţie de starea-ţi sufletească la momentul dat.

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

30.III.1987

11

2.IV.1987 Timpul de astăzi? O cascadă a căderii impostorilor din scaune. Dar la noi în Moldova încă nu e destul de energică această cascadă. Inclusiv la USM, se ţin cu dinţii de locul unde le stă fundul.

2.IV.1987 Mă caută la telefon compozitoarea Zlata Tcaci. La Moscova îi apare o culegere de cântece, printre care și o melodie pe un text de al meu. Are nevoie de coordonatele mele personale. Nici nu știu măcar ce melodie, ce text. Vreunele pentru copii, probabil.

9.IV.1987 Principiul alchimiștilor: cum e în conștiinţă, așa e și în lume. În jurnalul său, Mircea Eliade vorbește despre perioada când încerca să-și ascundă gândurile personale sub masca erudiţiei, zicând că acest camuflaj face parte din tradiţia filosofică occidentală.

12.IV.1987 La magazinul „Minsk” un bărbat cumpără pâine. „Depășiţi cu mult norma, nu eliberăm atâta pâine”, face vânzătoarea, mai chemându-le în ajutor pe altele două. Bărbatul: „Fetelor, împlinesc 50 de ani”. „De unde știm noi? Poate o folosiţi în alte scopuri”. Bărbatul scoate pașaportul: „Poftim, citiţi: născut la 12 aprilie 1937”. Vânzătoarele zâmbesc, cedează, felicitându-și cumpărătorul. În spatele literaturii se joacă multe cărţi suspecte. Fiecare pentru sine. Gheorghe Vodă îmi cere exemplarul 2 al consemnărilor de la discuţia Poezie ’86. Cică, se pregătește de plenara comitetului de conducere care va avea loc mâine, la Bălţi. Curios, plenarele de acest fel se ţin oriunde (la Institutul Pedagogic „Creangă”, să zicem), numai nu unde trebuie, între scriitori și cu scriitorii – teama de adevăr, de probleme. Tot Vodă îmi spune că materialul nu va fi publicat – proteste că, chipurile, au participat puţini la discuţie. Oponentul proverbial prin insinuări și nerușinare e Arh. Cibotaru. Pricep, a dat pentru consultare ex. 2 cuiva din cei interesaţi în tăcere și satisfacere de hatâruri ce nu au nimic cu literatura. Să văd și poziţia lui D… Oricum, două zile de transcriere de pe banda magnetică – să iasă că a fost muncă zădarnică?! Parcă îi trebuie conducerii USM reforme?! Da de unde! Clandestinii egoismului, meschinăriei și blegismului nu cedează. De luptat! Cu partinicii ăștia rataţi.

13.IV.1987 Ieri, consult ziarul „Chișinău, gazeta de seară”, plec la cinematograful „Patria” să vizionez filmul de anvergură „Oare e ușor să fii tânăr?”. Ajung, dar dau de un anunţ imprevizibil: „În legătură cu lu-

crările urgente de reparaţie…”. Astăzi, Gh. Vodă, apoi Zinovia îmi spun noutatea: în timpul unui film s-a prăbușit tavanul cinematografului. Printre spectatori – suferinzi, caliciţi… Hai să căutăm vinovaţii… Ah, cum mai știu ăștia de a se camufla, de a se susţine reciproc în potlogării! Eh, perestroika, perestroika, unde ești?! Într-un film, „Clipa de răgaz”, un personaj este cicălit pentru că, la un moment dat, nu i-a ajuns curajul să spună adevărul. Replica este excepţională, pentru totdeauna, dar mai ales pentru astăzi, pentru ceea ce trebuie să facem: „De ce e nevoie să rostești adevărul? Adevărul ar trebui spus simplu, firesc”. Chiar așa! De ce fugim de ceea ce e vital, firesc? De ce – într-adevăr – trebuie curaj pentru a proceda simplu și… adevărat? Iar pe aici sunt stimulaţi turnătorii, inclusiv în colectivul nostru…

14.IV.1987 În salcâmul de lângă scările înalte, ce duc în curte și scot din ea locuitorii blocului nostru, – trei gaiţe, sporovăind a primăvară. Cenușiu-roșcate, cu albastru dens (de forma scoicii de Răut) pe aripi. Comportament agitat, ca totdeauna, când sunt trei fiinţe, dar e cazul să rămână numai două. Pretenţii la… aripa (mâna) dumneaei. Se mai ciondănesc, se mai fugăresc prin ramuri, își spun ceva supărat, răstit. Apoi toate trei se zburătăcesc. Am vizionat scurt-metrajul documentar „Oare e ușor să fii tânăr?”. Probleme acute, săgetate de pe ecran. Tinerii – în toată diversitatea preocupărilor lor ce ţin de șoc, indiferenţă, dezorientare… Foarte impresionant și cu respect în faţa adevărului, faţă de adevăr. Timp de deschidere, timp prielnic pentru remodelarea caracterului nostru în conformitate cu sfântul adevăr, pentru soluţionări de probleme în mod civilizat. Ce luptă cu inerţia! Nu se cade să stai la o parte! Unii scriitori tineri și nu prea tineri (gen Arh. Cibotaru) se dedau la ironii și persiflări interminabile, cu sau fără motiv. E o totală aviditate de „relaxare” continuă care, evident, din lipsă de „praf de pușcă” în măsura în care și-o doresc zeflemitorii, degradează în stupiditate ordinară. Fenomenul e de o mai largă răspândire, aiurea și la noi, și în creaţia așa-zisei „generaţii în blugi”. Dar bine, de unde se ia el în comportamentul generaţiei… la cravată și în pantaloni la dungă, păstrată mai îndelung de căptușeala moale a fotoliilor de post nomenclaturist? Nu poţi să nu cazi de acord cu cei care consideră că necontrolata, excesiva stare de ironie sterilă te poate face oarecum mai rezistent în faţa obstacolelor, intemperiilor, impasurilor de tot felul și, înaintea tuturora, ale celor de ordin moral. Numai că, în continuarea acestei opinii, se constată cu deplin temei, cred, că această stare de bășcălie perpetuum mobile macină rumegușul care, încetul cu încetul, se transformă în praf și rugină ce destramă înclinarea spre creaţie autentică, spre poezia de valoare. Cu părere de rău, un permanent duet de bavardaj îl formează Colca și Babanschi, acesta din urmă fiind mai puţin agasant, căutând să evite provocările șubrede la bunăvoinţă suverană, aparent lipsită de griji. Mă rog, fiecare cu spiritul său și, să nu uităm, – cu rugina sa ce i se depune pe cele mai sensibile porţiuni ale spiritului, menite a genera, alias – a crea autenticul artistic.

Evenimente 1690: A fost încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei, și Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acțiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg 1864: A apărut revista „România militară”, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major 1876: Apare lunar (până la 15 mai 1876), la București, “Revista literară și științifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Dimitrie Brândză 1921: A fost înființată legația României la Helsinki 1933: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23) 1941: România este inclusă în grupul țărilor supuse blocadei britanice 1949: Pentru prima oară, problema lichidării marii proprietăți agricole a apărut pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.R.M. 1952: Regele George al VI-lea este înmormântat la capela Sf. George de la Castelul Windsor 1965: Emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei 1980: A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România 1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul – Ziua națională a salvării 1990: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru 2003: Protest global împotriva declanșării ofensivei americane din Irak în peste 600 de orașe din întreaga lume

Nașteri 1564: Galileo Galilei, fizician și astronom renascentist (d. 1642) 1710: Regele Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1774) 1823: Melchisedec Ștefănescu, episcop și istoric român, membru al Academiei Române (d. 1892) 1834: Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric, prozator și dramaturg român (d. 1901) 1840: Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul Junimii, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1917) 1841: Mihail Șuțu, istoric român, membru al Academiei Române (d. 1933) 1845: Elihu Root, om de stat american, laureat Nobel (d. 1937) 1850: Ion Andreescu, pictor român ales membru al Academiei Române post-mortem (d. 1882) 1851: Spiru Haret, matematician, sociolog și om politic liberal, organizatorul învățământului românesc de după 1864, membru al Academiei Române (d. 1912) 1856: Emil Kraepelin, psihiatru german (d. 1926) 1861: Charles Edouard Guillaume, fizician elvețian, laureat Nobel (d. 1938) 1877: Louis Renault, industriaș francez de automobile (d. 1944) 1896: Ștefan S. Nicolau, medic român, membru al Academiei Române (d. 1967) 1912: Andrei Lupan, poet, dramaturg și publicist român, membru al Academiei Române (d. 1992) 1930: Romulus Zaharia, prozator român 1931: Claire Bloom, actriță britanică 1931: Petre Stoica, poet, traducător și jurnalist român (d. 2009) 1933: Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, realizator de emisiuni TV (d. 1998) 1947: Roxana Eminescu, cercetător literar și traducătoare româncă 1951: Jane Seymour, actriță americană 1968: George Ivașcu, actor român de teatru și film 1978: Yiruma, pianist de origine sud-coreeană

Decese 1145: Papa Lucius al II-lea 1152: Conrad al III-lea, rege al Germaniei (n. 1093) 1288: Henric al III-lea, Markgraf de Meißen (n. 1215) 1543: Johannes Eck, teolog catolic (n. 1486) 1549: Il Sodoma, pictor italian (n. 1477) 1621: Michael Praetorius, compozitor german (n. 1571) 1847: Germinal Pierre Dandelin, matematician belgian (n. 1794) 1857: Mihail Glinka, compozitor rus (n. 1804) 1863: Daniel Fenner von Fenneberg, lider al Revoluției din Pfalz din 1849 (n. 1820) 1897: Dimitrie Ghica, fiul domnului Țării Românești, Grigore Dimitrie Ghica, om politic (n. 1816) 1965: Nat King Cole, pianist, interpret de jazz și cantautor american (n. 1919) 1999: Henry Way Kendall, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1926)


FLUX

12

ANIVERSARE 37 de steaguri expuse pentru a marca 538 de ani de la victoria lui Ştefan cel Mare împotriva lui Suleiman Paşa

Un număr de 37 de steaguri de luptă ale domnitorilor Moldovei vor fi prezentate, începând de astăzi, într-o expoziţie ce va fi vernisată la Muzeul de Istorie din Suceava pentru a marca împlinirea a 538 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare împotriva lui Suleiman Pașa, transmite Mediafax. Expoziţia conţine 37 de piese din colecţia colonel Petru Costin din Republica Moldova, toate fiind steaguri de luptă ale domnitorilor Moldovei. Piesele reprezintă replici reușite ale originalelor, precizează sursa citată. Expoziţia marchează 538 de ani de la bătălia de la Vaslui, în care oștile moldo-polono-maghiare sub comanda domnitorului Ștefan cel Mare au repurtat o victorie strălucită în faţa lui Suleiman Pașa, mai arată organizatorii.

Cultur=

15 MARTIE 2013

EUROVISION SONG CONTEST 2013 Săptămâna asta aflăm care este secretul succesului în cursa naţională: mai multe cartele de reîncărcare, fese la vedere, spectacol cu specific naţional sau calităţi vocale desăvârşite La sfârșitul săptămânii în curs vom afla numele reprezentantului Republicii Moldova la Eurovision Song Contest 2013. Cunoaștem deja primii șapte semifinaliști, câștigătorul urmând a fi anunţat sâmbătă, 16 martie. Ca în fiecare an, controversele sunt la ordinea zilei în cazul acestui concurs. Stârnește nemulţumirea participanţilor naţionali faptul că nu există un număr-limită de voturi care pot fi acordate de pe un singur număr de telefon. La discuţia televizată de după prima semifinală, mai mulţi participanţi și-au exprimat dezacordul cu această modalitate de vot: reiese deci că pentru a câștiga preselecţia naţională poţi cumpăra mai multe cartele de reîncărcare și gata, ești asigurat cu puncte în plus în urma televotingului. De aici și disonanţa între punctele acordate de public și cele cu care a apreciat juriul prestaţia concurenţilor din prima semifinală. Cele mai multe puncte din partea juriului le-a primit Doiniţa Gherman, pe al doilea loc situându-se grupul de fete impresariat de Serghei Orlov - Cristina V & Glam Girls. Acestea din urmă nu au primit niciun punct din partea juriului. De altfel, animozităţile pe marginea acestui concurs sunt la ordinea zilei și în România, unde participanţii se acuză chiar de recurgerea la anumite ritualuri oculte pentru a bloca un concurent mai puternic. În pofida scandalurilor, România și-a desemnat deja câștigătorul care va reprezenta ţara la Malmo, este vorba de Cezar (Cezar Oua-

tu, supranumit “Cezar The Voice”), care a obținut un total de 20 de puncte, de la juriu și de la public, în urma unei lupte foarte strânse cu trupa Electric Fence și cu Luminiţa Anghel. Artistul va intra în a doua semifinală a concursului Eurovision, care se va desfășura pe 16 mai, la Malmo, în Suedia. Finala internaţională a concursului Eurovision va avea loc pe 18 mai. Revenind la ediţia naţională Eurovision Song Contest, la ora în care ziarul nostru a intrat în tipografie, era cunoscut doar numele celor șapte finaliști din prima semifinală. Vi-i amintim: Boris Covali – 20 puncte, Aliona Moon – 19 puncte, Doinița Gherman – 18 puncte, Vitalie Negruța – 11 puncte, Felicia Dunaf – 10 puncte, Cristina V & Glam Girls – 8 puncte, Svetlana Bogdanova – 7 puncte.

Prima semifinală Eurovision Moldova a avut loc la data de 12 martie, iar cea de-a doua - pe 14 martie. Finala va avea loc pe 16 martie, cu începere de la ora 20:00 la postul public de televiziune Moldova 1. A mai rămas puţin timp până vom afla cine va obţine încrederea publicului și a juriului, ca să ne reprezinte anul acesta la Malmo, Suedia. De altfel, Suedia și-a desemnat și ea câștigătorul. Anul acesta va fi reprezentată de Robin Stjernberg la concursul Eurovision Song Contest 2013. Cântărețul a câștigat finala Eurovisionului din Suedia pe 9 martie, acumulând punctajul maxim din partea grupului format din experții internaționali și fiind plasat pe al doilea loc conform voturilor din partea televotingului. L. P., FLUX

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

Ratuş Satul Ratuș din raionul Criuleni e situat pe valea râului Ichel, la confluenţa acestuia cu râuleţul Tișova. Pe hărţile topografice îl găsim notat la intersecţia coordonatelor geografice: 460 09’ 56” lat. N și 280 49’ 30” long. E. Zona de așezare a satului se caracterizează printr-un relief pronunţat colinar, cu înălţimi de 170-200 m deasupra nivelului mării. Dealul dintre satele Ratuș și Drăsliceni, denumit Dealul Mare, e marcat cartografic cu cota 172 m. Albiile râuleţelor din zonă sunt relativ adânci și largi, cu maluri joase și argiloase. Doar valea Ichelului, la nord-vest de Ratuș, pe un anumit segment, este strâmtorată de maluri înalte și stâncoase, aici locul fiind denumit Cheile Ichelului. Interesante sunt și denumirile altor locuri din apropierea satului: Furnicosul, Limbariul, Saca, Odaia, Lanul, Cornul Pădurii, La Ulmi, Voloaca, Sârnauca, Bahna, Podișul, Sărăturile, Gura Văii, Prisaca. Pe vremuri însuși locul de așezare a satului se numea Ratuș. Prezintă un anumit interes și această denumire. Ratușurile erau niște hanuri de pe lângă vechile poște, acestea fiind situate de-a lungul drumurilor mari, de-a lungul șleahurilor. În acest loc tocmai a și existat localul unei poște care se afla pe drumul ce lega Chișinăul de vechiul Orhei, drum cunoscut în trecut cu denumirea Șleahul Orheiului. De obicei, poștele erau plasate de-a lungul drumurilor la o distanţă de aproximativ 20 km între ele. La Poștă se distribuiau scrisorile și coletele, urmând mai departe

să fie duse prin sate ca să ajungă la destinatari. La Ratuș poposeau călătorii, se punea în ordine vehiculele de transport, caleștile, diligenţele, se schimbau caii de poștă. Un loc din preajma satului vecin – Măgdăcești – și până astăzi se numește La Poștă. Cuvântul ratuș este de provenienţă germană, în limba de origine Rathaus având înţelesul „primărie urbană”. În limba română a pătruns din poloneză și ucraineană, pe teren românesc modificându-și vădit sensul, însemnând la un moment dat „casă mare”, „conac boieresc” și, în cele din urmă, „han”, pentru că hanurile pe atunci erau totuși clădiri mari în comparaţie cu casele ţărănești din mediul rural. Nume topice ca Ratuș și Poștă au fost înregistrate în hotarul multor sate din republică, mai cu seamă în raioanele Orhei, Strășeni, Călărași, Nisporeni, Ungheni, Soroca. Pe baza acestor nume se poate restabili vechiul nostru sistem rutier. Cuvântul ratuș, cu variantele ratoș și rateș și cu sensurile menţionate mai sus, este frecvent folosit în operele literaturii artistice: Am eu palate roșii și mari cât un r a t e ș, ca Petre Anastasiu (C. Hogaș). După înfăţișare, am cunoscut că e un r a t e ș boieresc (M. Sadoveanu). În trecut, cuvântul poștă a ajuns să însemne „distanţa dintre două staţii de poștă, egală aproximativ cu 20 de km”, ca mai târziu să capete înţelesul „distanţă nedeterminată (de obicei mare)”. Compară pasajele din literatura artistică: De la Râureni până la gura Luncavăţului e

o p o ș t ă de mers (G. Galaction). O cale scurtă, de 2 p o ș t e, de la Fălticeni la Neamţ, nu se potrivește c-o întindere de 6 p o ș t e lungi și obositoare, de la Iași până la Neamţ (I. Creangă). Mirosul înecăcios de la dubălăriile din marginea orașului se făcea simţit de la o p o ș t ă (Gh. Madan). Localul Poștei din Chișinău se afla la marginea de nord-est a orașului. De aici se făceau toate măsurătorile de distanţă dintre târgurile și orașele din Basarabia. Între Chișinău și Orhei erau 2 poște distanţă (circa 45 km), între Chișinău și Criuleni – 2 poște (46 km), între Chișinău și Tighina – 3 poște (62 km). După vechea poștă din Chișinău a fost denumit un întreg cartier al orașului – Poșta Veche. Satul Ratuș a luat fiinţă în anii 1921-1922, când, din cauza alunecărilor de teren în satul Drăsliceni, locuitorii năpăstuiţi s-au mutat cu traiul pe valea Ichelului, în preajma locului numit din vechime Ratuș. Aici, la reforma agrară din 1918-1924, au primit și loturi de împroprietărire. Cu numele Ratuș satul a fost înregistrat apoi în toate nomenclatoarele oficiale ale localităţilor din judeţul Orhei. Într-un document de arhivă din anul 1929 Ratușul figurează cu 20 de case și o populaţie de 83 de locuitori. Situat pe un traseu de intensă circulaţie rutieră, satul a beneficiat de condiţii favorabile de creștere și dezvoltare. Statisticele din perioada postbelică și de mai târziu ne pun la dispoziţie următoarele informaţii: 1940. Ratuș, sat în jud. Orhei, 80 de case,

280 de locuitori; 1959. Ratuș, sat în rn. Strășeni, 628 de locuitori (316 bărbaţi și 312 femei); 1970. Ratuș, sat în același raion, 981 de locuitori (467 bărbaţi și 514 femei); 1979. Ratuș, sat în rn. Criuleni, 1311 locuitori în 1979 și 1253 de locuitori în 1989. „Dicţionarul statistic al Republicii Moldova” conţine informaţii mai complete: gospodării individuale – 369, populaţia – 1229 (515 bărbaţi, 714 femei), dintre care 1218 români,

7 ucraineni, 3 ruși; terenuri agricole – 487 ha; dotări tehnico-edilitare: instalaţii de alimentare cu apă – 207 și cu gaz lichefiat – 369, fântâni – 51; policlinică, spital, școală de cultură generală, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, magazine, stadion. dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. şt., pentru FLUX


Diverse

15 MARTIE 2013

Carnea procesată ne omoară de tineri CARE ESTE cantitatea MORTALĂ și în ce condiţii sunt periculoase tocăturile?

Ce probleme de sănătate pot cauza pantalonii prea strâmţi şi cravatele Blugii prea strâmţi pot cauza probleme digestive, gulerele cămășilor dureri de cap, iar tocurile înalte fracturi și entorse. Iată cum ne poate afecta sănătatea hainele și încălţămintea nepotrivite: Cămășile și cravatele

Cârnaţii, șunca, parizerul, baconul și alte tipuri de carne procesată cresc riscul oamenilor de a muri de tineri, arată un studiu făcut pe 500.000 de oameni din Europa. Dieta bogată în mâncăruri procesate crește riscul de cancer, boli de inimă, dar și de deces prematur, atenţionează experţii, citaţi de publicaţia BMC Medicine. „Sarea și chimicalele folosite pentru a conserva carnea pot afecta grav sănătatea”, au explicat oamenii de știinţă, care au urmărit locuitori din zece ţări europene și le-au analizat obiceiurile alimentare pentru un interval de 13 ani. Cei care au consumat zilnic 160 de grame de carne procesată (echivalentul a doi cârnaţi și o bucată de bacon) au avut o probabilitate de 44% de a muri faţă de cei care au consumat doar 20 de grame. În total, din cei 500.000 de oameni urmăriţi au murit de cancer aproape 10.000, iar alţi 5.500 de boli de inimă.

Gulerele prea strâmte ale cămășilor și cravatele pot reduce circulaţia sângelui provocând dureri de cap și cresc presiunea intraoculară, un factor de risc pentru glaucom. În plus, cravatele legate prea strâns cresc tensiunea musculară în zona spatelui și umerilor, conform unui studiu coreean.

Pantofii cu toc Tocurile mai înalte de 2 centimetri pot cauza fracturi și entorse. Purtatul zilnic al pantofilor cu toc poate afecta tendonul lui Ahile (articulaţia de deasupra călcâiului), ceea ce va transforma mersul într-un chin și va presa articulaţiile și talpa. Durerile pot răspunde chiar și în zona lombară. Nici balerinii nu sunt o opţiune bună, pentru că șocurile vor fi simţite la orice pas. Alegeţi pantofi cu talpă rezistentă, care să absoarbă șocurile și să nu dea dureri de spate.

Blugii prea strâmţi Pe lângă disconfortul propriu-zis, blugii strâmţi dau senzaţia de arsură, amorţeală, combinată cu furnicături, senzaţia de frig și provoacă probleme digestive. Acest tip de blugi presează pielea și determină compresia nervului cutanat femural extern, situat în exteriorul coapsei. Lezarea acestuia

13

FLUX

se traduce în senzaţia de arsură sau frig, disconfort, amorţeală, furnicături. Medical, afecţiunea se numește meralgie parestezică, iar simptomele dispar chiar și după câteva luni de la renunţarea la blugi. Jeanșii strâmţi pot provoca și afecţiuni locale, de la iritaţii, roșeaţă, mâncărime, până la micoze, mai ales în regiunea inghinală sau genitală. În plus, acest tip de blugi favorizează celulita și vergeturile, deoarece sângele nu mai circulă bine.

Materialele din care sunt confecţionate hainele Fibrele sintetice pot fi toxice, deoarece sunt realizate din chimicale și sunt tratate pentru a se comporta bine la spălare, conţin coloranţi din petrol și teflon, care le fac neșifonabile. Printre fibrele sintetice care trebuie evitate se numără acrilul, poliesterul, acetatul de celuloză, triacetatul (TAC) și vâscoza. Feriţi-vă de etichetele antistatic, neșifonabil, nu necesită călcare și alte atribute “comode”. Hainele de calitate sunt din bumbac, material care lasă pielea să respire și nu provoacă alergii. Fibrele sintetice dau alergii, înroșirea zonei și prurit, creează senzaţia de disconfort și se electrizează. Renunţaţi la lenjeria intimă sintetică. Întreţine și agravează infecţiile, în special candidoza.

Accesoriile Gențile prea grele purtate pe un umăr pot provoca dureri în zona cervicală și de cap, mai ales dacă au bretele lungi. Potrivit American Chiropractic Association, femeile nu ar trebui să care mai mult de 10% din greutatea lor corporală.

Cerceii Mai mult de jumătate dintre femei au pielea urechilor extrem de sensibilă și ajung să dezvolte o alergie sau o infecţie, mai ales dacă bijuteriile sunt de proastă calitate – în special cei comercializaţi la preţuri foarte mici. Pe lângă reacții locale – roșeaţă, durere și inflamaţie, există și riscul de a dezvolta boli grave ca Hepatită B și C, tetanos și HIV, dacă echipamentul folosit nu a fost sterilizat înainte. Evz.ro

Rezistenţa la antibiotice, o ameninţare globală comparabilă cu terorismul Rezistenţa la antibiotice constituie o ameninţare globală “catastrofală” la același nivel cu terorismul și încălzirea globală, a apreciat luni, 11 martie, principalul consilier al guvernului britanic în materie de sănătate, potrivit Mediafax.

Ce intră, de fapt, în categoria carne procesată? Orice tip de carne care a fost conservată prin afumare, folosirea de sare și adăugarea de conservanţi. Pe listă se regăsesc alimente precum: șuncă, pastramă, salam, parizer, hot dog, cârnaţi. Hamurgerii și carnea tocată intră în categoria carne procesată dacă a fost conservată cu sare și aditivi chimici.

Sally Davies, chief medical officer, a subliniat că fenomenul constituie “o bombă cu efect întârziat”. Aceasta a declarat că operaţii benigne ar pu-

Doctorulzilei.ro

CERCETĂTORII SUEDEZI DE LA INSTITUTUL KAROLINSKA Creativitatea, o boală mentală Creativitatea poate fi deseori și o boală mentală și este întâlnită mai ales la scriitori, potrivit unui studiu la care au participat peste un milion de persoane, informează BBC. Scriitorii sunt cei mai expuși la boli precum anxietatea, tulburarea bipolară, schizofrenia sau abuzul de substanţe, arată cercetătorii suedezi de la Institutul Karolinska. De asemenea, scriitorii au de două ori mai multe șanse să se sinucidă decât populaţia generală. Și dansatorii, și fotografii sunt expuși la tulburările bipolare. Ca grup, persoanele care au profesii creative nu sunt expuse la probleme psihiatrice mai mult faţă de alte persoane, însă pot avea o tulburare cum ar fi anorexia sau autismul. Potrivit acestui studiu recent, tulburările ar trebui văzute într-o lumină nouă, anumite trăsături putând fi benefice sau bune. Pasiunile restrictive și intense ale unei persoane care are autism sau energia maniacală a unei persoane cu tulburări bipolare ar putea oferi concentrarea și determinarea necesare geniului și creativităţii. De asemenea, gândurile dezordonate asociate cu schizofrenia pot “naște” originalitatea unei capodopere. “Dacă cineva consideră că anumite fenomene asociate cu boala pacientului sunt benefice, se deschide astfel calea pentru o nouă abordare a tratamentului”, a spus doctorul Simon Kyaga, conducătorul studiului. Jurnalul.ro

tea deveni mortale în 20 de ani dacă pacienţii nu sunt în măsură să combată infecţia din cauza rezistenţei la antibiotice. Profesorul în medicină a apreciat în consecinţă că un astfel de pericol trebuie adăugat pe lista guvernamentală ce cuprinde principalele pericole ce ameninţă ţara, inclusiv terorismul și încălzirea globală. Davies a recomandat guvernului britanic să ridice problema în cadrul următoarei reuniuni a miniștrilor Afacerilor Externe ai G8, ce va avea loc luna viitoare în Marea Britanie.

“Dacă nu acţionăm acum, în 20 de ani, fiecare dintre noi, internaţi pentru o operaţie chirurgicală minoră, va fi susceptibil să fie răpus de o infecţie banală rezistentă la antibiotice”, a declarat aceasta. “Guvernele și marile organizaţii din întreaga lume, inclusiv Organizaţia mondială a Sănătăţii (OMS) precum și G8, trebuie să ia problema în serios”, a adăugat aceasta indicând că ministerul britanic al Sănătăţii va da în curând un exemplu, publicând planul său strategic antimicrobian pentru următorii cinci ani.

PERICOLELE UNGHIILOR FALSE

La ce RISCURI te expui dacă apelezi des la manichiura cu gel Manichiura cu gel, folosită pentru obţinerea unui aspect uniform al unghiilor care durează mai mult timp, poate avea efecte negative pe termen lung, razele ultraviolete care fixează unghiile constituind un pericol pentru piele asemănător celui reprezentat de paturile solare, potrivit Mediafax. Dermatologii avertizează că astfel de tratamente aplicate regulat pot cauza daune pe termen lung, crescând riscul de cancer de piele, scrie Daily Mail. Procesul manichiurii cu gel, în cadrul căruia un tip special de ojă este întărit și fixat pe unghii prin expunerea la raze ultraviolete, cauzează subţierea unghiei, spun experţii, avertizând că există și riscuri pe termen lung pentru sănătate. Deși acest tip de manichiură este populară pentru rezistenţa culorilor și a strălucirii, cele care o folosesc frecvent se plâng de faptul că, în timp, unghiile încep să se exfolieze, ajungând la rupere. “Femeile care își fac în mod frecvent manichiură cu gel ar trebui să ia în considerare riscul de cancer de pie-

le”, recomandă autorul studiului, Dr. Chris Adigun, de la școala de medicină a Universităţii din New York. Potrivit acesteia, lămpile folosite la fixarea ojei-gel funcţionează cu raze ultraviolete care cauzează daune pielii într-un mod similar în care o fac paturile solare din saloanele de bronzare. În plus, pentru că aparatele folosite nu au opţiuni de reglare, femeile care le folosesc nu știu cât de mult se expun razelor. Un alt efect nedorit al razelor ultraviolete este îmbătrânirea pielii, aceasta însemnând că manichiura cu gel poate duce la unghii care arată perfect, dar și la riduri pe mâini, în același timp. De asemenea, unghiile false care rezistă mult timp pot ascunde orice probleme și eventuale infecţii ale unghiilor, întârziind astfel un diagnostic. Prin urmare, doctorul Adigun le recomandă femeilor să urmeze tratamentul de manichiură cu gel doar la ocazii speciale, pentru a “diminua consecinţele unei traume chimice”. În plus, este recomandată și folosirea unei creme de protecţie solară.


FLUX 18

14

Programe

Luni MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.30, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Știri pozitive. 10.20 Miniserial. “LEONE” (Italia). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Teatru TV. “Ceremonial de familie”. Regia N.Scorpan. 15.40, 5.25 Din fondul TV Moldova-1. ARTelier. Inesa Țâpina. 16.10 Respiro. Program muzical. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dor. Maria Sarabaș. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.00 Documentar. “Misterul dispariției albinelor”. 0.40 Documentar. “Shift - viața în era digitală”. 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 3.50 La curțile dorului. 5.10 Music Mania. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Domnul Deeds - Moștenitor fără voie (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4445 15:00 Film: Eleva - model 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.13, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. Сергей Жигунов, Валерия Ланская, Евгений Пронин в многосерийном фильме “Торговый центр” 16:25 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Наталья Антонова, Дмитрий Муляр в многосерийном фильме “Уравнение любви” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:35 Ночные новости 01:50 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 1.50, 6.00 Teleenciclopedia. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:37 LE DESTIN DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:02 FLASH INFO 21:04 D’EST EN OUEST 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - SPECIMEN 23:00 COUSINADES - LE PENSIONNAT DE L’ESPOIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 CARREFOUR 2:09 HISTOIRE BELGE 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

15 MARTIE 2013

19

Marţi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.40 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (рус). 9.10- 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene animate. “Farhat”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Respiro. Program muzical. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Film. “FAȚĂ-N FAȚĂ CU ZIDUL” (Germania). 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 La curțile dorului. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Eleva - model (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4446 15:00 Film: Între coșmar și realitate 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.14, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 Премьера. Сергей Жигунов, Валерия Ланская, Евгений Пронин в многосерийном фильме “Торговый центр” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Наталья Антонова, Дмитрий Муляр в многосерийном фильме “Уравнение любви” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Лиллехаммер” 01:45 Фильм “Секретная миссия” 03:10 “Primele știri” (rom) (R) 03:40 “Давай поженимся!” 7.00-17.00 Revizie tehnică. 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 17.20, 19.30 Divertisment. 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 20.00, 3.20 Telejurnal. 2.25 Interes general. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS 14:16 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 UN FLIC 16:31 FLASH INFO 16:33 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SENS DE L’HUMOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA BONTÉ DES FEMMES 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

20

Miercuri MARTIE

21

Joi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45, 12.45, 1.05 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 “Viața merge înainte...”. Concert de binefacere. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Documentar. “Misterul dispariției albinelor”. 15.45 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свтаiнок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. 22.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). Episodul 1. 0.10 Documentar. “Musorgski. Tablouri dintr-o expoziție”. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50, 5.10 La curțile dorului. 5.20 Săptămâna sportivă.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свтаiнок. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeții”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.45 Părinți și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 V.Beleaev. “Passiune XXI”. Program de muzică clasică. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 La noi în sat. 3.50 La curțile dorului. 5.05 Music Mania.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 Film: Între coșmar și realitate (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4447 15:00 Film: Un prieten fidel 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.2, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.15, an 7 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. Сергей Жигунов, Валерия Ланская, Евгений Пронин в многосерийном фильме “Торговый центр” 16:25 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Наталья Антонова, Дмитрий Муляр в многосерийном фильме “Уравнение любви” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Среда обитания 01:50 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.35 Filmoteca veselă. 4.15 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 CLAUDE RICH, « J’AIME TELLEMENT ÇA LA VIE ! » 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AVEC LA PEAU DES AUTRES 16:33 SECOND SEUIL 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:28 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 DANS LES PAS DE MARIE CURIE 23:31 D’EST EN OUEST 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 2:03 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 3:01 TEMPS PRÉSENT 3:55 TV5MONDE LE JOURNAL 4:19 D’EST EN OUEST

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un prieten fidel (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4448 15:00 Film: Priviri ucigătoare 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.3, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.3, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Peștele ucigaș 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. Сергей Жигунов, Валерия Ланская, Евгений Пронин в многосерийном фильме “Торговый центр” 16:25 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Наталья Антонова, Дмитрий Муляр в многосерийном фильме “Уравнение любви” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “На ночь глядя” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.15, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 4.15 Prim plan. 16.45, 17.50, 0.00, 3.05, 6.15 Teleenciclopedia. 2.15 Tezaur folcloric. 3.10 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:56 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA BONTÉ DES FEMMES 21:00 FLASH INFO 21:02 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 CABOTINS 23:52 LÉO L’IMPASSIBLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA SOIRÉE DES JUTRA 2013 2:35 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE


Programe 15 MARTIE 2013

22

Vineri

23

MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Свтаiнок. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.45 Cinemateca universală. 16.00 Documentar. “Musorgski. Tablouri dintr-o expoziție”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Fotbal. Preliminariile Campionatului Mondial. Moldova - Muntenegru. Transmisiune în direct de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: ȘTIRI (рус). 23.15 Fii tânăr! 0.10 “Mărțișor-2013”. Elena Obrazțova. Program muzical. 1.00 Știri pozitive. 1.20 Templul muzicii. 3.50 La curțile dorului. 5.10 Music Mania. 07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Priviri ucigătoare (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4449 15:00 Film:Aranjamentul 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 23:30 Serviciul Român de Comedie (r) 00:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. Сергей Жигунов, Валерия Ланская, Евгений Пронин в многосерийном фильме “Торговый центр” 16:25 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:10 “Две звезды” 23:45 “Вечерний Ургант” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ирина Мирошниченко, Александр Лазарев в фильме “Не сошлись характерами” 01:45 Евгений Леонов в комедии “Тридцать три” 02:55 “Prima Oră” (R) 04:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 16.45, 17.50, 1.55, 2.40, 6.15 Teleenciclopedia. 2.15 Parteneri de week-end. 3.10 Sport. 4.15 Nocturne. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:31 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA BONTÉ DES FEMMES 16:30 FLASH INFO 16:33 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 UN FLIC 23:45 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:05 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:58 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:54 MISE AU POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă MARTIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “TROIȚA” (“Telefilm-Chișinău”). 7.40 Medalion muzical. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Fenomenul “Anotimpurilor” de Antonio Vivaldi”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar. “Euromaxx”. 12.00 “Și iar Chirița”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 14.00 Cinemateca universală. 14.20 “Mărțișor-2013”. Formația “Nemuritorii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30, 1.30 Focus. Magazin TV. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Film. “JACK HUNTER. STEAUA PARADISULUI” (SUA, 2008). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Dor. Program muzical. 2.15 Ansamblul Național Folcloric “Transilvania”. Program muzical. 3.15 Baștina. Magazin agricol. 5.10 “Mărțișor-2013”. Elena Obrazțova. Program muzical. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:30 Film: “Crocodile” Dundee II 16:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Terminator - Salvarea 23:00 Film: Șarlatanii 01:30 Explore Midnight 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Владимир Коренев, Анастасия Вертинская, Михаил Козаков в фильме “Человек-амфибия” 08:10 Teleshopping 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45“Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Евгений Леонов. Страх одиночества” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:15 “Две звезды” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Две звезды”. Продолжение 40 лет легендарному фильму 15:55 “Герои Большой перемены” 16:25 Евгений Леонов, Михаил Кононов, Александр Збруев, Светлана Крючкова, Савелий Крамаров, Наталья Гвоздикова в фильме “Большая перемена” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Большая перемена”. Продолжение 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 “Yesterday live” 00:20 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:00 Ирина Шмелева, Никита Михайловский в фильме “Акселератка” 02:25 Ростислав Плятт, Андрей Мягков в фильме “Послесловие” 04:00 Энтони Хопкинс в триллере “Красный дракон” 7.00 Zestrea românilor. 8.10 Parteneri de week-end. 8.45, 13.20 Teleshopping. 9.0013.20, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 1.40 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00 Tezaur folcloric. 0.40, 6.20 Teleenciclopedia. 4.15 Viața satului. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:57 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:55 LES BOYS 16:17 LES BOYS 16:40 LES BOYS 17:02 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 LA FÊTE DE LA CHANSON FRANÇAISE 23:32 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

24

15

FLUX

Duminică MARTIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Fenomenul “Anotimpurilor” de Antonio Vivaldi”. 7.05 Profil de savant. Academicianul Ion Tighineanu. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Drumeții”. 13.30, 4.30 Legendele muzicii. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 “În lumea asta sunt femei...” Schiță-portret cu Luminița Suveică, director Direcția Sănătate, mun. Chișinău. 15.00 Film. “JACK HUNTER. STEAUA PARADISULUI” (SUA, 2008). 16.35 Documentar. “Arts 21”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Film. “VIOLETE PURPURII” (SUA, 2007). 0.15 Erudit-cafe. 1.00 V. Beleaev. “Passiune XXI”. Program de muzică clasică. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.40 Portrete în timp. 5.10 “Mărțișor - 2013”. Formația “Nemuritorii”. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: “Crocodile” Dundee II (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Masterchef (r) 16:00 Film: Fără o vâslă 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Teroare în Paris 22:30 Film: Resident Evil 2: Apocalipsa 00:30 România, te iubesc! (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

15-22 martie Berbec Se păstrează ceva din efectele magiei de zilele trecute, cu diferenţa că acum acestea devin și mai discrete și ai acces la ele doar dacă ești calm(ă) și senin(ă).

Taur Predispoziţiile acestei perioade sunt dificil de suportat, așa că ar fi bine să te protejezi, știind că te vei confrunta cu situaţii care te pot epuiza.

Gemeni Prima parte a săptămânii ce urmează se poate dovedi agreabilă, în special datorită faptului că se confirmă anumite așteptări pe care le-ai avut de la prieteni sau rude.

Rac Cel mai important lucru care se petrece acum în viaţa ta este o schimbare majoră de percepţie. Te vei simţi binecuvântat(ă) și așa și este.

Leu Vrei să acţionezi în forţă, deși te bazezi pe informaţii pe care le-ai primit pe căi neoficiale. Este esenţial faptul că ai încredere în deciziile tale.

Fecioară Te simţi protejat(ă), așa cum ţiai dorit mereu, la adăpost de ochii curioșilor, ca să poţi face și lucruri despre care știi că ar putea fi interpretate.

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:50 Приключенческий фильм “Отряд особого назначения” 08:05 Teleshopping 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Не все коту масленица” 13:10 Олег Табаков, Олег Ефремов, Евгений Леонов в фильме Александра Митты “Гори, гори, моя звезда” 14:40 Федор Дунаевский, Анастасия Немоляева в фильме “Курьер” 16:05 “Форт Боярд” 17:25 Премьера сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 Премьера. Анна Михалкова в фильме “Кококо” 00:25 “Познер” 01:15 Брюс Уиллис, Ричард Гир в остросюжетном фильме “Шакал” 03:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:40 Татьяна Догилева в фильме “Вам телеграмма...”

Balanţă

7.00, 16.00 Parteneri de week-end. 7.25 Să mă aștepți... 9.00-12.30, 17.10, 20.30 Seriale. 12.30 Tezaur folcloric. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 16.20 Filmoteca veselă. 19.00, 6.30 Reporter. 23.00 Ne vedem la TVR. 0.50 Tezaur folcloric. 1.30 O dată’n viață. 3.10 Sport. 4.15 În grădina Danei. 4.40 Universul credinței. 6.20 Teleenciclopedia.

De la energia lină, plină de inspiraţie, treci la fapte creative. Vor apărea și turbulenţe în relaţiile cu cei dragi dacă vei ţine cont doar de dorinţele tale.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:57 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:33 COQUELICOT & CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:46 SAUVETEURS DES MERS 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:29 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:56 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 JIMMY RIVIÈRE 23:29 LA LARME DU FANTÔME 23:37 LUNDI CDI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CABOTINS 2:46 LÉO L’IMPASSIBLE 2:53 À ZÉRO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

O iei de la zero în relaţia de cuplu, fie ca urmare a unui fapt, adică schimbarea partenerului, fie doar din nevoia de a șterge cu buretele suferinţa.

Scorpion Toată săptămâna ce urmează vei fi atât de agitat(ă), încât poţi distruge numeroase relaţii de la serviciu. Pentru cei apropiaţi însă, ar trebui să aplici metode diferite!

Săgetător

Capricorn Atmosfera din casă este inflamată și, deși în prima parte a săptămânii ce urmează vei observa o pace relativă, în partea a doua poate izbucni oricând un conflict major.

Vărsător Nu ţii cont de nici un sfat care vine prin intermediul celor apropiaţi pentru că refuzi să asculţi de alţii și nici nu îţi convine ca ei să își asume vreun merit.

Peşti Te preocupă tot ceea ce este legat de stima de sine, de respectul de care te bucuri din partea celor apropiaţi, cât și de imaginea ta.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 568 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu

15 MARTIE 2013

GENERAŢIA 2002

Lilia Şeremet: „Prefer să nu confecţionez ceea ce mie nu-mi place, chiar dacă publicul ar aprecia” Mai ieftine, mai colorate, mai diverse, creative – bijuteriile artizanat sunt la mare căutare în ultimii ani. La început, unii le numeau kitschuri, apoi s-au gândit să le spună hand-made, deoarece erau făcute manual, bijuteriile fiind ulterior adoptate timid de unele fete mai rebele, mai hippie, cărora nu le păsa de valoarea lucrurilor, a accesoriilor purtate. Le asortau cu ceva îmbrăcăminte second hand și așa au dat naștere unui nou curent. A urmat o perioadă dominată de bijuterii din aur, argint și apoi perle, ca să revenim din nou la bijuteriile artizanat. La Chișinău acest trend a fost repus în lege de Lorina Bălteanu în 2005. Venite ca o alternativă pentru bijuteriile din plastic și metal colorat aduse din Turcia sau China, care umpleau tarabele prin pieţe și magazine, aceste bijuterii au devenit, în scurt timp, adevărate declaraţii de stil și rafinament pentru femeile care aveau curaj să le poarte și să le asorteze adecvat. Datorită materiei prime accesibile și dat fiind popularitatea de care se bucură aceste - O întrebare standard - pentru că toate au un început, te rugăm să ne spui de unde vine pasiunea ta pentru obiecte hand-made? - De când mă ţin minte, am căutat să mă evidenţiez în cercul de oameni în care mă aflam la momentul respectiv, să las ceva deosebit în urma mea. În perioada în care am început să confecţionez bijuterii, aveam o altă pasiune – fotografia. La un moment dat, cineva m-a rugat să-i confecţionez o brăţară (era vorba despre ceva deloc complicat și nici prin gând atunci sămi treacă că voi continua). Ceea ce m-a determinat să merg mai departe a fost nevoia de a ieși dintr-o stare foarte depresivă în care mă aflam; aveam nevoie de un hobby, cu ajutorul căruia să uit de tot. Cred că în locul pasiunii pentru bijuteriile hand-made putea fi oricare alta, dar mă bucur din suflet că am ales să fac asta.

obiecte în prezent, au apărut mulţi pseudomeșteri de bijuterii și obiecte handmade, astfel încât astăzi e nevoie de mult discernământ ca să poţi face diferenţa dintre o lucrare artistică și un kitsch ordinar. De dragul modei, multă lume astăzi se complace în postura de creator de bijuterii hand-made, chiar dacă simţul lor artistic și măiestria sunt îndoielnice. Eu fiind o împătimită a acestui trend, am descoperit câţiva meșteri decenţi și foarte talentaţi, pe care o să-i cunoașteţi în curând pe paginile ziarului FLUX. Astăzi vă invităm să o cunoașteţi pe Lilia Șeremet, o meșteriţă modestă, dar foarte talentată, care are o pasiune specială pentru brăţările-simbol. S-ar putea spune că încă n-a prins gustul banilor, deoarece preferă să se limiteze la a confecţiona doar ceea ce n-o împinge în pragul compromisului între gusturile și viziunile ei estetice și cerinţele publicului. Cum a ajuns o tânără licenţiată în asistenţă socială să creeze brăţări și gulerașe hand-made, aflaţi în cele ce urmează.

- Ce studii ai și dacă, pe lângă confecţionarea bijuteriilor, mai ai vreo ocupaţie? - Sunt licenţiată în asistenţă socială. În prezent, activez în calitate de administrator la un centru de fitness din capitală. - Bijuteriile hand-made sunt acum la mare căutare, putem spune chiar că după epoca hippie în care s-au făcut remarcate, sunt pentru prima dată în plină ascensiune și le poartă și femei care au un venit peste mediu. Cine sunt cumpărătoarele tale? Există un public-ţintă spre care te orientezi atunci când creezi bijuterii? - În momentul în care creez, pun emoţie în ceea ce fac și sper din tot sufletul că și cumpărătorii mei simt asta prin prisma obiectelor pe care

le poartă. Am creat acest brand din pasiune pentru viaţă și mă orientez spre oamenii care apreciază frumosul – atât femeile, cât și bărbaţii. - Odată cu trendul bijuteriilor artizanat, au apărut și mulţi meșteri care comercializează aceste bijuterii, nu devine piaţa noastră supraîncărcată? Deoarece, pe lângă cantitate și culoare, mai distingem și mult diletantism, multe persoane se pretind acum că sunt meșteri artizani, dar puţine dintre lucrările lor se disting prin calitate și originalitate. - Piaţa noastră ESTE supraîncărcată și nu doar de bijuterii handmade. Șarlatanii sunt prezenţi în orice domeniu. În ceea ce privește calitatea și originalitatea lucrărilor... cred că sunt cam exigentă, pentru că din ceea ce am văzut la noi, puţi-

ne au fost lucrurile în faţa cărora să mă opresc și să exclam: WOW!

chiar dacă publicul ar aprecia. Sună straniu, știu, dar asta e.

- Am observat că ai o pasiune aparte pentru brăţări, mai cu seamă pentru brăţările-simbol. De ce ai ales să te specializezi anume pe brăţări? - După cum v-am spus, iniţial am început cu confecţionarea brăţărilor roșii. A trecut aproximativ un an de atunci; continuă să îmi placă să le fac din ce în ce mai tare. Sincer, chiar nu știu să vă explic de ce, pur și simplu, mi s-a pus pata pe ele.

- Cât timp îţi ia pregătirea unei brăţări? - Păi, pregătirea, adică confecţionarea, nu-mi ia mult timp. Altă întrebare este perioada premergătoare confecţionării propriu-zise. Aceasta poate dura zile, chiar săptămâni. Cred că sunt cam exigentă.

- Pe lângă îndemânare și imaginaţie, de ce abilităţi mai este nevoie ca să poţi spune că ești meșter hand-made? - Ca oricare alt meșteșug pe care alegi să-l practici, trebuie să depui efort zilnic. - Cine te inspiră pe tine în acest domeniu? Există vreun artist care te ambiţionează, de la care înveţi? - Există, dar prefer, deocamdată, să nu vorbesc despre asta. Rămâne micul meu secret. - Fiecare artist are o limită peste care preferă să nu treacă. Tu, spre exemplu, ca meșter, ce n-ai face niciodată? - Nu pot să afirm cu tărie că nu aș face asta niciodată; nu pot să știu sigur ce va fi. Dar prefer să nu confecţionez ceea ce mie nu-mi place,

CMYK

- De unde îţi procuri materia primă? - Materia primă o procur din centrele comerciale locale (UNIC, Gemenii, Lina textil). - Unde te poate găsi lumea pentru comenzi? - Am creat o pagină pe facebook lilubijoux, unde pot fi găsite modelele pe care le-am confecţionat. - Porţi bijuterii hand-made pe care le-ai primit de la alţi meșteri sau pe care le-ai cumpărat de la târguri de obiecte artizanat? - Nu am nicio bijuterie hand-made de la vreun meșter de la noi. Dar aș purta cu cea mai mare plăcere ceva de la Rhea Costa România și Malvensky Charms. Sunt încântătoare! - Îţi mulţumesc din suflet că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes și realizări frumoase în continuare! - Vă mulţumesc și eu! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX


Ziarul Flux, Ed. 10 (886)