Ziarul Flux, Ed. 18 (991)

Page 1

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 22 mai 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 22.05.2015

=Aduc. Moaștelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Pror. Isaia; Sf. Mc. Hristofor

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Cinismul de orice fel este o mască pentru neputinţa de adaptare. John Fowles

1 EURO.............................. 19.9261 1 Dolar american ............. 17.8478 1 Leu românesc ................. 4.4803 1 Rublă rusească ............... 0.3599 Timpul probabil: 22.05.2015

23.05.2015

Soare, 13 28 0C

Soare, 13 29 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Procurorii DNA investighează noi fapte în dosarul lui Sergiu Lucinschi, fiul fostului preşedinte al ţării

3

PAGINA

POLITIC

Un alt punct de vedere asupra crizei financiare din Moldova

4

PAGINA

INVESTIGAŢIE

Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase

6

PAGINA

EXTERNE

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 18 (991)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Victor Ponta la Chişinău – un memorandum şi promisiuni de susţinere Prim-ministrul României, Victor Ponta, s-a aflat ieri într-o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia premierului Chiril Gaburici. Aceștia au avut o discuţie tête-à-tête, urmată de ședinţa delegaţiilor guvernelor României și al Republicii Moldova. Cei doi premieri au semnat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale și energie electrică din Republica Moldova și România. „Odată cu semnarea Memorandumului de Înţelegere se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a Uniunii Europene. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale și energie electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale și energie electrică, dar asigură diversificarea acestor surse și securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat premierul Gaburici. Ponta a dat asigurări că România rămâne a fi „cel mai hotărât susţină-

tor, și un susţinător necondiţionat, al parcursului european al Republicii Moldova”. De asemenea, el a opinat că „este nevoie de realizat proiecte concrete care să se reflecte în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean”. Premierul român l-a complimentat pe omologul său moldovean, expri-

Republica Moldova „are dreptul să viseze” la integrarea în UE, însă visul ar putea rămâne unul irealizabil XXX

Cu cine luptă Ucraina?

GPF

ABONAREA 2015

În acest context, Victor Ponta a declarat: „Am cerut un singur lucru, ca cetăţenii români să fie protejaţi de legi, iar în cazul Simion, dacă s-a încălcat vreo lege, să stabilească justiţia, iar când stabilește justiţia, nu mai comentează nimeni”. FLUX

Războiul declaraţiilor NATO–Rusia. La ce consecinţe ar trebui să ne aşteptăm?

(citiţi pag. 2)

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ Cititorii permanenţi ai „FLUX”-ului sunt deja familiarizaţi cu genericul de mai sus ce invocă numele filozofului mistic, geopoliticianului și scriitorului francez de origine română Jean Parvulesco. În numărul nostru de azi publicăm textul celei de-a doua intervenţii a lui Alex Wyeth, însoţit de o scurtă notă aparţinând lui Vlad Sauciuc despre personalitatea celui care vorbește. XXX

mându-și siguranţa că Chiril Gaburici „va reuși să facă lucruri bune pentru cetăţenii Republicii Moldova și va avea sprijinul total al României”. Cei doi au discutat „ca între prieteni” și cazul George Simion, cetăţean român expulzat din Republica Moldova.

(citiţi pag. 5)

Alianţa Nord-Atlantică este preocupată de prezenţa efectivelor militare ruse în apropierea frontierelor NATO, a afirmat marţi, 19 mai, secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând asupra necesităţii transparenţei și retragerii trupelor din Ucraina. Jens Stoltenberg i-a cerut ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, în cursul unei întrevederi desfășurate la Bruxelles, să pledeze pentru retragerea trupelor ruse și a echipamentelor militare din Ucraina. Continuare în pag. 6


2 Procurorii DNA investighează noi fapte în dosarul lui Sergiu Lucinschi, fiul fostului preşedinte al ţării FLUX

Actual

22 MAI 2015

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România au dispus, acum câteva zile, extinderea urmăririi penale și pentru alte fapte în privinţa lui Sergiu Lucinschi, fiul fostului președinte Petru Lucinschi. Acesta era cercetat iniţial pentru șantaj și trafic de influenţă într-un dosar în care este suspect și ginerele fostului președinte al României,Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, pentru complicitate la acţiunile lui Lucinschi. Noile acuzaţii se referă la infracţiunile de fals în declaraţii și instigare la fals intelectual. Într-un comunicat al DNA se arată că există date și indicii care fac rezonabile astfel de suspiciuni: „La data de 17 martie 2015, în faţa unui notar public, inculpatul Lucinschi Sergiu a declarat în mod nereal faptul că, în perioada 2008-2010, sub semnătură proprie, a remis cu titlu de împrumut unui om de afaceri suma de 2.000.000 de euro. Prin această acţiune, cu intenţie, inculpatul Lucinschi Sergiu l-a instigat pe notarul public respectiv să comită, fără vinovăţie, un fals intelectual, cu ocazia întocmirii și autentificării acelui contract de împrumut”. În acest dosar a fost arestat preventiv Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie din cadrul DIICOT, pentru săvârșirea infracţiunii de luare de mită. De asemenea, în cauză este anchetat procurorul DIICOT, Remus Jurj. Sergiu Lucinschi a fost reţinut de procurorii DNA pe data de 30 mar-

tie, fiind implicat într-o cauză de trafic de influenţă și șantaj instrumentată de respectiva structură. El este acuzat că ar fi pretins suma de 4 milioane de euro în perioada decembrie 2014 – martie 2015. Potrivit ordonanţei procurorilor DNA, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop (ginerele fostului președinte al României, Traian Băsescu) și de procurorul Remus Tudoran Jurj, a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro, pentru a-și retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care și gestiune frauduloasă. De asemenea, inculpatul i-a promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de „gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează. În aceeași perioadă, pentru a adăuga presiunii un mijloc de constrân-

Gaburici îl sapă pe Filat? Premierul Gaburici le-a cerut zilele acestea instituţiilor abilitate să demareze o investigaţie cu privire la modul în care a fost concesionat Aeroportul Internaţional Chișinău.

Chiril Gaburici le-a solicitat ministerelor Justiţiei și Economiei să revadă contractul de concesiune și condiţiile în care a fost semnat. „Din ceea ce înţeleg eu, concesionarea a avut loc în condiţii neloiale”, a apreciat acesta. În context, prim-ministrul a rugat Procuratura să se autosesizeze, iar MAI și CNA să iniţieze o anchetă, pentru a fi sancţionaţi factorii de răspundere implicaţi în acest caz. Totodată, șeful Executivului a cerut să fie verificate acţiunile omului de afaceri Ilan Shor, care deţinea în acea perioadă funcţia de președinte al Consiliului de Administrare Avia Invest, bănuind că ar putea fi vorba de abuz de serviciu în scopuri personale. Premierul are bănuiala că la vremea respectivă au fost prezentate anumite informaţii eronate, în baza cărora a fost concesionat aeroportul. Prin aceste declaraţii, Gaburici pare să-l pună sub lovitură și pe cel care l-a înaintat la funcţia de premier. Adică pe șeful PLDM, Vladimir Filat, care a susţinut întotdeauna că tranzacţia a fost perfect legală. Acum aproximativ doi ani, el califica drept neprofesioniste discuţiile privind darea în concesiune a aeroportului, apreciind că acestea ar avea o tentă mai mult „sentimentală”: „Acest discurs nu a fost niciodată profesionist. El s-a bazat întotdeauna pe lucruri emoţionale – că au venit rușii, că au venit alţii. Investiţiile nu trebuie să fie calificate pornind de la originea acestora, ci având la bază calitatea și seriozitatea lor”. Compania a participat la concurs și a întrunit condiţiile necesare pentru a-l câștiga, a punctat fostul premier. „Noi trebuie să ne modernizăm, nu să ne pierdem în discuţii patriotarde”, a mai declarat acesta. Vom vedea ce va urma, dar se pare că Filat are noroc chior cu premierii.

gere și mai puternic, în concordanţă cu valoarea sumei respective, Sergiu Lucinschi i-ar fi spus că are influenţă, direct și indirect, asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care îl priveau pe omul de afaceri. „În acest sens, inculpatul i-a mai promis omului de afaceri că va determina organele judiciare să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor sechestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluţionarea dosarelor într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente”, conform DNA. Pe data de 17 martie, pentru acest „ajutor”, Lucinschi a cerut și a primit de la omul de afaceri dreptul de creanţă asupra sumei de două milioane de euro, în forma unui contract fictiv de împrumut. La data reţinerii fiului ex-președintelui Moldovei, subiectul a fost comentat pe larg în presă, fiind scoase la lumină mai multe aspecte controversate din biografia acestuia. Astfel, stirileprotv.ro nota că Sergiu Lucinschi a ajuns în România în 2011, iar într-un interviu acordat acum 4 ani el afirma că are acolo „un proiect de bussines” și că se mută cu familia „în București”. „În România, fiul fostului președinte al Republicii Moldova locuiește într-o vilă luxoasă într-un cartier rezidenţial din nordul Capitalei. Conform unui anunţ publicat pe

internet, o vilă cu 6 camere într-o astfel de zonă se vinde cu aproape jumătate de milion de euro”, notează sursa. În ţara vecină, Sergiu Lucinschi ar fi căutat companiile de succes, adică cele care aveau contracte mari cu statul român. Pe acest principiu, el s-a asociat cu un om de afaceri, unul dintre cei supranumiţi „regi ai asfaltului”. Petru Lucinschi s-a declarat „șocat” de cele întâmplate și a calificat drept „show” reţinerea fiului său de către DNA. Pe de altă parte, Sergiu Lucinschi s-ar fi lăudat, într-o discuţie cu afaceristul pe care îl șantaja, că tatăl său „a făcut toată combinaţia” pentru a interveni în dosarul instrumen-

tat de DIICOT care îl viza pe respectivul afacerist, astfel încât acesta să scape basma curată. Potrivit referatului prin care procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Sergiu Lucinschi, acesta l-a asigurat pe afaceristul Alexandru Horpos că va merge la Chișinău pentru a discuta cu tatăl său, iar apoi „îi va da semne procurorul”, procurorul fiind Remus Jurj, care îl ancheta pe Horpos într-un dosar penal. Sergiu Lucinschi se află sub control judiciar din 1 aprilie până în 30 mai. În timpul controlului judiciar, Sergiu Lucinschi are interdicţie să părăsească România și să comunice cu suspecţii, denunţătorii, martorii și experţii din dosar. Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Bani din surse neclare în campania electorală pentru locale Campania electorală pentru alegerile locale nu pare să fie nici mai corectă, nici mai „curată” decât cele pe care le-am avut până acum, pentru că la noi, aceste campanii au încetat demult să fie competiţii de idei, programe, proiecte. Acestea sunt substituite de bani (foarte mulţi), manipulare, cumpărare de voturi etc. Asociaţia Promo-LEX, care monitorizează procesul electoral, a prezentat ieri cel de-al doilea Raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Generale Locale din 14 iunie 2015. Observatorii asociaţiei relevă mai multe încălcări, printre cele mai grave fiind utilizarea resurselor administrative în cazul a 22 de actori electorali. Alţi nouă au oferit cadouri electorale pentru a se promova. Majoritatea încălcărilor incluse în raport vizează finanţarea partidelor politice. Experţii Promo-LEX au constatat că doar cinci concurenţi electorali din nouă, care au depus rapoarte la CEC, au indicat venituri și cheltuieli. Totodată, doar patru cetăţeni au contribuit financiar cu 950 de mii lei în fondurile de campanie ale partidelor. „Rămân neclare sursele de finanţare indicate drept „cotizaţii de membru”. Alte finanţări în sumă de aproape 3,5 milioane de lei au fost declarate ca donaţii ale persoanelor juridice. Majoritatea cheltuielilor raportate de către concurenţii electorali au fost pentru publicitate – 83,1%. Niciun concurent electoral în această perioadă n-a reflectat cheltuieli reale privind chiria și serviciile de întreţinere a sediilor permanente, retribuirea muncii, re-

compense”, susţine Cornelia Călin, analistul financiar al Misiunii de Observare Promo-LEX. De asemenea, Promo-LEX a stabilit că, spre deosebire de campaniile electorale precedente, în actuala campanie doar câţiva concurenţi au intrat oficial în cursa electorală cu diverse activităţi de promovare. Aceștia au organizat tradiţionalele lansări, întâlniri cu alegătorii, concerte, au distribuit materiale promoţionale, au plasat publicitate stradală și în mass-media, corturi ș.a. Totodată, mass-media locală și cea regională a fost pasivă, iar observatorii au raportat doar cinci cazuri de utilizare a acesteia drept instrument electoral. Monitorizarea Alegerilor Generale Locale din 14 (28) iunie 2015 este desfășurată de către Asociaţia PromoLEX în cadrul Programului de Monitorizare a Proceselor Democratice. FLUX


3

Politic

22 MAI 2015

FLUX

Republica Moldova „are dreptul să viseze” la integrarea în UE, însă visul ar putea rămâne unul irealizabil La Riga a început, ieri, cel de-al patrulea Summit al Parteneriatului Estic. Oficiali din cadrul UE și statelor membre ale blocului european se întâlnesc, joi și vineri, cu șase vecini de la Est, inclusiv Republica Moldova. Președinţia letonă a catalogat reuniunea drept un „summit de supravieţuire” al Parteneriatului Estic. Cele trei state estice care au semnat acorduri de asociere cu UE, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, sperau să primească la Riga un calendar al aderării, însă declaraţia pregătită pentru respectiva întrunire nu pare să conţină vești prea bune pentru acestea, potrivit Mediafax. Cel puţin, postul Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) scria recent pe site că a văzut documentul, menţionând că textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles. Potrivit sursei, ultimul proiect al declaraţiei arăta că UE și-a redus ambiţiile în ceea ce privește integrarea vecinilor din Est. Potrivit documentului care urmează să fie adoptat la Riga, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor și scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE (și membrilor săi suverani) să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”. Practic, summitul de la Riga nu aduce nimic nou faţă de angajamentele luate la Vilnius. În opinia RFE/RL, această versiune a declaraţiei reprezintă o palmă pentru Polonia și Lituania, care sperau într-o accelerare a integrării celor trei ţări estice. De asemenea, par dezamăgiţi

și diplomaţii care pledau pentru un sprijin mai ferm pentru Ucraina. Documentul nu este o surpriză pentru nimeni, deoarece acesta a fost trimis celor șase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. De fapt, cel puţin pentru ţara noastră au fost mai multe semnale până acum că va trebui să mai așteptăm până la aderare, mai ales după ultimele alegeri parlamentare, care au demonstrat clar că la putere au rămas aceiași politicieni împotmoliţi în corupţie, ghidaţi de interese personale și reticenţi la reforme. În ciuda unor declaraţii optimiste pe care leau făcut anterior doi foști premieri, Vladimir Filat și Iurie Leancă, pe atunci colegi de partid și buni „prieteni”, dar și ministrul de Externe, Natalia Gherman, cum că în 2015 ar fi urmat să

fie depusă cererea de aderare la UE, iată însă că în luna martie curent, șefa diplomaţiei de la Chișinău a declarat că o cerere în acest sens nu va fi depusă anul acesta. Perspectivele sunt și ele neclare. Chiar în ajunul summitului de la Riga, președintele Consiliului European, Donald Tusk, ne-a transmis că avem tot dreptul să stăm cu ochii în soare și să visăm la integrarea în comunitatea europeană, dar că acest program nu a fost și nu va fi niciodată „o garanţie a dobândirii calităţii de membru UE”. „Dar, bineînţeles, Georgia, Moldova și Ucraina au tot dreptul să aspire la acest vis european”, a declarat oficialul într-un interviu pentru RFE/ RL. El a mai precizat că este responsabilitatea sa personală să nu se facă „promisiuni deșarte” cum că acest lucru ar putea fi posibil mâine sau poimâine.

Uniunea Europeană nu dorește să dezamăgească ţările aspirante, a mai menţionat Donalt Tusk. „Drumul spre Europa poate că nu vă aduce calitatea de membru în viitorul apropiat, dar apropierea neoficială de standardele europene, de comunitatea noastră culturală și politică s-ar putea întâmpla în câţiva ani, însă numai având acest vis și cu ajutorul nostru.” De altfel, în ultima perioadă mai mulţi oficiali europeni au declarat că o extindere a Uniunii Europene nu se va produce în viitorul apropiat. „În următorii 10 ani nu vor exista primiri în UE”, a declarat comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, acum aproximativ o lună. Dar că „aceasta nu înseamnă că UE nu va purta negocieri” în perioada respectivă cu ţările interesate, potrivit Agerpres. Hahn a subliniat că ţările candidate „trebuie să se apropie din punct de vedere economic pentru ca cetăţenii noștri (din Europa) să fie pregătiţi pentru un astfel” de proces. Deocamdată, a indicat comisarul european, sondajele arată că, în prezent, în niciuna din ţările membre UE nu există o majoritate care ar pleda pentru extindere. Pe de altă parte, în ultima perioadă ţara noastră a încetat să mai fie considerată „povestea de succes” în cadrul Parteneriatului Estic și favorită în cursa pentru integrare, fiind criticată dur pentru tergiversarea reformelor, generalizarea corupţiei, lipsa de transparenţă în tranzacţiile cu bunurile statului, criza din sistemul bancar etc. Amintim că Parteneriatul Estic, iniţiat de Polonia și Suedia, a fost lansat în 2009 cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile între UE și Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Republica Moldova. Ioana FLOREA, FLUX

Un alt punct de vedere asupra crizei financiare din Moldova „Nu mai puţin impresionantă decât furtul însuşi este neruşinarea manevrelor pe care politicienii moldoveni le-au făcut să-şi ascundă urmele, încercând să acuze investitori privaţi de pierderea fondurilor.” Criza financiară care se află în desfășurare în Republica Moldova ameninţă stabilitatea ţării, în contextul în care criza din Ucraina și o relansare a Războiului Rece cu Rusia distrag atenţia de la problemele moldovenilor, avertizează un fost diplomat american într-un editorial publicat pe site-ul Forbes, potrivit Mediafax. Pe scurt, criza din Republica Moldova implică abuzuri de putere ale unor politicieni din mai multe partide – inclusiv din cadrul actualului Guvern minoritar proocidental – cu scopul de a sifona fonduri dintr-un număr de bănci, în special de la Banca de Economii Moldova (BEM), scrie, în acest material de opinie extrem de dur, James George Jatras, directorul Iniţiativa Parteneriatul Estic din cadrul Institutului American în

Ucraina, un ONG cu sediul la Washington. Scandalul a izbucnit la sfârșitul anului trecut, după ce o serie de politicieni au afirmat că a fost deturnată suma de un miliard de dolari din trei bănci, inclusiv BEM, arătând cu degetul către investitori privaţi în bănci. Acuzaţiile au provocat panică și retrageri masive de depozite de la băncile vizate, iar criza a atins un apogeu în februarie, când leul moldovenesc s-a depreciat cu aproape 40% faţă de euro și dolar. Autorităţile au deschis „fără tragere de inimă, sub presiune”, o investigaţie, dar oficiali moldoveni au fost nemulţumiţi de ancheta efectuată de firma americană Kroll – plătită de Banca centrală cu 200.000-300.000 de dolari – denunţată drept o compilaţie de relatări de presă. După ce presa a scris mai multe luni despre subiect, guvernatorul Băncii centrale, Dorin Drăguţanu, anunţa pe 7 mai, într-un comunicat, că „miliardul de dolari” „dispărut” era, de fapt, un „mit”. Discrepanţele, preciza el, însumează mai puţin de jumătate din „miliard” – aproximativ

450 de milioane de dolari. Chiar și așa, suma spoliată de la BEM reprezintă 8% din PIB-ul ţării. „Nu mai puţin impresionantă decât furtul însuși este nerușinarea manevrelor pe care politicienii moldoveni le-au făcut să-și ascundă urmele, încercând să acuze investitori privaţi de pierderea fondurilor”, comentează Jatras, referindu-se la faptul că Guvernul moldovean a vândut de la sfârșitul lui 2013 acţiuni BEM unor investitori privaţi ascunzând pierderile, la recomandarea unei comisii guvernamentale controlate de interesele politice care au jefuit banca. Altă vânzare, mai importantă a avut loc în august 2014, cu doar trei luni înainte de alegerile parlamentare, în baza raportului pozitiv al Ministerului de Finanţe. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, Guvernul plasa BEM sub controlul statului.

Un candidat la aderare, „mâncat” de putregai „Abia acum, după luni de acuzaţii publice zgomotoase, începe să iasă

adevărul la lumină”, scrie Jatras. În opinia sa, „realitatea este că pierderile BEM sunt rezultatul jafului de peste 20 de ani”, iar „absurditatea acuzării investitorilor ar fi amuzantă dacă acest episod n-ar expune putregaiul a ceea ce unii consideră un candidat de prim-plan la aderarea la UE”, subliniază el, referindu-se la o perioadă în care Republica Moldova a fost considerată că depășea Ucraina și Georgia în privinţa reformelor privind statul de drept și reglementările.

O clică bine înrădăcinată la putere „Din perspectiva partidelor aflate în prezent la putere, integrarea europeană este interesantă ca idee ce face posibilă atragerea electoratului proeuropean”, denunţă fostul diplomat american, adăugând că acest proces este considerat doar „o sursă de fonduri de ajutorare și împrumuturi”. „Adevărata dimensiune a integrării europene, implicând moderniza-

rea ţării prin implementarea reformelor necesare, nu le este favorabilă liderilor coaliţiei, deoarece reprezintă o ameninţare la adresa relaţiilor lor de afaceri”, subliniază Jatras, care apreciază că acesta este motivul pentru care în Republica Moldova nu a avut loc nicio „reconstrucţie structurală privind modul cum funcţionează instituţiile” și subliniază că nici fondurile de ajutorare, în valoare de sute de milioane de euro oferite de UE în cadrul unor programe de reformă „nu au ajutat prea mult”, citând în acest sens eșecul luptei împotriva corupţiei „endemice”. „Care investitor normal ar veni într-o ţară în care mai întâi i se propune să cumpere active ce nu pot fi transformate în bani lichizi și care sunt certificate în mod fals ca sănătoase, apoi îi sunt luate, după care este acuzat de faptul că nu pot fi transformate în bani lichizi?”, conchide Jatras, denunţând o „clică aflată la conducere bine înrădăcinată” care exercită o „influenţă nelimitată asupra sistemelor judiciar, al aplicării legii și organelor de anchetă”. FLUX, după mediafax.ro


FLUX

4

Investiga\ie 22 MAI 2015

Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase Sunt procurori de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, mașini luxoase și, în unele cazuri, afaceri mănoase, se arată într-o investigaţie realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Este vorba despre șefii procuraturilor din sectoarele Capitalei și adjuncţii acestora. Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care, în cazul unei familii obișnuite, nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le și rămân pentru achiziţii de lux, care depășesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-și treacă o parte din bunuri pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar al colegilor procurori, doar că, deocamdată, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei, constată autorii studiului, Anastasia Nani, Alexandru Bolfa și Victor Moșneag. Aceștia relatează că au solicitat Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), la începutul lunii aprilie, acces la declaraţiile cu privire la venituri și proprietăţi pentru anul 2014 ale șefilor procuraturilor teritoriale din Chișinău. Anatolie Donciu, președintele instituţiei, le-a remis un răspuns oficial în care se spune că membrii CNI au decis în cadrul ședinţei din 9 aprilie 2015 să nu dea curs solicitării, pentru că documentele nu au fost încă procesate și că ar conţine date cu caracter personal. „Prezentarea declaraţiilor solicitate, cu regret, e imposibilă”, a scris Anatolie Donciu. Astfel că autorii au revenit la declaraţiile prezentate de procurori pentru anul 2013. În cele ce urmează, vă prezentăm o parte din investigaţia care se referă la averile șefilor de la Procuratura municipiului Chișinău.

Ion Diacov, despre casa sa: „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste” Ion Diacov, șeful Procuraturii municipiului Chișinău, s-a lăudat nu o dată că are o casă mai frumoasă decât cea a fratelui său, deputatul democrat Dumitru Diacov. Locuinţa este amplasată în apropiere de centrul Capitalei, întro mahala ce ar putea concura cu faimosul cartier american Beverly Hills – cu gospodării imense ce-ţi fură privirea și care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi ale cui sunt. Casa procurorului are, potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2013, 315 metri pătraţi și valorează cam patru milioane de lei. „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste. Acum aș vinde-o, dar n-am cui”, ne-a spus Ion Diacov, dar nu a precizat de unde a luat bani ca s-o înalţe. Oficial, imobilul, cumpărat în 2001, ar aparţine omului legii, soţiei acestuia, Lilia Diacov, și uneia dintre cele două fiice, Alina. Aceasta s-a căsătorit însă acum câţiva ani și locuiește împreună cu familia separat, într-un apartament de aproape 170 de metri pătraţi din sectorul Buiucani al Capitalei. Din declaraţiile de venit prezentate până acum de omul legii putem deduce că acesta s-ar fi îmbogăţit după ce în 1999 soţia lui s-ar fi implicat în afaceri. În prezent, Lilia Diacov este fondatoarea firmei „Vazlancom”, unde deţine 50% din acţiuni,

Casa procurorului Ion Diacov

celelalte 50% sunt împărţite de Alina și Mariana, cele două fiice ale soţilor Diacov. Până acum câţiva ani, firma avea un magazin de haine pentru femei într-un centru comercial din Chișinău. „Au închis afacerea, pentru că nu te costă pielea cât dubala. Fiind soţie de procuror, Lilia nu putea face contrabandă. Lucra cinstit. Acum firma nu mai are activităţi”, a spus Ion Diacov. Firma are un imobil pe bulevardul Constantin Negruzzi cu o suprafaţă de 391 de metri pătraţi. Acesta a fost cumpărat la o lună de la deschiderea afacerii, în februarie 1999. Proprietarii au dat în locaţiune circa 270 de metri pătraţi unei alte firme, care deţine un club de karaoke. Anterior, aici se afla un club de biliard ce aparţinea „Vazlancom” SRL. Un episod de care lui Ion Diacov nu-i prea place să-și amintească constituie perioada în care soţia acestuia a ajuns martor întrun dosar penal legat de spălarea de bani prin intermediul unei firme unde a avut cândva statut de fondator. „A fost, de fapt, o eroare. Soţia mea a desfășurat cândva un business cu un frate de-al său, care, la un moment dat, și-a vândut cota-parte unor clienţi care făceau afaceri dubioase și spălări de bani. Pe atunci, nici ea nu mai era fondatoare. Mai târziu, lucrurile s-au clarificat”, și-a amintit procurorul. În 2014, după ce în presă au apărut imagini cu casa lui Ion Diacov, procurorul a ajuns în vizorul membrilor

CNI, dar aceștia au ajuns la concluzia că acesta ar fi respectat legea atunci când și-a declarat averea.

Andrei Pântea: „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc?” Andrei Pântea, numit recent adjunctul lui Ion Diacov, nu o duce rău, chiar dacă, oficial, familia acestuia nu are afaceri, trăind doar din banii statului. Soţia acestuia, Ala Pântea, lucrează de mai mulţi ani în cadrul unui proiect al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Mai nou, omul legii și-a înălţat o casă modernă cu două niveluri pe o stradelă din orașul Codru din Chișinău. Cu greu poţi vedea ce se în-

Casa procurorului Ruslan Popov Și Vladimir Lupu a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate, condusă de vecinul său, Anatolie Donciu. Ca și în majoritatea cazurilor, membrii instituţiei nu au constatat nicio abatere de la lege, deși, în cazul său, exista bănuiala că și-a înregistrat imobilul pe numele socrilor pentru a-și ascunde averea. Lupu are telefonul mobil deconectat.

Ruslan Popov, șef al Procuraturii Ciocana: casă nedeclarată timp de șase ani

Casa procurorului Vladimir Lupu tâmplă în spatele gardului și porţii automatizate, înaltă de câţiva metri. Căldările cu vopsea uitate pe pervazul ferestrei de la etajul doi sugerează că locuinţa este aproape finisată, iar proprietarii ar urma să se mute în câteva săptămâni. În declaraţia de venit pentru anul 2013, Andrei Pântea indica faptul că și-a cumpărat un lot pentru care a plătit aproape 44.000 de lei. Reiese că omul legii ar fi avut nevoie de doar doi ani pentru a-și înălţa casa. Nu

de metri pătraţi, iar în 2013, omul legii a mai investit într-un apartament de 66 de metri pătraţi, care a costat 400.000 de lei. Asta în timp ce, la capitolul „Datorii”, Andrei Pântea a indicat că are un contract de ipotecă cu firma „Basconlux”, cea care ridică blocuri în care procurorii și-au cumpărat locuinţe de două ori mai ieftin decât preţul de piaţă. Valoarea iniţială a contractului a constituit aproape 48.000 de euro. Omul legii deţine și trei automobile, printre care un BMW X5, fabricat în 2006 și cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-și ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratură”, ne-a îndemnat Andrei Pântea.

Vladimir Lupu: trăiește de ani buni în casa de lux a socrului

Casa procurorului Andrei Pântea cunoaștem însă dacă Andrei Pântea a declarat în acest an locuinţa sau doar terenul. Procurorul, care iniţial a refuzat să ne ofere detalii despre noua sa casă, precizând că acest lucru ţine de domeniul datelor cu caracter personal, a revenit cu următoarea precizare: „Până la darea oficială în exploatare este considerat un bun în stare de construcţie”. Pe lângă asta, Andrei Pântea mai are câteva apartamente, dar și casa părintească din raionul Hâncești, care i-a fost donată. Un apartament a fost cumpărat în 2009 și are o suprafaţă de 103 metri pătraţi. În 2011, procurorul a mai cumpărat un apartament de 32

Vladimir Lupu, cel de-al doilea adjunct al lui Ion Diacov, este, doar oficial, mai sărac decât primii doi. Locuiește de mai mulţi ani în casa socrilor, care este însă o clădire-duplex, amplasată într-un cartier de lux, de pe strada Valentin Guţu din sectorul MalinaMică. Imobilul a fost cumpărat încă în 2001 și se află la câţiva pași de casa de milioane a șefului CNI, Anatolie Donciu. Ca și alţi procurori, Vladimir Lupu a investit într-un apartament nou în valoare de 31.790 de euro, în blocul ridicat de „Basconlux”. Oficial, nici el, nici soţia sa nu desfășoară afaceri. În schimb, potrivit registrului Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), afaceristă ar fi soacra procurorului, Angela Buzu. Aceasta este singura fondatoare a firmei „Alocasia” SRL, o întreprindere ce se ocupă, între altele, de activitate farmaceutică sau importul și fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor și materialelor chimice, toxice, a articolelor și produselor chimice de menaj. Sediul firmei se află într-un apartament dintr-un bloc de locuit de pe str. Nicolae Testemiţanu.

În luna martie 2013, Ziarul de Gardă scria despre casa de milioane a procurorului Ruslan Popov din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni, aflat la 13 kilometri de Chișinău. După acel articol s-a aflat că procurorul, pe atunci șef interimar al Procuraturii Anticorupţie, nici măcar nu și-a indicat în declaraţia cu privire la venituri și proprietăţi imobilul de milioane, la fel ca și soţia sa, Iulia, tot procuror, la Ialoveni. De fapt, din acea declaraţie, din 2012, puteam deduce că acuzatorul de stat ducea un trai modest, beneficiind și de un apartament la preţ redus pentru procurorii fără loc de trai. CNI s-a autosesizat după publicarea articolului, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte și incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal, care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de șef al Procuraturii Anticorupţie. Totuși, mai târziu, în octombrie 2014, el a ajuns în funcţia de șef al Procuraturii sectorului Ciocana, printr-un ordin semnat de procurorul general Corneliu Gurin. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri și proprietăţi, depusă la finele anului trecut, Ruslan Popov a fost mult mai explicit, precizând că deţine, pe lângă casa de milioane, la care e proprietar tocmai din 2006 (pe care reiese că nu a declarat-o timp de șase ani – n.r.), un apartament și două parcări auto, dar și trei automobile, inclusiv un BMW X5 și o Skoda Superb, fabricată în 2013, pe care o folosește în bază de mandat. Automobilele costă, la preţul de piaţă, mult peste salariul anual al procurorului Popov, care e de aproximativ 120.000 de lei. „Skoda nu era a mea. O conduceam prin procură, era a tatălui. A fost vândută. Ca să ajung să-mi permit BMW-ul X5 a trebuit să lucrez nu doar eu, ci și părinţii. Așa că, pe nimeni nu ar trebui să-l deranjeze în ce mașină merg eu”, ne-a replicat Ruslan Popov. Centrul de Investigaţii Jurnalistice Sursa: anticoruptie.md


Geopolitic 22 MAI 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Rolul ocult al Martinismului în Rusia Născut la Lausanne pe 3 februarie 1971, Alex Wyeth a urmat un masterat în drept la Universitatea din Geneva, după care s-a înscris la facultatea de litere pentru a studia metafizica medievală și filosofia politică. După efectuarea unui stagiu de doi ani într-un cabinet de avocatură, se dedică picturii, dar, în același timp, își înfiinţează propria firmă de consultanţă în domeniul proprietăţii intelectuale. Este membru activ al mai multor asociaţii profesionale, conducând o uniune a avocaţilor și juriștilor de afaceri din Elveţia. Pasionat din adolescenţă de filosofie și ezoterism, Alex Wyeth va fi iniţiat mai întâi în diferite școli și tradiţii orientale, îndeosebi în budismul zen și teravada, advaita vedanta și tantrismul kaula. După ce și-a com-

Introducere După ce am arătat legăturile dintre opera lui Jean Parvulesco și Julius Evola, mi-am propus, în cadrul celei de-a doua intervenţii la acest colocviu, să ilustrez modul în care lucrează societăţile secrete menţionate frecvent în romanele sale, luând ca model istoria Martinismului în Rusia.

Aleşii Coheni ai lui Martinez de Pasqually Reamintim faptul că termenul „Martinism” se referă la un curent al ezoterismului creștin care își are originea în Ordinul Cavalerilor Masoni Aleși Coheni ai Universului, înfiinţat în anul 1767 de Martinez de Pasqually. Având forma unui rit masonic operativ, Ordinul Aleșilor Coheni era păstrătorul unei învăţături, a unei gnoze neoplatoniciene cu rădăcini în Școala din Alexandria (Sfântul Clement din Alexandria, Origene și Evodius Ponticul). De altfel, Stromatele lui Clement din Alexandria menţionează în mod explicit o „tradiţie secretă a apostolilor”, o gnoză creștină ortodoxă, accesibilă doar unui mic număr de iniţiaţi. Este tocmai învăţătura secretă transmisă de Martinez prin al său „Tratat despre reintegrarea fiinţelor”. Sub aspect practic, calea Aleșilor Coheni conţinea rugăciuni, îndeosebi rostirea celor șapte Psalmi ai pocăinţei, dar și invocarea ierarhiilor îngerești, în cadrul ritualurilor teurgice ale Echinocţiilor, cu scopul obţinerii reconcilierii cu Creatorul, și, în final, a Apocatastazei, adică reintegrarea universală a omenirii adamice în Principiul divin. Deși Aleșii Coheni trebuiau neapărat să fie catolici practicanţi, acest curent al iluminismului iudeo-creștin se referă la o Biserică invizibilă, independentă de orice structură pământeană. După plecarea definitivă a lui Martinez de Pasqually în Santo Domingo, în anul 1772, și dispariţia Ordinului Aleșilor Coheni în 1777, discipolii acestuia au perpetuat doctrina reintegrării expusă de Martinez, în contexte diferite, în cadrul unor noi structuri iniţiatice.

Ritul Scoţian Rectificat al lui JeanBaptiste Willermoz Trebuie să menţionăm, în primul rând, Ritul (sau Regimul) Scoţian Rectificat din franc-masonerie, înfiinţat de Jean-Baptiste Willermoz pe baza structurii cavalerești a Strictei Observanţe Templiere. Este vorba despre un rit masonic creștin, condus de un ordin cavaleresc spiritual, Cavalerii Binefăcători ai Cetăţii Sfinte, care era, la rândul lui, pus sub protecţia unui ordin interior, cel al Preoţilor și al Marilor Preoţi, paznici ai sfintei doctrine expusă în „Tratatul despre reintegrarea fiinţelor” a lui Martinez, doctrină legată de ideea unei „învăţături secrete a apostolilor”, menţionată încă din secolul al II-lea de Sfântul Clement din Alexandria. Joseph de Maistre, celebrul contrare-

pletat parcursul iniţiatic și a primit calificările necesare pentru a putea forma, la rândul său, noi adepţi, a simţit nevoia de a redescoperi tradiţia spirituală europeană, implicându-se activ în diferite curente, mai ales în cel cavaleresc, în mistica renană și carmelitană, iluminismul francez și magia ceremonială. Deși în aparenţă foarte eclectică, această abordare urmărește a fi, mai întâi de toate, tehnică și operativă, în continuarea liniei spirituale care a stat la baza lucrărilor Grupului UR, din care a făcut parte în anii 1920 și Julius Evola. Tot din dorinţa de a aprofunda calea urmată de Julius Evola, atât pe latura ei iniţiatică, cât și pe cea metapolitică, Alex Wyeth a studiat operele lui Jean Parvulesco și Aleksandr Dughin, urmașii contemporani ai acestuia.

voluţionar catolic din Savoia, a fost un eminent membru al Regimului Scoţian Rectificat.

Martinismul lui Louis-Claude de Saint-Martin Martinismul propriu-zis provine de la Louis-Claude de Saint-Martin, zis și Filosoful Necunoscut. Réaux-Croix al Ordinului Aleșilor Coheni și secretar al lui Martinez de Pasqually, Saint-Martin va părăsi masoneria la puţin timp după dispariţia Aleșilor Coheni. Considerând teurgia lui Martinez prea complicată și chiar potenţial periculoasă, SaintMartin va păstra doctrina reintegrării, dându-i o formă pur contemplativă, inspirată din mistica renană, din chietismul francez și mai ales din iluminismul german al lui Jacob Boehme, pe care îl va considera drept al doilea său maestru spiritual. Saint-Martin nu a creat niciodată o organizaţie propriu-zisă, ci s-a mărginit să își expună ideile într-un „cerc de prieteni intimi”.

Ordinul Martinist al lui Papus După aproape un secol, în anul 1891, Doctorul Gérard Encausse (alias Papus) și Augustin Chaboseau, ambii iniţiaţi de persoane provenite din cercurile prietenilor intimi ai lui Louis-Claude de Saint-Martin, au creat un Ordin Martinist, care, în doar câţiva ani, avea să reunească cele mai importante personalităţi ale ezoterismului francez din acea epocă, precum Sédir, Stanislas de Guaita, Joséphin Péladan, Maurice Barrès sau René Guénon.

Sinarhia Ordinul Martinist va fi pus în adormire pe timpul războiului din 1914-1918. El va reapărea în 1920, sub forma Ordinului Martinist și Sinarhic, înfiinţat de Victor Blanchard. Acest nume face referire la Sinarhia lui Saint-Yves d’Alveydre, pe care Papus – și René Guénon – îl considerau drept maestrul lor. Pe scurt, Sinarhia este o formă de guvernământ care separă Puterea de Autoritate. Autoritatea trebuie să aparţină unei elite intelectuale și spirituale, al cărei rol este acela de a alege și a influenţa acţiunile Puterii, reprezentată de un guvern de tip corporatist. După cum vedem, doctrina metapolitică a lui Saint-Yves d’Alveydre va constitui și miezul gândirii tradiţionaliste a lui René Guénon, care o va reformula, mai ales în lucrarea sa „Autoritate spirituală și putere temporală”. Renașterea spirituală a Marei Europe trebuie să fie condusă, în secret, de o elită intelectuală, un Sfânt Ordin alcătuit din iniţiaţi, un Colegiu invizibil de Superiori Necunoscuţi, inspiraţi de Pronia cerească. Observăm, de asemenea, că această doctrină politică poate fi cu ușurinţă răsturnată, prin aplicarea unei integrări europene de jos în sus, ca o simplă uniune economică, o mare piaţă comună, de esenţă pur materialistă și

mercantilă, condusă de o elită invizibilă de tehnocraţi și bancheri.

Martinismul în Rusia. Martinismul rus al lui Novikov După această introducere, putem aborda esenţa subiectului, adică pătrunderea martinismului în Rusia. Știm că Louis-Claude de Saint-Martin se împrietenise cu mai mulţi aristocraţi ruși, printre care prinţul Aleksandr Galiţin. Pe de altă parte, Joseph de Maistre, care nu era doar Cavaler al Marii Cruci al Ordinului Sf. Mauritius și Sf. Lazăr, ci și Cavaler Binefăcător al Cetăţii Sfinte în Ritul Scoţian Rectificat și Mare Preot al Ordinului Interior al acestuia (Loja «Sinceritatea» din Chambéry), a fost numit ambasador plenipotenţiar al Regatului Sardiniei la Sankt-Petersburg între 1802 și 1816 de către Regele Victor-Emmanuel I. Acolo, acesta se va împrieteni cu prinţul Galițin și cu amiralul Ciciagov. Așadar, se pare că prinţul Alexis Galițin și Frédéric Tieman von Berend, un Ales Cohen de origine saxonă care trăia la Sankt-Pétersburg, au fost cei care au pus bazele martinismului rus, care se va cristaliza foarte repede în jurul personalităţii lui Nikolai Ivanovici Novikov (1744-1818). Mișcarea se va răspândi cu iuţeală și va atrage în rândurile sale oameni celebri, precum scriitorul Ivan Turgheniev, poetul Keraskov și misticul Ivan Lopuhin, care va juca un rol important în apărarea Duhoborilor, anarhiști mistici legaţi de credincioșii ortodocși de rit vechi.

Papus în Rusia Dacă citim cu atenţie lucrările lui Papus consacrate istoriei Martinismului, ne dăm seama că principalul obiectiv al Ordinului Martinist pe care l-a creat și l-a condus era acela de a contracara influenţa subversivă a masoneriei britanice, atee și materialiste, infiltrată de oamenii serviciilor secrete ale Majestăţii sale, pe care el o considera nu numai vinovată de tragedia care lovise Franţa, adică de Revoluţia și haosul produs de aceasta, începând cu epoca Terorii și până la epopeea napoleoniană, ci și strâns legată de o uriașă conspiraţie care urmărea destabilizarea Rusiei, cu sprijinul bancherilor de la Berlin. Discipol al lui Saint-Yves d’Alveydre, Papus era, de asemenea, convins de destinul ocult al Eurasiei și spera să vadă Imperiul Rus formând o punte între Orient și Occident. În acest context, invitat la curtea ţarului Nicolai al II-lea în 1901, Papus a făcut o primă vizită în Rusia însoţit de prietenul și maestrul său spiritual, Maître Philippe din Lyon (pe numele adevărat Nizier Anthelme Philippe). Maître Philippe și Papus au jucat amândoi un rol politic important la Curtea imperială. Ei l-au consiliat pe Ţar în chestiuni de stat, dar au avut și legături strânse cu influenţi iniţiaţi ruși din Ordinul Martinist, inclusiv cu doi unchi și mai multe

rude ale Ţarului. Acest lucru a permis reunificarea celor două ramuri martiniste, rusă și franceză. La întoarcerea în Franţa, Papus a publicat o serie de articole în ziarul „L’echo de Paris” (Ecoul Parisului), sub pseudonimul „Niet”, în care denunţa o mare conspiraţie a bancherilor anglo-saxoni, îndreptată mai ales împotriva Rusiei, și având drept scop dominaţia asupra întregii lumi. Astăzi, după mai bine de o sută de ani, avertismentul lansat de Papus este mai actual ca niciodată: „Păpușarii care trag sforile secrete ale politicii europene sunt, astăzi, corporaţiile financiare. Vom dezvălui modul de acţiune al partidului celor care, chiar acum, în Rusia, încearcă să slăbească puterea Ţarului, așa cum au vrut să dezorganizeze forţele noastre, în Franţa. Acest partid este infiltrat de agenţii internaţionali ai unor mari corporaţii financiare, aceleași care au provocat tulburările din Franţa în ultimii ani, și problemele în care se zbate ţara noastră. A fost înfiinţat un cartel financiar, atotputernic, al cărui ţel suprem este de a acapara toate pieţele din lume, și care, pentru a-și ușura misiunea, trebuie să cucerească scena politică. Luate separat, Franţa și Rusia erau deja inamicele acestor puteri oculte. Și, dacă nimicirea ambelor ţări era dorită de ele, atacul asupra acestora a fost grăbit în clipa în care cele două state erau pe punctul de a-și uni puterile. Imediat după înţelegerea de la Cronstadt, agenţii internaţionali s-au pus pe treabă, având un triplu scop, bine definit: Distrugerea Franţei – Distrugerea Rusiei – Separarea Rusiei de Franţa”. Așa cum a prezis Papus, din păcate, la un an după moartea sa, Revoluţia bolșevică a pus capăt dinastiei Romanovilor.

Martinismul în Rusia sovietică Chiar dacă s-ar putea crede că, după Revoluţia bolșevică, Martinismul a dispărut cu desăvârșire în Rusia, acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit lui Victor-Emile Michelet, „George Lagrèze a fost numit de Clémenceau, în 1917, drept conducător al unei delegaţii martiniste franceze compusă din cinci membri, pentru a obţine de la Aleksandr Kerenski, el însuși martinist, promisiunea că Rusia va rămâne aliata Franţei”. De altfel, în lucrarea sa „Marele război al Continentelor”, Aleksandr Dughin arată că, în timpul unei întâlniri de taină desfășurată la Lausanne (în Elveţia), Jean Parvulesco i-a înmânat o serie de documente confidenţiale care demonstrau existenţa unui război geopolitic ocult, între curentul eurasiatic al GRU și aripa atlantistă din KGB. Într-o scrisoare adresată lui Jean Parvulesco, Aleksandr Dughin menţionează un număr de mistici ruși, printre care martinistul Gleb Bokiy: „Gleb Bokiy a fost șeful unui departament ultrasecret al OGPU (fostul KGB), în anii 20-30.

Adept fanatic al doctrinelor sinarhice ale lui Alexandre Saint-Yves d’Alveydre, acesta fusese iniţiat și în martinism. Adjunctul lui Gleb Bokiy era un personaj extraordinar, un anume Barchenko, ocultist, radiestezist, specialist în geografia sacră, autorul unui roman ezoteric, „Doctor Chernyi”, („Doctorul Negru”). Împreună, organizaseră înfiinţarea unei societăţi secrete, de orientare sinarhică, „Frăţia muncii”. În romanul său sub formă de jurnal, „Servitoarea portugheză”, Jean Parvulesco evocă, de asemenea, rolul important al altui martinist rus, viitorul mareșal Mihail Nicolaevici Tuhacevski (1893-1937), luat prizonier de către germani în 1915 în fortăreaţa Ingolstadt, unde s-a regăsit alături de tânărul căpitan Charles de Gaulle și de viitorul papă Pius al XII-lea, pe atunci Nunţiu apostolic la Berlin. Tuhacevski ar fi pecetluit împreună cu ei o Sfântă Alianţă, după modelul Sfântului Imperiu roman de rit german, pentru a construi o nouă Mare Europă imperială, „eurasiatică”. Jean Parvulesco precizează că, în cadrul acestei întâlniri providenţiale, „au fost menţionate explicit acţiunile iniţiatice oculte ale Mișcării Sinarhice a Imperiului, care ducea la îndeplinire învăţăturile ultrasecrete ale lui Alexandre Saint-Yves d’Alveydre, ceea ce a făcut ca Charles de Gaulle să aibă șansa de a observa o perspectivă abisală asupra bazelor ascunse ale„marii istorii”, adică a constituirii unei „Mari Europe imperiale, „eurasiatice”, care reprezenta, încă de pe atunci, obiectivul ultim al viziunii revoluţionare imperiale secrete a generalului de Gaulle”. În corespondenţa sa cu Jean Parvulesco, Aleksandr Dughin va evoca legăturile teologice și metapolitice care unesc, în secret, curentele subterane ale Iluminismului occidental, de la Fraţii și Surorile Spiritului Liber până la Martiniști, cu tradiţia clandestină a disidenţilor religioși ruși, îndeosebi cu credincioșii de Stil Vechi, Skopţii și Hliștii, și de care sunt profund legaţi cei mai mari teoreticieni ai Eurasianismului.

Concluzie Plecând de la istoria martinismului rus, expunerea noastră a dorit să reliefeze influenţele încrucișate care, prin intermediul societăţilor iniţiatice, a confreriilor și frăţiilor spirituale de inspiraţie neoplatoniciană, leagă în secret lumea ortodoxă bizantină de cea catolică latină, dincolo de divergenţele dogmatice dintre ele. România fiind, prin excelenţă, punctul în care se unesc cele două capete ale vulturului imperial, naţiunea dumneavoastră îmi pare a fi predestinată a juca un rol providenţial în crearea Marii Europe, nu potrivit unui model economic sau financiar, ci având la bază o serie de principii transcendente. Aceasta a fost dorinţa lui Jean Parvulesco. Acesta este destinul sacru al României. Alex WYETH Traducere de Vlad SAUCIUC


FLUX

6

Externe 22 MAI 2015

Războiul declaraţiilor NATO–Rusia. La ce consecinţe ar trebui să ne aşteptăm? Urmare din pag. 1 În plus, Stoltenberg și-a exprimat preocuparea privind susţinerea acordată de Moscova insurgenţilor separatiști ucraineni și privind exerciţiile militare organizate de armata rusă în mod inopinat. „Am discutat și despre nevoia de transparenţă, mai ales când avem o prezenţă militară sporită în apropierea frontierelor noastre... Pentru NATO este important să facem tot ce se poate, astfel încât incidentele să nu intre într-o spirală care poate duce spre scăparea situaţiei de sub control”, a insistat Stoltenberg, citat de Reuters, potrivit Mediafax. Replica indirectă a venit tocmai din Tadjikistan. Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, aflat miercuri, 20 mai, la reuniunea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se desfășoară în Tadjikistan, a declarat că creșterea activității SUA și NATO la granițele ruse „amenință nu doar Rusia, ci și pe aliații ei”, informează agenția de presă rusă TASS, citată de Agerpres. Potrivit serviciului de presă al Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev

a declarat: „În lupta statelor pentru interesele lor au devenit tipice „acțiunile indirecte”– folosirea potențialului protestatar al populației, al organizațiilor radicale și extremiste, al unor frecvente campanii militare”. În opinia lui Patrușev, „crește agresivitatea SUA și NATO la adresa Rusiei, se amplifică potențialul lor ofensiv în imediata apropiere a granițelor ruse, ceea ce constituie o amenințare nu doar pentru noi, ci și pentru aliații noștri”. Oficialul rus a declarat, de asemenea, că așa-zisa „primăvară arabă”, evenimentele din Siria și Irak, situația din Caucazul de Sud, dar și din Ucraina și din jurul ei „demonstrează elocvent apariția de noi amenințări militare și transferarea acestora în spațiul informațional”. Declaraţii similare a făcut cu ceva timp în urmă Konstantin Sivkov, președintele Academiei pentru Probleme Geopolitice din Moscova. În opinia acestuia, planurile privind instalarea de tehnică grea în România vorbesc despre întărirea Alianței la frontierele geopolitice și pregătirea pentru o confruntare prelungită cu Rusia.

Cu cine luptă Ucraina?

Jens Stoltenberg „Astăzi NATO se întărește la acele frontiere pe care le-a atins în limitele Pactului de la Varșovia. Ei (cei din Alianța Nord-Atlantică – n.r.) se pregătesc pentru o confruntare pe termen lung, de aceea își întăresc frontierele militare în acele zone pe care le-au luat sub controlul lor în a doua jumătate a secolului XX, adică în anii ’80-’90, a afirmat expertul rus, potrivit agenţiei RIA Novosti, citată de Agerpres. Este vorba, potrivit acestuia, de desfășurarea de vehicule blindate, sis-

Nikolai Patrușev teme de arme antiaeriene, avioane de luptă și artilerie. „Riscul pentru noi este că direct la granițele noastre, la o distanță de numai două operațiuni de front, apar trupe NATO. O astfel de operațiune durează, potrivit diverselor estimări, între 10 și 20 de zile, adică vorbim de limitele unui termen de o lună. În cazul în care pot efectua aceste operațiuni, ei pot ajunge la Moscova”, spune Sivkov. În opinia expertului rus, instalarea

de arme grele în România relevă că „în esență, Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (FACE) a eșuat, ceea ce înseamnă că ei (NATO – n.r.) pot plasa orice, oriunde, dar și că noi putem face același lucru”. Sivkov a atenţionat că aceste mișcări constituie pericole în domeniul apărării, care impun luarea unor „măsuri extraordinare pentru contracararea tuturor acestor amenințări ce se formează în prezent”. FLUX

Peste jumătate din teritoriul Siriei este în mâinile teroriştilor SI. Oraşul antic Palmira, în pericol Gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) controlează peste jumătate din teritoriul Siriei după cucerirea orașului antic Palmira, în deșertul sirian, a informat ieri Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), relatează Reuters, citat de Agerpres.

Ucraina este angajată într-un „război real” cu Rusia, iar ucrainenii trebuie să se pregătească pentru o nouă ofensivă rusească în viitorul apropiat, a declarat președintele ucrainean Petro Poroșenko într-un interviu difuzat miercuri, 20 mai, de BBC. „Aceasta nu este o luptă împotriva separatiștilor susținuți de Rusia, este un război real cu Rusia”, a subliniat șeful statului ucrainean. „Faptul că am capturat doi soldați din forțele speciale ruse este o probă solidă” a prezenței ruse în estul Ucrainei, a adăugat el, în același interviu, citează Agerpres. Kievul, Occidentul și SUA nu încetează să denunțe prezența forțelor regulate ruse în sprijinul rebelilor separatiști din estul Ucrainei, fapt negat categoric de Moscova. În pofida prezenței numeroșilor jurnaliști și observatori independenți, nicio probă definitivă nu a putut fi adusă privind amploarea și permanența trupelor ruse în estul Ucrainei. „Eu cred că ei pregătesc o ofensivă și cred că trebuie să fim pregătiți să nu le oferim nicio ocazie pentru a relansa provocările. Aceasta va fi în întregime responsabilitatea lor”, a asigurat Poroșenko. Președintele ucrainean a mai adăugat că nu are încredere în omologul său rus, Vladimir Putin, dar nu are altă opțiune decât să negocieze cu liderul de la Kremlin pentru a da o șansă diplomației. El a mai spus că teritoriul aflat sub controlul rebelilor în estul separatist al țării nu poate fi recucerit pe cale militară. „Mă îndoiesc că eliberarea acestor teritorii se poate face prin mijloace militare”, a spus el. Ucraina a arătat marți opiniei publice doi soldați ruși, prezentați ca membri ai trupelor speciale, într-o încercare de a proba implicarea armatei ruse în conflict. Aceștia au fost capturați într-o localitate din regiunea Lugansk, fief al separatiștilor proruși. Însă Moscova susține că cei doi nu mai făceau parte din forțele armatei ruse în momentul capturării: „nu mai erau militari activi”. În replică la interviul acordat de președintele Poroșenko, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Guvernul ucrainean se războiește cu propriii cetățeni, nu cu Rusia. „La Kremlin nu suntem de acord (cu cuvintele liderului ucrainean). În primul rând, trebuie să se țină cont de faptul că, din păcate, Kievul poartă un război împotriva propriilor cetățeni”, a spus Peskov, care a adăugat că „ei (cetățenii ucraineni) sunt cei care trag și tot ei sunt cei care mor”, potrivit EFE, citată de Agerpres. Conflictul armat din estul Ucrainei, care opune armata ucraineană rebelilor proruși, s-a soldat cu 6.200 de morți din aprilie 2014 și până acum. Un nou armistițiu a fost instituit în februarie, datorită medierii franco-germane la negocierile de la Minsk, în prezența președintelui rus Vladimir Putin, dar incidentele sângeroase continuă aproape zilnic. FLUX

Grupul militant, care controla deja suprafeţe întinse în nordul și estul Siriei, a cucerit orașul antic miercuri noaptea, fiind pentru prima dată când jihadiștii au preluat controlul unei zone cu o populaţie numeroasă direct de la forţele siriene proguvernamentale. „Luptătorii grupării SI se află în toate zonele din Tadmor (numele arab al Palmirei), inclusiv în apropiere de situl arheologic”, care se situează în sud-vestul orașului, a afirmat, pentru AFP, Rami Abdel Rahman, directorul OSDO. Organizaţia neguvernamentală OSDO a anunţat pentru agenţia de presă franceză că trupele regimului sirian s-au retras de pe toate poziţiile pe care le controlau în orașul Palmira și la periferia acestuia. Potrivit Reuters, combatanţii SI controlează aeroportul militar din oraș, sediul serviciilor de informaţii și închisoarea, pe care jihadiștii din gruparea SI le-au cucerit în timpul nopţii. Acest fapt este confirmat de gruparea teroristă, care a postat o declaraţie pe contul său de Twitter prin care anunţă că deţine controlul total asupra orașului Palmira și că ocupă inclusiv aeroportul militar și închisoarea, după „prăbușirea” forţelor proguvernamentale din regiune. Forţele proguvernamentale în retragere „au lăsat în urmă un număr foarte mare de morţi”, care umplu piaţa orașului, se mai spune în declaraţia SI postată pe Twitter. De altfel, gruparea stăpânește deja aproape toate câmpurile petroliere și gazifere din Siria, după ce, în ultimele zile, a cucerit două câmpuri gazifere lângă Palmira. Regimul de la Damasc nu mai deţine controlul asupra câmpului gazifer Chaer din provincia Homs, din care face parte orașul, în timp ce forţele kurde deţin câmpurile gazifere din Ramilan, provincia Hassake (nord-est). Zonele pe care gruparea le controlează sunt, în mare parte, slab populate. Principalele orașe siriene, inclusiv capitala Damasc, se află pe flancul vestic, de-a lungul frontierei cu Libanul, și au reprezentat prioritatea armatei siriene. De la izbucnirea luptelor, miercuri, au fost uciși cel puţin 100 de luptători proguvernamentali. Potrivit declaraţiilor lui Rahman, nu există, deocamdată, informaţii potrivit cărora jihadiștii ar fi distrus artefacte din orașul antic.

Faptul că SI deţine controlul asupra acestui oraș vechi de peste 2000 de ani stârnește temeri cu privire la soarta celebrelor ruine, cunoscute pentru coloanele romane cu torsade și turnurile funerare. Situl arheologic se situează lângă sediul serviciilor de informaţii militare cucerit de jihadiști. „Extrem de îngrijorată” de pătrunderea jihadiștilor din gruparea Statul Islamic în orașul antic Palmira din Siria, directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, a făcut un apel miercuri la încetarea „imediată” a ostilităţilor, transmite AFP. „Sunt foarte îngrijorată de situaţia din Palmira. Luptele pun în pericol unul din cele mai importante situri din Orientul Apropiat și populaţia sa civilă”, a declarat Bokova într-un comunicat. „Repet apelul meu pentru încetarea imediată a ostilităţilor” în Palmira, sit care figurează în Patrimoniul Mondial al UNESCO, a adăugat ea, solicitând „comunităţii internaţionale să facă tot ce îi stă în putinţă pentru protejarea populaţiei civile din oraș și salvarea patrimoniului unic” al sitului. Situaţia este gravă și în Irak. Premierul irakian Haider al-Abadi a plecat miercuri, 20 mai, într-o vizită la Moscova, pentru a solicita un ajutor militar rus în faţa jihadiștilor din gruparea SI, care au cucerit recent orașul strategic Ramadi, situat la mai puţin de 100 de kilometri de capitala Bagdad, scrie AFP. Anul trecut, Rusia a livrat Irakului mai multe avioane de luptă de tip Suhoi ca ajutor în faţa jihadiștilor din SI care deţin controlul asupra unor vaste regiuni din Siria și Irak. Statele Unite, care conduc o campanie aeriană internaţională contra SI pentru a ajuta armata irakiană, au anunţat că vor „reexamina” strategia lor în Irak după căderea orașului Ramadi. FLUX


Programe 22 MAI 2015

LUNI, 25 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Știință și inovare. 10.55 Festivalul-concurs „Polobocul de aur 2015”. 11.45 Când vacanța devine una de groază. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Eurovision Song Contest 2015. Finala. 17.15 Vectorul European. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.30 Electorala 2015. Votul tău. 21.40 Cântec, dor și omenie. 22.55 Fotbal non-stop. 23.40 Documentar. „Daniel Buren la Grand Palais”. 0.10 Film.„LEGĂTURI INVIZIBILE”(Italia). 1.45 Din folclorul internațional. 2.20 Documentar. „În atelierul lui Mondrian”.

LUNI, 25 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5019 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.206, 207 17:10 Serial: Las Bravo, ep.96 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.107, 108 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.109 23:15 Serial: Terra nostra, ep.148 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 26 MAI

MARŢI, 26 MAI

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Desene animate.„Corsarul negru”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Baștina. Magazin agricol. 11.05 Documentar.„Daniel Buren la Grand Palais”. 11.35 Cântec, dor și omenie. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.45, 0.00 Fotbal non-stop. 15.30 Documentar. „Simfonia fantastică de Herctor Berlioz”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.55 În premieră! Prezentarea filmului „Evadarea” de N. Negară. 0.45 Film. „SQUADRA OMICIDI”. 2.15 Documentar. „Veteranii”. 2.45 Cinemateca universală.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5020 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.208, 209 17:10 Serial: Las Bravo, ep.97 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.109, 110 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.110 23:15 Serial: Terra nostra, ep.149 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 27 MAI 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Reporter de gardă 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 5.30 Accente economice. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.00 Documentar. „În atelierul lui Mondrian”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Portrete în timp. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 17.15 Documentar.„Drumul mătăsii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.55 Concert simfonic pentru pace. Muzică turcească. 0.10 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

JOI, 28 MAI

MIERCURI, 27 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5021 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.210, 211 17:10 Serial: Las Bravo, ep.98 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.111, 112 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.111 23:15 Serial: Terra nostra, ep.150 (sfâriștul serialului) 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 28 MAI

6.05 Svitanok. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar.„Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Vectorul European. 10.55 Documentar.„Simfonia fantastică de Hector Berlioz”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Ora stelelor. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Carta drepturilor. 22.55 Film.„OMUL GREȘIT” (Italia). 0.40 Serial. „ANCHETA FAMILIEI”. 2.20 Legendele muzicii.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5022 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.212, 213 17:10 Serial: Las Bravo, ep.99 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.113, 114 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.112 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.1 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 29 MAI

VINERI, 29 MAI

6.05 Petalo romano. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Destine de colecție. 10.50 Documentar. „Pasiunea genului Bolero”. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05„Un sfert de vorbă”cu Ilona Spătaru. 14.25 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație financiară”cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generațiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Documentar. „Aventuri la grădina zoologică”.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5023 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.214, 215 17:10 Serial: Las Bravo, ep.100 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.115, 116 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.113 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.2 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 30 MAI 6.05 Documentar. „Luis Sepulveda, scriitorul de la capătul lumii”. 7.05 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Desene animate.„Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 14.35 Orchestra„Busuioc moldovenesc”. Program muzical. 15.20 Rugby.„Lupii albi”-„Credo 63”(Ucraina). Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Compozitorul C. Baranovschi. 22.25 Festivalulconcurs „Xeo-Planet”. 23.35 Serial. „CRIMINI”. 1.15 Fii tânăr! 2.00 Johann Sebastian Bach.„Concertele Brandenburgice”. 3.40 Tezaur.

DUMINICĂ, 31 MAI 6.05 Documentar. „Global 3000”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Duminica Mare. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.05„Nu pleca, copilăria mea”. Program distractiv. 11.05 Părinți și copii. 11.40 La datorie. 12.00, 5.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Aniversări. Elena Curicheru-Vatamanu. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Copii „cuminți” cu vedete părinți. Program muzical. 16.25 Documentar. „Arts 21”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.45, 4.30 Ora stelelor. 21.25 ARTelier. 22.25 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

SÂMBĂTĂ, 30 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep.204, 205, an 2 15:15 Serial: Inger salbatic, ep.216, 217 17:15 Serial: Las Bravo, ep.101 18:15 Serial: Suflet călător, ep.13, 14 20:15 Serial: Fugara, ep.117, 118 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.114 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 306, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 31 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep 206, 207, an 2 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.218, 219 17:15 Zodiacul de acasă ed.3 18:15 Serial: Suflet călător, ep.15, 16 20:15 Serial: Fugara, ep.119, 120 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.115 23:15 Zodiacul de acasă (r) 00:15 Acasă în bucătărie (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de poveștiri (r) 05:45 Rețeta de acasă (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 25 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, 25 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Евгений Пронин, Валерий Баринов в многосерийном фильме «Слава» 00:10 «Primele știri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 00:55 «Познер» 01:50 Ночные новости 02:05 «Тихий дом» на Каннском кинофестивале. Программа Сергея Шолохова 02:30 «Наедине со всеми»

MARŢI, 26 MAI

ВТОРНИК, 26 МАЯ

08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.23 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.11, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 «Слава». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 Премьера. Евгений Пронин, Валерий Баринов в многосерийном фильме «Слава» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:30 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:15 «Структура момента» 02:10 «Наедине со всеми» 02:55 «Prima Oră» (R)

MIERCURI, 27 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Lecții de viață (r) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 28 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.24 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.12, an 2 23:45 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.13, an 2 00:30 Serial: Tanti Florica, ep.6, sezon 2 01:15 Serial: Tanti Florica, ep.7, sezon 2 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 29 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul Pro 22:30 Filmul Pro 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 30 MAI 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Robosapiens 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus, ep.10 15:45 Filmul PRO (r) 17:15 Filmul PRO (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor (finala) (live) 22:45 Film: Furtul de diamante 00:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 Film: Robosapiens (r) 02:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 31 MAI 07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Ce zi minunată! 16:15 Film: Doctor Dolittle 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 21:00 Fotbal Cupa României: Steaua - U. Cluj (live) 23:00 Film: Amenintarea nopții 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 Film: Amenintarea nopții (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

СРЕДА, 27 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 «Слава». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:30 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:15 «Политика»

ЧЕТВЕРГ, 28 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:30 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:15 «На ночь глядя» 02:00 «Наедине со всеми» 02:45 «Prima Oră» (R)

ПЯТНИЦА, 29 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 16:55 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига 00:25 «Primele știri» (rus) 00:40 «Вечерний Ургант» 01:25 Премьера. «Большая игра: Пэкер против Мердока». Часть 2-я

СУББОТА, 30 МАЯ 06:00 Новости 06:10 «Георгий Бурков. Ироничный Дон Кихот» 07:05 Изольда Извицкая, Анатолий Кузнецов, Евгений Самойлов в комедии «К Черному морю» 08:20 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Смак» 11:05 Премьера. «Владимир Кузьмин. «Счастье не приходит дважды» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:20 «Идеальный ремонт» 13:10 Премьера. «Спасти ребенка» 14:05 Семен Морозов, Владимир Ивашов в комедии «Семь нянек» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Комедия «Семь нянек». Продолжение 15:45 Премьера. «Взрослые и дети». Праздничный концерт к Дню защиты детей 17:10 «Кто хочет стать миллионером?» с Дмитрием Дибровым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 «Танцуй!» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 «Время» 21:45 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:20 Премьера. «Мистер и миссис СМИ» 23:55 Премьера. Владислав Лешкевич, Андрей Мерзликин, Дарья Носик, Игорь Угольников в фильме «Рассказы» 01:45 Фильм братьев Коэнов «Перевал Миллера»

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 25 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 15:25 Гнев Титанов. Фэнтези. США 2012 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Золото дураков. Комедия. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Золото дураков. Комедия. США 2008 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 26 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Уолл-Стрит: Деньги не спят. Драма. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Уолл-Стрит: Деньги не спят. Драма. США 2010 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 27 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Cтрелок. Боевик. США 2007 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Cтрелок. Боевик. США 2007 02:20 Știri. 02:50 Дело Астахова. 03:35 Știrile dimineții. 05:20 Știri. 05:50 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 28 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Цена страха. Боевик. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Цена страха. Боевик. США 2002 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 29 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Прямая и явная угроза. Боевик. США 1994 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Прямая и явная угроза. Боевик. США 1994 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СУББОТА, 30 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 «Autostrada». 11:00 Анастасия. Мульт. США 1997 13:00 Менталист. Детектив. США 2008 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 20:00 Новости. 20:40 Как приручить дракона. Мульт. США 2010 22:20 Ночной рейс. Триллер. США 2005 23:00 Știri. 23:30 Ночной рейс. Триллер. США 2005 (продолжение) 0:20 Știri. 0:50 «Autostrada». 1:50 Știri. 2:20 Ночной рейс. Триллер. США 2005 3:45 Știri. 4:15 Менталист. Детектив. США 2008

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 31 МАЯ

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 31 МАЯ

05:40 Татьяна Догилева, Юрий Богатырев в фильме «Нежданно-негаданно» 06:00 Новости 06:10 Фильм «Нежданно-негаданно». Продолжение 07:15 Музыкальная комедия «Точка, точка, запятая…» 08:35 «Служу Отчизне!» 09:00 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Брак по завещанию. Возвращение Сандры». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 «Брак по завещанию. Возвращение Сандры». Многосерийный фильм 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 «Вячеслав Невинный. Смех сквозь слезы» 19:00 «Replica» 20:00 «Точь-в-точь». Финал 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:35 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 23:15 «Точь-вточь». Финал (продолжение) 01:10 Премьера. Анатолий Белый в фильме «Стальная бабочка»

6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Как приручить дракона. Мульт. США 2010 12:25 Анастасия. Мульт. США 1997 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Возвращение Супермена. Фэнтези. США 2006 23:00 Știri. 23:30 Возвращение Супермена. Фэнтези. США 2006 (продолжение) 00:00 Дни грома. Драма. США 1990 1:40 Менталист. Детектив. США 2008

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 395 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


FLUX

8

Cultur= 22 MAI 2015

Leo BUTNARU

NU DISCUTA CU IGNORANŢII… (Pagini de jurnal)

28.X.1995 Uneori, ajung la certuri prostești din simplul motiv că nu respect elementara regulă de care se conducea Danilo Kiš: „Nu discuta cu ignoranţii chestiuni pe care le aud prima oară de la tine”. (În acest caz, de multe ori ar trebui să fii un mut…) Un biet tinerel, căruia câţiva opt-nou-zeciști îi spun Bubu (la rândul său, el le spune probabil: Bububui) dă niște texte ce trezesc senzaţia de igrasie și mâini veșnic transpirate. O slinoșenie de ins ce călătorește cu săptămânile în vagoane de clasa a treia…

29.X. Nu sunt împotriva atașamentului pe care îl necesită o vârstă, o stare de generaţie, numai dacă acesta nu este exagerat până la sfidare ce duce la… generaţie-deformaţie. Serafim Saka mă întreabă pe cine să includem ca participanţi la simpozionul PEN de la Neptun. Zicem ambii că Vitalie Ciobanu, Vasile Gârneţ, primul nu poate, pleacă altundeva, iar pe Vasile Saka îl telefonează, fixându-i o întâlnire, dar Serafim nu se prezintă la ora indicată. În fine, merge cine merge… V. V., luând cuvântul, a produs o impresie lamentabilă. El stătuse deja la Casa de creaţie de la Neptun vreo două săptămâni, în care ar fi putut să scrie 2-3 pagini despre ce-și propusese să vorbească. Însă nu a făcut-o civilizat, cum s-ar fi căzut, ci i-a ieșit o trăncăneală logoreică, de pe la garduri de mahala. Fraze dezlânate, idei abia anunţate și abandonate imediat, de parcă el însuși s-ar fi speriat de ele. Ca totdeauna, impresie de ins care se dorește a fi recunoscut drept emul al lui Socrate, în realitate făcând tro-

tuarul spiritului prăfos (în ochi) între cort și bibliotecă. Impresia penibilă pe care a produs-o M. (mi-a vorbit de ea mai mulţi, inclusiv Gârneţ, cu care pare-se V. e de pe aceleași meleaguri), când tot debitează înaltele opinii despre sine, ca ins care se vrea în toate primul: și în politică, și la înot, și în versificaţie, și în fotbal etc. Iată că peste puţin timp trecut de o lună am deja amintiri de o tonalitate bemolizată, elegiacă, legate de acea sâmbătă de 24 septembrie, când, din nou, după cea de la început de iunie, am călătorit în Deltă… Cer înnorat a primă/ prime burniţă/ burniţe de toamnă. Rece, vânt dunărean certându-ne în surdină că suntem înveșmântaţi cam neadecvat. Mila 23… Canalele cu lame de stuf tremurătoare în bătaia curentului de aer rece. Prin locurile unde, vara, văzurăm nuferi – tremur frânt de unde mărunte. Păsări – foarte puţine. Doar, din când în când, câte o egretă albă sau gri, mică sau ceva mai mare, zburătăcindu-se din preajma vasului cu care plutim. Egrete și regrete după timpuri însorite și vesele pe care le-am trăit în acea primă decadă de iunie a acestui, încă, an… Ciudat! Cât de imprevizibil este uneori momentul care-ţi poate redeștepta amintirile într-o sugestie-asociaţie inexplicabilă. Spre exemplu, îndelunga călătorie prin stepa mongolă de acum vreo șase ani, în special prin acea parte a ei unde prind a se ivi niște coaste deluroase, relativ muntoase, împresurate cu mii de bolovani de lavă vulcanică care bubuiseră cu multe milenii în urmă; deci, îmi readuseră în faţa ochilor minţii acele imagini nimic altceva, decât întâmplătoarea mea întâlnire cu niște versuri ale francezului Saint-Pol-Roux: „Les coteaux d’ Ephraim belaient dans lointain;/ Un paradis montain des fientes de gazelles”. De fapt, versurile îmi reamintiră de un șirag de gazele ce străbăteau agale acele pante

mongole care, firește, atunci nu-mi treziseră posibilitatea de a le înţelege precum la SaintPol-Roux: „Colina lui Efraim behăia în depărtare;/ Un paradis urca din balegi de gazele”. (Am impresia că atmosfera e ușor afină celei din grupajul de poeme al lui Fundoianu „Herţa”, pe care l-am editat în colecţia „Poezii de duminică” – „Ora de vizită” se cheamă placheta – acum doi ani.) Trebuie să finalizez cumva cele peste 20 de pagini de impresii de călătorie prin Mongolia, abandonate brusc în acea vară/ toamnă de naţională, abundentă lumină a anului 1989, când, cu lumea de pe lume, am ieșit și am stat mult în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

30.X. În dactilograma dialogului nostru, Mircea Martin nu a avut prea multe intervenţii, iar cele avute – sunt subtile, de stil și precizări necesare. El, care îmi păruse oarecum distant și cu o dispoziţie interiorizată, se vede că a fost în cu totul altă tonalitate a zilei, când mi-a pus pe cartea lui Matei Călinescu „Cinci feţe ale modernităţii” cea mai nesofisticată și familială dedicaţie: „Lui Leo de la Mircea Martin. București ’95”. Mi-a expediat o carte nouă Anatol Ciocanu – „Flori de tei deasupra noastră” (versuri de dragoste), ed. „Glasul”. („Tot cu dragoste, pentru Leo Butnaru” și tot ca cunings, americanul, scriindu-și numele și prenumele cu literă mică, obicei de mai demult.) Astăzi, la ședinţa redacţională, Ioan Mânăscurtă zice că poate ar fi cazul să-i publicăm lui G. V. vreo selecţie de versuri. Probabil, la București ideea i-o fi sugerat-o L. L.. Ioan nu uită o fentă a poetului. Zice: „Că noi am vrut să-i edităm și musculiţa ceea, dar el…”„Al…”, precizează cineva. „Da eu cum am zis?” întreabă naiv-uimit Ioan. Continuare în numărul viitor

OPINIA NUTRIŢIONISTULUI

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Fructele şi legumele se mănâncă, nu se beau

Atelier de confecţionat mobilă

Sucurile naturale pot dăuna sănătăţii, dacă este depășită cantitatea de 200 de ml zilnic, a declarat prof. univ. dr. Maria Moţa, președintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice. „Fructele și legumele se mănâncă, nu se beau. Asta este regula. Mâncându-le, beneficiem și de fibrele alimentare, care au rol atât de bun, au un rol extrem de complex. Atât metabolic, încetinesc absorbţia hidraţilor de carbon și nu se solicită pancreasul, fixează o parte din lipide în interiorul tubului digestiv, combat constipaţia, previn cancerul de colon”, a declarat în timpul unei conferinţe de presă, prof. univ. dr. Maria Moţa. Ea a spus că nu trebuie să înlocuim apa cu fresh-urile, iar zilnic nu trebuie să depășim 200 de ml de suc natural din fructe și legume. „Nu trebuie să ne hidratăm cu fresh-uri, ne hidratăm cu apă. Fresh-ul îl putem consuma, e o mare plăcere, e foarte bun, în cantităţi limitate, dar nu pentru hidratare. Cantitatea în cursul unei zile este de 100-200 de ml”, a adăugat prof. univ. dr. Maria Moţa. Specialiștii nutriţioniști nu ne interzic să consumăm fresh-urile la o anumită oră din zi, însă ne recomandă cumpătare. Agerpres.ro

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Octavian Goga, 22 A, B. Datează de la începutul secolului al XX-lea, construit în stil modern. Este un complex din mai multe clădiri, dintre care literul A este clasat monument de arhitectură. Din 1903 până în 1912, proprietar al imobililului a fost negustorul M. Abramovici. În 1912, acesta este cumpărat de familia Goldenberg, care demolează vechile construcţii și obţin permisiune de a construi o nouă clădire cu două niveluri. Edificarea a avut loc între anii 1912 și 1913, supravegheată de inginerul S. Fedman. În perioada interbelică, clădirea continua să funcţioneze ca fabrică de mobilă a lui Goldenberg. În anii celui de al Doilea Război Mondial a fost deteriorată,

22-29 mai BERBEC Nativii care nu și-au găsit încă jumătatea au șanse să și-o găsească acum, însă trebuie să fie atenţi să nu se lase duși de val și să constate mai târziu că această persoană nu se ridică la înălţimea așteptărilor lor. Câștigurile din această săptămână îi vor ajuta să-și reechilibrezi bugetul, totuși va trebui să nu cheltuiască mai mult decât este necesar.

TAUR Nativii singuri își pot cunoaște jumătatea. Cei care au deja un partener au șanse mari să-și oficializeze relaţia. Din punct de vedere al câștigului material, nici Pluton, nici Neptun nu vor fi prea generoși cu acești nativi, de aceea se recomandă cheltuirea cu precauţie a resurselor financiare.

GEMENI Jupiter favorizează armonia în relaţia cu partenerul de viaţă. Celor singuri, Jupiter le dă o mână de ajutor, oferindu-le ocazia mai multor întâlniri în cursul cărora este foarte probabil să-și întâlnească jumătatea. Prezenta configuraţie astrală nu va fi însă la fel de favorabilă la capitolul bani, nativii putând avea o serie de cheltuieli neprevăzute.

RAC Nativii își vor îmbunătăţi comunicarea cu partenerul de viaţă. Cei singuri sunt în pericol de a-și pierde capul și de a începe o relaţie cu o persoană pasională, dar în același timp geloasă și posesivă. Saturn le va pune beţe în roate la capitolul bani, căci fie veniturile lor se vor micșora, fie cheltuielile lor vor crește.

LEU În sfârșit, este momentul ca nativii Lei să pună pe primul loc și viaţa de cuplu. Leii singuri vor avea parte de noi parteneri de cuplu, de dorinţe și pasiuni intense. Sectorul bani nu este foarte bine aspectat, întrucât se pot ivi cheltuieli neprevăzute destul de mari. Ambiţia acestor nativi riscă să-i împingă pe aceștia să-și asume niște riscuri foarte mari.

FECIOARĂ Fecioarele care au deja un partener de viaţă ar trebui să evite să-i stârnească gelozia, întrucât reacţiile acestuia pot fi neprevăzute, chiar violente. Fecioarele singure vor avea parte de întâlnirea vieţii lor, dar este posibil și ca în viaţa lor să se reîntoarcă o iubire mai veche. Atenţie la cheltuieli!

BALANŢĂ Balanţele care formează un cuplu, vor trebui să dea dovadă de multă înţelegere și toleranţă pentru a nu ajunge la conflicte cu partenerul de viaţă. Mercur îi va ajuta pe acești nativi să-și reorganizeze bugetul, lucru de care vor avea realmente nevoie, întrucât mulţi dintre ei vor avea cheltuieli cu casa.

SCORPION Mercur și Venus le facilitează acestor nativi accesul la armonia relaţională, tandreţea și senzualitatea reluându-și locul bine meritat în relaţia de cuplu. Cei singuri vor fi sprijiniţi de Marte în demersurile lor de a-și găsi sufletul pereche. În sectorul bani, Scorpionii vor avea ocazii bune de câștig.

SĂGETĂTOR Jupiter le imprimă acestor nativi dorinţa de a-și mări familia. Cei singuri sunt predispuși la mici atacuri de panică legate de faptul că nu-și pot găsi un partener de viaţă. La capitolul bani, Săgetătorii vor avea de cules roade după o perioadă în care au muncit pe brânci.

CAPRICORN pierzând coronamentul faţadei principale și acoperișul. Este un edificiu cu destinaţie industrială, construit în două etaje, ridicat pe un plan rectangular, amplasat cu faţada îngustă la linia roșie a străzii. Planul conţine la parter două încăperi mari, etajul era fără diviziuni interioare. Comunicarea dintre etaje avea loc pe o scară din metal, cu două rampe, amplasată în vestibulul de la capătul din curte al casei. Spre stradă, cu intrare directă, se afla spaţiul de comercializare a mobilei. Faţada casei este realizată în zidărie aparentă, prin alternarea asizelor din piatră cu cele din cărămidă roșie. Com-

poziţia este asimetrică, cu trei axe comune pentru parter și etaj, două goluri de ferestre și unul de ușă, amplasat lateral, cu dominarea asupra intrării a balconului de la etaj. Detaliile de arhitectură prezintă forme geometrice, grupate în jurul ferestrelor și ușii de la etaj cu rol de ancadramente. În ultimii ani, soluţia arhitecturală a faţadei principale a fost renegată prin aplicarea deasupra detaliilor de la parter a unei tencuieli cu factură aspră și vopsirea ulterioară într-o culoare inadecvată paramentului. Sursa: monument.sit.md

Această săptămână le aduce Capricornilor conștiinţa faptului că relaţia de cuplu trebuie să fie o prioritate. Cei singuri vor avea ocazia să cunoască persoane interesante și aproape că nici nu-și vor da seama când se vor îndrăgosti. Luna le va perturba acestor nativi echilibrul psihic, ceea ce se va traduce prin oboseală, dispoziţie proastă, rezistenţă scăzută la stres sau slăbirea imunităţii.

VĂRSĂTOR În relaţia de cuplu, Vărsătorii vor împleti tandreţea cu pasiunea. Se anunţă o săptămână plină de senzualitate. Dacă relaţiile dintre parteneri au fost ceva mai reci în ultima vreme, acum lucrurile vor avea toate șansele să revină pe un făgaș normal. Jupiter favorizează câștigurile mari.

PEŞTI Jupiter aduce armonie în viața de cuplu. Nativii singuri fie se vor îndrăgosti, fie, dacă iubesc în secret, vor avea șansa ca sentimentele să le fie împărtășite. În sectorul banilor se înregistrează fie cheltuieli neprevăzute, fie întârzieri în virarea banilor în cont.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.