Ziarul Flux, Ed. 20 (993)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 5 iunie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 05.06.2015

Cuv. Mihail Mărt., Ep. Sinadei (Harţi) Maxima zilei Acolo unde domnește luciditatea, scara valorilor devine inutilă.

Albert Camus

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO.............................. 20.7892 1 Dolar american ............. 18.3028 1 Leu românesc ................. 4.6888 1 Rublă rusească ............... 0.3330 Timpul probabil: 05.06.2015

06.06.2015

Noros, 13 27 0C

Soare, 12 28 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 20 (993)

Unde au dispărut fraierii?

Parlamentarii nu se vor întruni în ședinţe plenare timp de două săptămâni, adică până la data alegerilor locale generale din 14 iunie, a comunicat serviciul de presă al Legislativului.

XXX (citiţi pag. 2)

Prima sută de zile a lui Gaburici 2

PAGINA

ACTUAL

Jocurile de noroc nu i-au adus noroc şefului adjunct al Camerei de Licenţiere

3

PAGINA

POLITIC

Premierul Chiril Gaburici și-a prezentat raportul privind activitatea de 100 de zile a Guvernului, enumerând printre realizări continuarea reformelor și lupta cu corupţia. Potrivit acestuia, s-a acţionat „în forţă, în ciuda tuturor presiunilor și jocurilor politice”.

Continuare în pag. 2

Câte milioane a costat sistemul de vot instalat în Parlament

4

PAGINA

ECONOMIC

O poveste de succes cu final lamentabil

XXX

Cum şi din ce cauză se pierd banii publici în autorităţile publice locale

6

PAGINA

(citiţi pag. 5)

ANUNŢ

EXTERNE

XXX

Economia Ucrainei scade cu 9% în acest an

Era necredinţei. „Scrisori din continentul Paranoia”

(citiţi pag. 3)

Preţul alimentelor, la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani XXX

(citiţi pag. 4)

Redacţia săptămânalului FLUX își anunţă cititorii că își suspendă apariţia sa pe suport de hârtie în legătură cu anumite probleme de ordin tehnic.

Aducem sincere mulţumiri tuturor prietenilor fideli ai redacţiei, care pe parcursul celor douăzeci de ani de apariţie a FLUXULUI au urmărit cu interes publicaţia noastră.

Vă mai informăm că redacţia FLUX intenţionează să lanseze în curând o nouă formulă a site-ului său, urmând să apară doar în versiune on-line.

De asemenea, ţinem să punem la curent toţi abonaţii FLUXULUI că își vor primi banii pentru numerele care urmau să apară prin intermediul „Poștei Moldovei”.

FLUX

2

Actual

5 IUNIE 2015

Prima sută de zile a lui Gaburici Urmare din pag. 1 Prim-ministrul a menţionat că în primele 100 de zile au fost iniţiate un șir de reforme „de importanţă vitală pentru ţară” și au fost realizate acţiuni care să le aducă cetăţenilor „siguranţă în ziua de mâine”.

Premierul a împletit realizările cu promisiunile, astfel că lista a ieșit destul de lungă. Prin urmare, realizările fiind modeste și discutabile, Gaburici a pus accentul pe proiecte de viitor: scoaterea organelor Procuraturii de sub influenţa politicului, lichidarea imunităţilor pentru judecători, deputaţi etc., reformarea unor importante instituţii ale statului, între care Comisia Naţională de Integritate și Curtea Constituţională, susţinerea agriculturii, investiţii în școli, drumuri reparate și alte planuri măreţe. Nu că ar fi ceva nou, pentru că astfel de promisiuni au făcut toţi șefii de guverne de la 2009 încoace, și la învestire, și la 100 de zile, și ori de câte ori li s-a oferit ocazia.

Cele trei mari priorităţi ale Guvernului în perioada următoare vor fi: unitatea naţională, statul de drept și economie sustenabilă (avându-se în vedere, probabil, scoaterea acesteia la suprafaţă).

Premierul Gaburici s-a referit și la provocările pe care le-a înfruntat, dar de care se va ciocni și în continuare.

O „diagnosticare” detaliată a sistemului a arătat că corupţia este peste tot, aceasta fiind „principala problemă a ţării”.

Premierul Gaburici și-a exprimat regretul că nu are mai multe pârghii pentru lupta cu aceasta.

O altă provocare este birocraţia și rezistenţa sistemului, pe care va încerca să o învingă, în acest sens fiind formulate anumite iniţiative ce ţin de transparenţa și eficienţa instituţiilor publice.

Referindu-se la ineficienţa sistemului, Gabirici a menţionat că nu înţelege „cum în secolul XXI Guvernul poate să producă atâta hârtie inutilă, care trebuie să treacă prin 10 oameni, în 3 zile, și să lase încă 3 copii pe drum, până ajunge la destinatar”. „Culmea este că există ministere în care peste 30% din angajaţi sunt șefi. Eu cred că oamenii trebuie să fie puţini, buni și bine plătiţi”, a mai adăugat premierul.

Ar trebui să mai amintim însă că cele 100 de zile de guvernare ale lui Gaburici au fost marcate de scandalul diplomelor de studii ale acestuia, existând suspi-

Unde au dispărut fraierii?

Parlamentarii nu se vor întruni în ședinţe plenare timp de două săptămâni, adică până la data alegerilor locale generale din 14 iunie, a comunicat serviciul de presă al Legislativului.

Decizia a fost luată în cadrul Biroului Permanent al Parlamentului, pentru ca deputaţii să se poată implica cu toate forţele în campania electorală pentru locale.

Ideea acestei scurte vacanţe nu este agreată însă de toţi aleșii.

Conform siteului NOI.md, liderul PCRM, Vladimir Voronin, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu modul defectuos în care activează Parlamentul în ultima perioadă. Acesta a criticat decizia conducerii instituţiei de a nu organiza ședinţe plenare pe parcursul a două săptămâni, pe perioada campaniei electorale. Totodată, el a făcut haz pe seama șefului PD, Marian Lupu, care sonorizează spoturile electorale ale formaţiunii. „Cu ce ocazie, timp de două săptămâni, Parlamentul trebuie să fie în vacanţă, pe perioada campaniei pentru alegerile locale? Chiar m-am interesat de acest subiect. Marian Lupu s-a acomodat foarte bine și citește din spate «rolicurile», profesional le citește și cu tragere de suflet, dar unde a plecat el? Am întrebat în care localităţi, cine ultima dată l-a văzut pe Marian Lupu? Dar unde e Filat? Eu singur îl contactez a treia zi, nici roamingul nu lucrează – unde sunt ei? Țara arde și baba se piaptănă. Fraierii au plecat în vacanţă”, a spus Voronin în cadrul unei conferinţe de presă, citat de NOI.md.

Potrivit liderului PCRM, pe agenda Parlamentului sunt introduse tot mai puţine proiecte importante de legi, iar din această cauză problemele stringente rămân nesoluţionate, mai informează sursa: „Parlamentul nu lucrează ritmic, nu ţin minte când a lucrat ultima oară două zile pe săptămână. Ei se gândesc dacă îi vor susţine comuniștii sau nu. Iar dacă știu că nu va fi susţinere, nici nu propun. Am avut o întrevedere cu Chiril și l-am întrebat: Care-i cauza? Unde dispar aceste proiecte?

Mi-a spus că ele sunt aprobate câte 2-3 și transmise în Parlament, dar pe agendă ele nu apar. Parlamentul este paralizat”.

FLUX

ciunea că și-ar fi falsificat actele de studii.

Bloggerul Veaceslav Balacci face și el un „raport alternativ” al celor 100 de zile de aflare a lui Chiril Gaburici în fruntea Cabinetului de Miniștri. Acesta menţionează între altele că „100 de zile au fost suficiente pentru Gaburici ca să calce pe grebla pe care a călcat și Iurie Leancă, după doi ani în ipostază similară, de simplu premier. A semnat o horărâre secretă de guvern prin care s-a făcut și el complice la jaful de la BEM, garantând cu banii noștri, ai contribuabililor, creditele neperformante păpate de cei care l-au făcut premier, de la Voronin până la Filat”.

Balacci mai spune că „sub premierul Gaburici, MAI-ul s-a încâlcit în re-re-reforme, ajungând în situaţia în care Suedia și-a retras finanţarea „reformării” instituţiei, până la vremuri mai bune și reformatori mai adevăraţi”.

Bloggerul se referă și la eșecul Republicii Moldova pe calea aderării la UE, după summitul de la Riga, eșec pe care Gaburici ar trebui să și-l asume, alături de partidele „care s-au aventurat să-l facă premier, dacă tot au ajuns ambele, luate împreună, la sub 10% de credibilitate?!”.

Balacci precizează cu ironie: „Nu am în vedere o cerere de demisie, pe care tocmai a anunţat că e gata să o depună. Știu că se va întâmpla. Și știu că nu depinde de el

dacă se va întâmpla peste o săptămână sau o lună, sau două. Din nou, nimic dramatic. Nu va fi prima dată când va fi… exmatriculat”.

FLUX

Jocurile de noroc nu i-au adus noroc şefului adjunct al Camerei de Licenţiere Procurorii anticorupţie, ofiţerii CNA, împreună cu inspectori de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au efectuat ieri peste 50 de percheziţii în toată ţara la mai multe firme care prestează servicii în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, a fost percheziţionat și biroul șefului adjunct al Camerei de Licenţiere, care este bănuit de protecţionism. În urma acţiunilor de urmărire penală, au fost ridicate acte și alte probe relevante pentru cauza penală.

Serviciul de presă al CNA informează despre o schemă de eschivare de la plata taxelor la stat, pusă la cale de către proprietarul din umbră al mai multor firme, ale căror activitate sunt jocurile de noroc. Omul de afaceri ar fi beneficiat de anumite perioade de graţie, timp în care acesta activa nestingherit fără a achita licenţa.

Potrivit informaţiilor preliminare, omul de afaceri gestionează din umbră opt firme cu un potenţial de circa 1000 de aparate de joc. Potrivit informaţiilor oferite de CNA, scenariul de eschivare de la plata taxelor de stat funcţiona în felul următor: întreprinderile specializate în domeniul jocurilor de noroc achitau licenţa pentru aparatele de joc doar pentru 3 luni. După obţinerea acesteia, ei încetau să mai facă plăţile cu-

venite. Ulterior, reprezentanţi ai Camerei de Licenţiere efectuau controale și suspendau licenţa firmelor. Imediat, agenţii economici contestau deciziile Camerei în instanţă, iar în judecată aceste cazuri erau tergiversate luni în șir, timp în care întreprinderile activau fără a fi obligate să achite taxa pentru licenţă. În vizorul Centrului Naţional Anticorupţie a ajuns și directorul adjunct al Camerei de Licenţiere. În privinţa acestuia sunt bănuieli rezonabile că ar fi protejat autorii acestei scheme contra unor remunerări ilicite.

Sursa precizează că, anual, pentru un aparat de joc, agentul economic trebuie să plătească 21 de mii de lei.

Potrivit unor calcule estimative, doar într-un singur an, în bugetul de stat urmau să ajungă 21 de milioane de lei în calitate de taxă de licenţă pentru cele aproximativ 1000 de aparate de joc.

Procurorii au iniţiat un dosar penal pentru corupere pasivă și activă. Ofiţerii de urmărire penală și procurorii anticorupţie investighează cazul pentru a stabili toate circumstanţele: prejudiciul adus statului, complicitatea unor funcţionari de stat și a judecătorilor care au examinat aceste litigii.

FLUX

=

Partidul Popular Creștin Democrat exprimă sincere condoleanţe domnului Veaceslav Coșcodan, președinte al filialei Călărași a PPCD, familiei și apropiaţilor, în legătură cu decesul mamei sale, Ana Coșcodan.

Născută la 25 iulie 1941 în satul Văratic, raionul Râșcani, Ana Coșcodan și-a făcut studiile la Școala Pedagogică din Orhei, apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălţi. După absolvirea studiilor, dânsa a activat în calitate de profesoară de limbă și literatură română în satul Glinjeni, raionul Fălești, iar din 1962 și până la încheierea carierei profesionale a educat copiii la școala din Năpădeni, raionul Călărași.

Ana Coșcodan a fost una dintre iniţiatoarele Mișcării pentru renașterea naţională, participând activ la lupta pentru Limba de Stat și Alfabetul Latin, pentru Suveranitate și Independenţă. Fiind recunoscută și apreciată ca militantă de frunte a PPCD, dânsa a fost aleasă în 1998 calitate de secretar al filialei Călărași a partidului, activând în această funcţie până în anul 2001.

Pe parcursul întregii vieţii, atât colegii de serviciu, cât și miile de elevi pe care i-a educat au cunoscut-o pe Ana Coșcodan ca pe un pedagog de vocaţie, care și-a dedicat toate forţele formării tinerei generaţii.

Dumnezeu s-o odihnească în pace cu drepţii.

Partidul Popular Creştin Democrat

3

Politic

5 IUNIE 2015

FLUX

O poveste de succes cu final lamentabil În ultima perioadă, sondajele de opinie atestă o scade bruscă a numărului celor care pledează pentru aderarea la Uniunea Europeană (chiar dacă președintele Timofti a declarat la summitul de la Riga că majoritatea cetăţenilor RM își văd viitorul în UE). Barometrul de Opinie Publică, realizat acum câteva săptămâni, arăta că 50 la sută dintre moldoveni ar prefera aderarea la Uniunea Vamală, în timp ce procentul celor care ar opta pentru Uniunea Europeană a scăzut până la aproximativ 30 la sută. (Sondajele anterioare arătau o repartizare aproape egală între cele două opţiuni.)

Până de curând, cei mai mulţi vedeau motivul ba în propaganda antieuropeană, ba în inerţia din capul oamenilor, care, chipurile, s-au obișnuit să privească cu jind înspre Est, ba în faptul că producătorii nu vor, din comoditate, să se modernizeze, pentru a se putea reorienta către piaţa occidentală.

Tot mai mulţi recunosc însă în ultima perioadă că această tendinţă a fost provocată chiar de așa-zișii politicieni proeuropeni, care au transformat ideea de integrare europeană într-o afacere profitabilă și într-o mare amăgeală cu ajutorul căreia au reușit să se menţină la putere. Între timp, a devenit clar că cei care au ajuns în fruntea ţării pe valul violenţelor din 7 aprilie, fluturând drapelul europenismului, nu au fost ghidaţi nici pe departe de ideea democratizării, reformării instituţiilor statului, destructurării schemelor frauduloase sau de grija pentru cetăţeni, ci doar de interese obscure și dorinţă de căpătuire. Noua putere a răsturnat-o pe fosta pentru a prelua gestionarea fluxurilor financiare, pentru a acapara instituţiile statului și a și le pune în propria slujbă. O dovadă în acest sens este și faptul că actualmente, fosta guvernare comunistă și fosta-actuala guvernare „proeuropeană” au ajuns la reconciliere și, practic, s-au reunit într-o coaliţie care cârmuiește astăzi ţara.

Despre „succesul” lor şi dezgustul nostru Primele semne de dezgust și dezamăgire au apărut încă atunci când incoruptibilul luptător pentru binele poporului, Mihai Ghimpu, într-o pledoarie emoţionantă despre rolul istoric al Alianţei, care ne-a fost dată nouă, nevrednicilor, de către Cel de Sus, puncta cu convingere că aceasta este condamnată să existe, „cu toată contrabanda, cu toată corupţia, cu toate hoţiile, mârșăveniile, manipulările, minciunile” și alte păcate ale ei. Pentru că Alianţa este succesul nostru și stavila împotriva revenirii comuniștilor la putere.

Despre succesul nostru, ce să vorbim, au fost multe și importante: tranzacţiile dubioase din sistemul bancar, care au dus la „dispariţia” fără urmă a miliardului, înstrăinarea aeroportului etc.

Despre succesele lor nu putem să vorbim decât cu legitimă mândrie: și-au extins afacerile, li s-au umflat conturile, au mai agonisit

niște proprietăţi prin străinătate, și-au trimis copiii la carte pe la cele mai prestigioase și mai scumpe școli din lume.

Cât preţ au putut să pună pe ideea europeană oamenii aduși cu hurta în Piaţa Marii Adunări Naţionale, funcţionarii ameninţaţi cu concedierea și obligaţi să participe la tot felul de zaiafeturi organizate de politicienii care ne îndemnau să ne bucurăm de „regimul fără vize”, de „ratificarea acordului”, să ne veselim și să râdem ca proștii, în timp ce ei își mai îndesau câteva milioane în buzunare. Ne-au chemat să-i mai votăm o dată, pentru că, fatalitate, nu avem alternativă, alţii mai buni decât ei nu există. Fără noi, parcursul european este în pericol, ne-au spus Filat, Plahotniuc, Lupu, Ghimpu și restul. Alegeţine pe noi, pentru că într-un andoi, vă ducem în Europa, iar dacă Europa ne va spune să nu furăm, nu vom mai fura, se jurau aceștia.

Despre „angajamentul moral” al societăţii civile Mai mult decât atât, partidele politice înglodate până peste cap în corupţie, în tot felul de afaceri dubioase, care au furat cât au putut până au pus ţara pe brânci, au fost ajutate să acceadă iarăși la putere de așa-zisa societate civilă, care astăzi ne îndeamnă să ieșim la proteste și să-i dăm jos pe „hoţii de la putere”. Cine-și mai amintește, cu doar câteva zile înaintea alegerilor din noiembrie trecut, cam aceiași reprezentanţi ai „societăţii civile” chemau „toţi cetăţenii Republicii Moldova să participe la scrutinul din 30 noiembrie și, prin votul lor, să susţină perspectiva europeană a ţării noastre”. ONG-urile semnatare ale Apelului își asumau „anga-

jamentul moral de a exercita un control mai dur și riguros asupra noii guvernări, în ceea ce privește lupta cu corupţia de nivel înalt și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”. În fond, îndemnul acestora era în deplin acord cu ceea ce spunea și Ghimpu acum câţiva ani – sunt hoţi, sunt corupţi, sunt mincinoși, dar trebuie să rămână la guvernare, pentru că ei sunt „speranţa” noastră. „Pe durata ultimei guvernări, corupţia la cel mai înalt nivel nu a fost extirpată, iar justiţia a rămas nereformată.

Cert este că interesele personale obscure au prevalat asupra responsabilităţii în faţa cetăţenilor ţării”, se constata în apel. Dar, cu toată dezamăgirea și deruta, nu aveam altă alternativă, decât să-i alegem pe cei care după alegeri vor forma o coaliţie ce-și va „asuma în mod univoc angajamentul de a guverna ţara în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere cu UE”.

Cât ar părea de straniu (de

fapt, nimic straniu), nimeni dintre acești reprezentanţi ai societăţii civile nu și-a pus cenușă pe cap, nu a recunoscut că a greșit.

Acum, tot ei cheamă lumea să-i dea jos pe cei pentru care și-au asumat „angajamente morale”. A apărut cineva de pus în loc?

Ideea integrării europene nu mai pare să ne surâdă, cel puţin nu într-un proxim viitor. În cancelariile europene nu mai ia nimeni în serios „povestea de succes” a Republicii Moldova. Summitul de la Riga a consemnat eșecul partidelor care au fluturat timp de cinci ani lozinca integrării. Și dacă ușa nu ne-a fost trântită în nas, aceasta nici nu ne-a fost deschisă. Încă în ajunul summitului, mai mulţi oficiali europeni au ţinut să puncteze că Parteneriatul Estic nu oferă garanţii de aderare și că Uniunea Europeană nu mai ia în calcul o eventuală extindere spre Est, cel puţin, nu acum, dar ni s-a permis în schimb să „visăm” la integrare. Între timp, visul riscă să se transforme în coșmar.

Ioana FLOREA, FLUX

Câte milioane a costat sistemul de vot instalat în Parlament Sistemul electronic de vot, instalat în clădirea renovată a Parlamentului acum un an, despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în februarie 2015 că rămâne obiect de decor în cadrul ședinţelor plenare ale legislatorilor, a costat aproape 13 milioane de lei. Detaliile despre preţ ne-au fost oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor după ce acum câteva luni reprezentanţii aceleiași instituţii, responsabilă de instalarea și buna funcţionare a tehnicii, precum și șefii de la compania care a executat lucrările au refuzat să facă publice informaţiile privind costurile, invocând „secretul de stat”. „Instalarea sistemului electronic de vot a fost efectuată prin contractul de antrepriză încheiat cu antreprenorul general (Consfirmgrup SRL – n.r.) și a costat 12.742.548 de lei. Echipamentul instalat este funcţional. În prezent, în baza Regulamentului de utilizare a dispozitivelor electronice în cadrul ședinţelor

în plen ale Parlamentului, se instalează aplicaţia software pentru sistemul de vot electronic instalat în sediul renovat al Parlamentului”, se arată într-un răspuns semnat de Anatolie Zolotcov, viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor, adresat Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Deputaţii s-au mutat în sediul renovat al Legislativului încă în 2014, fiindu-le instalat un sistem electronic performant de vot și de înregistrare la ședinţe. După aproape o oră în care au încercat să înveţe să folosească noua tehnică, aleșii au renunţat la ea și au continuat să voteze ridicând mâinile. Atunci

deputaţii s-au acuzat, pe de o parte, de sabotarea sistemului, iar pe de alta – de faptul că echipamentul ar fi utilizat pentru fraudarea votului.

Tehnica a fost cumpărată și instalată de Media Security SRL, subantreprenorul Consfirmgrup. Victor Găină, directorul și singurul fondator al companiei, ne-a spus anterior că proiectul este clasificat drept secret de stat, pentru că ţine de IT și sisteme de securitate.

“Până la urmă, nu este vorba de un simplu sistem de încălzire. Noi am executat proiectul și acum este perfect funcţional. Au fost efectuate foarte multe controale, așa că totul este în regulă”, ne-a asigurat șeful companiei.

Lucrările de renovare a clădirii Parlamentului au costat până în prezent aproape 362 de milioane de lei, iar gradul de finalizare a construcţiilor constituie circa 80 la sută. „Pentru finalizarea lucrărilor și darea în exploatare a sediului Parlamentului la momentul actual sunt necesare alocaţii financiare în sumă de 180 de milioane de lei”, a menţionat Anatolie Zolotcov în același răspuns.

Clădirea Legislativului și cea a Președinţiei au fost distruse în timpul protestelor din aprilie 2009.

Anastasia NANI Centrul de Investigaţii Jurnalistice Sursa: anticoruptie.md

FLUX

4

Economic 5 IUNIE 2015

Unde s-au dus banii din garanţia acordată de Guvern Consilierul pe probleme financiare a prim-ministrului, Natan Garștea, a explicat pe blogul său în ce scopuri au fost utilizate mijloacele din garanţia acordată de Guvern pentru BNM. Contrar opiniei generale, cum că banii respectivi vor fi utilizaţi pentru a salva cele trei bănci cu probleme, realitatea este cu totul alta, precizează acesta. „Am auzit și am citit în ultimul timp foarte multe opinii despre aceea la ce au fost utilizate mijloacele din garanţia acordată de Guvern pentru BNM. Opinia generală ar fi că banii respectivi vor fi utilizaţi pentru a salva băncile problematice. În realitate, situaţia este diferită. Mijloacele din creditele

Preţul alimentelor, la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani Indicele preţurilor la produsele alimentare, la nivel mondial, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie și Agricultură (FAO), a continuat să scadă și în luna mai 2015, atingând cel mai redus nivel înregistrat după luna septembrie 2009, în condiţiile în care preţurile la cereale s-au diminuat substanţial pe fondul perspectivelor favorabile pentru recoltele din acest an, informează FAO, într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.

acordate conform garanţiilor vor fi utilizate doar și exclusiv pentru restituirea depunerilor din bănci. Din cauza faptului că din toate trei bănci au fost sustrase practic toate lichidităţile, ele nu mai aveau cum întoarce bani deponenţilor și clienţilor – persoane juridice, care aveau solduri pe conturile băncii”, scrie Garștea pe blog.

Consilierul premierului Gaburici afirmă că banii din garanţia acordată de guvern au mers pentru restituirea depozitelor și datoriilor: „BEM are peste un milion de deponenţi (gândiţi-vă la această cifră), mulţi dintre ei păstrează acolo acumulările de o viaţă. Guvernul a garantat împrumuturi pentru băncile problematice anume pentru ca nimeni dintre deponenţii băncilor să nu rămână fără bani”.

Garștea mai menţionează că destinaţiile de utilizare a mijloacelor din garanţii sunt indicate expres în hotărârea Guvernului,

care a fost desecretizată în aprilie.

Este vorba de hotărârea secretă a Guvernului, semnată în luna noiembrie a anului trecut de premierul de atunci, Iurie Leancă, prin care a fost aprobată alocarea a 10 miliarde de lei către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, după ce din respectivele instituţii bancare fusese scoasă suma de 13 miliarde de lei.

Potrivit mold-street.com, suma oferită celor trei bănci ar putea deveni datorie publică. „Anterior, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a confirmat că singura opţiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci aflate sub administrare specială – BEM, Unibank și Banca Socială – în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică”, precizează sursa.

FLUX

Cum şi din ce cauză se pierd banii publici în autorităţile publice locale În 2014, suma neregulilor constatate în gestiunea banilor publici identificate de Curtea de Conturi a fost de 8 miliarde de lei, în timp ce 1/3 din pierderi au loc în cadrul Autorităţilor Publice Locale (APL). Iregularităţile survin, în mare parte, din lipsa voinţei politice și a incompetenţei funcţionarilor publici, se arată într-un studiu al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, care analizează cauzele acestor pierderi.

FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În luna mai 2015, acest indice a atins o valoare medie de 166,8 puncte, în scădere cu 2,4 puncte, sau 1,4%, comparativ cu aprilie 2015, și cu 46 de puncte, sau 20,7%, comparativ cu mai 2014.

Declinul din luna mai a fost cauzat de o scădere lunară de 3,8% a preţurilor la cereale, la care s-a adăugat o reducere a preţurilor la produsele lactate și o diminuare de un procent la carne. În schimb, preţul zahărului a crescut cu două procente, iar preţul la ulei vegetal a crescut cu 2,6%. În paralel, FAO și-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de grâu, cereale păioase și orez din acest an, preconizând recolte de porumb mai mari în China și Mexic, precum și recolte mai abundente de grâu în Africa și America de Nord. Conform celor mai noi prognoze, producţia mondială de cereale din acest an va fi una de 2,524 miliarde de tone, cu 15 milioane de tone mai mare decât se estima în luna mai, dar cu un procent (sau 25,6 milioane tone) sub recolta record de anul trecut. În ceea ce privește recolta de grâu din 2015, FAO estimează că aceasta se va situa la 723,4 milioane de tone, cu patru milioane de tone mai mult decât estima în luna mai, dar cu 0,8% (sau șase milioane tone) mai mică decât recolta record din 2014.

Odată cu aprobarea noii redacţii a Legii privind finanţele publice locale, autorităţile publice locale se vor bucura de o autonomie fără precedent în gestiunea banilor publici și a patrimoniului dat în gestiune. Numai în 2014, Bugetul Autorităţilor Publice Locale a fost de 11,1 miliarde de lei, peste 7 miliarde de lei dintre aceștia reprezentând transferurile de la Bugetul de stat, care continuă să fie principala sursă de formare a veniturilor autorităţilor publice locale (peste 70% din totalul veniturilor).

Pe de altă parte, arată experţii, analiza rapoartelor Curţii de Conturi referitor la modul în care gestionează acestea resursele publice sugerează că autorităţile publice locale înregistrează restanţe semnificative la acest capitol. În perioada 2010-2014, Curtea de Conturi a publicat 46 de hotărâri în baza rapoartelor de audit care vizau modul în care sunt utilizaţi banii și patrimoniul public de către autorităţile publice locale de nivelul I și II din peste 20 de raioane ale ţării. Iregularităţi identificate în aceste rapoarte ţin în special de patru subiecte: administrarea veniturilor bugetului raional/raionului, administrarea cheltuielilor bugetului raional/raionului, gestionarea patrimoniului public și asigurarea integrităţii acestuia, evidenţa contabilă și raportarea financiară.

Autorii studiului ţin să menţioneze că din valoarea totală anuală a neregulilor identificate de Curtea de Conturi în rapoartele sale, de circa 8 miliarde de lei anual, mai mult de o treime revin autorităţilor publice locale, iar caracterul iregularităţilor a rămas practic același pe parcursul ultimilor cinci ani. În același timp, nivelul de executare a recomandărilor Curţii de Conturi, menite să remedieze starea de lucruri existentă, nu a suferit o evoluţie semnificativă, rămânând la nivelul de aproximativ 40 la sută din totalul celor formulate.

Principalele cauze ale iregularităţilor ce ţin de gestiunea banilor publici survin, cel mai des, din lipsa capacităţilor de administrare a veniturilor și cheltuielilor, a patrimoniului la nivel local, din cauza inconsistenţei cadrului legal, a lipsei unei delimitări clare privind distribuirea responsabilităţilor între actori la nivel local, dar și din cauza corupţiei. Experţii mai semnalează lipsa voinţei politice, existenţa unor interese ascunse, lipsa unor mecanisme de control intern, lipsa personalului calificat determinată de salariile puţin atractive.

Potrivit studiului, cele mai mari pierderi se înregistrează în domeniile achiziţiilor publice, gestionării patrimoniului și administrării veniturilor.

FLUX

FLUX

Spiritualitate 5 IUNIE 2015

5

FLUX

Era necredinţei. „Scrisori din continentul Paranoia” De 200 de ani omenirea, cel puţin pe versantul ei euro-atlantic, a pășit într-o eră necredincioasă, cum o definește Eagleton, și totuși examinarea profilului fenomenologic al unei asemenea bizare epoci este destul de timidă. Pe fondul acestei timorări a spiritului uman se accentuează latura agresivă a timpului necredinţei și a apostolilor lui. În această dizabilitate a spiritului putem diagnostica o slăbiciune nu a „credincioșilor”, câţi au mai rămas într-o lume necredincioasă, ci a „știinţificilor”. Când religiosul coboară, știinţificul este cel chemat să se confrunte cu universul gol, vidat de sens și deci de Dumnezeu (cu lumea fără de religie). Știinţificul ar trebui să dovedească, prin vocaţia lui, ne spune Max Weber, „curajul să-și aţintească privirea în vid”. O face el astăzi? Mult prea puţin, fiindcă epoca l-a dezputernicit pe el însuși, ca tipologie umană, l-a preschimbat într-un șchiopătat ahasver al spiritului știinţific.

În lumea fără de Dumnezeu se instalează absurdul Dacă ar fi să ne asumăm chemarea de-a arunca o privire în vidul lumii fără de sens (căci este fără de Dumnezeu), ce-am putea descoperi? Cum arată, la o atare privire, cât de fragilizată, epoca necredinţei și ce efecte psihospirituale poate să genereze ea? Terry Eagleton ne sugerează că examinarea fenomenologică a epocii fără de credinţă ne descoperă un deficit al sensului existenţei sub forma vidului îndoit. Epoca necredinţei este cea în care, pe de o parte, existenţa întreagă este vidată de sens, căci Dumnezeu nu este în miezul ei, și, pe de altă parte, lucrurile toate și toate entităţile sociale ajung să fie vidate de sens. Pentru abundenţa de necredincioși, odată cu „moartea lui Dumnezeu” în inimile și sufletul lor, moare și sensul lucrurilor.

Raţiunea, arta, cultura, Spiritul, naţiunea, umanitatea sunt acolo pentru ei, dar fără de vlagă, fiindcă sensul nu se mai aprinde, nu mai arde în miezul lucrurilor și al entităţilor tocmai înșirate.

Sunt lucruri moarte. Credinţa în ele și arderea pentru aceste entităţi nu este neapărat un surogat al Fiinţei Supreme decât dacă acestea sunt ridicate mai presus de Dumnezeu, ca în idolatriile de orice fel.

Epocile credincioase au fost epoci în care lumea și lucrurile, universul și entităţile erau pline de sens, ca într-o copleșitoare explozie florală. Epoca credincioasă este epoca florală a tuturor acelor entităţi denumite popoare, naţiuni, raţiune, umanitate, artă, cultură, limbile pământului, satul și burgul, capitala și ţinutul etc. Toate sunt copleșite de sensuri florale, universul și lumea strălucesc într-o varietate florală de sensuri și credinţe. Epoca modernă, ca eră a necredinţei, este

una în care toate aceste entităţi intră într-un ciclu de ofilire, sensurile se ofilesc, petalele sensurilor florale ale fiecărui lucru cad, se descompun, apar apostolii viziunii infectate, care aruncă asupra entităţilor ieri înfloritoare grămezi de epitete fetide, preschimbând peisajul lumii, care, din luminos și înmiresmat devine dezgustător și greţos. În locul bucuriei și al iubirii apostolii vidului propun scârba, greaţa, dispreţul.

Preţuirea entuziasmată lasă locul dispreţuirii plictisite și agasate.

Peste lumea cu entităţile ei se așterne pâcla unui plictis dens, sufocant, care face locul acela de sub petecul de cer sub care te afli un loc al pustiului și al pustiirii, un hotel de fugitivi.

Cine se mai arată mândru de locul lui, de clasa lui, de familia lui? Totul capătă caracter tranzitoriu și anonim, adresele devin interimare, identităţile se schimbă mai ușor decât o haină. Lumea toată devine anonimă și insul nu mai poate străbate de-atâta străinătate: legile și instituţiile îi par mult prea abstracte și cu totul rupte de sufletul lui, de înţelegerea lui, de nevoile lui cele de toate zilele. Pierderea credinţei în Dumnezeu aduce după sine retragerea sensurilor din lucruri, din lume și din alcătuirile ei, iar vidarea de sens aduce după sine, la rândul ei, nesimţirea cea împietrită și uitarea de Dumnezeu.

Dumnezeirea existenţei și sensurile din textura lumii sunt ca vasele comunicate. Este Dumnezeu în sufletele noastre, este sens în lume și în lucruri. L-am alungat pe Dumnezeu din sufletele noastre, s-au ofilit și sensurile din ţesătura vieţii. În lumea fără de Dumnezeu se instaurează nu tragedia, ci ceva mai grav decât tragedia, absurdul însuși. Lumea devine absurdă, fără de sens și atunci, la pragul maximei absurdităţi, se petrece ceva neașteptat: ne amintim de Dumnezeu, dar nu cu frică, nici cu regret, nici cu rușine, nici cu pocăinţă, ci cu dușmănie.

Lumea fără Dumnezeu este o lume moartă Faza a doua a necredinţei este amintirea cu dușmănie de Dumnezeu. Îl învinuim pe Dumnezeu de toată neputinţa noastră, de toată anarhia din vieţile noastre, de toată nevolnicia lumii, de toată boala și necazul, de toate nenorocirile care ne lovesc, uitând că Dumnezeu n-a mai fost de mult în lumea noastră, în vieţile noastre, în sufletele noastre, în trupurile noastre, din care am făcut casa spurcăciunilor, a pornografiei, a viciilor celor cu multă patimă. Uităm că noi am stricat pragurile de avertizare pe care înţelepciunea lui Dumnezeu le-a pus în tot și în toate, că am ridicat toate stăvilarele, ba chiar le-am distrus, căci ni s-a părut nedrept să fim noi, noimea noastră cea fără de Dumnezeu, opriţi de la ceva, de la orice. Am uitat că de 200 de ani am folosit libertatea, darul cel mai mare de la Dumnezeu, atât împotriva firii, cât și împotriva lui Dumnezeu. Că am stricat, am stricat, am stricat! Și-n faţa celor stricate, a lumii devastate, în loc să ne cuprindă spaima și părerea de rău, ne lăsăm copleșiţi de o altă răbufnire drăcească, de furia împotriva lui Dumnezeu, de dușmănirea lui Dumnezeu. În starea noastră de adâncă imbecilitate și idioţenie sufletească strigăm: „de ce Doamne? De ce ai făcut asta Doamne?!” uitând că noi am săvârșit nemernicia, că a noastră este pustiirea și dezastrul, fiindcă pe Dumnezeu l-am alungat din sufletul nostru, din trupurile noastre, din familiile noastre, din lucrurile noastre, sălbăticindu-ne pe noi și lumea noastră, dezdumnezeind existenţa și toată alcătuirea ei.

Eul nostru s-a gonflat cu tot vidul dinlăuntrul lui, pe care psihologii îl denumesc trufie, mândrie de sine. Toată închipuirea aceasta se preschimbă într-o penibilă egolatrie, forma cea mai de jos, absolut mediocră a idolatrizării.

Iar când cineva ori ceva ne amintește totuși că suntem ai lui Dumnezeu, ni se face rușine și-n loc să recunoaștem cu teamă și nădejde că suntem creștini, respingem cu făţărnicie din documentele pe care voim să le punem la temelia Europei adevărul simplu și salvator: că suntem creștini. Așa s-a conceput ineficientul Tratat de la Lisabona, un petic de hârtie pe care elitele Europei au refuzat să scrie: „creștini”. Să nu-i supărăm pe fraţii noștri musulmani și pe fraţii noștri atei, au șoptit minţile mari ale Europei dezbisericite.

Câtă făţărnicie! Atunci s-a schiţat planul unei case fără temelie, fără de profunzime, zidită pe nisip. Căci, precum spune Eagleton: „Abolishing given meanings involves destroying the idea of depth, which in turn means rooting out beings like God who take shelter there”. „Nu poţi afecta fundaţiile și apoi să te aștepţi ca clădirea să reziste. (…) Concepţiile noastre despre adevăr, virtute, identitate, autonomie, sensul asupra istoriei ca fiind armonioasă și coerentă, toate au

rădăcini teologice profunde. Este fără temei să-ţi imaginezi că ele pot fi rupte de aceste rădăcini și să rămână intacte” (T. Eagleton, în op. cit.).

Omul acesta nou, fără de Dumnezeu, este un om plat ca și societatea lui, căci, suprafaţa n-are profunzime, cum credea Nietzsche. Vidul lumii rămâne vid căci nu-l poate umple „profunzimea suprafeţei”, ne spune același filosof și bioetician creștin. Weber are dreptate să pună concluzia că lumea fără Dumnezeu și deci fără de sensuri este moartă, dar ratează să adauge că este moartă și este fără de sensuri doar lumea celor pentru care „Dumnezeu este mort”. Pentru aceștia lumea este vidă, moartă, și moartea însăși este fără de sens. Pentru creștini, însă, lumea e plină de sens și moartea este cea mai încărcată de sens, cum remarcă același teoretician britanic. Filosoful lumii în care „Dumnezeu a murit” este Nietzsche, dar el, nefericitul, a fost victima unei teribile iluzii, autoînșelări. El a confundat lumea însăși și mersul istoriei universale, cu civilizaţia obosită și nihilistă a modernităţii, care este doar un fragment de lume și numai un ciclu din marea istorie a omenirii de mâine. „El a sesizat că civilizaţia este în proces de alungare a divinităţii în timp ce încă se agăţa de valorile religioase” (ibidem) lăsând să răzbată unei minţi lucide concluzia unei „rele credinţe”, a unei fariseice credinţe, și atunci a pus înfricoșătoarea sa concluzie pentru tot destinul omenesc: „Dumnezeu a murit!”.

Sentinţa aceasta era accesibilă și cumva potrivită pentru peisajul unei civilizaţii istorice care l-a alungat pe Dumnezeu din miezul ei, dar cine să aibă îndreptăţire să se considere pe sine așezat pe scaunul de la marginea lumii însăși ca să poată formula

asemenea sentinţe? Numai un om nebun, un mare paranoic.

Nietzsche se mutase ori fusese transmutat de dinamismele secrete ale civilizaţiei moderne pe simbolicul continent Paranoia și o parte a scrierilor lui sunt aidoma unor Scrisori din Continentul Paranoia (Paul Anghel), mărturiile unei stranii și absurde maladii sufletești care a și devenit epidemia lumii moderne și postmoderne. Lumea omului modern și postmodern este una vidată de sens, cu toate ale ei coborâte în ruină, fiindcă cerul ei este unul gol de Dumnezeu. Peste lumea aceasta s-a așternut un ger sufletesc pe care nu-l va putea alunga decât căldura binefăcătoare a unei lumi reîmbisericite, care l-a rechemat pe Dumnezeu în sufletul locuitorilor ei, pe toate căile, cu toată pocăinţa și nădejdea.

Dar căile spre limanul acesta restaurat trebuie încă cercetate, iar fioroșii gardieni ai porţilor de scăpare din lumea și din anotimpul gerului sufletesc trebuie încă studiaţi ca să știm cum sunt și să putem deosebi chipul lor repetat în numărul uriaș de replicaţii pe toată întinderea vieţii noastre.

Ne vom întoarce ca să împlinim lucrarea aceasta pentru cititorii noștri.

Ilie BĂDESCU, doctor, profesor universitar Sursa: revistaclipa.com

NOTE: 1 Cf. Terry Eagleton, Un Unbelieving Age, în: https:// www.commonwealmagazine.org/unbelieving-age, martie, 10, 2014 („As long as there appears to be some immanent sense to things, one can always inquire after the source from which it springs. Abolishing given meanings involves destroying the idea of depth, which in turn means rooting out beings like God who take shelter there”).

FLUX

6

Externe 5 IUNIE 2015

„Lista neagră a Rusiei” şi replica Parlamentului European Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a anunţat marţi, 2 iunie, că ambasadorului Rusiei pe lângă Uniunea Europeană i-a fost interzis accesul în legislativ, în replică la lista întocmită de Kremlin cu 89 de cetăţeni europeni, critici ai politicii Moscovei, declaraţi indezirabili în Rusia, transmite AFP, citat de Agerpres.

Mai multe ambasade ale ţărilor UE de la Moscova au primit săptămâna trecută o listă neagră cu numele a 89 de politicieni din 17 state UE, foști și actuali parlamentari europeni, cărora li se interzice intrarea în Rusia. „Ca urmare a publicării listei negre a personalităţilor politice și oficialilor europeni, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, l-a informat astăzi (marţi, 2 iunie) pe ambasadorul rus pe lângă UE că, în măsura în care autorităţile ruse nu au reușit să garanteze transparenţa deciziilor lor (...), consideră că este justificat să se reacţioneze prin măsuri corespunzătoare”, a subliniat biroul președintelui Parlamentului UE. În consecinţă, Martin Schulz

a declarat că legislativul „va restrânge accesul în Parlament a ambasadorului rus, precum și unui alt oficial rus”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. În plus, Parlamentul European „își suspendă angajamentele faţă de Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia și va examina în detaliu solicitările de vizitare a Parlamentului European depuse de deputaţi ruși”.

Comunicatul lui Martin Schulz urmează după cererea grupului Verzilor din Parlamentul European de a deschide o dezbatere asupra interdicţiilor de călătorie formulate de autorităţile de la Moscova, considerând că este „o

Ungaria este ameninţată cu eliminarea din UE dacă introduce pedeapsa cu moartea Președintele Comisiei Europene, JeanClaude Juncker, a trimis un avertisment Budapestei.

Guvernul ungar trebuie să abandoneze ideea introducerii pedepsei cu moartea, în caz contrar ţara sa va trebui să părăsească Uniunea Europeană, a declarat JeanClaude Juncker, într-un interviu acordat ziarului german Süddeutsche Zeitung, citat luni, 1 iunie, de presa internaţională. „Acesta va fi un motiv de divorţ”, a spus președintele Comisiei Europene, în interviul în care a avertizat, pe de altă parte, că o ieșire a Greciei din zona euro ar putea deteriora încrederea în moneda unică europeană, informează Agerpres.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a impulsionat cu câteva săptămâni în urmă dezbaterea pe tema pedepsei cu moartea, afirmând că fiecare ţară din UE ar trebui să poată decide singură dacă să introducă sau nu pedeapsa capitală.

Aceasta însă contravine acordurilor fundamentale ale Uniunii Europene, amintește agenţia de presă Reuters, potrivit dcnews.ro.

Pedeapsa cu moartea a fost abolită în Ungaria chiar după căderea comunismului în anii 1990, cu mult înaintea aderării sale în 2004 la blocul comunitar.

Comisia Europeană a reacţionat imediat după ce premierul Viktor Orban a anunţat în legătură cu posibila readucere „pe ordinea de zi” a acestei probleme, amintind că abolirea pedepsei cu moartea este „o condiţie prealabilă pentru aderarea la UE” și pentru a rămâne în blocul comunitar.

FLUX

lovitură dură adusă relaţiilor UERusia, chiar dacă nu constituie o surpriză”.

Diplomaţia europeană a reacţionat sâmbăta trecută printr-un comunicat în care menţionează că respectiva listă este „total arbitrară și nejustificată, mai ales că ea nu este însoţită de clarificări”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunţat luni „absurditatea” indignării manifestate de ţări ale UE faţă de lista neagră a Moscovei, estimând că măsurile decretate de Rusia sunt „proporţionale și chiar de mai mică amploare faţă de sancţiunile unilaterale ale UE”.

Ministerul rus de Externe nu dramatizează situaţia creată de decizia Parlamentului European de a restricţiona accesul în instituţie al ambasadorului rus la UE, Vladimir Cijov, apreciind că „oricum nu este nimic de făcut acolo”, relatează agenţia TASS în pagina electronică, citată de Mediafax. „Cred că poţi să nu vizitezi acea adunare, pentru că nu este nimic de făcut acolo, cu restricţii sau fără”, a declarat marţi adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. „Ţinând cont de sentimentele majorităţii membrilor acestei adunări, orice ar putea spune și orice decizie ar

putea adopta poate fi prevăzut cu ușurinţă”, a adăugat el.

Diplomatul a subliniat că, „din păcate, în deciziile legate de Rusia există din ce în ce mai puţină raţiune”.

Moscova a repetat în mai multe rânduri în ultimele zile că introducerea unei liste negre cu oficiali europeni care au interdicţie de a intra în Rusia nu este un „capriciu”, ci o „măsură legală și proporţionată în replică la restricţiile inacceptabile privind intrarea unor reprezentanţi ruși în UE sub pretexte exagerate”, a mai spus Riabkov.

FLUX

Economia Ucrainei scade cu 9% în acest an Fondul Monetar Internaţional a scăzut drastic prognoza pentru economia profund afectată de război a Ucrainei pentru 2015.

Dacă în aprilie instituţia anticipa că declinul economic se va situa la 5% în acest an, cea mai recentă estimare indică o scădere de 9%, ceea ce pune presiune pe guvernul de la Kiev pentru a ajunge la un acord cu creditorii privaţi pentru restructurarea datoriei externe, scrie Ziarul Financiar.

Efectele conflictului din estul Ucrainei asupra economiei ţării „au fost mult mai dramatice decât se estimase în primul trimestru al acestui an“, a declarat șeful misiunii FMI în Ucraina, Nicolai Gheorghiev, relatează AFP. În același timp, rata inflaţiei va ajunge la 46% până la sfârșitul anului, apreciază oficialii FMI, în contextul creșterii preţului la petrol și al deprecierii monedei naţionale, grivna.

Totuși, angajamentul Ucrainei cu privire la implementarea unor ample reforme economice „este în continuare puternic“, au adăugat oficialii Fondului.

Conflictul din estul ţării a secat rezervele guvernului de la Kiev, Ucraina fiind în pericol de a intra în incapacitate de plată a datoriilor. De aceea, Ucraina a încheiat recent un program de bailout de 17,5 mld. dolari cu FMI, Fondul subliniind că guvernul ucrainean este acum angajat pe calea disciplinei și reformei.

Pachetul de salvare presupune și restructurarea datoriei externe, iar oficialii de la Kiev vor să obţină reducerea acesteia cu 23 de miliarde de dolari.

Ucraina a respins recent o propunere de restructurare a datoriei lansate de un grup de investitori, printre care și Franklin Templeton, cel mai mare creditor al ţării, potrivit Financial Times.

Propunerea grupului viza reducerea poverii datoriei ţării cu 15,8 miliarde de dolari pe următorii patru ani. Potrivit unei surse apropiate discuţiilor, Ucraina a considerat propunerea drept inacceptabilă, pentru că implica reducerea rezervelor sale valutare.

La finalul vizitei de două săptămâni a delegaţiei FMI la Kiev, Gheorghiev a concluzionat că discuţiile cu autorităţile ucrainene au fost „constructive“ și că „s-a ajuns la un consens în privinţa majorităţii problemelor“.

Ucraina speră în deblocarea cât mai curând a următoarei tranșe de 2,5 miliarde de dolari din programul de bailout. FMI insistă însă că banii vor veni numai dacă acesta va fi mulţumit de măsurile pe care le va lua guvernul ucrainean pentru a reforma economia ţării, profund afectată de costurile ridicate la energie, corupţie și conflictul din zona de est.

FLUX

Programe 5 IUNIE 2015

LUNI, 8 IUNIE 6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Magazinul copiilor. 10.55 Drăgostița Bujor. Serată aniversară. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.20 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.30 Desene animate. „Corsarul negru”. 14.55 „Ploaia de stele 2015”. Gala laureaților. 16.35 Reporter de gardă.

17.15 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.35 Documentar.„Shift - viața în era digitală”. 21.30 Electorala 2015. Votul tău. 21.40 Medalion muzical.

Ansamblul „Iedera”. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.40 Recital de pian. Eduard Fernandis. 0.30 Serial. „VETERINARUL”. Episodul 1

MARŢI, 9 IUNIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 În ritm de dans. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Baștina. Magazin agricol. 11.05 Accente economice.

11.35 Medalion muzical. Iustina Scarlat. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 23.55 Săptămâna sportivă. 15.30 „Mamaia copiilor 2015” la Chișinău.

16.15 Tezaur. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Portrete în timp. Rememorări. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.35 Electorala 2015. Votul tău. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.55 În premieră! 0.40 Serial. „VETERINARUL”.

MIERCURI, 10 IUNI IUNIE E 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Portrete în timp. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău.

11.00, 14.05„Mamaia copiilor 2015”la Chișinău. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 15.20 „Tot cu dansul mă mângâi”. Ansamblul folcloric „Iasomie” din Strășeni. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 17.15 Documentar. „Drumul mătăsii”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale.

20.35 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 21.20 „O lecție de educație financiară”cu Leonid Talmaci. 21.30„Un sfert de vorbă”cu Ilona Spătaru. 22.55„Bach în showbiz”. Zoli Toth Project (România).

0.20 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

JOI, 11 IUNI IUNIE E 6.05 Русский мир. 6.40„Tot cu dansul mă mângâi”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar.„Drumul mătăsii”.

9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Evantai folcloric. 11.05 Aniversări. Elena Curicheru-Vatamanu. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 3.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Ora stelelor. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Documentar.„La drum!”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Reporter de gardă. 22.55 Festivalul-concurs „Xeo-Planet”. 0.10 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

VINERI, 12 IUNI IUNIE E 6.05 Documentar.„Arts 21”. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Destine de colecție. 10.50 Orchestra„Busuioc moldovenesc”. Program muzical. 11.35, 2.40„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05 Portrete în timp. Arcadie Plăcintă.

14.35 Erudit-cafe. 15.20„Nu pleca, copilăria mea”. Program distractiv. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar.„Descoperă Europa ta”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație financiară”cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generațiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”.

SÂMBĂTĂ, 13 IIU UNIE 6.05 Documentar. „Made in Germany”. 6.30 Documentar. „Drumeții”. 7.05 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Desene animate.„Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Știință și inovare. 10.30 Povestea generațiilor.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05 Ora stelelor. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50 Vis de copil. Concert de binefacere. 16.30 Spiridon Vangheli s-a întors acasă. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Program muzical. 22.20 Post Eurovision Viena 2015. 23.05 Serial. „CRIMINI”. 2.20 Fii tânăr!

LUNI, 8 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5029 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.234, 235 17:10 Serial: Las Bravo, ep.106 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.15, 16 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.123 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.8 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 9 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5030 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.236, 237 17:10 Serial: Las Bravo, ep.107 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.17, 18 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.124 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.9 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 10 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5031 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.238, 239 17:10 Serial: Las Bravo, ep.108 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.19, 20 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.125 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.10 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 11 IUNI IUNIE E 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5032 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.240, 241 17:10 Serial: Las Bravo, ep.109 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.21, 22 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.126 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.11 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 12 IUNI IUNIE E 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5033 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.242, 243 17:10 Serial: Las Bravo, ep.110 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.23, 24 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.127 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.12 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doctorul casei (r)

SÂMBĂT SÂMBĂ TĂ, 13 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep.212, 213, an 2 15:15 Serial: Înger sălbatic, ep.244, 245 17:15 Serial: Las Bravo, ep.111 18:15 Serial: Suflet călător, ep.21, 22 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.25, 26 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.128 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 306, sezon 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doctorul casei (r)

DUMINICĂ, 14 IU IUN NIE

DUMINICĂ DUMINIC Ă, 14 IUNIE

6.05 Documentar. „Made in Germany”. 6.30 Documentar. „Drumeții”. 7.05 Cuvintele Credinței. 7.50 Medalion muzical. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.10 Părinți și copii. 11.40 La datorie. 12.00, 5.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Evantai folcloric. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.10 Chișinăul de ieri și de azi. 15.30 Copii „cuminți” cu vedete părinți... Spectacol muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 Fotbal. Liechtenstein-Moldova. Transmisiune în direct. În pauză: Cinemateca universală. 21.20, 22.20 Alegeri locale 2015. Ediție specială. 1.00 Erudit-cafe.

06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep 214, 215, an 2 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.246, 247 17:15 Zodiacul de acasă, ed.5 18:15 Serial: Suflet călător, ep.23, 24 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.27, 28 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.129 23:15 Zodiacul de acasă (r) 00:15 Acasă în bucătărie (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Zodiacul de acasă (r) 05:15 Doctorul casei (r)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 8 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Călătoriile lui Gordon: India, ep.2 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Justiţie împotriva sistemului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.18, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Lecții de viață (r) 05:15 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r)s 06:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 9 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Călătoriile lui Gordon: India, ep.3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Donator fără voie 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.19, an 2 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O Seară perfectă (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Lecții de viață (r) 05:15 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 10 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Călătoriile lui Gordon: Vietnam, ep.4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Vacanță cu familia Johnson 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.20, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.12, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Lecții de viață (r) 05:15 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 11 IIU UNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Călătoriile lui Gordon: Cambodgia, ep.5 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Bani însângerați 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.21, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep13, sezon 2 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Lecții de viață (r) 05:15 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Eu vreau să fiu primar cu Lorena Bogza (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 12 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Călătoriile lui Gordon: Malaezia, ep.6 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul Pro 22:30 Filmul Pro 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 13 IUNIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (ultima ediție) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (ultima ediție) 11:15 Film: Dansul dragostei 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Toate pânzele sus, ep.12 (ultimul episod) 14:30 Filmul PRO (r) 17:00 Filmul PRO (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Oameni mari și fără minte 22:45 Film: Omul Păianjen 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 Film: Oameni mari și fără minte (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINIC DUMINI CĂ, 14 IUNIE 07:00 Știrile PROTV Ce se intampla, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (ultima ediție) 11:15 Film: Annie: O aventură regală 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv (ultima ediție) 14:15 Film: Omul păianjen (r) 16:45 Film: Uite cine cu cine vorbește 18:00 România, te iubesc! (ultima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Columbiana 22:45 Film: Jocuri periculoase 2 00:3 0 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 Film: Columbiana (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 8 ИЮНЯ 05:30 Телеканал „Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45„Жить здорово!”10:55„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером”с Андреем Малаховым 15:00„Primele știri”(rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Жди меня”19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15„Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 00:15„Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 „Познер”

ВТОРНИК, 9 И ИЮ ЮНЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35„Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:50 „Время” 22:25 „Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri”(rus) 00:40„Вечерний Ургант”01:05 Ночные новости 01:20 „Структура момента” 02:15 „Наедине со всеми”

СРЕДА, 10 И ИЮН ЮНЯ Я 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35„Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:50 „Время” 22:25 Премьера. Инга Оболдина, Кирилл Плетнев, Лянка Грыу в многосерийном фильме „Мама-детектив” 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости

ЧЕТВЕРГ, 11 ИЮНЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40„Мама-детектив”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55„Поле чудес” 21:00„Primele știri” (rom) 21:50 „Время” 22:25 Премьера. Инга Оболдина, Кирилл Плетнев, Лянка Грыу в многосерийном фильме „Мама-детектив” 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:30 Шон Коннери в приключенческом фильме „Лига выдающихся джентльменов”

ПЯТНИЦА, 12 ИЮ ИЮНЯ НЯ 06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Фазенда” 10:00 Новости 10:15 Легендарное кино в цвете. Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме„Офицеры”12:00„Primele știri”(rom) 12:10 Новости 12:20 Премьера к Дню России. „1812 - 1815. Заграничный поход” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „1812 - 1815”. Заграничный поход. Продолжение 16:25 Коллекция Первого канала. „ДОстояние РЕспублики: Александра Пахмутова” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:25 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 „ДОстояние РЕспублики: Александра Пахмутова”. Продолжение 19:05 Премьера к Дню России. Светлана Ходченкова в исторической драме„Василиса” 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:05 Премьера. Иосиф Кобзон, Тамара Гвердцители, Лев Лещенко в юбилейном концерте оркестра„Фонограф”23:55„Primele știri” (rus) 00:10 Дмитрий Харатьян в комедии „Частный детектив, или Операция„Кооперация”01:50 Евгений Леонов в комедии „Тридцать три”

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 8 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова.

10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Стартрек: Возмездие. Фантастика. США 2013 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Незваные гости. Комедия. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Незваные гости. Комедия. США 2006 02:20 Știri. 02:50 Дело Астахова. 03:35 Știrile dimineții.

05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК ВТОРНИ К , 9 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова.

10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Остров. Фантастика. США 2005 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Остров. Фантастика. США 2005 02:25 Știri. 02:55 Дело Астахова.

03:40 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 10 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова.

10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Отважная. Триллер. США 2007 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Отважная. Триллер. США 2007 02:10 Știri. 02:40 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, ЧЕТВЕР Г, 11 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова.

10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Скорость 2: Контроль над круизом. Боевик. США 1997 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Скорость 2: Контроль над круизом. Боевик. США 1997 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 1 12 2 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова.

10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Лара Крофт: Расхитительница гробниц 2 – Колыбель жизни. Фэнтези. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Лара Крофт: Расхитительница гробниц 2 – Колыбель жизни. Фэнтези. США 2003 02:10 Știri. 02:40 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СУББОТА, 13 И ИЮ ЮНЯ

СУББОТА,, 13 ИЮНЯ СУББОТА

06:00 Новости 06:15 „Сергей Маковецкий. Раб сцены” 07:30 Фильм „Друг мой, Колька!” 09:05 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак”11:05 Премьера. К юбилею художника.„Илья Глазунов. Лестница одиночества”12:00„Primele știri”(rom) 12:15 Новости 12:30 „Идеальный ремонт” 13:25 „Александра Пахмутова. Женщина, которую поют” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Светлана Ходченкова в исторической драме„Василиса” 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25„Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:15 Премьера. „Комбат „Любэ”. Концерт к юбилею Игоря Матвиенко 21:00„Primele știri” (rom) 21:20„Время”21:45„Сегодня вечером”с Андреем Малаховым 23:20„Танцуй!” 01:50 Марк Уолберг в фантастическом фильме М. Найт Шьямалана „Явление” 03:15 Борис Невзоров в приключенческом боевике „Найти и обезвредить”

6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00 Крокодил Данди 2. Комедия. Австралия 1988 12:55 Менталист. Детектив. США 2008 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 17:00 Știri.

17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 20:00 Новости. 20:40 Кунг-фу Панда 2. Мульт. США 2011 22:20 Тренировочный день. Триллер. США 2001 23:00 Știri. 23:30 Тренировочный день. Триллер. США 2001 (продолжение) 1:00 Știri. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Новости.

3:15 Тренировочный день. Триллер. США 2001 5:10 Știri.

5:40 Менталист. Детектив. США 2008

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 14 ИЮНЯ

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 14 И ИЮНЯ ЮНЯ

06:00 Новости 06:10 „Последняя шутка Григория Горина” 07:05 Сергей Никоненко, Любовь Полищук в фильме „Если можешь, прости...” 08:30 „Служу Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45„Пока все дома” 11:30„Фазенда” 12:00„Primele știri”(rom) 12:10 Новости 12:25„Теория заговора” 13:20 Юрий Кузнецов, Александр Домогаров, Сергей Газаров в фильме „Легенды о Круге” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Коллекция Первого канала.„Алла Пугачева. Избранное”17:00 Ирина Муромцева, Николай Фоменко, Алексей Пивоваров в проекте„Парк”. Новое летнее телевидение 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 „Парк”. Новое летнее телевидение 19:00 „Replica” 20:00 Софико Чиаурели, Леонид Куравлев, Сергей Юрский в комедии „Ищите женщину” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 Комедия „Ищите женщину”. Продолжение 01:05 „Что? Где? Когда?” Летняя серия игр

6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Аватар: Легенда об Аанге. США 2005 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Кунг-фу Панда 2. Мульт. США 2011 12:20 Крокодил Данди 2. Комедия. Австралия 1988 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Трансформеры 3: Тёмная сторона Луны. Фантастика. США 2011 23:00 Știri. 23:30 Трансформеры 3: Тёмная сторона Луны. Фантастика. США 2011 (продолжение) 00:00 Бегущий человек. Фантастический боевик. США 1987 1:40 Менталист. Детектив. США 2008 4:45 Бегущий человек. Фантастический боевик. США 1987

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 445 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur= 5 IUNIE 2015

Leo BUTNARU

ZĂPĂCEALA DE LA HERCULANE (Pagini de jurnal) 21.XI.1995

12.XI.1995 Printr-un angajament pentru „Telematinal”, îngheţăm vreo 2,5 ore în atelierul pictorului Vasile Cojocaru, dimpreună cu amfitrionul și vopseaua de pe penel. În fine, vine mica-tinerica Silvia Caloian (care i-ar fi numele din buletin?) și înregistrăm ceea ce înregistrăm, după care, în tandem cu domn’pictor, „tundem” niște coniecel și ceva „Kagor” (pe acesta ni l-a lăsat Andrei Burac) și – ferice deznodământ!

– după varii schimbări de subiecte de discuţie, generozitatea maestrului mă îmbogăţește cu o pânză frumoasă,„Dimineaţa în Deltă”. Păi da, pentru mine e mult-spunătoare această lucrare, eu fiind cel care cu sete și foame de minunăţii acvatico-floro-celeste am admirat de două ori, în iunie și septembrie (târziu), această Românie a undelor, adâncimilor, nuferilor, sălciilor și păsăretului.

Un detaliu: V. Cojocaru vorbește la telefon cu un coleg. Înţeleg că e vorba de vilele/ fazendele lor și de loturile care ar trebui să fie săpate. Pictorul zice: „Nu, nu e timpul. Să se încălzească. Pentru că acum e cam îngheţat și, întorcând brazda cu hârleţul, scoţi la suprafaţă și râmele care nu mai reușesc să se retragă în ţărână – îngheaţă, mor, și nu vor mai afâna pământul. Scade roada”, – cam așa zicea pictorul ţăran-get-beget. (Mi-a spus că a păscut turme de oi, pe la 13 ani; din 300 de bârsane, 200 le mulgea el.)

La editura EUS, șefă de cancelarie a fost angajată Maria Untilă, colega mea de clasa a zecea la școala nr. 11 „Ion Creangă” din Chișinău, clădirea căreia, peste ani, a fost transformată în… maternitate. Bun! Ne amintim și hohotim de cazul cum, întreaga clasă, sări pe profesorul de limba rusă, pentru ca dânsul să nu-mi strice media, punându-mi o notă mică mie, adolescentului venit din sat, care nu avea de unde să cunoască limba rusă la nivelul orășenilor. În fine, tovarășul Iosif Samoilovici (i-am uitat numele), erou al URSS, din război, a fost „învins” sau, pur și simplu, a cedat în faţa insistenţei colegilor mei, scutindu-mă de un posibil unic „3” (sistem de note până la 5) în tabel… Ba chiar, formal-democratic, întreaga clasă a votat unanim pentru o notă mai mare…

Pe 16 noiembrie, am pornit spre Băile Herculane, unde avea să se ţină Congresul spiritualităţii românești. Ceaţă ca la porţile iadului, dacă acolo ar fi totuși așa, precum presupun eu. Autocarele, trei, se mișcau anevoie. De la vama Albiţa ne însoţește poliţia cu girofarul neliniștit, croindu-ne cale. De la judeţ la judeţ, până la Buzău, aproape, beneficiem de acești crainici, olăcari, telali sau, simplu, „strigători”, însă, uneori, autocarul nostru cam rămâne în urmă (tentativa mea de a lăsa textul pentru „Revista V” la benzinăria din Focșani eșuează, se cam întârzie).

Ne regăsim cu greu prin labirintul unui trafic agitat, încurcat, nervos. Pe noapte, rămânem la un cămin al Universităţii din Ploiești. La Herculane ajungem pe la ora 3 p.m., a doua zi.

Zăpăceală în organizarea întrunirii. Aproape de fiasco. Splendoare alpină, munţi ce fac pitic din cea mai importantă personalitate a spiritualităţii etc. Din acestea, personalităţi, – cam puţine și de orientări politice cam dubioase – Pă., Ung. etc. Nu am chef să mă arat la lumină deplină, convingerile și atitudinile mele fiind, uneori, categoric altele decât cele ale tribunilor socialiști și neocomuniști.

Cazaţi la hotelul „Dacia”. Iniţial, ni se rezervase „Afrodita”, însă nerăbdătorii dezorganizatori s-au grăbit să ofere altora acest hotel cu condiţii ceva mai bune. Cică, au sosit peste 500 de persoane… neinvitate! Dar cum să vii așa, ca la horă în sat, nepoftit, ca un congres ce se vrea de înaltă ţinută? Au venit, totuși. Nu e greu să presupui tertipurile ce se fac în jurul acestui eveniment, și financiare, și materiale, și fals-elitiste. Dezgustător, domnilor, dezgustător…

Cunoștinţă cu confraţi din Iugoslavia (Ion Cizmaș, Lucian Marina), Bulgaria, Ungaria. Cernăuţeni, ieșeni…

Comunicare la nivel de retină, epidermică, complezenţe amicale. Însă nu pot regreta completamente această necumpănită deplasare barem din considerentul că am trecut, fugitiv, prin Târgoviște, Slatina, Craiova, că am văzut splendoarea Dunării la Turnu Severin și Orșova. E mai mult o satisfacţie… geografico-cognitivă, decât una de participant la degringolada zisă congres, remarcată, de altfel, și de Adrian Năstase.

Cazuri nostime și bizarerii întâmplate unor colegi pruto-nistreni (foarte spălăciţi ca importanţă, ţinută și valoare spirituală). Ateistul Gajos – pipi în panta-

loni, în timp ce-l aștepta pe Buga, la care rămăsese cheia. Deviză pentru următoarele congrese: „Nu invitaţi pișorcoșii!”

Bolboroseli de„academicieni” împrieteniţi peste măsură cu Bahus.

Deci, o experienţă pe care ar fi bine să nu o mai repet: mediile, acţiunile, preferinţele mele sunt altele. Alţii sunt și colegii cu care comunic și cu care trebuie să întreţin legături.

Detalii de reţinut: un ansamblu folcloric din Sudul Banatului prezintă dansuri de pomenire (a celor care s-au prăpădit pe undeva), dansuri de sănătate (Pentru Simon care face armată la Orșova, să zicem) etc. Neobișnuit, întâlnit pentru prima oară.

Vorbind despre ce vorbea, Păunescu amintește și de China, făcând o butadă ingenioasă: „China, care are aproape 2 miliarde de locuitori, și dacă mai continuăm discuţia aici, ajunge la trei miliarde de cetăţeni”. În restaurant, potpuriuri-maraton de melodii bănăţene, ce storc de vlagă dansatorii pătimași.

Cineva, dând-o în analogie: La Galaţi, când muzica ţine prea lung, se zice că o face de-a boul.

Litro-românii pruto-nistreni au luat cu ei sute de litri de băutură (președinţi de gospodării, alţii, din Durlești). Cântec parafrazat a neghiobie: „Trei cărări cunosc pe lume”…

Egoismul cenaclist al lui Păunescu. Un entuziast prezintă un cadou și vrea să spună câteva cuvinte.

Păunescu: „Dacă e un discurs, nu avem nevoie de cadou”. În general, a fost destulă bădărănie la congres: comportamentul ilar-necivilizat al lui Str.: cazul cu varza/ curechi de la Ploiești. „Noi am venit aici să mâncăm curechi. Noi mergem la congresul spiritualităţii”. Gazdele – jignite. Neatenţia lui Vasile Lupu, unul din organizatori, de la „Pro și pro”, de a ne sfătui să măturăm pe sub banchetele din autocare. Zic, să facem o chetă bănească și să spălăm autocarul, odată ce timp de 3 zile nu s-a făcut asta.

Poate că organizatorii ar fi fost bine să fi contribuit cu trei sticle de bere mai puţin la recepţia pentru „elită”, banii economisiţi folosindu-i pentru buna condiţie a vehiculelor… Lupu „mă toarnă” lui Str., care, însă, nu cutează să mai intre o dată cu mine în conflict. La Slatina, la Peco, zic că ar fi bine să oprim nu aiurea, ci lângă vreo „Alimentara”, să procurăm ceva de-ale gurii. Dar ce reacţie de mârlan necioplit avu de Colorado!...

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Casă de raport cu unităţi comerciale la parter Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Armenească, 24 A, B (colţ cu str. Șciusev).

Datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1940 este atestat proprietar Pacter Abram, Kaţ și Glicman. Proprietatea imobiliară consta din două clădiri.

Liter A. Imobilul, construit în două niveluri, parter și etaj, ocupă o poziţie de colţ, la intersecţia străzii Armenească cu A.V. Șciusev, cu două faţade principale, aliniate liniilor roșii ale străzilor.

La sfârșitul anilor ‚90 ai secolului al XX-lea, clădirea a fost renovată și ajustată la exigenţele unei instituţii bancare.

Configuraţia planului este un-

ghiulară, cu braţul de pe strada Armenească mai alungit, cu colţul, orientat spre intersecţia străzilor, teșit. Planul actual al clădirii mărturisește clar divizarea spaţiului interior conform unei distribuiri funcţionale a încăperilor. La parter se afla o unitate comercială, cu intrarea prin colţul teșit al clădirii, evidenţiat prin rezalit și luminată prin ferestre în arc în plin cintru.

Odată cu ajustarea clădirii la alte funcţii, în faţa intrării a fost introdus un portic din două coloane ale ordinului doric, antablamentul căruia a rezultat din amplificarea balconului de deasupra intrării.

Intrarea era în arc în plin cintru, ce contrastează cu ritmul simplu al ferestrelor rectangulare, alungite cu aspect de vitralii.

Apartamentele se aflau la etaj.

Apartamentele de la etaj erau dotate cu balcoane rectangulare, axate asupra intrărilor în casa scărilor. Prin aripa lungă se aflau trei intrări, două îngemănate, amplasate în axa faţadei, prin aripa lungă – o intrare. Toate intrările

5-12 iunie BERBEC Vă veţi bucura de influenţa pozitivă a Lunii, benefică atât nativilor care formează un cuplu, cât și celor singuri. Totuși, există și pericolul ca nativii singuri să se îndrăgostească de persoane care să nu le împărtășească sentimentele. În sectorul banilor, situaţia nu este prea roz.

TAUR Ideal ar fi ca acești nativi să nu creadă toate promisiunile partenerului de viaţă, pentru că riscă să fie dezamăgiţi. Această recomandare este cu atât mai valabilă în cazul nativilor singuri, care cred că și-au găsit jumătatea. Sectorul banilor este bine aspectat.

GEMENI Pasiunea și tandreţea își fac din nou loc în cuplurile în care există un nativ al zodiei Gemeni. Sectorul relaţiilor celor singuri este și el foarte bine aspectat, motiv pentru care aceștia ar trebui să fie cu ochii în patru pentru a fi siguri că nu pierd acest tren. Sunt șanse mari de câștiguri.

RAC În cuplu, s-ar putea să aibă parte de niște scene de gelozie neașteptate din partea partenerului. Racii singuri sunt preocupaţi în special de sectorul profesional, și vor lăsa pe locul secund dorinţa de a-și găsi sufletul pereche. Astrele susţin interesele financiare ale racilor.

LEU Mercur formează un aspect pozitiv pentru viaţa cuplurilor. Asta cu condiţia ca Leii să nu facă niciun fel de presiune asupra partenerilor de viaţă. Leii singuri pot întâlni persoane care să le placă la prima vedere. În sectorul banilor, sunt favorizate investiţiile.

FECIOARA În viaţa cuplurilor pot apărea anumite neînţelegeri cu rădăcini în trecut.

Cei singuri nu vor mai tolera jumătăţile de măsură, ci vor vrea totul de la un potenţial partener de viaţă. Nu sunt excluse însă dezamăgirile. Situaţia financiară a Fecioarelor nu va fi prea strălucită.

BALANŢĂ Tandreţe, pasiune, romantism și o comunicare foarte bună… acestea sunt cadourile astrelor pentru Balanţe. Nativilor singuri le poate aduce alături o persoană compatibilă din toate punctele de vedere cu care, nu peste mult timp, ar putea forma un cuplu. Este o perioadă mai puţin bună din punct de vedere financiar.

SCORPION Este favorabilă vieţii de cuplu, aducând ameliorarea semnificativă a relaţiei acolo unde fuseseră probleme.

Totuși, cuvintele cu subînţeles, apropourile nu vor fi bine înţelese și, deci, nici tolerate de unii Scorpioni. Sectorul financiar este bine aspectat.

SĂGETĂTOR În sectorul dragostei, este de remarcat armonia care va caracteriza cuplurile în care se află un Săgetător.

Totuși, mai mult ca niciodată, acești nativi vor simţi nevoia unor momente în care să fie doar ei cu ei. În sectorul financiar, Săgetătorii sunt predispuși la cheltuieli destul de mari.

CAPRICORN Temerile, ezitările, lipsa de comunicare ce existau de ceva vreme în cuplurile acestor nativi vor fi anihilate.

Nativii singuri vor avea tendinţa să înceapă o relaţie mai degrabă din amuzament decât din dorinţa de stabilitate. În sectorul banilor, se prevăd câștiguri importante.

sunt accentuate prin frontoane circulare, pe fundalul unor atice simple.

Faţadele sunt decorate plastic cu o deosebită generozitate, cu forme caracteristice pentru eclectică. Bogăţia decoraţiei plastice, alcătuită din cornișe rectangulare, pilaștri, ancadramente cu imposturi din pilaștri, ridicaţi pe postamente, sunt distribuite la etaj, între niveluri fiind plasat un brâu din plinte. Paramentul parterului este în bosaje orizontale.

Liter B. A fost un corp de casă, pentru pază, amplasat la intrarea în curte. Faţada era în două axe: fereastră și ușa de intrare din stradă. Odată cu reparaţia literul A, acest corp de casă a fost amplificat prin extinderea asupra imobilului de la nr. 26, încorporându-l, rezultând astfel un imobil nou.

Arhitectura faţadei a fost în continuarea procedeelor compoziţionale și stilistice ale imobilului cu literul A. Sursa: monument.sit.md

VĂRSĂTOR O săptămână plină de pasiune pentru nativii acestei zodii. Partea mai puţin plăcută este că această pasiune i-ar putea împiedica să se concentreze cum trebuie la locul de muncă.

Prezenţa lui Uranus în această zodie invită la prudenţă în tranzacţiile comerciale, vânzări sau cumpărări.

PEŞTI O viaţă de cuplu armonioasă și multe surprize din partea partenerului. Cât despre nativii care nu și-ai găsit încă jumătatea, ei se vor afla sub protecţia triadei Soare, Jupiter, Saturn, care va favoriza întâlniri surprinzătoare și relaţii durabile. Această săptămână este favorabilă investiţiilor.