Ziarul Flux, Ed. 17 (990)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 15 mai 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 15.05.2015

Aduc. moaștelor Sf. Ierarh Atanasie cel Mare

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Lucrurile frumoase sunt puţine... Dacă le lași fără răspuns e păcat.

Camil Petrescu

1 EURO.............................. 20.2511 1 Dolar american ............. 17.7106 1 Leu românesc ................. 4.5407 1 Rublă rusească ............... 0.3546 Timpul probabil: 15.05.2015

16.05.2015

Noros, 9 22 0C

Noros, 9 23 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Un fel de „scandal diplomatic” între Chişinău şi Bucureşti

4

PAGINA

ECONOMIC

Instituţiile financiare internaţionale avertizează. Prognoze sumbre privind economiile statelor din Europa de Est, inclusiv Moldova

5

PAGINA

GEOPOLITIC

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 17 (990)

6

PAGINA

EXTERNE

David Cameron vrea să devanseze referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Pumni şi înjurături la şedinţa Consiliului Municipal Chişinău Ședinţa extraordinară a Consiliului Municipal Chișinău a fost ieri amânată, după altercaţiile care au avut loc între susţinătorii edilului-șef Dorin Chirtoacă și reprezentanţii Partidului Socialiștilor, dar și a formaţiunii conduse de Renato Usatâi, care au avut mai multe obiecţii pe marginea proiectelor incluse pe ordinea de zi a ședinţei.

Aceștia au cerut să fie excluse proiectele funciare.

Bătaia a început după ce socialistul Ion Ceban l-a tras de urechi pe Dorin Chirtoacă, iar forţele de ordine au fost nevoite să intervină pentru a dispersa „părţile beligerante”. Socialistul l-a numit pe primar „hoţ” și „mincinos”, acuzându-l că vrea să fure ce a mai rămas înainte de a pleca de la Primărie. În ajun, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatâi, a îndemnat chișinăuienii, în cadrul unei conferinţe de presă, să vină la ședinţa de joi a Consiliului Municipal Chișinău, care are o agendă extrem de încărcată, cu tocmai 800 de subiecte.

El a avertizat că toate aceste proiecte au legătură, așa ori altfel, cu arendarea sau vânzarea terenurilor din centrul istoric al capitalei. Potrivit lui Usatâi, unele proiecte au mai fost incluse pe ordinea de zi a ședinţelor CMC, dar nu au fost aprobate. Acum se va încerca adoptarea lor „la grămadă”, a opinat Usatâi. „Centrul istoric al orașului se vinde pentru bănuţi”, a mai punctat acesta.

Titirezul lui Drăguţanu, problemele lui Timofti şi părerile personale ale lui Gaburici Jean Parvulesco. Întoarcerea acasă Eurasia în viziunea metafizică şi geopolitică a lui Jean Parvulesco

GPF

ABONAREA 2015

XXX

(citiţi pag. 2)

Banca Naţională anticipează o inflaţie mai mare decât cea prognozată anterior.

Datele statistice confirmă

Spicherul Andrian Candu a luat atitudine în cadrul ședinţei de ieri a Legislativului, avertizând că incidentul de la Primăria Capitalei, în care au fost implicaţi și parlamentari, va fi discutat la Comisia parlamentară juridică, numiri și imunităţi, cei care au încălcat ordinea de drept și normele etice riscând sancţiuni disciplinare.

Șeful comuniștilor Vladimir Voronin a susţinut demersul președintelui Parlamentului, opinând că acest caz trebuie investigat „sub aspect penal”.

El a mai afirmat că pe numele unora dintre „indivizii” care au perturbat activitatea CMC au fost deschise anterior dosare penale, pronunţându-se pentru continuarea anchetei.

FLUX

Expert polonez: Oligarhii ce guvernează la moment Moldova sunt principalii adversari ai integrării europene Republica Moldova este dominată fără drept de apel de două clanuri oligarhice, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat, dominate, la rândul lor, de către liderul neformal al PDM, Vlad Plahotniuc, și președintele PLDM, Vlad Filat.

Aceste două clanuri sunt susţinute din umbră la guvernare de către Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin. Și asta deoarece, în pofida dezacordurilor de ordin ideologic sau geopolitic care stau la baza programelor electorale, cele trei partide au același scop, menţinerea actualului sistem politic în Republica Moldova, opunându-se reformelor care, deși ar schimba spre bine situaţia ţării, le-ar diminua total influenţa pe care o au la momentul actual în stat. Acestea sunt pe scurt concluziile la care a ajuns Kamil Całus, expert al Centrului de Cercetări Orientale din Varșovia, specializat pe Belarus, Ucraina și Moldova, într-un studiu analitic privind situaţia ţării noastre.

Autorul analizează evoluţia evenimentelor de după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, când negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernământ au durat aproape două luni și au condus în final la formarea unei coaliţii minoritate compusă din Partidul Liberal Democrat (PLDM) și Partidul Democrat (PDM), primind sprijin neoficial din partea Partidului Comuniștilor (PCRM), considerat anterior partid de opoziţie.

Contrar intenţiilor declarate iniţial, PLDM și PDM nu au acceptat la putere Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu și au blocat numirea în funcţia de prim-ministru a lui Iurie Leancă, perceput de mulţi ca un politician onest și un garant al reformelor. Jocurile celor două partide au permis păstrarea modelului politic prezent în Republica Moldova din 2009 și care asigură ca instituţiile statului să fie subordonate celor doi oligarhi, Vlad Filat și Vlad Plahotniuc.

Continuare în pag. 3

FLUX

2

Actual

15 MAI 2015

Titirezul lui Drăguţanu, problemele lui Timofti şi părerile personale ale lui Gaburici Publicarea raportului Kroll și audierea în Parlament a conducătorilor unor importante instituţii ale statului privind situaţia din sistemul bancar nu a făcut mai multă lumină în chestiunea miliardului furat (care, potrivit guvernatorului BNM, nici nu mai este un miliard, ci mult mai puţin). Dimpotrivă, lucrurile par și mai încurcate, pentru că, așa cum se bănuia, autorităţile au știut de tranzacţiile dubioase din sistemul bancar, însă nu au întreprins nimic. De ce, iată întrebarea.

Interesul puterii pentru această chestiune nu pare să fie prea mare nici acum, când s-au făcut rapoarte peste rapoarte, când au apărut dezvăluiri dintre cele mai surprinzătoare, iar numitul „jaf al secolului” a ajuns subiect în presa internaţională. „Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”, le-a răspuns șeful statului, Nicolae Timofti, jurnaliștilor care l-au solicitat să comenteze pe marginea furtului de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, conform jurnal.md.

Sursa mai precizează că, potrivit vicedirectorului SIS, Vadim Vrabie, președintele Timofti a fost informat încă din 2013 despre delapidările din sistemul bancar, chiar dacă acesta afirmase anterior că s-a informat din presă despre tranzacţiile frauduloase de la cele trei bănci. De altfel, președintele află mai întotdeauna din presă despre anumite chestiunii grave care se întâmplă în ţară (cazul Pădurea Domnească este de notorietate deja) și, prin urmare, nici nu comentează.

Unii analiști se întreabă chiar, dacă a avut rost să se facă această investigaţie, pentru care s-au plătit, potrivit unor surse, în jur de 300 de mii de euro, dacă lucrurile erau și așa cunoscute. Astfel, șeful CNA, Viorel Chetrari, a afirmat în plenul Parlamentului că raportul companiei americane de investigaţie nu a conţinut nimic nou pentru el și că instituţia pe care o conduce deţine

mult mai multă informaţie. Pe de altă parte, chiar în raport se menţionează că studiul Kroll a fost făcut în baza rapoartelor BNM, prin urmare și Banca Centrală era la curent cu schemele de sustragere a banilor de la cele trei bănci.

Guvernatorul le-a spus deputaţilor că banii nu au fost scoși din bănci într-o lună, ci pe parcursul a doi ani. Mai mult, potrivit acestuia, schemele de acordare frauduloasă a creditelor de către Banca de Economii au fost aplicate încă din perioada guvernării comuniste, dar continuate și după 2009, iar banii scoși prin creditare „nu s-au întors niciodată”. Și iarăși nu putem să nu ne întrebăm, unde au fost instituţiile statului, de ce nu au fost stopate operaţiunile suspecte?

Pe de altă parte, același Drăguţanu a afirmat că Banca Naţională nu a știut despre tranzacţiile dubioase din 24-26 noiembrie trecut, precizând că instituţia a aflat despre ilegalităţi doar după instituirea administrării speciale la cele trei bănci. „A avut loc o operaţiune de tip „titirez” sau „suveică”, cum le spun eu: s-a folosit o sumă mult mai mică de lichidităţi reale care s-a rotit de foarte multe ori pentru ca băncile să poată ascunde urmele creditelor neperformante”, a explicat șeful BNM. Nu există claritate nici în privinţa sumelor sustrase, cum nu se știe nici unde au ajuns banii. Despre

recuperare – nici vorbă, chiar dacă unii oficiali au făcut declaraţii optimiste privind întoarcerea banilor și pedepsirea vinovaţilor.

Dorin Drăguţanu a negat că din cele trei instituţii bancare ar fi fost scoasă suma de un miliard de dolari. „La acea perioadă, băncile nici nu au avut lichidităţi atât de mari”, a specificat acesta. „Estimăm că pierderile la momentul actual sunt de circa nouă miliarde de lei, care reprezintă 450 de milioane de euro și nu un miliard, cum s-a speculat”, a declarat guvernatorul BNM. Și tot acum câteva zile, Drăguţanu dădea asigurări că situaţia la cele trei bănci, aflate sub administrarea specială a BNM, este stabilă, iar clienţii acestora nu au motive de îngrijorare, cum ar încerca să insinueze unele instituţii de presă.

Pe de altă parte, premierul Chiril Gaburici pare convins că cea mai bună soluţie ar fi lichidarea celor trei instituţii bancare. Miercuri, 13 mai, după ședinţa Guvernului, el și-a reafirmat poziţia, declarând că

„noi nu vrem să cheltuim mai mult decât s-a cheltuit până acum”, punând încă o povară pe umerii cetăţenilor. El a mai subliniat, totodată, că trebuie găsiţi cei care au scos bani din bănci, iar banii întorși. „Părerea mea personală este că aceste bănci ar trebui lichidate”, a punctat Gaburici, precizând că statul ar cheltui mai mult pentru capitalizarea lor decât pentru lichidare.

Totuși, Gaburici a accentuat că decizia finală va fi luată de Banca Naţională.

După declaraţiile premierului, reacţiile nu au întârziat. Astfel, șeful socialiștilor a lansat informaţia că statul își mută de urgenţă conturile de la băncile respective. „Se pregătește lichidarea celor trei bănci. Ieri la sfârșitul ședinţei Guvernului, Gaburici a dat indicaţii să fie închise toate conturile statului la cele trei bănci. Se pregătește lichidarea băncilor, proces care ne va costa circa 20 de miliarde de lei din buget. Oligarhii de la guvernare încearcă să acopere urmele definitiv”, a declarat Dodon, citat de jurnal.md.

Potrivit publicaţiei, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, nu a dorit să comenteze aceste declaraţii, care însă ar fi fost confirmate de unele surse din Guvern.

Ieri, BNM a reiterat că cele trei bănci aflate sub administrarea specială a Băncii Naţionale a Moldovei – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, funcţionează în regim normal, onorându-și în continuare obligaţiunile faţă de clienţi.

Potrivit comunicatului remis de serviciul de presă al instituţiei, creditul acordat de BNM acestor trei bănci reprezintă un volum suficient de lichidităţi care permite rambursarea deplină a depozitelor persoanelor fizice și a celor juridice.

Deponenţii au acces liber la mijloacele lor bănești, pe care le pot ridica la necesitate, se mai precizează în comunicat.

BNM nu face însă nicio referire la declaraţia premierului Gaburici privind posibilitatea lichidării celor trei instituţii bancare.

Ioana FLOREA, FLUX

Un fel de „scandal diplomatic” între Chişinău şi Bucureşti Miercuri, 13 mai, a fost reţinut, iar ulterior expulzat din Republica Moldova, liderul Platformei Unioniste Acţiunea 2012, o mișcare care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România, George Simion. Cetăţeanul român are interdicţie de a mai intra pe teritoriul ţării noastre o perioadă de cinci ani.

Potrivit Mediafax, George Simion a confirmat pe pagina sa de Facebook că a fost reţinut de SIS, explicând că motivul ar fi marșul unionist pe care Platforma Acţiunea 2012 îl va organiza sâmbătă la Chișinău. „Se temeau să nu fie multă lume pe 16 mai pentru unire”, a mai scris acesta.

Sursa mai menţionează că Ambasada României la Chișinău a aflat în după-amiaza zilei de miercuri, din surse

publice, despre reţinerea cetăţeanului român George Simion de către reprezentanţi ai Biroului Migraţie și Azil al Republicii Moldova și a cerut clarificări. Într-un comunicat al Ministerului român al Afacerilor Externe se precizează următoarele: „Misiunea diplomatică a luat imediat legătura cu autorităţile competente ale Republicii Moldova – Ministerul Afacerilor Interne și Biroul Migraţie și

Azil – și a solicitat clarificări.

O cerere formală în acest sens a fost adresată Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. În paralel,

Ambasada l-a contactat pe cetăţeanul român, pentru a asigura întreaga asistenţă care ar fi putut fi necesară”.

Instituţia a adăugat că, prin Ambasada României la

Chișinău, păstrează în atenţie cazul, pentru obţinerea tuturor informaţiilor clarificatoare.

Ministerul de Interne din Republica Moldova a precizat, ieri, în legătură cu expulzarea cetăţeanului român, că: „autorităţile naţionale sunt în drept să adopte decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă ca o măsură asiguratorie, dispusă împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfășoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională”.

Tot ieri, ministrul Afacerilor Interne, Oleg Balan, și șeful Serviciului Informaţii

și Securitate, Mihai Balan, au fost convocaţi de urgenţă de către premierul Chiril Gaburici, pentru a oferi informaţii despre motivele deciziei de expulzare și modul de stabilire a statutului de persoană indezirabilă.

Prim-ministrul a solicitat să se verifice dacă au fost luate în calcul toate circumstanţele și dacă au fost respectate drepturile și libertăţile cetăţeanului George Simion.

Gaburici l-a atenţionat pe ministrul Afacerilor Interne, Oleg Balan, despre inadmisibilitatea prezentării cu întârziere a informaţiei de acest gen, care prezintă interes social sporit și poate aduce repercusiuni cu caracter diplomatic.

FLUX

Scandalos 15 MAI 2015

3

FLUX

Expert polonez: Oligarhii ce guvernează la moment Moldova sunt principalii adversari ai integrării europene Urmare din pag. 1

Coaliţia antireformă Cu controlul statului în mâinile lui Filat și Plahotniuc, perspectivele de modernizare reală a Republicii Moldova sunt sub semnul întrebării. Totodată, această stare a lucrurilor va avea un impact negativ asupra procesului de punere în aplicare a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE și alte reforme-cheie în ce privește, de exemplu, sistemul judiciar, sectorul financiar și procesul de depolitizare a instituţiilor statului. Din perspectiva ambilor lideri, orice modificare a situaţiei actuale ar însemna limitarea influenţei lor în politică și economie, ceea ce ar prejudicia, la rândul său, activităţile lor de afaceri. O încercare de construcţie a ceea ce pare a fi o alternativă proeuropeană reală pentru majoritatea de guvernământ actuală este făcută în prezent de către fostul prim-ministru Iurie Leancă, consideră autorul studiului, care vorbește despre conflictul ex-premierului cu Vlad Filat și dorinţa sa de a promova reforme care ar afecta interesele liderilor coaliţiei. „Cu toate acestea, pare puţin probabil că încercările lui Leancă de a-și crea propriul partid politic puternic ar putea avea un impact serios asupra esenţei scenei politice actuale din Republica Moldova”, concluzionează el.

Acţiunile liberal-democraţilor, democraţilor și comuniștilor din umbră, conduc la concluzia că o modernizare reală a ţării și o reformă structurală a instituţiilor de stat încă de tip postsovietic nu este în interesul actorilorcheie de pe scena politică din Republica Moldova. Dimpotrivă, singurul lor scop este de a menţine controlul complet asupra statului. Acest control este necesar pentru a asigura interesele politice și economice ale liderilor acestor grupuri: Vlad Filat și Vlad Plahotniuc, ambii actori importanţi în economia Moldovei.

Plahotniuc şi Filat, deşi luptă între ei pentru mai multă influenţă, sunt solidari în păstrarea stării actuale de fapt Procesul de subordonare a instituţiilor statului de către liderii partidelor care alcătuiesc coaliţia guvernamentală a început în Republica Moldova odată cu venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, în 2009. În conformitate cu un protocol secret care a făcut parte a acordului de coaliţie din 8 august 2009, au fost partajate nu doar funcţiile de prim-ministru, de președinte al Parlamentului și de miniștri, ci și acele posturi care nu trebuie să includă candidaţi numiţi pe criterii de partid, cum ar fi funcţiile de procuror general, șeful Fiscului, guvernatorul Băncii Naţionale sau șeful Comisiei Electorale Centrale.

Cei doi miliardari au început acumularea averilor în anii 1990 în circumstanţe dubioase Repartizarea strictă a zonelor de influenţă în instituţiile statului servește interesul liderilor celor două partide principale de coaliţie – Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. Atât Filat, cât și Plahotniuc sunt miliardari care și-au dezvoltat averile începând cu anii 1990,

de multe ori în circumstanţe dubioase. Din perspectiva lor, controlul instituţiilor-cheie ale statului reprezintă o metodă de securizare a relaţiilor lor de afaceri și de creare a celor mai bune condiţii de dezvoltare posibile pentru întreprinderile lor. Pe de altă parte, acest control le aduce beneficii financiare, posibile datorită influenţei lor asupra companiilor cu capital de stat, ca urmare a participării la licitaţii publice și procese de privatizare, precum și accesul la credite și subvenţii acordate de entităţi străine. În plus, controlul asupra instituţiilor statului le-au folosit, de asemenea, să-și menţină poziţia în cercurile de putere.

Acest lucru a fost clar vizibil în cursul alegerilor parlamentare organizate în noiembrie 2014. Prin exercitarea influenţei asupra Comisiei Electorale Centrale și a sistemului judiciar, partidele de guvernământ au reușit, de exemplu, să elimine unul dintre principalii competitori politici, partidul condus de Renato Usatâi – Patria, din cursa electorală doar cu trei zile înainte de ziua scrutinului.

Oligarhie tipic postsovietică Un exemplu cum controlul instituţiilor statului poate fi o sursă de profituri financiare semnificative pentru liderii PLDM și PDM se vede în cazul transferului ilegal de peste un miliard de euro de la trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Recent, aceste bănci au acordat împrumuturi de sute de milioane unor companii asociate cu Ilan Shor (un om de afaceri moldo-rus), Vlad Filat și, probabil, lui Vlad Plahotniuc. O mare parte din aceste împrumuturi au fost considerate neperformante de la bun început. Ca urmare, din moment ce era imposibil de a colecta datoriile, băncile implicate în această practică ilegală au început să piardă rapid din lichiditate.

Pentru a le salva, în noiembrie și decembrie 2014 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a introdus supravegherea specială a celor trei bănci și a decis să lanseze programe de salvare în valoare de sute de milioane de euro transferate peste noapte din rezervele valutare. Această practică nu ar fi fost posibilă fără implicarea liderilor coaliţiei. BNM, a cărui sarcină este de a supraveghea transferurile financiare în sectorul bancar al ţării, trebuie să fi fost la curent cu operaţiunile îndoielnice efectuate de cele trei bănci. Motivul din spatele acestei lipse de măsuri pentru a opri respectivele practici și a menţine lichiditatea financiară a fost, cel mai probabil, de ordin politic și a rezultat din presiunile politice exercitate de Filat și, posibil, de către Plahotniuc.

Practicile din politica moldovenească din ultimii ani indică la faptul că este în curs un proces de luare în captivitate a statului de grupurile de interese centrate în jurul celor doi lideri politici principali. Este un model tipic postsovietic de oligarhie în care cercurile cele mai puternice de influenţă din ţară nu încearcă să se amestece în politica statului prin exercitarea de presiune economică, ci sunt axate pe exercitarea puterii directe pentru a-și asigura prosperarea afacerilor. Dacă, din varii motive, oligarhii nu doresc sau nu pot deţine funcţii publice importante, ei numesc în aceste posturi persoane care nu au nicio putere politică și sunt dependente de sprijinul celor care i-au instalat în funcţii. Un exemplu în acest sens sunt numirile

în funcţiile de prim-ministru și președinte al Parlamentului din mai 2013 (Iurie Leancă și Igor Corman – n. red.), precum și după alegerile parlamentare recente (Chiril Gaburici). În ciuda faptului că cele mai importante posturi publice sunt deţinute de alte persoane, în practică Vlad Filat și Vlad Plahotniuc iau deciziile politice cheie, de multe ori prin indicaţii directe date miniștrilor sau șefilor de instituţii de stat.

Acest tip de sistem oligarhic este însă foarte instabil; acest lucru a fost evident în timpul ultimilor cinci ani de guvernare a coaliţiei proeuropene.

Această instabilitate derivă dintr-un paradox. Pe de o parte, cei doi lideri ai coaliţiei, Filat și Plahotniuc, sunt rivali implicaţi într-un concurs permanent pentru a-și extinde influenţa în cadrul sistemului actual și pentru a o diminua pe cea a rivalului. Pe de altă parte, însă, ambii sunt interesaţi în menţinerea puterii și a sistemului actual. Acest lucru i-a forţat să elaboreze un model de coabitare în cadrul unei coaliţii guvernamentale. Mai mult, ei se opun venirii unor partide și politicieni antiguvernamentali la putere, deoarece acest fapt ar pune în pericol sistemul oligarhic actual. Din acest motiv, atât Filat, cât și Plahotniuc au preferat, mai degrabă, să construiască o coaliţie informală cu comuniștii (care sunt interesaţi în menţinerea sistemului în scopul de a se folosi de el), decât să-i invite pe liberali sau pe Leancă la putere.

Cinci ani de „Euro-imitaţie” Din perspectiva partidelor aflate în prezent la putere în Republica Moldova, integrarea europeană este interesantă doar în măsura în care face posibilă atragerea electoratului proeuropean. De asemenea, este o sursă importantă de fonduri de ajutor și împrumuturi. Cu toate acestea, dimensiunea reală a integrării europene, implicând modernizarea ţării prin punerea în aplicare a reformelor necesare, nu este favorabilă pentru liderii coaliţiei, deoarece reprezintă o ameninţare pentru modul în care ei își derulează afacerile. Acesta este motivul pentru care, în ciuda a cinci ani de guvernare a unei coaliţii proeuropene care de la început și-a declarat intenţia de a moderniza Moldova în stil occidental, ţara nu a fost supusă niciunei reconstrucţii structurale în ce privește modul de funcţionare a instituţiilor statului. Fondurile în valoare de sute de milioane de euro acordate de UE, ca parte a sprijinului pentru programele de reformă, nu au ajutat prea mult. De exemplu, încercările de a limita amploarea corupţiei, pătrunsă în toate sferele vieţii din Republica Moldova – de la sistemul judiciar, sectorul financiar până la sistemul de învăţământ și cel de ocrotire a sănătăţii, s-au dovedit fără succes. În timpul guvernării coaliţiei, amploarea corupţiei a crescut continuu, fapt ce a generat înrăutăţirea poziţiei Republicii Moldova conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei al Transparency International – de la poziţia 89 în 2009 la 103 în 2014. Doar 7% dintre moldoveni califică eficacitatea acţiunilor anticorupţie ale statului drept pozitivă. În timpul guvernărilor proeuropene, Centrul Naţional Anticorupţie, fondat în anul 2002, care trebuia depolitizat și reformat într-un grad chiar mai mare decât în timpul guvernării comuniste, a fost folosit în principal ca un instrument de intimidare a oponenţilor politici.

Reorganizarea sistemului judiciar din Republica Moldova nu a avut succes. Legislaţia reformată, cerută de UE în sistemul judiciar, a fost adoptată, dar nu a fost niciodată pusă în aplicare. Acesta este motivul că justiţia a rămas profund ineficientă și subordonată influenţei politice. Ca urmare a lipsei de schimbări reale, începând cu anul 2009 nivelul de încredere a societăţii în justiţie a scăzut de la 37% la 23%. Slăbiciunea sistemului judecătoresc din Republica Moldova și dependenţa acestuia de factorii politici este vizibilă, de exemplu, în faptul că circumstanţele evenimentelor din 7 aprilie 2009 nu au fost încă elucidate și autorii nu au fost condamnaţi. În evenimentele în cauză au fost implicaţi poliţia moldovenească și serviciile de securitate, care au reţinut ilegal și interogat zeci de manifestanţi care au luat parte la mitinguri anticomuniste din centrul Chișinăului. În mod similar, nicio reformă administrativă de descentralizare a statului nu a fost pusă în aplicare.

Modificări iniţiale în această privinţă au fost lansate oficial în ianuarie 2012, ca parte a punerii în aplicare a „Strategiei Naţionale de Descentralizare”. Însă partidele politice care se află în prezent la putere nu sunt cu adevărat interesate de transferul a unei părţi a competenţelor centrale în regiuni (aceasta se referă la chestiunile bugetare, în special), deoarece acest lucru ar reduce posibilităţile de a utiliza funcţionarii administraţiilor locale, controlaţi în prezent de către guvernare, de exemplu, pentru a efectua propagandă electorală.

Non-transparenţa din sectorul bancar şi nerespectarea dreptului la proprietate anihilează puţinele reforme favorabile mediului de afaceri O altă problemă extrem de gravă este non-transparenţa și instabilitatea sectorului financiar al Republicii Moldova, care necesită reforme profunde. În ciuda faptului că legislaţia ce obligă băncile să dezvăluie informaţii cu privire la acţionarii lor a fost adoptată în 2014, structura de proprietate a băncilor mari din Moldova a rămas neclară. Acţiunile acestor bănci au fost supuse sistematic revânzării, de multe ori ca urmare a așa-numitor „atacuri raider”, care presupun, în special, achiziţionarea ilegală de acţiuni prin intermediul hotărârilor judecătorești corupte sau ca rezultat al extorcării. În aceste condiţii, lipsa de control real a statului asupra sectorului financiar a permis

ca aproximativ un miliard de euro din sistemul bancar al Republicii Moldova să fie transferat prin intermediul a trei mari bănci din Republica Moldova, în 2014. Având în vedere această lipsă de control, băncile din Moldova au fost, de asemenea, folosite pentru spălări a sume uriașe de bani efectuate în principal de către oamenii de afaceri din Republica Moldova și Rusia.

Cele câteva încercări reușite de punere în aplicare a reformelor făcute de guvernarea proeuropeană de la Chișinău se referă, în mare parte, la aplicarea reglementărilor cu privire la includerea Republicii Moldova în zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) și pentru a acorda cetăţenilor moldoveni dreptul la libera circulaţie în zona Schengen.

Succesul acestor reforme a fost confirmat în aprilie 2014, când au fost eliminate vizele. Acordul de asociere dintre Republica Moldova și UE a fost semnat în iunie 2014 (împreună cu acordul DCFTA, care constituie o parte din el). Climatul investiţional din Republica Moldova a fost, la fel, îmbunătăţit oarecum. Cu toate acestea, investitorii continuă să se plângă de problemele cu care se confruntă în relaţia cu autorităţile fiscale, Serviciul Vamal și Procuratura.

Perspective puţin optimiste Sistemul de putere, instaurat în Republica Moldova, dominat de doi oligarhi care controlează cele două partide politice de la guvernare, este extrem de dificil să fie schimbat din cauza că integrarea instituţiilor statului cu mediul de afaceri este foarte profundă și nu are precedent în istoria Republicii Moldova de după 1991.

Pierderea potenţială de influenţă politică a reprezentanţilor elitei conducătoare ar însemna o diminuare foarte gravă a poziţiei lor de afaceri. Acest lucru a fost evident, de exemplu, în cazul lui Oleg Voronin, fiul liderului PCRM, care a pierdut o mare parte din venitul său după ce comuniștii s-au retras de la putere în 2009. Într-o anumită măsură, situaţia economică prosperă a oligarhilor moldoveni a fost creată datorită controlului asupra afacerilor private profitabile și crearea simultană a condiţiilor favorabile pentru funcţionarea lor prin exercitarea influenţei asupra Guvernului. Totodată, este fundamentală participarea oligarhilor în sistemul de putere și accesul acestora la transferurile financiare ale statului (inclusiv ajutor extern).

Aceasta permite, de asemenea, respectivului grup să culeagă profituri considerabile din practicile corupte.

Sursa: Economist Citiţi materialul complet pe: http://www.eco.md

FLUX

4

Economic 15 MAI 2015

Banca Naţională anticipează o inflaţie mai mare decât cea prognozată anterior. Datele statistice confirmă Preţurile o iau înaintea estimărilor „optimiste” ale Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, pentru a treia oară în ultima perioadă, BNM constată o majorare „peste așteptări” a preţurilor. La începutul acestei luni, prognoza inflaţiei medii anuale pentru 2015 a fost revăzută iarăși în creștere, la 8,1%, și va atinge cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani. „Noua rundă de prognoză plasează rata inflaţiei medie anuală pentru anii 2015 și 2016 la nivelul de 8,1 la sută și, respectiv, 6,4 la sută. BNM a majorat prognoza inflaţiei medii anuale pentru anii 2015 și 2016 cu 2,3 puncte procentuale și, respectiv, 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza precedentă publicată în luna februarie 2015”, se arată într-un raport al Băncii Centrale.

Potrivit guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, inflaţia va crește odată cu posibila majorare a tarifelor la agenţii energetici. Guvernatorul a menţionat că unul dintre factorii principali care au determinat depă-

șirea ratei prognozate a inflaţiei este deprecierea drastică a valutei naţionale înregistrată în ultima jumătate de an, precum și majorarea tarifelor la servicii etc.

Conform BNM, există un șir de factori externi și interni care sporesc riscurile inflaţioniste. Activitatea economică slabă din țările zonei euro și recesiunea din Federația Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populației și ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerțului extern și al remiterilor populației, apreciază BNM. Presiuni inflaționiste suplimentare ar putea determina și escaladarea tensiunilor geopolitice din regiune, apreciază BNM. Amintim că la sfârșitul anului trecut, BNM a prognozat pentru 2015 o rată a inflaţiei medii de 4,6 la sută. În luna februarie curent, instituţia a venit cu o nouă estimare, anticipând o inflaţie de 5,8%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale faţă de cea anterioară. Inflaţia prognozată pentru 2016 era în februarie de 6,1 la sută.

Estimările Băncii Centrale sunt confirmate și de ultimele date prezentate de Biroul Naţional de Statistică. Preţurile medii de consum au crescut cu 1,0 la sută în aprilie 2015

faţă de luna precedentă. Comparativ cu aprilie 2014, rata inflaţiei a constituit 7,6%.

Creșterea preţurilor medii de consum în luna aprilie a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,7 la sută, la mărfurile nealimentare și la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu câte 0,7 la sută.

Comparativ cu luna respectivă din 2014, preţurile la produsele alimentare au crescut cu 7,8%, la mărfurile nealimentare – cu 11%, iar la servicii – cu 2,6 la sută.

Potrivit datelor BNS, în aprilie 2015 au crescut cel mai mult preţurile la cartofi, fructe de livadă sămânţoase, legume proaspete, cafea, grăsimi vegetale, pește și altele.

Printre mărfurile nealimentare a fost marcată majorarea preţurilor la ziare și reviste, produse chimice de uz casnic, covoare, detergenţi, medicamente etc. În luna aprilie s-au majorat considerabil tarifele la serviciile transportului feroviar de pasageri – cu 34,8%.

FLUX

Instituţiile financiare internaţionale avertizează.

Prognoze sumbre privind economiile statelor din Europa de Est, inclusiv Moldova Statele din Europa de Est riscă să fie afectate de turbulenţele economice din Rusia, Ucraina și Grecia și trebuie să-și întărească rezistenţa pentru a putea face faţă mai bine șocurilor, a declarat miercuri, 13 mai, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Acţionarii BERD s-au reunit, ieri și astăzi, la Tbilisi pentru Adunarea generală anuală. Zilele acestea, BERD va da publicităţii noile sale estimări revizuite pentru regiunea în care activează, iar acestea nu par deloc optimiste.

Cifrele vor arăta că „revenirea pe creștere a regiunii, în ansamblu, rămâne vagă.

Multe ţări din regiunea de activitate a BERD suferă de pe urma consecinţelor crizei financiare globale și mai recent de pe urma impactului tensiunilor geopolitice”, a declarat Suma Chakrabarti înaintea reuniuni de la Tbilisi. În rândul statelor membre ale BERD se înregistrează evoluţii diferite. Ţările din Europa Centrală se bucură de o relansare economică susţinută de consumul intern, dar cu toate acestea persistă creditele neperfor-

mante, iar Rusia și Ucraina rămân în recesiune, ceea ce ar putea afecta creșterea din alte părţi. În luna ianuarie a acestui an, BERD estima că zona sa de activitate va înregistra în 2015 o contracţie a PIB de 0,3%, din cauza unei scăderi de 4,8% a economiei Rusiei.

Deși economia zonei euro își revine încet, perspectiva ieșirii Greciei din această zonă se numără printre ris-

curile cu care se confruntă statele BERD, susţine Chakrabarti. Potrivit acestuia, este „imposibil de estimat” ce ar însemna o eventuală ieșire a Greciei din zona euro pentru statele vecine în condiţiile în care băncile grecești sunt prezente în ţări precum Bulgaria și România.

Anul trecut, investiţiile BERD s-au ridicat la 8,9 miliarde de euro, de la 8,5 miliarde de euro în 2013. În plus, Turcia a devenit principalul beneficiar al investiţiilor BERD, cu patru miliarde de euro, urmată de Ucraina, care a primit peste un miliard de euro. Aceasta după ce BERD a încetat să mai investească în Rusia, care în mod tradiţional a fost principalul său beneficiar de fonduri, din cauza

sancţiunilor occidentale impuse pentru rolul Moscovei în criza din Ucraina.

Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional prognozează pentru anul curent o recesiune economică de 4,6% pentru R. Moldova, Belarus și Ucraina, avertizând ţările Europei de Est asupra faptului că trebuie să își reducă datoriile.

Potrivit unui comunicat al Fondului difuzat acum câteva zile, citat de Ziarul Naţional, reducerea datoriilor le va permite ţărilor din regiune să revină la ritmul de crește-

re economică și la investiţiile înregistrate înaintea crizei financiare globale.

Experţii FMI susţin că valoarea prognozată este cauzată de situaţia din Rusia, unde economia este afectată puternic de scăderea preţului la ţiţei, și cea din Ucraina. „Aceste ţări au în faţă o agendă nefinalizată a reformelor structurale care ar fi trebuit să revigoreze mediul investiţional, să crească productivitatea și să reducă pe termen îndelungat șomajul”, se arată în comunicatul emis de Fond.

Astfel, reprezentanţii instituţiei financiare de peste Ocean au cerut acestor state să urgenteze măsurile de soluţionare a creditelor neperformante, să relaxeze piaţa muncii și să îmbunătăţească mediul de afaceri. „Europa de Est riscă să înregistreze o revenire cu trei viteze, în condiţiile în care ţările vor fi afectate în mod diferit de scăderea preţului la petrol, o creștere mai rapidă în zona euro și conflictul din Ucraina”, se menţionează în comunicat.

FLUX

Geopolitic 15 MAI 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ Cititorul permanent al „Fluxului” s-a obișnuit deja cu rubrica de mai sus, pe care am instituit-o încă de la începutul lunii martie. Șirul de texte reproduc intervenţiile unor distinse personalităţi

din mai multe ţări, care invocă figura lui Jean Parvulesco, în cadrul colocviului de la București dedicat operei distinsului gânditor francez de origine română.

Astăzi inserăm intervenţia prin skype a

profesorului Aleksandr Dughin, cunoscut sociolog, geopoliticianul și filozoful rus pe care l-a legat o strânsă prietenie și colaborare cu celebrul român de la Paris.

Eurasia în viziunea metafizică şi geopolitică a lui Jean Parvulesco Bună ziua Doamnelor, Domnilor, dragi prieteni, Astăzi voi spune câteva cuvinte despre Eurasia și modul în care se reflectă aceasta în opera lui Jean Parvulesco.

Conceptul Eurasiatic ocupă un loc fundamental în toate scrierile lui Jean Parvulesco, și are două laturi: una geopolitică, provenită dintr-o viziune dualistă a politicii mondiale, teoretizată de politologul anglosaxon Mackinder, care reprezenta lumea ca pe o luptă între puterea Mărilor și puterea Uscatului. Această abordare civilizaţională se află în centrul gândirii lui Jean Parvulesco.

Pentru el, pământul era patria, iar marea – dușmanul. El se situa în mod profund și absolut de partea civilizaţiei continentale și se opunea la fel de limpede civilizaţiei mării. Era alegerea sa existenţială, care l-a determinat să fie partizanul unei Axe Paris–Berlin–Moscova și al creării unei Europe Mari, ca germanofil, dar și ca rusofil. Devenise rusofil nu pentru că ar fi iubit mult Rusia, ci dintr-o logică geopolitică, întrucât Rusia reprezintă inima continentului. Aceasta este, așadar, axa civilizaţiei Uscatului, iar Jean Parvulesco era partizanul unei mari alianţe continentale care să unească puterile Uscatului, fiind, prin urmare, adeptul ideii Eurasiatice, de edificare a acestui Mare Continent. Scopul era cel al construirii unei Europe Unite. În același timp, Jean Parvulesco era dușmanul civilizaţiei Mării, reprezentată de puterea anglo-saxonă, atlantistă.

Dacă îi citim cu atenţie romanele,

găsim în ele toată logica geopolitică amintită aici. Fără aceasta, nu putem înţelege nici scrierile lui Jean Parvulesco, nici personalitatea și logica sa, nici viaţa și opţiunile sale.

Pe de altă parte, așa cum spuneam, el a fost un inamic al civilizaţiei Mării, fiind deci antiprotestant, antianglo-saxon și antiamerican.

Pentru Jean Parvulesco erau foarte importante aceste două categorii: dușman și prieten, întrucât ele reprezentau o alegere existenţială, o identitate profundă. Or, identitatea nu ne-o putem schimba niciodată.

De pildă, identitatea rusă sau cea românească, ori cea germană și chiar franceză nu sunt de tip atlantist, ci ale Uscatului, fiind legate de continentul european, cu rădăcini eurasiatice.

Putem aborda, astfel, cea de-a doua latură a Eurasianismului, cea spirituală, care nu are legătură cu politica sau cu geopolitica. Puterea Uscatului este echivalentă cu puterea Tradiţiei, întrucât Pământul este imuabil, nu se schimbă niciodată, precum Tradiţia, care va fi întotdeauna identică cu ea-însăși. În schimb, când vorbim despre civilizaţia Mării sau cea atlantistă, ne situăm pe poziţii total opuse faţă de Tradiţie. Este ceea ce numim „civilizaţie modernă”, care ridică în slăvi mișcarea, schimbarea, haosul liniar.

Marea este modernitatea. Și de aici ne putem îndrepta către opera lui Rene Guenon, care a fost una din sursele de inspiraţie ale lui Jean Parvulesco.

Gândirea lui Guenon operează

cu alt dualism decât cel geopolitic, anume cu cel reprezentat de Tradiţie și de Modernitate. Jean Parvulesco se situează de partea Tradiţiei și împotriva Modernităţii, fiind partizanul Spiritului contra Materiei. Era un apărător al Veșniciei. Acesta este un alt aspect al Eurasianismului spiritual, respectiv apărarea Eternităţii, sub forma unei lupte îndârjite cu Timpul.

Dacă alăturăm cele două laturi ale gândirii lui Jean Parvulesco, geopolitică și metafizică, ajungem la viziunea complexă și integrală a ideilor sale. Pentru el, pe de o parte, Pământul apără Tradiţia, iar pe de altă parte, Tradiţia apără Eurasia.

Din contră, lupta contra Atlantismului și a civilizaţiei Mării este o luptă împotriva Modernităţii. Aceasta este cheia pentru a înţelege și a descifra romanele lui Jean Parvulesco. Ea ţine de catolicism, de misticism, de filosofia ontologică și de metafizica tradiţională, și vine mereu în apărarea marelui Imperiu Eurasiatic. Acest Imperiu Eurasiatic, despre care vorbește mereu Jean Parvulesco, nu este Imperiul Rus sau cel Francez, ori German, ci este Imperiul Universal al Marelui Continent. Este Imperiul Tradiţiei și al Regelui Sacru care se întoarce. Nu vorbim de un mic Rege oarecare, ci de Marele Monarh. Este unul dintre cele mai importante elemente ale operei lui Jean Parvulesco, pentru că aici nu ne aflăm în cadrul unui roman politic sau literar, ci vedem o viziune particulară a lumii, a ideologiei Eurasiatice spirituale, care face joncţiunea între geopolitică și metafizică.

În aceasta constă actualitatea lui Jean Parvulesco. El nu ne-a lăsat moștenire doar minunatele sale lucrări literare, ci și un anumit program de acţiune care trebuie îndeplinit, și un plan al unor acţiuni viitoare. Însă aceste acţiuni nu sunt numai politice sau numai metafizice.

Parvulesco ne-a lăsat un plan al unor acţiuni metafizice, care trebuie să reunească, în mod misterios, în cadrul său, ambele aspecte a ceea ce el numea Eurasianism: lupta geopolitică concretă, pentru instaurarea Imperiului Eurasiatic al Sfârșitului, și lupta pentru Tradiţie, contra lumii moderne și a tuturor instituţiilor acesteia. Amândouă aspectele nu

sunt, în realitate, decât elemente ale unei singure idei.

Așa văd eu Eurasianismul lui Jean Parvulesco, și este important nu doar să înţelegem Eurasianismul acestuia, ci să îl și trăim și să ducem la îndeplinire acest proiect, care s-a născut prin intermediul său, dar care vine de dincolo de el, și care a depășit cu mult nivelul personalităţii sale omenești. Este ceea ce eu am numit „misiunea lui Jean Parvulesco”, adică formularea proiectului Eurasiatic pe două paliere, cu două laturi, unite în mod absolut prin efectul escatologic al acţiunii metafizice.

Vă mulţumesc mult.

Aleksandr DUGHIN

Un al treilea război mondial ar putea avea loc?

NATO intenţionează să-și sporească personalul de la Kiev, cu scopul de a consolida „capacitatea de apărare” a Ucrainei, a anunţat miercuri, 13 mai, la Antalya, în Turcia, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, relatează agenţia rusă Sputnik, citată de Mediafax. „Vom spori sprijinul nostru pentru Ucraina în materie de control, logistică, apărare cibernetică și comandament”, a anunţat Stoltenberg în timpul unei reuniuni cu miniștrii de Externe ai statelor membre NATO. De asemenea, „vom spori (personalul) biroului nostru de la Kiev. Personalul nostru va da consultaţii Guvernului ucrainean, inclusiv Ministerului Apărării”, a adăugat secretarul general al NATO. „Cooperarea strânsă (cu Kievul) va consolida capacitatea de apărare a Ucrainei”, a subliniat el.

Totodată, acesta a mai spus că NATO va efectua exerciţii militare comune cu Ucraina în această toamnă. „Ucraina va participa, de asemenea, la exerciţii comune cu NATO în această toamnă. Parteneriatul nostru este puternic și continuă să

evolueze”, a anunţat Stoltenberg în timpul reuniunii din Turcia.

Aceste exerciţii militare se vor numi Răspunsul Sud. Miniștrii de Externe ai Alianţei s-au reunit la Antalya cu scopul de a consolida securitatea colectivă în contextul noilor provocări internaţionale precum criza din Ucraina, conflictul din Siria și situaţia din Afganistan.

Cu puţin timp în urmă, aflat într-o vizită oficială în Polonia, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a afirmat că Europa este la un pas

de a fi implicată întrun nou război mondial, afirmând că situaţia anului 2015 este similară cu cea din 1939, anul în care a izbucnit al Doilea Război Mondial. „În prezent, există un conflict între dorinţă și politică, între valori și interese materiale și trebuie să facem totul pentru ca erorile din anii ‘30 să nu se repete.

Conflictul pe scară largă în Europa pare mult mai aproape acum decât era pe atunci. Este foarte important ca în aceste timpuri dificile să nu mai permitem ceea ce s-a întâmplat acum 70 de ani”, a mai spus Petro Poroșenko.

Pe de altă parte, unii analiști privesc cu îngrijorare presiunile pe care le fac congresmenii americani asupra liderului american Barack Obama pentru a trimite arme letale Ucrainei. Astfel, editorialistul de la Western Journalism, Todd Wood, avertiza cu mai bine de o lună în urmă că decizia Camerei Reprezentanţilor de a-i cere lui Barack Obama să înarmeze Ucraina face ca „izbucnirea celui

de-al Treilea Război Mondial să fie cu câţiva centimetri mai aproape”. „Aceasta este o situaţie serioasă care ar putea duce cu ușurinţă la un război mondial, ce ar putea deveni nuclear rapid”, comenta jurnalistul american, citat de ziuanews.ro. Autorul articolului mai nota că SUA nu ar trebui să se implice puternic în conflictul din Ucraina întrucât nu îi cunoaște cu exactitate toate substraturile. „Călătoresc des în Ucraina. Călătoresc des la Moscova. Ucraina are o lungă și torturată istorie cu Rusia pe care majoritatea americanilor nu o înţeleg. Cum putem gestiona un război precum acesta când este posibil ca noi să nu avem o înţelegere completă a situaţiei și a istoriei ce a dus conflictul din Estul Ucrainei în punctul în care este astăzi?”, comentează acesta.

Todd Wood mai subliniază că Ucraina ocupă un loc aparte în istoria Rusiei și crede că SUA ar cădea în capcana lui Vladimir Putin în cazul în care Ucraina va beneficia de arme suplimentare din Occident.

Rusia a avertizat în repetate rânduri ţările membre NATO și ţările partenere cu privire la pericolul reprezentat de furnizările de arme letale către Ucraina, ceea ce creează „iluzia posibilităţii unei soluţii militare a conflictului” din Donbas. Efectul va fi doar intensificarea conflictul din Ucraina și deteriorarea și mai mult a relaţiilor dintre Moscova și Occident.

FLUX

FLUX

6

Externe 15 MAI 2015

David Cameron vrea să devanseze referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE Marea Britanie se pregătește de referendum. Premierul David Cameron are de gând să devanseze votul popular pentru apartenenţa Regatului Unit la Uniunea Europeană și ar putea propune organizarea lui chiar anul viitor, și nu în 2017, informează Digi24.

The Guardian scrie că un proiect de lege pentru aprobarea referendumului ar putea fi inclus în discursul Reginei din 27 mai, discurs ce va marca debutul oficial al lucrărilor noului Parlament. Proiectul va fi trimis Camerei Comunelor la scurt timp după aceasta pentru a se asigura că premierul are opţiunea de a organiza referendumul anul viitor, cel mai devreme în iulie sau după vacanţa parlamentară, în septembrie 2016.

Unul dintre motivele principale ale acestei devansări este că, în 2017, votul s-ar suprapune cu alegerile legislative din Germania și cu cele prezidenţiale din Franţa. Înainte de a ajunge însă la referendum, premierul David Cameron și-ar dori totuși să renegocieze statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană. În timp ce premierul a declarat că are un mandat puternic din partea

electoratului pentru a renegocia relaţiile ţării cu UE, surse din cadrul Guvernului au declarat că el se străduiește să devanseze data referendumului. „Atmosfera este în mod clar de accelerare a procesului pentru a se oferi opţiunea organizării unui referendum în 2016”, a declarat sursa citată, potrivit gandul.info.

Un alt factor care sugerează intenţia de devansare a referendumului, potrivit surselor guvernamentale, este o schimbare a calculelor la Bruxelles și în unele capitale cheie după victoria clară a premierului britanic. „Consiliul European a arătat clar că nu se va implica serios până când rezultatul alegerilor nu va fi clar. Acum ei știu că trebuie să trateze cu noi și ei vor ca Marea Britanie să rămână în UE. Ne așteptăm ca negocierile să aibă loc în 2015 și 2016, astfel încât ele să se încheie înainte de alegerile prezidenţiale franceze (din primăvara lui 2017) și cele federale germane (din septembrie 2017)”, a declarat o sursă pentru The Guardian.

Martin Schulz: mai întâi referendum, apoi negocieri Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a cerut luni, 11 mai, britanicilor să organizeze rapid referendumul promis de

premierul David Cameron privind rămânerea în Uniunea Europeană și abia ulterior, odată ce decizia de fond va fi luată, să se poarte negocieri privind o eventuală revizuire a raporturilor Marii Britanii cu blocul comunitar, transmite agenţia EFE. Schulz vede astfel invers faţă de Cameron succesiunea acestor două acţiuni. Premierul britanic dorește mai întâi renegocierea relaţiilor Marii Britanii cu blocul comunitar, în sensul transferării mai multor atribuţii de la Bruxelles către Londra, iar apoi, cel târziu în 2017, să convoace referendumul în urma căruia britanicii să decidă dacă acceptă să rămână în UE în noile condiţii.

Au minţit americanii în privinţa morţii lui ben Laden?

O anchetă realizată de un celebru, dar și controversat jurnalist american denunţă versiunea oficială a asasinării lui Usama ben Laden. În paginile revistei London Review of Books, ziaristul de investigaţii Seymour Hersh afirmă că teza Washingtonului e împânzită de minciuni, relatează rfi.ro.

Ce s-a întâmplat în noaptea morţii lui ben Laden? Cine și în ce circumstanţe l-a ucis pe fostul inamic numărul unu al americanilor, liderul organizaţiei teroriste al-Qaida și organizatorul atacurilor din 11 septembrie 2001? Tot atâtea întrebări la care administraţia americană a răspuns demult. „Da, dar a minţit”, afirmă Seymour Hersh. Întrun lung articol, jurnalistul american pune în cauză versiunea oficială și subliniază trei puncte precise descrise drept „minciuni, inexactităţi și trădări” ale administraţiei Obama. În primul rând, Washingtonul spune că operaţiunea de eliminare a lui ben Laden a fost dusă doar de americani. Hersh afirmă că o mână de ofiţeri pakistanezi era și ea la curent cu operaţiunea, ba chiar că a colaborat la ea, verificând că militarii americani nu se vor „ciocni” de vreun radar aerian pakistanez. În cazul în care autorităţile de la Islamabad nu ar fi colaborat, Statele Unite ar fi șantajat guvernul, ameninţând că taie ajutoarele financiare, mai spune o sursă anonimă citată de ziaristul american. În al doilea rând, versiunea oficială americană povestește că Washingtonul a dat de ben Laden spionându-i conversaţiile telefonice și curierul. Liderul terorist, mai spun americanii, se ascunsese la Abottbbad. Ori jurnalistul Seymour Hersh zice că ben Laden era încarcerat acolo cel puţin din 2006 și că o sursă pakis-

„Cred că ar fi mai bine ca britanicii să organizeze rapid referendumul. Astfel vor decide dacă vor să rămână în UE”, a declarat Schulz în faţa presei, la o reuniune recentă a Eurogrupului de la Bruxelles. „Odată ce (britanicii) se vor fi decis asupra chestiunii de fond, atunci vom putea discuta cu ei să vedem ce este mai bine de făcut”, a adăugat președintele PE. Totodată, el i-a transmis lui David Cameron să nu considere că ar fi posibil ca aripa eurosceptică din partidul său conservator să ceară UE să înainteze propuneri guvernului de la Londra pentru ca apoi britanicii să decidă dacă rămân mai departe în

FLUX

FLUX

Exploatarea gazelor de şist, revoluţia care nu a mai avut loc în Europa În urmă cu șase ani, companiile din energie au mizat pe extinderea exploatării gazelor de șist în Europa, Polonia fiind ţinta preferată pentru investiţii, însă, așa cum au prezis mai mulţi oficiali din Rusia, reţeta succesului din SUA nu a funcţionat și pe bătrânul continent, scrie Ziarul Financiar.

taneză, răsplătită cu 25 de milioane de dolari, ar fi permis localizarea exactă a teroristului saudit. Aceeași sursă ar fi adus și dovezile precise – sub formă de ADN – că nu minte. Astăzi, respectiva sursă, un fost ofiţer al serviciilor secrete pakistaneze, lucrează în calitate de consultant pentru CIA la Washington. În fine, tot potrivit tezei oficiale, corpul lui ben Laden ar fi fost aruncat în mare. O teză inventată de la cap la coadă, spune Hersh, care afirmă – bazându-se pe mărturii locale, dar tot anonime – că trupul teroristului, ciuruit și sfărâmiţat de gloanţe, a fost dispersat în mai multe bucăţi în munţii dintre Pakistan și Afganistan.

Trebuie precizat că Seymour Hersh nu este primul ziarist care pune la îndoială teza oficială americană. Noua anchetă a celui care în trecut dezvăluise și alte crime comise de armata americană este însă pusă la îndoială pentru faptul că mare parte din articolul său nu se bazează decât pe spusele unei singure surse anonime.

Apoi, siteul american Slate, ridică o altă întrebare: de ce Hersh și-a publicat ancheta în London Review of Books și nu în revista New Yorker, unde scrie el de obicei? Greu deci de tras concluzii clare după aceste noi revelaţii ale jurnalistului american.

UE. „În Europa nu așa se procedează”, a insistat Schulz. „Trebuie mai întâi să se ia o decizie de fond. Astfel se poate lucra ulterior mai ușor cu partenerii”, a apreciat el.

Marea Britanie s-a simţit provocată în negocierile cu UE atunci când liderii europeni l-au avertizat pe premierul britanic să nu restricţioneze libertatea de mișcare a cetăţenilor UE în Marea Britanie. Londra a avut disensiuni și cu CE în legătură cu planurile de a le cere tuturor statelor membre UE să accepte cote pentru imigranţi. Ministrul britanic de Interne, Theresa May, a respins propunerea.

„Costurile exploatării în Europa sunt mult, mult mai mari decât în SUA, iar reglementările în domeniu sunt mult mai stricte”, spune Marek Madeja, director al Cuadrila Resources, companie britanică ce a intrat în Polonia în 2009, dar care nu a săpat niciun puţ până în prezent, scrie Bloomberg.

Europa caută alternative pentru a scăpa de dependenţa energetică faţă de Rusia, însă fracturarea hidraulică nu s-a dovedit a fi soluţia potrivită, căci condiţiile geologice dificile, opoziţia ecologiștilor, scăderea preţului petrolului și conflictul din Ucraina i-au determinat pe investitori să plece. În aceste condiţii, jucătorii mari de pe piaţa energiei, cum ar americanii de la Exxon Mobil și Chevron și olandezii de la Shell, au ieșit de pe pieţele din Europa.

Polonia, care importă din Rusia 57% din necesarul său de gaze naturale, a încurajat exploatarea gazelor de șist și continuă să o facă, printre statele care susţin fracturarea hidraulică mai numărându-se Marea Britanie și Danemarca.

SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze naturale, datorită folosirii fracturării hidraulice ca metodă de exploatare a câmpurilor gazifere.

Chevron a spus „la revedere” României Chevron a anunţat că renunţă la afacerile din România, în acest an. Decizia a fost una „de afaceri”, după ce s-a constatat că investiţiile făcute aici nu pot concura cu alte oportunităţi de investiţii din portofoliul companiei.

Petre Prisecaru, cercetător principal în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, a explicat pentru ziare. com că există trei motive pentru care Chevron a plecat din Europa de Est: a) rezultatele explorărilor preliminare sunt dezamăgitoare. Dacă iniţial în Polonia fuseseră estimate rezerve impresionante sau exagerate de către Energy Information Administration (SUA), rezultatele forajelor făcute de câteva companii au fost extrem de dezamăgitoare; b) prăbușirea preturilor la ţiţei face neprofitabilă extracţia gazului de șist și a petrolului de șist nu numai în Europa, ci și în SUA; c) opoziţia mișcărilor ecologiste și a comunităţilor locale faţă de o metodă de extracţie – fracturarea hidraulică – care consumă mari cantităţi de apă, resursă deficitară în estul Europei, și care poluează grav mediul.

FLUX

Programe 15 MAI 2015

LUNI, 18 MAI

LUNI, 18 MAI

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015.

9.15 Documentar. „Global 3000”. 9.50, 22.25 Настоящее время.

10.20 Știinţă și inovare. 10.55 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 11.05 Bună seara! Talk show. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.35 Desene animate.„Corsarul negru”.

15.05 Documentar. „Încălţăminte made în China”. 16.00 Art-club (рус). 16.35 Reporter de gardă. 17.15 Documentar. „Animale în pericol”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Portrete în timp. Boris Movilă, scriitor și publicist. 20.20 Vectorul European. 21.30 Electorala 2015.

Votul tău. 21.40 Profil de savant. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.40 Film.„LEGĂTURI INVIZIBILE”(Italia). 1.15 Documentar.„Un spion la Pekin”. 2.10 Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5014 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.192,193 17:10 Serial: Las Bravo, ep.89 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.93, 94 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.102 23:15 Serial: Terra nostra, ep.143 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 19 MAI

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5015 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.194, 195 17:10 Serial: Las Bravo, ep.90 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.95, 96 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.103 23:15 Serial: Terra nostra, ep.144 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 0.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55 Electorala 2015.

9.15 Documentar. „Animale în pericol”. 9.50, 0.20 Настоящее время. 10.20 Baștina. Magazin agricol. 11.05 Portrete în timp.

11.35 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 0.50 Săptămâna sportivă. 15.30 Documentar. „Un spion la Pekin”.

16.30 Unda Bugeacului. 17.15 Documentar. „Made in Germany”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Moldova în direct.

21.20 „O lecţie de educaţie financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.00 Eurovision Song Contest 2015. Semifinala I. Transmisiune de la Viena (Austria). 1.35 Film.„SQUADRA OMICIDI”.

MIERCURI, 20 MAI 6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Documentar. „Global 3000”.

9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Eurovision Song Contest 2015. Semifinala I. 15.15 Documentar.„La drum!”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир.

17.15 Documentar.„Arts 21”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea.

20.00, 3.00 Moldova în direct. 21.20„O lecţie de educaţie financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

22.55 Johann Sebastian Bach. „Concertele Brandenburgice”.

0.35 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.10 Serial. „AGRODOLCE”.

JOI, 21 MAI 6.05 Русский мир. 6.40 Hristos s-a înălţat! Program de cântece pascale. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţarea Domnului. Transmisiune de la Catedrala„Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55 Electorala 2015. 10.05, 0.20 Настоящее время. 10.35 Vectorul European.

11.05 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.30 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Jocul vetrelor străbune. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 17.00, 0.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Documentar. „Drumeţii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00, 3.00 Moldova în direct. 20.45 Super-loto„5” din„35”. 21.20„O lecţie de educaţie financiară” cu Leonid Talmaci.

21.30 Reporter de gardă. 22.00 Eurovision Song Contest 2015.

Semifinala a II-a. Transmisiune de la Viena (Austria). 0.50 Film. „ANCHETA FAMILIEI”. 5.30 Legendele muzicii.

VINERI, 22 MAI 6.05 Sub același cer. 6.35„Un sfert de vorbă”cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.05, 22.25 Настоящее время. 10.35 Dor. Program muzical. 11.05, 3.05 Moldova în direct. 11.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15 Eurovision Song Contest 2015. Semifinala a II-a. 15.15 Legendele muzicii. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Euromaxx”. 17.55, 4.35 Proiectul „Jurnalist în România”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Festivalul-concurs „Polobocul de aur 2015”. 21.20„O lecţie de educaţie financiară”cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generaţiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Serial. „ANCHETA FAMILIEI”.

SÂMBĂTĂ, 23 MAI 6.05 Identitate Basarabia. 6.35 Povestea generaţiilor. 6.55 Videoteca copiilor. 7.05 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”.

7.30 Desene animate. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Cursa Olimpică Anuală 2015. Transmisiune în direct.

12.00 Știinţă și inovare. 12.30 Stil nou. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Casa mea. 14.05 Ora stelelor. 15.05 Documentar. „Philippe Petain”. 16.00 Film de scurt metraj. „FENTA”. 16.35 Documentar. „Made in Germany”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecţie.

22.00 Eurovision Song Contest 2015. Finala. Transmisiune de la Viena (Austria). 1.35 Serial. „CRIMINI”. 3.10 Fii tânăr!

DUMINICĂ, 24 MAI 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „Philippe Petain”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Film de scurt metraj.„CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 ARTelier. 15.30 Profil de savant. 15.50, 3.00 Documentar. „Epoca de aur a muzicii de film”. 16.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.45, 4.30 Ora stelelor. 21.25 Din folclorul internaţional. 22.25 Portrete în timp. 22.55 Serial.„CRIMINI”(Italia).

0.35 Erudit-cafe. 1.20 Serial.„PLUTONIERUL ROCCA”. 5.30 Casa mea.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

MARŢI, 19 MAI

MIERCURI, 20 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5016 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.196, 197 17:10 Serial: Las Bravo, ep.91 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.97, 98 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.104 23:15 Serial: Terra nostra, ep.145 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 21 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5017 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.198, 199 17:10 Serial: Las Bravo, ep.92 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.99, 100 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.105 23:15 Serial: Terra nostra, ep.146 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 22 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5018 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.200, 201 17:10 Serial: Las Bravo, ep.93 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.101, 102 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.106 23:15 Serial: Terra nostra, ep.147 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 23 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Chelsea Settles, ep.13 (sfârșitul serialului) 15:15 Serial: Înger sălbatic, ep.202, 203 17:15 Serial: Las Bravo, ep.94 18:15 Serial: Suflet călător, ep.9, 10 20:15 Serial: Fugara, ep.103, 104 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.107 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 304, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 24 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep 201, 202, an 2 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.204, 205 17:15 Serial: Las Bravo, ep.95 18:15 Serial: Suflet călător, ep.11, 12 20:15 Serial: Fugara, ep.105, 106 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.108 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep.305, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de poveștiri (r) 05:45 Rețeta de acasă (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 18 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile PROTV 23:05 Serial: Lie to me Psihologia minciunii, ep.6, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 19 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.7, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 20 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.21 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.8, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.6, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 21 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.7, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 22 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruț 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul Pro 22:30 Filmul Pro 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 23 MAI 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus, ep.9 14:45 Filmul PRO (r) 16:30 Filmul PRO (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Fură și fugi 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 Film: Fură și fugi (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 24 MAI 07:00 Știrile PROTV Ce se intampla, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Nebunia zeilor II 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Urasc ziua indragostitilor 16:15 Film: Nuntă în familia noastră 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Selfie 23:15 Film: Stealth - Pericol invizibil 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Film: Stealth - Pericol invizibil (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 18 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40„Жить здорово!”10:40„Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Наталья Богунова. Расколотая душа” 13:25 „Молодые миллионеры” 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Жди меня”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15„Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:05„Primele știri”(rus) 00:15„Познер”01:10 Ночные новости 01:25„Страна 03”. Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 19 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:45„Время”22:20„Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 „Структура момента”01:30„Страна 03”. Многосерийный фильм 03:10 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 20 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:45„Время”22:20„Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 „Политика” 01:30 „Страна 03”. Многосерийный фильм 03:10 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 21 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. „Большая игра: Пэкер против Мердока”. Часть 1-я 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10„На ночь глядя” 00:55 Ночные новости 01:10„Страна 03”. Многосерийный фильм 02:50 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 22 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское”16:55„Человек и закон”с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант”01:20 Николас Кейдж в триллере„Поцелуй смерти” 02:55 „Мужское / Женское” 03:45 „Prima Oră” (R)

СУББОТА, 23 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „Александр Градский. Обернитесь!”

06:55 Комедия „Внимание, черепаха!” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Премьера. „Янтарная комната”. Фильм 1-й 11:25„Смак”12:00„Primele știri”(rom) 12:10 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Барахолка” 13:55 Фильм„Курьер”15:00„Primele știri”(rom) 15:10 Фильм„Курьер”. Продолжение 15:35 Комедия Эльдара Рязанова„Невероятные приключения итальянцев в России” 17:10 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Танцуй!”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 Фильм Марка Захарова „Формула любви” 23:25 Комедия „Мисс Март” 01:00 Вячеслав Тихонов в фильме „Мичман Панин” 02:30 Комедия „Школа выживания выпускников” 03:55 Василий Меркурьев, Лидия Юдина в музыкальной комедии„На подмостках сцены”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 24 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „Дина Гарипова. Наш голос на Евровидении” 07:00 Евгений Киндинов в фильме „По собственному желанию” 08:15 „Армейский магазин” 08:45 Teleshopping 09:00„Здоровье”10:00 Новости 10:10 Премьера. „Янтарная комната”. Фильм 2-й 11:05 „Элина Быстрицкая. Звезда эпохи” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 К юбилею Михаила Шолохова. Петр Глебов, Элина Быстрицкая, Зинаида Кириенко, Людмила Хитяева в фильме Сергея Герасимова „Тихий Дон” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Фильм „Тихий Дон” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Фильм „Тихий Дон” 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точьв-точь”. Продолжение 01:10 К юбилею Иосифа Бродского. Премьера. „Бродский не поэт” 02:40 К юбилею Иосифа Бродского. „Ниоткуда с любовью” 03:25 Киану Ривз в фильме „День, когда Земля остановилась”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 18 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Знакомство с Факерами 2. Комедия. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Знакомство с Факерами 2. Комедия. США 2010 02:15 Știri.

02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 19 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Столкновение с бездной. Фантастика. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Столкновение с бездной. Фантастика. США 1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții.

05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 20 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Охота за «Красным Октябрем». Боевик. США 1990 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Охота за «Красным Октябрем». Боевик. США 1990 02:20 Știri. 02:50 Дело Астахова. 03:35 Știrile dimineții. 05:20 Știri.

05:50 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 21 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Гражданский иск. Драма. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Гражданский иск. Драма. США 1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 22 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Послезавтра. Фантастические приключения. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Дело Астахова 02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 23 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунгфу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 «Autostrada». 11:00 Послезавтра. Фантастические приключения. США 2004 13:15 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 14:50 Менталист. Детектив. США 2008 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 20:00 Новости. 20:40 Хортон. Мульт. США 2008 22:00 Обвиняемые.Драма. США 1988 23:00 Știri. 23:30 Обвиняемые.Драма. США 1988 (продолжение) 0:20 Știri. 0:50 «Autostrada». 1:50 Știri. 2:20 Обвиняемые.Драма. США 1988 4:10 Știri. 4:40 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 24 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 11:00 Хортон. Мульт. США 2008 12:40 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Гнев Титанов. Фэнтези. США 2012 22:15 Черный дождь. Боевик. США 1989 23:00 Știri. 23:30 Черный дождь. Боевик. США 1989 (продолжение) 0:55 Știri. 1:25 Дело Астахова. 3:00 Черный дождь. Боевик. США 1989 4:55 Дело Астахова.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 395 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur= 15 MAI 2015

Leo BUTNARU

SĂ CIVILIZEZI SAU SĂ DE-CIVILIZEZI? (Pagini de jurnal)

28.X.1995 Ieri trebuia să plecăm cu Ioan Mânăscurtă la festivalul „George Bacovia”, Bacău.

Ioan abia sosește, cu greu mare, de la București, trecând printr-o vamă de durată (a adus ceva cărţi, am înţeles). Îl rugasem să-i transmită dactilograma dialogului lui Mircea Martin, căruia îi scrisesem că deja convorbirea noastră fusese solicitată de revista „Sud-Est”. Mânăscurtă: „L-am rugat pe Anatol Ciocanu, care s-a prezentat la editura «Albatros» la dl Martin. A stat și s-a plictisit vreo două ore, până domnul critic a citit dactilograma cu lupa”. Mai zice că dl Martin mi-a mai expediat cu autograf un volum al lui Matei Călinescu. (Încă nu l-am văzut.

Abia luni. Azi e sâmbătă.)

Rămânând în zona dialogurilor, azi fac și corectura convorbirii pe care mi-a solicitat-o, în scris, dl Nicolae Busuioc, directorul bibliotecii „Gh. Asachi” din Iași, pentru volumul „Oglinzile cetăţii”, ajuns la a patra sa apariţie.

Din lecturile încheiate recent: A. Frosard, „Nu vă temeţi” (convorbiri cu Ioan Paul al II-lea) – acum un timp, o recenzie-eseu a lui Adrian Popescu în „RL”, referitoare la personalitatea Papei și la calităţile cărţii în cauză.

Retro. Pe 6-8 octombrie, La Sighetu Marmaţiei, Festivalul Internaţional de Poezie (împreună cu Suceveanu și Spinei). Prezenţi: Ulici, Flora, Blandiana, Rusan, Zubașcu, Petean, Bocșa, Vulturescu, Dorin Popa, Pârja, alţii.

Ajungem din nou la Desești, unde de data aceasta nu ne mai zice la vioară domnul Pop-Taină, fost secretar de partid, dar om bun care, în 1993, când i-am pus o bancnotă sovietică sub strunele arcușului, a împăturit-o, rupându-i capul lui Lenin. Semnificativ

pentru un fost comunist! Nu demult însă, dl Pop-Taină a trecut printr-o nenorocire: și-a tăiat degetele de la mâna dreaptă, cea a strunelor…

Fenomenala și fermecătoarea metamorfoză a codrilor carpatini! – pe 6, când mergeam spre Sighet, mai erau verzi otova, pe 8 însă aveau deja o coloratură-policromie intensă de toamnă.

Da, bietul Ilie Zegrea venea și el spre Sighet cu o mașină a Televiziunii Române, care fusese la Cernăuţi. Pe lângă Suceava, evitându-se coliziunea cu o căruţă, ceilalţi pasageri au rămas nevătămaţi, pe când Ilie, căzând nefericit între banchete, și-a fracturat braţul drept, în trei locuri, mai sus de cot.

Ah! Ghinion de adâncă tristeţe. Prezent și Vasile Tărâţeanu.

După zigzagul necronologic al lecturilor din Paul Goma, „Culorile curcubeului”, „Arta refugii”, „Din calidor”, curiozitatea mea a dat și de „Gherla”. O citesc dintr-un interes de informaţie, fără a-i detesta virtuţile artistice.

Pur și simplu, e un roman-eseu bine scris.

Intenţia de a face o carte de confesiuni cu Breban cade de la sine. La Neptun, în timp ce noi discutam în sala de ședinţe de la „Bazinclub”, maestrul se instala amabil în faţa microfonului lui Ovidiu Pecican. Nu regret, nu invidiez. Acolo, Breban mi-a oferit cu autograf „Confesiunile violente”. L-am reîntâlnit apoi la Chișinău, venit la Festivalul de poezie tânără (cam 26-27 septembrie). Era cu Doina Uricariu. Alte prezenţe: Gh. Crăciun, cu care am realizat un dialog, Vasile Gogea, Radu G. Ţeposu, N. Danilov, Iustin Panţa etc.

O replică memorabilă a lui Iustin: la Muzeul de Istorie, pentru a-i da, vede-se, antren recitalului de poezie, „patroana”-cartuș Bălteanu îndeamnă nitam-nisam participanţii să facă „fiecare ce vrea” și cât mai deocheat, ca să fie interesant și pace! Panţa: „E bine să civilizezi sau să de-civilizezi?”.

Generaţia 80 se mai ţine de glume și, uneori, nu e deloc rău. Astfel, la Sighet, Ioan

Flora pune demonstrativ pe masă un plic mare, peticit scump cu timbre poștale din străinătăţuri. „Ce ai în el?” se interesează Laurenţiu Ulici. „O carte tradusă în Suedia”.

Curios, Ulici extrage din plicul barosan o… bucată dreptunghiulară de scândură lăcuită, din care, de obicei, se face mobila! (S-o fi adus Flora tocmai de la București?!) La un moment dat, cât pe ce să cadă în capcană și Ana Blandiana. Eu însă îi feresc ușor mâna întinsă după foarte greul plic pe care i-l oferea Flora. Aflând despre ce este vorba, Ana zice: „Vai ce drăguţi, mă ferești de șăgălnicii din astea…”. Pur și simplu, ar fi putut să și-o scape peste picioare, mă gândisem.

Vlad Ciubucciu îmi solicită două poze: una de pe când eram cam la 20 de ani, alta – curentă. Vrea să editeze un volum cu tablete genealogice despre câteva zeci de persoane/ personalităţi care i s-au părut mai indicate pentru interesul cuiva (și, posibil, al… istoriei!). Vine la US să ia pozele și îmi prezintă pe o filă arborele meu genealogic, pornind de la un străbun Ștefan, născut la 1770, urmează Toader – 1815 (deja de trei ani eram sub călcâiul rus), Constantin – 1850, Toader – 1870, Ipatie – 1890 (bunicul), Toader (tata) – 1920 și – ego… Mă rog, venim și noi de undeva… Și astăzi, ca de obicei sâmbăta, rușii au dat la TV emisiuni cu amintiri din alte vremuri, socialiste. Și tot ca de obicei, în aceste retrouri apar scriitori sau actori, care își amintesc întâmplări fantastice (!) (azi era vorba despre scenaristul sau regizorul Gabrilovici), pe care le-au trăit prin Georgia sau Moldova, printre oameni generoși, la multe rânduri de pahare și toasturi baroce. Mai deloc nuși amintesc de Ţările Baltice, unde băștinașii sunt mai circumspecţi faţă de oaspeţi și mai coercitivi faţă de ospeţie. Și, culmea! – nu-și prea amintesc de cele bune și frumoase care li s-au întâmplat prin Rusia lor „natală și dragă”… Stranii aceste retro-uri…

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Edificiu cu funcţii sociale, actualmente sediul Mitropoliei Moldovei Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 119. Iniţial, a fost spitalul de boli oftalmice a Iuliei Kwiatkowsky. În 1912, acoperișul a luat foc.

După incendiu, clădirea a fost înălţată cu un etaj. În 1940 era Căminul Universităţii de Agronomie.

Din 1989 a devenit sediul Mitropoliei Moldovei.

Este o clădire cu etaj construit deasupra parterului, cu planul în formă de careu, cu aripile laterale orientate în adâncul parcelei, și faţada

15-22 mai BERBEC Bani este cuvântul de ordine în această săptămână. Te vei vedea cu niște rude, ceea ce îţi va face plăcere. Nu lua decizii superficiale în cazul în care vrei să faci o schimbare. Impresia despre partenerul de viaţă îţi poate fi schimbată, lucru ce contribuie pozitiv la dezvoltarea ta.

TAUR Nu uita că nimeni nu este perfect, inclusiv tu și de aceea ar trebui să fii mai flexibil(ă) cu cei din anturajul tău. Nimic și nimeni nu te va face să te răzgândești. Dacă sunteţi darnici, destinul vă va răsplăti cum se cuvine pentru onestitatea, integritatea și eforturile depuse.

GEMENI Ferește-te să te cerţi cu membrii mai în vârstă ai familiei, pentru că știi că e inutil și că nu faci decât să te simţi și mai rău după aceea. Atmosfera de lucru este deteriorată de anumite rivalităţi și invidii. Dacă nu ai trecut prin antrenamente prealabile nu te apuca brusc să faci un sport.

RAC Relaţiile pe care le începi au mari șanse să se dezvolte în direcţia dorită. Nu ţine aproape de acele persoane care îţi judecă fiecare mișcare, ci de prieteni. Veţi beneficia de ajutorul unei persoane mai în vârstă într-o problemă cu care vă confruntaţi de mai mult timp.

LEU Pentru a nu mai pierde timp încercând să realizezi imposibilul ar trebui să forţezi aflarea adevărului. Trebuie doar să știi săţi pui în valoare calităţile și să dai dovadă de tact și un job de vis poate fi al tău. Pot apărea probleme cu picioarele și stomacul.

FECIOARĂ Trebuie să faci în așa fel încât problemele tale să fie o prioritate chiar dacă unele persoane depind de tine. Deși vei avea parte de schimbări în viaţa personală și profesională, acest lucru este benefic pentru tine.

Chiar dacă nu ai înţeles tot conţinutul a ceea ce ţi s-a spus, îl vei descoperi pe parcurs.

BALANŢĂ Dintr-o altă perspectivă, ai toate atuurile pentru a cuceri persoana care ţi-a stârnit interesul. Trebuie să muncești din greu pentru a reuși. Odihnește-te pentru a face faţă problemelor de la serviciu și de la școală. Nu trebuie să uiţi că puterea îţi e dată de tăria spiritului.

SCORPION Nu tot ce este frumos este și util. Menţineţi cumpătarea și nu cădea în cealaltă extremă! Trebuie să profiţi pentru a-ţi reîncărca bateriile. Ai dreptul să lenevești și să uiţi de existenţa timpului. Nu trece cu vederea simptome îngrijorătoare și consideră că medicul îţi este prieten.

SĂGETĂTOR Împreună cu partenerul tău veţi concepe proiecte pentru amândoi care vă vor lega mai mult decât înainte. Este nevoie să fii atent(ă) nu numai la ce spui, ci și la modul în care o faci. Ţinând cont de situaţia astrală nu trebuie să te mire nimic. Sunt favorizate investiţiile pe termen lung, o alternativă de a utiliza banii.

CAPRICORN

principală construită pe linia roșie a străzii.

Faţada principală are o compoziţie simetrică, alcătuită din 13 axe compoziţionale, dintre care 12 sunt de goluri de ferestre și unul de ușă, amplasat central, în axa de simetrie. Paramentul faţadei principale este în zidărie aparentă din piatră făţuită, cu detaliile cioplite. Detaliile arhitectonice ale faţadei principale sunt din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe clasice.

Intrarea printr-un gol în plin cintru este soluţionată

într-un rezalit, dominat de balconul etajului și un atic arc, element al parapetului clădirii.

Ferestrele au ancadramente din chenare simple, sprijinite pe plita de pervaz unică pentru toată clădirea, dominate de cornișe de forme diferite – în rezalitele laterale triunghiulare, în partea centrală – rectilinii cu console. Sub ferestre – nișe rectangulare.

Partea superioară a rezalitelor este terminată printr-un parapet plin din panouri.

Sursa: monument.sit.md

Evită să fii perceput(ă) ca extremist(ă), însă nu trebuie să renunţi la punctul tău de vedere. Incertitudinile nu trebuie să le lași să te ţină în loc. Vei întâlni o persoană de mult visată. Acest week-end poate influenţa decisiv viaţa de familie.

VĂRSĂTOR Cei din jur nu-ţi vor fi de mare folos în decizia ce trebuie să o iei. Vorbește-le la toţi despre decizia luată și nu lăsa loc de intervenţii în a te face să te răzgândești. Rezolvarea nemulţumirilor în plan profesional se lasă așteptată. Nu considera o despărţire de cineva pe care l-ai iubit ca pe un sfârșit.

PEŞTI Este posibilă o călătorie în interes de serviciu. Îţi va fi mai ușor dacă îţi vei deschide sufletul. Ajutorul vă va fi solicitat de către un prieten într-o chestiune. Acordă-ţi timp să te gândești la ce vrei cu adevărat, atât acum cât și în viitor. În ceea ce privește problemele legate de carieră te poţi folosi de intuiţie.