Ziarul Flux, Ed. 16 (989)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 8 mai 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 8.05.2015

= Sf. Apostol și Evanghelist Marcu

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice.

Esop

1 EURO.............................. 20.4412 1 Dolar american ............. 18.0185 1 Leu românesc ................. 4.5970 1 Rublă rusească ............... 0.3562 Timpul probabil: 8.05.2015

9.05.2015

Noros, 9 22 0C

Noros, 9 22 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Un infractor periculos din Republica Moldova, extrădat în România

3

PAGINA

POLITIC

Prima „victimă” după publicarea raportului Kroll. Arest la domiciliu pentru Ilan Shor

5

PAGINA

GEOPOLITIC

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasă Vasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU (2)

6

PAGINA

EXTERNE

GPF

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 16 (989)

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Audieri în Parlament. Raportul Kroll nu conţine nimic nou, banii s-au furat cu sacul, iar miliardul este un mit Ieri, în Parlament au avut loc audieri pe marginea situaţiei din domeniul bancar. Propunerea a venit din partea deputaţilor PCRM, fiind susţinută unanim și de celelalte fracţiuni. Au fost chemaţi la raport mai mulţi demnitari, între care premierul Chiril Gaburici, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, șeful CNA, Viorel Chetraru, directorul SIS, Mihai Balan, și procurorul general Corneliu Gurin.

Prim-ministrul Gaburici le-a spus deputaţilor că atunci când a venit el în funcţie, banii nu mai erau. Acesta a mai menţionat, în contextul discuţiilor despre eventualele demiteri ale unor demnitari, că a fost iniţiată o anchetă internă la nivelul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, sperând să obţină răspunsuri concrete în timp de câteva săptămâni. Banii au fost furaţi în decursul câtorva ani și avem nevoie de timp pentru a clarifica situaţia, a mai explicat premierul.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a ţinut să menţioneze că valoarea pierderilor din sistemul bancar este mare, dar că se exagerează atunci când se vehiculează tot felul de cifre.

Suma totală a posibilelor pierderi este de 13,3 miliarde de lei, a precizat acesta, dar este vorba despre suma brută, care nu conţine posibilele recuperări reflectate în bilanţul băncilor. Dacă scădem posibilele recuperări, suma se reduce la 9 miliarde de lei sau 450 de milioane de euro, și nu un miliard de euro, așa cum se speculează. În opinia lui Drăguţanu, posibilitatea întoarcerii banilor este foarte mare, menţionând că după a doua

Există „bănuiala rezonabilă” că diploma lui Gaburici este falsă

Război politic în familie. Jean-Marie Le Pen „suspendat” din partidul pe care l-a creat

XXX

(citiţi pag. 2)

fază a investigaţiilor s-ar putea da de urma acestora. Șeful de la CNA, Viorel Chetraru, a declarat în faţa deputaţilor că raportul Kroll nu conţine nimic nou și că instituţia pe care o conduce știa mai multe chiar decât a relevat investigaţia. Acesta a mai afirmat că la momentul preluării controlului la cele trei bănci de către grupul omului de afaceri Ilan Shor, instituţiile bancare aveau, în total, credite neperformante în valoare de peste 6 miliarde

Lucinschi neagă că ar fi implicat în schemele financiare frauduloase

de lei. „Nu știu ce era în capul acestui cetățean Shor”, a spus Chetraru.

Potrivit șefului CNA, banii trebuie căutaţi în ţară, în Aeroport, de exemplu, accentuând că aceste bunuri trebuie recuperate.

Banii din Banca de Economii s-au furat cu sacul, a declarat și procurorul general Corneliu Gurin, care și-a făcut mea culpa, afirmând că Procuratura putea face mai mult în situaţia dată.

XXX

FLUX

(citiţi pag. 3)

FLUX

2

Actual 8 MAI 2015

Există „bănuiala rezonabilă” că diploma lui Gaburici este falsă Mister și surprize în cazul studiilor premierului Gaburici. Potrivit răspunsului oferit de Procuratura Generală la o solicitare a deputatului liberal Valeriu Muntean, „rezultă bănuiala rezonabilă că în diploma de 11 clase a Gimnaziului nr. 8 „Ștefan cel Mare” din Chișinău, eliberată pe numele lui Chiril Gaburici, sunt introduse date false”.

Amintim că Inspectoratul General al Poliţiei a iniţiat, săptămâna trecută, un dosar penal în cazul diplomelor de studii ale prim-ministrului Chiril Gaburici, cazul fiind examinat din perspectiva unei infracţiuni cu privire la confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false.

Asupra unor neconcordanţe din CV-ul premierului a atenţionat acum aproximativ două luni Ziarul de Gardă, care a descoperit că premierul nu deţine o diplomă de bacalaureat și, prin urmare, nu este clar în baza

cărui act de studiu a fost înmatriculat acesta la Academia de Studii Economice. (De unde a fost exmatriculat ulterior.)

După o lungă perioadă de rememorare, Chiril Gaburici a declarat, în cadrul unei emisiuni la ProTV, că a fost înmatriculat la facultate în baza actelor eliberate de școala din Logănești, Hâncești. Dar, potrivit CV-ului, el ar fi absolvit aici doar 9 clase, iar după asta actualul premier a mers

Moldova atârnă de un fir de aţă. Final dezagreabil pentru „povestea de succes” Opţiunea europeană în Republica Moldova a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani și de vină nu este doar propaganda rusească. Acum Moldova atârnă pe un fir de aţă, pentru că romantismul s-a terminat. Și asta din cauza că oficialii UE închideau până acum ochii la multe, atât timp cât Republica Moldova păstra cursul european, se spune într-un articol despre RM, publicat pe portalul politico.eu, citat de jurnal.md. „Când Angela Merkel a vizitat Chișinăul în 2012, Moldova a fost salutată ca „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, o iniţiativă menită să încurajeze reforma și să extindă legăturile comerciale cu șase ţări ex-sovietice. În afară de Georgia însă, ţările Parteneriatului Estic nu erau interesate de reforme. Ucraina era furată de Victor Ianukovici, Azerbaidjanul lui Ilham Aliev era prea bogat în petrol ca să îi pese, Armenia se afla în strânsoarea Moscovei, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, continua să fie numit „ultimul dictator din Europa”. Având în vedere aceste aspecte geopolitice, a fost relativ ușor pentru Bruxelles să susţină mica și săraca ţară Moldova”, se spune în articol.

Curând însă a devenit tot mai clar faptul că elita coruptă din Republica Moldova exploatează sprijinul UE, scrie politico.eu. Fondurile oferite pe tavă au creat un soi de imunitate pentru politicienii de la Chișinău, Guvernul a demonstrat că nici nu intenţionează să promoveze un mediu de afaceri prietenos, iar acapararea afacerilor profitabile a devenit ceva la ordinea zilei. „Problema corupţiei crescânde a RM a erupt recent într-un masiv scandal bancar. Un miliard de dolari din trei bănci a dispărut peste noapte. Rămâne neclar ce s-a întâmplat cu milioanele dispărute, dar tranzacţiile au avut loc cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014. (...) Atât timp cât Republica Moldova a păstrat cursul proeuropean, Bruxelles a închis ochii la multe dintre fărădelegile de la Chișinău. Acum însă romantismul s-a terminat. În rezultat, imaginea publică a UE a fost grav pătată, iar moldovenii asociază tot mai mult UE și corupţia”, se mai spune în articol.

FLUX, după jurnal.md

la studii la Chișinău, la Colegiul de Microelectronică, de unde a fost exmatriculat deoarece nu a susţinut câteva examene de bacalaureat.

După ce s-a aflat că premierul are o diplomă de 11 clase pe care a eliberat-o Gimnaziul ”Ștefan cel Mare”, devenit între timp liceu, o echipă PRO TV s-a deplasat la faţa locului ca să afle de la profesori dacă își amintesc de un așa elev.

Una dintre profesoare, care predă

la liceu din 1984, a declarat pentru postul de televiziune că Chiril Gaburici nu a făcut studii la ei și că cel mai probabil este vorba de un document fals: „Nu, nu a învăţat. Așa elev nu a existat”.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a declarat miercuri, 6 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, că ar putea urma sancţionarea persoanelor implicate, în cazul în care Procuratura Generală va veni cu dovezi concrete de falsificare a actelor de studii ale premierului Gaburici. „Din ce am văzut eu, din scrisoarea Procuraturii se spunea că există bănuială că actul de 11 clase ar fi falsificat. Înțeleg că acum trebuie să așteptăm un răspuns oficial de la Procuratura Generală, după care, dacă se va constata că o instituție de învățământ subordonată Ministerului Educației este implicată în emiterea unui act fals, atunci evident că vor urma consecințe.

Astfel, dacă acest fals a existat, în primul rând, instituția sau persoanele care au fost implicate trebuie să fie sancționate conform Codului Penal, iar dacă acești oameni mai activează în sistemul educațional, atunci riscă să fie demiși”, a subli-

niat Maia Sandu, citată de UNIMEDIA. Fără îndoială însă, persoanele care au comis falsul nu s-au gândit la vremea respectivă că Gaburici va avea pretenţia să ajungă prim-ministru. În plin scandal al diplomelor, serviciul de presă al Guvernului încearcă să-i mai lustruiască imaginea șefului. Într-un comunicat emis miercuri, acesta ne dă asigurări că prim-ministrul Chiril Gaburici, care s-a întâlnit, la Kiev, cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk, are tot suportul Ucrainei în realizarea agendei europene.

Mai mult decât atât, aceiași specialiști în comunicare ne informează că Mihail Saakașvili, consilierul președintelui Ucrainei, ar fi afirmat că Chiril Gaburici „este o speranță, nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune” și că „prim-ministrul moldovean are suficient potenţial de a face schimbări reale în Republica Moldova”.

La asta nu putem să constatăm decât că la zile grele a ajuns atât Republica Moldova, cât și „întreaga regiune”.

FLUX

Un infractor periculos din Republica Moldova, extrădat în România Unul dintre cei mai periculoși infractori din Republica Moldova a fost extrădat marţi, 5 mai, în România, pentru omor deosebit de grav, informează presa din ţara vecină. Iurie Procopenco ar fi asasinat, în 2011, un om de afaceri din Bacău, la comanda nepotului acestuia. Acesta îi datora victimei aproape un milion de euro și, pentru că nu voia să mai restituie suma, a tocmit niște racheţi, potrivit StirileProTV.ro „Pe numele persoanei în cauză, Tribunalul Bacău a emis, în anul 2013, un mandat de arestare preventivă, pentru comiterea infracţiunilor de omor deosebit de grav, tentativă la tâlhărie și violare de domiciliu, acesta fiind dat în urmărire internaţională prin Interpol, în octombrie 2014”, potrivit unui comunicat emis de Poliţia Română, citat de adevărul.ro.

După patru ani de la comiterea crimei, cetăţeanul moldovean Iurie Procopenco, unul dintre inculpaţii trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, a fost extrădat din Belarus și a ajuns în România pentru a fi audiat în faţa instanţei.

Ancheta acestei crime, care a avut loc într-o vilă de la marginea Bacăului în urmă cu patru ani, a costat statul român peste un milion de euro și a durat doi ani.

Procurorii din Bacău i-au identificat relativ repede pe cei vinovaţi de asasinatul la comandă, căruia i-a căzut victimă Valeriu Damian. Anchetatorii susţin că nepotul acestuia i-ar fi păcălit pe cei șase racheţi moldoveni că Valeriu Damian ar fi avut cel puţin 300 de mii de euro cash în vilă, el făcând la vremea respectivă afaceri cu petrol și având un lanţ de benzinării. Însă potrivit procurorilor, informaţia nu era adevărată. Singurul scop al lui Mihăiţă Mincioaga ar fi fost,

de fapt, asasinarea unchiului, pentru a nu mai fi nevoit să-i restituie împrumutul. El a negat însă acuzaţiile care i s-au adus.

Mai grea a fost localizarea celor șase racheţi care s-au răspândit pe tot teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Doi dintre ei fuseseră arestaţi în Ucraina, dar în urma războiului nu se mai știe nimic de soarta lor, un altul se afla în libertate pe teritoriul Republicii Moldova și despre alţi doi nu se știe, iarași, nimic, mai precizează StirileProTV.ro.

Iurie Procopenco, Ramazan Murtazaliev – fost luptător profesionist, Sergiu Cebotari, Petru Calamanov, Alexei Vâjâilă și Andrei Trofim sunt acuzaţi de omor deosebit de grav și tentativă de tâlhărie, după ce l-au torturat pe Damian, căruia i-au legat mâinile și picioarele cu bandă adezivă și l-au asfixiat în încercarea de a-l determina să spună unde ţine banii, notează Mediafax.

Procopenco a fost dus în faţa judecătorului din Bacău pentru identificare și confirmarea mandatului internaţional de arestare. Atât el, cât și nepotul omului de afaceri și ceilalţi doi complici români riscă închisoare pe viaţă. Unii sunt acuzaţi de omor deosebit de grav, ceilalţi de instigare la comiterea crimei.

FLUX

Scandalos 8 MAI 2015

3

FLUX

Lucinschi neagă că ar fi implicat în schemele financiare frauduloase Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a publicat luni, 4 mai, pe blogul său, raportul companiei Kroll, care a investigat tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, chiar dacă anterior invocase „chestiuni tehnice” legate de confidenţialitatea documentului. Candu a afirmat că și-a „asumat responsabilitatea” pentru că este de un interes „deosebit de mare pentru societate” și pentru ca „cei care stau în spatele fraudei” să fie trași la răspundere. Ne dăm seama despre ce „interes” vorbește spicherul, dacă ţinem cont de faptul că în ajun, la Chișinău au avut loc ample acţiuni de protest, în cadrul cărora a fost cerută demiterea celor care au admis „furtul secolului”, condamnarea celor vinovaţi și recuperarea banilor. În preambulul documentului se menţionează că acesta a fost efectuat în baza datelor și analizelor Băncii Naţionale, ceea ce indică asupra faptului că aceasta era la curent cu evoluţiile din cele trei bănci, însă nu a întreprins nimic pentru a preveni dezastrul.

De altfel, analistul economic Victor Ciobanu a menţionat că în raport nu se spune nimic despre rolul instituţiilor statului în acest caz, creându-se impresia că BNM a formulat din start „temele” de investigaţie pentru companie. În raportul companiei Kroll cu privire la jaful din sistemul bancar al Republicii Moldova apar mai multe nume, inclusiv ale unor actuali și foști demnitari, care ar fi fost implicaţi în diverse tranzacţii la cele trei bănci care au constituit obiectul anchetei. Printre numele pomenite în document este și cel al fostului președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, fiind vorba de mai multe împrumuturi, unul de aproape 5 milioane de lei contractat chiar de la omul de afaceri Ilan Shor.

Solicitat de Europa Liberă, ex-președintele a negat că ar fi implicat în schemele financiare frauduloase, recunoscând totuși că este acţionar la Unibank. Lucinschi a explicat și cum a ajuns să fie acţionar la instituţia bancară: „În 2012, el (Ilan Shor - n.n.) se apropie de mine și îmi spune: „Se vinde Unibank și este posibilitate de a procura niște acţiuni și peste un an de zile ele se vor consolida, dumneavoastră le vindeţi și veţi avea un ban”. În situaţia noastră, zic: „E normal”. Cu atât mai mult că eu știu că în sistemul bancar avem o legislaţie foarte bună,

care controlează orice, nici nu mi-am pus întrebarea aceasta. „Bine, dar nu am așa bani”. – „Noi avem prieteni care vă fac un împrumut”. Împrumuturile de la „prieteni” s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, potrivit datelor companiei americane. Banii au fost împrumutaţi de la „două-trei companii internaţionale”, însă pe patronii acestora Lucinschi afirmă că nu îi cunoaște.

Fiind întrebat despre relaţia cu Ilan Shor, fostul șef al statului a explicat că îl cunoaște pe acesta „prin tatăl său”, cu care a fost „în relaţii bune, prietenești, coopera foarte mult cu regretata doamna Antonina în diferite acţiuni”.

Lucinschi a mai spus că după moartea subită a tatălui acestuia, a avut relaţii bune cu Ilan, dar „niciodată nu am avut cu el business, afaceri, eram pentru el ca un tată, îi dădeam un sfat când trebuia”.

Petru Lucinschi confirmă însă că a împrumutat 4,8 milioane de lei moldovenești direct de la Ilan Shor, după cum se arată în raportul Kroll.

„Da. Când a fost următoarea emisie, a spus: „Eu pot să-ţi împrumut”. – „Poftim”. Am numit un om de încredere care se mai ducea la adunările acestea, nu am fost în general la nicio adunare, îmi spunea: „Totul e bine. A fost auditul. Totul e normal. Banca Naţională nu are nicio observaţie, nimic”, a explicat el.

Referindu-se la necesitatea returnării banilor, Lucinschi a precizat că datoria sa de 1,5 milioane de euro menţionată în raport nu are nicio legătură cu prejudiciul adus băncilor, pentru că banii au fost împrumutaţi „de la o companie particulară și acestea sunt chestiile mele cu compania aceasta”. „Eu nu am niciun fel de datorii”, a ţinut să sublinieze fostul președinte, accentuând că banii „sunt de la niște firme particulare, sunt împrumutaţi de către mine, persoană fizică. Eu cu Banca Socială, cu alte bănci din Moldova nu am

avut niciun fel de afaceri și nici nu am, nu am luat niciun credit ca să-l pun pe urmă în acţiuni”.

Petru Lucinschi a declarat că așteaptă să fie vândute acţiunile sale, „fiindcă în rezultat nu am avut niciun bănuţ, nici dividende, nu am avut niciun credit, nu am luat niciun credit de la această bancă ca să-l întorc, absolut nimic, aștept să le vând și să scap de chestia aceasta”.

Lucinschi nu exclude că în dosar ar putea să apară și alte nume de politicieni, iar Ilan Shor ar putea veni cu noi dezvăluiri, fiindcă este cel mai informat în privinţa afacerilor derulate la cele trei bănci: „…din raportul acesta într-adevăr se creează impresia că comanda s-a dat numai pe firmele lui Ilan Shor. Dar cum putea băiatul acesta în timp atât de scurt să acapareze totul?

Nu știu. Probabil, el e cel mai informat în afacerea aceasta”.

FLUX

Prima „victimă” după publicarea raportului Kroll. Arest la domiciliu pentru Ilan Shor Chiar dacă procurorul anticorupţie Eduard Harujen afirma săptămâna trecută că raportul companiei americane Kroll nu are putere de probă penală, fiind doar o sursă de informare și că nu se știe în ce măsură informaţiile care se conţin în document ar putea fi necesare desfășurării anchetei, iată că anume după publicarea acestuia, omul de afaceri Ilan Shor a fost reţinut de către ofiţerii CNA. Deși admitem că ar putea fi vorba de o simplă coincidenţă, trebuie să constatăm că numele lui Shor este pomenit cel mai des în raport, acesta fiind considerat executantul principal al schemelor frauduloase prin care au fost furaţi banii.

Reprezentanţii CNA au ţinut să precizeze însă că reţinerea nu are nicio legătură cu publicarea raportului Kroll. „Acuzaţiile sunt aduse în urma acţiunilor comise în dosarul Banca de Economii, Shor fiind cercetat pentru gestionarea frauduloasă a instituţiilor financiare vizate”, a declarat procurorul anticorupţie Adriana Beţișor.

Judecătoria Buiucani a decis miercuri, 6 mai, plasarea omului de afaceri în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Acesta nu are voie să părăsească casa și să discute cu alte persoane.

Shor are statut de bănuit în respectivul dosar din data de 17 martie, când, după mai multe percheziţii efectuate inclusiv la domiciliul și în biroul acestuia, averea lui a fost pusă sub sechestru.

Mai mulţi experţi economici sunt de părere însă că Ilan Shor nu a putut acţiona de unul singur, fără complicitatea unor înalţi funcţionari, iar furtul din sistemul bancar a început cu mult înainte de implicarea acestuia în respectivele afaceri.

Ilan Shor a fost sacrificat de siste-

mul politic din Moldova asemenea lui Moţoc din nuvela Alexandru Lăpușneanu, este de părere expertul economic Sveatoslav Mihalache.

El a afirmat pentru Deschide.MD că publicarea raportului Kroll a demonstrat încă o dată că jaful de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a fost posibil doar cu suportul unor funcţionari din sistemul bancar. „Doar într-o ţară unde sistemul financiar bancar este putred sunt posibile astfel de „operaţiuni””, a opinat Mihalache.

Expertul Institutului Economiei de Piaţă, Viorel Gârbu, consideră și el că problemele din sectorul bancar ar Republicii Moldova nu pot fi asociate doar cu numele lui Shor. „În

sectorul bancar din Republica Moldova din păcate există o dezordine, dezordine care s-a instalat aici de o perioadă lungă de timp, în special la Banca de Economii. Cred că în buzunarul acestei bănci a băgat mâna oricine a vrut, oricine s-a aflat la putere”, a declarat Gârbu într-un interviu pentru Europa Liberă.

Totodată, Gârbu accentuează că anume acum băncile în cauză au ajuns practic falimentare: „Această bancă a fost gestionată într-o manieră foarte proastă și s-a aflat întro situaţie proastă o perioadă lungă de timp, e ceva firesc pentru Banca de Economii să fie la limita supravieţuirii mereu. În același timp, acest lucru nu explică modul în care au evoluat lucrurile, acest lucru nu explică de ce băncile respective au ajuns la administrare specială, de ce băncile respective au ajuns la un prag sub limita acelor indicatoare minime care sunt impuse de Banca Naţională și de ce a trebuit statul să intervină să ajute băncile respective să-și continue activitatea prin măsuri extraordinare.

Cu siguranţă băncile respective au fost devalizate într-o anumită măsură și în perioada anterioară, dar acest lucru nu a provocat falimentul lor. Băncile în cauză sunt practic falimentare acum și sunt menţinute doar datorită creditului oferit de Mi-

nisterul Finanţelor. Fără acest suport nu ar fi existat, ar trebui să falimenteze”.

După publicarea raportului Kroll, Ilan Shor a declarat într-un interviu exclusiv acordat ziarului „Komsomolskaia pravda v Moldove”, citat de NOI. md, că „gaura financiară” la Banca de Economii s-a format încă până la sosirea investitorului privat, iar aceștia au fost nevoiţi să o acopere. „Noi înșine suntem interesaţi mai mult decât oricine să aflăm adevărul – cine a furat banca, începând cu anii ’90 și până în 2013”, a mai precizat acesta.

După ce a fost pus în arest la domiciliu, omul de afaceri a declarat că, în opinia sa, măsura este una abuzivă, „având în vedere faptul că am colaborat deschis cu organele de anchetă, m-am prezentat la solicitarea anchetatorilor ori de câte ori am fost citat și am dat toate declaraţiile necesare”.

Ilan Shor mai afirmă în declaraţia difuzată de serviciul său de presă că învinuirile care i se aduc sunt nefondate și că este gata să probeze acest lucru „cu declaraţii și documente”.

Omul de afaceri a reiterat că va sprijini organele de anchetă în stabilirea adevărului despre cauzele care au dus Banca de Economii la situaţia dificilă în care a preluat-o la vremea respectivă.

FLUX

FLUX

4

Social

8 MAI 2015

Klaus Iohannis şi scandalul defrişărilor abuzive Scandalul defrișărilor ilegale în care este implicată firma austriacă Schweighofer Holzindustrie i-a adus președintelui României, Klaus Iohannis, o nouă poreclă.

Bogdan Diaconu, liderul Partidului România Unită, l-a numit pe acesta: „președintele defrișărilor bine făcute”.

Diaconu l-a acuzat pe Iohannis de faptul că „a respins de la promulgare noul Cod Silvic care mai domolea tăierile de copaci, deși nu suficient”.

Președintele român a ajuns să fie criticat până și de jurnaliștii de

la postul german Deutsche Welle pentru implicarea sa în scandalul defrișărilor abuzive. Astfel, managerii din România ai firmei austriece Schweighofer Holzindustrie au fost filmaţi cu o cameră ascunsă în timp ce negociau cumpărarea de lemn tăiat ilegal. Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG de mediu cu birouri în Washington D.C. și Londra, a dat publicităţii filmări din care reiese că reprezentanţii companiei Holzindustrie Schweighofer România ar accepta cu bună știinţă și ar recompensa printr-un sistem de bonificaţie lemnul tăiat ilegal din pădurile din România.

A surprins neplăcut faptul că președintele Klaus Iohannis a părut să protejeze operațiunile îndoielnice ale companiei austriece Schwei-

ghofer Holzindustrie în domeniul exportului de lemn tăiat în România, se menţionează într-un articol publicat de Deutsche Welle.

Președintele Klaus Iohannis a fost prins pe picior greșit. Nu putem spune că ar fi existat o relație între firma austriacă și președintele României, dar este cert că acesta a avut exact același punct de vedere cu reprezentanții concernului. O excepțională investigație a Environmental Investigation Agency (EIA), o organizație de mediu cu birouri în Washington D.C. și Londra, a dovedit că managerii companiei Schweighofer Holzindustrie urmăreau cu perseverență obținerea monopolului absolut al achiziționării lemnului tăiat în România, încurajând, totodată, defrișările ilegale. Ei plăteau bonusuri pentru cantitatea de lemn tăiată peste limitele admise de lege, scrie jurnalistul DW, Horaţiu Pepine.

După cum se arată în articol, deputați și senatori de la PSD, PC și UDMR au inițiat un proiect de modificare a Codului Silvic, aducând numeroase amendamente comentate în fel și chip. Unele au fost considerate pozitive, altele mai puțin. Dar, în linii mari, proiectul introducea elemente de protejare a pădurilor virgine și de descurajare a exploatării haotice, autorizând Jandarmeria să controleze transporturile de bușteni. Un articol important în acest sens era acela care stabilea un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă

Exporturile către Europa au crescut neesenţial, iar cele către CSI s-au redus aproape în jumătate Exporturile au fost în descreștere în primul trimestru al anului în curs, potrivit datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică. Astfel, în ianuarie-martie 2015 exporturile de mărfuri au totalizat 488,2 mln. dolari americani, volum inferior celui realizat în perioada similară din anul 2014 cu 14,8%.

Exporturile destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 320,0 mln. dolari, înregistrând o creștere nesemnificativă, de doar 0,3%, comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

Exporturile de mărfuri către statele CSI s-au micșorat în schimb cu 42,4 la sută, faţă de ianuarie-martie 2014. Aceste ţări au fost

prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 21,3% (în ianuarie-martie 2014, ponderea fiind de 31,6%), ceea ce corespunde unei valori de 104,1 mln. dolari.

Importurile au totalizat, în perioada de referinţă, 975,9 mln. dolari, volum inferior celui realizat în lunile ianuarie-martie 2014 cu 19,9 la sută. Scăderea importurilor vorbește despre o reducere semnificativă a consumului în Republica Moldova.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 433,1 mln. dolari SUA (cu 21,1% mai puţin decât în ianuarie-martie 2014).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 290,0 mln. dolari (cu 24,5% mai puţin decât în perioada corespunzătoare din 2014).

Se menţine în continuare un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor, ceea ce a determinat acumularea în ianuarie-martie 2015 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 487,7 mln. dolari, cu 157,5 mln. dolari SUA (-24,4%) mai mic faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2014. Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 113,1 mln. dolari SUA (în ianuarie-martie 2014 – 230,2 mln. dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 185,9 mln. dolari SUA (în ianuarie-martie 2014 – 203,4 mln. dolari SUA).

FLUX

și dreptul de preempțiune pentru producătorii locali din industria mobilei. Era, fără îndoială, un amendament îndreptat împotriva excesului de tăieri destinate exportului, concluzionează autorul. „Compania austriacă a reacționat, cerând printr-o scrisoare autorităților române să renunțe la acest amendament care le încurca mult socotelile. Dar legea a fost votată fără modificări și textul a ajuns la promulgare. Acum urmează adevărata surpriză. Președintele a retrimis legea la Parlament cu un argument identic cu cel al austriecilor. Pe platforma ”România Curată”, Mihai Goțiu a pus față în față scrisoarea fotocopiată a austriecilor și cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis. Ele sunt absolut iden-

tice. Președintele cerea, nici mai mult, nici mai puțin, scoaterea din lege a pragului de 30% și eliminarea preemțiunii pentru fabricile de mobilă”. În opinia președintelui, legea ar fi de natură să limiteze concurența și să creeze pe piață avantaje arbitrare. Argumentul nu ţine însă, în contextul în care o singură mare firmă de export a monopolizat deja piața lemnului, stimulând defrișările fără măsură, argumentația e cel puțin naivă. Unii spun că e complice, dar nu au probe suficiente. În cadrul unei conferințe de presă, președintele României a negat categoric orice legătură cu firma austriacă.

FLUX

Tehnică medicală care ar putea face victime Peste o treime din dispozitivele existente în spitale ar trebui scoase din uz Anual, în Moldova se cheltuiesc milioane de dolari pentru procurarea tehnicii medicale.

Cu toate acestea, un raport recent arată că peste o treime din tehnica medicală este depășită, iar o parte este uzată complet și e bună de aruncat la gunoi, se menţionează într-un articol publicat de portalul e-sanatate.md.

Conform unor date statistice preliminare, acumulate prin intermediul sistemului informaţional OPEN MEDIS, în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova există peste 24.000 de dispozitive medicale. Deși oficial nu s-a comunicat niciodată că ar fi existat victime din cauza tehnicii uzate, cifrele arată că avem un procent destul de mare de astfel de dispozitive.

Astfel, într-o Notă informativă a Ministerului Sănătăţii se anunţă că peste 37 la sută din dispozitive sunt mai vechi de zece ani, pe când normele internaţionale prevăd un termen maxim de zece ani, iar alte 8,7 la sută nu sunt funcţionale ori necesită reparaţii majore.

Cele mai multe dispozitive uzate sunt în raioanele Orhei, Criuleni, Hâncești și Sângerei, unde procentul de tehnică uzată tre-

ce și de 35 la sută din totalul de dispozitive existente în spitale. O situaţie mai bună la acest capitol se atestă în raioanele Călărași, Căușeni și Briceni, pe când Chișinăul nu face parte din această listă. În capitală, procentul tehnicii uzate ajunge la 7 la sută.

Grav este că în unele instituţii, tehnica are o vechime chiar și de 40 de ani, în condiţiile în care se admite un termen maxim de până la zece ani.

O altă chestiune semnalată de autorităţi este că în ţară sunt înregistraţi 300 de operatori economici care furnizează tehnică de la 300 de producători. Problema este că furnizorii importă tehnică practic similară, ceea ce afectează diversitatea. În plus, de cele mai multe ori se cheltuiesc bani publici pentru tehnică care dublează același tip de servicii sau servicii de proastă calitate. Astfel, banii se duc pentru lucruri scumpe și inutile.

FLUX

Geopolitic 8 MAI 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ Continuăm publicarea textului semnat de italianul Claudio Mutti, care evocă figura lui Vasile Voiculescu, singurul scriitor român citat de Jean Parvulesco printre cei treizeci și șase care, după

cum declara el însuși, „au contat cel mai mult” pentru el și „au nutrit subteran opera” sa. Lucrarea face parte din seria de contribuţii la revalorificarea operei distinsului gânditor francez de

origine română Jean Parvulesco din partea unor personalităţi marcante ale gândirii europene, care s-au succedat la colocviul de la București din 28 februarie – 1 martie.

Vasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU (2)

Continuare din numărul precedent. Încă o dată îl putem cita pe Mircea Eliade, care îi mărturisea lui Claude-Henri Rocquet: „Vous le savez, la culture roumaine constitue une sorte de ‚pont’ entre l’Occident et Byzance, d’une part, et, d’autre part, le monde slave, le monde oriental et le monde méditerranéen (...) Je me sentais le descendant et l’héritier d’une culture intéressante parce que située entre deux mondes: l’occidental, purement européen, et l’oriental. Occidental, par la langue, latine, et l’héritage de Rome, par les moeurs. Mais je participais aussi à une culture influencée par l’Orient et enracinée dans le néolithique” [Mă simţeam descendentul și moștenitorul unei culturi interesante, deoarece e situată între două lumi: lumea occidentală, pur europeană, și lumea orientală. Eu mă trăgeam deopotrivă din aceste două universuri.

Cel occidental, prin limba latină și prin moștenirea romană în obiceiuri. Dar mă trăgeam și dintr-o cultură influenţată de Orient și înrădăcinată în neolitic”] (1). Într-adevăr, „sunt evidenţe geografice care se impun și ca evidenţe spirituale” (2), notează Lovinescu în 1934, comentând o întâlnire între ziariștii români și confraţii lor sârbi și cehi. „Aruncaţi-vă ochii pe hartă – scrie cu această ocazie în paginile din „Vremea” – și vi se va părea evident, limpede, fără discuţie, că în jurul acestei bătrâne Dunăre, popoarele formează un bloc, un complex divers, dar unitar lăuntric, o unitate care există latent, providenţial, și pe care e de datoria noastră s-o scoatem din domeniul latenţelor, din blocul său de marmură, și să o perfectăm, să-i înfiripăm viaţă” (3).

Când scrie aceste rânduri, Lovinescu nu regretă imperiul dunărean al Habsburgilor, căci el judecă Austro-Ungaria „o eroare psihologică”, cu toate că a fost, scrie, „o mare realizare economică” (4).

Ani mai târziu, în scrierea O icoană creștină pe Columna Traiană Lovinescu își exprimă despre imperiul Habsburgilor o opinie mai netă și categorică, considerând Hofburgul din Viena ca „centrul ultimei rămășiţe a Imperiului roman, distrus în 1918, spre nenorocirea lumii” (5).

Dar ideea imperială reprezentată de dinastia catolică a Habsburgilor, observă Lovinescu, „nu izvorăște din creștinism (...) Este precreștină și a fost instituită pentru Europa de doi eroi solari, Julius Caesar și Octavian August, amândoi a sole missi, trimiși de soare, Monarhi și Pontifici [sic] Maximi” (6).

Citind un pasaj din Virgiliu (Georgice, I, 24-42), Lovinescu deduce că August „se identifică cu semnul zodiacal al Balanţei, în realitate devenind astfel un rege de Justiţie, ca Melchisedec, Traian și l’alto Arrigo, cu toţii emanaţi din Tula” (7) și că instituirea Imperiului echivalează cu „o înfrângere a forţelor infernale” (8).

De fapt, însuși Lovinescu ne amintește că vechii Părinţi ai Bisericii, când încercau să interpreteze enigmaticul pasaj din Epistola a doua către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel, unde este vorba de katéchon-ul (adică „acela care reţine”), ei „gândeau în mod obișnuit că obstacolul la venirea Antihristului era Imperiul roman”(9).

Cu alte cuvinte, Antihristul se va manifesta atunci când Imperiul roman se va prăbuși. În Occident, Imperiul roman s-a prăbușit în 476, pe când în Orient a dispărut o mie de ani mai târziu, în 1453.

Totuși, în Occident, Imperiul roman a înviat în anul 800, ca Sfântul Imperiu, și, scrie Lovinescu, el „a avut clipe frumoase” (10), cu toate că nu poate fi comparat „cu ce fusese Imperiul roman ca putere, măreţie, organizaţie, continuitate, pace înăuntru și în afară, forţă militară” (11).

Dar și în Orient, Imperiul roman a continuat să existe într-o formă diferită după prăbușire. Cum scrie Nicolae Iorga, „Après plus de mille

Dacă Europa, mai devreme sau mai târziu, își va recâștiga suveranitatea, atunci România va putea împlini rolul care îi este destinat de însăși poziţia ei geografică: adică, nu un rol de avangardă al Occidentului atlantic, ci o funcţiune de pod în continentul eurasiatic.

Claudio MUTTI

________________

ans le Sultan turc refaisait l’oeuvre de Constantin le Grand” (12), adică: „După mai mult decât o mie de ani, Sultanul turc refăcea opera lui Constantin cel Mare”, așa încât „la domination ottomane ne signifiait qu’une nouvelle Byzance, d’un caractère religieux pour la dynastie et l’armée” (13), adică: „stăpânirea otomană nu însemna decât un nou Bizanţ, cu un caracter religios pentru dinastie și armată”. Deci, în viziunea lui Iorga (14), Imperiul otoman a fost – citez încă o dată cuvintele lui – „ultima ipostază a Romei, (…) Roma musulmană a turcilor” (15).

Când Lovinescu scrie că în 1918 a fost distrusă „ultima rămășiţă a Imperiului roman”, prin această definiţie el înţelege, cum am văzut, Austro-Ungaria, fără să ţină

seama de faptul că moștenirea Imperiului roman a fost revendicată de sultanii otomani, în mod special de Mehmed al II-lea și de Soliman Magnificul.

Dar moștenirea romană nu a fost revendicată numai de Otomani. Și Rusia a fost identificată cu Roma, după ce călugărul Filofei din Pskov a scris, în scrisoarea-panegiric adresată în 1510 marelui cneaz Vasili al III-lea: „Două Rome au căzut.

A treia rezistă. Și nu va mai exista a patra”.

Dacă ar fi avut în vedere revendicările otomană și rusească, Lovinescu ar fi avut o altă confirmare despre natura crucială a României, constatând că această ţară ocupă un spaţiu central între teritoriile celor trei Rome.

Pe de altă parte, geopoliticienii români din perioada interbelică au insistat asupra acestei poziţii centrale, arătând cum „geografia obiectivă” nu contrazice deloc „geografia sacră și mitică”, cel puţin în cazul României.

Dacă Gheorghe Brătianu a afirmat că „Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o intersecţie de culturi și, din păcate, la o intersecţie de invazii și de imperialisme” (16), geopoliticianul Vintilă Mihăilescu (1890-1978), punând în evidenţă poziţia de răscruce geografică și geopolitică a României, a considerat că această ţară se află în punctul în care converg liniile de tendinţă provenite din Europa Centrală, din Balcani și Turcia și din Rusia (17). Simion Mehedinţi (18691962), în ce-l privește, a scris că România, aflându-se de-a lungul diagonalei dunărene, este predestinată prin însăși poziţia sa geografică să stabilească relaţii între ţările Europei apusene și ţările din Orientul Apropiat (18).

1. Mircea Eliade, L’épreuve du Labyrinthe, Entrétiens avec Claude-Henri Rocquet, Pierre Belfond, Paris, 1978, pp. 26, 116.

2. Vasile Lovinescu, Sensul unei conferinţe, „Vremea”, nr. 344, 24 iunie 1934.

3. Vasile Lovinescu, Sensul unei conferinţe, cit.

4. Vasile Lovinescu, Sensul unei conferinţe, cit.

5. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), Cartea Românească, București, 1996, p. 172.

6. Vasile Lovinescu, Note de lectură. La romanul lui Gustav Meyrink, Der Engel von westlichen Fenster, în Incantaţia sângelui, Institutul European, Iași, 1993, p. 190.

7. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), Cartea Românească, București, 1996, p. 172.

8. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., ibidem.

9. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., p. 188.

10. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., p. 154.

11. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., p. 154.

12. Nicolas Iorga, Byzance après Byzance, Paris, 1992, p. 48.

13. Nicolas Iorga, Formes byzantines et réalités balkaniques, Paris-Bucarest, 1922, p. 189.

14. Care este aceeași cu viziunea lui Arnold Toynbee: „The Greek Christian Roman Empire fell to rise again in the shape of a Turkish Muslim Roman Empire” (Arnold Toynbee, A Study of History, ed. a doua, London – New York – Toronto, 1948, vol. XII, p.

158).

15. Nicolae Iorga, The Background of Romanian History, Cleveland, 17 febr. 1930, cit. de Ioan Buga, Calea Regelui, București, 1998, p. 138.

16. Gheorghe I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, Curs 1941-1942, Universitatea București, Facultatea de Filozofie și Litere, ed. Ioan Vernescu, p. 11.

17. Vintilă Mihăilescu, Unitatea și funcţiunile pământului și poporului românesc, București, 1943, p. 73.

Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (București), a. VII, nr.

31 (3/2009), p. 35.

18. Simion Mehedinţi, Le pays et le people roumain: considérations de géographie physique et de géographie humaine, București, 1937, pp.

99-100.

FLUX

6

Externe 8 MAI 2015

Război politic în familie. Jean-Marie Le Pen „suspendat” din partidul pe care l-a creat Liderul istoric al extremei drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, a fost „suspendat” luni, 4 mai, din Frontul Național (FN), a anunțat într-un comunicat partidul condus de fiica sa Marine, transmite AFP, citată de AGERPRES. Cu șapte voturi contra unuia, biroul executiv al FN a decis să-l suspende pe patriarhul formațiunii și să convoace în următoarele trei luni o „adunare generală extraordinară” pentru a modifica statutul partidului și pentru a suprima „președinția de onoare” pe care o deține Jean-Marie Le Pen. Această îndepărtare a cofondatorului FN, al cărui președinte de onoare era în prezent, a fost decisă la biroul executiv al formațiunii politice, pentru a sancționa noile declarații polemice ale lui Jean-Marie Le Pen, făcute luna trecută, cu privire la Holocaust și imigrație.

Jean-Marie Le Pen, care este, de asemenea, membru al Parlamentului European, a reiterat la începutul lunii aprilie afirmațiile prin care definea camerele de gazare ca un „detaliu” al istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial, care i-au adus o condamnare penală. El a luat apărarea „lumii albe” și a criticat programul Frontului Național și anturajul lui Marine Le Pen.

Cea mai recentă provocare a fost în timpul tradiționalei manifestații de 1 mai a FN de la Paris, când, deși nu era invitat, tribunul în vârstă de 86 de ani s-a urcat pe scena oficialilor pentru a saluta mulțimea, spre nemulțumirea fiicei sale, care se pregătea să susțină un discurs. „Jean-Marie Le Pen nu mai trebuie să se poată exprima în numele Frontului Naţional, afirmaţiile sale sunt contrare liniei fixate”, a afirmat Marine Le Pen, într-un interviu pentru Europe 1, iTELE și Le Monde, cu o zi înainte de ședinţa biroului executiv. „Nu trebuie ca afirmaţiile sale să mai angajeze mișcarea noastră”, a insistat ea, conform AFP Într-un interviu pentru postul de

UCRAINA:

Rata anuală a inflaţiei a depăşit 60% în aprilie Rata anuală a inflaţiei în Ucraina, deja cea mai mare din Europa, a accelerat în luna aprilie până la 60,9% de la nivelul de 45,8%, înregistrat în luna martie, a anunţat miercuri, 6 mai, Institutul Naţional de Statistică, transmite AFP, citat de capital.ro. Este cea mai mare creștere din ultimii peste 10 ani.

Preţurile produselor alimentare au crescut cu 53,7% în luna aprilie 2015 comparativ cu luna aprilie 2014, în timp ce preţurile la serviciile medicale au crescut cu 45,8%. De asemenea, în luna aprilie 2015, comparativ cu luna precedentă, preţurile au crescut cu 14%, după un avans de 10,8% în luna martie, o creștere de 5,3% în februarie și un avans de 3,1% în ianuarie.

Creșterea dramatică a preţurilor a fost determinată în mare măsură de majorarea preţurilor la energie, în conformitate cu angajamentele asumate de guvernul ucrainean în faţa creditorilor internaţionali. Astfel, preţul gazelor naturale a urcat de peste cinci ori în aprilie, dublând facturile totale pentru utilităţi suportate de populaţie, potrivit Mediafax.

Noile preţuri majorate ale energiei fac parte din pachetul de reforme aprobat de Parlamentul Ucrainei în luna aprilie.

Potrivit estimărilor Băncii centrale a Ucrainei, inflaţia va atinge nivelul maxim în luna iulie, după creșterea tarifelor la utilităţi, după care va încetini până la aproape 30% la finele anului.

La un an de la debutul conflictului armat cu rebelii proruși din estul industrial, Ucraina trece printr-o criză economică și, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, Produsul său Intern Brut se va contracta cu 7,5% în acest an, după un recul de 6,8% înregistrat anul trecut.

De asemenea, Banca Mondială se așteaptă ca inflaţia din Ucraina să accelereze până la 40% în 2015, peste creșterea de 30% preconizată de Banca centrală a Ucrainei. Experţii Băncii Mondiale susţin că nivelul inflaţiei va scădea după 2015, însă cu toate acestea Ucraina nu va reveni la o inflaţie de o singură cifră înainte de 2018. În martie, Fondul Monetar Internaţional a aprobat Ucrainei un împrumut de urgenţă în valoare de 17,5 miliarde de dolari, în cadrul unui program internaţional de 40 de miliarde de dolari. Finanţarea este condiţionată de aplicarea unor reforme majore de către administraţia de la Kiev, între care se află și liberalizarea preţurilor la energie plătite de populaţie.

FLUX

radio Europe 1, Jean-Marie Le Pen a catalogat decizia privind „suspendarea” sa drept „o crimă”.

Anterior, fondatorul FN, Jean-Marie Le Pen, afirma că „îi este rușine” să aibă același nume de familie ca și fiica sa și o îndemna să se căsătorească pentru „a-și ușura conștiința”. „Vreau ca președinta Frontului Naţional să se mărite cât mai repede ca să-și schimbe numele pentru că îmi

este rușine că îmi poartă numele.

Da, sunt dur, dar acesta este doar începutul. Doare să fii trădat, mai ales că totul vine de la propria fiică, pe care am favorizat-o foarte mult în carieră”, a declarat Jean-Marie Le Pen, potrivit digi24.ro.

Jean-Marie Le Pen a mai declarat că se opune, „pentru moment”, unei ascensiuni la președinția Franței a fiicei sale Marine. În opinia lui Jean-

Marie Le Pen, o astfel de ascensiune ar fi „scandaloasă”. „Dacă astfel de principii morale ar urma să prezideze statul francez, acest lucru ar fi scandalos”, după „trădarea” care a avut loc la adresa lui, a declarat eurodeputatul, în opinia căruia fiica sa este „o variantă chiar mai rea” decât partidele aflate în prezent la guvernare în Franța, „pentru că un adversar atacă frontal, în timp ce aici este vorba de un atac pe la spate”. „Exces” și „deviere” – în acești termeni a reacționat Marine Le Pen, președinta Frontului Național francez, la criticile vehemente formulate la adresa sa de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, în interviul oferit postului Europe 1, informează cotidianul Le Figaro, citat de AGERPRES. „Acest exces demonstrează că nu exista altă soluție”, a spus Marine Le Pen, contactată de Europe 1.

Președinta FN vede în declarațiile tatălui său „violență” și declară că nu s-a așteptat la o asemenea reacție din partea lui. „Cred că nimeni nu se putea aștepta la asta”, a spus Marine Le Pen. FLUX

Ambasadorul SUA la NATO se informează despre situaţia din Donbas de pe reţelele de socializare Ambasadorul SUA pe lângă NATO, Douglas Lute, spune că a obţinut mai multe informaţii cu privire la situaţia din Donbas (estul Ucrainei) – teatrul unui conflict militar între armata Kievului și separatiștii proruși – din reţelele de socializare decât din buletinele serviciilor de informaţii, relatează Sputniknews, citată de Agerpres.

Reţelele de socializare sunt o sursă de informare mai bună decât serviciile secrete pentru ambasadorul SUA la NATO. „Noi toţi trebuie să ne întrebăm de ce știm atât de puţin despre ceea ce se petrece în prezent în Donbas.

Vă spun cinstit că reţelele sociale îmi oferă mai multe informaţii despre evenimentele din această regiune decât reţelele de informaţii oficiale”, a declarat ambasadorul

american la NATO, Douglas Lute, în cadrul unei conferinţe la Bruxelles. „De ce se întâmplă aceasta? Pentru că reţelele serviciilor de informaţii nu mai există”, a afirmat el, subliniind necesitatea de a consolida activitatea de informaţii a aliaţilor din cadrul NATO. FLUX

Programul NSA de colectare a datelor telefonice – ilegal Colectarea masivă de date telefonice de către Agenția de Securitate Națională a SUA (NSA) este ilegală, a decis ieri o Curte de apel din New York, argumentând că aceasta a depășit cadrul stabilit de Congres, relatează AFP, citată de AGERPRES. Legile pe care se sprijină NSA pentru a strânge aceste informații „nu au fost niciodată interpretate pentru a autoriza ceva care se apropie de amploarea supravegherii generalizate aflate în discuție”, a apreciat instanța americană într-un document de 97 de pagini.

Fără a merge până la a judeca constituționalitatea programului, instanța a estimat că guvernul a depășit cadrul stabilit de Congres în faimosul „articol 215” al legii antiteroriste Patriot Act, adoptată după atacurile din 11 septembrie 2001.

Plângerea a fost depusă de puternica Asociație pentru Apărarea Libertăților ACLU (American Civil Liberties Union) împotriva NSA, agenția de informații însărcinată cu

interceptarea comunicațiilor, și a FBI, poliția federală americană, după dezvăluirile făcute în iunie 2013 de fostul consultant al NSA, Edward Snowden.

Milioane de „metadate” telefonice colectate de NSA includ numere de telefon, durata convorbirilor telefonice sau localizarea lor, însă nu și conținutul lor.

ACLU consideră, de asemenea, că acest program constituie o încălcare masivă a vieții private fără a ajuta o altă măsură de combatere a terorismului.

Cu toate acestea, instanța a refuzat să emită un ordin pentru oprirea programului, argumentând că nu ar avea sens, deoarece legea va expira la 1 iunie. În prezent, membrii Congresului dezbat o modificare sau o prelungire a legii în cauză.

FLUX

Programe 8 MAI 2015

LUNI, 11 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.15 Dor. Ștefan Petrache. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Moldovenii de pretutindeni.

10.55 Presa în obiectiv. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.35 Desene animate. „Corsarul negru”. 15.00 Cântecele Credinței, Speranței și Iubirii. 16.00 Focus. Magazin TV. 16.35 Reporter de gardă. 17.15 Documentar.„Ars 21”. 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Portrete în timp. Andrei Băleanu. 20.20 Vectorul European. 21.30 Electorala 2015. Votul tău. 21.40 Cântec, dor și omenie. Ansamblul „Țărăncuța”din s. Bardăr, Ialoveni. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.40 ARTelier. 0.10 Film. „LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 3..

MARŢI, 12 MAI

LUNI, 11 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5009 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.178, 179 17:10 Serial: Las Bravo, ep.82 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.79, 80 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.95 23:15 Serial: Terra nostra, ep.138 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 12 MAI

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Valeria Dascăl: TV - prima mea dragoste.

9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Baștina.

Magazin agricol. 11.05, 2.30 Portrete în timp. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 Evantai folcloric. 14.45, 0.10 Săptămâna sportivă. 15.30 „....

Pe-ai țării umeri dalbi”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Documentar.„La drum!”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Moldova în direct. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci.

21.30 Dialog social. 22.55 În premieră. Prezentarea filmului „Evadarea” de N.Negară. 23.55 Tezaur.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5009 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.180, 181 17:10 Serial: Las Bravo, ep.83 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.81,82 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.96 23:15 Serial: Terra nostra, ep.139 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 13 MAI

MIERCURI, 13 MAI

6.05 Gagauz ogea. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Destine de colecție. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.10 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.05 W.A. Mozart. Concertul nr. 21. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 17.15 Documentar.„Global 3000”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00, 3.00 Moldova în direct. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.55 Anatol Dumitraș.„Anii mei, destinul meu”.

Spectacol muzical. 0.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.40 Focus. Magazin TV. 5.30 Art-club (rus).

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5011 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.182, 183 17:10 Serial: Las Bravo, ep.84 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.83, 84 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.97 23:15 Serial: Terra nostra, ep.140 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 14 MAI 6.05 Svitanok. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Portrete în timp. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Vectorul European.

10.50 Sfatul psihologului. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.10 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi.

14.55 Ora stelelor. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Recital. Orchestra „Tharmis” cu V.Uzun, A.Moon și M.Bulicanu. 17.15 Documentar. „Almanah cinematografic”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea.

20.00, 3.00 Moldova în direct. 20.45 Super-loto„5”din„35”. 21.20„O lecție de educație financiară”cu Leonid Talmaci. 21.30 Reporter de gardă. 22.55 Anatol Dumitraș.„Anii mei, destinul meu”. Spectacol muzical. 0.05 Film. „ANCHETA FAMILIEI”. 1.45 Știri pozitive. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

VINERI, 15 MAI 6.05 Documentar. „Cultura ceaiului în munții Wuyishan”. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Identitate Basarabia. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale.

10.20 Dor. Program muzical. 10.50 Profil de savant. 11.00, 3.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.10 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar.„Arts 21”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.20 „O lecție de educație financiară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generațiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Documentar. „Marica”.

JOI, 14 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5012 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.184, 185 17:10 Serial: Las Bravo, ep.85 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.85, 86 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.98 23:15 Serial: Terra nostra, ep.141 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 15 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5013 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.186, 187 17:10 Serial: Las Bravo, ep.86 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.87,88 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.99 23:15 Serial: Terra nostra, ep.142 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 16 MAI

LUNI, 11 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.2, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruţă (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 12 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.3, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruţă (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 13 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinţi ep.19 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.4, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.3, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 14 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.20 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.5, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.4, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 15 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: El Dorado – City of Gold 00:00 Film: Soldatul universal: Întoarcerea 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

DUMINICĂ, 17 MAI

06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Chelsea Settles, ep.9, 10 15:15 Serial: Înger sălbatic, ep.188, 189 17:15 Serial: Las Bravo, ep.87 18:15 Serial: Suflet călător, ep.5, 6 20:15 Serial: Fugara, ep.89, 90 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.100 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 302, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

6.05 Documentar.„Încălțăminte made în China”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii.

11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 „De pe plaiuri românești”.

Selecțiuni din cadrul festivalului„Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Rugby. „Sporting”(ASFM) -„Poli”(Odesa). Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 16.35 „Tot cu dansul mă mângâi”. Ansamblul folcloric „Iasomie” din Strășeni. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.45, 4.30 Ora stelelor. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Erudit-cafe. 0.55 Documentar. „Mozart, superstar”.

1.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea.

DUMINICĂ, 17 MAI

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Toate pânzele sus, ep.9, 10 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Karate Kid 2 15:45 Film: El Dorado – City of Gold (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Non-Stop 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:15 Film: NonStop (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Chelsea Settles, ep.11, 12 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.190, 191 17:15 Serial: Las Bravo, ep.88 18:15 Serial: Suflet călător, ep.7, 8 20:15 Serial: Fugara, ep.91, 92 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.101 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep.303, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de poveștiri (r) 05:45 Reţeta de acasă (r)

07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Nebunia zeilor II 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:20 Film: Atât de aproape de cer 16:15 Film: Idilă cu dădaca mea 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Greu de ucis 4 23:15 Film: Transfer de identitate 01:00 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:45 Greu de ucis 4 (r) 04:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

SÂMBĂTĂ, 16 MAI 6.05 Documentar.„Mozart, superstar”. 7.00 Legendele muzicii. 7.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Desene animate.„Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50„....Pe-ai țării umeri dalbi”. 14.55 Prin muzică în Europa. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. 22.25 „Bach în showbiz”. Zoli THOT Project. România. 23.50 Serial. „CRIMINI” (Italia). 1.30 Fii tânăr! 2.15 În premieră.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

SÂMBĂTĂ, 16 MAI

DUMINICĂ, 17 MAI

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 11 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „Людмила Касаткина. Укротительница” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Teleshopping 09:25 “Умницы и умники” 10:00 Новости 10:15 “Слово пастыря” 10:30 “Смак” 11:05 К юбилею актрисы. Премьера. “Жанна Прохоренко. “Оставляю вам свою любовь...” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Горько!” 13:05 “Теория заговора” 14:40 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Многосерийный фильм “Личные обстоятельства” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 “Точь-в-точь” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 Премьера документального фильма. “Донбасс в огне” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Люди Икс: Первый класс”

ВТОРНИК, 12 МАЯ 05:00 Телеканал“Доброе утро”07:00“Prima Oră”09:00“Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:10 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Жди меня” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Бавария” - “Барселона”. Прямая трансляция 23:45 Премьера. “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 01:30 “Primele știri” (rus) 01:40 “Вечерний Ургант”

СРЕДА, 13 МАЯ 05:00 Телеканал“Доброе утро”07:00“Prima Oră”09:00“Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:10 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!”

20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Реал Мадрид” - “Ювентус”. Прямая трансляция 23:45 Обзор матчей Лиги чемпионов UEFA 00:10 Премьера. “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 01:55“Primele știri”

ЧЕТВЕРГ, 14 МАЯ 05:00 Телеканал“Доброе утро”07:00“Prima Oră”09:00“Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:10 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!”

20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант”00:50 Ночные новости 01:05“На ночь глядя”

ПЯТНИЦА, 15 МАЯ 05:00 Телеканал“Доброе утро”07:00“Prima Oră”09:00“Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00“Мужское / Женское”17:00“Человек и закон”с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:25 Марк Уолберг в остросюжетном фильме “Макc Пэйн” 03:00 “Модный приговор”

СУББОТА, 16 МАЯ 06:00 Новости 06:10 “Светлана Светличная. Светить всегда” 07:05 Комедия “Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен!” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Наталья Богунова. Расколотая душа” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 “Барахолка” 14:00 Людмила Касаткина в фильме “Укротительница тигров” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Фильм “Укротительница тигров”. Продолжение 15:50 Юрий Богатырев в фильме “Свой среди чужих, чужой среди своих” 17:25 “Угадай мелодию” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:20 Коллекция Первого канала. “Розыгрыш”. Лучшее 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Коллекция Первого канала. “Прожекторперисхилтон” 00:20 Вупи Голдберг в детективе “Джек-Попрыгунчик”02:00 Премьера. Джуди Денч, Стив Куган в фильме Стивена Фрирза “Филомена”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 17 МАЯ 05:35 Жанна Прохоренко в фильме“А если это любовь?”06:00 Новости 06:10 Фильм “А если это любовь?” Продолжение 07:25 Лирическая комедия “Зеленый огонек” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Горько!” 13:05 “Теория заговора” 13:55 “Молодые миллионеры” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 Многосерийный фильм “Личные обстоятельства” 19:00 “Replica” 20:00 “Точь-в-точь” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:25“Точь-в-точь”. Продолжение 00:20 Коллекция Первого канала. “ДОстояние РЕспублики” 01:55 “Оскар-2013”. Жан-Луи Трентиньян, Эммануэль Рива в фильме Михаэля Ханеке “Любовь”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 11 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:30 Знакомство с Факерами. Комедия. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Знакомство с Факерами. Комедия. США 2004 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 12 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Cоучастник. Криминал. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Cоучастник. Криминал. США 2004 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 13 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:30 На крючке. Фантастика. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 На крючке. Фантастика. США 2008 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 14 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Престиж. Триллер. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Престиж. Триллер. США 2006 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 15 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Лига выдающихся джентльменов. Фантастические приключения. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Дело Астахова Дело Астахова 02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 16 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 “Autostrada”. 11:00 Лига выдающихся джентльменов. Фантастические приключения. США 2003 13:10 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Менталист. Детектив. США 2008 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 20:00 Новости. 20:40 Шрек навсегда. Мульт. США 2010 22:20 Двойной просчет. Криминальный триллер. США 1999 23:00 Știri. 23:30 Двойной просчет. Криминальный триллер. США 1999 (продолжение) 0:40 Știri.

1:10 “Autostrada”. 2:10 Știri. 2:30 Двойной просчет. Криминальный триллер. США 1999 4:20 Știri. 4:50 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 17 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Шрек навсегда. Мульт. США 2010 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Тёмный рыцарь: Возрождение легенды. Фантастика. США 2012 23:00 Știri. 23:30 Тёмный рыцарь: Возрождение легенды. Фантастика. США 2012 (продолжение) 00:00 И пришел паук .Боевик. США 2001 1:40 Știri. 2:10 Дело Астахова. 3:50 И пришел паук .Боевик. США 2001 5:40 Дело Астахова.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur= 8 MAI 2015

Leo BUTNARU

ÎN DISPERARE DE CAUZĂ, VĂ ANUNŢ CĂ SUNT OPTIMIST (Pagini de jurnal) 17.IX.1995

12.IX.1995 Ieri îi telefonez lui Nicolae Breban. Aștepta telefonul – între noi moderase A. Christi.

Posibil să ne revedem pe 20-25 la Neptun, la PEN-Centru. Nu este exclus să vină la Chișinău, însă, deocamdată, nu are o invitaţie oficială din partea lui M. Cimpoi.

Ce am mai constatat în lungile zile de sejur la ţară, la Negureni, Telenești, prin autobuze?

(Am cam făcut drumuri multe.) Vorbărie anostă, ca o certificare aproape generală a stării de incultură și igrasie a spiritului pipernicit sub comunism și care încă nu-și revine în relativa democratizare. În schimb, copii frumoși, care mai menţin cât de cât vie speranţa care, deocamdată, reușește să se salveze de acaparanta obsesie a prospecţiunilor în gol ale omului din Est ce nu știe, nu poate ști cum se va încheia acest secol, cum va începe următorul…

Alte contacte telefonice: vorbesc cu dl Bârlea de la Sighetu Marmaţiei, confirmând că venim la festivalul de poezie, împreună cu Arcadie și Spinei.

Cu regret, nu pot onora invitaţia dlui Sârbu de la Inspectoratul Cultură Focșani de a participa pe 4-5-6 la Saloanele Dragosloveni, dat fiind că 6-7-8 vom fi la Sighet.

Sterian Vicol mă invită la manifestările Grigore Hagiu, pe 30 septembrie. Încă nu știu, nu… Parcă Ioan Mânăscurtă ar fi predispus să mergem. Dar mai vedem…

O sintagmă tragico-ridicolă: „În tot restul vremii”. Vremea nu are nici integritate, nici resturile imposibilei integrităţi.

Unul ca mine care, în ultimii ani, a străbătut poate că sute de mii de kilometri și care are în faţă, proxime, alte câteva deplasări (Neptun, Galaţi, Sighetu Marmaţiei…), ar fi insensibil rău, dacă ar trece indiferent pe lângă o constatare a lui Eugen Lovinescu: „Reprezentând o accelerare a ritmului vieţii, o condensare de posibilităţi mai mari într-un spaţiu de timp mai restrâns, odată cu valorile temperamentale, călătoriile sporesc și diferenţele sufletești dintre oameni”. Dar e bine sau rău că nu suntem „atenţi” la astfel de diferenţe?... Poate că chiar ele, de cele mai multe ori, și fac diferenţa…

Probabil, critic fiind și citindu-l pe Lovinescu, Mihai Cimpoi reluă o formulă de la acesta, pe care i-o aplică dlui Savin, secretar la teatrul chișinăuian „Luceafărul”, despre care zice că ar cunoaște multe limbi și tace cu succes în toate.

Lovinescu spunea despre un Caragiale (Ion) că acesta „tăcea ursuz în toate limbile pământului”.

19.IX.1995 Plecăm cu trenul la București, de unde avem a o lua spre sud, la Neptun, unde va avea loc simpozionul PEN. Într-un compartiment cu Aureliu Busuioc, Serafim Saka și colegul găgăuz Dionisie Tanasoglu, acesta etalându-și – și bine face – insigna și legitimaţia de veteran al Armatei Române (vreo 2 luni a luptat în Ardel, contra hortiștilor). La staţia Ungheni, până se schimbă ecartamentul, ne amuzăm-plictisim, bem câte ceva. Ca pe timpul comuniștilor, ni se dau să îndeplinim declaraţii vamale. Și chiar purcedem a ne amuza copios de tâmpeniile cerinţe-interogaţii din acele formulare.

La capitolul „Valută străină” Aureliu Busuioc scrie: „… 1 (o!) rublă”. Valoare, dom’le, nu glu-

mă! Pentru a nu rămânea impasibil la haz, la punctul „Obiecte anticariat”, eu scriu: „Trei pensionari: Busuioc, Saka, Tanasoglu”. Așa și prezentăm anchetele, fiind siguri că nu le va citi nimeni. (De fapt, Serafim dă dovadă de nesiguranţă, tremurici și ancestrală timiditate faţă de fitecine-vameșii.)

La mare, cu familia Cristea (Dan și grecoaica sa soţie Ioana), cu familia Tartler (Grete, fiica și soţul), cu Lucian Vasiliu și Adrian Popescu, renunţăm să plecăm și noi la Constanţa, apoi la festinul de la pivniţele Murfatlar, pentru a prinde ziua cu soare (de fapt, după-amiaza).

O hotărâre de foarte bun augur: după aia, n-a mai fost soare la Neptun. Ne bronzăm. Bubu, câinele Cristeștilor, aleargă, se repede spre valuri, vrând să le… sfâșie, nu alta! Jucându-se, fuge de asaltul lor. În penultima zi, sâmbătă, mergem spre Tulcea, de acolo – spre Deltă. În autocar, după ce probez reportofonul – suportabil! – intru în dialog cu Ana Blandiana (tronsonul Mamaia – Babadag). Mircea Martin se hotărăște mai greu, dar când se decide totuși e cam târziu: am reușit să dialogăm doar… un sfert din prima întrebare, apoi ghida a început-o cu explicaţiile, turuite în engleză și vuruite în românește. Nu mai puteam face nimic. Abia a doua zi, pe 25, reluăm dialogul cu dl Martin, când mergem deja spre București. Dl Mircea mă roagă să-i expediez dactilograma, s-o revadă. Dna Blandiana e mai democrată și mai puţin „exigentă” – zice doar: „Vedeţi, suprimaţi eventualele bâlbâieli și… vedeţi!”.

6.X.1995 În disperare de cauză, vă anunţ că sunt optimist.

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Clădirea fostei şcoli Talmud Tora Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Vlaicu Pârcălab, 77. Edificiul datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, construit în stil eclectic cu elemente neoclasice.

A fost construită ca o instituţie de învăţământ pentru băieţi pe lângă sinagoga Mare Horală din Chișinău, care aparţinuse Societăţii „Talmud-Tora”. Clădirea a suferit în timpul celui de al Doilea Război Mondial, fiind refăcută cu modificarea interioarelor, adaptată pentru un cămin.

Construcţia ocupă o poziţie de la colţul cartierului, aliniată liniilor roșii ale străzilor Columna și Vlaicu Pârcălab. Clădirea este cu trei etaje, ridicată pe un demisol. Intrarea iniţială era din partea curţii interioare, printr-un rezalit. O scară interioară servea pentru comunicare între etaje.

Faţada este cu parametrul în zidărie aparentă cu detalii din piatră cioplită, care contrastea-

8-15 mai BERBEC Te-ai tot gândit la planuri și idei care îţi pot aduce câștiguri noi, iar săptămâna aceasta este o idee bună să începi să ”testezi apele”. La sfârșitul săptămânii te-ai putea certa cu o persoană importantă, cearta punând și punct relaţiei voastre – ai grijă pentru că acest lucru te va afecta puternic pe viitor!

TAUR O discuţie interesantă cu o persoană de sex opus poate deschide calea unei noi relaţii de cuplu. Când Marte intră în semnul tău te vei simţi plină de energie și pregătită să te confrunţi cu orice problemă răsare sau să te apuci de lucruri pe care le-ai lăsat baltă în ultimul timp.

GEMENI Știi ce vrei și cei din jur te admiră pentru puterea decizională de care dai dovadă. Ai grijă ce povestești și cui, săptămâna aceasta ar trebui să ţii mai multe informaţii pentru tine și să îţi planifici următoarea mișcare cu grijă.

RAC Dacă ești în căutarea iubirii, săptămâna aceasta norocul îţi surâde, întrucât o persoană de sex opus îţi poate face o ofertă pe care n-o vei putea refuza.

Dacă apare vreo oportunitate să lucrezi pentru un proiect nou, nu o rata!

LEU Datorită planetei Marte în zodia Taur, te simţi mai inspirată și parcă ai mai multă încredere în propriile puteri, astfel încât abia aștepţi să îţi prezinţi noile idei la locul de muncă. Este un moment bun să asculţi sfaturile celor din jur, mai ales dacă au avut succes cu idei asemănătoare.

FECIOARĂ Te concentrezi mai mult asupra problemelor asociate cu resursele financiare – este timpul să discuţi cu un profesionist din domeniu, mai ales dacă nu ţi-a mers foarte bine în utlima vreme.

Ai avut mult de muncă până acum, așa că este cazul să-ţi mai faci și planuri de vacanţă.

BALANŢĂ Un lucru pe care ţi l-ai dorit de mult timp parcă tot ţine să îţi apară în faţa ochilor, iar astrele chiar îţi spun că poate fi un moment bun să îl și achiziţionezi. Dacă cineva îţi propune o colaborare zilele acestea, află toate detaliile înainte să te cufunzi cu totul. În weekend cooperarea cu familia este ideală, dacă vrei să eviţi certurile cu cei dragi.

SCORPION Dacă cineva are o propunere pentru tine, influenţa planetei Marte te face să te uiţi cu atenţie la toate detaliile.

Poate fi o opţiune viabilă, o adevărată oportunitate. Săptămâna aceasta se arată destul de plină de activităţi, atât la locul de muncă, dar și acasă.

SĂGETĂTOR Marte în zodia Taurului poate fi exact ce aveai nevoie să te simţi iar plină de energie și să dai tot ce e mai bun din tine la locul de muncă. Activităţile creative și întâlnirile plăcute îţi distrag atenţia, iar dacă ai visat la o vacanţă frumoasă pentru vara aceasta, acum e un moment bun să îţi faci planurile.

CAPRICORN

ză cu bosajele orizontale. Dominarea liniilor orizontale este subliniată de brâiele late care delimitează etajele, compuse din frize și cornișe. Compoziţia faţadelor este simetrică, colţurile clădirii sunt evidenţiate prin rezalite, încununate cu frontoane triunghiulare cu atic.

Faţada orientată spre strada Columna este decorată în plus cu balcoane cu îngrădire în ajur din fier forjat, deasupra cărora este amplasat un fronton cu atic. Axa de simetrie a acestei faţade este susţinută și de compoziţia ferestrelor triple, la parter – goluri în arc în plin cintru și circulare. În compoziţia faţadelor a fost utilizat pro-

cedeul de o aerare treptată pe verticală a decorului plastic. La parter și la primul etaj, ferestrele sunt fără ancadramente, singurul element decorativ fiind bolţarii de la buiandrugul plat, care trec în bosajele orizontale.

La al treilea etaj cu bosaje sunt decorate doar rezalitele. Ferestrele de la ultimul etaj au ancadramente și cornișe elegante și fin executate. Cornișa proeminentă a clădirii este susţinută de console din piatră. În anii 90 ai secolului al XXlea, încăperile de la parter au fost date în arendă. Au apărut intrări adăugătoare din partea străzii Vlaicu Pârcălab.

Sursa: monument.sit.md

Îţi iese în cale oportunitatea să ieși la o întâlnire romantică chiar cu persoana pe care o placi pe ascuns. Profită de această șansă fără să mai stai pe gânduri, dacă nu vrei s-o ratezi! Viaţa de acasă poate părea haotică, dar spre sfârșitul săptămânii lucrurile se mai calmează.

VĂRSĂTOR Activităţile de acasă te atrag cel mai mult zilele acestea, din cauza problemelor apărute în ultimul timp și care ţi-au consumat toată energia. Cu cât te odihnești mai mult, cu atât te vei putea concentra mai bine la munca ta, cu șansă de succes.

PEŞTI Săptămâna aceasta, astrele arată posibilitatea întâlnirii cu o persoană din trecutul tău. Dacă la început nu ești încântată de această idee, după ce staţi de vorbă, te va surprinde cât de mult s-a schimbat această persoană. Revizuiește-ţi priorităţile și gândește-te bine înainte să faci orice pas pentru împlinirea planurilor tale.