Ziarul Flux, Ed. 15 (988)

BUNĂ DIMINEAŢA! JOI, 30 aprilie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 30.04.2015

Sf. Episcopi Simeon și Acachie

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO.............................. 19.9844 1 Dolar american ............. 18.6083 1 Leu românesc ................. 4.5186 1 Rublă rusească ............... 0.3603 Timpul probabil:

Maxima zilei Omul învaţă mai întâi să meargă și să vorbească. Cu 30.04.2015 1.05.2015 timpul, învaţă să stea liniștit și să-și ţină gura.

Noros, Noros, Marcel Pagnol 7 23 0C 7 23 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Înghesuială mare în competiţia pentru funcţia de edil-şef al capitalei

4

PAGINA

SOCIAL

Furnizorii de dispozitive medicale acuză: majoritatea licitaţiilor sunt trucate

5

PAGINA

GEOPOLITIC

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasă Vasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU

6

PAGINA

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 15 (988)

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Situaţie inedită în Republica Moldova.

Dosar penal în cazul diplomelor premierului O situaţie de-a dreptul bizară în ţara noastră.

Dacă premierul român Victor Ponta era învinuit acum ceva timp de faptul că și-ar fi plagiat teza de doctorat, la noi – unde a învăţat primministrul și dacă și-a obţinut legal diplomele de studii.

Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) a iniţiat un dosar penal în cazul diplomelor de studii ale prim-ministrului Chiril Gaburici, în baza articolului 361, alineat 1 din Codul Penal, potrivit informaţiei oferite de ministrul Afacerilor Interne, Oleg Balan. „În legătură cu acest caz urmează să fie iniţiat un dosar penal, întrucât au fost depistate acte care prezintă interes pentru urmărirea penală”, a declarat ministrul pentru ProTV. Continuare în pag. 2

Donald Tusk le-a sugerat autorităţilor să recâştige încrederea populaţiei.

O misiune imposibilă pentru acestea

EXTERNE

Acte false eliberate în Republica Moldova pentru criminali din toată lumea

XXX

(citiţi pag. 4)

Publicarea raportului Kroll împotmolită în „chestiuni tehnice”.

Compania s-ar teme să nu fie acţionată în judecată

Cutremurul devastator din Nepal.

Opt milioane de persoane au fost afectate

XXX

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 3)

FLUX

2

Actual

30 APRILIE 2015

Înghesuială mare în competiţia pentru funcţia de edil-şef al capitalei Miercuri, 29 aprilie, a fost dat startul înregistrării candidaţilor în cursa electorală pentru Primăria capitalei. Candidaţii la funcţia de primar al municipiului Chișinău se vor putea înscrie până la data de 14 mai. Îmbulzeala se anunţă a fi mare.

Dacă săptămâna trecută își anunţaseră oficial candidaţii doar socialiștii și partidul lui Renato Usatâi, alţi potenţiali competitori exprimându-și doar intenţia de a candida, până la ora actuală mai multe partide și-au făcut deja publice opţiunile, unii reușind chiar să se înregistreze.

Astfel, candidatul Partidului Comuniștilor la funcţia de primar al Chișinăului este președintele DaacHermes, Vasile Chirtoca (similitudinea cu numele actualului primar, Dorin Chirtoacă, ar putea să creeze unele confuzii, dar rămâne de văzut în favoarea cui). În opinia liderului PCRM, Vladimir Voronin, acesta ar fi cel mai bun candidat pentru respectiva demnitate publică.

La începutul anilor ’90, Vasile Chirtoca s-a aflat la originile pieţei de valori din Republica Moldova, numele său fiind printre fondatorii Bursei de Valori a Moldovei. În 1992 a devenit președintele Consiliului de administrare al societăţii pe acţiuni POLIPROIECT și director general al primei companii financiare din Republica Moldova – DAAC Invest, deţinătoarea licenţei nr.1 pentru dreptul de a activa pe Piaţa Valorilor Mobiliare a ţării. Peste doi ani a fondat Societatea pe acţiuni DAAC-Hermes, care a devenit unul dintre cele mai impor-

tante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova. În 1997, Chirtoca a fost printre fondatorii și copreședinţii partidului politic „Furnica”, iar ulterior a fost membru al consiliului politic al Partidului Democrat. Candidatul comuniștilor este și maestru în sport la box, din 1993 fiind președinte al Federaţiei de Box din Moldova. Este de văzut dacă această abilitate îi va prinde bine în lupta pentru Primărie.

Așa cum am presupus și noi anterior, Partidul Liberal Democrat va miza în cursa pentru funcţia de edilșef al Chișinăului pe actualul șef al Curţii de Conturi, Serafim Urechean.

Acesta a intrat în graţiile șefului liberal-democraţilor Vladimir Filat după ce i s-a predat „cu arme și bagaje”, adică i-a închinat AMN-ul într-un proces de fuziune „benevolă”.

Serafim Urechean a deţinut funcţia de primar al municipiului Chișinău în perioada 1994-2005, asupra lui planând oareșice suspiciuni de abuzuri în serviciu și acte de corupţie, însă acestea nu au putut fi dovedite în instanţă.

Dintre partidele parlamentare, nu și-a anunţat candidatul doar Partidul Democrat. Întrebarea era dacă vor avea aceștia propriul candidat sau vor susţine un candidat comun împreună cu cealaltă componentă a coaliţiei minoritare de guvernare.

Judecând după faptul că liberal-democraţii și-au făcut deja publică opţiunea, ar trebui să înţelegem că nu va exista un candidat unic. Sau poate doar se mai negociază condiţiile.

Chiar în ziua începerii înregistrării, și-a anunţat oficial candidatul și Blocul Electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova”, condus de Iurie Leancă. În lupta pentru Primăria Chișinăului se va avânta analistul politic Oazu Nantoi. Acesta a decla-

rat că știe care sunt problemele capitalei, că are în spate o echipă de oameni competenţi și onești și că dorește să ajungă un primar al tuturor locuitorilor Chișinăului.

Nantoi nu este la prima experienţă politică. El a înfiinţat și a condus timp de mai mulţi ani Partidul Social Democrat din Moldova, însă nu a reușit să-l ducă până în Parlament. În 2007 și 2009 a fost consilier municipal ales pe listele PSD, iar în 2009 a ajuns deputat în Legislativ pe lista Partidului Democrat, renunţând la calitatea de consilier. În prima zi de înregistrare, cinci aspiranţi la funcţia de primar ge-

neral al capitalei s-au înregistrat la Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chișinău. Aceștia sunt Timofei Țurcanu, candidat PNL, Ilian Cașu de la Partidul Nostru, Vasile Chirtoca, PCRM, candidatul PSRM, Zinaida Greceanâi, și cel al Blocului Electoral PPEM, Oazu Nantoi.

Actualul primar, care și-a prezentat recent raportul de activitate, la opt ani de la preluarea mandatului, a vorbit despre numeroasele sale realizări, fără a pomeni însă despre eșecuri. Dorin Chirtoacă și-a reiterat intenţia de a candida și în actualul scrutin, anunţându-și și priorităţile pentru cel de al treilea mandat. Însă

lista celor care vor dori să-i ia locul se anunţă a fi destul de lungă. Dar și locuitorii orașului par să vadă mai multe neajunsuri decât realizări.

Iar Chișinăul are nevoie, într-adevăr, de schimbări esenţiale, are nevoie de un primar care să-i protejeze istoria, să-l scoată din noroi și mizerie, să-l scape de corupţie și să aibă grijă de cetăţenii săi. Adică, de unul neîmpovărat de interese partinice și liber de orice fel de clientelă de partid. Este greu de crezut că unul de acesta se va găsi printre actualii candidaţi. Însă loc de speranţe există întotdeauna.

Ioana FLOREA, FLUX

Situaţie inedită în Republica Moldova.

Dosar penal în cazul diplomelor premierului Urmare din pag. 1 Ministrul de Interne nu a precizat dacă este vorba despre acte de studii false, iar cauza penală nu se referă la o persoană exactă, ci la fapt, verificându-se modul eliberării actelor. Actele de studii ale premierului au ajuns în atenţia oamenilor legii după ce Ziarul de Gardă a scris că nu se știe în baza cărui document prim-ministrul a fost înmatriculat la facultate, întrucât nu a absolvit nicio instituţie de studii medii generale.

Anchetatorii examinează cazul din perspectiva unei infracţiuni cu privire la confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, precizează Deschide.MD, cu referire la ministrul de Interne.

Sursa mai amintește că acum o lună, Ministerul de Interne a ridicat de la mai multe instituţii de învăţământ toate documentele din dosarul de studii al lui Chiril Gaburici.

Anterior, Chiril Gaburici a declarat, la emisiunea în PROfunzime, că a fost înmatriculat la facultate în baza actelor eliberate de școala din Logănești, Hâncești. Se știe însă, că după 9 clase, Gaburici a mers la studii la Chișinău, la Colegiul de Microelectronică, de unde a fost exmatriculat deoarece nu a susţinut câteva examene de bacalaureat, informează actualităţi.md.

Ulterior, premierul a ajuns la Academia de Studii Economice, iar Ministerul Educaţiei a comunicat că a fost înmatriculat în baza atestatului de școală medie. Din cauza acestor neconcordanţe, Ministerul Educaţiei a sesizat Procuratura Generală, iar Inspectoratul General al Poliţiei a demarat o investigaţie penală și a ridicat de la ASEM dosarul de studii al premierului.

Deocamdată, premierul Gaburici nu are niciun statut în cadrul dosarului penal, dar există posibilitatea recunoașterii lui în calitate de bănuit, au precizat pentru Ziarul de Gardă reprezentanţi ai IGP. „Dosarul penal este pornit în legătură cu bănuiala rezonabilă privind falsificarea unor documente. Noi încă nu știm cine le-a falsificat și circumstanţele în care au fost falsificate. La moment, domnul Gaburici nu are niciun statut, dar bineînţeles că va avea statutul de bănuit la timpul cuvenit. Dacă va apărea necesitatea de a-l audia, sigur că va avea statutul de bănuit. Oricare cetăţean poate să se aștepte și poate fi audiat dacă încalcă legea”, a declarat Gheorghe Malic, șeful Direcţiei Urmărire Penală din cadrul IGP. Pentru că este vizată o persoană cu funcţie publică, materialele vor fi transmise și Procuraturii, care va decide cine va continua urmărirea penală.

FLUX

3

Politic

30 APRILIE 2015

FLUX

Donald Tusk le-a sugerat autorităţilor să recâştige încrederea populaţiei. O misiune imposibilă pentru acestea Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat în vizită oficială la Chișinău, după o escală obligatorie la beciurile din Cricova și schimbul tradiţional de amabilităţi, a avut mai multe sugestii pentru autorităţile moldovene, legate de reforma justiţiei, combaterea corupţiei și soluţionarea crizei bancare, accentuând că pentru avansarea procesului de integrare europeană este nevoie să se producă adevărata schimbare.

Autorităţile par să fi auzit doar amabilităţile, trecând lejer peste opiniile mai puţin agreabile. De altfel, puterea de la noi a demonstrat demult că nu se prea sinchisește de părerile oficialilor europeni care vorbesc în ultima perioadă tot mai insistent despre necesitatea voinţei politice pentru eradicarea corupţiei la nivel înalt.

După o reuniune la Guvern, cu participarea șefului Consiliului European, în comunicatul remis de instituţie se menţionează că Tusk a reiterat disponibilitatea instituţiilor Uniunii Europene de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, apreciind că „Republica Moldova continuă să fie cel mai de perspectivă partener în extinderea europeană”.

De asemenea, în cadrul dialogului s-a discutat despre continuarea reformelor în Republica Moldova (pentru a fi continuate, acestea ar trebui, cel puţin, să înceapă), dar și despre progresele înregistrate în domeniul

reformării justiţiei, combaterii corupţiei, asigurării stabilităţii pe piaţa financiară (sic!). În situaţia actuală, este culmea cinismului să vorbești despre progrese și realizări în aceste domenii, când știm cum a fost jefuit sistemul bancar, când experţi de la noi și din afară vorbesc tot mai insistent despre faptul că avem un stat captiv. „Niciun stat captiv nu se va integra în UE. Există semnale că mai multe instituţii din Republica Moldova sunt captive, care depind de voinţa politicienilor oligarhi”, a declarat recent președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și fostul consilier al președintelui României, Iulian Chifu, în cadrul unei emisiuni la TVR. Chiar dacă și premierul, și șeful statului, și președintele Parlamentului i-au dat asigurări oficialului european privind respectarea angajamentelor asumate faţă de UE, respectarea principiilor statului de drept, intensificarea reformelor etc., Donald Tusk a dat de înţeles că doar

vorbele nu sunt suficiente și că este nevoie de mai mult „pentru a produce adevărata schimbare”.

Tusk a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, după întrevederea cu președintele Nicolae Timofti, că reformarea justiţiei și lupta cu corupţia trebuie să devină prioritare, la fel de importantă fiind și soluţionarea crizei bancare. „Este necesar să fie continuate cu fermitate investigaţiile privind criza bancară. Acest lucru este foarte important, pentru a recâștiga încrederea investitorilor și donatorilor, dar mai ales pentru a restabili încrederea cetăţenilor”, a punctat acesta.

De altfel, Tusk a vorbit despre necesitatea reformelor în sistemul justiţiei și consolidarea sistemului bancar și în cadrul unei întrevederi cu șeful PLDM, Vladimir Filat, fostul premier demis pentru suspiciuni de corupţie, al cărui nume a fost vehiculat, de asemenea, și în contextul jafului din sistemul bancar.

Cât privește lupta cu corupţia și restabilirea încrederii populaţiei în autorităţile statului, este aproape o utopie să crezi că acest lucru s-ar putea întâmpla sub actuala guvernare, atâta timp cât instituţiile menite să combată corupţia se află la cheremul celor de la putere și execută comenzile politice ale acestora.

Solicitat de NOI.md, analistul politic Igor Boţan a opinat că autorită-

ţile „nu vor putea face nimic pentru a recăpăta credibilitatea populaţiei, deoarece va trebui să fie pedepsiţi cei din propriul anturaj, ceea ce este imposibil. Piramida puterii moldovenești este construită astfel, încât liderii clanurilor politice corupte controlează totul în această ţară. Cum vor lupta ei împotriva sa?”.

Iar încrederea oamenilor în autorităţi este la pământ. Barometrul Opiniei Publice realizat în luna aprilie arată că actuala guvernare, tot ea și fosta, a pierdut aproape în totalitate acest sprijin, la fel ca și cursul pe carel promovează.

Potrivit sondajului, populaţia nu are deloc încredere în instituţiile statului, inclusiv Președinţie, Parlament și Guvern. Totodată, peste 75 la sută

din populaţia Republicii Moldova consideră că ţara se îndreaptă întro direcţie greșită. Dacă ar trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, doar 32 la sută dintre moldoveni ar opta pentru UE, în timp ce 50% ar alege UV. Cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării, cam 97 la sută, se consideră săraci și relativ săraci, iar cele mai mari temeri ale acestora sunt legate de creșterea preţurilor, sărăcie, viitorul copiilor, șomaj, corupţie. În acest context, nu este de mirare că majoritatea celor chestionaţi – 22%, consideră că pentru a îmbunătăţi situaţia ar trebui schimbată conducerea. Cu siguranţă, conducerea este de altă părere.

Ioana FLOREA, FLUX

Publicarea raportului Kroll împotmolită în „chestiuni tehnice”.

Compania s-ar teme să nu fie acţionată în judecată Raportul companiei americane Kroll, care a investigat „jaful secolului” din sistemul bancar moldovenesc, continuă să rămână un subiect de interes prioritar. Mai bine zis, nu raportul, pentru că puţini sunt cei care știu ce conţine acesta, cât necesitatea de a-l face public într-un proxim viitor.

Amintim că membrilor Guvernului, cărora le-a fost prezentat documentul, li s-a cerut să păstreze confidenţialitatea, autorităţile pretextând interesul anchetei.

Câţiva miniștri au menţionat pentru presă că raportul este interesant, că au aflat multe lucruri noi. Un ministru mai curajos a declarat în cadrul unei emisiuni televizate, fără a dezvălui detalii și nume, că investigaţiile companiei de detectivi dovedesc că Republica Moldova este un stat captiv, iar furtul de miliarde nu se putea produce fără complicitatea instituţiilor statului.

(De ce respectivul ministru rămâne în slujba guvernării care a luat în captivitate instituţiile statului, este o altă chestiune.)

La momentul respectiv, premierul Gaburici a declarat în doi peri că raportul companiei Kroll, care vizează situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, va fi făcut public atunci când se va finaliza ancheta. La fel și guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a atenţionat că subiectul este unul „sensibil”, din care motiv raportul va fi făcut public atunci când „vor decide organele de anchetă”. În scurt timp însă, spicherul Andrian Candu a anunţat că i-a solicitat guvernatorului BNM să facă public raportul Kroll. Fără îndoială, acesta a făcut o mișcare de imagine foarte bună, în contextul în care toată lumea era indignată de faptul că autorităţile vor să ascundă rezultatele

investigaţiei, bănuind că se dorește protejarea celor vinovaţi și nicidecum protejarea anchetei.

Manifestând o deschidere maximă, democratul Andrian Candu a declarat pentru Deschide.MD că l-a rugat pe Drăguţanu să facă public raportul, „întrucât el este de o rezonanţă socială majoră și oamenii trebuie să știe concluziile experţilor străini”.

Prin urmare, după discuţia cu Candu, guvernatorul Drăguţanu nu a mai considerat subiectul la fel de „sensibil” și a promis să facă public documentul în câteva zile, după ce va fi obţinut consimţământul companiei Kroll în acest sens.

Iată însă că cele „câteva zile” ar putea să se cam lungească, pentru că au apărut anumite chestiuni „tehnice”. Marţi, 28 aprilie, președintele Parlamentului a ţinut să sublinieze că raportul cu privire la situaţia din sistemul bancar nu poate fi publicat fără permisiunea companiei de investigaţie, dând de înţeles că nu există încă o decizie în acest sens. „Sper că vom avea o anumită înţelegere teh-

nică cu compania Kroll în ce privește modul în care va fi realizat acest lucru, pentru că companiile de genul acesta doresc să se asigure că în urma publicării informaţiilor nu vor fi acţionaţi în judecată de anumite persoane sau companii vizate în raport. E vorba de o delegare de responsabilitate. Sunt chestiuni tehnice. Sper că vom avea în timpul apropiat o decizie”, a declarat Candu, citat de NOI.md.

Spicherul a precizat că nici deputaţii nu au văzut, deocamdată, documentul. În cadrul ședinţei Comisiei economie, buget și finanţe a Parlamentului s-a decis că raportul va fi examinat la ședinţa plenară a Legislativului, dar încă nu se știe când va avea loc aceasta. Și președintele PLDM, Vladimir Filat, cel care a fost acuzat în repetate rânduri că ar fi beneficiarul tranzacţiilor dubioase de la BEM, s-a pronunţat în favoarea publicării cât mai grabnice a rezultatelor investigaţiei companiei Kroll. „Documentul trebuie să fie făcut public și cât mai repede posibil! Pentru că, în condiţiile

în care el e secretizat, se fac multe speculaţii, interpretări, insinuări etc. Sper că, după publicarea raportului, aceste speculaţii nu vor mai fi făcute”, a declarat Filat într-un interviu pentru Moldpres.

De fapt, interesul pentru acest raport nu rezidă atât în factologie, pentru că multe detalii au fost deja publicate în presă, cât în numele care apar în investigaţia companiei americane, existând temeri că unele dintre acestea ar putea fi „ascunse” în cazul publicării raportului.

Aceasta este și părerea deputatului PL, Iurie Chirinciuc, membru al comisiei parlamentate de anchetă și autor al raportului de alternativă privind situaţia de la cele trei bănci cu probleme. „Sunt sigur că nume importante din Guvern sau din fostele guverne vor fi scoase de acolo. Îl vor lăsa doar pe Ilan Shor, că despre el deja toată lumea vorbește”, a declarat parlamentarul pentru Deschide.MD. Pe de altă parte, reprezentanţii organelor de anchetă au ţinut să precizeze că raportul nu are putere de probă penală, acesta fiind, mai degrabă, o sursă de informare. „Chiar dacă organul de anchetă va utiliza în vreun fel anume raportul Kroll, cert este faptul că acest document nu poate fi atașat la dosar ca o probă penală. Niciun alineat din el nu are această putere. El ne poate oferi doar niște ipoteze pe care noi urmează să le probăm prin pârghiile de care dispunem pe calea legală”, a declarat procurorul anticorupţie Eduard Harujen pentru Deschide.md. Și dacă autorităţile declarau anterior că documentul elaborat de compania Kroll va fi publicat atunci când „vor decide organele de anchetă”, Harujen a precizat că instituţia pe care o reprezintă nu este în drept să decidă asupra publicării raportului.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Social

30 APRILIE 2015

Acte false eliberate în Republica Moldova pentru criminali din toată lumea Centrul Anticorupţie a ajuns cu percheziţiile și reţinerile la Întreprinderea de Stat „Registru” și la Biroul Migraţie și Azil al MAI. Operaţiunea a fost desfășurată în cadrul unui dosar de corupţie privind eliberarea frauduloasă a pașapoartelor, în comun cu Serviciul de securitate internă al CRIS Registru.

Astfel, în urma percheziţiilor care au avut loc la domiciliile, în automobilele și birourile de serviciu ale suspecţilor, au fost reţinute patru persoane bănuite de depășirea atribuţiilor de serviciu și fals în acte publice în interesul unor grupuri criminale. Este vorba de șeful interimar al Secţiei evidenţă și documentare a populaţiei din Comrat, șeful Secţiei cetăţenie și șeful adjunct al Secţiei control și eliberarea pașapoartelor ai CRIS Registru, un angajat al Secţiei imigrări din cadrul Biroului Migraţie și Azil, precum și doi intermediari.

Potrivit comunicatului CNA, în cadrul aceluiași dosar este bănuit și

Populaţia Moldovei, în scădere continuă Populaţia permanentă a Moldovei s-a redus continuu în ultimii 15 ani, arată datele „Anuarului Statistic”, publicate recent de Biroul Naţional de Statistică (BNS), informează agenţia NewsMoldova.

În total, indicatorul s-a redus cu 2,38%, ceea ce constituie 86,5 mii de oameni. Dacă în 2003 pe teritoriul Republicii Moldova locuiau 3 milioane 644,1 mii de cetăţeni, atunci conform rezultatelor din 2014, numărul acestora este deja de 3 milioane 557,6 mii.

Dinamica negativă nu a fost observată în anii 2012-2013, când, potrivit datelor BNS, în Moldova locuiau 3 milioane 559,5 mii de oameni.

Mai mult decât atât, în ultimii 15 ani, se reduce permanent populaţia de la sate. În 2000, în satele republicii erau înregistraţi 2 milioane 129,9 mii de locuitori, iar în 2014 – 2 milioane 54,6 mii. Populaţia de la orașe din 2006, din contra, a crescut – de la 1 milion 469,8 mii până la 1 milion 503 mii de oameni în 2014.

FLUX

șeful Direcţiei imigrări și repatriere a Biroului Migraţie și Azil, care, în urma percheziţiilor, a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind internat la Spitalul de Urgenţă.

Conform ofiţerilor de urmărire penală, angajaţii Registru, în complicitate cu persoane intermediare și cu reprezentanţi ai Biroului Migraţie, eliberau pașapoarte biometrice, falsificând identitatea beneficiarilor.

Falsificarea actelor avea loc la nivelul documentelor primare. Astfel, erau efectuate modificări în certificatele de naștere sau pașapoartele de tip sovietic: se introduceau litere suplimentare în nume, patronimic, prenume, se omiteau sau se adăugau cifre la data nașterii, se schimba în întregime informaţia despre identitatea persoanei etc. După operarea acestor modificări erau perfectate pașapoartele biometrice.

Totodată, s-a stabilit că mai multe persoane condamnate atât în Republica Moldova, cât și în alte ţări, au primit pașapoarte cu identitate nouă. De exemplu, un cuplu anunţat în căutare internaţională pentru comiterea mai multor infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldova și în Statele Unite ale Americii a intrat în vizorul CNA și al procurorilor în

urma investigaţiilor desfășurate în cadrul unui dosar penal privind eliberarea pașapoartelor false de către funcţionari ai Secţiei evidenţă și documentare a populaţiei din sectorul Râșcani al capitalei.

Soţii ar fi obţinut de la secţia menţionată pașapoarte cu date de identitate false pe numele lor și a celor 3 copii minori. În urma unor percheziţii efectuate la domiciliile bănuiţilor, ofiţerii CNA și procurorii au ridicat mai multe acte cu date de identitate false, eliberate de SEDP Râșcani, dar și alte documente folosite pentru perfectarea pașapoartelor moldovenești. Cei doi ar fi încercat să se ascundă de autorităţi, fiind învinuiţi în mai multe dosare, instrumentate de instituţiile de drept din SUA și Republica Moldova. În anul 2010, instituţiile de drept din SUA au emis un mandat de arestare internaţional pe numele femeii, aceasta fiind învinuită de obţinerea unor credite în valoare de circa 50 de milioane de dolari din băncile americane, prin utilizarea documentelor falsificate. Ea mai este învinuită inclusiv de conspiraţie la comiterea fraudei bancare, fraudă bancară, spălare de bani și îndeplinirea falsă a declaraţiei fiscale. Potrivit legis-

laţiei americane, pentru comiterea acestor infracţiuni, sunt prevăzute pedepse între 20 și 30 de ani de închisoare. Acum doi ani, femeia a fost reţinută de instituţiile de drept din Moldova, însă a evadat din arest la domiciliu. Cu câteva luni în urmă, procurorii au reușit să extrădeze arestaţii pentru a fi deferiţi justiţiei americane. În dosar apar și cetăţeni ai Kazahstanului, Lituaniei, Belarusului, Ucrainei, despre care se știe că au fost condamnaţi și sunt căutaţi de Interpol pentru evaziuni fiscale, tra-

fic de droguri, deturnare de fonduri, organizare de grupuri criminale etc.

Anchetatorii au stabilit 31 de persoane care au intrat în posesia actelor de identitate falsificate, iar preţul unui pașaport ajungea până la 10 000 de euro.

Judecătoria sectorului Buiucani a capitalei a decis, miercuri, 29 aprilie, că cele șase persoane reţinute de ofiţerii CNA în dosarul pașapoartelor vor sta în arest la domiciliu, acestea având termene între 20 și 30 de zile.

FLUX

Furnizorii de dispozitive medicale acuză: majoritatea licitaţiilor sunt trucate Majoritatea licitaţiilor de procurare a utilajelor medicale pentru spitalele din Moldova sunt trucate, nu doar cele 21 care sunt investigate actualmente de ofiţerii CNA, afirmă furnizorii de dispozitive medicale și echipamente de laborator din Moldova. Ei susţin că principalul vinovat de această situaţie este Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), care ar fi favorizat, indirect, anumiţi agenţi economici, cu scopul de a monopoliza piaţa. Aceștia au vorbit în cadrul unei conferinţe de presă despre dificultăţile pe care le întâmpină atunci când vor să participe la licitaţiile publice pentru procurarea dispozitivelor medicale, informează portalul e-sanatate.md. „Am putea evita situaţiile de trucare a licitaţiilor, dacă în cadrul Agenţiei acestea s-ar organiza într-un alt mod. De exemplu, o comisie să elaboreze specificaţiile tehnice, iar altă comisie să evalueze ofertele înaintate etc. Până acum însă, Spânu (vicedirectorul AMDM – n.n.) se ocupa de tot – el indică specificaţiile tehnice și tot el evaluează ofertele”, a declarat Stanislav Lesnic, președintele Asociaţiei producătorilor și furnizorilor de dispozitive medicale și echipamente de laborator din Moldova.

Potrivit acestuia, 80 la sută dintre licitaţiile de procurare a utilajului medical au fost câștigate de firmele

lui Tudor Ceaicovschi, agent economic care se numără printre învinuiţii în dosarul licitaţiilor trucate. Acest lucru a fost posibil datorită implicaţiilor directe ale funcţionarilor AMDM, au afirmat furnizorii, aducând și exemple în acest sens. „Iată, de exemplu, anul trecut, compania noastră a fost desemnată câștigătoare în cadrul unei licitaţii, iar la câteva zile am primit o scrisoare care ne anunţa că este anulată această decizie și că deja una din firmele lui Ceaicovschi a fost desemnată câștigătoare. Avem și dosar de judecată pe acest caz, însă din cauza incompetenţelor judecătorilor în acest domeniu, cererile noastre

sunt respinse”, a afirmat Vitalie Răilean, unul din furnizorii de dispozitive medicale din Moldova.

Conform furnizorilor, deseori Agenţia desemnează drept câștigători agenţi economici care nu respectă cererile din ofertă. Altfel spus, spitalelor le este distribuit un alt dispozitiv decât cel cerut de instituţia medicală, chiar dacă atât în cerere, cât și în ofertă sunt indicate clar specificaţiile tehnice.

Anume astfel s-a întâmplat în cazul licitaţiei de procurare a celor 25 de dispozitive de radiodiagnostic medical, prima licitaţie care a intrat în vizorul Centrului Naţional Anticorupţie.

Astfel, deși în specificaţiile

tehnice din caietul de sarcini era indicat că masa din componenţa utilajului medical trebuie să fie reglabilă în înălţime, agentul economic care a fost desemnat câștigător a distribuit instituţiilor medicale dispozitive cu mese fixe, nereglabile. Acestea, de fapt, fiind mult mai ieftine.

Sursa amintește că la sfârșitul anului trecut, Global Biomarketing Group Moldova, al cărei fondator este Tudor Ceaicovschi, a câștigat licitaţia pentru procurarea a 25 de dispozitive de radiodiagnostic digital. După o licitaţie organizată de către AMDM, câștigător a fost numit Intermed SRL, care a propus cel mai mare preţ – de 55 de milioane. Atunci mai mulţi

agenţi economici care au participat la licitaţia organizată de Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale s-au arătat indignaţi de rezultatele concursului, iar patru dintre ei au solicitat să fie informaţi de ce oferta lor a fost respinsă, însă nu au primit niciun răspuns. Licitaţia a fost organizată centralizat și este una dintre cele mai de amploare din ultimul an, în care s-au cheltuit în jur de 4 milioane de euro din banii publici, mai menţionează esanatate.md. În baza acestei licitaţii, Centrul Naţional Anticorupţie a iniţiat o anchetă, soldată cu reţinerea a 16 responsabili din domeniul sănătăţii.

FLUX

Geopolitic 30 APRILIE 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ Cititorii fideli ai „Flux”-ului au reușit deja să ia cunoștinţă de o serie de texte care aduc în atenţia publicului din Republica Moldova figura distinsului gânditor francez de origine română Jean Parvulesco. Seria de contribuţii la revalorificarea operei acestui scrii-

tor, metafizician și geopolitician din partea unor personalităţi marcante ale gândirii europene, precum și incursiunile în universul spiritual și artistic al lui Parvulesco, care s-au succedat la colocviul de la București din 28 februarie – 1 martie a.c., reprezintă

un bun prilej pentru publicul de la noi de a lua contact cu niște zone culturale mai puţin cunoscute prin părţile noastre.

Astăzi inserăm textul semnat de italianul Claudio Mutti, un nume deja familiar cititorilor noștri.

Vasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU Singurul scriitor român citat de Jean Parvulesco printre cei treizeci și șase care, cum ne declară el însuși, „ont le plus compté pour [lui et] ont souterrainement nourri [son] oeuvre” (1), adică „au contat cel mai mult pentru [el și] au nutrit subteran opera [sa]”, este Vasile Lovinescu.

Vasile Lovinescu se naște pe 17 (30) decembrie 1905 la Fălticeni, în nordul Moldovei. „Tata, om de carte, călător impenitent, care simţea Europa ca o singură ţară” (2), se trage dintr-o familie făcută ilustră de magistraţi și ofiţeri, ca și de intelectuali renumiţi, precum criticul literar Eugen Lovinescu (1881-1943); iar mama își are originea într-o ramură aristocratică transilvană. Unul dintre cei doi fraţi ai lui Vasile, Horia Lovinescu (1917-1983), a devenit celebru ca dramaturg; o verișoară, Monica Lovinescu (1923-2008), a fost jurnalistă și critic literar la Paris.

După războiul european, adolescentul Vasile se mută cu părinţii la București, unde își continuă studiile secundare la Liceul „Sfântul Sava”. Odată terminată Facultatea de Drept (în 1929), profesează avocatura, îndeplinind funcţia de avocat al municipiului București și, din 1942, de consilier juridic la Uzinele Siderurgice din Reșiţa. Publică în diferite reviste („Viaţa literară”, „Viaţa românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Credinţa”, „Familia”, „Azi”, „Vremea” etc.), arătând interes pentru folclorul românesc și tradiţiile orientale.

Aflând, în 1932, de cartea lui René Guénon Le Roi du Monde (Regele lumii), începe cu autorul ei o corespondenţă epistolară care va dura din 1934 până la începutul anului 1940.

La sfatul lui Guénon, în martie 1936, Lovinescu se duce în Franţa și în Elveţia pentru a obţine iniţierea în sufism și este introdus de Frithjof Schuon în tariqah alawiyyah. Întors la București, începe să publice în revista franceză „Études Traditionnelles” seria de articole intitulată La Dacie hyperboréenne, semnată cu pseudonimul „Géticus”.

Acest lucru va avea răsunet doar cincizeci de ani mai târziu. Ediţia italiană îngrijită de mine în 1984 (apărută chiar în luna iulie, când Vasile Lovinescu se stingea din viaţă) și ediţia franceză din 1987 i-au dat posibilitatea lui Vintilă Horia să vorbească cu admiraţie despre Lovinescu în Spania, pe când în România academicianul Virgil Cândea a atras atenţia asupra imaginii Daciei arhaice realizate de Lovinescu și de alţi intelectuali români. În particular, ediţia franceză din 1987 a trezit interesul unor cercetători precum Charles Ridoux sau Paul Georges Sansonetti; acesta din urmă, elev al lui Henry Corbin și Gilbert Durant, a ţinut la Sorbona un curs despre „Dacia hiperboreană”.

Prin acest studiu, care în Româ-

nia a văzut lumina tiparului doar în 1994, dar a apărut iniţial în limba franceză în anii 1936-1937, Vasile Lovinescu a aplicat acele principii de simbolism istoric și geografic pe care René Guénon le-a expus zece ani mai târziu, în 1945, în cartea Le règne de la quantité et les signes des temps (Domnia cantităţii și semnele vremurilor). „Or, există într-adevăr – scrie René Guénon în această carte – o „geografie sacră” sau tradiţională, pe care modernii o ignoră la fel de total ca și pe celelalte cunoștinţe de același gen; există, de asemenea, un simbolism geografic, ca și un simbolism istoric, și ceea ce le dă semnificaţia lor profundă este valoarea simbolică a lucrurilor, pentru că prin aceasta se stabilește corespondenţa lor cu realităţi de ordin superior; dar, pentru a determina în mod efectiv această corespondenţă, trebuie să fii în stare, într-un fel sau altul, să percepi în lucrurile însele reflexul acestor realităţi. Astfel, există lucruri care sunt îndeosebi apte să slujească drept „suport” pentru acţiunea „influenţelor spiri-

tuale”, și pe acest fapt s-a întemeiat totdeauna stabilirea unor „centre” tradiţionale, principale sau secundare, printre care „oracolele” Antichităţii sau locurile de pelerinaj sunt exemplele exterioare cele mai evidente; există apoi alte locuri care nu sunt mai puţin favorabile manifestării unor „influenţe” cu un caracter cu totul opus, aparţinând celor mai joase regiuni ale domeniului subtil” (3). În La Dacie hyperboréenne, Vasile Lovinescu spune de la început că migraţia popoarelor hiperboreene dinspre nordul Eurasiei spre sud a fost un fel de pelerinaj, „o migraţie sacră, cu ai săi sacerdoţi-regi, purtând din etapă în etapă, fără nicio improvizaţie și după o știinţă geografică precisă, „penaţii” săi, altarele sale, suporturile sale spirituale” (4).

Această migraţie, declară el, nu trebuie să ne intereseze din punctul de vedere al istoriei profane, ci din cel al simbolismului.

Iar simbolismul migraţiei hiperboreene se leagă – continuă el, folosindu-se de o terminologie hindusă și de sintagme guénoniene – de manifestarea lui Prakriti, adică a substanţei primordiale. De fapt, etapele migraţiei hiperboreene corespund cu fazele lui Prakriti: fazei iniţiale de indistincţie polară îi urmează ruptura de echilibru a celor trei gunas (adică a celor trei condiţii ale existenţei universale, condiţii la care sunt supuse toate fiinţele manifestate), ruptură impusă de necesara manifestare a posibilităţilor totale ale ciclului; urmează apoi o coborâre „tamasică” de la nord spre sud, întreruptă uneori de etape și de proiecţii „rajasice” la est și vest.

Cele două extreme ale acestei coborâri sunt Polul Nord și Grecia; adică, itinerariul migraţiei hiperboreene este verticala Nord-Sud care leagă aceste două puncte.

Coborând pe această verticală, migraţia hiperboreană a întâlnit paralela 45°, la jumătatea distanţei dintre Pol și Ecuator; aici migraţia s-a bifurcat în ramuri orizontale, pe când o altă parte din ea a urmat

verticala până în Grecia. „Și crucea – scrie Lovinescu – a fost astfel desăvârșită” (5).

El mai observă că, dacă verticala se prelungește, ea traversează Egiptul, Etiopia și ţara lui Kush, încât, scrie, „dacă ar mai fi încă o geografie sacră tradiţională, acesta ar fi primul Meridian” (6).

Situată în centrul ideal al crucii descrise de migraţiunea hiperboreană, Dacia ocupă o poziţie eminent crucială. „Geografia Daciei – scrie Lovinescu – (...) este dominată de o realitate centrală: podișul Transilvaniei, încercuit de lanţul Carpaţilor și de Munţii Apuseni, cei mai sălbatici și cei mai nepătrunși din Europa. În jurul acestei formidabile cetăţi naturale sunt întinsele câmpii ale Nistrului, ale Tisei și ale Dunării. (...) De la Rin și Alpi până la marele zid chinezesc, indefinitul domnește stăpân: pământuri nemărginite, ţinuturi care încep nu se știe unde și sfârșesc nu se știe unde. În acest ocean de posibilităţi,

Dacia este singura ţară caracteristică, definită, formând o unitate geografică” (7).

Dacă cineva ar obiecta că reprezentarea geografică lovinesciană este una fantezistă, Mircea Eliade i-ar răspunde că aici „nous sommes en présence d’une géographie sacrée et mythique, seule effectivement réelle, et non pas d’une géographie profane, “objective”, en quelque sorte abstraite et non essentielle” (8); adică: „noi suntem în prezenţa unei geografii sacre și mitice, singura efectiv reală, nu a unei geografii profane, „obiective”, într-un anumit fel abstracte și neesenţiale”.

Dar nu este vorba numai de „geografia sacră și mitică” a lui Lovinescu.

Dacă analizăm datele provenite de la ceea ce Eliade numește „geografie obiectivă”, putem observa ușor acei factori naturali și culturali care, în decursul istoriei, au determinat caracterul „central” al spaţiului românesc.

Principalele elemente naturale ale geografiei române sunt Munţii Carpaţi, Dunărea și Marea Neagră. Carpaţii, Corona montium, închid într-un inel Transilvania, care, în perspectiva geopoliticienilor români, reprezintă pentru România acel Kernland („ţinutul sâmbure”) și acel Mittelpunkt („punctul central”) de care vorbesc respectiv Rudolf Kjellén și Friedrich Ratzel.

Factorii culturali caracteristici sunt identitatea neolatină, prin care poporul român aparţine unei familii lingvistice care din Europa a ajuns până în America Centrală și Meridională, și confesiunea ortodoxă, prin care România face parte dintr-o arie cu dimensiuni eurasiatice, care se întinde de la Belgrad până la Vladivostok. Simultana apartenenţă la familia neolatină și la familia ortodoxă face din România un punct de junctură între Apusul european și Orientul creștin.

Centralitatea României iese ulterior în relief dacă apreciem că Transilvania este o regiune mediană din mai multe perspective. Această regiune, care, după bătălia de la Mohács, a jucat rolul de Stat tampon între imperiul habsburgic și imperiul otoman, din perspectiva lingvistică este zona spre care s-au îndreptat sectoarele neolatin, germanic și ugrofinic, pe când din perspectiva confesională ea a reprezentat punctul de convergenţă al ortodoxiei, al catolicismului și al cultului protestant.

Claudio MUTTI

(Va urma.) ___________________ 1. Jean Parvulesco: “Une conscience d’au-delà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, “Éléments”, 126, Automne 2007, pp. 54-57.

2. Vasile Lovinescu, Folticenii de vis, „Pagini bucovinene”, a. II, nr. 15, martie 1983.

3. René Guénon, Domnia cantităţii și semnele vremurilor, Humanitas, București, 1995, p. 139.

4. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, Editura Rosmarin, București, 1994, p. 15.

5. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, cit., pp. 43-44.

6. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, cit., p. 44, nota 17. Cu aceste preocupări are legătură o întrebare adresată de Lovinescu lui René Guénon, o întrebare ce acesta din urmă a găsit-o fără de rost: „vous dites – i-a răspuns Guénon – qu’il vous est très utile de savoir le méridien du Caire; moi qui y habite, je ne le sais pas et je m’en passe très bien...” („Dumneavoastră spuneţi că v-ar fi de mare folos să știţi care este meridianul din Cairo; eu, care trăiesc la Cairo, nu știu și nu mă interesează deloc...”) (René Guénon, Scrisoare către Vasile Lovinescu din 16 decembrie 1934).

7. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, cit., p. 23.

8. Mircea Eliade, Images et symboles, I, 3, Gallimard, Paris, 1988, p. 50.

8bis. Mircea Eliade, L’épreuve du Labyrinthe, Entrétiens avec Claude-Henri Rocquet, Pierre Belfond, Paris, 1978, pp. 26, 116.

FLUX

6

Externe

30 APRILIE 2015

Cutremurul devastator din Nepal.

Opt milioane de persoane au fost afectate Guvernul nepalez a decretat trei zile de doliu pentru miile de persoane care au murit în urma cutremurului puternic care a avut loc sâmbătă, 25 aprilie, relatează DPA, citată de Mediafax.

Bilanţul de peste 5.000 de victime este unul provizoriu, în timp ce operaţiunile de căutare și salvare continuă.

Premierul ţării, Sushil Koirala, a afirmat că numărul victimelor ar putea ajunge până la 10.000. Aceleași surse declarau marţi că aproximativ 11.000 de persoane au fost rănite în urma celui mai grav seism din ultimii 80 de ani. Alte zeci de persoane au murit în India, în Tibet și în vestul Chinei. „Nu eram pregătiţi pentru un dezastru de o asemenea amploare”, a declarat ministrul de Interne, Ban Dev Gautam. „Nu avem suficiente resurse și vom avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la toată lumea”.

Totodată, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat că, în total, opt milioane de persoane au fost afectate de cutremurul produs în Nepal, iar 1,4 milioane au nevoie de alimente, potrivit BBC News Online.

Ajutorul internaţional a început să ajungă, dar încă există lacune în ceea ce privește echipamentul medical, alimentele și sacii pentru cadavre.

Lipsesc apa, alimentele și electricitatea și există temeri că ar putea izbucni unele epidemii. „Potrivit estimărilor iniţiale și pe baza ultimei hărţi cu intensitatea cutremurului, au fost afectate opt milioane de persoane din 39 de districte, dintre care două milioane de persoane trăiesc în 11 districte puternic afectate”, arată raportul Biroului Coordonatorului Rezident ONU. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade a distrus numeroase clădiri în capitala Kathmandu și a afectat zonele rurale din regiune.

Replicile au continuat în Nepal și în zonele învecinate, iar mii de locuitori din Kathmandu își petrec nopţile sub cerul liber, temându-se să se întoarcă în locuinţe.

Numeroase clădiri istorice au fost afectate de cutremur. Faimosul Turn Dharahara, care domina capitala Nepalului, Kathmandu, a fost complet distrus, iar templul din Piaţa Durbar, un sit aparţinând Patrimoniului UNESCO, a fost parţial avariat.

Potrivit primelor estimări, peste 70 la sută din clădirile din Kathmandu au fost puse la pământ de seismul de sâmbătă.

Nepalul, ca întreaga regiune Himalaya, unde se întâlnesc plăcile tectonice indiană și eurasiatică, se află într-o zonă cu puternică activitate seismică.

Costul economic al cutremurului devastator care a lovit Nepalul ar putea depăși cinci miliarde de dolari, echivalentul a 20% din Produsul Intern Brut (PIB) al acestei ţări sărace, susţin analiștii de

Incendiu de vegetaţie lângă Cernobâl. Autorităţile ucrainene asigură că situaţia este „sub control” Un incendiu de vegetaţie a izbucnit marţi, 29 aprilie, în apropierea centralei Cernobâl – scena unei catastrofe nucleare civile de proporţii în 1986 –, la numai 5 km de gropile cu deșeuri radioactive, așa-numitele „cimitire” radioactive.

Serviciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat miercuri dimineaţă că incendiul a fost localizat și oprit, dar mai continuă acţiunile de stingere a focarelor propriu-zise, potrivit AFP, citat de AGERPRES. „La ora locală 06.00 (03.00 GMT), frontul de foc a fost restrâns și oprit. Situaţia este sub control. Lucrările de stingere a focului continuă”, a indicat acest serviciu întrun comunicat.

Incendiul s-a declanșat marţi, în jurul orei locale 12.45, și s-a propagat pe o suprafaţă de aproape 320 de hectare, potrivit serviciului citat.

Un număr de 305 persoane au fost mobilizate în lupta cu flăcările, plus zeci de autospeciale, trei avioane și două elicoptere.

Poliţia ucraineană a precizat în noaptea de marţi spre miercuri că a procedat la evacuarea mai multor locuitori din această zonă. „În mai multe sate, în special la Lubianke și Ilinţah, sunt oameni care trăiesc ilegal. Reprezentanţi ai poliţiei din zona centralei i-au evacuat într-un loc mai sigur. Bunurile lor și animalele de pe lângă casă au fost, de asemenea, evacuate”, a indicat, într-un comunicat, serviciul de presă al poliţiei ucrainene.

Autorităţile ucrainene au încercat încă de marţi să asigure că situaţia este sub control și că nu prezintă niciun pericol.

Premierul Arseni Iaţeniuk s-a deplasat la faţa locului, pentru a se întâlni cu pompierii. „Serviciile noastre pentru situaţii de ur-

genţă fac totul pentru a opri extinderea incendiului”, a declarat el la revenirea sa la Kiev.

Chiar dacă incendiul nu a fost încă stins în totalitate, autorităţile ucrainene dau asigurări că nivelul de radiaţie se încadrează în limitele normale și că nu s-a schimbat. „Nivelurile de radiaţie la Kiev și în regiunea Kievului sunt stabile”, susţine Serviciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă.

Puţine informaţii au fost dezvăluite cu privire la posibila cauză a incendiului.

Dar ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a indicat pe pagina sa de Facebook că ipoteza unui incendiu criminal nu este exclusă.

Potrivit lui Avakov, există suspiciuni că incendiul, care s-a produs la numai două zile după împlinirea a 29 de ani de la avaria de la Cernobâl, ar fi fost provocat premeditat. În acest sens, el a spus că au existat focare în diferite locuri, ceea ce a dus la extinderea flăcărilor în așa-numita zonă de excludere din jurul centralei Cernobâl.

Explozia reactorului nr. 4 de la centrala Cernobâl în 1986 a contaminat o bună parte a Europei, dar mai ales Ucraina, Rusia și Belarus, pe atunci republici în cadrul URSS. FLUX

la IHS, transmite CNBC, citat de money.ro. „În condiţiile în care numărul morţilor și al răniţilor crește rapid, impactul economic asupra ţării este unul grav. Costul total pe termen lung al reconstrucţiei Nepalului,

utilizând standarde de construcţie adecvate pentru regiunile vulnerabile la cutremure majore, ar putea depăși cinci miliarde de dolari”, a declarat economistul-șef pentru AsiaPacific de la IHS, Rajiv Biswas.

FLUX

Rusia acuză SUA de subminarea dezarmării nucleare Moscova consideră că politica SUA în domeniul apărării antirachetă reprezintă un „obstacol major” în calea continuării dezarmării nucleare. Șeful Departamentului pentru probleme de neproliferare și controlul armelor din cadrul Ministerului rus de Externe, Mihail Ulianov, a declarat că crearea „unilaterală a unui sistem de apărare antirachetă global” slăbește stabilitatea strategică la nivel mondial.

Rusia este pregătită pentru un dialog privind dezarmarea nucleară, dar acesta trebuie să fie serios și lipsit de „standarde duble”, a afirmat Ulianov, într-un discurs susținut la Conferința privind punerea în aplicare a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), ce și-a început lucrările luni, 27 aprilie, la New York, conform TASS, citată de AGERPRES. Deocamdată, potrivit estimărilor Ministerului rus de Externe, se observă o „tendință diametral opusă”.

Reprezentantul diplomației ruse a mai afirmat că acuzațiile Washingtonului conform cărora Rusia încalcă prevederile Tratatului privind forțele nucleare intermediare (INF) sunt „nefondate” și au scopul de a discredita Moscova. „SUA refuză să susțină aceste afirmații cu fapte sau, cel mai probabil, nu pot. Se creează impresia că scopul este de a încerca să discrediteze Rusia și să o prezinte ca un stat care încalcă obligațiile internaționale”, a spus diplomatul rus. „Rusia este ferm angajată pe calea dezarmării nucleare. O confirmare concludentă în acest sens

este aplicarea consecventă a Tratatului START (pentru reducerea armelor nucleare strategice) de către Rusia. Dar o astfel de discuție ar trebui să fie serioasă, fără standarde duble”, a reiterat Mihail Ulianov, adăugând că o discuție pe această temă poate fi cu adevărat eficientă numai în cazul în care participanții s-ar ghida după principiul fundamental de a nu prejudicia securitatea altora.

Pe de altă parte, secretarul de Stat american John Kerry a declarat în cadrul aceleiași conferinţe că propunerea privind continuarea procesului de dezarmare făcută în iunie 2013 de președintele Barack Obama Rusiei rămâne în vigoare, informează Mediafax.

Implementarea noului acord dintre Statele Unite și Rusia asupra reducerii armelor strategice ofensive (START) „are loc conform graficului”, a spus șeful diplomaţiei americane la New York.

Noul tratat START dintre Rusia și Statele Unite a fost semnat în aprilie 2010 de președintele american Barack Obama și de președintele rus de la momentul respectiv, Dmitri Medvedev, și a intrat în vigoare în februarie 2011.

Acesta prevede reduceri draconice de rachete și focoase nucleare pe ambele părți și autorizează 18 inspecţii pe an la instalaţiile militare. În iunie 2013, Barack Obama a îndemnat Moscova să accepte reducerea cu încă o treime a arsenalelor strategice nucleare deţinute de Statele Unite și Rusia.

Conferința privind TNP, care are loc o dată la cinci ani, va dura până la 22 mai. În deschiderea ei, luni, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a deplâns faptul că dezarmarea nucleară a stagnat în ultimii cinci ani și a criticat „mentalitatea războiului rece”.

FLUX

Programe 30 APRILIE 2015

LUNI, 4 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус).

9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Cinemateca universală. 17.30 „Prizonierii amintirilor”. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Carta drepturilor. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. 22.05 Настоящее время. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Film.„LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 2. 1.00„O masă de tenis pentru școala ta”. Emisiune-concurs. 3.00 Legendele muzicii. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 5 MAI 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Magazinul copiilor. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 ARTelier. 11.30„Prizonierii amintirilor”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 La noi în sat. 14.45, 2.15 Săptămâna sportivă. 15.30 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 15.55 Film în desen animat. „Corsarul negru”. 16.30 Unda Bugeacului. 17.15 În ritm de dans. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.20 „O lecţie de educaţie financiară” cu Leonid Talmaci.

21.30 Dialog social. 21.45 Legendele muzicii. 22.40 În premieră.

23.40 Documentar.„Lumea lui Anish Kapoor”. 0.35 Film.„SQUADRA OMICIDI”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 6 MAI 6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Transmisiune de la Catedrala„Nașterea Domnului”din Chișinău. 10.00, 22.05 Настоящее время. 10.30, 15.25„Prizonierii amintirilor”. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15 Serată jubiliară. Gheorghe Pârlea-sexagenarul. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 17.15 Natura în obiectiv. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.20 „O lecţie de educaţie financiară”cu Leonid Talmaci. 21.30„Un sfert de vorbă”cu Ilona Spătaru. 22.40 Serial.„UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.45 Ion Ungureanu.„Spectacolul vieţii mele”. 5.30 Portrete în timp.

JOI, 7 MAI 6.05 Русский мир. 6.35„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar.„Global 3000”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Vectorul European.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.55 Centrul de creaţie a copiilor „Luceafărul”. Program artistic. 16.00 Părinţi și copii. 16.40 „Prizonierii amintirilor”. 17.15 Documentar.„Drumeţii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecţie de educaţie financiară” cu Leonid Talmaci.

21.30 Reporter de gardă. 22.40 „Pasărea în văzduh”. Spectacol de pantomimă cu Gheorghe Cioplan. 23.40 Film.„ANCHETA FAMILIEI”.

1.20 Documentar.„Misterul codrului de viaţă a urșilor Panda”. 1.50 Bariere invizibile în Europa. 5.30 Vectorul European.

VINERI, 8 MAI 6.05 Documentar. „La drum”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Global 3000”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 Cântec, dor și omenie. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.05 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05„Un sfert de vorbă”cu Ilona Spătaru. 14.25, 21.30 „Prizonierii amintirilor”. 14.40 Erudit-cafe.

15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Dor. Ștefan Petrache. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!”. Talk-show cu Mircea Surdu. 21.20 „O lecţie de educaţie financiară” cu Leonid Talmaci. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 În premieră. 5.35 Reporterul de gardă.

SÂMBĂTĂ, 9 MAI 6.05 Documentar.„Almanah cinematografic”. 6.30 Identitate Basarabia. 7.10 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Film în desen animat. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.00 Ziua Comemorării și reconcilierii, în memoria celor care și-au pierdut viaţa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Transmisiune în direct de la depunerea de flori la„Focul Veșnic”de la Complexul Memorial„Eternitate”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Cântecele Credinţei, Speranţei și Iubirii. Secvenţe din Festivalul cântecelor lirico-patriotice. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 „Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.40, 19.40 „Prizonierii amintirilor”. 16.00 „Pasărea în văzduh”. Spectacol de pantomimă cu Gheorghe Cioplan. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15, 3.25 Focus.

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Compozitorul și orchestratorul Șico Aranov. 23.20 Serial.„CRIMINI” (Italia). 1.00 Serial.„ANCHETA FAMILIEI”. 4.30 „Bună seara!”. Talk-show.

DUMINICĂ, 10 MAI 6.10 „Strigat-am către tine”. Teatrul „A. Mateevici”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Documentar. „Kohila”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Jocul vetrelor străbune”. Ansambluri de dansuri populare din Moldova. 16.10 Documentar.„Unachieved Europe”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.45 Povestea. 20.00, 4.35 Ora stelelor.

21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.20 Serial.„CRIMINI”(Italia). 1.00 Erudit-cafe. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

LUNI, 4 MAI

LUNI, 4 MAI

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping09:15 Serial: Regina inimilor (r)10:15 Teleshopping 10:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.164, 165 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5004 17:10 Serial: Las Bravo, ep.75 18:00 O seară perfectă19:30 Serial: Puterea destinului20:15 Serial: Fugara, ep.65, 6622:15 Serial: Dragoste de viață, ep.88 23:15 Serial: Terra nostra, ep.133 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.21 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.11 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r)02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 5 MAI

MARŢI, 5 MAI

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.166, 167 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5005 17:10 Serial: Las Bravo, ep.76 18:00 O seară perfectă19:30 Serial: Puterea destinului20:15 Serial: Fugara, ep.67, 6822:15 Serial: Dragoste de viață, ep.89 23:15 Serial: Terra nostra, ep.134 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 6 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.168, 169 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5006 17:10 Serial: Las Bravo, ep.77 18:00 O seară perfectă19:30 Serial: Puterea destinului20:15 Serial: Fugara, ep.69, 7022:15 Serial: Dragoste de viață, ep.90 23:15 Serial: Terra nostra, ep.135 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 7 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.170, 171 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5007 17:10 Serial: Las Bravo, ep.78 18:00 O seară perfectă19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.71, 7222:15 Serial: Dragoste de viață, ep.91 23:15 Serial: Terra nostra, ep.136 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 8 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.172, 173 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5008 17:10 Serial: Las Bravo, ep.79 18:00 O seară perfectă19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.73, 7422:15 Serial: Dragoste de viață, ep.92 23:15 Serial: Terra nostra, ep.137 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 9 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic, ep.174, 175 16:15 Serial: Chelsea Settles, ep.5, 6 17:15 Serial: Las Bravo, ep.80 18:15 Serial: Suflet călător, ep.1, 2 20:15 Serial: Fugara, ep.75, 7622:15 Serial: Dragoste de viață, ep.93 23:15 Serial: Teen Mom: Final Special: Check up with Dr. Drew – Reunion, part 2 00:15 Doctorul casei (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață ep.22 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.12 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r)02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 6 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață ep.23 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.17 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.13 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.2, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r)03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 7 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.18 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.1, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.3, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r)03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 8 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață ep.24 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza22:00 Film: Librarian 3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O Seară perfectă (r)03:15 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

SÂMBĂTĂ, 9 MAI

DUMINICĂ, 10 MAI

08:00 Știrile PRO TV10:00 Teleshopping 10:15 I like IT10:45 Ce se întâmplă, doctore?11:15 Film: Toate pânzele sus, ep.7, 8 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20 Film: Karate Kid 17:00 Film: Librarian 3 (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Ziua în care Pamântul s-a oprit 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 Film: Ziua în care Pamântul s-a oprit (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping09:15 Serial: Suflet călător (r)10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.176, 177 16:15 Serial: Chelsea Settles, ep.7, 8 17:15 Serial: Las Bravo, ep.81 18:15 Serial: Suflet calator, ep.3, 4 20:15 Serial: Fugara, ep.77, 78 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.94 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep.301, sezonul 3 00:15 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani11:15 Film: Dracula: un mort iubăreţ 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:20 Film: Aquamarine 16:15 Film: Ce-o fi cu soţii Morgan? 18:00 România, te iubesc!19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Jocurile foamei: Sfidarea 23:45 Film: Gluma mortală 2 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Film: Gluma mortală 2 (r) 04:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

DUMINICĂ, 10 MAI

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 4 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „В наше время” 07:00 „Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 “Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:30 “Пока все дома” 11:15 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Теория заговора” 13:15 Вячеслав Тихонов, Майя Менглет, Светлана Дружина в фильме “Дело было в Пенькове” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 “Татьяна Самойлова. “Моих слез никто не видел” 16:15 Татьяна Самойлова в фильме “Летят журавли” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 “Война и мифы” 20:00 “Диверсант” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Диверсант” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 Премьера. “Эшелоны на Берлин” 01:50 “Великая война” 02:40 “Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 5 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильмы 1-й и 2-й 15:00 “Primele știri”(rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:30“Освобождение”. Продолжение 16:10 “Война и мифы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00“Жди меня”20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Ювентус” - “Реал Мадрид”. Прямая трансляция 23:50 Премьера. “Война священная” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 Ночные новости 01:15 “Великая война” 02:05 “Prima Oră” (R)

СРЕДА, 6 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильм 3-й 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:30 “Контрольная закупка” 16:30 “Война и мифы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!”

20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Барселона” - “Бавария”. Прямая трансляция 23:50 Обзор матчей Лиги чемпионов UEFA 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Премьера.“Маршалы Победы”. Фильм 1-й 01:40 Ночные новости 01:55 “Великая война” 02:45 “Далеко от войны”. Многосерийный фильм

ЧЕТВЕРГ, 7 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri”(rom) 12:15 Новости 12:35 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильм 4-й 14:05“Контрольная закупка”15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 16:00 “Война и мифы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера.“Маршалы Победы”. Фильм 2-й 23:25 Ночные новости 23:45 “Великая война” 00:45 “Primele știri” (rus) 00:55 “Далеко от войны”. Многосерийный фильм 02:35“Prima Oră”(R)

ПЯТНИЦА, 8 МАЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильм 5-й 14:00 “Контрольная закупка”15:00“Primele știri”(rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 16:05 “Война и мифы” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Поле чудес” 21:00“Primele știri”(rom) 21:45“Время”22:20“Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 Василий Шукшин, Сергей Бондарчук, Юрий Никулин, Вячеслав Тихонов в фильме “Они сражались за Родину” 02:40 “Великая война”

СУББОТА, 9 МАЯ 05:00 Новости 05:10 „День победы”. Праздничный канал 09:15 Teleshopping 09:50 Новости 10:00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню Победы 11:15 Новости (с субтитрами) 11:30 “Диверсант. Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 “Диверсант. Конец войны” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 “Диверсант. Конец войны” 16:05 Премьера. Юлия Пересильд, Евгений Цыганов в фильме“Битва за Севастополь” 17:45 Новости (с субтитрами) 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Бессмертный полк” 18:55 “Светлой памяти павших в борьбе против фашизма” 19:00 “Битва за Севастополь” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 22:10 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни “старики” 23:50 Новости (с субтитрами) 00:20 “Дороги Великой Победы” 01:30 Иван Переверзев, Евгений Весник, Вия Артмане в фильме “Сильные духом” 04:25 Петр Вельяминов, Донатас Банионис, Владимир Кашпур в фильме “Командир счастливой “Щуки”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 10 МАЯ 06:00 Новости 06:10„Великая война”07:45 Владимир Ивашов, Жанна Прохоренко в фильме „Баллада о солдате” 09:10 Teleshopping 09:25 Кино в цвете. “Небесный тихоход” 10:00 Новости 10:10 Кино в цвете.“Небесный тихоход”. Продолжение 11:05 “Диверсант. Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:20 “Диверсант. Конец войны” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:20 “Диверсант. Конец войны” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Диверсант. Конец войны” 19:00 “Replica” 20:00 “Диверсант. Конец войны” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Диверсант. Конец войны” 23:15 Евгений Миронов, Александр Панкратов-Черный в фильме “Перед рассветом” 00:45 Сергей Безруков в фильме“Матч”02:40 Джордж Клуни в фильме“Потомки”04:25 Дженнифер Энистон в романтической комедии “Портрет совершенства”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 4 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Знакомство с родителями. Комедия. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Знакомство с родителями. Комедия. США 2000 02:10 Știri.

02:40 Дело Астахова. 03:25 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 5 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Одиннадцать друзей Оушена. Криминал. США 2001 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Одиннадцать друзей Оушена. Криминал. США 2001 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 6 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 За гранью. Военная мелодрама. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 За гранью. Военная мелодрама. США 2003 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 7 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Дом у озера Фэнтези. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Дом у озера Фэнтези. США 2006 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 8 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Терминал. Драма.Комедия. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Дело Астахова 02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 9 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”.

11:00 Терминал. Драма.Комедия. США 2004 13:15 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Менталист. Детектив. США 2008 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 20:00 Новости. 20:40 Шрэк Третий. Мульт. США 2007 22:20 Чужой 3. Фантастика. США 1992 23:00 Știri. 23:30 Чужой 3. Фантастика. США 1992 (продолжение) 0:50 Știri. 1:20 „Autostrada”. 2:10 Știri. 2:40 Чужой 3. Фантастика. США 1992 4:30 Știri. 5:00 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 10 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Шрэк Третий. Мульт. США 2007 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости.

14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Cпасти рядового Райана. Военная драма. США 1998 23:00 Știri. 23:30 Cпасти рядового Райана. Военная драма. США 1998 (продолжение) 00:00 Чужой 4: Воскрешение. Фантастика. США 1997 1:40 Știri. 2:10 Cпасти рядового Райана. Военная драма. США 1998 4:50 Чужой 4: Воскрешение. Фантастика. США 1997

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur=

30 APRILIE 2015

Leo BUTNARU

ŞI PE SOARE, ŞI PE NOR, PORUMB FIERT PENTRU POPOR! (Pagini de jurnal)

15-19.VIII.1995 Călătorie la Negureni. Rezolvări de probleme birocratice succesorale la Telenești.

23-31.VIII.1995 Litoralul staţiunii Venus ne pârjolește huma vorbitoare. Poloage de alge. Pe 30.VIII. – cerul în „poloage” de cocori, berze – zeci de mii, torcându-și imensul stol dinspre deltă spre sudul cel mai de sud. Ţipetele lor neliniștitoare, înfiorătoare. Ca niște descântece ferfeniţite…

3.IX.1995 Pe 1 septembrie, o veste oarecum surprinzătoare: sunt anunţat că „Spunerea de sine” a întrunit sufragiile pentru cea mai bună carte la Salonul de Carte ce s-a ţinut la Biblioteca Naţională. Pentru ora 3 p.m., suntem convocaţi pentru a ni se înmâna distincţiile. Spiridon Vangheli – supărat, deoarece a fost plasat al doilea. Nici nu rămâne la recepţie.

A doua zi, adică ieri, sunt abordat de noul post TV „Catalan”. Discutăm cu dna Aneta Grosu despre „Spunerea de sine”. E abia a treia zi de emisie a TVC. Să le fie de bine! Într-un interviu cu Branka Bogovaé, când este întrebat cum își explică necesitatea oamenilor de a povesti, Umberto Eco răspunde: „…faptul de-a asculta spunându-se povești prelungește viaţa. Din vremea când specia umană a început să emită primele sunete care aveau o semnificaţie, familiile și triburile au avut nevoie de bătrâni. Poate că, mai înainte, nu erau de niciun folos, și oamenii se debarasau de ei atunci când nu mai erau buni de vânătoare. Dar, odată cu limbajul, bătrânii au devenit memoria speciei: se așezau în peșteră, în jurul focului, și povesteau ce se întâmplase (sau ce se spunea că să se întâmple; iată rolul miturilor) înainte de nașterea celor tineri (…)

Astăzi, cărţile care spun povești îi reprezintă pe bătrânii noștri. Nu ne dăm seama de asta, dar bogăţia noastră, în comparaţie cu analfabetul sau cu cel care e alfabetizat, dar nu citește, constă din faptul că el e pe cale să trăiască și va trăi o singură viaţă, în timp ce noi am trăit în această unică viaţă mai multe vieţi”. Și acum, despre sunetele care au o semnificaţie – niţel parafrazându-l pe Eco – pe care le emit pe plaja de la Venus diferiţi negustori.

Cel care vinde banane își moralizează posibilii clienţi cu: „Nu cumpăraţi prostii,/ Luaţi dulciuri la copii!”. Fotograful, cu o întreagă echipă de zgomote, fluturând un drapel cu dungi albastre, pare-se al uneia din fostele republici baltice în URSS, și un alt drapel, în roșu și verde ce putea fi al Bielorusiei, strigă: „Ciocolata,/ Azi e gata!”. Sau: „Se pozează, se filmează/ Pentru mâine dimineaţă!”. Revine cel cu bananele: „Marfă fină, garantată,/ Cine se grăbește –/ Mai găsește!”.

Apropo de grabă. Un tip „mut”, scund, asistat de un zdrahon, gen lipovean, ambii ducând o ladă cu gogoși, – patiserie italiană!

– pe băţ, strigă răgușit, comic, ilar: „Năvăliţimă,/ nenorociţi-mă,/ marfă de la omul/ care a inventat/ patinajul artistic!” etc.

Unul mai homeric, ca improvizaţie, e dintre cei doi tipi care vând porumb fiert. Tirada lui de reclamă e interminabilă și ingenioasă.

Spre exemplu (dau fragmente!): „Poftiţi,/ că nu greșiţi,/ poftiţi,/ nu vă-ngrămădiţi!/ Pentru fiecare/ un porumb cu soare!/ Și pe soare, și pe nor,/ porumb fiert pentru popor! Porumboiu, Văcăroiu!/ mămăligă pe băţ/ la cel mai ieftin preţ!/ Cu valul, cu marea,/ cu toată splendoarea/ porumbul și sarea!/ Arde, frige,/ N-are gură să strige!”.

O-ho! Se strigă pe plajă și de nămolul de la Techirghiol, și piatra de baie, și bananele „Trei la o mie”, și de gumă de mestecat, și de amintiri de la mare șiraguri de scoici mici, salbe, și de bilete la diverse concerte la care, uneori, participă și vreun cântăreţ din Chișinău.

Din Statele Unite, de la Florin Smarandache (nu cunosc cine este), primesc un colet (de unde ar avea adresa?) cu diversă informaţie amatoricească despre activitatea dumisale de matematician și „președinte al Asociaţiei mișcării literare paradoxsiste”, dacă am tradus eu corect: The paradoxist literary movement association, în baza minimelor mele cunoștinţe de limbă sahakespeareană. Mizez mai mult pe asociativitate latinească (franceza) și intuiţie. Îmi trimite și o fișă, din care înţeleg că sunt primit cu generozitate membru de onoare al acestei asociaţii (Has been chosen for distinguishead achivemant in the paradoxist etc., etc.).

Face să-i răspund dlui Smarandache? Cred că nu prea…

Dar să reţin din semnalmentele paradoxismului: teza de bază – orice lucru (fenomen), idee are un înţeles și un non-înţeles în armonie contradictorie. Esenţa: a) nonsensul are un sens; b) sensul are un non-sens. Deviza: Totul e posibil, chiar și imposibilul. Și altele ce ţin de ludic și, posibil, de neseriozitate.

9.IX.1995 Ieri, sosit de la Negureni, unde am încheiat „niște conturi” autumnale, inclusiv – culesul viei.

O strofă din Simion Stolnicu, ce-mi amintește de arhitectura cu basoreliefuri a mormântului lui Aron Pumnul și, concomitent, despre destinul Cernăuţiului: În larguri, cu făclii întoarse-n jos,/ La-ngroparea mea, pășitau în rând,/ Alba ceară a iernii în chip de înger blând/ Și viforul cu gesturi de mare virtuos.

Prin urmare, una din cărţile de lectură recente este (aproape?) integrala poetică a lui S. Stolnicu „Șerpuiri între torţele de lut și torţele de aur”. E un autor pe care l-am descoperit „foarte întâmplător”, citindu-i mai întâi un volum de memorii. Demn de toată atenţia și, cred, foarte util mai ales scriitorilor tineri.

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Clădirea fostei bănci private ruso-asiatice Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Vlaicu Pârcălab, 55 B. Clădirea a fost construită în 1913 pe teritoriul ocupat de conacul lui I.I. Semigradov.

Arhitectura este în spiritul modernului în baza arhitecturii clasice. În 1940 era sediul Băncii Românești.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul în formă de „T”, cu faţada aliniată la linia roșie a străzii. Planimetria a rezultat din exigenţele organizării procesului bancar, cu sala de operaţie luminoasă, orientată în adâncul parcelei. Birourile funcţionarilor sunt amplasate spre stradă, cu intrare din culoarul comun de intrare.

1-8 mai BERBEC Totul merge bine pe plan profesional.

Orele suplimentare vă aduc mulţi bani.

Dacă aveţi probleme în viaţa de cuplu, ar fi bine să știţi că autoritatea voastră nu este pe placul partenerului. Dacă practicaţi un sport extrem, fiţi extrem de prudent.

TAUR Vă așteaptă câteva surprize plăcute în perioada următoare. Un proiect realizat în trecut și care are legătură cu finanţele vă va aduce o sumă mare de bani. Dacă lucraţi în comunicare, se va vorbi mult despre succesul vostru.

Aveţi o viaţă de cuplu calmă, sunteţi fericit, toate micile dureri dispar.

GEMENI Veţi avea o stare de dispoziţie proastă vreme de câteva zile și veţi avea impresia că sunteţi asaltat de toate neplăcerile din lume. Nimic nu pare să funcţioneze așa cum trebuie la locul de muncă, în special dacă ocupaţi o funcţie de conducere. Fiind o zodie duală, ar fi bine să vedeţi întotdeauna partea bună a lucrurilor.

RAC În general, sunteţi un sfătuitor bun pentru prietenii care trec prin perioade dificile. Știţi să îi ascultaţi pe cei din jur și aveţi talentul de a le face pe persoanele care vă povestesc acele probleme să găsească singure cele mai bune soluţii. La locul de muncă veţi primi noi sarcini, de care vă veţi achita cu ușurinţă.

LEU Dacă lucraţi pe cont propriu, de acasă, câţiva prieteni se vor invita pe la voi, într-o perioadă în care sunteţi foarte ocupat. Le veţi acorda întreaga atenţie înainte de a le cere, politicos, să vă permită să lucraţi. Dacă veţi începe să faceţi sport din nou, ar fi bine să daţi dovadă de moderaţie.

FECIOARĂ Câţiva clienţi pe care i-aţi pierdut din vedere vă vor căuta din nou, pentru că au nevoie de serviciile voastre, după ce le-au comparat cu cele oferite de altcineva. Sunteţi atât de ocupat, încât veţi uita de telefonul zilnic pe care îl daţi persoanei iubite.

BALANŢĂ Dacă faceţi parte dintre acele persoane care s-au aventurat într-o nouă carieră, vă va fi dificil să găsiţi timp pentru a vă odihni. Astrele vă împing exact spre locul în care v-aţi decis să ajungeţi. Veţi avea nevoie de mai puţin timp decât credeaţi pentru a vă atinge obiectivele. Succesul vă însoţește.

SCORPION Responsabilităţile se acumulează, obligaţiile sunt la fel de numeroase și vouă vă place să finalizaţi întotdeauna sarcinile care v-au fost trasate. Anumite cereri ale persoanei iubite ar putea să vă agaseze. Fiţi mai răbdători cu el. Momentele de relaxare sunt cu adevărat necesare.

SĂGETĂTOR Aveţi o stare de dispoziţie schimbătoare, deși nu există nimic în jurul vostru care să fie agasant sau deranjant.

Luna vă joacă o festă, ar fi bine să evitaţi capcana ei. Vă veţi întâlni cu câteva persoane cu care nu vă înţelegeţi prea bine. Nu le daţi o importanţă prea mare.

CAPRICORN Faţada principală are o compoziţie simetrică, alcătuită din șapte axe, dintre care cinci sunt goluri de ferestre, și una este intrarea principală în clădire, amplasată central.

Clădirea, deși mică în dimensiuni, creează o impresie de grandoare, graţie iluziei optice a acţiunii perspectivei, care evidenţiază partea centrală, soluţionată sub forma unui rezalit, flancat de aripi laterale, mai joase și cu ferestre înguste, alungite vertical.

Paramentul este din zidărie aparentă, din piatră fasonată cu detaliile cioplite. Deco-

raţia plastică este tributară clasicismului, cu dominarea elementelor ordinului doric: flancarea intrării prin două coloane, cornișa cu denticule, imitaţia unor triglife, dar stilizate sub influenţa modernului. Rezalitul central domină printr-un atic din piatră, element al parapetului cu baluștri. Ferestrele sunt cu ancadramente, pe un fundal adâncit, cu discuri care înlocuiesc cornișele obișnuite și lesenele cu striuri din plinurile dintre ferestre – semne sigure ale stilului modern.

Sursa: monument.sit.md

Nu ezitaţi niciodată când vine vorba să faceţi ore suplimentare. Vi se întâmplă uneori să ajutaţi și câţiva colegi să se achite mai repede de sarcinile lor.

Sunteţi o persoană generoasă și încercaţi mereu să ajungeţi la timp la locul de muncă, deși, destul de des, sunteţi printre ultimii care pleacă de la serviciu.

VĂRSĂTOR Dacă sunteţi proprietarul unui comerţ, veţi avea mai mulţi clienţi ca de obicei.

Dacă sunteţi pe punctul de a cumpăra o proprietate, acordaţi-vă timp pentru a studia ofertele, pentru că momentul cel mai potrivit nu a sosit încă pentru acest tip de tranzacţie. Fiţi răbdător!

PEŞTI Chestiuni neprevăzute vă obligă să vă modificaţi orarul. Totuși, aceste schimbări vă vor face foarte fericit, pentru că vă vor ajuta să câștigaţi mai mulţi bani.

Deși aveţi o viaţă de cuplu fericită, trebuie să vă și distraţi din când în când.