Bucurestiul Eroic

Eroilor

zenţe

înştiinţaşiculturaromânească

- Scriitor și soldat (5)

– Constantin

AERULUIMONUMENTELEBUCUREȘTIULUI

Monumentul Eroilor Aerului, dedicat memorieiaviatorilorromânimilitarișicivilicare au contribuit la dezvoltareaaviației,este situat în centrulPiețeiAviatorilorșiafostrealizatîntreanii 1928-1935 de Lidia Kotzebue și Iosif Fekete. Construcția,avândoînălțimetotalăde20m,este compusă din sculpturi de bronz, așezate pe un postament de beton armat placat cu piatră de Banpotoc,adusădinmunţiiApuseni,formatdintr un obelisc, situat la rândul său pe o structură realizatădinpatruprismetrapezoidalelipiteîntre eleprinarcuridecerc.Totacestcomplexestefixat pe o bază circulară din piatră. Deasupra obeliscului este așezată statuia înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, avândaripiledesfășurate.Labazaobeliscului,de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilorcăzuțiîntre1930-1935,sculptateîn13 plăcidebronz.

În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea MonumentuluiAviatorilor din careaufăcutparte:PrințulCarolalII-lea, prof.dr

Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și Ion C Dimitriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect. Considerând însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul a lansat un concurs public cu premii totale în valoare de 40 000 de lei pentru construireamonumentuluișiainvitatmulțiartiști, pictori, sculptori să participe. La concurs au fost prezentate machetele realizate de 14 sculptori, acesteafiindexpuselaAteneulRomânînziuade2 iulie1925pentruapermitepubliculuisăvotezeîn modsecretproiectulcâștigător.Treilucrăriaufost premiate(SpiridonGeorgescu,LidiaKotzebueși Ion Schmidt Faur) însă, și de această dată, comitetul nu a considerat niciuna din lucrări demnă de execuție. Demersurile întreprinse de comitet pentru realizarea monumentului de către unartistdinstrăinătateînsăaueșuat,astfelcădupă doi ani a fost aleasă în final macheta Lidiei Kotzebue, acceptându-se totodată ca aceasta să poată colabora și cu alți sculptori sau arhitecți pentrurealizareamonumentului.

În iulie 1927, pentru aprobarea finală a proiectului,comitetuli-acerutLidieiKotzebuesă realizeze o machetă la scara 1/4 până la 1 octombrie.Dinlipsădetimpaceastanus-aputut materializa, astfel că pentru realizarea statuilor, Kotzebue s a adresat sculptorului Ion Jalea. Acesta a refuzat însă oferta și l-a recomandat pe tânărul sculptor Iosif Fekete, astfel că la 27 octombrie1927comitetulapututaprobadefinitiv

lucrarea.

Înanii1928-1929sculptorulIosifFeketearealizat celepatrusculpturiînargilășile-aturnatîngipsîn mărime naturală. Pentru a reprezenta trupul Icarului a fost folosită o imagine a boxerului Joe Louis, prezent în acea perioadă la București, iar pentru cap a fost utilizată o imagine dintr-un albumcupiloțirenumiți.În1930lucrareaputeafi turnatăînbronzînsădificultățilestrângeriisumei necesare achiziționării materialelor și întârzierea stabilirii locului în care să fie amplasat monumentul au întârziat finalizarea lucrării. Statuile reprezentând „Sacrificiul Eroilor Aerului” și „Victoria Aviației” reprezentate printr-un om înaripat au fost turnate în bronz la Turnătoria V.V. Rășcanu din București, lucrarea fiindterminatăabiaîniunie1935.

Dezvelireamonumentuluiaavutlocla20iulie 1935 cu participarea Regelui Carol al II-lea, a numeroși membri din conducerea statului, miniștri și reprezentați ai autorității aeronautice, atașați militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au participat gărzi de onoare și aviatori și au fost prezentate onoruri militare zburătorilor menționați în listele de pe monument.

Ulterior, Ion Jalea a afirmat că drepturile morale asupra lucrării îi revin sculptorului Iosif Feketeiarcriticideartă,precumMirceaȚoca,au consideratcărealizareamonumentuluitrebuiesăi fie atribuită integral lui Iosif Fekete, care a modificat total mica machetă prezentată la concursdeLidiaKotzebue.Lainaugurarenumele celor doi coautori nu a fost inscripționat, ulterior în1983consemnându-seinscripționareanumelui pemonumentnumaiaunuiadintreaceștia.

Col.(rtr.)PetruGURĂU

ÎNTRESIMBOLŞIIGNORANŢĂ

Suntem în anul de graţie al centenarului încoronării de la Alba Iulia, a regilor României întregite. Marele eveniment de la 15 octombrie 1922, prin care ţara intră în circuitul modern al ţărilor europene, pare a nu interesa în mod deosebit pe nimerni dintre mai marii noştri. Şi nici pe televiziunile noastre cele de toate zilele, carenespalăcreeriicusârguinţăprinîntreţinerea tuturorspaimelorşifricilor,bacăvinebomba,ba că vine pandemia, radiaţia şi meteoritul, ba că vine frigul în case cum nu s-a mai văzut nici pe vremealuiNeaNicu.

Nea Nicușor Dan, marele primar al

Bucureştiului ne încurajează cu oprirea căldurii şi căldurilor noastre, ne scotoceşte prin buzunarele cu banii de facturi exorbitante, să ia cât mai mult pe parcările nesimţite. Prin taxele astea moderne suntem în rândul lumii, dar prin transportul în comun nu, că autobuzele, troleibuzeleşitramvailecirculătotcumvoreleşi nu în ritmul şi după orarul ce funcţionează în capitalelemodel.Crizaenergeticămergeînainte cusuccesşinune-ammiracaşimaşinăriileastea să intre în sistemul drastic de economisire al primăriei.

Omagiueroiloraerului

Cuatâteaprobleme,ceatâteacentenare,ce atâtaregeşiregină?Lasă-isăsteaacoloînistorieşi la Alba Iulia, unde episcopia a început evenimentele aniversare printr-o expoziţie prin care publicul află cum a fost înălţată Catredala Unirii, pictată şi pregătită, pentru încoronare într un timp record La Bucureşti ce să facem? AsociaţiaNaţionalăCultulEroilor,,ReginaMaria” s-aadresatprimaruluigeneral,curugăminteacaîn cinstea acelui moment memorabil, să scoată din subsolstatuiaregeluiFerdinandÎntregitorulşisăo punăînPiaţaVictoriei,înloculundetronaaltădată, statuia Soldatului Sovietic ,,Eliberator”, urcată într-unvârfdepiatră.

pierdută, pentru Ardealul de nord-est răpit de unguri, pentru Cadrilaterul cedat bulgarilor şi pentru sutele de mii de soldaţi din casele noastre căzuţipentrualerecâştiga,înultimulrăuboi.

Oare generaţiilor de azi, dar şi în mare parte ignoranta mea generaţie, mai înţeleg ce mare semnificaţiesimbolicăaretunul?Tunulcareafost în război, a aruncat proiectile peste inamici în numeleiubiriideţară!

Dintr-un tun de la Plevna a fost făcută coroana

E toamnă şi e tăcere şi nu credem că până la mijlocdeoctombrie,propunereavaieşidinfazade studiu,dupăobicei.Deşiîntrenoifievorban-arfi cineştiececheltuialăchiarşiîncondiţiileaspreale recesiunii, în care paradoxal economia creşte, pentru ridicarea unui postament şi …transportul statuii,desigur

CentenarulÎncoronării,dupăcumaucăzutsorţii, se va trece în acelaşi anonimat pervers cum au trecut centenarul sacrificiului de război şi cel al MariiAdunăridelaAlbaIulia,aluniriiBasarabiei şiBucovinei.DăDoamne,sănuamdreptate!

În aceste vremuri de ecologie extremă, în care tinerii săriţi de pe şină protestează în piaţa mare cerânddesfiinţareaindustrieialimentareşitrecerea naţionalălapostpeviaţă,cinesăsemaigândească lasimboluriledeacumosutădeani.Doarnoiăştia bătrânicareamsimţitîncopilăriedurereaînăbuşită a părinţilor şi bunicilor noştri pentru Basarabia

ÎncoronareaRegeluiFerdinandI

regală care şi-a pus-o pe frunte primul rege al României,dupăRăzboiuldeIndependenţă,CarolI. Coroanaindependenţeidinoţelulunuitunceafost în război, a primit o regele Ferdinand, de la preşedinteleSenatuluişişi-apus-opecap,casemn al independenţei şi suveranităţii României Unite. De la evenimet lipseau corifeii ardeleni ai Marii Uniri,înfruntecuIuliuManiu,dându-sesimbolic semnalul că sub clopotele marii uniri ce răsunau peste capetele încoronate și în toată ţara, începea lungulşineterminatulprocesaldezbinăriinoastre interne.

Bucureștiul

SosireaAlaiuluiRegal

ÎncoronareaRegineiMaria

ClopotelecatedraleiepiscopaledelaAlba Iulia sunt făcute tot din ţeavă de tun. Peste şase tonedebronzadonatarmatapentruele,rezultat din topirea ţevilor de tunuri ce fuseră în lupte în trecut, unele dintre ele unicat. Este aceasta o coincidenţă care leagă şi mai mult armata de biserică şi pe ambele de ţară pentru care amândouă au luptat, s-au rugat, au plâns şi au învins.

Regele s-a dus la încoronare îmbrăcat în uniforma militară a regimentului pe care îl comanda simbolic, având pe umeri gradul onorific de mareşal. Îi fusese oferit în ziua de 1 decembrie1918,înfaţastatuiiluiMihaiViteazul dinPiaţaUniversităţiidinBucureşti,deeroulde la Mărăşeşti, generalul Eremia Grigorescu, aflat înultimazidemandatcaministruderăzboi.

Ţinuta militară, mantia regală şi slujba de încoronareoficiatădemitropolitulprimatMiron

Cristea, îl confirmau ca voievod-cap al oştirii, integrându l astfel în tradiţia românească a comandanţilor -supremvoievodcapaloştirii–şi domn a toată ţara reîntregită în hotarele ei fireşti, după o speranţă de o mie de ani, şi un sacrificiuenormînMareleRăzboi.

VafilaAlbaIuliacevafişinoitotundesuntem rămânem. Tot mai înfriguraţi, mai întunecaţi de viitorulşielînfriguratşilafeldedezbinaţicaşi până acum, deşi clopotele unirii din turnul episcopieitotnemaicheamăsănestrângemsub acelaşi steag. În dealul Cotrocenilor, Leul de bronzcuspatelestrivitdeclădireaceadatpeste el, rage spre palatul prezidenţial. Dar e toamnă, toamnaîncoronăriideacumosutădeani.Şinu-l audenimeni!

Gl.bg.(rtr.)GrigoreBUCIU

TextulProclamatieiîncoronarii

rin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie, a Regelui întemeietor. Suindu-mă pe Tron, am rugat Cerul să dea rod muncii, ce, fără preget, eram hotărît să închin iubitei mele ări, ca bun Român şi Rege.

Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al Neamului nostru.

Am venit astăzi cu Regina care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la răstriste si la bucurie, ca printr'această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru Popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul.

Punând pe Capul Meu, într'această străveche cetate a Daciei Romane, Coroana de oţel dela Plevna, pe care noui şi glorioase lupte au, făcut-o pe veci Coroana României Mari, Mă închin cu evlavie memoriei celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei cari au proclamat-o într'un glas şi o simţire dela Tisa până la Nistru şi până la Mare.

Intr aceste, clipe gândul meu se îndreaptă cu recunoştinţă către viteaza şi iubita noastră armată. Pentru răsplata trudelor trecutului, rog Cerul ca poporul nostru să culeagă în pace roadele lor binecuvântate şi să propăşească in linişte, frăţie şi muncă harnică.

Cu inima plină de dragoste şi,credinţă mărturisesc dorinţele sufletului meu:

Vreau ca ţărănimea, stăpână pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, să le dea toată puterea de rodire în folosul ei şi al binelui obştesc.

Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, sâ-şi afle-soarta tot mai prosperă într*o viaţă de armCnie şi de dreptate socială.

Vreau ca, în hotarele României Mari, toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi de naţionalitate, să se folosească de drepturi egale cu ale tuturor Românilor, ca să ajute cu toate puterile statul în i care CeUde-Sus a rânduit să trăească împreună cu noi.

Vreau ca Românii din toate straturile sociale, însufleţiţi de năzuinţa unei depline înfrăţiri naţionale^ să se folosească toţi de legitima ocrotire a statului.

Vreau ca în timpul' domniei Mele, printr'o întinsă şi înaltă desvoltare culturală, patria noastră să-şi îndeplinească menirea de civilizaţie ce-i revine în renaşterea Orientului european după atâtea veacuri de cumplite sbuciumări.

Sunt sigur că, în îndeplinirea marei noastre datorii, vaiu avea sprijinul tuturor bunilor fii ai ţării, nedespărţiţi' în gând şi în faptă în jurul tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclintită unire cu poporul nostru, voiu închina toate puterile mele de om şi de Rege şi asupra ei chem în această zi solemnă de înălţare sufletească, binecuvântarea celui A-Tot-Puternic.

Bucureștiul

Alba Iulia

FERDINAN D I.

„Nu sunt decât două moduri de a trece satisfăcător prin viață:

cu noroc, ori cu hotărârea de a fi lucid și loial, de a trage consecințele până la capăt al felului tău propriu de a fi“

Una dintre personalitățile multilaterale ale poporului român a fost Camil Petrescu; romancier, dramaturg, critic literar și de teatru, filozof și publicist care rămâne în literatura română ca fiind cel care a pus capăt romanului tradiționalșiainițiatromanulmodern.

mahalaua Oborului, ce-l îngrijește până la vârsta liceală.Deeducațiasadincopilăries-aocupatși unul dintre vecini, subcomisarul de poliție Episcopescu, în casa căruia doica Maria era angajatăcuziualacurățenieșiundeveneaînsoțită deCamil;invitațiapecareacestai-afăcut-o„Hai să te învăț carte“ a rămas memorabilă pentru acela care urma să cucerească de-a lungul vieții diplomelecelemaiînalte. După imnaziu, a obținut o bursă pentrug continuarea studiilor liceale la Colegiul „Sfântul Sava”, apoi la secția reală a Liceului „Gheorghe Lazăr”dinBucurești.„Băiatul cu neliniștite priviri albastre, îndreptate cu inteligență asupra oamenilor, asupra lucrurilor“ s-a afirmat printre talentele literare ale liceului; a obținut la un concurs școlar literar un premiu în valoare de 15 lei, acordat de revista Flacăra la data de 3 noiembrie 1912 După absolvirea liceului s-aînscris,întoamnaanului1913,laFacultateade litere și filosofie din București, și tot atunci s-a prezentat la concursul „Hillel“, unde, obținând ceamaimarenotă,acâștigatbursa.Împreunăcu un grup de studenți și cântăreți români, a militat pentru înființarea Operei Române, al cărui programl-aîntocmitelînsuși.

În perioada 1914 1915, a publicat în Facla (director N.D. Cocea) crochiuri citadine sub pseudonimul D. Raoul, iar din iunie 1915, a începutsăcolaborezecuCronica(directoriTudor Arghezi și Gala Galaction), semnând K. Mill, R. și Radical, până în iunie 1916. A susținut doctoratulînfilosofie,ladatade9aprilie1937,cu teza despre teatru, intitulată „Modalitatea estetică a teatrului“; doctoratul a fost obținut cu mențiuneamagnacumlaudae.

1

S-a născut la data de 9 aprilie 1894, la spitalul Filantropia din București, fiul lui Camil Petrescu, funcționar de poștă în vârstăde28deani,originardinBrăila,șialAnei Petrescu, născută S. Keller. Nu și-a cunoscut părinții:„Copilăria mi a fost umbrită de dispariția părinților Tatăl meu a murit înainte de a mă naște eu, mama s-a dus curînd după el. Mam văzut fără rude, fără familie, crescînd de capul meu“.Afost încredințat de la naștere, din maternitate, unei doici (Maria Popescu) din

1.DinconvorbireacuCamilBaltazar,poetșipublicist,redatăîn Tabelul cronologic realizatdeSandaRadianîn Ultima noaptededragoste,întîianoaptederăzboi,CamilPetrescu,EdituraAlbatros,București,1982,p.V.

2 Așa și l amintește Tudor Vianu, în Jurnal, EPL, 1961, pp 39 40, apud Tabelul cronologic realizat de SandaRadianîn Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război,CamilPetrescu,EdituraAlbatros,București,1982, p.VI.

PREZENȚEMILITAREBUCUREȘTENE ÎNȘTIINȚAȘICULTURAROMÂNEASCĂ -CAMILPETRESCU–SCRIITORȘISOLDAT

C a m i l P e t r e s c u

CamilPetrescu,licean

Creația sa literară se remarcă prin autenticitate, definită de scriitor astfel: „Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea conștiinței mele, conținutul meu psihologic“; structuratepeopasiunesauunsentiment,operele sale literare sunt adevărate „monografii ale unor 3idei“ .Reamintimdincreațiasaliterară: -romanele:„Ultimanoaptededragoste,întâia noaptederăzboi”(1930),„PatulluiProcust” (1933),„Unomîntreoameni”(1953-1957), neterminat;

nuvelele: „Turnul de fildeș” (1950), „Moarteapescărușului”(1950), „Mănușile” (1950), „Cei care plătesc cu viața” (1950), „Unepisod”(1957);

- poeziile: „Ideea. Ciclul morții” (1923), „Un luminiș pentru Kicsikem” (1925), „Transcendentalia” (1931), „Din versurile luiLadima”(1932);

-pieseledeteatru:„Joculielelor”(1918),„Act venețian” (1918-1946), „Suflete tari” (1921), „Danton” (1924 1925, „Mioara” 4(1926), „Mitică Popescu” (1925 1926), 5„Iată femeia pe care o iubesc” (1943); 6„Bălcescu” (1948)etc.

De menționat și faptul că, „autor al unui sistem filozofic propriu, elaborat în mai mulți ani, Camil are curajul sau înțelepciunea de a nu-l divulga, depunîndu-l spre păstrare la biblioteca 7Vaticanului” .

Un moment cu rol decisiv în formarea personalitățiiluiCamilPetrescuafostexperiența războiului, înțeles ca o problemă de onoare și de moralitate,darmaialescaoproblemăpersonală. Respins la vizita medicală (1916), a stăruit să rămână în Școala de ofițeri, unde în primele luni ale anului a fost plutonier la RegimentulVI-infanterieMihaiViteazul.

A plecat voluntar pe front, dorind să cunoască războiul trăind experiența împrejurărilor celor mai grele din existența patriei.„Trăiasimultan odramă,asașiatuturor

Singura compensare era de a cunoaște totul până 8lacapăt,oricîtdemarei-arfiprețul” . Campania propriu zisă a făcut o în RegimentulSuceavanr.16,deladatade16martie până la 24 iulie 1917, când a căzut prizonier la nemți după lupta de la Cota 789 - Dealul Ungureanu; a ajuns în lagărul de la Sopronyek (Ungaria)șipeurmălaPlauînBoemia.

A apărut pe lista celor 13 ofițeri români morți pe câmpul de luptă în iulie 1917, consemnată în Ordinul de zi nr.560 din 1 august 1917alacestuiregiment;la13augustacelașian, unuldintrecamarazi,OctavianPană,aconfirmat vestea tristă a morții lui Camil Petrescu într-o scrisoare adresată lui Gelu Pastia. În timpul unui bombardamentgerman,scriitorulafostrănit-și-a pierdut auzul la o ureche, infirmitate care l-a marcattoatăviața.

Al.

ș.a.Spectacolulaavutmaresucces depublic,darînurmabombardamentuluidin4aprilie1944,activitateaTeatruluiNaționaldinBucureștiafostîntreruptă,iar înbombardamentulgermandin23august1944decorurileaufostdistruseîmpreunăcuclădireateatrului.

6.Esterealizatăînurmastudieriiunordocumenteistorice;piesaafostcititădeautorlaTeatrulNaționaldinBucureștiînfața directorului Zaharia Stancu și a actorilor, în 20-21 octombrie 1948, după care au început repetițiile (ades întrerupte) sub conducereaautorului.

7.MarianPopa,CamilPetrescu,EdituraAlbatros,București,1972,p.18. 8.AurelPetrescuînTabelulcronologicdinCamilPetrescu,Danton,EdituraAlbatros,București,1991,p.XXXIX.

CamilPetrescu-militar

S-areîntorsdinprizonieratladatade10 aprilie 1918; la 18 iunie 1918 a fost demobilizat.Pentruanulareaactuluidedecesa avut mari dificultăți. În februarie 1930, a fost împroprietărit ca invalid de război cu 5 jugăre de pământ în comuna Bulgăraș, regiunea agricolă Sânnicolaul Mare, județul Timiș; împroprietărirea tardivă a atras după sine doar impozite,șicane,procese.

întâia noapte de război”, definea această stare delucruriastfel:„Mă întorsesem din război cu un sentiment aproape metafizic al camaraderiei,solidarizatcutotceesuferințăși dor de mai bine în lume. Destinul comun al liniilor de tranșee, egalitatea în fața morții păreau semnul unui destin legat de toată omenirea,pentrutotrestul vieții”. Conduita lui Camil Petrescu a fost un exemplu de loialitate față de el însuși și de idealurile artei După decenii de activitate neobosită, de fructuoase frământări creatoare, călăuzit de o înaltă conștiință etică și profesională, presimțind sfârșitul, căuta cu privirea înapoi la drumul vieții pe care îl parcursese:„Am urmat astfel în decursul anilor oîncălecarededatoriiuntimpcaremi-aanulat intervalele firești de odihnă, minimal, găsindumăfărărăgaz,fărărespirație.(…)Șiiatăacum în ceasul acesta al unei sănătăți falimentare, prin abuz de muncă și din lunecare peste timp, mă găsesc doar eu cu volumul al treilea din Un omîntreoameni”.

Camil Petrescu se stinge din viață, așezatînfotoliuldindormitorulsău, pedata de14mai1957laBucurești.

***

Rămâne pentru neamul românesc, așa cum afirma Octav Șuluțiu, „exemplul tipic al scriitorului inteligent sau mai bine zis, al scriitorului în care talentul și inteligența sunt deopotrivădemari”.

Col.(r.)FilofteiaREPEZ

Bibliografie

MirceaGhițulescu(coordonator), 100 cei mai mari scriitori români, Editura Orizonturi, București, 2022.

Camil Petrescu, Versuri. Nuvele, Editura Minerva,București,1985.

CamilPetrescu, Note zilnice,EdituraGramar, București,2003.

Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, Editura Albatros, București, 1982.

În septembrie 1930 a fost declarat invalidderăzboidefinitiv,beneficiinddetoate drepturileprevăzuteînLegeaI.O.V.R.

Experiențarăzboiuluiaadăugatonouă valență în formula personalității scriitorului, respectiv ieșirea din egocentrismul care caracteriza generația sa. Ștefan Gheorghidiu, eroul romanului „Ultima noapte de dragoste,

Marian Popa, Camil Petrescu, Editura Albatros,București,1972.

https://camilpetrescu.eu

https://culturainiasi.ro/camil-petrescu/

Camil Petrescu, Danton, Editura Albatros, București,1991. https://editiadedimineata.ro/

Bucureștiul

CarnetuldeveteranalluiCamilPetrescu

AMINTIRILESTRĂZILORBUCUREȘTENE –CONSTANTINKIRIȚESCU-

Într o zonă veche a Bucureștiului, nu departe de Hala Traian, se afla strada Stupinei, care după 1989, a fost redenumită Constantin Kirițescu.

Mulți dintre noi îl cunoaștem pe Constantin Kirițescu ca autor al fundamentalei lucrări „Istoria războiului pentru întregirea României”, neștiind multe lucruri despre personalitateasacomplexă.

S-anăscutla3septembrie1876,într-una din marginile Bucureştilor de altădată, Spirea Veche.Mama Elena,rămasăvăduvă, și-a educat cu grijă cei trei copii. Nicolae, întâiul născut, a devenit ofițer de marină, stabilindu-se la Brăila. Pasiunea mamei pentru lectură, care urmase câteva clase de pension, s a transmis fiului mijlociu – Constantin. Lenuța a murit în timpul epidemiei de febră tifoidă în anii primei conflagrațiimondiale.

Constantin,învățatdemamasasăscrieși să citească, a fost primit, la vârsta de șase ani, în clasa a II-a la Școala Catolică aflată pe Calea Călărași; în 1885 a fost înscris la Gimnaziul „MihaiBravul”șiîn1889aurmatcursulsuperior la Liceul „Sfântu Sava”. În anul 1894 a susținut bacalaureatul în fața unei comisii din care făceau parte Spiru Haret și dr Constantin Istrati, din toamnăfiindstudentalSecțieiȘtiințeNaturaledin cadrul Facultății de Științe a Universității București. La absolvire (1897) a fost angajat asistentlaInstitutuldeFiziologie,funcțiedeținută pânăînanul1901,cândafostnumitșefdelucrări până în anul 1903, când va demisiona. A fost declarat reușit la examenul din sesiunea 19011902 pentru ocuparea postului de profesor secundar la Școala Normală „Vasile Lupu” de la Iași. În anul 1904, a devenit profesor la Liceul „MateiBasarab”șilaSeminarulPedagogic. Înanul1907,SpiruHareti-aoferitpostul de inspector în Ministerul Instrucțiunii. Tot în acest an se va căsători cuAlexandrina Ganovici, cucareaavutdoicopii:CostinșiLiliana.

I.G.Duca,ministrulEducației(între1914 și 1918) i-a cerut ca să rămână la post după ocupareaCapitaleidecătrePuterileCentrale.

Despre această perioadă ne relatează Costin Kirițescu: „Mi-amintesc cu cât nesaț am citit prima oară în manuscrisul memoriilor, ca să dau exemplu, pasajul în care este vorba despre

sfârșitul ocupației germane a Bucureștilor din Primul Război Mondial și în care tatăl meu, martor ocular, povestește scena captivantă din fața Hotelului Athénée Palace: pe de o parte, mulțimea imensă, fremătătoare, umplând marea piață și cerând să apară la balconul hotelului delegația de ofițeri francezi sosită, potrivit zvonului public, la București (dar era numai un zvon), iar pe de altă parte fanfara militară germană care cânta din răsputeri «Die Wacht am Rhein» și alte marșuri războinice în grădina alăturată a Ateneului Român, încercând să acopere uriașa manifestație pentru Aliați, care se desfășura sub nasul ei. Tatăl meu – o știu din cea mi a relatat se afla bineînțeles în fruntea grupului de cetățeni care, sfidând pe nemți și pe iscoadele lor, le striga în față: «Cântați Marseilleza, învinșilor!». Am recitit, de atunci, de câteva ori acest pasaj de antologie și de fiecare dată mi-au dat lacrimile, atât de puternică este evocareaacelortimpuripatetice.

N aș vrea să lipsească din această prezentare destul de sumară evocarea expresă a sentimentelor patriotice ale tatălui meu, deși ele răzbat din întreaga-i activitate. Nenumărate au fost ocaziile de-a lungul vieții în care mi-a fost dat să constat profunzimea atașamentului său de țara în care s-a născut. Câteva imagini s-au încrustat înmemorieșilevoipăstrapânălasfârșit.

În timpul Primului Război Mondial, el își procurase o mare hartă a țării, pe care înscria cu unșnurroșuprinsdestegulețetraseulschimbător al frontului. Înfrângerile din prima parte a războiului,retragereadepeNeajlovșiArgeș,le-a notat pe hartă cu mâini tremurânde. Vederea convoaielor de refugiați, «ducându-și în căruțele trase de boi bietele lucruri pe care putuseră pune mâna în repezeala plecării, iar în urma căruțelor pășeau cu grumazul încovoiat văcuța, vițelul și câinele» i a produs o asemenea stare de deprimare,încâtmamașicumineneînvârteamîn jurulluișinuștiamcesă-ifacem.

După ocuparea Bucureștilor, așa cum povestește în memorii, se întâlnea zilnic cu profesorul Gheorghe Țiteica și cu alți «clienți», carenucunoșteaulimbagermană,laoracând,pe o tablă de lemn fixată pe zidul Palatului Poștelor din Calea Victoriei, deasupra scării palatului, ocupanții afișau comunicatul zilnic. Atunci când, în vara lui 1918, soarta războiului din Vest a început să se întoarcă împotriva germanilor, jubilareamiculuigrupderomâniadevenitatâtde evidentă, încât într-o zi un feldwebel s-a apropiat demiculgrupșipunândmâinilepepieptultatălui meu, l-a împins pe multele trepte ale scării. S-a rostogolitpânăaajunspetrotuarulCăiiVictoriei. Pentru că destinul l-a păzit și n-a suferit nimic în cădere, a doua zi a fost din nou la datorie, la ora afișării comunicatului german, fremătând interior și exterior, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Iar la 1 decembrie 1918 m-a luat de braț și am mers amândoi să privim, «cu ochi umezi», defilarea armatei noastre pe străzile capitaleieliberate”.

În anul 1919, a renunțat la postul de profesorsecundar,optândpentruceadeinspector la Ministerul Instrucțiunii, răspunzând 12 ani de învățământulsecundarșioptanidecelsuperior A fost secretar general al ministerului între 19271928,1932și1936-1937.

Între1930și1941afostprofesortitularal Catedreideistorie,teorieșiorganizareaeducației fizice la Institutul Superior de Educaţie Fizică la insistenţa rectorului acestui institut, reputatul profesordoctorFranciscRainer

Fiulsăuîșiaminteștecă „titlul pe care i-a plăcut cel mai mult să-l poarte a fost acela de profesor.Aavut vocație de dascăl, de educator. Lam avut și eu profesor în primul an de liceu. Înalt, subțire, cu o voce baritonală, aducea între cei patru pereți ai sălii de clasă freamătul naturii vegetale și animale Elevii erau captivați de explicațiile date, lucru rar întâlnit la alte ore. La

Iași avusese chiar curajul să facă lecțiile de botanică și zoologie în aer liber […] Dar câtă încurcătură pe directorul școlii, care nu știa dacă inovația lui Kirițescu se încadra în regulament și dacă nu va da de bucluc la o eventuală inspecție!”.

A scris împreună cu Andrei PopoviciBâşnoşeanu cele mai apreciate manuale de zoologie şi botanică din timpul său considerate cărţididacticeclasiceapăruteînzecideediţii.

Munca ştiinţifică a fost concretizată în lucrări diverse ca de exemplu: „Comment faire connaitre la Société des Nations et développer l′esprit de coopération internationale” (1927), „Şcoalaînslujbapăciişiaînţelegeriipopoarelor” (1929), „Cercetări asupra faunei herpetologice a României” (teză de doctorat, 1930), „În slujba unei credinţe” (1933), „Dezarmarea morală” (1933) sau „Şcoala română la o răscruce de istorie”(1943).

Preocupările din domeniul literar au fost ilustratede:„Printreapostoli”(1929),„Poruncaa zecea” (1930), „Flori din grădina copilăriei” (1933)și„Făcliistinse”(1938),unelepublicateşi înItalia.

Opera care l-a consacrat a fost „Istoria războiuluipentruîntregireaRomâniei”(ediţiaI-a în 2 volume – 1924, ediţia a II-a în 3 volume –1925 1927), operă „scrisă cu multă trudă şi greutăţi” aşa cum mărturisea autorul, prima lucrare completă despre războiul de întregire, operă de investigaţie în arhive greu accesibilă unuicivil,fărădiplomădeistoric.

Mai puţin cunoscută este activitatea de memorialist a lui Constantin Kirițescu. Om de ştiinţă, neînregimentat politic, a avut contacte umane variate, care au ilustrat într-un fel sau în altul viaţa ştiinţifică, culturală şi politică a României Portretele contemporanilor săi, creionate cu lumini şi umbre, cu putere şi slăbiciuneesteunefortdea-şiînţelegetimpul.

A fost un mare iubitor de operă, un cunoscătoralmuziciivocale,darșiaaltorgenuri muzicale. Știa să cânte cu o voce plăcută numeroase arii din opere, acompaniat la pian de soțiasa.

Trebuie amintit că a făcut parte din delegația permanentă (președinte: dr. Constantin Angelescu, vicepreședinte delegat: Dragomir Hurmuzescu, secretar general: Constantin Kirițescu și casier:Alexandru Ionescu-Matiu) și s-a numărat printre membrii fondatori (a fost vicepreședinte între anii 1935 și 1943) ai AcademieideȘtiințedinRomâniadinanul1935.

Acunoscut ororile celor două războaie mondiale, a trăit sub toţi regii României şi sub două dictaturi.

ConstantinKirițescuadecedatla12august1965.

ÎnColecțiamuzealăaMănăstiriiȚigăneștiseaflă„CameramemorialăConstantinKirițescu”. Lucrărilesaleaufostdonatedefiulsău–Costin(1908-2002),deprofesieeconomistșimembrutitular alAcademieiRomânedin1992.

„Tatăl meu a îmbinat – caz destul de rar – talentul scrisului cu talentul vorbirii. Erai fermecat dedaruldepovestitor,demulțimeacarepăreainterminabilăalucrurilor,faptelorșioamenilordespre careputeapovestioreîntregifărăsăoboseascășifărăsăteobosească.Nuștiaicuisă-idaipreferință: condeieruluisaumânuitoruluiunuimonologîncântător”.

Dr.LuminițaGIURGIU

GENERALULGHEORGHEMIHAILȘI PROTOCOLULMILITARROMÂNO-SOVIETIC

DIN26OCTOMBRIE1944

române care nu participau nemijlocit la operaţiile militare de pe front, dar care, în concepţiaMareluiStatMajortrebuiausădevină o,,rezervăstrategică”pentrusporireacapacităţii combative a trupelor operative şi să contribuie, încazdenecesitate,laasigurareaindependenţei şiintegrităţiiteritorialeaţării.

Acţionând în afara literei şi spiritului Convenţiei de armistiţiu, Comisia Aliată de Control (partea sovietică) a impus, după multe presiuni, Protocolul militar din 26 octombrie 1944, care avea să ducă la desfiinţarea unui număr considerabil de unităţi şi mari unităţi româneşilademobilizareapersonaluluimilitar.

În dezacord total cu prevederile Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944, Comisia Aliată de Control (partea sovietică), profitând de neimplicarea părţilor americană şi engleză, a desfăşurat imediat după constituire o susţinută activitate de subminare a structurilor militare (şi nu numai) ale statului român, care a vizat, în esenţă, destructurarea forţelor militare

ÎnceputelaBucureşti,la25septembrie1944, întâlniriledelegaţiilorromânăşisovieticăpentru stabilireamoduluidesoluţionareaprincipalelor clauze ale armistiţiului păreau iniţial să se finalizeze relativ uşor În afara problemelor concrete care s-au referit la cuantumul forţelor care urmau să participe la lupte, generalul Gheorghe Mihail, şeful Marelui Stat Major român, a cerut mareşalului R.I.Malinovski, comandantulFrontului2ucraineanşipreşedinteal ComisieiAliatedeControlînRomânia,săsepună la dispoziţie ,,cât mai neîntârziat”, cadrele, efectivele,armamentulşiunităţilearmateiromâne reţinuteşidezarmatedetrupelesovieticedupă23 august 1944, precum şi unităţile şi marile unităţi care luptau pe frontul din Moldova sub comandamentsovietic.

Cu acelaşi prilej, generalul român a solicitat, cu fermitate,creareacondiţiilorcaforţelefluvialeşi maritime române, dezarmate de forţele sovietice, fără motiv, la începutul lunii septembrie 1944, să poată participa la acţiunile militare de orice gen împotriva trupelor germane, concomitent cu încetarea imediată a incidentelor provocate de militarii sovietici. Promisiunile mareşalului R.I.Malinovski în legătură cu soluţionarea majorităţii problemelor ridicate nu aveau să fie rezolvate. În finalul dezbaterii, acesta a cerut Marelui Stat Major român ,,să întocmească un protocol care să statueze cele discutate şi acceptate”.

Referindu-selaacestlucru,generalulGheorghe Mihail consemna peste ani: ,,Am cerut mareşaluluiMalinovskicaunităţilecapturatede ruşi după 23 auguat 1944 să mi fie redate. Malinovskiarăspunscănuexistăcapturifăcute după 23 august 1944. Înainte însă de sosirea lui Malinovski la Marele Stat Major sosise generalul Gherghe Radu, care comanda pe frontul de la Iaşi un corp de armată și el m-a informat că într-un lagăr mare de lângă Bacău existămiişimiideprizonieriromânicapturațide ruşi. Acest lucru i l-am relatat lui Malinovski. Malinovski: Bun, atunci să se formeze o comisie deruşişiromânicaresăseducălaBacăuşice-o găsidauînapoi.

Am pus din partea românilor ca şef al delegaţiei acesteia româneşti însuşi pe generalul GhergheRadu,caremi-aadusaceastăştirecăel i-a văzut cu ochii lui; ştia şi locul. Au plecat şi după câteva zile Gherghe Radu se întoarce cu mâna goală. N-a găsit pe nimeni. Ruşii i-au transportat peste Nistru, în Rusia” În finalul dezbaterii,s-adeciscageneralulGheorgheMihail ,,săîntocmeascăunprotocolcaresăstatuezecele discutateşiacceptate”.

Discuţiile au continuat a doua zi în localul Marelui Stat Major, partea sovietică fiind reprezentată de generalul Vinogradov, locţiitorul preşedinteluiComisieiAliatedeControl.Dupăce generalulGheorgheMihailadatcitireproiectului de protocol elaborat de partea română, al cărui conţinut corespundea prevederilor Convenţiei de armistiţiu, generalul Vinogradov a adus obiecţii esenţiale proiectului de protocol elaborat de români.

ObiecţiileşefuluiMareluiStatMajorromânau produs o stare de surescitare conducătorului delegaţiei sovietice, care a respins formulările proiectului de protocol al părţii române, inclusiv capitolelereferitoarelarestituireapersonaluluişi

materialelorreţinutepefrontuldinMoldovadupă 23 august 1944. Nu a fost de acord nici să se permită fabricarea în ţară a armamentului, muniţieişimaterialelornecesaretrupelorromâne şinicilăsarealadispoziţiaacestoraadepozitelor, pieselordeschimbşiatelierelorproprii,precumşi cedareaunormaterialegermanedincapturi.

Nu a acceptat nici propunerile referitoare la asigurarea funcţionării trenurilor pentru aprovizionările şi evacuările necesare marilor unităţi, la reţinerea în România a prizonierilor germani şi a materialelor capturate de trupele române,lapazadepozitelorşiladorinţalegitimăa guvernului ca teritoriul Transilvaniei eliberate să fieconsideratcaunteritoriuamic.Deoareceşeful Marelui Stat Major român nu a admis obiecţiile delegaţiei militare sovietice, lucrările au fost suspendate. În final, Vinogradov a acceptat să studieze două trei zile varianta românească a protocoluluişisărevinăcucontrapropuneri.

Reluate la 28 septembrie 1944, discuţiile au eşuat din nou deoarece varianta sovietică cuprindea şi de această dată punctele de vedere exprimate de generalul Vinogradov la şedinţa anterioară. ,,Când am auzit că noi am început războiul la 12 septembrie – rememora generalul GheorgheMihail-,cândamsăritodatăînsus,s-a speriat Vinogradov. Cum se poate, domnule general – era general-locotenent – toată lumea ştie că noi am început războiul la 24 august, numai dvs. nu ştiţi? Şi îmi spuneţi că la 12 septembrie am început? Dumneata crezi că voi semna cu mâna mea acest protocol? Cum crezi dumneata, ce va spune armata, ce va spune Poporul, Ţara Românească, şi ce vor spune toţi dacă aş semna că armata română a început războiulla12septembrie?Dardela23augustla 12 septembrie ce a făcut armata română? Şi nam trecut mai departe, la art. 2, aici ne-am împotmolit.Vărog,eunusemnez!Aluathârtiile, protocolul şi s-a dus acasă. Râdeau şi ofiţerii de la Marele Stat Major”. Mai mult, textul sovietic prevedeacăunităţileşimarileunităţiromâne,,vor fi demobilizate şi desfiinţate până la 1 noiembrie 1944”.

Şideacestădată,generalulGheorgheMihaila rămas ferm pe poziţia demnităţii naţionale consemnând pentru istorie: ,,Marele Stat Major nu poate admite să i se impună demobilizarea şi desfiinţarea marilor unităţi ce rămân în interior, fiindcă aceste obligaţii nu sunt prevăzute în Convenţiadearmistiţiu”.

În zilele următoare, partea sovietică a mai prezentat un proiect de protocol, în esenţă neschimbat. Referindu-se la acest moment al discuţiilor Gheoghre Mihail avea să consemneze: ,,Am crezut că a modificat. Vine, totaşa,Vinogradov,laşefuldecabinet,şefulde cabinet cu ochii pe pendulă, uşa deschisă. Poftim! Ce este domnule general? Protocolul domnule: ,,Armata română a început războiul la 12 septembrie … tot aşa ”. Zic: Domnule general, ţi-am spus şi ieri că nu pot semna un neadevăr, nu se poate”!…În sfârşit, ce-am mai vorbit … Zic: Domnule general, dacă nu redactaţi aşa articolul acesta, cum l-a redactat Marele Stat Major, vă rog să nu mai veniţi! Bunăziua!.”.

Asemenea întâlniri aveau să continue şi cu prilejul discutării altor articole ale protocolului militar. Peste o săptămână, de exemplu, generalul Vinogradov a solicitat desfiinţarea marilor unităţi române care nu luau parte la operaţiilemilitare,deşiConvenţiadeArmistiţiu nu prevedea nimic în acest sens, precum şi trimiterea pe front a diviziilor de rezervă sau demobilizarea lor Când a auzit de această pretenţie, şeful Marelui Stat Major român a explodat din nou: ,,Cum domnule, unde, care e şeful acela care în timp de război îşi suprimă unităţile? Nu şi ceri să desfiinţez?Niciunsoldat!…N-ampermissăse demobilizeze nici un soldat. ştii cum să scoţi mai mult, să înarmezi, să mobilizezi mai multe efectiveşiviiacumdumneata?

Ei bine, de aici s-a născut o mare discuție.. Eu nu voiam; ordinul era al lui Malinovski ca diviziile dinăuntru să fie demobilizate, trimise la vatră, desfiinţate, suprimate. Sau să fie trimise pe front… Ei bine, aceasta nu o puteam face, să curgă sânge românesc… Va să zică nam admis nici trimiterea pe front a diviziilor de rezervă,nicidemobilizarealor”.

GeneralulGheorgheMihailintuisecorect,de la început, adevăratul motiv al cererii sovietice, acela ,,ca în spatele frontului să nu existe nici o divizie românească, de teamă nu care cumva ca la un moment dat, când nu le-ar fi convenit românilor ceva, să reacţioneze cu aceste divizii pe care le aveau în interior, în rezervă”. El a recunoscut, de asemenea, că mareşalul R.I.Malinovski,,nuvedeacăarmataromânească în mod leal, în mod cavaleresc, camaraderesc luptă alături de ruşi.Avea o îndoială şi îndoiala aceastaeraprovocatăpoatechiardeacţiuneade la 23 august 1944, când noi am întors armele împotrivanemţilorpânăatuncialiaţi

Neacceptânddesfiinţareadivizilorromâneşti rămase în ţară, generalul Gherghe Mihal nu a acceptat nici trimiterea lor pe front, peste prevederile Convenției de armistițiu pentru că declara el: ,,N-am vrut să curgă sânge românesc… că destul am sângerat în răsărit”. Din acelaşi motiv, el s-a pronunţat împotriva continuării războiului dincolo de graniţa de vest a României, motivându-şi astfel poziţia în faţa regelui Mihai I: ,,Majestate, eu conduc operaţiunile până la vechea frontieră cu ungurii. N-avem ce căuta pe teritoriul altora. Armata română e o armată mică, sângele trebuiecruţat”.

Şiînaceastăidee,generalulcontinua: ,,Mai departe de Nistru, la răsărit, nu trebuia să mergem, n-aveam ce căuta la Stalingrad, iar mai departe, dincolo de frontiera românească, n-avem ce căuta pe teritoriul unguresc. Noi nu râvnim la pământul altuia. Pământul nostru lamcucerit,l-ameliberat,aşacăvăspun,totdin această cauză n aveam de ce să intru în Budapesta. Capitala unei ţări când e cucerită deoarmatăstrăinăeojignirenaţionalăpentru popor. De aceea nu voiam să intru în Budapesta, la Praga, Berlin. Pacea fără condiţiietreabamarilorputeri.Eunumăţinde trena marilor puteri. E treaba lor; Germania, Berlinul, pacea fără condiţii. Nu mă amestec eu”.

Numeroaseleneînţelegericucomandamentele sovietice şi convingerea că armata română nu trebuia să lupte dincolo de hotarele ţării, l-au determinat pe generalul Gheorghe Mihail (delegat,la23august1944,decătreregaleMihai I să conducă armata română în luptă) ca după eliberarea oraşelor Cluj și Oradea, să-şi dea demisia (la 12 octombrie 1944, pentru a doua oară după prima de la 7 septembrie 1944) din fruntea Marelui Stat Major român Numit inspector general al infanteriei și apoi inspector general al armatei, generalul Gheorghe Mihail, aveasăfiearestatla20ianuarie1948,anchetat, judecatşicondamnatla12anidetențieriguroasă pentru ,,activitate contra clasei muncitoare”, închis laVăcăreşti, Piteşti, Ocnele Mari, Sighet şi eliberat de la Jilava la 10 octombrie 1957 ca urmare a presiunii internaţionale, mai precis a generalulzui francez Jofre, care s-a interesat de generalul român la manifestările ocazionate de împlinirea a 40 de ani de la luptele de la Mărăşeşti.

Succesorul său, generalul Nicolae Rădescu a manifestat aceeaşi intransigenţă faţă de abuzurilesovietice.

Deoarece situaţia era foarte critică, Comisia Aliată de Control acuzând deja, în mod eronat, România că nu respectă obligaţiile asumate prin Convenţia de armistiţiu, s-a apelat la arbitrajul generalului Constantin Sănătescu, primul ministrualguvernului,catreacedatdestuldeuşor lacererileruşilor

Într-oasemeneaatmosferătensionată,înseara zilei de 25 octombrie 1944, ora 21, a avut loc o nouăîntrevedere,careafostșiultima,referitoare la definitivarea protocolului. Renunţând la cele mai elementare formule diplomatice, partea sovieticăaîmputernicitpegeneralulVasiliev–al treileaînordineierarhicăîncadrulpărţiisovietice a Comisiei Aliate de Control să conducă delegaţia în timp ce partea română era reprezentată de generalul Constantin Sănătescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi de generalul Nicolae Rădescu, şeful Marelui Stat Major

ŞedințaafostdeschisădeVasiliev: ,,Am primit însărcinarea, din ordinul mareşalului Malinovski şicaîmputernicitalgeneraluluiVinogradov,săvă înmânez protocolul semnat de generalul Vinogradov, pentru a fi transmis generalului Rădescu, şeful Marelui Stat Major Toate condițiiledinprotocolsuntdefinitive,numaipotfi discutate. Mâine, 26 octombrie 1944, ora 12, Comisia Aliată de Control, aşteaptă pe generalul Rădescu cu Protocolul, în patru exemplare (două în limba rusă şi două în limba română) pentru a fi semnat. Sunt însărcinat să fac cunoscut că protocolul este definitiv şi nesemnarea lui poate duce la unele rezultate serioase, chiar până chiar la demobilizarea şi desfiinţarea prin forţa armatei sovietice a tuturor marilor unităţi române, care nu participă la operaţiuni, potrivit prevederilorConvenţieidearmistiţiu”.

Situaţiaconcretăaţării,încareamenimţările directe ce fuseseră făcute puteau fi oricând aplicate în practică, l-a obligat însă pe generalul Nicolae Rădescu să semneze protocolul, nu înainteînsădea-ianexaoNotăadiţionalăîncare consemna: ,,Protocolul îl semnez ca fiindu-ne impus de ComisiaAliată (sovietică) de Control şi în scopul de a evita consecinţe dăunătoare operaţiilor comune contra Germaniei şi Ungariei”.

După ce menţiona unităţile şi marile unităţi românecareparticipaulaoperaţiilemilitaredepe front, Protocolul militar româno-sovietic din 26 octombrie 1944 prevedea desfiinţarea comandamentelorArmatei3,alecorpurilor1și3 armată, al Corpului de cavalerie şi al trupelor motomecanizate, precum şi a 10 divizii de infanterieşidemunte,odiviziemotomecanizatăşi trei divizii de cavalerie. Concomitent trebuiau demobilizate la ,,efective de pace” comandamentele Corpului 5 armată şi al trupelor demunte,precumşitreidiviziideinfanteriesaude munte.Acestedesfiinţăris-aupusînpracticăpână la1decembrie1944.

În perioada care a urmat, ComisiaAliată de Control(parteasovietică)aimpusarmateiromâne neangajatăînoperaţiimilitarenoiservituţicareau vizat chiar cadrul general al oştirii, structura organizatoricăaunităţilor,sistemuldemobilizare, capacităţile de producţie militară. În faţa acestor abuzuri, Marele Stat Major a apărat cu demnitate prestigiul armatei, generalul Nicolae Rădescu arătând, într-un documaent înaintat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, la 28 noiembrie 1944, că toate acestea reprezentau ,,atingeri aduse direct atât suveranităţii, cât și independenţei naţionale”.

Col.(rtr.)PetruGURĂU

SCUMPĂŢARĂROMÂNEASCĂ

Cuibîncarene-amnăscut,

Câmppecares-avăzut Vitejiastrămoşească,

Scumpăţarăromânească

Scumpăţarăromânească, Tesalut!

Şi-amea frunteţise-nchină Ca naintea unui sfânt, Căci, deşi copil eu sunt, Inima de dor mi-e plină, Să te văd mereu regină Pepământ.

Să ai viaţa de vecie, Săsporească-altăupopor; Sub stindarddul tricolor Să nu vezi decât frăţie, Şi-atunci, dac-o fi să fie, Potsămor!

GeorgeCoșbuc

DINACTIVITATEAFILIALEI

- Septembrie

6mai

Col.(rtr.) Gurău Petru, col.(rtr.) Lazăr Eugen şi bibl. Nechifor Lucreţia au participat la înfiinţarea de Cercuri ale Cultului Eroilor la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”, Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Dumitru Moțoc”, Școala Gimnazială”AvramIancu”șiȘcoalaGimnazială„GrigorieGhicaVoievod”.

SesemneazăProtocoluldeînființarea CerculuiCultulEroilorlaColegiulTehnic Griviţa

8mai

Asociația Națională Cultul Eroilor "Regina Maria", filiala București, promovează cultura tradițională românească. Sărbătorim, în cea de-a doua duminică a lunii mai, Ziua Portului Popular Românesc,evidenţiindsemnificaţiaacestuiaînpăstrareaidentităţiinaţionale.

PortulpopularromânescdateazădinsecoleleIX-X,darmărturiimainumeroaseexistădinsecolulal XIV-lea,ceamaivechereprezentareaportuluiautenticromânescfiindconsemnatăînCronicaPictatăde la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodulmunteanBasarabI,undeestereprezentatportulautenticalbărbaţilor,cucămăşilungi,strânse lamijloccubrâusaucentură,iţari,opincişicăciulidinbucăţidepieledeoaiepecap.

ÎmpreunăcuconducereaLiceuluiTeoretic,,Dimitrie Bolintineanudupăsemnareaprotocolului

Costumul popular de pe tot cuprinsul ţării se caracterizează prin folosirea cu preponderenţă a culorii albe,cafond,fiindconfecţionatdinin,cânepăsaubumbacşiprezentândmotivecaracteristice,înforme geometricesaudeinspiraţieagrară.Dintresimbolurilecusutesauţesutepepânză,seremarcăsoareleşi stelele,pământulşicerul,multeflori,unlocaparteocupându-lsimbolulcruciiornatşistilizatînfoarte multeforme,darşialaltorsimbolurireligioase,precum:peştele,cruceabizantină,scaravieţii,viţa-devie, spicul de grâu, strugurele, păunul etc. Cromatica motivelor constituie un alt element specific, folosindu-se culori de bază, ca roşu, negru, brun închis, albastru, anumite tonuri de verde şi violet. Straielepopulareromâneştiimpresioneazăprinmăiestrieşidiversitate.Simbolisticaloraparte,leatestă valoareadeemblemăaidentităţiiromâneşti,cereflectăcredinţastrămoşească.

Mai mulţi membri ai asociaţiei noastre au participat cu bucurie la paradaportuluipopularcesa desfăşurat pe Calea Victoriei, manifestare organizatădeAsociația .

,,Domnițecualtițe”.

AmfostbucuroșisăfimalăturidedoamnaFloareaCalotă,cunoscutainterpretădemuzică populară,într-ozidemaresărbătoare,ZiuaNaţionalăaPortuluiTradiţionaldinRomânia,carene spunea:

”Folclorul e mintea și sufletul țăranului român. Și dacă vreți să mă refer la cântecul meu, e inima și sufletul țăranului din câmpia bătută de soare a Dunării, cu bietul om muncind de dimineață până seara, uitându-se pe cer să vadă dacă plouă, să nu fie truda lui în zadar. Imaginați-vă că țăranul acesta chinuit de muncă și gânduri, are sau nu recoltă, are sau nu ce le pune copiilor pe masă, îi poate sau nu trimite la școală, a avut răgaz să spună în metafore ce trăia și simțea el. Este o zbatere pe care eu am cunoscut-o în satul meu, acolo am văzut lumina zilei, acolo am învățat să muncesc, să trăiesc, să cânt.

În Vlașca și Teleorman avem cântec de leagăn, de muncă, de sărbătoare, de dragoste, de cătănie, de război, doine, balade, bocete, descântece, povești, obiceiuri – toate ale unei singure lumi, a țăranului. Cântecul este istoria Teleormanului după cum costumul popular este istoria poporului român scrisă cu acul.”

S-adesfăşuratadunareageneralăaFilialeicareaanalizatactivitateamembrilorşiBirouluiExecutiv peperioada2017–2022şi aalesnoulorganconducător

Demenţionatfaptulcăactivitateafilialeiînperioadaanalizatăafostinfluenţatănegativdepandemia decoronavirus,însensulrestrângeriiacţiunilorcaurmarearestricţiilorimpusedeautorităţi.Cutoate acestecondiţiivitreges-aapreciatcăfilialaaacţionatcorespunzătorpentruorganizareaşidesfăşurarea deacţiuniînvedereapromovăriisentimentelordeadâncăprețuireșirecunoștințăfațădefapteletuturor eroilorșimartirilorcare și-aujerfit viațapeAltarulPatriei,fără deosebiredereligiesauorigineetnică, la cultivarea patriotismului, expresie desăvârșită a sufletului și eroismului românesc, a identității naționaleapoporuluiromân.

Componenţa noului Birou Executiv este următoarea: preşedinte col.(rtr.) Gurău Petru, primvicepreşedintecol.(r.)RepezFilofteia,vicepreşedinţibibl.NechiforLucreţia,col.(rtr.)DavidMariana, secretarexecutivcms.(rtr.)IonescuŞtefan,membricpt.(rtr.)IoniţăIon,ing.ZugravuLuminiţa,membri supleanţiing.GavrilăMarianşiPavelMircea.

23mai

10membriaifilialeiauparticipatlavernisajulexpoziţieideartăvizuală,,FloareaPâinii”realizatăde vicepreşedintaasociaţiei,doamnacol.(rtr.)MarianaDavid,însalaRondăaPalatuluiCerculuiMilitar Naţional

-28mai

Simpozionul „Avram Iancu în memoria poporului român” s-a înscris manifestărilor dedicate împliniriia150deanidelamoarteaerouluinaționalAvramIancu Simpozionuls-adesfășuratînperioada26-28mai2022șiafostorganizatdeAsociațiaNațională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Municipiului București și Inspectoratul Școlar al MunicipiuluiBucureștiîncolaborarecuMuzeulMilitarNațional”RegeleFerdinandI”șicercurile „Cultul Eroilor” din școlile bucureștene: Colegiul Economic „Viilor”, Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”, Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Dumitru Moțoc”, Școala Gimnazială ”Avram Iancu” și Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”.

Prinorganizareaacestuisimpozions-adoritcaeleviisăcunoascăistoria,imagineaerouluiAvram Iancu,rolulpecareacestal-aavutînrevoluțiaromânădela1848-1849,săcercetezeșisădescopere patrimoniu național, să cinstească eroii neamului românesc, să fie responsabili față de valorile trecutului.

ÎnprimaziasimpozionuluimunicipaleleviiauvizitatMuzeulMilitarNațional”RegeleFerdinand I”,îndrumațidedistinsadoamnămuzeografdnadr ValeriaBălescu,carele-aprezentatfirulistorical existenței noastre, pornind din preistorie, antichitate, Evul Mediu, modernitate si ajungând până în zilele noastre, evidențiind rolul jucat de Avram Iancu în istoria poporului român. Au audiat un moment din ”Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în interpretarea actorului George Cozorici.

Înceade-adouaziasimpozionuluiamavut cainvitatpednaCol.(r.)prof.univ dr Repez Filofteia, care le a vorbit elevilor despre ”AvramIancu,numitși”Crăișorulmunților”. Elevii, îndrumați de profesori, au pregătit și prezentat lucrări având următoarele teme de interes: ” Copilăria și adolescența luiAvram Iancu”, ”Avram Iancu - figură emblematică pentru istoria României”, ”Avram IancuJertfășisimbolnațional”,”AvramIancu,mit și legendă populară pentru cântec și doină”, ”Omagiu artiștilor plastici –Avram Iancu” ( ColegiulEconomic”Viilor”),”AvramIancuoviațăînslujbadreptății”,”AvramIancu–DinȚaraMoțilorîninimaRomânilor”,”AvramIancuîn corespondențavremii”(LiceulTeoretic”DimitrieBolintineanu”),”AvramIancu:personalitate,erou, mit”,”IntervențialuiAvramIancuînrevoluțiadin1848-1849”,”SfârșitulluiAvramIancu”(Colegiul TehnicMecanic„Grivița”),”UltimiianidinviațaluiAvramIancu”(ColegiulTehnicdeAlimentație Publică ”Dumitru Moțoc”), ” Monumente, busturi dedicate luiAvram Iancu” (Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”), ” Ai carte, ai parte –Avram Iancu în conștiința copiilor”, ”Lupta românilor din Transilvania pentru libertate națională” (Școala Gimnazială ”Avram Iancu”). Activitateas-adesfășuraton-line,peplatformaZOOM.

LaMuzeulMilitarNaționalFerdinadI

Ultima zi a simpozionului s-a desfășurat la Biserica Kretzulescu și la bustul luiAvram Iancu, aflat în vecinătateabisericii.AmasistatlaunmomentsolemnînamintirealuiAvramIancu(pomenireaacestuia șisfințireabucatelordecătrepărinteleparohVasileRăduca).Amfostemoționațisăascultămcântecul tulnicului, interpretat de dl Cătălin Tzetze Rădulescu. Dânsul ne-a oferit informații despre Povestea tulnicului: trecut, prezent și viitor.Aurmat apoi un scurt recital de poezie populară pregătit de elevii cercurilor„CultulEroilor”,fiindacompaniațilanaideprof.BărcăcianuDănuț,delaȘcoalaGimnazială ”GrigorieGhicaVoievod”.MomentulmuzicalafostpregătitdednaFloareaCalotă,mareainterpretăa cântecului nostru popular Glasul îndrăgitei cântărețe, profund și puternic a făcut să curgă lacrimi de bucuriedinochiicelorprezenți.Uncântecdedragosteșidor,baladăpentrustrăbuni.Cântecul”Balada luiAvramIancu”afostinterpretatdetânăraartistă,dnaSoreanuCristianaElena.

Laevenimentauparticipatdlcol.(rtr.)GurăuPetru,președinteleAsociațieiNaționaleCultulEroilor ”Regina Maria”- Filiala Municipiului București, dl gl. bg. (rtr.) Grigore Buciu, Vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Dl col. (rtr.) Dumitru Roman, redactor șef al revistei ”România Eroică”, prof.univ.dr Ioan Condor, președintele Societății Cultural-Patriotice „AvramIancu”,filialaMunicipiuluiBucurești,dlFlorianLaurențiuStoica,președinteFundațialiterar istorică”Stoika”,profesorișipărinți.EleviiaudepusocoroanădeflorilabustulluiAvramIancu.

Lafinaleleviiauprimitdiplome,cărțișirevisteoferitedeAsociațiaNaționalăCultulEroilor”Regina Maria –Filiala Municipiului București”, Fundația literar-istorică ”Stoika” și Societatea CulturalPatriotică „Avram Iancu”, filiala Municipiului București. Mulțumim Inspectoratului Școlar al Municipiului București, îndeosebi d-lui Manea Mihai, inspector școlar de istorie pentru tot sprijinul acordat,pentrubunadesfășurareaactivităților

Prinprezentareaacestoractivitățis-aurmăritreaducereaînactualitate,îndeosebipentruelevi,aunor momentelegatedezbatereașijertfaînaintașilornoștri.Mulțumimtuturorcelorcares-auimplicatșicare au sprijinit activitățile din cadrul Simpozionului Municipal ”Avram Iancu în memoria poporului român”.Sperămsăcontinuămșiînanulurmătorunastfeldeeveniment.

30mai

OpartedinmembriiBirouluiExecutival filialeiauparticipatlaGalaPremiilor AsociaţieiNaţionaleCultulEroilor ,,ReginaMaria”,ediţiaaVIII-a, organizatădeBiroulExecutivCentralal asociaţiei

2iunie–ZiuaEroilor

ReprezentanţiifilialeiauparticipatlafestivităţilededicateZileiEroilor,dupăcumurmează:col.(rtr.) Gurău Petru la Cimitirul de Onoare Ghencea şi la dezvelirea Monumentului eroilor automobilişti; Col.(r.)RepezFilofteiaşiCol.(rtr.)DavidMarianaîncomunaChirnogi,jud.Călăraşi;plt.adj.pr.(rtr)în localitateaCornetu,jud.Ilfov.

LaCimitiruldeOnoareGhencea,doamnaValeriaBălescuşi-alansatlucrarea,,AnsamblulMemorial dinGhencea,PanteonalEroilorArmateiRomâne”.

Îndupă-amiazazileiCol.(rtr.)GurăuPetruşidoamnaNechiforLucreţiaauorganizatşidesfăşurato evocare emoţionantă la Mausoleul Eroilor Neamului şi la Mormântul Eroului Necunoscut la care au participatmembriiasociaţieişimembriiCercurilorCultuluiEroilordelaColegiulEconomic,,Viilor”şi de la Colegiul Tehnic Griviţa. Manifestarea s-a încheiat cu un emoţionant moment muzical în interpretarea flautistuluiNiculaiMaxim.

Bucureștiul Eroic

iunie

Universitatea Danubius din Galați împreună cu Centrul de Studii și Cercetări Danubiene și Facultatea de Comunicare și Relații Internațioanle au fost gazdele Expoziției de Tapiserii „FLOAREAPÂINII”aleartistuluivizual,MarianaDavid-membrăaasociațieinoastre.Expozițiaa fost plină de emoție și bucurie, iar încântarea s-a citit pe chipul vizitatorilor care au participat la eveniment.

,,Cele12obiecteexecutateînpuncttradițional(,,cruciuliță”sau,,muscă”)aucasursădeinspirație păretarele, care împodobeau zidurile văruite ale caselor din satele românești. Motivele populare sunt redate simplu, fară exagerare sau ,,alunecare” în sfera existențialismului, cu ajutorul geometrieiflorale.''-MarianaDavid.Lareușitamanifestăriis-auimplicatșicol.(r.)RepezFilofteia șid-naNechiforLucreția,membrealeBirouluiExecutivalfilialei.

LasfârșitulexpozițieipubliculaavutplăcereasăasculteșiunrecitaldepoezieoferitdeConf.univ dr AlinaCheșcă.

26iunie-ZiuaDrapelului

Delegaţia filialei noastre compusă din Col.(rtr.) Gurău Petru, col.(rtr.) David Mariana, Col.(r.) Repez Filofteia, subinspector Ciulinaru Gabriela, plt,adj.pr Sanda Nicolae, ing. Gavrilă Marian şi PopaEmilaparticipatînPiaţaTricoloruluilafestivitateaorganizatăcuprilejulZileiDrapelului.

UngrupdecincizecideromânidinBucureștișiChirnogi(localitatesituatăpemalulstângal Dunării,înfrățităcumunicipiulTutrakan)au făcutocălătorieînBulgariapeurmeleeroilorcăzuţiîn cumplita bătălie din septembrie 1916 - de la Turtucaia.Asociatia Cultul Eroilor ,,Regina Maria” –Filiala municipiului Bucureşti,și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere ,,Alexandru IoanCuza”-Filialasector5BucureștiîmpreunăcuoficialiidinChirnogiaupopositpemeleagurile Bulgarieilacomplexulmemorialridicatînmemoriaeroilorromânicăzuţiînbătăliadinseptembrie 1916lângăTurtucaia,laDaidar,astăzilocalitateaSumentii. Întalnireaafostunasimplă,desuflet,undecadremilitareînretragereșiînrezervăalăturide prietenișicunoscuți(românicudragostepentrutrecut)încolaborarecuoficialitățidinChirnogiau cinstitmemoriaeroilorromânicăzuţiînprimulrăzboimondial.

Unmoment emoționantafostlaobelisculdinpiatrădecalcardeDobrogearidicatdeRegina MariaaRomânieiundes-audepusjerbedeflori(peacordurileImnuluiEroilor),s-auaprinscandele, au fost așezate drapele tricolore pe movila în care se găsesc osemintele eroilor români din 1916. DomnulGurăupreședintealFilialeiBucureştiaAsociaţieiNaţionaleCultulEroilor,,ReginaMaria”a ținut un cuvânt de cinstire a eroilor neamului românesc, au fost recitate poezii despre cei căzuţi pe câmpurile de bătaie (,,Copiii mei, copiii mei de GeorgeTutoveanu). Pe mormântul singurului ofițer român identificat (Ilie Georgescu) a fost depus tricolorul românesc, candele și flori. Au mai fost alocuțiuni din partea oficialilor din Chirnogi, ce vreme de 12 ani organizează în mod constant manifestări de pomenire a eroilor români în colaborare cu oficialități bulgare, cele două localități riveraneDunăriifiindînfrățite.Apoiaurmatoscurtăagapăcreștinăînmemoriaeroilorromânicăzuţi laTurtucaia.Momentulafostemoționant,afostdesuflet,afostuncrâmpeideaducereaminteajertfei armatei române din Primul Război Mondial. (A consemnat Aurelian Cotoban consilier local din Chirnogi).

Deveghelamormântulsinguruluiofițerromânidentificat (cpt.IlieGeorgescu)

6–8augustPeurmeleEroilor-excursietematică:Mărășești,Mărăști,Soveja

Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat în perioada 6 - 8 august 2022 excursia tematică: ” Pe urmele eroilor – Mărășești, Mărăști, Soveja”. Programul excursiei a fost stabilit de dl Col. (rtr.) Gurău Petru, președintele asociației, inițiatorul acestui eveniment. Au participateleviiCercurilorCultulEroilordinșcolilebucureșteneșimembriiasociației.

Ampornitcugândulșicusufletullaceicarecuprețulvieții,acum105ani,laMărășești,transmiteau lumii întregi un mesaj hotărâtor: ” „Pe aici nu se trece!”. Bătălia de la Mărășești, desfăşurată în perioada6august-3septembrie1917,afostceamaiimportantăoperațiunemilitarădesfășuratăde armata română în timpul Primului Război Mondial, ce a schimbat soarta întregului război de reîntregirenaţionalăprinvictoriileobţinutepeliniafrontuluiMărăşti,Mărăşeşti,Oituz.

În drum spre Focşani nu am putut ocoli Muzeul Memorial ,,Alexandru Vlahuţă” din satul Dragosloveni,celcarespunea:,,Vijelii cumplite au trecut peste noi. La toate am ţinut piept şi nu neam dat. Şi aici am stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. Şi am rămas stăpâni pe moşia noastră. Ştie numai bunul Dumnezeu cu cât sânge ne-am plătit noi pământul acesta, scump tuturorromânilor,scumppentrufrumuseţileşibogăţiilelui,scumppentrufaptelemăreţe,înălţătoare cares-aupetrecutpeel.”

Amparticipatpe6august2022alăturidedlCpt.Cdor.(r.)BaștiureaIulian,președinteșidlCol. (rtr.)SoareAnton,prim-vicepreședintealAsociațieiNaționaleCultulEroilor”ReginaMaria”,Filiala Vrancea la evenimentul comemorativ de la Mausoleul Eroilor din Focșani, organizat de Consiliul JudețeanVrancea,undeamasistatlaoficiereaserviciuluireligiosșiamdepusocoroanădeflori.

AmpututadmiraoparadăauniformelorArmateiRomânedinPrimulRăzboiMondial.Uniformeleși o parte din armele pe care ostașii români le-au folosit în timpul luptelor, ne-au fost prezentate de membrii Asociației de reconstituiri istorice „Ferdinand I” din București și ai Asociației culturale „Tomis”dinConstanțacuFilialadinGalați,oadevăratălecțiedeistoriemilitară.

În aceeași zi am vizitat și Mausoleul de la Mărășești.Acesta adăpostește, în cele 154 de cripte individualeși9criptecomune,dispuseradialpecele18culoare,rămășițelepământeștia5.073ostași și ofițeri. Pe frontispiciul Mausoleului s-au înscris cuvintele „Întru Slava Eroilor Neamului” și numelelocalitățilorundes-aupurtatprincipalelebătăliidepeFrontulRomânesc.

AmaprinslumânărieroineiMariaIonZaharia(Măriuca),copiladenumai12anicareși-adatviața,în ziuade6august1917,alăturidesoldațiinoștri,pentruapărareaRomâniei,darșicăpitanuluiGrigore Ignat, unul dintre cei mai cunoscuți eroi ai Primului Război Mondial, comandantul unui grup de mitraliori,careînpunctulRăzoare,ozonădincareeracontrolatăîntreagaregiuneșideundeputeafi oprităofensivagermană.Împreunăcualți200deoameni,auapăratacellocînfațaunorforțededouă ori mai numeroase, reușind să mențină poziția până a primit întăriri. ”Căpitanul Ignat Grigore din regimentul51/52Infanterieafostgăsitmortîntranșee,cumitralieraînbrațe,înconjuratdeoamenii săișimormanedecadavreinamice.”(Înaltulordindezinumărul41din6/19august).Afostdecorat post-mortemdecătreregecuordinulMihaiViteazulclasaaIII-a.

GeneralulEremiaGrigorescu,comandantulArmateiaI-aRomâne,afostînmormântat,așacumșiadorit,înmijloculsoldațiloralăturidecarealuptat,înincintaMausoleuluidelaMărășești.Ainspirat soldaților curaj, încredere. A fost unul dintre cei mai buni comandanți pe care i-a avut Armata RomânăînPrimulRăzboiMondial.

Bucureștiul

UrcămspreMausoleu

Ascultândcuatențieprezentareaghidului

LaîntoarcereadelaMărăşeştine-amopritșiam prezentatoscurtăevocare lastatuia,,Victoria” de la Tişiţa, construită de renumitul sculptor Oscar Han, la inaugurare fiind prezent chiar şi regele Carol al II-lea şi fiul său Mihai, viitorul succesor

Omagiulcapitanului

Înceade-adouaziaexcursieine-amcontinuatdrumulspreSoveja.ÎncripteleMausoleuluiSoveja, construit între anii 1923-1929, după planurile arhitectului George Cristinel, sunt înhumați 528 de militari – români, ruși, germani, austrieci și unguri, iar numele acestora au fost săpate în plăci de marmură. Elevii au fost profund emoționați de osuarul ce adăpostește osemintele a 1612 ostași neidentificați.Ampututvedeadocumente,fotografii,hărți,arme,breveteșimedaliiprimitedeostașii românipentrueroismuldecareaudatdovadăîntimpulluptelordinvaraanului1917. ÎndrumspreSovejane-am

MuzeulȚăriiVranceidinVidra.

Bucureștiul Eroic - Anul V / Nr.2 (9) 2022

LamuzeulȚăriiVrancei-Vidra

Ascultând-o

CălătoriaacontinuatlaMărăști.ObiectivulprincipalafostMausoleulMărăști.Amfostîntâmpinațide dlPăunVladimirSebastian,primaralComuneiRăcoasa,dl.VlădoiuIonel,viceprimar,dl.Vlădoiu Ghiță,bibliotecar,dnaTomaAndreea,inspectorcadastrușifondfunciar,dnaPopaCamelia,inspector registruagricol.

Într-unspațiufrumosamenajat,amproiectatfilmul”Mărăști-opromisiuneonorată”.Amvizitatapoi Mausoleul Eroilor din Mărăști.Acesta a fost construit între anii 1928-1940, la inițiativa Societății „Mărăști”, după planurile arhitectului Pandele Șerbănescu. În cele 12 cripte-osuar sunt depuse osemintelea5342deostașiromâni,rușișigermaninecunoscuți.Decorațiilegeamurilordesemicristal alecripteloraufostrealizatedupădeseneleRegineiMaria.Amurmăritcuinteresexpozițiadearme, dar și fotografiile expuse. Elevii au aprins lumânări și au pus flori lângă sarcofagele mareșalului Alexandru Averescu și ale generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.AmpututafladespreeroismulsoldațilorșiimpresionantaluptadelaMărăști,condusăde bravulgeneralAlexandruAverescu,comandantulArmateiaII-aRomâne.

Bucureștiul Eroic

Anul

LafinalamfostinvitațideprimarulcomuneiRăcoasa,lamasadeprânz,omasăgustoasăcuproduse tradiționale.

AmopritsilaMonumentuldelaMunceluridicatînmemoriaeroineiEcaterinaTeodoroiu.Eleviiau depus flori la baza monumentului și au recitat poezii dedicate primului ofițer femeie din istoria României.

La sfârșitul celei de-a doua zile am făcut popas la Mânăstirea Brazi, loc ce datează încă din vremea lui ȘtefancelMare,avândolungășiinteresantăistorie.În acest loc se află moaștele Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie. Mănăstirea Brazi are un loc al ei și în literatura română Aici, preotul Gala GalactionGrigore Pisculescu, scriitor și profesor universitar, a tradus în românește "Sfânta Scriptură", înainte de 1940.Totaiciafostînmormântat,ladorințalui,înanul 1925,scriitorulIoanSlavici.AmdescoperitlaMânăstireaBrazioadevăratăoazădespiritualitateși liniște.

Bucureștiul

LaMuzeulUniriidinFocșani

Focșani-MonumentulUnirii

Bucureștiul

Bucureștiul Eroic

Anul

HotaruldintreMunteniașiMoldova

Evocarela,,Bornadehotar”

LaîntoarcereaspreBucurești,înultimaziaexcursiei,amcăutatlocuriledelegendă.Amalessă vizitămBabeledelaUlmet,aflateînGeoparculdinȚinutulBuzăului,unteritoriucuprinsdeelemente deinteresgeologicdeosebit,culturalșiistoric.

DacăînComunaLopătarivorbimde"Focurilevii",eibineînComunaBozioruvorbimde"Pietrele vii".Trovanțiisuntformațiuninaturale,avândacelașimoddeformarecucelalbabelordinBucegi. Potrivitgeologilor,trovanțiisuntformedemicroreliefcaresedezvoltăînstraturiledenisip,datorită apelorsubteranecalcaroasecarelespalășilesedimenteazăîntimp.Numele"BabeledelaUlmet"le-a fostatribuitdecătreprof.IlieMândricel,într-unarticoldepromovareturistică,asemănându-lecucele dinBucegi.Aicitrovanțiiauformedintrecelemaivariateșimaispectaculoasecarepotfiasociatecu forme zoomorfe (păsări, melci) sau antropomorfe (reptile, farfurii zburătoare). La 7 ani acestea se mută1,2m.Ajungpânăla2mînălțime.Unelelegendespuncăarficreatedeuriași.Pietreleauunloc aparte în credința populară.Acestea sunt considerate a fi aducătoare de bine și spor în casă, ori că atuncicândleatingiîțischimbăstarea(dacăaiostareproastă)prinputereamiraculoasăpecareoau.

AmtrecutșipelaVulcaniiNoroioșidelaPâcleleMari.Aceștiaauunconprincipalîncentrușimulte conurisecundare.Bolboroseștemaitottimpul,generândmiciexplozii(buledegazcaresespargși aruncăcumâl),darșicurgeridenoroi.

Așteptărilene-aufostcumultdepășite,traseul,peisajul,totulafostabsolutsuperb!Odrumețiede carenevomamintimereucubucurie.

Timpdetreizile,ampetrecutmomentedeneuitat,amtrecutcuflori,culuminăpelamormintele eroilor,amvizitatmuzee,amvăzutlocurinoi,amcunoscutoameniminunați.

Mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat, mai ales domnului Valentin Muscă, directorul Muzeului Județean Vrancea, și celor care ne-au însoțit în această călătorie, pe drumul eroilor și al marilor victorii!Nuuitați„NeamulesteeternprinCultulEroilor!”

10–21august SalonulAlbalCaseideCultură,,Platon Pardău”dinVatraDorneiagăzduitoexpoziţie deartăvizualăşidepictură,autorifiinddoamna MarianaDavidşidomnulViorelCojoc,membri aiasociaţieinoastre.Publiculprezentlavernisaj, darşicelceavizionatexpoziţia,înperioadamai susamintită,aapreciatlucrările,iarevenimentul s-abucuratdeomediatizarefoartebună.

Popas

MembriiAsociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Municipiului București au participatalăturideeleviiCercurilor”CultulEroilor”dinșcolilebucureștenela,,SerbărileNaţionale–Ţebea2022”,evenimentorganizatdePrefecturajudeţuluiHunedoaraîmpreunăcuPrimăriacomunei BaiadeCriș.Activitateas-adesfăşuratînparteneriatcuStatulMajoralForțelorAerienedincadrul Ministerului Apărării, care a asigurat transportul celor douăzeci de persoane participante la manifestare, drept pentru care mulţumim domnului Gl. lt. dr Viorel Pană, comandantul acestei structuri.

Înfiecarean,din1972pânăastăzi,arelocînceade-adouaduminicăaluniiseptembrie(ceamai apropiată de ziua de 10 septembrie – ziua morții lui Avram Iancu), o manifestare comemorativă dedicată eroului naționalAvram Iancu.Au trecut 150 de ani de la trecerea în eternitate a luiAvram Iancu,darspiritulacestuiaestemaiviucaniciodatăînrândulmembrilorasociațieiși alelevilor.

AvramIancus-anăscutînanul1824,înlocalitateaVidradeSus,într-ofamiliedemoţiînstăriţi.De profesieavocat,AvramIancuajucatunrolimportantînRevoluţiadela1848dinTransilvania.Afost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate.Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872laBaiadeCrişşiafostîngropatlaŢebea,lângăGorunulluiHorea. Coordonatorul excursiei a fost dl col.(rtr.) Gurău Petru, președintele asociației, fiind sprijinit de către dna col.(r.) prof. dr. conf. Repez Filofteia, prim-vicepreședinte și dna Nechifor Lucreția, vicepreședinte. La eveniment au participat membrii filialei București: dl Maxim Niculai, flautist la Filarmonica „George Enescu”, dna Croitoru Evelyne Maria, scriitor, dna Mihai Ecaterina, pictor, fotografulRozaZah(ZahariaRomică),dnaCostinGeorgiana,profesor,ȘonticăDaniela,jurnalistla Ziarul ”Lumina”, Gavrilă Marian, inginer și elevii: Tudorache Jasmina Florentina (clasa a XI-a), HandraAndreea(clasaaXI-a),OzturkSureya(clasaaXI-a),DumitrescuAndreiMihai(clasaax-a), membriaiCerculuiCultulEroilordinColegiulEconomic”Viilor”, StateMarioDavid(clasaaXI-a) dinColegiulTehnic”PetruMaior”,

10

septembrie-SerbărileNaționaleȚebea–2022

StroeAntonia(clasaaXI-a)dinLiceulTeoretic”NicolaeIorga”),NeaguDavid(clasaaIV-a)Școala GimnazialăTulucești,jud.Galați.Ne-aînsoţitşireprezentantulStatuluiMajoralForțelorAeriene, dlMMDirpeşIonuţ,carene-afostdeunrealfolosînactivitateadesfășurată.

Aufosttreizileîncărcatedeemoție,zileîncaretoțiceiprezenți,înlunguldrumspreȚebea,au poposit lângă monumentele întâlnite în cale, omagiind eroii neamului românesc. În drumul spre Țebea, în prima zi, am oprit lângă statuia caporalului Constantin Mușat din Bușteni. Chiar dacă ploaiaîncepuse,amdepusflorișiamrostitversuriplinederecunoștințăfațădeeroismuldecareadat dovadăeroul,”Grenadierul”.Ne-amopritșila MonumentulEroilordinGaraBartolomeu(Tranșeea morții). Elevii au rostit poezii ( ”Eroi au fost, eroi sunt încă” de Zorica Latcu, ”Eroii” de Aurel Anghel), dl Maxim Niculai, a interpretat la flaut un cântec de Petre Elinescu – ”Scenă pastorală română”. În această excursie am vizitat cetăți încărcate de istorie, pășind pe urmele eroilor și voievozilor(Făgăraș,AlbaIulia,HunedoarașiDeva).ÎncurteainterioarăaCetățiiFăgăraşarăsunat flautul domnului Maxim, acesta interpretând ”Balada” lui Ciprian Porumbescu, atrăgând toți vizitatorii. Aplauzele au răsunat îndelung, în toată cetatea. Traseul eroilor neamului românesc a continuatpânălaobelisculluiHorea,CloșcașiCrișanaflatînCetateaAlbaIulia.Eleviiaurecitat poezii închinate eroilor martiri ” Sunt nepot al tău, Horea”, ” Mă înfioară cântecul”. ”Doina” compozitoruluiTiberiuBrediceanu,interpretatălaflaut,aatrasturiștiidincetate,lângămonument.

Îndimineațazileide11septembrie,trecândprintr-oceațădensă,ne-amîndreptatspregorunullui Horea,undeîșidoarmesomnuldeveci”CrăișorulMunților”.SatulŢebeapăstreazăunuldintrecele mai cunoscute obiective din Ţara Zarandului, Panteonul Moţilor. În cimitirul bisericii din Ţebea, morminteleluiAvramIancu,IoanButeanuşiSimeonGroza,lideriairomânilorîntimpulRevoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj. În jurul lor au fost ridicate monumente şi cruci comemorative pentru eroii din Războiul de Independenţă al României, din Primul şi Al Doilea RăzboiMondial.Maimulţistejariaufostplantaţide-alungultimpuluiînvecinătetealor,însăcelmai faimosdintreeiarămasGorunulluiHorea.Estevechidepeste400deanişisespunecăsubacest copac, numit în trecut şi „Fagul Popii”, Horea, Cloşca şi Crişan au plănuit răscoala iobagilor împotriva nobilimii din ţinuturile Ardealului. După ce am asistat la slujba religioasă, urmată de evocareaistorică,cucapulplecat,amdepusocoroanădeflorilamormântulerouluiAvramIancu,în cadrul ceremoniei depunerii de coroane, asistând și la defilarea Gărzii de Onoare.Am intrat și în Biserica Ortodoxă cu Tricolor, ridicată între 1893-1896, pentru a le spune elevilor povestea celor patrubrâietricolore,pictatedelocalniciînperioadacândaceștiaseaflausubdominațiemaghiară. Aceștianuauacceptatniciodatăștergerealor,chiardacăaufostconstrânși,spunândcăatuncicând seroagăluiDumnezeu,seînchinășiSfântuluiTricolorRomânesc.

AvramIancuestecelmaimareerounaționalalromânilordinTransilvania.PovestealuiIancuo cunosctoțiceiprezenți.Aiubitadevărulşidreptatea.FărăAvramIancuastăziTransilvanian-armai fifăcutpartedinspiritualitateaşidinistoriaromânească.Elesteapreciatdetoțiromâniicaunapostol allibertățiinaționale.S-asimțitostaredeveghe,ocredințănecondiționatălângămormântuleroului delaȚebea,unadevărataltar Aici,lângăgorunulluiHorea,seaflămormintelea75deeroi,soldați, subofițeri și ofițeri căzuți pentru dezrobireaArdealului. La umbra lui se ținea din cele mai vechi timpuri,SfatulBătrânilor Totlaumbraluis-aodihnitîndrumulsăusprePragașidomnitorulMihai Viteazul.ÎnspateleGorunuluiluiHoreaseînalțăGorunulregeluiFerdinand,plantatdeacestala31 august1924.TotatunciauplantatcâteungorunreginaMariașigeneralulBerthelot.

AmvizitatCastelulCorvinilor,MănăstireaCozia(s-aevocatpersonalitatealuiMirceacelBătrân şi s-a depus câte o candelă de către toți participanții la mormântul acestuia). Cele 50 de candele aprinseînaceastăcălătorielângămonumente,aufostoferitedecătrePreotulStavărăMinaEmilian delaParohia„SfinţiiRomâni”.

UltimulobiectivalcălătorieiafostComplexulMuzealGolești.LuminatulDinicuGolescuafondat aiciîn1826,cuasacheltuială,unadinprimeleșcoliînlimbaromână.Expozițiamontatăîninteriorul încăperiivechi,le-aprezentatelevilorimagineașcoliidinprimajumătateasecoluluialXIX-lea.Aici vaînvățașiAlexandruDavila,autorulpoemuluidramatic"VlaicuVoda",jucatînpremierălaTeatrul NaționaldinBucurești,înanul1902.TotlaGoleștiauavutlocîntâlnirialeunorluptătoriînperioada pregătiriirevoluțieidela1848.

Îiîndemnămpetoțiceicaresimtromânește,săporneascăîntr-oastfeldecălătorie.Panteonul EroilorNeamuluiRomânesctrebuievizitatmăcarodatăînviață.DuhulluiIancurămânede-a pururiîninimapoporuluinostru.Cuelsăneumpleminimileșiînchinându-neînainteaumbrei mareluierou,să-izicem:

Bravule,tare, ”Ianculemare, Cunoisăfii!”

DumnezeusăbinecuvântezeROMÂNIA!

Bucureștiul Eroic

Bușteni-EvocarelastatuiaerouluiConstantinMușat

Brașov-Bartolomeu-Omagiueroilor din,,Tranșeeamorții”

Bucureștiul Eroic

LaCetateaFăgăraș

LaAlbaIulia

LaGorunulluiHoria

17septembrie

război, un patriot adevărat, un caracter viteaz, care la cei 98 de ani a dorit să fie prezentlaeveniment.

Ne a impresionat profund modul dânsuluideaprivirealitatea,îndemnândune să continuăm lupta pentru păstrarea valorilor noastre. Cuvintele dânsului veneaudinistorie,depefrontulrăzboiului, din sângele vărsat de eroi, din miile de volumecitite.

Întâlnirea cu domnul general Radu Theodoruaconstituitoadevăratălecţievie despre curajul şi patriotismul neamului nostru.

Amacceptatinvitațiad-luiprof.univ.dr Ioan Condor, de a participa la activitatea decomemorareaerouluinaționalAvram Iancu 150 de ani de la trecerea în eternitatealuiAvramIancu,organizatăde Asociația Societatea Cultural –Patriotică „Avram Iancu” din România, FilialaBucurești.

Au fost prezenți membrii societății cultural-patriotice Avram Iancu, dl. col. (rtr.)GurăuPetru,președinteleAsociației NaționaleCultulEroilor”ReginaMaria”, filiala București, dl. general de flotilă aeriană, Radu Theodoru, veteran de

Prezentă la eveniment a fost și dna Floarea Calotă. Glasul artistei venea din adâncul fiinţei, împletindu-secupământul.AcântatcânteculcompuschiardedânsapentruSărbătorileNaționalede la Țebea, cu inima şi cu mintea, având puterea să ne poarte într-o lume presărată cu tristeţi şi cu bucurii.

Dl Maxim Niculai, flautist la Filarmonica George Enescu, a continuat cu flautul, vindecândsufletelenoastreplinededor

Am fost recunoscători, mulțumind organizatorilor și invitaților! Dăruirea trebuie să fie mereu necondiționată.Avram Iancuvarămâneînconștiințanoastră,eroul național care a acționat conștient și liber pentru eliberarea socială și națională. Un exemplu de putere, de sacrificiu, de modestie, o figură luminoasă, sursă de inspirație,expresieaseteidedreptate.

Respectșiconsiderațieprof.univ.dr.Ioan Condor,pentruactivitateaorganizată.

LucrețiaNECHIFOR, vicepreședintealfilialeiBucureștiaA.N.C.E.”R.M.”

Bucureștiul