Din activitatea filialei pag

-Mai - Septembrie 2022-

6 mai

Col.(rtr.) Gurău Petru, col.(rtr.) Lazăr Eugen şi bibl. Nechifor Lucreţia au participat la înfiinţarea de Cercuri ale Cultului Eroilor la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”, Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Dumitru Moțoc”, Școala Gimnazială ”Avram Iancu” și Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”.

Împreună cu conducerea Liceului Teoretic ,,Dimitrie Bolintineanu după semnarea protocolului

Se semnează Protocolul de înființare a Cercului Cultul Eroilor la Colegiul Tehnic Griviţa

8 mai

Asociația Națională Cultul Eroilor "Regina Maria", filiala București, promovează cultura tradițională românească. Sărbătorim, în cea de-a doua duminică a lunii mai, Ziua Portului Popular Românesc, evidenţiind semnificaţia acestuia în păstrarea identităţii naţionale. Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.

Bucureștiul Eroic - Anul V / Nr.2 (9) 2022

Costumul popular de pe tot cuprinsul ţării se caracterizează prin folosirea cu preponderenţă a culorii albe, ca fond, fiind confecţionat din in, cânepă sau bumbac şi prezentând motive caracteristice, în forme geometrice sau de inspiraţie agrară. Dintre simbolurile cusute sau ţesute pe pânză, se remarcă soarele şi stelele, pământul şi cerul, multe flori, un loc aparte ocupându-l simbolul crucii ornat şi stilizat în foarte multe forme, dar şi al altor simboluri religioase, precum: peştele, crucea bizantină, scara vieţii, viţa-devie, spicul de grâu, strugurele, păunul etc. Cromatica motivelor constituie un alt element specific, folosindu-se culori de bază, ca roşu, negru, brun închis, albastru, anumite tonuri de verde şi violet. Straiele populare româneşti impresionează prin măiestrie şi diversitate. Simbolistica lor aparte, le atestă valoarea de emblemă a identităţii româneşti, ce reflectă credinţa strămoşească.

Mai mulţi membri ai asociaţiei noastre au participat cu bucurie la parada portului popular ce sa desfăşurat pe Calea Victoriei, manifestare organizată de Asociația ,, Domnițe cu altițe”.

.

Am fost bucuroși să fim alături de doamna Floarea Calotă, cunoscuta interpretă de muzică populară, într-o zi de mare sărbătoare, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, care ne spunea: ”Folclorul e mintea și sufletul țăranului român. Și dacă vreți să mă refer la cântecul meu, e inima și sufletul țăranului din câmpia bătută de soare a Dunării, cu bietul om muncind de dimineață până seara, uitându-se pe cer să vadă dacă plouă, să nu fie truda lui în zadar. Imaginați-vă că țăranul acesta chinuit de muncă și gânduri, are sau nu recoltă, are sau nu ce le pune copiilor pe masă, îi poate sau nu trimite la școală, a avut răgaz să spună în metafore ce trăia și simțea el. Este o zbatere pe care eu am cunoscut-o în satul meu, acolo am văzut lumina zilei, acolo am învățat să muncesc, să trăiesc, să cânt. În Vlașca și Teleorman avem cântec de leagăn, de muncă, de sărbătoare, de dragoste, de cătănie, de război, doine, balade, bocete, descântece, povești, obiceiuri – toate ale unei singure lumi, a țăranului. Cântecul este istoria Teleormanului după cum costumul popular este istoria poporului român scrisă cu acul.”

S-a desfăşurat adunarea generală a Filialei care a analizat activitatea membrilor şi Biroului Executiv pe perioada 2017 – 2022 şi a ales noul organ conducător.

De menţionat faptul că activitatea filialei în perioada analizată a fost influenţată negativ de pandemia de coronavirus, în sensul restrângerii acţiunilor ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Cu toate aceste condiţii vitrege s-a apreciat că filiala a acţionat corespunzător pentru organizarea şi desfăşurarea de acţiuni în vederea promovării sentimentelor de adâncă prețuire și recunoștință față de faptele tuturor eroilor și martirilor care și-au jerfit viața pe Altarul Patriei, fără deosebire de religie sau origine etnică, la cultivarea patriotismului, expresie desăvârșită a sufletului și eroismului românesc, a identității naționale a poporului român. Componenţa noului Birou Executiv este următoarea: preşedinte col.(rtr.) Gurău Petru, primvicepreşedinte col.(r.) Repez Filofteia, vicepreşedinţi bibl. Nechifor Lucreţia, col.(rtr.) David Mariana, secretar executiv cms. (rtr.) Ionescu Ştefan, membri cpt.(rtr.) Ioniţă Ion, ing. Zugravu Luminiţa, membri supleanţi ing. Gavrilă Marian şi Pavel Mircea.

23 mai

10 membri ai filialei au participat la vernisajul expoziţiei de artă vizuală ,, Floarea Pâinii” realizată de vicepreşedinta asociaţiei, doamna col.(rtr.) Mariana David, în sala Rondă a Palatului Cercului Militar Naţional

26 - 28 mai

Simpozionul „Avram Iancu în memoria poporului român” s-a înscris manifestărilor dedicate împlinirii a 150 de ani de la moartea eroului național Avram Iancu

Simpozionul s-a desfășurat în perioada 26-28 mai 2022 și a fost organizat de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Municipiului București și Inspectoratul Școlar al Municipiului București în colaborare cu Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I” și cercurile „Cultul Eroilor” din școlile bucureștene: Colegiul Economic „Viilor”, Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” , Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița” , Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Dumitru Moțoc”, Școala Gimnazială ”Avram Iancu” și Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”.

Prin organizarea acestui simpozion s-a dorit ca elevii să cunoască istoria, imaginea eroului Avram Iancu, rolul pe care acesta l-a avut în revoluția română de la 1848-1849, să cerceteze și să descopere patrimoniu național, să cinstească eroii neamului românesc, să fie responsabili față de valorile trecutului.

În prima zi a simpozionului municipal elevii au vizitat Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”, îndrumați de distinsa doamnă muzeograf dna dr. Valeria Bălescu, care le-a prezentat firul istoric al existenței noastre, pornind din preistorie, antichitate, Evul Mediu, modernitate si ajungând până în zilele noastre, evidențiind rolul jucat de Avram Iancu în istoria poporului român. Au audiat un moment din ”Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în interpretarea actorului George Cozorici.

În cea de-a doua zi a simpozionului am avut ca invitat pe dna Col. (r.) prof. univ. dr. Repez Filofteia, care le-a vorbit elevilor despre ”Avram Iancu, numit și ”Crăișorul munților”. Elevii, îndrumați de profesori, au pregătit și prezentat lucrări având următoarele teme de interes: ” Copilăria și adolescența lui Avram Iancu”, ”Avram Iancu - figură emblematică pentru istoria României”, ”Avram Iancu - Jertfă și simbol național”,” Avram Iancu, mit și legendă populară pentru cântec și doină”, ”Omagiu artiștilor plastici – Avram Iancu” ( Colegiul Economic ”Viilor”), ” Avram Iancu - o viață în slujba dreptății”, ”Avram Iancu – Din Țara Moților în inima Românilor” , ”Avram Iancu în corespondența vremii” ( Liceul Teoretic ”Dimitrie Bolintineanu”), ”Avram Iancu: personalitate, erou, mit”, ”Intervenția lui Avram Iancu în revoluția din 1848-1849”, ”Sfârșitul lui Avram Iancu” (Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița”), ”Ultimii ani din viața lui Avram Iancu” (Colegiul Tehnic de Alimentație Publică ”Dumitru Moțoc”), ” Monumente, busturi dedicate lui Avram Iancu” (Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”), ” Ai carte, ai parte –Avram Iancu în conștiința copiilor”, ”Lupta românilor din Transilvania pentru libertate națională” (Școala Gimnazială ”Avram Iancu”). Activitatea s-a desfășurat on-line, pe platforma ZOOM.

La Muzeul Militar Național Ferdinad I

Ultima zi a simpozionului s-a desfășurat la Biserica Kretzulescu și la bustul lui Avram Iancu, aflat în vecinătatea bisericii. Am asistat la un moment solemn în amintirea lui Avram Iancu ( pomenirea acestuia și sfințirea bucatelor de către părintele paroh Vasile Răduca). Am fost emoționați să ascultăm cântecul tulnicului, interpretat de dl Cătălin Tzetze Rădulescu. Dânsul ne-a oferit informații despre Povestea tulnicului: trecut, prezent și viitor. Aurmat apoi un scurt recital de poezie populară pregătit de elevii cercurilor „Cultul Eroilor”, fiind acompaniați la nai de prof. Bărcăcianu Dănuț, de la Școala Gimnazială ”Grigorie Ghica Voievod”. Momentul muzical a fost pregătit de dna Floarea Calotă, marea interpretă a cântecului nostru popular. Glasul îndrăgitei cântărețe, profund și puternic a făcut să curgă lacrimi de bucurie din ochii celor prezenți. Un cântec de dragoste și dor, baladă pentru străbuni. Cântecul ”Balada lui Avram Iancu” a fost interpretat de tânăra artistă, dna Soreanu Cristiana Elena.

La eveniment au participat dl col.(rtr.) Gurău Petru, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”- Filiala Municipiului București, dl gl. bg. (rtr.) Grigore Buciu, Vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Dl col. (rtr.) Dumitru Roman, redactor șef al revistei ”România Eroică”, prof.univ.dr. Ioan Condor, președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, filiala Municipiului București, dl Florian Laurențiu Stoica, președinte Fundația literaristorică ”Stoika”, profesori și părinți. Elevii au depus o coroană de flori la bustul lui Avram Iancu.

La final elevii au primit diplome, cărți și reviste oferite de Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria –Filiala Municipiului București”, Fundația literar-istorică ”Stoika” și Societatea CulturalPatriotică „Avram Iancu” , filiala Municipiului București. Mulțumim Inspectoratului Școlar al Municipiului București, îndeosebi d-lui Manea Mihai, inspector școlar de istorie pentru tot sprijinul acordat, pentru buna desfășurare a activităților.

Prin prezentarea acestor activități s-a urmărit readucerea în actualitate, îndeosebi pentru elevi, a unor momente legate de zbaterea și jertfa înaintașilor noștri. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat și care au sprijinit activitățile din cadrul Simpozionului Municipal ”Avram Iancu în memoria poporului român”. Sperăm să continuăm și în anul următor un astfel de eveniment.

2

30 mai

O parte din membrii Biroului Executiv al filialei au participat la Gala Premiilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, ediţia a VIII-a, organizată de Biroul Executiv Central al asociaţiei

2 iunie – Ziua Eroilor

Reprezentanţii filialei au participat la festivităţile dedicate Zilei Eroilor, după cum urmează: col.(rtr.) Gurău Petru la Cimitirul de Onoare Ghencea şi la dezvelirea Monumentului eroilor automobilişti; Col.(r.) Repez Filofteia şi Col.(rtr.) David Mariana în comuna Chirnogi, jud. Călăraşi; plt. adj. pr.(rtr) în localitatea Cornetu, jud. Ilfov.

La Cimitirul de Onoare Ghencea, doamna Valeria Bălescu şi-a lansat lucrarea ,,Ansamblul Memorial din Ghencea, Panteon al Eroilor Armatei Române”.

În după-amiaza zilei Col.(rtr.) Gurău Petru şi doamna Nechifor Lucreţia au organizat şi desfăşurat o evocare emoţionantă la Mausoleul Eroilor Neamului şi la Mormântul Eroului Necunoscut la care au participat membrii asociaţiei şi membrii Cercurilor Cultului Eroilor de la Colegiul Economic ,,Viilor” şi de la Colegiul Tehnic Griviţa. Manifestarea s-a încheiat cu un emoţionant moment muzical în interpretarea flautistului Niculai Maxim.

În com. Chirnogi, jud. Călărași În com. Cornetu, jud. Ilfov

Universitatea Danubius din Galați împreună cu Centrul de Studii și Cercetări Danubiene și Facultatea de Comunicare și Relații Internațioanle au fost gazdele Expoziției de Tapiserii „FLOAREAPÂINII” ale artistului vizual, Mariana David - membră a asociației noastre. Expoziția a fost plină de emoție și bucurie, iar încântarea s-a citit pe chipul vizitatorilor care au participat la eveniment. ,,Cele 12 obiecte executate în punct tradițional (,,cruciuliță” sau ,,muscă”) au ca sursă de inspirație păretarele, care împodobeau zidurile văruite ale caselor din satele românești. Motivele populare sunt redate simplu, fară exagerare sau ,,alunecare” în sfera existențialismului, cu ajutorul geometriei florale.''- Mariana David. La reușita manifestării s-au implicat și col.(r.) Repez Filofteia și d-na Nechifor Lucreția, membre ale Biroului Executiv al filialei. La sfârșitul expoziției publicul a avut plăcerea să asculte și un recital de poezie oferit de Conf. univ. dr. Alina Cheșcă.

26 iunie - Ziua Drapelului

Delegaţia filialei noastre compusă din Col.(rtr.) Gurău Petru, col.(rtr.) David Mariana, Col.(r.) Repez Filofteia, subinspector Ciulinaru Gabriela, plt,adj.pr. Sanda Nicolae, ing. Gavrilă Marian şi Popa Emil a participat în Piaţa Tricolorului la festivitatea organizată cu prilejul Zilei Drapelului.

Un grup de cincizeci de români din București și Chirnogi ( localitate situată pe malul stâng al Dunării, înfrățită cu municipiul Tutrakan) au făcut o călătorie în Bulgaria pe urmele eroilor căzuţi în cumplita bătălie din septembrie 1916 - de la Turtucaia. Asociatia Cultul Eroilor ,,Regina Maria” – Filiala municipiului Bucureşti,și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza” - Filiala sector 5 București împreună cu oficialii din Chirnogi au poposit pe meleagurile Bulgariei la complexul memorial ridicat în memoria eroilor români căzuţi în bătălia din septembrie 1916 lângă Turtucaia, la Daidar, astăzi localitatea Sumentii. Întalnirea a fost una simplă, de suflet, unde cadre militare în retragere și în rezervă alături de prieteni și cunoscuți (români cu dragoste pentru trecut) în colaborare cu oficialități din Chirnogi au cinstit memoria eroilor români căzuţi în primul război mondial.

2 iulie

Gazdă a fost dl. Alexandru Dimitrov din partea Muzeului de istorie și arheologie din Tutrakan ( in subordinea căruia se află complexul memorial).

Movila care acoperă groapa comună cu eroii români

Un moment emoționant a fost la obeliscul din piatră de calcar de Dobrogea ridicat de Regina Maria a României unde s-au depus jerbe de flori (pe acordurile Imnului Eroilor), s-au aprins candele, au fost așezate drapele tricolore pe movila în care se găsesc osemintele eroilor români din 1916. Domnul Gurău președinte al Filialei Bucureşti a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor ,,Regina Maria” a ținut un cuvânt de cinstire a eroilor neamului românesc, au fost recitate poezii despre cei căzuţi pe câmpurile de bătaie (,,Copiii mei, copiii mei de George Tutoveanu). Pe mormântul singurului ofițer român identificat (Ilie Georgescu) a fost depus tricolorul românesc, candele și flori. Au mai fost alocuțiuni din partea oficialilor din Chirnogi, ce vreme de 12 ani organizează în mod constant manifestări de pomenire a eroilor români în colaborare cu oficialități bulgare, cele două localități riverane Dunării fiind înfrățite. Apoi a urmat o scurtă agapă creștină în memoria eroilor români căzuţi la Turtucaia. Momentul a fost emoționant, a fost de suflet, a fost un crâmpei de aducere aminte a jertfei armatei române din Primul Război Mondial. (A consemnat Aurelian Cotoban consilier local din Chirnogi).

Am pornit cu gândul și cu sufletul la cei care cu prețul vieții, acum 105 ani, la Mărășești, transmiteau lumii întregi un mesaj hotărâtor: ” „Pe aici nu se trece!”. Bătălia de la Mărășești, desfăşurată în perioada 6 august - 3 septembrie 1917, a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de armata română în timpul Primului Război Mondial, ce a schimbat soarta întregului război de reîntregire naţională prin victoriile obţinute pe linia frontului Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz.

De veghe la mormântul singurului ofițer român identificat (cpt. Ilie Georgescu)

6 – 8 august Pe urmele Eroilor - excursie tematică: Mărășești, Mărăști, Soveja

Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat în perioada 6 - 8 august 2022 excursia tematică: ” Pe urmele eroilor – Mărășești, Mărăști, Soveja”. Programul excursiei a fost stabilit de dl Col. (rtr.) Gurău Petru, președintele asociației, inițiatorul acestui eveniment. Au participat elevii Cercurilor Cultul Eroilor din școlile bucureștene și membrii asociației.

În drum spre Focşani nu am putut ocoli Muzeul Memorial ,,Alexandru Vlahuţă” din satul Dragosloveni, cel care spunea: ,,Vijelii cumplite au trecut peste noi. La toate am ţinut piept şi nu neam dat. Şi aici am stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. Şi am rămas stăpâni pe moşia noastră. Ştie numai bunul Dumnezeu cu cât sânge ne-am plătit noi pământul acesta, scump tuturor românilor, scump pentru frumuseţile şi bogăţiile lui, scump pentru faptele măreţe, înălţătoare care s-au petrecut pe el.”

Am participat pe 6 august 2022 alături de dl Cpt. Cdor. (r.) Baștiurea Iulian, președinte și dl Col. (rtr.) Soare Anton, prim-vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Filiala Vrancea la evenimentul comemorativ de la Mausoleul Eroilor din Focșani, organizat de Consiliul Județean Vrancea, unde am asistat la oficierea serviciului religios și am depus o coroană de flori. Am putut admira o paradă a uniformelor Armatei Române din Primul Război Mondial. Uniformele și o parte din armele pe care ostașii români le-au folosit în timpul luptelor, ne-au fost prezentate de membrii Asociației de reconstituiri istorice „Ferdinand I” din București și ai Asociației culturale „Tomis” din Constanța cu Filiala din Galați, o adevărată lecție de istorie militară.

La muzeul memorial ,,Alexandru Vlahuță”

La statuia generalului Eremia Grigorescu

La Mausoleul Focșani

În aceeași zi am vizitat și Mausoleul de la Mărășești. Acesta adăpostește, în cele 154 de cripte individuale și 9 cripte comune, dispuse radial pe cele 18 culoare, rămășițele pământești a 5.073 ostași și ofițeri. Pe frontispiciul Mausoleului s-au înscris cuvintele „Întru Slava Eroilor Neamului” și numele localităților unde s-au purtat principalele bătălii de pe Frontul Românesc. Am aprins lumânări eroinei Maria Ion Zaharia (Măriuca), copila de numai 12 ani care și-a dat viața, în ziua de 6 august 1917, alături de soldații noștri, pentru apărarea României, dar și căpitanului Grigore Ignat, unul dintre cei mai cunoscuți eroi ai Primului Război Mondial, comandantul unui grup de mitraliori, care în punctul Răzoare, o zonă din care era controlată întreaga regiune și de unde putea fi oprită ofensiva germană. Împreună cu alți 200 de oameni, au apărat acel loc în fața unor forțe de două ori mai numeroase, reușind să mențină poziția până a primit întăriri. ”Căpitanul Ignat Grigore din regimentul 51/52 Infanterie a fost găsit mort în tranșee, cu mitraliera în brațe, înconjurat de oamenii săi și mormane de cadavre inamice.”( Înaltul ordin de zi numărul 41 din 6/19 august ). Afost decorat post - mortem de către rege cu ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.

Generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei a I-a Române, a fost înmormântat, așa cum șia dorit, în mijlocul soldaților alături de care a luptat, în incinta Mausoleului de la Mărășești. Ainspirat soldaților curaj, încredere. A fost unul dintre cei mai buni comandanți pe care i-a avut Armata Română în Primul Război Mondial.

Urcăm spre Mausoleu

Ascultând cu atenție prezentarea ghidului

La sarcofagul Generalului Eremia Grigorescu

Omagiul capitanului Grigore Ignat

În muzeul Mausoleului

La întoarcerea de la Mărăşeşti ne-am oprit și am prezentat o scurtă evocare la statuia ,,Victoria” de la Tişiţa, construită de renumitul sculptor Oscar Han, la inaugurare fiind prezent chiar şi regele Carol al II-lea şi fiul său Mihai, viitorul succesor.

În cea de-a doua zi a excursiei ne-am continuat drumul spre Soveja. În criptele Mausoleului Soveja, construit între anii 1923-1929, după planurile arhitectului George Cristinel, sunt înhumați 528 de militari – români, ruși, germani, austrieci și unguri, iar numele acestora au fost săpate în plăci de marmură. Elevii au fost profund emoționați de osuarul ce adăpostește osemintele a 1612 ostași neidentificați. Am putut vedea documente, fotografii, hărți, arme, brevete și medalii primite de ostașii români pentru eroismul de care au dat dovadă în timpul luptelor din vara anului 1917. În drum spre Soveja ne-am oprit la Muzeul Țării Vrancei din Vidra.

La muzeul Țării Vrancei - Vidra

L a

M a u s o l e u l

S o v e j a

Ascultând-o pe strănepoata lui Moș Ion Roată Călătoria a continuat la Mărăști. Obiectivul principal a fost Mausoleul Mărăști. Am fost întâmpinați de dl Păun Vladimir Sebastian, primar al Comunei Răcoasa, dl. Vlădoiu Ionel, viceprimar, dl. Vlădoiu Ghiță, bibliotecar, dna Toma Andreea, inspector cadastru și fond funciar, dna Popa Camelia, inspector registru agricol.

Într-un spațiu frumos amenajat, am proiectat filmul ”Mărăști-o promisiune onorată”. Am vizitat apoi Mausoleul Eroilor din Mărăști. Acesta a fost construit între anii 1928-1940, la inițiativa Societății „Mărăști”, după planurile arhitectului Pandele Șerbănescu. În cele 12 cripte-osuar sunt depuse osemintele a 5342 de ostași români, ruși și germani necunoscuți. Decorațiile geamurilor de semicristal ale criptelor au fost realizate după desenele Reginei Maria. Am urmărit cu interes expoziția de arme, dar și fotografiile expuse. Elevii au aprins lumânări și au pus flori lângă sarcofagele mareșalului Alexandru Averescu și ale generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu. Am putut afla despre eroismul soldaților și impresionanta lupta de la Mărăști, condusă de bravul general Alexandru Averescu, comandantul Armatei a II- a Române.

Intrăm în Câmpul Istoric Mărăști În Muzeul Mausoleului

La sarcofagul Mareșalului Alexandru Averescu

Pe câmpul de luptă de la Mărăști

La final am fost invitați de primarul comunei Răcoasa, la masa de prânz, o masă gustoasă cu produse tradiționale.

Am oprit si la Monumentul de la Muncelu ridicat în memoria eroinei Ecaterina Teodoroiu. Elevii au depus flori la baza monumentului și au recitat poezii dedicate primului ofițer femeie din istoria României.

La sfârșitul celei de-a doua zile am făcut popas la Mânăstirea Brazi, loc ce datează încă din vremea lui Ștefan cel Mare, având o lungă și interesantă istorie. În acest loc se află moaștele Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie. Mănăstirea Brazi are un loc al ei și în literatura română. Aici, preotul Gala Galaction - Grigore Pisculescu, scriitor și profesor universitar, a tradus în românește "Sfânta Scriptură", înainte de 1940. Tot aici a fost înmormântat, la dorința lui, în anul 1925, scriitorul Ioan Slavici. Am descoperit la Mânăstirea Brazi o adevărată oază de spiritualitate și liniște.

La Muzeul Unirii din Focșani

Hotarul dintre Muntenia și Moldova

Evocare la ,,Borna de hotar”

Bucureștiul Eroic - Anul V / Nr.2 (9) 2022

La întoarcerea spre București, în ultima zi a excursiei, am căutat locurile de legendă. Am ales să vizităm Babele de la Ulmet, aflate în Geoparcul din Ținutul Buzăului, un teritoriu cuprins de elemente de interes geologic deosebit, cultural și istoric. Dacă în Comuna Lopătari vorbim de "Focurile vii", ei bine în Comuna Bozioru vorbim de " Pietrele vii". Trovanții sunt formațiuni naturale, având același mod de formare cu cel al babelor din Bucegi.

Potrivit geologilor, trovanții sunt forme de microrelief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală și le sedimentează în timp. Numele " Babele de la Ulmet" le-a fost atribuit de către prof. Ilie Mândricel, într-un articol de promovare turistică, asemănându-le cu cele din Bucegi. Aici trovanții au forme dintre cele mai variate și mai spectaculoase care pot fi asociate cu forme zoomorfe (păsări, melci) sau antropomorfe (reptile, farfurii zburătoare). La 7 ani acestea se mută 1, 2m. Ajung până la 2 m înălțime. Unele legende spun că ar fi create de uriași. Pietrele au un loc aparte în credința populară. Acestea sunt considerate a fi aducătoare de bine și spor în casă, ori că atunci când le atingi îți schimbă starea ( dacă ai o stare proastă) prin puterea miraculoasă pe care o au. Am trecut și pe la Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari. Aceștia au un con principal în centru și multe conuri secundare. Bolborosește mai tot timpul, generând mici explozii (bule de gaz care se sparg și aruncă cu mâl), dar și curgeri de noroi. Așteptările ne-au fost cu mult depășite, traseul, peisajul, totul a fost absolut superb! O drumeție de care ne vom aminti mereu cu bucurie. Timp de trei zile, am petrecut momente de neuitat, am trecut cu flori, cu lumină pe la mormintele eroilor, am vizitat muzee, am văzut locuri noi, am cunoscut oameni minunați.

Mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat, mai ales domnului Valentin Muscă, directorul Muzeului

Județean Vrancea, și celor care ne-au însoțit în această călătorie, pe drumul eroilor și al marilor victorii! Nu uitați „Neamul este etern prin Cultul Eroilor!”

10 – 21 august

Salonul Alb al Casei de Cultură ,,Platon Pardău” din Vatra Dornei a găzduit o expoziţie de artă vizuală şi de pictură, autori fiind doamna Mariana David şi domnul Viorel Cojoc, membri ai asociaţiei noastre. Publicul prezent la vernisaj, dar şi cel ce avizionat expoziţia, în perioada mai sus amintită, a apreciat lucrările, iar evenimentul s-a bucurat deo mediatizare foarte bună.

10 – 12 septembrie - Serbările Naționale Țebea – 2022

Membrii Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Popas Maria”, filiala Municipiului București au participat alături de elevii Cercurilor ”Cultul Eroilor” din școlile bucureștene la ,,Serbările Naţionale – Ţebea 2022”, eveniment organizat de Prefectura judeţului Hunedoara împreună cu Primăria comunei Baia de Criș. Activitatea s-a desfăşurat în parteneriat cu Statul Major al Forțelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării, care a asigurat transportul celor douăzeci de persoane participante la manifestare, drept pentru care mulţumim domnului Gl. lt. dr. Viorel Pană, comandantul acestei structuri. În fiecare an, din 1972 până astăzi, are loc în cea de-a doua duminică a lunii septembrie (cea mai apropiată de ziua de 10 septembrie – ziua morții lui Avram Iancu), o manifestare comemorativă dedicată eroului național Avram Iancu. Au trecut 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Avram Iancu, dar spiritul acestuia este mai viu ca niciodată în rândul membrilor asociației și al elevilor.

Avram Iancu s-a născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus, într-o familie de moţi înstăriţi. De profesie avocat, Avram Iancu a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. Afost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate. Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872 la Baia de Criş şi a fost îngropat la Ţebea, lângă Gorunul lui Horea. Coordonatorul excursiei a fost dl col.(rtr.) Gurău Petru, președintele asociației, fiind sprijinit de către dna col.(r.) prof. dr. conf. Repez Filofteia, prim-vicepreședinte și dna Nechifor Lucreția, vicepreședinte. La eveniment au participat membrii filialei București: dl Maxim Niculai, flautist la Filarmonica „George Enescu”, dna Croitoru Evelyne Maria, scriitor, dna Mihai Ecaterina, pictor, fotograful Roza Zah (Zaharia Romică), dna Costin Georgiana, profesor, Șontică Daniela, jurnalist la Ziarul ”Lumina”, Gavrilă Marian, inginer și elevii: Tudorache Jasmina Florentina (clasa a XI-a), Handra Andreea (clasa a XI-a), Ozturk Sureya (clasa a XI-a), Dumitrescu Andrei Mihai (clasa a x-a), membri ai Cercului Cultul Eroilor din Colegiul Economic ”Viilor”, State Mario David (clasa a XI-a) din Colegiul Tehnic ”Petru Maior”,

Stroe Antonia (clasa a XI-a) din Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”), Neagu David (clasa a IV-a) Școala Gimnazială Tulucești, jud. Galați. Ne-a însoţit şi reprezentantul Statului Major al Forțelor Aeriene, dl MM Dirpeş Ionuţ, care ne-a fost de un real folos în activitatea desfășurată.

Au fost trei zile încărcate de emoție, zile în care toți cei prezenți, în lungul drum spre Țebea, au poposit lângă monumentele întâlnite în cale, omagiind eroii neamului românesc. În drumul spre Țebea, în prima zi, am oprit lângă statuia caporalului Constantin Mușat din Bușteni. Chiar dacă ploaia începuse, am depus flori și am rostit versuri pline de recunoștință față de eroismul de care a dat dovadă eroul, ”Grenadierul”. Ne-am oprit și la Monumentul Eroilor din Gara Bartolomeu (Tranșeea morții). Elevii au rostit poezii ( ”Eroi au fost, eroi sunt încă” de Zorica Latcu, ”Eroii” de Aurel Anghel), dl Maxim Niculai, a interpretat la flaut un cântec de Petre Elinescu – ”Scenă pastorală română”. În această excursie am vizitat cetăți încărcate de istorie, pășind pe urmele eroilor și voievozilor (Făgăraș, Alba Iulia, Hunedoara și Deva). În curtea interioară a Cetății Făgăraş a răsunat flautul domnului Maxim, acesta interpretând ”Balada” lui Ciprian Porumbescu, atrăgând toți vizitatorii. Aplauzele au răsunat îndelung, în toată cetatea. Traseul eroilor neamului românesc a continuat până la obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan aflat în Cetatea Alba Iulia. Elevii au recitat poezii închinate eroilor martiri ” Sunt nepot al tău, Horea”, ” Mă înfioară cântecul”. ”Doina” compozitorului Tiberiu Brediceanu, interpretată la flaut, a atras turiștii din cetate, lângă monument.

În dimineața zilei de 11 septembrie, trecând printr-o ceață densă, ne-am îndreptat spre gorunul lui Horea, unde își doarme somnul de veci ”Crăișorul Munților”. Satul Ţebea păstrează unul dintre cele mai cunoscute obiective din Ţara Zarandului, Panteonul Moţilor. În cimitirul bisericii din Ţebea, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simeon Groza, lideri ai românilor în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj. În jurul lor au fost ridicate monumente şi cruci comemorative pentru eroii din Războiul de Independenţă al României, din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Mai mulţi stejari au fost plantaţi de-a lungul timpului în vecinătetea lor, însă cel mai faimos dintre ei a rămas Gorunul lui Horea. Este vechi de peste 400 de ani şi se spune că sub acest copac, numit în trecut şi „Fagul Popii”, Horea, Cloşca şi Crişan au plănuit răscoala iobagilor împotriva nobilimii din ţinuturile Ardealului. După ce am asistat la slujba religioasă, urmată de evocarea istorică, cu capul plecat, am depus o coroană de flori la mormântul eroului Avram Iancu, în cadrul ceremoniei depunerii de coroane, asistând și la defilarea Gărzii de Onoare. Am intrat și în Biserica Ortodoxă cu Tricolor, ridicată între 1893-1896, pentru a le spune elevilor povestea celor patru brâie tricolore, pictate de localnici în perioada când aceștia se aflau sub dominație maghiară. Aceștia nu au acceptat niciodată ștergerea lor, chiar dacă au fost constrânși, spunând că atunci când se roagă lui Dumnezeu, se închină și Sfântului Tricolor Românesc.

Avram Iancu este cel mai mare erou național al românilor din Transilvania. Povestea lui Iancu o cunosc toți cei prezenți. Aiubit adevărul şi dreptatea. Fără Avram Iancu astăzi Transilvania n-ar mai fi făcut parte din spiritualitatea şi din istoria românească. El este apreciat de toți românii ca un apostol al libertății naționale. S-a simțit o stare de veghe, o credință necondiționată lângă mormântul eroului de la Țebea, un adevărat altar. Aici, lângă gorunul lui Horea, se află mormintele a 75 de eroi, soldați, subofițeri și ofițeri căzuți pentru dezrobirea Ardealului. La umbra lui se ținea din cele mai vechi timpuri, Sfatul Bătrânilor. Tot la umbra lui s-a odihnit în drumul său spre Praga și domnitorul Mihai Viteazul. În spatele Gorunului lui Horea se înalță Gorunul regelui Ferdinand, plantat de acesta la 31 august 1924. Tot atunci au plantat câte un gorun regina Maria și generalul Berthelot.

Am vizitat Castelul Corvinilor, Mănăstirea Cozia ( s-a evocat personalitatea lui Mircea cel Bătrân şi s-a depus câte o candelă de către toți participanții la mormântul acestuia). Cele 50 de candele aprinse în această călătorie lângă monumente, au fost oferite de către Preotul Stavără Mina Emilian de la Parohia „Sfinţii Români”.

Ultimul obiectiv al călătoriei a fost Complexul Muzeal Golești. Luminatul Dinicu Golescu a fondat aici în 1826, cu a sa cheltuială, una din primele școli în limba română. Expoziția montată în interiorul încăperii vechi, le-a prezentat elevilor imaginea școlii din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aici va învăța și Alexandru Davila, autorul poemului dramatic "Vlaicu Voda", jucat în premieră la Teatrul Național din București, în anul 1902. Tot la Golești au avut loc întâlniri ale unor luptători în perioada pregătirii revoluției de la 1848.

Bucureștiul Eroic - Anul V/ Nr.2 (9) 2022

Îi îndemnăm pe toți cei care simt românește, să pornească într-o astfel de călătorie. Panteonul Eroilor Neamului Românesc trebuie vizitat măcar o dată în viață. Duhul lui Iancu rămâne de-a pururi în inima poporului nostru. Cu el să ne umplem inimile și închinându-ne înaintea umbrei marelui erou, să-i zicem:

”Iancule mare, Bravule, tare, Cu noi să fii!”

Dumnezeu să binecuvânteze ROMÂNIA!

Bușteni - Evocare la statuia eroului Constantin Mușat

Brașov - Bartolomeu - Omagiu eroilor din ,,Tranșeea morții”

La Cetatea Făgăraș

La Alba Iulia

La cetatea Corvinilor

De la înalțimea cetății Deva

La Mănăstirea Cozia

La muzeul Golești

Ne îndreptăm spre ,,Panteonul Moților”

În așteptarea începerii ,,Serbărilor Naționale

La Gorunul lui Horia

Ne îndreptăm spre mormântul lui Iancu

Am acceptat invitația d-lui prof.univ.dr. Ioan Condor, de a participa la activitatea de comemorare a eroului național Avram Iancu -150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Avram Iancu, organizată de Asociația – Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu” din România, Filiala București. Au fost prezenți membrii societății cultural-patriotice Avram Iancu, dl. col. (rtr.) Gurău Petru, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala București, dl. general de flotilă aeriană, Radu Theodoru, veteran de

război, un patriot adevărat, un caracter viteaz, care la cei 98 de ani a dorit să fie prezent la eveniment. Ne-a impresionat profund modul dânsului de a privi realitatea, îndemnândune să continuăm lupta pentru păstrarea valorilor noastre. Cuvintele dânsului veneau din istorie, de pe frontul războiului, din sângele vărsat de eroi, din miile de volume citite. Întâlnirea cu domnul general Radu Theodoru a constituit o adevărată lecţie vie despre curajul şi patriotismul neamului nostru.

Prezentă la eveniment a fost și dna Floarea Calotă. Glasul artistei venea din adâncul fiinţei, împletindu-se cu pământul. Acântat cântecul compus chiar de dânsa pentru Sărbătorile Naționale de la Țebea, cu inima şi cu mintea, având puterea să ne poarte într-o lume presărată cu tristeţi şi cu bucurii.

Dl Maxim Niculai, flautist la Filarmonica George Enescu, a continuat cu flautul, vindecând sufletele noastre pline de dor. Am fost recunoscători, mulțumind organizatorilor și invitaților! Dăruirea trebuie să fie mereu necondiționată. Avram Iancu va rămâne în conștiința noastră, eroul național care a acționat conștient și liber pentru eliberarea socială și națională. Un exemplu de putere, de sacrificiu, de modestie, o figură luminoasă, sursă de inspirație, expresie a setei de dreptate.

Respect și considerație prof. univ. dr. Ioan Condor, pentru activitatea organizată.

A consemnat - Lucreția NECHIFOR, vicepreședinte al filialei București a A.N.C.E.” R.M.”