contine audio
NEMAIPOMENITELE POVEșTI
UrsULUI BRUNI ale
ELENA BOLÂNU
NEMAIPOMENITELE POVEșTI
UrsULUI BRUNI
ELENA BOLÂNU
Nemaipomenitele povești ale ursului Bruni Elena Bolânu
Copyright © 2025 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii
Redactor: Gabriela Bărbulescu
Corector: Nicoleta Arsenie
Ilustrații (interior și copertă): Shutterstock
Tehnoredactare și copertă: Lorena Ionică
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BOLÂNU, ELENA
Nemaipomenitele povești ale ursului Bruni/Elena Bolânu. –București: Litera, 2025
ISBN 978 630 355 071 8 821.135.1
Bun găsit, dragii mei!
Sunt ursul Bruni, un urs povestitor. V-am pregătit șapte povești frumoase, cu animale drăgălașe și copii jucăuși, așa ca voi, dar și câteva activități, ca să fiu sigur că ați ascultat cu atenție! Succes!
ȘTIU SĂ MĂ COMPORT, CÂȘTIG!
Prima rază, drept din soare, cât o geană sprinteoară, antrena în veselie pri‑ chindei abia sosiți. În grădina populată de copaci cu frunza grasă, se porni un tărăboi. Un urs mare și greoi, privind rece pe oricine, mormăia tare de ‑i înfiora.
Pe oricare îngrijitor, încercând cu toată grija să se apropie de el, pentru a i oferi mâncare, îl speria cu mormăieli înfiorătoare. Lovituri puternice ale labelor în gratiile cuș tii făceau să vibreze și aerul din jur. Foarte curând, nimeni nu se mai apropia de ursul mânios. Ca să l hrănească, îi aruncau mâncarea și plecau cât mai repede. Dacă treceau pe acolo diverși vizitatori, se țineau departe de cușcă, pentru că ursul dădea semne că dorește să fie lăsat în pace, să nu vină nimeni în preajma lui.
De fapt, bietul urs era cât se poate de trist. Nu i plăcea cușca primită, era strâmtă, mult prea mică. Și deloc nu pricepeau toți cei care l îngrijeau. Nu i plăcea că l țin de parte de pădurea verde, cu brăduți mulți și umbroși; nu i plăcea că l țin prea departe de ceilalți urși frați.
I se urâse de atâta singurătate…
Administratorul grădinii zoologice l ar fi pus într un spațiu mai larg, cu brazi, dar, din cauza acceselor sale de furie, se temea că ar putea deveni periculos pentru viața celorlalte animale.
Zi de zi, seară de seară, auzea doar:
Cum nu știi să te comporți, acolo te vei odihni! Și acum, și multă vreme, până te vei potoli!
Astfel, viața ursului, devenind din ce în ce mai grea, era doar mânie.
Într o zi, îngrijitorul ursului a fost înlocuit. Persoana care urma să‑l supra‑ vegheze era o îngrijitoare diferită de toți cei care fuseseră înaintea ei. Priceperea de a înțelege comportamentele animalelor îi aduse multă bucurie, atât ei, cât și ursului. Pri vindu l cu mare atenție când răgea și bătea cu
labele sale mari și grele în grilajul cuștii, refuzând hrana, desco peri cauza… Ea a înțeles altfel nevoia de atac și, mai ales, ce se ascundea în spatele acelei furii, de toți neînțeleasă.
Îngrijitoarea începu să l viziteze regulat. Îi vorbea liniș tit, arătându i, prin diferite gesturi, că și dă seama de ce e su părat și că și dorește să l ajute…
Așa că, rând pe rând, își formă noi obiceiuri, devenind mai liniștit, dar mai ales ascultător. Aștepta, zâmbind la soare și cu poftă de mâncare, porția zilnică, pregătită cu grijă.
Timpul a trecut și ursul a fost mutat într un spațiu mult mai larg, plin de brazi, re zervat animalelor din pădurile de munte. Acolo, în mediul său, putea să se plimbe prin tre trunchiuri multe, de vremuri ciuntite, împreună cu alți urși. Mai putea să stea întins la soarele prietenos, să asculte ciripitul păsărelelor, exact ca într o pădure adevărată. Ce putea să și mai dorească?
Ceilalți îngrijitori, uimiți de acea schimbare, spuneau, neîncrezători, că nu i de du rată, că va deveni din nou o ființă furioasă.
Doar un singur om credea în această transformare. Nou venita îngri jitoare, cu multă răbdare, îl ajutase pe urs să și exprime, printr o purtare potrivită și pe înțelesul tuturor, propriile nevoi și suferințe.
Într o zi nu prea departe de aceste transformări, ursul mare și greoi descoperi cu ușurare că acel gol întunecat, din adâncul inimii sale, dispăruse pe vecie…
Ai ascultat cu atenție?
Răspunde la întrebări.
�� Unde era ursul?
�� De ce era ursul furios?
�� Cum s a încheiat întâmplarea?
�� Tu ce faci când ești furios?
Încercuiește cu roșu imaginea ursului furios, cu albastru imaginea ursului calm și cu galben imaginea ursului care zburdă vesel. Colorează ursul care exprimă ceea ce simți tu acum.
Numără câte animale din fiecare fel sunt și scrie numărul în caseta potrivită. Colorează animalele care sunt în număr de trei.
ADEVĂRATA PRIETENIE
Prin întreaga pădure, zgomotul drujbelor care doborau copaci trimitea vibra‑ ţii ce te cutremurau, speriind grozav bietele animăluţe. Se întrebau unde este pădurarul, să le vină în ajutor prietenul lor care le procura hrană, apă, le ajuta să își construiască adăposturi, era preocupat chiar și de sănătatea lor. Fiecare animal avea tot ce ‑și dorea: apă rece de izvor, fructe proaspete din pădure, frunze, după gust și, ca răsfăţ, așezat într un spaţiu special amenajat.
Oameni răi au năvălit în amurg să taie copacii, fără să i preocupe viaţa animalelor care trăiesc acolo.
Un urlet prelung și jalnic înconjură pădurea. Era lupul, își anunţa semenii de peri col. Grija nu era numai pentru el, ci pentru toți locuitorii pădurii. De cum se întâlni cu ursul, îi spuse:
Ferește te, copacii sunt doborâţi, poţi fi în pericol. Trebuie să ne îndreptăm către adăpostul construit de vânător pentru mine, sub pământ, asemenea unei peșteri. Ne vom simţi în siguranţă!
Să ne grăbim! încuviinţă ursul.
În cale le ieși roșcata vulpiță, speriată și îngrijorată de sem nalul lupului, și numaidecât fu invitată:
Salvează te de oamenii răi și vino cu noi!
Ţup, ţup, ţup, și o veveriţă, lunecând pe o creangă, ca pe o liană, se postă în faţa lor și i întrebă:
Ce se ntâmplă? Ce se ntâmplă! Ce se aude? Unde mergeţi?
Ferește te de oamenii răi și vino cu noi!
În curând, se alăturară și iepurașul, căprioara, cerbul, ariciul, care se chinuia să țină ritmul.
Animalele mergeau încolonate și fiecare privea la cine era în spate, pentru a se asigura că sunt nevătămaţi.
Au ajuns cu toții la adăpostul lupului, s au strecurat înă untru, apoi și au astupat bine intrarea sub acoperișul de
frunze. Liniștiți că s au pus la adăpost, au rămas în așteptare, sperând că pădurarul va veni și îi va opri pe cei care voiau să distrugă pădurea. Ba chiar s au pus pe glume, să‑și spună peripeţii din viaţa lor... se simţeau bine împreună.
Nici n au realizat că zgomotul a încetat, așa de bine se distrau, noroc că iepurașu lui i se făcu foame și i a întrebat ce e de făcut, că la provizii nu s au gândit și ar vrea să scurme după ceva frunze, chiar puţin veștejite, nu contează...
Mi se pare doar, spuse lupul, sau zgomotul a încetat?
Da, da, da, strigară toți în cor, bucuroși și nerăbdători să iasă cât mai repede afară, la lumină, în mirosul proaspăt de pădure, să le foșnească frunzele sub picioare, să alerge, să se cațăre.
Într o clipă au fost afară din adăpost și au dat nas în nas cu pădurarul. Îi căuta. Voia să i afle nevătămați și să îi asigure că nu mai vin cei care le stricase liniștea. Îi alungase... L a felicitat pe lup pentru ideea salvatoare, pentru prietenia de care a dat dovadă, și apoi pe toţi că au ascultat de sfatul lupului.
Ai ascultat cu atenție? Răspunde la întrebări.
�� Ce pericol le amenința pe animale?
�� Cine a venit cu ideea de a se adăposti?
�� Cine era prietenul animalelor?
�� Ce părere ai despre lup?
Spune clar cuvintele ilustrate în fiecare imagine. Desparte în silabe cuvintele. Trasează sub fiecare imagine atâtea linii verticale câte silabe are cuvântul.
Trasează pe liniile întrerupte și scrie literele care formează denumirile animalelor. Încearcă apoi și singur.
Cartea Nemaipomenitele povești ale ursului Bruni conține șapte povești originale cu teme din universul apropiat al copiilor, în care personajele, animale și copii, sunt implicate în întâmplări asemănătoare cu cele din viața reală, pline de învățăminte. Fiecare poveste este urmată de întrebări pentru verificarea înțelegerii, de activități și jocuri ce integrează competențe și conținuturi din diferite domenii ale curriculumului pentru educație timpurie. Cartea are și variantă audio pentru fiecare poveste.
Din cuprins: Știu să mă comport, câștig! • Adevărata prietenie • Chiț-Chiț • Țestoasa-Țupi • Vulpițe-învățăcei • Cine a greșit? • Roboțelul lui Damian
EDITURA LITERA VĂ RECOMANDĂ
Scanează codul de mai jos pentru a descoperi varianta digitală a cărții, cu povești audio și activități distractive și educative!
Tradit , ie din 1989