10 lecții învățate din
întâlnirile
Vom fi ultima generație care își va căuta prima dată informațiile pe Google?
de Adelina Mihai
Vezi că ești bătrân? Ai dat Google ca să afli ce înseamnă”, i‑am spus recent unui prieten de vârsta mea care nu știa despre ce vorbesc și mi‑a dat un print screen cu rezultatele căutării. Reflexul pe care l‑am avut ani întregi, acela de a deschide motorul de căutare și de a parcurge câteva pagini de linkuri, a dispărut aproape fără să îmi dau seama.
„O să fim ultimele exemplare care caută pe Google, o să vorbim la trecut despre gândirea critică”, mi‑a răspuns el, cu un amestec de ironie și realism. Prietenul meu lucrează ca manager într‑o multinațională de IT, unde mulți dintre angajați sunt Gen Z. Și, da, generația lor nu mai are reflexul de a „da un Google search”. Ei întreabă direct Chat GPT, pentru că răspunsul
ADRESA: Charles de Gaulle Plaza (Piața Charles de Gaulle 15), Etaj 8, Sector 1, 011857, București tel: 021 206 64 29 e‑mail: redactia@revistacariere.ro web: www.revistacariere.ro ISSN: 1583‑5804
MANAGEMENT:
Adelina MIHAI adelina.mihai@revistacariere.ro
Ionuț TARCEA ionut.tarcea@revistacariere.ro
ABONAMENTE:
Laura LUȚĂ laura.luta@revistacariere.ro
REDACȚIA:
vine instant, simplificat, personalizat.
Pe de o parte, e spectaculos. Avem acces la informație mai repede ca oricând, într‑un format prietenos, pe înțelesul fiecăruia. Iar reprezentanții generației Z folosesc Chat GPT‑ul ca un consilier de viață, după cum a admis și Sam Altman, CEO‑ul Open AI. „Oamenii mai în vârstă folosesc ChatGPT ca înlocuitor pentru Google. Poate cei de 20‑30 de ani îl folosesc ca pe un consilier de viață. Și apoi, cei din facultate îl folosesc ca pe un sistem de operare”, a spus Sam Altman, în cadrul unui interviu preluat de publicația Quartz.
Pe de altă parte, în folosirea acestui instrument ceva se pierde: exercițiul de a compara surse, răbdarea de a naviga prin pagini întregi, abilitatea
Cati LUPAŞCU, Redactor‑șef cati.lupascu@revistacariere.ro
Mirabela ANGHEL, Senior editor mirabela.anghel@revistacariere.ro
Viviana ȘERBAN, Secretar de redacție viviana.serban@revistacariere.ro
Andreea PRUTEANU, Redactor andreea.pruteanu@revistacariere.ro
JURNALIȘTI COLABORATORI:
Andreea GIUCLEA – Leadership sportiv
Alexandra TĂNĂSESCU – Leadership în cultură
Ramona URSU – Români expați cu care ne mândrim
Carmen DUMITRESCU – Profesorul lunii
Adela CIORUȚĂ Ideile noilor generații
Adelina Mihai, publisher, Revista CARIERE adelina.mihai@revistacariere.ro
de a discerne între „știri”, opinii și date verificate. Cu alte cuvinte, se tocește gândirea critică.
Una dintre regulile de bază ale jurnalistului este verificarea informației din trei surse. Această regulă de aur ne obligă să fim curioși, să căutăm, să citim, să comparăm și să vedem aceeași poveste din mai multe unghiuri. Este mai greu, dar cred că este mai sănătos pentru minte.
Poate că noi vom fi „ultimii mohicani” ai generației Google. Dar depinde doar de noi dacă ne vom uita la asta cu nostalgie sau cu responsabilitatea de a transmite mai departe un obicei esențial: acela de a căuta și de a verifica informația din mai multe surse. Pentru că, dincolo de comoditate, e sănătos să ne păstrăm curiozitatea și exercițiul de a căuta.
ONLINE:
Călin Cociș, Redactor‑șef www.revistacariere.ro
GRAFICĂ ȘI DTP
Silvia FURNEA, Paragraph Agency silviafurnea@gmail.com
DOODLE ARTIST: Laur Răboj VÂNZĂRI
Adriana GHEŢA adriana.gheta@revistacariere.ro
Loredana CÎRLAN loredana.cirlan@revistacariere.ro
EVENIMENTE: Liliana MUNTEANU liliana.munteanu@revistacariere.ro
Laura LUȚĂ laura.luta@revistacariere.ro
TIPAR: Tipografia Everest; www.everest.ro
Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.
Surse foto: www.dreamstime.com
REVISTĂ EDITATĂ DE: EDITURA CARIERE SRL
Cititorii se pot abona la tel. 0726.768.079, la e‑mail abonamente@revistacariere.ro și prin: Manpres Distribution la abonamente@manpres.ro, Top Seven West la office@abonamente‑presa.ro.
Revista CARIERE publică conținut plătit sub formă de machete publicitare sau advertoriale marcate cu: „Profil de lider”, „Cultură organizațională”, „Profil de companie”, „Cover Story”, „Bune practici”, „Brand de angajator”. Revista apare lunar.
Jurnal de leadership
Sumar
1. EDITORIAL
Vom fi ultima generație care își va căuta prima dată informațiile pe Google?
3. EDITORIAL
Stropi de septembrie. Până la ediția 500 și dincolo de ea
5. JURNAL DE LEADERSHIP. PODCAST CARIERE
Mariana Garștea, Director General, Sixense România: „Puterea exemplului contează”
9. PROFIL DE LIDER
Prevenția este mama învățăturii. Cum au ajuns copiii angajaților printre cei mai activi utilizatori ai abonamentelor medicale
12. CALENDAR EVENIMENTE 2025
REVISTA CARIERE
15. LEADERSHIP SPORTIV
David Popovici: „Prea puțină lume vorbește despre momentele dificile”
18. FILE DE POVESTE
300 de ediții: Peste două decenii de poveste scrisă împreună
23. PROFIL DE LIDER
Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR: Când vin vremuri grele, măștile cad și rămâne esența: viziunea și curajul de a regândi modelul de business
26. COVER STORY
10 lecții învățate din întâlnirile CEO + HR ROUNDTABLE
32. PROFIL DE LIDER
Eszter Martin, Chief People Officer, NN Asigurări de Viață & NN Pensii: „Avem un cadru de lucru flexibil, fără obligativitatea prezenței la birou în fiecare zi”
34. PROFIL DE LIDER
Cristina Brânzan, Head of Operations Bill‑to‑Cash, Bosch Global Business Services Timișoara: „Leadershipul presupune să îți asumi rezultatele”
36. PROFIL DE COMPANIE
Povestea unui brand care a schimbat fața farmaciilor din România. Help Net și revoluția portocaliului
39. GREȘELI ÎN BUSINESS
Alexandra Fus, Valoris Center: „Am muncit de două trei ori mai mult decât era nevoie pentru că eram « fata fondatoarei» ”
43. PROFESORUL LUNII
Profesorul care predă respectul: Gelu Duminică: „Studenții mei nu sunt elevii mei, sunt colegii mei de profesie”
46. LEADERSHIP ÎN SECTORUL PUBLIC
Laura Marinaș, leadership de cursă lungă. Oamenii din inima mecanismului banilor europeni
50. ANTREPRENOR ROMÂN ÎN STRĂINĂTATE
Sergio Tache, Dossier: „Avem ambiția de a fi recunoscuți ca o casă de parfum de mare calitate, la un preț accesibil”
53. PROFIL DE LIDER
Paul Negrea, Director, Direcția Afaceri Corporative, Distribuție Energie Electrică Romania: „Viitorul sectorului energetic depinde de tineri care să îmbine profesionalismul cu responsabilitatea și inovația”
56. LONGEVITATE
Nadia Comăneci: „Longevitatea nu ar trebui să se limiteze la durata vieții, ci mai ales la calitatea ei”
58. PROFIL DE LIDER
Cristina Dărășteanu, Rehau: „Oamenii rămân acolo unde simt stabilitate, oportunități reale de creștere și un sens în ceea ce fac”
61. PROFIL DE LIDER
Cihan Ozturk, Garanti BBVA România. Bancherul viitorului îmbină competențele profesionale cu relațiile umane
64. ON THE MOVE
65. WORK LIFE CHOICES
De la teologie la tehnologie ‑ Sfântă Nebunie! ‑ Povestea unui visător rebel. Nimrod Malinas, democratizarea roboților și pariul lui pe unicorn
71. LEADERSHIP SUSTENABIL
Cum revin acasă zimbrii, castorii și vulturii. Lecția de răbdare, știință și colaborare din Munții Făgăraș
74. OPINIE
Integrarea angajaților străini în România: Perspective juridice și bune practici
75. ÎN CULISELE CARIEREI DE...
Dr. Alexandru Cristescu, Medic Primar Neurochirurg: „Dacă ai veleități practice, ai gestica fină și îți place să lucrezi cu precizie, ți se potrivește profesia de neurochirurg”
79. OAMENI CARE INSPIRĂ
De la Brăila la Harvard și Stanford. Stoica Cristinel Popa, unul dintre românii care au învins cele mai grele admiteri din lume
82. ROMÂNI EXPAȚI CU CARE NE MÂNDRIM
Lorelai Marchidan, Regional International HR Servier: „Cred că a fi umil și a asculta cu adevărat ce spune celălalt este esențial”
86. LEADERSHIP CULTURAL
Tudor Giurgiu, fondatorul TIFF: „Festivalul s‑a născut din neputință”
90. DREPTUL MUNCII
Reconfigurarea proiectelor și reorganizarea muncii: soluții legale și riscuri juridice pentru angajatori
92. GHID DE CARIERĂ PENTRU TINERI
Veronica Dogaru, Corporate Communications & CSR Director, Orange Romania: O carieră în CSR începe cu o întrebare sinceră: ce fel de bine vreau să las în urmă?
95. IDEILE NOILOR GENERAȚII
Tineri care intervin unde educația nu ajunge
98. BRAND DE ANGAJATOR
Nicoleta Pantea, Group Chief People Officer, Fan Courier: „Peste cinci ani, angajatul FAN Courier va fi mai conectat, mai bine pregătit și mai apreciat”
100. BUNE PRACTICI DE CSR
Experiențe care schimbă perspective. Cum sprijină Agrii și Asociația Ascendis formarea copiilor din programele World Vision
102. OPINIE
Cum utilizăm AI pentru dezvoltarea brandului personal
106. OPINIE
Inteligența artificială și viitorul minții la job
108. INVITAȚIE LA LECTURĂ
Tristul tigru
Stropi de septembrie. Până la ediția 500 și dincolo de ea
de Cati Lupașcu
Septembrie 1997
Mă simțeam ca sub o cascadă de emoții. Stropi de teamă și de nerăbdare, de curiozitate și nesiguranță, de entuziasm și recunoștință, amestecate în același șuvoi. Stropi calzi și reci deopotrivă, izbindu se unii de alții.
Pășeam pentru prima dată într o redacție. Nu știam ce mă așteaptă, dacă făcusem alegerea bună, dacă jurnalismul era, cu adevărat, drumul meu.
Culoarul lung, strâmt, străjuit de dulapuri, mă apăsa. Înaintam rar, ca și cum aș fi vrut să țin piept cascadei.
Deodată, liniștea s a frânt. S a deschis o ușă și, în pragul ei, o doamnă:
O, forțele proaspete! Cati, nu?
Am dat din cap timid. Fii atentă, trebuie să ajungi repede la RENEL. E conferință. Citește asta pe drum și pregătește trei întrebări. Vorbim când te întorci.
Cu trei întrebări... așa a început cariera mea.
Septembrie 2019
Din nou, o cascadă de emoții. Pășeam pentru prima dată în redacția CARIERE. Stropi de teamă și entuzism. Și un noian de întrebări.
N am avut timp să le opresc din șuvoi. „Știi, mi ar plăcea să vorbim mai mult, dar suntem în întârziere, revista trebuie să plece la tipar. Gândește te ce vrei să scrii.”
Și m am așternut la scris.
Ediția de octombrie. Apoi cea de decembrie. Februarie. Învățasem ritmul, simțeam deja pulsul revistei. Când... martie a venit cu o lovitură pe care nimeni nu și o putea imagina: pandemia.
Șuvoaie peste șuvoaie de emoții. În jur, totul se prăbușea și se ridica altfel, de parcă lumea însăși își pierduse ritmul. Doar întrebările se înmulțeau.
În toți anii aceștia de jurnalism am trăit aproape tot. Am văzut măriri și decăderi, redacții ridicându se din nimic și redacții prăbușindu se, deși păreau că au totul. Dar niciodată n am simțit atâta greutate ca în anii pandemiei. Niciodată n am văzut atâtea publicații amuțind peste noapte. Niciodată n am scris luni la rând cu gândul că fiecare articol ar putea fi ultimul.
Și totuși... CARIERE a mers mai departe. Pentru că au fost oameni care au crezut în ea, în sensul și în rostul ei. Datorită lor a avut șansa de a și continua povestea.
30 Septembrie 2024
Știrea zilei: Grupul Ascendis, liderul pieței de training și consultanță în dezvoltarea profesională, a achiziționat revistele CARIERE și HR Manager
Pentru mine, nu era însă doar un titlu de presă. Era respirația eliberată după ani de eforturi. Era dovada că niciun pas nu fusese zadarnic. Era recunoașterea unei echipe care, deși a trecut prin furtuni grele, a găsit mereu puterea să rămână în picioare.
Și m am regăsit din nou sub o cascadă de emoții. Doar că, de data aceasta, stropii nu mai erau de teamă sau nesiguranță, ci de bucurie și de încredere. De recunoștință pentru drumul parcurs și de nerăbdare pentru cel care se deschidea înaintea noastră. Stropi limpezi, ai certitudinii că povestea CARIERE nu doar continuă, ci va merge mai departe ca niciodată.
Septembrie 2025
Toate aceste gânduri au roit în mine în fiecare zi cât am lucrat la ediția 300. Ziua petrecută în arhive a fost ca o ploaie zdravănă, care a hrănit din plin cascada. 300 de ediții. 300 de stropi adunați în povești, în oameni, în întrebări și răspunsuri, în emoții care ne au legat unii de alții. Stropi de septembrie care – coincidență sau poate destin – ne au adus mereu împreună și ne au însoțit în acest nou început.
Septembrie 2045
Câțiva jurnaliști răsfoiesc arhiva. Lucrează la ediția 500.
Ce aș vrea să știe despre noi, cei de acum? Că am scris cu curaj, chiar și atunci când ne era teamă. Că am pus întrebări, chiar și atunci când răspunsurile păreau imposibile. Că am mers mai departe, chiar și atunci când fiecare ediție părea să fie ultima.
Aș vrea să știe că am crezut mereu în oameni și în puterea poveștilor. Și că, dincolo de numărul de pagini, de ediții și de deadline uri, ceea ce am dorit cu adevărat a fost nu doar să creștem o revistă, ci să clădim o comunitate vie în jurul ei.
Pentru voi, pentru oamenii acestei comunități, am scris deja 300 de ediții. Și vom continua să scriem… până la ediția 500 și dincolo de ea.
Cu recunoștință, vouă, acelora care dați rost și sens fiecărei pagini!
Jurnal de leadership Podcast CARIERE
Jurnal
MARIANA GARȘTEA, DIRECTOR GENERAL, SIXENSE ROMÂNIA
„Puterea exemplului contează”
de Adelina Mihai
„Nu poți cere rigoare dacă tu nu ești riguros, nu poți cere integritate dacă faci compromisuri.”
Mariana Garștea are o misiune clară: vrea să schimbe modul în care este privită infrastructura, de la reparații reactive, făcute după apariția problemelor, la strategii predictive, bazate pe date, care prelungesc viața construcțiilor și le fac mai sigure.
„Vreau să colaborăm cu dezvoltatori și autorități care cred în durabilitatea infrastructurii. Împreună putem construi proiecte reziliente, pe termen lung”, a spus Mariana Garștea, directorul general al Sixense România, în cadrul podcastului CARIERE – Jurnal de leadership.
Sixense este o companie internațională care oferă servicii în domeniul monitorizării geotehnice și structurale.
Pentru Mariana Garștea, prezența pe șantier este, dincolo de o responsabilitate a rolului de lider în această industrie, și o alegere personală.
„Îmi iau bocancii și echipamentul și merg în șantier. Puterea exemplului contează: nu poți cere rigoare dacă tu nu ești riguros, nu poți cere integritate dacă faci compromisuri.”
Ajunsă la conducerea uneia dintre companiile care aduc în România soluții de monitorizare geotehnică și structurală, Mariana are peste 17 ani de experiență într‑un domeniu tehnic, în care puține femei și‑au construit cariera.
„Nu am fost genul de copil care să știe foarte clar ce vrea să devină. Nu visam să fiu medic sau profesor. Eram însă foarte bună la științele exacte și aveam rezultate bune încă din școală. Îmi plăcea să fac mai multe lucruri deodată, să fiu implicată în tot felul de activități. Am crescut la țară, până la 15 ani, și acolo am fost mereu pusă în față: șefă de clasă, șefă de grupă, responsabilă cu diverse activități. Îmi plăcea să fiu în mijlocul oamenilor, dar, în același timp, mă atrăgeau matematica, fizica, chimia.”
Deși nu a crescut cu ideea că va activa în industria construcțiilor, faptul că a ajuns aici a fost o combinație între curiozitatea sa și dorința de a face lucruri concrete, vizibile, cu impact direct.
Născută în Republica Moldova, Mariana trăiește de aproape 20 de ani în România.
„Am făcut facultatea la Chișinău, la inginerie mecanică, cu specializare în managementul transporturilor. Cariera mea nu a fost una liniară. Îmi plăcea foarte mult partea de management, iar teza mea de licență a fost despre transporturi agabaritice. La început am lucrat în consultanță tehnică, implicată în proiecte precum transportul turbinelor eoliene din Portul Constanța către parcurile eoliene aflate în dezvoltare.”
Exploatarea este momentul‑cheie în viața unei construcții
Primul moment definitoriu din cariera Marianei Garștea a venit când, în calitate de director de proiect, a participat la dezbateri publice pentru obținerea avizelor de mediu, explicând comunităților impactul construirii parcurilor eoliene. Atunci a înțeles că exploatarea este momentul‑cheie în viața unei construcții și că pentru exploatare proiectezi, pentru exploatare construiești.
„Îmi amintesc și primul șantier pe care am intrat: energia oamenilor, sunetul utilajelor, planurile de pe birouri m‑au cucerit complet. Din acel moment am știut că nu mă mai desprind de domeniu.”
Un al doilea moment important a fost în 2015, când s‑a alăturat echipei Soldata/Sixense. La vremea aceea, compania avea un contract cu Metrorex pentru monitorizarea liniei de metrou 5.
„Activitatea de monitorizare înseamnă să urmărim comportarea construcțiilor în timp. În cazul liniei de metrou 5, monitorizam clădirile aflate în zona de influență a șantierului. Atunci am simțit foarte puternic responsabilitatea muncii noastre. De calitatea informațiilor furnizate de noi depindea siguranța a mii de oameni. Era o diferență reală între siguranță și o posibilă tragedie.”
România are legislație foarte clară în domeniul monitorizării. Problema nu este lipsa legilor, ci faptul că ele nu se respectă întotdeauna, spune Mariana Garștea.
„Avem norme și normative noi, inclusiv un normativ de proiectare apărut în vara aceasta. Totuși, cultura «merge și așa» din industria construcțiilor rămâne o provocare.”
Alt moment‑cheie pentru cariera sa a fost în urmă cu un an și jumătate, când a fost deschisă filiala Sixense la Cluj.
De asemenea, în urmă cu mai bine de 3 ani, Mariana Garștea a devenit președintă a Asociației Profesionale de Monitorizare Geotehnică și Structurală, pe care a cofondat‑o împreună cu alți lideri de companii din domeniu.
„Am simțit că, dacă vreau să schimb ceva, nu pot să rămân doar în zona privată. Trebuia să devenim o voce publică, să transformăm ce pot face eu în ce putem face noi ca industrie.”
În România se construiește mult, dar nu există o strategie pe termen lung
De atunci, multe s‑au schimbat. La Sixense, de exemplu, ea susține că a reușit să scaleze businessul de cinci ori în ultimii ani.
„Nu pentru că am bătut eu personal la ușile clienților, ci pentru că aceștia au înțeles că serviciile noastre nu sunt doar un cost, ci o investiție în siguranță, în protejarea investițiilor și a reputației lor”. De altfel, clienții Sixense sunt toți actorii implicați în industria construcțiilor: proiectanți, constructori, gestionari de infrastructură și, bineînțeles, statul. În România, se construiește mult, dar rareori se discută despre ce urmează după inaugurări. „Se face ceva, dar nu la nivelul la care ar trebui”. Potrivit Marianei Garștea, nu există o strategie pe termen lung, planificată și bugetată, pentru protejarea și prelungirea duratei de viață a patrimoniului construit.
„Investim sute de milioane de euro în infrastructură, dar discuția se oprește la momentul tăierii panglicii. Puțini se întreabă cum întreținem aceste investiții, astfel încât să fie folosite în siguranță și cu costuri reduse.”
Exemplele recente ilustrează importanța procesului de monitorizare a construcțiilor. Podul de la Piatra Neamț, inaugurat cu toate avizele în regulă, a cedat după scurt timp. „Situația a fost foarte complicată, s‑au făcut expertize peste expertize și, în final, s‑a construit un pod nou”. Cazul i‑a amintit de tragedia de la Genova, unde podul Morandi s‑a prăbușit în 2018 din cauza lipsei de monitorizare și a întreținerii deficitare. „Au murit 43 de oameni. Am văzut filmarea prăbușirii: podul s‑a prăbușit cu trafic pe el. A fost o lecție dureroasă. Ironia este că astăzi, în același loc, există un alt pod – San Giorgio – care a devenit cel mai monitorizat pod din Europa.”
Pentru Mariana Garștea, aceste exemple ar fi trebuit să declanșeze în România o mobilizare națională. „După ce a căzut podul de la Piatra Neamț, m‑aș fi așteptat ca autoritățile care dezvoltă și gestionează infrastructura critică să reacționeze imediat.”
Și nu este vorba doar despre poduri. „Infrastructura critică înseamnă și stadioane, școli, spitale – toate locurile folosite de comunitate și care trebuie să fie sigure. Când traversezi un pod sau intri într‑un spital, trebuie să știi că ești în siguranță.”
Controlul executării lucrărilor de monitorizare a construcțiilor revine Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), instituție care efectuează controale tematice și aplică sancțiuni. „Anul trecut, de exemplu, s‑au dat amenzi de aproape jumătate de milion de lei pentru lipsa urmăririi comportării în timp.”
Dar, spune ea, accentul nu ar trebui să cadă pe frica de amendă. „De fiecare dată când am vorbit public despre acest subiect, am spus că nu ar trebui să ne raportăm doar la «dacă nu facem, suntem amendați». Trebuie să schimbăm mentalitatea: de la o cultură reactivă la una preventivă.” Monitorizarea înseamnă, de fapt, mentenanță preventivă, identificarea riscurilor structurale și controlul lor încă din faza de exploatare.
„Avem responsabilitatea să avem grijă de ce construim”
Schimbarea însă nu se face ușor. „Există rezistență. Mulți spun: Am făcut așa de 20 sau 50 de ani, nu s‑a întâmplat nimic, de ce să schimb acum? Dar tocmai asta e problema: dacă nu s‑a întâmplat nimic până acum, probabilitatea să se întâmple de acum înainte este chiar mai mare.”
Semnele că lucrurile evoluează există. În industrie se vorbește tot mai mult despre digitalizare și modernizarea proceselor. Însă, atrage atenția Mariana Garștea, schimbarea trebuie să vină de sus în jos, de la management și de la autoritățile statului. „Trebuie să existe un mesaj clar: oameni buni, avem responsabilitatea să avem grijă de ce construim.”
De la aderarea la Uniunea Europeană, România a construit mult,
Ce a mai spus Mariana Garștea despre:
Care ar fi prima măsură luată dacă ar fi ministrul Transporturilor Mai întâi, aș vrea să înțeleg starea tehnică a infrastructurii existente din România. După cazul podului de la Piatra Neamț, s‑a vorbit despre sute sau mii de poduri în stare critică. Aș vrea să știu exact unde suntem și ce investiții sunt necesare pentru a ajunge la un «moment zero», de unde să construim pentru viitor.
În ultimii ani, în Franța, Austria sau Italia, prăbușirea unor poduri a dus la mobilizare națională și investiții de zeci de miliarde.
Infrastructura e îmbătrânită și întreținută insuficient – nimeni nu‑și permite tragedii. Norocul nu ține la nesfârșit. În România, avem sute de poduri expertizate și reexpertizate, dar problema e că nu se întâmplă nimic după.
În București, trei structuri urmează să intre în reabilitare: Obor, Lujerului și Băneasa. Blochezi practic orașul. Expertizele s‑au făcut acum doi ani, iar între timp pasajele au fost folosite, deși erau încadrate în stare tehnică 5. Trebuiau închise atunci. Ca societate, avem nevoie de un «moment zero»: de azi facem altfel și comunicăm onest cu cetățenii.
Ce soluții există pentru a nu bloca orașele
Monitorizarea permanentă, specială este necesară acolo unde expertizele arată risc major. Nu poți închide totul, pentru că ai bloca orașul. Dar monitorizarea îți spune exact cât mai ține podul, în ce condiții, dacă e sigur sau dacă trebuie restricționat traficul până încep lucrările. Aceste informații trebuie să stea la baza deciziilor autorităților.
Nu te poți baza doar pe inspecții vizuale. Ochiul uman nu surprinde anumite modificări. Trebuie instrumentată structura – sunt lucruri de bază la noi, nu ceva extraordinar. Și nu e vorba de business, cum mi s‑a spus uneori, ci de siguranță publică.
Sustenabilitatea construcțiilor
Schimbarea de paradigmă e inevitabilă: fiecare construcție are o durată de viață proiectată, în care trebuie să rămână sigură și performantă. În trecut, demolam și construiam din nou. Azi nu mai merge. Construcțiile sunt cel mai mare generator de deșeuri la nivel global, avem ținte de climă și de reducere a amprentei de carbon. România trebuie să se alinieze. Trebuie să avem grijă de ce s‑a construit.
Evoluția businessului Sixense în România
În urmă cu câțiva ani eram 7–8 oameni. Azi suntem 35. A fost greu să găsim ingineri care, pe lângă competență tehnică, să aibă și responsabilitatea morală a lucrului bine făcut. Să înțeleagă de ce fac monitorizare, nu doar să măsoare și să plece. Trebuie să fii pregătit să‑i explici clientului ce faci acolo și cum îl ajuți.
mai ales cu fonduri europene. Iar prin PNRR sunt în pregătire noi proiecte majore de infrastructură. Întrebarea este dacă aceste proiecte includ și componenta de monitorizare.
„Da, noi am participat la multe licitații unde ni s‑au cerut oferte pentru monitorizare. Problema este însă ce se întâmplă efectiv pe șantiere.” Ea dă exemplul marilor proiecte de
autostrăzi, unde compania a realizat testări statice și dinamice pentru numeroase poduri.
„Monitorizarea trebuie să înceapă de la bun început. Din păcate, din motive de costuri, mulți fragmentează aceste lucrări. Dar asta afectează întregul proiect, pentru că informațiile trebuie integrate de la început, astfel încât proiectanții și constructorii să prevină incidente structurale.”
Consecințele se văd cu ochiul liber. „Ajungem la situații precum autostrăzi închise pentru că «pleacă dealul» sau alte probleme pe care le vedem frecvent în presă. Toate acestea se întâmplă pentru că nu s‑au făcut lucrurile corect de la început.”
Sixense este implicată în monitorizarea alunecărilor de teren, în exploatarea infrastructurii, în testarea podurilor și utilizarea unor instrumente complexe de urmărire. „Suntem acolo când e nevoie. Dar ar fi de dorit să nu fim chemați abia când apar probleme. E foarte simplu de înțeles prin exemple: dacă ai infiltrații la acoperiș, le vezi imediat; dacă ai probleme la fundația unei construcții, ele devin vizibile când e deja prea târziu.”
Monitorizarea, prin inspecții structurale detaliate și senzori montați pe clădire, permite identificarea timpurie a problemelor, când costurile remedierii sunt încă rezonabile. „Ideal, problemele se surprind în faza de execuție – atunci trebuie intervenit. Din păcate, monitorizarea în execuție se face prea puțin; se mai face ceva în exploatare, dar e târziu și fără istoric.”
Provocată să i dea un sfat Marianei Garștea de acum 10–15 ani, directorul general al Sixense a răspuns:
„Să aibă curaj. Să deschidă drumuri chiar dacă nu le‑a mai deschis nimeni. Să știe că ceea ce face contează. Să rămână perseverentă, curajoasă, să aibă încredere în oameni și să se bucure de fiecare proiect. Paradoxal, când e liniște și nu apar știri cu poduri căzute sau clădiri cu probleme, înseamnă că ne‑am făcut treaba bine.”
Prevenția este mama învățăturii
Cum
au ajuns copiii angajaților printre cei mai
activi utilizatori ai abonamentelor medicale
de Adelina Mihai
Abonamentele medicale oferite de companii ca beneficii pentru angajați au o nouă categorie de utilizatori: copiii angajaților.
Abonamentul medical nu mai înseamnă
astăzi doar prevenție individuală, ci un gest de grijă care se extinde firesc către familie. Odată ce angajații înțeleg cât de mult contează prevenția pentru sănătatea și bugetul lor, pasul natural este să le ofere aceeași protecție și celor apropiați.
„Această posibilitate a apărut firesc: pe măsură ce abonații se bucurau de beneficii pe abonament, își doreau să aibă posibilitatea de a le extinde și pentru cei dragi – este, până la urmă, o nevoie absolut normală să dorim să îi protejăm pe cei dragi nouă. La rândul lor, companiile au fost din ce în ce mai deschise acestor opțiuni pentru angajați și, astfel, am început să oferim posibilitatea de a extinde beneficiile unui abonament și către membrii de familie”, spune Andreea Minuţă, director executiv, Divizia de abonamente, „Regina Maria”.
Începutul de an școlar și apropierea sezonului rece cresc vizibil interesul părinților pentru abonamentele pediatrice, deoarece odată cu reîntoarcerea copiilor în colectivitate riscurile de îmbolnăvire se accentuează, iar vizitele la medic devin mai frecvente. Pentru mulți părinți, un astfel de abonament nu mai este doar un avantaj de confort, ci o soluție practică pentru a gestiona aceste perioade solicitante și pentru a avea mai multă predictibilitate în cheltuielile de sănătate.
„Odată cu întoarcerea copiilor în colectivitate și apropierea sezonului rece, vedem și o creștere a riscurilor – știm cu toții cât de repede se pot răspândi răcelile și virusurile în sălile de clasă. Părinții sunt
conștienți de aceste lucruri și caută soluții pentru a fi mai pregătiți, iar un abonament medical pentru copii le permite să aibă o mai mare predictibilitate în ceea ce privește vizitele la medic.”
Portofoliul „Regina Maria” include abonamentele dedicate celor mici, disponibile atât pentru abonați prin companii, cât și pentru persoane fizice. Prin intermediul lor, micii abonați pot beneficia și de consultații multidisciplinare, gratuit sau cu discount semnificativ, în funcție de specificul pachetului.
Numărul de abonamente pentru membrii familiei
s‑a dublat în 5 ani
„Un abonat «Regina Maria» beneficiază de costuri preferențiale atunci când își aduce copiii pe abonament – vorbim de un preț mediu de 60 lei pe lună pentru un abonament. Mai mult decât atât, conform datelor noastre, un abonat Regina Maria economisește, în medie, 3.500 lei anual în cheltuielile cu sănătatea.”
Andreea Minuță susține că un abonat „Regina Maria” merge la medic în medie de 7 ori pe an, de 3 ori mai mult față de o persoană fără abonament. Iar în cazul părinților, tendința este mai accentuată.
Numărul de abonamente medicale pentru membrii de familie s‑a dublat în ultimii cinci ani în cadrul „Regina Maria”, cu o creștere constantă în ultimii trei și cu un ritm accelerat consemnat în prima jumătate a anului 2025.
„Aproape 20% dintre abonații noștri sunt membri de familie ai unui abonat care a primit inițial un astfel de beneficiu de la angajatorul
ANDREEA MINUŢĂ, director executiv, Divizia de abonamente, „Regina Maria”
