8 minute read

Pribeanu Daniela – Resursele digitale

Antologia lucrărilor Proiectului Euroregional România- Ungaria „Creștinismul și știința în dialog” , mai 2022 ********************************************************************************************

numit cruce greacă. Prin acest procedeu ingenios s-a mărit rezistența construcției și s-a putut susține mai mai bine greutatea cupolei. Cele mai însemnate monumente bizantine au fost construite la Constantinopol începând din timpul împăratului Constantin cel Mare (secolul al IV-lea) dar stilul s-a statornicit în forme proprii, atingând cel mai mare grad de dezvoltare, sub domnia lui Justinian, în secolul al VI-lea e.n., epoca de culme a stilului bizantin. Din această epocă, celebră este Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol. Numele fostei biserici este Sfânta Înțelepciune sau în greaca-bizantină Αγια Σοφια / Hagia Sophia. Considerată de unii autori drept cea de a opta minune a lumii antice târzii, Sfânta Sofia este oricum o glorie a geniului constructiv uman și a constituit în Imperiul Roman de Răsărit centrul vieții lui religioase, timp de 916 ani. După 1453, când a căzut Constantinopolul sub turci, a fost transformat în moschee timp de 482 de ani, până în anul 1935, când a devenit muzeu, la propunerea lui Mustafa Kemal Atatürk, marele reformator turc. Hagia Sophia a devenit din nou moschee din iulie 2020, când Consiliul de Stat al Turciei a declarat ilegală decizia secularizării locașului, Hagia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hagia_Sofia_din_Istanbul). Pentru a-și materializa visul de a ridica o biserică fără egal în lumea sa, împăratul Justinian a ales cei mai renumiți arhitecți ai vremii sale: pe Anthemius din Tralles și pe Isidoros din Milet, care, la rândul lor, au coordonat în acest scop lucrarea a aproximativ 100 de maiștri și 10.000 de lucrători. Au fost utilizate materialele cele mai valoroase din imperiu, care beneficia atunci de o mare întindere și bogăție. S-au adus din Cyzic, Efes, Baalbek sau chiar din Heliopolis (Egipt) valoroase elemente de arhitectură, din monumente antice. În 26 decembrie 537 d.Hr., după un timp record pentru acele vremuri, de doar cinci ani, Împăratul Justinian a putut să exclame: „Glorie Dumnezeului care m-a ajutat să-mi săvârșesc o astfel de lucrare ! Solomon, te-am învins !” Considera că Sfînta Sofia a întrecut Templul lui Solomon în măreție. Însă, după numai două decenii, frumoasa cupolă a bisericii s-a prăbușitt, în urma a trei cutremure ce au avut loc în 15 august 553, 14 ianuarie 557 și 7 mai 557 d. Hr., din cauza formei prea plate a cupolei. Aceasta a fost restaurată într-o formă mai stabilă, fiind concepută mai înaltă decât prima. Lucrările de refacere au fost încredințate nepotului lui Isidoros din Milet, biserica și rezistând de atunci până azi tuturor cutremurelor prin care a trecut. În vârstă de 84 de ani, Împăratul Iustinian, a reinaugurat biserica, la 24 decembrie 563. Mărimea spaţiului interior al biserici Sfânta Sofia din Istanbul întrece orice imaginaţie. Partea de jos are culorile albastru-verde-gri ale marmorei de pe pereţi şi coloane, partea de sus îţi plimbă privirea pe jocul de lumini creat concomitent de fluxul care pătrunde prin multitudinea de ferestre cu sticlă obişnuită sau cu vitralii multicolore şi de reflecţiile acestuia pe mozaicurile şi pe aurul domului. De bună seamă, arhitectura edificiului reprezintă viziunea creatorilor antichităţii târzii asupra a ceea ce înseamnă divinul. Orice detaliu de construcţie şi decor interior al catedralei a fost calculat minuţios de nişte ingineri geniali. Superioritatea acestora se relevă mai ales în ideea de a gândi felul în care este percepută lumina de către vizitatori. Mulţimea de ferestre de sub cupolă este menită să dea iluzia de spaţialitate a încăperii şi să contureze favorabil mozaicurile şi frescele. Vizitatorii, identifică o estetică a luminii impusă de artiştii timpului, pentru care lumina devine nu doar o sursă de iluminare naturală a interiorului unei încăperi, ci şi un mijloc de valorizare estetică, reprezentând expresiv emanația divină. Toate împreună oferă o expresie simbolică metafizicului. Intrând în sanctuar, omul trebuie să fie pătruns de sacralitate, de energie divină, de sublim. După cum ni s-au păstrat în mărturiile multor autori creștini, în centrul cupolei era o imensă icoană mozaic- Domnul Iisus Pantocrator, iar la baza cupolei erau redați patru îngeri deosebit de frumoși, pe cele patru pandantive: doi în mozaic (spre răsărit) și doi în frescă (spre apus). Toate icoanele din partea de sus a bisericii au rămas neatinse, până în sec. al XIX-lea. Din nefericire, în acest secol, turcilor le-au fost puse la dispoziție mijloace de schele prin care să ajungă la înalțimea maximă a bisericii, de către niște elvețieni restauratori, frații Fosatti. Astfel,

Advertisement

79

Antologia lucrărilor Proiectului Euroregional România- Ungaria „Creștinismul și știința în dialog” , mai 2022 ********************************************************************************************

după secole de dăinuire, frumoasele icoane bizantine, care au fost admirate de atâtea generații și au constituit model, sursă de inspirație pentru multe alte locașuri de cult din lume, au fost înlocuite cu decorațiuni geometrice și versete din Coran, turcii văzându-și un vis împlinit. O minunată icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, între Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, se află în absida altarului, pe semicupolă, însă doar icoana Sf. Arhanghel Gabriel e păstrată mai bine. Partea stângă a navei centrale este prevăzută cu nișe la înălțime. În nișele din partea stângă a navei centrale sunt reprezentați în mozaic sfinți și patriarhi. Amintim și alte icoane și tablouri în mozaic ce se aflau în galeriile de la etaj, precum: Domnul Iisus încadrat de împăratul Constantin al IX-lea Monomachos și împărăteasa Zoe, un tablou al Sfintei Fecioare cu Pruncul în brațe, încadrată de Ioan al II-lea Comnen și împărăteasa Irina, un tablou al prințului nefericit Alexios, icoana Deisis, (în care Domnul Iisus o are în dreapta Sa pe Fecioara Maroa, iar în stânga îl are pe Sf. Ioan Botezătorul. Aceștia se roagă pentru lume la El). De asemenea, deasupra Porții imperiale de la parter, găsim icoana cu Domnul Hristos stând pe un tron impunător și binecuvântând cu mâna dreaptă, iar cu stânga ținând Sfânta Evanghelie deschisă și scrisă cu cuvintele: „Pace vouă, Eu sunt lumina lumii.” Catedrala Hagia Sofia a fost biserica cea mai reprezentativă și impresionantă a creștinismului ortodox. A deschis drumuri în arhitectura și ornamentația creștină veche și ne-a transmis ceva din măreția și puterea Imperiului Roman de Răsărit, din credința împăratului ctitor, prin dimensiunile și decorația de excepție, ajungând un prim simbol al măreției creștinismului, chiar în zona Răsăritului, unde el a apărut, precum și o comoară de neprețuit pentru cetatea Constantinopolului. Mesajul creștin a fost transmis de-a lungul timpului în diferite moduri artisitce. Vorbind de scris, s-au folosit diferite suporturi, de la papirus ori pergament până la hârtie, creștinismul favorizând apariția hârtiei în spațiul său de manifestare. . Relația dintre creștinism și artă a fost și a rămas una strânsă. Mulțumită lui, s-au dezvoltat literatura, muzica, artele vizuale, apărând noi tipuri de artă. De exemplu, referindu-ne la artele vizuale, icoana, broderia, vitraliile, prelucrarea metalelor de preț, aur și argint, mai ales, în scop liturgic, sunt noi genuri de artă care nu au existat înainte. În majoritatea credințelor, omul a închinat divinului creația artistică, spre a se apropia de lumea lui. Considerăm că lumea de azi a ajuns la stadiul de a contientiza faptul că arta, știința și religia, pentru a putea fi pe deplin experinentate, ar trebui văzute fiecare ca îndeplinind nevoi diferite, însă complementare. Ne-am propus în acest studiu să ne aplecăm asupra relațiilor care se pot naște între religie, artă și știință. Considerăm că este necesară și pe viitor o colaborare strânsă între acestea, iar conlucrarea acesta ar putea fi extrem de benefică umanității.

BIBLIOGRAFIE Marin Nicolau Golfin, Istoria Artei,Ed.Didactica și pedagogică, București Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanității, Enciclopedia rao Michelle Brown, Ghid de artă creștină Arta creștină, Wikipedia file:///C:/Users/40765/Downloads/Dialogica_1_20_p6-14.pdf https://ro.wikipedia.org/wiki/Hagia_Sofia_din_Istanbul

80

RESURSELE DIGITALE

Prof. Daniela Pribeanu Colegiul Național Bănățean Loc. Timișoara, Jud. Timiș, România

Plecând de la ideea că tehnologia este neutră din punct de vedere moral, noi suntem cei care îi dăm valoare. Este cunoscut faptul că tehnologia poate avea și efecte dăunătoare atât asupra sănătății fizice, cât și a celei sufletești, atât asupra percepției propriei persoane, cât și asupra modului de socializare. Grija pentru copiii care ne stau în față, având nevoie de o educație complexă, se manifestă prin folosirea tehnologiei cu profesionalism și creativitate, dar și cu discernământ, cu înțelepciune. Având ca punct de plecare momentul în care a debutat educația online, s-a născut ideea de a împărtăși profesorilor de limba engleză și nu numai, câteva din resursele digitale folosite atât în realizarea activităților online cât și offline. Tehnologia ne oferă idei pentru activități de predare, învățare și evaluare, dar este rolul profesorului de a adapta aceste resurse la clasa de elevi și la nevoile acestora. O resursă digitală folosită pentru o activitate instructiv-educativă elaborată cu ajutorul unei aplicații colaborative este Padlet. Padlet este o resursă colaborativă online, unde putem crea împreună cu elevii table cu post-it-uri virtuale, imagini, link-uri, videouri și documente. Padletul poate fi împărtășit cu clasa de elevi, printr-un link unic, unde fiecare poate contribui (de pe mobil sau laptop) și toți pot vedea contribuțiile celorlalți. Aplicația poate fi folosită pentru sesiuni de brainstorming, pentru a aduna lucrările elevilor și a le oferi feedback individual sau pentru a le urmări progresul. Padlet-ul se pliază foarte bine pe modelul SAMR – Substituire, Augmentare, Modificare, Redefinire. Substituirea, utilizează tehnologia/padlet ca o substituire directă a sarcinii de învățare. Elevul folosește calculatorul și tastatura pentru a scrie un eseu, în loc să folosească stiloul și caietul. Cu Augmentarea, tehnologia aduce câteva îmbunătățiri. Folosind Padlet, elevii pot nu numai să scrie dar pot de asemenea să scrie și să modifice și pot de asemenea să comenteze munca altuia. Cu Modificarea, padlet-ul permite re-desenarea sarcinii de lucru. Elevii lucrează colaborativ pe o tablă virtuală comună și publică materialul pentru o audiență reală. Nu mai este o sarcină de lucru doar pentru ochii profesorului. De asemenea, elevii pot lucra atunci când au timp disponibil, iar profesorul oferă feedback. Redefinirea, permite sarcini de neconceput înainte. Padlet-ul devine un pachet multimedia, poate deveni un articol de blog, o resursă audio și video. https://padlet.com/pribeanudaniela/kk6c5cyszuki36tc O altă activitate instructiv-educativă construită cu ajutorul resurselor digitale Canva și Google My Maps este următoarea strategie didactică. Titlul lecției: London by Day and by Night Strategie: Lecția 1: 1. Brainstorming (Ce știm / ce nu știm / ce am vrea să știm despre Londra?) 2. Profesorul explică sarcina de lucru: în grupe de 4, elevii vor avea de realizat un proiect cu următoarele teme (câte una pentru fiecare grupă): • London by Day • Museums • Historical Landmarks • Bridges of London • London by Night

81

This article is from: