Nicolea Liliana – Influențe religioase în știință

Antologia lucrărilor Proiectului Euroregional România- Ungaria „Creștinismul și știința în dialog” , mai 2022 ********************************************************************************************

tainele Creaţiei, de tainele lui Dumnezeu. Mă gândesc, de pildă, la Einstein. Oare admiraţia lui nesfârşită faţă de natură nu era admiraţia faţă de Creatorul ei?” (Zarojanu, 2020). Credința depășește cunoștințele noastre, experiența, succesul și aduce o prezență mai înaltă în viețile noastre. În ceea ce privește relația dintre credință și știință, pentru a găsi echilibrul corect, este necesar: • ca știința să accepte că există zone nerezonabile ale existenței umane (de exemplu, de unde vine această lume?); • ca religia să demonstreze că nu este același lucru cu superstiția și, de asemenea, trebuie să recunoască faptul că noile descoperiri în știință pot arunca o lumină nouă asupra adevărurilor credinței. În general, cred că credința și rațiunea nu sunt contradictorii. Căci rațiunea duce la credință, în timp ce credința duce la rațiune. Mintea te poate ajuta să recunoști limitările cunoașterii umane. Religia, deci, nu este un dușman al științei, deoarece nu vrea să ia locul științei. Cu toate acestea, neîncrederea înlocuiește adesea știința cu religia. De îndată ce știința ia locul religiei, ea transcende limitele propriei sale competențe, rezultând într-un conflict – nu între știință și religie, ci între neîncrederea în autoritatea științei și religie. Există oameni care pot fi apropiați de religia creștină doar dacă învățăturile nu sunt contrare cunoștințelor lor de zi cu zi.

Pentru a face acest lucru, bisericile, congregațiile și profesorii lor trebuie să aibă cunoștințe la zi. Consider că este deosebit de important să se consolideze credința creștină în copilărie și să se stabilească o relație între teologie și știință. Învățătura teologiei trebuie să se bazeze în continuare pe o înțelegere a fundamentelor credinței și a valorilor creștine. În același timp, învățăturile istoriei creației în teologie nu pot fi fundamental în contradicție cu cunoștințele științifice pe care le învață studenții la fizică și astronomie, geografie, chimie, biologie, orele de istorie. Educatorii și, prin intermediul acestora, elevii ar trebui, de asemenea, să fie conștienți de faptul că, în multe privințe, observațiile științei de astăzi nu mai sunt în contradicție cu viziunea tradițională creștină asupra lumii. Mai mult, trebuie clarificat faptul că, cultivarea științelor naturii nu este același lucru cu materialismul. Materialismul este o filozofie căreia îi place să folosească rezultatele științifice pentru a-și susține opiniile. El face acest lucru în mod deosebit de eficient cu rezultate pe care creștinismul nu le poate încorpora în viziunea sa asupra lumii. Prin urmare, mulțumiri sunt datorate tuturor profesioniștilor care se angajează să împace rezultatele credinței și științei pe baza credinței, cunoștințelor și simțului dreptății lor (Földvári, 2018). Mântuitorul Iisus Hristos are ceva de transmis tuturor oamenilor, în toate epocile, inclusiv oamenilor de știință. Cel mai autentic mod în care se poate realiza dialogul între știință și credință este în inima omului, înainte de a se exterioriza. Dacă un om de știință își desfășoară activitatea dintr-o perspectivă duhovnicească, atunci se naște un dialog autentic între teologie și știință. Isaac Newton a spus: „Am convingerea fundamentală că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu scris de oameni insuflaţi de Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia... Ateismul nu are sens. Când mă uit la sistemul solar, văd Pământul aflat la distanţa potrivită de Soare pentru a primi cantitatea corespunzătoare de căldură şi lumină. Aşa ceva nu s-a produs din întâmplare!” Sfinții Părinți, care susțineau că rațiunea este tronul lui Dumnezeu în suflet, s-au aflat într-un dialog creator cu reprezentanții culturii și filosofiei din vremea lor, care s-a repetat în fiecare epocă și care ar trebui să fie normativă și în zilele noastre. Între autorii patristici care au avut deschidere către câmpul cunoaşterii ştiinţifice îi amintim pe: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Damaschin, Tertulian, Origen, Clement Alexandrinul, Lactanţiu, Sfântul Luca al Crimeei ș.a. Aceştia s-au dedicat aprofundării ştiinţelor exacte, precum și observării, cercetării şi experimentării fenomenelor naturii (Corneanu 2001). În operele lor ei au menţionat rezultate care astăzi s-ar regăsi în mod legitim în domenii precum astronomia, zoologia, medicina, geografia, biologia sau anatomia. Procedând astfel, au realizat

71

Antologia lucrărilor Proiectului Euroregional România- Ungaria „Creștinismul și știința în dialog” , mai 2022 ********************************************************************************************

inculturația Evangheliei, au respins falsele ideologii și teorii care denaturează raporturile dintre teologie și știință și au contribuit la transfigurarea lumii.

BIBLIOGRAFIE Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. EIBMBOR, București, 1994. Bodó Márta (2010): Tudományos és vallásos hit. In. Korunk 21. évf. 9. sz. Descarcat: http://epa.oszk.hu/00400/00458/00560/pdf/EPA00458_korunk_2010-09_025-029.pdf Boldogkői Zsolt Dr. (2016): Van, aki szerint a modern tudomány Isten létét bizonyítja, In. Origo, Tudomány. Descarcat: https://www.origo.hu/tudomany/20160228-teremteselmelet-univerzumosrobbanas-fizikai-allandok-human-genom-projekt-genezis-vallas.html Földvári István (2018): A hit és tudomány kapcsolatának szakirodalmi áttekintése Magyarországon. In: Figyelő. Hit és tudomány, 2018. 2. sz. Descarcat: http://confessio.reformatus.hu/v/a-hit-es-tudomanykapcsolatanak-szakirodalmi-attekintese-magyarorszagon/#page1 Jerry A. Coyne (2016.): Credinta vs. stiinta. Litera, 2016. 01. 01. Kornis Gyula (1943): A tudományos gondolkodás. A tudós lelki alkata I. Franklin Társulat, Budapest, 1943. 24-26. Kurtz, Paul: Kompatibilis-e a tudomány és a vallás? (Ford. Bencze Gyula). Descarcat: http://tudomanyesvallas.uw.hu/pkvall Náray- Szabó Gábor: Biblia és tudomány: A Teremtés könyve és az evolúció. Descarcat: http://szit.katolikus.hu/feltoltes/Biblia%20es%20tudomany.pdf Ratzsch Del (2002): Miből lesz a tudomány? Rövid bevezetés a tudományfilozófiába. Harmat Kiadó, Budapest Székely Anna (2020): Hogyan vélekedik a vallás és tudomány létkérdésekről? In: Tudás.hu Descarcat: https://tudas.hu/hogyan-velekedik-a-vallas-es-a-tudomany-a-letkerdesekrol-es-egymasrol-a-papteologust-es-a-fizikust-kerdeztuk/ pr. conf. dr. Vasile Citiriga (2014): Compatibilitatea si relatia dintre stiinta si teologie. Descarcat: https://www.crestinortodox.ro/editoriale/compatibilitatea-relatia-dintre-stiinta-teologie-70259.html Visky Sándor Béla (2018): Kizárja-e egymást a tudomány és a hit?, In. Egyházmegyei lelkészértekezlet, Sepsiszentgyörgy, 2018. 09. 26. Descarcat: https://proteo.cj.edu.ro/hu/node/9961/print

John F. Haught, Știință și religie, de la conflict la dialog, trad. Magda Stavinchi, Doina Ionescu, ed. XXI: Eonul dogmatic, București 2002: https://www.sufletortodox.ro/arhiva/cartidocumente/John%20F.%20Haught%20%20Stiinta%20si%20religie.%20De%20la%20conflict%20la%20dialog.pdf Sfântul Luca al Crimeei, Știința și religia, trad. Denis Chiriac, ed. Doxologia, Iași 2018. Tudor Chiril Zarojanu, Ziarul Lumina, 19 mai, 2020: https://ziarullumina.ro/societate/religie-sistiinta/dialogul-autentic-intre-stiinta-si-credinta-este-in-inima-omului-154192.html Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine, ediţia a II-a, revăzută, Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 63.

72