Zile și Nopți Sibiu | 1-15 august 2025

salut, sibiu

Răzvan SĂDEAN, redactor

De pe o terasă din centrul orașului, în forfota unui festival care animă atmosfera, mă uit la oameni. Mulți turiști cu aparate foto, multe pălării de soare, multe cupluri care își împart înghețata, copii curioși de tot ce se întâmplă în jurul lor și vârstnici care se plimbă agale, bucurânduse câteva clipe de faptul că sunt înconjurați de oameni. E weekend, adică exact acea perioadă a săptămânii când Sibiul abundă în evenimente, care de multe ori se desfășoară simultan în diferite piețe ale zonei istorice. Cam așa arată imaginea pe care orașul și-a construit-o de câțiva ani buni încoace. Fără acest tablou, mai este Sibiul același oraș?

Poate că ne e atât de greu să ne imaginăm Sibiul fără această dimensiune culturală, încât întrebarea pare de-a dreptul absurdă. Și totuși, ea devine din ce în ce mai reală. Ministrul Culturii tocmai ne-a anunțat că, în contextul noilor măsuri de austeritate, evenimentele culturale ar putea suspendate în weekenduri și în zilele de sărbătoare, începând din toamnă. Ce n-au reușit nici pandemia, nici războiul de la graniță, s-ar

Ediţia de Sibiu

Apare bilunar - gratuit nr. 13 (514) | 01 - 15 august

Str. General Magheru, nr. 54, Sibiu /zilesinoptiSibiu zilesinopti.ro

Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava)

Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modi cările survenite ulterior.

Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online sau dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi: Distribuție: 0743 56 66 60

putea să reușească, ironic, chiar cei care ne conduc: să domolească „avântul” culturii. Într-un oraș care și-a făcut din evenimentele culturale o emblemă, ideea de a le interzice în weekenduri nu e doar absurdă, ci și profund dăunătoare. Ce se va întâmpla, concret? Vom reuși cu toții să mergem la teatru marți seara, după opt ore de muncă? Ne vom lua liber două ore miercuri dimineața pentru un vernisaj sau un concert în Piața Mare? Cultura „doar în timpul săptămânii”, într-o societate în care majoritatea muncim de luni până vineri, sună ca o glumă amară spusă de cineva care n-a mai fost la un eveniment din simplă curiozitate, nu din obligație sau pentru imagine, de ani buni. Realitatea este simplă: în orașe ca Sibiul, cultura de weekend nu e un moft, ci o necesitate. Ea pune turiștii și localnicii în mișcare. Oferă un motiv să ieși din casă, să descoperi, să participi. Susține restaurante, hoteluri, cafenele, artizani, artiști, librării și multe altele. Ține în viață o rețea economică și umană mai extinsă decât ne dăm seama. Fără evenimente culturale în weekend, Sibiul riscă să devină mult, dar mult mai sărac.

Publisher: Marius Dicoiu | marius.dicoiu@zilesinopti.ro | 0744 35 99 10

Vânzări - Distrubuitie: Marius Cătană | marius.catana@zilesinopti.ro | 0743 56 66 60

Administrativ -Vânzări: Denisa Ciocoiu | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro | 0751 79 71 39

Redactor: Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro

Redactor colaborator: Monika Tompos

Layout & DTP: Gabriela Hogea

Cum vor arăta weekendurile Sibiului sub cupola austerității? VIAȚA ORAȘULUI

satele din împrejurimile Sibiului SIBIENI CELEBRII

Ovidiu Dragoman CHESTIONAR

Nicoleta Bobici

POP-UP STORiEs

Călătorind în timp prin Pop(ular) Culture

Mehldau

MUZICĂ

Concerte pe acoperiș

MUZICĂ

Cum in uențează muzica experiența de gaming?

DESIGN / ARHITECTURĂ

Valoarea învizibilului urban

Vara pe farfurie: salate fresh, fructe suculente și legume pline de gust

În oltenia, țesutul e frumos

Viața orașului...

Ultima lună de vară aduce la Sibiu o varietate culturală: muzică rock, lme, campionat de slam poetry și târg de produse handmade. În plus, revin proiecțiile săptămânale din cadrul ESTE Filmul de Miercuri, care încep pe 6 august, de la ora 19:00, la CineGold, cu „Dreams – Jurnalul primei iubiri”, regizat de Dag Johan Haugerud, lmul câștigător al Ursului de Aur la Berlinale 2025. Agenda completă a evenimentelor culturale și sportive din perioada 1–15 august este disponibilă pe zilesinopti.ro/sibiu.

Între 15 și 17 august, ASTRA Rock Festival se întoarce în forță în peisajul magic al Muzeului ASTRA, cu două scene, multă muzică bună, gastronomie și meșteșuguri tradiționale, plus surprize educative și distractive pentru întreaga familie. Ajuns la cea de-a patra ediție, festivalul a crescut de la an la an și și-a câștigat locul pe harta celor mai tari experiențe de vară din România. Pe cele două scene vor urca artiști internaționali de renume, alături de unele dintre cele mai iubite trupe românești, într-o varietate de stiluri – de la rock alternativ la fuziuni neașteptate: Paradise Lost, Dog Eat Dog, Cemetery Skyline, Subcarpați, SPP, e Mono Jacks, Mihail, Niște Băieți, E-anna, Machiavellian God și alții. Dincolo de muzică, festivalul propune o serie de evenimente conexe dedicate întregii familii.

Unele dintre cele mai așteptate

producții de lm românesc, alături de lme europene remarcabile, vor putea vizionate în cadrul celei de-a 19-a ediții a TIFF Sibiu, care se va desfășura în mai multe spații din oraș, atât indoor, cât și outdoor, între 7 și 10 august. Programul pe sibiu.ti .ro.

A doua ediție a Campionatului

Național de Slam Poetry aduce la Sibiu, pe 16 august, de la ora 19:00, la Teatrul Gong, semi naliști din toată țara. Câștigătorul va reprezenta România la Campionatul European de Slam Poetry, care va avea loc între 15 și 18 octombrie 2025, la Berlin.

Piața Huet se transformă într-un spațiu al inspirației, unde 55 de artiști și artizani își prezintă creațiile realizate manual. Cea de-a 38-a ediție a Micului Târg creativ de vară – Creative Buzz – aduce muzică live, gustări de casă, demonstrații, ateliere pentru toate vârstele și multă stare de bine. Târgul promovează sustenabilitatea, implicarea socială și un stil de viață autentic. Creative Buzz are loc între 15 și 17 august, zilnic între orele 10:00 și 22:00. Intrarea este liberă!

tIFF sIBIu

CREatIVE BuZZ

sLaM POEtRY

astRa ROCK FEstIVaL

Satele din jurul Sibiului sunt adevărate atracții turistice, atât pentru străini, cât și pentru românii

în căutare de locuri cu farmec „ca altădată”. Nu mai vorbim doar despre casele vechi, bisericile forti cate și arhitectura lor – turiștii pot participa la concerte, festivaluri, brunchuri gastronomice sau pot explora peisajele prin drumeții organizate. Iată ce ne place și ce nu ne place la satele din împrejurimi.

Ne place

 Ne place că aproape toate satele s-au construit în jurul bisericilor forti cate. Alei pietruite, case vechi și colorate, din lemn și cărămidă, cu obloane și porți tradiționale, dar și natura – toate creează un farmec aparte.

 Ne place că faima frumuseții satelor din județ s-a răspândit în toată lumea. Mai ales vara, sunt vizitate de turiști de pretutindeni, veniți aici pentru a se bucura de unicitatea locurilor, dar și de câteva zile de tihnă.

 Ne place că multe sate găzduiesc evenimente culturale și sportive: maratoane, spectacole de teatru sau concerte. La Biertan, Hoghilag, Moșna, Richiș, urmează în august concerte în cadrul festivalului Icon Arts.

 Ne place că aceste sate pot descoperite în ritm lent, e pe jos, prin drumețiile din cadrul programului Anii Drumeției, e prin gusturi locale, la brunchurile gastronomice organizate de My Transylvania.

Nu ne place

 Nu ne place că accesul către multe sate este încă di cil, din cauza infrastructurii slabe și a conexiunilor de transport prost dezvoltate – dacă nu ai mașină personală, e complicat să ajungi la evenimentele din zonă.

 Nu ne place că, în afara sezonului cald, în puține sate mai sunt organizate activități și evenimente. Iarna, locurile par adesea uitate, deși natura permite drumeții, plimbări cu sania sau alte experiențe de sezon.

 Nu ne place că nu toți vizitatorii respectă patrimoniul local. Vedem adesea comportamente neglijente, gunoaie lăsate în urmă și lipsă de grijă față de monumente. Nu peste tot trebuie să rămână urmele prezenței noastre.

 Nu ne place că opțiunile de cazare sunt încă limitate, în multe zone lipsesc complet, iar cele existente nu oferă întotdeauna farmecul pe care turiștii îl caută. Multe unități de cazare sunt lipsite de personalitate.

OOvidiu Dragoman, născut la 10 iunie 1961 în Sibiu, este o gură marcantă a vieții culturale locale și naționale, cu o carieră îndelungată în dans, coregra e și management cultural. Absolvent al Liceului de Coregra e din București și al specializării RegieCoregra e din cadrul UNATC, Dragoman și-a început cariera în cadrul Teatrului Național Sârb din Novi Sad (1983-1987), continuând apoi la Teatrul Național Sloven din Ljubljana (1987-1990). Pe lângă activitatea sa ca dansator și coregraf, a acumulat experiență valoroasă în coordonarea de proiecte culturale, reorientându-se către managementul artistic.

În 1997 a devenit director al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, calitate în care a creat și a coordonat întreaga agendă cultural-sportivă a orașului, anterior activând în învățământul de specialitate. În 2007, an în care Sibiul a fost capitală culturală europeană, a gestionat întreaga activitate culturală a programului. În 2008, Ovidiu Dragoman a fost numit director al Teatrului de Balet Sibiu, prima

companie de dans din România cu o componență internațională a corpului de balet. Sub conducerea sa, TBS a susținut numeroase turnee naționale și internaționale, iar reprezentațiile sunt adesea sold out, apreciate atât de publicul larg, cât și de cel tânăr, prin matineuri dedicate special copiilor. De-a lungul anilor, compania a colaborat cu coregra de prestigiu precum Marcello Algeri, Sandra Mavhima, Gigi Căciuleanu, Aleisha Gardner și Valentin Barteș, care au montat atât repertoriu clasic, cât și creații moderne și inovatoare.

Prin activitatea sa dedicată, Ovidiu Dragoman s-a a rmat ca unul dintre principalii promotori ai culturii sibiene, îmbinând cu succes pasiunea pentru dans cu o viziune managerială modernă, care a in uențat profund evoluția vieții culturale din Sibiul său natal.

septembrie

 17:00

 Sala Mare TNRS

 50/ 30 /10 lei

DÎn weekendul 15–17 august, Muzeul găzduiește două evenimente diferite, dar la fel de apreciate: ASTRA Rock Festival și Târgul Creatorilor Populari. Cum reușiți să mențineți echilibrul între modern și tradițional, în același spațiu și în același timp?

A fost o provocare care, și de data asta, ne-a ieșit bine. Practic, o spun în premieră: ASTRA ROCK intră într-o nouă etapă. Nu vor două evenimente, ci unul singur, care are ca scop principal punerea în valoare a patrimoniului imaterial din România, sustenabilitatea ruralului din toată țara și asigurarea unui viitor tradițiilor curate. Ne gândim, și mă gândesc, cum va arăta Muzeul ASTRA peste 50 de ani. Atragerea altor categorii de public este vitală pentru acest demers, și nu conectăm doar muzeul, festivalul și târgul. Conectăm, de fapt, resursele din ruralul României cu publicul nostru, translatând sustenabilitatea, impactul schimbărilor climatice și punerea în valoare a patrimoniului ca motor de dezvoltare locală. Vor ateliere interactive, curatoriate de specialiștii Muzeului ASTRA, și programe organizate de Conservation Carpathia, Geoparcul Țara Hațegului și Geoparcul Buzăului. Ca un răspuns nal la întrebare:

espre cum reușește Muzeul ASTRA să găzduiască, în același weekend, un festival de rock și un târg al meșteșugurilor tradiționale, am stat de vorbă cu Ciprian Ștefan, managerul instituției.

tradiționalul e furnizor pentru un viitor sustenabil. Mai mult decât atât, și în acest an, un număr de muzee din țară vor parte a acestui eveniment, promovând zona în care activează, produsele culturale și, da, toți cu un singur slogan: Cultura dezvoltă!

ASTRA Rock a devenit un reper pe harta festivalurilor alternative după doar trei ediții. Ce noutăți aduce a patra ediție?

Alături de partenerii de la Rock Culture, încercăm să venim în ecare an cu un program proaspăt. Să ne adresăm tuturor generațiilor este o mare provocare și cred cu tărie că, în proporție de 80%, reușim. Vom susține formații din Sibiu – așa e normal – și, în același timp, logica intrărilor pe scenă con rmă că evenimentul este un act cultural de înaltă ținută, cu un scop principal: punerea în valoare a patrimoniului material și imaterial din România, printr-o abordare originală, marca Muzeul ASTRA. Vor concerta formații ca PARADISE LOST - legendele britanice ale metalului, DOG EAT DOG - pionierii americani ai crossoverului, CEMETERY SKYLINE sau SUBCARPAȚI.

Târgul Creatorilor Populari e una dintre cele mai longevive manifestări dedicate

meșteșugurilor autentice. Cum răspunde publicul la acest tip de eveniment?

Când am început ASTRA ROCK, de fapt asta a fost miza! Să aducem și alte categorii de public, consumatoare de autenticitate când vine vorba de tradiții, dar prea puțin validate la nivel național. Meșterii aveau nevoie de acest eveniment, pentru a diversi ca clientela și, în același timp, pentru a se adapta la noile nevoi – de fapt, la o piață emergentă. Modul în care specialiștii Muzeului ASTRA au curatoriat tot ceea ce se întâmplă în muzeu a crescut interesul și, automat, și vânzarea produselor tradiționale meșteșugărești. Practic, e un singur eveniment, unic în peisajul muzeelor în aer liber din Europa, care merită consumat. E o abordare care are succes. Creșterea numărului de vizitatori din timpul zilei, mai ales a celor care decid să rămână și la concertul de seară, con rmă cele spuse. Experiențele inedite, în cel mai premiat muzeu în aer liber din Europa, profesionalismul și dăruirea colegilor mei, susținerea din partea autorităților – Consiliul Județean Sibiu, Ministerul Culturii –sunt ingredientele perfecte pentru un weekend de neuitat.

Practic, într-un weekend, vizitatorii pot asculta muzică rock și pot vedea cum se țese o ie sau cum se cioplește lemnul. Ce reacții ați primit de la publicul care vine pentru un eveniment și descoperă, poate întâmplător, și celălalt?

Reacția e pozitivă. Am reușit să integrăm totul într-un singur eveniment, cu un mesaj foarte clar: La ASTRA, cultura se trăiește! Motiv pentru care, anul acesta, avem surprize noi, abordări inovative și tot ceea ce poate oferi starea de bine. Cadrul natural, resursa umană implicată, tradițiile și viața montană – ciobănescul mioritic și rolul acestuia în modelarea peisajului montan –, peste 180 de meșteri populari, specialiști în dezvoltarea zonelor naturale, 40 de specialiști în patrimoniu, zeci de ateliere interactive – toate acestea sunt motive și argumente.

Vara aceasta, Muzeul ASTRA devine din nou un adevărat am teatru cultural. Cum integrați toate aceste experiențe fără ca muzeul să-și piardă identitatea?

Simplu! Muzeul ASTRA e un spațiu al comunității, iar menirea sa este, în primul rând, aceea de păstrare și punere în valoare a patrimoniului construit și obiectual – un veritabil tezaur identitar, reprezentativ pentru întreaga țară. Patrimoniul construit și obiectual are sens doar în condițiile în care putem oferi și contextul socio-cultural: peisajul natural, actanții proveniți din comunitățile de origine, patrimoniul imaterial. Pentru a putea relevanți și a oferi evenimente de calitate, trebuie să m în contact permanent cu oamenii, să m prezenți în teren, să avem informații corecte și invitați de calitate. De aceea, eforturile noastre se desfășoară în toată țara și, așa cum s-a văzut în ultimele decenii, în Europa și chiar dincolo de ea, pentru că patrimoniul nostru obiectual și tradițiile pe care le prezentăm sunt rezultatul con uențelor multietnice – ale unei multiculturalități care a modelat cultura noastră de-a lungul timpului. Și pentru că suntem în ton cu vremurile și ne dorim să atragem generațiile noi, am diversi cat mult oferta culturală. Muzeul ASTRA oferă: expoziții etnogra ce, târguri și festivaluri în aer liber, plimbări relaxante în natură, experiențe gastronomice, concerte rock, teatru, lm antropologic, ateliere educaționale, recitaluri poetice, muzică clasică și multe altele. E, poate, cea mai diversi cată ofertă culturală din România – și ne dorim să rămână așa.

Privind spre viitor, cum vezi evoluția muzeului ca spațiu viu, unde tradiția și prezentul se completează? Ce rol joacă acest model cultural în apropierea noilor generații de muzee? Contemporaneitatea se bazează pe tradiție, de aceea muzeul nostru e o resursă inepuizabilă de inspirație pentru elevi, studenți și specialiști din varii domenii: arhitectură, muzică, literatură, istorie, antropologie, design, teatru, meșteșuguri, pictură, turism, gastronomie și multe, multe altele. Sunt nenumărate workshopuri, stagii de practică, schimburi de experiență, studii, aplicații, documentări sau formări desfășurate aici în ecare an. În același timp, componenta dezvoltării sustenabile este vitală și prezentă în tot produsul cultural realizat la Muzeul ASTRA. Da, clar, și digitalul va juca un rol. Ceea ce ne dorim este ca noile generații să își asume Muzeul ASTRA ca parte a lor – e, până la urmă, moștenirea culturală care va dăinui și pentru alte generații. Cultura dezvoltă! Cultura educă!

Dintotdeauna m-a atras marea. Sau mai bine zis ideea de mare, cu promisiunea evadării, liniștea aparentă a orizontului, sunetul valurilor ca o rugăciune monotonă, fără sfârșit. Am văzut multe plaje, în colțuri diferite ale lumii, dar adevărul e că puține sunt cele la care m-aș întoarce. Pentru că plaja nu înseamnă doar o întindere de nisip și o apă care vine și pleacă. E o senzație, o stare. Iar aceasta e greu de găsit. E nevoie de o combinație nă de lumină, texturi, mirosuri și un soi de tăcere care nu se sperie de valuri. Marea e oarecum mai cuminte. Îi simți sarea pe piele, dar nu te răstoarnă. Oceanul, în schimb, e altceva. Oceanul respiră greu și adânc. E puternic, neliniștit, aproape înspăimântător. Are valuri care nu se termină și un vânt care pătrunde până în oase. Nu te lasă să uiți că e viu. Am pășit pe plaje cu nisip n ca făina și pe altele

unde scoicile sfărâmate îți zgârie tălpile. Am simțit miros de alge putrezite și parfum de sare curată, adusă de briza rece a dimineții. Am ascultat pescărușii, copiii, localnicii care râd tare, dar și oceanul noaptea, greu, aproape furios, acoperind orice alt zgomot.

Și poate că nu sună romantic, dar, din toate locurile în care am stat pe nisip, cele care mi-au rămas în minte au fost acelea în care m-am simțit mică. Acolo unde oceanul nu era doar frumos, ci impunător. Unde te privea înapoi. Ca Atlanticul pe plaja de la Nazare, în Portugalia sau pe plaja Grand Anse, în Guadelupa. Sau Oceanul Indian pe plaja insulei Ko Poda din Golful ailandei sau la Tanah Lot, în Bali, Nu caut soarele perfect sau șezlongul comod. Caut acele plaje care au puterea de a-mi opri gândurile. Poate că nici nu le caut, de fapt. Mă găsesc ele. Ca un val mai rece, care îți taie respirația. Și-apoi nu mai e nevoie să spui nimic.

Plaja

Este Filmul de Miercuri

în 13august ora 20:00

la CINEGOLD

© David Bazemore

Când mai mulți muzicieni de jazz cu experiență cumulată și istorie comună se întâlnesc în studio, fără repetiții sau concerte pregătitoare, e posibil să rezulte un produs cu nume, dar de rutină, fără impact real. În cele din urmă, albumele noastre preferate sunt cele care ne impresionează prin starea pe care o transmit, iar asta nu se poate întâmpla dacă muzicienii vin ca la birou. La prima întâlnire, M.T.B., bazat pe Brad

Mehldau, Mark Turner și

Peter Bernstein, a înregistrat în 1994 un album intitulat

„Consenting Adults”, apărut abia în 2000, cu un masiv succes printre cunoscători.

2024 a însemnat anul reunirii și dovada că cine se aseamănă se adună și trebuie să continue, pentru a s da rutina. M.T.B., la care s-au alăturat basistul Larry Grenadier și bateristul Bill Stewart, a înregistrat „Solid Jackson”, un recital intens, concentrat în expuneri de geniu muzical, care con rmă

poziția acestor muzicieni în peisajul jazz-ului actual. Toți ascultă, nimeni nu cântă doar pentru el, ambianța concentrează excelență.

Legătura este naturală, formată din muzicieni care interacționează social cântând exact ce le place. După 30 de ani de la prima întâlnire, totul e intact, iar asta nu poate să ne aducă decât un album impecabil, fără nicio măsură de complezență.

Brad Mehldau Solid Jackson

foto

De ce este important ca un oraș precum Sibiul să aibă un muzeu de istorie naturală?

Prezența unui muzeu de istorie naturală e esențială pentru educarea comunității cu privire la patrimoniul natural. Încă de la fondarea sa, în urmă cu 130 de ani, Muzeul a avut un rol major nu doar în cercetare, ci și în formarea unui public informat și curios. Prin inițiativa Societății Ardelene de Științele Naturii, s-a urmărit crearea unei instituții publice dedicate cunoașterii științi ce și educației. Pe parcursul anilor, Muzeul a devenit un adevărat centru al cercetării, dar și un spațiu viu, în care generații întregi de tineri au descoperit lumea naturală prin activități interactive, tabere educative organizate anual și proiecte derulate în parteneriat cu școlile locale. Copiii sunt cei care răspund cel mai entuziast la expoziții, iar publicul tânăr rămâne principala noastră țintă. Un exemplu recent e proiectul susținut de Primăria Municipiului Sibiu, prin care am organizat, între 26 iunie și 11 iulie, tururi ghidate și activități educative interactive dedicate copiilor, experiențe menite să le trezească interesul pentru natură și să le ofere o mai bună înțelegere a patrimoniului natural al țării.

Care au fost principalele etape ale evoluției

Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu de-a lungul celor 130 de ani?

Muzeul a fost fondat în 1859 de Societatea

Ardeleană de Științele Naturii, în contextul dezvoltării intense a cercetării în Transilvania. Până la instalarea în clădirea actuală, colecțiile –care au ajuns de la 100.000 la peste un milion de exemplare – au fost mutate de nouă ori. Muzeul a

INTERVIU DE RĂZVAN SĂDEAN

PCu ocazia aniversării a 130 de ani de la în ințare, am stat de vorbă cu Ana-Maria Păpureanu, muzeograf la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, despre rolul muzeului în comunitate, parcursul său istoric și ce îi așteaptă pe vizitatori în perioada următoare.

avut o evoluție constantă: în 1945 s-a inaugurat prima sală dedicată evoluționismului din țară, în 1957 muzeul a devenit secție a Muzeului Național Brukenthal, iar în 1972 a fost lansată expoziția sistematică în cadrul căreia erau prezentate grupele mari de animale după evoluția lor logenetică. Actuala expoziție permanentă a fost realizată în 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. De atunci, continuăm să îmbunătățim constant modul de prezentare, iar cea mai recentă inițiativă este actualizarea etichetelor exponatelor pentru a și mai accesibile vizitatorilor.

Ce înseamnă o experiență de vizitare la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu?

Experiența începe chiar din curte, unde vizitatorii sunt întâmpinați de patru dinozauri de mari dimensiuni – o atracție foarte iubită de copii, care adoră să se fotogra eze cu ei. În interior, publicul poate explora expoziția permanentă, dar și expozițiile temporare, mereu actualizate. În sala principală, sunetele ambientale ale animalelor creează o atmosferă aparte, iar noile etichete facilitează înțelegerea exponatelor. E o ocazie de a descoperi atât fauna și ora României, cât și specii exotice din întreaga lume.

Pregătiți vreo expoziție nouă în perioada următoare? Da, pregătim o expoziție temporară dedicată insectelor, în special coleopterelor – un grup spectaculos, care include peste 400.000 de specii, adică aproximativ 40% din totalul insectelor de pe planetă. Expoziția, intitulată „ e Beetles”, îi va introduce pe vizitatori în fascinantul univers al acestor vietăți, evidențiind metamorfoza, diversitatea lor uimitoare, rolul esențial în ecosisteme și amenințările cu care se confruntă în prezent.

LUNI, 28 IULIE 2025, MEDIAȘ, Biserica Evanghelică Sf. Margareta

19:00 Deschiderea Festivalului ICon Arts

Concert de operă. Artiști invitați: Veronica Anușca și George Petean

La pian: David Crescenzi

MIERCURI, 30 IULIE 2025, RICHIȘ, Căminul Cultural

18:00 Concert de percuție. Artiști invitați: Martin Opršál și Irina Rădulescu

19:00 Gastronomie locală la Curtea Richvini

JOI, 31 IULIE 2025, AGNITA,

18:00 Concert de violoncel. Artist invitat: Răzvan Suma La pian: Andra Mărgineanu

JOI, 31 IULIE 2025, ALMA VII, Artiști invitați: Matei Ioachimescu

și Horațiu Roman

19:00 Gastronomie locală – Punct gastronomic Belalma Rural

VINERI, 1 AUGUST 2025, SIBIU, Filarmonica de Stat

20:00 Opera sunset. Artiști invitați: Veronica Anușca și

George Petean

La pian: David Crescenzi

VINERI, 1 AUGUST 2025, BIERTAN,

18:00 Concert de chitară. Artiști invitați: Costin Soare și Dragoș Ilie

SÂMBĂTĂ, 2 AUGUST 2025, DUMBRĂVENI,

12:00 Festivitatea de absolvire a masterclass-urilor de

14:00 Gastronomie locală

SÂMBĂTĂ, 2 AUGUST 2025, BRAȘOV, Filarmonica Brașov

19:00 Wroclaw Baroque Ensemble

DUMINICĂ, 3 AUGUST 2025, ROȘIA,

18:00 Recital de orgă. Artiști invitați: Remus Henning și Eduard Gheorghiță

MARȚI, 5 AUGUST 2025, MOȘNA,

18:00 Concert de percuție. Artiști invitați: Kuniko Kato și Alexandru Anastasiu

MIERCURI, 6 AUGUST 2025, HOGHILAG

18:00 Concert de violoncel: Răzvan Suma & Friends

MIERCURI, 6 AUGUST 2025, BIERTAN,

18:00 Concert de vioară.

Artist invitat: Ladislau Csendes

La pian: Dolores Chelariu

JOI, 7 AUGUST 2025, COPȘA MARE, Casa 122

18:00 Concert MiniCellos.

Artist invitat: Ella Bokor

JOI, 7 AUGUST 2025, BRAȘOV, Bastionul Țesătorilor

17:00 - Connection Ensemble

Artiști invitați: Ana Cristina Leonte & Band

JOI, 7 AUGUST 2025, BRAȘOV, Filarmonica Brașov

19:00 Recital de canto și pian.

Artiști invitați: Iulia Isaev și Csiky Boldizsár

VINERI, 8 AUGUST 2025, DANEȘ, Domeniul Dracula

19:00 Concert de violoncel.

Artist invitat: Denis Severin

La pian: Edit Arva

VINERI, 8 AUGUST 2025, SIBIU, Filarmonica de Stat

20:00 Seară de jazz – Lucerne University Jazz Group

VINERI, 8 AUGUST 2025, BRAȘOV, Bastionul Țesătorilor

19:00 Recital de vioară și pian.

Artist invitat: Remus Azoiței

La pian: Clementina Ristea-Ciucu

SÂMBĂTĂ, 9AUGUST2025, SIGHIȘOARA, Bastionul Măcelarilor

19:00 Concert de percuție. Ar tiști invitați: Kuniko

Kato și Alexandru Anastasiu

SÂMBĂTĂ, 9 AUGUST 2025, RICHIȘ,

Ar tist invitat: Karen Jones

La pian: Mihaela Pavel

19:00 Gastronomie locală la Curtea Richvini

SÂMBĂTĂ, 9 AUGUST 2025, SIBIU, Filarmonica de Stat

20:00 Concert de operă. Artist invitat: Diana Țugui

SÂMBĂTĂ, 9 AUGUST 2025, BRAȘOV, Filarmonica Brașov

12:00 Festivitatea de absolvire și concerte ale masterclass-urilor de vioară, canto, pian

SÂMBĂTĂ, 9 AUGUST 2025, CODLEA, Biserica Evanghelică 18:00 Recital de jazz

DUMINICĂ, 10 AUGUST 2025, AVRIG, Palatul Brukenthal

12:00 Festivitatea de absolvire și concerte ale

MiniCellos, percuție

P OP-u P stOR i Es POP-uP stORiEs

ÎPn iulie 1985, premiera Back to the Future a rede nit genul science ction pentru o nouă generație, readucând în prim-plan o temă prezentă în imaginarul colectiv cu mult înaintea anilor ‘80: călătoria în timp. La 40 de ani de la prima aventură a lui Marty McFly, ideea continuă să ne fascineze, alimentând fantezii despre schimbarea trecutului și dorința de a explora viitorul.

Pornind de la teoria zicianului David Deutsch, potrivit căreia călătoria în timp nu implică modi carea propriei istorii, ci deplasarea într-o realitate alternativă în care evenimentele pot evolua fără a genera paradoxuri, seria Back to the Future poate interpretată ca o analiză a modului în care alegerile personale in uențează destinul. Înainte ca tema călătoriei în timp să e

abordată în cinematogra e, Charles Dickens a explorat o idee similară în 1843, prin A Christmas Carol. Deși nu reprezintă o călătorie temporală așa cum o înțelegem în prezent, povestea oferă o formă simbolică de deplasare în timp, prin intermediul spiritelor care poartă protagonistul prin fragmente din trecut, prezent și viitor. Aventura îl ajută să înțeleagă consecințele acțiunilor sale, deschizând calea pentru noi reprezentări ale conceptului.

Interpretarea SF a călătoriei în timp devine populară odată cu H.G. Wells, care ilustrează, în Mașina timpului (1895), cum fenomenul ar putea realizat prin mijloace mecanice. Scriitorul își folosește invenția ca instrument narativ pentru a explica implicațiile sociale, politice și loso ce ale evoluției umane, alături de maniera în care percepem și ne raportăm la trecerea timpului.

Cu toate acestea, cu opt ani înainte de apariția operei sale, autorul spaniol Enrique Gaspar publica El Anacronópete („Cel care zboară înapoi prin timp”). Romanul, redescoperit în 1999 de un club spaniol de fani science ction, descrie o mașinărie cu ajutorul căreia personajul principal călătorește prin diverse epoci istorice, oprindu-se în cele din urmă chiar în momentul creației.

După aceste prime reprezentări, conceptul a început să e explorat în variante tot mai diverse. Un exemplu este ideea „modernilor” care merg în trecut pentru a remodela lumea conform valorilor contemporane, motiv ilustrat în romanul A Connecticut Yankee in King Arthur’s Court, publicat de Mark Twain, în 1889. Povestea urmărește aventurile unui american din secolul al XIX-lea care ajunge în lumea medievală, în timpul domniei regelui Arthur, și își folosește cunoștințele pentru a încerca să revoluționeze societatea prin introducerea unor inovații, precum electricitatea sau armele de foc.

Un alt exemplu este turismul temporal, prezent în A Sound of under (1952), de Ray Bradbury, unde cursul istoriei este schimbat de nitiv după ce, în timpul unei expediții de vânătoare de dinozauri, un membru al echipei calcă accidental o insectă preistorică.

În cinematogra e, unul dintre primele proiecte care sugerează ideea călătoriei în timp aparține regizorului Willis O’Brien. e Ghost of Slumber Mountain (1917) redă o secvență în care protagoniștii descoperă o oglindă asemănătoare unui obiectiv. Obiectul le permite să vadă un moment preistoric în care dinozaurii se luptă între ei. Chiar dacă nu implică o reală călătorie în timp, scurtmetrajul propune ideea accesului vizual direct la trecutul îndepărtat.

Adaptarea Connecticut Yankee din 1921 introduce o serie de convenții speci ce genului science ction. Printre acestea se numără celebrul grandfather paradox: dacă te-ai întoarce în timp și ți-ai ucide bunicul înainte ca tatăl sau mama ta să e concepuți, ți-ai împiedica nașterea, ceea ce ar face imposibilă călătoria în timp care a declanșat acțiunea. Cel mai cunoscut exemplu al acestui paradox apare în seria Terminator, unde funcționează ca un mecanism narativ prin care protagoniștii preiau controlul asupra propriului destin.

În 1960, George Pal aduce pe marele ecran e Time Machine, folosind călătoria în timp ca pretext pentru a explora imposibilitatea de a rupe ciclurile violente care de nesc istoria omenirii. Protagonistul, un inventator dornic să scape dintr-o epocă marcată de suferință, pornește într-o călătorie spre un viitor îndepărtat. Acolo, el descoperă că violența persistă, în ciuda progresului tehnologic, ajungând la concluzia că natura umană rămâne, în esență, neschimbată.

Această viziune asupra prezentului devine un motiv recurent în cinematogra a SF, mai ales în lmele care abordează tema călătoriei în timp. În pelicula Time After Time, din 1979, personajul H.G. Wells (Malcom McDowell) rostește următoarea replică: „De ce viitorul? Pentru că acolo nu vor mai războaie, nici crime, nici sărăcie, nici boli!”.

Astfel, călătoria în timp devine și un mijloc prin care privitorii sunt eliberați de realitate. Aici, escapismul funcționează ca un refugiu estetic și emoțional: publicul se identi că cu personajul capabil să depășească limitele timpului care îngrădește experiența umană, explorând realități necunoscute, confruntânduse cu dileme existențiale și in uențând cursul istoriei.

Extinderea tematicii călătoriei în timp, care a coincis cu perioada Războiului Rece și a Războiului din Vietnam, sugerează dorința oamenilor de a evada din momentul istoric în care își duc existența, viitorul devenind un simbol al speranței.

Planet of the Apes (1968) folosește călătoria în timp pentru a sugera caracterul inevitabil al istoriei. Deși tehnologia avansează rapid, lmul prezintă o societate profund stagnată din punct de vedere moral, în care ies la suprafață cele mai întunecate laturi ale naturii umane. Astfel, progresul tehnologic se dovedește insu cient în a corecta tendințele distructive ale omenirii.

Revoluționând genul SF prin perspectiva sa optimistă, Back to the Future propune eroi care folosesc călătoria în timp pentru a in uența în mod pozitiv viețile celor din jur, tehnologia devenind un instrument al binelui. În universul lui Marty McFly, analiza greșelilor din trecut permite reconstrucția viitorului

. Peggy Bill (1988),

Succesul seriei a deschis drumul pentru lme precum Sue Got Married (1986) sau and Ted’s Excellent Adventure unde călătoria în timp devine un mijloc de introspecție, maturizare și redescoperire de sine.

În aceeași linie tematică, Groundhog Day (1993) oferă o perspectivă inedită asupra timpului, propunând nu o călătorie în diverse momente istorice, ci o repetare continuă a aceleiași zile. Personajul principal, prins într-o buclă temporală, este obligat să retrăiască la nesfârșit aceleași evenimente. Filmul devine astfel o meditație asupra dezvoltării personale și sensului existenței, sugerând că adevărata valoare a vieții nu constă în noutate, ci în modul în care ne raportăm la prezent. Explorarea viitorului poate funcționa ca un mecanism prin care regizorii încearcă să controleze ceea ce, prin natura sa, este de necontrolat, iar dorința de a anticipa ce urmează să se întâmple re ectă nevoia umană de stabilitate într-o lume adesea imprevizibilă și haotică.

În încheiere, amintim pelicula La Jetée (1962), o poveste narată în întregime prin fotogra i statice, în care personajele trăiesc pe un Pământ devastat de un Al Treilea Război Mondial. Supraviețuitorii se refugiază în subteran, unde experimentează călătoria în timp în speranța de a se salva, chiar dacă acțiunea lor intervine când este deja prea târziu.

Călătoria în timp devine, astfel, o metaforă puternică a conștientizării impactului acțiunilor noastre și o lecție despre responsabilitatea de a modela viitorul, nu doar de a rememora trecutul.

AEat la debutul său în lungmetrajul de cțiune într-o carieră de trei decenii, pigmentată de două nominalizări la Oscar pentru lm documentar, Joshua Oppenheimer ne propune o poveste post-apocaliptică despre o familie de bogătași care supraviețuiește după vreo 25 de ani de la producerea dezastrului planetar într-o mină de sare transformată într-o locuință luxoasă... poveste incitantă, dincolo de ineditul premisei, prin cel puțin două aspecte. Primul este acela că avem de-a face cu un musical, la al cărui OST și-a adus contribuția Marius De Vries, producător și compozitor al unor succese precum La La Land, Moulin Rouge! sau Nina, iar doilea că tandemul de protagoniști este unul stelar, ind alcătuit din multipremiații Tilda Swinton (Michael Clayton, Snowpiercer,

We Need to Talk About Kevin) și Michael Shannon (Nocturnal Animals, Revolutionary Road, Take Shelter). Cuplul are un băiat născut în buncărul alimentat de combustibili fosili - interpretat de George MacKay, cunoscut din drama de război 1917 - și își duce existența apatic și nostalgic după vremurile trecute înconjurat de ceva personal casnic, până când în microlumea sa apare din exterior o tânără de care inocentul june este pe cale să se îndrăgostească. Asta readuce la suprafață amintiri dureroase

legate de cei pe care au trebuit să îi abandoneze și dileme personale referitoare la modul în care ar trebui tratată intrusa.

e End se relevă ca un lm despre sfârșituri care nu se sfârșesc, despre forța distructivă a înstrăinării prin autoizolare, dar și despre capacitatea de a reveni la căldura umană prin intermediul emoțiilor împărtășite. Filmat cu tușe suprarealiste de către apreciatul DoP Mikhail Krichman (Leviathan, Silent Souls, Loveless), acest musical alternează monoloage care frizează absurdul - dat ind contextul cu totul apartecu dialoguri cântate ce dau impresia de Fantasy sau momente care amintesc de operă, menite a ampli ca disonanța dintre narativul general de familie, construit pe regret și vinovăție, și prospețimea născută din infuzia emoțională apărută inopinat din exterior. Alegerea lui Oppenheimer de a spune povestea prin muzică nu face ca acest lm să e pe placul tuturor, indcă nu bene ciază de decoruri sau coregra i so sticate precum cele cu care producțiile hollywoodiene ne-au obișnuit, însă, cu toate acestea, merită cu certitudine a încercat de către cine lii cu deschidere față de forme originale de expresie, întrucât este improbabil că ar putea lăsa indiferent pe cineva. e End se lansează în cinematografele noastre din data de 18 iulie.

© Felix Dickinson (NEON)

O

I L

OOpoveste de groază pe care o ştim... sau nu? Vara lui 2025 readuce pe marile ecrane o legendă a genului slasher: I Know What You Did Last Summer. Lansarea în cinematografele din România, sub titlul Ştiu ce-ai făcut astă-vară, va avea loc pe 18 iulie, iar lmul promite să readucă tensiunea, misterul și oroarea care au transformat seria într-un fenomen Pop culture. De la originalul din 1997, această franciză a bântuit generații întregi. În 2025, secretele ies din nou la suprafață, mai periculoase ca niciodată.

Noul I Know What You Did Last Summer din 2025 încearcă să resusciteze franciza, mizând pe nostalgie, dar venind și cu elemente de noutate ce reliefează problemele cu care se confruntă publicul tânăr. Producția este o combinație între stilul vizual glossy al anilor '90, dar cu teme adaptate anxietăților speci ce societății actuale. La cârmă o avem pe Jennifer Kaytin Robinson (Do Revenge, Someone Great), regizoare cunoscută pentru abilitatea de a îmbina drama cu ironia acidă, emoția și tensiunea. Ea duce mai departe moștenirea lăsată de lmele apărute anterior (I Know What You Did Last Summer – 1997, I

Still Know What You Did Last Summer – 1998) și încercările ulterioare de a resuscita franciza (I'll Always Know What You Did Last Summer – 2006, serialul Amazon din 2021).

Distribuția este un mix de actori tineri și nume consacrate: Jennifer Love Hewitt și Freddie Prinze Jr. revin în rolurile iconice ale lui Julie James și Ray Bronson, alături de vedete ale noii generații, precum Madelyn Cline, Chase Sui Wonders, Sarah Pidgeon și Jonah Hauer-King. Împreună, aduc un su u fresh unei povești ce pare condamnată să se repete. Intriga se concetrează pe o întâmplare petrecută la ani buni după evenimentele

prezentate în lmul original: un nou grup de adolescenți face greșeala de a ascunde un accident teribil, fără să știe ce blestem aduce acest gest. Julie și Ray, marcați de traumele trecutului, sunt atrași din nou într-un joc mortal, în care niciunul nu este pregătit pentru ceea ce urmează. Ce aduce nou acest capitol? Filmul explorează teme actuale, precum presiunea social media, cancel culture și modul în care vina poate ampli cată într-o lume digitală unde nimic nu mai rămâne ascuns. Atmosfera este mai întunecată, tensiunea mai intensă, iar morala e clară: trecutul nu poate îngropat. Dacă ți-e dor de suspansul pur al Horror-urilor clasice sau vrei să vezi cum trecutul se răzbună în era modernă, I Know What You Did Last Summer este lmul pe care nu ai voie să-l ratezi în această vară. Cine scapă cu viață de data asta?

În Cei 4 fantastici: Primii pași, Marvel oferă o reinterpretare îndrăzneață a începuturilor uneia dintre cele mai iubite echipe de supereroi din universul său, plasând acțiunea într-o realitate alternativă cu un aer retro-futurist, inspirat de estetica anilor ’60. Povestea urmărește patru astronauți care, în urma unei misiuni spațiale, intră în contact cu energii necunoscute ce le

și enigmatic, aduce vestea sfârșitului. Într-un moment de criză planetară, Reed Richards (Pedro Pascal), Sue Storm (Vanessa Kirby), Johnny Storm (Joseph Quinn) și Ben Grimm (Ebon MossBachrach) trebuie să învețe cum să-și folosească noile puteri, dar mai ales cum să rămână uniți. Filmul mizează nu doar pe spectacol vizual și confruntări explozive, ci și pe dimensiunea transformă radical existența. Din simpli oameni de știință și exploratori, devin protectori ai umanității, confruntându-se cu o amenințare de proporții cosmice.

Galactus, entitatea devoratoare de lumi, se apropie de Pământ, iar Silver Surfer, vestitorul său tăcut

emoțională a poveștii, în special în jurul cuplului Reed–Sue, care se pregătește să devină părinți într-un univers pe cale de dispariție.

Superputerile - motorul acțiunii spectaculoase

Fiecare membru are puteri unice, care îi transformă într-o forță de neoprit. Reed Richards, Mr. Fantastic, își poate întinde și deforma corpul în orice formă, iar geniul său științi c îl face liderul echipei. Sue Storm, Invisible Woman, poate deveni invizibilă și crea câmpuri de forță invizibile, folosite atât ca armură, cât și ca armă. Johnny Storm, impulsivul Human Torch, se înfășoară în ăcări și zboară, manipulând focul pentru a-și proteja familia și planeta. Iar Ben Grimm, e ing, este fortăreața echipei, cu un trup de piatră, forță supraomenească și o inimă loială.

Familia - arma secretă împotriva apocalipsei Dar lmul nu este doar o luptă epică pentru salvarea Pământului. Este și o bătălie intimă pentru păstrarea legăturii dintre ei. Reed și Sue sunt nu doar lideri, ci și parteneri de viață. În mijlocul acestui haos, se pregătesc să devină părinți. Sarcina lui Sue adaugă o dimensiune emoțională profundă: când totul pare să se destrame, ei luptă pentru o viață care abia începe. Dragostea, devotamentul și ideea de familie devin cele mai puternice arme împotriva destinului impasibil.

Această dimensiune intimă adaugă profunzime poveștii și echilibrează scena unor confruntări epice cu momente de vulnerabilitate și speranță. Familia devine astfel un simbol al rezistenței, iar curajul nu este doar despre puteri supraomenești, ci și despre decizia de a rămâne împreună atunci când totul pare să se destrame.

Starurile care dau viață legendelor Marvel

Povestea lor prinde viață cu ajutorul unei distribuții inspirate, care reușește să transmită atât forța, cât și umanitatea din spatele ecărui personaj. În rolul lui Reed Richards, liderul vizionar al echipei, Pedro Pascal aduce o combinație remarcabilă de inteligență, carismă și profunzime emoțională. Actorul chilian care a cucerit Hollywood-ul a devenit un nume de referință după rolurile sale din seriale precum e Last of Us, e Mandalorian și Narcos. Pascal conduce cu naturalețe o distribuție solidă, care îi cuprinde și pe Vanessa Kirby, Joseph Quinn și Ebon Moss-Bachrach.

Kirby o aduce pe Sue Storm la viață cu un amestec de sensibilitate și forță. Actrița s-a impus în cinematogra a internațională prin rolul din Pieces of a Woman, care i-a adus premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de la Veneția, precum și nominalizări la Oscar, BAFTA și Globurile de Aur. Joseph Quinn, devenit fenomen global odată cu Stranger ings, este un Johnny Storm plin de energie și spirit. Ebon Moss-Bachrach, recompensat cu un Emmy pentru prestația din seria e Bear, aduce o combinație ideală de duritate și umor în rolul lui Ben Grimm. Împreună dau contur unei povești care promite să relanseze universul Fantastic Four cu emoție autentică și spectaculozitate cinematogra că.

Regizorul Matt Shakman, cunoscut pentru seriale apreciate, precum WandaVision și Game of rones, aduce lmului o viziune clară, care echilibrează acțiunea spectaculoasă cu momentele intime ale poveștii. Experiența sa în combinarea elementelor fantastice cu emoțiile personajelor conferă lmului un echilibru perfect între grandios și profund, oferind publicului o experiență cinematogra că memorabilă și autentică.

Filmul Cei 4 fantastici: Primii pași va ajunge în cinematografele din România pe 25 iulie, iar entuziasmul fanilor Marvel este în creștere. Cu o combinație atractivă de acțiune spectaculoasă, emoție autentică, o atmosferă vizuală captivantă și Pedro Pascal în centrul poveștii, lmul promite să ofere o experiență cinematogra că memorabilă. Fanii așteaptă cu su etul la gură să vadă cum se vor contura „primii pași” ai acestei familii extraordinare din universul Marvel.

Dacă ar veni la mine cei de la Letterboxd și m-ar întreba care sunt cele patru lme care îmi plac mie cel mai mult, mi-ar foarte simplu să răspund. În capul listei ar e Social Network (2010, r. David Fincher). E ceva aproape shakespearian să vezi cum se creează un imperiu de la 0, e el și într-o eră digitală, cum trădările sunt cu atât mai mari și prieteniile, de fapt, aproape că nu există. Încă de când l-am văzut, am tot căutat lme similare, care abordează mai mult sau mai puțin aceleași teme. Și acum câteva seri, încercându-mi norocul pe mult prea îmbâcsitul Net ix, am dat de Blackberry (2023).

După cum îi spune și numele, lmul spune povestea nașterii și a inevitabilei morți a unuia dintre cele mai mari branduri de telefoane din lume: Blackberry și a oamenilor din spatele lui. Undeva la nalul anilor ’90, Mike Lazaridis (interpretat de Jay Baruchel) și Doug Fregin (jucat de regizorul Matt Johnson), doi ingineri pasionați, vin cu o idee revoluționară: un aparat care să combine telefonia, email-ul și mesajele instantanee într-un singur dispozitiv portabil. Ideea lor atrage atenția lui Jim Balsillie (Glenn Howerton), un om de afaceri agresiv și ambițios, care

transformă start-up-ul stângaci într-o companie evaluată la miliarde de dolari. Totul se schimbă însă în momentul în care Apple face marele anunț:

lansarea primului model de iPhone, ce avea să marcheze moartea lentă, dar sigură a Blackberry-ului.

Deși, pe alocuri, pelicula reușește tangențial să surprindă niște momente cheie la un nivel relativ similar cu lmul cu care inevitabil l-am comparat, din păcate, nu are grandoarea și nici miza atât de bine scoase în evidență. Acolo unde e Social Network sapă mai adânc în relațiile inter-umane ale co-fondatorilor businessului, Blackberry doar bifează sau nici măcar nu are curajul de a propune ceva mai mult decât un nivel de suprafață.

Ce mi-a plăcut a fost stilistica în care regizorul a ales să abordeze lmul, ind undeva la granția dintre cțiune și documentar, camera de mână și iluminarea naturală oferă un aer autentic și imediat. Îi lipsește însă tușa aceea adusă de scenariul briliant al lui Aaron Sorkin și adesea x când ai crede că se ajunge la ceva mai puternic, se trece la o nouă secvență. E cumva nedrept să judec lmul prin comparație cu etalonul e Social Network, având în vedere că acesta din urmă e considerat unul dintre cele mai bune lme ale ultimilor 20 de ani, dar totuși mi-e imposibil să nu o fac.

Per total, lmul e unul bun, stă în picioare și de sine stătător l-aș numi chiar un succes. Prin comparație, însă, pare mai mult o joacă. Una bună, dar ceva mai ușoară, fără vreun pic de Shakespeare.

Cu toate că lucrările lui C.G. Jung au avut cel mai mare impact în psihologie, moştenirea sa ideatică poate cel mai pregnant întâlnită în variile forme de expresie ale culturii de masă, mai ales prin arhetipurile care o jalonează, indiferent că ne gândim la Gandalf din Lord of the Rings sau Dumbledore din Harry Potter, la inspiraţia asumată de către trupa de K-pop BTS pentru albumul Map of the Soul: Persona, la călătoria arhetipală a lui Luke Skywalker în saga cinematogra că Star Wars sau la franciza niponă de jocuri video SF/Fantasy lansată în anii ‘90, Xeno, care încorporează concepte din scrierile lui Jung, Freud şi Nietzsche. Altfel spus, o mare parte a omenirii a fost şi continuă să e expusă ideilor sale în societatea modernă, fără a neapărat familiarizată cu Civilizaţia în tranziţie ori Simboluri ale transformării.

Aniversarea a 150 de ani de la naşterea fondatorului psihologiei analitice, Carl Gustav Jung (18751961), pe 26 iulie, ne reaminteşte că ruptura acestuia de Freud l-a condus la elaborarea unui sistem personal de interpretare psihanalitică bazat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentală a omului şi că, în 1955, atunci când a apărut pe coperta revistei Time, devenise un veritabil icon în Pop culture, concepte precum ‘arhetip’, ‘inconştient colectiv’ sau ‘sincronicitate’ dovedindu-se atractive pentru un spectru foarte larg de artişti, esteţi şi gânditori, de la expresionistul abstract Jackson Pollock sau suprarealistul Salvador Dalí până la coregrafa Martha Graham, cineastul Federico Fellini sau scriitorul Hermann Hesse.

C.G. Jung şi-a dezvoltat progresiv propria alternativă la metoda maestrului său Freud, iar un rol esenţial în acest proces l-a avut studiul rolului arhetipurilor în literatură, astfel încât, în anii ‘20-‘30, a analizat scrieri precum Hiawatha al lui Longfellow, Ulysses al lui James Joyce sau poezia lui William Blake, dând astfel un imbold implicit criticilor de specialitate pentru a interpreta textele în parametri de intertextualitate şi psihologie. În trena lui, de exemplu, C.S. Lewis, autorul Cronicilor din Narnia, a publicat în 1942 eseul Psihanaliza şi critica literară, iar Christopher Booker a folosit în 2004 psihologia jungiană pentru interpretarea unor poveşti ca Flautul fermecat, Cenuşăreasa sau Odiseea. Numărul mare al autorilor in uenţaţi de ideile lui Jung ne obligă a ne limita aici la doar câteva exemple: Virginia Woolf, Samuel Beckett, James Joyce, Herman Melville, Eugene O’Neill, T.S. Elliott. De la basmele Fraţilor Grimm până la fanteziile moderne ale lui Lewis şi Tolkien, destule scrieri supuse interpretării din perspectiva lui Jung au ajuns lme şi, de aici, în memoria

Letter From an Unknown Woman, 1948 (Max Ophuls)

Lord of the Rings (Gandalf - Ian McKellen)

colectivă, iar in uenţa sa e detectabilă în cinema încă de acum (aproape) un secol, de la clasice precum A Star is Born, unde întâlnim conceptul de autorealizare vs. umbră, şi Letter From an Unknown Woman (cu umbra lui Joan Fontaine

mai noi, precum Prometheus, al lui Ridley Scott, ce poate văzut ca o parabolă care întreţese noțiunile de mituri colective şi dezvoltarea sinelui, sau Vanilla Sky, remake-ul lui Abre Los Ojos, unde ‘persona’ devine instrument narativ principal. Un caz aparte în cinema îl constituie iconoclasta animaţie Heaven and Earth Magic din 1962, un statement realizat din cutout-uri din ziare ce ne vorbeşte despre pătrunderea mitologiei comune în inconştientul colectiv, iar asta ne apropie de legătura lui Jung cu artele vizuale în general (Picasso, Magritte, Rothko & Co.), ideile sale in uenţând major mișcarea suprarealistă, de la ceasurile lichide ale lui Dalí până la explorarea

simbolisticii viselor a lui Max Ernst. Indiferent de mediul de expresie - de la suprarealism la arta digitală -, teoriile lui Jung rezonează deopotrivă la nivel individual şi colectiv, iar susţinerea unui dialog între conştient şi subconştient a reprezentant constant o preocupare pentru creatorii din ultimele decenii. Inclusiv în muzică,

reprezentând personi carea fricii de a respinsă sau ignorată), trecând prin operele de artă 8 ½, Satyricon şi Giulieta şi spiritele, ale lui Fellini (interpretarea viselor, analiza egoului), Alejandro Jodorowsky (conceptul de mitologie colectivă din e Holy Mountain), Stanley Kubrick (dualitatea umană din Full Metal Jacket) sau Ingmar Bergman (Fragii sălbatici, Persona), până la producţii

e şi dacă am rămâne în memorie doar cu Aladdin Sane al lui David Bowie, care se declarase încă din ‘67 jungian prin modul de raportare la manifestările subconştientului, cu psiho-experimentele ce au creat loso a muzicală a trupei e Grateful Dead în epoca “Acid Tests” sau cu includerea lui Jung pe coperta Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band, faimosul album Beatles.

În 1931, C.G. Jung scria: “O mare operă de artă este ca un vis; în ciuda aparentei sale evidențe, ea nu se explică singură și nu este niciodată fără echivoc. Un vis nu spune niciodată: ‘Ar trebui’ sau: ‘Acesta este adevărul’. El prezintă o imagine în același mod în care natura permite unei plante să crească, iar noi trebuie să tragem propriile concluzii”.

La 150 de ani de la naşterea lui Jung, merită, poate, să redescoperim cartea sa Omul modern în căutarea su etului, indcă avem cu toţii nevoie să visăm în continuare şi să privim înspre su et, mai ales în acest context atât de problematic, iar arta ne va mereu de ajutor.

The Holy Mountain, 1973 (Alejandro Jodorowsky)

Carl Jung Foto - MUBI

Carl Jung Foto - Kedem Auction House

Searching for the Fourth Dimension, 1979 (Salvador Dali) Foto - Amazon

Cel mai îndrăgit festival al Filarmonicii sibiene va transforma singura terasă a ată pe zidul cetății

într-o oază muzicală de relaxare pentru serile călduroase de vară, în perioada 1-15 august.

Cea de-a VI-a ediție a festivalului Concerte pe Acoperiș aduce nu doar concerte de muzică clasică, jazz, folk, rock sau operă, ci și priveliști spectaculoase ale Sibiului scăldat în lumina apusului.

Arii din opere celebre vor răsuna în 1 august, în interpretarea unor tineri artiști de excepție: Veronica Anușca - soprană a Operei Naționale

București și George

Petean - bariton al Operei Naţionale

Române din Timişoara, acompaniați de pianista

Adina Alupei. A doua seară de festival îl aduce pe acoperișul larmonicii pe pianistul

Dragoș Dimitriu. Un concert inspirat de celebra carte „Amintiri din copilărie”, adică un Ion Creangă muzical, este propunerea din 3 august, când Ada Milea și Berti Barbera vor susține două concerte, de la orele 18:00 și 20:00.

Festivalul continuă pe 6 august cu „Back to the Roots”, susținut de cvartetul Avantgrade – un concept muzical ce readuce în prim-plan savoarea muzicii vechi, care, prin farmecul și autenticitatea sa, capătă o prospețime nouă, creând astfel un arc muzical peste timp. Pe 7 august, grupul

Trei parale va prezenta o uimitoare varietate de instrumente, de la cele de factură pastorală până la cele lăutărești, în concertul „România. 100 de minute”. Elvețienii Connection Ensemble –

Lucerne University Jazz Group aduc muzica

jazz pe acoperiș vineri, 8 august. Seara de 9 august îi aduce în fața publicului pe soprana Diana Țugui și tenorul Salvatore Cordella, alături de cursanții masterclass-ului de canto din cadrul Academiei ICon Arts, acompaniați la pian de Lelia Sera nceanu.

Ultima săptămână a festivalului debutează pe 11 august cu un concert susținut de Teodora Brody și Stanley Jordan, un concept muzical care celebrează creativitatea pură și autenticitatea emoțională. Sarah Buechi Quintet propune în 12 august un univers sonor original, în care jazzul contemporan se întâlnește cu in uențe din muzica tradițională și clasică, dar și cu accente ale muzicii sud-indiene. În 13 august, din Azerbaijan direct pe acoperișul Filarmonicii vor concerta Rain Sultanov Trio, caracterizat de un sound profund, inspirat de natură și de tradiția locului său de baștină. Festivalul vă invită să trăiți în 14 august experiența muzicală „ e Story of 1900. A Jazz Suite”, o suită programatică pentru sextet de jazz și recitator, într-un spațiu virtual, creat printr-un design versatil de video-proiecții speciale, care reunește 11 artiști. În ultima zi de festival, pe 15 august, pe acoperiș va răsuna muzica rock grație concertului susținut de Celelalte Cuvinte, una dintre cele mai longevive și cele mai apreciate trupe rock autohtone.

TICKETS AVAiLABLE ON

SIBIU, PARCUL SUB ARINI

Cum infuențează muzica experiența de gaming?

În gaming, muzica poate privită din două perspective: coloana sonoră creată special pentru joc și melodiile preferate ale jucătorului, adunate într-un playlist. Ambele perspective arată că muzica are un rol mult mai accentuat decât ne-am aștepta, pe care îl vom explora sumar în rândurile ce urmează.

Un studiu Deloitte Insights, realizat în 2021, arată că Gen Z ascultă muzică în timp ce se joacă în procent de 42% și caută melodiile din soundtrack spre a le asculta ulterior într-o porporție de 34%. Cât de mult este ascultată muzica în timpul jocurilor video se re ectă și în numărul de playlist-uri dedicate, contabilizate de platforma Chartmetric până la numărul 8.000, cu titluri precum „Top Gaming Tracks” sau „Power Gaming” care adună milioane de urmăritori. În publicația Spotlight este menționat raportul Luminate, făcut în 2024, ce analizează preferințele de consum muzical, iar genurile preferate de gameri includ Rock (52%) și Hip-hop (40%), depășind semni cativ media preferințelor generale ale publicului.

Importanța coloanei sonore în gaming este recunoscută și în cadrul premiilor acordate în industrie, existând o secțiune dedicată celor mai memorabile melodii din jocuri şi chiar premiile Grammy au inclus în palmares categoria „Best Score Soundtrack for Video Games and Other Interactive Media”. În 2025 a câștigat acest premiu jocul „Wizardry: Proving Grounds of the Mad Overlord”. Pentru că se pune atât de mare preț pe acest aspect, dezvoltatorii de jocuri colaborează constant cu compozitori celebri pentru a transpune autenticitatea universului virtual sub forma muzicii.

Fie că suntem atașați de un soundtrack sau de playlist-ul personal, muzica are o contribuție în crearea unei experiențe imersive, la ampli carea emoțiilor și oferă momente autentice, cu amintiri și trăiri unice. Un boss battle fără o melodie intensă nu va intriga pe nimeni, la fel cum nici un moment emoționant din joc nu va la fel de sugestiv fără o piesă gravă, solemnă. Chiar dacă jucătorii preferă propriul playlist, acesta are un rol însemnat în performanța lor în joc: conferă motivație, determinare, concentrare și entuziasm. Muzica în contextul jocurilor video nu trebuie considerată a de fundal: aceasta modelează emoții, face orice bătălie memorabilă, dând acea doză de pasiune și exaltare necesară pentru o sesiune captivantă de gaming.

Wizardry: Proving Grounds of the Mad Overlord

ÎLn vara lui 1965, Bob Dylan lansa o piesă care avea să zguduie nu doar topurile, ci și temeliile industriei

muzicale: . Acum,

Like a Rolling Stone după 60 de ani, este mai clar ca niciodată că nu vorbim doar despre un hit, ci despre un moment de cotitură, un act de rebeliune artistică ce a deschis porți noi pentru ce poate însemna muzica rock

de astăzi.

Newport Folk Festival cu chitara electrică, a Like a Rolling Stone lansată în iulie 1965, deja demonstrase că Bob Dylan renunțase la rigorile folkului tradițional. Piesa e un amestec de blues, rock și poezie urbană, iar textul, o cronică acidă a decăderii sociale și personale, era departe de ce difuzau radiourile la acea vreme.

fost huiduit de puriști, dar , Like a Rolling Stone

versuri precum: rolling stone?”

Într-o perioadă dominată de refrene scurte și versuri simpliste, venea cu șase minute de furie lucidă, fără compromisuri, cu „How does it feel / To be on your own / With no direction home / Like a complete unknown / Like a – un refren ce avea să devină manifestul celor rătăciți

Highway 61 Revisited este al șaselea album de studio al cântărețului Bob Dylan, lansat în august 1965, de Columbia Records.

într-o Americă în schimbare. Pe plan tematic, cântecul a fost perceput ca un atac direct la adresa clasei de mijloc americane și a ipocriziei sociale, mesaj ce a rezonat profund cu publicul tânăr din anii '60.

Piesa s-a strecurat pe locul 2 în Billboard Hot 100 și a devenit rapid un simbol al contraculturii. Pentru artiști, era dovada că versurile puteau conta cu adevărat, că o piesă putea mai lungă decât standardul de trei minute și totuși să e un succes.

Like a Rolling Stone a deschis ușa pentru rock-ul intelectualizat, în care mesajul devenea la fel de important ca melodia. e Rolling Stones, e Beatles, Bruce Springsteen, Patti Smith, Jimi Hendrix – toți aveau să recunoască in uența acestei piese asupra propriilor cariere. Like a Rolling Stone a rede nit, așadar, forma cântecului rock, dar și rolul artistului. Dylan devenea mai mult decât un cântăreț: un cronicar al epocii sale, un poet al neînțelegerilor sociale și existențiale.

Stone Magazine piesă din toate timpurile

În anii ce au urmat, piesa a fost reinterpretată, disecată și omagiată la nesfârșit. În 2004, Rolling o desemna drept cea mai bună , iar în 2021, în topul actualizat, continua să se a e printre primele. De la cluburile de folk din Greenwich Village la stadioanele pline din Europa, Like a Rolling Stone a rămas un imn al celor care nu se mai regăsesc în reguli, al celor care caută, rătăcesc și refuză să tacă.

Un detaliu mai puțin cunoscut despre Like a este că piesa a pornit, de fapt, de la o poezie scrisă de Bob Dylan, care se întindea pe 10 până la 20 de pagini. Frustrat și obosit de turneele din acea perioadă, Dylan a început să scrie versurile ca o formă de descărcare emoțională, fără gândul de a le transforma inițial într-un cântec. Doar ulterior, în timpul sesiunilor din studioul Columbia Records, textul a fost ra nat și adaptat pe muzică. La primele sesiuni muzicale a participat producătorul Tom Wilson, același care îl sprijinise pe Dylan în albumele sale anterioare și care a contribuit la de nirea sunetului revoluționar al acestei înregistrări, deși piesa a fost semnată de Bob Johnston pe partea de producție.

O contribuție esențială la sound-ul unic al piesei a venit din partea lui Al Kooper, un muzician care, în

Un detaliu mai puțin cunoscut despre Like a Rolling Stone este că piesa a pornit, de fapt, de la o poezie scrisă de Bob Dylan, care se întindea pe 10 până la 20 de pagini.

mod neașteptat, s-a alăturat sesiunii de înregistrare. Deși nu fusese invitat o cial să cânte, Kooper s-a strecurat în studio și a adăugat acele acorduri de orgă distinctive, care aveau să devină semnătura sonoră a cântecului. Interesant este și faptul că Like a Rolling Stone a fost primul single al lui Dylan lansat de Columbia Records care s-a bucurat de un succes comercial imens la nivel internațional, în ciuda scepticismului inițial al radiourilor față de lungimea piesei.

Dacă la lansare piesa a stârnit scandal și dezbateri aprinse între fanii folk tradiționaliști și noii adepți ai sunetului său electric, mai târziu, Like a Rolling Stone a fost inclusă în Grammy Hall of Fame și a intrat în arhiva sonoră a Bibliotecii Congresului SUA, recunoașteri ale valorii sale culturale și istorice. Deși titlul piesei a fost adesea interpretat ca o referință la trupa e Rolling Stones, Dylan a susținut că nu există vreo legătură intenționată. În timp, cântecul a fost reinterpretat de numeroși artiști, printre care Jimi Hendrix, e Rolling Stones și chiar Green Day. În 2014, manuscrisul original cu versurile piesei a fost vândut la licitație pentru o sumă record, de peste 2 milioane de dolari, con rmând importanța sa nu doar muzicală, ci și istorică.

Cu privire la impactul pe care l-a avut asupra muzicii de azi, structura narativă complexă, vocea abrazivă, refrenul inconfundabil – toate au fost împrumutate de generații întregi. Trupe de indie rock, folk alternativ, chiar și hip hop-ul politic au preluat din spiritul piesei: acel amestec de sinceritate crudă și revoltă împotriva normelor.Cum ar să nu existat? Fără Like a Rolling Stone, poate că muzica rock ar rămas mai mult timp prizonieră în convențiile radio. Poate că versurile ar avut nevoie de mai mulți ani pentru a deveni literatură. Cert este că Dylan, cu acel refren ce mustește de ironie amară, a oferit muzicii un drum nou. Like a Rolling Stone a fost și rămâne o lecție despre libertatea creativă. O piesă care, la 60 de ani de la lansare, continuă să inspire artiști și ascultători deopotrivă.

Mai mult,

Rolling Stone

În zilele erbinți de august, când soarele arde, tot ce ne dorim când vine vorba despre

mâncare e ceva care să ne răcorească și să ne țină în mișcare, fără să ne dea peste cap. Uităm de mesele grele și complicate și ne îndreptăm spre preparate simple, proaspete și pline de culoare – exact ce are nevoie corpul, dar și starea noastră de spirit.

Vara este anotimpul perfect să ne bucurăm de gusturi ușoare și ingrediente care ne răsfăță și ne energizează. Nu există moment mai potrivit să alegem farfurii care ne răcoresc, nu care ne obosesc.

Nutriționiștii recomandă salatele din frunze verzi (rucola, spanac baby, salată romană), combinate cu legume crocante (castraveți, ardei gras, roșii cherry), fructe proaspete (piersici, fructe de pădure, pepene), brânzeturi light (feta, mozzarella), semințe și un strop de ulei de măsline sau oțet balsamic. Sunt ideale nu doar pentru prânzuri rapide, ci și pentru cine lejere, mai ales după o zi activă. Un exemplu simplu și delicios: salată de pepene roșu cu feta, mentă proaspătă și puțină zeamă de

lămâie. Sau o combinație clasică de roșii cu mozzarella, busuioc și ulei de măsline – un omagiu adus simplității mediteraneene.

Nici fructele nu trebuie să lipsească: caisele, cireșele, zmeura și a nele sunt nu doar gustoase, ci și bogate în antioxidanți și vitamine. Le poți savura ca atare, în smoothie-uri sau alături de iaurt rece, pentru un mic dejun rapid și plin de energie.

Pentru cei care își doresc ceva mai consistent, dar fără să piardă din prospețime și echilibru, bolurile de tip Buddha Bowl sunt alegerea ideală. Colorate, pline de texturi și super versatile,

aceste boluri combină legume proaspete sau coapte, cereale integrale (precum quinoa, orez brun sau bulgur), proteine vegetale – de la năut crocant și linte aromată, până la tofu rumenit

– și dressinguri lejere, pe bază de lămâie, iaurt, tahini sau uleiuri aromate. Sunt genul de preparat care arată spectaculos, se simte bine în corp și te ține sătul ore bune, fără senzația aceea grea de după o masă copioasă.

Vara este despre

echilibru: între ce ne face bine și ce ne face plăcere. Alege preparate care te răcoresc, îți dau energie și îți aduc un strop de bucurie –pentru că mâncarea bună e parte din starea de bine.

Campioanele sibiu sands 2025:

„Ne-a făcut plăcere să jucăm aici”

Ediția a XII-a a turneului de volei pe nisip Sibiu Sands, desfășurată în luna iulie în Piața Mică din Sibiu, a stabilit un record de participare: peste 100 de echipe din România și Republica Moldova s-au întrecut într-un spectacol sportiv

urban de excepție. La Seniori Masculin, Dobcis & Korsakov (Republica Moldova) și-au apărat cu succes titlul, devenind prima echipă care câștigă Sibiu Sands de două ori consecutiv, după o nală disputată cu Voleanin & Chisleacov. La feminin, Beata Vaida și Francesca Alupei au cucerit trofeul în fața echipei Hododi & Popa, cu scorul 21-12, 21-18. Beata Vaida a spus: „Fiecare meci este o nouă provocare și trebuie să-ți faci treaba cât mai bine de ecare dată ca să câștigi, deci nu poți intra relaxat în teren. Mă bucur că am făcut față și așteptăm competițiile următoare. Ne-a făcut mare plăcere să venim la Sibiu. Piața Mică este o locație extraordinar de frumoasă pentru volei de plajă.” Francesca Alupei a adăugat: „Este primul meu turneu după mult timp și am fost impresionată de profesionalismul organizării și căldura cu care am fost primite. Abia aștept să revin!”

Mutare cheie: un american întărește defensiva C su sibiu

CSU Sibiu anunță transferul fundașului american MJ Randolph, în vârstă de 25 de ani, venit de la BK Ventspils, una dintre echipele de top din campionatul leton-eston. Originar din Florida, MJ a evoluat în NCAA pentru Florida A&M, unde a fost desemnat Jucătorul Anului în conferința

SWAC în 2022. După colegiu, și-a început cariera profesionistă în Europa, la UCC Demons în Irlanda, unde s-a remarcat rapid prin jocul său agresiv și versatil. Ulterior, a ajuns în Austria, la SKN St.Pölten, unde a fost unul dintre cei mai buni marcatori ai campionatului. Sezonul trecut, la BK Ventspils, a avut medii excelente: 16 puncte, 5 recuperări și 4 pase decisive pe meci, într-o ligă recunoscută pentru ritmul intens și calitatea competiției. MJ Randolph e primul jucător străin adus în această vară la Sibiu, cu misiunea clară de a-l înlocui pe Jalon Pipkins, unul dintre cei mai spectaculoși jucători ai sezonului trecut. Sta ul tehnic mizează pe experiența, maturitatea și impactul lui MJ pe ambele faze ale jocului. MJ aduce la CSU Sibiu energie, experiență și un pro l ofensiv promițător, într-un sezon cu multe așteptări.

Cel mai frumos

cros nocturn revine cu cea de-a 11-a ediție

Pe 22 august, începând cu ora 20:00, aleile și potecile pitorești ale Muzeului în aer liber ASTRA din Dumbrava Sibiului vor prinde din nou viață la lumina lanternelor, cu ocazia celei de-a XI-a ediții a Night Cross Challenge powered by GLS 2025. Evenimentul cucerește prin

farmecul său aparte, oferit de decorul de poveste al muzeului – un cadru ideal pentru o competiție nocturnă ce îmbină mișcarea cu aventura. Este modul inedit al organizatorilor de a atrage pasionații de sport și natură într-o experiență memorabilă, energizantă și plină de adrenalină. Night Cross Challenge powered by GLS propune o cursă de alergare în inima naturii, desfășurată pe timp de noapte, cu trasee adaptate pentru toate vârstele și nivelurile de pregătire. Adulții pot alege între două distanțe – 4,5 km sau 9 km – în timp ce copiii vor concura pe trasee de 500 m, 1000 m sau 1300 m, în funcție de grupa de vârstă. Startul va dat după lăsarea serii, din zona scenei de pe lac, iar întregul traseu va marcat clar de-a lungul aleilor muzeului, asigurând o experiență sigură, captivantă și plină de energie.

De 18 ani încoace, organizăm evenimente

gastronomice în satele din sudul Transilvaniei.

Povestea a început în 2008, în Valea Hârtibaciului, cu șase ediții organizate în ultimele sâmbete ale lunilor calde. Inițiativa a prins viață sub numele Transilvanian Brunch și a crescut frumos: până în 2019 am ajuns la peste 200 de evenimente, desfășurate în șapte regiuni din România. În 2020, am pornit și un proiect pilot în Maramureș.

Fiecare întâlnire are la bază trei elemente esențiale. Totul începe cu masa bogată pregătită de gazdele din sat, care aduc în fața vizitatorilor cel puțin 15 feluri tradiționale, gătite cu produse de sezon și inspirate din sărbătorile și obiceiurile locului.

Atmosfera e caldă, iar mesele lungi încurajează discuțiile și apropierea. Bucuria gustului se împletește adesea cu muzică, cântece sau dansuri, pentru că în sate gastronomia face parte dintr-un întreg cultural viu.

A doua parte a zilei este dedicată descoperirii locului. Ne plimbăm, vizităm împrejurimile, vorbim despre natură, istorie și speci cul regiunii. Înțelegând oamenii și peisajul, începem să înțelegem mai bine și mâncarea – de ce are acel gust, de ce e gătită așa.

La nal, propunem ateliere simple de meșteșuguri sau activități practice. Copiii sunt adesea cei mai entuziasmați, iar aceste momente le oferă amintiri prețioase despre sat și viața autentică de acolo.

Dar de ce doar în sate? Pentru că aici se produce hrana.

Nu în orașe, nu pe rafturile magazinelor. Aici, în locuri cu praf sau noroi, îi cunoaștem pe cei care muncesc pământul și pregătesc ceea ce ajunge în farfuriile noastre. Aici învățăm să avem încredere în mâncare, în oameni, în gusturi.

Tot aici descoperim terroir-ul, legătura subtilă dintre sol, climă, soiuri și gusturi. Înțelegând aceste lucruri, învățăm să apreciem sezonalitatea și să respectăm natura. Și copiii învață astfel de ce nu e resc să vrei roșii în ianuarie sau brânză proaspătă în decembrie. În cele din urmă, ne dorim ca cei care ne vizitează să plece cu o legătură mai profundă față de locurile acestea. Să se bucure, să se mândrească și să revină cu drag în satele care încă păstrează viața autentică, simplă și gustoasă.

Vara la Sibiu e frumoasă, dar poate și greu de suportat atunci când temperaturile ating cote ridicate. Din fericire, în Sibiu și în apropierea lui există câteva locuri care transformă zilele caniculare în adevărate mini-vacanțe – e că vorbim de ștranduri clasice, lacuri cu vibe urban, piscine elegante sau oaza cu apă sărată de la Ocna Sibiului. Am adunat în acest articol cele mai bune variante de răcorire pentru vara 2025 – perfecte pentru o zi de relaxare, distracție sau răsfăț.

Când soarele arde fără milă în zilele toride de august, orașul parcă se încinge din toate părțile. Iar opțiunile de bălăceală în aer liber, din păcate, nu sunt foarte multe în Sibiu. Din fericire, Ștrandul Aqua Fun rămâne cea mai la îndemână variantă pentru cei care vor să se răcorească rapid și fără să iasă din oraș. Situat pe strada Cârlova 26, Ștrand Aqua Fun pune la

dispoziție patru bazine: unul olimpic de 20 x 50 de metri dotat cu două trambuline, un bazin cu pool-bar, un bazin cu jacuzzi și unul pentru copii dotat cu tobogane. Cu piscine pentru toate vârstele, tobogane acvatice, zone de relaxare cu șezlonguri, spații verzi generoase și petreceri cu spumă și DJ, Aqua Fun este locul ideal pentru o zi întreagă de răcorire și voie bună. În 2025,

Ștrandul Aqua Fun este deschis zilnic între orele 9:00 și 19:00. De luni până vineri, un bilet costă 50 de lei pentru adulți și 30 de lei pentru elevi, studenți și pensionari, iar după ora 16:00, intrarea se reduce la 25 de lei. În weekend, tariful este întreg pe tot parcursul zilei. Dacă vrei o alternativă mai aerisită și cu un vibe modern, Lacul lui Binder este următoarea oprire. Aici, vara capătă gust de vacanță – cu plajă, sporturi nautice, pontoane și mult spațiu în aer liber. Întins pe 37.000 de metri pătrați, complexul te așteaptă de marți până duminică, între orele 10:00 și 20:00, iar pentru plimbări la pas în jurul lacului, accesul rămâne deschis până la ora 23:00. Cu doar 15 lei pentru adulți și 5 lei pentru copiii sub 14 ani, ai acces la plajă, îmbăiere, terenuri de volei pe nisip, locuri de joacă și promenada lacului. Cei mici sub 3 ani intră gratuit. Atracția vedetă – locul de joacă

plutitor – este o sursă garantată de distracție pentru toate vârstele. Pentru pasionații de mișcare și aventură, Lacul Binder oferă o gamă variată de sporturi nautice: wakeboard, kneeboard, caiac, paddleboard, schi nautic sau chiar pescuit sportiv. Tarifele pentru aceste

activități pot consultate pe site-ul o cial, dar experiențele oferite aici merită din plin.

Tot în oraș, dar într-un cadru interior ra nat, zilele caniculare de august devin mai ușor de suportat la Aria Sibiu – fără aglomerație, fără drumuri lungi, aproape de casă și cu tot ce e nevoie pentru ca starea de bine să crească la maximum. Complexul oferă piscine interioare încălzite, jacuzzi, zone de lounge confortabile, tobogane pentru cei mici, saune, băi de aburi și o terasă rooftop ideală pentru relaxare sub soare. Detalii despre program, tarife și facilități pot consultate pe ariasibiu.ro sau direct la recepție.

Pentru cei care vor relaxare cu bene cii terapeutice, lacurile sărate de la Ocna Sibiului sunt alegerea ideală. Formate natural în foste mine de sare, acestea oferă ape cu o concentrație ridicată de sare, recunoscute pentru efectele bene ce asupra sănătății. Complexul este modernizat, cu șezlonguri, umbrele și restaurante pentru o zi completă de relaxare. În luna august, accesul zilnic între orele 7:00 și 18:00 costă 35 de lei pentru adulți, 20 de lei pentru copiii peste 10 ani, iar cei sub 10 ani intră gratuit. După ora 18:00, tariful pentru adulți scade la 20 de lei, iar toți copiii au acces gratuit. Ultima oprire din listă se a ă la doar câțiva kilometri de Sibiu: piscina de la Versailles Weddings & Events. Deschisă zilnic între orele 9:00 și 20:00 (cu excepția zilei de vineri, când programul se încheie la ora 17:00), locația impresionează printr-un cadru elegant, preparate ra nate, băuturi răcoritoare și o atmosferă perfectă pentru zilele în care soarele dogorește. Tarifele variază în funcție de vârstă și ora sosirii, iar în ecare duminică, piscina se transformă într-un loc de petrecere, cu DJ și muzică live.

FCH a urcat rapid treptele fotbalului românesc, reușind în doar 3 ani o promovare istorică în Liga 1. În 2018, echipa ajungea în nala Cupei României, performanță care părea de neimaginat la începutul drumului. Stadionul Municipal –modernizat între timp – a redevenit un punct de atracție, un loc în care sibienii se adună din nou, cu su etul la gură, să-și susțină echipa. Într-un deceniu de fotbal intens, FCH a fost de nit nu doar de rezultate, ci și de jucătorii care au lăsat o amprentă puternică asupra clubului.

Căpitanul Ionuț Stoica, încă prezent pe teren și în vestiar, rămâne simbolul stabilității, cu peste 130 de meciuri. Daniel Paraschiv, golgheterul echipei în sezoane decisive, a contribuit cu 25 de goluri înainte de a face pasul spre alte provocări.

La fel, fotbaliști precum Cristian Neguț , Silviu

Balaure sau Florin Bejan au fost jucători importanți în anii recenți, chiar dacă unii nu mai fac parte din lotul actual. În prezent, atacanți

precum Ianis Stoica și Aurelian Chițu duc mai departe lupta ofensivă.

FCH nu e doar despre rezultate. E despre reziliență și despre o comunitate care nu a renunțat niciodată. E despre steagul roșu-albnegru ce utură cu mândrie în tribune și despre copiii care visează să joace pentru orașul lor. În acest moment aniversar, putem spune cu mândrie că sunt:

10 ani de când Sibiul a fost readus pe harta

Dacă ne uităm în urmă cu zece ani, Sibiul nu mai avea echipă de fotbal în primele ligi, iar perioada de glorie părea de domeniul trecutului. Dar în 2015 s-a aprins din nou scânteia: a fost în ințat FC Hermannstadt (FCH) – un proiect curajos, născut din dorința de a readuce mândria fotbalului sibian. Nu era doar o echipă nouă. Era o declarație fermă de identitate: „Sibiul are fotbal!” Pornind din Liga a IV-a,

fotbalului

10 ani de când fotbalul a revenit pe Stadionul Municipal Sibiu

10 ani cu două nale, patru promovări și un loc 1 în play out

10 ani în care echipa a demonstrat că Sibiul are fotbal

10 ani sub un brand fotbalistic construit de la 0

10 ani cu plâns de bucurie și tristețe

10 ani speciali în roșu – alb - negru

10 ani de #FCH!

Transylvania Classic, competiția dedicată mașinilor clasice și electrice, revine între 7 și 9 august 2025 la Sibiu, iar Sorin Itu, organizatorul evenimentului, ne oferă o privire din culise asupra traseelor, provocărilor și noutăților acestei ediții.

Transylvania Classic revine între 7 și 9 august, cu un traseu care depășește 400 km și cu un start festiv în Piața Mică. Cum este structurat traseul pe parcursul celor trei zile și ce locuri-cheie vor descoperi echipajele – atât din perspectiva competiției, cât și a frumuseții peisajului?

Evenimentul este împărțit în trei zile și îmbină competiția cu descoperirea celor mai spectaculoase zone din județul Sibiu. Joi are loc startul festiv în Piața Mică, urmat de un scurt City Demo în centrul istoric. Vineri, echipajele parcurg un traseu de aproximativ 150 km prin Mărginimea Sibiului și zona Păltiniș. Sâmbătă este programată urcarea pe Transfăgărășan până la Bâlea Lac, apoi coborârea spre Biertan și trecerea prin satele săsești cu biserici forti cate, pe un traseu de peste 250 km. Competiția alternează ritmul tehnic cu frumusețea naturală și patrimoniul cultural al regiunii.

Ce nivel de di cultate tehnică presupun zonele menționate și ce le recomandă în contextul unui raliu de regularitate?

Traseele de vineri și sâmbătă aduc un nivel tehnic variat și provocator. Drumurile din Păltiniș și Mărginimea Sibiului traversează zone montane și porțiuni cu ritm schimbător, unde navigarea precisă este esențială. Sâmbătă, urcarea pe Transfăgărășan pune la încercare echipajele cu serpentine strânse și diferențe mari de nivel. Coborârea spre Biertan și satele săsești adaugă secțiuni înguste ce solicită atenție sporită. Aceste zone sunt ideale pentru un raliu de regularitate, îmbinând provocarea tehnică cu frumusețea peisajului.

Evenimentul păstrează diversitatea categoriilor: mașini clasice, youngtimer, modele moderne și electrice. Cum ați gândit această formulă mixtă și cum răspunde ea publicului tot mai interesat atât de patrimoniul auto, cât și de viitorul mobilității?

Formula mixtă re ectă chiar spiritul evenimentului – un dialog între trecut și viitor. Mașinile clasice și youngtimer atrag pasionații de patrimoniu auto, cu povești și detalii tehnice aparte, în timp ce modelele moderne și electrice deschid competiția către noile generații și tehnologiile de mobilitate sustenabilă. Diversitatea atrage un public mai larg, iar în același timp oferă o platformă comună în care toți concurenții, indiferent de tipul mașinii, pot concura în condiții egale într-un format de regularitate.

Categoria Transylvania Electric se menține ca secțiune distinctă în cadrul competiției. Ce provocări presupune pentru echipaje participarea cu vehicule electrice, având în vedere traseul extins și etapele de regularitate?

Participarea cu un vehicul electric presupune o strategie diferită față de o mașină clasică. Echipajele trebuie să gestioneze cu atenție autonomia, mai ales în ziua de sâmbătă, care include urcarea pe Transfăgărășan și un traseu de peste 250 km. Pe lângă precizia în probele de regularitate, intervine și provocarea consumului e cient de energie. Este o categorie aparte, care pune accent pe plani care, anticipare și control, iar faptul că toate mașinile electrice pot parcurge acum întregul traseu fără probleme arată cât de repede a evoluat acest segment în doar câțiva ani.

Anul trecut ați introdus probe-surpriză, necunoscute până în dimineața cursei. Vom vedea și în 2025 astfel de elemente menite să testeze spontaneitatea și spiritul de echipă al concurenților?

Da, păstrăm și în 2025 elementelesurpriză care au fost foarte bine primite de concurenți. Este o formă de a ieși din rutina traseelor prestabilite și de a testa cu adevărat reacțiile rapide, comunicarea în echipaj și adaptabilitatea. Testele de regularitate se dezvăluie abia în dimineața cursei și schimbă ritmul obișnuit al competiției. Tocmai aceste momente neprevăzute dau autenticitate unui raliu de regularitate și oferă tuturor șansa să iasă din tipare, indiferent de experiență sau

tipul de mașină cu care participă.

Startul festiv din Piața Mică transformă raliul într-un eveniment pentru toți, nu doar pentru pasionați. Ce activități pregătiți pentru public – expoziții, demonstrații, activări pentru copii și familii – în cele trei zile de eveniment?

Startul festiv din Piața Mică transformă orașul într-un adevărat punct de întâlnire pentru pasionați și familii. Expunerea mașinilor participante le oferă vizitatorilor ocazia să descopere povești și detalii inedite. Sesiunile de gaming din cadrul Orange Weekends adaugă o notă interactivă, atât pentru adolescenți, cât și pentru adulții pasionați de jocuri. Atmosfera prietenoasă și deschisă face ca ecare să se bucure de magia automobilismului și de frumusețea centrului istoric pe întreaga durată a evenimentului.

St. Vincent

I I I

Într-o lume în care ritmul alert ne acaparează tot mai mult, momentele de respiro devin nu doar un moft, ci o necesitate. La Aria Sibiu, credem că timpul pentru tine este esențial — iar ecare clipă petrecută aici este o invitație sinceră la relaxare, echilibru și grijă autentică față de corp și minte.

Imaginează-ți un spațiu în care grijile rămân la ușă, iar tu pășești într-un univers de liniște, unde ecare detaliu a fost gândit pentru starea ta de bine. De la aromele delicate din aer, la muzica blândă și atingerea atentă a terapeuților noștri, totul te conduce către un singur scop: relaxare profundă.

Te așteptăm cu o varietate de masaje și terapii inspirate din tradiții asiatice și practici moderne, atent alese pentru nevoile tale:

Masajul ai – o călătorie senzorială care combină presiunea fermă cu întinderi blânde, pentru o revitalizare completă.

Shiatsu – terapie japoneză care echilibrează uxul de energie și aduce o stare de calm profund.

Masajul cu ventuze – ideal pentru detensionare și detoxi ere, îmbinând medicina tradițională cu rezultate vizibile.

Masajul suedez – clasic, relaxant, perfect după zile încărcate sau săptămâni lungi.

Masajul facial – o adevărată infuzie de prospețime și vitalitate pentru tenul tău.

Masajul Hilot – o terapie tradițională lipineză, cu mișcări lente și uleiuri calde, ideală pentru eliberarea tensiunii și echilibrarea corpului și spiritului. Fiecare terapie este o formă de răsfăț, dar și o modalitate autentică de a-ți reechilibra energia. Iar terapeuții noștri, cu experiență și o atenție delicată pentru nevoile ecărui client, știu exact cum să transforme o simplă programare într-o experiență memorabilă.

Vino să te bucuri de timp de calitate. Un timp doar pentru tine. Poate o oră care schimbă întreaga zi sau o sesiune care-ți aduce înapoi liniștea de care aveai nevoie.

Te așteptăm la Aria Sibiu. Programează-te acum și redă-ți starea de bine https:// ariasibiu.ro/masaje/

Pentru mai multe detalii, intră pe www.ariasibiu.ro sau sună direct la recepție 0729 660 010.

Valorificarea invizibilului urban

În contextul urban actual, presiunea dezvoltării în centrele istorice aduce în prim-plan o dilemă importantă: cum putem răspunde nevoilor contemporane fără a compromite valorile arhitecturale și identitatea acestor zone sensibile? Una dintre cele mai eficiente soluții este recuperarea spațiilor neutilizate din construcțiile existente, o strategie sustenabilă care pune în valoare ceea ce deja avem, în loc să adăugăm construcții noi în țesuturi urbane deja suprasolicitate.

Poduri neamenajate, pivnițe uitate, anexe nevalorificate sau interioare compartimentate ineficient pot deveni resurse valoroase pentru extinderea sau adaptarea funcțională a clădirilor, fără a le altera forma sau a perturba echilibrul urban. Aceste intervenții, dacă sunt făcute cu sensibilitate și discernământ, pot aduce un plus de viață și funcționalitate, contribuind totodată la conservarea caracterului autentic al fondului construit.

Păstrarea arhitecturii valoroase nu este un act de nostalgie, ci o alegere responsabilă, care recunoaște calitățile deja demonstrate ale construcțiilor istorice: durabilitate, adaptabilitate, materialitate locală, integrare în peisajul cultural. Intervențiile realizate în volumele existente, în loc să creeze noi discontinuități, contribuie la o dezvoltare armonioasă, reversibilă și coerentă.

Mai mult decât o soluție practică, această abordare este o declarație de respect față de oraș, de istoria sa și de comunitățile care îl locuiesc. Recuperarea spațiilor uitate ne permite să construim viitorul fără a șterge trecutul, să aducem confort și funcționalitate fără a distruge autenticitatea.

O dezvoltare urbană matură nu înseamnă densificare forțată, ci regenerare inteligentă. Prin intervenții discrete și atent integrate în arhitectura existentă, putem păstra echilibrul vizual și istoric al centrelor urbane, menținând totodată atractivitatea și viabilitatea acestora în fața provocărilor contemporane.

E I N I E

Arhitectul restaurator este, în esență, un explorator al valorii ascunse în clădirile aparent comune, reușind să identifice „extraordinarul în ordinar”. El descoperă potențialul ascuns al construcțiilor care, deși pot părea obișnuite la prima vedere, au trecut testul timpului prin durabilitate și adaptabilitate, devenind astfel expresii autentice ale sustenabilității vernaculare.

Rolul său nu este doar acela de a conserva, ci de a insufla o nouă viață acestor structuri –uneori prin menținerea formei inițiale, alteori prin adaptări subtile sau intervenții mai profunde, dar întotdeauna cu respect pentru identitatea și autenticitatea locului. Proiectul de față reflectă tocmai această abordare echilibrată și conștientă, oferind un exemplu de bună practică și lansând, totodată, o invitație la reflecție și discernământ în tratarea patrimoniului construit.

Intervenția asupra clădirii din Brașov, de pe strada Castelului numărul 66 a fost realizată cu sensibilitate și grijă, utilizând materiale și tehnici tradiționale, în spiritul unei continuități firești între trecut și prezent. Spațiile au fost reorganizate și echipate cu instalații moderne, astfel încât să răspundă cerințelor de confort ale vieții contemporane, fără a compromite caracterul istoric al imobilului.

Un accent deosebit a fost pe punerea în valoare a meșteșugului tradițional, evidențiind contribuția esențială a meșterilor care, de-a lungul generațiilor, au asigurat durabilitatea și expresivitatea acestei clădiri. Un exemplu elocvent este transformarea podului într-un spațiu de locuit, care oferă perspective ample către Tâmpa și scoate în evidență rafinamentul structural al șarpantei.

Lumina naturală și ventilația au fost gândite cu mare atenție, inspirându-ne din soluțiile inteligente ale arhitecturii tradiționale, care răspundeau în mod firesc nevoilor de trai și condițiilor climatice.

Considerăm că proiectul evidențiază atenția acordată detaliului arhitectural, chiar dacă, în unele cazuri, anumite soluții propuse nu au putut fi implementate integral. Cu toate acestea, ele au fost riguros analizate, desenate și gândite, exprimând convingerea că fiecare intervenție asupra patrimoniului trebuie să fie nu doar tehnică, ci și profund culturală.

Autoarea proiectului, Silvia Demeter-Lowe, arhitect cu experiență de aproximativ 30 de ani în domeniul arhitecturii sustenabile și al restaurării arhitecturale, a realizat numeroase proiecte care au primit recunoaștere atât la nivel național, cât și internațional în cadrul anualelor și bienalelor de arhitectură.

OSète,

Franța | Adesea numită „Veneția

Languedocului”, Sète este un orășel-port din sudul Franței. Departe de imaginea iconică a Rivierei, orașul are o identitate maritimă autentică și un aer boem care nu e de pus în vitrină, ci de retrăit zi de zi. Canalele care îl traversează nu sunt doar romantice, ci și funcționale, creând legături între mare, port și oameni. Orașul a fost sursă de inspirație pentru artiști ca Paul Valéry, iar astăzi rămâne un centru cultural activ, cu festivaluri și tradiții precum luptele nautice joutes, care nu s-au pierdut în fața turismului de masă. Bucătăria locală — cu fructe de mare proaspete și in uențe mediteraneene — e la fel de autentică precum atmosfera piețelor și, desigur, a portului. Aici nu veniți doar să vă relaxați pe malul mării, ci să înțelegeți cum arată o Mediterană în care cotidianul și cultura se împletesc resc, pe fundalul unui port care a fost mereu deschis lumii.

TKaş, Turcia | La prima vedere, Kaş pare un orășel mic și tihnit, cu străduțe pietruite și case albe cocoțate pe stânci, dar sub această liniște aparentă se ascunde un nucleu cultural vibrant. Fost port antic grec și roman, Kaş păstrează în aer ecoul civilizațiilor trecute, iar ruinele am teatrului elenistic sunt doar începutul poveștii. Localnicii sunt în mare parte pescari, artiști și iubitori ai naturii, care au reușit să păstreze un echilibru rar între turism și autenticitate. Aici, scufundările în apele cristaline nu sunt doar un sport, ci o modalitate de a explora comorile subacvatice ale Mării Mediterane, inclusiv siturile de epave și peșterile marine. Festivalurile de muzică și târgurile de artizanat adaugă și ele o viață culturală speci că, ind o destinație potrivită unde tradiția și modernitatea coexistă.

he summer is in the air! Dacă încă nu v-ați ales destinația pentru vacanța de vară, poate e momentul să ieșiți din obișnuință și să descoperiți noi lumi. Bazinul Mediteranei ascunde orașe care nu sunt mereu pe primele pagini ale ghidurilor turistice, dar care vă pot oferi tot ceea ce căutați: plaje cu ape limpezi, gastronomie locală, istorie vie și acel sentiment de descoperire. De la țărmurile Franței până la coasta nord-africană, ecare loc are povestea sa și o atmosferă specială — uneori boemă, alteori exotică sau surprinzător de modernă. Am selectat pentru voi cinci destinații care merită să e pe radarul vostru vara aceasta. Sunt locuri cu o istorie îndelungată și un farmec atemporal care vă va transforma vacanța mult visată într-o amintire de prețuit peste ani.

foto © Adem Albayrak:- pexels.com

foto © SlimMars 13 - pexels.com

foto © ymeon Ekizoglou - pexels.com

Limassol, Cipru

| Însoritul

Limassol este al doilea oraș al Ciprului, din apele căruia, mitologia greacă ne spune că a ieșit zeița frumuseții, Afrodita. Port comercial aglomerat al Mediteranei, Limassol are și o îndelungată tradiție culturală, derivată și din istoria în care un loc îl are și Richard Inimă de Leu, dar și otomani sau bizantini. Orașul găzduiește numeroase festivaluri, iar segmentul culinar re ectă, la rândul său, istoria țării, așa că în farfurie veți găsi in uențe cipriote, grecești și levantine, ce fac din ecare masă o experiență aparte. Viața de noapte este una dinamică, iar promenada merită parcursă și zi, și noapte. Are un aspect exotic, grupuri de sculpturi, peluze verzi și rînduri de palmieri.

Alexandria, Egipt | Alexandria

este mai mult decât un port, este o metropolă complexă care leagă lumea arabă de vestul Mediteranei printr-un trecut încărcat de istorie și un prezent plin de viață. Fondat de Alexandru cel Mare, orașul este un mozaic urban unde ruinele greco-romane stau alături de clădiri din perioada otomană și blocuri moderne. Biblioteca din Alexandria, simbol al cunoașterii antice, renaște astăzi ca un centru cultural inovator, re ectând spiritul său cosmopolit. Străzile aglomerate, bazarurile pline de mirodenii, cafenelele unde se discută politică și literatură, toate sunt parte din pulsul unui oraș care nu s-a oprit niciodată din schimbare. Alexandria este locul unde contrastele coexistă — între vechi și nou, in uențe estice și vestice, tradiție și avangardă — creând o dinamică urbană mereu vie.

Bizerte, Tunisia | Portul Bizerte, cel mai nordic oraș al Africii, poartă amprenta unei istorii lungi, de la fenicieni și romani până la dominația franceză modernă. Orașul își păstrează șarmul prin portul tradițional, cu o medină veche, în care străduțele înguste și colorate sunt animate de bazarurile autentice. Aici e de trăit și văzut in uența culturală a Magherbului — in uențe arabe, berbere și europene, toate re ectate în arhitectura diversă, dar și în viața cotidiană. Pescarii aduc zilnic captura, iar piața de pește devine inima orașului, înconjurată la rândul său de cochetele cafenele în care aromele de mentă și cardamom însoțesc poveștile localnicilor. În Bizerte, timpul pare că stă în loc. Îți dă răgaz să observi și să te lași prins în amestecul de vechi și nou, de arome, culori și limbi. Nu te copleșește cu atracții, dar rămâne cu tine, dacă știi să vezi frumusețea discretă a lucrurilor reale.

Aceste destinații mediteraneene vă oferă mult mai mult decât plaje și soare, vă oferă povești autentice, culturi vibrante și peisaje care inspiră. Vara aceasta, ieșiți din tiparele obișnuite și lăsați-vă purtați de farmecul acestor colțuri fascinante, care vă vor face să reveniți mereu cu dor. foto © Diego F. Parra - pexels.com

Te bucuri de stabilitate şi nu ai vrea să părăseşti zona de confort chiar dacă uneori devine plictisitor. Atât tu, cât şi partenerul tău de viaţă lucraţi la capitolul siguranţă, amândoi asumânduvă resposabilităţi preventiv.

Nu eşti deloc mulţumit de viaţa ta amoroasă şi luna aceasta e perfectă pentru o confruntare între tine şi partener. Există multe probleme serioase care nu au dispărut deşi aţi încercat de numeroase ori, de aceea trebuie să luaţi o decizie.

Vei nevoit să faci sacri cii şi compromisuri pentru ca lucrurile să meargă cât de cât bine între tine şi partenerul tău. Încearcă să comunici mai mult şi fără nervi cu acesta pentru a putea ajunge la un numitor comun.

E nevoie de multe sacri cii pentru a putea să duci o viaţă liniştită alături de partenerul tău. Deşi eşti adeptul plăcerilor de moment, acum trebuie să devii mai responsabil. Viaţa te supune unui test care te va slei de puteri, însă vei reuşi să îl promovezi cu mine.

Laşi romantismul deoparte şi te pregăteşti să faci ravagii în jurul tău, e că eşti singur sau ai un partener stabil. Îţi place să irtezi şi să trăieşti clipa, însă această schimbare este tocmai bună pentru situaţia în care te a i!

Vei avea parte de o lună amăgitoare, când îţi va extrem de bine, când te vei simţi complet nefericit. Concluzia pe care o vei trage la nalul acestei perioade va că trebuie să te laşi mai mult purtat de vânt, însă fără să îţi pierzi convingerile sau demnitatea.

Nu se poate o lună mai bună decât aceasta pe plan amoros. O vacanţă plani cată din timp te poate apropia de partener şi poţi primi chiar o cerere în căsătorie.

Persoana iubită va în centrul atenţiei în această perioadă şi vei reuşi să îi oferi ceea ce îţi cere de mult timp. Este important să petreceţi cât mai mult timp împreună, însă având grijă să nu vă plictisiţi unul cu celălalt.

Nu vei avea parte de o perioadă prea liniştită pe plan sentimental, însă nici nu se poate spune că vei întâmpina probleme grave. Unele piedici vor apărea fără să depindă nimic de tine, de aceea trebuie să înveţi să te adaptezi şi să rezolvi cum poţi situaţia.

Luna august va una liniştită pe plan sentimental, cu unele mici excepţii de natură exterioară. E posibil ca între tine şi partener să existe tensiuni din cauza unor persoane care se implică în treburile voastre personale.

Viaţa ta sentimentală va în centrul atenţiei în această lună şi eşti tot mai preocupată de evoluţia relaţiei tale. Ai şansa să îţi găseşti marea dragoste acolo unde te aştepţi mai puţin, însă nu trebuie să îţi faci speranţe deşarte dacă te a i în stadiu incipient. Naivitatea îţi poate taxată!

Ai nevoie de afecţiune mai mult decât oricând luna aceasta şi vei face tot posibilul să stai lângă o persoană care îţi poate oferi acest lucru. Dacă eşti angajată într-o relaţie serioasă, nu vor excluse mici tensiuni între tine şi partenerul tău, însă personalităţile voastre se vor completa perfect într-un nal.

Berbec Capricorn

Vărsător

Pești

Balanţă

Scorpion

Săgetător

Rac

Taur Leu

Fecioară

Gemeni

Nicoleta este fost editor de imagine la TVR în București și face parte din „Asociația Prichindeii Caragiale”, unde lucrează cu copiii și profesorii Școlii „Ion

Luca Caragiale” în proiecte educative și culturale. Coordonează activități care aduc împreună lmul, creativitatea și comunitatea – printre ele, Atelierul de mESTErit lme din cadrul Festivalului ESTE FILM.

DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Pentru că este un oraș care respiră istorie și cultură, dar în același timp oferă liniște și un ritm de viață echilibrat.

TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ LE VADĂ

ÎN SIBIU Muzeul în aer liber ASTRA din Dumbrava Sibiului (acolo m-am și logodit de Sf. Ilie, la Biserica maramureșeană acum mulți ani), strada Cetății (la pas, în liniște), Casa Calfelor (pentru că este un loc inedit).

UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Festivalul ESTE FILM – pentru că prezintă lme de calitate, dă șanse de a rmare tinerilor regizori (în cadrul concursului de scurtmetraje) și pentru că le oferă copiilor ocazia să descopere lmul nu doar ca spectatori, ci și ca autori.

ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Copiii entuziaști, care se exprimă liber când li se dă ocazia, profesorii implicați și energia faină din jurul proiectelor care prind viață.

UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI Telemeaua de Sibiu cu roșii și ceapă verde, un combo clasic, local și care merge savurat oricând.

CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ O GĂSEȘTI La mesele prietenilor sau în localuri mici, unde se gătește cu drag. Și uneori, chiar și în curtea unei școli, la un eveniment comunitar.

CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE SIBIULUI

Cuplurile de bătrâni care se țin de mână, pisicile care apar pe neașteptate peste tot, chiar și în ferestrele vechi din centru.

UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA TOT ORAȘUL Turnul Bisericii Evanghelice sau Vf. Derjani, de deasupra Căsuței MGS, unde am prins niște apusuri minunate cu vedere la orașul Sibiu.

SPAȚII DIN ORAȘ CARE MERITĂ SĂ FIE REVITALIZATE

Zona Gării și clădirile vechi din Orașul de Jos. Cu puțină grijă ar putea spune din nou povești.

FORMULA CARE DEFINEȘTE STAREA DE SPIRIT A

SIBIULUI „Liniște creativă” – o stare care îmbină calmul ardelenesc cu nevoia de expresie și sens.

SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Un spațiu cultural independent, deschis tot timpul anului, unde ideile noi să e testate fără teama de eșec. Și mai multă încredere în inițiativele venite „din afară” – de la oameni care iubesc orașul, chiar dacă nu s-au născut aici.

MONDAY SPA

Acces SPA la 30 RON în

fiecare luni de la 18:00.