14
Vineri, 15 martie 2019
RM
Rãzboi corupþiei * Rãzboi corupþiei Reuters, despre Fondul Suveran cerut cu insistenţă de Dragnea: ,,Poate fi o posibilă cale spre corupţie” Jurnaliştii Reuters au făcut o analiză a proiectului privind înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii, arătînd că, în ciuda criticilor şi a declarării proiectului drept neconstituţional în 2018, Guvernul continuă înfiinţarea lui, deşi astfel de fonduri „pot fi o posibilă cale spre corupţie”. „Guvernul român avansează cu un plan de înfiinţare a unui fond suveran de investiţii, un proiect de lege revizuit şi publicat vineri, 8 martie a.c., prezentîndu-l drept un obiectiv politic principal al social-democraţilor de guvernămînt pe care criticii îl consideră o posibilă cale pentru corupţie”, scrie Reuters. Fondul ar avea un mix de numerar şi de capital în unele dintre cele mai profitabile companii de stat din România, generînd venituri şi ajutînd la finanţarea investiţiilor interne. Fondul a fost
blocat de Curtea Constituţională anul trecut, ca urmare a unei provocări din partea politicienilor din Opoziţie, preocupată de faptul că resursele României riscau să fie deturnate şi procesul de numire a consiliilor să fie politizat. Cu toate acestea, instanţa a acordat Guvernului posibilitatea de a aproba fondul printr-o Ordonanţă de urgenţă. Un proiect de lege revizuit publicat vineri, 8 martie a.c., de Ministerul de Finanţe a arătat că portofoliul fondului va include controlul sau participaţiile minoritare în 28 de companii din sectoarele transport, farmaceutic şi energetic şi vor fi plătite în etape 9 miliarde de lei (1,6 miliarde lire sterline). ,,Înfiinţarea fondului urmăreşte crearea unui vehicul public pentru investiţii financiare intermediere în acţiuni şi participarea la proiecte, un segment care nu este în prezent acoperit de piaţa
Unii cu lauda, alții cu critica. Bugetul nu asigură pensiile? (1) Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a de clarat zilele trecute că există pericolul ca banii destinaţi pensiilor să fie insuficienţi, calculele indicînd faptul că sumele pentru aceste plăţi au fost subestimate în proiectul de buget pe 2019. ,,Analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli, sau chiar ajustări negative deliberate, așa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar în cazul pensiilor. De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie a.c., cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei. După doar o săptămînă, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie a.c., cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puțin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie a.c.. Este deosebit de importantă clarificarea acestei situații, care poate arăta că banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor. Calculele ne arată cheltuieli cu pensiile subestimate cu circa 1,4 miliarde lei”, a declarat consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.
Declarația consilierului prezidențial, integral ,,În contextul deciziei Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională legea plafoanelor bugetare, solicitarea Președintelui României de reexaminare a proiectului de buget exprimă preocuparea ca România să beneficieze de un buget credibil, solid, sustenabil în planul finanțelor publice, un buget care să rezolve nu doar unele probleme curente, ci să asigure României pentru următorii ani – predictibilitate și stabilitate economică. Din acest punct de vedere, în legătură cu analiza realizată asupra proiectului de buget, doresc să mă refer atît la aspecte de fond, structurale, care țin de construcția în sine a bugetului, cît și la unele elemente specifice referitoare la veniturile și cheltuielile bugetare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu pensiile sau situația bugetară a autorităților publice locale. În privința construcției bugetare și a cadrului macroeconomic: Prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sînt excesiv de optimiste, de unde rezultă o serie de riscuri în planul stabilității finanțelor publice. Prognozele anului 2019 sînt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decît cele aferente anului 2018. Merită să ne amintim puțin cum au stat lucrurile în anul 2018, cînd Comisia Națională pentru Prognoză a venit, succesiv, cu diverse scenarii în privința creșterii economice: inițial 5,5%, apoi creștere la 6,1%, apoi reducere la 5,5%, apoi iar reducere, la 4,5%, pentru a descoperi, în final, că Institutul Național de Statistică publică pentru 2018 o creștere economică de doar 4%. Aceste evoluții din 2018 au confirmat că prognozele organismelor internaționale au fost mult mai aproape de realitate, în comparație cu
prognozele eșuate ale Guvernului. Pentru 2019, scenariul de creștere economică de 5,5% înseamnă orice altceva, nu și prognoză macroeconomică responsabilă, în special în situația în care importante economii partenere ale României resimt deja o încetinire economică. În acest context, Guvernul avea obligația legală să argumenteze, în Raportul care însoțește bugetul, diferențele semnificative față de scenariul macrobugetar al Comisiei Europene, a cărei prognoză pentru 2018 este în prezent de doar 3,8%. Însă, insist asupra faptului că prognozele de creștere economică vehiculate în prezent sînt anterioare adoptării OUG 114/2018, ale cărei măsuri intempestive și hazardate afectează sustenabilitatea unor sectoare economice esențiale pentru România. Evaluările recente din partea unor agenții ne arată că pot urma prognoze economice chiar mai scăzute, cu perspective negative, de încetinire a dinamicii economice. Care sînt implicațiile? Un scenariu macrobugetar nerealist, așa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hîrtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sînt incerte, sînt lipsite de fundament. Este elocvent exemplul execuției bugetare a anului trecut, cînd veniturile fiscale, repet, veniturile fiscale, – tocmai cele care arată eficiența activității ANAF – au fost cu aproape 3 miliarde lei sub nivelul programat inițial prin legea bugetului. În 2018, încadrarea în ținta de deficit nu a fost deloc, dar absolut deloc, semnul unei execuții bugetare eficiente, rezultatul a fost obținut prin soluții ad-hoc care nu țin la nesfîrșit: a se vedea, de exemplu, așa-numitele proiecte retrospective, de 3,8 miliarde lei, trecute pe fonduri europene și înregistrate ca venituri în decembrie 2018, precum și aportul excesiv al dividendelor din partea companiilor de stat (2 miliarde lei dividende excepționale, neplanificate, doar în decembrie 2018). Este evident că această evoluție fragilizează, în perspectivă, situația unor companii esențiale pentru economia României. În privința veniturilor bugetare: Analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sînt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar. Este lipsită de credibilitate obligația asumată discreționar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creșterea eficienței în colectarea veniturilor. Așadar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sînt bazate exclusiv pe promisiuni. În timp ce creșterea cheltuielilor bugetare este certă, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri sînt bazează pe promisiuni. Veniturile din TVA, de exemplu, sînt proiectate în bugetul pentru 2019 cu o creștere de aproape 17% față de anul trecut, atunci cînd creșterea a fost de doar 11%, procent obținut oricum în mod speculativ, adică prin amînarea unor rambursări
financiară din România”, se arată în proiectul de lege. Printre companiile enumerate se află producătorul de gaze de stat Romgaz, producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica sau grupul petrolier şi gaz OMV Petrom, controlat în majoritate de OMV din Austria şi nelistat, dar şi Hidroelectrica. „Valoarea lor contabilă nominală totală a fost de 10,1 miliarde lei. Ministerul a estimat că bugetul consolidat va pierde în anul 2019 4,7 miliarde de lei în dividende care se vor vărsa în fond, spre deosebire de buget, aşa cum fac în prezent. Transparency International clasifică România drept unul dintre cele mai corupte state ale Uniunii Europene, iar Bruxellesul îşi menţine sistemul de justiţie sub supraveghere specială. Criticii declară că fondurile pe plan intern pot fi pradă unei alocări greşite a resurselor sau corupţiei, menţionînd exemplul 1MDB din Malaezia, care este în centrul investigaţiilor privind spălarea banilor din cel puţin şase ţări”, arată Reuters. ADEVĂRUL.RO de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018 (situația care, evident, ne va costa pe deficitul în termen ESA). Oricum, în 2018, încasările din TVA au fost sub nivelul programat inițial prin legea bugetului. Merită astfel invocată opinia Consiliului Fiscal, care arată că veniturile din TVA sînt supraevaluate cu circa 5 miliarde lei. De asemenea, veniturile din accize sînt și acestea supraevaluate, prin asumarea discreționară a unor încasări suplimentare de circa 1 miliard lei, în ciuda faptului că, în 2018, încasările din accize au fost și ele sub programul inițial. În ceea ce privește cheltuielile bugetare: Analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli, sau chiar ajustări negative deliberate, așa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar în cazul pensiilor. De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie a.c., cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei. După doar o săptămînă, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie a.c., cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puțin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie a.c.. Este deosebit de importantă clarificarea acestei situații, care poate arăta că banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor. Calculele ne arată cheltuieli cu pensiile subestimate cu circa 1,4 miliarde lei. De exemplu, oricine dorește poate aproxima cheltuielile necesare cu pensiile în 2019, luînd în considerare cheltuiala lunară cu pensiile din ultimele luni ale anului trecut. Atunci cheltuiala lunară a fost 5,51 miliarde lei. Luăm în considerare apoi majorarea punctului de pensie cu 15%, de la 1 septembrie 2019, așa cum Guvernul a anunțat, și astfel ar rezulta un necesar pentru pensii de 69,5 miliarde lei, deci cu 1,4 miliarde lei peste cheltuielile bugetate, de doar 68,1 miliarde lei. Solicităm astfel să se clarifice aceste aspecte și să existe asigurarea că sumele destinate pensiilor vor fi incluse în buget integral, pentru întreg anul. Există și alte capitole de cheltuieli susceptibile de subestimare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu contribuția României la bugetul Uniunii Europene. De exemplu, potrivit Raportului întocmit de Guvern, față de prevederile din proiectul de buget supus dezbaterii publice în 31 ianuarie, bugetul adoptat în Guvern, în 8 februarie a.c., și votat apoi în Parlament, în 15 februarie a.c., indică o contribuție a României la Uniunea Europeană scăzută cu 500 de milioane lei, fără să existe nicio fundamentare a acestei ajustări negative față de proiectul inițial. În privința investițiilor, tocmai pentru că bugetul anului 2019 a fost prezentat drept un buget al investițiilor, este elocventă reducerea cheltuielilor de capital din bugetele autorităților publice locale cu peste 1 miliard lei față de execuția anului anterior, ceea ce, evident, va afecta negativ proiectele de investiții ale autorităților locale. În esență, investițiile din bani naționali pentru autoritățile publice locale se găsesc, în bugetul 2019, la un minim istoric de 1,2% din PIB. (va urma) Cotidianul.ro