revista Ferma nr. 18 15-30 octombrie

ANUL XX

III • NR. 18

(289) • 15 -31

octombri

e 2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

TEHNOLOGIA MINIM-TILL, POLIŢĂ DE ASIGURARE ÎN ANII SECETOŞI 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 18 (289) • 15-31 octombrie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 19 (290) va apărea în perioada 1-14 noiembrie 2021

TOAMNA SE NUMĂRĂ PNS-URILE...

ROMÂNIA E TOT PE ZERO!

D

igitalizarea şi fermele mici se cam bat cap în cap când vine vorba de politicile agricole europene. La fel se întâmplă şi cu declaraţiile celor care decid viitorul agricol al UE iar România este statul comunitar în care toate regulile par să aibă excepţii.

Structura exploataţiilor şi dimensiunea la extreme a fermelor româneşti - mici şi foarte mari - fac din ţara noastră pretext de gâlceavă politică şi exprimări ambigue, ca cele ale comisarului UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Acesta a declarat recent că respinge teoriile care spun că "agricultura modernă constă în crearea unor ferme din ce în ce mai mari".

Fermele mici şi mijlocii, în speţă ferma de familie, sunt preferatele Politicii Agricole Comune, spune Wojciechowski.

Cum altfel, că doar reprezintă motorul agriculturii vest-europene! În România însă, 40% din terenul agricol este lucrat de sub un procent dintre fermieri, în ferme foarte mari. Peste 60% din arabilul ţării noastre se regăseşte în ferme mici şi medii, de până în 300 de hectare.

Statistica noastră nu prea se pupă cu strategiile europene din viitoarea PAC, adică "Farm to fork" şi "Green Deal".

Măsurile ecologice, spre exemplu, trebuie să fie astfel concepute încât să poată fi implementate şi de cei mari, dar şi de cei mici. UE nu obligă fermierii să aplice eco-schemele în exploataţiile lor, însă acestea sunt obligatorii pentru statele membre. Pe de altă parte, lipsa eco-schemelor din ferme va diminua serios cuantumul plăţilor la hectar. Cu alte cuvinte, nu e obligatoriu, dar e musai! Misiune grea pentru ai noştri făuritori de Plan Naţional Strategic. Trebuie să împace şi capra, şi varza, adică şi fermele mari, dar şi pe cele mici şi mijlocii. Şi de data asta nici nu au de unde să se inspire, pentru că marile puteri agricole ale Uniunii Europene se luptă pentru o felie cât mai mare pentru ecologizare şi bani cât se poate de mulţi pentru susţinerea fermei de familie.

Strategia PAC mai evidenţiază un

aspect, pe care comisarul european l-a declarat tare şi răspicat: exporturile sunt şi ele importante, dar prioritară este asigurarea consumului intern de agro-alimente, din producţia locală. O declaraţie la care, ca cetăţean român, m-am cam simţit cu musca pe căciulă... Agricultura României, cu cifrele fanteziste avansate de statistica oficială, ar trebui să îndestuleze poporul şi încă vreo trei naţii pe lângă a noastră. Asta teoretic. În practică suntem pe podium la Campionatul European de Importuri! Şi nu pare să priceapă prea mulţi că procesarea materiei prime este singura care poate înclina balanţa de deficit comercial. Să sperăm că va mai schimba PNRR procentele? Puţin probabil, dacă ţinem cont de accesul, hai să-i spunem "preferenţial", la banii europeni. Procesarea cu 50 la sută cofinanţare nu e chiar la îndemâna oricui. Iar dacă nu eşti cooperativă cu cel puţin un bilanţ depus la fisc, n-ai nici o şansă la măsurile de investiţii! Capul face, fermierii vor trage... Şansa noastră? Cumpăraţi produse locale, oameni buni! Aveţi de unde!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

28

6 6 8 12 14 18 22 24 28

70

Actualitate

Fermierii care pierd bani din cauza pandemiei A început numărătoarea inversă pentru PNS! AgroInfo : Cuantumuri pe hectar pentru plăţile directe Fermieri, vi se pregătește ceva!

Apa e prea ieftină!

Tehnologia minim-till, poliţă de asigurare în anii secetoşi Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită!

Orăşeni mutaţi la ţară, în Poiana lu' Şerban Antoniu Pîrva, un elev de 10!

30

Agricultura 4.0

30 "Robo" Horsch merge singur la semănat 34 Lapte de 3 ori mai scump decât cel de vacă 38 Autoagri, transportator autonom de utilaje

40

Cultura mare

40 10 lucruri de știut despre respirația plantelor 43 Rapiţa, o cultură deja pierdută?!

44 Evoluții neașteptate pe piața agricolă mondială 48 Fertilizare de toamnă cu degajare lentă de... bani!

50 De ce nu atinge hibridul potențialul de producție!

54 Campioni la productivitate în platforma Florii însorite 58 “Nu puteam face un hibrid mare fără fermieri” 60 Staţie de procesare semințe Lidea la Brăila 62 Fiți exigenți la alegerea semințelor de porumb!

15-31 octombrie 2021

102

64 Noul tip de fermier: AgroStrategul 66 Fermierii pot stopa atacul viermilor sârmă 68 Prețul sfeclei de zahăr, la prima rundă de negocieri 70 Floarea-soarelui: Recomandările Syngenta pentru sezonul 2022

72

Horticultură

72 Reconversie din mers: de la afin la cireaşă!

74 Trucuri pentru a ține limacşii departe de legume 75 9 avantaje ale plantărilor de toamnă 76 Microelemente cu superefect la pomi

78

Utilaje agricole

78 MF 6700 face performanță în orice fermă 80 Tractorişti, ghiciți unde vă puteţi depozita sculele!

81 7 lucruri mai puțin știute despre Fendt 200 Vario 82 JAGUAR 900 cu pick-up acţionat hidraulic 84 Demonstraţie OROS în Câmpia Transilvaniei

86 Pur şi simplu, IMPRESS[ionante] 89 Demo Tour Steyr la Mecanica Ceahlău 90 Servicii inteligente pentru maşini inteligente 92 Grapele cu discuri modulare Antares 94 Väderstad Carrier, avantajul lucrului bine făcut

98

Zootehnie

98 5 puncte-cheie pentru a obține mai mult lapte 101 Avantajele pardoselilor maxiBOX 102 Coborâtul oilor la Loman 104 De ce se bat caprele și cum le protejăm!

106 9 soluții pentru un cost mai mic al cărnii de porc 108 Mica fermă de păsări are piața asigurată 112 Gulaşul şi ciolanul, vedete de Dorobanţi!

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

Actualitate

FERMIERII CARE PIERD BANI DIN CAUZA PANDEMIEI Cei care pot demonstra că din cauza pandemiei nu au reuşit să respecte anumite condiţii de eligibilitate, cerinţe specifice şi de bază sau norme privind ecocondiţionalitatea nu vor pierde toţi banii APIA pentru 2021.

M

inisterul Agriculturii a publicat, la finalul lunii septembrie, un proiect de Ordin care prevede modul în care cerinţele obligatorii pentru angajamentele de mediu şi de bunăstare a animalelor pot fi afectate de pandemia Covid-19 şi anumite derogări de la aplicarea sancţiunilor de plată pentru fermieri. Fermierii pot invoca indisponibilitatea forţei de muncă în zonele carantinate sau incapacitatea beneficiarului de a desfăşura activităţile agricole obligatorii din cauza: stării de sănătate; restricţiilor de deplasare; necesităţii de carantină/izolare ca motive pentru nerespectarea cerinţelor APIA pe care şi le-au asumat.

• • •

PLĂŢI SUSPENDATE DOAR PENTRU ANUL AFECTAT DE PANDEMIE Pentru Măsura 10 - Agro-mediu şi climă şi Măsura 11 - Agricultură ecologică, dacă fermierii nu au respectat cerinţe generatoare de pierderi de venituri şi/sau costuri suplimentare în cadrul angajamentelor, aceştia pierd banii doar pentru anul de angajament afectat de efectele pandemiei Covid-19.

APIA nu va recupera sumele plătite în anii anteriori, iar angajamentul rămâne în desfăşurare, în anumite cazuri.

Pentru cerinţele care nu generează pierderi de venituri şi/sau costuri suplimentare şi pentru angajamente multianuale nu se aplică sancţiuni pentru anul afectat de pandemie.

15-31 octombrie 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PENALITĂŢI LA PLATĂ PENTRU SUPRAFEŢE FĂRĂ CONTRACT Pentru angajamentele la nivel de parcelă agricolă, fără posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor, chiar dacă unele contracte de arendă/închiriere pentru suprafeţe aflate sub angajament nu au putut fi prelungite din cauza pandemiei, fermierii vor pierde banii pentru acele parcele, dar nu vor fi penalizaţi cu sumele primite în anii anteriori, iar angajamentul pentru acele parcele se va închide.

•

Așadar, fermierii care pot demonstra, cu acte, că, din cauza pandemiei Covid-19, nu au reuşit să respecte anumite condiţii de eligibilitate, cerinţe specifice şi de bază sau norme privind ecocondiţionalitatea pentru angajamentele de mediu şi de bunăstare a animalelor, nu vor pierde toţi banii APIA pentru anul 2021.

Scanează codul QR și află mai multe detalii!

•

Pentru angajamentele condiţionate de menţinerea suprafeţei pe toată perioada de angajament, dacă în 2021 fermierul are contracte valabile pentru o suprafaţă mai mică decât cea angajată/determinată în primul an, acesta primeşte, pentru 2021, plata diminuată conform suprafeţei pentru care are contracte şi nu i se recuperează sumele primite în anii anteriori pentru diferenţa de suprafaţă, iar angajamentul rămâne în desfăşurare doar pentru suprafaţa diminuată.

15 ZILE PENTRU NOTIFICAREA APIA Ca să nu piardă toţi banii de la APIA, beneficiarii măsurilor de mediu şi de bunăstare a animalelor care nu au reuşit să respecte anumite cerinţe din cauza pendemiei Covid-19 vor transmite o notificare către Agenţia de Plăţi în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a ordinului MADR, respectiv în maximum 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului de realizare a activităţilor aferente angajamentelor, dacă acestea trebuie îndeplinite după ce ordinul MADR este deja în vigoare. În notificarea transmisă către APIA, însoţită de documente justificative, inclusiv declaraţii pe proprie răspundere, beneficiarul va preciza cerinţele pe care nu a reuşit să le respecte, cauzele care au condus la nerespectarea acestora, precum şi măsurile luate pentru combaterea consecinţelor evenimentului extern şi neobişnuit.

Sursa foto: www.canva.com

6

7

UF – O lume a preciziei I

I

Mașină de erbicidat purtată Volum 900 l – 2.000 l Lățimi de lucru 12 m – 30 m Capacitate mărită cu 1.000 l sau 1.500 l cu rezervor frontal FT

» Manevrabilitate perfectă a rampei

Rampele cu designul aripii aeronavei sunt în acelaşi timp super-uşore şi super-stabile. Suspensia rampei cu amortizare multiplă şi montarea pe arc oferă un nivel extrem de constant a manevrabilitații rampei.

» DUS Sistem de circulatie cu presiune

Sistemul de circulație a presiunii DUS asigură o concentrație uniformă a agentului de pulverizare.

» Control automat a secțiuniilor de 50 cm » Ghidare automată a rampei

Menținerea perfectă a distanței dorite între duze şi suprafața culturiilor, datorită controlului automat al rampelor, DistanceControl plus cu 4 senzori.

»

Comutare precisă la capăt de lan şi în terenuri sub formă de pană combinând GPS-Switch-ul automat de control al secțiuniilor pe lătimea de lucru şi AmaSwitch sau AmaSelect controlul individual al duzei. » O reducere a utilizării agenților de protecție a plantelor de aproximativ 5 – 10 % în funcție de condiții

Centrul de operare SmartCenter incorporat pe mașina de erbicidat purtată UF 02 Operarea completă a maşinii este simplă, centrală şi logică Pachetul Comfort, opțional, cu TwinTerminal permite controlul de la distanță şi automat al circuitului de soluție. Aceasta include oprirea automată a umplerii, oprirea automată a agitatorului, golirea în siguranță a cantităților reziduale fără spumare şi, în final, curățarea automată – foarte simplă şi eficientă.

Volumul rezervorului de inducție, de 60 l, cu o capacitate de aspirație de 150 l/min, foarte putenic, garantează spălarea în siguranță a pesticidelor şi micronutrienților.

AmaTron 4 terminal ISOBUS

AMAZONEN-WERKE S.R.L. Strada Ghe. Lazăr, no 9 C block, Office HQC-04.03, 4th floor 300081, Timişoara, Romania

Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Liviu Zimcea • Vest • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro, Tel. 0739/892504

for Innovation | amazone.ro

8

PAC 2023-2027

A ÎNCEPUT NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ PENTRU PNS! Realizarea Planurilor Naționale Strategice pentru perioada 2023-2027 pare a fi principala provocare a noii PAC pentru toate statele europene. Cum se poziționează România și ce perspective au alte state la acest capitol?

DATA LIMITĂ SE AMÂNĂ!

C

u excepția a 5 țări: Austria, Germania, Polonia, Spania și Ungaria, nici un alt stat membru nu a depus sau nu este în curs de finalizare a Planului Național Strategic. Mai mult de atât, cele 3 PNS-uri deja depuse (Austria, Polonia și Spania) au fost respinse (Austria și Polonia) sau retrase (Spania), pentru neîndeplinirea cerințelor noii PAC, în special în ceea ce privește ecoschemele, dar și condiționalitățile.

de la gestionarea apei, la reducerea utilizării de substanțe fito-sanitare și până la stimularea limitată a fermierilor din agricultura ecologică.

BILE NEGRE PENTRU POLONIA Conform portalului Euractiv.com, cele mai multe probleme de acest tip au fost semnalate în cazul PNS-ului Poloniei, care nu prevede măsuri suficiente pentru: creșterea competitivității sectorului agro-alimentar, reducerea diferențelor financiare între fermele mari și cele mici și mijlocii (plățile redistributive), incluziunea socială și instalarea tinerilor fermieri.

La acestea se adaugă probleme în implementarea măsurilor de mediu:

DRAFTURI „AVANT LA LETTRE” Trebuie spus că PNS-urile Austriei și Spaniei au fost redactate și propuse înainte de negocierile din luna iunie a.c., prin care s-a ajuns la un consens privind Politica Agricolă Comună, și implicit au fost asumate ca documente provizorii, motiv pentru care au fost și respinse sau retrase. Situația este similară și în cazul Ungariei, al cărui PNS a fost înaintat sub formă de document provizoriu supus consultărilor, fără a fi însă o propunere oficială.

15-31 octombrie 2021

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Majoritatea statelor europene, inclusiv România, deși se află în diverse stadii de elaborare a PNS-urilor, așteaptă încă votul final privind adoptarea regulamentelor PAC, din cadrul ședinței plenare a Parlamentului European, care va avea loc cel mai probabil în noiembrie a.c.. Astfel, deși data limită stabilită inițial este 31 decembrie 2021, există posibilitatea ca depunerea PNS-urilor să fie prelungită cu 6 luni din momentul în care regulamentele PAC vor fi publicate.

PROVOCĂRILE CELOR MAI AVANSATE DRAFTURI PNS În prezent, statele aflate cel mai aproape de finalizarea Planurilor Naționale Strategice sunt Austria, Franța, Germania și Spania.

AUSTRIA: FERMIERII ECOLOGICI SUNT NEMULȚUMIȚI Pentru Austria și Spania ar fi cel de-al doilea draft al PNS pe care îl redactează, însă există deja unele critici... ››› 10

9

10 PAC 2023-2027 ››› 8 ... cu privire la conținutul acestor documente. În urmă cu aproximativ o lună, Gertrud Grabmann, președinta asociației Bio Austria, susținea că: „noul ÖPUL (n.r. PNS) reprezintă un pas înapoi și o slăbire a agriculturii organice din Austria, odată cu reformarea schemelor compensatorii pentru adoptarea măsurilor de mediu de către fermieri”. Mai precis, noul PNS al Austriei prevede o singură schemă de finanțare comună atât pentru agricultura ecologică, cât și pentru cea convențională, față de două măsuri diferite, cum este în prezent.

Dintre statele europene, Austria are cel mai mare număr de ferme ecologice (23% dintre exploatații) ce acoperă aproximativ 25% din suprafața agricolă a țării.

Julien Denormandie, ministrul francez al Agriculturii

FRANȚA: MANAGEMENTUL RISCURILOR E O PRIORITATE Pentru Franța, principalele recomandări ale Comisiei se referă la întărirea rezilienței și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol în contextul schimbărilor climatice și a fluctuațiilor pieței. Ținând cont de acest fapt, președintele Emmanuel Macron a anunțat, la 10 septembrie a.c., implementarea unei ample reforme a sistemului de asigurări agricole din Hexagon, ce va fi cuprinsă în noul Plan Strategic.

Conform ministrului francez al Agriculturii, Julien Denormandie, citat de La France Agricole, noul fond de gestionare a riscurilor din domeniul agricol va beneficia de peste 600 de milioane de euro pe an și are ca obiectiv creșterea numărului de fermieri asigurați de la 30%, cât este în prezent, la peste 70% în 2023. Totodată, vor fi extinse categoriile de riscuri acoperite de asigurări, urmând a fi cuprinse și înghețurile tardive care au afectat puternic agricultura franceză în ultimii ani.

Julia Klöckner și Elisabeth Köstinger, miniștrii Agriculturii în Germania respectiv, în Austria

15-31 octombrie 2021

GERMANIA: REFORMĂ LEGISLATIVĂ INTERNĂ DUPĂ MODELUL PAC Un caz aparte îl reprezintă Germania, unde Planul Național Strategic ar trebui să fie redactat de membrii noului guvern federal rezultat în urma alegerilor din 26 septembrie a.c. Chiar dacă este de așteptat o schimbare de cancelar, liderii Uniunii Creștin Democrate s-au angrenat în ultimul an la o serie amplă de reforme în domeniul agricol și în cel silvic. Pe 10 iunie a fost adoptat, în cadrul Bundestag-ului, un set legislativ privind subvențiile agricole, ce preia modelul pilonilor și măsurilor existente în noua PAC, iar pe 26 august, Julia Klöckner și Elisabeth Köstinger, miniștrii Agriculturii în Germania și respectiv în Austria, au semnat o declarație comună în ceea ce privește strategia forestieră a celor două țări în cadrul Uniunii Europene.

Totuși, criticile venite atât din partea asociațiilor ecologiste (NABU, BUND, BÖLW), cât și cele venite din partea organizațiilor de fermieri convenționali (DBV) ar putea determina noul guvern să modifice unele prevederi deja adoptate și să includă în PNS noi măsuri. Rămâne de văzut care va fi compoziția guvernului condus de socialistul Olaf Schloz, mai ales că partidul ecologist Grünen ar putea face parte din coaliție.

Aflați din numărul următor al revis­ tei Ferma ce state europene riscă respingerea Planurilor Naționale Stra­ tegice și de ce!

11

12 Agroinfo

bani europeni, problemele fermierilor

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA,

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

Cuantumuri pe hectar pentru plăţile directe

SUBVENŢII APIA 2021

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe, din 18 octombrie, plata în avans a subvenţiilor agricole pentru fermierii care au depus cererea unică de plată în 2021.

Potrivit HG 1.053, publicată în Monitorul Oficial pe 4 octombrie, APIA le poate plăti fermierilor în avans maxim 70% din valorile plăţilor pe hectar. Plăţile se fac în lei, la cursul de 4,9475 lei/euro, din următoarele sume: - SAPS: 95,47 euro/ha = 472,36 lei/ha; - plata redistributivă: 1-5 ha: 5 euro/ha = 24,73 lei/ha; 5-30 ha: 48,14 euro/ha = 238,20 lei/ha; - plata pentru înverzire: 57,89 euro/ha = 286,42 lei/ha; - plata pentru tinerii fermieri: 40,45 euro/ha = 200,13 lei/ha.

Cuantumul pe hectar se poate diminua, pentru anumite plăţi, pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate ca eligibile la plată după controalele APIA. Pentru tinerii fermieri, cuantumul pe hectar al plăţii nu poate depăşi 50% din SAPS. Sumele exacte pe care le vor primi fermierii în avans vor fi cunoscute abia după finalizarea şi introducerea în sistemul electronic al APIA a tuturor rapoartelor de control pe teren şi prin teledetecţie, cu câteva zile înainte de începerea plăţilor către fermieri, au precizat surse APIA. Pentru SCZ ovine/caprine, cuantumul este estimat la 16,55 euro/cap de ovină/caprină. Crescătorii de ovine ar putea primi în avans, din 18 octombrie, cca. 57,31 lei/cap de animal.

15-31 octombrie 2021

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Ce înseamnă condiţionare într­o fermă zootehnică!

Ajutoare europene în funcţie de dimensiunea fermei, de la 300.000 euro până la 1,5 milioane euro pe fermă!

Fost secretar de stat MADR: România s­a dus la Comisia Europeană să se lupte pentru 419 fermieri.

Topul subvenţiilor agricole pentru fermele mari Oligatoriu în toate statele UE, din 1 ianuarie 2022 Regulament nou: Registre detaliate cu perioada de păşunat, originea animalelor, tratamente veterinare şi regimul alimentar!

Adrin Oros: În cele 9 luni de guvernare, am vorbit de două ori cu premierul Ce dezvăluie ministrul demisionar Oros de pe timpul mandatului său la Agricultură!

Replică a unui cântăreţ celebru, care s­a mutat de la oraş la ţară: Dacă pui bălegar pe câmp, iei amendă 100.000 de lei!

Mâine-poimâine o să interzică şi chirpiciul ăştia!

O familie de apicultori şi­a deschis un hotel pentru albine!

Un pilot din Dubai şi un antrenor de fotbal din Arabia Saudită au stupi „cazaţi”. Cât plătesc cei care care vor să aibă propria miere?

Agroinfo

13

Fonduri pentru investiţii în ferme, din 25 octombrie

AFIR: NU MAI SUNT BANI PENTRU TINERII FERMIERI! La începutul lunii octombrie mai erau bani doar pentru tinerii care vor să-şi facă ferme în zone montane, a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Din 27 august, pentru sM 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri, AFIR a primit 3.383 proiecte, în valoare de 105 mil. euro, în condiţiile în care alocarea sesiunii a fost de 70 mil. euro. Depunerea cererilor se opreşte când proiectele depuse ating o valoare de 150% din alocarea submăsurii.

Pentru sM 6.1 - Tineri fermieri - zona montană, sunt 30 mil. euro şi au fost depuse, până pe 5 octombrie, 625 de proiecte, în valoare de 31,51 mil. euro.

Submăsura 4.1 - Investiţii în exploataţii agricole va fi deschisă din 25 octombrie 2021, cu o alocare de 760 mil. euro, împărţită în 8 componente.

Tot din octombrie vor fi deschise sM 4.2 - Procesare/marketing produse agricole şi pomicole, sM 6.2 - Înfiinţare activităţi neagricole în zone rurale, sM 6.4 - Creare şi dezvoltare de activităţi neagricole şi sM 4.3 - Drumuri agricole.

Ajutoare de stat pentru fermieri şi în 2022

BANI PENTRU SUBVENŢIA LA MOTORINĂ PE TRIM. II Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate plăti ajutorul de stat la motorina utilizată de fermieri, după ce Guvernul a aprobat, pe 2 octombrie, suplimentarea bugetului pentru acest sprijin cu 175,95 milioane lei, necesară pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2021.

Astfel, suma totală pentru subvenția la motorină pe 2021 ajunge la 569,039 milioane lei, de la bugetul de stat. Cuantumul subvenţiei APIA la motorină, pentru anul 2021, este de 1,57 lei/litru.

Tot pe 2 octombrie, Guvernul a aprobat, prin HG 1052, acordarea ajutorului de stat pentru ameliorarea animalelor, mai exact decontarea parţială a cheltuielilor cu COP şi RG, conform HG 1179/2014, până la finalul anului 2022.

Teste de paternitate şi de scrapie obligatorii pentru berbeci

PROIECT MADR: NOI REGULI PENTRU REGISTRELE GENEALOGICE Societăţile şi exploataţiile de ameliorare a ovinelor vor pierde recunoaşterea de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie dacă berbecii din secţiunea principală a registrului genealogic (RG) nu au testul de paternitate şi testul de scrapie, potrivit unui proiect de Ordin publicat de MADR pe 30 septembrie.

Potrivit noului Ordin MADR, animalele din programele de ameliorare care nu sunt eligibile pentru înscrierea în secţiunea principală pot fi înregistrate într-o secţiune suplimentară a RG, însă masculii nu pot trece din secţiunea suplimentară a registrelor genealogice în cea principală.

Scopul unei secţiuni suplimentare a RG este de a se actualiza la secţiunea principală descendenţii animalelor din secţiunea respectivă. „Nu este permisă o actualizare pe linie masculină, decât cu excepţia cazului unei rase pe cale de dispariţie sau al unei rase de ovine rustice”, se arată în proiectul de Ordin al MADR.

14 Managementul apei

Sursa foto: www.canva.com

Fermieri, vi se pregătește ceva!

Apa e prea ieftină!

Curtea Europeană de Conturi (CEC) a publicat recent un raport referitor la modul în care este utilizată apa în agricultură.

Concluziile, departe de a fi încurajatoare, sunt de natură să nască noi temeri pentru fermieri.

„I

mpactul agriculturii asupra resurselor de apă este unul major și incontestabil, dar fermierii beneficiază de prea multe derogări de la politica UE în domeniul apei, acestea împiedicând eforturile de a asigura o bună utilizare a apei. În plus, politica agricolă a UE promovează și sprijină, de prea multe ori, mai degrabă o utilizare mai intensă decât una mai eficientă a apei”, se afirmă în preambulul raportului publicat luna trecută de importanta instituție europeană.

NUMEROASE CRITICI SUNT ADUSE PAC Astfel, în viziunea auditorilor, puține scheme din cadrul PAC condiționează plățile de cerințe stricte în materie de utilizare sustenabilă a apei. Ecocondiționalitatea, un mecanism care poate antrena reduceri (în general de mică amploare) ale plăților aferente subvențiilor în cazul în care se constată că fermierii au încălcat anumite cerințe, descurajează utilizarea nesustenabilă a apei, dar nu se aplică tuturor ajutoarelor acordate în cadrul PAC și nici tuturor fermierilor.

15-31 octombrie 2021

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PAC finanțează proiecte și practici menite să amelioreze utilizarea sustenabilă a apei, cum ar fi măsuri de retenție a apei, instalații de epurare a apelor uzate și proiecte de îmbunătățire a eficienței sistemelor de irigații.

Astfel de proiecte sunt însă mai puțin frecvente decât proiectele susceptibile să sporească presiunea asupra resurselor de apă, cum ar fi proiectele privind noi sisteme de irigații. ȘI TOTUȘI, CEC RECUNOAȘTE: AGRICULTURA ARE NEVOIE DE APĂ Oarecum în antiteză cu propriile premise preliminare, raportul evidențiază: „Producția agricolă depinde de disponibilitatea apei. Irigațiile oferă fermierilor beneficii multiple, cum ar fi creșterea viabilității, a randamentului și a calității culturilor. Apa pentru irigații provine

din râuri, fluvii și lacuri (corpuri de apă de suprafață), din puțuri (corpuri de apă subterană), din ape pluviale colectate și din ape uzate recuperate. În 2016, aproximativ 6% din suprafața agricolă a UE beneficia de irigații. Apa potabilă pentru animale nu reprezintă decât o mică parte din apa utilizată în agricultură”.

FOARTE MULTE LIPSURI Deși recunoaște că, în general, în ultimii ani s-au făcut progrese însemnate în ceea ce privește o mai eficientă utilizare a apei în agricultură, raportul apreciază că în cele mai multe dintre cele 11 țări analizate, pornind de la care raportul a fost generalizat la scara UE, există încă foarte multe lipsuri. De exemplu, „actualmente, plățile efectuate atât în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, cât și în cadrul schemei de plată de bază au un efect neutru asupra irigațiilor: ele nu stimulează nici utilizarea eficientă a apei, nici irigarea sau utilizarea unei cantități mai mari de apă. Rata plății per hectar în cadrul schemei de plată unică pe suprafață este identică ... ››› 16

15

16 Managementul apei

Fermierii nu plătesc un preț corect pentru apă!

JOËLLE ELVINGER membră CEC

3 RECOMANDĂRI CEC CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ Raportul CEC se încheie cu trei recomandări principale, adresate Comisiei Europene.

Prima dintre ele se referă la solicitarea de justificări pentru derogările de la punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa în agricultură.

Mai exact, Comisia ar trebui să solicite statelor membre să justifice nivelurile de tarifare a apei și derogările de la obligația de a dispune de o autorizație prealabilă pentru captarea apei și să explice pe ce se întemeiază atunci când concluzionează că acestea nu au un impact semnificativ asupra stării cantitative a corpurilor de apă.

A doua dintre ele cere condiționarea plăților din cadrul PAC de respectarea standardelor de mediu. În acest sens ar trebui să se condiționeze sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat pentru investiții în irigații de punerea în aplicare a unor politici care stimulează utilizarea sustenabilă a apei în statele membre.

1.

2.

15-31 octombrie 2021

Sursa foto: www.canva.com

››› 14 ... pentru toți beneficiarii și pentru toate tipurile de culturi din fiecare dintre cele 10 state membre care aplică schema. Rata plății din cadrul schemei de plată de bază este stabilită de statele membre și poate varia de la un beneficiar la altul, parțial în funcție de istoricul plăților din cadrul PAC. În unele state membre (de exemplu, Spania și Grecia), ea poate varia, de asemenea, în funcție de tipul de teren agricol”.

3.

În fine, a treia recomandare se referă la utilizarea fondurilor UE pentru a ameliora starea cantitativă a corpurilor de apă. Dar formularea de mai sus este explicitată astfel: „Comisia ar trebui: (a) să se asigure, atunci când aprobă planurile strategice PAC ale statelor membre, că acestea aplică normele PAC post-2020 astfel încât proiectele de irigații finanțate să contribuie la atingerea obiectivelor Directivei-cadru privind apa; și (b) să evalueze impactul finanțării acordate în domeniul dezvoltării rurale și al sprijinului acordat piețelor asupra utilizării apei în cadrul PAC post-2020”. Adică, mai pe limba noastră, „mai ușor cu irigațiile!”

CARE AR FI PREȚUL CORECT AL APEI?! „Fermierii nu plătesc un preț corect pentru apă!”, a declarat, în cadrul conferinței de presă care a precedat prezentarea documentului, Joëlle Elvinger, membra Curții responsabilă de raport.

Conform opiniei sale, agricultorii

beneficiază de prețuri mult mai scăzute decât alte categorii. În numele cititorilor revistei „Ferma”, i-am reamintit distinsei doamne că cea mai mare parte a apei utilizate în agricultură revine în circuitul natural și, adesea, este refolosită, în alte forme. Având în vedere acest aspect, am întrebat-o care ar trebui să fie acel „preț cinstit” pe care ar trebui să îl plătească fermierii pentru apă?

Răspunsul doamnei Elvinger a fost pe cât de sofisticat, pe atât de ocolitor. În sinteză, prețul ar trebui să varieze de la stat la stat, de la zonă la zonă, în funcție de o multitudine de factori.

Iar mărimea sa trebuie să fie stabilită de către autoritățile naționale! Deci, rămâne cum am stabilit: în general se fac progrese, dar nu e bine și fiecare stat se descurcă cum vrea, dar Comisia să facă presiuni și recomandări!

Scanează codul QR și vezi conținutul integral al raportului!

17

18 Articolul ediţiei

TEHNOLOGIA MINIM-TILL, POLIŢĂ DE ASIGURARE ÎN ANII SECETOŞI Lupta cu seceta nu mai este chiar aşa o povară. Fermierii au la dispoziţie astăzi destule instrumente pentru a gestiona riscurile. Andrei Chiriţă şi familia sa au ales tehnologia minimum-tillage, pentru a păstra umiditatea în sol şi a-şi proteja astfel investiţiile.

D

eşi are numai 33 de ani, Andrei Chiriţă a acumulat deja destulă experienţă pentru a gestiona cu succes afacerea familiei sale, o fermă vegetală în Câmpia Bărăganului, undeva la extremitatea de vest a judeţului Ialomiţa, în perimetrul administrativ al comunelor Maia şi Dridu. Alături de tatăl său, Marian, care de altfel este administratorul societăţii Electris Com SRL, şi fratele său mai mic, Cristian (22 de ani), exploatează 1.200 de hectare, cultivate cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui.

Cum însă în ultimii ani seceta şi valurile de căldură extremă par să fi scăpat complet de sub control,

15-31 octombrie 2021

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fenomene asociate adesea cu schimbările climatice, având consecinţe devastatoare asupra culturilor agricole, familia Chiriţă a ajuns la concluzia că cea mai bună soluţie ar fi renunţarea la arătură şi la sistemul convenţional de prelucrare a solului în favoarea tehnologiei minim-till.

Articolul ediţiei 19 AGRICULTURA FĂRĂ ARĂTURĂ Din punct de vedere agrotehnic, aplicarea acestei tehnologii urmăreşte conservarea şi chiar refacerea fertilităţii naturale a solului, scăderea gradului de compactare a terenului prin reducerea numărului de treceri cu utilajele agricole şi, nu în ultimul rând, păstrarea apei în sol pentru perioadele lungi fără precipitaţii. „Pentru că momentan nu avem posibilitatea să irigăm culturile, am încercat să ne adaptăm. Astfel, am început să testăm tehnologia minim-till încă din 2017”, mi-a spus tânărul absolvent al Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală în cadrul USAMV Bucureşti.

UTILAJUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT ”La noi în zonă de obicei după recoltatul grâului nu prea mai avem precipitaţii până la semănat. Norocul nostru este că avem acest utilaj Performer de la Kuhn, cu care reuşim să pregătim foarte bine terenul, fără a mai băga plugul. Avem două astfel de echipamente, achiziționate de la IPSO, cu... ››› 20

MIRAJUL BANILOR EUROPENI Investiţiile cu fonduri europene reprezintă şi astăzi o oportunitate bună de dezvoltare pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol. Electris Com SRL a implementat în 2009 un astfel de proiect, pentru achiziţia de utilaje, pe Măsura 312. Doar că a fost o sesiune aprobată greşit de către AFIR şi a trebuit să restituie ulterior întreaga sumă. „În ultimul an de monitorizare s-a contatat că de fapt nu eram eligibili. Proiectul era în valoare de 300.000 de euro, din care 200.000 de euro nerambursabili. Pe lângă faptul că primisem şi un ajutor financiar de 25.000 de euro pentru fiecare nou angajat.

Am trecut peste acest episod, dar nu ne-a fost deloc uşor să restituim întreaga sumă. De aceea nici nu ne-am mai propus de atunci să accesăm vreun proiect european.

Preferăm să nu ne complicăm existenţa”, a recunoscut Andrei.

20 Articolul ediţiei

››› 19 ... ajutorul cărora păstrăm apa în sol pentru cultura care urmează. Îmi aduc aminte cum a fost acum doi ani, când noi aveam singura rapiţă răsărită din zonă. Asta după ce am înfiinţat cultura chiar la începutul lui august şi a urmat o perioadă lungă fără ploi”, a precizat Andrei Chiriţă.

PERFORMER FACE PATRU LUCRĂRI ÎNTR-O SINGURĂ TRECERE Acest cultivator de adâncime cu discuri şi dinţi - Performer - are avantajul de a efectua patru lucrări într-o singură trecere. Este un utilaj adaptat pentru a fi utilizat în sistemul minimum-tillage. După el se poate veni direct cu o semănătoare. „Echipamentul acesta dispune de un tăvălug greu, care compactează terenul în aşa fel încât să menţină umiditatea la nivelul solului şi să nu permită evaporarea apei. Vremea devine din ce în ce mai capricioasă. Avem episoade de secetă prelungită sau precipitaţii extreme. Iar IPSO vine în întâmpinarea fermierilor

15-31 octombrie 2021

cu soluţii adaptate pentru a face faţă acestor provocări.

Kuhn Performer, spre exemplu, are nevoie de un singur operator şi de un singur tractor pentru a face dezmiriştirea, scarificarea în profunzime, până la 35 cm, pentru a sparge hardpanul şi a mobiliza solul, respectiv operaţia de tăvălugire pentru nivelarea terenului şi păstrarea apei în sol. Altfel, după plug ar trebui să vii cu un combinator şi ai fi oarecum forţat să intri imediat la semănat. Pe lângă faptul că intrând cu combinatorul rişti să pierzi apa din sol mult mai repede”, ne-a explicat Laurenţiu Gheorghe, product manager pentru Kuhn, brand reprezentat la

nivel naţional de către compania IPSO Agricultură.

PRECIZIA SEMĂNATULUI LA VITEZE MARI DE LUCRU Pe 30 august, când am ajuns noi în ferma familiei Chiriţă, unul dintre operatori se pregătea să intre la semănat grâu, pe o parcelă de 50 de hectare cultivate anterior cu porumb. ESPRO 8000 R, tot de la Kuhn, pe care Andrei mizează de ceva timp, este o semănătoare pe opt rânduri, recomandată pentru a fi utilizată în sistemul minimum-tillage, după ce cultivatorul Performer şi-a făcut treaba. Această semănătoare, care poate rula la viteze destul de mari, combină cultivarea, tasarea şi semănatul într-o singură trecere. „Spre exemplu, la o rată de semănat de 250 kg la hectar se poate merge fără probleme cu 18 km/h. Se poate ajunge chiar la 20 km/h. Pentru a lucra însă cu ea la o lăţime atât de mare, e nevoie de un tractor de cel puţin 400 CP”, a ţinut să precizeze reprezentantul IPSO.

Articolul ediţiei 21

În anii de secetă, diferenţele de producţie pot fi de până la 2 tone între sistemul de cultură convenţional şi tehnologia de lucrări minime.

Asta vă pot spune din propria experienţă ANDREI CHIRIŢĂ

Tânăr fermier din jud. Ialomița

ESPRO este o maşină inteligentă, având conectivitate ISOBUS, dar ceea ce o face atât de specială este bara de semănat CROSSFLEX, care asigură plasarea precisă a seminţei în brazdă şi la o adâncime constantă, indiferent de condiţiile şi de viteza de lucru.

ECONOMII DE COMBUSTIBIL „Cu ajutorul acestei semănători, am putut renunţa la o lucrare de pregătire a terenului şi am făcut economii importante de carburant”, ne-a mărturisit, de asemenea, Andrei. Pe de altă parte, având un distribuitor universal, a rezultat automat şi o creştere de productivitate. Optimizarea lucrărilor este foarte importantă în contextul schimbărilor climatice, cu ferestre de lucru tot mai reduse şi nevoia de a interveni la momentul potrivit. „ESPRO asigură o uniformitate foarte bună la răsărire. Noi am folosit-o iniţial cu un tractor de 370 CP. La cultura de rapiţă

a mers foarte bine pentru că buncărul era aproape gol - e nevoie de numai 2,5 kg de sămânţă pentru un hectar, în condiţiile în care bobul este foarte mic”, a observat tânărul fermier.

Pe lângă diferenţele semnificative de producţie în anii cu secetă, acesta a sesizat şi anumite contraste în ceea ce priveşte calitatea recoltei între sistemul de semănat în teren pregătit şi aşa-numitul minim till. „Scopul nostru ar fi să ajungem practic la tehnologia no-till”, a recunoscut acesta.

TEHNICĂ PERFORMANTĂ Pentru porumb, unde este nevoie de mai multă precizie la semănat, atât în ceea ce priveşte cantitatea administrată, cât şi uniformitatea distribuţiei boabelor pe rând, familia Chiriţă ia în calcul achiziţia unei semănători John Deere. „Sperăm ca la anul să putem semna contractul.

E vorba de o semănătoare de precizie 1775NT pe 12 rânduri. Am avut-o deja în testare şi putem spune că este ceea ce ne dorim”, remarca tânărul.

Până una alta, din ce am observat noi, parcul de utilaje nu pare să ducă lipsă de echipamente performante.

Nu mai puţin de patru combine marca John Deere şi chiar un tractor articulat purtând sigla producătorului american puteau fi zărite pe platforma din interiorul fermei, semn că nu e vorba de o simplă coincidenţă, ci oamenii aceştia chiar au un istoric solid în ceea ce priveşte colaborarea cu IPSO. PRODUCŢII MULŢUMITOARE Anul agricol 2020-2021 a fost unul satisfăcător din punct de vedere al producţiilor obţinute pentru familia Chiriţă. La rapiţă, s-a înregistrat o medie la hectar de 3,4 tone iar la grâu s-au recoltat în jur de 6 tone. Perspective bune se anunţau şi în cazul porumbului. Pe suprafeţele recoltate până la 1 octombrie, producţia obţinută a fost între 8 şi 10 tone, în condiţii în care nici o solă nu este irigată. La floare s-a înregistrat o producţie medie de 3 tone, după ce cam 20% din suprafaţă a fost afectată de vijelii. „Aproape tot ce am recoltat în această vară am depozitat. Mai puţin rapiţa, pe care am vândut-o cu un preţ mediu de 2.370 lei tona, şi floarea-soarelui, care oricum nu era o cantitate mare, având o suprafaţă de numai 30 de hectare. Preţul de valorificare la floare a fost de 2.000 lei/tonă.

Grâul în schimb l-am stocat în totalitate pentru că aşteptăm un preţ mai bun. De regulă vindem grâul şi porumbul în primăvară”, ne-a declarat Andrei Chiriţă.

22 Vocea Fermierului

NICIO FAPTĂ BUNĂ NU RĂMÂNE NEPEDEPSITĂ!

Felix Mulţescu a fost sancţionat de Garda de Mediu cu 3.000 lei pentru tot soiul de lucruri.

Fermierul a fost amendat, în ciuda faptului că a plantat perdele forestiere pe aproape zece hectare de teren.

F

elix Mulţescu, fermier din Răsmireşti, satul Ludăneasca, judeţul Teleorman, este un împătimit al naturii. El şi familia lui au un adevărat cult pentru mediul înconjurător. Privindu-i colţul său de rai, nu poţi să nu remarci fermecătoarea dorinţă de frumos, de armonie şi curat. „Nici nu vă închipuiţi cât iubim noi copacii. Vă dau un singur exemplu: «Când un vecin a agățat cu utilajele de prelucrat solul un copăcel într-o margine de solă și l-a rupt, tatăl meu i-a pus atele și l-a îngrijit cu multă atenție până s-a prins la loc»”, mărturisește fermierul.

Din dorinţa de a trăi într-un mediu curat şi de a respira un aer ozonat, dar şi pentru a proteja culturile agricole de vânt şi de viscolul iernii, Felix Mulţescu a plantat circa 40.000 de salcâmi în patru parcele din terenurile sale.

CĂUTAREA NODULUI ÎN PAPURĂ Teleormăneanul trăieşte cu o amărăciune în suflet. Comisarii Gărzii de Mediu au venit în control la ferma din Ludăneasca, lucru care nu s-a mai întâmplat de mai bine de 10 ani.

Neimpresionaţi de perdelele forestiere ale producătorului agricol, i-au căutat acestuia nod în papură, tipic

15-31 octombrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

unui soi de acţiune sancţionatorie şi nu preventivă: dacă e albă, de ce este albă; dacă e neagră, de ce e neagră!?

AMENDAT PENTRU „TOT SOIUL DE NIMICURI” Deşi nu i se spusese că s-ar fi găsit ceva în neregulă, Felix Mulţescu a fost sancţionat însă pentru „tot soiul de nimicuri”, spune acesta, potrivit principiului: “orice faptă bună trebuie pedepsită!”

Aşa că, după o săptămână, s-a trezit în poștă cu proces-verbal de amendă în sumă de 3.000 lei, pe motiv că: nu a întocmit evidenţa deşeurilor cu ambalajele produselor pentru protecţia plantelor, a uleiului uzat, deşeurilor metalice; că nu are aprobare de la Agenţia de Mediu pentru depozitul de motorină; că nu-s întocmite hârtii cu situaţia anvelopelor uzate, deşi acestea nu existau în fermă?!; că nu are amenajate spaţii de depozitare a ambalajelor pentru îngrăşăminte, care ar fi trebuit să

fie ridicate de furnizor... „Nu e atât de important că mi-au dat amendă 3.000 de lei, pe care am şi plătit-o, însă comisarii de mediu au făcut tot posibilul să o dea, deşi nu erau motive temeinice. Mi s-a părut anormal să nu le pese că eu, practic, am plantat o pădure…”, a declarat teleormăneanul.

De câţiva ani, recoltele au sporit cu cel puţin 10%. În plus, au stopat vânturile de vară care culcau plantele şi viscolele din timpul iernii.

La ora asta vând lemne, pentru că salcâmii trebuie răriţi FELIX MULŢESCU

Mic fermier din judeţul Teleorman

ÎMPĂDURIRILE AU ÎNCREMENIT ÎN PROIECT! Felix Mulţescu a absolvit USAMV Bucureşti şi lucrează, împreună cu familia, o suprafaţă de 140 hectare de teren. De departe, cele patru trupuşoare de pădure sunt marea lui realizare

Vocea Fermierului 23 de care-i mândru, făcută cu costuri nesemnificative în raport cu beneficiile enorme și imediate. „Iniţial am vrut să fac un proiect de împădurire, dar am văzut că procedura-i stufoasă. Pe zona de câmpie perdelele forestiere sunt utile, dar plantările, ca şi depunerea de proiecte, sunt aproape inexistente. Atunci, am cumpărat puieţi de salcâm de la Pepiniera Drăgăneşti Vlaşca şi i-am plantat, protejându-mi culturile agricole. De câţiva ani, recoltele au sporit cu cel puţin 10%. În plus, au stopat vânturile de vară care culcau plantele şi viscolele din timpul iernii. Exemplul meu a fost urmat şi de alţi săteni.

La ora asta vând lemne pentru că salcâmii trebuie răriţi.

Dacă puneam pădure de la Revoluţie încoace, noi, românii, eram mult mai câştigaţi!”, consideră Felix Mulţescu.

ANVELOPA UZATĂ STRÂNSĂ ŞI PREDATĂ În legătură cu anvelopele uzate, fermierul vine cu o întrebare justă: „De ce nu se reglementează situaţia ca şi la acumulatori? Nu poţi lua unul nou până ce nu-l predai pe cel vechi. Se poate extinde procedura şi la anvelopele uzate. În funcţie de cantitatea predată la un centru de recuperare, să se calculeze o reducere din preţul unei anvelope noi. Astfel nu s-ar mai vedea cauciucuri aruncate aiurea pe câmp”, consideră Felix Mulţescu.

24 Ferma de familie

ORĂŞENI MUTAŢI LA ŢARĂ, ÎN POIANA LU' ŞERBAN

Au renunţat la oraş şi au pus pe picioare o fermă de capre în satul bunicilor. E o afacere de familie pentru care au planuri mari: o fermă de elită din rasa Carpatină şi un brand care să ajungă în supermarketuri - Poiana lu' Şerban.

F

raţii Alex şi Eduard Șerban şi Andreea Doru, iubita lui Alex, nu au nicicare mai mult de 30 de ani.

Alex este inginer constructor, ca mai toţi din familia lui, iar Andreea a lucrat, până acum doi ani, într-o companie multinaţională, în domeniul financiar.

Eduard este singurul dintre ei care a studiat zootehnie.

Alex Șerban era încă la facultate când s-a gândit că ar fi păcat să lase de izbelişte toată munca bunicilor lor din satul Cucuteni, comuna Moţăieni, judeţul Dâmboviţa: o gospodărie şi vreo cinci hectare de teren, cumpărate de bunicul său din banii munciţi din greu la fabrica de ciment.

„PRIMII DOI ANI AU FOST INGROZITOR DE GREI” Deşi terenul e într-o zonă bună pentru pomicultură, ei nu erau pasionaţi de domeniu. Animale, însă, au avut tot timpul în gospodărie, dar cum laptele de vacă era foarte prost plătit, vacile de carne erau foarte scumpe, cu oile era complicat, s-au gândit să crească capre. Au cumpărat primele 50 de

15-31 octombrie 2021

un reportaj de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

capre din rasa Carpatină în 2017. „Primii doi ani au fost îngrozitor de grei, nu ştiam să facem brânza, nu ştiam să vindem”, spune Alex Şerban.

Descurajaţi de cum mergea mica lor fermă şi sătui de munca în corporaţie, Alex şi Andreea au hotărât să plece din ţară. Eduard nu a vrut să renunţe şi a rămas să aibă grijă de fermă. La începutul lui 2020, după ce au muncit un an şi jumătate în Anglia, cei doi tineri s-au întors acasă cu idei noi şi au rămas aici şi să se ocupe serios de fermă. „FACEM TOTUL ÎN FAMILIE” Acum au aproape 150 de capre, din care 70 la muls, înscrise în Registrul Genealogic. Au reuşit să construiască un brand şi să pună pe picioare o afacere de familie în care fiecare are

rolul său: Eduard se ocupă de fermă, Alex - de administrarea afacerii şi de distribuţia produselor, Andreea e responsabilă de promovare şi marketing, iar mama băieţilor - de procesare. „Facem totul în familie. Am evitat să aducem oameni dinafară, am auzit la alţi crescători că sunt foarte multe probleme cu oamenii care să lucreze în fermă”, spune Alex Şerban. Au un singur angajat, care merge cu animalele la păscut, face curat şi îi ajută pe cei doi fraţi la mulsul caprelor.

PRODUSE FĂCUTE ÎN FERMĂ... În fermă au un mic laborator, unde procesează cam 100 de litri de lapte pe zi, în perioadele de vârf. Produc telemea proaspătă şi maturată din lapte de capră, urdă, lapte de capră crud sau pasteurizat şi o specialitate din brânză de capră: „Anul acesta am încercat şi o cremă de brânză tartinabilă, copiată după o reţetă franţuzească. Am găsit-o în Belgia, apoi şi în Anglia, am căutat reţeta şi cred că este cel mai solicitat dintre produsele noastre”, spune Alex Şerban.

Ferma de familie 25 ... CU CHEAG VEGETAL...

Folosesc cheag pe bază de plante în loc de cheag natural, pentru că, spun ei, „gustul este mai fin şi, astfel, produsele devin mai uşor de acceptat pentru mai mulţi oameni”. „Am încercat să evităm să sacrificăm animalele de foarte tinere doar pentru că ne trebuie cheag. Animalele trebuie să fie libere, îngrijite şi fericite şi să producă lapte de calitate. Vindem şi iezi, dar nu sacrificăm noi animalele în fermă”, explică Alex Şerban. ... VÂNDUTE PE INTERNET Vând produsele la poarta fermei, precum şi clienţilor care le comandă pe internet, prin paginile de Facebook şi de Instagram. Livrează produsele săptămânal în Târgovişte, la 30 de km de satul lor. Au deja cereri şi de la clienţi din Bucureşti. Îşi fac planuri ca, în viitor, produsele lor să fie vândute şi într-un lanţ de magazine sau să aibă un magazin mobil, dar, momentan, nu produc suficient. „Cererea este foarte mare, dar trebuie De la stg, la dr.: Eduard Şerban, Andreea Doru şi Alex Şerban

Rasa Carpatină este inclusă în lista raselor locale în pericol de abandon. Sub 5.000 de animale, din care 4.900 capre matcă, erau înscrise, în 2020, în programul de conservare genetică a rasei condus de Caprirom, program ce are drept scop creşterea numărului de caprine din rasa Carpatină cu producţii de peste 500 kg lapte/lactaţie să ne mărim efectivele. Încercăm să avem cel puţin 100 de capre la muls.

Oamenii încep să fie tot mai deschişi către produsele din lapte de capră. Cea

mai mare problemă este că mulţi crescători nu ştiu să îşi promoveze foarte bine produsele”, spune Andreea Doru.

FERMĂ DE ELITĂ DIN RASA CARPATINĂ Alex Şerban are planuri şi mai mari: îşi doreşte o fermă de elită cu capre din rasa Carpatină: „Sunt crescători care se feresc de Carpatină. Noi am ales-o şi din patriotism, pentru că îmi doresc ca noi, românii, să avem şi noi ceva al nostru care să fie performant. Carpatina e o capră rustică, mai rezistentă la boli faţă de alte rase, suntem şi într-o zonă cu teren dificil şi a contat şi că a fost mai accesibilă ca preţ. Unei Alpine sau Saanen trebuie să îi oferi mult mai mult ca să îţi dea rezultate, pe când unele exemplare de Carpatină, cu mult mai puţin, îţi dau aceeaşi cantitate de lapte, dar cu mai puţină grăsime şi proteină. Avem exemplare care dau şi 2 litri de lapte la o mulsoare. Visul meu este să am o fermă de elită. Cred că avem potenţial foarte mare cu Carpatina, o putem aduce să se bată... ››› 26

26 Ferma de familie ››› 25 ...cu orice altă rasă din Europa.

Cred că poate deveni performantă, nu să fie doar vaca săracului”.

CAPRELE FĂRĂ URECHI DAU LAPTE MAI BUN La Târgul Agromalim de la Arad, la începutul lunii septembrie, fraţii Şerban s-au întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Caprirom, care au un proiect prin care încearcă să demonstreze că nivelul de cazeină din lapte ar fi mai mare la caprele fără urechi. „Noi avem şi un tip de Carpatină fără urechi, care se numesc ciule. Ne-au sfătuit să mulgem aceste capre separat, să verificăm în practică dacă din aceeaşi cantitate de lapte am putea obţine brânzeturi cantitativ şi calitativ mai bune”, mai spune Alex Şerban.

BIROCRAŢIA ŞI OAMENII SLAB PREGĂTIŢI La început, cea mai mare problemă a fost vânzarea produselor. Acum, cele mai mari probleme i se par birocraţia şi slaba pregătire a oamenilor din instituţiile statului, care „nu te ajută cu informaţii, doar se acoperă ei de hârtii”, susţine Alex Şerban.

În 2018, au vrut să facă un proiect cu fonduri europene pentru tineri fermieri, dar un consultant le-a spus că „nu sunt bani pentru voi”.

PĂŞUNEA Au încercat să concesioneze o bucată de păşune comunală, dar s-au lovit de o problemă: „terenul fiind împădurit, nu am nici timp, nici bani să curăţ 20 de hectare dintr-o dată, iar la finalul anului, dacă nu ai curăţat păşunea, primăria reziliază contractul”, mai spune Alex Şerban.

Soluţia de compromis este islazul comunal, unde sunt şi restul animalelor din sat. „Pentru noi e o mare problemă, pentru că animalele noastre sunt deparazitate şi trebuie să avem foarte mare grijă unde şi cum le ducem, să nu intre în contact cu animale care nu sunt deparazitate”, adaugă tânărul fermier din Dâmboviţa.

ÎNTÂLNIRE CU PREMIERUL LA AGROMALIM 2021 Caprirom a organizat, la Agromalim 2021, un eveniment dedicat promovării produselor din lapte de capră, sub numele „Capra - izvor de sănătate”. Crescători de caprine membri ai Caprirom au expus, pentru degustare şi vânzare, produse obţinute în fermele proprii.

Aflat în vizită la Agromalim, prim-ministrul Florin Cîţu a degustat produse din lapte de capră la standul Caprirom şi a stat de vorbă cu fraţii Şerban. I-a întrebat cum au reuşit să îşi facă ferma, de unde au avut bani, dacă au accesat fonduri europene. „Dacă eşti la început de drum, e foarte greu să obţii fonduri europene, pentru că ai nevoie de partea de cofinanţare. Eu sunt inginer constructor, iar prietena mea a lucrat în domeniul financiar. Tot ce-am câştigat acolo am investit în fermă”, au răspuns tinerii orăşeni deveniţi fermieri.

ȘI-A FĂCUT SINGURĂ O FERMĂ DE CAPRINE Elena Petruț și-a făcut singură o fermă de capre în comuna Ideciu de Jos, județul Mureș, în timp ce soțul ei muncește în Germania. A prins drag de animale chiar dacă ea a crescut la bloc și a văzut animale doar în vacanțele petrecute la bunici.

15-31 octombrie 2021

De 7 ani are ferma, iar de 4 ani livrează laptele de capră la fabrica de lactate Olympus din Brașov.

Scanează codul QR și citește povestea fermierei pe www.agroinfo.ro!

27

28 Fundaţia Revistei Ferma

Antoniu Pîrva, un elev de 10!

Fundaţia Revistei Ferma, prin proiectul "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol", a demarat o nouă campanie de sprijinire a elevilor de la liceele agricole, prin implicare directă a tuturor celor interesaţi.

E

ste deja o certitudine faptul că pregătirea generaţiei de mâine din agricultură depinde de noi toţi: societatea civilă, autorităţi, instituţii de învăţământ, profesori, fermieri, companiile din agribusiness. Fiecare dintre noi avem cel puţin un motiv serios pentru care ne dorim o agricultură performantă şi nu putem ignora importanţa pregătirii teoretice şi practice, încă de pe băncile liceelor de profil.

Aceşti copii au nevoie de încrederea şi motivaţia pe care le-o oferă toţi cei care se implică activ în viitorul lor profesional.

Prin campania "Susţine şi tu un elev de la liceul agricol" ne propunem, în prima fază, să oferim un cadou util câte unui elev de la fiecare din cele peste 50 de licee agricole din ţară. Bineînţeles, aceşti copii, selectaţi de către Fundaţia Revistei Ferma împreună cu reprezentanţii liceelor, vor fi susţinuţi pe parcursul lor educaţional de către cei care au contribuit la campanie.

PRIMUL BENEFICIAR ESTE ANTONIU PÎRVA Antoniu este elev în clasa a XII-a, profilul economic, la Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu, judeţul Hunedoara.

15-31 octombrie 2021

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

L-am cunoscut cu ocazia desfăşurării proiectului "Profesiile agriculturii viitorului" iniţiat de Fundaţia WorldSkills Romania în parteneriat cu Asociaţia Presei Agricole din România, când am organizat o deplasare a elevilor de la liceul din Geoagiu în ferme din judeţul Timiş.

Antoniu este un elev de 10! Dar şi un tânăr de nota zece. Are grijă de gospodăria familiei, este pasionat de mecanizare, dar mai ales de tractoare şi învaţă agricultură de mic, la firul ierbii, muncind zi de zi ca un om mare. Pe lângă toate acestea are şi rezultate bune la învăţătură. Motive suficiente pentru a-l alege pe Antoniu Pîrva drept primul beneficiar al campaniei Fundaţiei Revistei Ferma.

Reacţia lui Antoniu a fost: "De ce eu?

Ce am eu atât de special?" Tu, tu eşti special, Antoniu! Reprezinţi o generaţie supusă multor presiuni şi incertitudini şi, cu toate acestea, ai ales un drum greu, dar tot ceea ce faci e cu pasiune şi o maturitate care mă impresionează.

Suntem alături de tine şi te susţinem pentru a-ţi împlini visul!

Scanează codul QR şi vezi mesajul lui Antoniu pentru Fundaţia Revistei Ferma.

MULŢUMIM PARTENERILOR! Antoniu a primit în dar un laptop, oferit cu sprijinul Prof. Dr. ing. Dr. HC Nicolae Corcionivoschi, absolvent al USAMVB Timişoara, Director al Departamentului de Microbiologie Alimentară al "Agri-Food and Biosciences Institute" din Belfast.

Firmele MEWI şi SOLIS by Rural Plant i-au dăruit lui Antoniu pachete cu obiecte promoţionale.

Mulţumesc și dnei profesor Daniela Lal.

SUSŢINE ŞI TU UN ELEV DE LA LICEUL AGRICOL! Susţine şi tu un elev de la liceul agricol! Doriţi să vă implicaţi în acest proiect şi să deveniţi mentori şi susţinători ai elevilor de la liceele agricole? Contactaţi Fundaţia Revistei Ferma la tel. 0722814021 sau e-mail: nicoleta@revista-ferma.ro şi vă oferim toate detaliile.

29

30 Agricultura 4.0

"ROBO" HORSCH MERGE SINGUR LA SEMĂNAT Horsch a creat și a prezentat un prototip de robot care însămânțează câmpurile autonom. Cum se va transforma agricultura și cine sunt mecanizatorii viitorului, în viziunea lui Michael Horsch, fondatorul companiei germane?

C

ea de-a patra revoluție industrială aduce schimbări profunde în toate domeniile, inclusiv în agricultură. Noile tehnologii sunt piatra de temelie a acestei transformări și ele vor avea un impact deosebit atât asupra modelelor de producție, a forței de muncă, cât şi asupra relațiilor cu consumatorii. Inteligența artificială (AI), învățarea automată (machine-learning), realitatea virtuală, "big data", imprimante 3D și 4D, rețeaua 5G, realitatea augmentată şi internetul lucrurilor (IoT) sunt doar câteva dintre tehnologiile care ne vor marca viitorul.

DARWINISMUL DIGITAL ȘI AGRICULTURA Revoluția digitală a schimbat modul în care producem, consumăm, comunicăm și obținem informații, iar companiile - precum speciile din teoria lui Darwin - trebuie să se adapteze pentru a supraviețui. Transformarea digitală a afacerilor constă în regândirea nevoilor și valorificarea noilor tehnologii pentru a adopta soluțiile viitorului. Pentru a supravieţui noilor situaţii apărute ca urmare a digitalizării, companiile şi fermele agricole trebuie să se adapteze acestor transformări.

Termenul ”darwinism digital” a fost introdus de scriitorul și expertul în marketing Tom Goodwin, care a spus

15-31 octombrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

că revoluția digitală nu se referă doar la adoptarea de noi tehnologii, ci şi la desprinderea de procesele și strategiile din trecut. „Transformarea digitală a companiilor constă în regândirea nevoilor și utilizarea noilor tehnologii pentru a adopta soluții", spunea Goodwin.

SCHIMBAREA MENTALITĂŢII Pentru a obține un avantaj competitiv și pentru a supraviețui, companiile şi exploataţiile agricole trebuie să profite de noile oportunităţi. Inovația presupune mai mult decât cumpărarea celor mai bune tehnologii. În același timp, sunt necesare procese de modernizare şi modalități de interacțiune cu tehnologia, precum şi transformarea resurselor umane pentru a putea valorifica posibilitățile oferite de noile tehnologii.

AUTONOMIA ESTE URMĂTORUL PAS Inovația și adaptarea la schimbare face parte din ”ADN”-ul companiei Horsch care a introdus primele procese de automatizare în urmă

cu 30 de ani, la început fiind aplicate la maşinile de erbicidat, apoi la semănători. "În urmă cu o sută de ani a fost calul, acum avem tractorul şi în viitorul apropiat vom avea robotul.

Desigur, tractoarele nu vor dispărea, dar multe lucrări vor fi efectuate de către roboţi. Acum, principala problemă este costul ridicat al roboţilor, dar efectul viitor va fi scăderea costurilor de producţie a produselor agricole", a afirmat Michael Horsch, cu prilejul prezentării noutăţilor companiei pentru Agritechnica 2022.

MECANIZATORII VIITORULUI Automatizarea a schimbat modul de lucru în agricultură. Acum tractoristul stă în tractor şi are tot mai puţine operaţii de făcut, dar avem foarte multe resurse alocate pentru acesta: cabina, climatizarea, etc.).

Dar agricultura de precizie şi "autonomia" nu presupune "eliminarea" oamenilor. Mecanizatorii vor primi alte sarcini. În loc să stea într-o cabină climatizată, operatorul va trebui să supravegheze, de la distanţă, modul în care funcţionează utilajele din spatele tractorului.

Michael Horsch ştie cine sunt mecanizatorii viitorului: "aceştia au acum 6-10 ani şi se joacă pe calculator şi pe alte dispozitive electronice. ... ››› 32

Agricultura 4.0 31

32 Agricultura 4.0

Probabil că aceasta este cea mai frumoasă perioadă în care se poate trăi ca fermier.

Vremurile sunt foarte dinamice, iar Horsch are o viziune clară privind agricultura viitorului, care trebuie să urmărească: protecţia mediului, sănătatea şi alimentaţia sănătoasă MICHAEL HORSCH Fondator Horsch

››› 30 ... Practic, vom preda copiilor noştri viitoarele utilaje. Vom aduce în realitate ceea ce acum copii experimentează în fiecare zi prin joc".

DE LA AUTOMATIZARE, LA SISTEME AUTONOME Multe echipamente care astăzi sunt asociate cu termenul "autonom" sunt mai degrabă automatizări. Prin automatizarea proceselor din câmp, echipamentele moderne sunt folosite la capacitate maximă. Spre exemplu, un tractor ghidat prin GPS poate întoarce la capăt de rând autonom. Acesta este doar un prim pas. "Autonom înseamnă că într-adevăr nu există șofer/operator, dar mai există încă destul de multe obstacole de eliminat până când vom ajunge la o autonomie completă”,

15-31 octombrie 2021

a explicat Michael Horsch.

Pentru a putea lucra într-un mod parțial autonom, astăzi există trei cerințe principale: 1) sistemul de planificare a traseului, 2) o graniţă digitală (geofencing) şi 3) măsurile de siguranţă.

Aceste cerinţe pot fi respectate cu ajutorul unui "şofer" - operator cu telecomandă care monitorizează echipamentul din teren şi intervine în caz de urgență. Următorul pas este sistemul de senzori care să permită monitorizarea maşinii şi semnalizarea eventualelor defecţiuni. ”CONFRUNTAREA” ROBOT-TRACTOR Tractoarele agricole sunt construite şi echipate cu un motor puternic, pentru a rula pe drumurile publice (cu

50-60 km/oră), cutie de viteză, transmisie, frâne, etc. În plus, are nevoie de o cabină "de lux" pentru operator. În schimb, "roboţii vor lucra numai pe câmp, cu o viteză de doar 15 km/oră, sisteme simple de frânare şi trasmisie, fără echipare pentru drumurile publice şi mai ales fără cabină. Şi utilajele agricole conduse de roboţi vor fi mai simple, ceea ce face ca, în final, costurile de producţie în exploataţiile agricole să scadă", apreciază Michael Horsch.

SEMĂNAT AUTONOM CU "ROBO" HORSCH Robotul autonom construit de către Horsch este echipat cu un tractor pe şenile, cu motor diesel de 330 CP, o semănătoare Maestro de 18 m (cu 24 de rânduri, la 75 cm) şi sistem Trimble de ghidare. Semănătoarea Maestro are o construcţie compactă şi a fost proiectată special pentru a fi compatibilă cu tractorul autonom. Acest sistem poate fi transportat cu ajutorul unui camion.

"Robo" poate lucra şi cu semănătorile din gamele Avatar şi Serto, precum şi cu utilaje de tipul Joker şi Cruiser.

Poligonul de testare al roboţilor Horsch este ferma companiei din Cehia. Întreaga suprafaţă a fermei "AgroVation" este pregătită pentru lucrul cu roboţii şi pentru demonstraţiile practice.

Scanează codul QR și urmărește demons­ trațiile video cu "Robo" Horsch!

Agricultura 4.0 33

34 Agricultura 4.0

LAPTE DE 3 ORI MAI SCUMP DECÂT CEL DE VACĂ Laptele de ovăz sau mai bine spus băuturile obţinute din ovăz sunt chiar şi de trei ori mai scumpe decât laptele de vacă.

Desigur, nu ingredientele şi nici costurile de fabricaţie sunt cauza. Dar care or fi atunci motivele?

D

e ani buni se aminteşte faptul că România are un potenţial agricol neexploatat la adevărata valoare şi că exportăm în cantităţi uriaşe materie primă pentru a importa apoi produse finite. De cele mai multe ori la preţuri care pun în dificultate producătorii interni. În tot acest timp autorităţile naţionale încearcă să stimuleze procesarea prin diferitele măsuri pe care le promovează, cu mai mult sau mai puţin succes.

AFACERE DE NIŞĂ PENTRU PRODUCĂTORII DE CEREALE Nu comentez aici cât de bine gândite sunt aceste stimulente, făcând o comparaţie cu vecinii din Vest sau o ţară ca Polonia, care an de an reuşeşte să implementeze programe naţionale pentru încurajarea producţiei agro-alimentare. Nu mi-am propus decât să vă prezint un model de afacere care în vestul continentului generează câştiguri frumoase.

15-31 octombrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CÂT COSTĂ UN LITRU? Mulţi fermieri din sectorul producţiei lactate şi-au pus probabil această întrebare şi nu au găsit explicaţia corectă. De ce laptele vegetal sau băutura obţinută din diferite seminţe, în cazul de faţă ovăz, este atât de scump, în condiţiile în care 90% din conţinut este apă? În medie, un litru de lapte de vacă cu 1,5% grăsime costă în jur de 5 lei iar laptele integral (3,5% grăsimi) se vinde în supermarket cu aproximativ un leu mai mult. Desigur, laptele bio şi produsele premium ambalate în sticlă de sticlă sunt ceva mai scumpe, dar nu depăşesc 8 lei în mod normal. Asta, în condiţiile în care preţul laptelui la poarta fermei (cât plătesc procesatorii

pentru achiziţia materiei prime) este în jur de 1 leu, poate 1,6 lei în cel mai fericit caz, iar laptele ecologic ajunge şi la 2,5 lei! Pentru comparaţie, băuturile de ovăz din supermarket costă în medie între 12,5 şi 16 lei, în funcţie de marcă şi calitate. De pildă, pentru laptele de ovăz organic trebuie să cheltuiţi şi 19 lei pe un litru, în anumite magazine.

INGREDIENTELE NU JUSTIFICĂ PREŢUL Pe de altă parte, conţinutul de proteine, calciu, vitamine şi alte ingrediente valoroase este considerabil mai mare în laptele de vacă. În 100 ml de lapte de vacă (lapte integral) există în medie 3,5 g de grăsimi, 3 g de proteine, 5 g de carbohidraţi şi 120 mg de calciu. Alternativele pe bază de plante nu pot ţine pasul. Ovăzul oferă de fapt o mulţime de fibre şi alte ingrediente.

Cu toate astea, cele mai multe dintre acestea sunt distruse în timpul procesării. Spre exemplu, 100 ml ... ››› 36

Agricultura 4.0 35

36 Agricultura 4.0 ››› 34 ...de băutură de ovăz de la Alpro are foarte puţine proteine, respectiv 0,3 g. Dar conţine 1,5 g grăsimi şi 6,8 g carbohidraţi - dintre care 3,3 g sunt zaharuri şi 1,4 g fibre. În ceea ce priveşte contitatea de energie, laptele integral are 62 de kilocalorii şi laptele cu conţinut scăzut de grăsimi are 49 de kilocalorii, în timp ce înlocuitorul de lapte Carpos de la Olympus, un alt brand prezent pe piaţa din România, oferă 54 de kilocalorii, iar alte băuturi de ovăz au în jur de 40 kcal. Deci nu există diferenţe foarte mari aici. Cu toate astea, băuturile cu ovăz nu conţin în mod natural calciu şi prin urmare trebuie îmbogăţite cu el. În plus, laptele substitut conţine îndulcitori, stabilizatori, arome şi uleiurile vegetale.

MECANISMELE ECONOMIEI DE PIAŢĂ Aşadar, dacă luăm în considerare ingredientele de bază, atunci cu siguranţă nu putem justifica un preţ mai mare pentru băuturile din ovăz. Cu atât mai puţin cu cât, se ştie, procesul de producţie al laptelui, de la fermă până la procesarea finită, este mai complex şi mai scump. În orice caz, costurile de producţie ale fermierilor crescători de vaci pentru lapte sunt mai mari decât preţul pieţei - acest lucru se aplică atât laptelui convenţional, cât şi celui obţinut în sistem ecologic. Dar faptul că nu poţi cere până la urmă preţul dorit, care să acopere toate cheltuielile, este un adevăr al economiei de piaţă.

De regulă, oferta şi cererea determină preţul. În acest caz, cererea înseamnă: preţul pe care consumatorul este dispus să îl plătească pentru un anumit produs. În cazul aşa-numitului lapte de ovăz, se poate observa că acest preţ este cu mult peste materia primă reală şi probabil şi costurile de producţie.

Dar chiar şi aşa, cerere există, în special din partea consumatorilor vegani.

PREFERINŢELE CONSUMATORILOR Şi acum, pe bună dreptate, de ce ai cere mai puţin pe un produs în condiţiile în care consumatorul este dispus să plătească mai mult? În definitiv, nu costurile de producţie determină preţul unui produs ci piaţa. Şi totuşi, de ce băutura de ovăz este mai scumpă?

Faptul că este un produs vegan, arată

15-31 octombrie 2021

De ce laptele vegetal sau băutura obţinută din diferite seminţe, în cazul de faţă ovăz, este atât de scump, în condiţiile în care 90% din conţinut este apă?!

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

că se adresează unui public de nişă, interesat să consume un astfel de produs, chiar dacă plăteşte mai mult.

Este o tendinţă foarte răspândită în occident. Şi nu doar pentru că dă bine în sferele înalte ale societăţii să spui că îţi pasă de mediul înconjurător, dar şi pentru că există oameni care chiar nu consumă produse de origine animală.

BĂUTURA PERFECTĂ ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Dar mai există un aspect care intră în calculele producătorilor de produse

vegane de substituţie ce le permite să adopte o politică de preţ diferită.

Aceştia susţin că produsele lor sunt mult mai prietenoase cu mediul şi au un impact mai scăzut asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, mulţi consumatori sunt cu adevărat preocupaţi de subiectul schimbărilor climatice, chiar dacă cota de piaţă faţă de laptele convenţional este încă destul de mică.

Dacă luăm ca exemplu Germania, ţară unde există deja o piaţă pentru această nişă, în 2020 vânzările de băuturi şi alte produse alternative la lactate, pe bază de plante, au fost de 535 milioane de euro, în timp ce vânzările de produse din lapte de vacă au fost de 27 miliarde de euro!

Laptele vegan e o nouă modă peste Atlantic. Startup-ul american Perfect Day a reuşit să realizeze lapte care are aceleaşi proteine ca şi cel de vacă. Doar că nu mai este nevoie de vacă! Scanează cod QR și află detalii despre laptele sintetic!

Agricultura 4.0 37

OFERTĂ LEASING

OPERAȚIONAL Pachet complet pentru recoltare

2

Heder recoltare păioase Case IH 3050 Varicut 6.10 m

OFERTĂ LEASING

1

Combină agricolă Case IH Axial-Flow® 5150

3

Cărucior transport heder Cochet GTHS

90 € ,90

APROXIMATIV 40 EURO LA HECTAR DE GRÂU

ORA DE FUNCȚIONARE COMBINĂ

OFERTA CUPRINDE: ● GRATUIT mentenanță periodică, GARANȚIE și CASCO pe toată perioada contractuală pentru toate cele 4 UTILAJE. ● Perioada contractuală: 4 ani;

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului disponibil, până la 17.12.2021.

Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery. www.titanmachinery.ro

4

Heder recoltare porumb Case IH 4RX870 8 rânduri

38 Agricultura 4.0

Autoagri, transportator autonom de utilaje O companie norvegiană dezvoltă un transportator autonom de utilaje pentru agricultură, care oferă costuri cu 60% mai mici decât un tractor convențional. Iată ce face diferit robotul Autoagri IC20 HD şi de ce este interesant!

A

utoagri IC20 HD este un transportor de utilaje pentru agricultură cu conducere autonomă.

Dezvoltat în Norvegia de o companie relativ mică, Autoagri IC20 este propulsat de un sistem plug-in hybrid sau pur electric. Există câteva caracteristici deosebite care fac ca tractorul autonom să fie interesant.

CE POATE FACE AUTOAGRI IC20?

Autoagri IC20 HD este un transportor de utilaje cu conducere autonomă pentru agricultură, dar şi pentru activităţi non-agricole, cum ar fi spaţiile verzi sau aeroporturile. Cu acţionarea sa electrică sau diesel-electrică şi cu spaţiul de fixare, Autoagri este suficient de bun pentru a fi comparabil cu roboţii de câmp Agrointelli, deja bine-cunoscuţi, sau cu Agbot de la Agxeed.

Autoagri este construit cu un cadru oscilant, el nu ridică uneltele în spate, ca în cazul tractoarelor, ci le ataşează.

Spre deosebire de mulţi roboţi de teren, echipa de dezvoltare se bazează pe spaţiile de ataşare existente pentru tractoare.

15-31 octombrie 2021

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Autoagri IC20 HD ”agață” echipamentele prin intermediul unei legături standard în trei puncte cu categoria KAT 2. Un cuplu de priză cu 540 şi 1.000 rpm acţionează uneltele. Capacitatea de ridicare este de două tone.

COSTURI CU 60% MAI MICI Potrivit reprezentanţilor Autoagri cu privire la tractorul autonom, avantajele unui astfel de tractorrobot sunt multiple şi de necontestat. În comparaţie cu tractoarele convenţionale, acest transportator autonom de utilaje ar trebui să economisească 60% din costuri, să producă cu 30% mai puţină compactare a solului, iar emisiile lui de CO2 să fie cu 40% mai mici.

CUM ESTE ACŢIONAT AUTOAGRI IC20?

Fiecare roată are o unitate electrică proprie folosită pentru a acţiona. În plus, fiecare dintre cele patru roţi are un alt motor electric care o poate roti la 360 de grade. De exemplu, Autoagri se poate deplasa lateral, dar poate şi să se rotească pe propria axă. Pompele hidraulice şi arborele PTO sunt, de asemenea, acţionate de motoare electrice.

Autoagri, în versiunea IC 20 HD, va funcţiona pe bază de motorină şi electricitate. Motorul diesel produce 60 CP şi antrenează un generator, care, totuşi, nu alimentează direct motoarele electrice, ci doar încarcă bateriile cu litiu. Autoagri IC 20 E este alimentat exclusiv cu energie electrică.

Autoagri poate fi controlat de la distanţă prin intermediul unei tablete sau telefon inteligent. Nu se ştie însă când va fi disponibil Autoagri IC20 pe piaţa din Europa.

Scanează codul QR şi vezi Autoagri IC 20 în testare!

Agricultura 4.0 39

NOUL CH

TOT CE ESTE MAI BUN DIN CELE DOUĂ LUMI

TOT CE ESTE MAI BUN DE LA TEHNOLOGIILE TWIN ROTOR™ ŞI CONVENŢIONALĂ PENTRU CEA MAI BUNĂ PERFORMANŢĂ DIN SEGMENT.

CEA MAI BUNĂ PRODUCTIVITATE DIN SEGMENT

CALITATE EXCEPŢIONALĂ A BOABELOR ŞI A PAIELOR

FIABILITATE EXTRAORDINARĂ DE LA UN PRODUS LA ALTUL

Noul CH. Crossover Harvesting™ by New Holland.

FIABILITATE DE TOP, COST DE EXPLOATARE REDUS

Sursa foto: www.canva.com

40 AgroTehnologii

10 LUCRURI DE ȘTIUT DESPRE RESPIRAȚIA PLANTELOR Respirația plantelor constă în descompunerea oxidativă a substanței organice până la produși intermediari (în cazul fermentației) sau la produși finali (în cazul respirației aerobe). Iată cum favorizează productivitatea!

R

espirația este un proces contrar fotosintezei deoarece: În fotosinteză se creează materie or­ ganică, în timp ce în respirație se con­ sumă materia organică; În fotosinteză se absoarbe CO2 și se elimină CO2, iar în respirație se absoarbe O2 și se elimină CO2; Fotosinteza are loc numai în orga­ nele verzi și numai la lumină, iar respi­ rația are loc în toate organele plantelor ziua și noaptea. În respirație se creează energia necesară vieții plantelor, care este folosită: ­ o parte în procesele de sinteză; ­ altă parte se transformă în energie osmotică, mecanică; ­ iar cea mai mare parte se folosește în transpirație.

Principalii 10 factori care influen­

• • • •

15-31 octombrie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

țează respirația plantelor îi regăsiți în cele ce urmează.

1. TEMPERATURA Contribuie la creșterea respirației în anumite limite. La conifer, de exemplu, respirația are loc între ­20 și +40­50 grade C. Dar condițiile optime pentru respirație sunt între 25 și 37 grade C. Temperatura este specifică fiecărei specii de plante și enzimele specifice plantei respective nu intră în funcțiune decât la temperatura corespunzătoare.

De exemplu, mazărea germinează la 2­3 grade C, iar fasolea la 8­9 grade și

enzimele fiecăreia atunci acționează.

2. UMIDITATEA Reducerea aprovizionării cu apă din sol și scăderea umidității aerului inten­ sifică respirația. Umiditatea atmos­ ferică mare este nefavorabilă, deoarece contribuie la închiderea stomatelor prin care trebuie să pătrundă oxi­ genul necesar respirației. Umiditatea mare în sol împiedică accesul oxigenu­ lui și la concentrația de 2% se oprește procesul de absorbție al rădăcinilor din lipsa energiei.

Insuficiența apei în sol intensifică respirația și energia rezultată este fo­ losită neeconomic la absorbția apei reținută puternic de sol.

3. AERAȚIA SOLULUI Aerul este necesar respirației rădăci­ nilor. Când aerația este redusă,... ››› 42

41

Sursa foto: BASF

42 AgroTehnologii

››› 40 ...se acumulează CO2; la concen­ trația de 2­3%, respirația se oprește.

Asta are loc pe solurile fără structură.

Exemplu: la semănatul florii­soare­ lui pe un astfel de sol, există umiditate, este temperatura necesară, dar lipsa oxigenului nu declanșează activitatea enzimelor și sămânța mucegăiește în sol.

4. LUMINA Are o influență mai mult indirectă, prin substanțele organice produse în fotosinteză și oxidează în procesul de respirație pentru obținerea energiei.

5. CONCENTRAȚIA ENZIMELOR Enzimele sunt factorul declanșator al respirației. Mai importante sunt dehi­ drazele, oxidazele și citorom­oxida­ zele. La temperatura corespunzătoare se intensifică activitatea enzimelor și, în mod corespunzător, respirația. Când nivelul temperaturii nu corespunde, se inhibă activitatea enzimelor.

De exemplu, semănatul prea tim­ puriu al soiei nu germinează, deși are umiditate și aerisire, dar nu s­au rea­ lizat cele 7­8 grade C necesare, iar enzimele nu se activează.

6. INFLUENȚA ACTIVATORILOR Aplicarea macro și microelemen­ telor în concentrații reduse stimu­ lează activitatea enzimelor și, deci,

15-31 octombrie 2021

respirația. Potasiul stimulează prin ra­ diațiile pe care le emană. Sulful și fierul intră în compoziția enzimelor și astfel influențează activitatea enzimelor și respirația plantelor.

7. INFLUENȚA INHIBITORILOR În procesul de respirație iau naștere și acizi organici care, în cantitate mare, inhibă activitatea enzimlor. La fel in­ hibă acidul cianhidric și oxidul de car­ bon. Activitatea de respirație a plante­ lor este inhibată și de pesticide și de excesul de apă.

8. GRADUL DE HIDRATARE Organele plantelor sărace în apă, de exemplu semințele, au respirația re­ dusă. Cu creșterea conținutului în apă se intensifică respirația. Pentru semin­ țele depozitate nu este indicat conți­ nutul ridicat de apă, deoarece respiră intens, crește temperatura, se încing și se instalează ciupercile și bacteriile

care degradează sămânța.

Nu este indicat nici deficit, nici exces de umiditate.

9. STAREA DE REPAUS Organele plantelor în repaus, pre­ cum mugurii, lăstarii, au respirație sla­ bă datorită conținutului redus de apă și activității enzimatice slabe.

La temperaturi scăzute și în pre­ zența subsțantelor de tip fenoli, sca­ de activitatea enzimelor și respirația plantelor.

10.TRAUMATISMELE INTENSIFICĂ RESPIRAȚIA PLANTELOR De exemplu, tăierea lăstarilor, rupe­ rea florilor, a frunzelor și înțepătura in­ sectelor favorizează accesul oxigenului în cantitate mare, crește respirația și sporește temperatura în zona rănită.

Respirația se intensifică local, în zona rănită, dar după 5­6 zile se vindecă ră­ nile și respirația revine la normal.

O “GURĂ” DE AER PENTRU PRODUCTIVITATEA CULTURILOR Aerul le este la fel de necesar plantelor precum apa şi sub­ stanţele nutritive. Găsindu­se însă în cantităţi suficiente în jurul plantelor, nu a fost nevoie de o preocupare specială a agricul­ torilor pentru asigurarea aerului.

Totuşi, ar fi necesară o atenţie mai mare pentru aerul din sol, care poate influenţa hotărâtor soarta recoltelor.

Scanează codul QR și vezi care sunt elemen­ tele esenţiale în respira­ ţia şi nutriţia plantelor!

Cultura mare 43

RAPIŢA, O CULTURĂ DEJA PIERDUTĂ?!

Deşi rentabilă prin preţ şi prin timpurietate (iese prima pe piaţă şi automat aduce primii bani în fermă), în ferma vâlceană Damila Agro rapiţa de toamnă este o cultură costisitoare şi cu multe probleme.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

otrivit tehnologului exploataţiei, Constantin Epure, au fost semă­ nate 113 hectare la începutul lunii septembrie, după grâu, iar la 1 octom­ brie plantele nu răsăriseră din cauza secetei.

3,2 TONE/HA, DEȘI RAPIŢA A FOST CALAMITATĂ!

Constantin Epure nu a apucat să facă tratamentele pe suprafața res­ pectivă, deoarece nu răsărise cul­ tura. Avea pregătit erbicidul Sultan Top, cu aplicare preemergentă sau în postemergenţă timpurie, precum şi produsele pentru controlul agenţilor patogeni şi de dăunare.

Sezonul trecut a fost singurul când

a făcut rapiţă. De pe 200 ha cultivate cu hibrizi de la producători de marcă (Pioneer, KWS, Bayer) a recoltat în me­ die 3,2 tone/ha, în contextul în care o treime din suprafaţă a fost calamitată.

Dacă nu era nenorocirea, producţia medie ar fi urcat la 4,7­4,8 tone.

CEL MAI MARE RISC „Impedimentul este că 80­90% din sămânţa de rapiţă e produsă în afară şi, din păcate, nu­i aclimatizată condiţiilor României. Companiile producătoare au un corp tehnic redus (dacă au un repre­ zentant pe zonă), vin cu costuri minime şi vor să obţină profit maxim”, spune fermierul.

Constantin Epure consideră că schimbările climatice fac tot mai grea gestionarea înfiinţării culturii de rapiţă, iar diferenţele de producţie dintre hi­ brizi se văd pe soluri foarte bune, unde se aplică tehnologii cu adevărat corec­ te, menite să pună în valoare poten­ ţialul genetic şi condiţiile mediului de cultură.

În ultimii şase ani, am recoltat doar de două ori rapiţă; în rest, din lipsa apei, a trebuit s­o întoarcem sau am renunţat la ea. Dacă nu ai irigaţii şi nici umezeală în sol, e mai bine să nu semeni CONSTANTIN EPURE

Șef de fermă la Damila Agro, jud. Vâlcea

COSTURI DE PRODUCŢIE Anul acesta, la Damila Agro, in­ vestiţia pe hectar a fost de circa 3.500 lei. Dacă rapiţa va ajunge la recoltare, costurile vor fi cu 15­ 20% mai mari. Numai în această toamnă s­au făcut cheltuieli de 1.800 lei/ha cu întreținerea culturii.

Scanează codul QR și află paşii tehnologici pe care Constantin Epure îi recomandă la înfiinţarea culturii!

Sursa foto: www.canva.com

un articol de

MARIAN MUŞAT

44 Bursa agricolă

Evoluții neașteptate pe piața agricolă mondială

Sursa foto: www.canva.com

La porumb, presiunea de export s­a mutat în Bazinul Mării Negre, iar la grâu noile recolte sunt cerute şi bine cotate.

Avem estimări mai bune pentru floarea UE, iar prețul rapiţei a depăşit pragul de 600 euro/tonă.

D

upă trecerea uraganului Ida, care a măturat statul Louisiana, din SUA, închizând terminalele de ex­ port din New Orleans, prăbușirea prețu­ lui porumbului pe piaţa mondială a fost inevitabilă.

PORUMBUL SE VINDE BINE Pe piaţa cerealelor, ecourile dezas­ trului nu s­au stins, interesul major deplasându­se în zona Bazinului Mării Negre, unde România, alături de Ucraina şi Rusia, joacă un rol major. ”La ora aceasta, presiunea s­a mu­ tat pe bazinul Mării Negre, însă această presiune va dura atât timp cât Statele Unite sunt neoperaționale. Când vor de­ veni operaționale, vom vedea o degra­ dare a prețului. În Portul Constanța, prețul este de 215­217 euro/tonă, dar fluxurile de

15-31 octombrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

marfă sunt foarte scăzute, se execută doar contractele forward în acest mo­ ment”, constata Cezar Gheorghe, Expert Analist pentru comerțul cu ce­ reale ­ Clubul Fermierilor Români, la fi­ nalul lunii trecute. În piaţa internă, fermierii preferă să stocheze producţia, iar traderii de ce­ reale se plâng că nu există lichidităţi la porumb.

CHINA POATE ÎNCLINA BALANȚA Deocamdată, balanța mondială la porumb este pozitivă, cu 10 milioane

de tone, însă lucrurile se pot schimba odată cu recoltarea suprafeţelor culti­ vate din Vestul Mijlociu (Marile Câmpii).

Prognoza este de 379 milioane de tone, versus USDA, care a estimat 375 de milioane, ceea ce ar face ca pe ter­ men scurt preţul porumbului să scadă.

Este foarte important ce strategie de import va aborda China, dacă va opta pentru trecerea de la grâul de furaj către porumb, având în vedere că porumbul a devenit mai ieftin. În acest caz, presi­ unea chineză asupra pieţei va debalan­ sa fragilul echilibru. Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, cererea pentru porumb rămâne foarte sus, consideră expertul Clubului Fermierilor Români.

MARS și­a redus prognozele atât pentru producția europeană medie de porumb în 2021 cu 1,5%, la 7,78 tone/ha, cât și pentru randamentul ... ››› 46

45

Oferim siguranță fermierilor. Și azi, și mâine.

46 Bursa agricolă ››› 44 ... mediu la seminţele de floarea soarelui, la 2,36 t/ha (­1,3%).

GRÂUL: APRECIEREA DE PREŢ CONTINUĂ! În 2021, calitatea grâului rusesc este foarte bună, având în vedere condițiile meteorologice, spre deosebire de România, Ucraina, Franța și Polonia.

La sfârşitul lunii septembrie, peste 50 milioane de hectare de cereale au fost recoltate în Rusia. Țările cu cerințe ridicate pentru cali­ tatea grâului cumpărat, precum Iranul, Arabia Saudită și Algeria, vor cumpăra exclusiv din Rusia, deși Algeria este un client tradițional al grâului din Europa de Vest. În Portul Constanța, prețul era cotat la 253­254 euro tona (ultima săptămână a lunii septembrie). Ca tendinţă, nu vor fi scăderi de preţ. Ci dimpotrivă.

“Aș îndrăzni să spun că în lunile de­ cembrie și ianuarie vom vedea la grâu un preț mai mare, datorită faptului că cel puțin costurile de depozitare se vor îngloba în prețul mărfurilor. La ora aceasta, alt grâu decât cel care este nu mai există în lume”, riscă o previziune Cezar Gheorghe.

Concluzia e că producătorii de grâu pot fi relaxaţi, cei care au rezistat ten­ taţiei de a vinde şi au depozitat recol­ tele, vor avea parte de prețuri excelente în această iarnă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ PE PLAN MONDIAL? Balanţa grâului este negativă, întrucât recoltele de grâu s­au degradat cu aproximativ 3,7 milioane de tone (în Canada cu 1,3 mil. tone şi în ţările UE cu 2,4 mil. tone).

Adâncirea deficitului cu circa 13 milioane de tone (față de estimarea USDA, care era undeva la 9­10 milioane) a declanșat efectiv o efervescență a licitațiilor cu origine în Bazinul Mării Negre, care rămâne în continuare foarte atractiv.

Analiştii (între care şi Cezar Gheorghe) susţin că cererea de pe piaţă este foar­ te ridicată (de peste 100 milioane de tone), structurată de Țările din Orientul Mijlociu, care generează anual 30 mi­ lioane de tone, Africa Sub­Sahariană, în jur de 27 milioane de tone, şi statele asiatice din sud­est și de sud, acestea cumulat solicitând circa 47 milioane de tone de grâu.

CE: PROGNOZE POZITIVE LA FLOAREA SOARELUI Ultimul raport al CE plasează România în categoria statelor cu risc. “Începutul cald și secetos al lunii au­ gust în sudul și sud­estul României a fost întrerupt de episoade de precipi­ tații slabe în a doua jumătate a lunii.

BURSA ROMÂNĂ DE MĂRFURI (BRM) Cotaţiile la sfârşitul primei luni de toamnă: Grâu (lei/t): Vest ­ 1.045; Est ­ 989; Sud ­ 981; FOB Constanţa ­ 1.066; Grâu furajer (lei/t): Vest ­ 989; Est ­ 1.018; Sud ­ 1.057; Porumb (lei/t): Vest ­ 1 FOB Constanţa ­ 1056;.054; Est ­ 944; Sud ­ 872; FOB Constanţa ­ 1.056; Orz (lei/t): FOB Constanţa ­ 1.075; Orz furajer (lei/t): Vest ­ 800; Est ­ 954; Sud ­ 856; Floarea-soarelui (lei/t): Vest ­ 2.263; Est ­ 2.137; Sud ­ 2.005; Rapiţă (lei/t): Vest ­ 2.328; Est ­ 2.608; Sud ­ 2.147.

Scanează codul QR și fii la curent cu valoarea cotațiilor BRM la cereale și oleaginoase, actualizate săptămânal!

15-31 octombrie 2021

Cu toate acestea, condițiile de secetă din aceste regiuni continuă să limiteze creșterea culturilor de vară. Perspec­ tivele privind randamentul porumbului boabe au fost revizuite în scădere”, subliniază experţii europeni.

Potrivit acestora, cultura de floarea­ soarelui e mai bună decât se estimase în vară ­ 2,18 tone/ha.

Prognoza indică un randament de 2,61 tone/ha, cu 54% mai mult față de anul trecut, și cu 6,1% peste media ulti­ milor cinci ani.

Producătorii locali ar putea avea astfel a treia cea mai mare creștere din UE (raportată la media ultimilor cinci ani), după Franța (plus 13%) și Germania (plus 7%), și cea mai mare creștere faţă de anul trecut.

Pe piaţa Euronext, preţurile de tran­ zacționare și evoluția acestora au fost de: 223,50 euro/t, (tendinţă 0,78%), la porumb; 253,25 euro/t (tendinţă 0,49%) la grâu şi 619,50 euro/t (ten­ dinţă 0,73%) la rapiţă.

TREI CONCLUZII: Pe piaţa europeană, preţurile se consolidează la grâu, porumb și rapiță; Recoltarea porumbului avan­ sează cu bune randamente în Franța și Ucraina; Rapița Matif a depăşit pragul istoric de 600 euro/t, pe fondul bilanțurilor globale tensionate.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro!

1.

2.

3.

47

48 AgroTehnologii

Fertilizare de toamnă cu degajare lentă de... bani!

Scumpirea îngrășămintelor a descurajat fermierii, mulţi fiind nevoiţi să schimbe schemele de fertilizare, să reducă dozele sau chiar să renunţe la programele de nutriţia plantelor aplicate până acum. Cum reduc costurile cu fertilizarea!

F

ermierul gălăţean Petre Grigore, în urma exploziei preţurilor inpu­ turilor, a fost nevoit să restruc­ tureze schema de fertilizare, reducând din cantităţile de îngrășăminte.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

”AM APLICAT FOARTE PUŢIN AZOT” “Am terminat de însămânţat cele 100 de hectare de grâu. Din raţiuni economice, am decis să fertilizez cu îngrăşăminte complexe: fosfor (60 kg/ha s.a.) şi foarte puţin azot (20 kg/ha s.a.), lucrare în care noua maşină dotată cu cântar şi calculator şi­a arătat performanţele”, precizează fer­ mierul din Galaţi.

A ales să fertilizeze grâul în 3­4 fracţii, în funcţie de fenofazele şi de cerinţele culturii. În primăvară va aplica îngrăşă­ minte azotoase cu eliberare lentă.

100 ha); la culturile de câmp nu am mai făcut de aproape un deceniu, deşi ar fi trebuit la 3­5 ani. În linii mari, cunosc profilul de sol”, a explicat proprietarul Simongrig, societate care lucrează în jur de 700 ha, teren de baltă.

De câţiva ani are o bună colaborare cu Naturevo, companie de la care ia pro­ dusele şi cu ajutorul căreia îşi elaborea­ ză schema de fertilizare în fermă.

Fermierul se aşteaptă ca şi în acest sezon să obţină cel puţin producţia de grâu din vară: 7.200 kg/ha.

CARTARE AGROCHIMICĂ O DATĂ LA 3-5 ANI “Am realizat cartarea agrochimică doar pentru suprafaţa de legume (circa

DOZE REVIZUITE După ce a realizat cartările agro­ chimice de sol, Raul Mărunţoiu, din Constanţa, a schimbat schema de

15-31 octombrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT

fertilizare. “Pe baza analizei chimice a solului mi s­a recomandat să folosesc în fertilizarea de toamnă MAP 12:52, fosfat de amoniu primar, îngrăşământ complex granulat cu azot şi fosfor, so­ lubil în apă. Problema e că preţurile mari ne fac să reducem cantitatea aplicată la hectar de la 200 kg, cât dădeam înainte, la 140­150 kg/ha. Îngrăşământul l­am dat pe tot odată înainte de semănat şi a fost încorporat în sol cu un cultivator”, susţine fermierul dobrogean.

Raul Mărunţoiu are 1.100 ha cu se­ mănături de toamnă: rapiţă, grâu şi orz.

TEHNOLOGIE CLASICĂ La o fermă buzoiană de lângă Râmnicu Sărat, Cristian Ginerică, stu­ dent în anul I la Agronomie, are ambiţia de a prelua din mers afacerea familiei lui de câteva sute de hectare. Când l­am contactat, tocmai se urca pe tractor la fertilizat terenul înainte de semănatul păioaselor de toamnă: 250 ha cu orz şi grâu. “Aplicăm tehnologia clasică;

AgroTehnologii 49

SEMĂNAT FĂRĂ FERTILIZARE Unii fermieri mai mici din judeţele din estul țării, precum Buzău, Brăila şi Vrancea, au renunţat la clasicul NPK 18:46:0, în favoarea unei fertilizări echilibrate bazate pe formulările: triplu 15, triplu 16, sau NPK 20:20:0 plus sulf.

Cultivatorii care au terenuri bine aprovizionate cu substanţe nutritive nu au cumpărat nici măcar un kilo­ gram de îngrăşământ în toamna asta.

Motivul? Costurile foarte mari! Aşa au procedat şi anul trecut: au semănat fără îngrăşământ, în primăvară au in­ tervenit cu produse azotoase şi au obţinut o recoltă cât de cât. Însă au uitat că anul trecut a fost secetă şi au rămas îngrăşămintele în sol de la cultura precedentă. Acum, plantele ar putea avea probleme la trecerea prin iarnă.

“NU NE PERMITEM SĂ ARUNCĂM CU BANII!” În comuna Tichileşti din jud. Brăila, Constantin Manta a luat decizia să nu fertilizeze semănăturile. „E mare chel­ tuială la înfiinţarea culturilor. Îngrăşă­ mintele chimice cu fosfor sunt atât de

scumpe şi nu am să le aplic la păioa­ sele de toamnă. Ca să dai 200 kg de 18:46:0, te costă 600 lei pe hectar. Pen­ tru această sumă trebuie să vând cam o tonă de grâu şi nu ştiu dacă merită; nu ştim ce preţuri vor fi la anul. După doi ani grei, abia ne­am revenit puţin financiar; nu ne permitem să aruncăm cu bani la ora asta. Dacă aveam umi­ ditate în sol care să garanteze răsări­ rea plantelor, poate mă încumetam să risc. Din cauza secetei, nici rapiţă nu am pus”, spune fermierul.

Constantin Manta a semănat 250 ha cu orz şi cu grâu şi încearcă să rezolve problemele de nutriţie în primăvară, cu ajutorul produselor azotoase şi al fertilizanţilor foliari. „Avem secretele noastre: dăm azot, sub o formă sau alta, venim să completăm lipsa fosfo­ rului şi a microelementelor cu îngrăşă­ minte foliare aplicate în două­trei fracţii. Vedem şi care este starea cul­ turilor, dar mai spun şi… plantele sin­ gure ce le lipseşte!”, explică fermierul.

Constatin Manta nu se aşteaptă la “spectacol” productiv, fiind un bun practician, are convingerea că va reu­ şi şi anul viitor să obţină profit, chiar dacă va fi ceva mai mic.

FERTILIZARE ÎN 4 PAŞI În Insula Mare a Brăilei, specialiştii Al Dahra ­ Agricost oferă an de an exem­ plul unor bune practici la fertilizarea

culturilor. La grâu, spre exemplu, pe o solă la ferma Gemenele, Alexandru Constantinescu a pus în operă un pro­ gram complex de fertilizare, în strânsă corelaţie cu hărţile agrochimice de management al nutriţiei, care a contri­ buit la obţinerea a 9.000 kg de grâu/ha.

Planta premergătoare a fost soia, res­ turile vegetale fiind încorporate cu Joker la 8­10 cm.

Fertilizarea s­a făcut cu: azot ­ 166,6 kg/ha; fosfor ­ 54 kg/ha şi potasiu ­ 45 kg/ha, cu aplicare locali­ zată la semănat; Nutriţia de bază (la 14 cm sub sămânţă) cu îngrăşământ com­ plex 15.15.15 ­ 150 kg/ha; Nutriţia starter (pe rând) cu în­ grăşământ complex 15.15.15 ­ 150 kg/ha; A urmat fertilizarea cu rată varia­ bilă: fazial la pornirea în vege­ taţie cu uree ­ 100 kg/ha, a doua fază la împăiere ­ Uan 100 l/ha şi ultima fază la formarea burdufului ­ Uan 80 l/ha.

La rapiţă, Lucian Buzdugan reco­ mandă „aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor prin împrăştiere direct pe miriş­ te, fiind apoi încorporate cu plugul sau discul. Când se intervine cu cizelul, odată cu afânarea solului, îngrăşă­ mintele se dozează pentru fertilizarea de bază 80% din normă, iar 20% se aplică odată cu semănatul sub formă de starter”.

1.

2.

3.

4.

ÎNGRĂŞĂMINTELE CHIMICE Avantaje Compoziția cunoscută cu exac­ titate permite o dozare mult mai bună, în funcție de nevoile plantelor; Sunt absorbite mult mai ușor de către plante.

Dezavantaje Folosite în mod exagerat, pot deregla pH­ul solului, pot distruge flora bacteriană a acestuia, favori­ zând apariția dăunătorilor; Probabilitatea de supradozare este mult mai mare, în lipsa anali­ zei nutrienților din sol.

Scanează codul QR și vezi care sunt elemen­ tele­cheie în conce­ perea unui plan de fertilizare reușit!

• • • •

Sursa foto: www.canva.com

cu maşina de administrat îngrăşăminte asigurăm 220 kg/ha de complex ­ NPK 18:46:0. Am semănat și rapiţă pe 120 ha, dar în lipsa umidităţii din sol, plantele nu au răsărit”, susţine viitorul agronom.

50 Greşeli care ne costă

De ce nu atinge hibridul potențialul de producție!

De „potențialul de producție” a auzit orice fermier într­o sumedenie de situații. Pentru el se fac planuri de a cheltui profitul realizat. Iată câteva exemple în care hibridul cultivat nu are nici o șansă să-și atingă acest potențial! un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER

1

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

V

om exemplifica ce trebuie să înțelegem prin acest „potențial de producție”, la modul general, cu un câmp de experiență cu hibrizi de floarea soarelui.

PARTICULARITĂȚI ÎN CÂMPUL DE EXPERIENȚĂ Producțiile obținute în acest an au variat între 3.300 și 5.600 kg/ha. Însă, în esență, un câmp de experiență cu so­ iuri/hibrizi presupune: ­ cultivarea pe o suprafață mai mică de teren, aleasă cu atenție; ­ aplicarea la timp și corect a măsurilor tehnologice care să asigure condiții cât mai uniforme pentru toți hibrizii.

Aceasta presupune în principal elimi­ narea concurenței buruienilor (foto 1) și aplicarea uniformă a îngrășămintelor chimice. În cazul de față, în câmpul de experiență a fost aplicată o erbicidare preemergentă și o erbicidare post­ emegentă (ambele aplicate manual), iar fertilizarea s­a făcut cu azot 110 kg/ha și fosfor 60 kg/ha, aplicate la pregătirea patului germinativ. Fiecare hibrid a fost semănat în 3 parcele. Nu s­au aplicat tratamente fitosanitare sau biostimulatori.

Climatic, anul agricol a fost bun pen­ tru floarea soarelui în locația în discuție. În cazul în care procentul de goluri este mai mare de 5%, se aplică un calcul special de corecție, însă acest fapt este menționat în prezentarea rezultatelor.

Un câmp de experiență mai are și alte detalii de lucru care diferă de la o plantă la alta, etc. Fiind vorba de par­ cele experimentale cu suprafață mică,

Câmpul de experiență cu hibrizi de floarea soarelui 2

•

Parcelă experimentală după recoltare 3

•

•

15-31 octombrie 2021

Calatidii din experiență, după batozare

4

Greşeli care ne costă 51

recoltatul s­a făcut manual prin tăierea calatidiilor (foto 2) și batozarea la staționar (foto 3) pentru a elimina pier­ derea de calatidii la recoltare. Masa de semințe rezultată a fost ca și în cazul recoltării cu combina (foto 4).

CARE E REALITATEA ÎN FERME? Toate acestea fac ca uzual să se considere că pentru suprafețe mari producțiile care se pot obține ar pu­ tea fi mai mici cu 10­20% decât cele din experiențe, în condiții compa­ rabile de tehnologie. Aceasta nu în­ seamnă că sunt în mod necesar mai mici. S­a întâmplat frecvent ca... ››› 52

Potențialul de producție este o posibilitate reală.

Depinde în mare măsură de fermier dacă și în ce măsură poate fi valorificată

Masă de semințe în buncăr 5

Floarea soarelui în restul parcelei (experiența este în partea dreaptă)

52 Greşeli care ne costă 6

7

Zonă în care rapița a pierit cu totul din cauza samulastrei de grâu (detaliu) ››› 51 ... producția din restul parcelei să fie aproape la fel cu cea din expe­ riență la același hibrid.

Deci potențial de producție înseam­ nă producția care ar putea fi obținută în tehnologie corect și la timp aplicată și în condiții climatice favorabile. Chiar dacă este vorba de o experiență în condiții de producție, în cele mai multe situații condițiile tehnologice de realizare a unei experiențe sunt mai bune decât ale unei culturi comerciale.

EXPERIENȚĂ VS. COMERCIAL Pentru comparație cu cazul pre­ zentat, în foto 5 se poate vedea care a fost starea culturii de floarea soarelui în restul parcelei: buruieni prezente și un procent de goluri între 10 și 50%.

Motivele nu au ținut de neglijența fer­ mierului, ci au avut alte cauze fără importanță în această comparație. In­ formativ, la hibridul cultivat producția în experiență a fost de 4.745 kg/ha, iar în restul parcelei a fost de 2.800 kg/ha.

Semănatul a fost făcut în aceeași zi, fertilizarea a fost identică, iar suprafața parcelei mari a fost de 5 ha, deci putem lua în calcul un coeficient de extensie de 90%, ceea ce înseamnă că fără bu­ ruieni și la densitate normală producția potențială a parcelei ar fi fost de cca.

4.270 kg/ha. Cum s­au pierdut 1.470 kg/ha? Am spune că destul de simplu.

SUPRAFAȚĂ MICĂ VERSUS SUPRAFAȚĂ MARE Auzim frecvent „Să vină la mine să pună pe o parcelă mare și atunci să ve­ dem!” Exemplul anterior a dat un răs­ puns și la această situație. Diferența este dată în cea mai mare parte de calitatea aplicării tehnologiei, dar și

15-31 octombrie 2021

Rapiță în zonă cu samulastră de grâu rară

de potențiale diferențe de sol. Însă un câmp de experiență nu se poate face corect pe parcele de mărimea celor din producție. Cel mai important motiv este acela că suprafața ocupată ar fi mult prea mare pentru a avea garanția că solul are variații în limite rezonabile, deci hibrizii/soiurile nu ar avea aceleași condiții de manifestare. Acesta este și motivul pentru care practica uzuală din fermă de a face o comparație în aceeași parcelă nu aduce în situații frecvente rezultatele așteptate. Aceeași parcelă nu înseamnă deloc același subtip de sol, peste care se adaugă diferențele de aplicare a lucrărilor în anii trecuți.

Orgoliul este un consilier păgubos.

Riscul este același și în cazul loturilor demonstrative, numai că în acest caz riscul este total în sarcina cumpărăto­ rului, chiar dacă acesta crede că înțe­ lege ceea ce vede.

TOT RĂUL SPRE BINE Un alt exemplu în care hibridul cul­ tivat nu are nici o șansă să­și atingă potențialul de producție vine de la o 8

Rapiță în zonă cu samulastră de grâu

cultură de rapiță (foto 6). Cazul din par­ cela prezentată nu este singular nici pentru fermă, nici pentru parcelă. Pier­ derile la recoltarea grâului au fost foarte mari. Fiecare fermier își dorește (din pă­ cate) numai producții mari, dar probabil că unii se mai sperie și mai lasă din pro­ ducție în câmp(!). Rapița este o cultură delicată, iar când este mică este foarte ușor depășită de samulastră și de buru­ ieni. Chiar și în zonele din parcelă în care samulastra de grâu are o densitate mai mică plantele de rapiță sunt afectate de competiție (foto 8 comparativ cu foto 7). Concurate în această fenofază, plan­ tele de rapiță se resimt pe toată durata de vegetație. Însă în zonele cu densitate mare a samulastrei de grâu nu există rapiță (foto 6), iar această situație este pe mai mult de jumătate din parcelă.

Samulastra de grâu poate fi distrusă prin erbicidare, însă în parcela cu rapiță vor rămâne locuri goale. Pe acestea se vor aplica îngrășăminte și inputuri care vor hrăni buruienile și în acest fel se va conserva diversitatea speciilor. Tot răul spre bine.

53

54 AgroTehnologii

Campioni la productivitate în platforma Florii însorite În câmpurile de testare dedicate florii soarelui, cultivată pe aproximativ 13 hectare ale SCDA Podu Iloaiei, jud. Iași, recoltele au depășit lejer 3000 de kilograme la hectar. Vă arătăm tehnologia aplicată pas cu pas!

F

ermierii caută în permanență răspunsuri potrivite la fiecare cerință legată de crearea unei le­ gături între tehnologie și pământ, între oameni și natură, precum și între mun­ că și rod. În acest spirit și pentru a identifica răspunsuri la nevoile nucleelor de tip agricol, Asociația Cultivatorilor de Ce­ reale și Plante Tehnice ”Grânarii” Iași organizează ritmic evenimente profe­ sionale în câmp, prin care să eviden­ țieze faptul că sustena­ bilitatea financiară este posibilă prin două căi sigure: Strategii de obținere a celor mai avantajoase prețuri de achiziționare a materiilor prime și de vânzare a produselor agricole;

•

15-31 octombrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• Aplicarea

soluțiilor tehnologice și tehnice inovative, testate practic în cadrul organizației.

43 DE HIBRIZI TESTAȚI În această toamnă, pe aproxima­ tiv 13 hectare ale SCDA Podu Iloaiei, jud. Iași, au fost testați 43 de hibrizi de floarea soarelui, de la 11 companii producătoare de semințe. ”Ca și în cazul platformelor de grâu și porumb, pe platforma experimentală dedi­ cată florii soarelui lucrările agricole pentru înființarea, întreținerea și re­ coltarea culturii au fost executate de Grupul de firme Panifcom Iași. Au fost utilizate 3 tehnologii: Clearfield, Clearfield Plus și Express”, ne­a precizat

AgroTehnologii 55 Emil­Teofil Bălteanu, președinte al Asociației Grânarii.

TEHNICĂ ȘI TEHNOLOGIE Rezultatele în producție au fost de minim 3 tone floarea soarelui/ha, ajungându­se și la peste 3,5 tone/ha, în sistem neirigat și pe un teren sărăcit de condițiile anului 2020. ”Nu s­a pu­ tut ajunge aici decât prin apelarea la tehnologii performante și la o tehnică modernă. De altfel, obiectivele con­ crete ale acestei platforme au vizat identificarea acelor tehnologii care pot armoniza elemente din natură cu firescul evoluției tehnologice, oferind fermierilor din asociație o alternativă la îndemână pentru o agricultură sus­ tenabilă”, sublinia Emil­Teofil Bălteanu.

9 PAȘI TEHNOLOGICI PENTRU MINIM 3 T/HA LA FLOAREA SOARELUI Analiza agro-chimică. Terenul pe care s­a înființat cultura de floarea soarelui, mai întâi, a fost su­ pus unor analize agro­chimice, cultura premergătoare fiind cea de porumb.

Lucrările solului Încă toamna 2020, s­au executat lucrările de arat la 28 cm și de nivelat terenul. S­a lucrat greu, din cauza con­ dițiilor meteo, lucrarea ajungând chiar până în luna decembrie. În primăvară, s­a pregătit patul ger­ minativ și s­a fertilizat cu produse pe bază de azot și fosfor, puse la dispo­ ziție de compania Agrisol ­ marcă a RomchimProtect Bacău.

Apoi, imediat, au fost semănați hibrizii. ”Din cauza vremii, semă­ natul s­a realizat destul de târziu, către luna mai 2021. Dar am reușit să rea­ lizăm o pregătire bună a patului ger­ minativ, după arătura de toamnă, fără bulgări și bine mărunțit în primăvară”, spune Cătălin Parii, inginer șef în ca­ drul Panifcom Iași, tehnologul care a coordonat lucrările agricole de pe plat­ forma experimentală de la Podu Iloaiei.

Erbicidare preemergentă Imediat după semănat, pre­ emergent, înainte de răsărirea culturii, s­a efectuat prima erbicidare, cu Gardoprim, pentru combaterea buruie­ nilor monocotiledonate și dicotiledo­ nate anuale. Apoi, pentru fiecare din­ tre cele trei tehnologii, s­a intervenit

1.

2.

3.

4.

cu produsele aferente, respectiv cu Express, Pulsar și Pulsar plus.

Prașilă mecanică. Un alt ele­ ment important care a condus la realizarea unor producții mari și cali­ tative l­a constituit faptul că, în timpul vegetației, s­a intervenit cu o prașilă mecanică, aplicându­se, concomitent, îngrășământul Azosulf, pus la dispoziție de Agrisol România.

Strategia de fertilizare ”Dacă la înființarea culturii de floa­

5.

6.

SFATUL LUI CĂTĂLIN PARII ”Aș vrea să se rețină pentru următorul an de producție că aso­ lamentul, pregătirea optimă a pa­ tului germinativ, semănatul în mod corespunzător resursei de sol și obiectivelor de producție, operați­ uni asociate unor pași tehnologici precis efectuați chiar de la startul culturii, pot asi­ gura premise pentru reușita în producție”, sublinia Cătălin Parii.

rea­soarelui am recomandat aplicarea a două produse, respectiv 150 kg Cereal Max 20­24­0 și Azosulf, la faza de 4­6 frunze a florii soarelui, atunci când am administrat erbicidul postemergent, am aplicat 100 kg Azosulf cu GeMIX. Este vorba despre un îngrășământ patentat de către Romchim Protect Bacău, în fapt, un mix de aditivi vegetali, care solubilizează fosforul blocat în sol și nu doar fosforul. Peste cele două ti­ puri de îngrășământ solid, am aplicat, în prima fază 1 litru/ha de Asfac BCO­4, o auxină de sinteză, adică un fitohormon care mărește viteza de multiplicare ce­ lulară la nivel foliar. Crescând frunza, dar fără gigantism (dimpotrivă, se ges­ tionează foarte bine xilemul, adică «autostrăzile» de pe tulpina plantei), crește bucătăria plantei, ceea ce aduce «o masă cu mai multe scaune», totul în favoarea dezvoltării plantelor”, aprecia Marius Gîrbea, consultant de business Agrisol România.

Ulterior, la un interval de 3 săptă­ mâni după aplicarea Asfac BCO­4, s­au administrat 5 l/ha de NS Activ, un amestec extrem de bogat în azot și sulf, fermierul aplicând în acel ... ››› 56

56 AgroTehnologii

Campionul de pe această platformă a obținut 3746 kg de floarea soarelui/ha.

Din luna mai și până la jumătatea lunii septembrie, pe o platformă cu zeci de hibrizi, să ai o medie a recoltei de 3 tone/ha este foarte bine MARIUS GÎRBEA

Consultant de business Agrisol România

››› 55 ... moment și un fungicid. ”Având în vedere faptul că s­a semă­ nat foarte târziu, într­un teren agricol sărac în nutrienți, noi suntem deosebit de mulțumiți de rezultatele obținute, desigur și pe fondul unei evoluții favo­ rabile a condițiilor climatice”, a conchis Marius Gîrbea.

Parcul tehnic din cadrul SC Panifcom Iași variază de la trac­ toare de 130 CP, până la cele de 600 CP. Nu se mai folosește tehnică agricolă românească, pentru că, din păcate, nici nu prea mai are cine să o producă. În platformă au folosit semănători mono­ sem, care, prin precizie, lățime și viteză de lucru, au reușit să asigure o produc­ tivitate crescută. Evident că, indiferent de tehnica și de tehnologia de care dis­ pui, dacă nu beneficiezi de condiții cli­ matice prielnice, nu poți obține rezul­ tatele țintite.

7.

15-31 octombrie 2021

”Pe noi ne­a interesat să creăm condiții bune și egale, pentru a cunoaș­ te potențialului fiecărui hibrid de floa­ rea­soarelui în zona Moldovei, rezistența acestora la factorii pedoclimatici, iar producțiile să fie obținute cu o tehno­ logie optimă, pe care fiecare fermier o poate realiza în ferma proprie. Mai ales în această zonă, în care nu există posi­ bilitate de irigații”, preciza Cătălin Parii.

Regimul hidric. A contat mult și faptul că a plouat în cantități semnificative. Practic, din întreg anul agricol 2020­2021, doar luna iulie a fost ușor deficitară în precipitații, dar a fost incomparabil mai bună decât luna iulie din anul agricol precedent. Cel mai prețios a fost faptul că precipitațiile au fost distribuite uniform și

8.

fără a fi însoțite de fenomene meteo extreme, de tipul grindinei, vijeliilor sau furtunilor.

Combaterea bolilor Cât privește gestionarea altor factori limitativi în producție, au fost foarte atenți la prevenirea apariției boli­ lor. Dacă la grâu, de exemplu, anul aces­ ta au aplicat 3­4 tratamente, la floarea soarelui au aplicat un singur tratament cu fungicid. ”Este esențial să prevenim atacurile agenților patogeni și să nu așteptăm apariția primelor semne de boală, deoarece dacă ajungem să ve­ dem respectivele semne, atunci deja pierderea de producție este garantată, boala fiind deja aproape imposibil de stăpânit”, adăuga Cătălin Parii.

9.

ZIUA FLORII ÎNSORITE Platforma florii soarelui de la Podu Iloaiei a fost primul expe­ riment de acest tip realizat de SC Panifcom Iași, în demersul de veri­ ficare practică a noilor hibrizi și a tehnologiilor inovative la cultura de floarea soarelui, colaborând cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ”Grânarii” Iași, APPR și SCDCB Dancu­Iași. Parte­ ner principal, compania Romchim Protect Bacău. Scanează codul QR și vezi în video cele mai impor­ tante momente ale evenimentului dedicat Sărbătorii florii însorite!

57

CÂNTARE

PRECIZIA ESTE MISIUNEA NOASTRĂ · Precizie ºi fiabilitate de lungă durată · Sistem automat cu accesorii (barieră, semafor, cameră, identificare cu număr de înmatriculare) · Structură rezistentă, elemente de calitate · Încadrare în proiecte de finanþare

POD RUTIER ELECTRONIC – 18 M, 60 T În gama noastră de produse găsiți poduri rutiere electronice cu platformă de beton sau oțel, execuție cu rampe sau în cuvă. Oferim servicii de montare, servis, omologare la prima punere în funcțiune, calibrare și consultanță technică.

CÂNTAR DE ÎNSĂCUIT PENTRU SACI DE 10-50 KG

· Instalaþii pentru o varietate de material (cereale, făinoase) · Limită de cântărire: 5-25 kg sau 10-50 kg · Pentru saci mici, pungi, saci big-bag · Încadrare în linia technologică · Soluþie semi-automată

CÂNTAR DE DOZAT

· Dozator gravitaþional pentru cereale · Capacitate între 5-500 t/h · Monitorizare material cântărit · Sistem adaptat la locaþie · Precizie şi calitate

Asigurăm totodată serviciile următoare: Consultanţă technică, service, reparări, modernizări, asigurarea pieselor de schimb, transport, montare, punere în funcţiune, certificare CE, calibrare.

Cereți ofertă personalizată!

Persoana de contact în limba română: Szabolcs Rátz, tel.: 0744-817.879 METRIPOND PLUS MÉRLEGTECHNIKA KFT. H-6800 Hódmezővásárhely, str. Bajcsy-Zs. nr. 70., Ungaria Tel.: +36-62-530-870, +36-30-998-5830 www.metripond.ro E-mail: info@metripond.ro

58 Info companii

“Nu puteam face un hibrid mare fără fermieri” Într­o lume în continuă schimbare, ne propunem să fim adaptabili, să venim în întâmpinarea nevoilor fermierilor cu hibrizi performanți, stabili și profitabili și, nu în ultimul rând, să continuăm să facem performanță.

Î

n urmă cu 20 de ani, KWS începea în România primele testări la po­ rumb în parcele experimentale mici, la nivel de cercetare cu câteva zeci de hibrizi de porumb ameliorați în Franța.

Acesta este începutul a ceea ce avea să devină, în timp, cel mai mare Pro­ gram de Ameliorare a Porumbului din Sud­Estul Europei pentru grupele FAO 300­400, cele mai importante din regiune.

PROGRAM COMPLET DE AMELIORARE A PORUMBULUI În acel moment, sămânța certifi­ cată de porumb reprezenta cel mult 30% din suprafața totală cultivată în România; în prezent, reprezintă aproxi­ mativ 80%. KWS a contribuit din plin la această creștere prin aducerea în atenția fermierilor a celor mai potriviți hibrizi de porumb creați în programul de ameliorare din România, dar și a unor hibrizi proveniți din alte țări.

Programul de ameliorare a porum­ bului din România a evoluat în timp, astfel că din anul 2009 desfășurăm

15-31 octombrie 2021

un articol de

Dr. Ing. GEORGE MUȘAT

Director Program Ameliorare Porumb KWS FAO 300­400 Europa de Sud­Est mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

la Alexandria (Teleorman) un program complet de ameliorare, începând cu dezvoltarea liniilor consangvinizate (formele parentale) și terminând cu crearea hibrizilor simpli performanți.

Faptul că formele parentale ale hibri­ zilor sunt create local ne oferă certi­ tudinea că materialul genetic cu care lucrăm este deja adaptat condițiilor de aici, iar hibrizii obținuți din ele sunt cei mai potriviți pieței locale.

KWS este singura companie cu capi­ tal străin de pe piața românească care dezvoltă un program complet de ame­ liorare a porum­ bului, iar acesta este principalul factor care ne

diferențiază de ceilalți competitori.

PUNCTE FORTE ALE GENETICII KWS Obiectivul nostru major este acela de a crea hibrizi de porumb profita­ bili. Acest lucru înseamnă că, pe lângă performanța productivă și stabilitatea în condiții de secetă și de arșiță, avem în vedere și acele caractere și însușiri agronomice care fac alegerea nu doar sigură, dar și mai ușoară. Acestea sunt reprezentate de: Vigoarea bună la răsărie; Creșterea rapidă și uniformă în pri­ mele faze de creștere și dezvoltare; Rezistența la frângerea tulpinilor și la căderea din rădăcină; Rezistența la bolile plantei și ale știuleților; Înflorirea timpurie care asigură succesul fecundării; Ritmul rapid de pierdere a apei după maturitatea fiziologică; Însușirile de calitate a bobului: masa hectolitrică, aspectul fizic al boabelor (textura, profunzimea bobului), compo­ ziția chimică a boabelor.

• • • • • • •

Info companii 59 MII DE HIBRIZI TESTAȚI PE ZECI DE MII DE PARCELE Pentru a ameliora un astfel de hibrid, testăm mii de hibrizi pe zeci de mii de parcele experimentale, într­o rețea vastă care cuprinde principalele țări cultivatoare de porumb din Sud­Estul Europei: România, Ungaria, Serbia, dar și țări din alte zone în care se cultivă hibrizi din grupele FAO 300­400, cum sunt în Vestul Europei: Franța și Austria, sau în Estul Europei: Ucraina și Rusia.

CEL MAI VÂNDUT HIBRID KWS ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN EUROPA Contribuția programului de amelio­ rare a porumbului din România la creșterea cotei de piață KWS atât în România, cât și în Sud­Estul Europei este una evidentă. Practic, de la lan­ sarea pe piață în anul 2015 a hibridului Kamparis ­ primul hibrid de porumb creat de o companie cu capital străin în România, și până în prezent, KWS România, prin programul local de ameliorare, a răspuns nevoii de per­ formanță a fermierilor cu un total

PROVOCĂRI Schimbările de orice natură pe­ trecute în ultimii ani, începând cu cele climatice, deja amintite, și continuând cu cele cu impact ma­ jor în practica agricolă, cum sunt inovațiile în tehnologie și digita­ lizarea, reprezintă pentru cerce­ tătorii și amelioratorii din KWS o provocare frumoasă care menține vie curiozitatea, crește dorința de a performa și ne determină să fim mai buni pe zi ce trece, să ne auto­ depășim.

17 hibrizi, dintre care trei lansați anul acesta: KWS Adonisio, KWS Almanzo și KWS Advisio. Hibrizii creați de KWS în România reprezintă peste 75% din totalul vânzărilor KWS în regiunea de Sud­Est a Europei în grupele de matu­ ritate FAO 300­400. Merită menționată cu precădere performanța hibridului KWS Kashmir, care se cultivă din Rusia până în Franța și care este în prezent cel

mai vândut hibrid KWS atât în România, cu 125.000 unități, cât și din Europa, cu peste 250.000 de unități!

CUM PUNEM ÎN VALOARE POTENȚIALUL UNUI HIBRID! Un hibrid performant nu este nea­ părat și un hibrid de succes. Pentru a fi un hibrid de succes, el trebuie, în primul rând, să fie cultivat în fermă. Hibridul (cultivarul) zonat reprezintă principala verigă tehnologică, de aceea, pentru a­l pune în valoare, el are nevoie de o zonare corespunzătoare în funcție de condițiile pedoclimatice și de tehnolo­ gia aplicată în fermă, de o poziționare corectă în grupa de maturitate și de asigurarea tuturor celorlalte verigi tehnologice (pregătirea patului germi­ nativ, fertilizarea, erbicidarea, irigarea și recoltarea la momentul optim).

Scopul final este de a vă oferi dum­ neavoastră, fermierilor, acei hibrizi care să ne asigure în egală măsură un parte­ neriat de succes pe termen lung.

Continuăm să facem performanță! Împreună.

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

60 Info companii

Staţie de procesare semințe Lidea la Brăila

La jumătatea lunii septembrie a.c., LIDEA a inaugurat la Brăila noua stație de procesare, condiționare și ambalare seminţe, ca parte a extinderii companiei pe continentul european.

L

a eveniment au fost prezente oficialităţi brăilene, parteneri de business, presa de specialitate, angajaţi ai departamentelor companiei, precum și membrii Comitetului Execu­ tiv al Diviziei de Semințe LIDEA.

INOVARE, DEZVOLTARE, GRIJĂ PENTRU MEDIU ”Această investiție este o dovadă concretă a ambiției noastre de a ne ex­ tinde în Europa de Est, alegând locația unității de producție în zone cu poten­ țial ridicat de dezvoltare și de producție pentru culturile de cereale păioase, oleaginoase și cele cu conținut ridicat de proteină. Succesul nostru va depin­ de de prezența noastră pe aceste piețe și de ambiția de a fi cât mai aproa­ pe de clienții noștri finali, fermierii”, a declarat, în deschiderea evenimen­ tului, Olivier Paul, Deputy CEO LIDEA. „Suntem unul dintre liderii europeni producători de seminţe şi faptul că suntem aici, la Brăila, este extrem de important pentru noi. Astăzi, LIDEA în­ seamnă inovare, dezvoltare, grijă pen­ tru mediul înconjurător. Oferim par­ tenerilor noştri o gamă completă de hibrizi şi de culturi; avem o echipă unită, motivată şi extrem de profesionis­ tă”, a subliniat Gilles Tambourre, SEE Business Unit Leader.

15-31 octombrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

INVESTIȚIE VIITOARE ÎN VALOARE DE 2-3 MILIOANE DE EURO Oficialii LIDEA au precizat că inves­ tiţia de la Brăila este doar un început; există un program de investiţii în urmă­ torii ani de 2­3 milioane de euro, pentru a creşte capacitatea de producţie şi a dezvolta afacerea.

Staţia de condiţionare, tratament şi însăcuire de la Brăila procesează seminţe de cereale păioase, de floarea soarelui, de porumb, dar şi de alte culturi.

„Această locaţie a funcţionat înainte ca staţie de procesare seminţe. Am reteh­ nologizat­o, o parte din echipamente fiind transferată din fosta noastră loca­ ţie, unde ne­am desfăşurat activitatea până în primăvara acestui an”, a explicat Natalia Albu, Operation Leader.

Staţia dispune de o capacitate de lu­ cru de 500 mii de doze pentru speciile de primăvară, (porumb, floarea­soarelui) şi poate procesa 5.000 tone de seminţe de cereale păioase. În perioada imediat următoare in­ vestiţiile vor urmări mărirea spaţiului de depozitare, extinderea capacităţilor de pregătire şi livrare a seminţelor către fermieri, precum şi asigurarea celor mai înalte standarde de sănătate şi securi­ tate în muncă pentru salariaţi.

O NOUĂ IDENTITATE DE BRAND Euralis Semences și Caussade Semences Group au formalizat alianța, prin crearea unei noi companii, LIDEA, la 1 septembrie 2020. Una dintre primele 10 companii producătoare de semințe la nivel mondial, Lidea deține expertiză pe întreg lanțul valoric, de la selecție și amelioare, la producerea semințelor în câmp și comercializarea produselor finale. Lidea crează și oferă soluții personalizate și durabile împreună cu semințe multi­specie de calitate înaltă (porumb, floa­ rea­soarelui, cereale păioase, rapiță, soia, sorg, furaje, covoare vegetale, leguminoase), care generează valoare adaugată fermierilor pe tot parcursul anului agricol. Cu o cifră de afaceri de 350 mil. de euro, Lidea investește anual peste 30mil euro în facilități industriale și cercetare­dezvoltare.

61

62 Cultura mare

FIȚI EXIGENȚI LA ALEGEREA SEMINȚELOR DE PORUMB! Soiul este esențial pentru succesul culturii. Așadar, se impune să dați dovadă de exigență atunci când selectați semințele de porumb!

Iată de ce genetica marca Maize in France este o alegere excelentă!

E

xploatați deja la maximum po­ tențialul culturii dvs. de porumb?

Parcela aleasă, strategia de culti­ vare aplicată și condițiile climatice pot fi excelente, dar veți obține cel mai bun randament și cea mai bună calitate a porumbului doar dacă soiul utilizat este perfect adaptat la condițiile locale. Prin urmare, soiul ales este esențial pentru succesul culturii de porumb. Asigu­ rați­vă că producția dvs. va avea suc­ ces, optând pentru semințele Maize in France, o alegere excelentă.

FACTORI DE SUCCES Care sunt factorii care contribuie la succesul semințelor de porumb? Cele mai importante caracteristici ale soiu­ rilor sunt caracterul timpuriu, randa­ mentul, calitatea boabelor din punct de vedere al stării de sănătate, rezis­ tența tulpinii și sănătatea frunzelor.

Odată cu schimbările climatice, tole­ ranța la frig și la secetă este din ce în ce mai importantă.

Amelioratorii care fac selecția și fermierii multiplicatori de porumb din Franța își folosesc cunoștințele și ex­ periența pentru a multiplica peste 2.000 de soiuri în fiecare an, oferind astfel soluții excelente pentru toate regiunile și locurile, pentru a face față acestor provocări.

15-31 octombrie 2021

un articol de

Federatia FNPSMS mai multe pe această temă www.maizeinfrance.com

EXCELENȚĂ ÎN PRODUCȚIE Denumirea Maize in France de­ semnează un sector caracterizat de excelență și de o producție care vă oferă semințe de porumb de cea mai bună calitate, atât din punct de vedere al soiurilor, cât și al stării de sănătate.

UNDE NE GĂSIȚI? Accesați www.maizeinfrance.com pentru: A descoperi avantajele producției din Franța; A înțelege particularitățile producției de semințe; A optimiza gestionarea culturilor și a selecției soiurilor; A afla mai multe cu privire la aspectele economice specifice acestui sector.

• • • •

Franța, datorită diversității climatice și a solurilor, precum și datorită or­ ganizării rețelei, produce semințe de porumb adaptate la toate mediile și aplică cele mai stricte condiții de certificare. Acești factori garantează o puritate superioară a soiurilor, o germinație optimă și o trasabilitate excelentă, ceea ce permite exploata­ rea întregului potențial al soiurilor de semințe.

PORUMBUL ÎN FRANȚA Maize in France este o denumire creată de Federația Națională de pro­ ducție de semințe de porumb și sorg (FNPSMS), pentru a contribui la dezvol­ tarea semințelor de porumb produse în Franța și a demonstra know­how­ul specialiștilor francezi în domeniu.

Franța, cel mai mare producător de semințe de porumb din Europa și cel mai mare exportator la nivel mondial, reprezintă: 26 de companii producătoare de semințe; 25 de asociații de producători de semințe; 3.300 de producători de semințe; 65.000 ha de semințe multiplicate anual; 220.000 de tone de semințe certifi­ cate pe an.

• • • • •

63

64 Info companii

NOUL TIP DE FERMIER: AGROSTRATEGUL

În ultimii ani, România a înregistrat creșteri semnificative în industria agricolă, reușind performanța de a se repoziționa în topul țărilor producătoare de porumb, floare, chiar și grâu, din Europa.

un articol de

TIMAC AGRO ROMÂNIA mai multe pe această temă www.ro.timacagro.com

A

ceastă creștere a însemnat o dezvoltare a fermierilor români, în special în direcția de business, prin adaptarea la o economie globală.

Creșterea productivității în România se datorează și produselor inovatoare Timac Agro, produse care se regăsesc în fiecare an în peste 2.500 de ferme care înregistrează producții superi­ oare. Echipa Timac vizitează zilnic 400­500 de ferme, fapt ce permite evaluarea acțiunilor fermierilor.

PESTE 30% DINTRE FERMIERII ROMÂNI AU PERFORMAT Într­o cercetare în teren realizată de echipa TIMAC AGRO, a reieșit că peste 30% dintre fermieri își planifică atent anul agricol, analizând atât potenți­ alul propriu și sporul de producție pe care îl pot obține raportat la investiții, dar mai ales fluctuațiile de prețuri la bursele de cereale, trendurile globale și estimările de producții pe plan euro­ pean și mondial.

Noul tip de fermier #AgroStrateg

15-31 octombrie 2021

este celebrat de echipa TIMAC printr­o amplă campanie de comunicare în­ cepută în luna mai și care va continua până la jumătatea anului viitor.

4 ABORDĂRI DE BUSINESS ALE #AGROSTRATEGULUI AgroStrategul este fermierul con­ centrat pe o tehnologie axată în­ totdeauna pe creșterea productivității pe hectar, indiferent de factorii externi.

Este atent la evoluția prețurilor pe piața internă și internațio­ nală și analizează atent posibilitățile de valorificare a producției.

Caută asolamente care să îi per­ mită să găsească culturi cât mai profitabile, iar în valorizarea producției utilizează combinații de contracte spot și future pentru diminuarea riscurilor de preț.

Abordează inputurile în cultură în direcția eficienței economice a acestora, nu de preț.

1.

2.

3.

4.

ROADELE INOVAȚIILOR TIMAC AGRO Timac este partenerul care împăr­ tășește valori comune cu fermierul AgroStrateg: performanță și investiția în inovații tehnologice, care să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile. ”Promisiunea noastră este să satisfa­ cem nevoile unei agriculturi productive

și durabile: fertilizare rațională cu mai multă eficiență în productivitate și mai puțin impact negativ asupra mediului.

Folosim toată expertiza noastră teh­ nică pentru a ne îmbogăți produsele cu specificități inovatoare, pentru a oferi niveluri ridicate de performanță, veri­ ficate atât în laborator, cât și în teren, având la bază standarde internaționale în ceea ce privește calitatea și secu­ ritatea”, declara Marius Marica, Mar­ keting Manager Romania și Republica Moldova.

EXPERȚI ÎN NUTRIȚIE

Timac Agro Romania, ca repre­ zentantă locală a Grupului Roullier, este compania promotoare la nivel național a soluțiilor inovatoare de nutriție ale Grupului.

Angajat pe deplin în nutriția plantelor și animalelor de peste 60 de ani, Groupe Roullier dezvoltă soluții pentru agricultura de mâine, în Centrul Mondial de Inovație Roullier (CMI), probabil cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial, adresat nutriției plantelor.

65

66 Protecţia plantelor

FERMIERII POT STOPA ATACUL VIERMILOR SÂRMĂ

Măsurile de combatere chimică a viermilor sârmă sunt foarte puține. Însă acești dăunători problematici creează serioase pagube culturilor, inclusiv cerealelor de toamnă. Fermierii pot opri răspândirea insectei!

Agriotes spp. - adult prins în capcanele adezive

Î

n mod normal, larvele gândacilor pocnitori (Agriotes spp.), denu­ mite în mod popular viermi sârmă, dăunează atât culturile de primăvară, cât și pe cele de toamnă.

ZONE DE FAVORABILITATE Preferă zonele cu soluri umede și grele și cu pH acid (zonele subcar­ paților, zona de podiș, luncile râurilor, lunca Dunării, etc). Dar aceste specii de insecte sunt răspândite, practic, pes­ te tot în țară, inclusiv în zona cu soluri fertile din sudul sau sud­estul țării. Di­ ferența față de zonele favorabile o face nivelul populației și condițiile de favora­ bilitate (umiditate sol, pH, etc). Acesta este motivul pentru care cultivatorii de grâu sau de orz din sudul sau sud­es­ tul țării nu prea au avut probleme cu atacul viermilor sârmă în toamnă. Mai mult se temeau de larvele gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides), despre care am scris mai multe articole în edițiile precedente ale revistei Ferma. În ultimii ani însă, larvele de Agriotes spp. au început să își facă simțită prezența și în zonele sudice sau sud­estice, la început în culturile de primăvară (porumb și floarea soarelui), ulterior chiar în culturile de grâu sau orz, în perioada toamnei.

15-31 octombrie 2021

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 CAUZE ALE RĂSPÂNDIRII Care ar fi motivele pentru care po­ pulațiile viermilor sârmă au început să prospere și în aceste zone, conside­ rate, cel puțin în teorie, mai puțin favo­ rabile pentru aceste specii de insecte dăunătoare?

O PROBLEMĂ REZOLVATĂ În concluzie, evitarea mono­ culturii, tratamentul semințelor și o fertilizare echilibrată, stabilită în urma efectuării cartării agro­ chimice, pot ține departe viermii sârmă de cerealele abia răsărite, în toamnă, iar în timp, rezerva bio­ logică a acestor dăunători poate fi ținută sub control. Scanează cod­ ul QR și află și alte soluții pentru a reduce riscul de invazie a culturilor de către viermii sârmă!

1.

Limitarea opțiunilor de combatere chimică, prin retragerea substanțelor active din clasa neonico­ tinoidelor (cu acțiune sistemică), fo­ losite la tratamentul semințelor. Fiind sistemice, substanțele active ofereau o protecție îndelungată plantelor. În prezent există substanțe active cu acțiune de contact și ingestie, care oferă o protecție foarte bună semin­ țelor în curs de germinație, dar ne­ fiind sistemice, nu protejează plantele după răsărire, când acestea se află în primele faze de vegetație. Problema este că din cauza prețurilor ridicate, mulți fermieri nu tratau sămânța cu un insecticid sau un insectofungicid, chiar înainte ca substanțele active din clasa neonicotinoidelor să fie interzise pentru a fi folosite pe teritoriul Uniunii Europene.

Monocultura (cultivarea grâului după grâu) sau cultivarea ce­ realelor după cereale (orz după grâu; grâu după orz) a contribuit din plin la creșterea rezervei biologice a dăunăto­ rilor cerealelor.

Lipsa unei fertilizări echilibrate poate să aibă drept consecință creșterea, în timp, a pH­ului solului, fapt ce poate să favorizeze viermii sârmă!

2.

3.

Protecţia plantelor 67

Agriotes spp. - larve (denumire populară: viermi sârmă) În literatura de specialitate se menționează faptul că aplicarea în­ grășămintelor în dozele și sortimentul recomandat de tehnologiile de cultură poate reduce, în timp, populația vier­ milor sârmă. Din păcate, nu sunt mulți fermierii care fac cartări agrochimice pentru a stabili dozele optime de îngră­ șăminte.

Referitor la fertilizare, fermierii au o mare durere, și anume explozia prețurilor. Nici înainte de a se scumpi nu erau ieftine, dar acum, o dată cu creșterea și mai mare a prețurilor, șansele ca majoritatea fermierilor să facă o fertilizare ca la carte sunt mici, mai ales că seceta anului 2020 a afec­ tat, financiar, foarte multe ferme (unele au ajuns în pragul falimentului).

Lucrările minime ale solului Efectuarea arăturilor adânci de vară sau de toamnă, imediat după recoltarea culturii premergătoare este o măsură de limitare, în timp, a popula­ ției viermilor sârmă. În prezent, din ce în

4.

Odată cu creșterea prețurilor inputurilor, fertilizarea ca la carte ar putea deveni inaccesibilă fermierilor mici și mijlocii, iar cei care au de câștigat, pe termen lung, sunt viermii sârmă ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

ce mai mulți fermieri folosesc sistemul minimum tillage.

Schimbările climatice pot să fa­ vorizeze activitatea și înmulțirea multor specii de insecte dăunătoare, inclusiv a viermilor sârmă. De regulă, în sudul și sud­estul țării, toamnele sunt calde și secetoase (condiții nefavora­ bile viermilor sârmă). Dar nu tot timpul

5.

se întâmplă așa. Sunt toamne în care se pot înregistra cantități ridicate de precipiații într­o perioadă foar­ te scurtă de timp. Anul trecut, de exemplu, în sudul țării, pe 4 septembrie, în doar câteva ore, s­au înregistrat mai mult de 60 mm precipitații, adică mai mult decât întreaga medie multianuală pentru luna sep­ tembrie! Iar umiditatea ridicată a solului este favorabilă activi­ tății viermilor sârmă!

CE POT FACE FERMIERII ÎN ACESTE CONDIȚII? O analiză serioasă a costurilor de producție și a veniturilor în vederea planificării structurii culturilor. După ce fermierii au făcut planul de bătaie, se urmează mai mulți pași.

Efectuarea cartărilor agrochimice.

Mașinile de fertilizare cu rată varia­ bilă de aplicare pot veni în ajutorul fermierilor. O fertilizare echilibrată poate ține sub control, pe termen lung, populația viermilor sârmă, iar drept re­ zultat presiunea de infestare este una redusă.

Cultivarea grâului sau orzului după culturi mai puțin atacate de către vier­ mii sârmă, cum ar fi mazăre, fasole, rapiță, muștar.

Evitarea monoculturii!

Tratamente. Chiar dacă există un sortiment redus de substanțe active, se recomandă efectuarea tratamentului semințelor, pentru a oferi protecție semințelor, știut fiind faptul că viermii sârmă pot ataca boabele pe cale de germinare.

• • •

• • •

Goluri în cultura de grâu ca urmare a atacului viermilor sârmă

68 Culturi de câmp

Prețul sfeclei de zahăr, la prima rundă de negocieri

În anul 2021, în nord-estul țării sfecla de zahăr a ocupat 13.160 ha, suprafață arondată fabricii Agrana Roman-Neamț, producția totală estimată fiind de aproximativ 600 de mii de tone, la o digestie a sfeclei de zahăr de 16%.

C

ultivatorii de sfeclă de zahăr care produc materie primă pentru Agrana Roman ­ județul Neamț au inițiat din această perioadă nego­ cieri privind clauzele din contractul cadru de parteneriat pentru anul 2022.

PREȚ MAI MARE CU 15-20% Pasul înainte făcut de către fer­ mieri a fost acceptat de fabrica de zahăr din Roman, iar pe primul loc în lista de negocieri a fost solicitarea de creștere cu minim 15­20% a prețului de bază al sfeclei de zahăr predate de către fermieri. Pretenția cultivatorilor de sfeclă de zahăr este motivată în primul rând de creșterea semnifica­ tivă a prețurilor inputurilor agricole. ”Ne așteptăm ca prețul de bază pe tona de sfeclă de zahăr predată fabricii să ajungă la minimum 30 euro/tonă. Din păcate, chiar dacă prețul zahărului la poarta fabricii va mai crește, saltul nu va fi proporțional cu creșterea costu­ lui de producție, așa cum se întâmplă la alte culturi. Dacă, în mod concret, în anul 2021, față de anul trecut, am avut o creștere cu 25% a prețului la

15-31 octombrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

combustibil și o dublare (sau, chiar, mai mult decât o dublare) a prețurilor la îngrășăminte, prețurile sfeclei și ale zahărului nu au sărit în aceleași pro­ porții. În schimb, la porumb, prețul a crescut de la aproximativ 600 la 900 lei/tonă. Așadar, creșterea a fost de aproximativ 50%”, menționa Ioan Puiu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) din Roman.

Or, potrivit contractului, prețul de bază al sfeclei de zahăr predate fabricii s­a calculat în raport cu prețul zahărului, care, deocamdată, a rămas la 450­460 euro/tonă la Agrana Roman.

RISC MAJOR: NEREALIZAREA PRODUCȚIEI În mod constant, în ultimii 7­8 ani, cei aproximativ 210 de fermieri, membri

ai ACSZ Roman, cultivă sfeclă 12­14 mii ha. ”Anul acesta, avem 207 fermieri în asociație. Anual, doar 5­10% dintre fer­ mieri încep sau abandonează cultura de sfeclă de zahăr. Majoritatea covârși­ toare este reprezentată de către fer­ mierii care știu bine tehnologia de cul­ tivare a sfeclei de zahăr. Toți și­ar dori să continue parteneriatul cu unitatea procesatoare de sfeclă de zahăr și ar fi păcat să nu mai poată asigura mate­ ria primă pentru fabrică, dacă nu vor fi agreate condiții financiare actualizate inclusiv în raport cu evoluția prețurilor inputurilor. Am început mai devreme negocierile, tocmai pentru ca noi să re­ zervăm culturii de sfeclă de zahăr cele mai bune parcele din cadrul fermelor, după recoltarea cerealelor și a legumi­ noaselor”, adăuga Ioan Puiu.

MINIMUM 30 EURO/TONA DE SFECLĂ PREDATĂ În zona de nord­est, în ordinea di­ mensiunii suprafețelor ocupate cu sfecla de zahăr, județele Iași, Neamț și Botoșani se află în top, aici realizând circa 70­75% din producția totală.

Culturi de câmp 69 ”Este adevărat că ideal ar fi fost ca dispunerea suprafețelor cu sfeclă de zahăr să fi fost într­un cerc în jurul fa­ bricii de la Roman, cu o rază de aproxi­ mativ 70 km, pentru a putea reduce cheltuielile cu transportul. Dar, deo­ camdată, aceasta este realitatea eco­ nomică din zonă și, tocmai având­o în vedere, solicitarea noastră de creștere a prețului sfeclei de zahăr s­a oprit la ținta de minimum 30 euro/tona de sfe­ clă predată fabricii de la Roman”, adăuga Ioan Puiu.

Probabil, va fi o creștere a prețului zahărului, dar credem că este vorba despre o creștere nesemnificativă, cu doar 5­10% IOAN PUIU

Președinte al ACSZ din Roman

CHELTUIELI DE 2-3 ORI MAI MARI DECÂT LA CEREALE La cultura de sfeclă de zahăr, pentru realizarea unei anumite eficiențe eco­ nomice, fermierii au șansa unei sub­ venții consistente. În lipsa acesteia, chiar dacă producțiile ar fi de peste 60 t/ha, cultivatorii n­ar putea susține costurile foarte mari. ”Cheltuielile la hectar sunt de 2­3 ori mai mari decât cele de la grâu ori porumb.

Chiar dacă, până acum, prețul de bază de 26 euro/tona de sfeclă

predată fabricii era unul relativ bun, trebuie să ținem cont că fermierii pierd 2­3­4 euro/tonă (10­20% din preț), din cauza faptului că, dacă producția de află la peste 80­100 km față de fabrică, aceștia suportă un sfert din cheltu­ iala cu transportul. Acesta este un alt punct de negociere, pentru contractul pe anul 2022, deoarece, în actualele coordonate economice și de piață, pro­ ducerea sfeclei de zahăr devine tot mai scumpă și, accentuez, în absența spri­ jinului guvernamental, chiar lipsită de eficiență”, explica fermierul.

BONUSUL PE DIGESTIBILITATE Fermierii care respectă tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr și care uti­ lizează soluții moderne de protecție a plantelor, reușesc să își crească veni­ turile ca urmare a încasării unor bonu­ suri acordate de către fabrică pentru producția cu o digestie ridicată. Valoa­ rea respectivelor bonusuri poate crește cu 20­30% prețul producției standard, respectiv producția cu un conținut de zahăr de 16%.

70 Info companii

FLOAREA-SOARELUI

Recomandările Syngenta pentru sezonul 2022

Pentru sezonul agricol 2022, Syngenta vine în întâmpinarea fermierilor cu un portofoliu complet de hibrizi de floarea-soarelui, atent selecționați și adaptați condițiilor pedoclimatice din România.

F

ermierii pot alege atât hibrizi lin­ oleici, cât și high­oleici, pentru fiecare tehnologie de erbicidare în parte: convențional, Clearfield®, Clear­ field®Plus sau Express™.

Pentru segmentul high oleic, reco­ mandăm fermierilor să aleagă hibrizi cu un potențial ridicat de producție, cel puțin la nivelul celor mai buni hibrizi lino­ leici, așa cum sunt SY Experto, Talento sau SY Gracia CLP. În acest sezon, Syngenta lansează și primul hibrid high oleic în tehnologia Express, hibridul NX02267 HTS. Astfel, compania își propune să redefinească standardele de producție în segmentul high oleic Express. În portofoliul destinat tehnologiei Clearfield®Plus, îmbunătățim constant toleranța la mană. Propunerea specia­ liștilor noștri pentru acest sezon este hibridul SY Onestar CLP, care prezintă

un articol de

SYNGENTA mai multe pe această temă www.syngenta.ro

•

•

ÎN PREFERINȚELE FERMIERILOR Acest model, care integrează investiția în cercetare pentru dez­ voltarea de hibrizi adaptați fiecărei zone pedoclimatice în parte, ală­ turi de expertiza și suportul tehnic oferite fermierilor pe plan local, reprezintă abordarea Syngenta în toate țările cultivatoare de floarea­ soarelui. Rezultatul se observă în multitudinea de fermieri mulțumiți, care ne poziționează pe locul 1 în cultura de floarea­soarelui în Europa și în România (Conform volumului de semințe însămânțate.

Cercetare de piață independentă - România 2021 si 2020 și Europa 2020 - preluată de la AMIS, Grupul Kleffmann - acum parte a Kynetec).

15-31 octombrie 2021

toleranță genetică la toate rasele de mană cunoscute în România. Pe lângă toleranța la mană, hibridul SY Onestar CLP vine și cu o foarte bună adapta­ bilitate la arealul țării noastre, cu un potențial genetic de producție foar­ te mare și cu un profil de toleranțe la boli foliare foarte bun. Rezultatele de excepție obținute în culturile comer­ ciale, dar și în diferite testări indepen­ dente din România, fac din hibridul SY Onestar CLP o alegere potrivită pentru fermieri.

Alături de acesta, Syngenta va intro­ duce pe piață alți doi hibrizi noi în acest segment: SY Michigan CLP și Fergus CLP. Pentru segmentul Express™ ofer­ ta Syngenta cuprinde hibrizi deja con­ sacrați, așa cum sunt Sumiko HTS și Subaro HTS, hibrizi care dovedesc în fiecare sezon prin rezultatele obținute în fermă, în special datorită armoniei dintre potențialul genetic productiv, to­ leranța la boli foliare și mană, precum și

•

stabilitate în diferite condiții de cultură.

Pe lângă aceștia, au fost lansați se­ zonul trecut doi hibrizi noi, Suomi HTS și Sureli HTS, care păstrează carac­ terele generale ale hibrizilor Syngenta în ceea ce privește productivitatea și toleranțele la boli, și la care este îm­ bunătățită toleranța la lupoaie.

Suomi HTS este un hibrid semitim­ puriu, cu talie medie, poziție semi­ erectă a calatidiului, masă hectolitrică mare și profil foarte bun de toleranță la boli foliare.

Sureli HTS este un hibrid semi­tardiv, cu un impresionant potențial de pro­ ducție și o bună toleranță la cădere și la frângere.

• •

TOLERANȚA LA MANĂ Toleranța genetică la mană reprezin­ tă o prioritate în programele de cerce­ tare Syngenta și o caracteristică impor­ tantă a hibrizilor atunci când se decide lansarea acestora în piață. Această to­ leranță, împreună cu alte verigi tehno­ logice, precum bunele practici agricole și tratamentul semințelor, reprezintă bazele gestionării integrate a dăunăto­ rilor. Pentru că presiunea de mană este din ce în ce mai mare, recomandăm fermierilor alegerea unor hibrizi cu

Info companii 71 toleranță genetică la toate rasele de mană cunoscute în România. Mai exact, recomandăm toți hibrizii Syngenta din segmentul Express™: SY Experto, Talento și NX02267 HTS dintre hibrizii high oleic și despre SY Onestar CLP, SY Michigan CLP și Fergus CLP, din segmentul Clearfield®Plus. Toți acești hibrizi se regăsesc în oferta noastră comercială pentru sezonul 2022.

SPRIJIN ÎN ALEGEREA CORECTĂ A HIBRIZILOR Avantajul de a avea un portofoliu mare de hibrizi cu rezultate foarte bune, cu dorința și obiectivul de a ne adapta cât mai mult oferta nevoilor agro­ nomice din România, vine și cu o res­ ponsabilitate din partea specialiștilor noștri în a­i îndruma pe fermieri către alegerea cea mai bună. În acest sens, venim în întâmpinarea fermierilor cu o echipă dedicată, care are capacitatea de a oferi sprijin în alegerea corectă a hibrizilor, pe baza rezultatelor obținute pe parcursul mai multor ani, în fiecare areal în parte.

72 Tânăr fermier în România

RECONVERSIE DIN MERS: DE LA AFIN LA CIREAŞĂ! În urmă cu trei ani, tânărul gălăţean Adrian Nedelcu a înfiinţat o livadă de cireş şi o plantaţie de căpşune.

Anul acesta a cules primele roade ale investiţiei de peste un milion de euro. Cum i-a mers vânzarea!

A

drian îşi dorea încă din adoles­ cenţă să aibă plantaţia sa. Avea o afinitate pentru... afin! Oportu­ nitatea s­a ivit în anul 2015, când, după ce a strâns ceva bănuţi, s­a hotărât să­i investească. Aşa a ajuns să acceseze sub­măsura 4.1a “Investiţii în exploataţii pomicole“, aferentă PNDR 2014­2020, finanţată cu bani europeni nerambur­ sabili pentru activităţi din domeniul ex­ ploataţiilor pomicole. „Mai întâi am achiziţionat 15 hec­ tare de teren, ocupat de cultura mare, lângă DN 24 D, Bârlad­Galaţi, la km 43, lângă Vârlezi. Apoi, voiam să­mi înde­ plinesc visul: să înfiinţez o plantaţie de afin. Când am început proiectul, am depistat că la acel moment, pe judeţul Galaţi, «zonarea pe specii pomicole» nu cuprindea cultura de afin şi nu eram eligibil pentru finanţare. Atunci am fă­ cut din mers «reconversia» pe cireş!”, precizează gălăţeanul.

O LIVADĂ MODERNĂ, CU BANI EUROPENI Adrian Nedelcu are acum o supra­ faţă de 10 hectare de plantaţie de cireş, modernă, cu tot ce trebuie: sistem au­ tomatizat de irigaţii, puţ forat, lagună,

15-31 octombrie 2021

un articol de

soiuri, la nivel mondial: Regina, Kordia şi Karina.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A INVESTIT UN MILION DE EURO Valoarea proiectului depus în 2016 şi implementat doi ani mai târziu se ridică la aproximativ 600.000 euro ­ fonduri nerambursabile ­, la care s­au adăugat circa 145.000 euro, fonduri neeligibile. Însă, în afara proiectului au mai fost achiziţii de utilaje şi dotări tehnico­ materiale, pentru ca, în final, investiţia totală să ajungă la peste un milion de euro.

MARIAN MUŞAT

sistem de susţinere cu protecţie anti­ grindină, hală şi anexe agricole, utilaje tehnologice, gard împrejmuitor, sistem performant de securitate şi o plantaţie de căpşune întinsă pe trei hectare.

Puieţii de cireş, ca şi stolonii de căpşun, au fost achiziţionaţi din Olanda şi au fost alese unele din cele mai apreciate

LIVADA DE LA KILOMETRUL 43 Adrian Nedelcu învaţă pomicul­ tura din mers. „Este o pasiune care arde latent, care cere ştiinţă şi an­ gajare. Eu sunt economist la bază; am terminat Facultatea de Infor­ matică Economică şi am lucrat 12 ani în domeniul farmaceutic!

Nu mă sperii, nu dau înapoi, îmi plac provocările! Or, plantaţia de la kilometrul 43 e chiar o provocare!”, conchide Adrian Nedelcu.

„AM REUŞIT SĂ VINDEM TOT!” „Anul acesta am avut prima recoltă semnificativă, care m­a luat puţin prin surprindere; nu m­am aşteptat să am o producţie atât de bună. Cireşele le­am comercializat prin reţelele de maga­ zine, piaţa locală şi diverşi intermediari.

Cum uneori comenzile erau mici, de câte o tonă jumate­două, de multe ori nu prea era rentabil să trimit o maşină pe platforma de la Bucureşti, aşa cum era cererea. Atunci, ne­am orientat spre cele mai rentabile variante, încăr­ cam 10­15 tone de fructe şi le trimiteam la Capitală. De asemenea, am onorat şi

Tânăr fermier în România 73 comenzi de cireşe la export. Una peste alta, am reuşit să vindem tot”, susţine Adrian Nedelcu.

PLANURI MARI PENTRU URMĂTORII 10 ANI Potrivit acestuia, preţurile au fost bunicele. El speră să­i rămână şi ceva bănuţi începând cu anul viitor, când recolta va fi mai mare. „Tot ce voi obţine trebuie să reinvestesc în logistică. Îmi trebuie capacităţi de transport, spaţii frigorifice, apoi intenţionez să construiesc încă o hală de sortare şi tot aşa... Sunt planuri pe următorii 10 ani”, susţine livădarul.

După recoltarea fructelor, Adrian Nedelcu a finalizat tăierea în verde a livezii şi a aplicat un fungicid pe bază de cupru, menit să ajute la o mai bună maturare a lemnului şi la distrugerea rezervei de patogeni. Plantaţia fiind tânără, nu a necesitat forţă de muncă numeroasă, doar angajaţii (doi la nu­ măr), alături de pomicultor, dar şi patru zilieri pregătiţi de el.

PLANTAŢIA CU... NOROC Adrian Nedelcu se poate considera norocos. „Ploile din vară, care au făcut dezastru cultivatorilor de căpşuni, au ocolit zona noastră. Precipitaţiile au venit după ce am cules aproape toate căpşunele, aşa că pe mine nu m­au afectat. Pot spune că şi aici am avut un mare noroc, că pe zona Galaţiului am ieşit cu o săptămână mai devreme decât alţii de prin alte plantaţii din ţară, cum e Satu Mare, şi am şi terminat cu o săptămână mai devreme vânzarea!

Deci, am prins preţuri frumoase la valo­ rificare”, explică cultivatorul.

2 GREUTĂŢI: FORŢA DE MUNCĂ ŞI VREMEA SCHIMBĂTOARE În plantaţia de căpşune a folosit forţa de muncă din localitate, dar cu greutate a reuşit să adune o echipă de 8­9 oameni serioşi, pe care să se poată baza.

Două au fost problemele care i­au dat destulă bătaie de cap: asigurarea forţei de muncă şi schimbările clima­ tice. „Când a trebuit să începem culesul la cireaşă, a fost o săptămână de ploi!

Anul trecut, în luna februarie, au fost 16 grade C; cu trei ani în urmă, în aprilie, a nins şi tot aşa”, susţine livădarul.

Sursa foto: www.canva.com

74 Legumicultură

Trucuri pentru a ține limacşii departe de legume Melcul fără cochilie a devenit mult mai agresiv şi produce pagube serioase culturilor de legume. Limaxul este din ce în ce mai greu de combătut, tratamentele cu moluscocide şi soluţiile eco nu dau rezultate întotdeauna.

V

ali Cucu, cunoscut cultivator de legume din Bălţăteşti, judeţul Neamţ, care de 40 de ani se ocupă de seminţe din soiurile vechi de legume, ne­a relatat că are mari probleme cu limacşii! „A apărut o nouă specie de culoare maronie. Nu prea reuşeşti combaterea lor, doar să­i ţii departe de grădină. Eu folosesc folie de mulcire pe toată grădina şi în solar.

Aşa i­am ţinut mai departe de culturi. În schimb, în afara grădinii, totu­i... maroniu pe jos! Peste tot fac probleme, mănâncă ce găsesc în cale: frunze, flori, fructe, tuberculi”, ne­a declarat legumicultorul.

Vali Cucu s­a confruntat cu acest dăunător şi anul trecut, în primăvară, dar atacul nu a avut aceeaşi intensitate ca acum.

DE CE SUNT ATÂT DE GREU DE COMBĂTUT! „Limacşii, melcii fără cochilie, în trecut nu erau atât de agresivi şi nu făceau probleme serioase. Atacă foarte mult în locurile umede, irigate.

Aceşti dăunători stau ascunşi pe dosul frunzelor (unii sunt chiar foarte mici, greu de depistat) şi distrug aparatul foliar. Ploile și umezeala favorizează înmulţirea lor.

Chimic se combat destul de greu,

15-31 octombrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tratamentele cu produse de contact nu au randament întotdeauna. De ce?

Pentru că melcii fără cochilie secretă în permanenţă o substanţă gelatinoa­ să (un mucus albicios) ­ o hăinuţă de care se dezbracă mereu ­ şi­i protejea­ ză destul de bine”, precizează Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene

DĂUNĂTOR „SURPRIZĂ” ÎN CULTURA MARE Melcul fără cochilie, în denumire populară, preferă în general locu­ rile mai umede. Apare începând din luna mai, când temperaturile cresc şi ies din hibernare. Este un dăunător polifag, care mai nou face pagube majore și în cultura mare.

Scanează codul QR și citește un articol complet despre biologia și modul de dăunare al limacșilor în agricultură!

Vegetale pentru Legumicultură, Flori­ cultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău.

Potrivit omului de ştiinţă, în piaţă sunt produse şi preparate molusco­ cide ­ Agrosan B (1,5 kg/1000 mp), Optimol 4G (0,5 kg/1000 mp), aplicate prin încorporare la sol, sau Mesurol 2 RB (5 g/10 mp), Neudorff Ferramol (5 g/mp), însă cele mai bune rezultate se obţin cu momeli.

SOLUŢII ECO DE CONTROL Legumicultorul Vasile Mătrăşoaie din Suceava a ales soluţii ecologice pentru combaterea limacşilor. „Am presărat praf de var şi rumeguş, o dâră cu o lăţime de 5 cm, roată la solar. Dar mai sunt şi alte rezolvări, pe care le­am aplicat şi eu când a fost nevoie, cum ar fi capcanele cu lapte sau cu bere. Pu­ neam din loc în loc vase pline cu lapte sau cu bere, care trebuie zilnic contro­ late, golite şi umplute. Am mai folosit sulfatul de fier, un amestec din două linguriţe şi doi litri de apă, pulverizat pe plante”, precizează cultivatorul.

De asemenea, plantele pot fi prote­ jate prin împrăştierea în jurul lor a unor substanţe rugoase pe care limacşii nu le suportă: ace de brad sau alte coni­ fere, felii de castravete, coji de ouă sau, pur şi simplu, nisip.

Pomicultură 75

9 AVANTAJE ALE PLANTĂRILOR DE TOAMNĂ

La începutul repausului vegetativ al pomilor, în perioada octombrie ­ noiembrie, dar înainte de a da îngheţul, în livezi este indicat a planta pomi. Care sunt avantajele plantărilor de toamnă!

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

nsă înainte de a trece la plantări, în livezi trebuie finalizate lucrările de toamnă, între care: Curățarea solului de frunze uscate și resturi vegetale; Dezinfecţia solului contra nemato­ zilor şi patogenilor din sol; Aplicarea tratamentelor împotriva atacului rozătoarelor.

• • •

COMPLETAREA GOLURILOR „Lucrăm o mică suprafaţă de liva­ dă de prun la Bilieşti, judeţul Vrancea, comună unde există peste 300 de hec­ tare de plantaţii pomicole. În această toamnă, vom face completări de mate­ rial săditor şi vom planta 120 de puieţi de prun din soiurile Stanley (Mirobolan), cea mai cultivată varietate din România, şi Record, soi românesc ce se remarcă prin dimensiunile foar­ te mari ale fructului ­ 75 g. Materialul săditor este certificat, produs de o pepinieră autorizată şi vom realiza paşii tehnologiei de plantare. Am ales să completăm golurile toamna pentru că, faţă de primăvară, oferă o serie de avantaje pomilor fructiferi”, ne­a declarat Vasilica Marinescu, inginer horticol cu experienţă în consultanţa tehnică.

Scanează codul QR și vezi care sunt regulile și etapele esențiale care trebuie parcurse la înfiinţarea unei plantaţii pomicole!

DE CE E BINE SĂ PLANTEZI POMII TOAMNA! Ploile de toamnă ajută rădăcinile să lucreze, chiar și după plantare; Prinderea în sol este garantată, datorită umidității existente; Puieţii sunt mai rezistenți la tem­ peraturile scăzute ale anotimpu­ lui rece; Rănile de pe rădăcini au suficient timp de vindecare; Pomii fructiferi suportă tempera­ turile de îngheț cuprinse între ­26 și ­36 grade Celsius, speciile de măr, păr, cireș și vișin fiind rezistente la tem­ peraturi de sub ­30 de grade Celsius; În sezonul rece se formează pe rădăcini noi perișori absorbanți care asigură reluarea vegetației din pri­ mele zile de primăvară.

Pomii au timp să acumuleze o cantitate suficientă de substanțe nutritive în ramuri; Lăstarii cresc cu până la 30%, față de plantarea de la începutul primăverii; Pomii intră în vegetație primăvara cu 10 zile mai devreme decât cei plantați primăvara.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

6 SFATURI LA ALEGEREA TIPULUI DE SOL Nu este recomandat ca pomii fructiferi să fie plan­ tați pe soluri pietroase, calcaroase, mlăștinoase sau sărăturoase; Sunt indicate terenuri­ le permeabile și fertile, în funcţie de cerințele speciei și ale por­ taltoiului; Se recomandă ca solul să aibă un pH neutru, eventual cu reacție slab­acidă sau alcalină; Zona să nu fie expusă la curenți de aer puternici; Panta să nu fie mai mare de 3­6%;

Sursa foto: www.canva.com

un articol de

MARIAN MUŞAT

În România, soiuri precum părul, mărul, cireșul sau gutuiul sunt mai potrivite în zona dea­ lurilor subcarpatice; în schimb, piersi­ cul și nectarinul sunt recomandaţi în zona de câmpie.

76 Pomicultură

Sursa foto: Shutterstock

MICROELEMENTE CU SUPEREFECT LA POMI

Deficiență de zinc la cireș

Pentru a evita carențele de zinc și bor sau pentru a le corecta, vă recomandăm două produse având conținut ridicat din aceste microelemente: WUXAL® Zinc și WUXAL® Boron Plus.

U

nii specialiști consideră că de­ ficiențele nutritive cel mai des întâlnite în lumea vegetală sunt cele de zinc și de bor. Deși fac parte din categoria microelementelor, adică sunt prezente în cantități reduse în plante, zincul și borul sunt foarte im­ portante pentru sănătatea și produc­ tivitatea plantelor, fiind implicate în fotosinteză, respectiv în construcția pereților celulari și funcționarea struc­ turilor de reproducere.

Vom aborda în acest articol modul în care aceste microelemente influen­ țează dezvoltarea și productivitatea livezilor, precum și măsurile ce pot fi luate pentru a evita și a ameliora aces­ te probleme de nutriție.

ZINCUL - CANTITĂȚI MICI, DAR ESENȚIALE Zincul este unul dintre microele­ mentele implicate în fotosinteză. Deși plantelor nu le este necesară o canti­ tate ridicată de zinc, aprovizionarea cu acest element e foarte importantă,

15-31 octombrie 2021

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

deoarece influențează cantitatea de clorofilă și, prin aceasta, tot bunul mers al plantelor, culminând cu înflori­ rea și productivitatea.

INDICIILE ȘI CONSECINȚELE CARENȚEI DE ZINC Semnele insuficientei aprovizionări cu zinc se văd mai ales primăvara de­ vreme: este vorba despre cloroza in­ ternevurală a frunzelor, precum și de prezența unor frunze mai înguste și ascuțite. În timp, vor fi afectate în­ florirea și rodirea. Schimbările sunt mai evidente la baza frunzei, către pețiol. Cloroza internervurală se instalează întâi la frunzele inferioare, apoi se manifestă la cele aflate mai sus. În timp, frunzele atacate devin

maro și se constată căderea timpurie a acestora.

Deficiența de zinc poate fi confun­ dată cu cea de fier, mangan sau mo­ libden. De aceea, este necesar să ne asigurăm că livezile primesc micronu­ trienții necesari și să aplicăm preven­ tiv sau curativ o sursă de zinc, așa cum este Wuxal Zinc. O remarcă: deficiența de zinc apare întâi pe frunzele bazale.

PRODUCTIVITATE CU O CANTITATE OPTIMĂ DE BOR Deficiența de bor la pomi conduce, în general, la două tipuri de simptome: • Slăbirea vârfurilor de creștere (vârfurile rădăcinilor, frunzele tinere, dar și mugurii și florile) • Deformarea organelor plantelor Deficiența de bor scade procesul de fotosinteză; o altă consecință a in­ suficientei aprovizionări cu bor este cantitatea crescută de lignină și fenol, ceea ce va determina atât o calitate mai scăzută a fructelor, cât și a lem­ nului.

Pomicultură 77 De asemenea, borul influențează transportul zahărului în plantă, deci optimizarea cantității de bor va ajuta producerea unor fructe de calitate mai bună.

LEGAREA - UN PROCES CARE ARE NEVOIE DE BOR Deficiența de bor se instalează întâi în zonele tinere din plantă ­ frunzele tinere și, mai ales, muguri și boboci.

O cantitate optimă de bor va asigura polenizarea și legarea bune, divizarea celulară și, prin aceasta, dezvoltarea fructelor.

Fertilizarea foliară este una dintre cele mai eficiente metode de a asi­ gura nutriția corectă atât a livezilor, cât și a celorlalte culturi. Pentru a evita carențele de zinc și bor sau pentru a le corecta, vă recomandăm două pro­ duse având conținut ridicat din aceste microelemente: Wuxal® Zinc și Wuxal® Boron Plus.

2.

Borul din WUXAL® Boron Plus are biodisponibilitate mai ridica­ tă față de produsele pe bază de carbo­ nați sau sulfați, care pătrund mai greu prin cuticula frunzei.

Utilizarea acidului boric, dar și prezența adjuvanților, fac ca WUXAL® Boron Plus să corecteze va­ loarea pH­ului din amestecul de tra­ tare. De aceea, acest fertilizant este un partener de amestec optim, asigurând atât absorbția nutrienților, cât și condi­ țiile chimice proprice pentru acțiunea pesticidelor.

3.

NUTRIȚIE OPTIMĂ Prin aplicarea WUXAL® Boron Plus, asigurați livezilor o nutriție optimă, punând la dispoziția pomilor macro­ elementele necesare. Microelementele conținute de WUXAL® Boron Plus com­ pletează nutriția și, în plus, sunt supra­

chelatate, ceea conferă aplicare sigu­ ră, fără riscul apariției de sedimente, absorbție crescută a nutrienților și acțiunea eficientă a pesticidelor.

Macroelementele și microelementele din WUXAL® Boron Plus sunt în canti­ tăți echilibrate, ceea ce determină o nutriție completă a livezilor.

CÂND FACEM TRATAMENTUL! Aplicarea celor două produse este recomandată și primăvara, la începutul înfloritului, urmată de încă o aplicare la înflorit.

Asimilarea micronutrienților este facilitată de prezența adjuvanților specifici gamei WUXAL®, dintre care menționăm adjuvantul Xtra® Uptake, un surfactant de înaltă performanță, capabil să crească suprafața foliară acoperită cu amestec și să sporească absorbția.

WUXAL® BORON PLUS, CEA MAI BUNĂ SURSĂ DE BOR Sursa de bor din Wuxal® Boron Plus este acidul boric, ceea ce aduce o sumă de avantaje fermierilor: Borul din acid boric este ușor de absorbit și utilizat de către plantă datorită masei molare mai mici (61,83 g/mol vs 122,91 g/mol).

1.

Deficiență de bor la păr

Sursa foto: Adobe Stock

WUXAL® ZINC - ADJUVANȚII CONTRIBUIE LA EFICIENȚA APLICĂRII Fertilizantul foliar Wuxal® Zinc este o suspensie concentrată, cu un conținut optim de zinc. Wuxal® Zinc este sin­ gurul produs de pe piața românească în care acest microelement este supra­ chelatat. Acest fertilizant foliar include doi agenți chelatori, EDTA și gluconat.

Beneficiul: produsul are o stabilitate foarte bună în soluții cu pH de până la 9, ceea ce facilitează absorbția în plantă, molecula de zinc fiind foarte instabilă și foarte greu absorbabilă.

De asemenea, produsul oferă o nu­ triție echilibrată, oferind plantelor, pe lângă zinc, și alte elemente nutritive importante. Wuxal® Zinc prezintă apli­ care sigură și nu provoacă arsuri, fiind un produs total solubil în apă, cu puri­ tate ridicată, fără sodiu și carbonați, având un conținut foarte redus de clor.

78 Reportaj în fermă

MF 6700 face performanță în orice fermă

Activitatea din orice fermă depinde de buna funcţionare a utilajelor. În exploatația de creştere şi îngrăşare a tineretului ovin, a lui Silviu Itu, încărcătorul Weidemann și tractorul Massey Ferguson înlocuiesc cu brio munca manuală!

Î

n urmă cu 15 ani, Silviu Itu a pornit de la zero ferma de creştere şi în­ grăşare a tineretului ovin, în Romos, judeţul Hunedoara. În etape, pe măsură ce a avut disponibile fondurile nece­ sare, a construit mai multe adăposturi.

Fermierul avea experienţă în domeniul achiziţiei de ovine şi cunoştea piaţa. A urmat autorizarea fermei pentru export şi a crescut rulajul de miei, în dorinţa de a spori rentabilitatea. Achiziţia de tineret ovin, preponderent Ţurcană, se face de la crescători din vestul şi cen­ trul ţării. În anii buni, prin fermă "trec" 50 până la 70 de mii de animale.

15-31 octombrie 2021

un reportaj de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MICRO-FNC PROPRIU ŞI AUTOMATIZARE Pentru producerea furajelor, Silviu Itu lucrează 30 hectare de teren arabil, cultivat cu porumb pentru boabe şi si­ loz, iar alte cinci hectare sunt fâneaţă.

O mare parte a furajelor, în special fân şi cereale, o cumpără de la terţi. Ferma

dispune de un micro­FNC, o bucătărie furajeră şi o remorcă tehnologică pen­ tru amestecarea şi distribuirea hra­ nei. Furajele granulate sunt distribuite automat.

Acum în fermă lucrează patru anga­ jaţi, care realizează furajarea şi activi­ tăţile curente de întreţinere din fermă, precum şi doi paznici.

Adăposturile înalte permit o bună ventilaţie şi circulaţie a aerului. Aces­ tea au fost astfel proiectate încât să permită hrănirea şi întreţinerea uşoară a animalelor. Pentru manipularea fura­ jelor şi curăţarea padocurilor, fermierul

Reportaj Utilaje în agricole fermă 79

foloseşte două încărcătoare articulate.

De altfel, fără utilajele agricole, activi­ tatea fermei ar fi de neconceput.

NICI O FERMĂ FĂRĂ TRACTOR ŞI ÎNCĂRCĂTOR ARTICULAT Încărcătorul articulat Weidemann 3070 este unul dintre utilajele de bază din fermă, "înlocuieşte munca a 20 de oameni", spune Silviu Itu. Pentru fura­ jare, utilajele sunt folosite zilnic şi tre­ buie să fie permanent în stare bună de funcţionare, cu revizii şi reparaţii efec­ tuate la timp.

După 5 ani de la achiziţia încărcăto­ rului Weidemann şi ca urmare a bunei colaborări cu Tehnodiesel, Silviu Itu a cumpărat de la această companie şi un tractor Massey Ferguson 6713.

Cu Tehnodiesel am colaborat foarte bine pentru achiziţia de utilaje, pentru piese, consultanţă şi tot ce am mai avut nevoie. Sunt serioşi şi au răspuns rapid la toate solicitările noastre SILVIU ITU

Fermier din județul Hunedoara

DATE DE CONTACT

DN 6, KM 10, Jud. Timiş RO­307041 Dudeştii Noi, Romania T: +40 (0) 256 378003; info@tehnodiesel.com; www.tehnodiesel.com AVEM O COLABORARE FERICITĂ CU TEHNODIESEL "Am avut o experienţă fericită cu Weidemann şi suntem mulţumiţi de co­ laborarea cu Tehnodiesel. De aceea am cumpărat şi tractorul. Dacă ar fi toa­ te firmele la fel de serioase cum este Tehnodiesel, ar fi extraordinar. Dar multe vin, îţi pre­ zintă un produs şi după ce îl cum­ peri uită de tine", ne­a declarat fermierul.

Tractorul MF 6713 este folosit acum pentru toate lucrările agricole din câmp şi la transport. Noi l­am găsit în plină campanie, la arat cu un plug Lemken EurOpal reversibil, cu 4 trupiţe. Proba­ bil va urma un upgrade ­ anvelope mai late, pentru o mai bună aderenţă în teren.

MF 6700 FACE PERFORMANŢĂ ACOLO UNDE CONTEAZĂ Gama de tractoare Massey Ferguson 6700 stabileşte noi standarde pentru această clasă, atât prin puterea con­ centrată într­un tractor relativ mic şi uşor de manevrat, cât şi prin numeroa­ sele inovaţii şi opţiuni de care dispune.

Motorul AGCO Power de 4,9 litri, cu patru cilindri şi sistem SCR, respectă normele de mediu Stage V, are cos­ turi reduse de expoloatare şi dezvoltă o putere de 130­200 CP. Una dintre caracteristicile apreciate de către fer­ mieri la tractoarele MF 6700 este ca­ pacitatea ridicătorului spate de până la 9.600 kg şi pompa hidraulică cu un debit maxim de până la 190 litri/minut.

PREŢURI MARI LA MIEI, MARJĂ MICĂ DE PROFIT Evident, am abordat și subiectul rentabilității activității de creştere şi îngrăşare a tineretului ovin. Anul aces­ ta, preţul de achiziţie a mieilor (de la crescători) a fost unul record, între 13 şi 15 lei/kg. La export, diferenţa de preţ a fost de până la 1 leu/kg, de aceea şi "marja de câştig este foarte mică. (...) În ultimii ani cel puţin, activitatea de colectare şi îngrăşare a mieilor pentru export nu a fost o afacere la fel de pro­ fitabilă", apreciază Silviu Itu.

80 Utilaje agricole

1

3

2

4

Tractorişti, ghiciți unde vă puteţi depozita sculele!

Într­o zi lungă de lucru, de multe ori avem nevoie de o unealtă, de un cârlig sau de un lanţ, iar în tractor spaţiul pentru depozitarea "sculelor" şi pentru diverse alte materiale utile în timpul activității este limitat...

U

n sistem ingenios pentru depozi­ tare ­ în interiorul greutăţii faţă a tractoarelor ­ a fost conceput de către compania olandeză Agribumper.

Acest concept a fost dezvoltat ca ur­ mare a cererilor venite din partea ope­ ratorilor ("tractoriştilor") care au nevoie şi caută permanent spaţiu suplimentar pentru a depozita scule, lanțuri și alte unelte în interiorul tractoarelor.

TOOLBOX ÎN GREUTATEA FRONTALĂ A TRACTORULUI Denumită Toolbox (TB), noua gamă de bară de protecţie şi, totodată, greu­ tate frontală pentru tractoare conține un compartiment de depozitare integrat şi "aripi" laterale reglabile.

Compartimentul din interiorul greu­ tăţii faţă TB are un volum de 145 de litri, iar capacul superior poate fi folosit ca banc de scule sau chiar drept "suport" pentru masa de prânz (foto 2).

15-31 octombrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CONECTARE RAPIDĂ Toolbox­urile se ataşează rapid prin conectare Cat. III şi au opțiunea de a plasa şi greutăţi suplimentare. Sunt dis­ ponibile două versiuni Toolbox: FH și BL. Greutatea de bază a modelului FH400 are 400 kg şi poate fi crescută cu încă 200 kg, până la 600 kg dacă interiorul cutiei este umplut cu greutăți supli­ mentare (FH600). Pentru acelaşi model, alte greutăţi suplimentare de 300 kg pot fi plasate în partea inferioară, astfel că se poate ajunge la o greutate însumată de 700 kg (FH700). Dacă se folosesc am­ bele greutăţi suplimentare, se ajunge la o greutate totală de 900 kg (TH900).

Greutatea modelului BL600 este de 600 kg. Blocurile de greutăţi și plăcile laterale interschimbabile (potrivite și pentru alte modele Agribumper) măresc greutatea la 800 kg (BL800), 1.000 kg (BL1000), 1.200 kg (BL1200), 1.500 kg (BL1500) și 1.800 kg (BL1800).

5

Utilaje agricole dungi roșii/albe.

Preţurile de vânzare încep de la aproximativ 3.000 de euro pentru FH400 și 8.000 de euro pentru BL1800 şi nu includ TVA. Scanează codul QR și obține informaţii şi detalii suplimentare!

6

DISPONIBILE PENTRU DIVERSE BRANDURI Lățimea aripilor laterale ale mode­ lelor FH este reglabilă de la 2,2 la 2,6 m, iar gama BL are o lățime fixă de 2,3 m.

Atașarea la tractor se face prin legătu­ rile frontale Cat III şi toate modelele TB pot fi montate și la legăturile din spate ale tractorului. Aceste Toolbox­uri sunt scum sunt disponibile pentru diverse branduri de tractoare: John Deere, Fendt, Deutz Fahr, Claas, CaseIH, Steyr,

7 F 2.

MAI MULTE OPŢIUNI Diverse variante şi opţiuni ale echi­ pamentului sunt disponibile: lumini de zi cu LED, lumini intermitente, bară de protecție, marcaje de lățime, etc. La alegerea clientului, livrarea se poate face în culorile tractorului, negru sau

FERMIERII INGENIOŞI La noi, la fel ca şi în alte ţări, fer­ mierii ingenioşi şi de nevoie şi­au cons­ truit greutăţi/contragreutăţă frontale şi spate, pentru tractoare, din cele mai diverse şi neobişnuite forme şi mate­ riale, de obicei având ca balast betonul.

Care sunt cele mai neobişnuite contra­ greutăţi (forme şi materiale) pe care dvs. le­aţi întâlnit sau construit?

lucruri mai puțin știute despre Fendt 200 Vario

endt 200 Vario este cu adevărat o vedetă în clasa de tractoare standard compacte. Cu puteri cuprinse între 77 și 111 CP, transmisia continuu variabilă Vario și comenzile ușor de utilizat, Fendt 200 Vario oferă soluții inteligente personalizate pentru necesitățile utilizatorului, indiferent de lucrările pe care le are de executat.

Fendt 200 Vario este echipat cu aproape toate dotările carac­ teristice tractoarelor din seriile mari, ceea ce îl face atât de îndrăgit în rândul fermierilor. Inclusiv sistemul FendtOne. La sfârșitul anului 2021, un Fendt 211 Vario va fi expus la Muzeul Germaniei din Munchen, cel mai mare muzeu dedicat științei și tehnicii din lume, structurat pe 50 de domenii.

Tractorul va fi rezident permanent al

1.

New Holland, JCB, Massey Ferguson, Lamborghini, Same, Zetor, Kubota, Landini, Challenger, Iseki, Lindner şi altele.

O IDEE VECHE, MEREU NOUĂ!

Conceptul celor de la Agribumper nu este totuşi nou. Alte companii şi fermieri au mai construit greutăţi frontale care includ spaţiu pentru depozitare, aşa cum sunt cele două exemple din foto 3 și foto 4.

secțiunii ”Hrană și Agricultură”.

Fendt 200 Vario este poziționat în segmentul de piață al tractoa­ relor standard cu puteri cuprinse între 80 și 120 CP, segmentul cel mai ”aglo­ merat” din Europa Centrală și de Vest, ce reunește aprox. 50.000 de unități.

3.

4.

Pentru prima data în istoria com­ paniei Fendt, lansarea pe piață a avut loc complet virtual, în 7 octom­ brie 2020. Premiera a fost urmărită de 69.000 persoane.

Cele două serii – Fendt 200 Vario și Fendt 200 V/F/P Vario – au, în total 18 modele.

Grație sistemului inteligent Dynamic Performance, ce aduce un ”boost” de putere, "micuțul" atinge, pentru prima dată, 120 CP. În decembrie 2020, Fendt 211 V a fost desemnat Tractorul anului 2021 – categoria tractoare speciali­ zate /„Tractor of the Year 2021 – Best of Specialized”.

Detalii despre seriile Fendt 200 Vario și Fendt 200 V/F/P Vario, pe www.mewi.ro.

5.

6.

7.

81

82 Utilaje agricole

JAGUAR 900 CU PICK-UP ACŢIONAT HIDRAULIC

Combinele de recoltat furaje de la Claas beneficiază acum de o gamă de caracteristici noi asociate cu unitatea de alimentare, zdrobitorul de boabe şi sistemul de dozare a aditivilor pentru însilozare.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

rabatorul este prevăzut cu o acţionare hidraulică nouă, care îi permite să fie acţionat variabil în funcţie de valoarea reglată a vitezei, independent de melcul de alimentare.

roducătorul german a anunţat implementarea unor noi carac­ teristici şi funcţionalităţi pentru maşinile de recoltat furaje din seria Jaguar 900, inovaţii care vizează nu doar maşina în sine, ci şi accesoriile frontale, ORBIS şi PICK UP. Astfel, pe lângă acţionarea total mecanică şi cea variabilă a echipamentelor frontale Orbis pentru porumb, precum şi a PICK UP­ului, clienţii pot opta acum pen­ tru o acţionare hidraulică dublă, care oferă avantaje în special în cazul lucru­ lui cu PICK UP­ul. Cu această opţiune, melcul de alimentare continuă să fie acţionat prin intermediul dispozitivu­ lui de cuplare cu eliberare rapidă şi îşi poate regla viteza în conformitate cu lungimea de tăiere. Cu toate acestea,

FLUX CONSECVENT AL MATERIALULUI RECOLTAT Obiectivul principal al asigurării unei viteze variabile a rabatorului este de a permite ajustarea automată a acesteia în funcţie de viteza de deplasare, astfel încât, cu cât este mai mare viteza de înaintare, să crească în mod corespun­ zător viteza de preluare. Avantajele im­ portante asociate acestei funcţii includ acţiunea de greblare eficientă la orice viteză de deplasare, cu o uzură extrem de redusă. Dacă se schimbă viteza de deplasare sau lungimea de tăiere se­ tată, vitezele de rotaţie ale melcului şi rabatorului sunt ajustate automat în funcţie de condiţiile predominante.

Dacă este necesar, ambele viteze de rotaţie pot fi ajustate manual de către operator, din cabină, în funcţie de

un articol de

LIVIU GORDEA

P

15-31 octombrie 2021

cerinţele situaţiei din cursul recoltării.

Prin urmare, răspunsul la schimbarea condiţiilor de recoltare poate fi dat fie automat, fie manual, din cabină. Rezul­ tatul, mai ales în cazul unor condiţii schimbătoare, este alimentarea cu pre­ cizie şi mai mare a materialului recoltat şi un flux de material recoltat mai con­ secvent în ansamblu.

REZISTENŢĂ MAI MARE LA UZURĂ Pe de altă parte, rolele Multi Crop Cracker Max sunt acum mult mai rezis­ tente la uzură. Acoperirea BusaCLAD asigură o creştere a duratei de viaţă de până la patru ori. La testarea pe câmp, unităţile Mcc Max cu acoperire BusaCLAD au reuşit să proceseze până în prezent peste 3.100 de hectare de porumb, unele unităţi intrând acum în al patrulea sezon. Dar pe lângă faptul că au fost reduse în mod semnificativ cos­ turile reale cauzate de uzură, şi timpii de montare sunt mai mici acum. Fer­ mierii şi contractorii se pot baza pe cele 30 de segmente inelare ale unităţii Mcc

Utilaje agricole Max pentru a asigura prelucrarea fiabilă a boabelor şi a reziduurilor de plan­ te pe parcursul mai multor campanii.

Designul modelului Mcc Max este unic pe piaţă. Acesta funcţionează într­o gamă extrem de largă de lungimi de tăiere şi procesează materialul recol­ tat nu doar prin frecare şi zdrobire, ci şi cu ajutorul unor forţe de tăiere şi for­ fecare. Împreună, aceşti factori maxi­ mizează efectul de procesare, chiar şi la cele mai mari randamente, cum ar fi cele obţinute de Jaguar 990, cu o pute­ re a motorului de până la 925 CP. DOZARE PRECISĂ A ADITIVULUI PENTRU ÎNSILOZARE Întrucât fermierii şi contractorii se bazează tot mai mult pe aditivii pentru însilozare atunci când se confruntă cu un conţinut ridicat de substanţă uscată în iarba recoltată, pentru a simplifica pregătirea dozelor pentru sistemul de adăugare a aditivilor pentru însilozare, disponibil din fabrică, Claas a dezvol­ tat o aplicaţie practică. Aceasta ajută operatorul să găsească doza adecvată

şi setarea corectă în funcţie de cultură, de productivitate şi de informaţiile fur­ nizate de producătorul de aditivi pentru însilozare. În acest fel, poate fi evitată atât subdozarea, cât şi dozarea în ex­ ces a aditivului de însilozare valoros. De asemenea, o caracteristică nouă pentru Jaguar 900 este un sistem de injecţie a apei pentru condiţii de recoltare foarte

TEHNOLOGII INOVATIVE ȘI PERFORMANȚĂ

www.greenexpert.ro

dificile, cum ar fi iarba cu un conţinut foarte ridicat de zahăr sau lucerna.

Acest sistem injectează automat apă în unitatea de alimentare, în zona plăcii de ghidare, în accelerator şi în jgheabul de evacuare ori de câte ori nu există flux de material recoltat ­ la capăt de rând, de exemplu, sau în timpul schimbării remorcii pentru furaje.

83

84 Utilaje agricole

Demonstraţie OROS în Câmpia Transilvaniei

Deşi raportul calitate­preţ poate fi un argument la fel de convingător, Cătălin Beian a ales să­şi echipeze combina de recoltat cu hederul de păioase Oros 3 HSA datorită pierderilor foarte mici de producție.

P

e 27 septembrie a.c., într­o superbă zi de toamnă, ne­am de­ plasat la Nazna, o comună situ­ ată în imediata vecinătate a oraşului Târgu Mureş, pentru a asista împreună cu un grup de fermieri din zonă la o demonstraţie de recoltat porumb şi de pregătire a solului înainte de semănat, eveniment organizat de către ZG Raiffeisen Technik, cu sprijinul Asocia­ ţiei Fermierilor Maghiari din România ­ filiala Mureş.

Pe o solă unde Cătălin Beian face monocultură de porumb de aproape 15 ani, Florian Constantinescu, reprezen­ tantul OROS pentru piaţa românească, le­a vorbit celor prezenţi despre ca­ racteristicile şi beneficiile utilizării hederului de păioase Oros 3 HSA, unul dintre produsele cu care divizia pen­ tru agricultură a corporaţiei canadiene Linamar a reuşit să se impună.

ARGUMENTELE UNEI INVESTIŢII PROFITABILE În plină campanie de recoltat păioase, hederele Oros şi­au dovedit eficienţa.

15-31 octombrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Şi nu o spunem noi, ci acei fermieri care au avut şansa să lucreze cu astfel de echipamente. Cătălin Beian are deja experienţa a două campanii duse cu modelul Oros 3 HSA pe şase rânduri. „Am achiziţionat acest heder în august 2020 şi l­am folosit atât pentru recoltat porumbul, cât şi pentru floarea­soare­ lui. Analizând acum rezultatele pe care le­am obţinut cu ajutorul său, mă de­ clar pe deplin mulţumit. În primul rând datorită pierderilor foarte mici. Este un echipament uşor de întreţinut, kitul de floare se schimbă într­un timp rela­ tiv scurt, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru noi. Aveam deja în fer­ mă un heder Oros cumpărat la mâna a doua, pe care l­am folosit cu succes timp de cinci ani. Pe de altă parte, a contat şi faptul că service­ul se află în

apropiere, la 40 km distanţă, iar în caz de nevoie, furnizorul ne poate asigura piesele de schimb în cel mai scurt timp.

Nu în ultimul rând, aş menţiona preţul destul de atractiv comparativ cu alţi competitori de pe piaţă”, şi­a justificat investiţia fermierul mureşan.

UN HEDER UNIVERSAL HSA reprezintă denumirea tehnică a tocătorului instalat pe heder. Acest model, aflat deja la a treia generaţie, este produs în variantele pe 4, 5, 6 şi 8 rânduri, cu 70 sau 76 cm distanţă între rânduri. „În general, echipamen­ tele Oros sunt caracterizate printr­un raport calitate­preţ foarte bun. De asemenea, tocarea materialului recol­ tat este una de excepţie, iar pierderile sunt minime, atât în cazul porumbului, cât şi a florii­soarelui. Pe de altă parte, este important de menţionat faptul că hederele noastre pot fi ataşate oricărui tip de combină care se produce în mo­ mentul de faţă!”, a ţinut să precizeze, la rândul său, Florian Constantinescu, product manager la Oros.

Utilaje agricole în funcţie de asta îţi setezi opţiunile. Un ştiulete mic şi o tulpină subţire trebuie să aibă o fantă mică pentru ca să nu­l tragă între valţuri, deoarece atunci îl macină şi rezultă pierderi”, a constatat fermierul.

Cătălin Beian (s), alături de Florian Constantinescu DOTĂRI OPȚIONALE ESENȚIALE Echipamentul aflat în câmpul de demonstraţii era dotat opţional cu câ­ teva elemente pe care fermierul le­a considerat importante. Vorbim aici de protecţiile pentru anvelope, care vin plasate chiar în dreptul roţilor şi au rolul de a împinge în faţă resturile de cul­ tură, împiedicând astfel deteriorarea prematură a pneurilor, respectiv acele înălţătoare care vin peste despărţitorul de lan, ce au ca scop eliminarea pier­ derilor prin scuturare la extremităţi.

CONFORTUL OPERATORULUI Cătălin Beian consideră că investiţia în hederul Oros Classic 3 HSA a fost una naturală şi în conformitate cu aştep­ tările operatorului. „Am optat pentru o echipare cu palpatoare şi călcător de urmă, ceea ce asigură un confort sporit

operatorului. Toate echipările în plus faţă de modelul standard sunt bineve­ nite. Ţinând cont de faptul că de obicei un operator petrece zece şi chiar 12 ore pe zi în câmp atunci când ne aflăm în campanie”, argumentează administra­ torul societăţii Bio Agras.

COMBINER LA 19 ANI Şi dacă mai punem la socoteală că de regulă combina este condusă de băiatul său, Alex, de numai 19 ani, probabil satisfacţia este şi mai mare. „La cultura de porumb, pierderile sunt foarte mici. Iar aici opţiunea pentru copierea terenului este extrem de utilă, dacă reglajele se fac în mod corespun­ zător. Practic, la fiecare parcelă sau hibrid de porumb trebuie să te uiţi să vezi cât de groasă este tulpina sau care este dimensiunea ştiuletelui. Iar

HEDER DEDICAT SAU NU? În cazul în care suprafaţa cu floa­ rea­soarelui este mai mare de 80 de hectare, specialiştii spun că s­ar im­ pune achiziţia unui heder dedicat, deoarece pierderile în acest caz ar fi şi mai reduse. Dacă, spre exemplu, cu un heder de porumb adaptat pentru cultu­ ra de floare pierderile sunt în jur de 2 procente în condiţii optime, la o masă de recoltat specializată pentru floarea­ soarelui (Oros Sun) aceste pierderi nu vor depăşi pragul de 0,6%!

CULOAREA CEA MAI POTRIVITĂ Pentru cei care ţin la un anumit brand de combină sau se identi­ fică cu o anumită culoare, compa­ nia Oros poate livra aceste hedere în culorile alese de client. Cu toate astea, culoarea recomandată de către reprezentanţii Oros este albul, şi nu doar pentru că este o nuanţă neutră, ci pentru simplul motiv că asigură o vizibilitate mai bună în condiţii dificile sau pe timp de seară, prin contrastul pe care îl oferă faţă de plantele de cultură.

85

86 Utilaje agricole

PUR ŞI SIMPLU, IMPRESS[IONANTE]

Pornind de la premisa că orice lucru bun poate fi făcut şi mai bun, Pöttinger a supus unei transformări tehnologice şi fizice gama de prese de balotat IMPRESS, care sunt acum şi mai performante.

Î

n urmă cu cinci ani, producătorul austriac de utilaje agricole Pöttinger lansa cu succes presa de balotat IMPRESS, proiectată şi creată în fabri­ ca sa din Grieskirchen. Şi chiar dacă şi­a dovedit din plin eficacitatea în tot acest timp, ca orice lucru care a atins un oarecare standard de popularitate a fost nevoie de o actualizare pentru a ţine pasul cu nevoile şi tendinţele pieţei. Astfel s­a ajuns la o înfăţişare mai atractivă, un nume diferit şi carac­ teristici noi care îi sporesc gradul de productivitate.

BALOŢI MAI GREI Componentele consacrate deja, precum pick up­ul suspendat, rotorul LIFTUP şi sistemul de tocare cu până la 32 de cuţite, nu au fost schimbate.

Cu toate astea, prin creşterea presiunii de balotare cu 20%, modelele IMPRESS V produc acum baloţi care sunt chiar mai fermi şi mai grei decât înainte.

15-31 octombrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MANAGEMENTUL MENTENANŢEI Modificările care afectează în­ treţinerea maşinii se referă în prin­ cipal la optimizarea punctelor de rulment, a lanţurilor şi a ungerii.

Rotorul este acum echipat cu un mecanism cu roată liberă, pentru a asigura o deplasare lină în toate condiţiile. Starea întreţinerii este acum monitorizată de un „ghişeu de service”, care informează ope­ ratorul cu privire la intervalele de gresare viitoare. Pentru a comple­ ta, o transmisie de 1.000 rpm este acum disponibilă ca şi opţiune pentru modelele V şi Master.

De asemenea, gama de opţiuni a fost extinsă pentru a satisface cerinţele fer­ melor mari şi a prestatorilor de servicii, subliniind aşadar nivelul profesional al acestor maşini. Gama de bază include şi acum două modele cu cameră fixă (3130 F Master şi 3130 F Pro), precum şi trei modele de prese cu cameră varia­ bilă. IMPRESS 3160 şi IMPRESS 3190, care sunt fie în varianta V, fără unitate de tăiere, fie V Master, cu o unitate de tăiere cu 16 cuţite şi un concept de ope­ rare simplu, sau în versiunea V Pro, cu unitate de tăiere cu 32 de cuţite, de­ tectarea sarcinii, funcţionare ISOBUS şi numeroase funcţii automate. În plus de asta, există trei combinaţii pentru ba­ lotat şi înfoliat baloţi: IMPRESS 3130 FC Pro cu cameră fixă şi diametrul balo­ tului de 1,3 metri; IMPRESS 3160 VC Pro cu cameră variabilă capabilă să pro­ ducă baloţi cu diametrul de până la 1,55 metri; IMPRESS 3190 VC Pro cu cameră variabilă şi baloţi de până la ... ››› 88

Utilaje agricole

87

88 Utilaje agricole

››› 86 ... 1,85 metri. Baloţii cu diametrul de până la 1,5 metri pot fi înfoliaţi.

O NOUĂ UNITATE DE ÎNFĂŞURARE Un element central al noii generaţii IMPRESS este unitatea de înfăşurare complet nouă. Alimentarea şi sistemul de tensionare a legăturii sunt acum reglate din exteriorul camerei de ba­ lotat, nu de miezul balotului. Asta în­ seamnă că rolele cu material pot fi utilizate indiferent de starea miezului.

Lăţimea maximă a materialului de înfăşurare este de 1.400 mm. Presa de balotat poate fi echipată pentru înfă­ şurarea cu plasă sau cu folie iar rola nu mai este frânată electric, ci hidra­ ulic. Setările pentru plasă şi folie sunt salvate separat. Dacă se efectuează modificări frecvente între plasă şi folie de plastic, se poate comanda un al doi­ lea suport pentru role. În acest caz, nu este nevoie să scoateţi rola grea ci tre­ buie introdus doar materialul nou. Noua unitate de înfăşurare este instalată pe toate modelele.

CONFORT SPORIT PENTRU UTILIZATOR Un pachet opţional de lumini LED pentru toate modelele Pro asigură ilu­ minarea optimă a întregului câmp vizual relevant, cum ar fi pick up­ul şi zona de ejectare a balotului sau, dacă este cazul, platforma de înfăşurare. Pentru lucrări de întreţinere sau schimbarea consumabilelor, benzi LED comutabile sunt integrate sub panourile laterale.

Curăţarea rapidă a maşinii este posibilă cu un tambur opţional pentru furtun de aer comprimat. Fluxul de aer este

15-31 octombrie 2021

preluat din circuitul de frână pneuma­ tic, printr­o supapă de preaplin. Sen­ zorii de umiditate vă permit să evalu­ aţi confortabil conţinutul de substanţă uscată al furajelor, direct pe terminalul operatorului. Odată cu noua generaţie IMPRESS Pro, Pöttinger introduce şi noua unitate de operare Power Control 3.0. Acest lucru permite selectarea funcţiilor prin apăsarea uşoară a butoa­ nelor sau introducerea parametrilor direct prin intermediul ecranului tactil de 5 inci. Monitorizarea presei poate fi completată cu un sistem de camere opţional. În acest caz, un LCD separat de 10" poate afişa simultan patru ima­ gini ale camerei pe un ecran divizat.

SISTEM DE ÎNFOLIERE ÎMBUNĂTĂŢIT În plus faţă de schimbările ce ţin de presă, s­au adus îmbunătăţiri şi unităţii de înfoliere. Sistemul de pre­întindere şi dispozitivul de prindere şi tăiere au fost astfel revizuite. Platforma de împachetare poate acum

roti balotul înainte şi după procesul de înfăşurare pentru a ordona în mod fiabil capetele straturilor de legare şi de înfăşurare. Acest lucru împiedică capetele libere ale foliei de plastic să se blocheze în timpul transportului sau depozitării. Mai mult decât atât, aerul în exces este presat între straturi, ceea ce are un efect pozitiv asupra calităţii în­ silozării. Magazia de folii conţine acum 2x8 sau 2x6 role de folie pentru am­ balat şi 2x1 role de folie de legare. Îm­ preună cu cele două suporturi de rolă de rezervă pentru plasă sau peliculă de legare din partea din faţă a presei de balotat, există suficient material la bord pentru zile lungi de lucru în câmp.

Există, de asemenea, mai multe opţiuni de anvelope cu lăţimi de 620 mm şi 710 mm, disponibile pentru pieţele care permit lăţimi de transport de peste 3 metri.

Utilaje agricole

DEMO TOUR STEYR LA MECANICA CEAHLĂU

Mecanica Ceahlău sărbătoreşte anul acesta 100 de ani de existență şi cu această ocazie a organizat, împreună cu echipa STEYR din Austria, un eveniment demo dedicat fermierilor.

P

e 25 septembrie a.c., la ferma Tehnoind din Ghigoiești ­ Neamţ, cei peste 100 de fermieri prezenţi la eveniment au avut posibilitatea să afle despre cele mai recente inovaţii tehnologice în ceea ce priveşte gama de tractoare STEYR şi să le vadă la lu­ cru împreună cu utilajele Mecanica Ceahlău, putând ulterior să facă drive test cu oricare dintre cele 12 tractoare prezentate.

CE REPREZINTĂ ANUL 2021 PENTRU MECANICA CEAHLĂU? „Reprezintă 100 de ani de activitate, 100 de ani de tradiție, 100 de ani de cer­ cetare și inovare. La Mecanica Ceahlău realizăm toată gama de utilaje nece­ sară tuturor categoriilor de fermieri.

Utilajele sunt realizate în concept 100% românesc în fabrica de la Piatra Neamț.

Ne mândrim cu experiența de 100 de ani și suntem preocupaţi permanent de modernizarea produselor din portofo­ liu astfel încât să răspundem constant cerințelor agriculturii moderne din România și nu numai“.

TEHNICĂ DE TOP ÎN DEMONSTRAȚII Utilajele testate la Ghigoiești au fost cele pentru pregătirea terenului în vederea semănatului: plugul Ceres cu 3 trupiţe, scarificatorul greu MAS 5 şi scarificatorul uşor HADES 7, am­ bele testate direct în mirişte. Seria de demonstraţii a continuat cu grapa cu discuri independente şi lăţimea de lucru de 4 metri ­ MAGNUM 4 atât

un articol de

MECANICA CEAHLĂU mai multe pe această temă www.mecanicaceahlau.ro

în arătură, cât şi în mirişte, gama de combinatoare SOLARIS ­ de 4 metri purtat şi de 5 metri tractat, precum şi combinatorul VM 4.2, iar cei prezenţi la eveniment au apreciat în mod deosebit fiabilitatea echipamentelor testate şi capacitatea acestora de a performa la nivel înalt, chiar şi în condiţiile grele ale unui sol rezistent.

Pe lângă acestea, au intrat la lucru şi cele mai noi modele de semănători lan­ sate de companie, astfel: semănătorile de plante prășitoare pe 6 rânduri ­ SAFIR 6 şi PHOENIX 6, precum şi

PESTE 35 DE PRODUSE PROPRII Mecanica Ceahlău deține în prezent showroom­uri proprii în Giarmata (Timiş), Iernut (județul Mureș), Brăila și Piatra Neamț, ur­ mând să mai deschidă și altele în următoarea perioadă, peste 35 de produse proprii în portofoliu, o rețea națională de parteneri, echipă de vânzări foarte bine pregătită și servicii post vânzare de calitate.

semănătoarea de păioase SUP 400 DIAMANT. Pe lângă utilajele care au participat la lucru în teren, fermierii au avut ocazia să studieze remorca de 6 tone realizată în colaborare cu partenerul nostru ita­ lian Bellucci&Rossini, maşina de erbi­ cidat PRIMA cu capacitate de 2000 litri şi rampe de 18 metri, precum şi cel mai nou produs din portofoliu lansat anul acesta ­ tamburul de irigat RUBIN 350.

FLOTA DE TRACTOARE STEYR Flota de tractoare STEYR prezentă la testare a cuprins 12 modele din toa­ tă gama de puteri, începând de la 75 CP şi până la 300 CP. Expert CVT și Impuls CVT au constituit elementele cheie ale prezentării, fiind cele mai noi modele lansate de producătorul aus­ triac, ambele fiind echipate standard cu transmisia variabilă continuă STEYR CVT, care asigură o deplasare continuă și permite turația motorului să funcțio­ neze independent de turația înainte și invers, acest lucru aducând câștiguri considerabile în ceea ce privește con­ sumul de combustibil și, prin urmare, îi ajută pe utilizatori să minimizeze cos­ turile de producție și să maximizeze marjele.

“Compania are deja numeroși clienți care sunt foarte mulțumiți de tractoa­ rele STEYR, pe care le operează atât împreună cu utilajele noastre şi nu nu­ mai, şi sunt convinşi că STEYR este cea mai bună alegere, iar Mecanica Ceahlău este partenerul pe care se pot baza”.

89

90 Utilaje agricole

Servicii inteligente pentru maşini inteligente

Massey Ferguson propune fermierilor şi contractorilor noi soluţii digitale şi de agricultură de precizie, care promit creşterea productivităţii, o mai bună gestionare a resurselor şi respect pentru mediul înconjurător.

A

şa cum anunţam în numărul precedent al revistei noastre, Massey Ferguson a lansat în cadrul evenimentului ”Born to Farm” nu mai puţin de şapte noi produse şi tehnologii, pregătite să ia cu asalt fer­ mele din întreaga lume. Cu aceste noi lansări, compania membră a grupului AGCO îşi îndeplineşte practic promi­ siunea unei ofensive masive pe linie completă iniţiată ca parte a planului MF GT5 (Growing Together 5) în 2017. Şi dacă despre tractoare am scris atunci, în cele ce urmează ne vom referi la celelalte aspecte. „NOUA ERĂ” A MF Aceasta nu se referă doar la utilaje şi la modul în care aceste maşini au un impact mai mic asupra mediului, ci şi la ceea ce se întâmplă în jurul aces­ tora ­ soluţii care îi ajută pe fermieri să îşi dezvolte fermele în mod durabil, să maximizeze timpul de funcţionare şi să reducă semnificativ costul total de proprietate.

MAI MULTĂ CONECTIVITATE Sistemul de telemetrie MF Connect face agricultura mult mai convenabilă şi mai eficientă. Prin intermediul aces­ tui serviciu datele maşinii sunt trans­ ferate printr­un cloud securizat către computer sau smartphone, astfel încât fermierul să fie informat despre locaţia maşinii, consumul de com­ bustibil şi starea

15-31 octombrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

echipamentului. Acest lucru sprijină procesul decizional. MF Connect este disponibil pentru toate tractoarele MF cu 6 cilindri şi pentru combine agri­ cole MF IDEAL, cu un abonament de 5 ani ca standard şi opţional pentru toate celelalte tractoare şi combine agricole compatibile. Dacă fermierii îşi dau consimţământul, datele pot fi tri­ mise şi noului centru de informaţii MF din Beauvais, unde echipa de service tehnic şi distribuitorii locali MF pot iden­ tifica posibile sfaturi de service sau reparaţii înainte de apariţia unor prob­ leme majore.

PACHETE NOI PENTRU AGRICULTURA DE PRECIZIE Massey Ferguson a prezentat, de asemenea, noi soluţii legate de agri­ cultura de precizie, cum ar fi MF Guide, MF Section şi MF Variable Rate Control, cu linia de contur uşor de setat şi editarea hărţilor

de prescripţie, toate datorită unei noi interfeţe uşor de utilizat, parte a noilor terminale Datatronic 5 şi Fieldstar 5 sunt. Prin urmare, suprapunerile pot fi reduse cu până la 10% într­un mod natural, ceea ce înseamnă consum mai mic de combustibil, mai puţin timp de lucru şi mai puţină oboseală.

CLOUD-UL AGRIROUTER Pe de altă parte, cu TaskDoc Pro, toate datele de lucru sunt transmise fără fir de la maşină la sistemul FMIS al fermei şi către partenerii de încredere ai fermierului prin cloud­ul securizat Agrirouter. Acest lucru permite ges­ tionarea flotelor multi­brand şi oferă fermierilor acces la parteneri selectaţi, astfel încât deciziile să poată fi luate pe baza datelor pentru a optimiza efi­ cienţa şi randamentul.

FUNCŢIA E-LOADER O altă noutate absolută anunţată cu ocazia evenimentului de presă ”Born to Farm” este E­loader, o funcţie de con­ trol a încărcătorului frontal, operată de pe ecranul tactil Datatronic 5. Cu aju­ torul E­Loader, mişcările repetitive ale încărcătorului frontal pot fi automati­ zate. Acesta permite ca şo­ ferul să deţină controlul funcţiei de încărcare, să cântărească diferitele încărcături, să asigure automatizarea prinderii precum şi configu­ rarea şi salvarea

Utilaje agricole fluture, două modele noi de greble cu patru rotori şi alte echipamente spe­ cializate pentru fermierii din regiunile alpine.

Astfel, cositoarele MF DM TL (cu lă­ ţimi de lucru de 8,6 m sau 9,6 m) sunt echipate standard cu ultima generaţie a sistemului de amortizare hidropneu­ matic TurboLift, care oferă o mane­ vrabilitate semnificativ mai mare în comparaţie cu versiunea anterioară.

TurboLift permite acum unghiuri de oscilaţie de până la 19° în jos şi 30° în sus, obţinându­se o urmărire exce­ lentă a terenului.

Pe de altă parte, noua motocositoare frontală MF DM 316 FP, cu lăţimea de lucru de 3,1 m, este dispo­ nibilă fie cu un balsam cu dinţi (KC), fie cu role (RC). Aceasta este echipată cu o suspensie nouă şi compactă, pentru o cuplare mai strânsă, o oscilaţie mai mare a treptelor de ridicare care asi­ gură o copiere foarte bună a conturului solului.

Greblele cu patru rotori MF RK 1254 TRC și MF RK 1254 TRC-Pro, cu lățimi de lucru de la 10,6 până la 12,5 m, pot fi acum pliate la mai puțin de 4 m pentru transportul rutier.

•

proceselor automate pentru diferitele cicluri de încărcare. De asemenea, opţi­ unea MF E­Loader poate fi utilizată de către operator pentru a regla în preala­ bil limitele superioare şi inferioare ale cursei sau pentru a seta unghiurile ad­ mise ale cupei pentru fiecare lucrare.

Massey Ferguson oferă pentru o gamă largă de încărcătoare frontale ”MF FL Frontlader” din fabrică o opţiune de încărcătoare E­loader adaptate pentru toate cerinţele de ridicare şi încărcare.

CÂNTĂRIRE AUTOMATĂ Una dintre caracteristicile pe care fermierii le vor aprecia în mod deose­ bit la funcţia E­Loader este cântărirea automată în timpul deplasării, foarte utilă la o serie de lucrări ­ de la um­ plerea căruciorului de amestec al nu­ treţului, până la detectarea greutăţii baloţilor. Este utilă şi pentru înregis­ trarea exactă a greutăţii produselor în vrac care se vând chiar de la fermă sau se achiziţionează ­ fiecare încărcătură se cântăreşte automat şi se poate în­ registra. Spre exemplu, la umplerea unei remorci, operatorul poate indica o cantitate şi să seteze numărătoarea inversă, iar atunci când s­a obţinut cantitatea dorită, se va auzi sunetul alarmei. Greutăţile pot fi înregistrate

fie ca încărcări separate sau ca sume zilnice. Se pot memora până la 20 de contorizări şi reglaje de dispozitive diferite. Datele pot fi exportate cu un stick USB ca fişier CSV, astfel încât să fie urmărită fiecare activitate a încărcătorului.

O NOUĂ GENERAŢIE DE UTILAJE PENTRU RECOLTAT FURAJE Între timp, Massey Ferguson a anun­ ţat că îşi extinde gama de utilaje pentru recoltat fân şi furaje, lansând o nouă generaţie de cositori frontale şi de tip

•

•

91

92 Utilaje agricole

Zona 1

Zona 2

GRAPELE CU DISCURI MODULARE ANTARES

Grapa cu discuri pe patru rânduri din seria ANTARES, cu o lățime de lucru de la 3 la 8 m, vă permite să pregătiți terenul pentru semănat dintr-o singură trecere, executând trei operații: tăierea, nivelarea și compactarea solului.

G

rapele cu discuri din seria ANTARES, concepute pentru pre­ gătirea solului înainte de semănat, economisesc resurse, realizând printr­o singură trecere trei operații: tăierea, nivelarea și compactarea solului.

11 CARACTERISTICI UNICE Trei operații dintr-o singură trecere Zona 1 - discuri: ­ distrugerea buruienilor, resturilor vegetale după recoltarea culturilor, mărunțirea stratului de suprafață al solului și pregătirea lui pentru semănat.

Zona 2 - tăvălug: ­ amestecarea resturilor vegetale cu sol; ­ nivelarea și compactarea terenului; ­ „pieptănarea” buruienilor.

Discurile cu diametrul de 560 mm sunt destinate pentru pre­ lucrarea solului înainte de semănat.

Grapele cu discuri cu patru rânduri din

1.

2.

Tăvălug

un articol de

STRONG MACHINERY mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

seria Antares sunt echipate cu discuri rotunde, înclinate, zimțate cu diametrul de 560 mm, pentru pregătirea solului fără arat preliminar și prelucrarea solu­ lui după recoltare.

Discurile sunt fabricate din oțeluri europene cu duritate crescută care conțin bor, datorită căruia durata de viață este prelungită până la 100%.

Metoda unică de ascuțire a discului asigură o uzură uniformă a acestuia de­a lungul întregii muchii de tăiere, menținând în același timp ascuțirea pe toată durata de viață. Pentru a fi prote­ jat împotriva falsificării, sunt persona­ lizate cu ștanța producătorului.

Unghi de atac reglabil

15-31 octombrie 2021

3.

Butucul. Proiectarea butucului unității de tăiere, datorită adap­ tării unui guler cu un semering, crește durata de viață a rulmentului cu 60% și reduce timpul de întreținere cu până la 50%.

Reglajul adâncimii de lucru. Noul design permite reglarea adân­ cimii de lucru prin mutarea bolțului în diferite găuri. Acest design a facilitat reglarea adâncimii prelucrării solului, sporind în același timp durabilitatea utilajului.

Versatilitate datorită unghiului de atac reglabil. Proiectarea grapei cu discuri asigură o reglare in­ dependentă în linie a unghiurilor de atac ale discurilor de la 0 0 la 30 0, ceea ce vă permite să optimizați pre­ lucrarea solului în conformitate cu di­ ferite adâncimi de lucru. Acest lucru contribuie la îmbunătățirea parame­ trilor de cultivare a solului, precum

4.

5.

Utilaje agricole și la scăderea efortului de tracțiune necesar al tractorului. Bucșele sunt montate pe bară pentru schimbarea unghiului de atac al discurilor, ceeace face mai ușoară reglarea acestuia. Un unghi de atac superficial oferă un fini­ saj superficial, în timp ce o creștere a unghiului de atacoferă o prelucrare mai bună.

Cadru heavy duty pentru durată lungă de viață. Grapele cu dis­ curi pe patru rânduri din seria Antares sunt echipate cu un cadru incredibil de puternic, care asigură o durată lungă de viață chiar și în condiții dificile.

Cadrul este realizat folosind țevi de oțel european de înaltă rezistență, ceea ce permite reducerea greutății struc­ turii cadrului, în timp ce creștere rezis­ tența și rigiditatea acestuia și duce la o scădere a consumului de combustibil al tractorului.

Suport. Fiecare disc al grapei Antares este montat pe un suport individual. Absența unei singure axe exclude înfășurarea resturilor vegetale și înfundarea spațiului dintre discuri.

6.

7.

ANTARES

­

Tip

3x4

4x4

6x4

8x4

tractat

tractat

tractat

tractat

mm

120±20

120±20

120±20

120±20

grade

0... 30

0... 30

0... 30

0... 30

Distanța între rânduri de discuri

mm

700

700

700

700

Diametrul organelor de lucru

mm

560

560

560

560

Distanța între lamele discurilor

mm

400

400

400

400

­ în poziție de lucru

mm

­ în poziție de transport

mm

Puterea necesară

CP

6450 x 3460 x 1530 6450 x 3460 x 1530 150

5950 x 4340 x 1440 5950 x 4340 x 1440 200

6630 x 6300 x 1530 6630 x 3320 x 3500 300

6630 x 7780 x 1530 6630 x 3320 x 4700 400

Masa

kg

2740

3750

4898

6125

Adâncimea de lucru Unghiul de atac al discurilor

Dimensiuni de gabarit

8.

10.

9.

11.

Gresor pe fiecare butuc. Niplu­ rile de gresare de pe fiecare bu­ tuc asigură durabilitatea acestuia, iar niplurile de gresare de la suport asi­ gură schimbarea cu ușurință a unghiu­ lui de atac pentru adaptarea ușoară a acestuia la diferite tipuri de sol.

Tăvălugul spiralat este inclus în echiparea de bază a grapelor cu discuri Antares și oferă: ­ amestecarea resturilor vegetale cu solul; ­ nivelarea și compactarea solului;

­ „pieptănarea” resturilor vegetale.

Accesorii de înaltă rezistență.

Utilizarea accesoriilor (șuru­ buri, piulițe) cu o clasă de rezistență de cel puțin 8,8 asigură fiabilitatea și durabilitatea funcționării.

Acoperire cu pulbere rezistentă la uzură. Linia de pro­ ducție vopsitorie folosește cu pulbere Ideal­line (Danemarca). Această teh­ nologie de vopsire permite aplicarea de înaltă calitate, cu o durată de viață ce depășește 8 ani.

93

94 Utilaje agricole

Väderstad Carrier, avantajul lucrului bine făcut

Cu o experiență de peste jumătate de secol de dezvoltare continuă, avansul tehnologic considerabil al utilajelor Väderstad reprezintă astăzi un reper de necontestat al centrelor de cercetare din industria agricolă mondială.

A

cest lucru nu poate decât să­i facă mândri și fideli pe inginerii suedezi și pe fermierii români care exploatează aceste mașini de calibru superior.

CULTIVATOARELE TOP-DOWN Inginerii suedezi, împreună cu fer­ mierii din întreaga lume, au participat pe durata mai multor generaţii la crea­ rea unor maşini performante care să exploateze întregul potenţial al pămân­ tului. Calitatea înaltă a semănătorilor de precizie Väderstad, a semănătorilor de păioase şi a utilajelor de pregătire a solului oferă atât un start mai bun în vegetație al culturilor, cât și acoperirea mai multor hectare într­un timp foarte scurt fără rabat la calitate. Un segment aparte îl reprezintă utilajele de pregătit solul cum ar fi arhicunoscutele cultiva­ toare Top­Down.

GRAPELE CU DISCURI CARRIER La fel ca Top­Down, un segment de utilaje premium pentru pregătire îl reprezintă grapele cu discuri Carrier, un utilaj cu un design unic pe piață, care creează un pat germinativ ideal pentru orice tip de cultură agricolă.

15-31 octombrie 2021

Acesta este un utilaj multifuncțional, cu discuri, compact, folosit pentru prelucrări primare în regim de mare viteză și efectuează cu scrupulozitate pregătirea adecvată a patului germi­ nativ. Depinzând de configurația sa, Carrier poate fi folosit pentru cinci operații principale: cultivarea miriștii, încorporare, pregătirea patului germi­ nativ, semănat de semințe mici și tra­ tamente împotriva daunătorilor.

discurilor conduce la un sol mai fin şi amestecă uniform resturile vegetale.

Forma asigură de asemenea acelaşi unghi de lucru indiferent de uzură sau de adâncimea de lucru. Fermierii bene­ ficiază astfel de un pat germinativ excelent şi de distrugerea rapidă a res­ turilor vegetale.

Väderstad este inventatorul seg­ mentului de cultivatoare cu discuri compacte. Astăzi este disponibilă o gamă întreagă de mărimi de discuri ­ de la lucrări ultra­superficiale cu 2­3 cm adâncime, la lucrări de încorporare cu până la 16 cm adâncime de lucru.

Carrier este disponibil în mai multe modele, de la 3 m la 12,25 m lățime de lucru.

TOATE ADÂNCIMILE DE LUCRU POSIBILE Prin versatilitatea Carrier­ului se economisesc treceri, scad costurile pe hectar și se asigură cele mai bune condiții de germinare a culturilor ulteri­ oare. Când vine vorba de rezultatele pre­ lucrării, Carrier nu lasă nimic la voia ha­ zardului. Discurile şi braţele Carrier­ului sunt proiectate să ofere maximum de efect în orice situaţie. Forma conică a

DISCURI DE CALITATE SUEDEZĂ Fiecare utilaj Väderstad reprezintă dovada pură a calității superioare ne­ cesare unei agriculturi moderne, pro­ fitabile și responsabile. Väderstad întruchipează excelența tehnică a in­ dustriei constructoare de mașini și utilaje din Suedia. Marcajul V­55 de pe piesele originale Väderstad este o marcă a oțelului suedez de înaltă ca­ litate Väderstad. Numărul 55 ... ››› 96

un articol de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

Utilaje agricole

Mașină pentru împrăștiat fertilizator

DX30+ W-CONTROL de la SULKY

CUMPĂRĂ ACUM, LA CEL MAI BUN PREȚ, MAȘINA PURTATĂ, CU DUBLU DISC PENTRU ÎMPRĂȘTIAT FERTILIZATOR SULKY DX30+ W-CONTROL: ● Suprafață de împrăștiere reglabilă între 18 și 28 m • Sistem de cântărire continuă automat • Buncăr din oțel inoxidabil cu dublă extensie 3.000 litri • Senzor GPS de poziție și viteză • Prelată rabatabilă pentru acoperire buncăr

PREȚ PROMO: 13.800€ Ofertă supusă unor termene și condiții valabilă în limita stocului disponibil până la 17.12.2021

BONUS

CONTROL PRIN SISTEM GPS

● Antena NAV 500 ● Display XCN 750 ● Deblocare TUVR pentru controlul secțiunilor

95

96 Utilaje agricole

”FACEȚI LUCRURILE SĂ DUREZE!”

››› 94 ... reprezintă duritatea măsu­ rată în unitatea Rockwell C HRC. Această structură unică de material face posibilă împingerea nivelului de duritate de la standardul industrial HRC 47­48 la HRC 55, păstrând în același timp o rezistență la șoc foarte intensă.

AXELE AJUSTABILE OPTIMIZEAZĂ REZULTATELE Fiecare disc este montat individual pe un braț cu suspensiede cauciuc.

Aceasta crește gradul de penetrare și conturarea. Din moment ce unealta frontală este montată pe un parale­ logram, unghiul corect de lucru este asigurat indiferent de adâncimea de lucru. Fermierii beneficiază de precizie înaltă fără compromisuri. Pentru con­ trolul eficient al buruienilor trebuie ca rădăcinile acestora să fie complet

tăiate din prima trecere. Pentru a asigura tăierea optimă și prelucrarea uniformă, primul rând de discuri poate fi deplasat lateral cu ajutorul unor tiranți.

FĂRĂ COMPACTARE Unghiul ascuțit de atac al discurilor conice minimizează suprafața de contact cu solul. Aceasta lasă la baza prelucrării o zona de sol deschisă, fără compactare. Acest fapt permite rădăcinilor să se dezvolte în profun­ zime, asigurând astfel un transport bun al apei.

EFECTUL TEMPORIZĂRII Viteza recomandată de lucru este de 10­15 km/h, oferind astfel o capa­ citate mare de lucru şi o eficienţă maximă în câmp. Acest mod de lucru

Producătorul suedez din orașul Väderstad este cunoscut pentru calitatea înaltă a utilajelor și a pie­ selor din care sunt făcute acestea.

Pornind de la unul din motto­urile companiei, rostit pentru prima dată cu ani în urmă de către fondato­ rul acesteia, Rune Stark, și anume: ”Faceți lucrurile să dureze”, dar și ca o reflectare a faptului că este în prim plan în ceea ce privește calitatea și performanța, Väderstad a introdus anul trecut o garanție pe viață la dis­ curile Cross Cutter. Dacă un disc ar eșua în timpul întregii sale durate de utilizare, Väderstad îl va înlocui fără niciun cost. vă oferă posibilitatea de a acoperi mai mult teren într­o perioadă aglomerată, în care este nevoie de mai multe tipuri de lucrări. Echipate pentru prelucrări ultra­superficiale cu CrossCutter Disc, viteza de lucru este astfel crescută până la 15­20 km/h, crescând astfel capacitatea de lucru inițială.

FACE FAŢĂ RESTURILOR VEGETALE Carrier are o construcţie aerisită, asigurând astfel un flux crescut de sol şi resturi vegetale. Prin montajul rulmentului în spatele discului, înfă­ şurările de materiale sau blocajele sunt astfel evitate, în timp ce acesta este protejat de agresivitatea solului.

Carrier are capacitatea de a manevra mai multe resturi vegetale şi soluri grele, lărgind astfel aria de utilizare.

15-31 octombrie 2021

Utilaje agricole

MOTOCULTOARE

un produs

shop@maviprod.ro | 0365.450.015

97

98 Taurine

5 PUNCTE-CHEIE PENTRU A OBȚINE MAI MULT LAPTE

Timpul de odihnă, densitatea animalelor, accesul la apă, ventilaţia, lumina şi mulţi alţi factori contribuie la confortul vacilor în orice fermă şi, în acelaşi timp, la "confortul" financiar al fermierului. un articol de

analiza bunăstării, productivitatea și performanța acestora.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 MĂSURI CARE SPORESC PRODUCȚIA DE LAPTE O oră suplimentară de odihnă aduce în plus un li­ tru de lapte. Ideal ar fi ca vacile să se "odihnească" minimum 12 ore/zi.

Reduceți timpul petrecut la muls. Fiecare minut de stat în picioare afectează sănătatea ongloanelor și, totodată, reduce timpul rămas pentru odihnă.

Reduceți cât mai mult stre­ sul și obstacolele pe care vacile le întâmpină zilnic. O vacă tre­ buie să mănânce, să se odihnească și să fete fără stres.

Reduceţi densitatea ani­ malelor şi preveniți aglo­ merarea, în special în gru­ purile de vaci în repaus mamar şi cele recent fătate.

GHEORGHE GHIȘE

C

onfortul vacii cuprinde atât para­ metrii fizici, cât și aspectele so­ ciale, de grup. Comportamentele naturale ale vacii la odihnă, rumegare, hrănire şi adăpare sunt nevoi fizice, iar din punct de vedere "social" există alţi factori de stres care influențează com­ portamentul vacilor și, de asemenea, sănătatea și producţia de lapte.

Sursa foto: www.canva.com

CE ÎNȚELEGEM PRIN CONFORTUL VACILOR! În urmă cu cca. 20 de ani, prin con­ fortul vacilor se înţelegea "un loc con­ fortabil unde vaca stă culcată". Acum conceptul privind confortul vacii de­ fineşte "mediul ideal pentru vacă din orice aspect, nu doar suprafața pe care se întinde”. Într­un webinar realizat de către compania Cainthus, specialiştii pre­ zenţi au încercat să răspundă la între­ barea: "Ce este confortul vacilor, care sunt cele mai noi instrumente de mă­ surare și evaluare și cum influenţează acesta producţia de lapte și afecţiunile podale?"

Compania Cainthus oferă programe pentru monitorizarea vacilor 24/7 și

15-31 octombrie 2021

Încercați să faceți confor­ tul vacii "măsurabil" pentru a­l putea gestiona și îmbunătăți. Noile tehnologii care folosesc camere video, senzori pentru mişcare şi programele de analiză fac posibil acest lucru și sunt utile pentru managementul fer­ melor de vaci de lapte.

ECONOMIA CONFORTULUI VACILOR Confortul vacii este unul dintre fac­ torii limitativi ai producţie de lapte.

Orice investiţie pentru îmbunătăţirea confortului şi a bunăstării animalelor, respectiv uşurarea accesului la apă, la hrană şi la odihnă este răsplătită prin creşterea producţiei de lapte și a sănătății generale a efectivului. Îmbunătățirea confortului vacilor ajută, de asemenea, la reducerea afec­ ţiunilor ongloanelor, respectiv la creş­ terea ingestei de apă şi de furaje, pre­ cum şi a eficienței utilizării hranei.

Chiar şi eliminarea unor pro­ bleme minore, cum ar fi ... ››› 100

99

Sursa foto: www.canva.com

100 Taurine

››› 98 ... "muștele și alţi dăunători", pot avea efecte surprinzătoare.

5 ELEMENTE DE BAZĂ ALE CONFORTULUI ŞI BUNĂSTĂRII Timpul de odihnă. Dacă vacile sunt "relaxate", adică într­o con­ diţie de bunăstare, atunci își pot arăta şi manifesta comportamentul normal și, prin urmare, dau o producţie bună de lapte. Timpul de odihnă al vacilor (atunci când stau culcate şi rumegă) este cru­ cial pentru maximizarea producției de lapte și bunăstarea lor. Studiile au arătat că la fiecare oră suplimentară de timp de odihnă, producția de lapte crește cu aproximativ 1 litru de lapte.

Monitorizarea timpului de odihnă, de hrănire, de adăpare, cât stau în pi­ cioare şi cât se mişcă vacile în 24 de ore ne oferă un ”indice de confort" al vacii, care poate fi utilizat ca indicator al bunăstării generale a efectivului.

Specialiştii recomandă ca vacile să se odihnească minim 12 ore pe zi, iar 13 sau 14 ore/zi ar fi ideal pentru vacile în lactaţie. De asemenea, el a recoman­ dat odihna vițeilor timp de 18 ore zilnic și a vacilor înţărcate timp de 15 ore.

Rutina de muls trebuie simplifi­ cată. Măsurarea timpului petre­ cut de către vaci în faza de pregătire pentru muls, la muls şi înapoi în grajd permite fermierilor să gestioneze mai

1.

2.

15-31 octombrie 2021

bine timpul de odihnă. Dacă se observă variații mari ale timpului de odihnă, fer­ mierii trebuie să remedieze cauza.

Un studiu recent arată că în fer­ mele de vaci de lapte din America de Nord, durata medie a mulsului (inclu­ siv pregătirea pentru muls) este de 4,8 ore pe zi, mult prea lung și conduce la creşterea incidenţei afecţiunilor on­ gloanelor.

Densitatea animalelor. Supra­ aglomerarea limitează satisfa­ cerea nevoilor individuale ale vacilor, iar reducerea densităţii grupelor de animale conduce la scăderea stresului vacilor.

Scăderea densităţii animalelor con­ duce la reducerea timpului necesar pentru evitarea obstacolelor, a bloca­ jelor pe care vacile le întâmpină zilnic pentru accesul la apă, la furaje şi la locurile de odihină.

Vacilor trebuie să li se ofere sufi­ cient spațiu pentru mişcare, respectiv accesul liber la apă, la furaje şi loc de odihnă (cuşetă sau aşternut curat).

Accesul la apă. Apa este cel mai important "nutrient" pentru vacile de lapte. Datorită rolului vital al apei în producția de lapte, asigurarea accesului liber la apă este crucială. Într­o fermă, mai ales în cazul efec­ tivelor mari, este dificilă evaluarea în ceea ce privește accesul la apă, cât şi

3.

4.

măsurarea ingestei de apă. Acum sunt disponibile o serie de tehnologii, cum ar fi cele cu camere video, pentru a măsura timpul petrecut la jgheab. În plus, apa poate contribui la redu­ cerea stresului termic, respectiv la sa­ tisfacerea nevoilor de răcire ale vacilor în perioada de vară. Multe ferme de vaci de lapte din Orientul Mijlociu folosesc cu succes sisteme de răcire a apei potabile pentru a contribui la reglarea termică ­ "răcirea" vacilor. Spre exem­ plu, dacă apa este răcită de la 45 grade C până la 17 grade C, creşte ingesta de furaje şi totodată şi producția de lapte cu câțiva litri/vacă.

Perioada de lumină. Iluminarea adecvată a adăpostului este o componentă cheie pentru confortul va­ cilor. Deoarece iluminatul natural este limitat, sistemele de iluminat trebuie proiectate încă din faza construcţie a grajdurilor, atunci când sunt gândite şi sistemele de ventilaţie.

Sunt studii care arată că o perioadă de lumină de 18 ore îmbunătăţesc con­ fortul vacilor de lapte. Desigur, este necesară şi o perioadă de întuneric pentru a permite vacilor să­și reia rit­ mul circadian.

Scanează codul QR și urmărește înregistrarea video a webinarului Cainthus!

5.

101

Avantajele pardoselilor maxiBOX C

Neajunsurile cușetei clasice cu pat adânc pot fi transformate în avantaje certe datorită sistemului maxiBOX, combinația ideală dintre cușeta înaltă și așternutul adânc!

onfortul constant al bovinelor nu este întotdeauna ușor de între­ ținut în cușeta clasică cu pat adânc, mai ales în perioadele cu vârf de lucru pentru fermieri. Din păcate, acest lucru are în mod direct efecte negative asupra comportamentului vacilor la odihnă. Cu toate acestea, unele ferme nu vor să se lipsească de avantajele așternutului cu pat adânc. În acest caz, ele optează pentru sistemul maxiBOX, combinând o cușetă înaltă și o cușetă cu așternut adânc, cu paie. În ciuda cantității reduse de așter­ nut de paie necesare, maxiBOX oferă o moliciune plăcută și constantă.

Covoarele din cauciuc au acest avantaj chiar dacă așternuturile din paie rămân uneori reduse. MaxiBOX este alimentat în mod regulat cu aproximativ 3­5 cm de paie. Astfel, așternuturile sunt mai bine întreținute și mai uscate prin pro­ filarea în formă de U a covoarelor din cauciuc.

un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

POZIȚIONARE UȘOARĂ ȘI SPAȚIU LIBER ÎN FAȚĂ Acest sistem de pardoseli facili­ tează evacuarea gunoiului de grajd. O pantă integrată, canelurile de drenaj și deschiderile în profilul din spate ajută la scurgerea lichidului.

Barele din cauciuc teșite și rotun­ jite în față și în spate, precum și între cusete, asigură un control ușor al pozi­ ționării animalului.

MaxiBOARD oferă vacilor spațiu liber în față și le permite să adopte poziția fiziologică culcat cu membrele ante­ rioare întinse, acestea echilibrându­și greutatea corpului. Astfel sporește confortul și bunăstarea animalului.

102 Ovine şi caprine

Coborâtul oilor la Loman

Sărbătoarea pastorală ”Coborâtul oilor” și­a reluat anul acesta bunul obicei la Loman, în județul Alba. Evenimentul a marcat revenirea mai aproape de vatra satului a oilor vărate din iunie până­n septembrie în Munții Sebeșului.

O

ieritul, activitate milenară cu tradiţie în istoria poporului român, a ajuns în perioada actuală un domeniu de vârf al agriculturii româ­ nești, cu mari posibilităţi de dezvoltare. Ţurcana este prima rasă de ovine care a populat, încă de pe timpul dacilor, meleagurile actuale ale României.

TRANSHUMANŢA PENDULARĂ Crescătorii de oi din zona Sebeşului duc oile, de la începutul lunii iunie până la mijlocul lunii septembrie, pe pășu­ nile alpine din Munții Sebeșului, mai întâi La Cărări și apoi pe Vârful lu Pătru și Vârful Șureanu. De sute de ani, oierii din Loman, Tonea, Pleşi, localități apar­ ţinătoare comunei Săsciori şi Purcăreţ, sau Plai, de pe Valea Pianului, la mijlocul lunii septembrie coboară oile din Munţii Sebeşului la păşunile şi fâneţele de pe dealuri şi la miriştele de porumb de pe Lunca Mureşului.

Această transhumanţă scurtă (pendulară), de la şes, deal şi munte,

15-31 octombrie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

respectă, în această zonă, aceleaşi rute pe care le­au urmat și strămoşii şi moşii oierilor actuali.

TRADIȚIA MERGE MAI DEPARTE După mai multe interdicţii impuse de pesta porcină africană sau Covid­19, salutăm cu recunoştinţă şi bucurie orice eveniment care promovează oaia, produsele tradiţionale obţinute de la ovine, obiceiurile pastorale, portul po­ pular şi folclorul.

Pe Valea Sebeşului, denumită Valea Frumoasei de către scriitorul Mihail Sadoveanu, în comuna Săsciori, satul Loman, aşezat “Pe­un picior de plai, pe­o gură de rai”, a avut loc, în data de 12 septembrie, o amplă manifestare

tradiţională, ”Coborâtul oilor” vărate în zona montană.

Aici, pe un deal cu un platou situat la 600 metri altitudine, denumit Plaiul Tulii, înconjurat de dealuri şi munţi falnici, împăduriţi, s­a amenajat o Expoziţie de ovine de rasă Ţurcană în 40 boxe, înconjurată de o mulţime de standuri cu produse tradiţionale obţinute prin prelucrarea laptelui, a cărnii şi a lânii de la ovine.

Deschiderea expoziţiei a fost ofici­ ată de Dan Nicolae, preşedintele Aso­ ciaţiei Crescătorilor de Ovine Săsciori, cel care a dus greul organizării acestui eveniment, ajutat de Consiliul Judeţean al judeţului Alba.

Pe un timp frumos, în prezenţa a mii de participanţi veniţi din mai multe ju­ deţe, aşezaţi de o parte şi de alta a unui culoar, a urmat apoi coborâtul a câtorva sute de oi Ţurcană oacheşe, însoţite de măgari şi flancate de câini ciobăneşti, într­o atmosferă de cântece tradițio­ nale din fluier.

Ovine şi caprine 103 Toţi participanţii au admirat aceste frumoase oiţe ale crescătorului Nicolae Turcu, răsplătite cu aplauze susţinute.

OACHEȘA, OAIA SPECIFICĂ LOCULUI Apoi, vizitatorii au apreciat calitatea ovinelor expuse în boxe pe categorii. În cele mai multe boxe au fost prezentate ovine de Ţurcană oacheşe, specifice zonei. Satul Purcăreţ, care aparţine de comuna Pianul, a avut şi are cele mai tipice şi frumoase oi Ţurcane oacheşe.

Acestea au conturul din jurul ochilor şi buzelor închis la culoare și uniform conturate cu jarul (părul) de pe faţă de nuanţă alb­lucios, profilul capului drept, gâtul bine prins de trunchi, talia mijlocie, corpul armonios şi lâna lungă şi bine extinsă pe corp. Oacheşa prin aspectul ei este o oaie elegantă.

RASA ASSAF PRINTRE ȚURCANE Cu oi Ţurcane oacheşe s­au evi­ denţiat crescătorii: Ioan Avram (Loc. Săsciori), Petru Avram (Loman), Ioan Jinar și Petru Jinar (Tonea), Dumitru Lupu (Pleș), Paraschiv Petrescu (Pleș), Iulian Vlad (Pleș). La Ţurcană bucălaie a ieșit în evidență Constantin Bebeşelea (Sebeş).

Surpriza expoziţiei a fost prezentă în expoziţie rasa de oi Assaf specializată pentru lapte, cu talia şi greutatea cor­ porală mare şi ugerul foarte dezvoltat, aduse de crescătorul Traian Bârsan (Răhău).

O impresie bună au făcut şi ovinele de rasă Cap Negru German, specializate pentru carne, proprietatea lui Gheorghe Petrescu din Petreşti.

Miile de vizitatori s­au delectat cu produse tradiţionale specifice zonei, iar Ansamblul Augustin Bena al Consi­ liului Judeţean Alba, Ansamblul Sufletul Lomânarului şi artişti consacraţi de la Ansamblul Cindrelul din Sibiu i­au bine dispus şi încântat cu un spectacol fol­ cloric specific, într­o atmosferă minu­ nată. La anul şi la mai mare!

Scanează codul QR și vezi mai multe foto de la eveniment, precum și înre­ gistrarea video a momentului în care turma de oi păstorită de Nicolae Turcu a ajuns pe platoul din fața Stânii Turistice a Lomanului!

104 Ovine şi caprine

Sursa foto: www.canva.com

DE CE SE BAT CAPRELE ȘI CUM LE PROTEJĂM!

Unele aspecte de comportament ale caprelor sunt greu de înțeles de către oameni.

Astfel, de multe ori crescătorii se întreabă de ce sunt atât de ”răutăcioase” și se luptă între ele și atacă chiar persoanele. „Competiție” este numele luptei din lumea caprelor Începând de la fătare, iezii se luptă mai întâi cu frații lor pentru colostru și apoi pentru lapte.

Când iezii încep să consume fân și concentrate, provoacă și alți iezi să mănânce, după care se luptă pentru re­ sursele de hrană.

Caprele mame împing alte capre pen­ tru cea mai bună locație la jgheabul de furajare. Țapii adulți luptă pentru tot ceea ce este important în viața lor, hrană, adăpost și drepturi de montă. În lumea caprelor, dacă este ceva pentru care nu merită să lupți, nu merită să îl ai. Cele puternice supra­ viețuiesc, iar cele slabe subzistă și în cele din urmă mor, dacă nu intervine crescătorul.

• • • •

FORME DE ATAC Ca formă de atac fie se izbesc cu cornele cap în cap, fie se ridică pe membrele posterioare și lovesc în că­ dere. De multe ori, dacă spațiul este restrâns, caprele cu coarne lovesc în

15-31 octombrie 2021

un articol de

SORIN­OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

burta altor capre, provocându­le uneori răni mortale. Poate fi înspăimântător pentru cei care privesc și este deosebit de rău și de vătămător pentru caprele care primesc loviturile.

PROTECȚIA CAPRELOR VULNERABILE Explicația acestui comportament este că într­o turmă de capre se stabi­ lește o puternică ierarhie de grup. Sunt capre stabilite la vârful ierarhiei care le domină pe celelalte. Din acest motiv, în diferite situații care impun separarea unor capre, se va avea în vedere ca la reunirea turmei să le asigurăm sufi­ cient spațiu pentru ca acestea să scape cu fuga de caprele dominante care do­ resc să se impună din nou.

Același lucru se întâmplă când cum­ părăm una sau mai multe capre și le punem împreună cu cele pe care le

avem deja. Nu putem împiedica lupta între ele, dar putem să le introducem la început într­un țarc, separat de turma noastră printr­un gard, pentru ca ele să vină în contact și să se cunoască, după care le reunim, dar cu asigurarea unui spațiu suficient de fugă.

La pășune există spațiu suficient, luptele pentru ierarhie sunt ocazionale și se încheie fără prea mari probleme de integritate corporală. În stabulație, spațiul se restrînge și luptele între capre sunt inevitabile.

ACȚIUNI IMPORTANTE PENTRU ATENUAREA LUPTELOR: Asigurarea unui spațiu suficient de cazare, hrănire și adăpare.

Caprele să fie hrănite la nivel de necesar pentru a nu fi înfometate.

De obicei caprele dominante nu sunt cele mai productive, au o greutate cor­ porală mai mare și când administrăm furajul, le alungă pe celelalte. De aici vine și risipa de furaj. Caprele dominate se apropie iau o gură de fân când cele dominante nu sunt atente și fug. Dacă scapă fânul jos, nu îl mai consumă.

1.

2.

105

3.

Hrănitorile, în special cele pentru concentrate, trebuie bine fixate pentru a nu fi răsturnate. La grătarele pen­ tru fân barele se dispun în unghi de 45 de grade pentru a fixa capul caprelor. Când acestea introduc capul, trebuie să îl răsucească pentru a se putea hrăni.

Adăpătorile cu nivel constant trebuie să fie protejate pentru ca animalele să nu deterioreze flotorul și să provoace inundații. Caprele nu iubesc deloc umezeala, în special în sezonul rece. Au părul rar și suferă de frig.

4.

ATENȚIE LA ANIMALELE GESTANTE! O altă problemă care apare în stabulație este că în perioa­ da de iarnă caprele sunt, de obicei, gestante și foarte sensi­ bile la lovituri. Loviturile în burtă în luna a 4 și a 5 de gestație provoacă frecvent avorturi fetale, motiv pentru care în peri­ oada amintită trebuie să asigurăm un spațiu de cazare și de hrănire suplimentar. Suprafața de cazare, conform ordinu­ lui ANSVSA, este de 2,5 mp/capră, pentru capră cu un ied: 3 mp/cap și pentru fiecare ied în plus ­ 0,5 mp. La o capră cu trei iezi se va asigura 4 mp.

Luptele între capre, în ciuda severității loviturilor, se încheie, de obicei, fără răni grave. Pot apărea contuzii la nivelul capului, dar leziunile pe termen lung sunt rare. În majoritatea cazurilor una dintre capre va renunța, va refuza lupta și își va accepta locul în ierarhie. Sunt rare cazurile în care lupta va determina decesul unei capre. Asta se întâm­ plă doar în cazul în care capra care refuză lupta nu are unde să fugă.

GREȘEALĂ MAJORĂ ÎN CAZUL ȚAPILOR Se întâmplă rar să atace oamenii. Am întâlnit astfel de ca­ zuri la caprele cu iezi mici. Cu totul alta este situația în cazul țapilor. Țapii bătrâni atacă pe oricine intră în țarcul lor, mai cu seamă dacă pe parcursul vieții au dobândit astfel de re­ flexe. De asemenea, în perioada de montă, țapii tind să apere turma și vor ataca persoanele care se apropie de turmă, mo­ tiv pentru care trebuie să fim tot timpul în alertă și cu ochii la capre, pentru a nu fi surprinși și loviți cu coarnele. Într­o turmă de capre, în perioada de montă, țapii cu coarne îi vor domina pe cei fără coarne, iar cei bătrâni pe cei tineri.

Izolarea unui țap este probabil una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac proprietarii de capre, deoarece îl face singuratic și puțin “nebun”. Țapii au nevoie de companie pen­ tru exteriorizarea unui comportament normal.

4 MĂSURI DE REȚINUT! Atenția mărită, eliminarea exemplarelor foarte agresive, intervenția promptă a crescătorului și mai ales cunoașterea comportamentului caprelor în diver­ se situații vor atenua aceste conflicte și vor aduce liniștea, chiar dacă relativă, într­o turmă de capre.

Scanează codul QR și află și alte aspec­ te ale comportamentului caprinelor!

106 Porcine

9 soluții pentru un cost mai mic al cărnii de porc

Furajele s­au scumpit, la fel și utilitățile și carburanții, iar leul s­a depreciat. Toate aceste realități, pe care fermierul nu le poate controla, au crescut semnificativ costurile în ferma de suine. Cum pot fi ele optimizate? un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

reţul cerealelor și al ingredien­ telor furajere a luat­o razna complet. Dacă la asta adăugăm și creșterea prețurilor la combustibili, energie electrică și gaze naturale, e clar că trebuie găsite soluții pentru limita­ rea exploziei costurilor de producere a unui kg de carne de porc. Și ar mai fi ceva, scăderea valorii leului, care nu ar trebui să fie ignorată! Pe nici una din­ tre aceste realități fermierul nu le poate controla sau influența. În tentativa de a găsi soluţii realiste la aceste provocări am făcut o incur­ siune virtuală în opiniile şi ideile fer­

15-31 octombrie 2021

mierilor şi consultanţilor din domeniu, ajungând la câteva soluții care și­au dovedit eficiența și în alte conjuncturi anterioare similare.

MANAGEMENTUL FURAJĂRII Fermierii știu că 60­70% din costul unui kilogram de carne de porc derivă din prețul furajelor. Or, dacă acest preț îl controlează piața, nu fermierul, una din­ tre abordări ar fi concentrarea pe mana­ gementul furajării, adică pe elementele tehnice care conduc la reducerea risipei de furaj. Iată câteva exemple!

Repararea şi reglajul constant al instalaţiilor şi buncărelor de furajare. În mod normal această acţi­ une ar trebui să se deruleze permanent, nu numai în perioadele cu cost ridicat al furajului, iar obiectivul e unul firesc: limitarea pierderilor inerente! În acelaşi sens, concret, se recomandă ajustarea

1.

şi verificarea hrănitoarelor în funcţie de consumul real, prevenindu­se conco­ mitent umidificarea furajului şi apariţia de „poduri”. Nu există fermă fără pier­ dere de furaj mai mică de 3­5%! Ideea e să fie ținută sub control!

Pentru cei care îşi produc pro­ priul furaj, elementele de luat în considerare ar fi următoarele: Reglajul eficienţei morilor, astfel încât dimensiunea particulelor ­ măci­ nişul ­ să fie controlabilă. Este de luat în calcul şi verificarea eficienţei de fa­ bricare a peletelor, evident acolo unde se aplică această prelucrare. Se ştie că peletarea conduce la o limitare a pier­ derilor, dar nu oricum. În cazul în care în hrănitori ajung mai mult de 20% pelete zdrobite înseamnă că trebuie acţionat rapid, pentru că însăşi fabricarea pele­ telor nu este în regulă, sporind risipa; Scăderea dimensiunii particulelor

2.

•

•

Porcine 107 animalului, dar în care proporţia unor anumite ingrediente scumpe, cum ar fi șrotul de soia, poate fi înlocuit cu mazăre furajeră.

EFICIENȚA TRANSFORMĂRII FURAJULUI ÎN CARNE Dacă toate ideile redate anterior pot să reprezinte soluţii de aplicat imediat, altele au o bătaie mai lungă şi au de­a face cu capacitatea de conversie fu­ rajeră, adică optimizarea transformării furajului în carne.

Există multe căi de valorificare superioară a furajului, chiar şi numai prin managementul producti­ vităţii scroafelor. Spre exemplu, creş­ terea cu numai 10% a numărului de por­ ci vânduţi per scroafă/an conduce la o scădere a costului cu furajul al scroafei cu un echivalent al 5 kg furaj/porc vân­ dut. Nu pare mult, dar la o fermă care vinde 100 porci pe an, cu furajul econo­ misit se mai poate crește încă unul!

Pe de altă parte, creşterea den­ sităţii în boxele de finisare poate conduce la o perturbare serioasă a con­ versiei furajere şi, implicit, la un cost sporit al furajului per fiecare kilogram livrat.

Atunci când temperatura din adăpost iese din limitele de con­ fort ale porcului, acesta nu face altceva decât să consume furaj aiurea, în ten­ dinţa organismului de a­şi aduce tem­ peratura în zona neutră. Deci, alţi bani aruncaţi pe fereastră.

Dacă la toate acestea adăugăm şi efectele nefaste ale unor boli de fermă asupra eficienţei utilizării

Sursa foto: www.canva.com

6.

măcinişului de la 750 microni la 600 conduce la o îmbunătăţire a eficienţei utilizării furajului de către animal. Pen­ tru cei care se gândesc la riscul apariţiei ulcerelor gastrice trebuie să precizăm că la această dimensiune a particulelor astfel de probleme nu ar trebui să apară.

Reluarea repetată a procesului de optimizare a raţiilor în funcţie de in­ gredientele disponibile, concomitent cu verificarea acurateţii cântarelor şi a calităţii amestecului. Abaterile pot genera costuri suplimentare ce pot fi prevenite! În ciuda presiunii preţului, evi­ taţi achiziţia şi utilizarea ce­ realelor de calitate slabă, infestate cu mucegaiuri, pentru că acest „câştig” este unul iluzoriu. Nu veţi face altceva decât să vă intoxicaţi animalele, să scadă sporul şi, implicit, să crească și costul de producţie!

Acolo unde fluxul şi spaţiul dis­ ponibil permite, opţiunea sepa­ rării castraţilor de femele poate fi, de asemenea, o idee de luat în conside­ rare. Efectul? O îmbunătăţire conside­ rabilă a eficienţei.

Luaţi în considerare crearea unei noi raţii pentru ultimele zile de finisare, premergătoare livrării, o raţie care să fie ajustată la cerinţele

•

3.

7.

8.

9.

MAZĂREA FURAJERĂ SCADE COSTURILE Pentru crescătorii avizaţi, utili­ zarea mazării furajere în alcătuirea raţiilor destinate suinelor nu repre­ zintă o noutate. Cu toate acestea, un ingredient furajer atât de valoros a devenit, din păcate, şi fără vreun motiv întemeiat, „cenuşăreasa” fa­ miliei furajelor proteice.

Scanează codul QR și află cum poți utiliza mazărea furajeră pentru a reduce costul de producţie a cărnii de porc! furajului şi transformării acestuia în carne, putem să ne facem o imagine asupra motivului pentru care eficiența transformării furajului în carne este atât de importantă.

FERMIERUL PROFESIONIST Obţinerea de profit din producerea cărnii de porc depinde de o multitudine de factori, dintre care, o parte, ţin de potenţialul genetic propriu al animalu­ lui. Totuşi, fermierul este cel care, prin priceperea lui, dirijează exploatarea la maximum a acestui potenţial. Întrucât, fără doar și poate, fermie­ rii profesionişti şi­au luat deja măsu­ rile de siguranţă pentru limitarea cos­ tului de producţie prin managementul furajării și optimizarea conversiei fu­ rajului, nu ne rămâne decât să le dorim spor la treabă şi... profit maxim.

5.

Sursa foto: www.canva.com

4.

108 Reportaj în ferma de familie

MICA FERMĂ DE PĂSĂRI ARE PIAȚA ASIGURATĂ Vasile și Paula Buzdugan formează o familie de oameni gospodari, care s­au aflat în permanență în căutarea celor mai potrivite căi de a menține rentabilitatea fermei lor de familie. Cum au ajuns de la tâmplărie la avicultură! un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

hiar dacă unicul lor fiu, Andrei, este independent financiar, fiind director într­o companie din cu totul alt domeniu decât agricultura, soții Buzdugan simt o bucurie aparte atunci când reușesc să își împlinească noile lor proiecte, fie că este vorba despre tâm­ plărie și construcții din lemn ­ realiza­ rea de foișoare, verande ori balansoare din lemn fiind marea pasiune a lui Vasile Buzdugan ­, fie că se se discută despre activitatea zootehnică și gastronomie, plăcerile de suflet ale Paulei. De câțiva ani, punctul central al activității lor este reprezentat de creșterea puilor în sistem gospodăresc, în satul Osoi, comuna Comarna, județul Iași.

DE LA TÂMPLĂRIE, LA FERMA DE PĂSĂRI Este o activitate care le este destul de bine cunoscută, parinții Paulei lu­ crând întreaga viață într­o unitate de creștere și abatorizare a păsărilor în sistem industrial, una dintre exploa­ tațiile avicole reper din perioada de dinainte de anul 1989. Abia acum, când se află în jurul vârstei de 45­50 de ani, Paula și­a amintit de timpurile când își ajuta părinții la creșterea păsărilor și, împreună cu soțul său, s­a îndreptat spre acest domeniu, simțind că ar avea mai mult succes decât în alte tipuri de preocupări economice. ”Tata lucra în sectorul de creștere a păsărilor, iar mama era ope­ rator în atelierul de prepa rate al unității avicole. De la ei am învățat câteva

15-31 octombrie 2021

secrete ale meseriei, pe care le aplic și care ne diferențiază față de alți mici crescători de păsări”, îmi explica Paula.

3.000 DE CAPETE PE SERIE De altfel, ei cresc efective de două­ trei sute de păsări de curte pe serie încă de acum 15­20 de ani. ”Familia noastră nu avea nevoie de atât de mult, dar prietenii care gustau din preparatele pregătite în gospodăria noastră erau încântați și ne rugau să le oferim și lor, periodic, găini sau pui zburați. Așa s­a făcut că, în urmă cu 7 ani, am aplicat pentru un proiect european, prin care primeam câte 1500 euro/an, timp de 5 ani, pentru a înființa o microfermă de păsări. Am obținut finanțarea și, de atunci, nu ne­am mai oprit. De la efec­ tive inițiale de aproximativ 1200 de pui pe an, în serii de câte 3­4 sute de capete, am ajuns la 3 mii de capete pe serie”, explica Paula Buzdugan.

PRIMA ÎNCERCARE CU BANII EUROPENI A EȘUAT Proiectul cu finanțare europeană, care a stat la baza actualei ferme avi­ cole a familiei Buzdugan, a fost accesat după ratarea unui alt proiect, prin fostul SAPARD, destinat dotării și dezvoltării unei ferme cu 300 de capre. ”Am fost pionieri în zonă în ceea ce privește ac­ cesarea fondurilor europene. Personal, am fost la mai multe simpozioane, cur­ suri și întâlniri pe aceste teme, spre a mă informa. Banii prin SAPARD erau destinați

Reportaj în ferma de familie 109

În comunitățile noastre rurale ar trebui ca fiecare să se ocupe de câte o mică afacere în domenii diferite, să ne fim consumatori unii altora și să ne dezvoltăm împreună.

Resurse naturale există.

Mai trebuie cadrul legislativ adecvat și dorința de a munci și de a ne spijini unii pe alții VASILE BUZDUGAN

Crescător de păsări din jud. Iași

îmbunătățirii dotării fermei și realizării unei săli de muls. Din păcate, atunci, prin anii 2004­2005, consultanții nu erau prea bine pregătiți. În cazul nostru, deși proiectul era realizat în proporție de peste 80%, nu au reușit să îl finali­ zeze și să îl depună la timp. Din păcate, atunci am pierdut timp și bani, dar mai ales șansa de a ne dezvolta. Cât de mult contează să alegi foarte bine consultan­ tul atunci când vrei să accesezi un pro­ iect european! Probabil că acum eram în alt stadiu de dezvoltare a fermei noastre de familie”, este convinsă Paula.

FERMA CU 180 DE CAPRE Neputând accesa acele fonduri, îm­ preună cu alți doi asociați, au realizat o stână de capre cu finanțare proprie,

fiind vorba despre un adăpost aco­ perit, cu dimensiunea de 280 mp, pen­ tru cele 180 capre pe care le creșteam.

Concomitent, creșteau și pui, aveau și serviciu, iar forța de muncă era tot mai greu de găsit. Astfel, a trebuit să renunțe la o parte din activități.

PUI DE O ZI, PUI ZBURAȚI ȘI PĂSĂRI PENTRU TĂIERE ”Apărând oportunitatea unui nou proiect european, pentru persoanele cu vârsta sub 40 de ani, noi am ales să aplicăm pentru proiectul de creștere a păsărilor. De data aceasta a fost cu succes. Astfel, am renunțat la ferma de capre și ne­am axat serios pe obținerea de pui de o zi și pui zburați, precum și de păsări pentru tăiere. Suntem ... ››› 110

110 Reportaj în ferma de familie

››› 109 ...deosebit de mulțumiți și am ajuns la etapa în care putem să spunem cu convingere că, pentru ferma noastră de familie, am găsit soluția potrivită de a asigura stabilitate economică”, explica Vasile Buzdugan.

CUM ȘI­AU CÂȘTIGAT PIAȚA! Cât privește valorificarea produc­ țiilor, cei doi ieșeni încă de la început au crezut în faptul că piața se câștigă greu, prin calitatea produselor și prin seriozitate, dar se poate pierde într­o clipă, dacă apare o cât de mică eroare.

Tocmai de aceea, au fost și au rămas atenți la fiecare pas, indiferent că este vorba despre tehnologia de creș­ tere a păsărilor sau despre relația cu beneficiarii.

O particularitate în ceea ce privește valorificarea păsărilor pentru tăiere este aceea că, periodic, gospodarii ie­ șeni organizează evenimente de degus­ tare a cărnii, la care sunt invitați atât vechii colaboratori, cât și alți viitori po­ tențiali beneficiari. ”Beneficiarii noștri sunt stabili de­acum. Dacă este vorba despre puii zburați sau puii de o zi, fie­ care beneficiar vine aici și își ridică efectivul comandat. Noi nu mergem cu dubița prin sate, ca să vindem pui la întâmplare. Am ajuns în momentul în care lucrăm pe comenzi și aproape că nu mai putem face față noilor

15-31 octombrie 2021

colaboratori. Adică ar trebui să inves­ tim într­o nouă hală, măcar de o mie de capete, ca să răspundem tuturor solici­ tărilor”, explică fermierii.

EȘALONAREA PRODUCȚIEI O metodă de a reuși să îi mulțu­ mească pe toți și de a fi constanți în livrări este aceea a populării decalate, la aproximativ 5­7 zile. Astfel, alături de răgazul pentru igienizarea halelor, reu­ șesc să mențină un calendar al livrărilor și condiții mai degajate de ridicare a păsărilor. ”Pentru noi este ceva mai multă muncă, dar știm că nu este bu­ luceală la livrare și, în plus, ținem mai bine sub control starea de sănătate a păsărilor și condițiile de creștere. Deja, cunoaștem foarte bine fiecare nuanță din cântecul puișorilor. Dacă auzim un sunet mai înalt și ferm sau, dimpotrivă, mai slab și greoi, atunci știm imediat că ceva nu este în regulă și îi verificăm. La noi nu vorbim despre mortalități la pui.

Nici aici, în fermă, dar nici la beneficiari”, povesteau fermierii ieșeni.

PĂSĂRI DE CARNE În ferma de familie de la Osoi, alături de puii de o zi și de puii zburați (greu­ tatea de 8­9 sute de grame, la 21 de zile), se mai obțin și păsări broiller (pentru carne). Creșterea păsărilor broiller se realizează în sistem semiintensiv, după

21 de zile de furajare standard, urmând hrănirea cu furaje de fermă, fără forțare a creșterii. Astfel, livrarea păsărilor pentru carne se realizează la 2­3 luni, atunci când se atinge pragul de greu­ tate de 3 kg.

CERERE MARE DE PUI Cât privește viitorul, cea mai impor­ tantă investiție este legată de realiza­ rea unei noi hale de creștere a puilor, de aproximativ 100 mp, perioada pande­ mică aducând o explozie atât a cerinței pentru pui de o zi sau pui zburați, pe care să și­i crească fiecare beneficiar în propria curte, cât și pentru păsările mari, pentru consum, cerință care vine îndeosebi din partea tinerilor familiști, cu copii mici, pe care doresc să îi ali­ menteze sănătos.

Fermele mici și mijlocii nu trebuie să dispară! ”Prin intermediul Acordului verde european, respingem teoriile care spun că agricultura modernă constă în crearea unor ferme din ce în ce mai mari”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisarul UE pen­ tru Agricultură.

Scanează codul QR și află contextul acestei declarații!

111

112 Gastronomie locală

GULAŞUL ŞI CIOLANUL, VEDETE DE DOROBANŢI!

Misik Endre este chef la el acasă, în comuna arădeană Dorobanţi. Şi­a împlinit visul de a deveni bucătar în locurile natale, după ce a studiat şi experimentat gastronomia pe meleaguri străine.

S

­a născut în Dorobanţi, dar după absolvirea liceului, în 1996, a plecat în Ungaria pentru a face şcoala de bucătari. A rămas să lucreze peste graniţă până în 2012, când a reve­ nit în ţară şi s­a angajat la o tavernă renumită, în Pecica.

VIS ÎMPLINIT ÎN URMĂ CU DOI ANI Un imobil lăsat moştenire de socri, în comuna natală, a fost schimba­ rea de macaz pentru bucătarul de la Dorobanţi. Veche de peste o sută de ani, casa a fost renovată pentru a co­ respunde cerinţelor unui restaurant iar inaugurarea a avut loc în 2019.

"Am păstrat rusticitatea casei şi specificul zonei", spune Misik Endre. Şi adevărul e că aici, la restaurantul Miska, la fie­ care pas şi la fiecare îm­ bucătură simţi tradiţiile locale. Spaţiul interior şi exterior este plin cu obiecte vechi, din gos­ podăriile localnicilor, o bună parte dintre ele fiind donaţii.

O casă ţărănească transformată într­un restaurant rustic şi un vis împlinit!

15-31 octombrie 2021

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GULAŞ UNGURESC ŞI CIOLAN ROMÂNESC Meniul este o combinaţie reu­ şită de reţete româneşti şi ungureşti, adică

pe placul tuturor mesenilor. Speciali­ tatea casei este ciorba de peşte "ca la Szeged". Pentru cine nu ştie, în oraşul din Ungaria, aproape de graniţa cu ţara noastră există un restaurant cu spe­ cific pescăresc frecventat des de ro­ mâni, în special pentru ciorba de peşte.

Misik a adus reţeta la Dorobanţi şi i s­a dus repede vestea. Însă cine ajunge la Miska va gusta cu siguranţă şi din friptura ţigănească, şi din ciolanul cu fasole, dar nu va da la o parte nici ciorba de burtă sau gu­ laşul unguresc cu găluşte sau cartofi şi carne de vită sau de porc. Platourile tradiţionale fac şi ele deliciul clienţilor care vin de la zeci de kilometri pentru o masă pe cinste!

TOTUL PROASPĂT, TOTUL LOCAL! "În bucătăria mea totul trebuie să fie proaspăt.

La felurile cu peşte folosesc somn, pe care îl cumpăr de la pescăria de la Iratoşu, de lângă Dorobanţi", spune cheful de la Miska.

Ingredientele sunt procurate

Gastronomie locală 113 local, ceea ce face ca tradiţiile să se regăsească inclusiv în gustul mâncă­ rurilor servite aici. Să vă mai spun că renumita pită de Pecica se găseşte la doi paşi de Dorobanţi? În restaurantul cu 40 de locuri, din care 15 în interior, lucrează trei oameni, inclusiv chef Misik. Este o afacere de familie şi aşa va rămâne, spune bucă­ tarul din comuna de la hotar.

OMUL GOSPODAR După doi ani în propria bucătărie, din care unul cu restricţii cauzate de pandemia de Covid, Misik Endre se declară mulţumit şi spune că n­ar mai pleca de aici, nici chiar pentru un job foarte bine plătit. Şi îi dau dreptate. De cum păşeşti în comuna arădeană Dorobanţi vezi pes­ te tot urmele omului gospodar: grija faţă de comunitate, case şi spaţii verzi îngrijite, investiţii în clădirile comuni­ tare, respect între şi faţă de semeni, indiferent de naţionalitatea lor, tradiţii păstrate şi promovate, dar şi gastrono­ mie locală.

Alege specialistul cu experiență în fermele zootehnice!

INSTALAȚII DE TOCAT BALOȚI MARI - ZIMBRU cu product v tate de 1-3 To/h Utilajul este destinat atât pentru producerea hranei în cadrul fermelor zootenice cât și la tocarea fibroaselor în vederea peletizării sau brichetării acestora.

Productivitate: 1-3 To/h; Putere instalata necesara: 43 kW; Diametru maxim balot: 1,9 m;

Instalație de tocat baloți mari rotunzi și dreptunghiulari paie și fân Dimensiune furaj tocat: 6 - 250 [mm] Observatii: 1) La cerere se poate livra și instalație completă de granulat paie sau lucernă; 2) Pentru mai multe detalii puteți consulta catalogul nostru online: http://tehnofavorit.ro/wp-content/uploads/2019/05/Catalog-FNC-2019.pdf

Se compune din: Bandă așteptare balot 2; Pretocător de baloți; Tocător finisor; Ciclon sau deflector pentru evacuare; Tablou electric

Avantaje: Construcție robustă și fiabilă; Instalația poate fi deservită de un singur operator; În cazul peletizării paiele se pot toca la dimensiuni mici;

S.C. TEHNOFAVORIT S.A Loc. Bontida, str.Stefan Emilian, nr.273, jud.Cluj; tel: 0264-262-280; 0746-207-146; e-mail: office@tehnofavorit.ro; www.tehnofavorit.ro.; Facebook: SC Tehnofavorit SA Bonțida

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 BR. Vând fermă 24.000 mp intravilan în Tichileşti, acces integral pe asfalt, construcţii 1.347 mp, 2 grajduri, magazie, sediu administrativ, branşată individual la electricitate şi apă, gaze la poartă. Preţ 415000 euro.

Tel. 0733959200

TM. Cumpăr fermă TM, AR, BH, minim 1000 ha, teren proprietate sau fermă, preţ funcţie de calitatea pedologică şi agro-chimică a terenului, utilităţi, clădiri, utilaje, silozuri, sistem irigaţii etc., numai direct proprietar. Tel. 0734845159 • Cumpăr teren/fermă în sudul şi sud-estul României, module 1.000-15.000 ha/fermă, total 50.000 ha, clienţi din România, Europa Occidentală şi Orientul Mijlociu, numai direct proprietari. Tel. 0734845159 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344

TRACTOARE, COMBINE ŞI PIESE DE SCHIMB

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând piese din dezmembrări şi piese la comandă noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare, termen livrare piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452

• Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 MS. Vând selector cereale import, 2-3 tone/oră, pentru seminţe grâu, mazăre, linte, soia, orez, floarea soarelui, porumb, lucernă, dovleac, pătrunjel, ceapă, struguri etc., masă 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, 2,5 x 1,1 x 1,75 m.

Tel. 0745096575

FURAJE, CEREALE, SEMINȚE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

Apelează 0256.213.328 Scanează codul QR ș abonează-te onl ne Completează talonul

15-31 octombrie 2021

LIVRARE DIN STOC!

MAGNUM 400 AFS CONNECT ™ Fiecare zi în agricultură oferă noi provocări și oportunități. Realizează-ți lucrările axact așa cum îți dorești și bucură-te de operațiunea reușită. Libertatea de a acționa după propriile alegeri definește, de asemenea, noul Magnum 400 AFS Connect ™. Disponibil cu transmisia 21x5 PowerDrive în versiunea cu roți.

435 CP MAXIM POWERSHIFT 21X5

AFS CONNECT LUXURY CAB

POMPĂ HIDRAULICĂ 282 LITRI ANVELOPE MICHELIN

Cumpără acum un Magnum 400 AFS CONNECT ™ și beneficiezi de livrare imediată din stoc!

titanmachinery.ro

Imagini și informații cu caracter informativ fără valoare contractuală. Află mai multe detalii de la reprezentanții Titan Machinery sau documentează-te de pe titanmachinery.ro și caseih.com