Revista Ferma nr 13 1-14 august 2024

ANUL XXVI • NR. 13 (350) • 1-14 august 2024

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

Preţ: 11 lei

John Deere X9 1100 câștigă Le Mans-ul combinelor 12

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXVI • NR. 13 (350) • 1-14 august 2024

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 14 (351) va apărea în perioada 15-31 august 2024

Seceta a dat de pământ cu porumbul românesc!

L

una lui Cuptor a pârjolit la propriu culturile fermierilor români. Cu excepția Transilvaniei, porumbul românesc este la pământ după ”cupola de foc”, cu temperaturi extrem de ridicate și precipitații foarte puține. În vestul țării porumbul se înălța semeț și verde în ultimele zile ale lui iunie, dar 2-3 săptămâni mai târziu a început să se usuce, de la bază, din cauza arșiței.

Din păcate, nici floarea soarelui nu stă mai bine iar ploile de la sfârșitul lui iulie au venit mult prea târziu…

Am avut toate ingredientele pentru rețeta perfectă a dezastrului. Nici măcar genetica performantă și rezistentă la secetă n-a mai făcut față gradelor Celsius urcate la extreme. Fără apă, Dumnezeu cu mila! Chiar și acolo unde fermierii au reușit să irige, porumbul a răzbit cu mare greu peste zilele caniculare. În inegalabilul stil românesc, autoritățile caută soluții post-mortem, adică abia acum, când dezastrul s-a produs.

Ca de obicei, încercăm să dregem efectele, fără a trata cauzele și nici vorbă de prevenirea lor! Irigațiile sunt cuvântul la ordinea zilei, știm că lipsesc (aproape) cu desăvârșire, dar subiectul zace și el toropit la masa guvernanților. Chiar dacă avem bani europeni pentru refacerea, modernizarea și înnoirea infrastructurii de irigații, fără apă, și aceste proiecte sunt o utopie.

Disperarea agricultorilor a atins cote alarmante iar reacțiile unor semeni pot fi puse și ele pe lipsa de reacție a autorităților. S-a ajuns să fie furată la propriu apa din canalele de irigat iar lupta pentru ultima picătură este la fel de dezolantă precum arată și culturile.

Nevoia de apă a scos preoții în câmp pentru a se ruga la o ploaie bună iar norii sunt injectați la greu cu iodură de argint pentru a declanșa ploaia artificială.

Cei de la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor se bat cu pumnu-n piept că experimentele lor au sporit precipitațiile. Așa să fie? După

toți banii pompați în aceste sisteme, noi încă…. facem experimente? Și, mai ales, le facem după ce majoritatea cultivatorilor de porumb au pierdut lupta cu seceta? Precum spuneam, în dulcele și ineficientul stil românesc, după război vin și salvatorii, pe cai mari. Coborâți, fraților, de prin birouri cu picioarele pe pământ, poate așa veți simți dogoarea și veți vedea și voi hidoasa față a dezastrului!

Ce mai fac autoritățile acum? Caută soluții să despăgubească fermierii pentru culturile calamitate. Evident, n-ai cum să acoperi din despăgubiri costurile, producțiile ratate, arenda și altele.

Ministrul Florin Barbu se roagă de bănci să caute soluții pentru agricultorii care nu-și mai pot plăti ratele. În concluzie, fermierul român e din nou la mila statului. Iar dacă spera să mai recupereze ceva măcar dintr-un preț mai bun la cerealele de toamnă, slabe șanse. Prețul pe burse nu se regăsește și la producător iar la sub un leu kilogramul de grâu, rentabilitatea nu există!

Agricultura e din nou pe pierdere!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

Cuprins

4

8

6 6

Actualitate

Oierii în alertă: cine-a adus boala în țară?

8 Despăgubiri secetă: când vor ajunge BANII la fermieri?

12 John Deere X9 1100 câștigă Le Mans-ul combinelor 16 Agroinfo 18 Agricultura în lume: India vine tare din urmă 19 Control strict al zgomotului în fermele germane 19 Taxă de carbon în zootehnie!

20 Ce se întâmplă cu PAC în cazul aderării Ucrainei?

22 Planurile Ursulei von der Leyen pentru fermierii Europei 24 Victor Stanciu și-a scos ferma la vânzare 26 Cât e hectarul în județul cu cel mai mult teren la APIA? 28 Roşii gourmet cu garanţie Brix la 25 euro/kg 32 Cultivă cartofi de 30 de ani, dar niciodată n-a pățit așa ceva!

34

46

74

38 Cultura mare

74 Utilaje agricole

38 Bursa agricolă: Seceta încinge piața agricolă: prețuri în ascensiune 40 Cu cât scade producţia agricolă în UE? 42 Recoltele verii, între recorduri și calamitate 44 Bogdan Furfurică: „Pentru FINANȚATORI noi suntem… CIFRE!” 46 8 trucuri la semănatul rapiţei în condiții de secetă 50 De ce nu se cheltuie banii pentru irigații!

52 Rezistență, randament, profit: Merită să cultivi rapiță, RAPOOL 54 Cum lucrezi solul pentru a avea recoltele scontate la grâu?

56 Șofrănelul - alternativa la floarea-soarelui 58 Soluții pentru protecția culturilor de soia și mazăre 60 Corteva Agriscience: Cele mai eficiente produse, mereu la îndemâna fermierilor 62 Gavrilă Tuchiluș recoltează porumbul în regim de forță majoră!

64 Regretul lui Daniel Rusu: „În loc să fac 300 tone de grâu, am daună totală la porumb!”

66 Avertizare în lan: Sfredelitorul porumbului lovește din nou!

70

34 Agricultura 4.0

34 Lansare CNH pe piața AgTech: drona de pulverizare 36 Aplicație pentru configurarea simplă și rapidă a Flexcare

1-14 august 2024

70 Horticultură

70 Cantități record de roșii din Turcia importate în România 72 Samsarii fac legea în piețe, autoritățile închid ochii!

74 „Bestia galbenă” a sedus Banatul!

76 Combinele John Deere T5 și T6 intră în producția de serie 78 Ce e nou la Claas în domeniul recoltării furajelor?

82 Noua serie Valtra S într-un tur de forță prin România

90

86 Zootehnie

86 Ferma în care fătările prin cezariană sunt la ordinea zilei 88 Summit-ul crescătorilor de animale vă aşteaptă!

90 Ferma de vaci în Olanda, între politică și producție 94 Cum furajăm corect scroafele în sezonul cald?

96 Muls manual vs. muls mecanic la capre.

Ce alegem?

98 Mica publicitate

98 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

Actualitate

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

OIERII ÎN ALERTĂ: cine-a adus boala în țară?

Primul focar de pesta micilor rumegătoare (PMR) din România! Oierii arată cu degetul spre ANSVSA. Ionică Sterp: ”Vom face sesizare la DNA! De unde a venit boala, cine a adus-o? Cine suportă pierderile?”

MORTALITATE DE 70% Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Boala se transmite în principal prin contact direct. Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%.

Scanează codul QR și află detalii privind planul de acțiune pentru combaterea bolii la nivel local și măsurile de prevenire a extinderii acesteia!

Sursa foto: iStock.com/ MikeMareen

6

A

NSVSA a transmis, în data de 20 iulie, printr-un comunicat că a fost confirmat primul focar de pesta micilor rumegătoare (PMR) din România, într-o fermă cu peste 49.000 de ovine din județul Tulcea. Centrul Local de Combatere a Bolilor Tulcea a decis uciderea imediată a întregului efectiv și ecarisarea cadavrelor prin îngropare pe teritoriul fermei.

49.000 DE ANIMALE UCISE Această situație a stârnit nemulțumirea crescătorilor de ovine din România,

1-14 august 2024

care cer răspunsuri din partea autorităților statului. ”La ferma de la Baia, din Tulcea s-au făcut două seturi de analize și s-au descoperit două boli diferite: pasteureloza (n.r.) și pesta micilor rumegătoare. Nu vi se părea normal să facă și al treilea test? Ei au decis să gazeze sâmbătă dimineața 49.000 de miei (…) Vă spun eu, aici se urmăresc alte jocuri, despăgubiri la nivel mare!”, susține oierul Ionică Sterp, vicepreședinte Asociația Ciobanilor Profesioniști din România, într-un video postat pe rețeaua de socializare Facebook.

”MERGEM LA BUCUREȘTI!” ”Noi, ca ciobani, nu trebuie să ne lăsăm duși de nas. Trebuie să fim solidari, să ieșim public, să mergem la ANSVSA! Săptămâna viitoare stăm în București 2-3 zile, cu avocații după noi, mergem la toate autoritățile posibile. Cum a ajuns boala în România? Cine a adus-o? În fermele noastre nu sunt probleme. Dacă au venit animale din alte state, să vedem și noi buletinele de analiză. Cine suportă pierderile? DNA-ul ar trebui să se sesizeze din oficiu asupra acestei situații, noi oricum vom face sesizare la DNA!”, a mai spus Ionică Sterp a doua zi după ce ANSVSA a confirmat focarul de PMR din Tulcea.

EXPORTURILE DE OVINE, ÎN PERICOL?! ”Am înțeles că Tulcea e acum blocată și vapoarele așteaptă în Constanța să vadă ce decide România. (…) Din exporturile de animale vii din România se aduce un plus la economia țării, și ce-au zis ei: «Prea bine le merge la ciobani, hai să-i distrugem!» (…) Arabii ne spun?”, afirmă vicepreședintele Asociației Ciobanilor Profesioniști din România.

7

Precea – O lume a preciziei Semănătoare de precizie

I 950 l – 2.200 l I 3 m – 6 m I 4 – 12 rânduri

» Dozajul precis al îngrășămintelor

Cu sistemul de dozare precis, Precea are o dozare precisă și fiabilă a îngrășămintelor.

Există o unitate electrică pentru reglare și calibrare foarte convenabile. Un flux de aer transportă în condiții de siguranță îngrășământul către brăzdarul FerTeC Twin.

» Dozare – precisă și rapidă

Dozarea prin suprapresiune asigură distribuirea precisă a diferitelor tipuri de semințe la viteze de deplasare de până la 15 km/h.

» ElectricDrive pentru lucrări specifice zonei

Acționarea electrică a semănatului asigură o precizie maximă.

Viteza de aplicare a semințelor și a îngrășămintelor poate fi adaptată automat la condiții folosind hărți de aplicare. Este posibilă și o calibrare confortabilă prin simpla apăsare a unui buton.

» SmartControl

Setarea răzuitorului SmartControl reajustează automat poziția răzuitorului dacă este necesar, astfel încât să fie adaptată în mod optim semințelor în orice moment și să fie evitate golurile din teren sau dublele.

Brăzdar de îngrășământ cu disc dublu FerTeC

»

Roți control adâncime

Rolă de tasare

Discuri nivelatoare

Precis și rapid – sistem de brăzdar de semințe PreTeC Combinația dintre brăzdarul cu disc dublu și formatorul de brazdă asigură plasarea precisă a semințelor într-o brazdă de semințe perfect curățată și preconsolidată. Rola de tasare apasă boabele în rândul de semințe pentru o amplasare optimă cu un contact foarte bun cu solul, înainte ca rândul de semințe închis să fie apoi complet reconsolidat de rolele de presiune.

AmaTron 4 terminal ISOBUS

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Sud • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Alda Alin • Vest • alin.alda@amazone.ro • Mobil 0728/098979 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707 | Viorel Doca • viorel.doca@amazone.ro • Tel. 0726/371831

for Innovation | amazone.ro

Role de închidere a brazdei

Actualitate

Despăgubiri secetă: când vor ajunge BANII la fermieri?

Sursa foto: iStock.com/Casarsa

8

Fermierii români vor primi despăgubiri pentru culturile afectate de secetă în valoare de 200-250 euro/hectar și nu vor plăti rate și dobânzi la bănci până la 1 august 2025, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Ş

eful MADR a menţionat că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro.

EVALUARE ÎNCHEIATĂ PÂNĂ LA 15 SEPTEMBRIE „La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evalu-

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

area şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar. Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând

DESPĂGUBIRI EGALE PENTRU TOȚI FERMIERII În opinia ministrului Agriculturii, toţi fermierii vor primi în mod egal despăgubirile pentru secetă, în funcţie de gradul de calamitate, având în vedere modificările aduse unui ordin de ministru privind metoda prin care se stabileşte gradul de afectare şi modul de calcul al despăgubirilor pentru fermieri. „La secetă e clar: toată lumea va primi în mod egal. Se va stabili un cuantum de 100% pentru calamitate, să spunem 200-250 euro pe hectar şi dacă are afectată 30% din suprafaţă, va primi proporţional”, a explicat Florin Barbu.

1-14 august 2024

pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană.

Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu.

Solicitările către Executivul comunitar au fost trimise, având în vedere că de la 1 august CE a intrat în vacanţă. Așadar, banii ar putea veni în jurul datei de 15 septembrie.

CUM SE CALCULEAZĂ PAGUBELE? Ordinul nr. 271/112/2024 pentru modificarea anexei nr. 4 la Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin OMADR şi al ministrului afacerilor interne nr.

97/63/2020, a fost publicat în ... ››› 10

9

ULTIMA ORĂ

10 Actualitate

Sursa foto: iStock.com/ JJ Gouin

Pentru că pagubele sunt mari, Ministerul Agriculturii vrea să scurteze perioada în care pot fi declarate pagubele. Conform legii, doar până pe 1 august fermierii pot anunța supra­ fețele și gradul de afectare. Astfel, pe 1 august 2024, fermierii pot anunța su­ prafețele afectate de secetă și gradul de afectare. Scanează codul QR și află detalii!

››› 8 ...Monitorul Oficial, Partea I nr. 658 din 10 iulie 2024, dată de la care este în vigoare.

Potrivit noilor reglementări, procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole se vor redacta respectând noile prevederi aprobate. Suprafața calamitată de secetă se va stabili prin măsurare/determinare de către Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.

Constatarea şi evaluarea producției pe suprafața calamitată de secetă se fac de către Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, conform Normelor tehnice de evaluare a producției pentru fiecare cultură calamitată.

DETERMINAREA PRODUCȚIEI MEDII PE 5 ANI ANTERIORI (KG/HA) Din producția medie pe 5 ani ante­ riori se elimină valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică, care se com­ pletează după cum urmează: pentru producătorii agricoli persoane fizice şi/sau persoane fizice autorizate şi/sau persoane juridice, care nu au istoric de activitate sau nu au istoric pentru cultura calamitată sau

a)

1-14 august 2024

istoricul acestora este mai mic de 5 ani anteriori, aceasta nu se calculează şi se stabilește de către Comisia de constatare şi evaluare pe baza interogării bazei de date I.N.S. - Tempo On line AGR110A – Producţia medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe” pentru cultura/judeţul în cauză; pentru cei care dețin evidenţe contabile şi au istoric de activitate pentru cultura în cauză, aceasta se stabilește pe baza datelor de producţie din evidenţele contabile proprii, puse la dispoziţia comisiei de către producătorii agricoli; pentru cei care deţin cel puţin un proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor încheiat în unul din cei 5 ani anteriori, aceasta nu se calculează şi se stabilește de către Comisia de constatare şi evaluare pe baza interogării bazei de date I.N.S. – Tempo On line AGR110A.

b) c)

STABILIREA PROCENTULUI PRODUCȚIEI CALAMITATE DE SECETĂ Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole va aplica următoarea formulă de calcul:

% = 100 – evaluarea nivelului producției pe suprafața calamitată / producția medie pe 5 ani anteriori x 100 Situația culturilor la data constatării pagubelor se va determina analizând: stadiul de dezvoltare, aspecte de vătămare, măsuri aplicate de către producătorul agricol pentru reducerea sau limitarea pagubelor, detalierea situației existente la momentul constatării, cu referire la suprafețele aflate în perimetrul irigabil, respectiv cât din suprafața calamitată este situată în perimetrul irigabil (ha).

TRASEUL DOCUMENTELOR Toate constatările și determinările pagubelor la culturile agricole calamitate de secetă se vor face în prezența producătorului agricol sau a persoanei împuternicite. Procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor se încheie în 4 exemplare, câte o copie pentru fiecare membru al comisiei de constatare și evaluare a pagubelor, iar originalul se predă producătorului agricol/persoanei împuternicite. Procesul-verbal constituie documentul doveditor care se atașează la înștiințarea cu privire la forța majoră, care se prezintă la instituțiile statului.

11

12 Articolul ediţiei

JOHN DEERE X9 1100 CÂȘTIGĂ LE MANS-UL COMBINELOR

Î

La finalul lunii iunie, IPSO Agricultură și Fermele Iliuță au realizat, cu modelul John Deere X9 1100, un test de anduranță ce ar putea fi considerat un adevărat Le Mans al combinelor: 24 de ore de recoltare continuă, cu o medie a pierderilor sub 1%.

ncă din momentul lansării ei, în 2020, combina John Deere X9 1100 a fost prezentată ca un utilaj capabil să recolteze în condiții dificile, inclusiv pe timpul nopții. A trecut un prim test în același an, în regiunea Mării Baltice din Germania, pe sole a căror umiditate a ajuns până la 35% și a căror productivitate a fost de circa 10 tone de grâu pe hectar.

Nemții au arătat potențialul acestei combine în condițiile specifice lor; însă, cei de la IPSO Agricultură și de la Fermele Iliuță au vrut să vadă ce rezultate are John Deere X9 1100 într-o sesiune de recoltat continuu, timp de 24 de ore, organizată în inima Bărăganului, la granița dintre județele Călărași și Ialomița.

un reportaj de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CONDIȚII TIPICE PENTRU FERMELE DIN SUDUL ROMÂNIEI Astfel, pe 25 iunie la ora 10.00, combina aflată în dotarea exploatației lui Claudiu Iliuță, un X9 1100 echipat cu un heder draper John Deere HD45X (lăți­ me de lucru de 13,7 metri), a luat startul într-o competiție de 24 de ore ce avea să îi pună la încercare fiabilitatea, operativitatea și capacitatea de adaptare la condițiile

COMBINA JOHN DEERE X9 1100 ÎN CIFRE

• Motor: 13,6 litri cu 550 CP nominali, 600 CP total; • Tip Combină: Flux Axial cu două rotoare de 3,5 metri; • Suprafața sitelor: 7 metri pătrați; • Canal de treierare de 1.720 mm și suprafață efectivă

de treierat 4 mp; Capacitate buncăr: 16.200 litri.

•

1-14 august 1-14 august2024 2024

schimbătoare de lucru: plecând de la o umiditate de sub 7% și o temperatură maximă de 35 de grade Celsius dupăamiaza și ajungând până la 17-18 grade și 9% umiditate, în jurul orei 4 dimineața.

O CAMPANIE REALĂ DE RECOLTAT... Însă obiectivul cel mai important pe care organizatorii l-au avut în vedere a fost ca nivelul mediu al pierderilor să nu depășească pragul de 1%, după cum ne-a explicat Ștefan Țicău, Coordonator Produs Marketing şi Vânzări pe segmentul de combine la IPSO Agricultură: „Împreună cu fermierul Claudiu Iliuță am ales două sole, cultivate cu grâu Avenue, de peste 100 de hectare

Articolul ediţiei 13

De anul viitor vom începe să lucrăm și în schimburi de noapte atunci când vom recolta grâul sau rapița. Sunt două culturi sensibile la factorii de mediu și, pentru că avem în fermă combine capabile să opereze 24 din 24, cu pierderi sub 1%, vrem să profităm de orice oportunitate, fie zi, fie noapte.

CLAUDIU ILIUȚĂ

Fermier și gazda evenimentului

fiecare. Apoi, am analizat ce utilaje ne sunt necesare (combina, 2 tractoare cu remorci de transfer, tirurile care să preia producția) și câți oameni trebuie să lucreze la acest proiect. Condiția esențială a fost să nu avem pierderi peste pragul de 1% în timpul recoltării. Practic, prin acest test de anduranță noi am făcut

Claudiu Iliuță (stg.) și Ștefan Țicău (dr.) o simulare a unei campanii foarte intense, derulate în condiții reale, precum cele cu care se confruntă majoritatea fermierilor din această regiune a țării”. ...CU OPERATORI ÎN 3 SCHIMBURI „La nivel de operatori, o echipă a avut minim 3 membri: un operator pentru combină și doi pentru tractoarele cu

remorci de transbordare. Acestora li s-au adăugat echipele tehnice: cea care s-a ocupat de partea de realimentare cu motorină și verificarea combinei, cea care a monitorizat periodic pierderile din câmp cu ajutorul unui kit specializat, dar și cea care a analizat datele tehnice transmise de combină prin John Deere Operations Center. În final am decis să folosim operatorii Fermelor Iliuță pe timpul zilei, ... ››› 14

14 Articolul ediţiei

››› 13 ... având suportul echipelor noastre tehnice, iar pe perioada nopții activitatea lor să fie preluată de colegii noștri din cadrul IPSO Agricultură. Am schimbat echipele de operatori la fiecare 8 ore, exact așa cum se procedează acolo unde se lucrează în ture. De altfel, acesta a fost unul dintre lucrurile pe care am vrut să le arătăm fermierilor: că, în cam­ panie, atunci când volumul de muncă este cel mai mare, se poate lucra în trei schimburi, în mod eficient, cu pier­ deri reduse, atât ziua, cât și noaptea”, a adăugat Ștefan Țicău.

PROVOCĂRILE ȘI PUNCTELE CHEIE ALE TESTULUI În mod normal, condițiile de recoltare sunt mai dificile în timpul nopții decât în timpul zilei, deoarece, odată cu creșterea umidității, separarea bobului de spic se face mai greu, iar tocarea paielor necesită mai

multă putere din partea combinei. Însă, testul de anduranță din Bărăgan ne-a arătat că fermierii români se confruntă cu un alt tip de probleme în teren. În timpul zilei. „Am pornit cu o umiditate de sub 7% și o producție medie în prima solă de 6,5 tone/ha. Nu ne așteptam să avem provocări în timpul zilei, însă, fiind foarte cald și venind după o perioadă destul de lungă fără precipitații, am avut o cantitate foarte mare de pleavă pe site, pentru că paiele se sfărâmau extrem de ușor și astfel procesul de curățare a fost îngreunat. Am redus puțin viteza de recoltare, iar pe seară condițiile au revenit la normal și am putut să menținem constant o productivitate

•

de circa 65 de tone pe oră și un consum de maxim 12 litri/hectar, aproximativ 1,5-1,6 litri pe tona de grâu recoltată. În prima parte a nopții, creșterea umidității, care în mod normal ar fi o problemă în timpul recoltării, a fost pentru noi un avantaj. Paiele au absorbit umiditate și au fost mai ușor de procesat, astfel încât începând de seara și până aproape de ora 2 am avut cele mai bune condiții de lucru (cu un nivel ridicat de productivitate, cu pierderi sub 1% în mod constant și cu o viteză de înaintare de aproximativ 6 km/oră).

Abia spre dimineață am avut condiții mai dificile de recoltare. După ora 4 s-a depus roua, iar umiditatea a ajuns la 8-9%. Totodată, pe noua solă producțiile au fost mai mari (8-8,5 tone/ha), așa că a fost necesar să reducem viteza de înaintare la circa 2,5-3 km pe oră, însă am fost surprinși să vedem că la ceilalți parametri am avut rezultate similare celor din timpul zilei. În ultima etapă a recoltării, după ce a răsărit soarele, am revenit destul de

•

•

•

Nu am țintit recorduri și nici nu ne­am stabilit obiective privind numărul de hectare sau tone recoltate.

Am vrut să vedem cât poate duce combina în 24 de ore de lucru. ȘTEFAN ȚICĂU

Evaluarea recoltei

1-14 august 2024

Coordonator Produs Marketing şi Vânzări pe segmentul de combine la IPSO Agricultură

Articolul ediţiei 15

repede la condițiile pe care le-am avut în ziua anterioară. Singura diferență în cea de-a doua zi a fost raportul dintre consum și cantitatea recoltată: la circa 13 litri/ha, cu o productivitate de 8-8,5 tone/ha, am ajuns la un consum de sub 1,5 litri pe tonă.

La ora 10.00, pe 26 iunie, am încheiat această cursă de anduranță având un total de 20,4 ore lucrate efectiv (fără opririle de la stand, realimentările cu motorină sau întoarcerile de la capete). În tot acest timp am reușit să recoltăm 1013,68 tone de grâu de pe o suprafață totală de 147,6 hectare”, ne-a relatat Ștefan Țicău.

•

LA NIVELUL CURSEI DE LA LE MANS Dacă ar fi să facem o comparație cu industria auto, testul efectuat de IPSO Agricultură și Fermele Iliuță ar putea fi considerat echivalentul pentru combine al cursei de la Le Mans, Franța. Pe parcursul celor 24 de ore de recoltat singurele opriri au fost făcute pentru realimentarea cu motorină, schimbarea filtrelor și rezolvarea eventualelor situații neprevăzute. Toate aceste operațiuni s-au realizat în pauze de maxim 30 de minute, similar unei opriri la boxe pentru o mașină de curse.

TEHNOLOGIILE CARE AU FĂCUT DIFERENȚA Procesul de recoltare și parametrii de lucru ai combinei X9 1100 au fost monitorizați și ajustați în timp real cu ajutorul platformei

John Deere Operations Center, pentru a avea cele mai bune rezultate din punct de vedere al productivității și randamentului. Totodată, întoarcerile de la capătul parcelei au fost gestionate cu ajutorul tehnologiei Turn Automation, iar în timpul nopții sistemul de ghidaj Auto Trac a ușurat munca operatorilor. Însă, elementele digitale și de precizie care și-au demonstrat din plin calitățile au fost John Deere Machine Sync și Harvest Motion, o automatizare care permite combinei să își regleze singură o serie de parametri pentru a optimiza viteza de înaintare în raport cu productivitatea solei și cu gradul de încărcare maximă presetat de operator.

Cu ajutorul Machine Sync, combina și cele două tractoare John Deere 8R 410, dotate cu remorci tehnologice de 40 mc, au funcționat ca două elemente tandem ale aceluiași sistem pentru a realiza o descărcare din mers perfect sincronizată.

FERMELE ILIUȚĂ VOR SCHIMBA SISTEMUL DE LUCRU Gazda evenimentului, fermierul Claudiu Iliuță exploatează 5300 ha, iar acest test de anduranță l-a convins să își extindă capacitatea de lucru și în timpul nopții în perioada campaniilor de recoltare. „Până la ora 22, uneori până la miezul nopții, am recoltat și noi în campaniile anterioare, însă mi se părea dificil să lucrezi atunci când se depune roua. Mă așteptam ca pierderile să fie mai mari și combina să fie mai greu de operat, dar acest test de anduranță mi-a schimbat perspectiva: în mod cert combina John Deere X9 1100 poate să recolteze noaptea la fel de bine ca în timpul zilei!”, ne-a declarat fermierul.

REZULTATELE TESTULUI DE ANDURANȚĂ ÎN CIFRE • Cantitate totală recoltată în 24 de ore: 1.013,68 tone de grâu;

• Suprafață totală recoltată:

147,6 hectare; Producție medie: 6,8 t/ha în condiții de umiditate medie de 7,2%; Înălțimea medie a miriștii: 15 cm; Capacitatea maximă recoltată: 65 tone/oră; Capacitate minimă recoltată: 49 tone/oră; Pierderi medii măsurate în mod regulat la 4 ore: sub 1%; Consum de combustibil: maxim 12-13 litri/ha, cu o medie de aproximativ 1,5 l/t; Timp efectiv de lucru fără opririle de realimentare și mentenanță: 20,4 ore.

Scanează codul QR și urmărește în video momentele cheie ale testu­ lui de anduranță a combinei John Deere X9 1100 în condițiile din Bărăgan!

• • • • • • •

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a­i putea accesa!

Ce cantitate maximă de porumb siloz consumă o vacă pe an!

Subvenția APIA de 230 euro/ ha pentru crescătorii cu minimum 3 vaci Cum se calculează perioada de plată APIA și ce schimbări au fost făcute în acest an?

Subvenția APIA garantată timp de 5 ani!

Oficial: Schimbări în vigoare pentru perioada 2025-2029.

Registrul Agricol, modificare titlu de proprietate teren!

Listă acte pe care trebuie să le prezentați la APIA pentru a primii banii pe 2024.

Documente suplimentare la plata subvențiilor APIA pe hectar și cap animal!

Modificări condiții sprijin cuplat pentru soia începând din acest an.

Noi dovezi pentru plata subvenției APIA de 195 euro/ha.

Suprafețe care nu sunt incluse în hectarul eligibil la plata APIA. Terenurile pentru care APIA nu vă dă niciun leu anul acesta!

1-14 august 2024

MAI PUȚINI FERMIERI ÎN EȘANTIONUL DE CONTROL 13.160 de fermieri (cu 3.128 de fermieri mai puțin față de Campania 2023) și o suprafață totală de 795.003,69 ha intră în eșantionul de control pe teren APIA pentru Campania 2024.

Inspectorii APIA vor verifica respectarea normelor de condiţionalitate, a cerințelor minime și specifice, după cum urmează: Pentru 7.912 fermieri - control pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul vegetal; Pentru 5.356 fermieri - control pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul zootehnic; Pentru 1.314 fermieri - controlul pe teren privind condiționalitatea.

APIA are obligația să efectueze controlul la fața locului până pe 11 octombrie 2024, iar controlul aferent obligațiilor/cerințelor specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului viitor.

APIA atrage atenția că, în cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren de către inspectorii APIA, cererea de plată va fi respinsă de la plată.

• • •

Sursa foto: cropscience.bayer.ro

pagini realizate de

Control teren subvenții APIA 2024:

Sursa foto: iStock.com/stockbusters

ACTUALITATEA AGROINFO

Derogare neonicotinoide pentru campania de toamnă 2024

PRODUSE AUTORIZATE TEMPORAR PENTRU TRATAMENT SEMINȚE

Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii a autorizat utilizarea produselor Nuprid AL 600 FS și Picus 600 FS, pe bază de imidacloprid, din categoria neonicotinoidelor, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

Fermierii din zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare, vor putea utiliza semințe de cereale păioase tratate cu cele două produse autorizate temporar în perioada 1 august - 28 noiembrie 2024.

Suprafața cultivată cu cereale în 2023 a fost de aproximativ 5 milioane ha, grâul fiind a doua cultură ca suprafață cultivată în România, după porumb, iar tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide este unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători, motivează MADR. În acest an, la nivelul UE au fost acordate peste 100 de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria - 23, Spania - 17, Grecia - 11 și Franța - 10.

Agroinfo

17

Bani agricultură din Fondul de rezervă al Guvernului

Ministerul Agriculturii a primit, în iulie, bani în plus de la Fondul de rezervă al Guvernului. Sumele suplimentate au următoarele destinații: - 100 milioane lei pentru investițiile ANIF din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații; - 300 milioane lei pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018; - 60 milioane lei pentru plata subvenției la motorină pe trimestrul II din 2024; - 45 milioane lei pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, conform Legii 206/ 2024 (OUG 13/2024); - 33 milioane lei pentru contractele APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe cel puțin 48.425 kmp în 2024 și servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA; - 40 milioane lei pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

Sursa foto: iStock.com/Andrzej Rostek

BUGET MADR SUPLIMENTAT! CUM SE ÎMPART BANII!

ACTUALITATEA AGROINFO

Sursa foto: iStock.com/ Ben-Schonewille

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a­i putea accesa!

Bani APIA bunăstare vaci de lapte și de carne

CONDIȚII ȘI ANIMALE EXCLUSE DE LA PLATĂ ÎN 2024 Crescătorii de bovine care au solicitat subvenții APIA prin eco-schemele din sectorul zootehnic în 2024 trebuie să îndeplinească mai multe condiții ca să nu piardă banii.

Astfel, solicitanții eco-schemei „PD-27 Bunăstare bovine prin păşunat extensiv pe pajişti” care nu au declarat în cererea de plată codul exploataţiei cu RO ANSVSA în care sunt transferate animalele pe perioada de pășunat trebuie să depună la APIA formularul de modificare M5.

Efectivele de bovine pentru care s-au asumat angajamente prin eco-schemele „PD07 - Bunăstare vaci de lapte” și „PD-08 - Bunăstare tineret bovin la îngrăşat” și pentru care nu se respectă condițiile de bunăstare în perioada 01.01.2024 până la data depunerii cererii APIA nu vor fi eligibile la plată, dar nu vor fi sancționate, perioada respectivă fiind considerată ”de adaptare”.

Crescătorii care și-au asumat angajamente prin eco-schema PD-08 nu vor primi bani dacă nu au depus până la 31 iulie decontul justificativ și documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2024.

Șef APIA: Cine poate lua credite pe adeverințe APIA acum!

Subvenții APIA plătite mai repede crescătorilor de animale!

MADR modifică normele de aplicare a legii pajiștilor.

Pășunile care sunt scoase din circuitul agricol!

Ce se întâmplă dacă suprafaţa determinată este mai mare decât suprafaţa declarată în cererea APIA. Ordin în vigoare! Sancțiuni ANT zootehnie, plăți APIA hectar, cap animal!

Decizie Comisia Europeană privind banii pentru producătorii de tomate și usturoi Ajutor de stat pentru micii fermieri APROBAT! De ce a pierdut un fermier toți banii! Șef APIA: Este o excepție, nu o regulă!

Controale crotalii la plata subvențiilor APIA pe cap animal pentru acest an!

36 de ciobani au fost uciși de urși în timp ce se aflau cu turmele de oi la munte.

VIDEO! Oierul Ionică Sterp spune ce i s-a întâmplat când a fost la ministrul Mediului!

18 AgriPress

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu Revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

INDIA VINE TARE DIN URMĂ După ce şi-a adjudecat titlul de cea mai populată ţară din lume, India urmează să devină şi principalul motor al creşterii cererii agricole globale în următorii zece ani, depăşind din nou China.

CHINA PIERDE TEREN Autorii raportului prognozează că până în 2033 creşterea cererii din India va fi de 20,2% pentru producţia de plante (în valoare de 220,1 miliarde dolari), 41% pentru producţia de animale (144,77 miliarde dolari) şi 16% pentru pescuit (48,8 miliarde dolari).

China va rămâne de departe cea mai mare piaţă agricolă, dar cu creşteri mult mai mici în termeni relativi şi absoluţi.

Alături de Asia de Sud-Est, cealaltă regiune majoră care va experimenta o expansiune semnificativă a cererii este Africa Subsahariană, care va contribui cu 18% la această creştere, mai ales datorită expansiunii demografice, cu o rată de 2,4% pe an între 2024 şi 2033.

1-14 august 1-14 august2024 2024

PREŢURILE LA NIVEL GLOBAL VOR SCĂDEA Autorii studiului anticipează o creştere a producţiei Indiei, care va reprezenta 80% în cazul agriculturii, unde extinderea terenului cultivat va avea o pondere marginală. În ceea ce priveşte comerţul cu produse agricole, OCDE şi FAO se aşteaptă la o creştere anuală de 1%, echivalentă cu cea a producţiei, ceea ce înseamnă că ponderea relativă a exporturilor va rămâne stabilă. De remarcat că aproximativ 20% din alimente (calorii) traversează o graniţă pentru a fi consumate.

Preţurile vor continua să scadă de la vârfurile atinse în perioada 2020-2022 ca urmare a unei combinaţii de fenomene precum criza Covid, invazia rusă a Ucrainei sau recoltele slabe din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile în unele regiuni cheie ale Indiei.

Revista Ferma a efectuat o vizită de docu­ mentare în India! Scanează codul QR şi vezi cum fac indienii agricultură!

Sursa foto: iStock.com/Arindam Chowdhury

A

ceastă predicţie a fost formulată în raportul anual comun al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi al Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care estimează o creştere cu 1,1% în următorul deceniu a consumului agricol global. Aproape 94% din această majorare provine din ţările cu venituri mici şi medii și se datorează, pe de o parte, creşterii continue a populaţiei din aceste state şi, pe de altă parte, noilor tipare de consum alimentar.

AgriPress 19

Control strict al zgomotului în fermele germane Limitele mai stricte de zgomot în zonele rurale ar putea alunga fermierii din satele germane, avertizează Biroul Capital pentru Bioenergie (HBB), subliniind totodată că multe centrale de biogaz s-ar putea închide din această cauză.

Asta după ce Ministerul Federal al Mediului din Germania a anunţat că doreşte să înăsprească valorile limită de zgomot pentru zonele rezidenţiale rurale. Con-

cret, se urmăreşte o reducere cu 3dB(A) până la valorile de 57 dB(A) pe timp de zi, respectiv 42 dB(A) în timpul nopţii.

Deşi la prima vedere reducerea pare mică, potrivit HBB, ea reprezintă efectiv jumătate din emisiile totale de zgomot.

Acest lucru are, la rândul său, consecinţe negative semnificative pentru sectorul bioenergiei, dar şi pentru afacerile agricole, care sunt adesea situate

în zone rezidenţiale rurale. Conform propunerilor actuale pentru Legea privind controlul zgomotului, întreprinderile agricole şi fabricile de biomasă afectate ar avea posibilităţi de dezvoltare „sever limitate”. Citeşte integral articolul pu­ blicat de Agrarheute și află de ce au nevoie nemții de o ”lege a zgomotului!”

Taxă de carbon în zootehnie!

Danemarca ar urma să devină prima ţară din lume care impune o taxă pentru emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma activităţilor din sectorul de creştere a animalelor.

Agricultura este cea mai mare sursă de emisii pentru Danemarca, un important exportator de lactate şi carne de porc, iar planul autorităţilor de la Copenhaga urmăreşte să ajute ţara să îşi atingă obiectivele climatice. Emisiile de metan de la vaci, oi şi porci vor fi vizate ca parte a eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% faţă de nivelurile din 1990.

OPINII PRO ŞI CONTRA Taxa va porni de la 120 de coroane daneze (aproximativ 16 euro) pe tona de dioxid de carbon în 2030, după care va creşte până la 300 de coroane (40 euro) în 2035, cu o deducere a impozitului pe venit de 60%. Încasările din impozite vor fi returnate industriei pentru a sprijini tranziţia sa ecologică, a precizat guvernul danez.

Proiectul de lege aşteaptă acum vo-

tul parlamentului. Sectorul produselor lactate, o piatră de temelie a agriculturii daneze, a salutat acordul, exprimând în acelaşi timp rezerve cu privire la impactul său economic asupra fermierilor, în timp ce criticii susţin că taxa poate împiedica investiţiile agricole în sustenabilitate şi inovare.

Citeşte mai multe despre acest subiect scanând codul QR!

20 AgriPress

pagină realizată de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ce se întâmplă cu PAC în cazul aderării Ucrainei?

Sursa foto: iStock.com/makaule

Posibila accedere a Ucrainei la Uniunea Europeană va „declanşa probabil o reformă aprofundată” a Politicii Agricole Comune (PAC), estimează un studiu IDDRI.

TREI SISTEME DE AGRICULTURĂ

P

AC reprezintă aproximativ o treime din bugetul european iar discuţiile privind componenta agricolă a procesului de aderare a Ucrainei la UE, lansate oficial în luna iunie, provoacă deja o mare îngrijorare în rândul statelor membre, care se tem de concurenţa produselor ucrainene pe piaţa comună, se arată în studiul realizat de Institutul de Dezvoltare Durabilă şi Relaţii Internaţionale (IDDRI), un organism independent de cercetare a politicilor şi o platformă de dialog angajată în facilitarea tranziţiei către dezvoltarea durabilă. „Pe lângă beneficiile integrării pe piaţa comună şi accesul la subvenţiile PAC, potenţiala aderare la UE reprezintă pentru Ucraina o serie de provocări - politice, administrative, logistice şi economice - care vor trebui să fie îndeplinite în paralel cu reconstrucţia acesteia”, subliniază studiul.

Scanează codul QR şi accesează analiza IDDRI!

1-14 august 2024

UN IMPORTANT PARTENER COMERCIAL Pentru UE, perspectiva aderării Ucrainei „exacerbează punctele de tensiune deja perceptibile, inclusiv mărimea şi distribuţia bugetului UE, o posibilă reformă de anvergură a PAC şi capacitatea sectorului agricol european de a face faţă afluxului de produse agricole ucrainene scutite de taxe vamale”.

Comerţul cu produse agricole dintre Ucraina şi UE a crescut deja de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi de la adoptarea unui acord de asociere între cele două zone. Ucraina a trecut de la al optulea cel mai mare furnizor de produse agricole şi alimentare către UE în 2015 la al patrulea în 2021. Comerţul a luat o nouă amploare după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Pentru a sprijini Kievul în efortul său de război, UE a suspendat taxele vamale şi cotele tarifare pentru produsele agricole ucrainene, dintre care unele ajung în cantităţi mari pe teritoriul comunitar.

Potrivit IDDRI, agricultura ucraineană este structurată în jurul a trei modele, care nu îndeplinesc aceleaşi funcţii: Microfermele de reproducţie asigură securitatea alimentară a ţării; Fermele capitaliste domină producţia de cereale şi seminţe oleaginoase pentru export şi sunt principala sursă de valută pentru autorităţi. În schimb, fermele familiale, care reprezintă mai mult de jumătate din întreprinderile agricole ale ţării, sunt acum ameninţate de concentrarea agriculturii antreprenoriale în Ucraina.

1.

2.

3.

Peste 50 de vagoane cu cereale din Ucraina au intrat zilnic în România, în iu­ nie 2024! Fermierii români: NU ne discri­ minați! Scanează codul QR și află ce se întâmplă, de fapt, cu transporturile din Ucraina!

21

22 Europa agricolă

Planurile Ursulei von der Leyen pentru fermierii Europei Parlamentul European a reconfirmat-o pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene.

Care sunt prioritățile ei pentru următorii 5 ani și ce obiective își propune în domeniul agriculturii? un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

VENITURI ECHITABILE ȘI EFICIENTE ÎN FERME ”Doresc să continui să colaborez cu agricultorii, factorii de decizie politică, societatea civilă, părțile interesate și cetățenii, astfel încât să putem construi o agricultură și un sistem alimentar competitive și reziliente. Din acest motiv am convocat un dialog strategic privind agricultura, care își va prezenta în curând raportul. Pe baza acestor recomandări, în primele 100 de zile voi prezenta o viziune pentru agricultură și alimentație care va analiza modul în care putem asigura competitivitatea și durabilitatea pe termen lung a sectorului nostru agricol în limitele planetei noastre. În această privință, este esențial ca agricultorii să aibă un venit echitabil și suficient. Aceștia nu ar trebui să fie forțați să își vândă sistematic produsele sub costurile de producție. Voi apăra întotdeauna o politică de venituri a UE pentru agricultorii europeni și mă voi

1-14 august 2024

Sursa foto: iStock.com/ Zbynek Pospisil

„F

ermierii și zonele noastre rurale sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari: de la impactul schimbărilor climatice, la concurența globală neloială, la prețurile mari la energie și până la lipsa tinerilor fermieri și dificultățile de accesare a capitalului. În același timp, fermierii europeni depun eforturi uriașe pentru a contribui la tranziția ecologică, de exemplu prin soluții agricole ecologice, bazate pe natură”, a enumerat Ursula presiunile la care sunt supuși fermierii europeni.

asigura că bugetul UE și politica noastră agricolă comună sunt bine direcționate și găsesc echilibrul corect între stimulente, investiții și reglementare”, a mai precizat Ursula von der Leyen.

OBIECTIVUL ”ZERO EMISII DE CARBON” RĂMÂNE ÎN PICIOARE! ”Trebuie să le permitem fermierilor să își lucreze terenurile fără birocrație excesivă, să sprijinim fermele familiale și să recompensăm fermierii care lucrează cu natura, păstrând biodiversitatea și ecosistemele noastre naturale și contribuind la decarbonizarea economiei noastre pe calea către emisii zero până în 2050. Vom sprijini competitivitatea întregului nostru lanț valoric alimentar prin investiții și inovare în ferme, dar și în cooperative, în întreprinderile noastre agroalimentare și în numeroasele IMM-uri din sector. Deoarece agricultorii sunt adesea cea mai vulnerabilă parte a acestui lanț, trebuie să corectăm dezechilibrele existente, să

Datorită celor 9 milioane de exploatații agricole din Europa și a sectorului nostru agroalimentar, Europa are cele mai sănătoase și de cea mai bună calitate alimente din lume. Este un avantaj strategic și înseamnă că Europa este vitală pentru securitatea alimentară mondială URSULA VON DER LEYEN

Președinta CE pentru următorii 5 ani

consolidăm poziția agricultorilor și să îi protejăm în continuare împotriva practicilor comerciale neloiale”, ne asigură președinta CE.

23

24 Ferme cu lumina stinsă

Sursa foto: iStock.com/stevanovicigor Imagine cu caracter ilustrativ

VICTOR STANCIU ȘI-A SCOS FERMA LA VÂNZARE

Vreme de mai bine de două decenii, Victor Stanciu, fermier din Scorțaru Vechi, județul Brăila, s-a ostenit să facă o fermă cât mai rentabilă. Și a reușit. Însă acum e nevoit să presteze servicii cu utilajele pentru a supraviețui.

F

ermierul brăilean reușise să închidă lanțul și să proceseze recolta de cereale în moara sa. Recolta era măcinată și produsul finit vândut pe piață cu valoare adăugată. Acum… „vindem producția la preț de... furăciune!”, ne spune mâhnit Victor Stanciu. „Totul a mers bine până să înceapă războiul din Ucraina. Stau cu moara de făină închisă de doi ani. Nu mai vreau să mai lucrez! E muncă multă, prețurile sunt proaste, datoriile se acumulează de la an la an. Am adunat peste 20 miliarde de lei vechi; în fiecare an au fost câte 3-4 mld. în plus la credite. Deja am suplimentat la bănci cu 400 de milioane (lei vechi) și nu am închis anul! Din 2020 mergem numai din gaură în gaură. Ce să facem dacă nu suntem sprijiniți de stat?! Degeaba lucrăm! Așa că am scos ferma la vânzare”, ne-a declarat plin de amărăciune cultivatorul brăilean.

1-14 august 2024

un articol de

guri, mașină de rectificare și mașină de făcut valțuri.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

IMPORTURI LA PREȚURI DE DUMPING Victor Stanciu susține că a intrat în faliment din cauza lipsei contractelor cu moara: făina din Moldova și Ucraina a ajuns în țară cu 1,2 lei kilogramul. Grâul la fel, având prețuri la care nici curentul pentru morărit nu-l scotea!

MARIAN MUȘAT

O FERMĂ CU TOT CE-I TREBUIE Brăileanul lucrează o suprafață de 200 de hectare de teren amenajat la irigat. Exploatația sa dispune de două combine, trei tractoare, cu toată gama de utilaje de prelucrat solul, patru echipamente de irigare cu tamburi, două motopompe, 250 de țevi de irigații cu diametrul de 120 mm etc.

De asemenea, societatea lui Victor Stanciu are o moară de faină și mălai, la care se adaugă patru buncăre de cereale și magazii cu capacitatea totală de 2.500 tone. Dispune de cântar de 60 de tone, dar și de un atelier dotat cu strun-

FACE PRESTĂRI SERVICII PENTRU A SUPRAVIEȚUI Când am vorbit cu Victor Stanciu, recolta grâul: „Eu sunt pe combină că nici oameni nu mai am, deoarece nu am de ce să-i plătesc!” Nu e mulțumit de producția obținută. Spune că nu poate opri grâul pentru morărit că nu are cui da făina.

Trebuie să vândă recolta sub presiunea leasingurilor și a creditelor. Acum face prestări servicii pentru a supraviețui.

Ferme cu lumina stinsă 25 NU-ȘI PERMITE SĂ IRIGE CULTURILE! „Am terenul la irigat, dar nu mai ud, că nu se merită! Îmi trebuie echipamente și forță de muncă. Ca să asigur apa pe 200 de hectare îmi trebuie cel puțin 10-15 tamburi și 10-15 oameni pe câmp toată vara și nu-i chiar simplu! Nu face grâul cât e cheltuiala!”, mă surprinde fermierul.

Victor Stanciu nu vrea să intre într-o cooperativă agricolă. „Ce să fac? Să mă încarc cu datorii și acolo, la cooperativă?

Nu-ți dă nimeni nimic degeaba! Cunosc persoane care lucrează prin cooperativă și au să-mi dea miliarde de lei vechi pe prestări servicii!”, afirmă fermierul.

Ce să faci când kilul de porumb este 70 de bani, de la 1,5 lei acum doi ani?! Adică noi, producătorii agricoli, cumpărăm la prețuri mari și vindem la jumătate! La fel ca marfa de furat (cum e vorba la români!). Și s-o spuneam fără înconjur: are cine să ne fure!

Sursa foto: iStock.com/Nastco Imagine cu caracter ilustrativ

VICTOR STANCIU

Fermier în județul Brăila

SCAN ME

FERMA VA AJUNGE PE MÂNA STRĂINILOR CU BANI! Prețul cerut de fermier pentru fermă - două milioane de euro - include și casa locuibilă P+1. „Nu-mi fac griji; până în toamnă voi vinde afacerea și voi obține prețul cerut. Am primit telefoane, lumea întreabă, dar cred că până la urmă ferma va ajunge pe mâna străinilor care au bani!”, e convins agricultorul brăilean.

PRO M

OȚI

ERME

”

lucru e d e lățim EA GU u R r t A C e FI LO R I NET/m condiții.

A „VA LU I NOIU

Terradisc2 XXL (4 până la 6 m) + Volumetra

IN F A JD D

DE G

R

0 €fertă supusă unor 5 2 4. O to 0.202

0 până la 30.1 - 20 labilă ție va o Prom

Solodisc XXL (6,37 până la 7,87 m) + Volumetra

www.joskin.com

Pendislide BASIC (6 până la 7,5 m) + Modulo2

Dealer-ul dvs. local info@tehnodiesel.com • 0256/378.003

Terraflex/2 (2,7 până la 8,62 m) + Volumetra

26 Piața agrară

un articol de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cât e hectarul în județul cu cel mai mult teren la APIA?

Vânzare teren agricol: în județul cu cea mai mare suprafață solicitată la plata APIA în acest an și cu cel mai mare potențial pentru investiții agricole din România, terenul agricol se vinde puțin și scump.

D

Sursa foto: iStock.com/ Francesco Scatena

atele din Registrul unic pentru vânzarea terenurilor agricole al MADR arată că în jud. Timiș, care este anul acesta pe primul loc la suprafața agricolă solicitată la plata subvențiilor APIA, se vând puține terenuri agricole, iar suprafețele acestora sunt mici.

• Potrivit datelor APIA, în județul Timiș, declarat județul din România cu cel mai mare potențial pentru investiții agricole, cu 693.034 ha de teren agricol, din care 530.808 ha de teren arabil, au fost depuse, în 2024, 15.848 de cereri unice pentru subvenții, pentru o suprafață de 541.796 ha.

• Datele din Registrul unic de vânzare a terenurilor agricole arată că în județul Timiș, în ultimele 45 de zile înainte de începutul lunii iulie 2024 au fost scoase la vânzare doar 14 terenuri agricole.

7700 EURO PENTRU 0,36 HECTARE Cel mai mic teren agricol scos la vânzare în județul Timiș are doar 0,36 ha și cel mai mare teren agricol la vânzare are 5 ha. Cel mai scump teren agricol la vânzare în județul Timiș are suprafața de 0,36 ha în localitatea Bucovăț, la doar 10 km de municipiul Timișoara, scos la vânzare pe 28 iunie 2024, de o firmă de

1-14 august 1-14 august2024 2024

imobiliare deținută de cetățeni italieni, cu prețul de 37.656 lei, adică aproape 7.700 euro, ceea ce înseamnă peste 21.300 euro/ha.

ZONA CU CELE MAI MULTE TERENURI OFERTATE Cele mai multe terenuri agricole de vânzare în județul Timiș sunt în localitatea Beba Veche, situată în vestul județului, la granița dintre România, Ungaria și Serbia și încadrată de Oficiul de Studii Agropedologice (OSPA) Timiş în clasa de fertilitate III. În Beba Veche, terenul agricol din categoria teren arabil se vinde cu prețuri de 16.736 lei (peste 3.400 euro) pentru 0,52 ha. Aceiași proprietari persoane fizice vând în Beba Veche mai multe terenuri, cu prețuri de 48.276 lei (cca. 9.850 euro) pentru 1,5 ha de teren arabil și 32.340 lei (6.600 euro) pentru un alt teren arabil cu suprafața de 1 ha. Tot în Beba Veche mai sunt de

vânzare 3 ha de teren agricol arabil cu prețul de 88.740 lei (peste 18.100 euro, cca. 6.000 euro/ha), dar și 1 ha de teren arabil cu prețul de 2.824 lei (cca. 576 euro), probabil cel mai ieftin din județul Timiș.

Cel mai mare teren agricol de vân­ zare în județul Timiș, cu o suprafață de 5 ha, este în Dudeștii Noi, comună din zona metropolitană a orașului Timișoara, situată la doar 13 km de acesta. Aici, prețul de vânzare pentru acest teren agricol este de 248.800 lei, adică peste 10.000 euro/ha.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ALTE JUDEȚE? Spre comparație cu Timișul, la începutul lunii iulie 2024, în jud. Constanța, pe locul doi la suprafața APIA solicitată la plată în 2024 (499.507 ha), sunt la vânzare 158 de terenuri agricole și în județul Teleorman, pe locul trei la suprafața APIA, cu 436.447 ha solicitate la plată, sunt la vânzare 475 de terenuri agricole. În județul Suceava, județul cu cele mai multe cereri de plată APIA depuse în 2024 (40.288 cereri unice de plată), sunt la vânzare 405 terenuri agricole.

27

28 Lideri în agricultura europeană

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Roşii gourmet cu garanţie Brix la 25 euro/kg Cooperativa La Palma din Granada, lider european în producţia şi comercializarea de tomate, şi-a proiectat o strategie unică de cultivare a roșiilor, oferind plantelor apă doar cât să supravieţuiască.

Un mic truc pentru a potenţa gustul.

Î

n căutarea gustului senzaţional şi a consumatorului dispus să plătească pentru o experienţă senzorială superioară, cooperativa La Palma din Carchuna (provincia Granada) a investit în inovaţie şi genetică de top, devenind lider european în producţia şi comercializarea de tomate şi mini legume de specialitate. Având o cifră anuală de afaceri între 155 şi 160 milioane de euro, aceasta vinde sau procesează circa 70 mii tone pe an, dintre care 80% numai tomate.

CUM AU ÎNVINS PROVOCĂRILE PREZENTULUI? Creşterea semnificativă a importurilor, în special din Maroc, precum şi efectele virusului rugos brun al tomatei din campaniile recente au împins roşia spaniolă într-o poziţie

1-14 august 1-14 august2024 2024

vulnerabilă. Cu toate astea, cooperativa La Palma - cu cei 750 de membri cultivatori ai săi, care exploatează o suprafaţă de 850 de hectare - a reuşit să facă faţă cu brio acestor provocări, consolidându-şi poziţia pe piaţă datorită diversificării producţiei şi a orientării către consumul de nişă.

Nu caută volume, ci mai degrabă calitatea superioară a gustului pentru un preţ mai bun şi pe cât posibil cu un necesar minim de apă. De altfel, acesta este pe undeva şi secretul succesului în cazul La Palma, o cooperativă de gradul întâi - asta înseamnă că tot ceea ce produce vinde direct către băcăniile gourmet, industria hospitalităţii (HoReCa) şi marii retaileri.

Lideri în agricultura europeană 29

Nu concurăm cu producţia de masă. Pe noi ne interesează în primul rând să oferim o experienţă a gustului deosebită!

JUAN VICENTE GALLEGO

Director comercial Cooperativa La Palma

CAUTĂ EXPERIENŢA GUSTULUI Într-un context social în continuă schimbare, în care alimentaţia sănătoasă şi sustenabilitatea mediului au devenit o prioritate, La Palma şi-a definit propria strategie, punând accentul pe calitate, siguranţă, trasabilitate şi mai ales pe gust. „Noi nu concurăm cu producţia de masă. Nu vindem ceea ce generic numim mărfuri (commodities, în limba engleză). Pe noi ne interesează în primul rând să oferim o experienţă a gustului deosebită”, ne-a explicat Juan Vicente Gallego, directorul comercial al cooperativei La Palma, în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în primăvară cu ocazia turului organizat de Asociación de Periodistas Agroalimentarios de España (APAE), sub egida Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor de Agricultură (IFAJ) - pentru care ţin să

CINE CUMPĂRĂ ROȘIILE ”LA PALMA”?

La Palma deţine cinci centre logistice şi două centre de ambalare şi sortare, având nu mai puţin de 1.200 de angajaţi - în plin sezon numărul acestora ajunge la 1.500. De asemenea, pentru cercetare şi dezvoltare are alocate 3 hectare pe care sunt testate anual circa 500 de varietăţi diferite. Rata de succes pentru introducerea unui soi nou în oferta comercială este de unu la trei ani.

Aproximativ 87% din producţie ajunge pe pieţele externe. Europa absoarbe 98% din exporturi, însă anumite cantităţi au ca destinaţie Canada, SUA, Asia de Sud-Est şi Orientul Mijlociu.

mulţumesc şi acum companiilor KRONE, AGREENA şi MEWI, cu sprijinul cărora am putut onora această invitaţie!

MAI PUŢINĂ APĂ, MAI MULTĂ SAVOARE Dacă în Maroc pentru a obţine un kilogram de roşii se folosesc între 50 şi 70 litri de apă - ceea ce practic înseamnă că „vei ajunge în final să consumi doar apă cu ceva gust”, după cum a ţinut să precizeze Juan, cultivatorii La Palma au redus la o treime aportul de apă necesar pentru a produce aceeaşi cantitate de roşii. „Spre exemplu, pentru a recolta un kilogram din tomatele noastre Adora, fermierii folosesc între 18 şi 20 litri de apă. În schimb, roşiile Amela necesită doar 8 până la 10 litri! Iar asta are un impact puternic asupra gustului”, a observat reprezentantul companiei iberice.

25-27 DE EURO/KG DE TOMATE În Spania, o roşie Raf bună (varietate de tomate rezistentă la ... ››› 30

30 Lideri în agricultura europeană

CE SUNT GRADELE BRIX? În industria tomatelor, Brix este un indicator esenţial al calităţii şi gustului.

Roşiile cu un nivel ridicat de Brix sunt mai dulci şi mai aromate, ceea ce le face mai atractive pentru consumatori. Gradele Brix sunt determinate folosind un refractometru, instrument care măsoară refracţia luminii printr­o soluţie. Cu cât soluţia este mai concentrată în zaharuri, cu atât refracţia luminii este mai mare, iar valoarea Brix este mai ridicată.

Cooperativa La Palma deţine în principala sa unitate de producţie nu mai puţin de cinci echipamente electronice de sortare a tomatelor în funcţie de culoare şi mărime, precum şi singurul dispozitiv din lume care determină nivelul de Brix prin scanare cu infraroşu. „Sunt doar două astfel de echipamente în funcţiune la ora actuală, ambele în Spania. Toţi ceilalţi măsoară nivelul de Brix în mod con­ venţional, cu refractometrul”, a subliniat Juan Vicente Gallego.

VALIDARE CALITATIVĂ Pentru a­şi atrage şi fideliza consumatorii, La Palma a investit resurse im­ portante în dezvoltarea şi marketarea unor soiuri de tomate cu gust intens şi textură aparte. „Ideea este că ne dorim să obţinem un Brix maxim posibil şi o aciditate bună pentru a păstra echilibrul. Ceea ce japonezii numesc umami.

Astfel, cu cât avem un nivel mai mare de zaharuri în roşie, cu atât aceasta va avea o aromă mai bogată. De exemplu, Chocmato are un nivel Brix minim ga­ rantat de cinci pe fiecare bucată, în timp ce Primora are plus şase Brix iar Adora plus şapte Brix. Pe de altă parte, roşia Amela, creată în Japonia, porneşte de la 9 grade Brix şi poate ajunge până la 11. Peste această valoare este imposibil de trecut. Un pepene galben bun are un 12 sau 13 grade Brix”, a evidenţiat directorul comercial al cooperativei La Palma.

1-14 august 1-14 august2024 2024

››› 29 ...Fusarium, obţinută din selecţia artificială a tomatelor tradiţionale, cunoscută pentru gustul deosebit de dulce şi intens) costă aproximativ 10 euro pe kilogram în supermarket. Pe de altă parte, Amela, singurul soi de tomate care a câştigat până acum o medalie de aur la Fruit Logistica (în 2022), se vinde cu 2527 de euro/kg.

TOMATE CULTIVATE ÎN SISTEM HIDROPONIC ÎN FERME DE FAMILIE Juan Gallego susţine că este un avantaj faptul că La Palma lucrează cu ferme de mici dimensiuni. „Majoritatea fermierilor (circa 70%) care sunt membri ai cooperativei noastre cultivă în sistem hidroponic. Exploataţiile sunt de obicei de tip familial, având o suprafaţă medie de 1,3 hectare. Fermele mici sunt ideale pentru producţia de legume de specialitate, deoarece culturile pot fi supravegheate mult mai bine”, consideră acesta.

31

32 Reportaj Ferma

Cultivă cartofi de 30 de ani, dar niciodată n-a pățit așa ceva!

Loredana Adam

„Sperăm ca ceea ce a rămas verde (din cartof - n.r.) să mai reziste 2-3 săptămâni, dar efectiv avem nevoie de mila Celui de Sus, pentru că este o situație pe care noi nu o mai putem gestiona”, ne declară Loredana Adam.

F

ermiera din localitatea Codlea, județul Brașov, lucrează alături de familie circa 200 de hectare, pe care cultivă grâu, orz, rapiță, ovăz, porumb, ceapă și cartofi. Cea din urmă ocupă anual 30 ha, fiind de altfel și cultura preferată a reprezentantei Lorad Agro SRL. „Dintre toate culturile pe care le-am avut de-a lungul anilor, cartoful mi-a rămas la suflet. Primele loturi de cartofi le-am avut în 1992-1993. E o cultură foarte frumoasă, dar cu multe provocări agronomice, care necesită implicare, investiții și tehnologii dedicate exclusiv sau aproape exclusiv ei”, ne-a declarat Loredana Adam.

1-14 august 2024

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

INVESTIȚIA ÎN CULTURĂ: 10.000 DE EURO PE HECTAR În ferma Lorad Agro suprafețele cu cartofi sunt împărțite în trei, fiecare având aproximativ 10 ha: prima este destinată obținerii de sămânță certificată, cea de-a doua o reprezintă cartofii de consum, iar pe ultima treime se regăsesc cartofii pentru industrializare. „Avem un

contract cu o firmă care preia cartofii și îi procesează în chipsuri, avem cartofi de consum pe care îi comercializăm direct către consumator și avem cartofi de sămânță. O parte din sămânță o aducem din import, din Germania, dar și noi certificăm anual sămânță. În acest sezon avem 5 soiuri la certificare, care acoperă circa 10 ha, iar în total, cu tot cu cartofii de consum și chipsuri, cultivăm 7-8 soiuri diferite de cartofi, fiecare cu proprietățile lor agronomice și alimentare specifice.

De la înființarea culturii și până la recoltarea ei, fără a include neapărat și partea de sortare pe categorii și ambalarea în saci de plasă, costurile pentru

Reportaj Ferma 33

Cultură de cartof vizibil afectată de secetă

Nu vreau să renunț la cartof pentru că este unul dintre alimentele de bază ale românilor și cred că este important ca acesta să fie cultivat și produs în România. Cât timp mai există oameni pasionați și încăpățânați, care nu renunță, cultura cartofului are un viitor în țara noastră.

LOREDANA ADAM

Producător de cartof în jud. Brașov

un hectar de cartofi ajung și la 10.000 de euro. Ulterior se adaugă partea de depozitare, care necesită o serie de cerințe speciale privind luminozitatea, temperatura și umiditatea”, ne-a explicat Loredana Adam.

ARȘIȚA USUCĂ TOT Până în acest an temperaturile extreme și seceta prelungită păreau a fi fenomene specifice regiunilor agricole din estul și sudul țării, însă actualul sezon agricol ne arată că nu doar Bărăganul sau Dobrogea sunt vulnerabile, ci și zone care în mod normal sunt recunoscute

pentru cantitățile însemnate de precipitații, precum depresiunea Brașovului. „Avem valuri de căldură și arșiță zilnic, pe perioade lungi de timp. În aceste condiții oamenii suferă, dar și cartofii suferă. În această perioadă ar fi trebuit ca vrejii și frunzele plantelor să fie verzi, iar tuberculii să fie încă în creștere. Însă, în lipsa apei și cu temperaturi caniculare, vrejii au început să se usuce”, a afirmat fermiera din Codlea. ”E CEA MAI GRAVĂ SITUAȚIE CU CARE NE-AM CONFRUNTAT VREODATĂ!” „Noi ne rugăm și sperăm ca ceea ce a rămas verde să mai reziste 2-3 săptămâni, dar efectiv avem nevoie de mila Celui de Sus, pentru că este o situație pe care noi nu o mai putem gestiona. În cei peste 30 de ani de când cultiv cartofi, îmi e greu să identific o situație care să fi fost la fel de gravă precum această arșiță. Degeaba ai o sămânță bună de cartofi, degeaba ai un sol bun, degeaba faci toate tratamentele necesare și încerci să folosești o tehnologie mai bună, dacă Dumnezeu vrea doar să-ți arate roadele și să nu te poți bucura de ele, ți le ia”, a adăugat Loredana Adam. Întrebată dacă poate să estimeze pierderile din acest sezon, reprezentanta Lorad Agro ne-a declarat că: „Această arșiță a venit mai spre finalul perioadei de vegetație și cu siguranță vom avea

ce recolta. Acum, cât va fi producția din acest an, doar Dumnezeu știe. În plus, în actualele condiții nici când ai recoltat nu poți să tragi definitiv linie, pentru că prețul de comercializare nu ține doar de fermier sau de recolta obținută, ci și de ce se întâmplă în afara fermei: de fluctuațiile de pe piață sau de costurile de înființare a culturilor (în special de prețul inputurilor)”.

A RENUNȚAT LA HIPERMARKET ”Am avut în trecut o ofertă de la un retailer, dar condițiile puse de ei ni s-au părut aproape imposibil de acceptat. Ni s-a propus să livrăm marfa, dar să fim plătiți doar în momentul în care acea cantitate era vândută la raft. Dacă din diverse motive acei cartofi sufereau pagube sau nu mai aveau aspectul dorit, ei voiau să îți dea acei cartofi înapoi.

Ori, din momentul în care cartofii părăsesc ferma și până ajung în coșul consumatorului sunt mulți factori pe care noi nu îi putem controla. Am renunțat la acea posibilă colaborare în momentul în care am văzut cum arăta depozitul acelui hipermarket, nu erau condiții pentru a păstra cartofi acolo”, ne-a explicat Loredana Adam.

34 Agricultura 4.0

Lansare CNH pe piața AgTech: drona de pulverizare CNH a introdus în portofoliu drone pulverizatoare, cu două opțiuni, de 30 și 70 de litri, şi pentru diverse culturi, inclusiv trestie de zahăr. Vehiculele aeriene pot înlocui pulverizatoarele purtate, remorcate sau autopropulsate. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

rona de pulverizare comerciali­ zată de CNH a fost dezvoltată în strânsă colaborare cu compania de specialitate XAG. Destinate în princi­ pal producătorilor mici și mijlocii, noile modele de drone pot fi folosite și pe su­ prafețe mari. Drona poate completa sau chiar înlocui pulverizatoarele purtate sau remorcate, precum și pulverizatoa­ rele autopropulsate.

Pentru început, dronele de pulverizare CNH vor fi distribuite prin intermediul rețelelor de dealeri Case IH și New Holland din Brazilia și vor fi disponibile atât sub numele de marcă Case IH, cât și New Holland.

DE CE AR OPTA FERMIERII PENTRU PULVERIZAREA CU DRONA? Acestea se remarcă prin versatilitatea pentru pulverizarea și aplicarea sub­ stanţelor de protecție a culturilor. Pică­ turile de soluţie au o uniformitate opti­ mă, precum și o mai bună pătrundere şi acoperire a plantelor.

Un avantaj al dronelor cu pulverizare este posibilitatea de fi folosite pe tere­ nuri denivelate, acolo unde un pulve­ rizator convenţional este mai greu de operat/manipulat. De asemenea, pe te­

•

•

1-14 august 2024

renurile mai mici drona poate fi mai efi­ cientă.

Dronele au posibilitatea de a opera şi pe terenuri umede, acolo unde un trac­ tor sau un pulverizator autopropulsat s­ar bloca, fiind, în acelaşi timp evitată compactarea solului şi deteriorarea cul­ turilor.

Mai mult, drona are un plan de zbor autonom și, prin urmare, are nevoie de un singur operator.

•

•

CNH FACE INVESTIȚII ŞI ÎN IMAGISTICĂ CU DRONE Grupul CNH Industrial continuă să­și consolideze pachetul de tehnologie cu soluții AgTech şi continuă extinde­ rea ofertei în acest domeniu prin CNH Ventures, care a achiziţionat acțiuni în cadrul companiei Bem Agro ­ un startup brazilian și furnizor al CNH. Bem Agro folosește IA (Inteligenţa Artificială) pentru a converti în rapoar­

te de cartografiere orice tip de imagine aeriană de câmp ­ inclusiv cele captate din mașini, drone și sateliți ­ agrono­ mică. Rapoartele de cartografiere oferă date vitale care le permit fermierilor să ia decizii mai bune cu privire la optimi­ zarea operațiunilor de câmp, alocarea resurselor și creșterea randamentului, îmbunătățind în același timp perfor­ manța mașinilor şi echipamentelor, in­ clusiv la o productivitate mai mare și la reducerea costurilor de funcționare.

Prin tehnologia Bem Agro este posibilă şi cartografierea buruienilor şi indicarea zonelor specifice care trebuie pulveriza­ te, minimizând utilizarea erbicidelor.

Această investiție a CNH urmează după cinci ani de parteneriat comercial de succes cu Bem Agro.

Scanează-mă!

Vezi care sunt principalele 5 AVANTAJE ale utilizării dronelor pentru pulveriza­ rea pesticidelor!

Agricultura 4.0 35

36 Agricultura 4.0

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Aplicație pentru configurarea simplă și rapidă a Flexcare Noua aplicație online Row Crop Assist, dezvoltată de Pöttinger, oferă suport interactiv pentru a obține configurația optimă şi precisă a motocultoarelor Flexcare, ușurând astfel munca fermierilor.

P

öttinger a implementat cu succes aplicația Tramline Assist pentru sistemul de planificare a cărărilor tehnologice în teren arabil. Pentru re­ coltarea furajelor verzi este disponibilă aplicaţia Haytool Assist. Pe baza acestor experienţe de succes, Pöttinger lansea­ ză acum ROW CROP ASSIST pentru a op­ timiza configurarea mașinilor mecanice de îngrijire a culturilor.

FLEXCARE - ECHIPAMENTE ADAPTATE CULTURII Chiar și versiunea de bază a motocul­ torului Flexcare de la Pöttinger este de neegalat prin capacitatea sa de a se adapta la nevoile tuturor tipurilor de cul­ turi, la lățimea rândurilor și la condițiile specifice fiecărei ferme. Elementele ac­ tive, sapele și instrumentele de plivire pot fi adaptate la diferite scenarii de

1-14 august 1-14 august2024 2024

prelucrare şi plivire mecanică în doar câțiva pași.

Cultivatorul Flexcare ­ aşa cum îi spu­ ne şi numele ­ oferă o flexibilitate imba­ tabilă pe rând, ceea ce permite fermieri­ lor să adapteze echipamentul pentru noi culturi și sisteme de plantare/semănat

PÖTTINGER ASSIST Obiectivul aplicațiilor Pöttinger ASSIST este de a optimiza procesele agricole folosind vizualizarea intui­ tivă pe ecran și trimiterea de mesa­ je de notificare cu recomandări. În acest mod cunoștințele complexe şi experienţa companiei sunt adaptate unor situații de utilizare specifice și sunt afișate într­un mod care le face ușor de utilizat de către fermieri.

fără alte achiziții costisitoare. Această adaptabilitate a echipamentului este în mod semnificativ amplificată prin noua aplicaţie care crește gradul de utilizare a mașinii.

PRECIZIE MAXIMĂ DE LA SEMĂNAT LA PRĂȘIT Obţinerea celor mai bune rezultate de lucru depind de adaptarea perfectă a proceselor, care minimizează pierderile. În calitate de specialist în agricultură, Pöttinger este, de asemenea, un expert în sisteme de producție agronomică.

Precizia maximă în timpul operaţiunilor de prășit este cheia succesului în com­ baterea mecanică a buruienilor. Desigur, acest lucru se poate realiza doar luând în considerare prima etapă ­ semănatul.

Agricultura 4.0 37

38 Prețuri. Piețe. Tendințe

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BURSA AGRICOLĂ Prețuri, producții, stocuri-consum, cotații bursiere, analize și tendințe pe piața agricolă mondială

Seceta încinge piața agricolă: prețuri în ascensiune La nivelul UE, prognozele de randament JRC MARS pentru aproape toate culturile au fost revizuite în scădere, dar rămân aproape de media pe 5 ani. Recoltele sub așteptări din Germania și Franța susţin creșterea prețurilor.

P

rețurile grâului au continuat să crească luni, 22 iulie 2024, pe Euronext, după ce la finalul săptămânii ante­ rioare a înregistrat un salt „în sus” de aproape 9 euro/ tonă. Contractele pentru grâul din septembrie au crescut cu 2 euro/tonă, până la 225,75 euro/tonă, în timp ce contractele pentru grâul din decembrie au crescut cu doar 0,75 euro/tonă.

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Sursa foto: iStock.com/ Leonid Sorokin

Preţurile Preţurile produselor produselor agricole la Bursa agricole afișate de Euronext! de la Chicago!

1-14 august 1-14 august2024 2024

Preţurile cerealelor în Ucraina!

RECOLTELE MICI DIN FRANȚA ȘI GERMANIA STIMULEAZĂ PIAȚA Rezultatele slabe raportate pentru campania de recoltare aflată în curs în Germania şi Franţa susţin creşterea preţuri­ lor la grâu şi rapiţă. Asociația germană Raiffeisen (DRV) es­ timează recolta de grâu de iarnă din Germania la 19,5 mili­ oane de tone (21 mil. tone în 2023). În Franța, Agenția France Agrimer raportează un progres lent al campaniei de recoltare din cauza precipitaţiilor. În Chicago, prețurile grâului au crescut cu 5 cenți, până la 547 de cenți per bushel, în tranzacțiile desfășurate luni, 22 iulie 2024.

Porumbul la Bursa din Chicago a crescut cu 7 cenți, până la 411 cenți per bushel, iar soia a urcat cu 30 de cenți, până la 1065 de cenți/bushel.

Pe Euronext, prețurile porumbului cu livrare în august au urcat luni, 22 iulie 2024, cu 1,25 euro, până la 221,25 euro/ tonă. Viitoarea recoltă de porumb (cu livrare în noiem­ brie) s­a tranzacționat la 217 euro/tonă.

Prețuri. Piețe. Tendințe 39

PREȚUL RAPIȚEI SE STABILIZEAZĂ La aceeași dată, pe Euronext, preţul rapiţei cu livrare în luna august a crescut cu 7,25 euro, până la 493,75 euro/tonă. Remarcăm o relativă stabilizare a preţului la peste 500 euro/tonă pentru rapiţa cu livrare în noiembrie 2024 şi în prima jumătate a anului viitor.

Pe piața din Hamburg, rapița este cotată la 467 euro/tonă franco.

Primele date centralizate ale producţiei de rapiţă arată randamente de numai 3­3,5 t/ha, sub așteptările iniţiale. În urmă cu aproape o săptămână (15 iulie), Asociația Ger­ mană Raiffeisen (DRV) a estimat producţia de rapiță din Germania la 3,8 mil. tone, după ce anul trecut s­au realizat 4,2 mil. tone.

CULTURILE DE PORUMB SUNT SUB LUPA PIEŢEI INTERNAŢIONALE Prețurile porumbului continuă să crească și din cauza condițiile climatice îngrioră­ toare din anumite părți ale Europei de Vest, în România și Ucraina, precum și în zona centrală „Centura de porumb” din SUA. Creșterea temperaturilor din jumătatea de nord a SUA și Canada amenință, de asemenea, grâul de primăvară din America de Nord. În Franța, porumbul a pierdut 2 puncte „de la bun la excelent” în evaluarea făcută de FranceAgrimer, până la 81%, scăzând sub nivelul anului precedent. Condițiile meteo­ rologice uscate și calde din câmpiile canadiene duc, de asemenea, la creșterea prețu­ rilor la rapiță în Winnipeg.

Prețurile la soia în SUA sunt oarecum „în aşteptare”, dar se pregătesc de o creștere abruptă dacă seceta persistă şi urmează să „tragă” în sus şi rapiţa.

Scanează-mă!

Accesează rubrica BURSA AGRICOLĂ de pe site-ul nostru www. revista-ferma.ro! Fii la zi cu noutățile pieței agricole mondiale și cu fluctuațiile prețurilor la principalele culturi agricole!

„Monitorizarea culturilor în Europa”, din iulie 2024, arată că există un exces de apă în vestul Europei şi condiţii excesiv de calde și uscate în statele din estul continentului.

La nivelul UE, prognozele de randament pentru aproape toate culturile au fost revizuite în scădere, dar rămân aproape de media pe 5 ani. Cele mai distincte revizuiri descendente au fost pentru floarea-soarelui, porumb boabe și mazăre. Previziunile pentru orzul de primăvară și grâul dur au fost revizuite ușor în sus.

Principalele motive pentru înrăutățirea așteptărilor de randament sunt condițiile calde și uscate din sud-estul Europei, în timp ce suprafețele mari din vest au continuat să prezinte condiții umede nefavorabile dezvoltării culturilor. În mare parte din centrul-sudul și sud-estul Europei, lunile iunie și iulie au fost excepțional de calde, cu multe zile cu temperaturi maxime de peste 35°C, afectând negativ culturile de vară din preajma înfloririi. În special în estul Ungariei, estul României, în Bulgaria și Grecia, temperaturile ridicate au fost cuplate cu o ploaie persistentă, ceea ce a dus la exacerbarea acestor efecte negative. Cerealele de iarnă și de primăvară au fost mai puțin afectate în aceste regiuni, deoarece au ajuns deja la sfârșitul ciclului de creștere.

Sursa foto: iStock.com/Alexandrum79

Sursa foto: iStock.com/Lari Bat

PREVIZIUNI JRC MARS

CU CÂT SCADE PRODUCŢIA AGRICOLĂ ÎN UE?

Sursa foto: iStock.com/Zoran Zeremski

40 Prețuri. Piețe. Tendințe

Experții Copa Cogeca, grupul de organizații agricole din UE ale fermierilor, au examinat perspectivele pentru recolta 2024. Prognozele sunt slabe pentru producţia de cereale și de oleaginoase.

P

roducția de cereale în cele 27 de state membre ale UE este estimată la 257,3 milioane de tone în acest an, în scădere cu 4,7% în comparație cu 2023. În ceea ce priveşte oleaginoasele, Copa Cogeca estimează o producţie de până la 31,9 milioane de tone, în scădere cu 1% faţă de sezonul trecut. O prognoză mai pozitivă se arată pentru culturile proteaginoase, care se așteaptă să în­ registreze o creștere de 13%, până la un total de 3,9 milioane de tone.

Copa Cogeca se așteaptă ca în 2024, suprafața totală semănată cu cereale să scadă cu aproximativ 3,5%.

PROGNOZE RAPORT COPA COGECA

• O scădere cu 6,3% a producției de grâu; • Orzul va scădea cu 9%; • Producţia de porumb rămâne stabilă; • Producţia de ovăz va crește cu 21%.

PIERDERI MAJORE ÎN NORD, CENTRU ȘI EST Copa Cogeca apreciază că o creștere a producției de cereale în Spania cu 3 milioane de tone nu este suficientă pen­ tru a compensa pierderile de recoltă

1-14 august 2024

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

din statele membre, în special din nord, centru și estul UE. Se preconizează că producția totală de cereale din Franța va creşte cu 9 milioane de tone, iar în Polo­ nia va scădea cu aproximativ 3 milioane de tone.

Datele Copa Cogeca mai arată o scă­ dere a producției de grâu de iarnă în Irlanda şi se așteaptă o creștere a grâu­ lui de primăvară.

PRODUCŢIE STABILĂ DE OLEAGINOASE Recolta de oleaginoase rămâne re­ lativ stabilă, cu o mică scădere a supra­ feței (­1,6%), dar cu o ușoară îmbună­ tățire a randamentelor (+0,7%), ceea ce a dus la o scădere uşoară a producției din sezonul curent față de 2023. Scăde­ rea se datorează, în principal, reducerii suprafeței cultivate, dar și a randamen­ telor la rapiță.

Situația culturilor proteaginoase este per ansamblu pozitivă, cu excepția

•

•

Franței, unde se așteaptă o reducere de 16% faţă de anul trecut, în principal din cauza scăderii randamentelor.

Copa Cogeca avertizează că „săptă­ mânile următoare vor fi cruciale și ar putea să schimbe situația” pentru cere­ ale, semințe oleaginoase și culturi pro­ teaginoase din UE. STATELE UE AU EXPORTAT 31 MILIOANE DE TONE DE GRÂU Exporturile de grâu moale din Uni­ unea Europeană în sezonul 2023/24 (care s­a încheiat la 1 iulie) au atins 31 mi­ lioane de tone, comparativ cu 31,60 mil. în sezonul anterior, arată datele publi­ cate la data de 9 iulie de Comisia Euro­ peană. Exporturile UE de orz au totalizat 5,88 milioane de tone, față de 6,66 mili­ oane de tone în sezonul 2022/23.

Importurile de porumb ale UE au fost de 19,37 milioane de tone, față de 26,45 milioane în anul precedent.

Scanează-mă!

IGC a emis o prognoză optimistă pentru producția globală de grâu și porumb. La soia, este prevăzut un vârf de producție în sezonul 2024/2025. Află detalii!

41

42 Producții. Prețuri. Profit

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

RECOLTELE VERII, ÎNTRE RECORDURI ȘI CALAMITATE

C

Vreme bună, recolte bune, preț bun ­ ”ingredientele” unui an agricol bun!

Care este situația de fapt? Sub 10 mil. tone de grâu, 4,4 tone/ha randament, preț sub 0,8 lei/kg, 100 mii ha calamitate, pierderi totale - 1,8 miliarde de euro!

Sursa foto: iStock.com/ Artem Grebenyuk

ampania de vară este finaliza­ tă, timpul nu a mai avut răbdare, grăbind cu circa două săptămâni recoltarea culturilor. În unele ferme, grânele au făcut spectacol în câmp, în altele, unde irigațiile au lipsit, combinele nu prea au avut ce aduna. Un lucru e cert: așa cum arăta și ultima prognoză a Comisiei Europene, România a ratat și anul acesta nivelul de 10 milioane de tone de grâu!

A cultivat 2.239.000 ha și va obține undeva la 9,8 milioane de tone, scrie Economica.net, estimând un randament de 4,4 tone la hectar. În 2023, România a produs 9,6 milioane de tone de grâu de pe 2.208.000 ha, iar în 2022 ­ 8,6 mili­

1-14 august 1-14 august2024 2024

oane de tone de pe 2.169.000 ha.

De asemenea, se așteaptă ca pro­ ducția de orz să se apropie de 2 milioane de tone (502.000 ha).

Potrivit sursei citate, producția de cereale a României (inclusiv secară, sorg, ovăz) ar putea ajunge la 22,8 mili­ oane de tone.

PAGUBĂ DE 2,8 MILIARDE DE EURO ÎNTR-UN AN AGRICOL... „FOARTE BUN”!

Lipsa apei în sol, asociată cu tem­ peraturile extreme, a produs pagube de circa 2,8 miliarde de euro, susține Cezar Gheorghe, expert pe probleme de agricultură, din care pierderile cauzate de uscăciune reprezintă 1,8 miliarde de

euro, restul fiind pagube de finanțare.

Adică, fizic e vorba despre un minus de 1 milion de tone la grâu, de 0,4 milioa­ ne de tone la rapiță, la care se adăugă și minusul de 6 milioane de tone la porumb și circa 0,8 milioane de tone la semințe de floarea soarelui.

CALAMITATE: 100.000 HA CULTURI DE TOAMNĂ La sfârșitul lunii mai, ministrul Agri­ culturii, Florin Barbu, declara că 2024 va fi un an agricol „foarte bun”, admițând că „sunt anumite zone afectate de se­ cetă, cum e Buzău, o parte din Galaţi şi Vrancea”. Apoi a revenit: “Din estimări, calamitatea este undeva la aproape

Producții. Prețuri. Profit 43 două milioane de hectare la culturile de primăvară ­ porumb şi floarea­soarelui ­ şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă ­ grâu şi rapiţă”.

CÂMPIA DE VEST PRODUCȚIILE UNUI SEZON AGRICOL NORMAL În Câmpia de Vest, fermierii au înregis­ trat randamentele unui an aproape de normal. Producții record au realizat Dimitrie Muscă: 9.320 kg/ha la grâu, pe mai bine de 1.700 ha (cu vârf de 9.743), 8.800 kg/ha la orz și 4.024 kg/ha de rapiță, urmat de Cosmin Micu cu peste 9 t/ha la păioase.

De asemenea, la Ziua Grâului de la Diosig, (Bihor), organizatorii anticipau producții pornind de la 7,5 și până la 9 t/ha. „Situația nu este una generală pentru nord­vestul țării, existând zone unde fermierii au pierderi, cu recolte de numai 3,3­4 t/ha; media regională este estimată la 5,5­6 t/ha”, declara inginerul Mihai Budai, de la Agroind Cauaceu.

La finalul campaiei de recoltare, Nicolae Hodișan, șeful DAJ Bihor,

anunța o medie a producției de grâu (circa 60.000 ha cultivate) de 6,8 t/ha, mai bună decât în 2023, dar mai slabă calitativ. În săptămâna (15­21 iulie) grâul se vindea cu 0,7­0,8 lei/kg. ÎN SUD-ESTUL ȚĂRII LA POLUL SECETEI, O ALTĂ ROMÂNIE... ... este în regiunile exterioare arcului carpatin, unde recoltele sunt cu mult sub așteptări.

Potrivit DAJ Olt, producţia medie de grâu ar fi în jur de 4,4 t/ha, cu pes­ te o tonă mai mică decât în anii trecuţi (5.500 kg/ha în 2023). Suprafaţa cultivată

vată a fost de 131.000 ha, iar preţul grâului a fluctuat între 0,80 şi 0,95 lei/kg.

Recolta de orz (17.000 ha) a fost în medie de 4.500 kg/ha. „Producțiile sunt slăbuțe, media la grâu oscilând între 4 și 5 mii kg/ha”, spune ing. Mihai Nicola, președintele Cooperativei Agricole Oltenia Cereal Nord. În județul Galați: 40.500 ha (83% din totalul suprafețelor neirigate) sunt ca­ lamitate. Gavrilă Tuchiluș (4.500 ha) a produs în medie 830 kg/ha de orz, 930 kg la rapiță și 1,1 tone grâu. În Brăila, Cristel Urse a obținut în jur de 4,2 t de grâu și l­a vândut cu prețuri între 780 și 920 lei tona.

Cooperativa Vegetal România Inte­ grat (suprafață totală 110.000 ha) a pro­ dus în medie 5 t/ha la păioase.

De asemenea, Florentin Bercu (UNCSV), declara în timpul campaniei că „în nord­ estul Moldovei producțiile sunt mai mici cu 70­80%, sub 3 tone de grâu/ha”.

PREȚURI PE BURSĂ Prețurile îi nemulțumesc pe agricultori. Cotațiile Bursei Române de Mărfuri pen­ tru Cereale la începutul lunii iulie arăta astfel: Grâu ­ Vest: 859 lei/t; Est: 962 lei/t; Sud: 889 lei/t; FOB Constanța 1.056 lei/t; Orz ­ 892 lei/t; Orz furajer ­ Vest: 707 lei/t; Est: 780 lei/t; Sud: 726 lei/t; Rapiță ­ Vest 2.020 lei/t; Est: 2.092 lei/t, Sud: 2.009 lei/t.

Fermierii spun că grâul este o cultură profitabilă când randamentul la hectar este mai mare de 5,5 t, deoarece la prețul mediu de 0,8 lei/kg, costurile sunt egale cu veniturile.

44 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BOGDAN FURFURICĂ: „PENTRU FINANȚATORI NOI SUNTEM… CIFRE!”

70 de grade Celsius în lanul de porumb. Fermierii irigă, dar efortul e aproape în zadar. Arșița efectiv pârjolește câmpul și usucă plantele de sus în jos. A face agricultură a devenit un chin, a face recoltă e o loterie!

Cu siguranță sunt fermieri în necaz! Știți care e problema?

Pentru finanțatori, noi suntem cifre! Unii ne înțeleg, unii nu!

Dacă au văzut câteva ploi, întreabă: de ce nu s-a făcut producție, că a plouat!? Însă lucrurile stau altfel decât cred cei din birouri!

BOGDAN FURFURICĂ

Președintele Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Brăila

irigat de trei ori. A semnat din primăvară contract de livrare a recoltei cu un cu­ noscut procesator și a obținut un preț „mulțumitor, dar cu mult chin!”

Bogdan Furfurică

B

ogdan Furfurică administrează o fermă vegetală de 1.100 ha, în sa­ tul Silistraru, comuna Traian, jud.

Brăila, irigată în proporție de aproximativ 70 la sută. „Am avut o campanie foarte grea, așa cum a fost în ultimii patru ani.

Am terminat de recoltat și acum ne chi­ nuim să irigăm; arșița efectiv pârjolește

CULTURI DUBLE SEMĂNATE DIRECT Pentru că a recoltat cu două săptă­ mâni mai devreme, Bogdan Furfurică a avut timp să semene direct în miriște culturi succesive de: porumb, de floa­ rea soarelui și soia; la irigat, firește.

1-14 august 2024

porumbul. Chiar și la cei care udăm cul­ turile, pur și simplu, usucă frunzele de sus în jos”, ne­a declarat agricultorul, precizând că în lan temperatura se apro­ pie de 70 de grade Celsius!

RAPIȚA NU A TRECUT TESTUL RĂSĂRIRII În toamnă a semănat rapiță, orz pen­ tru bere și grâu. „Am întors mare parte din rapiță pentru că nu a trecut în toamnă testul răsăririi și asta care a rămas (un­ deva la 20 ha) nu a dat mai mult de două tone la hectar, în medie. Am vândut­o, că nu puteam păstra în fermă două mașini de rapiță”, a explicat fermierul.

La orzul pentru bere a obținut 7 t/ha,

4000 LEI CHELTUIALĂ LA HECTAR Fermierul a semănat 500 ha cu grâu, din care jumătate la neirigat. A avut lot semincer și cultură comercială. Una pes­ te alta, producția medie pe fermă a fost de aproape 6 tone la hectar. „Cheltuielile sunt 3.500 ­ 4.000 de lei pe hectar fără arendă; e clar că nu asigură un profit re­ zonabil”, consideră fermierul. „Nu m­am îndurat să reduc din fertilizări! Dacă așa am făcut agricultură de 27 de ani, e cam complicat să zic: acum gata. Cred că va trebui să mai reducem din dozele de în­ grășăminte”, a mai spus acesta.

Pe lângă secetă și arșiță, l­au mai ne­ căjit și insectele. La porumb și la soia, pasianjenul roșu comun i­a făcut pro­ bleme.

45

46 Cultura mare

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

8 trucuri la semănatul rapiţei în condiții de secetă

Schimbările climatice au făcut ca semănatul rapiţei să fie un adevărat "joc la ruletă". Principalele provocări sunt răsărirea şi instalarea culturii. Dar și atacul rozătoarelor a crescut riscul compromiterii culturii.

P

şi utilizaţi înregistrările din anii anteriori pentru a construi o strategie care să se adapteze condițiilor sezoniere specifice zonei în care se află ferma dvs.

Adaptați densitatea de semănat la condițiile câmpului!

Obţinerea unei densităţi de 20­40 de plante/mp după ieşirea din iarnă nece­ sită o rată de semănat de 30­60 de plante/mp. Adaptaţi densitatea de semănat la distanța dintre rânduri și la echipamentul de însămânțare (semănătoare).

Creşteţi adâncimea de semănat!

Pentru a stimula procesul de ger­

rimul pas critic în obţinerea unei culturi de rapiţă reușită este răsă­ rirea uniformă, mai ales în condiţii de sol uscat. Am identificat 8 soluții practice care să asigure un start bun plantelor.

2.

RECOMANDĂRI PRACTICE ÎN MANAGEMENTUL CULTURII DE RAPIȚĂ Luați în considerare hibrizi mai toleranţi la secetă!

Hibrizii toleranţi la secetă cresc şan­ sele pentru o bună instalare a culturii. De asemenea, verificaţi umiditatea solului şi prognozele meteo înainte de semănat

3.

1.

DATA PERFECTĂ PENTRU SEMĂNAT?!

Din experienţa ultimilor ani, observăm că nu există o "dată perfectă" pentru se­ mănat. Fie că se seamănă în august sau în prima parte a lunii septembrie, impor­ tant este să existe un echilibru între evi­ tarea condițiilor de secetă din perioada răsăririi şi o bună dezvoltare a plantelor înainte de intrarea în iarnă.

Dacă este posibil, semănaţi înainte de o ploaie, pentru a beneficia de umiditate.

Semănatul prea devreme, în condiţii de secetă, poate reduce parţial capacitatea de răsărire și chiar compromite în totali­ tate cultura.

Semănatul prea târziu poate duce la o dezvoltare insuficientă a plantelor pen­ tru a supraviețui atacurilor dăunătorilor și înainte de intrarea în iarnă.

Rapiță semănată tardiv?

Iată 6 sfaturi pentru reușită! Accesează codul QR!

• •

1-14 august 1-14 august2024 2024

minare, creşterea adâncimii de semănat poate ajuta plantele să acceseze umidi­ tatea mai consistentă din stratul infe­ rior al solului, ceea ce îmbunătățește rata de răsărire. O regulă de bază este să nu se depășească 30% din adânci­ mea maximă de semănat recomandată pentru o anumită cultură. De exemplu, adâncimea recomandată pen­ tru rapiță este de 1­2,5 cm, așa că puteţi creşte adân­ cimea de semănat până la maxim 3,3 cm. În acest caz trebuie să țineți cont de:

Cultura mare 47

•

Respectarea adâncimii de semănat este condiţionată şi de buna pregătire a pa­ tului germinativ.

Creşterea adâncimii de semănat aduce riscuri suplimentare, semințele fiind expuse mai mult timp la agenții patogeni din sol și la insecte.

Adâncimea mai mare de semănat poate induce, de asemenea, stresul plantei și consumarea rezervelor de energie, ceea ce duce la o vigoare mai redusă a plantelor răsărite. Prin urmare, pot apărea rate mai

•

•

4.

biologică din sol este mai puţin activă.

Dacă precipitațiile din momentul apli­ cării erbicidului la cultura anterioară şi până la momentul semănatului sunt mai mici de 150 mm, este posibil să apară daune, deoarece particulele de erbicid se eliberează în zona rădăcinii plantei.

Aplicaţi fazial fertilizanţii!

Solul uscat reduce disponibilitatea nutrienților în zona rădăcinilor ... ››› 48

5.

Sursa foto: iStock.com/oticki

mari ale pierderii semințelor și a plan­ telor nou germinate.

Acordaţi atenţie erbicidelor aplicate anterior!

Efectul remanenţei ­ transferul rezi­ dual al erbicidelor ­ este întotdeauna mai puternic în condiţii de sol uscat. În general, în condiţii de secetă, descom­ punerea erbicidelor în timp este mai în­ delungată, deoarece activitatea micro­

48 Cultura mare ››› 47 .... Cu cât solul este mai uscat, cu atât este mai mare riscul de pierdere a îngrășămintelor, în special în cazul aplicării "în brazdă", la pregătirea teren­ ului.

Divizarea aplicării fertilizanţilor cu azot şi sulf în condiții de secetă (sol uscat) poate crește eficiența utilizării nutrienților. Se recomandă aplicarea în avans a 60% până la cel mult 70% din azotul necesar unei culturi și aplicarea diferenţei în sezon atunci când umidita­ tea solului este mai favorabilă.

Adăugarea de produse probiotice sau biostimulatorii pot îmbunătăți, de asemenea, absorbția și eficiența îngră­ șământului.

Evitați reducerea consumului de fos­ for și potasiu chiar și atunci când con­ dițiile sunt uscate, deoarece acest lucru ar putea limita potențialul de recoltare a culturii.

Adăugați nutrienți la aplicarea de erbicide! În condiţii de secetă, puteți fi tentat să reduceți dozele de îngrășământ sau

• • • •

7.

eficienţi pentru a optimiza efectul erbi­ cidelor, a creşte aderenţa pe frunze, a reduce timpii de evaporare şi pentru a evita degradarea chimică.

Profitați de tehnologie!

Noile tehnologii vă ajută să luați decizii mai profitabile. De exemplu, cu sondele de umiditate a solului puteți să evaluați în timp real umiditatea dispo­ nibilă în câmp și la ce adâncime se află.

Senzorii de umiditate a solului vă pot ajuta, de asemenea, să optimizați pro­ gramele de irigare și, atunci când sunt utilizați în relaţie cu aplicaţiile meteoro­ logice predictive, puteți face o strate­ gie pe termen lung pentru gestionarea condițiilor de secetă.

8.

Scanează-mă!

”Am semănat și mi-am stricat utilajele. Rapița e daună totală. Orzul se usucă. Grâul nu răsare!”

Scanează codul QR și vezi ce dificultăți au întâmpinat fermierii din Bărăgan în campania de semănat 2023!

Sursa foto: iStock.com/Agnieszka Mrozek

6.

să renunțați complet la fertilizare. Cu toate acestea, în condiții de stres, nu­ triţia adecvată este și mai importantă pentru sănătatea şi rezistenţa plantelor.

Zincul, siliciul și magneziul cresc concentrația de antioxidanți și toleranța la secetă.

Fosforul, potasiul, magneziul și zincul stimulează dezvoltarea rădăcinilor, ceea ce crește absorbția de apă și de nutrienți.

Potasiul și calciul ajută la menținerea apei în țesutul vegetal.

Borul ajută la germinarea semințelor, la polenizare și la transportul glucidelor.

Adaptaţi programele de management al protecției culturilor!

Pe timp de secetă, scade eficacita­ tea unor produse de protecție a cultu­ rilor, inclusiv a erbicidelor. Spre exem­ plu, buruienile produc mai multă ceară în cuticulele lor și cresc mai încet, ceea ce limitează absorbția și activitatea erbicidului. Asigurați­vă că utilizați volume adecvate de apă pentru a maxi­ miza acoperirea şi adăugaţi adjuvanţi

1-14 august 1-14 august2024 2024

49

50 România (ne)irigată

DE CE NU SE CHELTUIE BANII PENTRU IRIGAȚII!

Peste 81 milioane de euro din banii alocați pentru înființarea sistemelor de irigații au rămas necheltuiți.

De ce rămân neutilizați banii, în contextul în care seceta şi arşiţa au calamitat, în ultimii ani, milioane de hectare?

M

inisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția pen­ tru Finanțarea Investițiilor Rura­ le, a anunțat închiderea, la 15 iulie 2024, a sesiunii de primire a cererilor de fi­ nanțare pentru DR­25 ”Modernizarea in­ frastructurii de irigații” și pentru DR­26 ”Înființarea sistemelor de irigații”, inter­ venții finanțate cu fonduri nerambursa­ bile din Planul Strategic 2023 ­ 2027.

Pentru sesiunea din acest an, aloca­ rea financiară a fost de 400 milioane de euro pentru modernizarea infrastruc­ turii de irigații (DR­25) și de 102.421.176 de euro pentru înființarea sistemelor de irigații (DR­26).

Sursa foto: iStock.com/ R_Tee

DR-25 - ATRACTIVĂ PENTRU OUAI-URI Pe intervenția DR­25, de la momentul lansării sesiunii (15 martie a.c.) și până la închidere (15 iulie 2024) s­au depus online 357 de solicitări de finanțare în valoare totală de aproape 530,72 mili­ oane de euro. Gradul de depunere a de­ pășit alocarea financiară, ajungând la peste 130%, ceea ce denotă

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

un interes deosebit din partea Organi­ zațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Iri­ gații (OUAI­urilor). Valoarea maximă a finanțării care se poate obține prin in­ termediul DR­25 este de 1,5 milioane de euro/ beneficiar, iar spriinul public este 100% nerambursabil raportat la costu­ rile eligibile.

DR-26 - DOAR 48 DE CERERI DE FINANȚARE Prin intervenția DR­26, cu o alocare de peste 102,42 milioane de euro, AFIR a primit, în intervalul 15 ianuarie ­ 15 iulie 2024, 48 de cereri de finanțare, cu o valoare de puțin peste 21 milioane de euro. Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru înființarea siste­ melor de irigații prin intermediul DR­26 este de 500.000 de euro/ beneficiar, iar spriinul public

nerambursabil este de 65% din costurile eligibile aferente proiectului. De ce n­au accesat fermierii banii?

DEGEABA AI IRIGAȚII, CÂND NU AI APĂ PE CANAL! „Începând din 2020 s­a bătut mone­ da pe investiţiile în sisteme de irigaţii şi s­a arătat cu degetul către fermieri.

Fermierii s­au conformat ­ cei care au putut şi au avut apă sau infrastructură potenţială irigaţiilor ­ şi au început să bage mâna în buzunar şi, mai ales, în buzunarul băncilor să se împrumute şi să cumpere utilajele de irigat, pompe şi motoare, iar apoi au reparat infrastruc­ tura secundară. (…) Banca, de la care ai luat grosul, vine acum şi îţi zice: «Ți­am dat aceşti bani şi aştept ca la termenul stabilit să mi­i dai înapoi». Dar ce bani să dai înapoi, când nu ai apă pe ca­ nal să irigi?“, afirmă fermierul Ştefan Gheorghiţă, cofondator al fermei Tria­ groexim, care exploatează 600 de hec­ tare de cereale în Roșiori, județul Brăila, citat de Ziarul Financiar.

El a adăugat că pentru o fermă de 500­600 de hectare, investiţia în sisteme de irigaţii şi dotare cu echipamentele necesare depăşeşte 1 milion de euro.

Scanează-mă!

În județul Giurgiu, seceta pedologică extremă s-a instalat cu tot confortul.

Prășitoarele sunt în pericol. Apa Dunării „irigă” câmpurile doar cu (PR)OMISIUNI ministeriale! Vezi ce soluții propun fermierii pentru a-și salva culturile!

1-14 august 1-14 august2024 2024

51

52 Cultura mare

Rezistență, randament, profit Merită să cultivi rapiță, RAPOOL

RAPOOL, prin portofoliul variat și adaptat, stabilește noi standarde de randament, rezistență și profitabilitate pentru rapiță. Compania aduce în fermele românești hibrizi comercializați exclusiv de către Saaten Union România.

C

aracteristicile remarcabile ale portofoliului de rapiță Rapool sunt diferitele rezistențe și toleranțe la principalii agenți patogeni cum ar fi: Virusul galben al ridichii TuYV, Phoma lingam, Verticillium logisporum, Scleroti­ nia sclerotiorum, rezistența la scuturare, eficiența azotului și dezvoltarea rapidă în toamnă, care permite semănatul tardiv și în afara epocii optime de semănat.

NOUTATEA SEZONULUI Janosh este noul hibrid de rapiță cu potențial ridicat de producțe și stabil chiar și în condiții severe de stres. Ple­ carea viguroasă în vegetație permite și semănatul tardiv, hibridul fiind capabil să se adapteze și să acumuleze sufici­ entă biomasă pentru o iernare reușită.

Pachet larg de rezistențe împotriva Virusului galben al ridichii TuYV, Phoma RLM7 și toleranță la Sclerotinia și Verti­ cilium.

Repornirea în vegetație moderat târ­ zie din primăvară ajută la evitarea daunelor severe de îngheț târziu.

Eficiență ridicată de absorbție a azotului din sol.

• •

•

1-14 august 1-14 august2024 2024

un articol de

ALINA ANDREI

Marketing manager & Product manager OSR

RAPOOL

mai multe pe această temă www.rapool.ro

CEI MAI POPULARI HIBRIZI RAPOOL Prezentăm câțiva dintre hibrizii care au câștigat popularitate în rândul fer­ mierilor profesioniști: Manhattan are o creștere echilibrată în toamnă și pleacă rapid în vegetație după iernare. Datorită creșterii unifor­ me, semănatul timpuriu este posibil fără riscul alungirii tulpinii. Sistemul radicu­ lar avansat îi permite absorbția azotului din straturile mai profunde ale solului, asigurând astfel o eficiență mai mare de asimilare a azotului și rezistă mai bine la stresul de secetă.

Toleranțe și rezistențe la cei mai im­ portanți agenți patogeni din cultura de rapiță.

Toleranță dovedită la secetă și la scu­ turarea silicvelor.

Recomandat în tehnologii normale, dar și intensive, cu o normă de semănat de 40­50 b.g./mp.

Triathlon face parte din portofoliul nostru de hibrizi „toleranți la stresul climatic”.

• • •

• Pachetul de rezistențe și toleranțe

ale acestui hibrid sunt promițătoare și combină beneficiile mai multor carac­ teristici, cum ar fi rezistența împotriva virusului TuYV și RLM7 Phoma.

Rezistență la scuturarea silicvelor pentru un recoltat flexibil.

Dynamic este un hibrid stabil din punct de vedere al randamentului.

Are dezvoltare viguroasă în toamnă și o bună toleranță la iernare, alături de pachetul fitosanitar complet: rezistență la virusul TuYV, Phoma și Verticillium.

Maturitate semitardivă cu toleranță ri­ dicată la secetă și conținut ridicat de ulei; Rezistență la scuturare.

Beatrix CL este primul hibrid Clearfied din portofoliul Rapool cu rezistență la TuYV. Deține un pachet agronomic de excepție: TuYV, Phoma, rezistență la scuturare plus toleranță la imazamox.

Se poate semăna începând cu milo­ cul epocii optime până la finalul aces­ teia, fiind pretabil și pentru semănatul tardiv.

Se recomandă aplicarea unui regula­ tor de creștere în toamnă.

•

• •

• •

53

54 Cercetare agricolă

Cum lucrezi solul pentru a avea recoltele scontate la grâu?

Tehnici de prelucrarea solului care pot crește semnificativ recolta la grâu. 32 de tipuri de sol și 17 variante de lucru, în testare la SCDA Secuieni. Care sunt rezultatele de producție în doi ani agricoli consecutivi?

Î

n cadrul unei recente reuniuni știin­ țifice organizată de Stațiunea de Cercetări Agricole (SCDA Secuie­ ni­Neamț), au fost evidențiate aspecte de ultimă oră legate de transformările semnificative ale condițiilor climatice și de soluțiile practice propuse, în con­ textul actualelor provocări din partea de Nord­Vest a Podișului Central Moldove­ nesc, cu un climat temperat continental și un regim sărac în precipitații.

Manifestarea științifică a inclus pre­ zentarea a 14 referate de specialitate, în­ tre care s­au numărat și cele referitoare

1-14 august 2024

la optimizarea sistemelor de prelucrare a solurilor pentru producția de grâu de toamnă, precum și la cunoașterea și res­ pectarea factorilor tehnologici care pot asigura un nivel optim de productivitate la specia Chartamus tinctorius ­ șofrănel.

4 FACTORI ESENȚIALI PENTRU UN SOL PRODUCTIV Autorii Alexandra Leonte, SimonaFlorina Isticioaia și Andreea-Sabina Pintilie au sintetizat, în lucrarea ”Efectul sistemelor de prelucrare a solului asupra producției și a calității boabelor de grâu”,

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

rezultatele și recomandările practice pentru maximizarea producției de grâu prin utilizarea unor metode de prelucra­ re a solului adaptate condițiilor climati­ ce actuale.

Tehnicile de prelucrare a solului au fost grupate în 17 variante de lucru, fiind apli­

Sursa foto: iStock.com/Zoran Zeremski Imagine cu caracter ilustrativ

Cercetare agricolă 55

32 DE TIPURI DE SOL ÎN NORD-ESTUL ȚĂRII ”În zona noastră de influență, prin cartarea agro­pedologică s­au identificat 32 unități de sol, această diversitate de soluri fiind favorizată atât de relieful variat și de climă, cât și de activitatea omului. Dacă în partea colinară predomină solurile argiloiluviale (brune, cenușii), iar în teritoriile cu un relief mai coborât există soluri molice (cernoziomice), în Lunca Siretului se întâlnesc soluri de tip aluvial. Conținu­ tul în humus variază între 2,3 și 3,1%, cu reacții slab acide (47,6%), moderat acide (34,4%) și slab alcaline (18%). Aprovizionarea solului cu azot este destul de slabă, cea cu fosfor este moderată spre bine și cea cu potasiu este bună”, arăta Elena Trotuș, Director al SCDA Secuieni Neamț.

Dar alarmează din ce în ce mai mult neuniformitatea precipitațiilor repartizate în sezonul de vegetație și reducerea cantității anuale de precipitații.

cate în toamnă, după recoltarea culturii precedente ­ soia. S­a urmărit, de exem­ plu, influența lucrărilor de lungă durată asupra solului și producției de grâu de toamnă. Observațiile colectate privesc: Aerarea solului: se îmbunătățește circulația aerului în rădăcinile plantelor și se pot reduce problemele de compactare a solului, cu beneficii pen­ tru dezvoltarea plantelor de grâu; Mixarea nutrienților: amestecare uniformă în sol și creșterea dispo­ nibilității pentru plante, un aspect esen­ țial pentru asigurarea nutriției adecvate a grâului de toamnă pe tot parcursul creșterii; Controlul buruienilor: lucrările solului contribuie la eliminarea buruienilor și a resturilor vegetale care ar putea concura cu plantele de grâu pentru resursele de apă și de nutrienți.

Se asigură un mediu de creștere curat, îmbunătățindu­se productivitatea și ca­ litatea recoltei;

1.

2.

3.

4.

Lucrările conservative au ajutat la menținerea unei anumite rezer­ ve de apă, necesară pentru răsărirea și înfrățirea grâului și pentru intrarea cores­ punzătoare a acestuia în sezonul rece.

Datele prezentate au ținut seama de rezultatele obținute în perioada 1986­ 2023, în cadrul SCDA Secuieni­Neamț.

2 SISTEME DE LUCRU, PRODUCȚII RADICAL OPUSE Un exemplu concret a vizat compara­ ția dintre rezultatele obținute în doi ani agricoli consecutivi, după alternarea sistemelor de prelucrare a solului.

• Pe de o parte, o producție extrem de mică a fost realizată în anul agricol 2021­ 2022 (2987 kg grâu/ha), în varianta în care lucrările aplicate au fost discuitul solului la o adâncime de 12­15 cm timp de trei ani consecutivi și, ulterior, o lu­ crare de arat la adâncimea de 30 cm.

• Pe de altă parte, producția cea mai mare de grâu a fost obținută în anul agricol 2020­2021 (7976 kg/ha), în va­

rianta în care terenul a fost prelucrat un an cu cizelul, iar în celălalt an a fost arat la o adâncime de 30 cm. ”Între cele două perioade a existat și o diferență a cantităților de precipi­ tații din arealele experimentale. În anul de producție 2020­2021 au fost înregis­ trate precipitații apropiate de media multianuală care au căzut în perioada de umplere a boabelor, ceea ce nu s­a mai întâmplat în anul agricol 2021­2022”, arăta Alexandra Leonte, cercetător ști­ ințific III la SCDA Secuieni.

Adaptarea metodelor de prelucrare a solului la condițiile specifice ale fiecărui an agricol reprezintă o recomandare insistentă a specialiștilor.

56 Cercetare agricolă

ȘOFRĂNELUL - ALTERNATIVA LA FLOAREA-SOARELUI Oana Mîrzan a reliefat faptul că, pentru reușita în producție, șofrănelul, o plantă cultivată în ultimii 50 de ani în special pentru uleiul vegetal extras din semințe, are unele cerințe riguroase față de climă și sol.

S

ubiectul a fost tratat în lucrarea științifică ­ ”Cercetări privind influ­ ența factorilor tehnologici asupra producției de semințe la specia Charta­ mus tinctorius (șofrănel)”.

frănelul a fost amplasat pe o suprafaţă de teren certificată ecologic, urmând după culturile de gălbenele şi coriandru.

Așadar, una dintre cerințe este aceea a plantelor premergătoare.

De asemenea, șofrănelul are nevoie de soluri fertile, cu un regim normal de precipitații.

Dă rezultate bune în toate arealele de cultivare a florii soarelui și poate reveni pe acelaşi teren după 3­4 ani.

Distanța dintre rânduri trebuie să fie de 70 cm, cu o normă de 10­15 kg de să­ mânță la hectar.

Este nevoie ca sămânţa să aibă o pu­

• • • •

Cultura de șofrănel este considerată o alternativă foarte bună pentru cea de floarea soarelui, permițând obținerea unui ulei dietetic.

OANA MÎRZAN

Cercetător la SCDA Secuieni-Neamț

1-14 august 1-14 august2024 2024

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ritate de minim 98%, geminaţia de 75%, iar MMB de 45­50 grame.

Semănatul se face primăvara cât mai timpuriu (ultima decadă a lunii martie ­ prima decadă a lunii aprilie), când în sol sunt 4­5°C, cu semănătorile pentru plante prășitoare (semănat la 70 cm în­ tre rânduri). Șofrănelul ajunge la maturitate la 110­ 150 zile de la semănat (august­septem­ brie). Fermierii trebuie să stabilească foarte bine momentul optim de recol­ tare, respectiv perioada când semințele sunt de culoare albă mată. Inflorescența nu își scutură semințele și acestea nu sunt mâncate de păsări.

•

•

Sursa foto: Sursa iStock.com/stoonn

RIGORI TEHNOLOGICE ALE CULTURII

• În condiţiile de la SCDA Secuieni, șo­

un articol de

În condițiile de la SCDA Secuieni­ Neamț, este posibil ca șofrănelul să fie recoltat la jumătatea lunii august, direct din lan, cu combina pentru cereale.

57

58 Protecția plantelor

Soluții pentru protecția culturilor de soia și mazăre

Soia și mazărea au o importanță deosebită în agricultură, oferind beneficii multiple. În același timp, culturile necesită o atenție sporită în combaterea buruienilor și a bolilor.

Ce soluții inovatoare vă propune compania BASF?

B

ASF are o experiență îndelungată în protecția culturilor de soia, ofe­ rind fermierilor soluții inovatoare.

Domeniul combaterii buruienilor în cul­ tura de soia ocupă un loc aparte în por­ tofoliul BASF. lndiferent că este vorba despre soluții de erbicidare în preemer­ gență sau despre erbicidarea în post­ emergență, BASF oferă fermierilor solu­ ția potrivită pentru nevoile lor.

BASF - SPECIALIST ÎN PROTECȚIA CULTURII DE SOIA Spectrul de combatere al buruienilor este doar una dintre multiplele proprie­ tăți ale unui erbicid. Atunci când un fer­ mier decide asupra unei tehnologii de

CULTURA DE MAZĂRE - ÎN FOCUS Erbicidele Pulsar® 40 și Basagran® SL, precum și fungicidul Pictor® Active sunt omologate, de asemenea, și pentru cul­ tura de mazăre.

Mai multe detalii despre toate aceste produse pot fi găsite pe site-ul: www.agro.basf.ro.

1-14 august 2024

un articol de

BASF Agricultural Solutions România mai multe pe această temă www.agro.basf.ro

combatere a buruienilor, trebuie să ia în considerare și alte aspecte, precum se­ lectivitatea față de cultură, flexibilitatea în aplicare și amestecul cu alte produse.

Pe scurt, produsele de protecția plantelor de la BASF, disponibile pentru cultura de soia, sunt următoarele: Frontier® Forte (dimetenamid­P 720 g/l) ­ erbicid pelicular, preemergent, pentru combaterea buruienilor monoco­ tile anuale și a unor buruieni dicotile.

Acționează asupra buruienilor în curs de germinare și răsărire, eliminându­le îna­ inte de a produce pagube.

Stomp® Aqua (pendimetalin 445 g/l) ­ erbicid preemergent care poate fi folo­ sit cu succes în combaterea unui spec­ tru larg de buruieni dicotile anuale și monocotile anuale.

Wing® P (pendimetalin 250 g/l + dime­ tenamid­P 212,5 g/l) ­ erbicid preemer­ gent complex care și­a dovedit eficaci­

•

• •

tatea în combaterea unui număr mare de buruieni monocotile și dicotile anua­ le, determinat de efectul complementar al substanțelor active. De asemenea, are o durată lungă de acțiune la nivelul solu­ lui (efect rezidual).

Pulsar® 40 (imazamox 40 g/l) ­ erbicid postemergent pentru combaterea unui spectru larg de buruieni, cu o eficacitate foarte bună pentru buruieni dificil de combătut (Ambrosia, Xanthium, Cheno­ podium, etc). Are acțiune dublă asupra buruienilor, prin frunze și sol.

Basagran® SL (bentazonă 480 g/l) ­ erbicid postemergent consacrat pen­ tru combaterea buruienilor dicotile. Se evidențiază printr­o selectivitate foarte bună pentru plantele de cultură, fiind un erbicid standard la cultura de soia.

Pictor® Active (boscalid 150 g/l + pi­ raclostrobin 250 g/l) ­ un fungicid nou pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), una dintre cele mai păgubitoare boli la cultura de soia. Are o doză flexibilă de aplicare, în funcție de presiunea de infecție, putând fi aplicat fie într­o singură trecere, la doză întreagă, sau secvențial, în două treceri la jumătate de doză.

•

•

•

59

60 Cultura Mare

CORTEVA AGRISCIENCE

Cele mai eficiente produse, mereu la îndemâna fermierilor

Schimbările climatice, care se dovedesc a fi o realitate, sunt cea mai mare provocare pentru agricultori și, deopotrivă, pentru companiile furnizoare de inputuri. De modul în care vor ști să se adapteze depinde viitorul.

„L

a ora actuală, Corteva este cea mai mare companie agricolă la nivel mondial. Zilnic, între 4 și 5 milioane de dolari sunt investiți în cercetare, spre a putea veni în întâmpi­ narea fermierilor cu instrumente efici­ ente de a răspunde noilor provocări”, a arătat Jean Ionescu, manager Corteva pentru România și Republica Moldova.

„ÎN FIECARE AN VENIM CU CEVA NOU” Maria Cîrjă, marketing manager pen­ tru România și Republica Moldova, a arătat: ”În fiecare an venim cu ceva nou, care să răspundă mai bine cerințelor fermierilor. La nivel mondial, în ultimii cinci ani, Corteva a venit cu 2.000 de produse noi. E vorba de genetică nouă, de produse pentru protecția plantelor, dar și de produse revoluționare, legate de nutriția plantelor. Ca exemplu, legat

1-14 august 2024

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de acest ultim aspect, avem produsul Utrisha, care ajută plantele să obțină mare parte din azotul necesar direct din atmosferă. În acest mod suntem mai eficienți și, în același timp, mai priete­ noși cu mediul”.

GRANULAR LINK: PLATFORMA DIGITALĂ DISPONIBILĂ PENTRU ORICE FERMIER Tot ca răspuns la necesitatea de adaptare, Corteva a dezvoltat și platfor­ ma digitală Granular Link. Aceasta poate fi descărcată gratuit de pe Google Play

Store ori de pe Apple Store și permite realizarea de hărți satelitare ale fermei, pe loturi și sole, diferențiat pe culturi.

Astfel devin posibile semănatul cu rată variabilă, ca și aplicarea diferențiată a tratamentelor. În plus, platforma este permanent îmbogățită cu noi utilități, care permit optimizarea tratamentelor și a fertilizării, în directă corelație cu produsele folosite și cu indicii satelitari. „Inclusiv istoricul de cultivare a tere­ nurilor pe 30 de ani și datele meteo pot fi obținute prin această platformă”, a ară­ tat Vasile Folea, customer technology and digital specialist la Corteva.

2 MILIOANE DE SACI CU SEMINȚE PE AN ÎN STAȚIA DE LA ȘINDRILIȚA Poate cea mai mare realizare a Corteva România o reprezintă stația de procesare a semințelor de la Șindrilița.

Cultura Mare 61

La ora actuală, Corteva este liderul de piață în România la semințe de porumb, rapiță și soia, la erbicide pentru păioase, rapiță și post-emergente pentru porumb și la fungicide pentru vie și cartof.

JEAN IONESCU

Country Leader Corteva pentru România și Republica Moldova

IRIGAȚIILE ȘI SĂMÂNȚA DIN PĂTUL Cele mai mari probleme ale agricul­ turii românești sunt legate de lipsa unor sisteme de irigații suficient de bine dez­ voltate și de concepțiile unei părți a fer­ mierilor. ”Încă se mai seamănă porumb din pătul pe 450.000 ­ 500.000 de hec­ tare, în România. Asta este o limitare se­ rioasă pe care oamenii și­o pun singuri.

Iar principala strategie la nivel național ar trebui să fie să avem cât mai multă apă la poarta fermei”, a mai spus Jean Ionescu.

Este cea mai mare facilitate de acest tip din sud­estul Europei. „Ideea a fost să se afle aici, în apropierea celor care produc semințele”, a arătat Marian Pascariu, directorul stației. Valoarea investiției se ridică la 74 milioane de euro. Aici se pro­ cesează semințe de porumb, floa­ rea soarelui, soia, etc. În cantități uriașe, de până la două milioane de saci pe an. Aceste semințe sunt destinate atât utilizării în România, cât și, în foarte mare parte, în afara țării.

COLABORAREA CU CORTEVA: PRODUCȚII MARI ȘI COSTURI DECENTE Despre rezultatele colaboră­ rii cu Corteva ne­a vorbit Cosmin Iancu, fermier din zonă: „Mă îngri­ jorează noile orientări ale UE spre

viitorul verde, cum îl numesc ei. În con­ dițiile actuale, de secetă și arșiță, și dăunătorii devin mai agresivi. Și aici intervine Corteva, care îmi oferă pro­ dusele cu care să pot răspunde acestor provocări. Spre exemplu, în condițiile acestui an am reușit să am o producție de 3,7­4 tone/ha la rapiță. Ba, în anu­ mite zone am ajuns la 5 tone/ha. Asta înseamnă Corteva!”

O altă măsură a eficienței Corteva, Cosmin Iancu a găsit­o în costuri: „chel­ tuiala medie pentru un hectar ­ și aici am inclus totul, de la sămânță, la fertili­ zat, tratamente, și până la recoltat ­ a fost de 4.100 lei”. În concluzie, Corteva urmează tra­ diția pe care o are după trei decenii de activitate în România: cele mai noi și mai eficiente produse, pentru toți fer­ mierii!

62 Jurnal de fermă

GAVRILĂ TUCHILUȘ recoltează porumbul în regim de forță majoră!

Administratorul societății Agrimat ­ Matca, jud. Galați, s­a văzut nevoit să intre cu combinele în lanurile de porumb aflate în stres termo-hidric accentuat, pentru a asigura hrana celor 3.400 de animale pe care le are în exploatare. un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

F

ermierul se teme că după aproape 45 de ani de agricultură ar putea să se aleagă praful de munca lui. ”Problema este că eu intru în faliment și nu pot hrăni animalele. La această dată (8 iulie a.c.), porumbul trebuia să fie în faza de mătăsire… Cu 120 ml de apă în­ registrați de la 1 ianuarie și până acum, iată care este situația. Am făcut tot ce ne­a stat în putință pentru conserva­ rea apei, am intervenit cu lucrări con­ servative (nu mai arăm de 5­6 ani), am ales hibrizii cei mai adaptați la secetă și uscăciune, i­am semănat în perioada optimă, le­am asigurat toate condițiile optime de creștere și dezvoltare vegeta­ tivă (fertilizare și protecție fitosanitară).

Dar solul nu are rezervă de apă și plan­ tele, din cauza arșiței, se usucă de sus în jos”, a susținut Tuchiluș. Nici cultura de floarea soarelui nu arăta mai bine. „Așa cum este porumbul, puternic lo­ vit de secetă și arșiță, în tulpină mai sunt niște zaharuri care nu fac cel mai bine animalelor, dar putem spune că e un ba­ last de slabă calitate pe care putem să­l folosim în hrana animalelor”, a explicat Tuchiluș.

PROBLEMA IRIGAȚIILOR LA MATCA ARE REZOLVARE. DAR SE VREA?!

Societatea deține 4.500 ha, din care o zecime se poate iriga. Sistemul de iri­ gații, construit în anii 70, are probleme extreme în exploatare, iar societatea se

1-14 august 2024

Dacă ploaia sunt Lacrimile Tale, Doamne, te rog să plângi pentru noi!

GAVRILĂ TUCHILUȘ

Fermier cu peste 40 de ani vechime în agricultura gălățeană

află la capătul rețelei de aducțiune, la o distanță de 86 km. În fiecare an sunt dis­ funcționalități în aprovizionarea cu apa de irigat. „Din cauză că apa nu a ajuns la timp, culturile sunt în situația asta de­ zastruoasă!”, explică gălățeanul.

Fermierul speră să rezolve problema irigațiilor pentru care se luptă de 40 de ani. Există un proiect la Ministerul Agri­ culturii, cu toate aprobările, mai puțin finanțarea de 100 milioane de euro, prin care se poate asigura apa pentru peste 20 mii de hectare în zona Matca ­ Cudalbi ­ Corod. „Eu acuma (8.07.2024 n.r.) sunt în drum să mă întâlnesc cu ministrul Agriculturii! De ce eu? Lucrez normal, plătesc taxe, impozite, am vacile cro­ taliate. Sunt oameni politici din Galați,

prefect, deputați, senatori, oameni din agricultură…Nu ar trebui să­i interese­ ze!?”, se întreabă retoric administratorul Agrimat.

RECOLTE DE CARE NU TE POȚI BUCURA! Producțiile obținute la culturile de toamnă au fost sub așteptări și mult sub nivelul investițiilor făcute. „Am făcut 830 kg de orz, 930 kg la rapiță și cred că nu mă închid cu mai mult de 1.100 kg de grâu”, spune fermierul Gavrilă Tuchiluș, simțind cât este de aproape falimentul unei ferme de elită, o afacere cotată la cel puțin 12 milioane de euro, ce asigură veniturile a 120 de angajați, fiecare cu familii.

63

64 Jurnal de fermă

Sursa foto: iStock.com/kristo74 Imagine cu caracter ilustrativ

REGRETUL LUI DANIEL RUSU „În loc să fac 300 tone de grâu, am daună totală la porumb!”

Bucuros de recoltele verii, Daniel Rusu, din comuna Dragoș Vodă, județul Călărași, este dezamăgit de prețurile pieței. Dar și mai tare e mâhnit de pierderile majore la culturile de primăvară. Ce așteptări are tânărul de la viitor?

D

aniel Rusu spune că „a fost un an productiv. Am obținut o producție medie de 6 tone la hectarul de grâu și 2,5 tone la cel de rapiță. În luna aprilie, am încheiat un contract futures la grâu pe 80 de bani kilogramul și 70 de bani la orz; au fost cele mai bune oferte.

Acum prețurile au mai scăzut”.

VERIGA SLABĂ: PRĂȘITOARELE CALAMITATE! Necazul mare este că are culturile de primăvară calamitate pe toate cele 114 hectare semănate. „E o perioadă critică pentru porumb și floarea soarelui. Nu avem nicio speranță. Poate c­o să fa­ cem o tonă de porumb și cu indulgență o tonă și jumătate de floarea soarelui. Es­ timez că anul acesta este mai rău decât Scanează-mă!

Daniel Rusu nu privește cu ochi buni nici noile norme de mediu care s-ar putea să devină obligatorii în anii care vor urma: la nivelul fermei lui, pe terenurile pârloagă va pierde 17.000 lei anual doar cu plata arendei.

Scanează codul QR și vezi ce alte rezerve are fermierul vizavi de noile norme GAEC!

1-14 august 2024

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cel precedent! Și mai cred că multe fer­ me își vor închide porțile!”, a explicat Daniel Rusu.

Călărășeanul a ținut din scurt cos­ turile de producție: a redus norma de fertilizare, utilizând un îngrășământ mai ieftin formulat cu sulf. Investiția medie pe hectar n­a depășit 3.500 de lei.

IRIGAȚIILE, EXTREMĂ URGENȚĂ!

Proiectele pentru fondurile pe irigații (DR 25 și 26) dau mari bătăi de cap. „Sun­ tem 15 fermieri organizați într­un OUAI și facem un proiect de 1,5 milioane de euro prin care cumpărăm 7 motopom­ pe și 5 tamburi. Problema va fi cum să împărțim echipamentele, cum le vom folosi? La Dragoș Vodă s­au făcut două OUAI­uri și nu ne ajung banii pentru rea­ bilitarea sistemului de irigații”, a relatat agricultorul.

Daniel Rusu susține că pentru ferma

Am făcut o greșeală și regret. Anul trecut, unde am avut rapiță și am întors, trebuia să vin cu grâu! Eu am lăsat parcela pentru porumb! Aveam 50 de hectare cu grâu de 6 tone și un profit cât de cât, în loc de 50 ha cu porumb aducător de pagubă!

DANIEL RUSU

Tânăr fermier din Călărași

sa a început un proiect de irigații, finan­ țat din credite bancare. Echipamente­ le de udare costă vreo 150 mii de euro pentru a asigura apa pe o parcelă de 50 ha. Are apa adusă pe canal la capătul solei și ar fi păcat să nu realizeze udarea terenurilor. Știe că drumul e lung și plin de… adrese. „Am puț forat, dar a trebuit să aștept 9 luni aprobarea să­l folosesc!

Procedurile sunt excesiv birocratice; stăm pe loc și ne uităm cum ni se usucă în câmp culturile!”, și­a exprimat oful.

65

66 Protecţia plantelor

AVERTIZARE ÎN LAN

Sfredelitorul porumbului lovește din nou!

În luna august ne putem confrunta cu a doua generație a sfredelitorului porumbului, mai ales acolo unde plantațiile sunt irigate sau unde a plouat. Cum putem fi cu un pas înaintea dăunătorului?

Tulpini de porumb frânte în urma atacului sfredelitorului

Î

n literatura de specialitate se men­ ționează că în zonele sudice, în anumiți ani, poate să apară a doua generație a sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis), în special din primele larve care au eclozat de la generația precedentă (în luna iunie). Asta a fost pe vremuri, când temperaturile erau nor­ male.

MAI MULTE GENERAȚII PE AN ALE INSECTELOR DĂUNĂTOARE Cum temperaturile medii lunare sunt mai mari decât mediile multianuale, este oarecum logic ca dăunătorii prin­ cipalelor culturi agricole să aibă mai multe generații într­un an. Pe scurt, fiecare specie de insecte, inclusiv cele dăunătoare, au nevoie pentru dezvolta­ rea unei generații de o anumită sumă de grade. Aceasta diferă de la o specie la alta. Iar dacă temperaturile cresc, se poate îndeplini suma de grade pentru apariția unei generații în plus. Întrebarea este: ”Trebuie să ne îngri­ joreze a doua generație a speciei Ostri­ nia nubilallis, mai ales în condițiile în

1-14 august 2024

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care, cel mai probabil, din cauza secetei, la mulți fermieri plantele de porumb vor fi uscate?” Răspunsul este afirmativ în cazul fermelor care au sisteme de iri­ gații, mai ales în loturile de hibridare la irigat, și nu numai, sau la fermierii care s­au bucurat de ceva ploi.

CE-AU OBSERVAT CERCETĂTORII DE LA FUNDULEA ÎN EXPERIENȚELE LOR? La INCDA Fundulea, în fiecare an avem experiențe în care plantele de po­ rumb sunt infestate cu ponte de Ostrinia nubilallis, iar în toamnă vedem reacția plantelor la acest dăunător. În principal, plantele infestate artificial, la începutul verii, sunt secționate toamna ca să ob­ servăm lungimea galeriilor produse de larvele acestei specii. De asemenea, numărăm larvele vii sau învelișul ... ››› 68

REZISTENȚA PLANTELOR Plantele de porumb pot lupta singure cu dăunătorul, cu ajutorul unei substanțe, denumită în mod convențional DIMBOA. Aceasta este repelentă față de larvele sfredelitorului. Hibrizii de porumb care sunt mai rezistenți la atac pot conține și de zece ori mai mult DIMBOA față de cei nerezistenți. Cele mai mari concentrații ale acestei substanțe se găsesc în rădăcini, apoi în tulpini, în panicule și în frunze. Trebuie menționat că este o mare provocare să ai în același hibrid de porumb toate calitățile, la maxim, în același timp, inclusiv toleranța la atacul sfredelitorului. Cel mai probabil, noile tehnici genomice (NTG) ar putea rezolva, pe viitor, aceste provocări.

Până atunci, paza bună trece primejdia rea și trebuie să monitorizăm lanurile de porumb, inclusiv în luna august, mai ales cei care au irigații.

67

68 Protecţia plantelor ››› 66 ...pupal (rămas după ce fluturii noii generații și­au luat zborul). În toam­ na anului trecut, am constatat că erau mult mai multe învelișuri pupale decât larve vii, semn că în luna august a apărut cea de­a doua generație.

HIBRIZI TIMPURII, HIBRIZI TARDIVI. CARE SUNT MAI SENSIBILI? Ce înseamnă a doua generație, mai ales pentru fermierii care irigă? O presi­ une mai mare de infestare. În mod nor­ mal, se consideră că hibrizii timpurii de porumb, cu tulpină mai subțire, sunt mai sensibili la atacul sfredelitorului, mai ales la prima generație, în timp ce hibri­ zii mai tardivi sunt mai puțin atacați. Ei bine, aceștia din urmă sunt ceea ce le trebuie larvelor celei de­a doua gene­ rații.

Toamnele calde sunt încă un factor pentru dezvoltarea completă a celei de­a doua generații de sfredelitor în țara noastră.

LARVELE DAU ATACUL LA TULPINĂ ȘI LA ȘTIULETE Ce pagube pot face larvele, mai ales la porumbul irigat (sau pe unde au mai fost ploi)? Aceleași ca și larvele primei generații. Dacă atacul larvelor la tulpină este mare, plantele de porumb se pot frânge înainte de recoltat, mai ales dacă avem o vielie. Din păcate, cu cât vremea este mai caldă, cu atât avem șanse mai mari să avem fenomene meteo extre­ me. Iar dacă tulpina de porumb este slăbită, vielia este exact ce trebuie (cu ghilimelele de rigoare) pentru a se pro­ duce pagubele. Mai ales dacă tulpinile se

Larvă de Ostrinia nubilallis în tulpina de porumb

Înveliș pupal rămas după ce fluturele noii generații își ia zobrul frâng aproape de sol.

Pe lângă pagubele cantitative de pro­ ducție, larvele produc și pagube calita­ tive, deoarece atacul poate avea loc și la știulete, fiind poartă de intrare pentru ciupercile patogene, care vin „la pachet”

TRATAMENTUL ÎN VEGETAȚIE, O DECIZIE GREU DE LUAT Efectuarea unui tratament în vegetație pentru combaterea sfredelitorului po­ rumbului în această perioadă este problematică, având în vedere înălțimea plante­ lor, fiind nevoie de o mașină autopropulsată cu gardă mare la sol.

Decizia efectuării unui tratament trebuie atent cântărită, mai ales că, în ulti­ mii 2­3 ani, granița dintre profit și pierdere la porumb este una foarte fină. Cel mai indicat este să întrebați și un specialist în protecția plantelor. Ideea de bază rămâne, fie că veți face tratamentul, fie că nu este necesar, lanurile de porumb trebuie atent monitorizate, chiar dacă este luna august. S­au dus acele vremuri frumoase când, în general, nu aveam probleme mari cu dăunătorii în a doua parte a vegetației porumbului. Dacă treceam cu bine de primele faze de vegetație, pe urmă totul părea mai ușor. Și, în general, treceam de primele faze, în contextul în care tratamentul semințelor cu insecticide sistemice era generalizat.

1-14 august 2024

cu micotoxinele. Iar dacă acestea sunt mai mari decât limita maximă admisă (LMA), nu cred că trebuie să mai spun ce se întâmplă.

IA PRIN SUPRINDERE GENERAȚIA A DOUA DE OSTRINIA! Ce ar fi de făcut pentru a ține depar­ te larvele celei de­a doua generații de plantele de porumb? Fix aceleași măsuri pe care le­am luat și în luna iunie: Amplasarea de capcane feromonale în lanurile de porumb pentru a vedea când sosesc primii „musafiri nepoftiți”.

Apoi efectuarea unui tratament de combatere, numai atunci când situația o cere.

Pentru sfredelitorul porumbului s-ar mai putea face ceva: să se generalizeze în cultură hibrizi toleranți la atacul larvelor acestei specii.

1.

2.

3.

69

PLUGURILE KVERNELAND ÎN TOPUL VÂNZĂRILOR ÎN EUROPA.

PACHET PROMO PLUGURI 3 - 7 TRUPIȚE

REDUCERE MINIMĂ 15% DOBÂNDĂ 0,99% PE 3 ANI

Ofertă supusă unor termene și condiții, valabilă în limita stocului disponibil. Imagine cu titlu de prezentare.

www.agroconcept.ro

Sursa foto: iStock.com/Baloncici

70 Piața de legume

Cantități record de roșii din Turcia importate în România Aprilie 2024 a fost luna cu cele mai mari importuri de roșii din Turcia: aproape 10.000 de tone de roșii turcești au intrat în România, deşi în acea perioadă au început să se coacă şi roşiile româneşti cutivate în solarii.

D

in octombrie 2023 până în aprilie 2024, România a importat 50.000 de tone de roșii din Turcia, cât în tot anul agricol 2019-2020 (octombrie - septembrie), arată datele Comisiei Europene, citate de Ziarul Financiar. În anul 2022-2023 (octombrie - sep­ tembrie), România a importat 62.400 de tone de roşii din Turcia, cea mai mare cantitate din ultimii 15 ani. Adică, mini­

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mum 250 de camioane cu roşii din Tur­ cia au intrat lunar în România, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar.

LOCUL 1 ÎN EUROPA LA PRODUCȚIA AGRICOLĂ Turcia are peste 790.000 hectare cu SERE ȘI SOLARII! Fermierii sunt finanțați de o BANCĂ AGRICOLĂ, dar și din fonduri UE! TOMATELE reprezintă 59% din pro­ ducția totală de legume. În sezonul trecut, Turcia a exportat o cantitate totală de 588.418 tone de tomate, în 52 de state. România a fost cel mai mare impor­ tator de roșii din Turcia, cu o cantitate totală evaluată la o valoare de 92 milioane de dolari. Scanează codul QR și citește mai multe despre agricultura Turciei!

1-14 august 2024

”TOMATA”, UN PROGRAM DE PLOMBARE! În 2024, cantitățile lunare de roșii im­ portate din Turcia sunt mai mari decât în anul agricol trecut, în majoritatea luni­ lor. „În sezon suntem capabili să acope­ rim 100% autoconsumul. Dar, dacă ve­ dem datele statistice şi unde suntem cu producţia în extrasezon, pentru că asta ne produce deficit, ne dăm seama că nu e bine. (…) Dacă noi îi dăm fer­ mierului 3.000 de euro/hectar/an (sub­ venția acordată cultivatorilor de roșii în solar prin Programul Tomata - n.red.) să cultive roșii, e doar un program de plombare şi nu-l văd de succes”, a spus George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat, citat de Ziarul Financiar. Pe 16 iulie 2024 s-a dat startul plăților în programul TOMATA, ciclul I. Vezi topul județelor cu cei mai mulți beneficiari!

71

72 Legumicultură

Samsarii fac legea în piețe, autoritățile închid ochii!

În piețele urbane legea pare că o fac cei care n-au produs nimic la viața lor, dar se pricep bine într-ale comerțului.

Ce a pățit un mic producător legumicol din județul Timiș!

Î

ncerci să vinzi direct către consumator un produs bun, la un preț accesibil, cu acte-n regulă, pe care îl obții muncind zi lumină în grădină sau în solar, fără să ceri nimic nimănui, poate doar să fii lăsat în pace pentru a-ți desfășura activitatea ca să obții un mic venit suplimentar pentru familia ta… Vezi să nu se poată! ”NE-AU SCOS DIN PIAȚA VERDE! NU AU AVUT LOC DE NOI!” ”Ne-au scos din Piața Verde din Calea Aradului (n.r. - din Timișoara), pentru că veneau oamenii să cumpere de la noi și nu de la acele două doamne care sunt acolo și se pare că nu au avut loc de noi, niciun alt producător nu are loc de ele.

Doar ele se pare că au voie sa vândă în acea piață. Ne-am luptat să rămânem acolo, dar din păcate a fost în zadar orice telefon dat sau orice variantă de

1-14 august 2024

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a rezolva situația. Efectiv nu mai avem voie să vindem în Piața Verde! (…) Noi suntem producători! Atât vă pot spune.

Ne pare rău de oamenii care veneau să cumpere de la noi, care erau în apropiere de casă! De astăzi noi vom fi în Piața Scanează-mă!

Producătorii de legume, la mâna samsarilor: ”Sunt prețuri mai mici decât acum 10 ani! Și mie mi-ar conveni să iau roșia cu 1 leu și s-o dau cu 7 lei!” Scanează codul QR și află și alte nemulțumiri ale fermierilor. De ce se plâng de Programul Tomata?

Dacia de la ora 17:30 până la 21:00”, a scris Alina Dodiș din Cenad, jud. Timiș, pe un grup de pe facebook care susține producătorii locali din județele Timiș și Arad, către consumatori și clienții lor din comunitatea online.

UN SOLAR ȘI O BUCATĂ DE GRĂDINĂ LA CENAD I-am contactat pe Alina și Lucian Dodiș pentru a le afla povestea și mai ales ce vor face mai departe pentru a-și putea valorifica legumele. Alina este din Gottlob, un alt bazin legumicol din Timiș și trăiește acum în Cenad, alături de soțul ei și cei doi băieți. Lucian are și un job, este salariat dar, în puținul timp liber își ajută soția cu legumele și merg împreună la piață. În 2019 au decis să construiască un solar, de 25/10 și mai cultivă legume pe o mică suprafață de grădină, de cca 4 ari.

Legumicultură 73

Cultura principală sunt tomatele și mai au castraveți și ardei, câte puțin din fiecare. Au plantat 600 de fire de roșii în acest an, se străduiesc să producă totul cât de natural posibil iar asta se simte în gustul fructelor și legumelor, pe care clienții îl apreciază și îl aleg!

DINCOLO DE COMERȚ, BANI, INTERESE, SUNTEM TOTUȘI OAMENI Mergeau zilnic la Piața Verde din Timișoara să-și vândă produsele de sezon, de luni până vineri, 3-4 ore, în fiecare după-amiază, până seara. Asta până vineri, 12 iulie, când s-au trezit că nu mai au loc în piață, pe motiv că vânzătoarele ”veterane” de aici s-au decla-

rat nemulțumite de prezența lor și, deh, să nu fie cu supărare… Strigător la cer?!

Da, cu siguranță!

Acest loc le era cel mai la îndemână, fiind nevoiți să parcurgă zilnic distanța de 75 de kilometri dintre Cenad și Timișoara pentru a merge cu băiatul cel mare la terapie, în oraș, în zona pieței. Iar ”doamnele” vânzătoare de acolo cunoșteau situația, mai ales că acum, în vacanță, neavând cu cine să lase copiii, cei doi soți îi luau și pe ei la piață. Nu scriu asta pentru a inspira milă sau empatie, acesta fiind mesajul clar al Alinei și al lui Lucian, dar dincolo de comerț, bani, interese, suntem totuși OAMENI sau cel puțin ne pretindem a fi, unii dintre noi…

SUSȚINEȚI PRODUCĂTORII LOCALI! Chiar dacă Piața Verde din Timișoara este în administrarea unei societăți private, există totuși niște reglementări clare și o legislație care nu permite eliminarea producătorilor din piețe pe motiv că nu le convine unor comercianți ”concurența”. Până vom primi răspunsuri de la administrația locală și a piețelor, vă invit cu drag să susțineți producătorii locali, să-i căutați, să le aflați povestea și să cumpărați produse de la ei. Sunt de calitate și la un preț corect și nu cred că există vreun producător real care să nu vă poată primi la el în fermă, în solar, în grădină sau să vă arate fotografii care atestă existența culturilor!

74 Utilaje agricole

„BESTIA GALBENĂ” a sedus un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

ăzvan Mateiu, fiul proprietarului celei mai mari ferme cu capital integral românesc din vestul ţării, s-a declarat impresionat de performanţele 'bestiei galbene', evidenţiind calita­ tea materialului recoltat şi consumul de carburant extrem de eficient. „Am recol­ tat cu această combină o solă de 30 de hectare cultivate cu grâu iar rezultatele sunt cu adevărat impresionante. Din ceea ce am observat în câmp, pierderi­ le sunt minime. Asta ne­a interesat, de

1-14 august 2024

altfel. Să avem un material curat, fără spărturi şi bătut bine. Producţiile sunt undeva între 8 şi 9 tone. De asemenea, pentru mărimea acestei combine, con­ sumul de motorină este unul destul de redus”, ne­a declarat în exclusivitate Răzvan, care este inginer agronom de profesie.

CHELTUIELI REDUSE PE HECTAR La rândul său, Roger Pyle, CEO la AgroConcept, a ţinut să evidenţieze nu doar performanţele de excepţie ale nou­ lui CR11, cât mai ales beneficiile privind reducerea totală a costurilor de proprie­ tate. „Am făcut un calcul în urma aces­ tor teste şi am constatat că CR11 are un consum de motorină de doar 12 litri pe hectar. Dacă ne gândim că această

combină recoltează în jur de 90 de tone pe oră, rezultă un impact pozitiv sem­ nificativ asupra costurilor operaţionale dintr­o fermă şi, implicit, asupra profi­ turilor. Pe lângă faptul că va exista o scădere a cheltuielilor cu mentenanţa datorită numărului mai mic de compo­ nente aflate în mişcare, comparativ cu celelalte modele de combine existen­ te pe piaţă”, a subliniat reprezentantul AgroConcept, importatorul exclusiv al mărcii New Holland în România.

PESTE 8.000 DE HECTARE CULTIVATE CU GRÂU Pentru anul agricol 2023­2024, Agro Nevada Tim a alocat o suprafaţă de aproximativ 8.200 de hectare culturii grâului. Pentru a face faţă unui volum

Utilaje agricole 75

Agro Nevada Tim, societate care exploatează peste 17.000 de hectare în judeţul Timiş, a testat noua combină CR11 de la New Holland, pe care AgroConcept a adus-o special în România pentru campania de recoltat păioase.

Banatul!

Răzvan Mateiu

COMBINA VIITORULUI CR 11 este o combină complet nouă, care promite să revoluţioneze procesul de recoltare a culturilor agricole. Este o combină a viitorului, după cum a carac­ terizat-o Florin Marin, director al departamentului after­sales la AgroConcept. „Pentru acest proiect, New Holland şi­a folosit întreaga experienţă acumulată în ultimii aproape 50 de ani de când a inventat sistemul Twin Rotor, pe care l­a perfecţionat constant. Faţă de ce ştiam până acum, motorul este dispus longitudinal pe noul CR11, puţin lateral dreapta pentru a compensa greutatea tubului de descărcare, în special atunci când acesta este deschis. Unghiul de înclinare este acelaşi cu al rotoarelor, pentru a facilita transferul de putere către cei mai mari consumatori într­un mod cât mai eficient”, a subliniat Florin. atât de mare în campania de recoltat, societatea administrată de Corvin Petru Mateiu a închiriat nu mai puţin de 17 combine din Lituania. Pe suprafeţele mari, comasate, s­au obţinut producţii medii de până la 9 tone. Un singur soi a fost semănat în toamnă pe întreaga su­ prafaţă, respectiv Anapurna, o varietate de grâu extrem de apreciată în vestul ţării, şi nu numai.

Noul CR11, care ar putea ajunge în fer­ mele din România anul viitor, reprezintă o opţiune interesantă pentru exploata­ ţiile de mari dimensiuni, cum este şi cea din Voiteg.

CR11 a impresionat în testele din vestul ţării! Scanează codul QR și urmărește un scurt interviu video cu Răzvan Mateiu despre performanțele combinei la recoltat în ferma Agro Nevada Tim!

CR11 are un consum de motorină de doar 12 litri pe hectar și recol­ tează în jur de 90 de tone pe oră.

ROGER PYLE

CEO la AgroConcept

ROMÂNII POT COMANDA CR11 CR11 fusese testată în România şi în toamna trecută, la porumb, înainte de a fi lansată oficial la Agritechnica, unde a obţinut singura medalie de aur pen­ tru inovaţie. Acum, însă, pentru prima dată a putut fi văzută recoltând cere­ ale şi rapiţă, iar performanţele au fost cu adevărat remarcabile. Pe lângă con­ sumul redus de carburant, Roger Pyle a ţinut să menţioneze şi pierderile scă­ zute. „Combina a rulat aproape două săptămâni în campania de recoltat, iar la grâu şi cereale am observat că pierde­ rile sunt mai mici de 0,5%. Cel mai bun rezultat pe care l­am obţinut a fost de 0,18%”, a constatat CEO­ul AgroConcept.

Acesta ne­a dezvăluit că deja trei com­ bine sunt construite în acest moment special pentru piaţa românească. Aşa­ dar, fermierii pot plasa comenzi pentru achiziţia noului CR11, care va ajunge în ţară cel mai probabil în prima parte a anului viitor.

76 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Combinele John Deere T5 și T6 intră în producția de serie Compania John Deere introduce opt noi modele de combine, grupate în noile serii T5 și T6, cu o putere a motorului de la 305 CP până la 466 CP, buncăr mare de cereale şi funcția de compensare în pantă.

C

ifrele 5 și 6 indică numărul de căi­ şori/scuturători. În cadrul acestor două serii vor fi disponibile opt modele noi, ce oferă o gamă largă de opțiuni de putere. Cel mai mic model din seria T5, T5 400, dezvoltă 305 CP şi are un motor JD PowerTech PSS de 6,8 litri, cu șase cilindri. Cel mai mare model T6 800, din seria T6, este propulsat de un motor JD9X cu o capacitate de 9 litri şi 466 CP. CONFORT ȘI FUNCȚIONALITATE DE PRIMĂ CLASĂ Noile combine John Deere T5 şi T6 au aceeași cabină ca şi seria X9, care aduce operatorului confort și funcționalitate de primă clasă. Cabina este echipată cu numeroase facilități, inclusiv ActiveSeat II, lumini LED şi o ușă cu etanșare împo­ triva prafului.

TEHNOLOGIA HILLMASTERTM Pentru zonele deluroase sunt disponibile opțiuni de compensare a pantei laterale, cu o compensare de bază de până la 7% înclinație și pachetul opțional de pantă latera­ lă (compensare de până la 14% în­ clinare) și tehnologia HillMasterTM cu o compensare de până la 22% înclinație.

1-14 august 1-14 august2024 2024

Joystick­ul CommandPROTM oferă operatorului controlul intuitiv și perso­ nalizat al tuturor funcțiilor principale ale combinei. În plus, combina poate fi echipată cu un nou afișaj G5plus CommandCenter şi un receptor GPS StarFire 7500 şi conectivitate JDLinkTM pentru eficiență operațională și gestionarea simplă a datelor.

10 TONE DE CEREALE ÎN 90 DE SECUNDE Noile combine pot fi echipate cu un buncăr de cereale mai mare: T5 are un buncăr standard de 10.000 de litri şi opțional de 11.500 de litri; În timp ce T6 este dotat standard cu un buncăr de cereale de 11.000 de litri, cu o variantă opțională de 13.500 de litri. La dotările opţionale sunt cu 15% și, respectiv, 23% mai mari decât versiunile standard. Şnecul de descărcare reglabil are o vi­ teză de 150 de litri pe secundă, realizând golirea buncărului de 10 tone de cereale în 90 de secunde!

RECOLTARE DE PRECIZIE Noile combine T5 și T6 sunt echipate cu tehnologie avansată John Deere Precision Ag, inclusiv receptorul integrat StarFireTM 7500 și afișajul

G5Plus CommandCenterTM, care oferă operatorilor un afișaj mare, de înaltă de­ finiție, de 12,8 inch, cu funcționalități in­ tuitive de meniu, ce oferă un control și vizibilitate maximă în timpul recoltării. În plus, operatorii au opțiunea de a echipa combina cu monitorul extins G5Plus ce permite controlul mai multor funcții si­ multan, cum ar fi vizualizarea funcțiilor de control al vehiculului pe afișajul prin­ cipal și aplicațiile agricole de precizie precum AutoPathTM, Machine Sync sau Grain Sensing pe monitorul extins.

OPȚIUNEA DE SINCRONIZARE MACHINE SYNC Șoferul poate să controleze viteza, direcția și poziția tractorului, facilitând descărcarea precisă și umplerea unifor­ mă, din mers a remorcii. De asemenea, tehnologia de detectare a cerealelor oferă măsurători în timp real ale umidi­ tății, conţinut de proteină și amidon, de exemplu, în grâu și orz, facilitând sepa­ rarea cerealelor cu valoare mai mare, chiar și în timpul recoltării.

John Deere a anunțat că producția seriilor T5 şi T6 va începe în această toamnă. Scanează codul QR și vezi noile com­ bine în mișcare!

77

78 Utilaje agricole

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ce e nou la Claas în domeniul recoltării furajelor?

Grupul german continuă să inoveze într­un domeniu în care pare din ce în ce mai greu să vii cu ceva nou.

Ce ne-a arătat Claas la centrul său de excelenţă pentru recoltarea furajelor din Bad Saulgau!

D

eşi de obicei după Agritechnica lansarea de noi tehnologii nu reprezintă o prioritate pentru marii producători de maşini şi echipamente agricole, Claas ne­a surprins încă o dată în mod plăcut la sfârşit de iulie, când la evenimentul de presă organizat în apro­ pierea centrului său de excelenţă pentru lanţul proceselor de recoltare a furajelor din Bad Saulgau şi­a prezentat noutăţile pentru sezonul 2024­2025.

PERFORMANŢĂ ŞI PROFITABILITATE Ultimele evoluţii Claas în domeniul recoltării furajelor se concentrează pe cositori de mari dimensiuni, greble de împrăştiat cu un design inovator al şa­ siului şi combinaţia presă de balotat ­ sistem de înfăşurare pentru baloţi ro­ tunzi. O gamă întreagă de echipamente actualizate care vor permite producătorului german să­şi con­ solideze poziţia de lider

1-14 august 1-14 august2024 2024

în domeniul recoltării furajelor, prin in­ tegrarea noilor tehnologii care asigură performanţă şi profitabilitate maximă.

O fermă de creştere a vacilor de lapte a fost locaţia aleasă pentru prezenta­ rea acestor utilaje, atât static, cât şi cu posibilitatea de a le vedea în acţiune în câmpurile furajere din proximitatea exploataţiei.

BALOTARE ŞI ÎNFOLIERE ULTRA EFICIENTE Claas Rollant este una dintre cele mai apreciate maşini de balotat pentru formarea de baloţi rotunzi cu cameră fixă de pe piaţă, datorită uşurinţei de utilizare şi a robusteţii sale. Combinaţia de balotare şi înfoliere oferită de mode­ lul Rollant Uniwrap este, de asemenea,

GAMA DISCO SE EXTINDE De 25 de ani, cositorile DISCO stabilesc standarde pentru randa­ mentul per suprafaţă, durabilitate şi eficienţă. Pentru a marca anul ani­ versar, Claas a lansat patru noi com­ binaţii de cositori cu condiţionator - DISCO 8500 C Trend, DISCO 8500 RC Trend, DISCO 9300 C Comfort şi DISCO 9300 RC Comfort, precum şi o cositoare pentru suprafeţe mari - XXL DISCO 1100 Comfort. Aşadar, Claas pare să fie conştientă, la fel ca orice altă companie, că, odată cu creşterea disponibilităţii puterii şi cu variaţia tot mai mare a siste­ melor agricole, vor fi necesare mai multe echipamente specializate, adaptate nevoilor specifice. Prin extinderea gamei sale de cositori, grupul german arată că este pregă­ tit să satisfacă practic orice nevoi.

Utilaje agricole 79 renumită pentru calitatea şi fermita­ tea baloţilor, dar şi pentru timpii scurți de înfăşurare şi de evacuare. Acum, in­ ginerii Claas au făcut acest produs şi mai atractiv. Botezat Rollant 630 RC Uniwrap, acest echipament vine cu o uzură redusă, transmisii îmbunătăţite, o unitate de ambalare şi mai performantă şi confort de operare sporit ­ totul în­ tr­o maşină cu garda la sol mare şi un centru de greutate scăzut. Producăto­ rul susţine că noul membru al familiei Rollant are o cerinţă de putere cu 20 la sută mai mică faţă de modelele anteri­ oare. De asemenea, pick­up­ul de ultimă generaţie, Claas Multiflow cu lăţimea de lucru de 2,10 m, este proiectat pentru a reduce şi mai mult pierderile de recoltă şi pentru a asigura un flux mai uniform al materialului recoltat.

GREBLE MAI LATE PENTRU PERFORMANŢE SUPERIOARE Până de curând, gama de greble pentru afânarea furajului de la Claas acoperea lăţimi de lucru între 4,5 şi 13 metri. Seria VOLTO a fost completată cu patru noi modele şi poate acoperi acum o lăţime de lucru de până la 15,10 metri.

Volto 1300 T în poziție de transport

Rollant 630 RC Uniwrap

Versiunile Volto 1500 T şi Volto 1300 T se disting datorită noului concept de cadru şi şasiu, ce permite copierea optimă a conturului suprafeţei de lucru, o operare foarte simplă şi geometrie de pliere uşor de operat, ghidare optimizată a rotoru­ lui cu transmisia multifuncţională XXL şi roţi de susţinere cu diametrul de 1.050 mm, precum şi o acţionare Permalink mai puternică şi complet reproiectată. În plus, rotorii mici Max Spread garan­ tează o preluare excelentă a materialului recoltat şi

o distribuţie uniformă pe întreaga su­ prafaţă de lucru. Datorită noului con­ cept de cadru, ambele lăţimi de lucru sunt disponibile şi în versiunea TS cu şasiu inovator cu ghidare automată.

STABILITATE ŞI MANEVRABILITATE FĂRĂ EGAL Cadrul central subţire, cu o grindă inovatoare cu axă dispusă în Y şi sus­ pensie individuală a ... ››› 80

80 Utilaje agricole

DISCO 9300 C Auto Swather, un nou model cu condiționer și benzi transportoare transversale ››› 79 ... roţilor, combină mai multe avan­ taje, braţul oscilant lung în raport cu ca­ drul rotorului asigurând o gardă la sol de neegalat în timpul ridicării. Cu toate acestea, centrul de greutate al cadrului rotorului rămâne aproape de axe, pentru o stabilitate maximă la capăt de rând ­ chiar şi pe teren accidentat. Versiunile TS ale modelelor VOLTO 1300 şi VOLTO 1500 sunt echipate cu un şasiu cu ghi­ dare automată unic. Acest lucru permite parcurgerea curbelor strânse şi a mane­ vrelor la capăt de rând fără a ridica ro­ torii. De asemenea, previne deformarea dintre şasiu şi cadrele rotorilor, precum şi deteriorarea pajiştii cauzată de roţile rotorilor. Când cadrul rotorului este ridi­ cat, roţile şasiului se aliniază automat în direcţia de deplasare.

PRIMA COSITOARE CU MELCI PENTRU TRANSFERUL FURAJULUI O altă inovaţie Claas, anunţată cu ocazia evenimentului de presă organizat în landul Baden­Württemberg, vizează segmentul echipamentelor pentru cosit.

Astfel, pe noul model DISCO 9300 Direct Swather producătorul german a imple­ mentat tehnologia de transfer a bio­ masei cu melci în locul clasicelor benzi transportoare. Această abordare inedită oferă avantaje în funcţie de aplicaţie şi se adresează fermelor care nu au nevoie

1-14 august 2024

de condiţioner. În acest caz, Claas anti­ cipează patru strategii de cosire: Depunere pe toată lăţimea, pentru o uscare rapidă şi eficientă; Cosirea cu brazdă centrală inte­ grată, pentru o curăţare rapidă şi eficientă a câmpului, fără împrăştiere şi formare de brazde; Lăţimea de cosire de 18 m conso­ lidată la o brazdă de 12 m (combi­ nare brazdă/amplasare întinsă) pentru

1.

2.

3.

controlul activ al procesului de întindere a fânului şi utilizarea optimă a combinei de recoltat furaje; Cosirea cu brazdă pe o singură parte pentru curăţarea marginii câmpului. În plus, Claas introduce şi modelul DISCO 9300 C Auto Swather cu condi­ ţioner cu gheare şi benzi transportoare transversale, omologat pentru tractoare care dezvoltă o putere de peste 400 CP.

4.

DISCO 9300 Direct Swather încorporează tehnologia inovatoare de transfer a biomasei cu melci rotativi

81

Investiți în mai mult decât într‑un simplu utilaj.

Investiți în oportunitatea de a profita la maxim de fiecare recoltă.

Întotdeauna gata de acțiune, versatile, capabile să își facă treaba fără constrângeri și caracterizate de o calitate durabilă: CLAAS LEXION, TRION & EVION sunt parteneri pe care vă puteți baza, indiferent de condiții. Întruchipând vârful progresului tehnologic, combinele noastre vă oferă un pachet complet optim pe tot parcursul perioadei în care se află în flota dumneavoastră: de la achiziție și până la revânzare.

Aflați mai multe. combines.claas.com

82 Utilaje agricole

Noua serie Valtra S într-un tur de forță prin România

Evenimentul verii la Mewi: demonstrațiile practice cu Valtra S în cadrul turneului SmartTour 2024. Finlandezii au trimis în Europa două tractoare superbe, Valtra S 416, care să facă dovada leadership-ului, prin orice loc vor trece.

Î

nainte de a vorbi despre demons­ trațiile care au avut loc, în luna iulie 2024, în întreaga țară, cu două trac­ toare Valtra din noua serie S, facem câteva precizări. Prima este aceea că tractoarele Valtra se află în topul mon­ dial al tractoarelor și, alături de Fendt și Massey Ferguson, fac parte din grupul AGCO. De asemenea, se înrudește cu Volvo (citiți wikipedia pentru detalii), iar dacă Fendt e Mercedesul tractoarelor, Valtra este Volvo­ul tractoarelor. Că tot se fac comparații cu industria auto. Așadar, nu este un tractor din gama de mijloc, ci

CLASAT ÎN TOP 3 TRACTOARE Motivul pentru care noul Valtra S este un jucător important pe piața tractoarelor ni­l explică George Tănase: ”De fapt sunt două motive: cutia de transmisie a Fendt­ului, de la seria 900, adică cea mai celebră transmisie din industrie, la care se adaugă un motor AGCO Power, ceea ce îl plasează în vârf bine de tot, în top 3 tractoare din clasa sa de putere. De altfel, la una dintre demo­uri, clientul a adus, pentru comparație, un Fendt 942 Vario, am­ bele tractând un Horsch Tiger 4MT. La momentul comparațiilor, toate caracteristicile au fost similare (con­ sum, tracțiune, cuplu motor etc.)”.

1-14 august 1-14 august2024 2024

un articol de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

unul din liga superioară, care primește anual premii atât pentru design, cât și în industria noastră.

CEL MAI MARE ȘI MAI PUTERNIC TRACTOR VALTRA Revenim la evenimentul acestei veri: demonstrațiile practice cu Valtra S în cadrul turneului SmartTour 2024.

Noua serie S și­a primit, cu mândrie, titulatura „The Boss”. Șefu. Având pu­ teri cuprinse între 280 și 420 CP, Seria S este cel mai mare și mai puternic trac­ tor Valtra, promițând cuplu ridicat la tu­ rații mici. Motorul AGCO Power de 8,4 l și transmisia CVT asigură reducerea cu 5% a turațiilor și o scădere cu până la 10% a consumului de combustibil, prin comparație cu anteriorul S. PESTE 20 DE DEMONSTRAȚII ÎN TOATĂ ȚARA În perioada 2 iulie ­ 19 iulie, au avut loc peste 20 de demonstrații în întrea­ ga țară, care, după cum se știe, a luat foc în toată această perioadă.

Pământul era, în multe locuri, aproape de nepătruns, însă finlandezul și­a păs­ trat cumpătul și a demonstrat că poate lucra în orice condiții.

Plecat din Dobrogea, locul unde au avut loc primele demonstrații, tractorul Valtra S 416 s­a deplasat de la est spre vest, în fiecare dintre filialele MEWI fiind programate teste în ferme din fiecare județ. De asemenea, în paralel, cu un al doilea tractor, au avut loc demonstrații și în ferme din Moldova ale partenerului nostru Agritehnica.

VALTRA S A BENEFICIAT DE CELE MAI BUNE CONDIȚII DE DEMO George Tănase, brand manager Valtra la MEWI, a participat la mai multe dintre aceste demo: ”Am fi vrut să fie prezen­ tă mai multă lume, însă campania de recoltat în plină desfășurare a făcut ca numărul participanților să nu fie unul mare. Acum, însă, pot spune că poate a fost mai bine așa, pentru că au fost prezenți cei cu adevărat interesați. De la toți participanții s­au auzit doar voci care au lăudat tractorul, considerând că acesta se prezintă extraordinar de bine, are capacitatea de tracțiune conform așteptărilor. Sună bine, merge frumos, adică nu se aude motorul chinuit, turat.

Utilaje agricole 83

În plus, mai și arată foarte bine”.

Tractorul a fost condus de foarte pri­ ceputul Octavian Vrăbiuță, coordona­ torul service­ului de la filiala Stoenești, care a reușit să creeze ”cele mai bune condiții de demo” în fiecare parcelă. Uti­ lajele atașate cu care s­a lucrat au fost Horsch, cultivatorul Tiger MT de 4 metri și discul scurt Joker RT de 6 și 8 metri.

Prin implicarea echipelor de Vânzări și After Sales din fiecare filială MEWI, a

fost posibilă crearea unui mediu favora­ bil desfășurării în bune condiții a acestor demonstrații. ”UN BOSS CARE IMPUNE RESPECT!” Nader Ahmed, service brand mana­ ger Valtra la MEWI, cel care se ocupă de acest brand încă din prima zi în care a intrat în portofoliul companiei (adică de aproape 15 ani), spune că ”clienții știau de la Hanovra despre acest nou model

și îl așteptau”. El a fost în Moldova, la Agritehnica, firma care distribuie Valtra în partea de est a țării (alături de Green Expert) pentru a­i instrui pe cei care vor efectua demonstrația și pentru a sus­ ține primele prezentări. De altfel, la una dintre demonstrații a fost chiar cel care a condus tractorul. ”Un Boss care impune respect! La cei 420 CP am lucrat cu un scarificator de 4 metri, la o adâncime de 40 cm și o viteză de 9 km/h la 1.900 rpm. Tractorul mer­ gea constant, după combină, unde pă­ mântul era uscat.

Un tractor robust, închegat, produs 100% în Finlanda. N­am să reiau ca­ racteristicile tehnice ale acestuia, voi spune doar că pe mine m­a impresio­ nat dotarea modelului Unlimited venit în demo, care avea cam tot ce ți­ai putea imagina: oglinzi telescopice reglabile, scaun ventilat (sau încălzit, dar cine voia așa ceva?!), inclusiv suc în frigider și multe altele. În plus, este bine știut că Valtra sunt tractoare cu un foarte bun consum de combustibil”, declara Nader Ahmed.

84

1-14 august 2024

85

86 Vaca de carne

Ferma în care fătările prin cezariană sunt la ordinea zilei Thibault şi Aurélie Desmedts, proprietarii unei exploataţii mixte în care activitatea principală este creşterea vacilor din rasa Alb-Albastru Belgian, câștigă 300.000 de euro numai din valorificarea cărnii.

U

na dintre vizitele programate în cadrul evenimentului de presă organizat de echipa DG AGRI, la sfârşit de mai, a fost în Perwez, munici­ palitate situată în regiunea valonă a Belgiei (comunitatea francofonă), unde Thibault şi Aurélie Desmedts deţin cir­ ca 280 de bovine Alb­Albastru Belgian (Blanc­Bleu Belge ­ BBB), rasă recunos­ cută pentru musculatura impresionantă şi calitatea excelentă a cărnii. Membri ai cooperativei FAIRCOOP din 2020, aceş­ tia se adresează clienţilor din super­ market, prin vânzare directă, fără inter­ mediari.

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UN EURO ÎN PLUS DE LA COOPERATIVĂ! „Pentru că astăzi preţul de valorifi­ care a cărnii nu acoperă costurile de producţie, cooperativa ne oferă 1 euro pe kilogramul de carne vândută pentru a ne păstra profitabilitatea. În Belgia, kilo­ gramul de carne în carcasă se vinde în prezent cu 6,80 euro. Pentru a ne asigu­ ra un venit echitabil, ar trebui să vindem cu 7,30­7,40 euro/kg, un cost care aco­ peră toate cheltuielile noastre, inclusiv salariile”, ne­a explicat Thibault.

Tăuraşii de îngrăşat sunt ţinuţi până

Thibault Desmedts

1-14 august 1-14 august2024 2024

la vârsta de 17­20 de luni, după care sunt sacrificaţi, când de obicei ating greuta­ tea de 500 kg. Pe de altă parte, vacile mame sunt sacrificate când ating vârsta de 5 ani şi se presupune că deja au avut trei fătări.

DE CE ALB-ALBASTRU BELGIAN? Thibault Desmedts spune că a ales Alb­Albastru Belgian pentru că pro­ duce mai mult randament în carcasă comparativ cu rasele specializate pe producţia de carne tradiţionale, pre­ cum Limousin, Blonde d'Aquitaine, dar şi pentru că este o rasă de bovine bel­ giană. „Carnea sa este deosebit de gus­ toasă, are un conţinut bogat de Omega 3. Deşi unii susţin că, de obicei, carnea de Blanc­Bleu Belge (BBB) nu este destul de gustoasă, ţin să îi contrazic. Acest lu­ cru este valabil doar pentru tăuraşii de

Vaca de carne 87

PROCESAREA LACTATELOR Pe lângă bovinele din rasa BBB, cu musculatura lor foarte accen­ tuată, soţii Desmedts deţin şi un efectiv de 130 vaci de lapte, din care 65 la muls. În mod nor­ mal, de la 1 aprilie şi până pe 15 noiembrie, vacile sunt ţinu­ te pe păşune, de dimineaţa şi până seara, mai puţin cele care au vârsta sub un an. Din cauza ploilor abundente, la momen­ tul vizitei noastre acestea erau pe stabulaţie. Laptele colectat este procesat în fermă. Familia Desmendts produce unt, între 60 şi 80 kg pe săptămână, iaurt (50­ 60 litri/săpt.), îngheţată de casă (sezonier) şi vinde în trei super­ marketuri pe o rază de 10 km. O anumită cantitate este vândută în magazinul propriu din fermă.

reproducţie. Carnea pe care noi o obţi­ nem de la bovinele noastre, chiar şi de la vacile adulte, este foarte bună la gust pentru că vacile sunt crescute doar cu iarbă”, a precizat crescătorul.

APROAPE 2 KG SPOR MEDIU ZILNIC În ferma sa, sporul mediu zilnic de greutate este undeva între 1,8 şi 1,9 kilo­ grame. Viţeii de îngrăşat primesc o raţie furajeră bogată în grăsimi şi Omega 3.

Chiar şi vacile adulte, cu trei luni înainte de a fi sacrificate primesc între 2 şi 3 kg de furaj de acest fel pentru finisarea cărnii.

Toate furajele grosiere şi le produce singur. Fie că vorbim de cereale, po­ rumb, sfeclă sau alfalfa (lucernă), printre altele. Mai puţin seminţele de in. Ani­ malele pentru îngrăşare primesc o raţie furajeră diferenţiată şi echilibrată din punct de vedere nutriţional.

TOATE FĂTĂRILE PRIN CEZARIANĂ Deşi în ultimii ani s­au depus eforturi pentru a reduce incidenţa problemelor legate de fătare, prin selecţie genetică şi programe de ameliorare, în „Ferma Ponceau” toate fătările sunt rezultate în urma procedurii de histerotomie (ce­ zariană)! În pofida acestor provocări, creşterea bovinelor din rasa Alb­Albas­ tru Belgian poate fi o afacere profitabilă ­ Thibault şi Aurélie câştigând pe an în jur de 300.000 de euro, numai din valo­ rificarea producţiei de carne. Montele se fac atât pe cale naturală, cât şi artifi­ cial, utilizând material sexat. Ponderea cea mai mare o reprezintă însă insemi­ nările artificiale. Cu mici excepţii, viţeii sunt separaţi de mame la naştere. Ini­ ţial erau ţinuţi pe lângă mamele lor, însă au avut loc mai multe accidente cu viţei striviţi de vaci şi atunci s­a decis sepa­ rarea lor.

88 AgroExpo

SUMMIT-UL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE VĂ AŞTEAPTĂ!

La cea de­a 33­a ediție a Sommet de l’Élevage vor fi prezentate peste 2.000 de animale din 70 de rase, iar pe vizitatori îi aşteaptă circa 1.700 de expozanți din 35 de țări, precum și un program special de activități.

L

a cel mai important târg mondi­ al dedicat zootehniei durabile, SOMMET DE L’ÉLEVAGE, partici­ pă, de asemenea, toți cei implicați în domeniul mașinilor şi tehnicii agricole, agroenergie şi inputuri.

PROGRAM SOMMET DE L’ÉLEVAGE 2024

• Concursul național pentru rasa Salers

(bovine de carne), cu 400 de animale în competiție; Concurs național al rasei Montbéliarde (140 animale); Concursul european pentru rasa Sim­ mental (bovine de lapte), cu 56 de vaci din 3 țări; Prezentări şi concursuri locale ale raselor Limousine, Charolaise, Aubrac, Salers, Blonde d’Aquitaine, Holstein, Bruna, Simmental, Ile­de­France, Texel, BMC, Percheron, Ardennais; Concursul «Sommets d’Or» cu cele mai bune inovații tehnice; Concursul «Fermiers d’Or» pentru a recompensa cele mai bune produse ali­ mentare prelucrate în fermă.

• • • • •

1-14 august 2024

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SEARA INTERNAŢIONALĂ A ZOOTEHNIEI Vizitatorii din afara Franţei sunt invi­ taţi la "Seara Internaţională a Zootehniei" ­ prezentarea raselor franțuzești în fața delegațiilor străine prezente la eveni­ ment (miercuri 2 octombrie, 18.00, în sala Zénith). De asemenea, pe parcursul celor patru zile ale evenimentului vor avea loc 140 de conferințe despre actualitatea agricolă şi care abordează subiecte le­ gate de tehnologiile de creştere a anima­ lelor şi sporirea performanţei fermelor.

KAZAHSTAN - INVITAT DE ONOARE Kazahstanul are 32 de milioane de hectare de teren arabil, mai mult decât Franța și Germania la un loc, şi este cu­ noscut pentru tradiţia sa în creşterea

UN TÂRG DE NERATAT Ca întotdeauna, vizitatorii din afara Franţei sunt aşteptaţi cu un program dedicat, evenimente spe­ ciale, acces VIP şi intrare gratuită (Clubul Internațional, vizite în fer­ me, Seara internațională, etc.). De asemenea, serviciile oferite de către Clubul Internațional de Afaceri este la dispoziția vizitatorilor străini pen­ tru a vă ajuta să dezvoltați eficient contactele dvs. prezente la târg. Şi anul acesta vor fi organizate peste 35 de vizite însoțite de teh­ nicieni și ghizi interpreți, cu trans­ port gratuit şi care vă pot ajuta să descoperiți rasele franceze de bovine, ovine și caprine în fermele de origine, acasă la crescătorii lo­ cali. De asemenea, pot fi vizitate abatoare, unităţi de producerea brânzei, centre pentru exportul bo­ vinelor şi staţiuni de cercetare în domeniul creşterii animalelor.

AgroExpo 89 pastorală a animalelor. Ţara este cel mai important producător de carne de oaie din Asia Centrală şi al șaselea pro­ ducător mondial de grâu. Prin urmare, agricultura este una dintre prioritățile guvernului kazah care doreşte diversifi­ carea economiei naţionale (care depin­ de în principal de petrol și gaze) și pen­ tru atingerea autosuficienței alimentare (în prezent 60%).

"Kazahstanul este gigantul agricol al Asiei Centrale. Potențialul său de dez­ voltare este enorm. Participarea sa la SOMMET DE L’ELEVAGE este ceva firesc

MYSOMMET APP Programul şi activităţile Sommet de l’Élevage sunt disponibile şi în format digital prin aplicația MySom­ met, pentru dispozitivele mobile.

Pentru informaţii suplimentare, scanați codul QR sau accesați: https:// www.sommetelevage.fr/

și sunt sigur că expozanții şi vizitatorii vor putea profita de numeroase oportu­ nități de afaceri și de parteneriate avan­ tajoase pentru ambele părți", a declarat Benoit Delaloy, director internațional al SOMMET DE L’ÉLEVAGE. EDIȚIA 2024 SE ANUNȚĂ DEJA A FI UN MARE SUCCES! "Într­un moment în care agricultura se confruntă cu provocări majore, eveni­ mentul nostru pune în lumină numeroa­ sele probleme cu care se confruntă profesioniștii din domeniul creșterii ani­ malelor: schimbul de generații, înființa­ rea de noi ferme, calitatea vieții la locul

de muncă, îmbunătățirea veniturilor, riscurile climatice, bunăstarea anima­ lelor, etc.", a declarat Fabrice Berthon, directorul general al târgului. De altfel, fermierii şi oamenii de afaceri din do­ meniu "vin la SOMMET DE L’ÉLEVAGE în căutarea unor soluții, idei și perspective pe care nu le pot găsi în altă parte. Toate acestea în atmosfera festivă și priete­ noasă specifică evenimentului nostru.

Până la urmă, despre asta este vorba la SOMMET DE L’ÉLEVAGE: 4 zile de întâlniri și schimburi de experiență într­o atmos­ feră convivială, un adevărat time­out pentru toată lumea!”, a mai spus Fabrice Berthon.

SUMMIT-UL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE

TÂRGUL DE ZOOTEHNIE N°1 ÎN EUROPA

2024

1OCTOM4BRIE

FRANȚA FERRAND T N O M R E animale CL tori • 2 000

000 vizita zanți • 115 1 700 expo

sommet-elevage.fr VIZITATORI STRĂINI > Vizitatorii străini sunt invitați să se înregistreze online pentru intrare gratuită şi/sau pentru turul fermelor pe www.sommet-elevage.fr

Contact în România Business France România Dna Adina IHORA Tel. (+40) 744 705 816 • adina.ihora@businessfrance.fr info@sommet-elevage.fr • +33 (0) 4 73 28 95 10

90 Reportaj Ferma

FERMA DE VACI ÎN OLANDA, ÎNTRE POLITICĂ ȘI PRODUCȚIE Țările de Jos: de fapt, o singură țară mică, dens populată și lipsită de aproape orice resursă considerată necesară pentru agricultura la scară largă. Cu toate acestea, este al doilea exportator de alimente de pe glob!

Î

n Țările de Jos există aproximativ 51.000 de exploatații, cu o dimensi­ une medie a fermei de 32 de hectare.

Nu vom discuta acum despre pro­ ducția horticolă pentru care este renu­ mită Olanda, ci ne vom opri la zootehnia greu încercată în ultimii ani.

Olanda avea în 2021 un efectiv de 3,8 milioane de bovine, dintre care 1,5 mili­ oane erau vaci de lapte. Cifrele au scă­ zut cu aproximativ 5 procente în ultimii ani, ca urmare a politicilor guvernului olandez de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. ”Înverzirea” forțată a zoo­ tehniei a avut însă consecințe pe care guvernanții nu le­au prevăzut…

AU TĂIAT TOATE SUBVENȚIILE! ”Pentru a­și atinge obiectivele cu zero emisii de GES, guvernul olandez a tăiat toate subvențiile și stimulentele financiare pe care le primeau fer­ mele de vaci cu lapte, cu speranța că tot mai mulți fermi­ eri vor renunța

1-14 august 1-14 august2024 2024

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

la animale. EI AU TĂIAT, NOI REZISTĂM! Trăim și investim continuu, doar din ceea ce produc animalele noastre!”, mi­a spus fermierul olandez Gerard Meerkerk.

Guvernul olandez a tăiat toate subvențiile și stimulentele financiare pe care le primeau fermele de vaci cu lapte, cu speranța că tot mai mulți fermieri vor renunța la animale.

EI AU TĂIAT, NOI REZISTĂM! GERARD MEERKERK Fermier olandez

Gerard spune că în curând politicienii din Țările de Jos își vor da seama că mâncarea este importantă și nu crește pe gard, mai ales că prețurile alimentelor la raft s­au majorat deja foarte mult.

FERMA CU 215 VACI DE TOP! Ferma de lapte Meervee VOF deți­ nută de familia Meerkerk este situată în Emmer­Compascuum, aproape de granița cu Germania. În anii 1990, Gerard a preluat ferma părinților săi, care se afla în Molenaars­ graaf. După ce a condus această fermă timp de aproximativ zece ani, fermierul a decis să o vândă și să o ia de la capăt în Danemarca. Din păcate, ”aclimatiza­ rea” printre danezi a fost un eșec iar după 4 ani Gerard a decis să revină în țara natală.

Construcția adăpostului a început în 2010 iar primele vaci s­au mutat în casă nouă la sfârșitul aceluiași an. ”Când ne­am întors în Olanda, în 2008, am adus vițele cu noi din Danemarca. În decembrie 2010, aceste bovine tinere,

91

”BETTER COWS, BETTER LIFE” Meervee VOF folosește exclusiv genetica de top CRV, programele de ameliorare CRV Efficiency și Feed Efficiency, precum și inovațiile CRV: MPR, Classification (bonitare), SireMatch (potrivirea perechilor), HerdOptimizer (testare genomică) și DigiKlauw.

Totul pentru a obține eficiență în fermă, dar și un trai mai bun pentru familia fermierului. ”Vorba” sloganu­ lui CRV: ”Better COWS, Better LIFE” (Vaci mai bune, Viață mai bună).

Deplasarea în Țările de Jos s­a concentrat pe vizitarea unor ferme Holstein de elită și a Centrului pen­ tru selecție și reproducție CRV, dar am participat și la workshop­uri care au abordat atât aspecte tehni­ ce prezentate de experții CRV, cât și subiecte de actualitate din sectorul creșterii vacilor cu lapte.

devenite vaci adulte au fost primii re­ zidenți din noua noastră fermă. În plus, am preluat un număr mare de vaci de la o altă fermă de lapte. În prezent deți­ nem o fermă de familie care numără 215 vaci lactante și 90 capete tineret femel.

Exploatăm aproximativ 80 hectare de teren, din care 60 ha sunt cu iarbă și 20 hectare le­am cultivat cu porumb”, îmi spune fermierul Gerard Meerkerk.

PRODUCȚII DE PESTE 11.600 KG LAPTE/LACTAȚIE „În ceea ce privește programul de re­ producție, scopul nostru este să avem vaci sănătoase și longevive, cu produc­ ție eficientă de lapte, în timp ce menți­ nem calitatea laptelui la parametrii pe care i­am obținut investind permanent în genetică și bunăstare: producția me­ die de 11.693 kg lapte/vacă/lactație, cu 4,55% grăsime și 3,64% proteină.

Producția pe toată durata de ex­ ploatare ... ››› 92

92 Reportaj Ferma ››› 91 ... medie de 6,04 ani, respectiv 1.416 zile, este de 49.638 kg lapte, cu 4,31% grăsime și 3,49% proteină. Suntem fer­ mă de testare în programul CRV Feed Efficiency”, spune fermierul olandez.

DOTĂRI DE ULTIMĂ GENERAȚIE Ferma din Emmer­Compascuum are dotări de ultimă generație și este com­ plet automatizată. ”Căutăm în perma­ nență inovații prin care dorim să menți­ nem calitatea pentru oameni și animale la un nivel ridicat și, dacă este necesar, să o îmbunătățim”, îmi spune Gerard Meerkerk.

Aleile de mișcare din grajd sunt idea­ le pentru sănătatea ongloanelor, dar și ușor de curățat, cu ajutorul unui robot.

Așternuturile sunt spațioase iar ilu­ minatul în adăpost este optim. ”S­a dovedit științific că bunăstarea vacilor este asigurată și de lumina optimă din adăpost. Din acest motiv, folosim planul de iluminat de la Lely”, spune fermierul olandez.

Mulsul se realizează cu 4 roboți de muls Lely A4 iar hrănirea este asigurată cu ajutorul robotului de furajare LELY Vector. ”DOAR CE-I MAI BUN E SUFICIENT DE BUN!” ”În afacerea noastră, doar ce­i mai bun este suficient de bun! Ne străduim să perfecționăm tot ceea ce înseamnă investiții în bunăstarea animalelor. De asemenea, dorim să îndeplinim cele mai stricte standarde de calitate a laptelui și cerințele de mediu. În plus, dorim să fa­

1-14 august 1-14 august2024 2024

cem condițiile de muncă cât mai plăcute.

Suntem conștienți că ridicăm șta­ cheta, dar oamenii și animalele merită tot ce este mai bun. Investiția în mediu înseamnă investiția într­un viitor sănă­ tos pentru oameni și animale. De aceea, dorim să investim în energie eoliană și solară care să ne asigure independența energetică în fermă”, declară Gerard. ”Încercăm să ne conectăm cu socie­ tatea cât mai mult posibil, fiind deschiși cu oamenii (consumatorii). Ferma noas­ tră oferă oportunități de practică pentru studenți, vizite și excursii tematice pen­ tru elevi”, îmi spune Gerard Meerkerk.

Voi scrie în revista Ferma câteva reportaje din fermele vizitate la sfârșitul lunii iunie în Țările de Jos, unde delegațiile CRV din toată lumea, inclusiv România, s-au renunit pentru a marca cei 150 de ani de istorie și excelență a companiei în genetica bovină.

93

94 Porcine

Cum furajăm corect scroafele în sezonul cald?

Animalele stresate de căldură consumă mai puțină hrană. Scroafele nu fac excepție!

Consumul redus de furaj al scroafelor lactante conduce la slăbirea accentuată a lor și, în paralel, la o greutate redusă a purceilor la înțărcare. un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

ornim discuția de la o realitate obiectivă: scroafele suferă de stres termic în timpul verii, în spe­ cial cele cu o genetică modernă și, mai ales, în perioada de lactație. În timp ce necesarul de furaj pentru întreținerea funcțiilor vitale ale unei scroafe ges­ tante este satisfăcut cu doar 2­3 kg de hrană pe zi, o scroafă care alăptează 14 purcei necesită cel puțin 8 kg. Rareori însă animalele ating acest nivel ridicat de consum voluntar și, de aceea, pro­ ducția de lapte se realizează prin “arde­ rea” rezervelor de grăsime corporală și a masei musculare. Acest fenomen se amplifică în perioadele de caniculă, când consumul de furaj scade și mai

1-14 august 2024

mult, fapt ce conduce la slăbirea ac­ centuată a scroafelor și, în paralel, la o greutate redusă a purceilor la înțărcare.

MANAGEMENTUL NUTRIȚIEI Dar, există modalități de a atenua parțial acest neajuns, dintre care unele implică managementul nutriției. Primul aspect este legat de optimizarea rației, iar celălalt de gestionarea furajării. Însă, obținerea rezultatelor dorite nu este întotdeauna simplă deoarece, în practică, intră în joc mai mulți factori.

Ajustarea nutrienților din rația fura­ jeră presupune, în principiu, optimizarea densității nutrienților, a concentrației proteinelor, fibrelor și lipidelor, dar și a vitaminelor, sau a unor aditivi alimen­ tari, cum ar fi potențiatorii de gust, an­ tioxidanții, uleiurile esențiale vegetale, care îmbunătățesc consumul voluntar de furaj.

Densitatea nutrienților. În general, se consideră că aportul normal de nu­

•

trienți din rația scroafelor poate fi menținut și în timpul lunilor de vară, dacă densitatea aces­ tora crește proporțional cu scăderea probabilă a cantității de furaj ingerat. De exemplu, dacă se preconizează că con­ sumul va scădea cu 10%, atunci toți nu­ trienții (inclusiv vitaminele, mineralele și oligomineralele) ar trebui să crească cu 10% tocmai pentru a compensa re­ ducerea consumului. Pentru o serie de nutrienți, totuși, există limite de ordin practic, care pot restricționa aplicarea acestei strategii. De exemplu, nu este întotdeauna eficientă adăugarea a mai mult de 6­8% grăsimi în rețete. Prin ur­ mare, această strategie ar trebui să fie întotdeauna combinată cu alte soluții eficiente. În plus, s­ar putea să nu fie viabil din punct de vedere financiar să oferim o dietă foarte densă, deoarece există legea rentabilității descrescătoa­ re pe măsură ce adăugăm în rație ingre­ diente mai scumpe.

Porcine 95 degradării micro­organismelor din in­ testine.

Grăsimi și uleiuri. Continuând cu cele menționate anterior, se pare că grăsi­ mile (animale) și lipidele (din uleiuri ve­ getale) nu numai că măresc densitatea dietei, dar generează și mai puțină căl­ dură în timpul digestiei, respectiv me­ tabolizării acestora. Prin urmare, die­ tele mai bogate în grăsimi/lipide sunt aproape invariabil recomandate pentru combaterea stresului termic. Cu toate acestea, este întotdeauna imperativă creșterea proporțională a concentrației tuturor aminoacizilor și altor nutrienți, pentru a evita dietele dezechilibrate. Ca atare, utilizarea grăsimilor deshidratate ­ scumpe!!! ­ sau de soia extrudată sunt soluții viabile în crearea unor rețete de vară echilibrate pentru scroafe, atunci când adiția de ulei sau grăsime brută suplimentară nu este posibilă.

Aditivi furajeri. Cercetările și expe­ riența practică au demonstrat în mod clar că adăugarea anumitor aditivi fu­ rajeri poate îmbunătăți efectiv consu­ mul de furaj la scroafele lactante. Unii aditivi funcționează prin îmbunătățirea digestibilității nutrienților, alții prin creșterea palatabilității, iar alții prin controlul proceselor metabolice inter­ ne, reducând eliberarea de căldură.

Alegerea aditivilor corespunzători este foarte importantă, deoarece aceștia pot crește semnificativ costul rației, uneori fără a oferi avantaje reale.

Vitamine suplimentare. La speciile monogastrice s­a dovedit că anumite vitamine ­ cum ar fi vitaminele C și E ­ ajută animalele aflate sub stres termic.

Din păcate, aspectul nu a fost suficient explorat în cazul porcilor, observân­ du­se însă că administrarea acestora în apă oferă unele beneficii incontes­ tabile.

•

Sursa foto: iStock.com/ Grigorenko

•

•

Proteinele alimentare. Excesul de proteine din rații este invariabil des­ compus și excretat sub formă de uree.

Acest proces necesită energie și ge­ nerează căldură și, de aceea, excesul de proteine din rație ar trebui să fie redus cu ajutorul aminoacizilor fura­ jeri. Cât de mult se poate face această reducere este o chestiune de formu­ lare a rației, ingredientele disponibile și costul aminoacizilor, deoarece rația în sine trebuie să rămână echilibrată în toți aminoacizii esențiali animalului. Ori, tocmai aici se fac cele mai multe erori, chiar dacă ajustarea poate oferi o mare ușurare unui animal stresat de căldură.

Concentrația fibrelor. Digestia și metabolismul fibrelor generează mult mai multă căldură în comparație cu carbohidrații și proteinele, grăsimile generând cea mai mică cantitate de căldură internă. Astfel, una dintre cele mai frecvente măsuri de combatere a stresului termic este reducerea fibrelor

•

alimentare. Din nou, însă, nivelul redu­ cerii depinde de concentrația inițială și de alți factori descriși anterior. În paralel însă, trebuie avut grijă ca furajul scroafelor să fie suplimentat și cu un laxativ puternic (de obicei sub formă de sare) pentru a compensa re­ ducerea concentrației fibrelor. De ase­ menea, ar trebui menținut echilibrul între fibrele fermentabile și cele insolu­ bile, tocmai pentru a se asigura funcțio­ nalitatea corespunzătoare a sistemului digestiv, în special pentru evitarea

•

DE CE SCADE CONSUMUL ÎN PERIOADELE DE STRES TERMIC? Motivul pentru care scroafele nu consumă atât de mult furaj cât ar fi nevoie, în special în perioadele de stres termic, este acela că digestia acestuia generează în organism căldură. Mișcarea corpului, mestecatul și înghițirea furajelor, absorb­ ția acestora, apoi metabolizarea lor și transformarea în lapte, alături de excreția “deșeurilor”, sunt toate procese majore care generează căldură în corpul animal.

Astfel, observația generală în rândul fermierilor și al oamenilor de știință deopotri­ vă este că animalele stresate de căldură vor consuma, evident, mai puțină hrană.

96 Ovine şi caprine

Muls manual vs. muls mecanic la capre.

Ce alegem?

Producția de lapte marfă se obține de la capre fie prin muls manual, fie prin muls mecanic. Sigur că recomandăm mulsul mecanic pentru a obține lapte mai igienic, dar sunt cazuri în care trebuie să mulgem manual.

C

aprele au o producție de lapte mai mare de 0,5 litri la o mulsoare, astfel încât, teoretic, toate pot fi mulse mecanic.

CÂND MULGEM MANUAL? În cazul în care avem în gospodărie 2­3 capre, investiția în aparatul de muls nu se justifică. De asemenea, sunt exemplare care nu au fost selecționate, iar ugerul, respectiv mameloanele nu au forma potrivită pentru a fi mulse meca­ nic. Fie sunt prea mari și nu încap în pa­ harul de muls, fie sunt prea mici și cad din acesta.

PREVENIȚI ACCIDENTELE Nu mulgeți mecanic caprele cu insta­ lații de muls vaci, pentru că le distrugeți ugerul și vor face mamită.

Respectați întocmai datele tehnice pe

• •

1-14 august 2024

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USV Timișoara ACO Păstorul Crișana Arad

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care le găsiți în cartea tehnică a apara­ tului. Au fost nenumărate cazuri în care nivelul vacuumului și numărul de pulsații setate incorect au fost la baza îmbolnă­ virii efectivului de capre mulse. S­a dat vina pe mulgători, dar până la urmă s­a dovedit că vina a aparținut managerului.

Cu 3­4 zile înainte de începerea mul­ sului mecanic, caprele vor fi obișnuite cu zgomotul aparatului de muls, care va funcționa în gol în apropierea turmei de mânzări.

•

IMPORTANȚA IGIENEI LA ȘI DUPĂ MULS Caprele nu sunt oi pe care, la mulsul manual, le contenționăm de lână sau coa­ dă și usucul rămâne pe mână. Pentru ca­ pre se folosesc, cel mai adesea, standuri de muls individuale, unde capra urcă sin­ gură, să mănânce concentrate. Este ușor să îi limităm mișcarea, la nivelul gâtului, cu un lanț, funie sau bară și să o mulgem fără să punem mâna decât pe uger.

Atât pentru oi, cât și pentru capre este extrem de important mediul în care le mulgem. Poate fi în adăpost sau în aer liber, dar orice miros puternic din spațiul

Ovine şi caprine 97

MULSUL MECANIC DINTRE AVANTAJE: Creșterea productivității muncii de circa trei ori și reducerea efortului fizic; Laptele este muls igienic și se pretează pentru fabricarea de produse de ca­ litate superioară (iaurt, chefir, cașcaval); Prin dezvoltarea reflexelor condiționate legate și de consumul de concen­ trate, producția de lapte crește cu 15­20%, deoarece timpul de mulgere este mai scurt și se suprapune cu durata de acțiune a ocitocinei.

• • •

DINTRE DEZAVANTAJE: Costul ridicat al unei instalații; Dependența de o sursă de energie; Unele capre rețin laptele rezidual (10­20%) cu un conținut foarte bogat în gră­ simi, lapte care poate fi muls numai manual.

Sursa foto: iStock.com/ JackF

• • •

limitrof se va imprima în lapte. Gustul laptelui de capră are drept cauză atât lipsa igienei, dar poate fi determinat și genetic. Unor consumatori la place, al­ tora nu.

REGULI LA MULSUL MECANIC RECOMANDATE DE DELAVAL: Indiferent de sistemul de muls folosit sau de mărimea efectivului, mulgeți mai întâi caprele tinere, se continuă cu cele cu un număr de lactații mai mare, iar la sfârșit se mulg cele sub tratament, ur­ mat de igienizarea sistemului și a usten­ silelor de muls; Periodic mulgeți primele 2­3 jeturi din fiecare jumătate în paharul de pre­mul­ gere. Verificați aspectul și culoarea lap­ telui. Dacă se constată o modificare, ca­ pra va fi mulsă separat, manual; Pentru a controla mastita și pentru

•

• •

a produce lapte conform normelor de calitate, obligatoriu se spală și se de­ zinfectează ugerul înainte de muls. Fo­ losiți numai prosoape de hârtie de uni­ că folosință, umezite cu loțiuni pentru curățirea și îngrijirea pielii. Nu folosiți un șervet la mai multe capre, pentru că transmiteți boli! Mameloanele foarte murdare se vor spăla cu apă călduță și apoi se vor șterge; Nivelul de vacuum optim este dat de către producătorul instalației. Acest pa­ rametru se va controla înaintea fiecărui muls. Numărul de pulsații trebuie să se înscrie în limitele normei prescrise.

La capre se recomandă 90 pulsații pe minut. Au fost făcute studii în acest sens și pot fi consultate scanând codul QR alăturat!

Paharele de muls se vor atașa în de­ curs de 30­40 de secunde de la pregăti­ rea mameloanelor; Supra mulsul este considerat a fi prin­ cipala cauză a hipercheratozei. Atunci când ugerul a fost golit satisfăcător, unitatea de muls trebuie îndepărtată în caz că nu cade singură. Acest lucru se poate observa prin palpare sau cu aju­ torul senzorului de flux care sesizează și îndepărtează, în mod automat, unitățile de muls (paharele); După îndepărtarea unității de muls, dezinfectați mameloanele cu o soluție recomandată. Doar dezinfecția regulată a mameloanelor este eficientă în preve­ nirea infecțiilor; Curățați suprafața externă a sistemu­

•

• •

• •

lui de muls. După fiecare utilizare, fie manual sau automat, se clătesc şi se spală toate componentele sistemului.

Se lasă să se usuce. În cazul în care este necesar, sterilizați sistemul înainte de următorul muls folosind dezinfectanți aprobați; În cazul în care stocați laptele, tem­ peratura de refrigerare corectă este de 2­4°C și are ca efect stoparea multi­ plicării bacteriilor; Verificați regulat calitatea laptelui, compoziția acestuia, cât şi informațiile de la centrul de colectare şi comparați­le cu datele anterioare; Ca mentenanță, înlocuiți manșoanele și/sau furtunele, conform recomandări­ lor. Frecvent componentele din cauciuc vechi devin poroase și se crapă, acest lucru influențând performanța mulsului.

Instruiți personalul care deservește in­ stalația de muls. Efectuați în mod regu­ lat service pentru tot sistemul conform recomandărilor făcute de producătorul instalației de muls.

• • •

CONDIȚII DE CALITATE LA PROCESARE La mulsul manual se vor respecta aceleași reguli de igienă cu privire la curățarea ugerului și a mameloanelor și dezinfecția după muls. Mai adăugăm spălarea și dezinfecția mâinilor mulgă­ torului după fiecare capră mulsă.

Dacă predați laptele la o fabrică de prelucrare, beneficiarul va impune câteva condiții de calitate, printre care procentul de grăsime, de proteină, de substanță us­ cată și încărcătura de germeni.

98 www.anunturi-agricole.ro

IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

www.ipso.ro

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

“ Atunci când alegi sistemul de irigații potrivit pentru ferma ta, este crucial să iei în considerare următorii factori cheie: Tipul solului: tipuri de sol rețin și distribuie apa diferit.

Tipul culturilor: plantele necesită cantități diferite de apă și metode de irigare.

Topografia terenului: panta și forma terenului pot afecta distribuția apei.

Buget: costurile inițiale și cele de întreținere ale sistemului de irigat trebuie să fie fezabile economic.

Durabilitate și întreținere: sistemele de irigat trebuie să fie durabile și ușor de întreținut.

Eficiența apei: alegeți sisteme care reduc pierderile prin evaporare și scurgere.”

Număr unic: +40 373 800 222

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 B. Experiență în tehnologii No Till , Minim, Strip Till, Twin Row și biostimulatori, oferim consultanță în creșterea producției agricole în condiții de secetă și/ sau irigații. Tel. 0743092208 - Cumpărăm ferme și afaceri agricole complexe, 1.000-20.000 ha, cumpărători din România, Europa, Orientul Mijlociu, irigațiile constituie avantaj. Tel. 0734845159 B. Cumpar teren agricol minim 300 ha în Banat, Crișana, Transilvania, Sud și Est România, negociere directă cu investitorii, este posibil ca terenul să rămână vânzătorilor în arendă. Tel. 0734845159 - Cumpăr terenuri sau superficie teren parc fotovoltaic, 50-1.000 ha, superficie 2.000 euro/ha/an, 2.0002.500 euro/ha/an, negociere directă, consultanță gratuită. Tel. 0734845159

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

BH. Vând curățător uscat Agro-Weld CS cu perii drepte sau ondulate, pentru rădăcinoase, 2 roți fixe și 2 roți pivotante, permite reglarea înălțimii la admisie cu 20 cm și la refulare cu 50 cm. Tel. 0742042066 BH. Vând heder porumb Olimac Drago, plăci reglabile automat, independente una faţă de cealaltă pentru fiecare rând, cuţite valțuri mai lungi, recoltare perfectă a ştiuleţilor, vizibilitate completă şi manipulare uşoară pe drumuri, tocător încorporat.

Tel. 0742042066, 0741649805 OT. Vând 2 silozuri metalice marca Prive, capacitate 150 tone și 300 tone, canale aerare, 6 șnecuri cu lungimi între 6,5 m și 10,5 m, 2 ventilatoare de 1,2 kW si 4 kW, tablou electric, cabluri etc. Tel. 0744119286 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BH. Vând semănătoare pneumatică cu pregătire Agro-Tom SPT RS 3.0, platformă încărcare, distribuitor central normal/micro acționat electric, sistem control și comandă Müller-Elektronik, buncăr semințe 2.500 l. Tel. 0742042066

1-14 august 2024

BH. Vând semănătoare Agro-Tom tractată ATSN RS 3.0, mecanică, lățime lucru 3 m, 24 talere independente de 510 mm pe 2 rânduri, tăvălug posterior cu anvelope, nivelator anterior în benzi (Crossboard), putere necesară 110 - 130 CP, 26.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor tractat Agro-Tom 6 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 32 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, scormonitori urme, sistem iluminat trafic, preț 25.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor Agro-Tom UPH 4,5 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 24 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 15.900/20.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând dezmiriștitor Agro-Tom ATH Premium 4,5 m, tractat, 36 talere dințate 560 mm pe 2 rânduri, independente, rulmenți fără întreținere, tăvălug inelar prismatic, tăvălug anterior cu cuțite. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3, 3 m, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic, necesar 120 - 160 CP, 12.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă purtată cu discuri independente Agro-Tom ATL 3,5 m, 2 rânduri talere dințate 560 mm la 740 mm, cadru oțel profilat, tăvălug inelar prismatic, 9.500 euro+TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând buncăr recepție Agro-Weld KP 1500 pentru produse horticole, pentru descărcarea directă a legumelor din diferite recipiente, remorci, camioane, poate fi echipat suplimentar cu invertor pentru reglarea vitezei de lucru, capacitat 1,5 mc. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 8.900 euro +TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066 MS. Vând selector cereale original din import, 2-3 to/ oră, masă proprie cca. 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, dimensiuni: lungime 2500 x lăţime 1100 x înălţime 1750 cm. Tel. 0745096575

BH. Vând heder porumb Olimac Drago GT, cadru fix/ hidraulic rabatabil, 4/12 rânduri, tocător dublu, plăci recoltat cu amortizare și reglare automată, valţ cu cuţite schimbabile din oţel wolfram carbid, unghi lucru variabil de la 18 grade față de sol. Tel. 0742042066 BH. Vând selector aerodinamic ISM model NW fără site, până la 5 to/oră, sortare semințe până la 2,5 - 3 to/oră, consum 0,2 - 0,55 kW/h, 230 V sau 380 V, 2,3 x 0,46 x 1,8 m, plasă captare impurități, roți. Tel. 0742042066 B. Vindem din stoc orice tip de furtun de aer condiționat, confecționăm pe loc orice tip de furtun de AC, reparăm instalații AC montate pe utilaje: tractor, combină, încărcător frontal, utilaje construcții, forestiere, navale, feroviare. Tel. 0722506900 B. Reparăm aer condiționat, furtunuri AC, orice piesă AC în stoc, electronică auto pentru utilaje agricole și de construcții, piese schimb, garanție, factură, service mobil. Tel. 0722506900 BH. Vindem o gamă largă de piese și accesorii, mai ales piese uzante Olimac pentru toată gama de hedere Olimac. Tel. 0742821820, 0748233525, 075450007, 0742042066 BH. Vindem hedere Olimac 4 -12 rânduri, fixe și rabatabile, noi și second hand. Tel. 0742821820, 0748233525, 075450007, 0742042066

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

ÎNGRĂȘĂMINTE ȘI PESTICIDE

B. Ofer servicii omologare îngrășăminte EC, procedura europeană și omologare pesticide. Ofer profesionalism, rapiditate, costuri decente. Tel. 0743092208

PRODUSE ALIMENTARE

IF. Cumpărăm sedimente/zațuri ulei vegetal, ulei vegetal expirat sau neconform, orice tip de decantare de ulei vegetal care se găsește la baza bazinelor de depozitare, cantitate minimă 20 tone, plata pe loc.

Tel. 0752257777

CĂRŢI, VOLUME

TM. Vindem cărţi specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328