revista Ferma nr. 8 1-14 mai 2023

ANUL XX

V • NR. 8

(323) • 1-

14 mai 2 023

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

BOGDAN VEREŞ A ADUS ANGUSUL APROAPE DE PERFECȚIUNE 12

Articolul ediţiei

Tractorul fantezie vine din Franța Agricultura 4.0

Preţ: 11 9 lei

Vizitează 10 ANI

50

3-7 IUNIE 2020, Fundulea - Jud. Călărași | FUNDULEA ZIUA SPECIALISTULUI -MAI 3 iunie Înscrie-te pentru bilet de intrare GRATUIT! Scanează codul QR

Jud. Călărași

25-28

2023

Editorial

ANUL XXV • NR. 8 (323) • 1-14 mai 2023

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 9 (324) va apărea în perioada 15-31 mai 2023

”Suntem solidari, dar nu cu orice preț!”

A

m intrat în ultima lună calendaristică a primăverii iar lucrările agricole se apropie de final, chiar dacă au fost decalate cu două, chiar trei săptămâni în unele zone ale țării, în urma ninsorilor abundente și a temperaturilor scăzute din aprilie. În ceea ce privește zăpada, tot răul înspre bine. Chiar și așa, venită cu mare întârziere, a refăcut deficitul de apă din sol și a protejat plantele de câmp de înghețul târziu de primăvară. Mai rău a fost în livezi, dar per total agricultura noastră pare să fi scăpat, la mustață, de episodul de iarnă din aprilie...

Nu la fel de bine stau lucrurile când vine vorba de banii fermierilor. Protestul din 7 aprilie, când au ieșit în stradă peste 10 mii de agricultori, nu pare să fi sensibilizat prea tare (spre deloc, de fapt!) autoritățile de la noi. La închiderea ediției, guvernul nostru caută soluții, face propuneri, analizează...

Se opresc sau nu importurile? Vor fi supuse tirurile ucrainene unor controale mai riguroase? Om trăi și-om vedea. Cică-se că guvernul nu vrea să interzică cerealele din Ucraina, de teamă că va crește prețul pâinii. Dar ce, au scăzut cumva prețurile pentru produsele finite din brutării și nu știm noi?! Singurele scăderi, și cele mai drastice, le-a înregistrat grâul stocat în depozitele fermierilor din România... Îmi sună foarte cunoscută această gâlceavă și tergiversare guvernamentală pe banii, timpul și răbdarea românilor. Așa se fac, de prea mulți ani, politicile agricole și, în mare măsură, cam toate strategiile de susținere, stimulare, finanțare a agriculturii. Cuvinte mari, fapte mici!

Piața e reglată de cerere și ofertă, la fel și evoluția prețurilor. Asta-i baza economiei. Ca să stimulezi cererea, implicit consumul de produse agroalimentare trebuie ca tu, guvernule, să umbli la prețuri, adică să găsești acele mecanisme care să subvenționeze producția, în special în vremuri grele

ca acestea, când costurile ridicate sufocă din fașă orice brumă de profit. La rându-i, oferta e pe măsura rezultatelor obținute de fermieri ori după importurile la prețuri care sfidează costurile mari ale românilor! Dacă mai adăugăm și ambițiile de ”înverzire” ale Uniunii Europene, instabilitatea vremii și prognozele financiare nu tocmai bune pentru viitoarea recoltă, nu ne miră că fermierii au anunțat deja un nou protest pentru luna iunie, dacă nu le vor fi soluționate revendicările. În timp ce state ca Polonia, Ungaria și Slovacia au luat decizii rapide și categorice privind importurile de cereale din Ucraina, ministrul Daea așteaptă soluții de la... Bruxelles.

Autoritățile invocă deficitul bugetar uriaș de fiecare dată când vine vorba despre identificarea resurselor bănești pentru susținerea producției agricole și protejarea producătorilor interni. Cu alte cuvinte, ”noi vrem”, dar ”nu avem de unde”! Tocmai de aceea sunt invocate, din ce în ce mai des, fondurile europene, de parcă accesarea acestora ar rezolva găurile imense din agricultura românească. Nici pe departe!

Măsurile de susținere trebuie luate ACUM și URGENT!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

8

6 6

Actualitate

AgroSTORY un podcast sincer

by Revista Ferma 8 Fermierii din România: ”Pe aici nu se mai trece!”

12 Bogdan Vereş a adus Angusul aproape de perfecțiune 16 Agroinfo 18 DR 12 aduce bani tinerilor fermieri instalați 20 Sprijin cuplat pentru 4 milioane de ovine și caprine 26 Acordul Mercosur lovește în crescătorii de vite 27 Italia interzice carnea sintetică 28 Cât de mult poluează agricultura UE? 32 De ce este denumită Cehia... ”Republica berii”?

36 Duroc d’Olives, ferma devenită obiectiv turistic 38 Creșterea animalelor, păguboasă?

Ce spun cifrele?

42 România, gazda Congresului European al rasei Brună 44 Ce urme a lăsat iarna din aprilie în agricultură?

48

58

114

56 Cultura mare

98 Utilaje agricole

56 GRÂUL 2023: Stocurile cresc, preţurile scad, pâinea se scumpește!

58 Ce testări se pot face în programul Forumului APPR? 62 Însămânţările continuă, culturile au nevoie de apă!

64 Biostimulatorul inovativ Genaktis pentru rapiță 66 Soluții anti-compactare la lucrul cu utilaje grele 68 Evenimentul anului Saaten Union, în câmp la Drajna 70 Agricultură la a treia generație în familia Mitrea 74 Parteneriatele durabile, prioritatea ADAMA în 2023 76 10 măsuri prin care putem economisi APA și ENERGIA 78 Pârloaga, mană cerească pentru Rățișoara porumbului 82 PROMESA - protecția cartofului din start 83 SEKVENCA - fără risc de cercosporioză 84 Fabrica de legume care produce apă pentru irigat!

90

88 Horticultură

48 Agricultura 4.0

48 5 aplicații noi ale dronelor agricole 50 Tractorul fantezie vine din Franţa 52 Automatizarea şi robotizarea se fac cu oameni 54 SMART TECHNOLOGY DE LA BASF (III) Soluția inteligentă pentru protecția culturilor de legume

1-14 mai 2023

88 175 euro/ha pentru reconversia viilor 88 Registrul Plantaţiilor Viticole online 89 5 recomandări pentru altoirea pomilor fructiferi 90 Roșiile mai cu... moț au ajuns primele pe piață!

94 HARPUN, față în față cu musculița albă de seră 96 BOTREFIN: Noua soluție împotriva putregaiului cenușiu

98 Ai parteneri puternici, faci business de succes 100 Primul Fendt pe hidrogen, la Summitul Hidrogenului 102 ”Cu Krone, banii îi primim înapoi prin calitate!”

106 UTILBEN, furnizorul tău pentru zootehnie 108 IPSO Combine Camp 2023 112 Construcțiile merg mână-n mână cu agricultura 114 Câte tractoare noi s-au vândut în 2022?

118

118 Zootehnie

118 EFSA schimbă regulile pentru creșterea viţeilor 120 KARLIN, ferma care îngrașă viţele şi hrănește solul 122 De ce trebuie evitată hibridarea albinei autohtone?

124 Cât de periculoase sunt Aflatoxinele din furaje?

126 8 curiozități comportamentale ale porcului 128 5 măsuri pentru combaterea mamitei stafilococice

130 Mica publicitate

130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

Mai durabile decât v-ați imaginat.

Tractoare CLAAS cu CMATIC.

Schimbă modul de a gândi.

ARION 600 / 500 CMATIC

Uitați tot ceea ce credeați că știți despre transmisiile continuu variabile pentru tractoare. Calitatea CMATIC vă va schimba părerea pentru totdeauna. Știm că poate aveți îndoieli, însă transmisia noastră continuu variabilă vi le va risipi. Cu CMATIC, puteți fi siguri că ați pariat pe calul câștigător: calitatea ridicată a fabricației și durabilitatea sa sunt confirmate de zece mii de ore de testare și de muncă pe teren.

Urcați la bord pentru a vă schimba modul de gândire. Programați acum un drive test. cmatic.claas.com

6

Podcast Ferma

agroSTORY P

un podcast sincer

by Revista Ferma

La #agroSTORY vorbim despre AGRICULTURĂ şi OAMENII ei. Deschis, onest, fără formalităţi.

Pentru că dincolo de cifre şi de un cotidian plin de provocări stă OMUL. Cel care decide, renunţă, care se bucură şi plânge, care are o familie. Care este ca şi noi!

odcastul Ferma este un serial de interviuri mai altfel... despre agricultură, despre viaţă, copilărie, iubire, decizii care schimbă destine. Dar şi despre profesionalism şi modul în care fermierii de toate vârstele reuşesc să performeze în câmp, chiar şi în condiţiile limitative şi dificile economic din ultimii ani.

Vorbim la agroSTORY şi despre subiecte care ne privesc pe noi toţi, cum ar fi lacunele educaţiei agricole, cercetarea, formarea viitoarei generaţii de fermieri şi specialişti, ce trebuie să facem şi cum putem face să ne fie tuturor mai bine mâine decât astăzi.

Scanează-mă!

Descoperă la #agroSTORY oamenii din agricultură şi poveştile lor de viaţă. Scanează codul QR și vezi toate episoadele pe canalul de youtube revista Ferma!

”CULTURA PLANTELOR NU E O MESERIE. ESTE O MISIUNE!” Costel Vînătoru este convins că destinul în viață i-a fost hărăzit de mic, încă din momentul în care a primit Sfânta Taină a Botezului. Toate deciziile au urmat aproape firesc, transformând copilul născut și crescut în zona de munte a Buzăului, într-unul dintre cei mai de seamă specialiști în legumicultură pe care îi are România, fiind de peste 36 de ani angrenat în activitatea de cercetare horticolă.

Vrei să afli toată povestea? Scanează codul QR și urmărește podcastul agroSTORY!

SE VISA FOTBALIST, ÎNSĂ VIAȚA L-A FĂCUT ZOOTEHNIST! Cătălin Rugan a preluat din mica activitate zootehnică a familiei iar după ce a absolvit facultatea la Timişoara a decis să dezvolte ferma. Investițiile au demarat serios în 2018, odată cu implementarea unui proiect cu fonduri europene, iar în octombrie 2019 are loc inaugurarea fermei Rugan, prima fermă robotizată din judeţul Timiş!

Cum se împarte tânărul fermier între fermă și... viață? Care-i sunt planurile de viitor și ce așteptări are de la zootehnia românească? Despre toate acestea afli la agroSTORY! Scanează codul QR și vezi povestea!

AGRICULTURĂ CONSERVATIVĂ LA COSTURI REDUSE! Fermierul din Călărași a renunțat de 4-5 ani la arat și a adoptat agricultura conservativă pe cele 550 de hectare pe care le lucrează. Cernoziomurile din ferma sa beneficiază acum de lucrări minime și semănat cu o semănătoare performantă. Toate aceste investiții au un argument puternic. ”Conservarea apei în sol a devenit o necesitate!”, spune Daniel Nica.

Agricultorul ne-a spus la agroSTORY care sunt cele 3 mari provocări ale acestui an. Scanează codul QR și află care sunt acestea!

1-14 mai 2023

7

Lumea preciziei Tyrok Plug tractat reversibil

I 6, 7, 8, sau 9 trupițe

» Reglarea primei trupițe prin AutoAdapt

Închiderea perfectă a solei chiar în condiții dificile cu ajutorul reglajului hidraulic a primei brazde.

Adaptarea automată a primei brazde la lățimea totală de lucru prin AutoAdapt.

de manipulat» Ușor lucrare perfectă

» Cadrulstabilitate fără compromisuri

Randament ridicat, ușor de reglat, un plug foarte robust și sigur în exploatare.

»

10 8 5

Flux de pământ

Adâncimea uniformă pe toatâ lâțimea de lucru datorită cadrului din ţeavă rectangulară din oțel masiv.

Cormană SpeedBladeproiectată până la ultimul detaliu.

Uzură minimă chiar și la viteze mari de lucru datorită pieptului de cormană foarte mare, procesului de călire & plus.

Peptul de cormană este patentat de AMAZONE

Dalta de plug acoperă fierul de plug: Îmbinarea este protejată de dalta plugului Resturile vegetale și alte resturi din câmp nu pot înfunda plugul

Concurent 1 Concurent 2 Zonă de uzură la aprox. 5, 8 sau 10 km/oră

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 | Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

8

Actualitate

FERMIERII DIN ROMÂNIA: ”PE AICI NU SE MAI TRECE!”

Ministrul Petre Daea așteaptă decizii de la Bruxelles în problema importurilor din Ucraina, spre deosebire de Polonia, Ungaria și Slovacia, care au interzis importurile de cereale și alte produse ucrainene.

IMPORT INTERZIS ÎN POLONIA, UNGARIA ȘI SLOVACIA Polonia, Ungaria și Slovacia au decis interzicerea, până la 30 iunie 2023, a importurilor de cereale și alte produse alimentare din Ucraina, printre care zahăr, carne, fructe, legume, lapte, ouă, pentru a-și proteja sectorul agricol, iar Bulgaria a anunțat, la rândul său, că are în vedere interzicerea importului de cereale ucrainene. Polonia a interzis chiar și tranzitul de cereale din Ucraina, însă, după două zile de negocieri cu ministrul

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ucrainean al Agriculturii, noul ministru al Agriculturii din Polonia, Robert Telus, a anunțat că ar putea anula interdicția de tranzit a cerealelor ucrainene, dar numai dacă există o „garanție de 100%” că acestea nu vor rămâne în Polonia.

IMPORTURILE UE DE GRÂU DIN UCRAINA AU CRESCUT DE 10 ORI! Cele mai recente date ale Comisiei Europene arată că importurile UE de produse agroalimentare din Ucraina au crescut cu 88% în 2022 față de 2021, până la 13 miliarde euro, reprezentând 8% din importurile totale de produse agroalimentare ale UE. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la importurile de cereale, care au crescut cu 2,8 miliarde euro, până la 4,6 miliarde euro. Ca volum, importurile de porumb din Ucraina au crescut cu 62%, iar cele de grâu cu 960%.

Acordul care permite Ucrainei să exporte milioane de tone de cereale din porturile sale de la Marea Neagră urmează să expire pe 18 mai, iar solicitările Rusiei fac incerte perspectivele prelungirii acordului.

1-14 mai 2023

Comisia Europeană a criticat drept "inacceptabile" acţiunile comerciale unilaterale cu privire la cerealele din Ucraina adoptate de Polonia, Ungaria şi Slovacia.

ROMÂNIA: DAEA VREA DECIZII DE LA BRUXELLES ”Trebuie să vedem lucrurile în contextul general și să luăm decizii care să nu prejudicieze juridic țara prin măsuri de infringement care pot costa țara. (…) Nu judec eu poziția Poloniei, nu promit ce nu se poate, fac tot timpul ce trebuie. România a făcut ce a fost nevoie în folosul fermierilor, suferință e peste tot și e dată de conflictul armat, să vedem lucrurile așa cum sunt, să nu ne deplasăm în zona aceasta extrem de critică și extrem de periculoasă în care sunt și alții. Lucrurile trebuie făcute cu atenție, liniște, fără panică, fără stări emoționale", a spus Daea, la Digi24. Întrebat despre măsuri concrete de care vor beneficia fermierii pentru a nu mai fi probleme cu importul de cereale, Daea a răspuns că această ... ››› 10

9

10 Actualitate ››› 8 ... situație se reglementează de către Comisia Europeană în dialog cu țările componente ale UE: "Dacă aș fi comisie, și țară, aș putea da un răspuns privind un termen, dar nu sunt."

SOLICITĂRILE SUNT COMUNE Pe 14 aprilie, miniștrii Agriculturii din România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria au avut o videoconferință, în cadrul căreia au hotărât să acționeze unitar, solicitând luarea unor măsuri concrete în vederea îmbunătățirii situației generate de importurile de cereale din Ucraina, printr-o informare care să fie prezentată atât în cadrul Consiliului de miniștri ai Agriculturii din 25 aprilie, cât și transmisă comisarilor europeni pentru agricultură Janusz Wojciechowski și pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

UN NOU PROTEST, PE 7 IUNIE! Fermierii români au cerut și ei autorităţilor române să întreprindă toate demersurile legale şi diplomatice pentru interzicerea tranzitului şi importurilor de produse agricole din Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024. În caz contrar, avertizează că pe 7 iunie vor ieși din nou în stradă în toată țara, într-un protest mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023 și care se va încheia doar după ce România va suspenda importurile de cereale ucrainene.

Pe 7 aprilie, peste 10.000 de fermieri cu peste 3.500 de tractoare și utilaje agricole au participat la protestul național, în mai multe judeţe din ţară (Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Olt, Satu Mare, Suceava,

1-14 mai 2023

Timiş, Tulcea, Vrancea şi, desigur, Bucureşti), solicitând măsuri pentru diminuarea efectelor importurilor masive de cereale din Ucraina, a anunțat Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).

AJUTOR DE URGENȚĂ PENTRU GRÂUL DIN RECOLTA PROPRIE! Pe 5 aprilie, în timp ce fermierii români se mobilizau pentru protestul național, Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de hotărâre de Guvern pentru acordarea ajutorului de urgență pentru fermierii afectați de importul de cereale din Ucraina. Suma alocată este de 20,1 milioane euro, din care 10,5 Scanează-mă!

Scanează codurile QR și vezi cum a fost la protestul fermierilor din 7 aprilie! Protestele fermerilor din estul țării! Vezi cum a fost în Constanța, Brăila și Galați Protest: Dacă funcționăm în felul ăsta mai departe, fermierul român va pune lacătul și o să cumpărăm din Ucraina!

milioane euro din rezerva agricolă de criză a UE și alte 10,5 milioane euro de la bugetul MADR. Conform proiectului de act normativ, ajutorul de criză se acordă fermierilor din sectorul cereale pentru compensarea cheltuielilor angajate de aceștia pentru depozitarea în spații de depozitare proprii sau în custodie la terți doar a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la 1 februarie 2023. Nu se vor da bani pentru cantitățile de grâu depozitate în spații proprii dar care provin din achiziții de la terți și nu din producția proprie.

Cuantumul unitar al sprijinului, exprimat în lei/tonă, va fi calculat de APIA prin împărțirea sumei totale de 20,1 milioane de euro la cantitățile totale depozitate stabilite și comunicate de către centrele judeţene APIA ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Proiectul de act normativ mai prevede că fermierii ar trebui să primească banii până la 30 septembrie 2023.

BANII NU AJUNG NICI PENTRU DRUMURILE STRICATE DE TIRURI Reprezentanții fermierilor români subliniază că suma de 10 milioane de euro alocată României de la Comisia Europeană pentru atenuarea pierderilor “este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăşi preşedinta Comisiei Europene”.

“Aceste fonduri pot, cel mult, a fi redirecţionate pentru refacerea, măcar parţială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfurilor ucrainene”, au precizat reprezentanții Alianței.

11

12 Articolul ediției

Bogdan Vereş a adus Angusul aproape de perfecțiune Întâlnim din ce în ce mai multe exemple de tineri antreprenori care aleg să-şi îndrepte pasiunea şi energia spre agricultură, un domeniu care părea, până nu demult, depăşit şi deloc atractiv pentru noua generaţie. Este şi cazul lui Bogdan Vereş, din Gherla (judeţul Cluj), care după zece ani petrecuţi în Londra, a revenit acasă, unde, din 2013 şi până astăzi, a investit aproape 2 milioane de euro în creşterea vacilor de carne din rasa Angus!

P

e stabilimentul fostului IAS Gherla, chiar în locul în care a activat la un moment dat şi regretatul Mircea Ciurea, tânărul clujean a pus bazele unei ferme de elită despre care am putea spune că este unicat în România. Împreună cu soţia sa, Adriana, acesta deţine în prezent un efectiv de 500 de capete de bovine Angus, cu tineret cu tot, şi lucrează 150 de hectare de teren arabil, pentru asigurarea furajelor. Pe lângă asta, exploatează şi 250 de hectare cu păşune. Căci, din primăvară şi până când vin zăpezile, animalele sunt ţinute pe pajiște.

FERMIER CU NORMĂ ÎNTREAGĂ În Anglia, activase în domeniul construcţiilor. O bună perioadă, afacerile au mers în paralel şi abia în urmă cu trei ani a revenit definitiv în ţară. Acum e fermier cu normă întreagă, aşa cum îi place să spună. De la bun început,

TRANSFER DE EMBRIONI ”Am început de curând să lucrăm şi cu montă artificială şi cu sincronizări, iar pasul următor ar fi să ajungem să facem transfer de embrioni. Este practic vârful de performanţă care se practică în ţările cu tradiţie în creşterea bovinelor pentru carne. Noi lucrăm deja cu material seminal sexat, dar un transfer de embrioni implică alte costuri şi trebuie să ai un răspuns foarte pozitiv din partea pieţei. Pe de altă parte, purtăm discuţii cu cei din asociaţie pentru a începe şi noi să facem testare genomică, susţine fermierul clujean.

1-14 mai 2023

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Bogdan s-a axat pe creşterea taurinelor pentru reproducţie.

A ALES ANGUS PENTRU EXPERIENŢA GUSTULUI Trăind atâţia ani în Marea Britanie, a avut ocazia să consume deseori fripturi din carne de vită Angus, pe care le consideră şi acum de calitate superioară. A pornit cu un nucleu de zece juninci gestante, achiziţionate prin intermediul Karpaten Meat, care la vremea respectivă avea singura fermă de carantină din România. Ulterior a mai cumpărat 60 de juninci gestante direct din Regatul Unit. „Am investit foarte mult în genetică şi astăzi se văd rezultatele.

Producem material genetic pentru crescătorii români în proporţie de aproape 90% şi restul abatorizăm. În ultimii patru ani am vândut 120 de tauri de reproducţie. Sacrificăm doar acele exemplare pe care noi le considerăm a nu fi conforme cu anumite standarde”, ne-a explicat tânărul fermier.

TAURUL CAMPION AL EUROPEI În modelul de business pe care l-a gândit, s-a inspirat foarte mult din ceea ce a văzut în străinătate, în special la fermele din Marea Britanie. A participat la tot felul de licitaţii şi expoziţii de bovine. „Noi în permanenţă ne propunem să îmbunătăţim caracteristicile produşilor noştri, pentru ca apoi să oferim material genetic de calitate

Deşi Angusul nu este atât de selectiv la mâncare, e greşit să te aştepţi ca vaca să fie perfor­ mantă consumând numai paie.

E nevoie de mai mult decât atât.

Asta înseamnă o nutriţie echilibrată, un protocol de tratamente adaptat la condiţiile din fermă. Şi peste toate vine genetica. Fără genetică nu poţi face mare brânză BOGDAN VEREŞ

Crescător de Angus de elită

Articolul ediției 13 şi altor crescători de Angus din ţară.

Avem în fermă campionul Europei din 2018. Numele său este Edwin şi este în vârstă de 5 ani. Decernarea acestui premiu a avut loc în Canada. A fost o experienţă extraordinară pentru noi.

Am stat la aceeaşi masă cu crescători americani care aveau tauri ce valorau un milion şi jumătate de dolari!”, exclamă Bogdan. Edwin este foarte căutat în prezent. Produşii săi sunt de calitate superioară. Nu a dorit să-l vândă, deşi i s-a oferit o sumă frumoasă pentru el.

COMPROMIS GENETIC De regulă, lucrează cu trei linii genetice importante, din Marea Britanie, Australia şi Canada. Dar are şi tauri cu genetică americană. „Spre exemplu, taurul cu titlul internaţional are o ascendenţă canadiană. El are picioare mai robuste şi o talie mai joasă, capul e legat mai scurt de trunchi. Pe de altă parte, taurul nostru pe linie de UK provine din cea mai performantă fermă de reproducţie de Angus din Marea Britanie. Are o talie înaltă, este masiv, pentru că iarba se găseşte în abundenţă acolo şi e ieftină. Însă la noi nu este tocmai pretabil. În schimb, taurul cu ascendenţă australiană, Prince, este

un compromis între cele două, cu o talie medie, dar care reprezintă soluţia cea mai bună. Avem deja peste 320 de produşi de la el. Noi facem însă încrucişări repetate pentru a ameliora toate caracteristicile, astfel încât să obţinem în final produşi care se pretează a fi crescuţi în condiţiile specifice de la noi. Tot timpul facem infuzii genetice pentru a obţine cele mai bune performanţe”, a precizat crescătorul.

EFICIENŢA ECONOMICĂ, OBIECTIV ASUMAT! Bogdan Vereş şi-a propus să producă animale echilibrate din punct de vedere fenotipic. Asta înseamnă că structura trebuie să fie cât mai apropiată de standardul rasei. De asemenea, să fie eficiente economic. „Noi nu producem animale care să arate bine în expoziţii, ele trebuie să producă la rândul lor pentru alţi fermieri. De ... ››› 14

14 Articolul ediției ››› 13 ... aceea, monitorizăm din prima zi de viaţă toate costurile. Spre exemplu, în prezent îl folosim pe Prince (cumpărat la o licitaţie din Germania) ca să ameliorăm animalele noastre pentru a se adapta mai uşor la un păşunat mai uscat, aşa cum avem noi în zonă, şi să nu sufere atât de mult în perioadele secetoase. Prince ne oferă produşi constanţi cu o calitate foarte bună în carcasă. Noi monitorizăm inclusiv animalele care ajung să fie abatorizate.

Până la urmă, preţul se leagă de calitatea pe care poţi să o oferi în mod constant”, recunoaşte clujeanul.

TAURUL DĂ VALOARE FERMEI Fermierii români în general sunt slab receptivi la calitate, a constatat Bogdan, care este de profesie tehnician veterinar. „Pe ei îi interesează în mod deosebit cât este subvenţia şi kilogramul de carne. Nu prea investesc în genetică. Din această cauză nici nu putem emite pretenţii pe pieţele externe. Noi în schimb am impus nişte

sa

în t

Ra

o rs

tur

m a de

Angus

standarde. Nu vindem oricui, doar acelora care îşi doresc să facă performanţă. Taurul este mai important într-o turmă pentru că el se adresează unui efectiv de 40 de vaci mame. Dacă ai o femelă de calitate, de la ea vei obţine un produs de calitate pe an. În schimb, de la un taur de top poţi obţine 40 de produşi de calitate la o singură montă.

Avem tauri cu experienţă care fac faţă şi la 50 de vaci”, a explicat Bogdan.

Blu

e He

e l e r a u s t r a li a n ,

1-14 mai 2023

ne c âi

de

SPORUL MEDIU ZILNIC În cei zece ani de când se ocupă de creşterea taurinelor din rasa Angus, a reuşit să se calibreze pe o structură a vacii de talie medie, care produce şi este performantă economic. „Am eliminat treptat toate exemplarele mari, care de obicei consumă mai mult.

Astăzi, în condiţii normale, fără o suprafurajare, sporul mediu zilnic pe cap de tăuraş este între 1,1 şi 1,3 kg. Am

Articolul ediției 15 atins şi vârfuri de 1,6 kg. Iar la femele ne apropiem de 1 kg, în medie. Conversia hranei în sporul zilnic este extrem de importantă pentru noi. Produşii obţinuţi din genetică canadiană sunt primii pe care îi putem abatoriza, pentru că ei se dezvoltă mult mai repede comparativ cu cei care au ascendenţă britanică. Avem o diferenţă de o lună şi jumătate între cele două linii. Asta înseamnă că un tăuraş din Marea Britanie mănâncă o lună și jumătate în plus pentru a atinge aceeaşi greutate în carcasă înainte de sacrificare faţă de un tăuraş canadian. Vorbim, aşadar, de alte costuri. Aceste calcule economice îţi pot eficientiza afacerea până la urmă”, a observat tânărul din Gherla.

CALCULUL RENTABILITĂŢII Calitatea păşunii poate influenţa, de asemenea, sporul mediu zilnic din carcasă. Cele mai bune rezultate în toamna trecută au fost obţinute pe o păşune însămânţată de lângă fermă, unde masculii au ajuns la o medie de 350 kg la opt luni. În schimb, pe păşunea mare, care e mai aridă, s-a obţinut o medie de numai 270 kg. „La alţi fermieri din zonă, care nu au infuzat genetică de calitate, media a fost de

170 kg. De la 350 kg la 170 kg este minusul fermierului. Noi încercăm să supraînsămânţăm cât de mult păşunile cu plante care sunt specializate pentru vaca de carne, cum ar fi Lolium, graminee, trifoi, etc”, ne-a mărturisit tânărul.

Pe timpul iernii, însă, vacile sale primesc un amestec de siloz de porumb,

semifân, fân de lucernă şi paie. Furajul este făcut cu remorca tehnologică, iar raţiile sunt elaborate de un nutriţionist.

La o vacă adultă consumul mediu pe zi este în jur de 20-25 kg de furaje.

OPORTUNITĂŢI DE VALORIFICARE PE LANŢUL SCURT În prezent, Bogdan şi Adriana deţin în jur de 180 de vaci mame şi şapte tauri de reproducţie. Pentru monitorizarea animalelor, cei doi folosesc un program de management intern cumpărat din Marea Britanie. Cu ajutorul lui sunt urmăriţi anumiţi parametri de performanţă pe baza cărora în final se face selecţia animalelor.

Pe lângă colaborarea cu cei de la Karpaten Meat, Angus House Farm mai are un proiect în dezvoltare pe lanţul scurt cu Carmangeria Moldovan, urmând ca o parte din animalele din fermă să fie valorificată pe această filieră.

Aşadar, având o abordare modernă şi atenţie la detalii, Bogdan Vereş este un exemplu pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere în agricultură. În timp ce mulţi încă se îndoiesc de potenţialul acestui domeniu, el a dovedit că, având o viziune clară şi cu o muncă susţinută, se pot obţine rezultate remarcabile.

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Până la 1.000 lei/ha pentru culturile calamitate de secetă

Proiect: Despăgubiri pentru culturile de primăvară din 2022 Ministerul Agriculturii le promite fermierilor români despăgubiri pentru culturile agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie - septembrie a anului trecut.

Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru instituirea schemei de ajutor de stat, publicat de MADR pe 10 aprilie, prevede o sumă totală de 869.600.000 lei, din bugetul MADR pe 2023, care va fi împărțită fermierilor pentru culturile de porumb, floarea soarelui, soia și mazăre care au fost afectate de seceta pedologică în grade peste 30% și până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor.

Ajutorul de stat va fi de 1.000 lei/ha pentru un grad de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor de 100%. Dacă procentul de calamitare din procesul-verbal este mai mic de 100% dar peste 30%, cuantumul despăgubirii scade corespunzător.

Potrivit datelor MADR, peste 148.000 de fermieri au fost afectați de secetă și o suprafață de peste 1,11 milioane ha a fost calamitată parțial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea soarelui, peste 47.300 ha cu soia și peste 8.100 ha cu mazăre.

Fermierii care au încasat bani printr-o asigurare de secetă și/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2020 pentru primă de asigurare la secetă și primesc și despăgubirile de la stat vor trebui să restituie contravaloarea sumei care depășește 80% din cheltuielile eligibile pe hectar plus dobândă.

Proiectul de act normativ prevede că sumele se plătesc până la 31 decembrie 2023.

1-14 mai 2023

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Eco­schema pentru fermierii care lucrează maximum 10 ha Subvenția APIA pentru micii fermieri: Condiții și acte necesare!

Ce spun, oficial, reprezentanții celor patru organizații ale fermierilor Dezbinare între fermieri: FAPPR iese din Alianța pentru Agricultură și Cooperare Sancțiunile APIA de care scapă crescătorii de ovine și caprine Condiții la plata ANTZ pentru ovine/caprine în 2023!

Condiții și cazuri speciale la plata ANTZ 8 Plata subvenției APIA pentru minimum 3 vaci!

Ce condiții vor fi verificate și câți fermieri intră la supracontrol Controlul și supracontrolul în ferme pentru plata subvențiilor APIA! Cum se determină perioada de referință APIA: Cazuri speciale la plata ANT pentru vaci de lapte!

Agroinfo

Import cereale Ucraina

DECIZII ȘI SOLICITĂRI DIN PARTEA ROMÂNIEI Polonia a ajuns la un acord cu Ucraina pentru reluarea tranzitului cerealelor ucrainene, după întâlnirea din 18 aprilie dintre ministrul polonez al Agriculturii, Robert Telus, cu ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski.

Transporturile vor fi sigilate la graniţă şi monitorizate, inclusiv prin GPS, pe tot parcursul lor prin Polonia.

Pe 19 aprilie, Solski s-a întâlnit la București cu Petre Daea, pentru a discuta despre importul și tranzitul de cereale din Ucraina pe teritoriul României.

La solicitarea Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care are atribuţii în politică comercială şi afaceri europene, privind prelungirea Regulamentului european privind liberalizarea temporară a comerţului cu produse agricole din Ucraina, MADR a transmis că susţine poziţia din scrisoarea comună transmisă de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia către Comisia Europeană. În plus, MADR solicită Comisiei o soluţie comună a UE, astfel încât, împreună cu Programul Alimentar Mondial (PAM), să asigure achiziţionarea de cereale ucrainene, pentru ca acestea să nu ajungă în statele UE, precum și mai mulți bani pentru sprijinirea fermierilor. Detalii în pg. 8-10.

Ajutoare Guvern pentru sectorul laptelui

PRIMELE PLĂȚI PENTRU CRESCĂTORII DE VACI, PE 15 MAI! Guvernul a anunțat că va acorda ajutoare financiare în două etape pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui, după consultările din 11 aprilie dintre premierul Nicolae Ciucă cu reprezentanții asociațiilor de fermieri, de procesatori și ai rețelei marilor magazine, întâlnire la care a participat și ministrul Petre Daea.

Primele plăți vor începe din 15 mai 2023, pentru cererile în valoare de 21,6 milioane euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până pe 23 martie. O a doua sesiune de depunere a cererilor de plată va fi organizată în semestrul al doilea din 2023.

De asemenea, procesatorii vor primi 10% din valoarea producției prelucrate în România, proiectul de act normativ fiind deja în analiza și dezbaterea Parlamentului.

Guvernul va modifica și programul ”Lapte în școli”, iar copiii vor primi lactate în fiecare zi de școală, nu doar de trei ori pe săptămână. În urma consultărilor, reprezentanții procesatorilor și ai rețelei marilor magazine au convenit o reducere a prețului pentru laptele de consum pe o perioadă de șase luni.

Hotărâre MADR pentru sprijinul cuplat zootehnic APIA

CREȘTE VÂRSTA BERBECILOR CU ORIGINE Vârsta berbecilor/țapilor de reproducție cu certificat de origine care se califică la plata sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) a crescut de la 6 ani la 8 ani la data limită de depunere a cererii de plată fără penalizări, potrivit unui proiect de hotărâre care modifică HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, publicat de MADR în luna aprilie.

Modificarea se aplică pentru plata subvențiilor APIA pentru acest an.

17

18 Dosar Ferma 4.0 - AgroFinanțare

Pagini realizate de ALEXANDRA BULIGA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DR 12 ADUCE BANI TINERILOR FERMIERI INSTALAȚI Fermierii care sunt foști beneficiari ai s.M.6.1, în continuare „tineri fermieri” (în accepțiunea ghidului), cu societăți pe profit și doresc o investiție nouă în ferma proprie, pot să aplice pe noul DR 12, continuându-și tradiția de creștere economică a societății prin atragerea unei finanțări nerambursabile de până la 200.000 euro!

P

NS-ul aduce în atenția publicului interesat de fonduri europene în agricultură o linie de finanțare cu destinație specială pentru tinerii fermieri care au fost beneficiari ai submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” pe vechea sesiune PNDR. Cu o tradiție îndelungată în sesiunea trecută, s.M. 6.1 a avut drept public țintă tinerii fermieri care se aflau la prima instalare în fermă și prevedea drept cheltuieli eligibile atât dotarea cu echipamente (active corporale și active necorporale), cât și construcțiile în limita unei finanțări între 50.000 și 70.000 euro (în funcție de specificul investiției).

Scanează-mă!

Beneficiază de acest sprijin doar cei care au accesat în trecut măsura de Tineri fermieri sau și alți beneficiari, indiferent de vârstă? Scanează codul QR și vezi răspunsul șefului AFIR!

O EXCELENTĂ OPORTUNITATE DE INVESTIȚIE Perioada 2023-2027 aduce un plus de valoare tinerilor fermieri ce au beneficiat de finanțare pe vechiul PNDR 6.1, investind un maxim de 200.000 euro per proiect prin noul DR 12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați”. Venind ca o complementaritate la prima investiție realizată cu succes (implementare finalizată pe s.M.6.1), DR 12 aduce în atenție intensități de finanțare cuprinse între 65% și 80%, în funcție de investițiile propuse de către fermier.

Cele mai importante informații pentru „tinerii fermieri” referitoare la DR 12 vi le prezentăm în continuare, astfel încât fermierii interesați de o nouă investiție în ferma proprie să fie pregătiți pentru noua sesiune.

Scanează-mă!

1-14 mai 2023

Scanează codul QR și citește mai mult despre măsurile dedicate tinerilor fermieri în noul exercițiu financiar 2023­2027!

Dosar Ferma 4.0 - AgroFinanțare 19

CRITERII DE ELIGIBILITATE

• Societatea este beneficiară a s.M. 6.1 „Sprijin pentru instalarea tineri­

lor fermieri” și are implementare finalizată. Acest criteriu de eligibilitate se interpretează astfel: societatea să fi primit ultima tranșă de ajutor financiar nerambursabil până la momentul depunerii proiectului pe linia DR 12; astfel, nu sunt eligibili pentru aplicare solicitanții care nu au finalizat implementarea proiectului (realizarea tuturor activităților, îndeplinirea tuturor obiectivelor și încasarea întregii finanțări conform bugetului proiectului); pentru dovedirea finalizării implementării s.M. 6.1, la momentul depunerii proiectului pe DR 12 se va depune dovada încasării ultimei rate din finanțarea nerambursabilă.

Solicitantul îndeplinește în continuare calitatea de tânăr fermier, așa cum este ea definită de ghidul solicitantului. Acest criteriu se interpretează astfel: tânărul fermier este asociat majoritar/unic și administrator unic al persoanei juridice, are studii în domeniu și vârsta de până la 40 de ani (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii.

Dimensiunea fermei este cuprinsă între 12.000 și 100.000 SO, în funcție de specificul activității desfășurate. Numărul de SO va fi calculat la dimensiunea pe care ferma o are la momentul depunerii cererii de finanțare prin raportare la declarația unică de suprafață depusă la APIA. Societatea să aibă profit din exploatare pentru anul 2022 (sau 2021 + 2020) și să nu fie în dificultate. Acest criteriu trebuie analizat cu atenție, mai ales pentru fermierii care încă nu și-au închis situațiile financiare (bilanțurile la 2022), astfel încât aceștia trebuie să ofere o atenție sporită profitului din exploatare care trebuie să fie pozitiv; deși la momentul actual nu avem o informație clară cu privire la societățile care au avut pierderi cauzate de secetă ori inundații, cel mai probabil acestea vor trebui să facă dovada calamității și a impactului negativ asupra societății.

Solicitantul va respecta legislația în vigoare în materie de ANSVSA, DSP, ANPM, GNM. Acest criteriu se referă la obținerea/ reînnoirea avizelor și autorizațiilor de funcționare necesare în funcție de specificul activității și de investiția dorită.

•

•

•

•

CRITERII DE DIFERENȚIERE Așa cum am precizat anterior, finanțarea nerambursabilă poate fi de maxim 200.000 euro/proiect, această sumă reprezentând 65% sau 80% din întregul proiect. Astfel, tânărul fermier/fermierul recent instalat va trebui să aducă un aport de cofinanțare fie de 35%, fie de 20%. Diferențierea de procentaje la cofinanțare va veni din mai multe direcții, în special în ceea ce privește adaptarea la schimbări cli­ matice, bunăstarea animalelor sau gestionarea eficientă a resurselor (proiectele care vor ținti unele din aceste aspecte vor înregistra creșteri ale finanțării nerambursabile, deci mai mulți bani!). Aceste măsuri vor deveni o regulă de bază pentru următoarea perioadă de finanțare, pentru un mediu înconjurător sustenabil!

INVESTIȚII FINANȚATE Investiția (cheltuielile eligibile) poate să privească atât proiectele cu achiziție simplă (echipamente agricole pentru sectorul vegetal/dotare, echipamente de procesare etc.), cât și proiecte de construcție și montaj (spații de depozitare, magazii, grajd, căi de acces etc.). Acestea vor fi eligibile atâta timp când costurile aferente vor fi făcute după momentul semnării contractului de finanțare, deci nu putem avea investiții demarate.

CUM OBȚII UN PUNCTAJ BUN? Referitor la criteriile de selecție acestea nu sunt încă cunoscute, o variantă a ghidului de finanțare așteptându-se la începutul verii. Așa cum suntem obișnuiți, elementele ce pot oferi un punctaj crescut și, deci, o șansă în plus la finanțare se îndreaptă către: studii superioare în domeniu, calitatea de membru într-o cooperativă, dar și deținerea de asigurări ale culturilor.

Chiar dacă condițiile de punctaj nu sunt încă cunoscute, tinerii fermieri beneficiari ai s.M.6.1 pot deja să: Își pregătească lista de echipamente dorită și să stabilească tipul de proiect (achiziție simplă și/sau construcție+montaj); Să se asigure că anul 2022 a fost încheiat pe profit și că autorizațiile/avizele de funcționare există și/sau sunt reînnoite; Pot să înceapă discuțiile cu privire la implicațiile aduse de calitatea de membru într-o cooperativă (nu este condiție obligatorie, ci una de punctaj); Își pot încheia studiile superioare în domeniu pentru obținerea unui punctaj crescut și se pot asigura că există asigurare pe culturi.

• • • •

20 AgroFinanţare

Sprijin cuplat pentru 4 milioane de ovine și caprine Cu acest articol încheiem prezentarea celor 25 de plăți directe din Planul Național Strategic 2023-2027: care sunt condițiile de eligibilitate, modul de acordare, beneficiari și cuantumul plăților.

R

evista Ferma este singura publicație cu profil agricol care a publicat în mod consecvent și complet informații despre plățile directe care vor fi acordate în următorii ani.

PD-13: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - OREZ Condiții de eligibilitate: fermier activ, beneficiar de BISS (subvenția de bază), utilizator al unei suprafețe agricole de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha; fermierul trebuie să facă dovada valorificării unei producții minime anuale de orez,conform legislației naționale; în situația în care fermierul are și calitatea de procesator, acesta face dovada procesării prin documente contabile interne; fermierul trebuie să facă dovada că utilizează sămânță certificată, conform legislației în vigoare.

Pentru perioada 2023-2027 suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 6.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 605 euro/ha în anul 2023.

• • • •

PD-14: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - SĂMÂNȚĂ DE CARTOF Condiții de eligibilitate: fermier activ, beneficiar de subvenție de bază (BISS), suprafața lucrată minim 1 ha, parcela minim 0,3 ha; fermierul deține autorizaţie pentru producerea seminţei de

• •

1-14 mai 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cartof, valorifică o producție minimă de sămânţă de cartof/ha, prevăzută în legislația națională subsecventă; face dovada că utilizează și produce sămânţă de cartof certificată, conform legislației naționale.

Pentru perioada 2023-2027 suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 650 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 2.001 euro/ha în anul 2023.

•

PD-15: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - HAMEI Condiții de eligibilitate: fermier activ, beneficiar BISS, terenul agricol lucrat să aibă o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,1 ha; fermierul trebuie să încheie un contract fie cu o fabrică de bere/unitate de procesare a hameiului care asigură materia primă pentru producția de bere, fie cu o unitate de procesare în scop farmaceutic; în situația fermierilor care au calitatea de procesator, aceștia sunt exceptați de la prezentarea contractelor; fermierul trebuie să facă dovada valorificării/procesării unei

• •

• •

producții minime anuale, conform legislației naționale.

Pentru perioada 2023-2027, suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 260 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 599,91 euro/ha în anul 2023.

PD-16: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - SFECLA DE ZAHĂR Condiții de eligibilitate: fermier activ, beneficiar BISS, teren agricol cel puțin 1 ha, parcela de cel puțin 0,3 ha; fermierul trebuie să încheie un contract de producere și valorificare a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută potrivit legislaţiei naţionale; trebuie să asigure densitatea medie de cel puțin 6 plante/mp; să facă dovada comercializării unei producții minime prevăzute în... ››› 22

• • • •

INFORMAȚII OFICIALE PNS Precizăm că toate informațiile redate în paginile revistei, cu referire la plățile directe sunt cuprinse în PNS 2023-2027, document publicat pe site-urile instituțiilor oficiale.

Eventuale modificări ulterioare le vom semnala pe parcurs.

IPSO GARANTEAZĂ COMBINĂ LA RECOLTAT! Maximizează timpul de funcționare și eficiența combinei tale pe tot parcursul sezonului de recoltare.

ÎN CAZ DE DEFECȚIUNE,

24 24h LIVRARE PIESE

100%

SAU

COMBINĂ

RECOLTAT

LA SCHIMB

Cumpără o combină JOHN DEERE în perioada 19 aprilie - 30 iunie 2023 și profită de garanția oferită de John Deere și IPSO Agricultură!* În caz de defecțiune, garantăm: LIVRAREA PIESELOR DE SCHIMB NECESARE ÎN MAXIMUM 24 DE ORE sau COMBINĂ LA SCHIMB, LIVRATĂ DIRECT LA TINE, FĂRĂ NICIUN COST ÎN PLUS!

*Regulamentul campaniei este disponibil pe www.ipso.ro/campanii-ac�ve/

21

22 AgroFinanţare ››› 20 ...legislația națională; să facă dovada utilizării semințelor certificate, conform legislației în vigoare.

Pentru perioada 2023-2027, suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 20.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 900 euro/ha, în anul 2023.

•

PD-17: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - LEGUME ÎN CÂMP Legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării (tomate, castraveți, ardei, vinete).

Condiții de eligibilitate: obligația de a fi fermier activ, de a fi eligibil pentru BISS și de a lucra un teren agricol de minim 1 ha și o parcelă de minim 0,3 ha; fermierul mai trebuie să facă dovada valorificării în stare proaspătă sau livrării la o unitate de industrializare înregistrată a unei producţii minime stabilite în legislația națională; să facă dovada utilizării de sămânţă certificată, în conformitate cu legislația națională; să cultive legume în câmp (tomate, castraveți, ardei (ardei gras, lung, gogoșar, vinete).

Pentru perioada 2023-2027, suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 2.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 1.600 euro/ha în anul 2023.

• • • •

PD-18: SPRIJIN CUPLAT VENIT - LEGUME ÎN SERE ȘI SOLARII Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete).

Condiții de eligibilitate: fermier activ, beneficiar de BISS (subvenția de bază), teren agricol minim 0,3 ha și minim 0,03 ha/parcelă!

•

• fermierul trebuie să facă dovada

comercializării unor cantități minime anuale, în conformitate cu legislația națională; să facă dovada utilizării de sămânţă certificată, în conformitate cu legislația națională.

Pentru perioada 2023-2027, suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 2.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 2.100 euro/ha în anul 2023.

•

PD-19: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - FRUCTE Culturi care se încadrează la plata directă PD-19: prun, măr, cireş, vişin, cais și piersic.

Condiții de eligibilitate: fermier activ și eligibil pentru BISS, terenul lucrat minim 1 ha, parcela minim 0,1 ha;

•

BANI UE PENTRU ORGANIZAȚIILE DE PRODUCĂTORI Organizațiile de producători (OP) joacă un rol crucial în susținerea și stimularea creșterii sectorului fructelor și legumelor din UE. Asistența financiară a UE este în general limitată la 50% din fondul operațional total, dar poate fi mărită la 60% în cazuri specifice.

Pentru a facilita sprijinul financiar, statele membre dezvoltă strategii naționale pentru programe operaționale durabile în sectorul fructelor și legumelor.

Scanează codul QR și află câte organizații are Europa?

1-14 mai 2023

• sprijinul cuplat pentru fructele des-

tinate consumului în stare proaspătă, cât și pentru industrializare, se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de prun, măr, cireş, vişin, cais și piersic; fermierul trebuie să facă dovada valorificării fructelor, atât în stare proaspătă, cât și pentru industrializare; fermierul trebuie să facă dovada valorificării unei producții minime per hectar per an, în cazul fructelor pentru industrializare sau consum în stare proaspătă, conform legislației naționale.

Pentru perioada 2023-2027, suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 12.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 567 euro/ha în anul 2023.

• •

PD-20: SEMINȚE PENTRU PLANTE FURAJERE Sunt eligibili fermierii activi, beneficiari ai BISS, care lucrează minim 1 ha iar parcela este de minim 0,3 ha. fermierul trebuie să facă dovada comercializării unei producții minime, în conformitate cu legislația națională; să dețină autorizaţie pentru producerea de semințe de plante furajere și să facă dovada utilizării seminței certificate, în conformitatea legislației.

Pentru perioada 2023-2027, suprafața planificată pentru care se... ››› 24

• •

23

24 AgroFinanţare ››› 22 ...acordă sprijinul este 6.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 200 euro/ha în anul 2023.

PD-21: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - VACI DE LAPTE Cele mai importante condiții de eligibilitate: fermierul trebuie să dețină un efectiv de min. 5 capete vaci de lapte sau min. 10 capete vaci de lapte, în funcţie de zonă şi max. 250 de capete vaci de lapte, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA; animalele trebuie să aibă vârsta de max. 10 ani; animalele să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere; fermierul trebuie să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător recunoscut de autoritatea competentă şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui; în cazul în care producătorul deţine unitate proprie de procesare a laptelui trebuie să deţină copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrare-recepţie care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte; în cazul valorificării laptelui către consumatorul final, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, precum și documentele specifice prevăzute de legislația sanitar - veterinară în vigoare, care reglementează activităţile de obţinere a produselor alimentare de origine animală.

Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte.

Pentru perioada 2023-2027 efectivul planificat pentru care se acordă sprijinul este 300.000 capete, cu un cuantum indicativ planificabil de 338 euro/cap de animal eligibil.

•

• •

•

•

•

1-14 mai 2023

PD-22: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - CARNE DE VITĂ Efectiv de animale eligibil: minin 10 şi maxim 250 de capete taurine de carne adulte.

Pentru perioada 2023-2027 efectivul planificat pentru care se acordă sprijinul este 80.000 capete, cu un cuantum indicativ planificabil de 279 euro/cap.

PD-23: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - BIVOLIȚE DE LAPTE Plata se acordă fără limite de efectiv în exploatație.

Pentru perioada 2023-2027 efectivul planificat pentru care se acordă sprijinul este 12.000 capete, cu un Scanează-mă!

Cea de­a 5­a plată directă din PNS face parte din categoria eco­ schemelor și se numește ”Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici”.

cuantum indicativ planificabil de 169,19 euro/cap.

PD-24: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - OVINE ȘI CAPRINE Efectiv de animale eligibil: între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/ sau berbeci.

Pentru perioada 2023-2027, efectivul planificat pentru care se acordă sprijinul este 4.000.000 capete, cu un cuantum indicativ planificabil de 20 euro/cap animal eligibil.

PD-25: SPRIJIN CUPLAT PENTRU VENIT - VIERMI DE MĂTASE Cuantumul unitar este stabilit pe cap de vierme dar, în vederea simplificării procedurii administrative, plata se acordă pe kilogram de gogoși crude, conform următoarei formule de conversie: 1 kg gogoși crude = 455 viermi de mătase.

Cuantumul anual per cap de vierme de mătase: 0,17 euro în 2024, 2025 și 2026 și 0,18 euro în 2027 și 2028.

25

26 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Acordul Mercosur lovește în crescătorii de vite

Dacă Uniunea Europeană şi Piaţa Comună a Sudului ar ajunge la o înţelegere privind implementarea aşa-numitului Acord Mercosur, în forma actuală, crescătorii de bovine din spaţiul comunitar vor avea cel mai mult de suferit.

S

chimbarea guvernului din Brazilia a trezit noi speranțe la Bruxelles pentru ratificarea acordului comercial cu cele patru țări sud-americane.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Bernd Lange, președintele Comisiei pentru buget din Parlamentul UE, s-au pronunțat deja în favoarea continuării negocierilor. Numai că o eventuală înţelegere între cele două părţi, aşa cum s-a convenit până acum, prezintă riscuri pentru crescătorii de bovine europeni, avertizează London School of Economics and Political Science (LSE), instituţie care a cuantificat impactul într-o evaluare a durabilității.

DOUĂ POSIBILE SCENARII

1.

În scenariul conservator, se presupune că țările Mercosur vor desființa tarifele pentru 80% din produsele agricole, în timp ce UE ar reduce cu 15% tarifele pentru carnea de vită. De asemenea, UE reduce și tarifele vamale cu 15% pentru alte produse agricole (carne de altă natură, zahăr, orez, cereale, lapte).

Pe de altă parte, potrivit proiecţiilor LSE, în scenariul ambițios, se presupune că tarifele țărilor din Mercosur vor fi complet desființate, iar UE va reduce tarifele la carnea de vită, zahăr și orez cu 30%, urmând ca pentru cereale și lapte tarifele UE să fie complet eliminate.

2.

PRODUCŢIA UE DE CARNE DE VITĂ VA SCĂDEA

CRESC IMPORTURILE, DAR ŞI PREŢURILE DE ACHIZIŢIE

Europa așteaptă avantaje geostrategice și economice de la acordul Mercosur. În acest fel, consecințele pandemiei Covid-19 și ale războiului din Ucraina ar putea fi mai bine atenuate. Cu toate astea, nu toate sectoarele vor putea beneficia de pe urma acestui acord de liber schimb, iar unii sunt chiar în situaţia de perdanţi. Spre exemplu, producția de carne de vită din UE se preconizează că va scădea din cauza acordului cu statele Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Autorii analizei subliniază că importurile de carne de vită în UE ar crește cu aproximativ 30% în scenariul conservator și cu aproximativ 64% în scenariul ambițios. În UE, producția de carne de vită ar scădea atunci cu 0,7% și, respectiv, 1,2%.

Prețul mediu pentru un kilogram de carne de vită din țările Mercosur este, de asemenea, cu mult peste prețul pe kilogram din UE. O diferență importantă de calitate rezultă în ceea ce privește rasele de bovine sau utilizarea animalelor: în UE, o mare parte din carnea de vită provine din fermele de vaci de lapte, în timp ce în America de Sud rasele de vită joacă un rol mult mai mare.

Citeşte o analiză amplă a jurnaliştilor de la Agrarheute, scanând codul QR!

1-14 mai 2023

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 27

VICTORIA FERMIERILOR

ITALIA INTERZICE CARNEA SINTETICĂ În încercarea de a proteja moştenirea culinară a ţării, guvernul naţionalist de la Roma a aprobat un proiect de lege care interzice producerea și utilizarea alimentelor și a furajelor cultivate în laborator.

Dacă propunerea va fi adoptată de Parlament, industria italiană nu va avea voie să producă alimente sau furaje „din culturi celulare sau țesuturi derivate din animale vertebrate”, se arată în proiectul de lege. „Produsele de laborator, în opinia noastră, nu garantează calitatea, bunăstarea și protecția culturii noastre, a tradiției noastre”, a declarat ministrul Francesco Lollobrigida, membru al partidului de dreapta Frații Italiei al premierului Giorgia Meloni. Aceasta din urmă a promis că va proteja industria alimentară italiană de inovațiile tehnologice considerate dăunătoare și a redenumit Ministerul Agriculturii: „Ministerul Agriculturii și al Suveranității Alimentare”.

„O CRUCIADĂ ANTIŞTIINŢIFICĂ” Proiectul de lege prevede că oricine încalcă noua lege poate fi amendat cu până la 60.000 de euro, pierzând dreptul la finanțare publică până la trei ani, iar fabricile în care au loc încălcări pot fi închise.

Propunerea vine după o serie de decrete guvernamentale care interzic folosirea făinii derivate din insecte, precum greierii și lăcustele, în pizza sau paste. „Aprobarea unei astfel de legi ar închide potențialul economic al acestui domeniu în curs de dezvoltare din Italia, împiedicând progresul științific și eforturile de atenuare a schimbărilor climatice”, a declarat Alice Ravenscroft, șefa de politici la Good Food Institute Europe. În timp ce grupul Anti-vivisecție LAV a numit proiectul de lege „o cruciadă ideologică, anti-științifică împotriva progresului”.

Află mai multe despre acest subiect, scanând codul QR!

Mişcarea Cetăţenească a Fermierilor (BBB) a obţinut o victorie de răsunet la alegerile provinciale care determină componenţa Senatului din Ţările de Jos. Creat în urmă cu patru ani, ca răspuns la așa-numita criză a azotului, BBB este acum a treia cea mai mare forță politică din Olanda, asigurându-şi 17 locuri în Senat, mai mult decât orice alt partid care a intrat în cursa pentru alegerile regionale. Rezultatele pun sub semnul întrebării capacitatea actualului guvern condus de Mark Rutte de a implementa politici dure menite să reducă emisiile de azot din exploataţiile agricole, care au declanșat proteste uriașe ale fermierilor vara trecută.

Rutte este obișnuit să guverneze fără majoritate în Senat, iar a face compromisuri și a-şi face prieteni de conjunctură este marca comercială a acestuia, scriu jurnaliştii de la Boerderij. Numai că acum, având doar o treime din locurile din Senat, acest proces va deveni din ce în ce mai dificil.

Scanează codul QR şi citeşte mai multe despre victoria fermierilor în Olanda!

28 Europa agricolă

CÂT DE MULT POLUEAZĂ AGRICULTURA UE?

Deși emisiile de gaze cu efect de seră (GES) generate de agricultură au scăzut cu aproape 21% între 1990 și 2020, agricultura era responsabilă de 11,4% din toate emisiile de GES generate în UE în 2020.

E

misiile totale de GES din Uniunea Europeană între 1990 și 2020, au scăzut cu 32%, arată Raportul Eurostat privind lanțul agroalimentar din UE, ediția 2022. În 2018, UE depășise deja obiectivul de reducere de 20% a GES, care a fost stabilit pentru 2020. Obiectivul propus pentru 2030 este o reducere a emisiilor nete de GES cu 55% față de nivelurile din 1990.

PONDEREA AGRICULTURII ÎN TOTALUL EMISIILOR DE GES Deși emisiile de GES din agricultură au scăzut cu 20,8% între 1990 și 2020, ponderea agriculturii în toate emisiile de gaze cu efect de seră a crescut de la 9,9% în 1990 la 11,4% în 2020. În România, emisiile de GES din agricultură au scăzut cu aproape 150% între 1990 și 2020.

1-14 mai 2023

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

În 2020, agricultura UE a generat echivalentul a 382 milioane tone de CO2!

Aproape jumătate din reducerea cantității de emisii de GES din agricultura UE a avut loc între 1990 și 1992. Între 2010 și 2020, emisiile din agricultură au crescut cu 1,5%. Cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră din agricultură au fost metanul și protoxidul de azot.

În 2020, procesele agricole din UE au produs 382 milioane de tone echivalent CO2, din totalul emisiilor nete de GES din UE, care s-au ridicat la 3,13 miliarde de tone echivalent CO2, agricultura, silvicultura și pescuitul fiind pe locul cinci în UE în clasamentul sectoarelor poluatoare cu gaze cu efect de seră, după sectorul energetic (23,3%), transport, inclusiv aviație (23,2%), gospodării, comerț, instituții și altele (15,4%), industrie și construcții (12,1%).

CEL MAI MARE POLUATOR CU METAN ȘI PROTOXID DE AZOT Gazele cu efect de seră cuprind dioxid de carbon (CO2), protoxid de azot (N2O), metan (CH4) și gaze fluorurate (hidrofluorcarburi -HFC, perfluorocarburi -PFC, hexafluorură de sulf -SF6 și trifluorură de natriu -NF3).

Procesele agricole generează trei gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și protoxid ... ››› 30

29

30 Europa agricolă

TOP POLUATORI DIN AGRICULTURA UE Dintre statele membre ale UE, Franța a înregistrat cele mai mari emisii de metan și protoxid de azot din agricultură (18,3% și, respectiv, 19,6% din totalul UE) în 2020, urmată de Germania (15,1% din emisiile de metan și 16,4% din emisiile de protoxid de azot din agricultura UE), Spania (11,4% metan și 8,1% protoxid de azot), Polonia (6,8% metan și 10,3% protoxid de azot).

Agricultura din Italia a generat, de asemenea, 9,3% din totalul emisiilor de metan provenite din agricultura UE. România a fost responsabilă de 4% din emisiile de metan, respectiv de 5,8% din emisiile de protoxid de azot provenite din agricultura UE în 2020.

››› 28 ...de azot (N2O). Pentru a putea compara și combina emisiile acestor gaze diferite, fiecare gaz este exprimat în tone echivalent CO2.

Metanul și protoxidul de azot sunt principalele gaze cu efect de seră generate de agricultură, care a fost și cea mai mare sursă de emisii ale acestor gaze, producând 55,4% din emisiile de metan și 80,1% din emisiile de protoxid de azot din UE. Ambele cote au crescut în ultimele trei decenii. Agricultura a generat, în schimb, doar 0,4% din poluarea cu CO2 din UE, procent rămas neschimbat între 1990 și 2020.

1-14 mai 2023

CARE SUNT SURSELE DE POLUARE DIN AGRICULTURĂ Fermentația enterică sau fermentarea furajelor în timpul proceselor digestive ale animalelor este o sursă de emisii de metan.

Terenurile agricole sunt o sursă de emisii de dioxid de carbon, metan și protoxid de azot, însă pot și stoca gaze cu efect de seră.

Emisiile din gestionarea gunoiului de grajd sunt aproximativ două treimi metan și o treime protoxid de azot.

Deși emisiile generate de agricultură au scăzut în ultimele trei decenii, cu 22,3% din fermentația enterică, cu 18,5% din solurile agricole, respectiv cu 22% din gestionarea gunoiului de grajd, acestea încă ocupau procente mari în totalul emisiilor agricole de GES în anul 2020. Mai precis, emisiile din fermentația enterică au reprezentat 42,9% din toate emisiile de gaze cu efect de seră din agricultura UE în 2020, terenurile agricole au generat 38,4% din poluarea cu GES provenite din agricultură, iar gestionarea gunoiului de grajd - 14,8%.

BOVINELE POLUEAZĂ MAI MULT DECÂT PORCINELE Cea mai mare parte (86%) a emisiilor de GES cauzate de fermentația enterică provine din sistemul digestiv al bovinelor. Aceste emisii au scăzut cu 22% între 1990 și 2020, dar scăderea emisiilor de GES a avut loc, în principal, în primul deceniu al acestei perioade.

Între 2001 și 2020, emisiile de GES din fermentația enterică au scăzut cu doar 6%, în timp efectivul de bovine a scăzut, în aceeași perioadă, cu 8%, arată datele raportului Eurostat.

Deși numărul de suine din UE este aproape dublu față de numărul de bovine, fermentația enterică a porcinelor reprezintă doar 2% din totalul emisiilor de GES generate de fermentația enterică. Și în ceea ce privește emisiile de GES generate de gestionarea gunoiului de grajd, atât cantitatea de azot, cât și emisiile de GES au scăzut mai mult în sectorul creșterii suinelor decât în cel al creșterii bovinelor.

CÂTE PESTICIDE CONSUMĂ UE? În contextul unei Europe care se ambiționează să devină tot mai ”verde”, ne-am uitat peste cele mai recente date statistice privind consumul de pesticide și de îngrășăminte chimice în agricultura UE. Statele membre ale UE în care au fost vândute cele mai mari cantități de pesticide sunt Germania, Franța și Spania, însă clasamentul a variat în funcție de tipul de pesticide Scanează codul QR și află cine și câte pesticide consumă în Uniunea Euro­ peană și unde se află România?

31

32 La Vest de România

De ce este denumită Cehia... ”Republica berii”?

Cu ocazia unui press-trip în Boemia de Sud organizat de DG-AGRI, am vizitat fabrica bere Budějovický Budvar.

Fabrica este proprietatea Republicii Cehe iar berea Budweiser Budvar este brand național.

„Č

eský akciový pivovar” (fabrica de bere cehă pe acțiuni, astăzi Budějovický Budvar) a început să producă berea sa renumită la 7 octombrie 1895.

PIETRE DE HOTAR ALE FABRICII 1996 Modernizarea majoră a instalațiilor din fabrica Budějovický Budvar a dus la atingerea pragului de peste un milion de hectolitri de bere livrați.

2013 La 14 februarie 2013 a început să funcționeze noua secție de îmbuteliere a berii la conservă, cu o capacitate de umplere de 16.800 doze pe oră.

2018 A început instalarea de noi echipamente în noua pivniță pentru berea de tip lager. O macara uriașă cu o capacitate portantă de 350 de tone a fost folosită pentru a muta două rezervoare din oțel inoxidabil cu un volum de 2.100 hl în pivniță. Rezervoarele au o lungime mai mare de 14 m, iar diametrul lor este de peste 5 m. ”DUMNEZEU SĂ NE DEA NOROC” Motto-ul berăriei stă scris la intrarea în fabrică: ”DUMNEZEU SĂ NE DEA NOROC: aceasta era rugăciunea vechilor berari

1-14 mai 2023

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cehi, atunci când succesul se baza pe expertiză și îndemânare, mai degrabă decât pe tehnologie!”

Pentru cehi ”fiecare pahar de bere e o chestiune de mândrie națională”! Berea Budvar produsă în orașul České Budějovice este înregistrată la nivel european cu Indicație Geografică Protejată (IGP), încă din 2004.

Cele 3 materii prime folosite sunt: hameiul de calitate premium, malțul din regiunea Moravia și apa. Izvorul captat are 300 metri adâncime și este localizat în incinta fabricii. Asigură o apă limpede, ”de cristal”, care nu are nevoie de niciun fel de tratament și provine dintr-un lac din era glaciară. Apa conferă berii făcute aici gustul său unic, ne spun reprezentanții fabricii.

Berea se maturizează în rezervoare de lager, unde fiecare lot rămâne atâta timp cât are nevoie pentru a-și dezvolta gustul corpolent.

HAMEIUL DE BOEMIA, RENUMIT ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ Știați că Cehia este al treilea mare exportator de hamei aromat din lume, după Germania și SUA, cu o cotă de aproape o treime din piață? Aroma deosebită a berii cehe vine de la hameiul de Boemia!

Sprijinirea producătorilor și furnizorilor cehi de hamei, malț și alte ingrediente din procesul de producție a berii este una dintre misiunile companiilor din această țară.

Republica Cehă este unul dintre liderii mondiali în producția de hamei, cu o tradiție de peste o mie de ani. Aici se obțin anual aproape 6.000 de tone de hamei de pe o suprafață cultivată de 5.000 de hectare.

Cultivarea hameiului are o tradiție îndelungată în Republica Cehă și rămâne în interesul economiei cehe să dezvolte în continuare acest ... ››› 34

33

34 La Vest de România ››› 32 ... sector agricol.

Principalul soi de hamei cultivat în Cehia continuă să fie SAAZ. EXCLUSIV INGREDIENTE LOCALE! Sunt băuturi care pur și simplu par să îmbutelieze esența unui loc. Prin recoltarea celor mai bune ingrediente din peisajul lor local, aromele obținute creează o expresie unică a acelei regiuni. Gândiți-vă la un whisky scoțian clasic single malț sau la șampanie. Fiecare reprezintă o ”distilare” atât de fidelă a locurilor din care provin, încât nu ar putea fi făcute altundeva. Aceeași poveste locală o înglobează și berea Budweiser Budvar.

Din 1895, fiecare picătură din această bere a fost produsă într-un singur loc: České Budějovice sau „Budweis”. Nu doar locația, ci și ingredientele folosite fac din această bere una cu totul specială. Budvar se aprovizionează, încă de la începuturi, din aceleași locuri, aceleași câmpuri și ferme și din aceeași sursă de apă.

Se spune adesea că berea cehă are, cu adevărat, un suflet. Acel suflet are și un nume: malț. La urma urmei, malțul este cel care conferă culoarea și gustul berii. Din 1895, Budweiser Budvar achiziționează malțul regiunea Haná din Moravia. Aici, 7 râuri se întâlnesc pentru a crea un pământ fertil.

Oamenii vorbesc propriul dialect, au propriile lor costume și festiva

luri și se spune (e o vorbă locală) că solul este atât de fertil încât, dacă nasturele unui fermier ar cădea în el, nasturele ar încolți și ar crește.

Berarii de la Budweiser Budvar au fost pionierii timpurii ai drojdiilor de bere lager, creând în laboratorul fabricii, în anul 1895, propria lor tulpină de Saccharomyces pastorianus (drojdie utilizată industrial pentru producerea berii lager).

Orice producător de bere din Cehia vă va spune că o bere grozavă nu se poate face fără ingrediente grozave. Iar geografia și geologia unică a Republicii Cehe este paradisul maeștrilor în bere, producând cele mai bune 4 materii prime pentru fabricarea lagerului de pe planetă.

Bei un pahar de Budvar și sunt toate acolo: hamei Saaz integral din Boemia de Sud, orz de malț din regiunea Moravia, apă curată dintr-un acvifer din Epoca de gheață, drojdie de bere moștenită din generație în generație - toate concură pentru a crea prospețimea și aroma plină, complexă, a berii din České Budějovice.

FURNIZOR PENTRU BERĂRIILE LOCALE Fabrica Budějovický Budvar nu ține secret procesul de producție, ci dimpotrivă: aduce contribuții semnificative la dezvoltarea acestui sector. Astfel: furnizează drojdie de bere și altor microberării cehe participă activ prin organizarea de conferințe unde aduc experți în domeniu ajută micile fabrici de bere cu rețete și testează pentru acestea mostre de bere în laboratorul companiei

• • •

1-14 mai 2023

35

36 Reportaj în fermă

Duroc d’Olives, ferma devenită obiectiv turistic

D

Pentru necunoscători, ba chiar și pentru mulți gospodari, creșterea porcilor este asociată cu un miros pestilențial și tone de gunoi. Dar lucrurile nu trebuie neapărat să stea așa...

emonstrația de fermă ”altfel” am văzut-o într-o exploatație belgiană, organizată după cele mai noi standarde și dotată cu tehnologii dintre cele mai moderne.

HRANĂ INDIVIDUALIZATĂ PENTRU FIECARE ANIMAL Ferma Duroc D’Olives își desfășoară activitatea în două amplasamente.

Unul dintre ele, cel din Kruisem este destinat reproducției. Acolo se găsesc în permanență în jur de 2.000 de animale. Majoritatea sunt scroafe de reproducție. Pe lângă ele sunt și câțiva vieri destinați recoltării materialului seminal.

Una dintre inovațiile introduse în fermă este aceea că animalele trăiesc în țarcuri mari, în grupuri de câte 80 sau mai multe animale. Doar scroafele proaspăt fătate, împreună cu purceii lor, beneficiază de țarcuri individuale. În fiecare țarc se găsesc boxe individuale pentru hrănire. În momentul în care animalul pătrunde înăuntru, pe

1-14 mai 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

baza crotalului i se eliberează o porție de hrană individualizată, în funcție de greutate și de starea de sănătate. În același timp, îi este monitorizată starea de sănătate și parametrii de creștere.

Datele sunt stocate într-un calculator central, astfel încât, în orice clipă, sunt disponibile informații referitoare la starea oricărui animal din fermă.

Dar acestea sunt doar câteva dintre inovațiile introduse în această fermă, specializată în producerea purceilor din rasa Duroc. Până să se ajungă aici, a fost un drum lung, plin de investiții.

25 DE ANI DE INOVAȚIE! Ferma despre care vorbim este o afacere de familie,

rezultatul asocierii a doi oameni întreprinzători din Flandra. Filip van Laere, cel care se ocupă de ferma din Kruisem, a moștenit afacerea, în urmă cu 25 de ani, de la tatăl său. În momentul când a pornit la drum, și-a fixat obiective din 3 domenii: sustenabilitate, integrare în peisaj și bunăstarea animalelor.

Numele firmei, în sine, arată două dintre principalele caracteristici. Duroc vine de la numele rasei pe care o promovează. Ceea ce face ca această rasă să fie foarte solicitată pe piață este gustul și calitatea cărnii, caracterizată de inserțiile intramusculare de grăsime. Rezultatul este o carne fragedă, foarte solicitată, atât de bucătari, cât și de consumatori. Olives vine de la faptul că, în ultimele faze de îngrășare, animalele sunt hrănite cu un extract special din ulei de măsline, ceea ce oferă cărnii calități specifice. În jur de 20% din producție este exportată în Franța și Olanda. De asemenea, tot mai mulți purcei iau drumul Spaniei, după cum ne spune Filip van Laere.

Reportaj în fermă 37 BIOSECURITATEA E LA CELE MAI ÎNALTE STANDARDE Biosecuritatea este una dintre cele mai mari provocări. De aceea, animalele de reproducție de la Kruisem cresc în hale închise, unde nu au acces decât cei patru angajați permanenți ai fermei.

Sistemele de curățenie sunt automatizate, la fel ca și cele de administrare a hranei. Aerul care pătrunde în hale trece prin filtrele de viruși tip Hepa 10.

Materialul seminal provine de la vierii proprii, astfel încât să fie evitate posibilitățile de contaminare. Purceii sunt lăsați lângă scroafe în jur de 5 săptămâni. Când ajung la o greutate de aproximativ 7 kg, sunt mutați în complexul de îngrășare.

Inseminarea scroafelor se face în grupuri de câte 80-85 de animale, la intervale diferite. În acest mod, fătările pot fi urmărite mai ușor. La fel, și gestionarea purceilor pe grupe de vârstă este mai simplă.

Dar poate că cel mai deosebit lucru este că nici în fermă, nici în apropierea ei, nu se simte nici un miros specific. „Secretul” îl reprezintă instalațiile de spălare a aerului extras din hale. ȘI AERUL DIN FERMĂ SE SPALĂ!

După cum se știe, conținutul ridicat de amoniac al aerului provenit din

halele de porci este responsabil de mirosul care face acest tip de ferme reperabil de la mare distanță. La Kruisem, însă, mirosul nu există! Aerul din halele cu animale este preluat de instalații specializate, care îl dirijează în instalații unde este trecut prin mai multe perdele de apă. Astfel, amoniacul, ca și alți compuși, sunt dizolvați.

Abia apoi aerul curățat este eliberat în atmosferă.

Apa utilizată este colectată într-un iaz din fermă. Acolo, în urma acțiunii unor bacterii, amoniul este transformat în nitriți. În urma procesului tehnologic, apa ajunge să aibă un conținut de azot de 7-8% azot substanță activă, ceea

COSTURI MULT REDUSE DATORITĂ APEI BOGATĂ ÎN AZOT Pe lângă sectorul zootehnic, ferma mai deține și peste 40 ha teren arabil, pe care cultivă porumb, grâu de toamnă, orz, cartofi și lucernă, care sunt utilizate la prepararea furajelor. Cele aproximativ 150-200 tone de apă bogată în azot sunt folosite pentru irigarea acestor culturi, dar și ale altor doi vecini.

Folosirea apei din iaz aduce, după cum spune proprietarul fermei, economii substanțiale, căci sunt necesare cantități mult mai mici de fertilizanți chimici. ”În plus, mai spune el, lipsa mirosului îi face pe vecinii noștri să fie foarte mulțumiți!”

ce o face numai bună să fie folosită ca fertilizant în irigarea terenurilor fermei.

SUTE DE TURIȘTI VIZITEAZĂ ANUAL FERMA DE PORCI Pentru ca lucrurile să fie complete, pe acoperișurile halelor au fost instalate și panouri fotovoltaice. Rezultatul este că ferma a devenit aproape în totalitate independentă energetic. Și pentru că sfârșitul încoronează opera, în ultimii doi ani între fermă și autoritatea turistică din regiune a fost încheiat un acord. Crescătoria a devenit și un obiectiv turistic și „ambasador al suinelor Duroc”. Anual, sute de turiști vizitează ferma, spre încântarea copiilor care sunt fascinați de drăgălășenia purceilor! În concluzie, la Kruisem am avut dovada că putem vorbi de o fermă de suine în care mirosul nu există iar independența energetică este o realitate care poate fi construită. Și, peste toate, că o fermă de porci este, totodată, și un obiectiv turistic atrăgător, fără ca asta să o facă mai puțin productivă. Ba dimpotrivă!

38 Costuri și rentabilitate

CREȘTEREA ANIMALELOR, PĂGUBOASĂ?

CE SPUN CIFRELE?

Creşterea animalelor - ”industria grea” a agriculturii, cu ”secția de forjă” a vacilor de lapte, aşa cum a definit-o Daniel Buda, este o activitate din ce în ce mai dificil de strunit.

D

in cauza preţurilor mari ale furajelor şi inputurilor, au crescut semnificativ costurile de producţie, cu efect în obţinerea unei plaje de profit minim (în cazul vacii cu lapte) şi chiar unei pierderi în îngrăşătorii.

De aceea, în ultima vreme, mulți fermieri au ales să renunţe la a mai îngriji de animale.

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

creşte 150 de vaci din rasa Bălţată Românească, din care efectivul matcă la muls 40 de animale. Tineretul masculin îl ţine pentru îngrăşat, dar cu mari eforturi. „La sfârşitul anului trecut când am calcutat o parte din structura cheltuielilor de producţie a reieşit că, mai ales

COSTURI MAI MARI DECÂT VENITURILE DIN FERMĂ În comuna Râciu, satul Pârâu Crucii, din judeţul Mureş, zona centrală a Câmpiei Transilvaniei, Petru-Mihai Pustai

TABEL: PROFITABILITATEA SISTEMULUI DE ÎNGRĂȘARE A TINERETULUI BOVIN ÎN ROMÂNIA (14.12.2022) Greutate medie SPOR la 6 luni ZILNIC

Greutate de valorificare la 14 luni

DIFERENȚE DE PRODUCȚIE ȘI CÂȘTIG

240

560

320

Greutate/kg

240

PREȚ/kg

13,3

30,864

11,5

-1,8

Total PREȚ

3192

7407,36

6440

-4159,36

1-14 mai 2023

1,33

Perioada de furajare/zile

când vine vorba de îngrăşarea tăuraşilor, costurile de producţie sunt mai mari decât veniturile, în condiţiile în care toate furajele sunt cumpărate de pe piaţa liberalizată”, susţine tânărul.

Costuri pe cap de bovină adultă în producţie Lucernă uscată 6 kg, cu 0,58 lei kilogramul Paie orz 2 kg (0,35 lei/kg) Făină porumb 4 kg (1,6 lei/kg) Făină orz 2 kg (1,7 lei/kg) Făină grâu/ triticale 2 kg (1,8 lei/kg) Şrot soia 0,7 kg (3,6 lei/kg) Şrot rapiţă 0,7 kg (2,7 lei/kg) Siloz porumb 22 kg (0,37 lei/kg Semifân lucernă 9 kg (0,58 lei/kg) Alte cheltuieli: consum de electricitate 4,8 KWh (3,6 lei) şi costul animal cu angajaţii pe zi: 2,4 lei

• • • • • • • • • •

PROFITUL DE PE LAPTE E INFIM Aşadar, reiese un cost total de 56,65 lei/cap de animal pentru a... ››› 40

39

40 Costuri și rentabilitate TABEL: TINERET LA ÎNGRĂȘAT - RASA BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ COST/CAP BOVINĂ TINERET LA ÎNGRĂȘAT

Cost/ ElectriFăina TOTAL SPOR Șrot Șrot Siloz Semifân citate con- animal ComLucerna Paie Porumb Făină grâu/ bustibil/ CANTITĂ- MEDIU/ cu orz triticale soia rapiță porumb lucernă sumată uscată orz kg/cap ȚI/ZI ZI kg/cap kg/cap kg/cap kg/cap kg/cap kg/cap kwh/cap anga- cap/zi kg/cap kg/cap jați/zi bovină

Cantitate

4

2

2

1

1

0,5

0,5

20

5

1

0

0,13

37,13

1,3

Preț/kg/ kwh/L

0,85

0,35

1,6

1,7

1,8

3,6

2,7

0,37

0.58

3,6

2

7,8

26,95

11,5

Total PREȚ

3,4

0,7

3,2

1,7

1,8

1,8

1,35

7,4

2,9

3,6

2

1014

30.864

14,95

››› 38 ...obţine o producţie medie de 24 litri/cap lapte crud. Aceasta valorificată la fabrică cu preţ de 2,45 lei/litru, cât era în decembrie, însumează un total de 58,8 lei/cap/zi, ceea ce reprezintă o diferenţă între cost şi producţie de 2,15 lei/cap/zi profit. În momentul de față diferența este și mai redusă, ținând cont de prețul actual de valorificare a laptelui.

Din profitul de 2,15 lei/cap de animal nu sunt deduse cheltuielile cu ratele lunare sau semestriale aferente investiţiilor in tehnica agricolă.

Preţurile sunt aferente pieţei libere la data de 14 decembrie 2022.

De asemenea, în situaţia în care ferma dispune de teren şi utilaje proprii, producţia de furaje, costurile de producţie a laptelui se reduc cu aproximativ 20-22%, putând creşte semnificativ profitul.

PIERDERI DE PESTE 4.000 LEI PE ANIMAL LA ÎNGRĂȘAT Profitabilitatea sistemului de îngrăşare a tineretului bovin în România la 14.12.2022 era negativă și se menține, mai ales atunci când furajele nu sunt produse în fermă şi sunt cumpărate la liber!

Potrivit tabelului întocmit de fermierul Petru-Mihai Pustai, pentru a aduce

1-14 mai 2023

la greutatea medie de sacrificare de 560 kg a unui tăuraş din rasa Bălţată Românească la vârsta de 14 luni, acesta consumă în medie o cantitate de 37,13 kg/zi de furaje, însumând un preţ de achiziţie a acestora de 30,86 lei/zi. În concluzie, de la achiziţia unui tăuraş de 6 luni în greutate de 240 de kg (cu un cost de cumpărare de 13,3 lei/kg) şi până la valorificarea acestuia la vârsta de 14 luni în medie la 560 kg şi un preţ de vânzare mediu de 11,5 lei/kg, se investesc furaje în valoare de 7.407,36 lei.

Astfel, în situaţia în care absolut

toate furajele sunt achiziţionate de pe piaţă, fără ca fermierul să aibă posibilitatea de a produce hrana animalelor, pierderile calculate pe o perioadă de 240 de zile se cifrează la 4.159,36 lei! În situaţia în care ferma dispune de teren şi tehnică agricolă pentru a-şi produce furajele, pierderile se reduc semnificativ, putând, chiar, aduce un profit de 405-610 lei/cap, după o muncă asiduă de 240 de zile.

Din acest profit de 405-610 lei nu au fost deduse cheltuielile cu credite şi costuri cu întreţinerea utilajelor!

41

42 Ferma de Brună

România, gazda Congresului European al rasei Brună De ce merită să ai în fermă vaci din rasa Brună? Prolificitatea, valorificarea florei de pe pajiştile montane, laptele gras şi bun care poartă în el gustul Maramureşului sunt doar câteva argumente.

D

espre direcţiile de ameliorare şi selecţie a rasei am stat de vorbă cu Dorel Codrea, președinte fondator Asociaţia Crescătorilor de Taurine Brună Schwyz Maramureș.

CUM A FOST CRESCUT EFECTIVUL DE BRUNĂ? În 2016, în România existau 6000 de vaci din rasa Brună per total țară. ”Am strâns vreo 3000 de vaci pe an, am încercat să identificăm efectivele mai valoroase și să sprijinim crescătorii ca, prin consultanță și măsuri specifice, să-și consolideze măcar numărul minim de animale pe fermă ca să poată beneficia de sprijin. Așa am reușit să multiplicăm numărul de animale. În prezent avem în jur de 16.000 mii de capete înscrise în Registrul Genealogic național al Rasei Brună”, ne spune Dorel Codrea.

Au crescut și performanțele de producție, astfel că, de la o medie sub 4000 de litri/vacă acum s-a ajuns la 5400 litri media, cu 4% grăsime și 3-4% proteină. Procentul de proteină este mai scăzut întrucât furajarea nu este la nivelul cerințelor pentru ca Brunele să-și exprime potențialul genetic, adică Maramureșul în speță nu este o zonă care să asigure o furajare echilibrată.

PRIMII TĂURAȘI LA TESTARE Un aspect foarte important în procesul de ameliorare este că a crescut procentul de însămânțări artificiale.

Ameliorarea genetică se sprijină pe 2 piloni principali: Selecția (prin controlul oficial) Reproducția care la noi poate fi făcută prin IA sau cu tauri autorizați, în zonele mai puțin accesibile ”Una dintre marile greșeli ale trecutului, făcute cu voie sau fără voie a fost

1.

2.

1-14 mai 2023

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

că Bruna era frecvent înmulțită prin folosirea altor rase, în special cele de carne, cu efecte extrem de negative asupra selecției. De aceea încercăm să convingem crescătorii că e în interesul lor să respecte principiile de bază ale ameliorării”, explică președintele ACT Brună Schwyz Maramureș.

Pe de altă parte, Asociația a început serios activitatea de testare. Primii 3 tăurași proprietatea ACT au fost deja testați, anul trecut. ”Avem primele femele pe care am început să le urmărim și în teritoriu astfel încât să le putem compara cu contemporanele și să putem să confirmăm valoarea de ameliorare genomică a tăurașilor. Alți trei tăurași sunt în testare la Semtest Craiova, unde parcurg o perioadă de

Organizarea Conferinței europene a rasei Brună în 2023 este un act de mare responsabilitate, pe care l­am acceptat pentru ca fermierii noștri să fie în contact cu cei mai buni. Este și un gest de recunoaștere a efortului Asociației noastre, dar și un impuls pentru rasa Brună.

DOREL CODREA

Președinte fondator ACT Brună Schwyz Maramureș

acomodare, dresaj, testarea aptitudinilor de reproducție și recoltare. Este foarte important să reluăm procesul de reproducție cu reproducători peste nivelul mediei pentru a putea transmite progres genetic în populația de Brună din țara noastră”, spune Dorel Codrea. ȘI MEDIA DE BRUNE PE FERMĂ E ÎN CREȘTERE! Mărimea medie a fermei în Maramureșul istoric este de 15-20 de capete. Cea mai mare fermă se apropie de un efectiv total de 100 de capete din rasa Brună iar cea mai mică are 5 capete. Desigur, mai sunt multe gospodării cu 1-3 animale, dar care nu sunt cuprinse în procesul de selecție și ameliorare. ”Saltul numeric s-a produs tocmai prin coagularea acestor efective mici. Sunt mulți fermieri care au plecat de la o vacă și au ajuns astăzi spre 20 de capete. Este un proces evolutiv continuu, la care a contribuit și sprijinul cuplat. Am reușit astfel un aspect foarte important: conștientizarea crescătorului că e și în interesul lui să-și consolideze un efectiv minim de 5 capete

43 și să evolueze, să mărească performanța pe cap de vacă, astfel încât producțiile să-i asigure un trai zilnic decent sau un venit în completarea unei alte activități, după caz”, precizează Dorel Codrea.

CONDIȚII ESENȚIALE PENTRU A CREȘTE VACI BRUNE În ultimii ani s-a constatat o tendință de creștere a numărului celor care își doresc să exploateze această rasă.

Este un lucru bun, spune interlocutorul meu, dar trebuie să se țină cont de câteva condiții minime înainte de a cumpăra vaci Brună.

Dezvoltarea corporală să fie în raport cu vârsta animalului Lipsa unor defecte vizibile Cât mai multe informații despre origine - acesta este capitolul unde suntem deficitari din cauza greșelilor din trecut, atrage atenția specialistul din Maramureș. Intervalul de 5 ani - 5 ani și jumătate ani între generații la bovine nu permite o selecție riguroasă. ”Dar, în principiu, fiecare descendent are șansa să fie mai bun, deoarece folosim lucrări de selecție și reproducție care transmit progres genetic”, explică Dorel Codrea.

PREMIERĂ PENTRU ROMÂNIA! Federația Europeană a rasei Brună a decis ca ediția 2023 a Congresului European să aibă loc în Maramureş! Acesta se va desfășura în perioada 18-20 octombrie și va aborda 3 teme majore: Schimbările climatice Potențialul de dezvoltare a rasei în țările est-europene Necesarul de cereale în rație al rasei Brună în comparație cu alte rase ”Nu trebuie să ignorăm criza de furaje la nivel mondial. În viitor vor conta rasele de animale care intră cel mai puțin în competiție cu resursele de alimentație pentru om.

Așa cum am prevăzut într-un raport din 2004, Bruna va fi avantajată în raport cu rasele specializate, întrucât baza furajării o constituie pajiștile și fânețele, și mai puțin cerealele”, spune Dorel Codrea.

• • •

Bruna nu e un animal pretențios.

Trebuie doar să te asiguri că valorifică superior resursele furajere specifice zonei. Pășunatul pe timp de vară este ideal, apoi să avem fânuri de foarte bună calitate în asociere cu un amestec de concentrate care, ca aport procentual în rație, este mult redus față de cerințele altor rase exploatate pe direcția lapte.

LAPTELE DE BRUNĂ EXCELEAZĂ PRIN GUST ȘI CALITATE Chiar dacă Bruna dă mai puțin lapte comparativ cu o rasă specializată, cu siguranță compensează prin calitate și randament pentru producția de brânzeturi.

S-a demonstrat științific faptul că randamentul este superior cu 15-20% față de alte rase tipice de lapte. Calitățile gustative unice sunt date și de componentele laptelui, dar și de aportul de furaje din anumite zone care dau calitatea produsului finit și nu e nevoie de niciun alt ingredient care să sporească gustul brânzeturilor. Este binecunoscut faptul că vacile din rasa Brună valorifică foarte bine flora spontană din pășunile alpine.

MARAMUREȘUL, PE HARTA EUROPEANĂ A RASEI BRUNĂ Asociaţia Crescătorilor de Taurine Brună Schwyz Maramureș este de 20 de ani membră a Federației Europene a Rasei Brună. ”Am participat la conferințele mondiale și europene dedicate rasei, unde am prezentat situația efectivelor din România, cu referiri și la Europa de Est. Colaborarea cu Federația este foarte bună. Am primit și material seminal gratuit de la ei, dar și loturi de juninci, tot gratuit, pe care le-am distribuit la crescătorii din Maramureș și din țară și care au stat la baza formării unor nuclee în fermele noastre. Am făcut apel la un schimb de informații între cele 12 asociații membre și ei au fost foarte receptivi. Avem videoconferințe lunar despre tot ce este nou, acces la oferte de vânzare și cumpărare și la genetică valoroasă. Așa am achiziționat MSC de la primii cei mai buni 2 tauri din Germania și din Austria”, spune Dorel Codrea.

44 Actualitate

Ce urme a lăsat iarna din aprilie în agricultură?

Dacă în primele 3 zile ale lunii aprilie fermierii din nordul Moldovei încă se plângeau de un deficit mare de precipitații, începând din seara zilei de 4 aprilie, vortexul polar a adus ninsori abundente.

P

recipitațiile sub formă de zăpadă au continuat să cadă fără întrerupere timp de trei zile, ceea ce a determinat acumularea într-un interval scurt de timp a unor cantități de apă mai mari decât, de exemplu, cumulat în lunile februarie și martie 2023.

APĂ PENTRU SOL ȘI PROTECȚIE PENTRU PLANTE „Chiar dacă, în județul Botoșani, la un moment dat toate drumurile erau blocate, iar bolnavii erau duși la spital cu șenilatele, ajutând și noi, fermierii, la deblocarea căilor de circulație rutieră, am fost conștienți de faptul că respectiva pătură de zăpadă va aduce

POTENȚIAL DE A PROVOCA PAGUBE Academia de Științe Agricole și Silvice semnala faptul că evoluția atipică a condițiilor meteorologice din nordul Moldovei are un potențial ridicat de a provoca pagube semnificative mai ales prin efecte indirecte (din cauza microorganismelor care vor coloniza materialul vegetal necrozat, afectarea meristemelor apicale, risc de includere în gheață etc). Balanța apei va fi însă îmbunătățită.

1-14 mai 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

apă în sol și va proteja culturile, inclusiv de viscol și de eventualele temperaturi scăzute, care, până la jumătatea lunii aprilie 2023, nu s-au înregistrat.

Oricum, la mine, în zona Dorohoi, deficitul de apă era de peste 200 l/mp iar aceste cantități de zăpadă căzute au fost mai mari decât suma precipitațiilor din lunile februarie (33 l/mp) și martie (12-13 l/mp). Astfel, la cultura de grâu de toamnă gradul de aprovizionare cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm a devenit apropiat de optim și speranțele noastră de a realiza culturile țintite au renăscut”, spunea fermierul Florin Carp, care lucrează aproximativ 500 de hectare.

BENEFICII ÎN CULTURA MARE În zona Tg. Frumos, jud. Iași, un areal unde stratul de zăpadă viscolită a atins și un metru, fermierul Daniel Florici lucrează aproximativ 200 hectare de teren arabil, împreună cu tatăl său, Dănuț Florici.

Mai rău a fost anul trecut, atunci când, fără zăpadă, ploi sau vânt, în jurul datei de 18 aprilie 2022, s­au înregistrat temperaturi de minus 6 minus 7 grade și a fost distrus tot ceea ce înseamnă fructe, începând de la cais și piersic și până la cireș, prun, măr etc.

GELU CORNEANU Directorul SCDP Iași

Agricultorul ieșean a arătat că, totuși, precipitațiile vor ajuta culturile să se dezvolte în mod corespunzător, mai ales că zăpada s-a topit într-un ritm care nu a determinat asfixierea plantelor. Inginerul agronom Daniel Florici este unul dintre fermierii care nu au semănat timpuriu culturile de porumb și de floarea soarelui. ”În privința semănatului acestor două culturi, un principiu pe care îl respectăm în fermă este cel care,... ››› 46

45

46 Actualitate

Din punct de vedere al semănatului, surprinzătoarea iarnă din aprilie 2023 nu ne­a creat emoții!

DANIEL FLORICI

Agricultor din Tg. Frumos, jud. Iași

››› 44 ... matematic, se poate exprima cu 7/7/7/7. Adică, semănăm atunci când, timp de 7 zile consecutiv, la 7 dimineața, sunt 7 grade în sol, la 7 cm și tendința este de creștere a temperaturii”, puncta Daniel Florici. ÎN STUPI A CRESCUT NECESARUL DE HRANĂ AL ALBINELOR Pentru apicultură, omătul și viscolul din luna aprilie 2023, fenomene asociate temperaturilor scăzute, au reprezentat factori care au determinat un consum de energie sporit din partea albinelor, ceea ce a dus la creșterea necesarului de hrană.

Pe fondul secetei de anul trecut, albinele au intrat în iarnă foarte slăbite (slab populate), dar parcurgând o iarnă blândă, mătcile și-au început ponta mai devreme, în acest moment având în stupi mai mult puiet decât media multianuală. Acesta este un lucru bun, dar în condițiile iernii din aprilie, puietul trebuia încălzit și a fost necesar consum sporit de hrană, care trebuia amplasată cât mai aproape de puiet. În unele zone, viscolul puternic a produs pagube prin răsturnarea stupilor. Dar, apicultorii din zona Moldovei spun că, pe de o parte, natura a condus la reamintirea unor aspecte importante din practica apicolă și, pe de altă parte, pierderile sunt mai mici decât satisfacția că apa acumulată în sol va ajuta plantele să crească și să le ofere albinelor baze melifere bogate.

1-14 mai 2023

BENEFICII MAI MARI DECÂT PIERDERILE ÎN APICULTURĂ Temperaturile scăzute au determinat intensificarea activității albinelor din stupi, pentru a menține condiții optime pentru puietul existent, respectiv condițiile de temperatură care în jurul puietului trebuie să fie de aproximativ 36 de grade Celsius.

Aceasta înseamnă un consum suplimentar de hrană pentru albine care a trebuit să fie asigurată și, mai ales, să fie aleasă potrivit și să fie amplasată cât mai aproape de puiet (deasupra ramelor din centrul cuibului). ”Trebuie să știți că, în general, în condițiile unei asemenea vremi, pentru a proteja puietul, albinele nu se deplasează de pe acesta nici măcar 2-3 cm pentru a se hrăni. De aceea, hrana trebuia să fie cât mai aproape de puiet. Într-o perioadă friguroasă de lungă durată se poate întâmpla să avem miere în stupi pe ramele mărginașe și, culmea, familia să moară de foame, deoarece albina nu se deplasează de pe puiet pentru a nu strica echilibrul termic. Și, pentru că în condițiile unor perioade prelungite cu temperaturi scăzute, atenția noastră este la hrană și echilibru termic pentru puiet, rămâne o necesitate mai dificil de rezolvat, respectiv nevoia de apă pentru puiet. Totuși, concluzia noastră este că beneficiile aduse de zăpadă sunt cu mult mai mari decât pierderile din stupină”, explicau Doru și Liliana Sănduleanu, apicultori din satul Rusenii Vechi, comuna Holboca, județul Iași.

EFECTELE NINSORII ÎN LIVEZI În ceea ce privește impactul ninsorilor abundente de la mijlocul acestei primăverii, al viscolului și al temperaturilor scăzute asupra pomiculturii moldave, Directorul SCDP Iași, Gelu Corneanu, preciza faptul că la speciile pomicole regăsite în mod tradițional în regiune pierderile nu sunt îngrijorătoare.

Astfel, speciile cireș, măr, păr, prun, etc. au rezistat destul de bine și continuă parcurgerea fenofazelor specifice. “Aceste ninsori au produs ceva pierderi la speciile cais și piersic. Speciile semințoase erau în faza de început al înmuguririi. Atât mugurii florali, cât și mugurii vegetative au

acele catafile (cojocel), care le asigură protecție până la deschiderea florii sau a mugurilor. Temperaturile înregistrate în săptămâna 3-9 aprilie nu au coborât sub minus 2, minus 3 grade Celsius.

Astfel, s-a format un strat de gheață (pojghiță) care a acoperit mugurașul și care s-a menținut mai puțin de 48 de ore, astfel încât a reprezentat o adevărată îmbrăcăminte cu rol de apărare a pomilor și nu a dus la moartea prin neoxigenare a mugurilor. Sigur că până la 5-10% dintre flori pot să dispară, fără a vorbi despre pagube economice. Deci, pierderile determinate de zăpada abundentă din aprilie 2023, nici pe departe nu ne pun în situația de a fi alarmați că nu vom avea fructe din producție proprie”, explica Gelu Corneanu.

Deținem în jur de 200 de familii de albine, având o experiență în apicultură de peste 3 decenii.

Ninsorile și viscolul manifestate în miezul primăverii ne­au luat prin surprindere, mai ales pe fondul intrării albinelor în iarnă în condiții dificile, după seceta din 2022.

DORU ȘI LILIANA SĂNDULEANU Apicultori din Rusenii Vechi, jud. Iași

47

TEHNOLOGIE VERSATILĂ ȘI PRECISĂ

Maestro CV / CX HORSCH Maestro CV / CX reprezintă o îmbinare perfectă, o plasare precisă a semințelor la viteze mari și un impact maxim pe segmentul de 6 m.

CV cu dozator AirVac pentru flexibilitate maximă și încorporare optimă CX cu dozator AirSpeed pentru impact și eficiență maximă AutoForce pentru plasarea exactă a adâncimii fără compromisuri în condiții de schimbare a solului Buncăr central de semințe MTS pentru autonomie lungă și timpi de umplere scurți Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

48 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 APLICAȚII NOI ALE DRONELOR AGRICOLE

Viteza de deplasare, manevrabilitatea şi flexibilitatea sporesc capacitatea dronelor de a fi utilizate în cele mai diverse aplicaţii agricole, de la polenizarea florilor și până la plantarea copacilor.

O

dată cu utilizările devenite deja "clasice", dronele pot fi folosite acum pentru diverse alte aplicaţii, inclusiv managementul irigaţiilor, semănatul culturilor de acoperire, plantarea copacilor, polenizarea culturilor sau/ şi inspecţia panourilor solare.

1. DRONE POLENIZATORI O echipă de cercetători japonezi a reușit să folosească o dronă minusculă (de buzu­ nar) pentru a poleniza o floare. Poleni­ zatorul artificial este creația lui Eijiro Miyako, un chimist la Institutul Național de Știință și Tehno­ logie Industrială Avansată din Tsukuba. Drona de mici di­ mensiuni are ataşată o "pensulă" din păr de cal acoperit cu un gel special care permite colectarea polenului din flori și distribuirea acestuia către o altă floare, la fel cum procedeză albinele. Echipa lui Miyako a explicat semnificația acestei inovații, în condiţiile reducerii populaţiilor de albine.

Urmărește un videoclip publicat de Science News cu o astfel de dronă în acțiune! Și alte studii şi experimente au arătat că inteligenţa artificială poate ajuta la "orien­ tarea şi dirijarea" dronelor polenizatoare pentru identificarea florilor şi găsirea celui mai scurt drum către acestea!

De asemenea, dronele pot ajuta la sti­ mularea polenizării în spaţii închise prin simpla lor trecere (în zbor) şi producerea unor curenţi de aer. Vezi un videoreportaj pe acest subiect!

1-14 mai 2023

2. DRONELE CARE "PLANTEAZĂ" POMI Compania canadiană Flash Forest speră să "planteze" până în 2028 un miliard de copaci, folosind drone.

Practic, dronele au ataşat un mecanism asemănător unui pis­ tol de paintball pentru a trage (de la înălţime) cu seminţe care sunt înglobate într­o bilă nutritivă.

Dronele sunt apoi folosite și pentru a monitoriza creşterea şi rata de supra­ vieţuire a copacilor. De asemenea, Flash Forest folosește drone pentru a localiza cele mai bune locuri pentru a planta copacii și pentru a asigura tinerii copaci cu nutrienți.

Scanează codul QR și citește mai mult despre proiectul celor de la Flash Forest!

Agricultura Ferma 4.0 49

40.000 DE COPACI ÎN FIECARE ZI! 3. DRONELE SEAMĂNĂ CULTURI DE ACOPERIRE Folosind o dronă DJI T­30, Jeremy Williams de la American Drone, a semănat un amestec de secară şi rapiţă în mirişte de porumb şi soia, folosind o normă de semănat de 40 kg/ha. Experimentele au fost făcute pe terenurile mai multor ferme din statul Wisconsin, SUA. Principalele provocări sunt: durata de viață a bateriei și ca­ pacitatea de transport a dronelor. Din fericire, tehnologia evolu­ ează rapid, şi în numai opt luni, sarcina utilă maximă de transport a ajuns la 30 de litri pentru lichide, cu 20% mai mare decât la modelul anterior.

Astfel, pe măsură ce dronele continuă să devină mai mari şi mai puternice, „devin și mai eficiente și mai rentabile pentru distribuirea semințelor pentru culturi de aco­ perire și aplicarea produselor pentru protecţia plantelor.

Costul operării dronelor este de aproape 40 dolari/ha, la care se adaugă costul seminţelor, iar rezultatele sunt încurajatoare.

Află detalii despre drona DJI T­30 accesând codul QR!

4. INSPECȚIA PANOURILOR SOLARE Asigurarea calităţii şi a integrităţii fizice a panourilor solare este de o importanță fun­ damentală. Panourile solare au o durată de funcţionare (garantată) de circa 20 de ani.

De­a lungul timpului, panourile pot dezvolta defecte care pot fi reparate cu ușurință dacă sunt detectate la timp, fără a provoca o scădere severă a producției de energie sau chiar un incendiu. Performanța scade pe măsură ce celulele solare se degradează din cauza unor circumstanțe inevitabile (expunerea la radiaţiile UV, ciclul termic căldură/îngheţ, etc.). Panourile solare se degradează cu aproximativ 0,5% până la 3% în fiecare an.

Inspecțiile periodice ale panourilor solare cu ajutorul dronelor echipate cu camere termice (termoviziune) este un mecanism rapid, simplu și fiabil prin care: ­ se pot detecta anomalii care nu pot fi văzute cu ochiul liber; ­ inspecţiile se pot fectua în timpul funcționării normale a panourilor solare; ­ sunt "scanate" zone mari într­un interval scurt de timp; ­ geo­etichetarea permite localizarea cu uşurinţă a modulelor defecte.

Află mai multe despre utilizarea dronelor pentru inspecţia panou­ rilor solare!

5. DRONE DE PULVERIZARE Potrivit unui studiu olandez realizat de SEO Economic Research asupra potențialului dronelor în agricultură şi în special în horti­ cultură, până în anul 2050 o dronă ar putea "pulveriza"/trata 500 de hectare. Utilizarea dronelor în Olanda a crescut semnificativ în ultimii ani, cele mai multe drone fiind folosite pentru inspecție pe te­ ren. Aproximativ 1.000 de ferme olandeze au o dronă pentru inspecția terenului, iar alte companii vor închiria o dronă pentru această aplica­ ție. Accesează rezultatele studiului olandez!

Folosind o flotă de „octocoptere” (drone cu 8 rotoa­ re) şi tehnologia AirSeed, un start­up australian luptă împotriva defrișării. „Fiecare dintre dronele noastre poate planta peste 40.000 de bile cu semințe pe zi și zboară autonom”, spune Andrew Walker, CEO și co­fondator al AirSeed Technologies. „În comparație cu me­ todologiile tradiționale, este de 25 de ori mai rapid, dar și cu 80% mai ieftin.”

Bilele în care sunt încorporate semin­ ţele sunt fabricate folosind biomasă reziduală ce protejează semințele de păsări, insecte și rozătoare, dar sus­ ţine în acelaşi timp sămânța odată ce germinează și furnizează nutrienți și minerale de care are aceasta nevoie, împreună cu unele probiotice pentru a stimula creșterea în stadiu incipient.

Dronele navighează pe trasee de zbor fixe, plantând după modele predefinite și înregistrând coordonatele fiecărei semințe. Compania a plantat deja pes­ te 50.000 de copaci.

Detalii, text şi video găsiți în linkul din codul QR alăturat!

50 Agricultura 4.0

TRACTORUL FANTEZIE VINE DIN FRANŢA

Proiectul unui inginer francez prezintă un tractor cu cabină complet rotativă, precum și cu şenile în spate şi roţi în faţă, ambele sisteme de deplasare putând fi coborâte şi ridicate în funcţie de necesităţi.

La ce este bun acest lucru? Iată răspunsul dezvoltatorului!

Î

n vârstă de 37 de ani, Vincent Peuvion, inginer mecanic industrial, este pasionat de echipamentele şi utilajele agricole; la urma urmei, tatăl, bunicul şi fratele său sunt fermieri.

Peuvion susţine că, în urmă cu câţiva ani, a fost implicat în dezvoltarea unei basculante realizate dintr­un oţel deo­ sebit de flexibil, creat special pentru un producător francez renumit. "Modelul a fost premiat cu medalia de argint la Premiile SIMA pentru inovaţie", relatea­ ză Peuvion.

Se presupune că tractorul fantezist din Franţa ar trebui, de asemenea, să fie capabil să se deplaseze complet fără cabină şi în mod autonom.

MANEVRABILITATE MAXIMĂ Imediat ce roţile din faţă sunt coborâte, partea din faţă a şenile­ lor se ridică de la sol ­ pentru o mai bună manevrabilitate. La nevoie, roata din faţă este ridicată, ast­ fel încât tractorul să se deplaseze doar cu ajutorul celor două şenile.

Acestea asigură o putere de tracţi­ une enormă în linie dreaptă. Potrivit inventatorului, această abordare oferă o manevrabilitate excepţio­ nală pentru un tractor de aceste di­ mensiuni: 820 cm lungime, 380 cm înălţime şi 350 cm lăţime.

1-14 mai 2023

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DOUĂ VARIANTE DE ŞASIU ÎNTR-UN SINGUR TRACTOR Cabina şoferului se poate roti la 180 de grade, vehiculul putând fi utilizat şi în marşarier şi cu echipamente mon­ tate (de exemplu, o lamă de buldozer).

"Pasiunea mea pentru a crea, a inven­ ta şi a desena m­a inspirat să lucrez la dezvoltarea unui nou tip de concept de tractor agricol, în ultimii ani", spune inginerul. Ideea celor două variante de şasiu într­un singur tractor a dezvol­ tat­o pentru a oferi utilajului o tracţi­ une maximă şi o bună manevrabilitate.

CU SAU FĂRĂ CABINĂ Propulsia este asigurată de motoare cu puteri cuprinse între 400 şi 800 CP şi de două transmisii independente, controlate electronic şi cu variaţie con­ tinuă. Acestea servesc, de asemenea, ca frâne de direcţie pentru transmisiile prin curele. Cabina poate fi rotită la 360 de grade, astfel încât maşina poate fi utilizată în ambele direcţii. Cu toate acestea, tractorul ar trebui să poată fi utilizat şi fără cabină şi să poată fi con­ dus în mod autonom.

Vincent Peuvion speră ca într­o zi să poată vinde planurile sale de design producătorilor, astfel încât vehiculele să poată intra în producţia de serie.

Scanează codul QR şi convinge­te de mane­ vrabilitatea excepţiona­ lă a tractorului fantezie!

Agricultura 4.0 51

52 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Automatizarea şi robotizarea se fac cu oameni În numeroase sectoare, începând de la valorificarea tehnologiei de viziune computerizată pentru monitorizarea culturilor și a solului, până la detectarea bolilor și analiza predictivă sau la maşinile autonome, industria agriculturii a intrat într-o fază cu totul nouă de evoluție, datorită inteligenței artificiale (AI) şi a modelelor de învăţare automată.

O

dată cu intensificarea automatizării, importanţa elementului „uman” pare a fi redusă treptat. Dar automatizarea completă a anumitor procese şi activităţi este greu de imaginat (cel puţin în următorii ani) din cauza naturii dinamice și nestructurate a interacțiu­ nilor pe care o maşină, chiar autonomă, le întâlneşte în teren.

TEHNOLOGIA „HUMAN-IN-THE-LOOP” Majoritatea modelelor de învățare automată se ba­ zează pe date care au fost pregătite şi introduse în sistem de către oameni. Dar interacțiunea dintre oameni și mașini nu se oprește aici ­ cele mai puternice sisteme sunt configurate astfel încât să permită ambelor părți să interacționeze continuu printr­un mecanism denumit în mod obișnuit „Human in the Loop” (HITL).

Modelele AI nu fac predicții cu o siguranţă de 100%, deoarece gradul lor de „înțelegere” a datelor se bazează în mare parte pe sta­ tistici, cărora le lipsește conceptul de certitudine absolută. Pentru a ține seama de această incertitudine inerentă, unele sisteme AI permit oamenilor să interacționeze direct cu ea. Ca o consecință a acestei interacțiuni (feedback), mașina continuă să își ajusteze „viziunea asu­ pra lumii”. HITL se referă la sisteme care permit oamenilor să ofere feed­back direct unui model pentru predicții sub un anumit nivel de siguranţă.

Citește mai multe despre interacțiunea dintre oameni și mașini prin tehnologia HITL!

SPARKAI DEVINE PARTE A JOHN DEERE John Deere a achiziționat SparkAI, un start­up cu sediul în New York (SUA), care dezvoltă tehno­ logia "human­in­the­loop" (HITL) pentru a ajuta roboții să rezolve cazurile marginale în timp real.

John Deere a fost în ultimii ani client SparkAI. Willy Pell, vicepreședintele Blue River Techno­ logy, o companie achiziționată de John Deere în 2017 pentru 305 de milioane de dolari, a anunțat achiziția SparkAI pe LinkedIn. SparkAI a fost fon­ dat în 2020 și a strâns 7,3 milioane de dolari înainte de a fi achiziţionat de către John Deere, aşa cum a anunţat Michael Kohen, fondatorul și CEO­ul SparkAI, pe o platformă de socializare. Achiziţia SparkAI este cea mai recentă dintr­o serie mai numeroasă, efectuată de John Deere în ultimii ani în domeniul AI. Scanează codul QR și vezi ce alte achiziții a făcut gigantul american!

MIC DICŢIONAR AI API ­ interfața de programare a aplicației (Application Programming Interface); REST (REpresentational State Transfer) este un stil arhitectural (model software) pentru furnizarea de standarde între sistemele computerizate de pe web, faci­ litând comunicarea între sisteme.

Ferma 4.0 53

CE FACE SPARKAI?

5 APLICAŢII ALE TEHNOLOGIEI HITL

1.

Detectarea culturilor şi a buruienilor. Aspectul vizual al câmpurilor din diferite zone geografice poate varia foarte mult și este necesară colectarea unui volum imens de date pentru "instruirea" corectă a sistemelor automate în a detecta și clasifica corect culturile. Intervenţia umană permite corectarea şi scurtarea acestor procese de învăţare automată.

Numărarea fructelor. Modelele de viziune computerizată pot fi antrenate pe seturi de date de produse în care fiecare fruct este etichetat/numărat sau clasificat. Dar intervenţia umană este necesară pentru a corecta deciziile automate luate de sistem în anumite situaţii.

Monitorizarea sănătății culturilor. Prin utilizarea datelor etichetate, modelele de învățare automată pot fi antrenate pentru a detecta și chiar diagnostica o plantă "bolnavă". Acest lucru se poate face în diferite moduri, cum ar fi etichetarea plantelor bolnave în întregime sau doar segmentarea separată a părților bolnave și sănătoase.

Analiza creșterii plantelor. Agricultura de precizie are nevoie de o mulțime de date despre stadiile de creștere şi dezvoltare a plantelor, inclusiv producţie/ randamenet, pentru a aplica, corect şi ţintit, apă, îngrășământ sau produse pentru protecţia plantelor. Acest lucru necesită ”etichetarea” iniţială a fiecărei culturi cu in­ formații despre stadiul și starea ei de creștere (de exemplu, stres hidric, stres din lipsa azotului, etc.).

Analiza solului. Modelele de viziune computerizată pot fi "antrenate" cu date colectate aerian sau prin satelit, pentru a clasifica solul dintr­o zonă. Acest lucru poate fi util, de exemplu, în urmărirea efectelor eroziunii, a acoperirii cu vegetaţie sau a compoziţiei solului. Scanează codul QR și citește mai mult pe acest subiect!

2.

3.

4.

5.

Operarea într­un mediu dificil ­ aşa cum sunt fermele agricole, cu praf, ploaie și zăpadă ­ îngreunează modelele de învățare automată, care trebuie să ia în mod constant decizii sin­ gure și sigure, în timp real. Acesta este şi modul de funcționare al tractoarelor au­ tonome. În momentele de "nesiguranţă", tractorul autonom apelează automat ser­ viciul SparkAI, trimițând imagini și alte metadate prin API­ul REST. Prin tehnologia "human­in­the­loop", SparkAI combină în timp real două com­ ponente cheie: 1. Aport cognitiv al mai multor specialiști instruiți; 2. Rezultate din sistemul său (proprietar) de decizie, bazat pe software.

Practic, sistemul combină cunoștințele sale preexistente cu informaţiile prove­ nite de la personal specializat, pentru a decide asupra unei acțiuni sigure. Potrivit SparkAI, întregul proces dus­întors du­ rează câteva secunde și are loc de mii de ori pe zi, 24/7.

Rolul SparkAI în fluxul de lucru nu este de a pilota de la distanță tractorul au­ tonom, ci de a oferi indicii contextuale care lipsesc tractorului autonom pentru a lua cele mai bune decizii.

Informaţii suplimentare despre utilitatea SparkAI în ferme aflați scanând codul QR!

54 Agricultura 4.0

SMART TECHNOLOGY DE LA BASF (III)

Soluția inteligentă pentru protecția culturilor de legume

D

Cauţi soluţii uşor de integrat într­o schemă completă de protecţie fitosanitară a legumelor?

Atunci, hai să vorbim despre Smart Technology!

iscutăm acum despre cel de­al treilea beneficiu Smart Techno­ logy, tehnologia inteligentă de protecție a culturilor de legume de la BASF, și anume producții de calitate pentru recolte sănătoase și vandabile.

BENEFICIUL 3: PRODUCȚII DE CALITATE Așteptările consumatorilor în ceea ce privește calitatea produselor pe care le achiziționează sunt din ce în ce mai ridicate, fermierii fiind nevoiți să comercializeze pe piață legume la cele mai înalte standarde.

Astfel, pentru obținerea unor pro­ ducții de calitate, legumicultorii tre­ buie să țină cont de câteva aspecte esențiale, cum ar fi calibrul potrivit și îndeplinirea standardelor de sănătate fitosanitară a culturii.

Producțiile obținute sunt influența­ te, în primul rând, de condițiile de cul­ tivare, precum cele clasice, realizate în câmp, sere și solarii, sau cele moderne, în sistem hidroponic. De asemenea, produsele de protecție a plantelor au un impact major asupra calității pro­ ducției, prin prevenirea atacurilor de boli și dăunători asupra culturii.

UN PRODUS INOVATOR BASF oferă fermierilor produse ino­ vatoare, care sunt omologate în con­ formitate cu noile cerințe legislative privind siguranța în utilizare și care au o eficacitate ridicată în combaterea organismelor dăunătoare, atunci când sunt utilizate conform instrucțiunilor de folosire.

De exemplu, în cazul tomatelor, una dintre problemele cu care se confruntă fermierii este apariția putregaiului ce­ nușiu. De aceea, folosirea unui fungicid specific combaterii acestui patogen

1-14 mai 2023

este esențială pentru a asigura o cul­ tură sănătoasă.

O soluție care oferă o combinație unică de substanțe active, cu moduri de acțiune diferite, este Signum®, un produs din gama AgCelence®, cu efecte fiziologice care oferă beneficii supli­

mentare pentru o profitabilitate ridi­ cată. Mai multe informații puteți găsi pe site­ul www.agro.basf.ro În următoarea ediție vom prezen­ ta și ultimul beneficiu al conceptului Smart Technology la legume: Timp de pauză favorabil.

SIGNUM® - CARACTERISTICI ȘI BENEFICII Substanţe active: cele două sub­ stanțe active ­ 26,7% boscalid + 6,7% piraclostrobin ­ oferă o acțiune pre­ ventivă, cu mișcare translaminară și acropetală. Astfel, inhibă germinația sporilor, sporularea și dezvoltarea tubului germinativ.

Culturi: tomate, salată, morcov, varză, ardei, vinete, praz.

Doză recomandată: Se aplică în doze cuprinse între 0,75 și 1,5 kg/ha, în funcție de cultură și patogenul țintă.

Avantaje:

• Produs inovator, modern; • Două moduri diferite de acțiune

cu spectru de combatere comple­ mentar; Flexibilitate în aplicare; Recolte mari și producții de calitate.

Signum® oferă flexibilitate în apli­ care, recolte mari, producții de cali­ tate și contribuie la creșterea peri­ oadei de păstrare a recoltei.

• •

Agricultura 4.0 55

56 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GRÂUL 2023

Stocurile cresc, preţurile scad, pâinea se scumpește!

Chiar dacă afluxul de cereale ieftine ucrainene creează probleme fermierilor români (şi nu numai), măsurile concrete se lasă aşteptate. Paradoxul este că, în tot acest timp, preţurile produselor alimentare... cresc.

P

e fondul stocurilor ridicate la majoritatea cerealelor și oleagi­ noaselor, dar şi cu o primăvară favorabilă pentru o bună dez­ voltare a culturilor de iarnă și derulării campaniei de semănat, prețurile produselor agricole continuă să scadă în Franța.

GRÂUL PROMITE RECOLTE BOGATE Grâul european suferă de o lipsă de competitivita­ te, conform FranceAgriMer. Organizația a crescut până la 94% prognozele privind procentul culturilor de grâu care se află într­o stare de vegetaţie bună spre excelentă.

Pe Bursa de la Paris (Matif), prețul grâului a pierdut 4 euro/tonă pentru livrările din mai și 5 euro/t pentru septembrie, până la 247 euro/t (preţuri din 14 aprilie). Euro se află la un nivel ridicat comparativ cu dolarul, ceea ce dezavantajează statele europene. Polonia, Româ­ nia și Bulgaria întâmpină dificultăți deoarece sunt afectate de concu­ rența din Ucraina, care a încetinit considerabil fluxurile din aceste țări. În prezent, stocurile sunt extrem de mari în Polonia, iar ministrul Agriculturii de aici a anunțat că va exporta în­ tre 3 și 4 milioane de tone de cereale până la sfârșitul lunii iunie, cu scopul de a elibera capacitatea de depo­ zitare pentru următoarea recoltă. În aceeaşi perioadă, grâul rusesc s­a menținut constant la 276 dolari/t, în timp ce în SUA, prețurile SRW și HRW s­au contractat cu 8 dolari/t, la 277 dolari/t, respectiv 375 dolari/t. Această scădere a prețurilor din SUA are ca principală cauză iarna foarte secetoasă şi ploile târzii şi reduse cantitativ din primăvară.

Scanează codul QR și urmărește analiza publicată de LaFranceAgricole privind evoluția preţului cerealelor şi a stării culturilor agricole!

1-14 mai 2023

LIDER MONDIAL LA IMPORTUL DE GRÂU Potrivit USDA, China va deveni principalul im­ portator global de grâu în sezonul 2022/2023, de­ vansând Egiptul. USDA estimează că China va achiziționa 12 milioane de tone de grâu, cel mai ridicat nivel de după sezonul 1995/1996, când a im­ portat 12,5 milioane de tone.

Statele Unite au lansat o dispută la Organizația Mondială a Comerțului în 2019 pentru că China nu și­a îndeplinit contingentul tarifar de 9,64 mili­ oane de tone de grâu. După aceasta, achizițiile Chinei au început să crească în 2020/2021 și acum se estimează că vor fi de trei ori mai mari decât în urmă cu cinci ani.

Neil Townsend, analist de piață la GrainFox, apreciază că China "cumpără oportunist grâu mai ieftin și îl folosește ca hrană”. Australia a fost prin­ cipalul furnizor de grâu pentru China, urmată de Canada și apoi de Franța.

USDA estimează că Egiptul va ocupa locul al doilea, cu aproximativ 11 milioane de tone de grâu achizițonate în sezonul 2022/2023. De asemenea, se așteaptă ca Uniunea Europeană și Turcia să se situeze pe locul trei, cu 10,5 milioane de tone fie­ care.

Mai multe date statistice şi informaţii de piaţă găsiți la linkul din codul QR alăturat!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 57

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

CINE RESTRICŢIONEAZĂ IMPORTURILE AGRICOLE DIN UCRAINA? Volumul exporturilor de cereale şi oleaginoase ale Ucrainei a depăşit 23 de mili­ oane de tone încă din martie. La acestea se adaugă alte câteva milioane de tone de produse alimentare. Cât a trecut prin ţara noastră şi cât a rămas în România? Nu am găsit un răspuns oficial la această întrebare. Un posibil răspuns ar fi că… (încă) nu au trecut destule!

Mykola Solskyi, ministrul Politicii Agrare și Alimentației al Ucrainei, declara că: „Produsele agricole ce au trecut granița poloneză și au rămas sau au tranzitat Polonia către alte țări UE reprezintă aproximativ 10% din tot ceea ce a exportat Ucraina, iar către Ungaria au mers aproximativ 6%".

Tot mai multe state membre UE au anunțat măsuri pentru a opri sau reduce fluxul de produse agricole ucrainene în țările lor, într­un efort de a sprijini fermierii locali, pe măsură ce se apropie campania de recoltat, dar şi alegerile din Polonia, Slovacia și Bulgaria.

Polonia, Ungaria şi Slovenia au decis deja (la 15 aprilie) să interzică importurile de cereale și alte alimente din Ucraina. Bulgaria nu discută încă despre o interdicție, dar statul încearcă să limiteze importurile din Ucraina.

RUSIA A OPRIT UNILATERAL NAVELE UCRAINENE După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi ucrainene de la Marea Neagră, cantități mari de cereale din această ţară, care sunt mai ieftine decât cele pro­ duse în UE, au ajuns în statele central şi est europene.

Potrivit Ministerului Dezvoltării Comu­ nităţilor, Teritoriilor şi Infrastructurii al Ucrainei, pe 17 aprilie a.c., delegaţia rusă a blocat din nou inspecţia navelor în apele teritoriale ale Turciei. Ca urmare, pentru a doua oară în timpul funcționării corido­ rului de cereale, nu a fost întocmit un plan de inspecție și nu a fost efectuată nici o inspecție a navelor.

Scanează codul QR și află reacțiile oficialilor UE și SUA vizavi de decizia Rusiei de a bloca din nou navele ucrainene în Marea Neagră!

RAPIȚA BATE RECORDUL ÎN UE USDA, în raportul din aprilie, prog­no­zează­o­creștere­a­ con­su­mului,­procesării­și­ co­mer­țului­cu­rapiță­în­UE­ în­se­zonul­curent­până­la­un­ ni­vel­record.­Astfel,­importu­ rile­de­rapiță­ale­statelor­UE­se­vor­ri­di­ ca­la­6,7­milioane­de­tone,­cu­30%­pes­ te­media­anuală­din­ultimii­5­ani.

UE­ a­ importat­ deja­ 6,363­ milioane­ de­ tone­ de­ rapiță,­ ceea­ ce­ este­ cu­ 59%­ mai­ mare­ decât­ volumul­ impor­ tat­ în­ aceeaşi­ perioadă­ a­ sezonului­ tre­cut.­Au­crescut,­în­special,­livrările­ din­Ucraina,­de­la­1,62­la­2,94­mili­oa­ne­ de­tone­şi­din­Australia,­de­la­1,573­la­ 2,822­milioane­de­tone.­În­același­timp,­ li­vrările­din­Canada­s­au­redus­aproa­ pe­la­jumătate,­de­la­538­la­230­de­mii­ de­tone.

Conform­ prognozei­ USDA,­ în­ 2023/24­ MY,­ producția­ de­ rapiță­ în­ UE­ va­ crește,­ dar­ și­ importurile­ din­ Ucraina­și­Australia­se­vor­majora.

Contractele­ futures­ de­ rapiță­ pe­ Bur­sa­Euronext­au­scăzut­cu­10,5%­de­ la­ începutul­ lunii­ aprilie,­ până­ la­ 443­ euro/t­ (­9,5%­ pentru­ lună),­ pe­ fondul­ diminuării­prețului­la­uleiul­de­rapiță­pe­ piața­UE­și­a­intensificării­importurilor­ de­rapiță,­care­au­ajuns­la­432.000­de­ tone­în­perioada­1­9­aprilie­a.c..

Află mai multe despre iminenta presiune asupra prețurilor oleaginoaselor!

58 Oportunități

Ce testări se pot face în programul Forumului APPR? În actualele condiții climatice, rezultatele obținute de către fermieri diferă foarte mult de la o zonă agricolă la alta, chiar și atunci când aceștia utilizează genetică, tehnică și tehnologii de top.

R

ăspunsul în fața aspectelor legate de necesitatea de a crește perfor­ manțele în producție se bazează în special pe activităţile de cercetare, dezvoltare şi consiliere tehnică.

REȚEAUA DE TESTARE APPR În concordanță cu obiectivul agri­ cultorilor de a produce mai mult și mai bine, în urmă cu câțiva ani Forumul Agri­ cultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) a realizat o reţea de cercetare agricolă aplicată ­ Reţeaua Independentă de Testare şi Analiză în Câmp (R.I.T.A.C.), pentru cer­ cetări ştiinţifice agricole desfășurate în colaborare cu prestatori de servicii, institute de cercetare şi în parteneriat direct cu fermierii și cu companiile pro­ ducătoare de seminţe care au activi­ tate comercială în România. În anul 2023, Forumul APPR continuă această inițiativă, fermierii care doresc să se alăture ca voluntari putându­se înscrie pe tot parcursul anului agricol, deoarece tematicile analizate sunt le­

CONDIȚII NECESARE PENTRU TESTĂRILE DIN FERME În general, în cazul testărilor pentru soiuri și hibrizi e nevoie suprafețe de până la 1 ha iar în ca­ zul altor cercetări suprafețele ne­ cesare sunt mai mari. Fermierii trebuie să înțeleagă și situațiile în care trebuie să schimbe câte ceva din planurile inițiale, deși se încearcă să se meargă pe tehno­ logiile existente în ferme și să se adauge/schimbe unul sau doi pa­ rametri urmăriți.

Fermierii trebuie să dispună de spații de izolare pentru operațiu­ nile speciale destinate acestor ti­ puri de activități.

1-14 mai 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

gate de toate verigile din tehnologia fiecărei culturi vizate.

DE CE ESTE NECESARĂ TESTAREA? Motivele principale care stau la baza demersului Forumului APPR de a reali­ za testări în câmpurile fermierilor sunt acelea de a li se oferi agricultorilor in­ formații complementare față de cele se transmit astăzi pe piața de profil și de a se construi argumente foarte pu­ ternice pentru situațiile când li se so­ licită autorităților modificări legislative, derogări etc.

“Fiecare tip de genetică are carac­ teristici diferite pe care, în lipsa unui program de testare independent, le descoperim uneori când este prea târ­ ziu. De exemplu, rezultatele obţinute în anii favorabili culturii porumbului pre­ cum 2021 au fost foarte diferite în cazul anilor nefavorabili din punct de vede­ re climatic, precum 2020 sau 2022.

Rezultatele obținute în ferme de­a lun­ gul anilor demonstrează faptul că o simplă comparație între doi hibrizi sau două tehnologii diferite nu este sufici­ entă și poate duce la concluzii pripite și nefaste. Foarte multi comercianți ne invită să testăm singuri produsele lor, să facem comparații și să tragem con­ cluzii. Fără repetiții, rezultatele nu pot fi luate în considerare ca fiind reprezen­ tative”, explică reprezentanții Forumu­ lui APPR. 2 CONDIȚII OBLIGATORII Alina Crețu, directorul executiv al Forumului APPR, precizează că rezulta­ tele testărilor îi vor putea ajuta pe toți fermierii membri ai asociației, iar aceia care doresc să se alăture în programul de testări în câmp trebuie să respecte anumite condiții simple.

Două dintre acestea se referă la: LIMITAREA la maximum două teste pe cultură, de exemplu 2 la porumb şi 2 la floare, pentru siguranța de a urmări culturile până la capăt ALEGEREA PARCELELOR, res­ pectiv pe cel puţin 10 ha unifor­ me (ca formă şi textură) şi cu ... ››› 60

1.

2.

59

60 Oportunități

TESTĂRI POSIBILE ȘI RELEVANTE Unele­ condiții­ de­ testare­ sunt­ câteodată­ uitate­sau­ignorate,­de­exemplu­cultura­pre­ mer­gătoare­(pe­minim­doi­ani),­data­de­se­mă­ nat,­momentul­efectuării­erbicidatului­etc.

Din­cauza­multiplelor­activități­din­ferme,­ producătorii­au­rar­posibilitatea­de­a­urmări­ până­la­capăt­experimentul.­Foarte­mulți­fer­ mi­eri,­ghidați­de­comercianți­se­limitează­la­ o­observație­pe­teren,­o­rădăcină­parcă­mai­ bine­ dezvoltată,­ o­ talie­ parcă­ mai­ mare,­ o­ frunză­parcă­mai­verde.­ Tocmai­de­aceea­Forumul­APPR­a­organi­ zat­singura­Reţea­Independentă­de­Testare­şi­ Analiză­în­Câmp,­care­activează­în­mod­şti­in­ ţi­fic,­în­colaborare­cu­prestatori­de­servicii,­ in­stitute­de­cercetare­şi­în­parteneriat­direct­ cu­companiile­producătoare­de­seminţe­care­ au­activitate­comercială­în­România.

Până acum, peste 100 de fermieri au fost implicați în proiecte de testare în exploatațiile agricole ale membrilor Forumului APPR. Cine dorește să ni se alăture, trebuie doar să își anunțe intenția, indiferent de momentul din an!

ALINA CREȚU

Director executiv Forumul APPR

››› 58 ...premergătoare identice pe ulti­ mii doi ani, minimum “Sunt necesare cel puțin 3 repetiţii, deci cel puţin 6 parcele de recoltat pen­ tru fiecare test. Este nevoie de timp iar mijloacele de transport trebuie să fie suficiente.

Practic, la început, fermierul alege împreună cu reprezentantul Forumu­ lui APPR ce vrea să testeze. De exem­ plu, dacă vrea să testeze 2 densităţi diferite la porumb, alegem împreună toți parametrii, de la lățimea benzii și până la densităţile pentru a obţine o coerenţă cu testele deja făcute sau în curs de realizare. Aleg lăţimea benzilor de testare. Dacă sunt validate, Forumul APPR va prelucra şi va publica rezulta­ tele”, spune Alina Crețu.

REZULTATE OBȚINUTE ÎN TESTĂRI Fermierii care realizează testările împreună cu Forumul APPR vor primi toate rezultatele din testările similare de la alţi producători şi de la asociație.

“Avem nevoie de colaborarea și de implicarea fermierilor, deoarece direc­ țiile de testare sunt multiple și foarte răspândite geografic. Locațiile noastre de testare sunt pe proiecte diferite, de

1-14 mai 2023

la cele care sunt legate propriu­zis de culturile de bază, precum grâu, rapiță, porumb, floarea soarelui, soia, sorg și până la proiectele care vizează geneti­ ca, tehnologii de cultivare, fertilizanți, produse de protecție a plantelor, agri­ cultură regenerativă, agricultură digi­ tală, etc. Pe aceste teme chiar căutăm să colaborăm cu cât mai mulți fermieri, deoarece fără aceștia rezultatele nu ar fi concludente”, precizează Alina Crețu.

SURSE DE FINANȚARE A TESTĂRII Finanțarea acestor cercetări se rea­ lizează fie prin surse private, de la fer­ mierii membri ai Forumului APPR sau din resursele asociației, fie prin pro­ iecte europene. Există un proiect prin care fermierii vor primi anumiți senzori pentru a putea verifica umiditatea și alți parametri. În cel mai recent proiect în­ cheiat, 25 de ferme care au primit stații meteo performante.

La această dată, Reţea Independen­ tă de Testare şi Analiză în Câmp a Fo­ rumului APPR dispune de peste 40 de puncte de testare în toată țara, la care se adaugă aproximativ 50 de ferme în cadrul cărora se desfășoară diferite teme de cercetare aplicată.

61

62 Jurnal de fermă

Însămânţările continuă, culturile au nevoie de apă!

Odată cu încălzirea vremii anunțată de meteorologi şi după precipitaţiile căzute neuniform, agricultorii gălăţeni au reluat însămânţările de primăvară. Am luat și noi pulsul câmpului. Ce spun fermierii?

Î

mbucurător este că regimul pluvio­ metric în prima jumătate a lunii mai se va situa în jurul celui normal la nivelul întregii țări.

GALAŢI „Mai avem câteva zile şi vom încheia campania semănat. Am avut de înfiin­ ţat culturile de floarea soarelui, po­ rumb şi soia pe aproape 500 de hec­ tare. Terminam mai demult, dar ne­au stânjenit un pic precipitaţiile. În ogor, pe zona noastră, se manifestă din plin efectele secetei pedologice. Noi am o dat o apă de aprovizionare la cere­ ale păioase de toamnă”, ne­a declarat agronomul Alecs Marciuc, specialistul unui grup de firme din zona agricolă a Bădălanului, de lângă Galaţi.

CE SPUN SPECIALIȘTII ANM? Sub aspect fenologic, culturile de orz şi grâu de toamnă vor par­ curge frunzei a treia (70­100%), în­ frăţire (30­100%), precum şi alun­ girea paiului, rapiţa se va afla la înfrunzire (11­20 de frunze), conti­ nuându­se, totodată, cu apariţia in­ florescenţelor (10­40%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

1-14 mai 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LEGUME ÎN CÂMP, PE 250 HA Potrivit acestuia, „rapiţa a fost scoa­ să din structura de producţie pentru că încurcă asolamentul cu legumele”.

Actualmente, grupul Brateşleg cul­ tivă o suprafaţă de 250 de hectare cu legume, mai mică decât în anii anteri­ ori. Însă Alecs Marciuc are și suficiente motive de satisfacţie. Culturile arată frumos, parcurg stadii de dezvoltare vegetativă normale pentru că au fost fertilizate în funcţie de precipitaţiile căzute cu două fracţii de azot. De ase­ menea, s­a aplicat primul tratament fitosanitar.

SECETA RĂMÂNE PRINCIPALA PROVOCARE PENTRU FERMIERI În partea de nord­vest a judeţului Galaţi, nu este apă în sol de câteva se­ zoane. „A fost secetă cumplită pe zona noastră, anul trecut nu am recoltat un bob! Am păşunat cu turmele de ani­ male culturile de floarea soarelui şi

porumb. Abia de câteva zile am început să semănăm primele suprafeţe cu cul­ turi de primăvară. Vrem să înfiinţăm 600 ha cu floare, porumb, soia şi lucer­ nă. Dacă ne ajută bunul Dumnezeu, o vom scoate­o la capăt!”, ne­a declarat Ion Banu din Beheci.

Ion Banu ştie că în cel mult două săptămâni bune de lucru va termina campania se semănat, bazat fiind pe utilajele performante şi pe priceperea mecanizatorilor pe care i­a avut şi când a fost director al SMA­ului local.

Fermierul apreciază că are un grâu bunicel, care acoperă 500 de hectare de teren, pe care­l fertilizează cu azot!

GIURGIU S-AU FĂCUT LICITAŢII ŞI COOPERATORII NU AU VÂNDUT!?

“Culturile sunt bune, preţurile proas­ te!”, ne­a declarat nemulţumit ec. Tudor Nenu, directorul executiv al Coopera­ tivei Agricole Vlaşca 2008, cu sediul în comuna Frăţeşti, judeţul Giurgiu. ”Şi asta din vina fermierilor! Şi­au arătat incultura ­ să fie clar ­ în dome­ niul managementului!”, a continuat, ex­ plicând: “Eu am făcut licitaţii şi am avut 4.043 de lei tona de rapiţă şi membrii noştri nu au vândut­o! Am avut la 1.650

Jurnal de fermă 63 lei pe tonă orzul şi nu au vândut? Am avut în decembrie preţ de 1.440 lei tona de grâu, de 1.280 lei tona la porumb, de 2.600 şi 2.500 la rapiţă şi floarea şi acum se văicăresc!”.

Directorul Cooperativei a încercat să organizeze o nouă licitaţie la începu­ tul lunii martie, dar fără succes! În silozurile şi magaziile fermierilor giurgiuveni se află mii de tone de rapiţă și de floarea soarelui, la care se adaugă porumbul şi grâul.

CULTURILE MAI AU TIMP SĂ RECUPEREZE! Cultivatori de cereale şi de plante tehnice, cooperatorii giurgiuveni lu­ crează în total circa 40.000 de hectare, în următoarea structură de producţie: aproximativ 17.000 ha cultivate cu ce­ reale păioase, 7.000 ha de rapiţă, 1.000 ha cu soia, 8.000 ha cu porumb şi peste 4.000 ha ocupate cu floarea­soarelui, la care se mai adaugă şi alte suprafeţe cultivate cu plante furajere şi alte cul­ turi agricole.

Circa 40% din culturile de primă­

vară s­au însămânţat, în condiţiile unor variaţii mari de temperaturi noapte/zi.

“Plantele întârzie în dezvoltarea ve­ getativă (radiculară, foliară), atunci când nu sunt condiţii optime. În urma temperaturilor cu minus, rapiţa şi ce­ realele păioase au avut de suferit un pic, sistemul foliar intrând în vegetaţie cu multă clorofilă a căpătat un aspect roşiatic”, a explicat Tudor Nenu.

AU INVESTIT ÎN IRIGAȚII Important este că fermierii au in­ vestit în sisteme locale de irigaţii pe bază de puţuri forate. Astfel, cam 3.000 de hectare sunt alimentate cu apă din pânza freatică şi alte 7.000­8.000 cu apă din Dunăre, prin staţiile ANIF. “Noi ştim să producem, dar acordăm o mare atenţie şi calităţii producţiei.

Chiar dacă aplicăm tehnologii pe soluri diferite, obţinem în anii normali (cum a fost cel precedent) între 6 şi 8 tone/ ha la grâu şi orz, 14 tone la porumb pe terenuri irigate, între 3,5 şi 4 tone/ha la floarea soarelui şi rapiţă”, a conchis Tudor Nenu.

5 RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE

1.

Continuarea­însămânţărilor­ de­primăvară­din­prima­epo­ că­(orzoaică,­ovăz,­grâu,­mazăre,­ borceag,­lucernă)­şi­chiar­definiti­ va­rea­acestora; Pregătirea­patului­germina­ tiv­în­vederea­însămânţărilor­ culturilor­de­primăvară­(sfeclă­de­ zahăr,­floarea­soarelui,­cartof)­pe­ te­re­nurile­bine­aprovizionate­cu­ apă;­­­ Fertilizarea­culturilor­de­ toam­nă­cu­îngrăşăminte­ mi­ne­rale­şi­foliare;­ Efectuarea­lucrărilor­de­ întreţinere­(combaterea­ buruienilor­şi­tratamente­fito­ sanitare); Controlul­semănăturilor­de­ toamnă­pentru­determina­ rea­vigurozităţii­plantelor.­

2.

3.

4.

5.

64 Protecția plantelor

Biostimulatorul inovativ Genaktis pentru rapiță

În majoritatea regiunilor țării, cultura de rapiță se află la începutul înfloritului (BBCH 57).

De ce să aplici biostimulatorul inovativ Genaktis în stadiul de cădere a petalelor la culturile de rapiță?

Î

n etapa de început a înfloritului, rapița este marcată de deschiderea bobocilor florali și apariția florilor, care mai târziu vor forma silicve. Întreg procesul poate dura undeva între 14 și 21 de zile, cuprinzând mai multe etape, precum se vede în pozele de mai sus.

FAZE ESENȚIALE PENTRU FORMAREA RODULUI Studiile au descoperit că florile re­ flectă aproximativ 60% din radiațiile primite, care ar fi putut fi utilizate de țesuturile active fotosintetice ale plan­ tei. Această umbrire duce la senes­ cența frunzelor verzi active și, astfel,

Mod de aplicare Genaktis, sinteza la rapiță: 45 de trial­uri

3l/ha ___> Etapa de aplicare: căderea primelor petale

1-14 mai 2023

un articol de

TIMAC AGRO ROMÂNIA mai multe pe această temă www.ro.timacagro.com

2.

Faza autotrofă este etapa în care fiecare silicvă este aprovizionată de propria fotosinteză.

BENEFICIILE GENAKTIS: Stimulează fotosinteza în fenofa­ zele târzii (căderea primelor petale la rapiță); Îmbunătățește absorbția nutrienților, transportul și distribuția acestora; Crește toleranța la stresul abiotic.

Prin aplicarea biostimulatorului ino­ vativ Genaktis la căderea primelor pe­ tale, vom spori activitatea fotosintetică a silicvelor, influențând direct una din­ tre cele mai importante componente de randament ale culturii de rapiță, MMB­ul (1g în plus la MMB înseamnă +700 kg/ha la rapiță).

• •

activitatea fotosintetică se va realiza majoritar cu ajutorul tulpinii.

Odată cu înfloritul și căderea prime­ lor petale are loc formarea silicvelor.

Acestea vor parcurge două faze dis­ tincte: Faza heterotrofă este etapa în care fiecare silicvă este apro­ vizionată în principal de fotosinteza re­ alizată la nivelul frunzelor și tulpinilor;

1.

•

Creștere medie de producție în tone

65

Beneficiile financiare ale agriculturii carbonului In fiecare an, adoptând practici prietenoase cu mediul, fermierii din 15 țări europene câștigă un venit - și tu poți face la fel! Platforma noastră ușor de utilizat suplimentar prin programul îndrumă, urmărește și validează eforturile tale privind agricultura carbonului.

Rezultatele sunt apoi cuantificate în certificate premium pe care le poți păstra, vinde sau ne poți solicita să le vindem în numele tău cu opțiunea de plată anticipată. Vino alături de noi pentru a obține venituri suplimentare pentru recolta de 2023.

570,000+

150+

de hectare aflate în gestiune

de membri ai echipei gata să vă asiste

15

țări din Europa unde suntem prezenți

Programul #1 de certificare a carbonului din sol din lume

Calculează potențialul de câștig la agreena.cc/potential

www.agreena.com

66 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Soluții anti-compactare la lucrul cu utilaje grele

Compactarea solului aduce inevitabil pierderi de productivitate de până la 50%. Optimizarea tracțiunii și a flotației utilajelor sunt soluții complementare pentru a preveni fenomenul tasării terenului.

A

legerea anvelopei potrivite și a presiunii corecte în anvelope este esenţială: o presiune prea scăzută produce o uzură prematură şi riscul unei explozii. În schimb, o anvelopă își pierde capacitatea de flotare pe măsură ce presiunea crește, rezultând urme mai adânci şi o compactare mai mare a solului.

OPTIMIZAREA TRACȚIUNII ȘI A FLOTAȚIEI Pentru creşterea tracţiunii şi a flota­ bilităţii se recomandă utilizarea unor anvelope mai înalte şi/sau mai late, du­ blarea sau triplarea anvelopelor şi utili­ zarea de anvelope premium IF sau VF. Suplimentar, maximizarea tracțiunii se poate face prin: Creșterea greutăţii/sarcinii echipamentului; (Cel mai important!) setați presiunea la minim, conform tabelului de sarcină/umflare specific tipului de anvelopă folosit.

Maximizarea flotației și minimizarea compactării se mai pot face prin măsuri care (în acelaşi timp) reduc tracţiunea: Reducerea balastului excesiv (de exemplu: greu­ tăţile şi rezervoarele suplimentare pe un tractor); Alegerea unui sistem de umflare a anvelopelor (automat sau manual), pentru a seta o presiune joasă optimă pentru câmp și presiunea opti­ mă mai mare pentru transport.

• •

•

•

1-14 mai 2023

Tracțiunea este capacitatea maşinii de a genera forțe în câmp și în regim de transport pe drum pentru deplasarea înainte (tragere) și înapoi (frânare), respectiv pentru a dirija mașina la stânga sau la dreapta (direcție).

Flotația este capacitatea de a menține anvelopa cât mai aproape de suprafața solului fără a se afunda, provocând urme, compactare și, în cel mai rău caz, împotmolire.

Amprenta la sol este zona de contact dintre anvelopă şi sol, determinată de sarcina și de presiunea din anvelopă.

Scanează codul QR și află care este relaţia dintre tracţiune şi flotaţie!

DEFINIȚII

• Tracțiunea­este­forța­care­face­ca­un­echipa­

ment­în­mișcare­să­se­lipească­de­suprafața­pe­ care­se­deplasează.­Lipsa­tracțiunii­poate­cau­ za­aluneca­rea­excesivă­a­anvelopei­la­sol,­ceea­ ce­echivalează­cu­o­eficiență­scăzută­a­utilizării­ com­bustibilului­și­cu­pierderea­productivității.­ Flotabilitatea­este­procesul­prin­care­se­mi­ni­ mi­zea­ză­presiunea­aplicată­pe­teren­prin­creş­te­ rea­zo­nei­de­contact­a­anvelopei­cu­solul.­ Există­un­echilibru­fin,­în­termeni­de­eficienţă­ eco­nomică­şi­beneficii­agrotehnice,­între­trac­ţi­ une,­alunecare­şi­flotabilitate.

•

Ferma 4.0 67

SUNT ANVELOPELE DE FLOTAŢIE O INVESTIȚIE ÎNȚELEAPTĂ?

Anvelopele tradiționale pentru camioane sunt proiectate pentru şosele. Pentru remorcile grele cu utilizare agricolă, atât pe câmp, dar şi pe şosea sau drumuri pietruite, sunt recomandate anve­ lope speciale ­ cu flotaţie şi de mare viteză, care să asigure per­ formanţe superioare atât pe drum, cât şi în teren. Principalul avantaj al anvelopelor agricole dedicate, care au caracteristici superioare de flotaţie, este reducerea semnificativă a compactării solului, în acelaşi timp cu creşterea tracţiunii pe teren.

SISTEM CENTRAL DE UMFLARE A ANVELOPELOR Pentru a beneficia la maximum de aceste anvelope de înaltă tehnologie, puteţi să investiți într­un sistem central de umflare a anvelopelor (CTIS ­ central tire in­ flation system). Cu ajutorul CTIS, puteți crește cu ușu­ rință presiunea de umflare pentru transportul pe drum și puteți reduce presiunea pentru lucrul pe teren.

Potrivit Michelin, proprietarul PTG Tyre Inflation Systems, un astfel de sistem permite: Creșterea recoltelor și a randamentului cu până la 4% prin scăderea compactării; Crește eficiența utilizării combustibilului cu până la 10%; Reduce patinarea/alunecarea cu 30%; Reduce presiunea la sol cu până la 33%; Anvelopele cu flotaţie şi de mare viteză sunt candidații ideali pentru un CTIS. Vezi care sunt cele mai bune 16 anvelope cu flotaţie şi de mare viteză pentru camion și remorci grele!

• • • •

ANVELOPE PENTRU REMORCI GRELE DE LA MITAS ȘI VREDESTEIN

• Parte a grupului Trelleborg Wheel Systems, Mitas a adăugat două

noi dimensiuni la gama de anvelope Agriterra 02 pentru remorci grele, cisterne şi distribuitoare de gunoi de grajd, pentru a satisface cerințele producătorilor de echipamente originale (OEM).

Modelul 620/40 R22.5 poate fi utilizat pe echipamente re­ morcate (cum ar fi remorcile de siloz şi presele mari de balotat) cu o capacitate mare de încărcare și utilizare la o viteză de până la 65 km/h. Gama de anvelope radiale Agriterra 02 cuprinde acum 14 dimensiuni pentru jante de 22,5­30,5 inci şi sunt proiectate pentru transport greu, cu presiune scăzută la sol și proprietăți bune de autocurățare.

Apollo Vredestein și­a extins, de asemenea, gama de anvelope pentru remorci cu două modele noi ­ Flotation Optimall, pentru care a fost aplicată aceeaşi tehnologie a structurii carcasei, dezvoltată şi pentru anvelopa de tractor Traxion Optimall din categoria VF, pentru a putea utiliza o mai mare capacitate de încărcare, dar cu un design foarte flexibil, cu zone de talon și umăr întărite.

Aflaţi mai multe despre anvelopele mari, flexibile, dar care reduc la minimum impactul pe care mașinile grele de transport îl pot avea asupra solului!

•

CALCULUL PRESIUNII ÎN PNEURI Dacă­pentru­deplasarea­ pe­drumurile­publice,­ ma­jo­ri­tatea­specialişti­ lor­re­co­man­dă­presiuni­ ridicate­(2­2,5­bari),­în­ca­­­ zul­lucrărilor­agricole­în­câmp,­presiunea­ trebuie­reglată­în­funcţie­de­o­multitudine­ de­factori.­ Vezi cum trebuie reglată presiunea anvelopelor pentru utilajele agricole!

Prin­ reglarea­ presiunii­ în­ pneuri­ se­ ur­ mă­reşte:­ reducerea­ compactării­ solului;­ optimizarea­ consumului­ de­ combustibil;­ evitarea­uzurii­premature­a­anvelopelor­şi­ a­ componentelor­ sistemu­ lui­de­rulare.­Instalează aplicația MICHELIN Pressure Calculator!

Pentru­a­regla­corect­presiunea­în­pneuri­ este­nevoie­să­cunoaştem:­masa­tracto­ ru­lui­pe­puntea­față­și­puntea­spate;­ma­ sa­ de­ balastare;­ masa­ utilajului­ tractat/ pur­tat;­ centrul­ de­ greutate­ al­ utilajului­ purtat.­ Descarcă aplicația Mitas Tyre Pressure - calculator al presiunii în pneuri!

68 Cultura mare

Evenimentul anului Saaten Union, în câmp la Drajna

Platforma demonstrativă Drajna, marcă a companiei Saaten Union, se reinventează în acord cu cerințele noului PNS 2023-2027. Ce puteți vedea în câmp la evenimentul de prezentare a portofoliului de toamnă al companiei!

C

ompania Saaten Union a înființat platforma de cereale păioase de toamnă pentru evenimentul anu­ lui 2023, manifestare cu o lungă tradiție pentru culturile de toamnă, precum și pentru cele de primăvară.

Pentru anul 2023, au fost înființate 3 culturi importante din portofoliul com­ paniei Saaten Union: Cereale păioase de toamnă: grâu hibrid, soiuri de grâu, hibrizi de orz, soiuri de orz, triticale, ovăz și secară; Leguminoase de toamnă: mază­ re de toamnă, bob de toamnă; Rapiță de toamnă: rapiță con­ vențională și rapiță Clearfield.

un articol de

IONUȚ BĂRBULESCU mai multe pe această temă www.saaten-union.ro

1.

2.

3.

NORMA DE SEMĂNAT Sola aleasă pentru înființarea cul­ turilor de toamnă a fost arată în vară (după recoltarea culturii de mazăre) la o adâncime de 25 cm, după care s­a efectuat o trecere cu grapa cu discuri pentru a așeza arătura. Înainte de se­ mănat, s­a mărunțit solul cu un combi­ nator ușor, care a lucrat terenul la o adâncime de 10 cm.

Norma de semănat pentru orz și pentru grâu a fost de 360 boabe germi­ nabile/mp. Deoarece genetica marca

Saaten Union are o capacitate mare de înfrățire, se vor obține aproximativ 950 de spice per metru pătrat, la recoltat.

GENETICA PRODUCȚIILOR DE TOP. CARE ESTE SECRETUL? Soiurile Saaten Union au obținut producții remarcabile în anul 2022, si­ tuate între 9 t/ha și 13 t/ha.

SU Ellen este un soi de orz de toamnă cu un randament superior pentru

•

grupa sa de maturitate ­ extratimpu­ rie. SU Ellen are talie mică, capacitate mare de înfrățire și potențial de pro­ ducție foarte ridicat. A fost cultivat pe 6 rânduri.

SU Laurielle - soi nou de orz ­ a fost semănat în diferite densități, pentru a demonstra vizitatorilor capacitatea sa mare de înfrățire, toleranța la cădere și la frângere, precum și productivitatea cea mai mare pentru cea mai optimă densitate. În prezent, în câmpul de tes­ tare s­au semnalat următoarele densi­ tăți: 280, 380 și 460 plante per metru pătrat.

•

ASOLAMENT DIVERSIFICAT Schema de protecție a culturii de cereale păioase de toamnă cu­ prinde două erbicide și două fun­ gicide cu aplicare în primăvară. Pe platforma demonstrativă Saaten Union România se implementează o rotație și un asolament eficiente. În asolamentul platformei se întâl­ nesc peste 6 specii de plante: olea­ ginoase, plante tehnice, cereale și leguminoase. Prin respectarea ro­ tației, se obțin terenuri curate de buruieni și de patogeni, precum și terenuri mai ușor de prelucrat și cu o faună mai bine reprezentată.

Cultura mare 69

•

Jakubus - soi de orz ­ este foarte apreciat de către fermierii din România, pentru că și­a dovedit an de an capaci­ tatea sa mare de producție. Este un soi de orz semitardiv, cu o talie medie spre mare a plantelor. Este recomandat să fie cultivat inclusiv pe solurile mai grele și reci. Densitatea optimă de semănat pentru acest soi este de 320 b.g./mp în condiții bune de cultură, fiind cultivat pe 6 rânduri.

SU Tarroca - soi semitardiv de grâu ­ a fost semănat și el în diferite varian­ te de densități, pentru a identifica cea mai productivă și cea mai ren­ tabilă densitate. În prezent, atelierul de densitate prezintă următoarele valori: 300, 400 și 440 plante/mp.

Cu siguranță, la ieșirea din verna­ lizare, cultura va avea minim 900 de plante per mp. SU Tarroca este un soi de grâu cu o mare capacitate de înfrățire: 4­5 frați fertili, care răspunde fa­ vorabil și condițiilor intensive, inclusiv la irigat. Capacitatea de producție este una mare,

•

SEEDING COMBINATION

SOLITAIR DT MISIUNEA NOASTRA : SUCCESUL DUMNEAVOASTRA !

Afla mai multe lemken.com/en/solitair-dt

Marian Gheorghe +40724524614

Daniel Poiana +40737505113

Miky Babuscov +40722536001

Pentru a vedea pe viu portofoliul de toamnă al companiei Saaten Union România, vă invităm să ne fiți alături și în anul 2023 la evenimentul programat în luna mai. de peste 12.000 kg/ha.

• Grâul Papillon. Pentru acest seg­

ment, cu productivitate foarte ridicată, compania recomandă tuturor cultiva­ torilor de grâu din România să testeze și soiul de grâu Papillon, care în ferma domnului Biță Racman, în județul Giur­ giu, a obținut o producție de 12.500 kg/ ha, media pe 100 ha la neirigat. În plat­ forma demonstrativă marca Saaten Union, fermierii vor putea vedea acest soi în condițiile pedoclimatice speci­ fice județului Călărași, cu o tehnologie medie spre minimă.

70 Investiții agricole

Agricultură la a treia generație în familia Mitrea Timp de câteva ore am fost oaspetele fermei familiei Mitrea din satul Oprişeneşti, județul Brăila.

La jumătatea lunii martie participasem la un eveniment în câmp organizat de IPSO Agricultură.

A

şa i­am cunoscut pe Radian Mi­ trea, tatăl celor doi tineri: Lau­ rențiu Andrei și Ștefan Marcel, prosperi oameni de afaceri care au pre­ luat din mers managementul unei acti­ vităţi de succes din domeniul agricol.

POVESTEA FERMEI DE FAMILIE Ferma a fost înfiinţată de bunic încă din zorii Revoluţiei şi continuată de tatăl tinerilor frați. Afacerea de familie a plecat de la o suprafaţă de 10 hectare cultivată cu cereale şi plante tehnice.

Profitul a fost reinvestit, suprafaţa s­a mărit treptat, până au fost cumpă­ rate activele fostului CAP Oprişeneşti, scoase la vânzare. Apoi, după 15 ani lu­ craţi în petrol şi gaze naturale, în anul 2005, Radian Mitrea a ieşit cu ordonanţa şi s­a implicat afectiv şi efectiv în fermă.

Activitatea exploataţiei agricole este împărțită judicios între membrii familiei. Ştefan Marcel Mitrea, absol­ vent al USAMV Bucureşti, licenţiat în management, se ocupă de partea ve­ getală iar Laurențiu Andrei, cu studii universitare în domeniul economic a ales, firesc, să gestioneze problemele financiar­contabile ale afacerii.

1-14 mai 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CULTURI DE TOAMNĂ CURATE ȘI TEREN LA IRIGAT Ferma, întinsă pe o suprafaţă de 1.400 ha de teren arabil în zona Câmpiei Brăilei ­ Bărăganul de Nord, este ame­ najată la irigat. Apa provine din Dunăre, este urcată în Terasă şi adusă până la Ianca prin patru trepte de pompare. În toamnă, mai bine de jumătate din suprafaţă a fost însămânţată cu grâu, orz şi rapiţă. Terenul s­a prelu­ crat printr­o pregătire superficială cu Performerul, un cultivator cu discuri și dinți, utilaj versatil şi multifuncţio­ nal care ajută la menţinerea umidităţii în sol şi, în acelaşi timp, pregăteşte te­ renul repede şi bine pentru semănat.

Acesta realizează o serie de patru lu­ crări la o singură trecere, de la tăierea solului şi a resturilor vegetale până la decompactare şi tăvălugire.

Culturile de toamnă se dezvoltă nor­

E mai simplu în agricultură decât în petrol. Se lucrează la suprafaţă, pe câtă vreme ţiţeiul e la 2.000 metri în pământ.

Eu pun pasiune în tot ceea ce fac şi satisfacţiile nu întârzie să apară!

RADIAN MITREA

Fermier din Oprişeneşti

mal, sunt curate şi sănătoase, ceea ce oferă suficiente speranţe pentru un se­ zon agricol promiţător.

LOT DE HIBRIDARE LA PORUMB „Şi în acest an vom face 500 de hectare lot de hibridare la porumb cu genetică performantă de la ... ››› 72

71

72 Investiții agricole ››› 70 ... Corteva. Hibrizii produşi de companie ne­au oferit întotdeauna spectacol în câmp. În aceste zile, vre­ mea este bună de lucru, ceea ce per­ mite operatorilor noştri extrem de bine instruiţi ­ Marian Tărciu, Marian Cotigă, Mitică Ioniţă ­ atingerea unui ritm bun de lucru şi realizarea lucrărilor de cali­ tate în câmp. Am semănat 25 ha de mazăre şi o bună parte din culturile de floarea soarelui şi porumb”, ne­a decla­ rat tânărul Laurențiu Andrei Mitrea.

Toate lucrările agricole din fermă se realizează cu maşini şi utilaje perfor­ mante, de ultimă generaţie, prevăzute cu sisteme de autoghidare la tractoare, monitorizare prin satelit, cu ajutorul aplicațiilor satelitare pentru manage­ mentul fertilizanților.

INVESTIȚII DE 2 MILIOANE EURO „Investim continuu în tehnologii noi şi în tehnică de mecanizare modernă.

Numai în ultimii ani fondurile alocate au depăşit două milioane de euro. Noi apreciem tehnologiile John Deere şi suntem fan al acestui constructor.

Astfel, am achiziţionat o combină de recoltat (cu echipamente de tăiere ­ hederul de porumb Geringhoff şi kitul de rapiţă), cultivatorul performant, un tractor de 140 CP iar cu doi ani în urmă ne­am dotat ferma cu un tractor de mare putere din seria 340, menit să tracteze utilajele performante de prelu­ crarea solului, dar şi cu un MET pentru tratamentele fitosanitare. În fermă ar mai trebui încă o autopropulsată şi si­

Familia Mitrea din Oprişeneşti

1-14 mai 2023

Începând cu această primăvară vom experimenta cultivarea porumbului de sămânţă irigat prin tehnologia de picurare.

Pentru început, testarea se va face pe o suprafaţă de 100 ha, echipamentele de udare fiind achiziţionate recent şi conectate la sistemul de irigaţii.

LAURENȚIU ANDREI MITREA Fermier­din­Oprişeneşti

Nu există sezon în care sămânţa de grâu să nu fie produsă prin multiplicare în câmpurile de lângă Ianca! gur că ne­am gândit la o maşină marca John Deere”, ne­a mărturisit tânărul fermier brăilean. În anii agricoli normali, în ferma bră­ ileană a familiei Mitrea se obţin rezul­ tate bune, recoltele de grâu depăşesc 8.000 kg la hectar, cele de porumb 10.000 kg/ha, iar producţiile medii la rapiţă şi floarea soarelui 4.000 kg la hectar.

STOC DE 1.500 TONE CEREALE Problema care încă nu şi­a găsit rezolvarea este producţia aflată pe stoc. Au fost circa 2000 de tone de grâu şi de porumb din recolta anului trecut, din care au fost vândute 300­400 tone de porumb la preţul de 1,1 lei kilogramul. „Nu puteam sta cu marfa pe stoc, aveam nevoie să vindem pentru că tre­ buia să cumpărăm motorină pentru lu­ crările din campania agricolă. Preţurile se menţin la niveluri joase şi am decis să mai ţinem producţia, nu plătim nimic în plus. Am avut oferte la grâu de 1,1 lei/ kg şi am refuzat, aşteptăm să vină o conjunctură de preţ favorabilă, altmin­ teri am muncit şi cheltuit degeaba! Noi întotdeauna, respectăm o regulă: cam o treime din producţia obţinută o con­ tractăm dinainte, (contracte futures), o altă treime o vindem la recoltare şi ce rămâne păstrăm pe stoc în perioada de iarnă şi până­n primăvară”, ne­a decla­ rat Radian Mitrea.

Acesta a continuat susţinând că în zonă, „s­a cam plafonat treaba cu te­ renurile, chiar dacă se mai vând, preţul unui hectar porneşte de la 8.000 de euro...”. „Nu am fost inspiraţi când am achi­ ziţionat îngrăşămintele, ne­am grăbit şi le­am cumpărat mai scump, când preţurile erau sus. În acest context, au crescut şi costurile de producţie: la 6.000­7.000 lei pentru cultura de po­ rumb, 5.000­6.000 la cea de grâu şi un­ deva la 5.000 pentru floarea soarelui”, a precizat seniorul.

73

74 Protecția plantelor

Parteneriatele durabile, prioritatea ADAMA în 2023

ADAMA mizează în acest an pe consolidarea relațiilor cu fermierii și colaboratorii companiei, printr­o serie de proiecte noi dedicate fiecărui segment de activitate: substanțe active, expertiză tehnică, logistică și comercială.

L

a finalul lunii martie, reprezentan­ ții ADAMA România au prezentat realizările și rezultatele financiare ale companiei în anul 2022, principa­ lele trenduri și provocări ale pieței, pre­ cum și proiectele și obiectivele vizate în acest an. Evenimentul a avut ca subiect central dezvoltarea și consolidarea par­ teneriatelor durabile, pe baza unei stra­ tegii dinamice ce implică: Lansarea a 20 de produse noi până în 2030 (din care patru numai în acest an); Inaugurarea a două Centre de Exce­ lență pentru instruirea tehnică (în ves­ tul și sud­estul țării); O nouă aplicație de mobil cu funcții de alertă, recunoaștere și consultanță online; Implementarea primului program de loializare de tip Cash­Back dedicat fer­ mierilor din România.

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• • • •

„AVEM AMBIȚIA SĂ DEVENIM NUMĂRUL 1” Deservind fermierii cu un portofoliu vast de produse (erbicide, insecticide, fungicide, regulatori de creștere și

1-14 mai 2023

Strategia noastră are patru piloni importanți: învățăm și creștem alături de parteneri, inovăm în formularea produselor, dezvoltăm un portofoliu optim pentru fermieri și oferim o logistică excelentă GABRIELA VILA

Director General ADAMA România

biostimulatori), compania ADAMA este prezentă în România de peste trei de­ cenii, ocupând locul III la nivel național în ceea ce privește suprafața acope­ rită. Însă, „avem ambiția să devenim numărul 1 în preferințele fermierilor din România, să furnizăm acestora în mod constant produse inovatoare de pro­ tecție a plantelor, oferind totodată fle­ xibilitate și simplitate în desfășurarea afacerilor. Avem toate atuurile, toate cunoștințele, toată expertiza și toată capacitatea de cercetare și dezvoltare necesară pentru a ajunge acolo”, a de­ clarat Gabriela Vila, director general al companiei.

20 DE PRODUSE PÂNĂ ÎN 2030 Beneficiind de propriile unități de cercetare și producție, ADAMA este decisă să dezvolte noi soluții chiar și în actualele condiții problematice de pe piața protecției plantelor. „La nivel global, cercetătorii noștri au identificat peste 90 substanțe active noi, care vor intra în portofoliu în perioada imediat următoare și ne așteptăm să ajungem

Protecția plantelor 75

CONSULTANȚĂ TEHNICĂ

la peste 300 de produse, formulări și combinații unice în următorii ani. Deja avem în lucru peste 20 de produse care se vor regăsi și pe piața din România până în 2030. Sunt soluții care au la bază substanțe active considerate sigure și care corespund cerințelor venite din partea organismelor de reglementare ale Uniunii Europene. Totodată, avem în vedere formulări avansate, precum Asorbital, care oferă, la aceeași canti­ tate de substanță, o eficacitate cu 10­ 20% mai bună în controlul bolilor decât majoritatea produselor existente azi pe piață”, ne­a declarat Adrian Cosor, Di­ rector Marketing ADAMA România.

NOUTĂȚILE ACESTUI AN AGRICOL Noile soluții cuprind atât substanțe chimice, cât și produse biologice sau biostimulatori, permițând fermierilor să dezvolte strategii integrate de pro­ tecție a plantelor cu impact redus asu­ pra mediului.

Dacă în anii trecuți au fost introdu­ se pe piață soluții precum Custodia, Concordia, Pyxides sau Phoenix, din 2023 fermierii vor putea utiliza produ­ sele: Saltus (primul erbicid pentru floa­ rea­soarelui cu formularea iReady), Merkur (un erbicid cu trei substanțe active, care controlează atât buruienile dicotiledonate, cât și buruienile grami­ nee din cerealele păioase), ExelGrow (un biostimulator pe bază de alge ma­ rine, dezvoltat special pentru a permite plantelor de cultură să tolereze mai bine factorii de mediu stresanți) și re­ gulatorul de creștere Ormet Plus (care reunește într­o formulare unică clorura de clormequat și etefon­ul). „Avem un

portofoliu complet de soluții de protec­ ție a plantelor ce acoperă toate nevoile din ferme, fie că vorbim de cultura mare sau de culturi horticole. Avem soluții deja consacrate precum Trinity, Mavrik, Goltix, Sultan, Agil sau Folpan, iar anul acesta venim cu produse și for­ mulări despre care se va vorbi cu sigu­ ranță în anii următori. Ormet Plus este un exemplu în acest sens: la trei luni de la lansare, am livrat fermierilor cantita­ tea pe care o prevăzusem pentru un an întreg”, ne­a explicat Adrian Cosor.

ADAMA CASH+, PRIMUL PROGRAM CASH-BACK REAL DIN AGRICULTURĂ Odată cu debutul campaniei de pri­ măvară, ADAMA România lansează pro­ gramul de loializare CASH+, primul pro­ gram din piață prin care fermierii pot primi înapoi o parte din banii investiți în inputuri agricole. Sistemul are la bază modelul comercial cash­back și presu­ pune, după achiziția produselor ADAMA, înregistrarea datelor de facturare pe o platformă online dedicată, ulterior fer­ mierul putând opta între a primi bani sau a achiziționa premii ­ obiecte fizice din catalogul disponibil pe platformă. „Prin programul ADAMA CASH+ vrem să le returnăm fermierilor, direct în conturi, o parte din banii investiți în produsele noastre. Valoarea totală a premiilor pe care le oferim este de 5 milioane de euro și ne­ar plăcea să depășim această sumă”, a menționat Gabriela Vila. Mai multe detalii despre acest program sunt disponibile accesând adamacashplus.ro sau scanând codul QR.

Un­ alt­ pilon­ prin­ care­ compania­ ADAMA­ urmărește­ să­ consolideze­ re­ la­ți­ile­ de­ parteneriat­ este­ consultanța­ teh­nică­oferită­fermierilor­și­distribui­ to­rilor,­motiv­pentru­care­în­acest­an­a­ fost­lansată­o­nouă­aplicație­de­mobil­ și­vor­fi­inaugurate­două­centre­de­ex­ celență,­ce­au­ca­obiectiv­perfecționa­ rea­expertizei­tehnice.­„Vrem­să­fim­un­ consultant­ de­ încredere­ al­ fermierilor­ și­ pentru­ acest­ lucru­ echipa­ noastră­ trebuie­ să­ fie­ cât­ mai­ bine­ pregătită.­ De­ aceea­ am­ decis­ să­ avem­ aceste­ două­ centre­ de­ excelență,­ poziționate­ în­ două­ regiuni­ agricole­ importante:­ zona­ Timiș­Arad­ și­ Ialomița­Călărași.­ Rolul­lor­este­de­a­îmbunătăți­compe­ tențele­ tehnice­ ale­ colegilor­ noștri­ și­ ale­ reprezentaților­ din­ teritoriu,­ pen­ tru­ca­aceștia­să­deservească­cât­mai­ bine­ fermierii­ care­ utilizează­ produse­ ADAMA”,­a­afirmat­Dan Maftei,­Director­ Te­hnic­ADAMA.­ Totodată,­noua­aplicație­de­mobil­are­ alături­de­funcții­dedicate­recu­noaș­te­rii­ bolilor,­dăunătorilor­sau­bu­ru­ie­ni­lor,­și­o­ opțiune­ de­ consultanță­ teh­nică­ online­ oferită­de­specialiști.

76 AgroTehnologii

10 măsuri prin care putem economisi APA și ENERGIA

E

Sistemele de irigare sunt eficiente prin nivelul ridicat al recoltelor obținute și, mai ales, prin stabilitatea producției agricole în anii cu schimbările climatice nefavorabile.

ficiența irigației este condițio­ nată în special de modul cum se gestionează apa și, în primul rând, de energia electrică destul de scumpă.

CUM PUTEM FACE ECONOMII? Prezentăm câteva măsuri care pot asigura economisirea apei și a energiei electrice: În ceea ce privește energia elec­ trică necesară pentru acționarea pompelor, când terenurile sunt la dis­ tanțe mari, în Dobrogea, în Oltenia și zonele apte pentru activitatea eoliană, se pot instala centrale eoliene iar în zo­ nele în care apa este asigurată din la­ curi sau cursuri de apă, se pot instala panouri fotovoltaice chiar deasupra apei. Surplusul de energie electrică re­ zultat din activitatea acestora este ce­ dat Sistemului energetic național.

Asocierea producătorilor agricoli care, așa cum se menționează în editorialul revistei Ferma nr. 4/2023 “e mai necesară ca niciodată”. Pe lângă avantajele de natură organizatorică și administrativă, asocierea asigură folo­ sirea eficientă a apei de irigație prin

1.

2.

Scanează-mă!

Pentru buna gestionare a apei este necesar să se cunoască şi regimul hidric al solurilor din fiecare zonă agricolă. Scanează codul QR și află care sunt tipurile de regim hidric al solurilor din România!

1-14 mai 2023

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

aceea că investiția pentru fiecare hec­ tar amenajat pentru irigat scade cu cât suprafața este mai mare. Lipsa de aso­ ciere face ca un fermier aflat la 2­3 km de sursa de apă să nu poată suporta cheltuielile cu aducțiunea apei, situație în care și pierderile de apă ar fi destul de mari.

Prezența asolamentului corect întocmit care în structura cul­ turilor, pe lângă culturile cu perioadă de vegetație mai lungă, care valorifică mai eficient apa (precum porumbul, lucerna, sfecla de zahăr, soia și floa­ rea­soarelui), conține și cereale păioa­ se și rapiță care se recoltează în vară. În miriștea acestora se pot însămânța direct culturile duble de fasole, soia, porumb extratimpurii care, până cade bruma, produc a doua recoltă de boabe cu cheltuieli foarte puține. În acest fel se valorifică îngrășămintele neconsu­

3.

mate de cultura principală, se evită le­ vigarea, se valorifică energia solară și CO2, se protejează solul printr­o biodi­ versitate de culturi agricole care valo­ rifică eficient apa de irigat.

Refacerea și etanșarea canalelor de aducțiune a apei deoarece, prin măsurătorile efectuate în vechile canale s­au constatat pierderi de 75%.

O cale importantă de economisi­ re a apei este aplicarea sistemu­ lui de irigare prin picurare sau, în zonele în care se aplică irigarea prin aspersiu­ ne, să fie folosite aspersoare mici.

Pentru valorificarea precipitați­ ilor căzute în perioada de vege­ tație se recomandă aplicarea normelor de udare mai mici, cu intervalul dintre udări calculate în funcție de prezența și cantitatea de precipitații căzute în acest interval.

Modernizarea exploatațiilor agri­ cole și a sistemelor de irigare care, fiind prevăzute cu sistem independent de senzori aflați în sol și cuplați la stația meteo

4.

5.

6.

7.

AgroTehnologii 77 automată, opresc imediat instalația dacă plouă iar când apare uscăciunea pornesc instalația de irigat în funcție de parametrii stabiliți.

Irigarea prin condensare constă dintr­o rețea de conducte exis­ tentă în cultură, prin care circulă apa răcită sub punctul de rouă. Vaporii de apă din aer, din sol, din transpirația plantelor sunt condensați de aceste conducte reci, rezultând apa necesară plantelor.

Folosirea sistemului de tăvi MITRA (experiență israeliană) care poa­ te consuma 50% din apa de irigat. Tă­ vile sunt confecționate din material plastic și au o durată de 10 ani. Aceste tăvi se fixează la baza tulpinilor plan­ telor și colectează apa de ploaie și din rouă, punând­o la dispoziția plantelor pe intervalul dintre udări.

Solul autoudant constă în apli­ carea de geluri superabsor­ bante de umiditate care captează apa din aer și din transpirația plantelor și, în anumite condiții de temperatură, o pu­ ne la dispoziția plantelor.

8.

9.

10.

CUM PUTEM REDUCE EFECTELE SECETEI? Seceta se manifestă atunci când regimul precipitațiilor este sub media nor­ mală și produce dereglări în bilanțul hidrologic, cu influențe negative asupra ca­ pacității productive a solului.

Mai pe scurt, seceta se instalează atunci când intervalul fără precipitații este de 10 zile vara și 14 zile iarna.

Perioadele secetoase au devenit tot mai frecvente pe teritoriul țării noastre şi sunt dificil de prognozat pe o perioadă mai lungă.

Scanează codul QR și află care sunt cele 15 măsuri tehnolo­ gice prin care putem preveni seceta!

Susținem sectorul agricol cu finanțare prin linia de credit APIA Avantajele finanțării Finanțare în avans pe baza adeverinței APIA Finanțare de până la 90% din subvenție Dobândă avantajoasă Răspuns rapid Posibilitatea prelungirii liniei la scadență Posibilitatea accesării altor produse de creditare pe baza unei singure analize

Obține oferta ProCredit Bank finanțează capitalul de lucru pentru înființarea culturilor și acoperirea cheltuielilor curente pe baza subvenției APIA. Scanați codul și completați formularul, iar un consultant vă va contacta în scurt timp.

0372-100.200 / 021-201.55.55

78 Protecția plantelor

Pârloaga, mană cerească pentru Rățișoara porumbului Din acest an, fermierii au obligația ca în fiecare an să lase câteva procente din suprafața arabilă necultivată.

Din păcate, pârloaga favorizează dănătorii porumbului, inclusiv Tanymecus dilaticollis. un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

robabil că în acest caz se confir­ mă cel mai bine zicala „Drumul spre Iad este pavat cu cele mai bune intenții”.

Cu toții știm deja de noul Plan Național Strategic (PNS) și de cerințe­ le obligatorii pe care trebuie să le în­ deplinească fermierii pentru a încasa subvențiile. Cu toții știm de codul pen­ tru bune condiții agricole și de mediu (GAEC ­ Good Agriculture and Environ­ ment Conditions) și ceea ce implică acest lucru. În acest articol mă voi opri asupra GAEC 8.

CE CONDIȚII TREBUIE RESPECTATE PENTRU GAEC 8?

Citez exact cum scrie la carte: „Se asigură ponderea minimă de cel puțin

INSECTELE ÎȘI VĂD DE TREABA LOR! De milioane de ani, de când au apărut pe această planetă, gândacii speciei Tanymecus dilaticollis se ghidează după ace­ leși legi, cele ale Naturii. În princial insectele se hrănesc și se înmul­ țesc. Două lucruri foarte simple, pe care aceste viețuitoare, inclusiv rățișoara porumbului le fac aproa­ pe la perfecțiune! Insectele nu au nici o treabă cu legile date de oa­ meni, nici măcar cu legile econo­ miei, toate aceste sunt egale cu zero în lumea insectelor!

1-14 mai 2023

Rățișoara porumbului (T. dilaticollis), rezervă biologică mare, plantele de porumb sunt distruse în urma atacului (foto Cristina Radu, Forumul APPR) 4% din terenul arabil la nivel de exploa­ tație alocat zonelor sau elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă. Opțional, fermierul poate asigura o pondere minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de exploa­ tație, dacă acesta include culturi fixa­ toare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate pârloagă sau elemente neproductive”.

Deci, cum am da­o, conform GAEC 8, în fiecare an, fermierul trebuie să lase necultivate câteva procente din supra­ fața terenului arabil. Dar aici mai inter­ vin și alte ecoscheme, care au și ele ca cerințe lăsarea unui anumit procent din teren, necultivat.

RĂȚIȘOARA NU A AUZIT DE GAEC! Din păcate pentru fermieri, rățișoa­ ra porumbului (Tanymecus dilaticollis) nu a auzit și, cel mai probabil, nu are nici o treabă cu GreenDeal, cu noul PNS, cu GAEC­urile și cu ecoschemele.

Dacă vorbim strict despre sol, eco­ schemele vin în ajutorul dăunătorului.

Din acest punct de vedere nu avem ce să contestăm referitor la cerințele ca un anumit procent din teren să nu fie cultivat iar alt procent să fie cultivat cu culturi fixatoare de azot.

Dacă vorbim strict de pârloage, din păcate acestea oferă condiții foar­ te bune pentru înmulțirea insectelor dăunătoare, inclusiv rățișoara porum­ bului (T. dilaticollis).

Marea problemă este că acest dău­ nător e polifag, în România fiind sem­ nalat la 36 de specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Pe lângă porumb, floarea soarelui, cereale sau soia, gândacii mai au „în meniu” diferite specii de buruieni, cum ar fi pălămida, costreiul, mohorul chiar și cornuții.

Adică fix ce buruieni am avea în pârloa­ ga lăsată, pentru respectarea cererilor de eco­condiționalitate.

PÂRLOAGA, FOCAR DE INFESTARE Dintre toate speciile de buruieni, pă­ lămida (Cirsium arvense) asigură cele mai bune condiții, atât pentru hrana adulților, dar și pentru hrana ... ››› 80

79

STOP! pesticide contrafăcute și ilegale!

Atenție agricultori, infractorii vă fură munca!

Nu vă lăsați păcăliți și NU cumpărați produse contrafăcute!

Produsele contrafăcute sunt ilegale și vă pot distruge culturile!

Atenție! Au fost identificate pe piață produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, cu etichete în limba maghiară, ucraineană etc., în diverse ambalaje.

Aceste produse au un conținut și proprietăți fizico-chimice total diferite de cele ale produsului original omologat în Romania, care este produs de către compania japoneză Nisso Chemical Europa și comercializat exclusiv în România de către Summit Agro România și partenerii săi.

Aceste produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, nu au fost omologate și testate în România și vă pot distruge culturile, vă pot polua terenurile și producția agricolă. Pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor, recoltele compromise cu asemenea produse contrafăcute trebuie distruse, întrucât conțin reziduuri de produse neomologate în România și nu vor fi acceptate pentru comercializare de către rețelele de magazine alimentare din țară și la export. În partea dreaptă, vedeți cum arată SINGURUL PRODUS ORIGINAL MOSPILAN 20 SG, omologat în România și folosit cu succes de peste 20 de ani de către agricultori. În partea stângă, vedeți cum arată unul din produsele contrafăcute, de care trebuie să vă feriți.

Haideți să facem împreună SCUT împotriva comercializării și utilizării de produse contrafăcute în agricultură! Pentru aceasta, vă rugăm să ne transmiteți la adresa de e-mail sesizari@sumi-agro. ro orice situație ce vă ridică suspiciunea comercializării de produse CONTRAFĂCUTE din portofoliul Summit Agro România. Vă asigurăm că Summit Agro România ia toate măsurile necesare pentru depistarea și înlăturarea produselor contrafăcute de pe piață. Produsele contrafăcute produc prejudicii importante atât fermierilor și consumatorilor de produse agricole, precum și companiei Summit Agro România și partenerilor săi.

Summit Agro. O companie Sumitomo Corporation.

www.sumi-agro.ro

80 Protecția plantelor

Solă cu porumb distrusă de rățișoara porumbului în Mihail Kogălniceanu, jud. Ialomița ››› 78 ... larvelor. Acestea din urmă se hrănesc cu rădăcinile porumbului, fără să producă pagube economice semni­ ficative (din contră). Însă, mai pe românește, pârloagele pot să fie focar de infestare, din cau­ za speciilor de buruieni care se dez­ voltă nestingherite și care, la rândul lor, asigură condiții foarte bune pentru insectele dăunătoare polifage, inclusiv rățișoara porumbului. Iată de ce, nu cred că este o soluție foarte bună să se lase terenuri necultivate, în zonele foarte favorabile rățișoarei porumbu­

ESTE NEVOIE DE ECHILIBRU! Cu toții vrem o Natură cât mai curată, dar în același timp avem nevoie și de Hrană. Iar aceasta nu poate fi asigurată de fermieri aduși la limita supraviețuirii eco­ nomice din cauza diferitelor tipuri de eco­scheme, unele dintre ele fără fundament științific... În tot ceea ce facem, trebuie să existe un echilibru!

Teren lăsat în pârloagă, invadat de buruieni în jud. Călărași lui, unde rezerva biologică a acestei specii este foarte ridicată.

Cu toții vrem să protejăm mediul în­ conjurător, dar impactul ecoschemelor asupra agriculturii ar trebui să fie foar­ te bine studiat. Cu bune intenții, putem crea dezechilibre și mai mari, în timp.

MĂSURILE TREBUIE ADAPTATE LA SPECIFICUL LOCAL! Nu putem lua aceleași măsuri pes­ te tot în Europa, din pricina faptului că există o variabilitate foarte mare de condiții de climă, sol și de biodi­ versitate la nivel local. Dacă în zona noastră geografică ne confruntăm cu o rezervă foarte mare de boli, buru­ ieni sau dăunători, nu același lucru se poate spune despre Europa de Vest. Au și ei alte probleme, diferite de ale noas­ tre. Tocmai de aceea, sunt de părere că eco­condiționalitățile trebuie aplicate diferențiat, în funcție de rezerva de agenți de dăunare! În niciun caz, măsura cu lăsarea unui anumit procent din teren, necultivat, nu ar contribui la scăderea rezervei biologice a rățișoarei porumbului,

din contră! Mai ales în condițiile în care, șansele ca de la anul să se mai acorde derogare pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea soare­ lui cu insecticide neonicotinoide să fie din ce în ce mai scăzute, având în vede­ re hotărârea Curții de Justiţie a UE, din luna ianuarie. În aceste condiții, creșterea supra­ fețelor lăsate în pârloagă ar avea efecte negative, pe termen scurt și mediu, pentru cultivatorii de porumb și floarea soarelui, din cauza creșterii și mai mare a rezervei biologice a acestui dăunător.

ROTAȚIA, CEA MAI BUNĂ MĂSURĂ!

Din punct de vedere al protecției plantelor, cea mai corectă cerință este cea de la GAEC 7, cu rotația culturilor.

Acest lucru a fost demonstat de zeci de ani, în urma cercetărilor efectuate atât la noi în țară cât și peste hotare. Din păcate, în prezent, se practică rotații scurte sau monocultură (porumb după porumb) din rațiuni economice. Mon­ cultura vine „la pachet” cu creșterea re­ zervei biologice a diferitelor specii de insecte dăunătoare, inclusiv rățișoara porumbului.

Poate ar fi bine, ca pe viitor, când se mai elaborează planuri naționale stra­ tegice, să fie întrebați și specialiștii în protecția plantelor (puțini câți au mai rămas), referitor la impactul posibilelor (eco)măsuri asupra rezervei biologice de boli, buruieni sau dăunători!

Scanează-mă!

Pălămidă consumată de adulții speciei T. dilaticollis

1-14 mai 2023

În mod normal, cel mai ridicat atac al rățișoarei porumbului are loc în ulti­ ma decadă a lunii aprilie și primele două decade ale lunii mai.

Dar nu scăpăm de atac nici mai târziu...

81

82 Culturi de câmp

PROMESA - PROTECȚIA CARTOFULUI DIN START

Atunci când ne referim la pierderi de 30­40% din producția de cartof, trebuie obligatoriu să aducem în discuție două boli importante: rizoctonioza și alternarioza, ca să găsim cea mai eficientă soluție pentru combaterea lor.

P

CÂT DE AGRESIVĂ ESTE RIZOCTONIOZA? Urmare a atacului, pe tulpinile sub­ terane se formează leziuni, iar numărul de stoloni va fi redus, cu tuberculi foar­ te mici. Drept urmare, țesutul vegetal se degradează, iar organele plantei pu­ trezesc.

Ciuperca își poate face simțită pre­ zența și înainte de recoltat, când pe tuberculi se dezvoltă o crustă neagră (scleroți), care strică aspectul comer­ cial. Rhizoctonia solani are caracter foarte versatil: chiar și tuberculii care nu au semne vizibile de boală pot fi in­ fectați cu hifele ciupercii. În consecin­ ță, boala se răspândește și la cartofii sănătoși în timpul depozitării.

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

prezența buruienilor sau a unui focar de infecție în apropiere.

Atacul cel mai agresiv se manifes­ tă în perioada înfloritului, în perioadele cu temperaturi de 26­29°C și umidi­ tate mare, când picăturile de rouă,

MOD DE APLICARE Fungicidul prezintă un mod de ac­ țiune sistemic local, translaminar și pătrunde rapid în plantă. Momentele de aplicare optime sunt: Împotriva rizoctoniozei, 3 l/ha, apli­ cat odată cu plantarea pe rând, încor­ porat în sol (BBCH 00); Împotriva alternariozei, 0,5­1 l/ha, preventiv pe frunze, înainte de instala­ rea infecției și apariția simptomelor, de la apariția primelor ramificații ba­ zale, până la îngălbenirea frunzelor (BBCH 51 ­ BBCH 85).

Scanează codul QR și obține informații suplimentare despre fungicidul Promesa!

• •

Sursa foto: www.alamy.com

CE ȘTIM DESPRE ALTERNARIOZA? Alternarioza (Alternaria solani), ca și mana, atacă toate organele plan­ tei (frunze, tulpini, rădăcini, tuberculi), având ca vector de transmitere tuber­ culii infectați, resturile vegetale din sol,

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

Rizoctonioza (Rhizoctonia solani) pe tulpinile subterane și pe tuberculi

1-14 mai 2023

irigații sau ploaie persistă pe suprafața frunzei mai mult timp, creând condiții favorabile sporulării. Atacul bolii asu­ pra masei foliare înaintează de la bază către vârful tufei. Pe frunze sunt evi­ dențiate pete circulare maro­cenușii, cu margini gălbui, în interiorul cărora se dezvoltă picnidiile ciupercii. Efecte­ le sunt uscarea frunzelor și defolierea tufei, iar tuberculii se opresc din dez­ voltare.

La maturarea tufei, sporii ciupercii sunt spălați de pe frunze cu ajutorul ploilor și se infiltrează în sol, infectând tuberculii. Aceștia prezintă leziuni ne­ gricioase de diverse forme, care „muș­ că” din adâncimea fructului chiar și 1 cm de țesut. Boala se transmite în timpul depozitării și către tuberculii sănătoși.

PROMESA COMBATE EFICIENT CELE DOUĂ BOLI Noul produs PROMESA este special formulat astfel încât să asigure con­ trolul preventiv la cel mai înalt nivel al rizoctoniozei (Rhizoctonia solani) și al alternariozei (Alternaria solani) în cul­ tura de cartof. Produsul are la bază substanța activă azoxistrobin 250 g/l, din grupa strobilurinelor, sub formă de suspensie concentrată, care inhibă respirația patogenului, oprindu­i evo­ luția și, totodată, prelungind efectul de menținere a frunzelor verzi.

Sursa foto: www.alamy.com

rimăverile cu soluri reci, umede și temperaturi între 16 și 23°C favo­ rizează dezvoltarea rizoctoniozei (Rhizoctonia solani). Infecția se produ­ ce imediat după plantare, înainte de ră­ sărirea plantelor, din cauza tuberculilor de sămânță infectați sau a scleroților ciupercii prezenți în sol.

Alternarioza (Alternaria solani) pe tubercul și frunze

Culturi de câmp 83

Cercosporioza sfeclei de zahăr (Cercospora beticola) - diverse stadii ale infecției

SEKVENCA - fără risc de cercosporioză

P

Sursa foto: Adobe Stock Photos

Cercosporioza (Cercospora beticola) este cel mai agresiv patogen al sfeclei de zahăr la nivel mondial și înregistrează o frecvență ridicată în toate zonele de cultură.

rincipalele efecte negative ale bolii sunt scăderea drastică a calității și cantității producției, marcate de diminuarea cu până la 50% a sucrozei din rădăcini, creșterea nive­ lului de impurități în recoltă (procesul de extragere a zaharurilor fiind, drept urmare, îngreunat), și scăderea rezis­ tenței rădăcinilor la depozitare peste iarnă, accentuată prin riscul major de atac al putregaiurilor și altor boli de depozite.

NU CONFUNDAȚI CU ALTERNARIOZA! Semnele infecției cu patogenul Cercospora beticola nu trebuie confun­ date cu cele ale alternariozei (Alternaria spp.) sau cu ale bacteriozelor, cum este pătarea frunzelor, de aceea este reco­ mandată analiza atentă a masei foliare, înainte de alegerea tratamentului.

Petele circulare, de culoare maro, cu margini purpurii, specifice cerco­ sporiozei, apar mai întâi pe suprafața frunzelor mature, după care se extind treptat către cele tinere. Aceste pete se disting de celelalte afecțiuni prin mărimea mai redusă a leziunilor, în centrul cărora se dezvoltă picnidiile ciupercii. În timpul perioadelor de umiditate ridicată, sporulează iar, pro­ ducând infecția secundară, care dă as­ pectul unei pânze de păianjen pe frun­ ză. În stadiul avansat al bolii, petele se unifică între ele, țesuturile afectate se

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

necrozează, ajungându­se și la defolie­ re completă în cultură.

CONDIȚII METEO FAVORABILE Climatul temperat­continental al țării noastre este favorabil pentru dez­ voltarea patogenului, mai ales în peri­ oadele cu regim pluviometric ridicat (generat de ploi abundente sau irigații).

Boala se dezvoltă în condiții atmos­ ferice create de un grad mare de umidi­ tate și temperaturi peste 18°C. Cele mai agresive atacuri se produc începând cu luna iunie, când boala se manifestă în doar 10 zile din momentul infecției, iar petele pe frunze sunt ușor de observat.

PREVENIRE. PROTECȚIE. ERADICARE Dintre lucrările agrotehnice efectua­ te corect și la timp, cea mai eficientă soluție rămâne folosirea fungicidelor cu substanțe active a căror eficacitate este recunoscută împotriva cercospo­ riozei la sfecla de zahăr. SEKVENCA este un astfel de fungicid cu triplu efect: preventiv, curativ și eradicativ.

Produsul are un caracter puternic an­ tisporulant, care inhibă dezvoltarea

fungilor. Poate fi utilizat și în primele faze ale infecției, după germinarea spo­ rilor pe suprafața plantei, unde stopea­ ză atacul și limitează pagubele.

Substanța activă, difenoconazol (250 g/l), are o absorbție rapidă, cu dublu mod de acțiune: sistemic și transla­ minar. Datorită formulării superioare a produsului SEKVENCA (concentrat emulsionabil EC), difenoconazolul este translocat acropetal prin vasele lem­ noase către toate organele plantei, in­ clusiv la nivelul frunzelor tinere.

EFECT DE DURATĂ Un avantaj important al tratamen­ tului cu SEKVENCA este perioada în­ delungată în care produsul rezistă pe frunze, precum și compatibilitatea ridi­ cată cu alte fungicide, fiind un produs excelent în programul de management al rezistenței.

Se pot aplica cel mult două tratamen­ te cu SEKVENCA pe sezon, de la stadiul de 5 ­10 frunze reale până la dezvoltarea rădăcinii (BBCH 39 ­ BBCH 49), în doză de 0,4 l/ha, la interval de 10­28 de zile, cu timp de pauză 28 zile. Pentru o retenție superioară a substanței pe frunză și o absorbție îmbunătățită, se recomandă utilizarea produsului împreună cu adju­ vantul DESIGNER. Află detalii suplimen­ tare despre produsul inovator Sekvenca!

84 Ferma verde

Fabrica de legume care produce apă pentru irigat!

ARDO este o companie binecunoscută consumatorilor din peste 100 de țări, grație legumelor congelate, plantelor aromatice și fructelor de înaltă calitate pe care le produce și le procesează.

E

ste cunoscută butada lui Napoleon, conform căreia în ranița fiecărui soldat se poate afla un baston de mareșal. Parafrazând, exemplul des­ pre scriem aici dovedește că în orice fermă condusă inteligent și cu respon­ sabilitate își poate avea germenele o companie care să devină un model de eficiență.

FERMA DE FAMILIE DEVENITĂ COMPANIE MULTINAȚIONALĂ Începută ca o afacere de familie acum câteva decenii, la ora actuală a devenit un important producător la ni­ vel internațional.

După spusele lui Bernard Haspeslagh, CEO ARDO, cifra actuală de afaceri a firmei se ridică la peste 1,2 miliarde euro/an!

Activitatea se desfășoară în 9 țări: opt europene și Costa Rica. 20 de uni­ tăți de procesare, cu 4.000 de angajați, prelucrează legumele, fructele și plan­ tele aromatice provenite de la cei 3.500 de fermieri asociați. Însumate, produc­ țiile de pe cele 50.000 de hectare, cât lucrează furnizorii, ajung la 947.000 de tone anual!

Cifre impresionante, când vorbim despre legume și fructe!

1-14 mai 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE ESTE PROIECTUL MIMOSA? În ultimii ani, una dintre cele mai mari provocări puse în fața ARDO a fost aceea de a trece la o nouă concepție asupra modului de producție, care tre­ buie să fie mai sustenabil, cu un impact minim asupra mediului. Așa s­a născut Programul MIMOSA. Deși pare că numele vine de la sensi­ bila floare, de fapt este acronimul prin­ cipiilor pe care s­a bazat dezvoltarea recentă a ARDO: impact minim, rezul­ tate maxime, agricultură sustenabilă (în limba engleză: Minimum Impact, Maxi­ mum Output, Sustainable Agriculture). În colaborare cu Biogas­Tec și Trevi, firme specializate în soluții pentru de­ poluarea apelor și a aerului, precum și

în proiecte de energie verde, s­a pornit la regândirea fluxurilor tehnologice pe baza principiilor economiei circulare.

Cea mai importantă concluzie a fost aceea că existau prea multe deșeuri vegetale, a căror înlăturare costa sume impresionante. Și a apărut și întreba­ rea: cum s­ar putea acestea transfor­ ma într­o resursă?

COJILE ȘI LEGUMELE STRICATE DEVIN CURENT ELECTRIC Ca orice unitate de procesare a le­ gumelor și fructelor, și fabrica de la Ardooie (regiunea Flandra, Belgia) pro­ ducea cantități însemnate de deșeuri vegetale, precum coji, rădăcini, frun­ ze, produse stricate etc. Toate aces­ tea produceau numeroase neplăceri, începând de la mirosul neplăcut care se răspândea în zonă, continuând cu poluarea apelor și terminând cu costu­ rile importante pentru transportul lor la facilitățile pentru tratarea gunoiului. În anul 2012 a intrat în funcțiune și soluția: prima ... ››› 86

85

86 Ferma verde ››› 84 ...stație de biogaz de la Ardooie! În 2016 i s­a mai adăugat încă una.

Pe scurt, lucrurile se desfășoară ast­ fel: toate resturile vegetale se lasă la fermentat în instalațiile uriașe, special construite. De acolo este captat gazul rezultat, care folosește drept combus­ tibil pentru două generatoare electrice, de câte 1,5 Mwh fiecare.

Apa rămasă este recuperată, fil­ trată și stocată într­un rezervor uriaș ­ practic un lac cu o capacitate de 150 milioane litri. Reziduul uscat este ars în instalații speciale și transformat în­ tr­un îngrășământ organic cu calități surprinzătoare: aproximativ 9 g azot, 7 g fosfor, 5 g potasiu, 9 g calciu și 5 g magneziu/ kg. În cifre, ARDO obține din prelucrarea a ceea ce acum câțiva ani considera gunoi, aproximativ 10 milioane Nm³ de biogaz pe an, care este transformat în 24.000 Mwh energie electrică, 1,5 t/ oră de abur, utilizat în fluxul tehnologic, 40.000 m³ de apă anual și 20.000 de tone de fertilizant!

APA E O RESURSĂ PREȚIOASĂ!

Din cantitatea de energie electrică produsă, doar 20.000 Mwh sunt nece­ sari pentru funcționarea fabricii. Res­ tul e distribuită altor consumatori.

Am pomenit și despre recuperarea apei. Ceea ce am spus este doar o com­ ponentă a unui sistem mult mai amplu. În instalațiile de la Ardooie, apa utili­ zată în procesarea legumelor este

1-14 mai 2023

recuperată și filtrată, apoi refolosită pentru spălarea legumelor venite din câmp. După aceea este din nou recu­ perată și transportată în lacul­rezervor despre care am pomenit mai devreme.

De acolo este utilizată pentru irigații, pe terenurile fermierilor din vecinătate.

Pe lângă aceasta, lacul a devenit și a doua zonă de importanță ecologică pentru protecția păsărilor acvatice din Flandra. Și, pentru că totul trebuie va­ lorificat cât mai eficient, pe o parte din suprafața sa au fost instalate panouri solare plutitoare, care măresc canti­ tatea de energie verde produsă în zonă. ȘI CĂLDURA SE POATE REFOLOSI! Un alt sector căruia i s­a acordat o importanță specială a fost acela al utilizării eficiente a căldurii și frigului.

Nu­i așa că sună ciudat? Și totuși, nu­i așa! ARDO produce, așa cum am spus, legume și fructe

congelate. Pentru înghețarea și păstra­ rea acestora este nevoie, așa cum e firesc, de spații de frig. Dar prin crea­ rea acestora se produce căldură care este folosită atât pentru producerea apei calde, cât și pentru încălzirea bi­ rourilor și a altor spații de lucru ale fa­ bricii.

Pe de altă parte, în zilele calde, de­ pozitele frigorifice asigură și funcțio­ narea sistemelor de aer condiționat din birouri.

Așadar, la Ardooie se poate vedea că există soluții, funcționale și eficien­ te, pentru transformarea deșeurilor în­ tr­o resursă valoroasă. În același timp, chiar și în procese binecunoscute și care ne par stăpânite se pot găsi căi de a crește eficiența și de a gestiona mult mai bine consumurile.

87

88 Viticultură

Pagini realizate de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

175 euro/ha pentru reconversia viilor Viticultorii din România vor primi 175 euro/ha prin intervenția IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul PAC 2023-2027.

Scanează-mă!

Scanează codul QR pentru a vedea care este suprafața minimă pentru care pot fi primiți bani, cheltuielile eligibile și costurile aprobate de MADR pentru înființarea unui hectar de plantație de viță-de-vie.

Proiectul de ordin publicat de MADR prevede că spriinul financiar din par­ tea UE nu va depăși 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40%, spriinul financiar poate ajun­ ge până la 80% din costurile efective.

PENTRU CE SE DAU BANI Programele de restructurare/recon­ versie a plantațiilor viticole pot viza: a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire; b) relocarea plantațiilor viticole; c) replantarea ca urmare a defrișării obligatorii a plantațiilor viti­ cole din motive sanitare și fitosanitare; d) ameliorarea tehnicilor de gestionare

a plantațiilor viticole, care constă, în special, în introducerea de sisteme avansate de producție durabilă, inclu­ siv reducerea utilizării pesticidelor.

Nu va fi acordat sprijin pentru reînnoirea normală a plantațiilor viticole, constând în replantarea cu același soi de viță­de­vie conform aceluiași sis­

tem de cultivare a viței­de­vie, atunci când aceasta a ajuns la finalul ciclului ei natural de viață.

Programele de finanțare a reconver­ siei vor putea fi depuse la APIA în se­ siune continuă. Pentru anul 2023, docu­ mentele se depun la Direcțiile Agricole Județene.

Registrul Plantaţiilor Viticole online Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole (ONVPV) a lansat, la finalul lunii martie, varianta online a Registrului Plantaţiilor Viticole. În viitor va fi disponibil și un registru online al cramelor din România.

Registrul Plantaţiilor Viticole este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului (SINVV) şi un instrument de bază pen­ tru punerea în aplicare a măsurilor de spriin în sectorul vitivinicol.

Persoanele fizice şi operatorii eco­ nomici care procesează struguri şi/sau îmbuteliază vin au obligaţia de a fi înre­

1-14 mai 2023

gistrați deja SINVV. Registrul oferă informații inclusiv despre suprafața disponibilă pentru acordarea de autorizații pentru plantă­ ri noi și procedura de emitere a auto­ rizațiilor pentru plantări noi a viței­de­ vie pentru struguri de vin.

APLICAȚIE PENTRU DEPUNEREA ONLINE A CERERILOR Aplicația RPV ONLINE asigură ac­ cesul utilizatorilor la datele proprii din Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, oferindu­le posibilitatea de a depune online cererile pentru acorda­ rea autorizației de producător de stru­

guri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică și/sau varietale, de a vizualiza și lista fișele parcelelor și documentele pentru evidenţa produc­ ţiei vitivinicole.

Pentru 2023, suprafața totală dis­ ponibilă pentru acordarea de auto­ rizații pentru plantări noi este de 1.794,28 ha.

Scanează-mă!

Scanează codul QR și vezi varianta online a Registrului Plantaţiilor Viticole!

Pagini realizate de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Pomicultură 89

5 recomandări pentru altoirea pomilor fructiferi

În livada familiei Craiu din Ianova, județul Timiș, l­am întâlnit pe Teodor Matiș, specialist în altoirea și tăierea pomilor fructiferi, care ne-a oferit câteva indicații practice despre altoirile de primăvară:

567 EURO/HA PENTRU FRUCTE Sprijinul cuplat pentru venit pentru producția de fructe (prune, mere, cireşe, vişine, caise și piersici) plătit de APIA pentru anul 2023 va fi de 567 euro/ha.

Alocarea financiară orientativă pen­ tru anul 2023 (contribuția UE) este de 6,804 milioane euro, iar suprafața plani­ ficată pentru care se acordă sprijinul este 12.000 ha.

Scanează-mă!

Scanează codul QR și află detalii despre colecția de pomi și arbuști fructiferi a familliei Craiu!

1.

2.

3.

Nu se fac altoiri pe ploaie, nici când este risc de îngheț.

Uneltele cu care se face altoirea se dezinfectează zilnic.

Altoii se recoltează când este frig și înainte ca mugurii să se umfle și se păstrează în nisip umed la 2 grade Celsius sau, înveliți în hârtie și apoi în folie, în frigider, deoarece în momentul altoirii, altoiul trebuie să fie în repaus vegetativ.

Altoiul trebuie să fie de aceeași grosime cu portaltoiul și nu tre­ buie să aibă mai mult de 3­4 muguri.

După aplicarea benzii de altoire pe zona de altoire, trebuie apli­ cat obligatoriu, pe vârful altoiului și pe marginile benzii de altoire, mastic cica­ trizant, care conține cupru, ce are rol profilactic, împiedicând pătrunderea patogenilor, închide rana și, de aseme­ nea, protejează împotriva pătrunderii aerului și apei.

4.

5.

Teodor Matiș, ”doctorul de pomi” EXPERIMENT: CIREȘ PLANTAT LA 45 DE GRADE Ioan și Viorica Craiu au reușit să transforme grădina casei părintești în­ tr­un paradis botanic în care, pe 6.000 mp au peste 450 de pomi fructiferi, ar­ buști fructiferi, viță de vie, plante aro­ matice și medicinale, flori și legume.

Ioan Craiu are în livadă un cireș Summit pe portaltoi Gizela 5 care a fost plantat în diagonală, la 45 de grade față de sol. ”Dintr­un cireș am făcut 10.

Avantajul este că îi facem coroana pe orizontală. Anul acesta este anul trei de la plantare, anul trecut a rodit, a făcu un pumn de cireșe, deși a fost prins de îngheț. Un pomicultor american a in­ trodus acest sistem de plantare acum aproape 15 ani și am zis să încerc. Sunt mai multe tipuri de plantare și de tăiere pentru sisteme intensive și superin­ tensive care în România nu se aplică.

Se folosește 4 ani o ramură, apoi se taie la cep și se lasă alt lăstar vertical”, ne­a spus Ioan Craiu.

CRITERII DE ELIGIBILITATE Fermierii care solicită acest sprijin trebuie să desfășoare o activitate agri­ colă pe teritoriul României, să fie bene­ ficiari ai plății unice pe suprafață (BISS) și suprafeța agricolă să fie identificabilă în IACS, să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar su­ prafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,1 ha. În plus, solicitanții sprijinului cuplat trebuie să facă dovada valorificării unei producții minime de fructe/ha/an, atât în stare proaspătă, cât și pentru indus­ trializare.

90 Legumicultură

Roșiile mai cu... moț au ajuns primele pe piață!

Vasile Vlasie, legumicultor din Matca

I

ată care sunt, pe scurt, cele 10 lucrări legumicole care țin capul de afiș în luna mai! tratarea răsadurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor; semănatul la varză, conopidă, guliile de toamnă, mărar, castraveţi, pe­ peni, fasole, dovlecei, dovleacul pentru copt, andive, broccoli, porumb dulce; în prima decadă, se finalizează plantatul tomatelor de vară, ardeiului şi vinetelor; realizarea lucrărilor de îngriire a culturilor din grădină, precum prăşi­ tul, plivitul, udatul, fertilizarea fazială, combaterea bolilor şi dăunătorilor sau completarea golurilor; la stadiul de 4­5 frunze, se ciu­ pesc vârful castraveţilor pentru stimu­ larea ramificării; copilirea tomatelor timpurii; instalarea spalierilor; recoltarea verdeţurilor şi ridichi­ lor de iarnă; prăşitul şi bilonatul culturilor de cartofi timpurii şi de vară; controlul bolilor cu fungicide: mana la ceapă şi usturoi; mana şi sep­ torioza la tomate, mana şi putregaiul bacterian la cartof, alternarioza etc.

1-14 mai 2023

Am păşit în ultima lună a primăverii iar legumicultorii nu-şi mai văd capul de treabă. Luna mai reclamă un mare volum de muncă și sunt o serie de lucrări în câmp și în solarii care nu suportă amânare! un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DECALAJ DE DOUĂ SĂPTĂMÂNI „În ce priveşte înfiinţarea culturilor în spaţii protejate neîncălzite constatăm un decalaj de cel puţin două săptămâni faţă de calendarul normal, pentru că în jurul datei de 1 aprilie intram deja în plantatul în sere şi solarii neîncălzite.

COSTURILE DE PRODUCŢIE... ... au crescut pentru că, în pri­ mul rând, s­a cheltuit cu foarte mult cu încălzirea spaţiilor protejate, în urma temperaturilor scăzute o pe­ rioadă mai lungă de timp.

Teoretic, de la jumătatea lunii martie ar fi trebuit să înceapă să crească temperatura. Nici pe de­ parte... Am avut îngheţ, brumă, cul­ tivatorii au ţinut centralele pornite pentru a nu afecta răsadurile şi cul­ turile legumicole.

Am ajuns aproape în ultima lună a pri­ măverii şi încă nu putem spune că s­a finalizat pe deplin lucrarea. Cauza principală: temperaturile scăzute. De aceea, foarte puţini cultivatori au avut curajul să planteze. Vom vedea cum va fi în câmp!”, ne­a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. „În rest, răsadurile sunt în optim, nu putem spune că au fost condiţii vitrige. În general, am avut parte de un an le­ gumicol bun, atât pentru spaţii prote­ jate, cât şi pentru câmp. Sigur, au fost şi zone unde s­au produs evenimente neplăcute (solarii şi culturi distruse în urma episoadelor de vreme severă: că­ deri de zăpadă şi furtună), dar a fost o iarnă bună, cu precipitaţii, culturile de legume înfiinţate în câmp arătând bine la această dată”. „SĂ NU EXAGERĂM CU LEGUMELE ÎN EXTRASEZON!” „Producţia de tomate românești va fi prezentă din plin în piaţă undeva după 15 iunie; asta dacă ne gândim la culturile neforţate de castraveţi şi to­ mate! Adică unde să nu se intervină cu stimulări de maturare a fruc­ ... ››› 92

91

AVANTAJE

TIMULARE A S O I CU EB D LT IE UR Ț A R

IAȚĂ NP RÎ ILO

ULTIM AG EN E

• STIMULEAZĂ REGENERAREA ȚESUTURILOR • OFERĂ TOLERANȚĂ LA SECETĂ ȘI CANICULĂ • PUTERNIC EFECT ANTIMICROBIAN ȘI ANTIFUNGIC

POLIPLUS

BIOSTIM ACTIFLOWER

Loc. Cioranca, Nr. 131, Jud.Buzău J10/760 /2009 CUI: RO26121880 0338 130 300

office@agroest.ro

92 Legumicultură ››› 90 ...telor. Eu nu recomand această forţare deoarece preţul de cost este foarte mare şi pe urmă, aceşti stimu­ lenţi nu sunt benefici pentru sănăta­ te!”, ne­a declarat cercetătorul Costel Vînătoru. „Nu ar trebui să intervenim în ritmul normal de dezvoltare al plantelor pen­ tru a ne bucura de un preţ mai mare (neaccesibil consumatorului obişnuit), dar în detrimentul calităţii nutriţionale a fructului. Intervenţia acesta pentru a grăbi maturarea nu este bună. Să nu exagerăm prea mult în extrasezon”, trage un semnal de alarmă directorul BRGV. ROŞII MAI CU... MOŢ!

Aşa se face ca primele trufandale (roșiile oltenești… mai cu moţ ­ cu mucron ­ vârf mic ascuțit cu care se termină unele organe ale plantelor) au ajuns să coste 65 de lei kilogramul!

Paștele a venit foarte devreme, solariş­ tii au făcut încălzire şi au cheltuit des­ tul de mult!

Costel Vînătoru, cât şi Victor Lăcătuş, au oferit o soluţie: „Putem să venim să înfiinţăm în martie culturi legumicole în sere şi solarii şi să ajutăm cu căldură o perioadă scurtă de timp, de două­trei săptămâni! Dar să se obţină o produc­ ţie de tomate sau de castraveţi numai în sistem încălzit de cel puţin 100 de zile de la un capăt la altul. Trebuie să ştim că de la plantare şi până la prima recol­ tare, în condiţii normale, hibrizii timpu­ rii de tomate au nevoie de cel puţin 95 de zile. Puţin ştiu şi nu respectă acest lucru!”

CULESUL: RITM ŞI SUBSTANŢĂ! În bazinul legumicol Matca, cultiva­ torii se confruntă cu aceleaşi proble­ me. Temperaturile scăzute au întârziat dezvoltarea vegetativă a plantelor. „De trei săptămâni am plantat şi acum aş­ teptăm să crească rodul mai mare, e frig, facem focul de la 1 aprilie, facem Scanează-mă!

După ce a investit 270.000 de euro, legumicultorul oltean Marian Baronescu se află într-o mare dilemă: să-şi vândă marfa mai ieftin în hipermarketuri sau la poarta fermei, la preţul corect?

1-14 mai 2023

Scumpirile legumelor se vor reflecta în preţurile de valorificare cauzate de cheltuielile din amonte: căldură, curent electric, sămânţă, îngrăşăminte, pesticide, carburant, forţa de muncă...

COSTEL VÎNĂTORU cheltuieli... O sobă pe rumeguş consu­ mă pe noapte aproape 50 de lei şi la suprafaţa mea am 5 în funcţiune”, ne­a declarat Vasile Vlasie, cel care la cei 10 ari de solar a produs 6.000 de fire de tomate şi câte 3.000 de castraveţi şi ardei.

Primul cules la castraveţi, în jur de 300 de kilograme, l­a avut după ime­ diat după Paşti. Preţul a fost unul buni­ cel, 12 lei kilogramul, dar se aşteaptă să scadă. În aceste zile, se pregăteşte să iasă şi cu cele dintâi cantităţi de roşii şi de ardei. Fermierul Vlasile stă cu inima la gât, deoarece, ca şi mulţi alţi legumi­ cultori din Matca, are emoţii că nu o să­şi acopere cheltuielile!

PLEŞOIU, O ZONĂ CU GRĂDINARI Inginerul Ion Păunel din Pleşoiu, ju­ deţul Olt, se trage dintr­o familiei de „grădinari compleţi”, producători de verdeţuri, de răsaduri şi de legume.

Specificul zonei este că aici erau vestiţi pentru cultivarea roşiilor, castraveţilor şi ardeilor pe araci. A dispărut acest mod de producere a legumelor.

Acum este cultivator de tomate. „În judeţul Olt, primele tomate s­au vândut cu 34­37 lei kilogramul. Preţul de pro­ ducător a ţinut cam o săptămână după care s­a dus în jos. Eu am terminat de plantat şi acum ne îngriim de culturi”, a susţinut Ion Păunel. „CÂND TRAG LINIE, SĂ NU-MI SUFLE VÂNTUL PRIN BUZUNAR!” Legumicultorul din Pleşoiu mai are ceva marfă pentru piaţa din Slatina. „La ferma mea, în urmă cu 10 ani, vindeam ridichi şi ceapa verde cu 20 de bani şi simţeam că îmi mai rămânea ceva. Azi, e acelaşi preţ şi bate vântul prin buzu­ nar! Să dau un exemplu: La 15 mii de fire de ridichi am avut opt oameni la cules care m­au costat 1.200 de lei ziua de muncă. Eu am încasat 3.000 de lei, din care aproape jumătate a fost numai recoltatul. Cred că atunci când vom trage linie, tare mi­e că nu îmi voi aco­ peri nici măcar cheltuielile!”, a explicat producătorul agricol.

93

94 Legumicultură

HARPUN, FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU MUSCULIȚA ALBĂ DE SERĂ

Schimbările climatice favorizează dezvoltarea unor insecte periculoase, așa cum este musculița albă de seră, care produce daune și în culturile solanacee, în special în cele de tomate (cele mai consumate legume de pe mapamond). un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

CARE SUNT EFECTELE ATACULUI MUSCULIȚEI ALBE DE SERĂ?

Un prim efect este degradarea ma­ sei foliare, prin uscarea și defolierea plantelor, acestea nemaiputând să susțină fructele, care nu se dezvoltă corespunzător sau cad prematur, con­ ducând la o producție redusă cantitativ și calitativ.

Al doilea efect nedorit este „roua de miere”, rezultatul excrementelor insec­ telor în urma hrănirii, bogate în zahăr, care pot determina și invadarea plan­ telor de către furnici. Cu cât gradul de infestare este mai ridicat, cu atât plantele vor fi mai afectate de această substanță lipicioasă, creându­se con­ dițiile favorabile apariției fumaginei.

Fumagina este o ciupercă ce se pre­ zintă sub formă de peliculă neagră, ca o funingine, ce blochează fotosinte­ za, afectând indirect funcțiile plantei, care se oprește din creștere. Cu toate acestea, dacă gradul de acoperire cu fumagină este redus, recolta nu devine neapărat necomestibilă, însă nu poate fi comercializată din cauza legumelor pătate și necoapte uniform.

Al treilea efect: de asemenea, mus­ culița albă de seră reprezintă un vec­

•

•

•

1-14 mai 2023

Fumagina pe frunze, tulpină și fruct la tomate, instalată pe „roua de miere” produsă de musculița albă de seră

Sursa foto: www.alamy.com

M

usculița albă de seră (Trialeu­ rodes vaporariorum): corpul și aripile adulților (1­3 mm) sunt acoperite cu o pulbere albă, cerată.

Prezintă mai multe generații pe an și au un ciclu de evoluție foarte rapid. Au aparat bucal de înțepat și supt, cu care extrag seva frunzelor și a vârfurilor de creștere.

Sursa foto: www.alamy.com

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

„Roua de miere” produsă de musculița albă de seră - stânga; Infestarea frunzelor cu musculița albă de seră - dreapta tor caracteristic pentru transmiterea virusurilor, cum este TICV (Tomato in­ fectious chlorosis virus), ale cărui simp­ tome sunt frunzele clorozate, senes­ cența timpurie a florilor și un număr de fructe mai mic, cu dimensiuni reduse.

CUM NE FERIM DE MUSCULIȚA ALBĂ DE SERĂ?

Din cauza înmulțirii și dezvoltării ac­ celerate, pe aceeași plantă pot fi atât adulți, cât și ouă sau larve, de aceea este recomandat un produs cu efica­ citate în toate stadiile. Soluția de tratat trebuie să fie ușor de utilizat și să poată penetra și locurile mai greu accesibile, cum sunt suprafețele inferioare ale frunzelor, mai ales în cazul unor den­ sități mari. Deoarece preferă vârfurile de creștere, atacul dăunătorului poate fi vizibil și la înflorit. În acest sens, este necesară alegerea unui insecticid se­ lectiv față de albine și polenizatori, cum este HARPUN.

HARPUN, UN INSTRUMENT EFICIENT ÎN CONTROLUL DĂUNĂTORULUI Insecticid sub formă de concentrat emulsionabil (EC), HARPUN are la bază substanța activă piriproxifen 100 g/l, cu mod dublu de acțiune: prin contact și translaminar. Administrat în momen­ tul depunerii pontei, produsul are efect direct ovicid, prevenind embriogeneza ouălor insectei. Acțiunea asupra for­ melor mobile se manifestă indirect, prin blocarea evoluției larvelor la sta­ diul de adult. Produsul imită hormonul juvenil, provocând sterilitatea adulților.

HARPUN are timp de pauză scurt până la recoltare (3 zile) și se aplică foliar, în doză de 75 ml/100 l apă, de maxim două ori pe sezon, de la apariția inflorescențelor până la coacere.

Detalii despre modul de aplicare și efectele benefice ale Harpun, aflați accesând codul QR alăturat!

95

96 Viticultură

BOTREFIN: Noua soluție împotriva putregaiului cenușiu

Sursa foto : Adobe St ock Photo s

Sursa foto : Arhivă in ternă Kwiz da Agro R Sursa foto omania : Arhivă in ternă Kwiz da Agro R omania

Recunoscut ca fiind unul dintre cei mai importanți patogeni la vița­de­vie pe plan mondial, putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) prezintă o incidență ridicată în toate zonele de cultură a viței-de-vie.

C

onform unui studiu* științific din România, care a analizat poten­ țialul de atac al patogenului pe o perioadă de 10 ani consecutivi, riscul major de infecție s­a înregistrat în 80% dintre cazuri. Factorul decisiv în apa­ riția bolii este cel climatic, mai ales când traversăm perioade cu contraste meteorologice, cauzate de temperaturi ridicate, expunere îndelungată la ra­ zele solare și umiditatea relativă de 80­100%. Infecția poate pătrunde în plantă atât prin cuticulă, cât și prin rănile cauzate de alți factori sau agenți patogeni. Ca urmare, pe pielița fructu­ lui apar mici pete cu țesut moale, care se extind către pulpă, infectând între­ gul bob.

EFECTE NEDORITE În perioadele cu regim pluviometric ridicat, boabele crapă, iar în leziunile formate se dezvoltă un puf de muce­ gai gri. Invers, în condiții de secetă, boabele afectate se stafidesc, iar pro­ ducția înregistrează pierderi cantita­ tive și calitative. Un alt efect nedorit îl produce putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) în timpul procesului de fer­ mentație, obținându­se vinuri cu o cantitate scăzută de alcool și care nu

1-14 mai 2023

un articol de

creșterea tubului germinativ care pe­ netrează țesutul plantei atacate.

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

PREVENIRE ȘI COMBATERE Acțiunea combinată a celor două substanțe active îi induc fungicidului BOTREFIN un caracter preventiv și curativ, deoarece produsul blochează boala în patru momente distincte: 1. Germinarea sporilor ciupercilor; 2. Creșterea tubului germinativ; 3. Momentul penetrării în plantă; 4.Creșterea miceliului inter și intra celular.

KWIZDA AGRO ROMANIA

se pretează pentru îmbuteliere și înve­ chire.

Din cauza agresivității bolii, indi­ ferent de fenofaza viței­de­vie, spe­ cialiștii KWIZDA Agro recomandă un fungicid cu risc scăzut de apariție a rezistenței, cum este BOTREFIN, care, aplicat în vegetație, asigură protecție completă împotriva putregaiului ce­ nușiu.

CUM ACȚIONEAZĂ BOTREFIN? Fungicidul BOTREFIN se prezintă sub formă de granule dispersabile în apă (WG) și este un produs complex, dezvoltat pe baza conținutului a două substanțe active foarte performante: Ciprodinil 375 g/kg, cu acțiune sis­ temică și spectru larg de combatere, este o substanță activă care inhibă sin­ teza proteinelor, blocând atacul pato­ genului asupra plantei.

Fludioxonil 250 g/kg, cu acțiune de contact, inhibă germinarea sporilor și

• •

CUM ȘI CÂND SE APLICĂ?

BOTREFIN se aplică preventiv, la avertizare, în doză de 0,6­1 kg/ha, când condițiile climatice sunt favo­ rabile apariției putregaiului cenușiu.

Produsul rezistă la spălare. Se apli­ că cel mult 2 tratamente pe sezon, cu timp de pauză de 21 zile în cazul strugurilor pentru vin și 7 zile în cazul celor pentru masă. Toate detaliile tehnice despre produsul Botrefin le aflați scanând codul QR!

Sursa studiu: Bulletin UASVM Horticulture 77(2) / 2020, pag. 58­63

97

98 Utilaje agricole

AI PARTENERI PUTERNICI, FACI BUSINESS DE SUCCES

Pentru fermierii Ilie Marica și Petre Niculescu, succesul în agricultură se bazează pe trei piloni: să înțelegi specificul culturilor (producție), să investești în tehnologie (randament) și să ai colaborări strânse cu toți partenerii (plusvaloare).

Î

n exploatația Agro Roban Roxet Farm SRL din localitatea Fălcoiu, județul Olt, recolta se măsoară nu doar în kilograme, ci și în kilowați. Aici, activitatea agricolă, reprezentată de 800 de hectare cultivate preponde­ rent cu cereale, și un parc de utilaje performante achiziționate de la Sigma România, se îmbină cu producția de combustibili alternativi (brichete și pe­ leți), realizată în două unități de prelu­ crare a paielor. O afacere agricolă integrată, născută din ambiția a doi tineri, naș și fin, în cadrul căreia își des­ fășoară activitatea nu mai puțin de 16 angajați.

EȘECUL E O LECȚIE CARE TE ÎNVAȚĂ SĂ FII MAI BUN La doar 35 de ani, Ilie Marica este deja un antreprenor care a învățat din propria experiență ce riscuri și ce oportunități implică un business agricol.

După terminarea liceului, a lucrat într­o exploatație de zmeură și căp­ șuni din Marea

1-14 mai 2023

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Britanie, iar cu banii strânși a investit într­o fermă de vaci, pe care s­a văzut nevoit să o închidă în mai puțin de doi ani. „La 22 de ani nu știam cu ce se mănâncă un business. Am pierdut toți banii pentru că prețul laptelui era foar­ te mic, iar firma care îl colecta uita să îl plătească. A fost un real eșec, am achiziționat 22 de vaci cu 4000­5000 de lei fiecare și le­am vândut cu 1000.

Puteam să mă opresc acolo. Unii se sperie de eșec, dar pentru mine a fost o lecție care m­a învățat să fiu mai bun în ceea ce fac. Din 2015 activez în secto­ rul vegetal. Am luat un credit personal și am început să aplic la proiecte: fonduri europene, instalarea tânărului fermier,

Start­Up Nation. Am plecat cu mai pu­ țin de 10 hectare și am crescut an de an până la 800 de hectare. Pe parcurs l­am cooptat și pe finul meu”, își amin­ tește Ilie.

MASSEY FERGUSON A CONVINS DE LA PRIMA LUCRARE Odată cu trecerea la cultura în câmp, au venit și primele investiții în utilaje: un plug, un combinator și un tractor Massey Ferguson la mâna a doua. „Plu­ gul nu era grozav, dar îți făceai treaba, combinatorul trebuia reparat tot tim­ pul, însă Massey­ul chiar ne­a impre­ sionat. Ne uitam la alți colegi de breas­ lă care aveau tractoare noi de la alți

DATE DE CONTACT

Strada Biharia, Nr. 26, Etaj 4, 013981, Bucuresti, Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

Utilaje agricole 99 Quivogne cu o lățime de lucru de 6 me­ tri, o semănătoare Prosema cu 8 secții și o presă de balotat paralelipipedică MF 2270, care produce baloți de până la 450 kg. Practic, nevoile din teren ne­au spus ce să luăm, iar cei de la Sigma ne­au oferit mereu soluții”, a adăugat fermierul.

Ilie Marica (stg.) și Petre Niculescu (dr.)

Datorită utilajelor și opțiunilor MF Section Control și MF Guide, tractoarele Massey Ferguson fac o muncă excelentă la noi în fermă. Înainte făceam risipă pentru că nu aveam precizie; acum operatorul trebuie doar să urmărească un monitor unde vede fiecare secție, densitatea care intră pe hectar, numărul de plante, distanța între plante, distanța între rânduri ILIE MARICA

Fermier în județul Olt

producători și al nostru, vechi fiind, con­ suma mai puțin. La fel pe mentenanță: se strica mai rar, iar piesele erau mai ieftine. Când tragi linie, toate cheltuie­ lile se răsfrâng în costul de producție per hectar. Așa că atunci când am în­ ceput să ne extindem și am decis să cumpărăm utilaje noi, am avut în minte o singură opțiune: Massey Ferguson. În 5 ani de zile ne­am dotat tot parcul numai cu utilaje de la SIGMA: tractoare,

mașină de erbicidat, încărcătoare te­ lescopice, presă de balotat”, a povestit cu umor tânărul fermier.

DIVERSITATE DE CULTURI, DIVERSITATE DE UTILAJE În prezent, cele 800 de hectare ale exploatației sunt cultivate preponde­ rent cu grâu (500 ha), floarea­soarelui (200 ha) și rapiță (55 ha), iar pe supra­ fețe mai mici să regăsesc mazăre și lucernă. Conform lui Ilie Marica, majo­ ritatea recoltelor au fost valorificate în anii trecuți, la prețuri bune, prin con­ tracte futures sau sub formă de paleți și brichete din paie, ceea ce a asigurat un flux continuu al activității fermei și o predictibilitate mai bună a venitu­ rilor. Totodată, diversificarea activității a determinat și extinderea portofoliului de utilaje. „În 2017, am achiziționat mașina de erbicidat Bargam de 16 metri, apoi în fiecare an ne­am dat seama că mai avem nevoie de ceva. În 2019 am cumpărat tractorul Massey Ferguson 7714S, în 2020 cel de 295 CP (MF 8730S Dyna­VT), iar în 2021 un MF 7716S. Acum așteptăm un alt tractor și un nou încărcător telescopic, modelul 7030, care va face echipă cu 6030­ul luat prin fonduri europene. În paralel, am investit în implemente: un combinator

CONSUMUL ȘI DOTĂRILE SCHIMBĂ ECUAȚIA AGRICOLĂ Ilie Marica și Petre Niculescu consi­ deră că principalele atuuri ale tractoa­ relor Massey Ferguson sunt consumul redus și tehnologia digitală. „De la în­ ființare și până la recoltare, inclusiv a paielor, avem cel puțin 4 treceri. Dacă la fiecare hectar economisim 1 litru, pe toată suprafață ajungem la peste 800 de litri. Cu acești bani asigurăm sala­ rii sau facem investiții. Modelul 8730S duce greul la noi în fermă și nu a de­ pășit niciodată 25 litri/ha la arat sau 7 litri/ha când folosim combinatorul.

Cu 7716S lucrăm în campanie chiar și 18 ore pe zi și semănăm cu 5 litri/ha.

Transmisia și motorul sunt optimizate la aceste tractoare, iar asta se vede cel mai bine la consum”, a afirmat Petre Niculescu.

GAZDĂ PENTRU MF EXPERIENCE TOUR 2023 Pentru cei doi fermieri, relațiile pe care le cultivă sunt la fel de importante precum culturile din câmp, lucru care se reflectă în parteneriatele dezvoltate și planurile lor de viitor: o nouă unitate de producție a brichetelor, cu o capa­ citate de 1600 kg/oră, și o extindere a colaborării cu Sigma România. „Dincolo de cifre și utilaje, punem mare accent pe oamenii cu care lucrăm. Avem o colaborare strânsă cu toți partenerii noștri: plecând de la managerul bancar Ionuț Muncioiu, cel care ne­a sprijinit cu finanțarea, continuând cu furnizo­ rii de inputuri și, nu în ultimul rând, cu membrii echipei Sigma România, care au fost mereu prompți, fie că vorbim de achiziții sau de service. Domnul Robert Săraru și echipa Sigma ne­au fost de multe ori alături, iar acum vrem și noi să facem același lucru. Din acest motiv, am ales să găzduim, în perioada 17-19 mai, MF eXperience Tour 2023”, a încheiat Ilie Marica.

100 Utilaje agricole

Primul Fendt pe hidrogen, la Summitul Hidrogenului

M

Compania Fendt a prezentat, la Summitul german al Hidrogenului, pentru prima dată, prototipul unui tractor ce utilizează hidrogen ca variantă alternativă la combustibilul clasic.

Care sunt primele impresii științifice despre acest proiect inovator?

inisterul de stat bavarez pentru afaceri economice, dezvoltare regională și energie a găzduit, în data de 27 februarie, Summitul Hidrogenului (întâlnirea politică de la cel mai înalt nivel unde s­a discutat despre hidrogen ca variantă alterna­ tivă a combustibilului diesel). În cadrul acestuia, Fendt a prezentat pentru pri­ ma dată prototipul unui tractor ce utili­ zează hidrogen ca variantă alternativă la combustibilul clasic.

OPORTUNITĂȚI PENTRU AGRICULTURĂ Agricultura și silvicultura sunt ele­ mente esențiale pentru tranziția ener­ getică. Acest aspect se aplică atât producției și consumului de energie în fermă, cât și mașinilor agricole.

Pornind de la tema ”Oportunități și

PROIECTUL H2AGRAR Iată câteva impresii de la Summitul hidrogenului despre proiectul H2Agrar: Prin proiectele H2Agrar și Green H2 Hub (Haren), landul Saxonia Inferioară finanțează dez­ voltarea unei infrastructuri potri­ vită pentru utilizarea hidrogenului drept combustibil în agricultură în regiunea Emsland.

Hidrogenul este obținut cu ajutorul energiei verzi produ­ să în parcul eolian al unui locuitor din zonă și va fi folosit, în principal, în sectorul mobilității și în cel agri­ col. În acest scop, se dezvoltă o infrastructură cu propria stație de alimentare pentru combus­ tibil alternativ precum hidro­ genul, dar ce vor avea în dotare și stații de încărcare electrică.

1.

2.

1-14 mai 2023

un articol de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

posibilități pentru agricultură și silvicultură”, la summitul care a avut loc la Straubing au fost discutate aspecte legate de potențialul tehnologic și utili­ zarea practică a hidrogenului în agri­ cultură și silvicultură. Cei prezenți au provenit din mediul științific, asociații, și organizații politice. „În opinia mea, hidrogenul este o soluție importantă la problemele din agricultură și silvicul­ tură. Aceste două industrii pot genera o cantitate mare de energie care poate fi folosită pentru a produce H2. Cen­ tralele Agri­PV sau energia eoliană ge­ nereză electricitate pentru terenurile agricole și forestiere și sunt folosite pentru a produce hidrogen. Centralele de biogaz (amestec de gaze precum metan, hidrogen, dioxid de carbon etc.)

sau deșeuri lemnoase pot, de aseme­ nea, produce hidrogen”, afirmă Hubert Aiwagner, ministrul de stat bavarez pentru afaceri economice, dezvoltări regionale și energie.

AGCO /Fendt colaborează pentru acest proiect cu CEC Haren, Röchling Engineering, Universitatea Tehnică din Braunschweig și cea de Științe Apli­ cate din Leer.

PRIMELE DOUĂ PROTOTIPURI, TRIMISE ÎN FERME Împreună cu partenerii săi, Fendt participă la proiectul H2Agrar ce are loc în Saxonia Inferioară, Germania, cu scopul de a crea o infrastructură care permite utilizarea hidrogenului drept combustibil în agricultură. În cadrul proiectului vor fi utilizate, pentru prima dată în ferme, în mod constant prototi­ puri de tractoare cu motor ce utilizează hidrogen. În acest scop, Fendt va livra primele două prototipuri din generația I la Haren, districtul Emsland, Saxonia Inferioară, în aprilie 2023.

Utilaje agricole 101

Cea mai mare reușită este atunci când fermierii înșiși folosesc hidrogen pentru propriile tractoare și mașini agricole. Am speranța că Fendt va continua să dezvolte acest prototip, deoarece avem nevoie de astfel de lucruri HUBERT AIWAGNER

Ministrul de stat bavarez pentru afaceri economice, dezvoltări regionale și energie

Scopul proiectului este de a cerceta și de a dezvolta o infrastructură care permite utilizarea hidrogenului sub formă de combustibil în agricultură, într­o anumită zonă­țintă din regiunea Emsland. În 2022, proiectul a câștigat premiul DLG Agrifuture Concept (dis­ tincție ce recunoaște o viziune asupra viitorului care nu a ajuns încă la stadiul de maturitate pe piață).

PRODUCEREA SUSTENABILĂ A HRANEI CU AJUTORUL HIDROGENULUI Unul dintre obiectivele proiectului de cercetare este acela de a determina gradul de utilizare al hidrogenului drept combustibil pentru echipamentele agri­ cole. În acest sens, Fendt creează un prototip de tractor ce utilizează drept combustibil hidrogenul, având pile de combustie.

Acestea vor fi folosite în condiții reale,

în două ferme agricole de testare din zona orașului Haren pe toată perioada proiectului, timp în care va fi determinat consumul de hidrogen al tractoarelor. În același timp, vor fi cercetate cerințele tehnice necesare pentru o infrastructu­ ră potrivită pentru utilizarea hidroge­ nului drept combustibil în agricultură.

Rezultatele vor sta la baza următoarelor cercetări pentru a reduce emisiile de CO2 produse de mașinile agricole.

102 Reportaj în fermă

”CU KRONE, BANII ÎI PRIMIM ÎNAPOI PRIN CALITATE!”

În orice fermă, fiecare detaliu tehnologic contează. Cu atât mai mult într-o exploatație de vaci de lapte, unde calitatea silozului este baza raţiei furajere. Iar Krone "produce calitate".

”RĂMÂNEM PE KRONE” "Am avut Krone şi rămânem pe Krone. Suntem mulţumiţi de aces­ te utilaje şi nu am avut nici un fel de probleme, iar parteneriatul cu AgroWest ne aduce un plus de în­ credere. Am profitat şi de finanţa­ rea de 90%, aşa că am ales numai utilaje de top. Calitatea furajului a fost primul lucru avut în vedere.

Apoi, majoritatea timpului noi lu­ crăm cu utilajele şi ne gândim atât la timpul de lucru, cât şi la confor­ tul propriu", spune Sándor Költő.

C

u două vaci, o junincă şi 10 hectare de teren, primite la desfiinţarea CAP­ului, în 1990, Sándor Költő, pe atunci tehnician veterinar, a început să crească vaci de lapte în grajdul ca­ sei părinteşti din Valea Crişului, jud.

Covasna. A cumpărat primele utilaje agricole cu credite bancare, iar primul tractor U650 second­hand l­a adus din Ungaria, după ce a vândut o Dacie.

A continuat să muncească, să aren­ deze teren şi să investească în agricul­ tură, iar ferma familiei Költő a trecut, etapă cu etapă, printr­un şir lung de transformări şi modernizări. Princi­ palii paşi în dezvoltarea fermei au fost construirea unui grajd și a fermei în afara satului, un proiect cu fonduri UE pentru dotarea cu utilaje agricole şi achiziţia robotului de muls, odată cu a treia etapă de extindere a adăpostului,

1-14 mai 2023

Zsombor Költő

înfiinţarea Cooperativei Agricole Sepsi Tej şi implementarea proiectului pe Cooperativă (achiziţie de utilaje). "Pe lângă multă muncă, am avut noroc că toată familia a fost împreună, părinţii şi soţia, iar acum copiii. Urmează şi nepoţii", ne­a spus Sándor Költő. Acum ferma familiei Költő are un efectiv total de 220 capete, din care 80 de vaci la muls, cu o producţie medie zilnică de 31 litri de lapte.

modernizare şi extindere.

Al doilea mare pas în dezvolta­ rea fermei a fost făcut în 2016, atunci când firma familiei Költő a câştigat un proiect european pentru achiziţia de utilaje agricole, cu valoarea de 550 mii de euro. "Atunci am schimbat toate utilajele din fermă, am cumpărat toată gama de utilaje de care aveam nevoie şi două tractoare. Pentru furaje verzi am ales o cositoare Krone EasyCut R 280 CR cu condiţionator, o greblă de răvăşit Krone KW 7.82/6x7, presa de balotat Krone Fortima F 1250 MC şi o greblă de adunat cu două rotoare Swadro TS 620 Twin", îşi aminteşte Sándor Költő. În 2019, de la mulsul la conductă, în grajd, s­a trecut la robotul de muls.

GRAJD CU STABULAŢIE LIBERĂ ŞI PRIMUL PROIECT EUROPEAN Chiar dacă grajdul din sat a fost de mai multe ori extins, în 2012 Sándor Költő a hotărât să pună bazele unei ferme în afara localităţii. Apoi a ridicat şi primul adăpost în câmp, cu stabu­ laţie legată şi cu 50 de locuri. Exploa­ tația a trecut prin mai mult etape de

COOPERATIVA SEPSI TEJ, UN MARE PAS ÎNAINTE Ultimul, dar nu şi cel din urmă mare pas înainte, a fost constituirea Coo­ perativei Agricole Sepsi Tej, în 2021, împreună cu alţi 3 fermieri, şi apoi im­ plementarea unui proiect comun, pe Cooperativă, cu finanţare 90% din fon­ duri UE. În acest proiect, pe ... ››› 104

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

103

104 Reportaj în fermă ››› 102 ...lângă alte utilaje, membrii Co­ operativei au ales să cumpere o com­ bină autopropulsată pentru recoltat furaje Krone Big X 530 cu trei headere: unul pentru porumb, unul pentru masă verde cu ridicare directă şi un pick­up pentru ridicat din brazdă. De ase­ menea, pentru producerea de furaje verzi au mai achiziţionat o presă Krone Bellima F 130, o cositoare frontală 320 cu condiţionator, o cositoare laterală Krone EasyCut R 280 CR şi o greblă de adunat cu un rotor. Utilajele sunt folo­ site în comun de membrii Cooperativei.

CALITATEA ZDROBIRII BOABELOR DE PORUMB SILOZ Silozul este principala componentă a raţiei furajere în fermă. "Am ales Krone Big X pentru capacitatea mare de lucru şi mai ales pentru calitatea zdrobirii boabelor de porumb. Asta contează cel mai mult pentru silozul de porumb.

Chiar dacă este mai scump, banii aceia îi primim înapoi prin calitate ­ aşa am gândit noi atunci când am făcut achi­ ziţia", ne­a explicat Sándor Költő.

Recepţionată în septembrie 2022, combina Krone Big X 530 a fost folosită din plin la recoltarea porumbului pentru siloz. "Cu ajutorul Big X şi a unor remorci mari de transport, în mai puţin de două zile am pus în siloz 1500 tone de po­ rumb. Anul trecut am avut o producţie bună de porumb siloz, am făcut între 50 şi 60 de tone/ha. Cei de la Limagrain ne­au spus că a fost, probabil, una din­ tre cele mai mari producţii din ţară", a remarcat Sándor Költő.

De la stg. la dr.: Norbert Költő, Sándor Költő, Zsombor Költő şi Szilárd Ábrahám

1-14 mai 2023

Noi nu facem nici o diferenţă între clienţi. Abordăm cu seriozitate fiecare fermier. Mărimea fermei contează doar pentru alegerea tipului şi a caracteristicilor utilajelor, dar cu membrii cooperativei Sepsi Tej a fost simplu: au ştiut de la început ce vor SZILÁRD ÁBRAHÁM

Reprezentant vânzări ­ manager de produs Krone la AgroWest

DISPOZITIV DE DISTRIBUIT INOCULANT PENTRU SILOZ Cei cinci membri ai Cooperativei Sepsi Tej au un efectiv total de peste

600 de vaci şi lucrează o suprafaţă de aproape 400 ha. Ferma familiei Költő are 125 ha, proprietate şi arendă, din care cultivă 60 ha cu porumb, 25 ha cu lucernă, 15 ha cu secară, iar 25 ha sunt păşune. Secara este cosită pentru siloz şi apoi se seamănă porumb pen­ tru siloz. "Înainte am făcut semisiloz din secară şi lucernă în baloţi înfoliaţi.

Făceam câte 2500 de baloţi pe an. Am construit şi un dispozitiv pentru distri­ buirea de inoculant pentru siloz, ataşat presei de balotat, la intrarea materialu­ lui vegetal în camera de balotat. E o in­ stalaţie simplă, un rezervor cu pompă electrică şi o duză prin care circa 0,6 li­ tri de soluţie sunt distribuiţi per metrul cub de siloz", ne­a spus Zsombor Költő, fiul cel mare.

VALOARE BUNĂ LA REVÂNZARE Utilajele Krone cumpărate în 2016, chiar dacă sunt relativ vechi, "încă func­ ţionează perfect", ne­a spus Zsombor Költő. "Dacă ar fi să facem un nou pro­ iect pe firmă, cu numai 65% finanţare, din vânzarea utilajelor vechi am acoperi partea noastră de finanţare. Suntem asiguraţi cu greble şi presă, poate doar o cositoare mai mare ar fi bună, pentru că vom avea curând şi un tractor mai mare", a adăugat Zsombor Költő..

Referitor la colaborarea cu AgroWest BMB S.R.L., Sándor Költő ne­a spus: "atât la primul, cât şi la al doilea pro­ iect, am făcut toate achiziţiile de utilaje prin AgroWest ­ şi numai aceasta spu­ ne totul despre încrederea pe care o avem în această firmă".

105

106 Utilaje agricole

UTILBEN, FURNIZORUL TĂU PENTRU ZOOTEHNIE

Compania UTILBEN sprijină dezvoltarea fermelor zootehnice din România cu o gamă completă de utilaje pentru producerea și distribuirea furajelor, precum și cu remorci pentru împrăștierea gunoiului de grajd. un articol de

Sediul UTILBEN

UTIL BEN

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

U Tractoarele Kioti

TILBEN reușește să acopere în­ treg circuitul tehnologic. În fond, furnizorul UTILBEN vă pune la dispoziție un ecosistem unic de pro­ duse, servicii și tehnologie, prin care găsiți tot ce aveți nevoie într­un singur loc: utilaje noi și second­hand, atașa­ mente și accesorii, piese de schimb, service, soluții de finanțare și consul­ tanță de specialitate. Peste 30.000 de produse se află pe site­ul www.utilben. ro, iar UTILBEN a vândut peste 3.500 de utilaje până în prezent.

UTILAJE ÎN OFERTA UTIL BEN Tractoarele Kioti sunt vârful de lance, tractoare fără de care implemen­ tele agricole ar fi inutile. Tractoarele Kioti pot fi folosite pe tot parcursul pro­ cesului zootehnic, datorită motoarelor de la 25 de cai putere până la 115 cai putere, conforme cu directivele eu­ ropene și, cel mai important, cu toate dotările opționale pe care un fermier și le poate dori.Compania Kioti a fost înfi­ ințată în anul 1947, așadar vorbim des­ pre 76 de ani de experiență în indus­ tria echipamentelor agricole. În plus, producătorul Kioti este sud­coreean, așa că utilajele fabricate sunt definite de rigoarea asiatică, atenția la detalii și înalta tehnologie care caracterizează acest popor. Ca urmare, tractoarele Kioti sunt recunoscute în toată lumea ca fiind fiabile, polivalente, puternice și rezistente în fața unor condiții dificile de lucru. Adăugați simplitatea în ope­ rare și eficiența, iar rețeta este com­ pletă! Compania UTILBEN este unic importator în România pentru gama de

•

Enorossi

1-14 mai 2023

Utilaje agricole 107

Presa de balotat Enorossi RB 120 tractoare Kioti de la 21 la 125 de cai pu­ tere, iar toate utilajele respectă normele de poluare Stage V și pot fi conduse le­ gal pe drumurile publice din țara noas­ tră. Tractoarele Kioti sunt ideale pentru agricultură, legumicultură, zootehnie, viticultură, pomicultură și peisagistică.

Enorossi este următorul nume im­ portant în fluxul tehnologic, un etalon în materie de utilaje pentru cultura fâ­ nului. Compania italiană Enorossi este apreciată în toată lumea pentru urmă­ toarele produse: cositoare, greble de răvășit și de adunat fânul, prese de balotat și mașini de înfoliat. Cu o expe­ riență de peste 50 de ani în fabricarea de implemente agricole, Enorossi a ur­ mat principiul „concentrează­te pe ce ești bun”. Astfel, a inovat și dezvoltat exclusiv gama de utilaje pentru fân.

Cositoarea pe tambur Enorossi BT 165 M este un etalon când vine vorba de tăiat iarba. Acest model este disponibil în două lățimi de lucru, de 165 de cen­ timetri și de 185 de centimetri. Discu­ rile se învârt cu o viteză ridicată, ceea ce garantează obținerea unei tăieturi precise și rapide. Acest aspect face ca Enorossi BT 165 M să facă față cu brio lucrului pe un teren pietros. La capi­ tolul dotări, notăm dispozitivul de prin­ dere în 3 puncte și sistemul opțional de rabatare hidraulică.

Grebla de adunat Enorossi 420 EVO PROFI 9 este instrumentul ideal pentru pregătirea fânului. Cele 4 roți pneu­ matice asigură greblarea perfectă și furaje în stare impecabilă, chiar și pe un teren cu denivelări. Axele în tandem creează o distanță considerabilă între roți, ceea ce contribuie la o stabilitate

•

•

•

excelentă în rampă sau în pantă. Grebla de adunat Enorossi 420 EVO PROFI 9 vă permite reglarea înălțimii de lucru, ast­ fel încât să obțineți rezultatele pe care vi le doriți.

Grebla de adunat de tip soare Enorossi RT9 este special creată pen­ tru terenul plat. Este tractabilă, ceea ce înseamnă că necesită un consum redus de resurse, deci este ieftin de folosit. Împușcați doi iepuri dintr­un foc, pentru că protejați și mediul în­ conjurător. Enorossi RT9 este un mo­ del care vă asigură un cost redus de întreținere, productivitate sporită și eficiență în muncă. Lățimea de lucru poate fi ajustată mecanic sau, opțio­ nal, hidraulic.

Presa de balotat Enorossi RB 120 este optimă pentru orice aplicații, atât pentru furaj umed, cât și pentru fân uscat. Acest echipament agricol perfo­ rmant este dotat cu un sistem simplu de alimentare cu materie primă, iar re­ zultatul este un balot perfect! În dotarea standard, notăm sistemul de lubrifiere automată și setarea densității balotului.

Acest produs Enorossi este un reper în materie de componente mecanice pre­ mium și rapiditate în execuție.

Remorcile tehnologice Matrix con­ tinuă fluxul zootehnic, cu scopul de a

•

•

•

Pentru mai multe detalii despre utilajele și serviciile din oferta UTILBEN, accesați www.utilben. ro sau luați legătura cu un consultant UTILBEN la numărul de telefon 0733 040 000.

distribui într­o manieră optimă hrana pentru animale. Grupul italian Italmix are o experiență de aproape 30 de ani în dezvoltarea remorcilor furajere, to­ cătoarelor de paie, mixerelor de biogaz și compost. Aceste utilaje performante vă asigură un cost minim de exploa­ tare, tehnologie la cel mai înalt nivel și fiabilitate în procesul de hrănire a animalelor.

Mașinile F.lli Annovi de împrăștiat gunoiul de grajd închid fluxul tehnolo­ gic în stil mare! Producătorul italian F.lli Annovi are nu mai puțin de 63 de ani de experiență în domeniul mașinilor agri­ cole, în special al celor care împrăștie gunoiul de grajd. F.lli Annovi vă pune la dispoziție o gamă largă de modele, atât pentru fermele mici, cât și pentru cele mijlocii și mari. Mașinile F.lli Annovi de împrăștiat gunoiul de grajd au o capa­ citate cuprinsă între 2,5 metri cubi și 23 de metri cubi.

•

108 Utilaje agricole

IPSO COMBINE CAMP 2023

Când unii se pregătesc de semănat, alţii se gândesc deja la campaniile de recoltat. IPSO Agricultură a dedicat o serie întreagă de workshopuri în vederea promovării echipamentelor de recoltat produse de John Deere.

P

erioada de precampanie este la fel de importantă ca şi campania în sine, pentru că ea are rolul de a pregăti maşinile şi utilajele din fermă pentru a lucra la capacitate maximă şi în parametrii optimi în timpul sezonu­ lui. În cazul combinelor, trebuie acor­ dată o atenţie deosebită, iar verifi­ cările să urmărească şi cele mai mici detalii pentru a nu risca să te trezeşti când nu te aştepţi cu o defecţiune la sistemul electric, cu vreo sită înfun­ dată sau o curea uzată. Iar dacă nu ai încă o combină şi poate te interesează să achiziţionezi una, ori, dimpotrivă, doreşti să o înlocuieşti pe cea veche cu una mai performantă, acum e mo­ mentul, când timpul încă îţi permite să te ocupi cu aşa ceva şi, mai mult decât atât, furnizorii au încă pe stoc astfel de echipamente.

SFATURI DE LA SPECIALIŞTI Pentru clienţii săi, şi nu numai, IPSO Agricultură a organizat pentru al doilea an consecutiv seria de evenimente ”Combine Camp”, desfăşurate în dife­ rite locaţii din ţară, iar la unul dintre aceste workshopuri am asistat şi noi.

S­a întâmplat să fie chiar ultima sesi­ une a ediţiei 2023, programată în jude­ ţul Timiş, la Tormac. Aici, specialiştii IPSO le­au vorbit fermierilor din vestul ţării despre opţiunile pe care le au în

1-14 mai 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ceea ce priveşte sistemele de recoltat marca John Deere, dar şi despre agri­ cultura de precizie şi serviciile post­ vânzare. O mulţime de informaţii utile şi interesante, sfaturi primite direct de la sursă şi o atmosferă de interes gene­ ral. Cam acestea au fost coordonatele evenimentului din Banat.

TREI TIPURI DE COMBINE Specialist de produs pe segmentul combine la IPSO Agricultură, Ştefan Ţicău a venit cu informaţii practice vizând tehnicile de recoltat şi soluţiile

pe care John Deere le oferă la ora actu­ ală. Astfel, fermierii au putut afla că au la dispoziţie trei tipuri de combine din game diferite, în funcţie de arhitectura suprafeţelor pe care le lucrează.

Seria T, spre exemplu, care este o combină cu flux convenţional şi cuprinde la rândul ei patru modele, se adresează fermierilor medii, fiind pre­ ferată în special la recoltatul culturilor de păioase.

Seria S, cu flux axial, tot mai po­ pulară în rândul românilor, oferi­ tă, de asemenea, în patru variante de echipare, este o combină de mare ca­ pacitate care poate lucra cu hedere de până la 12 metri lăţime.

Seria X este cea mai nouă din portofoliul John Deere şi cea mai productivă, cu două modele în gamă.

Aceasta este tot o combină cu ... ››› 110

1.

2.

3.

Avem în întreaga ţară puncte de lucru şi ateliere de service, pentru că ne dorim să fim cât mai aproape de fermieri, oferindu-le asistenţa de care au nevoie, chiar şi în ceea ce priveşte procurarea pieselor de schimb ŞTEFAN ŢICĂU

Specialist de produs combine la IPSO Agricultură

109

110 Utilaje agricole

UN NOU SERVICIU POST-VÂNZARE Din luna martie, IPSO Agricultură pune la dispoziţia clienţilor săi şi un serviciu de tip call-center, pentru cei care doresc să solicite informaţii sau sprijin specializat direct de la sursă.

Toate cererile sunt centralizate şi transmise către persoane abilitate să ofere un răspuns, astfel încât orice problemă să fie rezolvată într­un timp cât mai scurt. Numărul de telefon (cu tarif normal), la care se pot face inclu­ siv programări pentru intervenţii şi mentenanţă, este 0373.800.222. ››› 108 ...flux axial, însă se recomandă fermelor cu suprafeţe mari, unde se poa­ te recolta cu hedere şi de 13 metri lățime.

EXPERT CHECK ”Noi nu oferim doar utilajele ca ata­ re, ci şi suport pe perioada utilizării lor. (…) Pe partea de servicii post­vânzare avem şi diferite campanii în derulare, cum este Expert Check, programul de verificare a utilajelor înainte de înce­ perea sezonului. Dar, foarte important de menţionat, utilajele nu sunt doar ca să facă partea mecanică a agricul­ turii, rolul acestora este să ne ajute să ne dezvoltăm din ce în ce mai mult.

Iar acest lucru se întâmplă cu ajutorul

1-14 mai 2023

tehnologiilor inteligente. Spre exemplu, aceste combine pot recolta şi colecta date din câmp, cum ar fi umiditatea, cantitatea recoltată, pe care fermierii le pot folosi anul următor în vederea îm­ bunătăţirii performanţelor şi chiar pen­ tru reducerea costurilor pe hectar”, a menţionat Ştefan Ţicău în expunerea sa.

SOLUŢII DIGITALE Prin conectivitate şi accesul la agri­ cultura inteligentă, soluţiile de recoltat John Deere permit creşterea randa­ mentelor, reduc costurile cu combus­ tibilul şi forţa de muncă, asigurând în acelaşi timp stabilitate şi profitabili­ tate crescute. În acest context, Bogdan Drăghiceanu, coordonator tehnic pe domeniul agriculturii de precizie, le­a vorbit fermierilor bănăţeni despre teh­ nologia de localizare a utilajelor John Deere, monitorizarea parametrilor de funcţionare a acestora, posibilitatea generării de alerte proactive care sunt transmise echipei de service, trans­ ferul hărţilor de productivitate către platforma dedicată şi, nu în ultimul rând, despre partajarea display­ului din cabina operatorului în vederea diag­ nosticării de la distanţă şi în timp real.

Această din urmă soluţie este una ex­ trem de importantă, mai ales în cam­ panii, când nimeni nu îşi doreşte să­şi ţină tractoarele sau combinele pe loc.

PESTE 140 DE ECHIPE MOBILE „IPSO acordă o atenţie deosebită serviciilor post­vânzare. Avem peste 140 de echipe mobile de tehnicieni, care pot interveni în fermă sau în câmp, şi o rată de disponibilitate pentru piese de schimb de 85%. Centrul logistic de la Mogoşoaia adăposteşte un stoc de piese de schimb în valoare de 18 mili­ oane de euro. Pe lângă asta, zilnic vin în ţară două transporturi cu piese de la depozitul John Deere din Bruchsal (Germania)”, a ţinut să sublinieze Ştefan Ţicău.

111

112 Reportaj în fermă

Construcțiile merg mână-n mână cu agricultura

La 23 de ani, Szilard Szilagyi câştigă bani din construcţii şi investeşte în agricultură. Pe lângă tatăl său, mai are un aliat de nădejde - echipa Tehnodiesel, prin intermediul căreia şi-a dotat parcul tehnic al fermei.

R

eînnoirea generaţională în agri­ cultură este o necesitate cru­ cială pentru dezvoltarea sectoru­ lui şi pentru asigurarea unei producţii alimentare sustenabile. Deşi există numeroase provocări, inclusiv accesul limitat la terenurile agricole, la finan­ ţare şi la resursele necesare pentru a­şi dezvolta afacerile, unii tineri au reuşit să pătrundă în acest domeniu cu ajutorul părinţilor. Este şi cazul lui Szilard Szilagyi, care s­a apucat de agricultură în 2018, pe când avea doar 18 ani. Atunci a început să lucreze cele

DATE DE CONTACT

DN 6, KM 10, Jud. Timiş RO307041 Dudeştii Noi, România T: +40 (0) 256 378003; info@tehnodiesel.com; www.tehnodiesel.com

1-14 mai 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4 hectare aflate în proprietatea fami­ liei, beneficiind de susţinerea părinţilor săi, care au un business în domeniul construcţiilor.

TREI ACHIZIŢII IMPORTANTE A pornit cu două tractoare achizi­ ţionate la mâna a doua, de generaţie mai veche, aduse tocmai din Franţa, iar în trei ani a ajuns să lucreze 45 de hectare. Acum însă exploatează 75 de hectare, pe raza localităţii Sînpetru din judeţul Mureş. În noiembrie 2021, cu un efort considerabil, şi­a cumpărat ceea ce la vremea respectivă fusese desem­ nat tractorul anului, modelul 8S de la Massey Ferguson, investiţie realizată mai mult cu banii

obţinuţi din activitatea de construcţii decât din agricultură, cum chiar el re­ cunoaşte. A fost primul contact cu cei de la Tehnodiesel, reprezentanţii acestei mărci pe zona de vest a ţării la vremea respectivă. Ulterior, tot prin Tehnodiesel, a mai cumpărat un dis­ tribuitor de îngrăşăminte, model ZA­M 1002 Easy de la Amazone, iar în ianua­ rie anul acesta şi­a achiziţionat un plug Cayro XS Vario cu cinci trupiţe re­ versibil, produs de asemenea de către Amazone.

Despre colaborarea cu Tehnodiesel are numai cuvinte de laudă. „Avem o re­ laţie foarte bună cu ei. Dacă discutăm despre achiziţii, întotdeauna ne­au oferit cele mai bune soluţii. Şi pe par­ tea de service, ori de câte ori am avut o problemă, au intervenit imediat, fie cu sfaturi, fie cu piese de schimb, dacă a fost cazul. Avem în plan să facem și alte achiziții. Tot cu Tehnodiesel vrem să lucrăm. Sunt oameni serioşi”, a ţinut să menţioneze tânărul.

Reportaj în fermă 113

Am avut parcele unde am recoltat şi 8 tone și jumătate la hectar.

Iar aceste producţii le-am realizat cu grâu de panificaţie, respectiv soiul Glosa SZILARD SZILAGYI

Tânăr fermier din jud. Mureș

INVESTIȚII DE VIITOR

IUBITOR DE TEHNOLOGIE Și piesele de schimb le comandă tot prin Tehnodiesel, cu care a legat deja un parteneriat solid. „Nu trece o săptămână să nu discutăm câte ceva.

Le sunt recunoscător reprezentanţilor Tehnodiesel pentru sprijinul pe care mi l­au acordat în tot acest timp de când colaborăm. Sunt nişte oameni minu­ naţi de la care am avut foarte multe de învăţat”, recunoaşte Szilard.

Ferma sa este una în plină dezvol­ tare. „Szilard iubeşte tehnologia şi asta se vede în performanţele pe care a reu­ şit să le realizeze într­un timp atât de scurt. Vrea să fie la curent cu noutăţile care apar pe piaţă, ceea ce iarăşi este un mare avantaj pentru el. Iar noi, echi­ pa Tehnodiesel, i­am acordat toată în­ crederea. Avem o relaţie foarte bună cu el, pe care dorim să o consolidăm în timp”, a remarcat, la rândul său, Ovidiu Crişan, manager zonal de vânzări la Tehnodiesel. ÎŞI CONSTRUIEŞTE SINGUR REMORCILE Experienţa din construcţii l­a ajutat şi în agricultură. Spre exemplu, remor­ cile şi le produce singur, de la şasiu, până la benă. Până acum a construit trei astfel de remorci pentru transportul

cerealelor. Împreună cu tatăl său, în atelierul pe care şi l­au amenajat chiar în fermă. Pe lângă avantajul de a­şi construi singur aceste remorci, după propriile specificaţii, are şi o oarecare satisfacţie, văzând că se poate baza pe resurse proprii, iar banii pot fi investiţi în altă direcţie. Astfel, spune că a eco­ nomisit circa 70% din suma necesară achiziţiei unei remorci gata construite, iar oamenilor nu le vine să creadă când văd rezultatul final. O a patra remorcă este acum în lucru.

A DAT LOVITURA CU GLOSA Pe lângă terenurile pe care le lu­ crează, Szilard face şi prestări de ser­ vicii, în special în campaniile de recol­ tat. În toamnă a semănat 23 de hectare cu grâu şi alte 10 hectare cu rapiţă, iar pentru această primăvară a alocat 5 hectare pentru cultura de soia, 10 hectare pentru floarea­soarelui şi ce rămâne va fi ocupat de porumb, între 20 şi 30 de hectare. Anul trecut, cel mai bine a ieşit cu grâul, soiul Glosa, după ce a obţinut o medie de 7,5 tone la hectar, peste media înregistrată la porumb! „Am avut condiţii meteo foar­ te bune exact când a trebuit. Inclusiv îngrăşămintele am reuşit să le aplicăm fix la momentul optim. Am vândut totul

La capitolul investiţii viitoare, Szilard spune că ar mai avea ne­ voie de o grapă rotativă şi de o ma­ şină de erbicidat purtată. „Am în prezent una de 1.600 litri, dar care e tractată şi nu e soluţia cea mai bună pe pantele noastre. Am dis­ cutat deja cu cei de la Tehnodiesel şi aştept să văd care ar fi varian­ tele”, susţine tânărul. Obiectivul său este să ajungă la 120 de hec­ tare. Chiar dacă, cel puţin pentru moment, agricultura e mai mult un hobby pentru el, în condiţiile în care afacerile familiei din dome­ niul construcţiilor îi ocupă cel mai mult timp. la recoltare, cu un leu şi 40 de bani.

Iar acum kilogramul se vinde cu 90 de bani”, mi­a mărturisit mureşeanul. Şi cu rapiţa a ieşit foarte bine anul trecut.

A recoltat 4,3 tone la hectar şi a vândut cu 3,2 lei kilogramul.

UN MOMENT CU TOTUL SPECIAL Atât de mult îi place agricultura, încât pe soţia sa a cerut­o în căsăto­ rie pe câmp. Era la semănat de floa­ rea­soarelui şi a zis că trebuie să fie un moment special. În loc de o excursie la Paris, cum obişnuiesc unii să marche­ ze un astfel de eveniment, el a ales să fie mai original. Acum are şi o fetiţă de 9 luni pe care vrea să o facă fermier.

114 Utilaje agricole

Câte tractoare noi s-au vândut în 2022?

Î

Chiar dacă în 2022 a scăzut numărul de tractoare noi înmatriculate, principalele preocupări ale pieţei rămân întârzierile de producție, creşterea preţului şi planurile de reducere a normelor de emisie.

nmatriculările de tractoare agrico­ le au scăzut cu 8,7%, comparativ cu 2021, care a fost cel mai bun an de după 2017, atunci când vânzările au crescut busc înaintea modificării regle­ mentărilor privind normale de poluare introduse de la începutul anului 2018.

CE SPUN CIFRELE PENTRU 2022?

Aproape 215.000 de tractoare şi ma­ şini agricole au fost înmatriculate în Europa în 2022, conform cifrelor pro­ venite de la autoritățile naționale şi a raportului CEMA din aprilie 2023.

Cu o putere de până la 37 kW (50 CP) au fost 59.300 de unităţi, iar peste 38 kW alte 155.700 de unităţi. CEMA apre­ ciază că doar 165.200 dintre aceste vehicule sunt tractoare agricole, restul fiind diverse alte vehicule cu omologa­ re de tip de tractor, inclusiv manipula­ toare telescopice și alte echipamente.

PROBLEME PE LANȚURILE DE APROVIZIONARE Numărul de tractoare înmatriculate în Europa în 2022 ar fi fost cu siguranţă și mai mare dacă producţia nu ar fi fost încetinită de perturbarea continuă a lanțurilor globale de aprovizionare.

După pandemia de Covid­19, situaţia s­a agravat odată cu invazia rusă a Ucrainei.

Aceste întreruperi au dus atât la blo­ caje în furnizarea de materii prime și componente către producători, cât și la majorări de prețuri pentru aceleași mărfuri.

1-14 mai 2023

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cu toate că a existat o cerere susți­ nută și puternică din partea clienților, termenele de livrare pentru tractoare au crescut. Dacă înainte de pandemie termenele de livrare erau de două­trei luni, în 2022 perioada de onorare a co­ menzilor era de peste șase luni, iar de la începutul anului 2023 s­a dublat.

MAI MULTE TRACTOARE AGRICOLE DE MARE PUTERE Cea mai mare scădere a înmatri­ culărilor de tractoare agricole în 2022

JOHN DEERE CONDUCE DETAȘAT! Anul trecut a fost un an bun pentru John Deere în Europa, care a ajuns în fruntea clasamentului în 17 din cele 23 de țări, inclusiv în Franța și Germania. În Franţa, John Deere nu numai că a ajuns în topul vânzărilor de tractoare cu 7.001 de unități, dar și­a crescut și cota de piață până la 20,1% (18,4% în 2021). O situaţie similară a fost și în Germania, unde John Deere a vândut 6.425 de unități și a juns la o cotă de piaţă de 21,2%.

a fost pentru mașinile sub 97 kW (130 CP). Sub acest nivel de putere, numărul de noi tractoare înregistrate a fost cu 15,2% mai mic decât în 2021. În schimb, pentru tractoarele agri­ cole mai puternice, totalul anual a fost cu 3,7% mai mare decât în anul prece­ dent. Astfel, tractoarele agricole cu o putere de peste 130 CP au reprezentat 39% din înmatriculările europene în 2022, comparativ cu numai 35% în 2021.

Există posibilitatea ca, având în vedere perturbările lanțului de aprovizionare, înmatriculările pentru diferite game de putere ar putea să nu reflecte cu exac­ titate cererea iniţială a clienţilor finali.

PIEȚELE MARI SUNT ÎN SCĂDERE Înmatriculările de tractoare agricole au scăzut în fiecare dintre cele mai mari 7 piețe europene în 2022, dar au reprezentat în continuare aproape trei sferturi din tractoarele înmatriculate în Europa. Numărul total de tractoare noi înregistrate în statele UE, inclusiv Marea Britanie, anul trecut a scăzut cu 9,6%, până la aproximativ 161.000 unităţi, de la 178.000 unităţi în 2021, arată date­ le centralizate de publicaţia germană Profi. Toate cele trei cele mai importan­ te piețe, din Franța, Germania și Italia, au fost afectate. În Franţa, cea mai mare piaţă euro­ penă, a scăderea numărul de noi înma­ triculări de tractoare a fost de doar 1,4%, până la 34.857 unități în 2022, comparativ cu 35.357 unităţi în 2021.

Utilaje agricole 115

AGCO: CELE MAI MULTE TRACTOARE VÂNDUTE Raportat la grupurile de producători, AGCO a vân­ dut cele mai multe tractoare (8.916) în Franța anul trecut, prin cele trei mărci: Fendt (4.002), Massey Ferguson (2.963) și Valtra (1.931). O situaţie similară s­a înregistrat şi în Germania, unde AGCO a vândut cel mai mare număr de tractoare noi (7.738 unităţi), din care 5.319 Fendt, 1.300 Massey Ferguson și 1.119 Valtra. În Italia, AGCO conduce în topul constructorilor cu 3.092 de tractoare vândute.

Mai dramatică a fost situaţia în Ger­ mania, unde înmatriculările de noi trac­ toare au scăzut cu 12%, până la 30.344 de unități (34.478 în 2021) iar în Italia reducerea a fost de 17%, până la doar 20.217 unităţi. În cele mai mari 3 pieţe din Europa (Franța, Germania și Italia) au fost înre­ gistrate 85.418 de unităţi, adică mai mult de jumătate (54%) din toate trac­ toarele noi înmatriculate în Europa anul trecut.

Cei cei șase jucători principali (AGCO, John Deere, CNH, SDF, Kubota și Claas) au livrat 68.460 de tractoare în aceste trei țări.

A CRESCUT VÂNZAREA ÎN TURCIA Potrivit celui mai recent raport pen­ tru 2022, în Turcia au fost vândute în total 66.943 de tractoare, în creștere cu 4,5% față de cele 64.070 unităţi vân­ dute în 2021. Raportat la gama de pute­ re, tractoarele cu motoare de minim 50

CP au reprezentat cea mai mare pon­ dere, cu aproximativ 95% din totalul vânzărilor anului trecut. Într­o economie cu o inflație ridica­ tă şi continuă, alături de îngrijorarea că prețurile vor crește, cererea puternică a fost declanșată de ratele extrem de scăzute al dobânzilor la creditele agri­ cole, mult sub nivelul actual al inflației. Şi pe această piaţă, problemele din producţie au împiedicat oferta să sa­ tisfacă pe deplin cererea.

116

1-14 mai 2023

117

118 Bunăstare animală

EFSA schimbă regulile pentru creșterea viţeilor

Viţeii ar trebui găzduiţi în grupuri mici în primele săptămâni de viaţă, fiind recomandată evitarea utilizării ţarcurilor individuale.

Acestea sunt concluziile unui studiu publicat recent de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).

A

vizul ştiinţific abordează o soli­ citare a Comisiei Europene privind bunăstarea viţeilor, ca parte a strategiei 'De la fermă la consu­ mator'. EFSA a fost rugată să furnizeze o descriere a sistemelor comune de creştere şi a consecinţelor aferente bunăstării, precum şi a măsurilor de prevenire sau atenuare a pericolelor care conduc la acestea. Astfel, dovezi­ le ştiinţifice arată că viţeii cu contact limitat cu mama lor suferă frecvent de stres de izolare şi incapacitate de alăptare. Pentru a­şi îmbunătăţi sta­ rea de bine, animalele tinere trebuiesc ţinute cu mama lor cel puţin o zi, deşi se recomandă un contact mai lung datorită beneficiilor de bunăstare atât pentru viţel, cât şi pentru vacă. De asemenea, viţeii au nevoie de spaţiu suficient pentru a se odihni şi a se juca, pe lângă faptul că e nevoie să li se asi­ gure acces la aşternut și confort.

SIGURANŢA LANŢULUI ALIMENTAR „Bunele practici de bunăstare a ani­ malelor nu numai că promovează bu­ năstarea intrinsecă a acestora, ci ajută şi la creşterea sănătoasă a lor. Acesta este un element cheie pentru siguran­ ţa lanţului alimentar, având în vedere legăturile strânse dintre bunăstarea animalelor, sănătatea animală şi bolile transmise prin alimente, în conformi­ tate cu principiile One Health”, argu­ mentează EFSA.

1-14 mai 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

APORT CRESCUT DE FIBRE Experţii EFSA au identificat nu mai puţin de 15 consecinţe asupra bunăs­ tării, extrem de relevante. Tulburările respiratorii, incapacitatea de a efectua un comportament de explorare sau de căutare a hranei, tulburări gastroen­ terice şi stresul de grup sunt cele mai frecvente stări de disconfort întâlnite în sistemele de creştere. Recomandă­ rile pentru îmbunătăţirea bunăstării viţeilor includ creşterea spaţiului acor­ dat, menţinerea acestora în grupuri stabile încă de la o vârstă fragedă, asi­ gurarea unui management bun al co­ lostrului şi creşterea cantităţi­ lor de lapte. În plus, viţeilor

ar trebui să li se asigure suprafeţe de culcare deformabile, apă printr­o su­ prafaţă deschisă şi furaj grosier tăiat lung. Potrivit experţilor EFSA, hrana fibroasă tăiată lung, cum ar fi fânul, ar trebui să fie furnizată viţeilor de la vârsta de două săptămâni, iar cantita­ tea să crească treptat. Sunt necesare aporturi mari de fibre pentru a acoperi nevoile de ruminare şi de fier, argu­ mentează specialiştii.

NEVOIA DE SOCIALIZARE În ceea ce priveşte recomandările specifice pentru sistemele de creştere a viţeilor, EFSA sfătuieşte păstrarea viţeilor în prima săptămână de viaţă în grupuri mici, de 2 până la 7 exemplare şi de vârstă similară, pentru stimularea comportamentului social. De aseme­ nea, pentru a se putea odihni într­o poziţie relaxată, viţeii ar trebui să aibă

Bunăstare animală 119

suficient spaţiu ­ cel puţin 3 metri pă­ traţi pe cap de animal, iar pentru a pu­ tea îndeplini un comportament de joc complet, suprafaţa recomandată ar fi de 20 metri pătraţi per individ. Studiul a demonstrat că un viţel adăpostit în­ tr­un ţarc de grup în care i se alocă o suprafaţă mai mică de 1,8 metri pătraţi are şanse mai mari să dezvolte boli res­ piratorii. Consecinţele asupra bunăstă­ rii viţeilor ţinuţi în ţarcuri cu spaţiu limitat includ restricţia de mişcare, probleme de odihnă şi incapacitatea de a efectua un comportament de joacă. ÎNŢĂRCARE INDIVIDUALĂ Recomandările de hrănire includ furnizarea unor cantităţi mari de lapte ­ pe zi, aproximativ 20% din greutatea corporală în primele patru săptămâni de viaţă şi acces permanent la apă po­ tabilă. Înţărcarea bruscă prin scăderea cantităţilor de lapte trebuie evitată. În schimb, ea ar trebui efectuată, de

preferinţă, individual (de exemplu, în funcţie de aportul de hrană solidă). În plus, evenimentele de transport, ames­ tecarea şi regruparea ar trebui, de asemenea, evitate pe cât posibil, prin îngrăşarea tăuraşilor în ferma de ori­ gine sau în unităţi din apropiere. Dacă tăuraşii urmează să fie transportaţi, călătoriile lungi (adică mai mari de 8 ore) ar trebui evitate, iar animalele nu

Viţelul este considerat un exemplar bovin cu vârsta de până în 6 luni, iar recomandările cuprinse în studiul EFSA se referă atât la viţeii crescuţi în fermele de lapte, cât şi în cele de carne.

ar trebui să treacă prin pieţele de lici­ taţie, susţin reprezentanţii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară.

RECOMANDĂRI DE BUNE PRACTICI Recomandările pentru îmbunătă­ ţirea practicilor actuale de creştere a viţeilor includ menţinerea acestora în grupuri stabile cu alţi viţei (masculi sau femele) de la o vârstă fragedă, creşte­ rea spaţiului acordat per animal, per­ miterea unor zone de culcare dedicate cu suprafeţe de odihnă deformabile (de preferinţă aşternut) şi păstrarea viţeilor în spații cu o bună ventilaţie. Dacă sunt ţinuţi în aer liber, viţeii trebuie prote­ jaţi de căldură şi de frig, având acces la umbră sau la un adăpost izolat şi cu aşternut uscat, bine izolat, dacă se află în regiuni reci.

DEMERSURI LEGISLATIVE EFSA a evaluat sistemele de creştere utilizate în Uniunea Europeană pentru viţei şi a identificat pericolele la care sunt expuse animalele şi consecinţele asociate pentru bunăstarea lor. Evalu­ area oferă consiliere ştiinţifică pen­ tru a sprijini luarea deciziilor de către legislatori, ca parte a revizuirii în curs a legislaţiei Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor. O propunere legislativă a Comisiei Europene este aşteptată în a doua jumătate a anului 2023. Comisia a solicitat mai multe avize ştiinţifice de la EFSA cu privire la bunăstarea animalelor de crescătorie în cadrul strategiei sale 'Farm to Fork'.

EFSA a publicat deja evaluări privind bunăstarea porcilor de crescătorie, a puilor de carne şi a găinilor ouătoare, respectiv a animalelor în timpul trans­ portului.

120 Ferma de carne

KARLIN, ferma care îngrașă viţele şi hrănește solul Cu o istorie de peste 400 de ani, ferma Karlin continuă să producă şi să ajute la conservarea terenului şi bunăstarea comunităţii locale. Ferma a fost fondată în 1792 de prințul Alois Josef din Liechtenstein.

K

arlin și­a schimbat de mai multe ori proprietarii iar la instalarea regimului comunist a fost tre­ cută în proprietatea statului. După 1990 a fost retrocedată moştenitorilor ultimului proprietar, care au vândut­o; micul castel s­a dărâmat, iar grajdurile au ajuns o ruină. În urmă cu 7 ani, ferma Karlin şi te­ renul (4 ha) au fost cumpărate de către proprietarii companiei Fides Agro, iar Dr. Ivo Paulik este cel care se ocupă de administrare.

SALVATĂ DE LA DISTRUGERE! Alături de un grup de medici vete­ rinari şi specialişti în nutriţie şi repro­ ducţie, la invitaţia Fides Agro, am vizitat ferma Karlin, aflată la cca. 50 km sud­ est de Brno, în Moravia de sud, Cehia.

Clădirile de aici care au mai putut fi salvate au fost renovate şi transfor­ mate. ”În urmă cu şapte ani aici era o ruină, fără electricitate şi apă. Am de­ cis să transformăm această fermă de comun acord cu proprietarii terenu­ rilor din vecinătate şi al crescătoriIor de vaci. De la aceştia preluăm atât ani­

1-14 mai 2023

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

malele pentru îngrăşat cât şi furajele, iar în schimb oferim gunoi de grajd”, ne­a explicat dr. Ivo Paulik. Ferma pro­ duce 3.500 tone de gunoi de foarte bună calitate care sunt administrate pe 200 ha.

FURAJELE, TOT MAI SCUMPE Paiele sunt destul de scumpe şi sunt luate la schimb pe gunoiul de grajd (1 t gunoi/300 kg paie). Costul de producţie al silozului de calitate este destul de ridicat, se ajunge la 200 euro/tonă, aproape ca şi pen­ tru cereale. În fermă lucrează un angajat cu normă întreagă iar de păsări şi de grădină se ocupă o femeie, anga­ jată cu jumătate de normă.

CONTROL EXACT AL COSTURILOR Din dorinţa de a reduce costurile de operare şi de a eficientiza operaţiunile, mulţi crescători de vaci de lapte pre­ feră ”să ducă animalele la hrană în loc să aducă hrana la animale”, spune Ivo Paulik. ”În special tineretul femel de la rase­ le de vaci de lapte, dar şi vacile mamă cu viţeii, la rasele de carne sunt între­ ţinute în timpul verii pe păşune. Vacile de lapte rămân în ferme, în apropierea localităţilor, iar viţelele sunt crescute pe păşune în regiuni mai îndepărtate, la o altitudine mai mare. Este foarte im­ portantă distanţa dintre fermă şi câmp.

Noi am reuşit să economisim cca 3000 de euro anual doar prin reducerea cheltuielilor de transport al furajelor”, a mai spus dr. Ivo Paulik. În ferma Karlin sunt îngrăşate numai viţele din rase de carne şi hibrizi. ”Cum­ părăm animalele în septembrie, atunci când sunt aduse direct de la păşune unde au stat împreună cu mamele lor, le lotizăm în funcţie de vârstă şi greu­ tate şi apoi sunt îngrăşate. Cumpărăm toate furajele şi avem astfel un control

Ferma de carne 121 foarte precis al costurilor finale”, ne­a explicat Ivo Paulik.

GRAJDURI IEFTINE ȘI PRACTICE Capacitatea actuală a fermei este de 540 de capete. Unul dintre grajdurile vechi a fost renovat prin mutarea zonei de hrănire în exterior, dar s­a păstrat sistemul de adăpare şi la interior.

Cel de­al doilea adăpost este com­ plet nou şi construit din panouri din beton L. ”Am proiectat acest grajd în sistem lego ­ din panouri prefabricate din beton şi acoprit cu copertină din material plastic. Nu am avut nevoie de foarte multe acte pentru construcţie şi montajul a durat doar 3 săptămâni.

Costul final a fost de 200 mii de euro, are o capacitate de 240 de capeete, în timp ce un adăpost convenţional ar fi costat cca. un milion de euro”, ne­a declarat dr. Ivo Paulik.

Un alt grajd vechi a fost renovat şi este folosit pentru experimente şi tes­ tarea de suplimente de premixuri şi vi­ tamino­minerale produse de Fides Agro.

Pentru cele mai bune animale preţul de achiziţie este de 2,7 euro/kg, la greutatea de cca 250 kg!

KARLIN ESTE FERMĂ... PUBLICĂ!

Până în urmă cu 30 de ani, în gospo­ dăriile din localităţile rurale din Cehia peste 60% din hrana zilnică provenea din producţia proprie. ”Acesta a fost al doilea motiv pentru care lucrăm în

această fermă ­ producerea de mân­ care sănătoasă, pentru locuitorii din zonă şi pentru noi. Am diversificat pro­ ducţia din fermă, avem peste 200 de găini ouătoare, câteva serii de pui de carne pe an şi o grădină de legume”, spune gazda noastră.

Ferma Karlin este deschisă publicu­ lui. Vizitatorii pot admira, alături de vaci, cele câteva oi şi capre, măgari şi păsări, dar şi cei peste 140 de pomi fructiferi. În fermă au fost construite şi două mici bazine de peşte, pentru con­ sumul propriu.

Din activităţile adiţionale se obţin venituri de cca. 3.000 euro/lună.

Oile, caprele şi celelalte animale ”decorative”, inclusiv măgarii poartă numele unor politicieni cehi şi membri ai guvernului...

RAȚIE FURAJERĂ ECHILIBRATĂ ”După mai multe experimente pu­ tem spune că maxim 8 litri de substi­ tuient de lapte/două tainuri pe zi, de

Acolo unde se administrează gunoi de grajd producţia este mai mare, porumbul stă mai mult verde şi efectele deficitului de apă nu sunt atât de evidente.

De asemenea, dorim să arătăm că şi fermele cu peste 500 de animale pot să fie prietenoase cu mediul!

IVO PAULIK

Co­proprietar Ferma Karlin

foarte bună calitate şi un furaj starter calitativ sunt ideale pentru tineretul taurin în vârstă de cca. 4, 5 luni pentru începerea îngrăşării. Cel mai important este structura furajului starter şi în special digestibilitatea proteinei”, afir­ mă dr. Ivo Paulik.

Sporul mediu zilnic realizat în fermă este 1,1 până la 1,2 kg/zi.

Ferma are nevoie de cca. 3,7 mii de tone de siloz. În fiecare an se plăteşte pentru cultivarea a cca. 70­80 ha cu secară pentru siloz, urmat de cultură dublă cu porumb.

Raţia de bază (medie) este simplă: 18 kg siloz de porumb, 5­6 kg siloz se­ cară, 1 kg paie, 2 kg porumb (boabe cu mare umiditate) şi pâine uscată recu­ perată de la magazine.

122 Apicultură

De ce trebuie evitată hibridarea albinei autohtone?

C

Potrivit specialiștilor din țara noastră, una dintre cele mai rapide și mai ieftine metode de identificare a raselor de albine este cea a morfometriei geometrice a aripilor.

ercetarea a fost realizată de Insti­ tutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură din România printr­o colaborare internațională care, recent, a fost apreciată prin publicarea datelor în platforma Researchgate și re­ vista Giga Science a Universității Oxford. În echipa de cercetători condusă de profesor Adam Tofilski de la Universi­ tatea de Agricultură din Cracovia, țara noastră a fost reprezentată de oamenii de știință Elisa Căuia și Adrian Siceanu.

ORIGINE COMUNĂ CU ALBINELE DIN REPUBLICA MOLDOVA Lucrarea publicată în luna martie 2023 de către Universitatea Oxford reprezintă primul studiu comparativ pe albina românească care utilizează metoda de morfometrie geometrică pe aripa anterioară și se referă la crearea unei baze de date alcătuită din 26.481 imagini cu aripi de albine provenite

1-14 mai 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

din 13 țări europene, grupate în 1725 de probe.

Aripile au fost măsurate prin meto­ da de morfometrie geometrică și s­au prelucrat statistic prin comparație în­ tre probe provenite din diferitele țări implicate în studiu, dar și cu probe is­ torice de referință. Practic, se recon­ firmă încadrarea în liniile filogenetice cunoscute și au fost puse în evidență similaritățile privind forma aripii dintre diferite probe de albine în țările de pro­ veniență. În ceea ce privește țara noastră, s­a stabilit că probele de albine din Româ­ nia sunt mult mai asemănătoare din

punct de vedere statistic cu probele din Republica Moldova, față de alte țări vecine, fapt ce arată o origine comună și o unitate în diversitatea albinelor din cele două țări.

IMPORTUL MASIV DE MĂTCI, UN REAL PERICOL! Munții Carpați alcătuiesc o barieră naturală între populația intracarpatică din nord­vest și cea extracarpatică din restul țării noastre. Deși albinele noastre sunt distincte de albinele din țările în­ vecinate, fiind considerate o rasă sepa­ rată ­ Apis mellifera carpatica, unii cer­ cetători au sugerat că în România există două subpopulații diferite, respectiv în arealul intracarpatic albinele din rasa A. m. Carnica și în arealul extracarpatic, albine din rasa A. m. macedonica.

Potrivit informațiilor, biodiversitatea albinei autohtone este pusă în pericol de importul masiv al mătcilor, în unele

Apicultură 123

Albina locală Apis mellifera carpatica este relativ bine conservată dar există riscul de hibridare între albinele autohtone și cele importate!

regiuni rămânând totuși neclar modul în care populațiile locale au fost afectate prin hibri­ darea dintre rase și neexistând sufi­ ciente informații despre schimbările apărute în timp. „Studiile mai vechi cu privire la rasa autohtonă A. m. carpatica s­au concentrat în special pe mărimea aripii și pe indicele cubital (care repre­ zintă raportul dintre lungimea a două nervuri ale celulei cubitale a aripii). Mai târziu, au apărut și studii pe ADN mito­ condrial, microsateliți și polimorfism uninucleotidic. A. m. carpatica diferă de alte rase nu doar prin morfologie, ci și prin fiziologie și comportament. În acest studiu, am investigat modifică­ rile apărute la nivelul nervurii aripilor la albina românească în ultimele 4 dece­ nii!, arată echipa de cercetători. ÎNCĂ STĂM BINE CU ALBINELE! S­a constatat că în populația con­ temporană există încă diferențe clare între subpopulațiile intra și extra­car­ patice, ceea ce indică faptul că variabi­ litatea naturală a albinelor din România

se află încă într­o stare bună de con­ servare. De asemenea, s­au identificat diferențe semnificative între albinele colectate înainte de anul 2000 și cele de după acest an.

Modificările observate sunt cel mai probabil cauzate de încrucișarea din­ tre albinele autohtone și cele din afara țării introduse de către apicultori, îm­ perecherea naturală nefiind un aspect controlabil de către om. ”Pentru a susține conserva­ rea și monitovrizarea albinei locale am dezvoltat o metodă care să­i faciliteze identifi­ carea. Am utilizat metoda de morfometrie geo­ metrică a aripii albinelor prin eva­ luări asupra con­ figurației nervurii aripii ca amprentă de rasă, deoarece este o metodă sigură de identifi­ care a raselor la albine și nu necesită echipament sofisticat, putând fi aplicată chiar și de apicultori. Mai mult, această metodă nu presupune o manoperă complexă, așa cum presupune morfometria clasică care se bazează pe un număr mare de măsurători pe multe părți ana­ tomice”, spune Adrian Siceanu.

197 DE PROBE AU FOST STUDIATE În cadrul studiului, au fost analizate 6498 aripi de albine lucrătoare, repre­ zentând 197 probe colectate în perioa­ da 1982­2019, recoltate din familii de albine și de pe flori, din arealul intra­ carpatic și extracarpatic al celui mai înalt lanț al Munților Carpați. „Pentru fiecare locație de prove­ niență a aripilor, au fost determinate latitudinea, altitudinea, longitudinea și temperatura medie anuală. Imaginile cu aripi au fost realizate cu ajutorul unei camere foto conectată USB, echi­ pată cu lentile, pe fiecare imagine a aripii identificându­se 19 repere, prin utilizarea unui program informatic.

Fiecare reper a fost exprimat prin două coordonate care dau 38 de variabile. În urma analizei componentelor prin­ cipale, s­au obținut 34 de scoruri PC, care au constituit forma aripii”, explică specialiștii.

4 CONCLUZII ÎN URMA STUDIULUI

1.

Unul dintre rezultatele cercetă­ rilor științifice relevă clar faptul că, în țara noastră, configurația ner­ vurii aripilor anterioare s­a schimbat în mod semnificativ în ultimii 40 de ani, una dintre explicații fiind încrucișarea albinelor autohtone cu cele introduse din afara României de către apicultori.

O altă concluzie a studiului a fost aceea referitoare la o anu­ mită omogenizare a formei aripilor, o posibilă explicație ținând de transpor­ tul în pastoral (practicat de 30–40% dintre apicultori, care transportă fami­ liile de albine la diverse culesuri chiar și până la 600 de km de vatra perma­ nentă, în interiorul României) și de co­ merțul cu mătci.

Monitorizarea prezenței și a rit­ mului de progres al hibridării în­ tre rasele endemice și non­endemice este vitală pentru protecția raselor și a ecotipurilor locale, aspect deosebit de important atât pentru activitățile de ameliorare, cât și pentru susține­ rea apicultorilor care aleg să utilizeze rasele autohtone de albine. În prezența factorilor de stres, șansele de a supraviețui sunt mai mari în cazul raselor și ecotipurilor de albine adaptate local, iar comunita­ tea științifică internațională pledează pentru conservarea acestor resurse genetice.

2.

3.

4.

Diferențele dintre probele mai vechi de anul 2000 față de cele mai noi s­au identificat în partea distală, posteri­ oară și proximală a aripii. Diferențele dintre probele intra și extracarpatice colectate înainte de anul 2000 sunt mai mari față de cele dintre probele de dată mai recentă. Totuși, aceste diferențe au fost mai mari decât diferențele din­ tre probele mai vechi și mai noi, dintre cele două zone studiate.

Datele despre forma aripilor au fost comparate cu probele de referință obți­ nute de la Banca de date morfometrice a albinelor din Oberursel, Germania.

124 Ovine şi caprine

Cât de periculoase sunt Aflatoxinele din furaje?

Toată lumea a auzit de aflatoxină și știe că e nocivă, dar mecanismele prin care se formează și efectele ei asupra sănătății oamenilor și a animalelor sunt mai puțin cunoscute de publicul larg.

C

ine nu a auzit, în urmă cu câțiva ani, de laptele aruncat pe câmp sau de fabrici de brânzeturi închi­ se din cauza identificării aflatoxinei?

CE ESTE AFLATOXINA? Aflatoxinele sunt produse de ciuper­ ci (mucegaiuri) din genul Aspergillus și Penicillium, care se formează în condiții de climă caldă și umedă pe furaje. Deo­ arece aflatoxinele sunt cunoscute a fi genotoxice (deteriorează ADN­ul din celule), teratogene (produc mutații),

UNDE SE FORMEAZĂ AFLATOXINA? Dintre cerealele utilizate în hrana animalelor cel mai frecvent sunt con­ taminate cu aflatoxine sorgul, porum­ bul și grâul. Ciupercile producătoare de aflatoxine pot crește atât pe culturi, în câmp, dar se pot forma și în timpul transportului și, mai ales, al depozitării furajelor.

Fânul mucegăit este la fel de toxic pentru rumegătoare îndeosebi la tine­ retul sugar.

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA TIMEA BOCHIȘ UȘV Timișoara ACO Păstorul Crişana

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

imunosupresoare (scad imunitatea) și cancerigene, consumul prin furaje tre­ buie menținut cât mai scăzut posibil.

Aceste micotoxine pot modifica proprietățile fizico­chimice și nutrițio­ nale ale furajelor utilizate în hrana ru­ megătoarelor. Din acest motiv, sunt considerate un grup de molecule pato­ gene, cu impact negativ în ferme, și pot fi regăsite în produsele din laptele sau carnea provenite de la rumegătoarele hrănite cu furaje contaminate.

250 TIPURI DE AFLATOXINE! Dintre micotoxinele descrise de cercetători, sunt recunoscute peste 250 de tipuri. În cadrul grupului aflato­ xinelor s­au făcut și clasificări. Astfel, acestea au fost grupate în funcție de fluorescența pe care o emit în testul de cromatografie la iradierea cu lumină ultravioletă, după cum urmează: B (Albastru, emit fluorescență albas­ tră): B1 și B2 G (Verde, emit fluorescență verde): G1 și G2 M (Lapte, pentru excreția în lapte): M1 și M2 În mod natural există mai multe ti­ puri de aflatoxine dintre care aflatoxi­ na B1, produsă de Aspergillus flavus și parasiticus, este cea mai comună în alimente și are un efect dintre cele mai nocive. Prin transformarea aflatoxinei B1, în organismul animalului, rezultă aflatoxina M1 care se regăsește în lap­ tele provenit de la animalele hrănite cu furaje mucegăite.

Ovine şi caprine 125 3 EFECTE ALE EXPUNERII ANIMALELOR LA AFLATOXINE Efectele la rumegătoare pot fi cla­ sificate în funcție de doza și timpul de expunere la aflatoxine, întrucât, în funcție de aceasta, pot fi observate semne diferite.

Efectele acute ale expunerii ru­ megătoarelor la aflatoxină includ o gamă largă de semne clinice. Printre cele mai întâlnite sunt: depresia, ata­ xia (incoordonare), dispneea (respirație greoaie), anemia, epistaxisul (hemora­ gie nazală) și melena (hemoragie anală). În plus, aceste semne sunt exacer­ bate atunci când există condiții stre­ sante pentru animale precum drumuri lungi și epuizante, fătare recentă, con­ diții meteorologice extreme.

Caprele tinere sunt cele mai expuse la efectele aflatoxinei. La toate vârste­ le, aflatoxina poate provoca leziuni hepatice, scăderea performanțelor re­ productive, scăderea producției de lapte și avorturi.

1.

Nu este disponibil un antidot specific pentru aflatoxine. Expunerea la hrana contaminată trebuie oprită imediat!

2.

Efectele subacute se manifestă printr­o gamă largă de semne clinice observate în timpul examină­ rii. Cele mai frecvente sunt legate de modificări ale colorării mucoasei și ale pielii, din cauza icterului și vânătăilor.

De asemenea, la animale pot fi obser­ vate ascită (acumulare de apă în ab­ domen) și prolaps rectal, determinate de procesele inflamatorii care au loc la nivelul intestinului (enterita hemo­ ragică). În cele din urmă, la rumegătoare a fost observată fotosensibilizarea (sen­ sibilitate la lumină) ceea ce favorizează leziunile în jurul ochilor, nărilor și limbii.

Efectele cronice sunt cele mai frecvente dar și foarte dificil de diagnosticat. Animalele mănâncă pu­ țin, scade producția de lapte, părul este încâlcit, și poate fi observată anemie,

3.

icter, ascită și depresie. La necropsie, animalele au fost diagnosticate și cu leziuni hepatice canceroase.

CE MĂSURI PUTEM LUA ÎN FERME? Știința creșterii animalelor și do­ meniile veterinare și­au concentrat eforturile pe dezvoltarea lianților de micotoxine. Acești lianți sunt capabili să reducă concentrația aflatoxinei din lapte.

Lianții de micotoxine împiedică aflatoxina B1 să fie absorbită de rume­ gătoare în intestin și astfel să fie me­ tabolizată în ficat. Acest proces îm­ piedică transformarea sa în aflatoxină M1 și eliminarea prin lapte. Chiar și cu acestă metodă s­a reușit reducerea doar cu 30% a aflatoxinei M1 eliminată prin lapte! Ce însemnă asta pe înțelesul crescătorilor? Așa cum li se spune la fabrica de nutreț, “se adaugă prafuri”... doar că prafurile au un efect limitat!

Se recomandă testarea cerealelor și a fânului ori de câte ori există suspi­ ciuni, înainte de a fi distribuite anima­ lelor. Costul testării este minim în com­ parație cu pierderile care pot să apară

la animale!

Animalelor ar trebui să li se ofere o dietă de calitate, cu atenție la nivelul de proteine, vitamine și oligominerale pentru a ajuta la refacere. Recupera­ rea poate fi de lungă durată. Cu lezi­ uni hepatice severe, animalele nu pot reveni la o stare normală de producție.

Recomandarea mea este distruge­ rea furajelor mucegăite, motiv pentru care nu am dat limite minime de con­ ținut. Până se fac analize mucegaiurile se pot extinde, dacă și condițiile sunt prielnice, ceea ce face să crească și concentrația micotoxinelor în furaj.

Cel mai mare pericol este în primăvară, după o perioadă lungă de depozitare a furajelor!

Aflatoxinele sunt termostabile și rămân potențial dăunătoare chiar și în alimentele care au fost deja procesate!

EFECTE NOCIVE PENTRU ANIMALE, DAR ȘI PENTRU OAMENI! Aflatoxina M1 care se elimină prin lapte poate provoca tulburări de imunitate atât la animalele tinere, cât și la oamenii care consumă laptele. Din acest motiv, organismele de reglementare din fiecare țară trebuie să stabilească limite maxi­ me admisibile pentru aceste aflatoxine din lapte. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică AFM1 în Grupa 1 de agenți cancerigeni pentru oameni și animale.

126 Porcine

8 curiozități comportamentale ale porcului Toată lumea a auzit de aflatoxină și știe că e nocivă, dar mecanismele prin care se formează și efectele ei asupra sănătății oamenilor și a animalelor sunt mai puțin cunoscute de publicul larg.

1. PORCII ”BOTEZAȚI” ÎȘI ÎNVAȚĂ FOARTE UȘOR NUMELE! Atunci când sunt dresați, purceii își pot învăța numele chiar de la vârsta de 2­3 săptămâni, răspunzând chemărilor dresorului. Mai mult decât atât, tot prin dresaj s­a demonstrat că porcii pot în­ văța diverse trucuri mai rapid decât cel mai bun prieten al omului, câinele.

Tot mai multe persoane aleg porcii ­ cu precădere cei din rase de talie mică ­ pe post de animale de companie.

Porcii au o memorie fenomenală! E recomandat să nu le facem rău pentru că vor ține minte aceste experiențe negative perioade îndelungate de timp...

1-14 mai 2023

2. PORCUL E UN ANIMAL CURAT! În ciuda reputației nedrepte, por­ cii sunt animale extrem de curate. În condiții de spațiu suficient porcii vor alege și folosi un spațiu separat pentru „a merge la toaletă”, de obicei, cât mai departe de zonele preferate de odihnă și furajare.

Ca atare, dacă porcii sunt murdari este vina noastră pentru că nu le­am pus la dispoziție suficient spațiu pen­ tru a­și manifesta instinctele moștenite genetic. Se mai pot murdări, absolut in­ tenționat, atunci când temperatura me­ diului ambiant este prea mare. Întrucât nu transpiră, în condiții de caniculă vor căuta locurile umede și răcoroase, cu scopul ca, prin evaporarea de la nivelul pielii, temperatura corporală să scadă.

Tot din acest motiv, porcii adulți vor tol­ era mult mai bine frigul decât căldura.

3. ANIMALE EXTREM DE SOCIALE! La fel de puțin este cunoscut faptul că porcii sunt animale extreme de so­ ciale, indiferent de vârstă. Rudele lor

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

sălbatice, mistreții, trăiesc în turme for­ mate din 6­8 scroafe, împreună cu pur­ ceii lor. Însă, în cadrul grupului va exista întotdeauna o femelă dominantă. Sin­ gura perioadă în care scroafele de mis­ treți sunt solitare e în perioada fătării și câteva zile după acest eveniment.

Vierii maturi însă, duc o viață soli­ tară cea mai mare parte a vieții, cu ex­ cepția sezonului de reproducere. Toate aceste caracteristici sunt valabile și pentru porcii domestici, evident în con­ diții de libertate.

4. CÂND APAR ”BĂTĂLIILE IERARHICE” ÎNTRE PORCI? Chiar dacă au un comportament so­ cial demonstrat asta nu înseamnă că nu apar și conflicte, indiferent de vârstă.

Porcine 127 De altfel, lupta pentru poziția ierarhică în grup apare în primele ore de la naș­ tere, între purceii care se luptă pentru o poziție avantajoasă la supt, pe care nu o vor abandona până la înțărcare.

Bătăliile ierarhice se vor relua și după înțărcare, atunci când purceii ajung în creșă și se întâlnesc cu „cole­ gi” necunoscuți până la acel moment.

Ori de câte ori vom amesteca porcii în grupuri nou formate, luptele pentru stabilirea ierarhiei sociale vor avea loc, de regulă fără accidentări importante.

S­a demonstrat și faptul că purceii pro­ veniți de la scroafe dominante, vor fi și ei dominanți în grupul în care au ajuns.

PORCU SIMTE FRICA PRIN... MIROS! Mirosul porcilor este atât de fin încât pot simți chiar și frica. S­a demonstrat că frica determină secreția cortizolu­ lui (hormonul de stres) și că porcii pot să­i simtă persistența într­o încăpere chiar și după ce porcii înfricoșați an­ terior au fost evacuați. Tot extraordi­ nar este și faptul că prin miros și vo­ calizare porcii pot să­și stabilească poziția socială într­un grup chiar și în lipsa văzului.

5. SOCIALIZAREA CU ALTE ANIMALE ȘI CU OAMENII O altă expresie a complexului com­ portament social al porcilor este rele­ vată de observațiile asupra faptului că aceștia ating un punct maxim al nive­ lului de socializare intra­grup la vârsta de aproximativ 5 săptămâni, moment ce coincide în ferme cu perioada de creștere din creșă.

Pe de altă parte, alte studii au arătat că socializarea cu alte animale, inclusiv cu omul, începe, mai târziu, după vârsta de 3 luni. Tot în preajma acestei vârste se pare că porcii au și sensibilitatea socială cea mai pronunțată, motiv Scanează-mă!

De la bun început trebuie să acceptăm faptul că înţărcarea este un moment traumatizant, atât pentru scroafă, dar mai ales pentru purcei. Cum gestionăm criza de înțărcare?

Chiar dacă văzul nu este foarte dezvoltat la porci, mirosul compensează prin faptul că este de peste 2000 de ori mai fin decât al nostru! pentru care orice experiență negativă sau neplăcută la acest moment poate avea efecte nedorite, cum ar fi întârzie­ rea maturizării sexuale și, implicit, la fe­ mele creșterea vârstei la prima fătare.

6. COMUNICAREA PRIN GROHĂITURI Dacă admitem că între porci se sta­ bilesc relații sociale durabile atunci ar fi normal să acceptăm că pentru men­ ținerea acestora trebuie să existe mo­ dalități de comunicare. Și există!

Purceii încep să „vorbească” cu ma­ ma lor încă din primele momente de după naștere prin diverse forme de vocalizare. Diverse studii de dată re­ centă au scos la iveală faptul că por­ cii utilizează cel puțin 20 de forme de comunicare prin intermediul binecu­ noscutelor grohăituri. Tonalitatea, am­ plitudinea și volumul acestora diferă în funcție de situația în care animalul se află la un moment dat, de starea de sănătate, de nivelul de stres și multe, multe altele. Tocmai de aceea cunoaș­ terea și recunoașterea tipurilor de vocalizare poate să reprezinte funda­ mentul evaluării nivelului de bunăstare.

7. PORCII COMUNICĂ ȘI ALTFEL...

Spre exemplu poziția și portul cozii pot să transmită semnale despre ni­ velul de relaxare al acestora, iar cel al urechilor reflectă gradul de atenție sau îngrijorare față de stimulii din mediul înconjurător.

Mirosul reprezintă o altă formă ex­ traordinară de comunicare și de influ­ ență a comportamentului! Practic, cu ajutorul mirosului, porcii se recunosc între ei. Tot mirosul stă la baza compor­ tamentului de reproducție, partenerii fiind extrem de sensibili la feromonii eliberați în perioadele de activitate sexuală intensă, chiar dacă așa­numi­ tul miros de vier este absolut dezagre­ abil pentru noi, oamenii.

8. RÂTUL, CEL MAI BUN MIJLOC DE COMUNICARE LA PORCI! Probabil însă cel mai aparte simț prin care porcul relaționează cu mediul înconjurător este cel tactil, preponde­ rent prin intermediul multitudinii de terminații nervoase de la nivelul râtu­ lui. Practic, prin pipăit porcul intră în contact cu toate obiectele, hrana, su­ prafețele și chiar celelate animale din grup, acuitatea fiind asemănătoare celei pe care noi o avem la nivelul vâr­ fului degetelor. Iar comportamentul de pipăire, funcționează sincron cu renu­ mita curiozitate de a explora tot ce poate fi explorat în mediul înconjurător. Însă râtul mai joacă un rol esențial.

Devine o armă redutabilă atunci când animalul este încolțit sau intră în pani­ că, efectul direct fiind agresivitatea!

128 Medicină veterinară

5 măsuri pentru combaterea mamitei stafilococice Este o boală infecţioasă, întâlnită frecvent la vacile în lactaţie, produsă de stafilococi şi caracterizată prin inflamaţia glandei mamare, cu modificări cantitative şi calitative ale laptelui.

L

a vaci, stafilococii sunt prezenţi atât în interiorul glandei mamare, cât şi în afara acesteia, respectiv pe mucoase, piele şi păr.

CARE SUNT SURSELE DE INFECȚIE Sunt receptive mai ales vacile apar­ ţinând raselor specializate pentru pro­ ducţia de lapte. Receptivitatea este influenţată de patogenitatea stafiloco­ cilor, rezistenţa animalelor, alimenta­ ţie, tehnologia de exploatare şi factorii igienici.

Sursele de infecţie primare sunt re­ prezentate de vacile cu mamite sta­ filococice clinice şi subclinice, vacile sănătoase purtătoare şi vacile cu dife­ rite infecţii purulente localizate.

Sursele secundare mai importante sunt: aparatele de muls, mâinile mulgă­ torilor, apa şi găleţile, aşternutul, obiec­ tele de grajd. Transmiterea infecţiei de la un animal la altul se realizează de obi­ cei în timpul mulsului prin intermediul aparatelor de muls, al mulgătorilor şi al altor obiecte destinate mulsului.

•

•

1-14 mai 2023

un articol de

ADRIAN STANCU UȘV Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ASPECTELE CLINICE ALE BOLII Forma supraacută ­ Simptomele generale sunt reprezentate de: febră 41­42°C, puls accelerat, respi­ rație dificilă, lipsa poftei de mâncare.

Sferturile mamare afectate sunt sensi­ bile, calde, mărite în volum, de culoare roşie violacee. Secreţia lactată este în­ locuită cu un lichid brun­roşietic urât mirositor.

Forma acută evoluează cu sem­ ne locale şi generale, fiind sem­ nalată în prima parte a lactaţiei. Simp­ tomele generale sunt identice cu cele de la forma supraacută iar simptomele locale sunt mai reduse ca intensitate.

Sferturile afectate sunt mărite în vo­ lum, sensibile, dureroase, iar pielea este congestionată. Secreţia lactată

1.

2.

este înlocuită de un lichid seros, roşie­ tic, floconos sau purulent. Animalele se pot vindeca, dar sferturile afectate ră­ mân indurate, dure şi neproductive.

Formele subacută şi cronică evolu­ ează de regulă cu semne locale.

Formele subclinice sunt frecven­ te la vacile de lapte, incidența ajungând în unele ferme până la 50%.

Aceste forme diminuă producţia de lapte şi pot fi diagnosticate numai cu ajutorul unor teste rapide (R­Mastitest).

3.

MĂSURI DE PREVENIRE A BOLII Profilaxia mamitelor stafilococice la vacile cu lapte se realizează prin apli­ carea unui complex de măsuri de pro­ filaxie generală, de profilaxie specifică şi prin antibioprevenţie.

Scanează-mă!

Peste 50% dintre noile infecţii ale ugerului pot fi prevenite prin dezinfec­ tarea mameloanelor cu un produs eficient, imediat după muls.

Cum trebuie să procedezi?

Medicină veterinară 129 Vacile cu plăgi sau traumatisme ale ugerului şi/sau mameloanelor vor fi tratate corespunzător. De asemenea, se recomandă şi tratamentul precoce al infecţiilor uterine, podale sau de altă natură. La vacile lactante se face obligatoriu controlul pentru depistarea mamitelor subclinice. O altă măsură importantă o reprezintă mulsul com­ plet şi fără traumatisme asupra glandei mamare.

Tratamentul preventiv al mamitelor stafilococice se face în perioada de repaus mamar, care trebuie respec­ tat obligatoriu în ultimele două luni de gestaţie. În acest scop, se recomandă preparatele pe bază de cloxacilină care se administrează de două ori (în luna a VIII­a şi luna a IX­a de gestaţie) pe calea canalului papilar, câte ½ tub în fiecare sfert CUM COMBATEM MAMITA STAFILOCOCICĂ LA VACI? Combaterea mamitelor stafilococi­ ce poate fi realizată aplicându­se ur­ mătoarele măsuri:

diagnosticul etiologic precoce izolarea şi tratarea vacilor bolnave depistarea şi corectarea facto­ rilor igienici favorizanţi efectuarea dezinfecţiilor perio­ dice în adăposturi şi în spaţiile destinate mulsului tratamentul vacilor cu mamite subclinice În cazul acestei mamite trebuie sta­ bilit cât mai precoce diagnosticul etio­ logic şi antibiograma, având în vedere fenomenul de antibiorezistenţă, foarte frecvent la stafilococi.

Vacile cu mamite stafilococice tre­ buie izolate iar tratamentul trebuie instituit cât mai curând, conduita tera­ peutică fiind corelată cu forma clinică evolutivă. În formele supraacută şi acută se recomandă şi terapia generală cu anti­ biotice, sulfamide şi medicamente de susţinere (simptomatice).

Tratamentul local va fi făcut cu antibioticele recomandate de antibio­ gramă, timp de 4­5 zile.

Dacă examenul de laborator (bacte­

CUM STABILIM DIAGNOSTICUL? Mamita stafilococică este sus­ picionată pe baza evoluţiei clinice, confirmarea fiind făcută prin exa­ menul bacteriologic.

Pentru diagnosticul mamitelor subclinice se utilizează testul R­Mastitest. riologic şi antibiograma) durează mult sau nu este posibil, se recomandă anti­ biotice rezistente la β lactamază (amo­ xicilină şi ampicilină asociate cu acid clavulinic), antibiotice de elecţie pen­ tru stafilococi (lincomicin, eritromici­ nă, novobiocin, rifampicin) sau cefalo­ sporine.

130 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

DUBLĂ PROTECȚIE ANTIFURT!

Protejează antenele GPS împotriva furturilor! Alege Campania “Blocat cu COD” de la IPSO Agricultură.

Achiziționează la preț redus an�furtul, iar tehnicienii IPSO vor monta an�furtul. În plus, vor securiza folosirea antenei GPS cu un cod PIN. e Securizarea prin cod PIN este posibilă doar pentru anteneleeciziStarFire Pr de ra 6000, dar și posesorii StarFire 3000 pot par�cipa la campanie, însă ltu u c ri Ag doar pentru montajul an�furtului).

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

So

JD

lin

1-14 mai 2023

nt

ag

ric

ol

Su

k

Fa

Au

rac toT

rm

Si

gh

t

aliz

es

ate

lita

s te

na

bil

ita

te

re

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE

Sta

n Teh

o

www.ipso.ro

ții m

ete

o

Con

ie log

for t Per form

A

ltura gricu

TERENURI ŞI FERME

SB. Vând tractor Case IH CVX 1195, an 2006, 7900 ore, transmisie CVX, motor 190 CP, punte suspendată, prindere 3 puncte față, anvelope în stare foarte bună, cabină climatizată, stare perfectă de funcționare, 35.000 euro net. Tel. 0748066789 BH. Vindem header porumb Olimac Drago, plăci reglabile în totalitate automat, independente una faţă de cealaltă pentru fiecare rând, cuţite valțuri mai lungi, fără pierderi de recoltă, rapiditate la recoltare, tocător încorporat. Tel. 0742042066, 0741649805 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 r, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând compactor tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 32 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 24.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, din Polonia, 6 m, tractat, 48 talere 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug cu discuri, necesar 170 - 220 CP, 23.700 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug cu discuri, necesar 160 - 180 CP, 13.600 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic, necesar 120 - 160 CP, 12.000 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 r, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h.

Tel. 0733561011, 0036205282452

em

me

Connected Support An

creat de

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

ii d

ge

Contactați cel mai apropiat sediu IPSO Agricultură pentru mai multe detalii!

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

luț

a an

A

l na

ize

BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 17.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă purtată cu discuri independente AgroTom ATL, 3,5 m, rabatabilă hidraulic, talere dințate 560 mm pe 2 rânduri, la 740 mm, tăvălug inelar prismatic, necesar 140 - 170 CP, 8.800 euro + TVA, transport inclus.

Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 7.200 euro + TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând header porumb Olimac Drago GT, cadru fix/ hidraulic rabatabil, 4/12 rânduri, tocător dublu, plăci recoltat cu amortizare și reglare automată, valţ cu cuţite schimbabile din oţel wolfram carbid, unghi lucru variabil de la 18 grade față de sol. Tel. 0742042066

de

so

l

de Pre

cizie

JD

lin

k

anță

Diagnos�care

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro

BH. Vindem o gamă largă de piese și accesorii, mai ales piese uzante Olimac pentru toată gama de hedere Olimac și hedere Olimac 4 -12 rânduri, fixe și rabatabile, noi și second hand. Tel. 0742821820, 0748233525, 075450007, 0742042066

ÎNGRĂȘĂMINTE, HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

PIESE DE SCHIMB

SB. Executăm reparații electrice pentru utilaje agricole și construcții, la colaboratori autorizați, piese cu garanție, se pot repara sau înlocui calculatoare, borduri, monitoare, manșe, panouri cu ceasuri digitale sau analogice. Tel. 0735883191 VL. Dezmembrez combine Case IH, experiență peste 20 de ani și livrăm imediat piese noi originale și aftermarket la prețuri competitive, cu factură și garanție. Tel. 0767162169 SB. Vindem piese din dezmembrări combine și tractoare, second hand și noi, termen livrare piese second hand foarte scurt, piese verificate în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295 SB. Vindem piese pentru tractoare și combine agricole din dezmembrări, avem o gamă variată de utilaje agricole dezmembrate. Tel. 0735883191 B. Vindem din stoc orice tip de furtun de aer condiționat, confecționăm pe loc orice tip de furtun de AC, reparăm instalații AC montate pe utilaje: tractor, combină, încărcător frontal, utilaje construcții, forestiere, navale, feroviare. Tel. 0722506900 B. Reparăm aer condiționat, furtunuri AC, orice piesă AC în stoc, electronică auto pentru utilaje agricole și de construcții, piese schimb, garanție, factură, service mobil. Tel. 0722506900 BH. Vindem talere de disc netede, crestate și ondulate, de la 410 la 710 mm, grosimi și orificii la alegere, din oțel aliat cu bor, prețuri de la 80 lei +TVA. Tel. 0742042066, 0748233525

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR