Revista Ferma nr. 7 15-30 aprilie 2022

ANUL XX

IV • NR. 7

(300) • 15

-30 aprilie

2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIV • NR. 7 (300) • 15-30 aprilie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 8 (301) va apărea în perioada 1-15 mai 2022

Şi mergem mai departe!

Î

n urmă cu o sută de ediţii, aşterneam pe hârtie acelaşi titlu, cu o singură cifră diferenţă. Cu aceeaşi emoţie şi, firesc, cu aceeaşi întrebare: cum să cuprinzi 300 de numere în câteva rânduri? Şi îmi spun, ca şi atunci: e imposibil! Sunt zeci de mii de pagini de informaţii, de poveşti despre oameni şi fapte, locuri şi amintiri pe care le-am trăit împreună. Însă un lucru e cert. Toate acestea au rămas întipărite pe hârtie, mărturie ale vremurilor vechi şi noi, iar povestea noastră merge mai departe! Ferma s-a adaptat anilor, s-a reinventat şi, cum ne place nouă să spunem, printul şi-a luat revanşa, de la an la an. Aşa se face că Ferma este singura revistă de pe piaţa media din România care interconectează tiparul cu era digitală, prin sistemul de coduri QR, aducându-vă la doar o secundă distanţă de actualitatea agricolă de pe mapamond.

Istoria se scrie cu fapte. În ceea ce ne priveşte, acum 300 de numere de Ferma, începând cu prima ediţie a revistei, ne-am asumat misiunea de a vă informa iar faptele noastre s-au concretizat în ceea ce, generic numim, jurnalism agricol!

Sunt 24 de ani şi 300 de ediţii Ferma de când împărtăşim aceeaşi pasiune şi dăruire pentru agricultură. Voi, fermierii, la lucru în câmp şi în ferme iar noi scriind şi spunând lumii poveştile voastre de succes. Şi nu, nu ni se pare! Chiar facem echipă bună într-o lume aflată în permanentă schimbare, dar prin care răzbatem şi căutăm cele mai bune soluţii, cu dedicare şi profesionalism. Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, Ferma Media Grup este primul grup media privat din agricultura românească.

Povestea revistei Ferma a plecat de la dorinţa proprietarului ei de găsi o publicaţie specializată în care să facă reclamă seminţelor de plante furajere pe care le producea şi le vindea în urmă cu 24 de ani. Nu a găsit, aşa că a făcut

una, cu sprijinul câtorva cadre didactice de la Universitatea Agronomică din Timişoara. Aşa se şi numea la început: "Plante furajere". A avut succes imediat pe o piaţă avidă de informaţie agricolă.

După două ediţii, regretatul profesor Dan Drinceanu i-a dat numele FERMA şi aşa a rămas. A fost doar începutul, pentru că Fermei i-a fost hărăzit un viitor foarte bun alături de voi, dragii noştri cititori. Treptat, cu ajutorul vostru, cu încrederea pe care aţi investit-o încă de la început în conceptul editorial al revistei, prin deschiderea cu care ne-aţi primit în casele voastre, Ferma a câştigat notorietatea pe care o are astăzi.

Ori tocmai asta ne obligă la mai mult şi la mai bine. Suntem cu cel puţin un pas înainte pentru a putea anticipa efectele evenimentelor agricole cu impact relevant pentru voi. Pentru a selecta şi a vă furniza conţinut media actual, util şi verificat.

Brandurile Ferma Media Grup, din print sau online, s-au impus în timp prin varietate, profesionalism și calitate, devenind Alegerea naturală a fermierilor.

Din 1998.

Sărbătorim împreună 300 de ediţii, pentru că ai ales să fii un fermier informat. Ai ales să FII FERMA!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

6 6 8 10 12 14

Fii un fermier informat. Fii Ferma!

Copiii de ieri, fermierii de astăzi Susţinem libertatea presei!

Revista Ferma: pietre de hotar Echipa Ferma

16

Actualitate

16 AgroInfo 18 Este România o putere agricolă?

20 AGRIFSIH, sub semnul războiului din Ucraina 24 Obiectiv UE 2030: Dublarea producţiei de biometan!

28 Tânărul fermier, ținta PAC 30 Laptele în UE Mai scump la poarta fermei, dar pe minus la profit!

32 Se amână Pactul Verde din cauza războiului?

36 Agraria reuneşte lumea agricolă la Jucu 38 Testimonial din Platforma R-ainbow 40 Noua recoltă schimbă prognozele 42 Găini crescute nemţeşte şi ouă care se vând singure!

44 UE domină piaţa agro 46 25 de ani de porumb transgenic în Spania 48 Campania de semănat: 3 mituri spulberate 49 Porumbul 5 strategii pentru a face mai mulți bani 50 Dulce şi amar Cu cât a crescut preţul mierii la export?

54

Agricultura 4.0

54 Australia trece la ”electro-erbicidare” 56 Rosie "atacă" buruienile 58 Următorul pas spre tractorul futurist Steyr 60 Robotul pe care şi-l permite orice fermier 62 Lely Calm: start excelent al vițeilor

64

Cultura mare

64 De ce merită să faci testarea solului!

66 Primăvară agricolă sufocată de secetă şi scumpiri 72 Andrei Badea: „De patru ani, nu ştiu ce înseamnă fără secetă!”

76 10 măsuri agrotehnice de combatere a buruienilor

15-30 aprilie 2022

80 Rapool ameliorează rapița pentru viitor 82 7 avantaje ale perdelelor forestiere pentru PAC 86 Gândacul bălos al ovăzului atacă grâul de toamnă!

90 În câţi ani este omologat un soi nou de cartof?

94

Horticultură

94 Tuta absoluta, inamicul tomatelor 96 Trufandale româneşti, de Paşte.

Cât lăsăm la piaţă?

98 Temperaturi critice pentru mugurii de rod 100 Diablesse Căpșunul rustic și productiv 102 Tripșii: pericol în sere și solarii 104 Cyflamid 5 EW Regele câștigător în lupta contra făinării

106

Utilaje agricole

106 Presiunea corectă în pneuri (II) 108 Povestea unei ferme zootehnice din Ardeal 114 Turneul Massey Ferguson eXperience 2022 116 Mai rapid și mai precis cu Monosem Valoterra 116 Trelleborg vinde divizia de anvelope către Yokohama

117 Sediu nou MEWI pentru fermierii dobrogeni 118 Cererea de tractoare creşte, livrările întârzie!

122 Pier Bazzolo și dezvoltarea UTILBEN Agri 124 4 milioane de tractoare Belarus 124 Noi dimensiuni pentru anvelopele Alliance Agri Star II 125 Top 10 branduri în agricultura Germaniei

126

Zootehnie

126 Cum să transformi subzistenţa într-o fermă profitabilă?

128 DeLaval P100 Mulsul n-a fost niciodată atât de simplu 131 Big Dutchman te vrea în echipă!

132 Ce sistem de hrănire alegem pentru vacile de lapte?

133 De peste 10 ani Cel mai bun confort în grajd 134 Rasă nouă "made in Romania"!

Cât lapte dă ROVASI? 136 4 secrete pentru supraviețuirea purceilor

138

Mica publicitate

138 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

UG – O lume a preciziei Mașină de erbicidat tractată

I

2.200 – 3.000 l

I

15 m – 28 m

» Super-S2-rampă de stropire foarte ușoară » Rezervorul principal

Rezervorul principal este dispus cu un centru de greutate optim, fiind foarte ușor datorită materialului din care este confencționat (fibră de sticlă).

»

Rampa este construită conform normelor aeronautice, fiind foarte ușoară și, în același timp, foarte stabilă. Rampa pendulează liber și este amortizată multiplu pe un suport cu arcuri care garantează stabilitatea. Un mare plus este dimensiunea de transport foarte mică.

UG – masina de erbicidat tractată de 100.000- ha Inălțime mare la cadru cu rotunjiri la capetele de cadru Constructiv, foarte stabilă si, totuși, foarte ușoară Pompă cu membrană de capacitate foarte mare, cu mentenanță redusă Toate elementele de manipulare sunt dispuse logic, pe partea stângă a utilajului si fară a se putea confunda Bazinul de amestec cu Power-Injektor, pentru un amestec rapid, omogen si exact al soluțiilor Manipulară facilă a dispozitivelor Terminal ISOBUS AmaTron 4

AMAZONEN-WERKE S.R.L. Strada Ghe. Lazăr, no 9 C block, Office HQC-04.03, 4th floor 300081, Timișoara, Romania

Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747

GO for Innovation | amazone.ro

6

Ferma 300

Fii un fermier informat.

Fii !

Sunt 24 de ani de când împărtăşim pasiunea şi dăruirea pentru agricultură. Cu atât mai mult ne bucură mesajele primite la sărbătorirea celor 300 de ediţii ale revistei. Îţi mulţumim că ai ales FERMA!

VASILE POP SILAGHI: Felicitări și la multe asemenea aniversări!

"Era prin iulie 2006, în plin sezon agricol când, din cauza unui accident cu un scuter cu care 'defilam' mândru printre biloanele de cartofi, a trebuit să stau țintuit în ghips vreo trei luni. Citeam tânăra revistă FERMA, venită tocmai din capătul celălalt al diagonalei țării. Era un format altfel, cu totul original, plin de libertate şi entuziasm, consistent şi profesionist, atrăgător şi provocator. Am scris primul articol iar redactorul şef de atunci (și de acum!), Nicoleta Dragomir, m-a provocat să mai scriu. De atunci am avut ocazia să-mi descarc preaplinul sufletului de bucurii sau de tristeți, în peste 100 de articole legate toate de eterna poveste a țarinei şi a eroilor săi, fermierii. Bineînțeles ca n-am scăpat de exigența redacțională şi 'cenzura' admirabilă ale Nicoletei şi Oliviei Firi! Iar în spatele lor, veșnic tânărul formator, domnul Dănuț Radiș."

Vasile Pop Silaghi, fermier din Girov, jud. Neamţ şi colaborator al Revistei Ferma

ALEXANDRU BACIU: 300 de numere este o realizare în sine! „Vă doresc în continuare să acumulaţi cât mai multe apariţii. Ar trebui ca toţi fermierii să se aboneze la cel puţin câte o revistă de specialitate, pentru că este o modalitate extrem de utilă de a culege informaţii şi de a afla întotdeauna câte ceva nou. Eu personal sunt abonat la print, dar obişnuiesc să citesc şi articolele publicate în online. Îmi amintesc şi că am avut parte de un moment în care revista Ferma mi-a fost de mare ajutor. Se întâmpla chiar la debutul pandemiei, când m-am trezit cu o cantitate mare de carne pe stoc şi cu ajutorul redactorilor de la Ferma am reuşit să găsesc un client care mi-a achiziţionat întreaga marfă.

Aşadar, revista Ferma îşi are locul şi rolul ei bine definit în peisajul mediei agricole din România.”

Alexandru Baciu, administratorul Fermei Baciu

DOREL CODREA: Oricine își poate găsi răspunsurile în revistă "Nu mă întrebați de când, dar de o bună bucată de vreme, având curiozitatea să știu care este cea mai bună publicație în domeniu, în mintea mea, invariabil, apare Ferma. Asta nu neapărat pentru relația de respect reciproc avută cu 'artizanii' acestei reviste, nici pentru strânsa relație de colaborare și susținere. Mai mult pentru calitatea materialelor, pentru varietatea tematicilor abordate, nivelul tehnic și științific al celor publicate, dar și al actualității și concreteții subiectelor de interes. Oricine își poate găsi răspunsurile la multe dintre întrebările de zi cu zi ale domeniului său de activitate, ale zbaterilor sale cotidiene.

Textele din revista Ferma pot îndruma pașii multora spre

15-30 aprilie 2022

un început, dar şi oblăduiesc răni la nevoie, iar când e cazul, scutură spre dezmorțire pe unii, din a 'jilțurilor' desfătare!

Așa cum facem de ani de zile în revista 'Bruna' a Asociaţiei noastre, o să spunem și acum: citiți revista prietenilor noștri! Revista Ferma, căreia îi dorim sute și sute de noi numere. La mulți ani!"

Dorel Codrea, președinte fondator Asociaţia Crescătorilor de Taurine Brună Schwyz Maramureș

Ferma 300

AUREL NIEŞ: Informaţia este... bani!

Aurel Nieş s-a "întâlnit" pentru prima dată cu revista Ferma încă din anii de început, atunci când avea doar 7 vaci de lapte. Acum are 60 de vaci la muls, mult mai multă experinţă şi poate... mai multe probleme.

"Am inclusiv numărul 1, pe când revista se numea 'Plante furajere' şi de pe vremea aceea le am pe toate. Au fost momente în care revista Ferma ne-a ajutat puternic, mai ales în perioada de început, atunci când se pregătea trecerea la cotele de lapte şi nu exista internetul. Ne-o ajutat întotdeauna cu informaţii şi informaţia a fost... bani, întotdeauna! În revistă am găsit soluţii la multe dintre întrebările noastre. Am învăţat că nu întotdeauna variantele scumpe sunt şi cele mai bune, uneori soluţiile simple şi mai puţin costisitoare pot să fie profitabile. Doresc revistei Ferma să meargă înainte, să trăiască mulţi ani!

Aurel Nieş, fermier din Şicula, jud. Arad

VIOREL HAPENCIUC: Dintotdeauna am avut o relaţie bună cu Ferma „Am început cu şapte vaci şi am ajuns la 100 de vaci la muls. Pot spune că am crescut lângă voi. Pentru mine, revista Ferma a fost un mijloc de informare foarte util în toţi aceşti ani. Tot ce apare nou putem afla din revistă, inclusiv de la târguri şi simpozioane. Pe noi ne interesează atât informaţiile legate de zootehnie cât şi cele despre maşini şi echipamente agricole. Băieţii mei au implementat noile tehnologii de pe tractoare şi pe baza articolelor publicate în revista Ferma. Viitorul este al digitalizării.

Iar fermele de familie au potenţialul de a dezvolta şi susţine agricultura românească. Pentru că fiecare lucrează pentru el şi are tot interesul să-i meargă bine. Revista Ferma s-a implicat în ambele direcţii, promovând nu doar noile tehnologii ci şi ferma de familie, prin campaniile pe care le-a desfăşurat pe parcursul ultimilor ani.”

Viorel Hapenciuc, fermier Ferma Covaci, jud. Timiş

GAVRILĂ TUCHILUŞ: Revista Ferma este un reper pentru noi! „Presa agricolă este o sursă foarte bună de informare pentru orice fermier iar revista Ferma în mod special este un reper pentru noi, încă de la începuturile sale. Am colaborat foarte bine cu domnul Dănuţ Radiş, care a fost întotdeauna receptiv la propunerile noastre. Îmi amintesc că îl rugasem la un moment dat să apară şi o pagină despre meteo iar el a agreat imediat această propunere. Am zis cândva că revista Ferma este o mini facultate pentru cei care fie se află la început de drum sau vor să-şi aprofundeze cunoştinţele despre agricultură. Ferma a ţinut întotdeauna pasul cu tot ceea ce este nou, cu inovaţiile care apar mereu pe piaţă, este o revistă completă şi complexă. Aveam la un moment dat nu mai puţin de zece abonamente la Ferma şi le mai împărţeam unuia şi altuia să mai citească, în special celor care s-au întors în ţară dorind să se apuce de agricultură.

Apreciez la maxim ceea ce face colectivul publicaţiei Ferma, în frunte cu domnul Dănuţ Radiş şi doamna Nicoleta Dragomir, dar nu pot să nu îi menţionez şi pe doamna Petronela Cotea Mihai şi pe Marian Muşat, care sunt corespondenţii voştri din regiunea Moldovei. Vă doresc tuturor multă sănătate şi să ajungeţi şi chiar să depăşiţi 3.000 de numere cu revista Ferma!”

Gavrilă Tuchiluş, administratorul societăţii Agrimat Matca

7

8

Ferma 300

Copiii de ieri, fermierii de astăzi

Într-o agricultură care suferă acut din cauza lipsei de forţă de muncă specializată, pregătirea generaţiei de mâine ar trebui să fie prioritate naţională!

D

in păcate, începând cu liceele agricole şi până în mediul universitar, preocupările oficiale pentru învăţământul agricol se rezumă la câteva finanţări şi cam atât.... Sau să le spunem subfinanţări?! Poate ar fi mai corect.

Am atras atenţia de nenumărate ori, prin proiectul nostru „Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol”, că nu este suficient ca liceele cu profil agricol, atâtea câte au mai rămas, doar să existe! Oferta educaţională trebuie corelată cu cererea de pe piaţa locală a muncii iar practica agricolă trebuie să fie baza formării viitorului fermier sau specialist. Până la măsuri concrete, fiecare şcoală se descurcă aşa cum poate şi, din păcate, agricultura va pierde generaţii întregi de potenţiali tineri bine pregătiţi pentru provocările ce vor urma în acest domeniu de importanţă vitală.

De-a lungul anilor, pe coperta Revistei Ferma au apărut zeci de copii, de toate vârstele şi din toate colţurile ţării. Îi apreciem pe părinţii care le-au transmis micuţilor dragostea de pământ şi de agricultură şi credem sincer că asta ne e şansa pentru a avea o generaţie de mâine care să ne pună pâinea pe masă.

15-30 aprilie 2022

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Mă uit peste fotografii, cu bucurie şi nostalgie şi îmi dau seama că au trecut chiar şi 20 de ani de când au fost făcute. Copiii de ieri au crescut, s-au maturizat, unii au preluat deja frâiele fermelor de familie, alţii poate au ales alt drum în viaţă, dar revin acasă atunci când pământul îi cheamă şi uliţa copilăriei le duce dorul.

Mulţi dintre copiii de ieri sunt tinerii fermieri de astăzi.

Au crescut odată cu revista Ferma şi sunt dovada vie că România încă mai are potenţial. Şi tare ne dorim ca cei care iau decizii în ţara asta să nu uite că avem mare nevoie de ei. Îi veţi cunoaşte în ediţiile viitoare ale revistei Ferma. Până atunci, ia să vedem cine se recunoaşte în fotografii?

9

10 Ferma 300

Susţinem libertatea presei!

Revista Ferma este afiliată, prin intermediul membrilor săi, celor două mari organizaţii ale jurnaliştilor de agricultură care există la nivel european şi internaţional, ENAJ respectiv IFAJ.

Lisa Bellocchi

C

u ocazia aniversării celor 300 de ediţii ale revistei Ferma, liderii entităţilor reprezentative pentru media agricolă ne-au transmis mesajele lor.

LISA BELLOCCHI, PREŞEDINTE ENAJ „Este o onoare pentru mine să particip la sărbătorirea aniversării Ferma, principala revistă agricolă din România. Această publicaţie cu peste 20 de ani de activitate este o piatră de temelie pentru a oferi informarea fermierilor. În APAR, Asociaţia Presei Agricole din România, care este din decembrie 2013 un important membru al ENAJ (Reţeaua Europeană a Jurnaliştilor Agricoli), sunt implicaţi câţiva jurnalişti celebri de la Ferma.

APAR şi ENAJ au acelaşi scop: promovarea jurnalismului agricol, conform regulilor de libertate a presei şi organizarea activităţilor de networking pentru colegi. Am atins aceste obiective şi prin intermediul conferinţelor precum webinarul APAR despre impactul Green Deal şi Forumul ENAJ «Agricultura pe prima pagină». Dar cel mai bun mod de a prezenta agricultura reală a unei ţări este prin tururile de presă cu buget redus pe care le organizează asociaţiile naţionale împreună cu ENAJ. În 2017, am avut şansa să mă număr printre cei 31 de jurnalişti internaţionali care au călătorit prin estul României, într-un turneu de presă uimitor, foarte bine organizat şi gestionat.

Sărbătorind cele 300 de ediţii ale revistei

15-30 aprilie 2022

L e n a J o a n ss o n h

Nicole r ta Drago mi

Ferma şi aşteptând cu nerăbdare cea de-a 10-a aniversare APAR, ENAJ este mereu aproape de asociaţiile naţionale, pentru a îmbunătăţi jurnalismul agricol în Europa! ” Cu prietenie, Lisa Bellocchi

cât şi în agricultură, ele pot fi foarte utile fermierilor. Am toată convingerea că redactorii revistei Ferma se numără printre aceşti profesionişti”.

Lena Johansson, preşedinte IFAJ

LENA JOHANSSON, PREŞEDINTE IFAJ „Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor Agricoli (IFAJ) a fost fondată în 1956. Pentru a reconstrui sectorul agricol după cel de-al Doilea Război Mondial şi pentru a putea hrăni populaţia în creştere din Europa, fermierii aveau nevoie de informaţii relevante şi corecte. Un grup de jurnalişti şi comunicatori s-au reunit şi au creat o reţea, care mai târziu a devenit IFAJ. De atunci s-au alăturat tot mai multe ţări, iar după căderea Cortinei de Fier am avut ocazia să primim mai multe state din Europa de Est, inclusiv România. Astăzi, IFAJ are 56 de ţări membre de pe fiecare continent.

Unul dintre principalii piloni ai IFAJ este să îmbrăţişeze libertatea presei şi să ofere fermierilor lumii acces la informaţii care nu sunt cenzurate de autorităţi sau guverne.

Acest lucru este, din păcate, departe de a fi evident în multe ţări. Dar libertatea presei este şi o responsabilitate a jurnalistului. Pentru a câştiga încrederea populaţiei, el sau ea trebuie să fie obiectiv şi să fie ferit de presiuni, atât din partea intereselor politice, cât şi a celor economice. Când acest lucru este asigurat şi când jurnaliştii au cunoştinţe profunde atât în jurnalism,

NICOLETA DRAGOMIR, PREŞEDINTE APAR "În februarie 2013, s-au făcut primele demersuri pentru înfiinţarea Asociaţiei Presei Agricole din România - A.P.A.R. De-a lungul anilor am punctat momente esenţiale pentru activitatea şi reprezentarea noastră profesională. În decembrie 2013, APAR a devenit membră cu drepturi depline în ENAJ iar la data de 19 septembrie 2019 s-a înfăptuit afilierea la IFAJ. Spun cu mândrie că 18 jurnalişti şi specialişti ai revistei Ferma sunt membri activi ai APAR, care numără în prezent 55 de colegi ziarişti, comunicatori şi specialişti în marketing agricol. Prin afilierea la cele două organizaţii internaţionale de profil avem acces la informaţii şi ni se facilitează schimburi de experienţă cu jurnalişti de pe toate continentele. În plus, contribuim la dezvoltarea profesională a jurnalismului agricol şi susţinem libertatea presei, deziderat care este fundamentul profesiei noastre.

Revistei Ferma îi urez la cât mai multe ediţii în misiunea asumată pentru informarea corectă şi obiectivă a fermierului român!

Nicoleta Dragomir, preşedinte APAR

11

Performanță în toate direcțiile

O nouă cale în controlul buruienilor în postemergență la porumb Spectru larg de combatere pentru buruienile dicotiledonate şi monocotiledonate anuale.

Protecție de lungă durată împotriva buruienilor ce răsar în următoarea perioadă după tratament.

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

www.cropscience.bayer.ro

12 Ferma 300: Pietre de hotar

REVISTA FERMA: PIETRE DE HOTAR

1999, Februarie: Apare primul număr al revistei Plante Furajere, un buletin informativ agricol de 16 pagini, distribuit gratuit, editat de Comision Dic SRL, prin director general Dănuţ Radiş şi colegiul redacţional format din: prof.dr. Nicolae Dragomir, prof.dr. Ioan Vintilă şi biolog Sevastian Proca.

1999

1999 - August

1999 - Noiembrie

Al treilea număr al revistei apare cu actuala denumire - Ferma, cu tematică extinsă şi spre zootehnie.

Se anunţă în Ferma primul concurs al abonatului, marele premiu fiind un aparat de muls

Se lansează paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo, iar în mai 2011 apare primul newsletter Agroinfo, trimis către 30 de mii de abonaţi.

2016 - Mai

2011 - Aprilie

Se lansează conceptul „La grădina Ritei”, o grădină demonstrativă cu paturi supraînălţate, iar în aprilie 2017 apar primele filmuleţe care promovează conceptul „La grădina Ritei” pe Facebook şi Youtube, realizate de echipa Casiana Mihuţ - Zsolt Tamássy

2018 - Iunie Are loc primul proiect Viitor pentru Sate în Gorj-Vâlcea (Bustuchin, Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Vaideeni). În 2019 se desfăşoară cel de-al doilea proiect Viitor pentru Sate în jud. Vrancea (Străoane, Soveja, Năruja, Răcoasa)

15-30 aprilie 2022

2000 - Mai Apar primele pagini color de publicitate, iar revista şi-a dublat numărul de pagini de la prima apariţie Apare primul număr al revistei Recolte bogate - secretul marilor recolte, practic are loc transformarea ziarului Anunţuri Agricole în revistă care va trata cu preponderenţă subiecte privind producţia vegetală.

2010 - Noiembrie

Prima tabără a lic eelor agricole, la Geoagiu

Are loc primul eveniment "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol" organizat de Fundaţia Revistei Ferma la liceul din Brăneşti iar în iunie 2019 se desfăşoară prima tabără a liceelor agricole, la Geoagiu.

27 evenimente au fost organizate până în prezent în cadrul proiectului.

2019 - Iunie

Jurnaliștii revistei Ferma primesc cu bucurie un nou coleg în redacție, unul cu totul neobișnuit: robotul Fermy, sosit de pe planeta Agri 4.0, este specialistul grupului în agricultura viitorului și devine mascota oficială a Ferma.

2020 - Aprilie

Ferma 300: Pietre de hotar

Colectivul și prietenii FERMA la celebrarea a 200 de ediții în 2017

2001 - Februarie

2003 - 2004

Se publică primul reportaj din fermă, se anunţă apariţia trimestrială, se încheie primele parteneriate media cu târgurile şi expoziţiile agricole; apar primele anunţuri de mica publicitate Apare primul număr al suplimentului Utilaje Agricole, 16 pagini, în interiorul revistei Ferma, iar în Aprilie 2007, devine revistă de sine stătătoare şi continuă să fie editată de două ori pe an.

Revista Ferma anunţă lansarea ziarului Anunţuri Agricole, primul şi singurul ziar de anunţuri gratuite de mica publicitate exclusiv din domeniul agricol, ştiri din actualitatea agricolă, agro-meteo, oportunităţi de afaceri

2006 - Iunie

Lansarea site-urilor: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro

2005 - Martie Ferma organizează la Timişoara prima ediţie a simpozionului “Ferma de taurine în perspectiva integrării în Uniunea Europeană”.

2006 - Februarie

FERMA devine PRIMA REVISTĂ de specialitate din România care interconectează sistemele fizice (revista Ferma print) şi sistemele cibernetice (site-uri, social media şi video), cu accent pe Agricultura 4.0 (era digitală a agriculturii).

Plecat la drum ca o revistă de tehnică, opinie şi informaţie agricolă, grupul oferă acum un sistem informativ complet: produsele FMG Ferma Media Grup acoperă atât zona de print, cât și digital.

2020 - Aprilie

Revista Ferma editează ediția cu numărul 300!

2022 - Aprilie

13

14 Echipa Ferma

ECHIPA FERMA!

REDACŢIA FERMA de la Timişoara De la stânga la dreapta (sus): Liviu Gordea, Gheorghe Ghişe, Violeta Mâţ, Denise Nimigean, Daniela Radiş De la stânga la dreapta (jos): Corina Berghin, Nicoleta Dragomir, Marcica Radiş, Dănuţ Radiş, Irina Csösz, Cornelia Radeş, Daniela Manci, Tatiana Trandafir Jurnalism agricol fără frontiere! Suntem peste tot, pentru că tehnologia şi comunicaţiile digitale rup orice bariere de timp şi de spaţiu. Aşa se face că Ferma este singura revistă care îţi aduce informaţia în print, de oriunde în lume s-ar afla! În România, coechipierii noştri sunt aproape de tine de la Iaşi, Galaţi, Alba, Oradea, Bucureşti, Timişoara. Ajungem la tine cât ai clipi şi ne asigurăm că povestea ta va fi citită de cât mai mulţi români. Dar şi de străini, de ce nu? Colega noastră Paula duce spiritul Ferma şi cultura agricolă românească peste hotare, tocmai în Germania.

Ni se alătură consultanţii şi specialiştii care scriu articolele tehnice din revistă, încă de la începuturile ei.

Suntem ECHIPA FERMA şi îţi mulţumim. Împreună am numărat până la 300 de ediţii iar povestea noastră continuă. Numărul 301 este deja în lucru!

15-30 aprilie 2022

Redacția FERMA TIMIȘOARA

Echipa Ferma 15

Paula Ciupag, redactor Ferma GERMANIA

Leonard Constantin Stafie, colaborator Ferma IAȘI

Petronela Cotea Mihai, redactor Radio România Iaşi și colaborator Ferma IAȘI

Liliana Sime, coordonator Agroinfo ORADEA

Marian Mușat, redactor Ferma GALAȚI Olivia Firi, redactor șef Ferma 4.0 ALBA

Daniel Plăiașu, redactor Ferma BUCUREȘTI Alexandru Grigoriev, Director AISR și colaborator Ferma BUCUREȘTI

16 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Doar 1% din ferme au peste 50 ha şi numai 25.000 ferme au personalitate juridică

APROAPE UN MILION DE FERME AU DISPĂRUT ÎN ULTIMII 10 ANI!

ACTUALITATEA AGROINFO

Mai mult de un sfert din fermele din România au dispărut între 2010 şi 2020, arată datele provizorii ale Recensământului General Agricol 2020. La finalul anului 2020, în România existau 2,887 milioane de exploataţii agricole, care utilizau 12,8 milioane ha de teren agricol. În 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000 (-25,2%), iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 ha (-4,1%). Terenul arabil şi culturile permanente au crescut cu 258.000 ha (+3,1%), respectiv cu 32.000 ha (+10,4%), însă suprafaţa cu păşuni şi fâneţe s-a redus cu 783.000 ha (-17,4%) faţă de 2010.

Suprafaţa agricolă medie pe exploataţie a crescut cu cca.

28%, de la 3,45 ha în 2010, la 4,42 ha în 2020.

Numărul exploataţiilor sub 1 hectar a scăzut cu 488.000 (-24,2%) între 2010 şi 2020, din cauză că s-a redus ponderea exploataţiilor cu suprafaţă mai mică de 0,1 ha (de la 10,3% la 4,3%). În 2020, 4,2% din exploataţiile agricole utilizau peste 10 ha, faţă de 2,2% în 2010.

54,0% din totalul exploataţiilor agricole din România aveau sub 1 ha şi utilizau doar 4,6% din suprafaţa agricolă, 36,3% din exploataţii aveau între 1 şi 5 ha şi lucrau 18,2% din suprafaţa agricolă, iar 1% erau ferme peste 50 ha, dar utilizau 54% din suprafaţa agricolă.

Numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a scăzut cu 25,3%, până la 2,862 milioane, dar tot reprezintă majoritatea. Doar 25.000 de ferme din România au personalitate juridică, cu 17,3% mai puţine decât în 2010, cu o medie de 194,78 ha pe fermă.

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

15-30 aprilie 2022

pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Termen limită pentru semnarea cererii unice pentru banii pe 2022 Şeful APIA: Fermierii care trebuie să se prezinte personal la APIA pentru încasarea subvenţiilor!

MADR: Subvenţie nouă pentru fermieri anul acesta!!

Schemă de ajutor de minimis, aplicabilă pe întreg teritoriul României ANSVSA: Reguli pentru sacrificarea şi vânzarea mieilor Locurile unde pot fi sacrificaţi mieii de Paşte până pe 23 aprilie Ordin ANSVSA: Testarea bovinelor de carne şi de lapte!

Vor fi testate toate bovinele din fermele comerciale, dar şi din gospodăriile ţărăneşti Schema pentru micii fermieri, de 1.250 de euro/fermier, nu va mai exista Șeful APIA, mesaj pentru micii fermieri!

Ce se schimbă la subvenţii, din 2023 NOU: Raportări obligatorii săptămânale la MADR Amenzi de la 500.000 lei la 1.000.000 lei!

Pentru ce vor fi sancţionaţi fermierii!

Agroinfo

Date despre producţia agricolă vegetală din 2021

PRODUCŢII OFICIALE LA PORUMB, GRÂU ŞI OLEAGINOASE Producţia agricolă vegetală a crescut în 2021, faţă de 2020, la cereale, oleaginoase şi leguminoase şi a scăzut la cartofi şi legume, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Suprafaţa cu cereale pentru boabe s-a redus cu 1,2%, dar producţia a crescut cu peste 9 mil. tone (+49,8%), până la 27,196 mil. tone, datorită producţiilor mai mari pe hectar. Suprafaţa cu porumb boabe reprezintă 47,3% din suprafaţa cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu - 41,1%. Producţia de grâu, care are o pondere de 38% în producţia de cereale, a crescut cu aproape 4 mil. tone (+61,5%), până la 10,325 mil. tone, iar cea de porumb a crescut cu peste 4,3 mil. tone, până la 14,445 mil. tone.

Producţia de oleaginoase a crescut cu 40,2%, până la 4,526 mil. tone: +73,5% rapiţă, +32,7% floarea soarelui şi +7,8% soia boabe.

La porumb boabe şi floarea soarelui, România a ocupat primul loc în UE în 2021, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, iar la grâu, România a fost pe locul patru la suprafaţă şi producţie, după Franţa, Germania şi Polonia.

Proiect pentru irigaţii pe 500.000 ha

FERMIERII CER RENEGOCIEREA PNRR Organizaţiile fermierilor români reunite în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită Guvernului renegocierea PNRR, pentru a include şi finanţarea sistemului de irigaţii.

Proiectul propus de Alianţă anul trecut şi care nu a mai fost inclus în varianta finală a PNRR a fost realizat cu experţi care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia şi Portugalia, aflate acum în implementare, şi ar asigura un management modern şi eficient al apei pentru irigaţii pentru 500.000 ha, respectând criteriile de eligibilitate impuse de Uniunea Europeană privind protejarea mediului şi digitalizarea, susţin reprezentanţii organizaţiilor de fermieri.

Aceştia mai afirmă că proiectul poate fi adaptat rapid, în funcţie de bugetul disponibil şi de timpul rămas pentru implementare.

RGA: Efective de animale în creştere doar la ovine şi caprine

ROMÂNIA A PIERDUT PESTE 33% DIN EFECTIVELE DE PORCI! România a pierdut, între 2010 şi 2020, peste o treime din efectivele de porcine şi 9,8% din efectivele de bovine, în timp ce numărul total de ovine şi de caprine a crescut cu 15,8%, respectiv 3,5%, arată rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol 2020, publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Efectivele de porcine au scăzut cu 33,1% şi cele de bovine cu 9,8%, iar efectivele de ovine și caprine au crescut cu 15,8%, respectiv 3,5% faţă de cele înregistrate în anul 2010.

La momentul de referinţă 31 decembrie 2020 se observă o scădere şi a efectivelor păsări faţă de 31 decembrie 2010.

Astfel, la finalul anului 2020, România avea 1,795 milioane bovine, 3,577 milioane porcine, 9,740 milioane ovine, 1,285 milioane caprine şi 77,354 milioane păsări.

17

18 Actualitate Ferma 4.0

un articol de OLIVIA FIRI | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ESTE ROMÂNIA O PUTERE AGRICOLĂ?

Pe fondul temutei crize alimentare antrenată de conflictul din Ucraina, importanța României pe piața agricolă mondială crește. Cu atât mai mult cu cât Eurostat ne-a poziționat ca lideri europeni la producția de floarea soarelui și porumb.

C

u o producție de 14.445.000 tone de porumb boabe de pe 2.493.000 hectare și 2.818.000 tone de floarea-soarelui de pe 1.112.000 ha, în 2021 România a ocupat locul I în UE la cele două culturi, atât ca producție, cât și ca suprafață. Ce loc ocupăm la recolta de grâu! Consultă datele publicate recent de INS și Eurostat!

”ISTERIA ULEIULUI” N-ARE FUNDAMENT O astfel de veste ar trebui să ne scutească de o criză alimentară, după cum ne asigură și autoritățile. „România, în momentul de faţă, nu se află în niciun astfel de risc de a apărea o criză alimentară sau de apariţie a unor dezechilibre majore“, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Oficialii MADR ne asigură că producem suficientă floarea soarelui pentru a acoperi de zece ori consumul intern. Totuși, de ce a crescut preţul uleiului şi până la ce nivel ar putea ajunge!

Vezi și cu cât s-a scumpit uleiul în primele trei luni ale lui 2022!

15-30 aprilie 2022

SUB SPECTRUL FOAMETEI Prin alte părți ale lumii, criza alimentară și costurile cu utilitățile produc adevărate drame umane.

Omenirea se va confrunta cu o criză alimentară din cauza războiului.

Au spus-o liderii celor mai mari economii, la summitul G7 de la Bruxelles.

SUA se confruntă cu cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani: băncile de alimente sunt forţate la raţionalizare. Peste o treime din gospodăriile americane au dificultăţi în a-şi acoperi cheltuielile normale, scrie Ziarul Financiar!

Africa de Vest se află în pragul celei mai grave crize alimentare din ultimii zece ani.

Este de aşteptat o scădere semnificativă a disponibilităţii grâului pentru multe ţări africane, care importau o mare parte din acest produs din Rusia sau Ucraina.

Actualitate Ferma 4.0 19

ȚARA NOASTRĂ JOACĂ UN ROL-CHEIE Agricultura este unul dintre domeniile-cheie care ar putea propulsa România pe un loc fruntaș alături de ţările agricole capabile să suplinească pe piaţa mondială lipsurile provocate de conflictul din Ucraina, consideră Lara Tassan Zanin, şefa biroului Băncii Europene de Investiţii din România, într-un interviu acordat Digi24. Aceasta a indicat câteva direcții pe care țara noastră le poate valorifica pentru a transforma criza din Ucraina dintr-o provocare în oportunitate. Una dintre ele ar fi înființarea de asociaţii transfrontaliere în sectorul agricol, cu unele dintre companiile ucrainene care nu pot să-şi livreze producţia din cauza războiului, a precizat oficialul BEI în România. Lara Tassan Zanin a dat ca exemplu Polonia, care a pregătit deja cadrul legislativ pentru a facilita relocarea întreprinderilor din Ucraina și Rusia pe teritoriul său. Citește interviul integral!

UCRAINA APELEAZĂ LA VECINI De altfel, Ucraina discută cu România posibilitatea de a-și exporta produsele agricole prin Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, sau folosind infrastructura de căi ferate, în condițiile în care rușii blochează porturile ucrainene, a declarat ministrul Agriculturii din Ucraina, citat de Le Figaro, după cum informează Profit.ro. Cât pierde Ucraina din cauza blocării exporturilor agricole!

PUNCTUL SLAB AL ROMÂNIEI România realizează o producție agricolă mare, dar nu are industrie alimentară, avertizează doctorul în Științe Economice, Mircea Coșea, într-un interviu pentru SpotMedia.ro: ”Indiferent dacă avem sau nu producție de floarea soarelui sau de grâu, prețurile la raft vor crește, pentru că sunt din import. Iar stocurile imense de care se vorbește nu sunt ale statului. Ele aparțin privaților"! Vezi cum și-a argumentat acesta punctul de vedere!

SECETA AMENINŢĂ un articol de LIVIU GORDEA

Vremea însorită şi uscată de la început de primăvară a favorizat nordul Europei, unde calendarul însămânţărilor de sezon a avansat conform aşteptărilor, în timp ce în sudul şi vestul continentului seceta a continuat să pună presiune pe culturile agricole. Conform celei mai recente prognoze a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, culturile semănate în toamnă au intrat în primăvară în condiţii satisfăcătoare spre bune în majoritatea regiunilor Europei, după o iarnă predominant blândă. Cu toate astea, lipsa precipitaţiilor a afectat în mod negativ suprafeţele din Peninsula Iberică, în special cele de cereale, în timp ce în sudul Franţei şi nord-vestul Italiei dezvoltarea culturilor era încă în stadii foarte incipiente la început de aprilie.

Nivelul scăzut al rezervelor de apă din sol este resimţit din plin şi în Slovenia, Croaţia, Ungaria, România şi sud-vestul Ucrainei.

Accesează buletinul JRC MARS, monitorul culturilor agricole în Europa!

20 Europa agricolă

AGRIFSIH, SUB SEMNUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA

După o întâlnire online, organizată în 8 martie, miniștrii agriculturii din statele membre s-au reunit, în format fizic, în 21 martie, ambele ședințe AGRIFISH având loc după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

D

iscuțiile AGRIFISH au fost marcate de îngrijorarea profundă privind efectele acestui război asupra sectorului agroalimentar din Ucraina, din Uniunea Europeană și din întreaga lume. Comisia Europeană a acționat urgent!

SOLIDARITATE CU UCRAINA Ședința din 21 martie a fost deschisă de intervenția în format virtual a ministrului ucrainean al agriculturii, Roman Leshcenko, care le-a vorbit omologilor săi europeni despre situația agriculturii din ţara sa, afectată dramatic de invazia militară a Rusiei. Ministrul ucrainean a spus că fermierii vor încerca să înceapă muncile de primăvară, în ciuda pericolelor aduse de război. Unii fermieri și-au văzut distruse de bombe și rachete mașinile agricole, adăposturile pentru animale, hambarele.

EFECTE NEGATIVE MAJORE ÎN UE Există temeri că o treime din suprafața agricolă a Ucrainei ar putea rămâne necultivată în această primăvară, din cauza războiului! Acest fapt ar avea efecte negative uriașe

15-30 aprilie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

asupra piețelor internaționale, întrucât Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale și semințe oleaginoase din lume.

Inclusiv țări membre ale Uniunii Europene sunt dependente de mărfuri agricole din Ucraina. Să dau numai

Comisia a propus ca statele UE să comunice lunar date privind stocurile private de produse esențiale pentru alimente și furaje, pentru a avea o imagine de ansamblu precisă și în timp util a disponibilității acestora.

exemplul Spaniei, care importa porumb ucrainean pentru sectorul creșterii suinelor, cel mai puternic din Uniunea Europeană. Totodată, Ucraina devenise în ultimii doi ani cel mai important furnizor de miere pentru blocul comunitar, devansând China. Cu siguranță, apicultorii din zonele de conflict au mult de suferit în această perioadă.

"Astăzi, miniștrii agriculturii din UE și-au demonstrat angajamentul de a implementa soluții eficiente pe termen scurt, mediu și lung, precum și de a sprijini sectorul agricol al Ucrainei”, a declarat, cu ocazia întâlnirii, Julien Denormandie, ministrul francez al agriculturii și alimentației.

CE A ACȚIONAT RAPID. CE SOLUŢII AU FOST PROPUSE? Ca să prevină o criză alimentară în Uniunea Europeană, dar și în alte state, miniștrii agriculturii reuniți la Bruxelles au prezentat câteva soluții, care s-au regăsit în setul de măsuri propuse de Comisia Europeană două zile mai târziu.

Comisia a propus, în primul rând, un sprijin financiar în valoare de 500 milioane euro (din rezerva... ››› 22

1.

21

22 Europa agricolă

AJUTOARE PENTRU AGRICULTURĂ

››› 20 ...de urgență PAC) pentru sprijinirea fermierilor afectați de consecințele războiului din Ucraina. României îi revin 25.490.649 euro.

Avansul din plățile directe, precum și din plățile făcute în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, pentru suprafață și pentru animale, acordate fermierilor începând de la 16 octombrie a.c., va fi procentual mai mare decât în prezent.

Au fost adoptate și măsuri de piață de tip „plasă de siguranță” pentru sprijinirea pieței cărnii de porc,

2.

3.

având în vedere situația deosebit de dificilă a sectorului. Între 25 martie și 29 aprilie, o parte din costurile de depozitare a cărnii de porc pot fi acoperite de la bugetul public, sub condiția de a le scoate din circuit pentru 2-5 luni.

A fost propusă și o derogare temporară, în 2022, pentru a permite producția agricolă pe pârloage, pentru a spori capacitatea de producție agricolă a UE. Măsura aceasta fusese deja discutată de miniștrii agriculturii în 21 martie.

Statele membre pot reduce TVAul pana la 0% la alimente și pot

4.

5.

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, a fost esențial pentru noi să ne arătăm solidaritatea. Am purtat o discuție cu ministrul ucrainean pentru a stabili ce fel de asistență ar trebui acordată rapid. Mai mult, trebuia să luăm măsuri urgente pentru a asigura nu numai suveranitatea alimentară în UE, ci și securitatea alimentară la nivel global.

JULIEN DENORMANDIE

Ministrul Agriculturii din Franţa

15-30 aprilie 2022

Comisia a propus un nou cadru temporar de criză pentru fermieri, producători de îngrășăminte și sectorul pescăresc, care permite acordarea de ajutoare de stat pentru atenuarea creșterilor costurilor de producție. Prețurile la îngrășăminte și aprovizionarea cu îngrășăminte a fermierilor vor fi monitorizate pentru a se asigura faptul că perspectivele de recoltă la nivelul UE nu sunt periclitate. încuraja operatorii economici să limiteze creșterea prețurilor cu amănuntul la produsele alimentare. Țările UE pot utiliza finanțare din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a furniza asistență alimentară și/sau materială de bază grupurilor celor mai vulnerabile de cetățeni.

6.

FOLOSIREA EFICIENTĂ A AZOTULUI Comisia Europeană sprijină investițiile în cercetare și în inovare pentru a înlocui utilizarea îngrășămintelor sintetice, prin Programul Orizont Europa.

Sporirea eficienței de utilizare a azotului, tranziția la amoniacul verde pentru îngrășăminte și valorificarea biomasei prin PAC 2023-2027 sunt unele dintre soluțiile preconizate.

23

24 Criza energetică

Obiectiv UE 2030: Dublarea producţiei de biometan!

Comisia Europeană şi-a sporit ambiţiile privind producţia de biometan de la 17 la 35 miliarde metri cubi pe an până în 2030, ca parte a eforturilor de a gestiona criza energetică pe care o resimţim din plin.

A

cţionând din dorinţa de a stabiliza piaţa ca urmare a invaziei ruse din Ucraina şi pentru a-şi proteja resursele şi interesele proprii, autorităţile europene au lansat luna trecută planul REPowerEU, un instrument care se concentrează pe modalităţi de a face blocul comunitar independent de combustibilii fosili din Rusia, înainte de anul 2030. Întreaga strategie se bazează pe doi piloni: diversificarea aprovizionării cu gaze a UE pentru a înlocui importurile ruseşti pe termen scurt; extinderea implementării surselor regenerabile şi a măsurilor de economisire a energiei pe termen lung.

1.

2.

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi vezi ce spune Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, despre planul REPowerEU!

15-30 aprilie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DEPENDENŢA DE GAZUL RUSESC Pentru a spori rezilienţa sistemului energetic european, Comisia insistă asupra importanţei creşterii producţiei de biometan sau biogaz. Astfel, ambiţia de a produce 35 miliarde metri cubi de biometan pe an până la sfârşitul acestui deceniu este dublă faţă de un obiectiv anterior stabilit de executivul european în comunicarea Fit for 55, care prevedea o ţintă de doar 17 miliarde de metri cubi.

Prin urmare, producţia ar creşte de zece ori în interiorul blocului comunitar până în 2030. Planul RePowerEU ar putea contribui, chiar înainte de sfârşitul anului, la scăderea cererii de gaze a UE cu volume echivalente cu două treimi din totalul gazelor importate anul trecut din Rusia, prin înlocuirea gazului în sistemele de încălzire şi generarea de energie din surse regenerabile.

ARMONIZAREA CU PNS-URILE Totodată, Comisia spune că planurile naţionale strategice ale Politicii Agricole Comune ar trebui să canalizeze finanţarea către producţia de biometan obţinut din surse durabile de biomasă, inclusiv deşeuri şi reziduuri agricole. Aceste planuri strategice... ››› 26

25

26 Criza energetică ››› 24 ...se află în prezent pe masa Comisiei Europene pentru a fi revizuite, urmând să ajungă din nou în posesia autorităţilor naţionale pentru a opera anumite ajustări, dacă va fi cazul.

UN SUBIECT CONTROVERSAT Problema producţiei de biogaz este destul de controversată în comunitatea agricolă. În timp ce unii văd aceasta ca pe o oportunitate de a-şi suplimenta veniturile, alţii susţin că au nevoie de gunoiul de grajd şi de reziduurile de cultură, care sunt considerate nişte resurse foarte valoroase pentru sol.

Pe de altă parte, producţia de biogaz suferă de o lipsă de acceptabilitate în comunităţile locale, precum şi de o lipsă de finanţare, ceea ce înseamnă că până acum nu a îndeplinit potenţialul său în UE. Cu toate astea, sectorul este pregătit să atingă ambiţiosul obiectiv menţionat în cadrul planului RePowerEU. CÂT DE RENTABIL E BIOGAZUL? Ţinta poate fi atinsă în mare parte pe baza deşeurilor şi a materiilor prime reziduale, dar pentru asta e nevoie de investiţii în noi capacităţi de producţie.

Potrivit EBA, UE produce astăzi 3 miliarde de metri cubi de biometan. „Creşterea la 35 miliarde de metri cubi necesită mobilizarea materiei prime de biomasă durabilă, în principal deşeuri şi reziduuri, plus construirea a aproximativ 5.000 de noi fabrici de biometan. Din punct de vedere tehnic, acest lucru este fezabil în următorii opt ani.

Ponderea importurilor de gaze naturale în Uniunea Europeană, 2021 Şi este şi rentabil. Ar fi nevoie de aproximativ 80 miliarde de euro în investiţii de capital, bani europeni cheltuiţi în economia noastră internă. Asta ne-ar permite să producem biometan la un cost care este considerabil mai mic decât preţul gazelor naturale din ultimele câteva luni. Şi, pe lângă construirea de noi instalaţii integrate de biogaz-biometan, ar fi posibilă adaptarea eficientă a unităţilor de metanizare la instalaţiile de biogaz existente”, se arată într-un comunicat EBA. UN SEGMENT CU MARE POTENŢIAL La rândul său, Pekka Pesonen, secretarul general al COPA-COGECA - organizaţia europeană a fermierilor şi a structurilor cooperatiste din agricultură, şi-a exprimat susţinerea faţă de iniţiativa Comisiei cu privire la creşterea producţiei de biometan, declarând că este „foarte bucuros” să vadă că se

Ținta de biometan reprezintă peste 20% din importurile actuale de gaze din Rusia.

Până în 2050, acest potenţial se poate tripla, crescând cu mult peste 100 miliarde de metri cubi şi acoperind între 30 şi 50% din cererea viitoare de gaze a UE. HARMEN DEKKER

Director executiv Asociaţia Europeană de Biogaz (EBA)

15-30 aprilie 2022

RELAXAREA AJUTOARELOR DE STAT Pe lângă stimularea producţiei de biogaz, noua comunicare are în vedere şi creşterea posibilităţilor de sprijin pentru fermieri, prin revizuirea în curs a normelor privind ajutoarele de stat. O măsură similară a fost aplicată în timpul pandemiei pentru a ajuta sectoarele care nu sunt acoperite de măsurile de sprijin stabilite în regulamentul privind organizarea comună a pieţei. Aceasta a fost privită ca o plasă de siguranţă pentru fermieri în caz de criză, contracarând, de exemplu, prăbuşirea preţurilor. pune accentul pe sursele alternative de energie. „Considerăm binevenit acest obiectiv general, întrucât suntem de părere că producţia de biogaz regenerabil reprezintă un segment cu mare potenţial de a ajuta la transformarea consumului european de gaz, pentru a fi mai durabil, reducând totodată dependenţa externă faţă de Rusia.

Digestia anaerobă poate de asemenea să permită producerea mai multor îngrăşăminte organice pentru practicile agricole, conform aşteptărilor din Pactul Verde european”, a subliniat reprezentantul celei mai puternice structuri asociative a fermierilor din spaţiul comunitar.

27

28 Ferma 4.0

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Tânărul fermier, ținta PAC

Populaţia agricolă este în curs de îmbătrânire, iar UE îşi intensifică eforturile pentru a-i atrage pe tineri spre acest domeniu de activitate, oferindu-le sprijin, prin măsurile PAC, pentru a-şi deschide o afacere.

D

e-a lungul timpului, Politica Agricolă Comună a abordat provocări legate de mediu şi de climă, dificultăţi economice sau cerinţele societale în evoluţie în ceea ce priveşte producţia alimentară. În iunie 2013, UE a convenit asupra unei noi direcţii pentru PAC, o reformă legată de îmbătrânirea populaţiei care desfăşoară activitate agricolă din Europa şi nevoia de a sprijini tinerii fermieri.

Doar 11% din exploatațiile agricole din UE sunt gestionate de tineri fermieri! Cum vrea CE să crească acest procent?

ÎNNOIREA GENERAŢIONALĂ Sectorul agricol european suferă schimbări structurale în ceea ce priveşte numărul, dimensiunea şi specializarea fermelor, în timp ce numărul tinerilor fermieri a scăzut în permanenţă de-a lungul timpului.

Tinerii fermieri se confruntă astăzi cu provocări semnificative, cum ar fi disponibilitatea scăzută a terenurilor, pe lângă preţul crescut al acestora, o rentabilitate slabă, accesul dificil la credite, precum şi nevoia de formare profesională şi de asimilare a noilor cunoştinţe.

Propunerile pentru viitoarea PAC oferă deja un cadru politic care, împreună cu instrumentele naţionale, va sprijini tinerii care se instalează în agricultură, creând în acelaşi timp condiţii bune de muncă şi de viaţă în zonele rurale.

ADEVĂRATELE PROVOCĂRI Pe de altă parte, măsurile de reînnoire generaţională prevăzute în PAC îmbunătăţesc performanţa întreprinderilor agricole, rezilienţa acestora şi transferul sigur al fermelor de la generaţia mai în vârstă la cea tânără. Cu toate astea, aceste măsuri tind să crească sustenabilitatea socio-economică a întreprinderilor agricole după ce tinerii fermieri şi-au înfiinţat afacerea, mai degrabă decât să contribuie la succesiunea fermelor. În plus, măsurile de reînnoire generaţională din PAC nu par a fi adaptate transferurilor din afara fermelor familiale.

Află mai multe despre provocările înnoirii generaţionale scanând codul QR!

MAI MULŢI BANI DIN 2023 Noua PAC prevede alocarea a cel puţin 3% din pachetele naţionale pentru plăţi directe drept sprijin oferit tinerilor care îşi înfiinţează o fermă. Ajutorul poate fi acordat sub formă de sprijin pentru un venit suplimentar, sprijin pentru investiţii sau ca primă de instalare. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru instalarea tinerilor fermieri în viitorul exerciţiu financiar 2023-2027 ar putea fi majorat la 100.000 euro/fermă.

Citeşte mai multe despre sprijinul acordat tinerilor fermieri din 2023, pe www.agroinfo.ro!

15-30 aprilie 2022

Ferma 4.0 29

CEI MAI MULŢI TINERI FERMIERI Dacă în 2010, 7,5% dintre fermierii din Uniunea Europeană (inclusiv Marea Britanie) aveau mai puţin de 35 de ani şi 30% aveau peste 65 de ani, şase ani mai târziu, la fiecare fermier sub 35 de ani existau nu mai puţin de şase fermieri cu vârsta mai mare de 65 de ani.

Cele mai recente statistici oficiale spun că numai 11% din exploataţiile agricole europene sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani.

AUSTRIA, LIDERUL ABSOLUT Potrivit Eurostat, în 2016 ponderea cea mai mică de tineri fermieri cu vârsta de până în 40 de ani se întâlnea în Cipru (3,3% din totalul managerilor de ferme la nivel naţional), Portugalia (4,2%) şi Regatul Unit (5,3%). În schimb, Austria (22,2%), Polonia (20,3%) şi Slovacia (19%) erau statele membre ale UE cu cea mai mare populaţie de tineri fermieri.

Peste media europeană, care era de 10,6 procente, se mai situau Franţa (15,6%), Estonia (15,5%), Luxemburg (15,2%), Ungaria (12,6%), Lituania (12,3%), Germania (14,7%) şi Bulgaria (14%), în timp ce nu mai puţin de 18 state membre, printre care şi România (cu 7,4%), nu reuşeau să atingă media UE. În ciuda unei uşoare schimbări de tendinţă în timpul ultimei crize economice (între 2007 şi 2010), scăderea proporţiei tinerilor fermieri este un fenomen care continuă să stârnească anumite îngrijorări.

Scanează codul QR şi vezi ce spun statisticile oficiale!

O NOUĂ DEFINIŢIE Noua PAC vine cu schimbări în ceea ce priveşte definiţia „tânărului fermier”. Acesta nu doar că trebuie să fie instalat ca şef de exploataţie pentru a putea beneficia de sprijin din partea Uniunii Europene, dar şi să dețină anumite competenţe.

Astfel, conform Regulamentului UE 2021/2115, pentru prima dată statele membre pot decide să coboare limita de vârstă de la 40 de ani până la 35 de ani. Noile reguli se vor aplica pentru finanţările europene din perioada 2023-2027.

Iată ce spune Regulamentul UE 2021/2115 cu privire la definiţia „tânărului fermier”!

30 Calea laptelui

LAPTELE ÎN UE

Mai scump la poarta fermei, dar pe minus la profit!

Creșterea vacilor pentru lapte este unul dintre cele mai problematice sectoare agricole din România.

Chiar dacă România urcă în clasamentul prețurilor, costurile de producție sunt tot mai mari.

O

serie de provocări sau de probleme cad pe capul fermierului: scumpirile de tot felul (carburanți, furaje, medicamente veterinare, servicii etc.), lipsa forței de muncă, utilaje și echipamente tot mai costisitoare și, în vârful tuturor, prețul primit pentru lapte, mai ales dacă livrează laptele unui procesator.

CREŞTERI DE PREŢ FAŢĂ DE 2021 Începutul acestui an a adus, cel puțin din punct de vedere statistic, o veste bună: prețul laptelui a crescut și în România, nu mai este chiar unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. În ianuarie, prețul mediu a fost 40,41 euro/100 kg (1 l lapte = 1,0295 kg lapte), cu 24,6% mai mult decât în ianuarie 2021 și cu 12,5% mai mare decât în decembrie 2021.

Prețul mediu la nivelul UE a fost în luna ianuarie de 42 euro/100 kg. În toate statele, cu excepția Ciprului (-0,8%), au fost înregistrate în ianuarie 2022 creșteri semnificative ale prețului laptelui la poarta fermei, față de ianuarie 2021. În Belgia, saltul a fost de 39,1%, în Irlanda 37,6%, în Danemarca 29,5%, în Franța 10,3%, în Germania 23,9%. La nivelul UE creșterea a fost de 20,5%.

PREŢ SUB COSTUL DE PRODUCŢIE Creșterile de prețuri la poarta fermei sunt însă atenuate de creșterile costului de producție. Fermierii europeni se confruntă cu un decalaj mare între prețul încasat și costul de producție. În Germania, fermierii au

15-30 aprilie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează-mă!

Nutrien Ltd. din Canada, cel mai mare producător de îngrăşăminte din lume, îşi exprimă îngrijorarea potrivit căreia conflictul dintre Rusia şi Ucraina ar putea provoca întreruperi prelungite ale aprovizionării globale cu potasiu.

obținut anul trecut pentru lapte cu 19% mai puțin decât costul de producție.

Fermierii francezi susțin că ar trebui să primească un preț minim absolut de 0,5 euro/1 kg de lapte pentru a reuși să obțină un mic profit.

Marjele de profit ale fermierilor europeni care cresc vaci de lapte au scăzut îngrijorător de mult în ultimii 30 de ani în Uniunea Europeană, din cauza costurilor de producție tot mai mari. În ultimi ani, fermierii cheltuiesc tot mai mulți bani pentru furaje, care au devenit tot mai scumpe, din cauza secetei.

Calea laptelui LAPTE MAI PUŢIN ŞI MAI SCUMP Prețurile laptelui pe lanțul de aprovizionare, până la consumatorul final, sunt în creștere în toată lumea, în contextul în care piața deja afectată de pandemie se așteaptă la probleme suplimentare ale aprovizionării cu îngrășăminte și furaje și suferă presiunile inflaționiste provocate de invazia Rusiei în Ucraina, a scris și Financial Times.

Fenomenele meteo nefavorabile din Noua Zeelandă, SUA și Australia s-au combinat deja cu creșterea prețurilor la gaze și întreruperile lanțului de aprovizionare cauzate de pandemie și pun presiune asupra producătorilor de lapte din cei mai mari cinci exportatori înainte de război.

Producția totală de lapte din Noua Zeelandă (cunoscută drept „Arabia Saudită a laptelui” deoarece controlează 35% din exporturile globale), UE, Australia, SUA și Argentina a scăzut cu 1,7% în ianuarie 2022, comparativ cu anul precedent, conform datelor brokerului de mărfuri StoneX. Producția de

lapte a celor cinci producători a scăzut de la an la an, Noua Zeelandă și Australia înregistrând scăderi de peste 6%.

CE SPUN CEI MARII EXPORTATORI După începerea războiului în Ucraina pe 24 februarie, prețurile produselor esențiale au crescut în continuare.

Grăsimea anhidră din lapte, un produs lactat de bază, a atins un record de 7.111 de dolari pe tonă pe 15 martie, conform indicelui Global Dairy Trade, care monitorizează prețurile produselor lactate din Noua Zeelandă. Laptele praf integral, un produs comercializat în modul cel mai activ, a atins cel mai mare nivel din ultimii opt ani, luna aceasta.

Compania Fonterra din Noua Zeelandă, cel mai mare exportator de lactate din lume, a declarat săptămâna trecută că plătește fermierilor cu 30% mai mult pentru lapte decât în urmă cu un an și a prezis că prețul va crește în continuare. Noua Zeelandă și UE reprezintă aproximativ 70% din exporturile de lapte, urmate de SUA, Australia, Brazilia și Argentina.

FERMIERII PREVĂD COLAPSUL Creșterea prețului la energie și inputuri are deja un efect negativ covârșitor asupra costului de producție. Reprezentanții fermierilor din Asociația Europeană a Laptelui vorbesc despre un ”colaps dramatic” al sectorului laptelui și îi cer comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, să discute cu fermierii, cu procesatorii și cu marile magazine, pentru a găsi soluții care să facă munca fermierilor profitabilă.

UNCSV a cerut statului să intervină de urgenţă în ajutorul agriculturii româneşti pentru subvenţionarea a două componente lovite de criza energetică şi cea cauzată de conflictul ruso-ucrainean: îngrăşămintele şi combustibilii.

Scanează codul QR şi vezi ce soluţii propun fermierii!

31

32 Politica Agricolă Comună

SE AMÂNĂ PACTUL VERDE DIN CAUZA RĂZBOIULUI?

Atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei, pe lângă victimele omenești și distrugerile provocate, pune sub semnul întrebării visul ecologist european din Green Deal sau, pe românește spus, Pactul Verde. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

U

craina susținea, până mai ieri, o bună parte din comerțul mondial cu cereale și uleiuri vegetale.

Blocarea exporturilor prin porturile de la Marea Neagră și devastarea unor importante zone agricole conduc la o reducere dramatică a acestor mărfuri agricole, inclusiv pe piața europeană. O criză alimentară se întrevede la orizont.

NOILE RESTRICȚII DUC LA CRIZĂ Fermierii europeni au perceput ca pe o povară regulile strategiilor ”De la fermă la furculiță” (F2F) și ”Bidoversitate”, piloni ai Pactului Verde. Sună cinic, dar asta este situația: războiul

15-30 aprilie 2022

din Ucraina le servește acum marilor asociații ale fermierilor din România, dar și din alte țări europene, un argument puternic pentru a cere Comisiei Europene să amâne temporar aplicarea noilor reguli.

O criză alimentară majoră în țări din Asia şi Africa va conduce la revolte populare și va intensifica fluxurile de migranți către Uniunea Europeană.

FERMIERII CER AMÂNAREA F2F Pentru a evita o astfel de evoluție, țările europene, printre care și România, trebuie să producă mai multă hrană, să acopere golul creat de război în Ucraina.

Ca să obțină mai multă hrană sau măcar cam tot atâta cât a produs până acum, ar trebui să nu se supună, deocamdată, noilor reguli, care prevăd reducerea consumului de fertilizanți și pesticide și renunțarea la a mai lucra

Uniunea Europeană caută soluții pentru a sprijini sectorul agroalimentar și pentru a evita o criză alimentară pe continent. un procent de până la 10% din terenurile arabile. Or, aceste restricții nu i-au entuziasmat pe mulți dintre fermierii europeni.

Acum, când bombele rusești distrug Ucraina şi, implicit, capacitatea acestei țări de a mai produce cereale, fermierii europeni au găsit un bun prilej să ceară amânarea Green Deal.

EUROPA SE ADAPTEAZĂ DIN MERS Comisia Europeană pare să fi înțeles destul de bine gravitatea situației ... ››› 34

33

34 Politica Agricolă Comună ››› 32 ...creată de război. Semnalul a fost dat chiar de Frans Timmermans, șeful comisiei de implementare a Green Deal și vicepreședinte ale Comisiei Europene.

Oficialul european a făcut la începutul lunii martie, referindu-se la utilizarea cărbunelui în mixul energetic european, următoarea afirmație: ”nu există tabu-uri în această situație. Istoria a luat o altă turnură săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”.

Cărbunele, o hidrocarbură hulită în cadrul Green Deal, iată, este permis în continuare, statele membre sunt încurajate să-l utilizeze, chiar de unul dintre promotorii renunțării la utilizarea cărbunelui. O adevărată răsturnare de situație în politica europeană.

PESTICIDELE, SUBIECT AMÂNAT Declarația lui Timmermans a dat aripi agricultorilor europeni: dacă e permis să ardem mai departe cărbunele, pentru a reduce dependența de gazul rusesc, de ce să nu fie voie să folosim mai departe pesticide și fertilizanți, așa cum am făcut până acum, și să arăm și să cultivăm tot terenul, fără să lăsăm zone necultivate?

Atât comisarul european pentru siguranță alimentară, Stella Kyrikides, cât și comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, au transmis că discuțiile despre pesticide vor fi amânate.

CU CE UMPLEM GOLUL DIN PIAŢĂ?

Uniunea Europeană nu-și poate permite să producă mai puțină hrană decât până în prezent, ca urmare a aplicării regulilor ecologice. Ba chiar este obligată să producă mai multă hrană! Dacă Ucraina nu va mai cultiva și vinde cereale și semințe oleaginoase, se va crea un gol în piața mondială, pe care alte țări producătoare, printre care și România, vor trebui să-l umple, pentru a evita crize alimentare puternice în țările beneficiare din Asia și Africa.

15-30 aprilie 2022

Președinția franceză a AGRIFISH a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine vegetale și a surselor alternative de proteine animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie de tranziție a proteinelor, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

ALIANŢA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI COOPERARE

Un grup format din 400 de oameni de știință și experți în domeniul agroalimentar, citat de Reuters, a avertizat însă că renunțarea la principiile și regulile agriculturii durabile, așa cum au fost formulate în Green Deal, ar fi contraproductivă: ”Nu vom progresa, ci ne vom îndepărta de un sistem agroalimentar de încredere, rezistent la șocuri viitoare și care să ofere diete sănătoase și durabile”.

S-O IA NAIBA DE CARNE? Oamenii de știință și experții citatați au cerut înființarea unor culturi mai puțin dependente de fertilizanții fabricați din gaz (sursa principală de gaz este Rusia) și adoptarea unor diete bazate mai mult pe proteine vegetale, nu pe proteine animale. Forurile europene sunt preocupate de această temă. În cadrul Consiliului AGRIFISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă

informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul altor 19 state membre, printre care și România.

ROMÂNIA SUSŢINE CULTIVAREA DE PROTEINA VEGETALĂ Ministrul agriculturii, Adrian Ionuț Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRIFISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că Uniunea este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

35

36 AgroExpo

REUNEŞTE LUMEA AGRICOLĂ LA JUCU Evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei se întoarce în câmp!

Vizitează AGRARIA între 5 şi 8 Mai 2022, la Jucu, judeţul Cluj. un articol de DLG INTERMARKETING, mai multe pe această temă https://www.agraria-dlg.ro

Vine vremea când familia se reunește!

Ne revedem pe câmpul de la Jucu, jud. Cluj, în perioada 5-8 Mai 2022.

Bucuroși de revedere!

Cum ajungi la AGRARIA Parc Industrial TETAROM III, Jucu, Județul Cluj

1. Program de vizitare: zilnic (de joi până duminică), între orele: 10:00 - 18:00 Bonțida

De 26 de ani, fermieri din toată ţara îşi dau întâlnire la AGRARIA! Păstrând tradiția, NHR Agropartners este și la această ediție partener oficial.

Organizator

15-30 aprilie 2022

2. Cum ajungi la expoziţia de la Jucu?

Organizatorul pune la dispoziție transport gratuit la AGRARIA. 3. Modalități de acces la AGRARIA 2022 • Tichet de ACCES GRATUIT obținut prin ÎNSCRIEREA ONLINE. Intră pe www.agraria-dlg.ro.

Organizată pe o suprafaţă de 10 hectare, ediția AGRARIA cu numărul 25 a reunit pe platforma de la Jucu 27.600 de vizitatori şi peste 300 de firme expozante din 12 ţări.

Ediția cu numărul 26

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTII PENTRU A PARTICIPA LA AGRARIA

• Cu auto: pe DN1C / E576 - 19 km de la Cluj-Napoca spre Jucu • Cu microbuze inscripționate, GRATUIT, prin organizator - stația de plecare: IRA (Leroy Merlin), Aurel Vlaicu 182 - program 5-8 mai 2022, între orele 9:30-16:30 - frecvență: la fiecare 30 minute (ultima plecare 16:30)

Scanează codul QR și află detalii!

• Invitație din partea firmelor partenere, a expozanților sau a organizatorului; • Bilet de intrare achiziționat la casa de bilete din cadrul expoziției: 10 lei/persoană/zi.

AgroExpo

Înscrie-te acum online, pentru ACCESUL GRATUIT la AGRARIA! Câştigă timp pentru toate! Înregistrează-te online accesând linkul: xtag-event.com/agraria2022/ sau codul QR alăturat, şi ai acces rapid în expoziţie.

Peste 27.000 de vizitatori au participat la ediţia trecută şi ne gândim că nu vrei să aştepţi prea mult la porţile de intrare.

De aceea îţi recomandăm să te înscrii online.

• E simplu şi rapid, în doar câteva click-uri • Primeşti tichetul de acces direct, sub forma unui cod QR, la adresa de e-mail pe care ai comunicat-o în formular • Ai prioritate la intrarea în expoziţie, pe culoarul semnalizat distinct pentru vizitatorii înscrişi online!

Zootehnica Show - un concept atractiv pentru vizitatorii AGRARIA. Din program: • Prezentări de animale de rasă • Dezbateri cu accent pe tehnologie şi inovaţie • Sisteme de bonitare • Plusvaloare prin rasă

Demonstrații cu mașini agricole

• Parada utilajelor • Testează-ți abilitățile în manevrarea tractorului! De Joi până Duminică, ai ocazia să participi la secţiunea ”Tractor și Tractorist”.

Scanează codul QR și vezi cum s-au desfășurat edițiile anterioare ale Agraria!

2022

5-8 Mai JUCU

Județul CLUJ

Partener Principal ”Zootehnica Show” este și la această ediție: Purina Furaje

37

38 Piețe de desfacere

TESTIMONIAL DIN PLATFORMA R-AINBOW

Pentru a încuraja cât mai mulți fermieri și producători de alimente să se alăture pieței agroalimentare R-ainbow, aducem transparență în ceea ce privește procesul de înregistrare în platformă. un articol de

R-AINBOW mai multe pe această temă www.r-ainbow.com

F

Reporter: Prezentați-ne, vă rugăm, în câteva cuvinte firma Zorian Export SRL. Julan Mircea: Firma ZORIAN EXPORT SRL a fost înfiinţată în anul 2018, având sediul social în localitatea Oţeleni, com.

Oţeleni, jud. Iaşi. Înființarea acestei fabrici de procesare a semințelor a apărut din dorința de a obține un aliment sănătos, nefolosind procedeul chimic.

Obiectul de activitate al firmei este fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, în particular firma ocupându-se cu producţia uleiului vegetal de floarea soarelui, rapiță, soia, cânepă, armurariu, in sau fructe de cătină ecologică, prin procedeul de presare la rece.

Societatea este certificată ecologic din anul 2018 pe tipurile de semințe de floarea soarelui, cătină, rapiță și cânepă.

Fabrica are o capacitate de producție de 200 tone de ulei/lună.

Reporter: Ce v-a determinat să vă alăturați platformei R-ainbow și care sunt produsele pe care firma dvs. dorește să le vândă?

Julan Mircea: Am dorit să fim vizibili pentru cât mai mulți consumatori. Produsele noastre pe care le oferim spre vânzare sunt:

15-30 aprilie 2022

- ulei presat la rece de floarea soarelui; - ulei presat la rece din semințe de cânepă; - ulei presat la rece din semințe de in; - ulei presat la rece de cătină; - ulei presat la rece din floarea soarelui cu plante aromatice precum busuioc, salvie, anason și usturoi.

Reporter: Cum a decurs înscrierea în platformă?

Julan Mircea: Înregistrarea s-a făcut în siguranță, iar pașii au fost foarte ușor de parcurs.

Reporter: Ce părere aveți despre procesul de autentificare pentru deschiderea contului de tranzacționare în platformă?

Julan Mircea: Recunosc că nu știam foarte multe date despre această

platformă sau despre modul de operare. De îndată ce am acesat-o, mi-am dat seama că este foarte utilă și transparentă. Autentificarea se face ușor.

La puțin timp după înregistrare am și găsit un potențial cumpărător.

Reporter: Cum poate platforma R-ainbow să fie de folos în viitor companiei Zorian Export SRL? Julan Mircea: Utilizarea acestei platforme ne va oferi o colaborare cât mai echilibrată cu cumpărătorii și posibilitatea de a găsi noi clienți în piața pe care o căutam.

Reporter: Ați recomanda înscrierea în platformă?

Julan Mircea: Da, recomand tuturor producătorilor și fermierilor înregistarea în platforma R-ainbow.

Imagine din platforma R-ainbow

irma Zorian Export SRL, renumita fabrică de procesare a semințelor pentru producția de ulei presat la rece, s-a înregistrat recent în platforma R-ainbow. Domnul Julan Mircea, administratorul firmei Zorian Export SRL, ne-a explicat de ce a făcut acest pas.

39

40 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NOUA RECOLTĂ SCHIMBĂ PROGNOZELE

Pe fondul perspectivelor relativ optimiste privind noua recoltă agricolă a lumii, în luna aprilie prețurile cerealelor s-au stabilizat pentru prima oară în ultimele trei luni. Ce urmează… e greu de anticipat.

P

rețurile ridicate ale produselor alimentare, alături de cotațiile crescute ale energiei şi produselor petroliere mențin instabilitatea pieţei agricole internaţionale.

CBOT: PIAȚA CONTRACTELOR FUTURES După un vârf al preţurilor apropiat de maximele istorice, raportul USDA din 31 martie, privind starea culturilor şi nivelul stocurilor din SUA, a temperat creșterea preţurilor futures la Bursa de la Chicago.

Investitorii CBOT și-au redus ”pozițiile nete lungi”, în principal prin diminuarea ”pozițiilor lungi” directe, mai ales la porumb, soia și şrot de soia, iar prețurile s-au depreciat cu 3% la soia, 4% la porumb și 9% la grâu.

Urmărește "mişcările" bursiere prezentate de jurnaliștii de la Reuters!

ÎNTRE TIMP, ÎN UCRAINA… Până la 31 martie, Ucraina a semănat 400 mii ha cu diverse culturi de primăvară, adică cu o zecime mai mult decât la aceeași dată a anului trecut, în ciuda invaziei rusești, arată datele oficiale. În campania de primăvară, în Ucraina urmau să fie semănate 13,438 mil. ha, cu 3,478 mii ha mai puțin decât anul trecut. În toamnă s-au semănat alte 7,7 mil. ha, inclusiv: 6,5 mil. ha cu grâu de iarnă și triticale şi un milion de hectare cu orz.

PERICOLE LA ORIZONT Ucraina are pe stoc 13 mil. tone de porumb şi 3,8 mil. tone de grâu, dar nu poate exporta cereale deoarece porturile sale sunt blocate. În acelaşi timp, Rusia ar putea limita livrările de produse agricole doar către țările "prietene", pe fondul sancțiunilor occidentale impuse Moscovei.

Nevoia de grâu a Chinei şi a statelor din Africa şi Orientul Mijlociu, precum și criza mondială a îngrăşămintelor pot destabiliza piața.

Citește analiza privind efectele războiului ruso-ucrainean asupra fermierilor europeni şi americani!

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

15-30 aprilie 2022

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 41

CHINA CUMPĂRĂ MASIV PORUMB La începutul lunii aprilie, Beijingul a cumpărat 1,084 mil. tone de porumb american, marcând astfel cea mai mare achiziție din mai 2021. Analiştii apreciază că acesta este doar începutul unei campanii de achiziţii masive prin care China încearcă să acopere unele goluri în aprivizionare, intervenite în urma căderii pieţei din Marea Neagră.

IAR A "ÎNGHEŢAT" ŞAMPANIA

CEL MAI IEFTIN GRÂU Grâul de panificaţie Matif, cu livrare în mai, a încheiat ultima săptâmână din martie în scădere cu 11,5 euro/tonă. Traderii se așteaptă la un război de lungă durată în Ucraina, iar pe fondul transporturilor din Marea Neagră reduse semnificativ, grâul francez (în afara celui rusesc) este cel mai ieftin în pozițiile timpurii ale viitoarei recolte.

Situaţia culturilor de grâu în Franța a rămas stabilă (92%): bună și foarte bună, la 21 martie, potrivit FranceAgriMer. O parte a statelor europene au beneficiat de ploile de la finalul lunii martie, dar încă mai sunt regiuni importante care au nevoie de precipitaţii.

PREȚURI FOB ÎN UE •

Franţa (livrare aprilie 2022, cu 11,5% proteină) a închis la 448,70 dolari/ tonă, în creștere cu 19,10 dolari/tonă față de săptămâna trecută (şi în creștere cu 128,50 dolari/tonă faţă de preţul din 24 februarie).

Grâul german (12,5% proteină, cu livrare în aprilie) a închis la 461,50 dolari/tonă, în creștere cu 18,10 dolari/tonă (şi mai mult cu 129,50 dolari/tonă față de 24 februarie).

Vezi care sunt stocurile mondiale de grâu!

•

PIAȚA ULEIULUI VEGETAL Piaţa semințelor de oleaginoase rămâne relativ volatilă, chiar dacă stocurile mondiale din martie au fost evaluate la 52,56 mil. tone, cu 1,5% peste estimările comerciale anterioare raportului USDA. De asemenea, suprafeţele care urmează a fi semănate sunt estimate la 36,81 mil. ha, cu aproximativ 2,5% mai mari decât prognoza anterioară.

Campania de recoltare la soia din Brazilia a fost finalizată în proporție de 75,8%, până la 26 martie, în timp ce în Argentina, doar 4,4% de recoltă era strânsă.

Deficitul de aprovizionare cu ulei de floarea soarelui din Europa susţine creşterea prețului celorlalte uleiuri vegetale.

Rapița: cel mai recent raport AHDB arată că plantațiile de rapiță se află în cea mai mare parte (64%) în stare bună și excelentă. Prețul rapiței din viitoarea recoltă a cunoscut un oarecare impuls, după ce cotaţia a fost în scădere timp de aproape trei săptămâni în luna martie.

Care sunt perspectivele pe piața oleaginoaselor!

•

• •

Înghețul de primăvară a lovit din nou podgoriile şi plantaţiile pomicole din nord-estul Burgundiei (Franţa) în primul weekend al lunii aprilie. La fel ca și anul trecut, agricultorii s-au luptat să ferească plantaţiile de îngheţ. Pe timpul nopţii au aprins focuri şi candele speciale pentru a preveni distrugerea lăstarilor timpurii şi a mugurilor florali din vii şi livezi. Anul trecut cca. două treimi din recolta estimată de sâmburoase şi struguri a fost distrusă ca urmare a înghețului.

42 La Vest de România

Găini crescute nemţeşte şi ouă care se vând singure!

În ferma familiei Mögele din Waldberg, Germania, vacile au deţinut supremaţia vreme de peste cinci generaţii.

Se pare însă că de un an le fac concurenţă serioasă... găinile!

C

eea ce părea a fi un hobby, în urmă cu un an, a devenit o frumuseţe de afacere. În 2021, când am fost pentru prima dată în ferma Mögele, pe lângă cele o sută de vaci erau prin curte şi vreo 50 de găini ouătoare.

Fiul cel mic al lui Stefan Mögele, Stefan Jr., în vârstă de doar 13 ani, le creştea împreună cu sora lui Karolina într-un adăpost mobil aflat pe pajiştea din faţa depozitului pentru furaje.

Ţinem legătura cu oamenii pe Instagram, unde eu postez constant imagini din fermă şi am personalizat şi ambalajele produselor noastre. Mai facem şi tăiţei din ouăle de la găinile noastre în colaborare cu o fabrică de paste.

KAROLINA MÖGELE

Crescătoare de găiniWaldberg, Germania

15-30 aprilie 2022

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 GENERAŢII DE FERMIERI! Cum arată exploataţia unui fermier neamţ cu o lungă tradiţie în creşterea vacilor? Am fost în satul Waldberg, din Bavaria - Germania şi am văzut ferma lui Stefan Mögele.

Scanează codul QR şi citeşte reportajul!

200 DE GĂINI ÎNTR-UN AN! Ce surpriză frumoasă am avut însă anul acesta, când am revenit la ei acasă şi am găsit un adăpost nou-nouţ pentru găini, construit de familie dintr-o remorcă veche, izolat şi perfect amenajat pentru ouat şi înnoptat. Împrejmuite cu un gard de funie în imediata apropiere erau nu mai puţin de 200 de găini albe şi roşii. „Ce poate să însemne asta?”, l-am întrebat pe Stefan Jr.. „Că ne plac foarte mult găinile şi nu am putut să mai renunţăm la ele, ba chiar le-am înmulţit”, mi-a răspuns râzând.

OUĂLE, PROMOVATE PE INSTAGRAM Cei doi copii recoltează de la găini 100 de ouă pe zi şi le vând în faţa casei, într-un stand amenajat cu frigider.

La Vest de România 43

Nu stă nimeni la vânzare, oamenii care trec pe acolo se opresc, iau cartonul cu ouă şi lasă banii în cutie.

De altfel, acesta este un sistem de vânzare destul de des întâlnit în Germania. Practic, produsul se vinde singur. Dar nu doar atât. Pentru a avea vânzări constante, cei doi copii - Stefan şi Karolina - se preocupă de promovarea produselor lor pe Instagram şi investesc în procesarea şi în imaginea produsului.

VIITORUL ESTE AL LOR! Deocamdată, nu vor să mai crească numărul de găini din fermă. Dar aşa spuneau şi anul trecut şi de la 50, acum numărăm 200 de păsări! Nu m-ar mira ca anul viitor să vorbim despre cu totul alte cifre... cine ştie?

Cei doi mici fermieri sunt un exemplu de implicare, voinţă şi pasiune, aşa cum sunt, cu siguranţă, şi mulţi dintre copiii fermierilor noştri. Curaj dragilor, viitorul este al vostru!

44 Agricultura în lume

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UE DOMINĂ PIAŢA AGRO

Valoarea totală a comerţului cu produse agroalimentare din UE a atins un record de 328,1 miliarde de euro anul trecut, în creştere cu 7% faţă de 2020. În aceste condiții, Uniunea îşi menţine poziţia dominantă pe piaţă.

A

stfel, cel mai recent document oficial al Comisiei Europene raportează un excedent comercial al UE de 67,9 miliarde de euro, în 2021.

PARTENERII COMERCIALI AI UNIUNII

Marea Britanie, Statele Unite şi China au fost principalii parteneri comerciali ai blocului comunitar, aceste trei ţări însumând circa 42% din totalul exporturilor agroalimentare. Tot în 2021 Brazilia a devenit principalul furnizor de produse agroalimentare către UE, valorile crescând cu 19%, până la 13,5 miliarde de euro.

IMPACTUL RĂZBOIULUI Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei are un impact semnificativ asupra comerţului cu produse agroalimentare din UE şi din întreaga lume. Ucraina a exportat în UE anul trecut produse agroalimentare în valoare de aproape 7 miliarde de euro, devenind al patrulea partener comercial agroalimentar al UE. Ucraina realizează 36% din importurile de cereale către UE, precum şi 16% din importurile de produse din seminţe oleaginoase.

Sectorul culturilor agricole din Ucraina are performanţe puternice la nivel global şi reprezintă 84% din toate exporturile agroalimentare ale țării. Ca atare, perturbarea continuă a lanţurilor de aprovizionare are potenţialul de a genera consecinţe devastatoare pe termen lung pentru economia ucraineană, se mai arată în raportul Comisiei.

Scanează codul QR şi vezi analiza completă!

15-30 aprilie 2022

FRANȚA: PLAN DE REZILIENŢĂ ÎN 8 PUNCTE Pentru a contracara criza provocată de invazia rusă în Ucraina, gruvernul francez a anunţat o serie de măsuri, dintre care patru sunt de urgenţă, care vizează limitarea impactului creşterii preţurilor la energie, îngrăşăminte şi alte inputuri.

MĂSURI DE URGENŢĂ După ce a avertizat că războiul din Ucraina va avea, în mod inevitabil, consecinţe importante asupra economiei din Hexagon, premierul Jean Castex a elaborat împreună cu membrii cabinetului său un plan de rezilienţă menit să gestioneze această criză. Strategia promite să contracareze pe cât posibil impactul ”exploziei” preţurilor la gaze şi electricitate, îngrăşăminte şi alte inputuri utilizate în agricultură, inclusiv creşteri de preţ la furaje.

INTERVENȚII PE TERMEN SCURT Guvernul francez anunţă opt măsuri, dintre care patru cu efect pe termen scurt: Reducerea de 15 eurocenți pe litru aplicată carburanţilor non-rutieri, de la 1 aprilie, și rambursarea taxelor de consum pe produse energetice, cu plăţi de la 1 mai.

Societăţile agricole şi agroalimentare vor putea solicita ajutoare noi (dintr-un pachet de 25 milioane euro), dacă acestea au suferit o creştere cu 40% a valorii facturilor la gaz şi la energie electrică, reprezentând mai mult de 3% din cifra de afaceri.

Crescătorii de animale au acum la dispoziţie un fond de 400 milioane de euro pentru asistenţă... ››› 46

1.

2.

3.

45

46 Agricultura în lume ››› 44 ... excepţională în faţa creşterii costurilor cu furajele, până la 15 iulie.

Au fost alocate încă 60 milioane de euro pentru acoperirea contribuţiilor la asigurările sociale pentru fermele aflate în dificultate.

4.

ASIGURAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎN 2022 Pe termen mediu, pentru ca „sectoarele franceze să poată continua să hrănească populaţia, ministrul francez al agriculturii Julien Denormandie a propus patru măsuri suplimentare. Acestea vizează în primul rând: Deschiderea unor negocieri comerciale pentru adaptarea contractelor la creşterea costurilor de producţie agricolă (cu activarea sistemelor de indexare, renegociere şi încadrare pentru penalităţi logistice).

Apoi, s-a decis înfiinţarea unui grup care să asigure aprovizionarea şi producţia de îngrăşăminte pentru toamna

•

•

anului 2022. Ministrul Agriculturii a menţionat în special ideea relaxării regulilor de utilizare a inputurilor organice.

Totodată, s-a acceptat posibilitatea de a creşte producţia de proteine vegetale, prin ideea dezvoltării terenurilor nelucrate.

•

• Și, nu în ultimul rând, s-a decis imple-

mentarea unui plan de suveranitate la nivel naţional şi european dedicat fructelor şi legumelor.

Iată ce scriu jurnaliştii de la reussir.fr despre noul plan de rezilienţă al Franţei!

25 DE ANI DE PORUMB TRANSGENIC ÎN SPANIA A nul acesta se va împlini un sfert de veac de când au avut loc primele însămânţări de porumb transgenic în Spania, ţară care împreună cu Portugalia sunt singurele state din Uniunea Europeană care au decis să mizeze pe această soluţie biotehnologică destul de controversată pe continentul nostru. În 1998, fermierii spanioli alocau 22.320 de hectare porumbului Bt, un organism modificat genetic (OMG) pentru a combate atacurile de Ostrinia nubilalis,

15-30 aprilie 2022

un dăunător foarte agresiv, cunoscut şi sub denumirea populară de sfredelitorul porumbului.

De atunci, suprafeţele au crescut considerabil, până la cel mai înalt nivel atins în 2013 (136.960 ha). Încă nu există date cu privire la însămânţările din această primăvară, însă anul trecut suprafaţa cultivată cu porumb transgenic era de 96.610 hectare. Potrivit statisticilor procesate de Fundaţia pentru Aplicarea Noilor Tehnologii în Agricultură, Mediu şi Alimentaţie (Fundación Antama), citate de Efeagro, porumbul Bt reprezintă în medie 30% din suprafaţa totală de porumb în Spania.

Citeşte un articol interesant pe această temă, scanând codul QR!

47

48 Ferma 4.0

Campania de semănat: 3 mituri spulberate

Într-un interviu acordat revistei Successful Farming, Mary Gumz, manager departament Agronomie la Pioneer, a identificat trei mituri privind cultura porumbului şi a soiei, idei pe care specialistul american le-a "desfiinţat"!

MITUL NR. 1 SEMĂNAȚI SOIA DUPĂ PORUMB! Se crede că soia ar trebui semănată întotdeauna după porumb, însă soia semănată timpuriu ajunge, în general, la închiderea coronamentului mult mai devreme. O masă foliară mai bogată ajută atât la o mai mare capacitate de fotosinteză, cât şi la reducerea evaporării/uscării solului între rândurile de plante. "Cercetările arată că semănatul mai devreme al soiei crește perioada de vegetaţie şi randamentul culturii", spune Mary Gumz.

Datele Pioneer arată că fermierii pot pierde circa 17-30 kg/ha cu fiecare zi de întârziere la semănatul soiei după mijlocul lunii aprilie.

Desigur, decizia privind epoca optimă de semănat trebuie luată având în vedere condițiile specifice din câmp şi hibridul/soiul cultivat. Oricum, dacă prognozele prevăd ploi reci, semănatul trebuie amânat.

15-30 aprilie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MITUL NR. 2 NORMA DE SEMĂNAT LA PORUMB NU AR TREBUI SĂ VARIEZE PREA MULT Greșit! Hibridul, condițiile din câmp (patul germinativ) și randamentul dorit ar trebui să dicteze norma de semănat.

"Norma de semănat se schimbă de la an la an, de la hibrid la hibrid și de la câmp la câmp", spune Mary Gumz. "În general, fermierii ar trebui să planifice o creştere cu 5% a normei de semănat faţă de densitatea finală dorită, pentru a compensa eventualele pierderi de germinare sau din primele faze de creştere. În mediile extreme sau dificile, norma de semănat ar trebui crescută cu încă 5%", a adăugat cercetătoarea.

MITUL NR. 3 PORUMBUL SE SEAMĂNĂ LA MICĂ ADÂNCIME Greșit din nou!

"Porumbul semănat superficial, la mai puțin de 5 cm adâncime, duce la o răsărire neuniformă și la un risc ulterior mai mare privind randamentul. Un studiu realizat de Pioneer a arătat că, în medie, porumbul semănat la o adâncime de 7,5 cm a răsărit complet mai repede și mai uniform decât cel plantat la adâncimea de 2,5 cm", a punctat Mary Gumz.

Citește articolul integral!

Ferma 4.0 49

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PORUMBUL

5 STRATEGII PENTRU A FACE MAI MULȚI BANI

I

Prin intermediul programului "Practical Farm Research", Successful Farming oferă cinci strategii prin care fermierii americani pot să facă mai mulţi bani din cultura porumbului şi a soiei.

ată cele cinci recomandări pentru porumb, care pot fi aplicate şi de către fermierii români!

Semănaţi în aprilie!

Pe baza a 21 de ani de cercetări în mai multe locații, semănatul porumbului între 16 și 30 aprilie a oferit o creștere a randamentului de 7,8% față de medie. Între 1 și 15 aprilie sau 1 și 15 mai este următoarea cea mai bună perioadă, cu o creștere a randamentului de circa 4% față de medie. Scăderea

1.

randamentului în cazul semănatului întârziat la porumb nu este la fel de severă ca în cazul soiei.

Schimbați roțile de închidere la semănătoare! În loc să folosiți roți de închidere din cauciuc masiv, utilizaţi o pereche de roți de închidere cu țepi/pinteni.

Aplicați îngrășământ starter între rânduri, de-o parte şi de alta a rândului de seminţe!

Aplicaţi azot cu eliberare lentă. Porumbul are

2.

3.

4.

nevoie de azot pe tot parcursul sezonului de creștere, dar este esențial în fazele de creştere de la V10 la R6. Astfel, o aplicare divizată de N pentru a reduce pierderile cauzate de vreme este cea mai bună strategie.

Aplicați un fungicid la apariţia paniculului (VT) - atunci veți obține cel mai bun raport randament per preț. Aplicarea fungicidelor la V5 nu are eficienţă practică.

Citește articolul integral și vezi care sunt atenționările pentru soia!

5.

50 Preţuri. Pieţe. Tendinţe

DULCE ŞI AMAR

Cu cât a crescut preţul mierii la export?

Vremea deosebit de rece din martie a adus mari emoții apicultorilor ieșeni, mulți dintre aceștia așteptându-se la pierderi de familii de albine de 10-20%, ceea ce va duce şi la reducerea producției de miere.

P

entru următoarele 7-8 luni, crescătorii de albine preconizează o creștere cu cel puţin 20% a prețurilor produselor de profil, pe fondul conflictului armat din Ucraina, stat care ocupa locul al treilea în topul mondial al țărilor furnizoare de miere de albine și pentru care, cel puțin deocamdată, pare deosebit de dificil să poată spera la obținerea acelorași volume de producții.

S-AU BUCURAT PREA DEVREME În luna februarie, apicultorii din județul Iași se bucurau de faptul că, deși destul de secetoasă, iarna a fost relativ ușoară, ceea ce a făcut ca familiile de albine să intre foarte bine în primăvară.

Numai că, de la finalul primei decade a lunii martie, temperaturile medii diurne și nocturne au scăzut brusc și entuziasmul apicultorilor a început să se reducă, chiar dacă în aceeași perioadă au căzut și anumite cantități de precipitații benefice pentru mediul înconjurător, unde albinele își vor face culesurile.

15-30 aprilie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

EFECTE NEGATIVE ÎN STUPINE ”Suntem într-o perioadă destul de stresantă, avem emoții legate de influența condițiilor meteo din întreaga lună martie asupra familiilor de albine și asupra producțiilor din acest an. Din păcate, nu a fost doar o singură zi geroasă, ci au fost valuri de câte 2-3-4 zile cu temperaturi scăzute, în zonele unde sunt amplasate stupinele înregistrându-se chiar minus 11-13 grade Celsius.

Vor exista efecte negative asupra stupinelor și a producției din acest an, dar evaluările exacte vor putea fi făcute pe parcursul lunii mai 2022”, observă inginerul zootehnist Relu Cojocar, apicultor cu peste 200 de familii de albine, în cadrul fermei apicole organice... ››› 52

În condițiile evoluției nefavorabile a vremii și prin lipsa intervențiilor apicultorului, anul acesta pot fi înregistrate pierderi de peste 20% din familiile de albine!

CUM PUTEM REVENI ÎN TOPURI? Relu Cojocar atrage atenția asupra faptului că România se află undeva pe locul 20 într-un clasament mondial al țărilor producătoare de miere de albine, deși în anii din urmă a ocupat chiar locul întâi la nivel european. Una dintre șansele de revenire a țării noastre în top ar putea fi oferită prin aplicarea unor programe de îmbogățire a florei.

De exemplu, printr-un program de susținere a plantărilor de salcâm, Ungaria a reușit să depășească România la producția de miere din acest sortiment.

51

TEHNOLOGIE VERSATILĂ ȘI PRECISĂ

Maestro CV / CX HORSCH Maestro CV / CX reprezintă o îmbinare perfectă, o plasare precisă a semințelor la viteze mari și un impact maxim pe segmentul de 6 m.

CV cu dozator AirVac pentru flexibilitate maximă și încorporare optimă CX cu dozator AirSpeed pentru impact și eficiență maximă AutoForce pentru plasarea exactă a adâncimii fără compromisuri în condiții de schimbare a solului Buncăr central de semințe MTS pentru autonomie lungă și timpi de umplere scurți Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

52 Preţuri. Pieţe. Tendinţe ››› 50 ...Prisaca Moldova, din satul Vânători, comuna Popricani, județul Iași.

FRIGUL A CRESCUT CONSUMUL Pentru apicultura ieșeană, iarna 2022 a fost atipică și din punct de vedere al consumului de hrană, care a fost foarte mare. Ca urmare, apicultorii au fost nevoiți să reevalueze ritmic starea albinelor din stupine și, acolo unde a fost cazul, să intervină cu măsuri specifice, respectiv cu hrănire suplimentară și cu împachetarea consolidată a familiilor de albine. ”Cine nu a reușit să facă o împachetare mult mai bună în fereastra cu vreme prielnică din februarie și nu a urgentat acțiunea măcar în luna martie, atunci, din cauza frigului, va avea pierderi suplimentare. Temperatura medie optimă pentru dezvoltarea albinelor, atunci când apare puietul, este de 30-32 grade Celsius. Un mediu termic prielnic nu se creează cu ajutorul caloriferelor, ci prin activitatea albinelor. Toată această activitate se oglindește în cantitatea de hrană consumată. Tocmai de aceea, în condiții atmosferice vitrege, pentru ca albinele să își poată desfășura activitatea și să își creeze acel mediu prielnic, trebuie să fie suplimentată cantitatea de hrană. Altfel, pierderile pot fi însemnate”, explică Relu Cojocar.

Sper să crească apetitul românilor pentru consumul de miere și să livrăm cât mai mult pe piața internă. Deocamdată însă, în România consumul pe locuitor este de 4-5 kg miere pe an, spre deosebire de Germania, unde consumul de miere de albine este de 10-15 kg/locuitor/an!

RELU COJOCAR

Apicultor Prisaca Moldova Vânători, jud. Iași

Dacă România produce anual aproximativ 20.000 de tone de miere de albine, Ucraina producea de 3-4 ori mai mult!

CU CE SUPLIMENTĂM HRANA? În ceea ce privește tipul de hrană care trebuie să fie administrată albinelor în perioada de după apariția puietului (până în luna februarie, încă, se putea administra hrană energetică) și până la primele zboruri, specialistul ieșean subliniază faptul că este de preferat amestecul de miere și polen, polenul asigurând componenta proteică în nutriția albinelor.

A CRESCUT PREŢUL LA EXPORT! Referitor la contextul comercial în care se desfășoară activitatea apicolă din anul 2022, apicultorii ieșeni spun că, după efectele pandemiei COVID-19 și ale creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, acum au început să se simtă urmări ale conflictului armat din Ucraina.

Față de luna decembrie 2021, prețurile de achiziție la mierea de albine pentru procesare și export au crescut cu aproximativ 40%, până la începutul lunii martie 2022, și, deja, se anunță noi majorări de prețuri.

Apicultorul de la Prisaca Moldova

15-30 aprilie 2022

crede că, până la sfârșitul anului 2022, vor fi înregistrate creșteri cu cel puţin 15-20% ale prețurilor la mierea de albine și la produsele apicole. În Ucraina, multe dintre instituțiile care avizau exporturile au dispărut în urma conflictului armat și, probabil, această țară va lipsi de pe piața mondială a mierii pentru cel puțin un an de zile.

CEREREA DE MIERE SE MENŢINE Cererea de miere de albine, cel puțin pe piața europeană, este aceeași. Probabil, inclusiv producătorii români vor fi printre cei care vor răspunde cerinței pieței europene și, mai mult ca sigur, la prețuri mai mari.

"Din ferma noastră apicolă, certificată ecologic, aproximativ 80% din producție merge la export. Văd că cererea este în creștere și încercăm să facem tot posibilul pentru a obține producții cât mai bune, pentru a livra atât către export, cât și către beneficiarii noștri constanți din țară", spune Relu Cojocar.

CU PRISACA MOLDOVA LA DUBAI! Ferma Apicolă ”Prisaca Moldova” Iaşi a pornit de la o mică stupină, organizată în urmă cu zece ani de către inginerul zootehnist Relu Cojocar, împreună cu soţia sa.

Scanează codul QR şi află cum a evoluat afacerea dulce de la Vânători!

53

54 Agricultura 4.0

AUSTRALIA TRECE LA ”ELECTRO-ERBICIDARE”

Un dispozitiv non­chimic, de plivire, care foloseşte electricitatea pentru a distruge plantele nedorite, va fi testat pentru a determina dacă aceasta este soluţia optimă pentru controlul durabil al buruienilor în Australia.

D

epartamentul Industriilor Pri­ mare şi Dezvoltare Regională a statului Australia de Vest, cu sprijinul producătorului global de ma­ şini şi echipamente agricole CNH Industrial, a demarat un ambiţios pro­ iect la antipozi prin care se urmăreşte validarea soluţiei de combatere a buru­ ienilor din culturile agricole cu ajutorul impulsurilor electrice. De asemenea, cele două entităţi îşi propun să afle care buruieni sunt cel mai uşor de con­ trolat cu ajutorul electricităţii şi care ar fi potenţialele utilizări ale tehnolo­ giei în agricultura australiană, pentru a genera economii de costuri şi a crește randamentul culturilor.

CUM FUNCŢIONEAZĂ TEHNOLOGIA? Proiectul implică utilizarea unui echipament dezvoltat de compania elveţiană Zasso (la care CNH este ac­ ţionar minoritar), comercializat sub denumirile de Electroherb sau XPower, care foloseşte puterea mecanică pen­ tru a produce un curent de înaltă ten­ siune, ce este apoi aplicat direct plan­ telor printr­o serie de electrozi montaţi

15-30 aprilie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează-mă!

Urmăreşte un scurt filmuleţ pentru a înţelege cum funcţionează tehnologia Zasso Electroherb!

în spatele sau în faţa tractorului. Pro­ cedura de aplicare a impulsurilor elec­ trice constă în descărcarea energiei electrice direct în plantă prin atingerea acesteia cu un aplicator electric, ceea ce provoacă distrugerea pereţilor celu­ lari şi implicit ofilirea plantei sau supri­ marea dezvoltării ulterioare a acesteia.

Tehnologia nu a mai fost testată până acum în condiţiile de teren din Australia, deşi este folosită în Europa la scară mică în horticultură şi pentru combaterea buruienilor de pe margi­ nea drumurilor.

REDUCEREA DEPENDENŢEI DE SUBSTANŢE CHIMICE Controlul electric al buruienilor ar putea face parte dintr­o soluţie inte­ grată pentru a reduce dependenţa de substanţele chimice şi pentru a crea sisteme agricole mai durabile. „Găsirea unor strategii alternative de control al buruienilor faţă de măsurile chimice este importantă în Australia, datorită ratei crescânde de rezistenţă la erbi­ cide şi a cerinţelor din ce în ce mai exi­ gente ale pieţei”, au remarcat coordo­ natorii acestui proiect.

BURUIENI ȚINTĂ Cercetarea va viza buruienile rezistente la erbicide, cum ar fi rai­ grasul anual şi ridichea sălbatică, precum şi buruienile care provoacă daune însemnate culturilor agri­ cole, inclusiv buruienile perene.

Un studiu preliminar efectuat pe parcele mici a indicat că plan­ tele voluntare (care cresc pe cont propriu din seminţe ce nu au fost însămânţate intenţionat) şi buruie­ nile de iarbă ar putea fi cel mai greu de combătut, din cauza su­ prafeţei mari a aparatului foliar şi a ramificării extinse a rădăcinilor şi lăstarilor.

Agricultura 4.0 55

56 Agricultura 4.0

ROSIE "ATACĂ" BURUIENILE Robotul Rowesys navighează în mod autonom prin culturile agricole, recunoaște buruienile și le distruge. În acest proces nu este nevoie de intervenția omului.

D

istrugerea buruienilor prin mij­ loace mecanice, precum şi apli­ carea ”ţintită” a fertilizanţilor şi a produselor de protecţia plantelor sunt pe agenda tuturor marilor producători de echipamente agricole. Toate aceste echipamente au în comun sisteme de ghidare cu ajutorul camerelor video şi a programelor de identificare şi recu­ noaştere.

ELVEȚIENII ÎL AU PE ROWESYS Rowesys (acronimul de la Robotic Weeding System) este un robot care navighează în mod autonom prin cultu­ rile agricole, recunoaște buruienile și le distruge, fără interacțiune umană.

Proiectul Rowesys a fost lansat în 2019 la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie (ETH) din Zurich şi este creaţia unui colectiv de profesori, cer­ cetători şi studenţi ai universităţilor elveţiene.

ACȚIUNE MECANICĂ ȘI CHIMICĂ Primul prototip, alintat “Rosie”, are o greutate de 300 kg, iar sub carcasa de protecţie, Rowesys are motoare electrice, două baterii puternice şi un sistem electronic de control. Mai multe camere video (RealSense D435i și T265) și senzori inteligenţi îi permit robotului să recunoască plantele de cultură și să distrugă, cu ajutorul unor sape meca­ nice, buruienile de pe rânduri şi dintre

15-30 aprilie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

plante. De asemenea, Rowesys poate fi echipat şi cu un sistem de pulverizare pe rând. Viteza de deplasare în timpul erbicidării este de 0,2 m/s, iar viteza maximă de deplasare este de 1 m/s.

Informaţii suplimen­ tare despre proiectul Rowesys, în materialul video!

CONTROL INDIVIDUAL PE FIECARE ROATĂ Pentru a naviga în mod autonom, Rosie trebuie mai întâi să perceapă poziția exactă, precum și capătul unui rând de plante. Cu ajutorul camerelor şi al senzorilor, precum și cu algoritmi pentru recunoașterea traiectoriei și a poziției, robotul se deplasează întot­ deauna de­a lungul rândului recunos­ cut în cadrul câmpului. Când ajunge la capăt, trece la modul de întoarcere și găsește următorul rând.

Datorită celor patru motoare, fie­ care roată poate fi controlată indivi­ dual, ceea ce creşte mobilitatea robo­ tului şi permite o întoarcere completă pe loc.

"OCHII VIRTUALI" AI ROBOŢILOR Pentru a îndeplini diverse sarcini de monitorizare, în partea inferioară a robotului se află montată o cameră industrială uEye+ cu interfață GigE Vision de la Imaging Development Systems GmbH (IDS).

Camerele video montate pe roboţii agricoli trebuie să fie fiabile şi să "cap­ teze" imagini în orice mediu şi în dife­ rite condiții de lumină și de vreme. Dar la fel de importante sunt și progra­ mele/software­urile de procesare a imaginilor.

Vezi câteva aplicaţii în agricultură ale came­ relor IDS!

ROBOŢI ÎN AGRICULTURĂ Roboţii au numeroase utilizări în aproape toate sectoarele agri­ culturii. Câteva dintre aplicaţiile lor individuale sunt semănatul, micro­ pulverizarea produselor pentru protecţia plantelor, controlul bu­ ruienilor, recoltare, sortare şi am­ balare, monitorizarea parametrilor de mediu şi analiza solului, trans­ port şi multe altele.

Vezi top 10 aplicaţii ale roboţilor în agricultură!

Agricultura 4.0 57

58 Agricultura 4.0

Următorul pas spre tractorul futurist Steyr

Steyr a lansat conceptul Hybrid Drivetrain, o combinaţie între transmisia mecanică și o componentă electrică.

Această transmisie hibridă continuă proiectul tractorului futurist Steyr Concept, expus la Agritechnica 2019.

P

roducătorul austriac Steyr a pre­ zentat oficial un nou tip de trans­ misie pentru tractoare ­ concep­ tul Hybrid Drivetrain.

E-IMPLEMENTE Această transmisie hibridă face po­ sibilă interconectarea de implemente electrice (E­implemente), de exemplu un plug cu o roată motoare electrică.

De la tractor, energia trece printr­un conector AEF la roata echipamentului electric certificat.

Noul concept minimizează patina­ rea şi reduce consumul de combustibil atunci când implementele sunt atașate frontal şi tractorul "împinge" utilajul.

ECONOMII DE COMBUSTIBIL Un prototip al acestei transmisii hibride a fost testat în ultimul trimes­ tru al anului trecut şi a arătat că mași­ na economisește aproximativ 8% din consumul de combustibil şi, în acelaşi timp, dezvoltă o mai mare putere. Prin acest nou concept, Steyr speră să dez­ volte un tractor mai uşor, deoarece partea mecanică a transmisiei este mai compactă.

15-30 aprilie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

"BOOST" ELECTRIC DE 80 CP Motorul tractorului Steyr Concept acționează un generator care, la rân­ dul său, acționează un motor electric și încarcă un pachet de baterii. Moto­ rul electric acționează transmisia, iar la nevoie poate dezvolta un așa­numit E­boost ­ un impuls care oferă până la 80 CP de putere suplimentară, ce poate fi utilă, spre exemplu, pentru menţine­ rea constantă a vitezei la urcarea unei pante cu o încărcătură grea.

ACŢIONARE SEPARATĂ PENTRU PUNTEA FAŢĂ Cu ajutorul transmisiei Steyr Hybrid Drivetrain se poate regla diferențiat cuplul punţilor față/spate și permite astfel ambelor punți să lucreze la ca­ pacitate optimă, furnizând până la

10% putere de tracțiune suplimentară.

Tracțiunea electrică permite creșterea vitezei punții față în viraje, creând un efect de viraj "activ", util în special la capăt de drum.

RAZĂ DE ÎNTOARCERE MAI MICĂ În comparație cu un tractor con­ vențional cu același ampatament și echipat cu aceleași anvelope, raza de întoarcere este redusă cu aproxi­ mativ 1,5 metri. De asemenea, viteza diferenţiată a punţii faţă previne pa­ tinarea roților şi acţiunea negativă a acestora asupra solului.

Detalii suplimentare găsiţi scanând codul QR alăturat!

COBORÂRE MAI UȘOARĂ În comparație cu o transmisie CVT Steyr standard, această cutie de viteze ar trebui să fie capabilă să mențină viteza mai mult timp.

La coborârea unei pante, acest lucru se inversează, iar cutia de vi­ teze încetinește tractorul, în com­ binație cu S­Brake, reducând sem­ nificativ nevoia de frânare, chiar și cu o încărcătură grea pe remorcă. În plus, generează energie pentru încărcarea bateriei.

Agricultura 4.0 59

60 Agricultura 4.0

ROBOTUL PE CARE ŞI-L PERMITE ORICE FERMIER

O platformă autonomă ieftină, care poate fi echipată cu aproape orice instrument de lucru, promite să-i ajute pe fermierii britanici să depăşească provocările legate de lipsa forţei de muncă din agricultură.

R

oboţii agricoli au câştigat în po­ pularitate în ultimii ani, pe mă­ sură ce fermierii par din ce în ce mai preocupaţi de găsirea unor soluţii tehnologice care să le uşureze proce­ sele de lucru, făcându­le totodată mai eficiente, dar şi mai puţin dependente de forţa fizică a operatorilor, mai mult sau mai puţin calificaţi. Dar, din pă­ cate, preţul unui astfel de echipament

Dispozitivul nostru poate lucra non­stop, fără a avea nevoie de pauze de masă sau să doarmă noaptea JAKE SHAW-SUTTON

Asociat în proiectul Robotriks Traction Unit

15-30 aprilie 2022

este de obicei unul foarte piperat.

Această percepţie este însă pe cale să se schimbe datorită Robotriks, un start­up tehnologic britanic, care a creat un fel de platformă multi­funcţio­ nală ce poate fi utilizată pentru diferite operaţiuni dintr­o fermă.

MEREU GATA DE LUCRU Rezultatul proiectului de cercetare Robotriks Traction Unit (RTU), cum a fost denumită această creaţie, este în principiu o platformă autonomă ce poate fi construită la costuri reduse şi care în doar câteva ore poate fi con­ figurat şi pregătit pentru a fi pus în funcţiune. Robotriks a fost fondată în 2018 de către doi asociați: Jake Shaw­ Sutton ­ tehnician superior în robo­ tică la Universitatea din Plymouth ­ şi Khaian Marsh.

PREŢ IMBATABIL Având deja experienţa lucrului într­o fermă, aceştia şi­au propus să găsească o soluţie cât se poate de accesibilă, cu impact economic redus, dar uşor de in­ tegrat din punct de vedere agrotehnic.

Ceea ce au obţinut a depăşit practic orice aşteptări ­ un produs versatil,

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ce poate fi utilizat în combinaţie cu o gamă variată de implemente, şi foarte ieftin. Costurile sale nu depăşesc 7.000 de lire sterline, ceea ce ar corespunde la aproape o zecime din preţul dispozi­ tivelor existente deja pe piaţă!

POZIŢIONARE SATELITARĂ CU PRECIZIE RTK Alimentată cu baterii care oferă o autonomie de funcţionare de până la 24 de ore la o singură încărcare, platforma autonomă poate transporta câteva sute de kilograme la o viteză maximă de 16 km/h. Reglabilă atât pe înălţime, cât şi pe lăţime, RTU poate fi controlată la distanţă cu ajutorul unei telecomenzi sau funcţionează complet autonom, folosindu­se de sistemul de poziţionare Real­Time Kinematic (RTK) şi de drone.

Mai există şi posibilitatea de a ghida acest echipament printr­un operator care utilizează o hartă digitală accesată

Agricultura 4.0 61 de pe calculator sau orice alt dispozitiv mobil inteligent.

FĂRĂ PARTAJAREA DATELOR Echipamentul foloseşte două roţi de antrenare mai mari şi alte două mai mici, sistem de suspensie şi un compu­ ter, căile de rulare fiind unite de o ţeavă galvanizată pe care pot fi ataşate o varietate de implemente sau alte in­ strumente, cum ar fi camere pentru randarea în 3D a culturilor sau braţe ro­ botizate de recoltare, precum şi unelte convenţionale (cârlig de remorcare sau o roabă).

Toate datele sunt prelucrate local, la bordul RTU. „Aceasta a fost o decizie pe care am luat­o după ce ne­am consultat cu fermierii. Iar aceştia au vrut să ştie că doar ei au acces la datele lor şi că informaţiile nu ajungeau să fie stocate în cloud”, a explicat Jake Shaw­Sutton.

Toate piesele componente sunt produse în serie, ceea ce a redus foarte mult cos­ turile. Spre exemplu, motorul butucului fără perii al roţii de tracţiune este împru­ mutat de la o bicicletă electrică.

O SOLUŢIE LA ÎNDEMÂNĂ Robotriks Traction Unit are capaci­ tatea de a tracta sau de a i se monta aproape orice echipament necesar, făcându­l astfel extrem de versatil şi de rentabil. Una dintre principalele pro­ vocări pe care acesta le abordează este lipsa forţei de lucru manuale din ferme. „Nu este vorba despre eliminarea lo­ curilor de muncă, ci despre ocuparea acelor job­uri în care în prezent nu exis­ tă persoane disponibile să le susţină”, consideră reprezentanţii companiei britanice, în opinia cărora tot mai puţini oameni sunt dispuşi astăzi să culeagă fructe şi legume, iar RTU poate fi o soluţie autonomă la această problemă.

AVANTAJE ECONOMICE Cu atât mai mult cu cât poate veni şi cu avantaje economice. „Chiar şi cu costul actual al unui astfel de echipa­ ment, pe care încercăm mereu să­l îmbunătăţim, tot este mai ieftin decât dacă am avea pe cineva angajat cu salariul minim”, argumentează brita­ nicii.

NOMINALIZAT LA FIRA 2021 Datorită simplităţii sale şi a mul­ tiplelor întrebuinţări în câmp (poate fi utilizat fie la monitorizarea su­ prafeţelor agricole, fie pentru com­ baterea mecanică a buruienilor sau chiar la recoltatul anumitor culturi vegetale, precum conopida), RTU s­a numărat printre nominalizările la titlul „Best Field Robot Concept Award” din cadrul expoziţiei FIRA, ocupând poziţia a doua la catego­ ria roboţi polivalenţi.

Deşi se află încă în proces de testare, RTU ar putea fi scos la vânzare chiar de anul acesta!

Află mai multe despre Robotriks Traction Unit direct de la producător!

62 Agricultura 4.0

Scanează-mă!

Contactează firma Lely scanând codul QR sau la tel. 0722287446; e­mail: centru.ms@lely.ro

Lely Calm: start excelent al vițeilor Primele 35 de zile de viață sunt extrem de importante pentru creșterea vițeilor. Sistemul automat de hrănire Lely Calm garantează cea mai bună dezvoltare a acestora de la tineret la animale productive.

H

rănirea vițeilor cu o frecvență mai mare este apropiată de compor­ tamentul lor natural la alăptare.

Acest lucru se poate face cu un sistem de hrănire automat, care aduce o serie de beneficii fermei: creșterea sănătoasă a vițeilor și pre­ gătirea lor pentru o dezvoltare ulteri­ oară corespunzătoare; igienă optimă; economisirea forței de muncă.

Sistemul automat de hrănire Lely Calm este destinat tuturor fermierilor cărora le pasă de sănătatea vițeilor lor.

• • •

SMZ MAI MARE Capacitatea vițeilor de a ingera hrană este limitată la 1,5­2 litri/tain. Furnizarea de rații mai mici și dese pe parcursul zilei, în loc de hrănirea cu o găleată cu lapte dimineața și seara, îmbunătățește aportul de lapte și digestia. Acest lucru are ca rezultat o mai bună utilizare a tuturor nutrienților din hrană și un spor mediu zilnic (SMZ) de creștere în greu­ tate mai mare. Prin oferirea de rații pre­ cise și adecvate vârstei, vițelele devin vaci de lapte viguroase, sănătoase, fer­ tile și productive de­a lungul întregii lor perioade de exploatare.

15-30 aprilie 2022

un articol de

LELY

mai multe pe această temă https://www.lely.com/ro/

RAȚII INDIVIDUALE Stația de hrănire identifică animalele, astfel că Lely Calm se asigură că fiecare vițel primește o porție personalizată.

Datele precum litrii de lapte consu­ mați, frecvența consumului etc. sunt stocate și accesibile permanent dato­ rită software­ului inteligent. În acest fel, poți accesa oricând informațiile ne­ cesare privind comportamentul de hră­ nire al vițeilor tăi.

DUBLAREA GREUTĂȚII AVUTĂ LA NAȘTERE Primele 35 de zile de viață sunt ex­ trem de importante pentru creșterea vițelului. Acesta ar trebui să­și dubleze greutatea avută la naștere în primele 7 săptămâni de viață. Acest lucru se poate realiza numai dacă vițelul consu­ mă până la 12 litri de lapte pe parcursul unei zile, administrați în porții mici po­ trivite capacității lui abdominale. Acest fapt aduce, pe lângă creșterea zilnică în greutate, și o bună dezvoltare a rume­ nului și un consum mare de furaje într­o etapă ulterioară. În concluzie, software­ul inteligent al Lely Calm oferă o perspectivă pozitivă asupra hrănirii vițeilor.

INTENSIV VS. CONVENȚIONAL Cercetările arată că vițelele hrănite intensiv au o producție de lapte semnifi­ cativ mai mare decât cele hrănite în mod convențional. Hrănirea cu Lely Calm are ca rezultat vițele mai sănătoase și ­ în cele din urmă ­ vaci de lapte productive.

Ambele beneficii sunt rezultatul direct al: accesului nelimitat la lapte proaspăt, administrat în porții mici, concentrat constant și la temperatura potrivită; hrănire fără întrerupere datorită pregătirii și administrării laptelui simultan.

Lely Calm oferă un randament ridicat la prepararea furajului și o rată optimă de realizare a amestecului. Acest lucru permite sporuri zilnice optime chiar și în cazul hrănirii unui număr mare de viței. În plus, Lely Calm vine cu o gamă extinsă de accesorii.

• •

Agricultura 4.0 63

64 Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE MERITĂ SĂ FACI TESTAREA SOLULUI! În agricultura modernă, testarea solului este un instrument de diagnosticare important pentru a gestiona aplicarea îngrăşămintelor, producţia agricolă/randamentul optim şi chiar protecţia mediului.

S

tudiul agrochimic al solului presupune cartarea agrochimică, respectiv identi­ ficarea tipurilor de sol şi cartografierea fiecărei parcele în urma efectuării unor analize de laborator (teste de sol) în vederea aplicării diferenţiate a îngrăşămintelor şi a amendamentelor, pre­ cum şi a lucrărilor necesare pentru corectarea/menţinerea şi creşterea fertilităţii solului.

UN "ORGANISM" DINAMIC Solul este un "organism" dinamic, care îşi modifică frec­ vent parametrii fizico­chimici, mai ales în compoziţia aces­ tuia. În aceste condiţii, analiza solului reprezintă o "poză statică", un cadru surprins la un moment dat.

Studiul agrochimic presupune mai multe analize repetate pe parcursul unui an, în toate anotimpurile, prin care se poate determina "un comportament spe­ cific" fiecărui sol şi fiecărei sole în parte.

Parametrii fizico­chimici (pH­ul, conductivitatea, conţinutul în macro şi microelemente, etc.) se modifică înainte și după fertilizare, în funcţie de creşterea sau scă­ derea umidităţii, dar şi după efectuarea lucrărilor agricole.

PIATRA DE TEMELIE A STRATEGIEI DE FERTILIZARE Efectuarea unor simple analize de sol, urmată de interpretarea rezultatelor și alcătuirea unui plan de fertilizare pentru cultura următoare reprezintă doar piatra de temelie a unui program eficient de nutriție a plantelor”, arată specialiștii chemarkrom într-un articol bine argumentat!

OBIECTIVE •

Să evalueze fertilitatea și starea nutrienților din sol pentru a determina un indice al aprovizionării şi al disponibilității cu nutrienți şi unde se află aceştia în profilul de sol; Determinarea pH­ului, respectiv a problemelor de acidi­ tate, salinitate și alcalinitate.

Identificarea nutrienților care ar putea limita randamentul culturilor.

• •

CE ESTE TESTAREA SOLULUI? Procesul prin care se măsoară conţi­ nutul şi elementele disponibile (precum fosforul, potasiul, calciul, magneziul, sodiul, sulful, manganul, cuprul, zincul şi altele) din sol, la un moment dat.

Scanând codurile QR puteți urmări două materiale video despre:

Profilul de sol!

15-30 aprilie 2022

Tipurile şi dinamica solului!

Ferma 4.0 65

4 BENEFICII ALE TESTĂRII SOLULUI 1. Ajută la restabilirea fertilității; 2. Oferă recomandări privind fertilizarea în funcţie de cultură, reducând riscurile utilizării excesive și poluării mediului.

3. Oferă o bază pentru o aplicare cu rată variabilă a fertilizanţilor, în funcție de sol și de cultură.

4. Maximizează capacitatea de producție a solului.

Alte motive pentru care merită să faci testarea solului!

CUM PRELEVĂM PROBELE DE SOL Adâncimea de prelevare a probelor depinde în cea mai mare măsură de nutrientul sau factorul de sol de interes, de cultura care urmează să fie fertilizată și, în unele cazuri, de sistemul de lucrări ale solului la momentul prelevării.

Spre exemplu, pentru determinarea pH­ului, a P, K, Zn, Cu și Mn este necesară prelevarea de probe de sol la adâncimea de la 0­15 cm. Pentru determinarea nitraţilor şi a clorurilor, adâncimea optimă e de 60 cm. Ideal este ca probele să fie analizate separat.

Pentru sfecla de zahăr, orzul de malț și floarea­soarelui, probele de sol trebuie ridicate de la o adâncime de până la 60­80 cm, pentru determinarea nitraților.

Care sunt adâncimile corecte în funcţie de nutrienţii urmăriţi, cultura şi tipul lucrărilor agricole!

Vezi și metode de laborator pentru testarea solului!

10 METODE DE ANALIZĂ DIRECT ÎN CÂMP Există diverse teste care pot oferi informații utile despre sănătatea și capacitatea solului de a funcționa. Dr. Felicity Crotty, cercetător la Royal Agricultural University (UK), subliniază că solul trebuie să fie viu pentru a fi sănătos.

Alegerea metodei potrivite pentru măsurarea sănătății solului nu este ușoară, mai ales atunci când rezultatele sunt dificil de interpretat și vor determina viitoarele decizii de gestionare a solului. Cu atât mai mult, testarea sănătății solului direct pe teren este mai dificilă.

Bayer a inventariat câteva modalităţi de testare a sănătății solului direct în câmp: evaluarea vizuală a structurii lui, densitatea de râme, testul de filtrare, testul Slake, indexul pliculețelor de ceai, testul de spargere a picăturilor, test de cădere și spargere, precum şi teste de laborator!

"HRĂNIȚI SOLUL, NU PLANTELE"

Diversitatea solului de la o parcelă la alta nece­ sită strategii agrochimi­ ce diferite pentru ges­ tionarea nutrienţilor şi managementul pe termen lung al terenului.

Solurile sănătoase vor produce culturi sănătoase, iar cunoașterea tipurilor de soluri cu care lucrați vă ajută să vă dați seama ce va crește cel mai bine pe terenul dumneavoastră.

Testarea continuă a solului este un instrument de diagnosticare important pentru a stabili pașii următori, pentru a identifica tendințele, "tiparele" și pentru a lua cele mai bune decizii. Testarea solului nu este costisitoare în raport cu cât este de profitabilă.

Testarea solului, pas cu pas - ghid pentru noii fermieri!

Vezi exemplul "Testului panglicii"!

66 Jurnal de campanie

Primăvară agricolă sufocată de secetă şi scumpiri Vremea bună de lucru de dinaintea Floriilor şi Sărbătorii Paştelui a permis agricultorilor să grăbească înfiinţarea culturilor de primăvară, în paralel cu întreţinerea semănăturilor de toamnă. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

E un sezon greu, că totu-i scump, preţul motorinei e aproape dublu, faţă de începutul anului trecut, îngrăşămintele au crescut cu până la 500%, seminţele cu 20%, ca şi celelalte inputuri.

MARCEL CUCU

Fermier din Însurăţei, Brăila

CUM SE ANUNŢĂ VREMEA? Estimările meteorologice ANM pentru jumătatea lunii aprilie arată că vremea se va încălzi în întreaga ţară, maximele fiind mai ridicate față de normalul perioadei, în spe­ cial în regiunile extracarpatice.

Regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în majoritatea regiunilor.

Precipitaţiile vor fi prezente mai ales în Banat, Crişana, Maramureş.

Va ploua și în Transilvania şi vestul Olteniei, dar vor fi mai puţine ploi în sud şi sud­est, unde deficitul de umiditate în sol se va accentua.

15-30 aprilie 2022

Î

ngrijorările sunt evidente, începând cu costurile de producţie crescute, cauzate de scumpirea fertilizanţilor chimici, a combustibilului şi inputurilor agricole, şi terminând cu preţurile de valorificare a recoltelor obţinute.

BRĂILA UN PORUMB NUMIT DORINŢĂ!

Fermierii brăileni se confruntă cu preţurile scăpate de sub control la în­ grăşăminte şi motorină, dar şi cu sece­ ta. După ce au pregătit terenul şi vre­ mea s­a încălzit, s­au grăbit să intre cu maşinile la semănatul florii soarelui şi al porumbului pentru ca seminţele să fo­ losească la răsărire bruma de umiditate din sol. „Trebuie să mai achiziţionăm fer­ tilizanţi chimici la noile preţuri, dar să vedem posiblităţile de finanţare, că nu avem nici un interes să reducem tehnologia. Poate mai recuperăm din costuri prin preţurile produselor obţi­ nute”, ne declară ing. Marcel Cucu, din Însurăţei, cultivator care şi­a propus să însămânţeze 400 ha cu floare, porumb şi soia.

IRIGAŢIILE VOR SALVA PORUMBUL Cele mai mari speranţe şi le pune în irigaţii, mai cu seamă la cultura porum­ bului. „Mă aştept să fie un spectacol de producţie! Am achiziţionat echipament de irigat cu picătura şi sperăm să obţi­ nem o medie de peste 18 tone/ha. Anul trecut, l­am avut experimental pe vreo 20 ha şi am făcut porumb de 17.500”, susţine Marcel Cucu. În ferma sa din Bărăganul de Mijloc va însămânţa 120 ha cu hibrizi semi­ tardivi. „Înaintea sărbătorilor pascale culturile de toamnă sunt curate şi fru­ moase, însă, în judeţ, cerealele păioase suferă din cauza lipsei de apă”, adaugă fermierul.

TIMIŞ GĂRGĂRIŢA, DUŞMANUL RAPIŢEI În zona de vest, cultura de rapiţă necesită multă atenţie din partea culti­ vatorilor. “Deşi am avut puţină Phoma spp. la începutul primăverii, cu puţină grijă şi ceva tebuconazol am scăpat de ea. Ceutorhynchus este, deşi nu pare, marele duşman al rapiţei, aşa că trebuie urmărit foarte atent şi distrus!”, ... ››› 68

67

68 Jurnal de campanie ››› 66 ...susţine Alexander Degianski, din Giulvăz, judeţul Timiş.

START SEMĂNAT LA 25 MARTIE Fermierul a început semănatul po­ rumbului destul de devreme, pe 25 martie, când temperatura solului era de 7,9 grade C. “Teoretic, adâncimea de semănat este de 10 ori diametrul se­ minţei semănate. Practic, porumbul îl semănam la o adâncime între 3 şi 9 cm, în funcţie de umiditate, sol şi tempera­ tură. Eu am încorporat sămânţa la 5­6 cm, unde este umezeală”, precizează bănăţeanul.

Potrivit acestuia, la începtul lunii, grâul arăta foarte bine, dar tânjea puţin după apă! “Nu am făcut nici un trata­ ment, nici nu mă grăbesc pentru că e aproape cristal curat de boli, ici­colo o pată de septorioză, nesesizabil. Buru­ ieni nu sunt pentru că e erbicidat din toamnă, aşa că n­are sens să călcăm şi să stresăm grâul”, consideră Alexander Degianski, care este pregătit să inter­ vină cu tratamentele fitosanitare, atun­ ci când va fi cazul.

SIBIU SCARIFICAREA ESTE NECESARĂ Pe terenurile fermei de 800 ha a sibianului Ghiţă Şerban, campania de primăvară duduie cu motoarele turate la maxim. Fermierul ne spune că este în grafic cu semănatul, maşinile finalizând

DATE DIN CAMPANIE, PE SCURT

•

În zonele cu deficit de umiditate, va persista seceta pedologică.

Chiar şi pe fondul crizei îngrăşă­ mintelor şi al scumpirii motorinei, fermierii îşi fac treaba în câmp.

Cultura de rapiţă pune destule probleme cultivatorilor.

Având costuri mari de producţie, fermierii nu sunt siguri că le vor acoperi din vânzarea recoltei.

• • •

Scanează-mă!

Adâncimea de semănat este factor determinat pentru obţinerea unor culturi cu răsărire uniformă şi plante viguroase. Cum o alegem pe cea potrivită pentru culturile cu însămânţare în epoca a II-a (luna aprilie)?

15-30 aprilie 2022

înfiinţarea culturii de floarea soarelui pe ultimele suprafeţe. „Examenul greu va fi la porumb, unde avem pregătite 400 ha. Semănăm hi­ brizi Dekalb şi Corteva, FAO 360­420 şi vom realiza un lot demonstrativ”, spune fermierul.

RAPIŢA A SUFERIT LA ÎNGHEŢ „Am avut emoţii cu cultura de rapiţă; a avut de suferit de pe urma ultimelor îngheţuri, dar văd că şi­a revenit. Acum am terminat de completat fertilizarea cu uree la rapiţă, 250 kg la hectar şi la culturile de păioase, cu 200 kg/ha”, ex­ plică agricultorul. Acesta nu avusese asigurat stocul de îngrăşăminte şi a completat la preţul de 4.700 lei/tona!

De asemenea, ştie că mai mult de 3 tone/ha de floare şi rapiţă nu va realiza, oricât îngrăşământ ar aplica şi orice tehnologie ar face. Recunoaşte că „la noi nu e zonă de grâu” şi că se va închide pe o medie de 6 tone, „că nu merge mai mult, oricât ar forţa”.

400 DE HECTARE AFÂNATE Ghiţă Şerban lucrează terenurile arendate în Mediaş, Târnava, Copşa şi Valea Viilor, solurile având suficientă umiditate pentru semănături. „Am cumpărat în toamnă un scarificator şi am afânat 400 ha pentru a da drumul apei în jos, că aveam băltiri. Lucrarea e costisitoare, a necesitat un consum de 40 litri de motorină/ha, calculat la peste 8 lei litrul. Mă aştept să obţin o medie de 12­13 tone porumb boabe/ha”, îşi ex­ primă optimismul Ghiţă Şerban.

CĂLĂRAŞI UN NECAZ ÎN PLUS: ŞOARECII În comuna Dragoş Vodă, Daniel Rusu are semănate din toamnă 110 ha de rapiţă, 35 cu orz şi 98 ha de grâu. „Cul­ turile sunt stresate din cauza variaţiilor mari de temperatură, dar şi de lipsa precipitaţiilor. Pentru campania de pri­ măvară voi semăna doar porumb, pe vreo 50 ha”, susţine fermierul care se plânge de înmulţirea dăunătorilor. „O problemă neîntâlnită în anii tre­ cuţi sunt şoarecii de câmp care au în­ ceput să producă pagube în culturile cu grâu şi rapiţă. Am să intervin cu pro­ duse omologate să reduc din pierderi.

Cam ăsta este necazul apărut ... ››› 70

Până la recoltat mai este cale lungă şi multe boli şi insecte dăunătoare, dar noi, fermierii, suntem pe fază.

ALEXANDER DEGIANSKI

Administrator Forest&Biomass Timiş

Semăn acuma din inerţie, dar la toamnă când o să vând şi o să rămân cu gaură, nu mai investesc nimic în pământ!

GHIŢĂ ŞERBAN

Agricultor jud. Sibiu

Culturile sunt frumoase, dar nu am avut zăpadă în toamnă şi dacă nu plouă în viitorul apropiat se instalează seceta. Deja plantele au început să crească şi au nevoie de apă.

CLAUDIU VEZEANU

Fermier Radomireşti, jud. Olt

69

70 Jurnal de campanie ››› 68 ...suplimentar faţă de celelalte: seceta, criza îngrăşămintelor, scum­ pirea combustibilului şi lipsa sisteme­ lor de irigaţii”, precizează inginerul agronom.

TIMIŞ LUCRĂRILE SUNT ÎN GRAFIC „Culturile din toamnă arată bine, sunt răsărite în proporţie foarte mare şi ur­ mează creşterea şi dezvoltarea vegeta­ tivă. Au fost mici suprafeţe de rapiţă în­ toarse şi reînsămânţate cu prăşitoare.

Semănatul culturilor e în plină des­ făşurare, terenul se prezintă bine, cu un uşor deficit de apă în sol”, ne­a declarat ing. Gabriel Ilaş, directorul DAJ Timiş.

Potrivit şefului de la Direcţia Agrico­ lă, pentru campania de primăvară sunt asigurate cantităţile de îngrăşăminte. În general, cultivatorii bănăţeni s­au pre­ ocupat să aibă asigurate cantităţile de fertilizanţi încă înainte de începerea cri­ zei şi au trecut la completările de sezon pentru culturile aflate în vegetaţie. „Nu avem semnale privind atacurile agenţilor patogeni şi de dăunare. Deo­ camdată, sub aspectul desfăşurării campaniei agricole, în Timiş avem o pri­ măvară normală”, conchide Gabriel Ilaş.

OLT PARIAZĂ PE FLOAREA SOARELUI „Anul ăsta merg pe floarea soarelui, am să pun în jur de 250 ha. A început cri­ za din Ucraina şi preţurile la oleaginoa­ se sunt competitive”, ne spune Claudiu Vezeanu, din Radomireşti, Olt. Fermierul administrează 1.200 ha de teren pe care aplică tehnologii inten­ sive pentru a obţine o medie de 4,5 tone la rapiţă şi floarea soarelui şi 8 tone la grâu, însă recunoaşte că singurul factor pe care nu­l poate controla este apa.

Au fost oscilaţii mari de temperatură între zi şi noapte şi am avut reţinere să dau drumul la semănatul timpuriu al florii soarelui şi porumbului. Am 700 ha bine pregătite pentru floare şi porumb.

NECULAI BORCESCU

Agricultor din Ziduri, jud. Buzău

BUZĂU RAPIŢA DĂ EMOŢIE FERMIERILOR În comuna Ziduri, inginerul Neculai Borcescu a început lucrul în câmp cu inima îndoită. „E secetă cumplită, aş­ teptăm să vină ploaia, ca pe o minune”, spune agricultorul.

Rapiţa i­a creat şi îi creează destule insomnii. „Am avut emoţie că nu va ieşi din iarnă. Nu este o cultură super reuşită, în ceea ce priveşte densitatea şi unifor­ mitatea, e cam la 60% din ce ar fi trebuit să fie. Dacă se va duce la vreo 2,5 tone/ ha e foarte bine!”, susţine buzoianul.

GIURGIU VA SEMĂNA LA RISC, FĂRĂ FERTILIZAREA DE BAZĂ!

O situaţie de­a dreptul dramatică o trăieşte Ştefan Muscă, fermier din sudul ţării. „Suntem pe marginea prăpastiei,

Nu ne putem permite să cumpărăm litrul de motorină cu 8,50 lei, nu se poate face agricultură în România cu preţul ăsta! Şi nu se poate face agricultură cu 5 mii de lei fără TVA tona de azotat! ŞTEFAN MUSCĂ

Agricultor jud. Giurgiu

Scanează-mă!

În ţara noastră avem un mozaic de soluri, aproximat la 70% din tipurile existente în lume şi fiecare necesită o tehnologie specifică în privinţa lucrărilor de prelucrare.

nu avem bani de motorină, nu avem bani de îngrăşăminte să dăm înainte de semănat, nu avem nimic. Nu pot declanşa campania agricolă de primă­ vară”, susţine fermierul.

Ca să însămânţeze 350 de hectare cu floarea­soarelui şi porumb, Ştefan Muscă a estimat că îi trebuie un capital de lucru de 60.000 de lei. „Îngrăşăminte nu am asigurate, nu am nimc; dacă văd că nu pot face rost din altă parte o să semăn la risc, fără fertilizarea de bază.

Dacă va fi şi secetă, întreaga producţie îmi va fi compromisă; iar cu o ploicică, două, fără îngrăşământ pierd 35­40% din recoltă. Deocamdată, terenurile au un minim de umiditate. Nu am ce face, îmi asum riscul!”, explică agricultorul.

Scanează-mă!

Sistemul ”cover crops” se referă la aplicarea unei tehnologii prin care solul să fie permanent înverzit, deci fără perioade de sol negru, neacoperit de vegetaţie. Ce avantaje au aşa-numitele îngrăşăminte verzi?

15-30 aprilie 2022

71

72 Jurnal de fermă

Andrei Badea: „De patru ani, nu ştiu ce înseamnă fără secetă!”

Am fost la semănat floarea soarelui împreună cu Andrei Badea, inginerul agronom al fermei Monteagro Invest din jud. Dâmboviţa, şi am aflat cum poţi să obţii profit în fermă chiar dacă nu te ajută nici solul, nici vremea.

C

antitatea totală de precipitaţii de la începutul lunii ianuarie până la finalul lunii martie nu a depă­ şit 25 de litri/mp în ferma Monteagro Invest din Corbii Mari, judeţul Dâmbo­ viţa, aproape de graniţa cu judeţele Giurgiu şi Teleorman. „În ianuarie a plouat 4 litri, în februarie 7 litri şi în martie 14 litri. Culturile de toamnă simt deja lipsa apei, încă sunt OK, dar nu ştiu cât o să mai reziste. De patru ani, de când lucrez în această fermă, eu nu ştiu ce înseamnă fără secetă”, spune Andrei Badea.

INVAZIA CIORILOR Tot ca să reducă pierderile, de data aceasta cele cauzate de ciori, seamănă floarea soarelui şi porum­ bul la o adâncime de 6 cm. „Pe câmp nu avem altă soluţie decât să încor­ porăm sămânţa mai adânc, dar cio­ rile tot o să fie o problemă înainte de recoltat. Am avut o parcelă cu floarea soarelui lângă fermă, iar în apropiere există o plantaţie de duzi, unde se ascund ciorile. Am încercat să le distrugem cuiburile, dar nu am avut succes complet. S­au adaptat şi ele şi am văzut că atacă planta de floarea soarelui chiar şi în cotiledo­ ane”, spune Andrei Badea.

15-30 aprilie 2022

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SC Monteagro Invest SRL exploatea­ ză 1.650 ha în Dâmboviţa şi Teleorman, pe care anul acesta au lucernă ­ 100 ha, rapiţă ­ 172 ha, floarea soarelui ­ 474 ha, grâu ­ peste 500 ha şi porumb ­ 94 ha.

LA SEMĂNAT FLOAREA SOARELUI Porumbul a fost introdus în rotaţia culturilor acum patru ani. Este o zonă dezastruoasă pentru porumb, au doar hibrizi FAO 300 şi 350. Seamănă po­ rumbul pe aceeaşi solă o dată la cinci ani, floarea soarelui nu pun niciodată la mai puţin de trei ani pe aceeaşi solă, la rapiţă cresc suprafaţa o dată la doi ani, anul acesta au crescut de trei ori suprafaţa cu rapiţă faţă de anul trecut.

Porumbul îl seamănă doar la tem­ peraturi de peste 6 grade Celsius în sol, aşa că au început semănatul, la

Jurnal de fermă 73 finalul lunii martie, cu floarea soare­ lui. Sămânţa de floarea soarelui a fost tratată cu Nuprid. Nu au probleme cu Tanymecus, dar au avut atac masiv de Diabrotica în ultimii ani. Cultivă doar hi­ brizi high oleic, pentru că preţul pe care îl primesc este mai bun, chiar dacă productivitatea este la fel cu cea a hi­ brizilor convenţionali. Nu au spaţii de depozitare, aşa că sunt forţaţi să vândă toată recolta direct din câmp. „La floa­ rea soarelui, am aplicat, la semănat, 170 de kilograme pe hectar de NPK 15.15.15 şi o să mai intervenim, până în opt frunze, probabil cu 150 de kilogra­ me pe hectar de nitrocalcar, pentru că analizele de sol ne­au arătat că nu

avem voie să folosim uree, deoarece avem un sol cu pH foarte scăzut, de la 5,8 la 6,8”, spune Andrei Badea. „UN AN DE SECETĂ POT SĂ DUC, DAR PATRU NU” „Cel mai greu în campania asta, la fel ca şi în celelalte, mi se pare se­ ceta. Pot să combat şi furturile de pe câmp, şi oierii care intră cu animalele pe parcele. Un an de secetă pot să duc, dar patru ani de secetă e mult mai greu şi anul ăsta nu se arată promiţător”, afirmă tânărul inginer agronom.

Despre irigaţii nu poate fi vorba: râul Argeş se află la 20 de kilometri depărtare, iar apa freatică este la 20 de metri adâncime.

În zonă erau patru pârâuri, dar au secat din cauza secetei severe din ultimii ani.

Nici solul nu îi ajută prea mult. Solurile sunt argiloase, reci, la finalul iernii au deseori probleme cu băltirile. Sunt însă forţaţi să se adapteze şi să găsească metode de a obţine profit.

STRATEGII ANTI SECETĂ „Niciodată nu facem arătura la ace­ eaşi adâncime şi pe aceeaşi direcţie, întotdeauna alternăm linile de arătură, pentru a preveni hardpanul. Facem o arătură la 27­30 de centimetri, în funcţie de umiditatea din sol şi de cultura pe care am avut­o în anul anterior.

La culturile prăşitoare mergem pe o densitate mică, până în 60.000 de plante pe hectar, pentru ca plantele să aibă o cantitate mai mare de apă din sol, iar la păioase mergem pe o distanţă între rânduri de 12,5 cm, pen­ tru a acoperi mai bine solul şi a nu lăsa razele solare să ajungă pe sol şi vântul să evapore apa. La culturile de păioase semănăm până în 220 kg pe hectar, avem până în 460 de plante ... ››› 74

74 Jurnal de fermă ››› 73 ... pe metru pătrat la recoltat.

La rapiţă avem maxim 15 plante pe metru pătrat”, explică tânărul inginer agronom.

De asemenea, seamănă floarea soarelui şi porumbul de la est la vest, pentru a evita eventuale pierderi pro­ duse de cele două vânturi puternice care bat în zonă ­ Austrul şi Crivăţul.

OPTIM ECONOMIC VS. OPTIM TEHNIC „Ne bazăm pe optim economic, nu pe optim tehnic, adică trebuie să scoa­ tem din terenuri cel mai mult profit pe care îl poate oferi acel teren, nu nea­ părat producţia maximă a unei culturi agricole. Terenurile nu ne ajută să rea­ lizăm un optim tehnic. Folosim doar se­ minţe de top şi produse de top, pentru a nu fi nevoiţi să intervenim cu un alt produs dacă primul nu îşi face efec­ tul, nu intrăm la fertilizat sau la trata­ mente dacă este vânt, nu aruncăm cu îngrăşăminte, dar nici nu ne permitem să reducem cantităţile necesare, oricât de mult ar creşte preţurile. Nu folosim îngrăşământ foliar şi aplicăm cantităţi cât să ajungem la producţia pe care ne­am propus să o realizăm.”, explică Andrei Badea, licenţiat în Inginerie Eco­ nomică şi cu un master în Agricultură la USAMV Bucureşti.

Anul trecut, au recoltat 6.000 kg/ha la grâu, 1.900 ­2.000 kg/ha la floarea soarelui, 5.000 kg/ha de porumb şi 3.500 kg/ha de rapiţă. Cel mai bun an de când face el agricultură a fost 2019, când au recoltat peste 7 tone de grâu la hectar.

TERENURI AGRICOLE DEVENITE GROPI DE GUNOI Dacă v­aţi gândit deja că seceta şi ciorile sunt cele mai mari probleme pentru fermieri, v­aţi înşelat. „Avem o mare problemă cu gunoaiele aruncate de oameni pe câmp. Vin primăvara şi toamna cu camioanele şi aruncă deşe­ uri de construcţii, gunoi meajer, chiar şi gunoi de grajd amestecat cu gunoi menajer peste tot, pe terenurile agri­ cole, pe drumuri de acces. Am făcut sesizări la primării, care au montat câteva camere de vederi şi au dat câte­ va amenzi, dar este imposibil şi pentru primării să supravegheze tot câmpul.

Strângem noi singuri gunoiul de pe câmp, dar nu avem ce să facem cu el, unde îl ducem?”, se plânge tânărul in­ giner. „SE FURĂ DE TOATE, PESTE TOT!” Tot în categoria „dăunătorilor cu două picioare” ar intra şi hoţii şi ciobanii

Avem procesul tehnlogic atent creat şi optimizat pentru a nu irosi bani şi pentru a obţine profitul maxim posibil în condiţiile pe care ni le oferă solul. Agricultură de precizie nu face nimeni în zonă, pentru că nu permite terenul ANDREI BADEA

Tânăr inginer agronom, jud. Dâmboviţa

15-30 aprilie 2022

care duc oile la păscut pe terenurile agricole. „Cel mai des se fură porumb. Nouă, în patru ani de zile, ne­au furat doar o căruţă de porumb. Cum am reuşit? Am evitat să semăn porumb pe solele apro­ piate de localităţi şi am încercat să merg cu solele de porumb aproape de drumuri publice, unde sunt camere de luat ve­ deri de la primării. La lucernă în schimb, ne­au furat 70 de baloţi într­o noapte. Şi acasă, unde lucrez în jur de 10 hecta­ re, mi­au furat porumb. Am făcut recla­ maţie la poliţie, nu s­a găsit hoţul şi s­a închis dosarul”, mai spune Andrei Badea. „Sunt ciobani care vin cu oile din alte părţi, îşi fac stână pe o suprafaţă de teren nelucrată şi duc oile peste tot după ce recoltăm, din toamnă până în primăvară e dezastru. Dacă îmi intră pe teren o turmă de oi, îmi compactează terenul mai mult decât utilajele. Sunt şi patroni de oi care şi­au îngrădit terenu­ rile, dar sunt şi ciobani pe care nu poate să îi stăpânească nimeni şi nu te poţi înţelege cu ei”, adaugă tânărul inginer agronom.

75

76 AgroTehnologii

10 măsuri agrotehnice de combatere a buruienilor Gradul ridicat de îmburuienare a terenurilor agricole din țara noastră impune măsuri radicale.

Pentru a reduce din rezerva mare de semințe și organe vegetative de înmulțire sunt necesare măsuri integrate.

Prin metodele agriculturii de precizie se reduc erbicidele cu 90%, se reduc cheltuielile și poluarea iar plantele din cultură nu sunt stresate.

S

­a dovedit experimental că, prin măsuri corecte, în fiecare an se reduce cu 20% din rezerva aces­ tor organe de înmulțire a buruienilor, ceea ce înseamnă că în 2­3 ani se redu­ ce la mai mult de jumătate îmburuiena­ rea. Ulterior, controlul îmburuienării se poate realiza și fără mijloace chimice.

5 METODE CURATIVE Metodele și mijloacele folosite la re­ ducerea gradului de îmburuienare se referă la: Metode agrotehnice prin care se acționează direct asupra buruieni­ lor, indiferent că sunt anuale sau perene, monocotiledonate sau dicotiledonate.

Metode fizice, prin arderea bu­ ruienilor cu flacără produsă de petrol. Pe tractor se găsește bazinul cu combustibil de la care pleacă furtunuri cu arzătoare prevăzute cu panouri de protecție pentru plante. Este o metodă greoaie și foarte scumpă.

I.

II.

15-30 aprilie 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

III.

Metode biologice de combate­ re a buruienilor cu dușmani naturali, în special cu insecte, cu roză­ toare și diferite microorganisme. In­ sectele sfredelesc rădăcinile, tulpinile, semințele sau consumă frunze, tulpini și reduc îmburuienarea. Există și ciu­ perci, bacterii care distrug sistemul Scanează-mă!

Prezența buruienilor, în regim controlat, poate constitui chiar un stimulent pentru plantele de cultură în condițiile când rămân de dimensiuni mici și nu umbresc, nu sunt gazde pentru boli și dăunători și nu stânjenesc lucrările.

enzimatic sau produc toxine care atacă buruienile.

Metode ale agriculturii de precizie (digitale). Cu ajutorul dronelor se alcătuiesc hărți care arată gradul de îmburuienare a culturilor pe zone.

Pe baza acestora se trece la reduce­ rea gradului de îmburuienare prin dife­ rite mijloace: robotul Dino prevăzut cu senzori spe­ ciali execută prăşitul mecanic asemă­ nător cu plivitul manual; vehicul autonom prevăzut cu camere multispectrale realizează prașila la sfe­ cla de zahăr cu o precizie de sub 1 cm de planta de cultură; combaterea mecanică și chimică se efectuează cu tractorul în agregat cu o prășitoare prevăzută cu senzori de culoare care recunosc plantele și taie numai buruienile iar unde nu ajung cuți­ tele se aplică un jet de erbicid numai pe buruieni, folosind doar 10% din ... ››› 78

IV. • • •

77

78 AgroTehnologii 2 LUCRĂRI PRIN PROVOCAŢIE

››› 76 ... doza de erbicide; se mai pot combate buruienile cu la­ ser, prin descărcări electrice, cu jet de ulei de rapiță încins etc.

Metode chimice (cu erbicide). Se folosesc numai la început, pentru reducerea rezervelor de semințe din sol, după care controlul gradului de îmburu­ ienare se poate realiza fără chimicale.

•

V.

10 MĂSURI AGROTEHNICE Lucrările solului efectuate cu diferite utiliaje, și anume: Arătura distruge toate tipurile de bu­ ruieni în vegetație dar și organele ve­ getative de înmulțire care sunt tăiate și aduse la suprafața solului unde, în timpul verii se usucă, iar în timpul iernii degeră.

Lucrarea cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă se efectuează primăvara, când încep să apară buruieni, înainte de semănat. Buruienile abia răsărite sau în curs de răsărire sunt ușor dislocate de sol și se usucă. Această lucrare se poate efectua și după semănat, dar și după răsărirea culturilor prășitoare.

Lucrarea cu combinatorul pentru pregătirea patului germinativ se efec­ tuează în ziua sau cel târziu în preziua semănatului pentru a distruge buruie­ nile astfel încât plantele de cultură să răsară și să crească înaintea buruienilor pe care să le înăbușe.

Prășitul mecanic realizează distru­ gerea buruienilor pe intervalul dintre rânduri.

Prașila manuală în mica proprietate se practică pe zona de protecție, de­a lungul întregului rând de plante prăși­ toare iar în fermele mai mari numai în

1.

• •

•

• •

15-30 aprilie 2022

vetrele cu buruieni problemă care nu au fost combătute prin celelalte metode.

Rotația culturilor asigură redu­ cerea gradului de îmburuienare prin faptul că fiecare cultură este în­ soțită, de regulă, de anumite specii de buruieni, specifice culturii respective.

Practicând monocultura, buruienile specifice se înmulțesc foarte mult iar prin rotația culturilor buruienile nu mai găsesc aceleași condiții de dezvoltare și dispar.

Fertilizarea echilibrată asigură creșterea viguroasă a plantelor care stânjenesc creșterea buruienilor.

Folosirea amendamentelor co­ rectează pH­ul solului și buruie­ nile care cresc la pH­ul acid (măcrișul, coada calului etc.) sau la pH­ul alcalin (pelinița, iarba sărată) nu mai găsesc condiții favorabile pentru creștere.

Semănatul raţional, în epoca optimă, cu densitatea necesară asigură plante viguroase care pun sta­ pânire pe teren și înăbușă creșterea buruienilor.

Plivitul manual al buruienilor se practică pe suprafețe mici, în ve­ trele cu buruieni care nu au fost combă­ tute prin alte metode.

Cositul buruienilor existente pe marginea drumurilor, a căilor fera­ te, diguri, canale etc. trebuie efectuate

Metoda provocației constă în efectuarea de lucrări superfeciale (dezmiriștit) prin care se asigură condiții pentru germinarea semin­ țelor de buruieni. După ce terenul înverzește se execută arătura care îngroapă aceste buruieni și aduce la suprafață straturi noi de sol, cu alte semințe de buruieni care şi ele vor germina. Însă, după ce cresc puțin, buruienile sunt îngropate sub brazdă. Lucrarea se repetă de 2­3 ori la diferite adâncimi, contri­ buind la reducerea rezervei de se­ mințe de buruieni din sol.

2.

EPUIZARE PÂNĂ LA USCARE! Metoda epuizării se aplică la buruienile perene (pir, pălămidă, volbură etc.). Prin arătură se scot la suprafață organele vegetative de înmulțire și, prin două treceri cu grapa cu discuri în lung și în lat, aceste organe sunt mărunțite. Din fragmentele respective pornesc lăstari care consumă din rezerva existentă și, când terenul începe să se înverzească, fără a lăsa ca lăsta­ rii respectivi să facă fotosinteză, se execută arătura, se îngroapă sub brazdă și astfel se usucă.

3.

4.

5.

6.

7.

Scanează-mă!

Odată cu rotaţia culturilor se asigură şi rotaţia lucrărilor solului, a îngrăşămintelor şi a erbicidelor. În prezent avem asolamente elastice, corespunzătoare economiei de piaţă şi schimbărilor climatice.

înainte ca acestea să producă sămânță și să se împrăștie pe câmp.

Mulcirea solului cu diferite mate­ riale organice sau cu peliculă din material plastic neagră care înăbușă apariția buruienilor.

Folosirea culturilor verzi (de aco­ perire) în sezonul când terenul nu este ocupat de culturile principale, îm­ piedică îmburuienarea terenului, astfel: secara, prin substanțele alelopatice, afectează buruienile de primăvară; hrișca, prin fenolii liberi împiedică apariția costreiului și a știrului; muștarul alb conține glucozinolați care împiedică creșterea unor buruieni.

Culturile dese (ex. rapița) se­ mănate la distanțe mai mari între rânduri se pot prăși pentru redu­ cerea îmburuienării.

8.

9.

• • •

10.

79

80 Cultura mare

RAPOOL AMELIOREAZĂ RAPIȚA PENTRU VIITOR

Cheia pentru a face față schimbărilor din domeniul agriculturii, dar și celor climatice, la cultura de rapiță, este reprezentată de alegerea unei genetici performante care să răspundă cu succes acestor provocări.

S

aaten Union Romania și RapoolRing privesc cu încredere spre vii­ torul ameliorării rapiţei din Europa.

AMELIORAREA CULTURII DE RAPIŢĂ ESTE O PROVOCARE În timp ce cererea pentru semințele oleaginoase este în creștere, provocă­ rile cu care se confruntă această cul­ tură sunt din ce în ce mai mari. Culti­ vatorii se luptă din ce în ce mai mult cu seceta și cu arşiţa, dar și cu presiunea crescândă de a reduce cantitatea de îngrășăminte chimice și de pesticide utilizate la hectar. Prin urmare, doar cultivarea unei genetici performante va putea răspunde acestor provocări și necesități.

15-30 aprilie 2022

un articol de

ALINA PETREA Director Marketing SAATEN UNION

„La rapiță se pot utiliza toate teh­ nologiile de selecție și genomice exis­ tente în ameliorare”, spune dr. Carsten Oertel, cercetător pentru cultura de rapiţă RAPOOL, precizând că „la scară mondială există peste 1.000 de grupuri care fac cercetări asupra culturii de rapiță”.

ÎN CÂT TIMP SE OBȚINE UN NOU HIBRID? Deoarece este nevoie de 10 până la 12 ani pentru a aduce noi hibrizi pe piață, semințele de rapiţă pe care cul­ tivatorii le seamănă astăzi sunt rezul­ tatul modului în care cercetătorii au știut să anticipeze nevoile fermierilor cu mai bine de un deceniu în urmă. În același sens, amelioratorii de astăzi iau

RAPIȚA A DEPĂȘIT AȘTEPTĂRILE Anul trecut, producția de rapiță în UE a atins cifra de 17 milioane de tone, depășind așteptările inițiale pentru această cultură, potrivit Reuters. Fiind cultura cu cea mai mare producție de semințe olea­ ginoase din UE, cu multiple utilizări în piața alimentară, în biodiesel și în furajarea animalelor, rapița are ne­ voie din ce în ce mai mult de hibrizi performanți, cu randamente ridi­ cate și de înaltă calitate biologică.

Cultura mare 81 în considerare tendințele dezvoltării dăunătorilor, ale climei și ale consuma­ torilor, pentru a anticipa necesitățile genetice de peste un deceniu.

La rapiță avem peste 101.000 de gene. Aceasta înseamnă aproximativ de patru ori mai multe decât la ființele umane, noi oamenii având între 20.000 și 30.000 de gene. Acest lucru vă poate da o idee despre cât de complicată este, de fapt, această cultură CARSTEN OERTEL

Cercetător pentru cultura de rapiţă RAPOOL

VA FI PRODUCTIV? Aceasta este întrebarea cheie în ameliorarea unui nou hibrid. „După cum știm, populația mondială este în creș­ tere”, spune dr. Christian Flachenecker, cercetător rapiță RAPOOL. „Iar acum ne confruntăm și cu o reducere a supra­ feței globale a terenurilor agricole din cauza degradării, a impermeabilităţii solului etc. Deci trebuie să recoltăm mai mult de pe o suprafață mai mică”, a adăugat aceasta.

Bolile, insectele și buruienile reduc semnificativ producția de rapiță. Lor «nu le pasă» de faptul că populația este în creștere, iar numărul de hecta­ re cultivate cu această cultură se află în scădere. Amelioratorii trebuie să se ridice la înălțimea provocării, să gă­ sească noi hibrizi care să prezinte to­ leranță sau rezistență la acești factori de reducere a producției, astfel încât randamentul să crească an de an.

OBIECTIVUL NR. 1: REZISTENȚA HIBRIDULUI „Unul dintre cele mai importante puncte la care lucrăm este rezisten­ ța la insecte”, spune dr. Alexander Döring, Product Management Interna­ tional RAPOOL. „Toleranța la boli este, de asemenea, un lucru spre care amelioratorii își îndreaptă atenția. Dar

cercetătorii sunt încântați de posibi­ litatea realizării rezistenței rapiței îm­ potriva puricelui negru al cruciferelor (Phyllotetra spp.) sau a gândacului lu­ cios (Meligethes aeneus), de exemplu. În prezent, suntem încă la nivelul de bază al cercetării în această rezistență, dar pas cu pas se fac progrese însemnate care în viitor ar putea aduce asemenea hibrizi de rapița în piață”, consideră dr.

Alexander Döring.

Fie prin tehnicile tradiționale de se­ lecție, fie prin noile metode genomice utilizate în ingineria genetică, amelio­ ratorii RAPOOL­RING explorează multi­ ple soluții pentru cultura de rapiță.

RAPOOL-RING DEZVOLTĂ PROGRAME DEDICATE RAPIȚEI În lume există puține programe de ameliorare care își dedică tot timpul și energia exclusiv culturii de rapița.

RAPOOL­RING este o companie care are un asemenea program de cer­ cetare și ameliorare. Această dedi­ care 100% înseamnă că RAPOOL are cunoștințe de neegalat asupra acestei culturi destul de complexă. „Este nevoie de o echipă de experți în domenii diferite, pentru a reuși să aducem produse noi pe piață. De la genomică la biologie, de la cunoștințe și tehnologii de ameliorare a plantelor, până la gestionarea datelor, totul tre­ buie să funcționeze împreună”, spune Oertel. Și din perspectiva logisticii cerce­ tării este un efort considerabil. Serele, camerele climatice și testele pe teren

sunt doar câțiva dintre pașii pe care RAPOOL­RING îi face pentru a­și testa materialul genetic și pentru a­i aduce pe piață doar pe cei mai buni dintre noii hibrizi. „Principalii noștri pași de selecție sunt întotdeauna pe teren. În final, hi­ brizii trebuie să se preteze foarte bine la situațiile din câmp, pentru a de­ monstra că oferă nu numai producții ridicate, ci și o bună rentabilitate pen­ tru fermieri”, încheie Flachenecker.

82 AgroTehnologii

7 avantaje ale perdelelor forestiere pentru PAC

Cu ochii numai la ce se vinde mai bine pe piaţă, s­a ajuns ca în anumite ferme să se însămânțeze doar câteva culturi, fără a se organiza asolamente pentru menținerea și sporirea fertilității solului.

P

racticarea agriculturii intensive duce invariabil la pierderea, în timp, a biodiversității. Sloganul Politicii Agricole Comune (PAC) este: "Trebuie să trecem la o agricultură du­ rabilă, sustenabilă din punct de vedere al mediului și al climei".

PERDELE FORESTIERE ÎN PNS Cum Directivele UE prevăd ca fie­ care fermă să mențină 10% din supra­ față pentru biodiversitate și elemente neproductive, cel mai avantajos ar fi ca o parte din această suprafață să fie

STRATEGIILE DURABILE ALE PAC Agricultura durabilă trebuie să fie în primul rând productivă și apoi profitabilă. Ea trebuie să asi­ gure hrană, să protejeze mediul și să ofere locuri de muncă.

Sustenabilitatea se bazează pe productivitate, eficiență, echitate, stabilitate și durabilitate.

Principalele două strategii ale PAC sunt: De la fermă la furculiță Biodiversitate

• •

15-30 aprilie 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ocupată cu perdele forestiere de pro­ tecție, prin care pot fi realizate majori­ tatea dezideratelor din prevederile PAC. De exemplu, Franța, în Planul Națio­ nal Strategic (PNS) a prevăzut planta­ rea perdelelor forestiere de protecție pentru a favoriza biodiversitatea și sto­ carea carbonului.

"ANTIDOTUL" PENTRU SECETĂ!

Dacă ne dorim o agricultură perfor­ mantă, durabilă și sustenabilă trebuie avut în vedere că seceta și arșița sunt fenomene tot mai frecvente pe terito­ riul țării noastre și contracararea aces­ tora se poate realiza, măcar în zonele cele mai afectate, de două măsuri im­ portante: amenajarea terenului pentru irigat; plantarea perdelelor forestiere de protecție.

1.

2.

7000 KM PLANTAŢI ŞI DEFRIŞAŢI În perioada 1945­1955 au fost acțiuni masive de plantare a perdelelor fores­ tiere de protecție. Se realizaseră 7.000 km perdele care protejau 1 mil. ha și 1.400 km perdele care protejau căile de comunicație. În doar doi ani, 1961­1962 au fost defrișate! Au mai existat încer­ cări de plantat perdele, dar firave. În anul 2000 s­a elaborat Stategia Națională și Programul pentru comba­ terea secetei și a deșertificării. În anul 2002 s­a votat Legea 289, modificată și completată cu OUG 38 din 2014 și alte acte normative.

UE a prevăzut măsuri de finanțare pentru perdele forestiere de protecție, asigurarea riscului la secetă ș.a. Însă la noi nu s­a manifestat voință și hotărâre politică pentru a se trece la treabă!

Vom prezenta, pe scurt, contribuția perdelelor forestiere de protecție la realizarea obiectivelor PAC.

• • •

1. ASIGURĂ BIODIVERSITATEA Prezența în perdele a diferitelor spe­ cii de arbori, arbuști și pomi fructiferi, cu creșteri la diferite înălțimi și ... ››› 84

83

84 AgroTehnologii ››› 82 ...cu coronamente variate cons­ tituie bune obstacole împotriva vântu­ lui, dar și o bogată biodiversitate. În interiorul perdelelor cresc tot felul de ierburi monocotiledonate și dicoti­ ledonate, se înmulțesc entomofauna utilă, insectele polenizatoare, inclusiv cele dăunătoare culturilor, însă și pră­ dătorii acestora, astfel încât se reali­ zează un echilibru natural.

Pe rădăcinile arborilor se înmulțesc micorizele alături de celelalte ciuperci și bacterii asigurând o mai bună valori­ ficare a apei și a elementelor nutritive din sol.

Prezența perdelelor forestiere de protecție constituie habitatul pentru bufnițe, șoimi, șoricarul comun care distrug rozătoarele.

2. ASIGURĂ PROTECȚIA MEDIULUI Menținerea echilibrului între insec­ tele dăunătoare și prădătorii acestora precum și prezența păsărilor care se hrănesc cu insecte duce la reducerea tratamentelor cu pesticide și, prin ur­ mare, se diminuează şi efectele nega­ tive asupra mediului. În general, în țara noastră se consu­ mă puține pesticide, cca 650­700 g/ha, față de media UE care depășește 2 kg/ha şi de aceea nu prea se mai găsesc in­ secte în unele țări.

Prin măsurători s­a stabilit că 1 ha pădure absoarbe 30-80 t praf pe an și degajă 10-12 t oxigen necesar tuturor viețuitoarelor!

3. CUM SE REDUC EMISIILE DE CO2 Marea diversitate de arbori, arbuști și ierburi din perdele, bogate în cloro­ filă și cu o perioadă de vegetație lungă, Scanează-mă!

Teama unora că prin plantarea perdelelor forestiere de protecţie s-ar diminua din suprafaţa necesară culturilor agricole este total eronată. Perdelele ocupă doar 3-4% din suprafaţa de teren şi asigură sporuri de producţie de peste 35 la sută!

15-30 aprilie 2022

Efectul de favorabilitate maximă al perdelelor forestiere apare atunci când sunt amplasate în caroiaje regulate, cu anumite distanțe între perdelele principale și cele secundare și cu un unghi de incidență față de direcția vântului dominant. pe tot parcursul sezonului fără îngheț asigură o intensă activitate fotosinte­ tică cu consum masiv de CO2 și cu se­ chestrarea carbonului în sol, după că­ derea frunzelor (în litieră).

Un singur copac matur are supra­ fața cloroplastelor de 2 ha și are capa­ citatea de a fixa 10­25 mg CO2/dm2/oră și fixează 6-10 t/ha carbon!

4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CLIMATULUI În interiorul perdelelor forestiere se reduce viteza vântului cu 25­50%, asigurând depunerea zăpezii în strat uniform și gros. Din fiecare 10 cm strat de zăpadă rezultă 300 m3/ha apă care se infiltrează în sol! Totodată, se reduc pierderile de apă prin evaporarea cu 20­45%.

Nivelul mai ridicat cu 10­30% al umidității atmosferice în interiorul per­ delelor contribuie la reducerea transpi­ rației plantelor cu 20%. În acest fel se pot întârzia efectele secetei. În spaţiul dintre perdele se reduce amplitudinea temperaturii între zi și noapte cu peste 6 grade C, fiind favora­ bilă creșterii plantelor și activității mi­ crobiologice din sol.

5. CUM ASIGURĂ PROTECȚIA SOLULUI Dacă ne referim la zona Bărăganului și a Dobrogei, unde vânturile bat cu pu­ tere o bună parte din an și mai ales pri­ măvara, aceste vânturi spulberă solul de la suprafață, dezgolesc tinerele plante și pe altele la acoperă complet. Aces­ tea sunt și zonele care cer cu prioritate plantarea perdelelor forestiere de pro­ tecție. În spațiile dintre perdele, unde viteza vântului se reduce cu până la 50%, nu mai are loc acest fenomen de eroziune eoliană. În aceste spații, zăpada depusă în strat uniform se topește treptat, apa se infiltrează și nu se scurge la supra­ fața solului.

6. ASIGURĂ SPORIREA PRODUCȚIEI Experiențe riguroase realizate în zo­ nele cu perdele forestiere de protecție arată că, în condiții meteo normale, sporurile de producție sunt de 35­40% iar pe timp de secetă depășesc 150%!

La Stațiunea de Cercetări Agricole Mărculești, la seceta din 1946, producția de grâu între perdele a fost de 100%, iar în câmpul liber de doar 19%. Menține­ rea unui strat de zăpadă de 50 cm între perdele a protejat de îngheț grâul de toamnă.

7. ALTE AVANTAJE ALE PERDELELOR

• Prezența perdelelor forestiere de pro­

tecție pe câmpurile din jurul localităților le protejează de viscol și înzăpezire.

Pentru persoanele autorizate, perde­ lele forestiere de protecție sunt un bo­ gat spațiu de vânătoare.

La maturitate, aceste perdele întreți­ nute și exploatate în regim silvic asigură cantități importante de lemn.

Credem că sunt suficiente argu­ mente ca decidenții politici să treacă la plantarea perdelelor forestiere de pro­ tecție!

• •

85

Gândacul bălos al ovăzului atacă grâul de toamnă!

Gândacul bălos este unul dintre principalii dăunători ai ovăzului.

Cum suprafețele cu această cultură au scăzut în România, gândacii au trecut la grâu și orz. Cum putem scăpa de ei?

C

ine a făcut Agronomia, cel mai probabil îi ține minte de la cursu­ rile de entomologie agricolă. Ima­ ginea cu larvele gândacului bălos (Lema malanopa) acoperite cu un săculeț cu excremente, rămân întipărite în minte.

ATACUL ARE LOC ÎN VETRE! Atacul larvelor acestui dăunător este ușor de recunoscut, chiar de la distan­ ță, deoarece are loc în vetre. În urma atacului, plantele au un aspect albicios.

Ulterior, frunzele atacate se îngălbe­ nesc iar mai târziu se pot usca.

Larvele consumă parenchimul su­ perior și epiderma frunzelor, rămânând intactă numai epiderma inferioa ră, care devine albicioasă. Cele mai mari probleme sunt în primăverile

Atât adulții, înainte de depunerea pontei, cât și larvele de gândac bălos au un caracter gregar, adică se găsesc grupate în anumite zone ale solei.

De aceea atacul gândacului bălos al ovăzului are loc în vetre.

15-30 aprilie 2022

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

calde și secetoase. Prin rănile produse de atacul larvelor, frunzele pierd mai repede apa. În cazul unui atac puternic, pagubele de producție pot ajunge la 70­80%!

Important de menționat este faptul că sunt rare situațiile când toată sola cul­ tivată cu cereale de toamnă (sau ovăz) este atacată. De obicei sunt vetre de atac, iar cu timpul acestea se pot extin­ de, fără să cuprindă însă toată supra­ fața solei.

CĂLDURA FAVORIZEAZĂ ATACUL În mod normal, adulții apar în câmp, din locurile unde au hibernat, în a doua parte a lunii aprilie, când temperatura medie zilnică este de 9­10 grade C. Co­ pulația are loc la sfârșitul lui aprilie, iar larvele apar, eșalonat, de la începutul lui mai până în iunie (uneori și în iulie).

Teoretic, cel mai periculos este ata­ cul larvelor, dacă acesta survine în pri­ ma jumătate a lunii mai, în special în primăverile calde și secetoase. Având în vedere creșterea temperaturilor medii,

CÂND CREŞTE RISCUL DE ATAC? Temperaturi mai ridicate în­ seamnă și scurtarea duratei pe­ rioadei de incubație. Astfel, la o temperatură de 15 grade Celsius, perioada de incubație este, în me­ die, de 23 de zile în timp ce la o temperatură de 21 grade C, perioa­ da de incubație scade la 8 zile! Prin urmare, cu cât avem o primăvară caldă și secetoasă, cu atât crește riscul să avem un atac mare al gândacului bălos în lanurile de cereale de toamnă (sau ovăz) cu posibile pierderi mari de recoltă. ca urmare a încălzirii globale, s­a deca­ lat apariția gândacului bălos în primă­ vară. Astfel, în cazul unei primăveri mai calde decât în mod normal, adulții apar în prima parte a lunii aprilie (cu 2­3 săp­ tămâni mai repede decât în mod nor­ mal) iar larvele pot apărea încă din a doua parte a acestei luni (spre sfârșitul lui aprilie densitatea larvelor în lanurile de grâu poate fi ridicată).

CE NE AJUTĂ ÎN COMBATERE? Cum putem să protejăm plantele de atacul acestui dăunător și să securi­ zăm recolta? În acest caz, rotația cul­ turilor sau lucrările solului nu au efecte în scăderea rezervei biologice a acestei specii de insecte dăunătoare. În primul rând, adulții pot zbura, în căutarea cerealelor, pentru hrănire și depunerea pontei. Apoi adulții ... ››› 88

Frunze albite în urma atacului larvelor gândacului bălos

86 Protecția plantelor

87

88 Protecția plantelor

Larva gândacului bălos, cu un sac de excremente care îi acoperă corpul (Lema melanopa) ››› 86 ...noii generații apar la sfârșitul lui iunie sau început de iulie, înainte de recoltarea grâului. Prin urmare, lucră­ rile solului, efectuate după recoltarea cerealelor de toamnă, nu mai prind insectele în sol. Adulții noii generații migrează pe gramineele spontane sau pe porumb, pentru a se hrăni, iar la sfârșitul lui august ­ începutul lui sep­ tembrie, se retrag în locurile de iernare pentru hibernare.

O fertilizare echilibrată ajută plantele să se recupereze mai ușor în urma atacului larvelor gândacului bălos. Ghi­ nionul este că prețul îngrășămintelor a ajuns unul prohibitiv!

90% EFICIENŢĂ ÎN COMBATERE În tehnologia clasică, combaterea chimică a acestui dăunător a avut o efi­ cacitate mai mare de 90%. Pragul eco­ nomic de dăunare (PED) pentru această specie este de 10 exemplare/mp pentru adulți, respectiv 250 exemplare/mp, în cazul larvelor.

Ideal ar fi ca insecticidul să se apli­ ce când larvele se află în primul stadiu de dezvoltare. În această fază sunt cele mai sensibile la substanțele ac­ tive folosite pentru combaterea lor. În următoarele stadii de dezvoltare, din cauza acelui sac cu excremente

Larva gândacului bălos ar putea fi recunoscută cu ajutorul dronelor

Până vom vedea dronele „patrulând” deasupra lanurilor, important este să monitorizăm culturile prin metodele clasice și să intervenim atunci când este nevoie. care le acoperă corpul, tratamentul de combatere al acestora este mai puțin eficace.

Cum larvele se dezvoltă în 12­21 de zile de la eclozare, dacă întârziem cu tratamentul timp de 7­10 zile, degeaba l­am dat. Paguba deja a fost făcută iar larvele sunt mai puțin sensibile la in­ secticidele aplicate.

"OCHIUL" DRONELOR E DE AJUTOR Cum putem observa la timp larvele aflate în faza incipientă? Cu ajutorul „ochiului” dronelor! Având în vedere că larvele se găsesc pe fața superioară a frunzelor și că pot fi ușor recunoscute vizual, datorită prezenței sacului cu excremente de pe corpul lor, dronele ar putea să vină în ajutorul fermierilor

pentru relizarea unei combateri cât mai țintite a acestora.

Sacul cu excremente, prezent pe corpul larvelor, este un mijloc de apă­ rare pasivă a acestora în fața atacului păsărilor sau altor specii de insecte prădătoare. Dar acest mijloc de apărare se poate transforma și într­o slăbiciune a larvelor acestei specii, făcându­le mai vizibile. Odată identificate, larvele pot fi combătute „țintit”, prin pulverizarea insecticidului, tot cu ajutorul dronelor.

PUNCTE SLABE ALE DRONELOR Condițiile meteo. De regulă, în sudul și sud­estul țării, luna apri­ lie și începutul lui mai sunt vântoase. Iar dacă avem o perioadă mai îndelungată cu vânt puternic, dronele nu pot zbura, existând riscul să ratăm fereastra de combatere „țintită” a larvelor gândacu­ lui bălos.

Prețul acestei tehnologii este deocamdată unul piperat.

Softul specializat. Este nevoie de timp pentru a se dezvolta un soft special de recunoaștere a larvelor gân­ dacului bălos cu ajutorul dronelor.

Totuși sunt de părere că acesta este viitorul, în combaterea dăunăto­ rilor grâului, inclusiv a gândacului bălos (Lema melanopa).

1.

2.

3.

PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA! Principalele specii de insecte care pot crea probleme grâului primăvara ţin fermierii în gardă.

Cum le depistăm şi cum protejăm grâul de atacul lor, pentru a securiza recolta?15-30 aprilie 2022

Vetre de atac ale larvelor gândacului bălos (Lema melanopa)

89

90 Culturi de câmp

În câţi ani este omologat un soi nou de cartof?

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava, înființată în 1946, este una dintre unitățile de cercetare din România în cadrul căreia au rămas constante preocupările din domeniul ameliorării plantelor.

C

hiar dacă sectorul de producere a cartofului din România con­ tinuă să fie în declin, în cadrul instituției sucevene cercetările științi­ fice continuă, cele mai multe dintre cele 13 noi soiuri de cartof fiind crea­ te după anul 2000, precum soiurile: Dragomirna, Moldovița, Magic, Astral, Rapsodia, Triumf, Alina, Claudiu, Loial, Expres, Temerar.

NOI PAŞI PENTRU AMELIORARE Anul 2022 aduce noi pași pe calea ameliorării liniilor și soiurilor de cartof, în condițiile de sol și climă specifice nordului Moldovei și, în același timp, noi provocări în privința cercetărilor com­ parative din câmp, acolo unde an de an ajung aproximativ 100­150 potențiale noi soiuri, după trierea făcută dintre cele 35­40 de mii de noi genotipuri cu care se pornește fiecare studiu.

"Prezența dominantă a unor factori restrictivi dictează necesitatea mări­ rii presiunii de selecție, în sensul ob­ ținerii unor genotipuri cu precocitate evidență de tuberizare în stadiul tim­ puriu de vegetație, astfel încât până la

15-30 aprilie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cel mai recent soi de cartof omologat și brevetat de SCDA Suceava este soiul Temerar (2017), un soi semitârziu de cartof cu coaja albă, cu o perioadă de vegetație similară soiului Sante, cu producții superioare.

10­15 iulie să acumuleze 75­80% din producția totală”, menționează Dumitru Bodea, cercetător științific în cadrul SCDA Suceava, creator de soiuri de cartof.

150 DE POTENŢIALE NOI SOIURI Toate soiurile create la SCDA Sucea­ va pot oricând să fie direcționate către producătorii de sămânță, existând creații noi, germoplasmă și sămânță de bază, numai că se așteaptă semnale bune din aval. ”Din păcate, lucrurile care trebuie limpezite nu sunt simple și, se pare, mai avem de așteptat. Sau, mai bine zis, suntem nevoiți să con­ tinuăm să luptăm pentru a menține toate resursele științifice, teoretice și practice, pentru a susține în mod optim o eventuală revenire la normalitate, în sectorul de producere a cartofului ro­ mânesc", spune directorul instituţiei. În anul 2021, Staţiunea avea în cul­ turi comparative 150 de potențiale noi soiuri de cartof. Din aceste loturi, se face selecția soiurilor care urmează să fie predate Comisiei de stat pentru testare și omologare.

SELECŢIA VÂRFURILOR PRODUCTIVE În anul 2021 s­a manifestat o secetă pedologică și atmosferică accentuată în timpul verii; a fost unul deosebit de favorabil trierii materialului de ... ››› 92

91

92 Culturi de câmp ››› 90 ...ameliorare. Practic, arșița a determinat apariția unor condiții total nefavorabile creșterii cartofului, știut fiind faptul că stoparea creșterii se înregistrează atunci când în bilon temperatura depășește 23­24 grade Celsius. În aceste condiții, în culturile com­ parative de anul trecut, variabilitatea producției a fost cuprinsă între 19 şi 57 tone cartof/ha.

S­a putut alege acele genotipuri care au avut vârfuri de producție, dar și o calitate înaltă a recoltei, respectiv dimensiunile fracțiilor de cartof mare, de cartof pentru sămânță și de cartof mărunt.

Un alt factor, pe care cercetătorii suceveni l­au putut verifica anul trecut a fost cel legat de rezistența mecanică a tulpinilor (a vrejilor de cartof), deoa­ rece s­au înregistrat și unele episoade de grindină și vijelie.

Cercetările privind ameliorarea cartofului sunt orientate spre îmbunătățirea precocității, a capacității fotosintetice și a valorificării superioare a îngrășămintelor care, pe fondul rezistenței la boli, viroze și dăunători, să ofere condiții de realizare a unor genotipuri capabile să ofere producții mari și constante.

•

•

DUMITRU BODEA SCDA Suceava

•

De asemenea, s­a făcut verificarea comportamentului fiecărei culturi în fața atacului de mană, din acest punct de vedere anul 2021 fiind unul deosebit de solicitant.

NOI GENOTIPURI DE CARTOF În doi ani la rând, respectiv 2021 și 2022, SCDA Suceava a predat Comisiei de stat pentru testarea și omologa­ rea soiurilor, în primăvară, câte două genotipuri de cartof. ”Deși nici testarea nu este ieftină, costându­ne minim 5 mii de lei/ge­ notip predat, vrem ca în fiecare an să facem pași înainte în privința identificării de noi linii și soiuri de cartof, care să răspundă ce­ rințelor de climă și de piață specifice arealului pe care îl deservim", spune Dumitru Bodea. Ținta specialiştilor este

obţinerea de soiuri cu o perioadă mai scurtă de vegetație (semitimpurii, spre semitârzii), cu o dinamică rapidă de acumulare a producției, pentru a folosi apa din prima parte a vegetației cartofului, deoarece către finalul ve­ getației (luna august), se instalează seceta și arșița care, prin dimensiunea pierderilor provocate, pur și simplu pot anula toată munca fermierului.

12 ANI DE STUDIU ŞI CERCETARE Pentru ca un soi nou de cartof să fie omologat, este nevoie de 12 ani de studiu. Fiecare dintre cele două geno­ tipuri trimise către comisie anul aces­ ta și anul trecut vine după câte mini­ mum 10 ani de muncă de cercetare științifică. Din momentul omologării și până în cel al obținerii cartofului pentru sămânță la care să aibă acces multiplicatorii, pe tehnologia clasică, mai durează încă 8 ani. De aceea, este esențial ca amelioratorul să intuiască șansele soiului trimis către comisia de omologare și să pornească, deja, obținerea de sămânță, astfel încât să scurteze timpul până când poate exis­ ta acces la acel soi de cartof pentru sămânță. Numai că riscul este mare, deoarece tehnologia cartofului este foarte scumpă!

Scanează-mă!

V-aţi gândit cum ar fi să recoltaţi două culturi diferite - de tomate şi de cartofi sau de tomate şi de vinete - de pe aceeaşi plantă?

Scanează codul QR şi vezi unde şi cum sunt cultivate deja astfel de plante!

15-30 aprilie 2022

93

OFERIM SIGURANȚĂ FERMIERILOR. ȘI AZI, ȘI MÂINE.

­

94 Legumicultură

un articol de KWIZDA AGRO ROMANIA | mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

TUTA ABSOLUTA, INAMICUL TOMATELOR

Agresor infiltrat în România în urmă cu 15 ani, de când manifestă atacuri repetate asupra tomatelor, Tuta absoluta este un dăunător dificil de combătut. Cu noul insecticid ALVERDE®, însă, lucrurile se schimbă. În bine.

I

ATACĂ PLANTA DE LA STADIUL DE RĂSAD Tuta absoluta găsește un mediu foarte favorabil pentru înmulțire în folia­ jul plantelor, depunându­și ouăle (40­50 odată!) pe spatele frunzelor. Începând de la stadiul de răsad, pagubele în cul­ tură sunt produse de larvele insectei care, după eclozare, se hrănesc conti­ nuu cu țesutul (mezofil) plantei, săpând galerii în frunze, în tulpină și în fructe.

ALVERDE® - NOUL COMBATANT AL TUTA ABSOLUTA Produsul are în compoziție o sub­ stanță activă de nouă generație, metaflumizon (240 g/l), care acționează rapid asupra sistemului nervos al in­ sectei. Eficacitatea insecticidului ALVERDE® se bazează pe un nou mod de acțiune asupra moliei miniere a toma­ telor. Dăunătorul ingerează produsul,

Tuta absoluta

ALVERDE® are omologare și împotriva gândacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) la vinete și cartof, precum și a omizii fructelor (Helicoverpa armigera) în culturile de tomate și ardei. care produce rapid efecte asupra siste­ mului său nervos, blocându­i impulsu­ rile și limitând pagubele. Are loc o para­ lizie „relaxantă” a dăunătorului, urmată, la scurt timp, de moartea acestuia. În consecință, ALVERDE® acționează ca

Efectele atacului de Tuta absoluta (stânga), Tuta absoluta - larvă pe frunză (dreapta)

15-30 aprilie 2022

Sursa foto: Adobe Stock Photos

nsecta adultă este nocturnă, dificil de depistat în cultură, și dezvoltă 10­12 generații pe an. Prezintă o rezistență deosebită la amplitudini mari de tem­ peratură și poate ierna în stadiile de ou sau pupă. În caz de atac (foarte des întâlnit în ultimul timp), molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta), din ordinul Lepidoptera, poate compromite aspec­ tul comercial și poate provoca daune în culturi chiar și în proporție de 100%.

agent de hrănire al insectei (prin inges­ tie), cu acțiune inițială de contact și ac­ tivitate translaminară moderată asupra unei întregi generații de Tuta absoluta.

ALVERDE® - CE ADUCE ÎN PLUS? Manifestă eficacitate demonstrată, cu impact rapid asupra Tuta absoluta și a celorlalți dăunători din spectrul de control.

Reprezintă o nouă soluție în mana­ gementul rezistenței și nu prezintă rezistență încrucișată cu insecticidele cunoscute.

Este activ și în perioadele cu tem­ peraturi ridicate, atunci când Tuta absoluta devine foarte prolifică (dezvol­ tă mai multe generații decât în restul perioadelor).

• • •

MOMENT DE APLICARE Produsul se prezintă sub formă de suspensie concentrată, iar doza reco­ mandată la tomatele din spații prote­ jate este de 1 l/ha sau o concentrație de 0,1%. Insecticidul ALVERDE® trebuie aplicat la eclozarea primelor larve de Tuta absoluta. Momentul de aplicare este unul flexibil, de la transplantare, până la coacere, cu cel puțin 3 zile timp de pauză înainte de recoltare.

Legumicultură 95

96 Legumicultură

Trufandale româneşti, de Paşte.

Cât lăsăm la piaţă? În acest sezon de producţie legumicolă, costurile mari îi descurajează pe mulți cultivatori care ajung să lupte cu concurența din țări cu climă mai blândă şi care, pe deasupra, mai au și subvenții mari.

S

unt cazuri rare în care producă­ torii români au reuşit să scoată la vânzare trufandalele ­ salată, ridi­ chi, castraveţi şi roșii cât de timpuriu. Între aceştia, ca în fiecare an, se re­ marcă mătcaşii. Încă din luna februarie, s­au grăbit să scoată la vânzare salata verde din producția proprie, semănată la început de noiembrie. Deși au fost tri­ mise în piețele din toată țara, prețurile nu au depăşit un leu bucata.

300 KG CASTRAVEŢI LA 10 LEI/KG Aurel Lupu a investit circa 5.000 de euro în cultura de castraveţi. În iarnă a produs 6.000 de fire de răsad. Primul cules, de 300 kg, l­a dat repede la comer­ cianţii din ţară veniţi în piaţa angro din comună. Preţul a fost în jur de 10 lei/kg.

Pe piaţă, la ofertă, este marfă proas­ pătă şi bună: salată la 1 leu bucata şi spanac la 4 lei kilogramul.

FOC ÎN SOLAR ŞI ÎN APRILIE Săndel Pricope îngrijeşte cultura de tomate din solar cu multă atenţie. Are puse peste 20 de mii de fire de tomate în 10 ari, majoritatea specialităţi: hibrizi de diferite culori, dimensiuni şi forme pentru o clientelă anume. Producătorul intenţionează să iasă cu trufandalele pe piaţă imediat după Paşte. Munceşte cu soţia din zori şi până noaptea târziu pentru că nu mai găseşte oameni care să­l ajute la treabă.

15-30 aprilie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Matca este de departe cel mai mare bazin legumicol din România, în care aproape 5.000 de producători dețin peste 1.500 hectare de solarii în care se cultivă: salată, ridichi, spanac, castraveţi, tomate, vinete, ardeioase, varză, conopidă.

Săndel Pricope a fertilizat cultura cu produse naturale de la o firmă de dis­ tribuţie, dar şi cu îngrăşământ provenit de la dejecţiile de la Avicola din Matca, sub formă de soluţie: un kg la 7 litri de apă.

IMPORTURILE SCAD PREŢURILE “În fiecare an, când ieşim cu to­ matele, scad preţurile la importuri şi ne dau în cap. Dacă acuma e 10 lei kilo­

gramul de roşii din Turcia, de Paşti or să coboare la 3 lei”, susţine Săndel Pricope.

Odată cu încălzirea vremii, produ­ cătorii de legume au început plantarea tomatelor în solarii. De asemenea, în judeţul Galaţi s­a dat startul campaniei de irigații 2022 şi se realizează udările de răsărire la culturile rădăcinoase din câmp.

LE-A SPUS ADIO TOMATELOR! Şi legumicultorii buzoieni vând cas­ traveţi pe piaţa liberă, încă din luna martie. Claudiu Breazu, din Glodeanu Sărat, ne spune că a prins un preţ de 11 lei kilogramul, în condiţiile în care cos­ turile de producţie depăşesc 9 lei/kg.

Culege de două ori pe săptămână în jur de 300 kg şi desface la angrosişti, în Bucureşti.

CASTRAVEŢI LA 11 LEI/KILOGRAM În piaţa din Matca, primii castra­ veți din noua recoltă au apărut la jumătatea lunii martie. S­au vândut angro la 11 lei kilogramul, la fel ca şi anul anul trecut. Cultivato­ rii speră ca preţul să ţină cât mai mult, până la sărbătorile pascale, să se aleagă cu ceva profit, deoarece în acest sezon costurile de producţie sunt destul de mari.

Legumicultură 97

Vremea a fost deosebit de rece, mai ales noaptea, şi a trebuit să fac foc mai multe zile. Ca să pun cultura pe rod, cred că am cheltuit cam 20 de mii de euro cu folia, încălzirea, întreţinerea.

SĂNDEL PRICOPE

Acum avem la vânzare ridichi, salată, ceapă, tomate şi castraveţi. Preţurile sunt de 23 de lei kilogramul de tomate, 15 lei castraveţii, legătura de ceapă şi ridichi, 2 lei şi salata 2 lei bucata.

MIRCEA TATU

Legumicultor Matca, jud. Galaţi

Legumicultor Cochirleanca, jud. Buzău

„Eu am un hectar de solar şi fac culturi intensive. Acum am 40 de ari cu castraveţi, cultură de primăvară, şi mai târziu o să pun ardei. Am renunţat la roşii din cauza Programului Tomata.

Va pune toată lumea roşii, preţul va fi destul de mic şi nu vreau să ies în pier­ dere”, explică legumicultorul.

mai vestiţi legumicultori buzoieni, a fost şi cel care a ieşit printre cei dintâi pe piaţă cu roşiile.

Primele cantităţi de crudităţi culese din solariile sale, ce însumează 1,2 hec­ tare (din care 5.000 mp sunt cultivaţi cu tomate), au fost vândute pe piaţa din Râmnicu Sărat la un preţ bun.

ÎN 2021 A RATAT CASTRAVEŢII! Acesta susţine că anul trecut a dat­o­n bară cu castraveţii. A fost pri­ mul an când a încercat să cultive şi n­a reuşit să ducă până la capăt cultura.

Claudiu Breazu recunoaşte că doar cu încălzirea solariilor s­au triplat chel­ tuielile, iar combustibilul, tratamentele şi plata muncitorilor l­au obligat să scoată din buzunar circa 60.000 de lei. În total, investiţia de până acum a înghi­ ţit un miliard de lei vechi!

COSTURI DE PRODUCŢIE DUBLE Cultivatorul lucrează în sistem bio, folosind bondari pentru polenizarea

CU PRIMELE ROŞII LA PIAŢĂ Mircea Tatu, din comuna Cochir­ leanca, judeţul Buzău, unul dintre cei

naturală, capcane şi prădători pentru combaterea dăunătorilor (tripşi, păian­ jen). Cele 14 solarii au sisteme moderne de încălzire, ceea ce ridică foarte sus cheltuielile. „Costurile de producţie sunt destul de mari pentru că la tomate, chiar şi acum, la început de aprilie, le facem focul. Preţul la cocs s­a dublat, ca şi la energia electrică. Dacă în decembrie plăteam 80 de bani kilowattul, acum mi­a venit factura cu 1,48 lei/kw. Şi avem consum de peste 9 mii de kw în această perioadă”, susţine legumicul­ torul buzoian.

Mircea Tatu a vândut tot ce a recoltat din solarii. Totuşi, după cum spune, e posibil să nu­şi scoată cheltuilelile pen­ tru că imediat ce vor apărea tomatele din câmp sau din solariile neîncălzite, preţurile vor coborî. Deşi are marfă foarte bună, nu va putea vinde mai bine, întrucât vin importurile foarte ieftine.

SOLARIILE SUNT MODERNIZATE “Producția de tomate este una foarte bună; avem un hibrid de tomate italian foarte bun productiv, cu pulpă subțire și un aspect deosebit. De peste opt ani cultivăm roșii în spaţii încălzite și mereu încercăm să îmbunătățim solariile, ast­ fel încât să ieșim cât mai devreme pe piaţă. Avem în intenţie să investim în sisteme de iluminat artificial”, spune Mircea Tatu.

Verifică din timp! nivelul tuturor fluidelor, dacă există posibile scurgeri sau uzură prematură toate componentele de uzură şi defectele vizibile

pentru a te asigura că utilajul tău va fi gata de lucru atunci când ai nevoie.

Scanează-mă!

Cel mai mare bazin legumicol din ţară, unde spaţiile protejate aco­ peră 1.500 de hectare, este un adevărat 'El Dorado' pentru samsarii pieţelor, în timp ce cultivatorii cu greu îşi menţin afacerile pe profit.

De ce nu vor mătcaşii să se asocieze?

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE creat de

www.ipso.ro

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro

98 Pomicultură

TEMPERATURI CRITICE PENTRU MUGURII DE ROD

În prima săptămână din aprilie, în majoritatea zonelor pomicole din România au fost înregistrate temperaturi negative. Care sunt temperaturile critice pentru mugurii de rod la principalele specii pomicole?

Î

n aproape toate zonele pomicole din România, luna aprilie a venit cu temperaturi negative, ce au coborât până la minus 5 grade Celsius. Tempe­ raturi sub minus 4 grade Celsius, valori ce depăşesc pragul de dăunare de 10% pentru speciile cais, piersic, nectarin, cireş şi vişin şi se apropie de pragul de dăunare de 10% pentru specia prun, au fost înregistrate la ICDP Piteşti­ Mărăcineni (­4,2 grade C), la SCDP Voineşti (­4,6 grade C), SCDCPN Dăbu­ leni (­4,8 grade C) şi SCDP Geoagiu (­5,0 grade C). ÎN CE FENOFAZĂ SE AFLĂ POMII? În funcţie de specie şi de soi, în această perioadă, pomii şi arbuştii fructiferi se află în diferite fenofaze: umflarea mugurilor de rod (cireş Ru­ bin, kaki soiurile Fuyu, Rojo Brillante); umflare avansată a mugurilor de rod (cireş Regina, Karina, Severin, Gemers­ dorf, Van, Ferovia, afin Lax, coacăz ne­ gru Deea, măceş Can, moşmon, smo­ chin, dud); început dezmugurire (prun Carpa­ tin, cireş Kordia, Daria, vişin Montmo­ rency, zmeur Jewel), dezmugurire (măr Jonathan, cireş Skeena, vişin Erdy, Ţarina, Crişana, Mocăneşti, afin Liberty,

• • •

15-30 aprilie 2022

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Simultan, coacăz roşu Jonkheer Van Tets, Rovada, kiwi Jumbo), dezmugu­ rire avansată (măr Golden Reinders, Goldrush, Mitch Gala, Topaz, Idared, păr Monica, Santa Maria); apariţia inflorescenţei (afin Delicia, Duke, Bluejay, Draper, Elliot, Aurora, aronia Nero, Melrom, coacăz roşu Junifer); buton verde (prun Centenar, Stanley, Tita, Cacanska Rodna, cireş Lapins); apariţia primelor flori (piersic Red­ haven), înflorire deplină (piersic Filip, cătină, lonicera), sfârşitul înfloririi (corn);

• • •

Scanează-mă!

Cea de­a 14­a versiune a PNDR 2014­2020, publi­ cată la începutul lunii februarie 2022, aduce câteva modificări importante submăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

Scanează codul QR şi vezi ce s­a schimbat!

•

început înfrunzire (coacăz negru Perla Neagră, trandafir pentru dulceaţă); înfrunzire (soc Brădet, coacăz negru Geo, Poli 51, Abanos, Kantata, Ronix, Deea, goji).

•

IARNA DIN PLINĂ PRIMĂVARĂ!

Temperaturile critice (Marion M., 2011) pentru mugurii de rod aflaţi în fe­ nofazele de început de dezmugurire, dezmugurire, buton verde, buton roz şi înflorire la speciile pomicole: MĂR: ­5°C pentru 10% pagube şi ­9,3°C pentru 90% muguri îngheţaţi; PĂR: ­6,6°C pentru 10% dăunări şi ­14,3°C pentru 90% muguri îngheţaţi; PRUN: ­4,4°C pentru 10% pagube şi ­8,9°C pentru 90% muguri îngheţaţi; CIREŞ: ­3,9°C pentru 10% dăunări şi ­10°C pentru 90% muguri îngheţaţi; VIŞIN: ­3,3°C pentru 10% pagube şi ­5,5°C pentru 90% muguri de rod afectaţi; PIERSIC ŞI NECTARIN: ­2,7°C pentru 10% muguri afectaţi şi ­4,4°C pentru 90% muguri îngheţaţi; CAIS: ­2,7°C pentru 10% muguri afectaţi şi ­5,5°C pentru 90% muguri îngheţaţi.

Surse: MADR, ANM, ICDP Piteşti-Mărăcineni, SCDP Băneasa, Bistriţa, Constanţa, Geoagiu, Iaşi, Voineşti, SCDCPN Dăbuleni şi SCDH Târgu Jiu

99

100 Horticultură

DIABLESSE

Căpșunul rustic și productiv

Rezistența excelentă a plantei și a fructului, precum și productivitatea sunt doar două dintre atuurile soiului semitimpuriu Diablesse, creat special pentru cultivare în climatul temperat-continental.

D

iablesse (Plared 54) este un soi de căpșun semitimpuriu creat în cadrul Programului de cercetare și dezvoltare al firmei Planasa. Prin­ cipalele lui caracteristici, selectate de amelioratorii Planasa, sunt rezistența fructului și a plantei, precum și produc­ tivitatea. Diablesse se pretează atât la cultura de câmp, în sol, cât și în sub­ strat. Planta semierectă dezvoltă o tufă înaltă și viguroasă. O caracteristică a soiului este plasarea florilor sub foliaj.

Până în prezent, în toate parcelele de testare, soiul Diablesse s­a dovedit a fi rezistent la făinare, la Phytophthora și la Antracnoză.

NEVOIA DE FRIG Fiind concepută special pentru cli­ ma temperat­continentală, planta are nevoie de o anumită perioadă de ver­ nalizare: 900­1200 de ore pentru plantele în cuburi nutritive, destinate în special producției în substrat; 1500 ore de frig pentru plantele refri­ gerate, destinate în special producției în sol.

• •

15-30 aprilie 2022

un articol de

PLANASA

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DENSITATE RECOMANDATĂ Pentru cultura în câmp, pe biloane mulcite cu folie, pe două rânduri, se recomandă o densitate de 6,6 plante/ metru liniar de bilon.

Cum în ultimii ani în România tot mai mulți cultivatori plantează în biloane pe un singur rând, în acest caz avem o densitate de 5 plante/ml.

COMENZI ȘI INFORMAȚII Pentru sezonul 2022 avem în România disponibile plante refri­ gerate în două variante: Categoria A , 400 bucăți/ladă; Categoria 9/11, 840 bucăți/ladă.

Pentru comenzi și informații, luați legătura cu Vasile Fonoage, tel. 0771144766, e­mail: planasa@planasa.com.

• •

Pentru cultura în substrat, cu jgea­ buri suspendate sau alte sisteme, re­ comandăm o densitate de 10­12 plan te/m.

DOUĂ RECOLTE ÎNTR-UN SEZON Fiind un soi semitimpuriu, recolta­ rea începe la câteva zile după soiul Donna. Dacă este cultivat în seră, în condițiile fructificării foarte devreme, Diablesse are capacitatea de a forma a doua recoltă în același sezon.

FRUCTE CU ASPECT COMERCIAL Este un soi foarte productiv și profi­ tabil și datorită faptului că fructele sunt uniforme și de foarte bună calitate.

Procentul de fructe deformate este foarte mic, iar producția este destinată atât pentru desfacerea directă, cât și prin supermarket.

Fructul este ferm și se păstrează foarte bine. Are aspect foarte atrac­ tiv: culoare ­ roșu aprins, lucios, formă conică și mărime medie spre mare. De asemenea, este zemos și gustos, cu un bun echilibru între dulceață și acidi­ tate.

101

102 Horticultură

Tripșii: pericol în sere și solarii Sunt atât de mici, încât cu greu pot fi văzuți. Dar rezultatul atacului lor înseamnă pagube de 40­50% din cultură.

Există însă și vești bune, de la utilizatorii unui produs eficient, indiferent de tipul de tehnologie: LIMOCIDE®. un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

CE SUNT TRIPȘII? Tripsul face parte din ordinul Thysanoptera (familia Thriptidae), fiind documentată existența a până la 6.000 de specii de tripși. Cele mai dăunătoare specii de tripși, întâlnite la culturile hor­ ticole din România sunt tripsul tutunului (Thrips tabaci) și tripsul californian (Frankliniella occidentalis). Iernează în toate stadiile de dezvoltare, dar cel mai frecvent ca adult, sub resturile vegetale și în stratul superficial al solului. Larvele si adulții se hrănesc cu seva din țesu­ turile plantelor, atacul fiind întâlnit pe frunze, vârfuri vegetative și flori.

Sursa foto: ©Adobe Stock Photos, ©Dreamstime

P

entru că avem în vedere și agri­ cultura viitorului, în care 25% din suprafața cultivată va trebui tra­ tată cu produse organice*, putem găsi o substanță naturală cu adevărat efi­ cientă împotriva tripșilor? LIMOCIDE® este răspunsul concret, un produs „3 în 1” (insecticid, fungicid, acaricid), omolo­ gat ca produs biologic de protecție a plantelor. Nu lasă reziduuri, nu dăunea­ ză mediului, este 100% natural.

Atac de tripși la tomate de bronz TSWV la ardei sau tomate). În consecință, în lipsa unor măsuri concre­ te, cultura poate fi compromisă.

LIMOCIDE® - CEL PUȚIN 3 MOTIVE PENTRU A-L UTILIZA LIMOCIDE® conține o cantitate ri­ dicată de ulei de portocale (60 g/l), sub formă de microemulsie, având acțiune de contact asupra dăunătorilor cu exoschelet moale, cum sunt tripșii.

Acțiunea puternic repelentă a uleiului de portocale se datorează unui compus din coaja fructului (limonen), ale cărui arome puternice protejează spațiile și plantele de acești dăunători.

1.

2.

Substanța activă este reactivată de ploaie sau de rouă, permițând persistența acțiunii pe o durată mai mare.

Totodată, este partenerul ideal în managementul rezistenței, fiind compatibil cu majoritatea produse­ lor de protecție a plantelor de pe piață.

Poate fi aplicat de cel mult 6 ori pe se­ zon, în dozele corespunzătoare speciei la care este aplicat (tomate și varză ­ 4 l/ha, praz ­ 6,4 l/ha, pepene ­ 8 l/ha), cu un timp foarte scurt de pauză până la recoltare (o zi). Produsul asigură o aco­ perire foliară excelentă și este complet biodegradabil.

3.

*Conform proiectului Comisiei Europene ”Farm to fork”, până în 2030, un procent de 25% din suprafața agricolă europeană trebuie tratată exclusiv cu produse organice.

15-30 aprilie 2022

Sursa foto: ©Adobe Stock Photos

CARE SUNT URMĂRILE ATACULUI? Atacul se manifestă asupra plante­ lor în toate stadiile de dezvoltare, de la răsad, până la fructul în pârgă. Rezulta­ tul? Frunzele se usucă, florile avortează, plantele se opresc din creștere, iar fruc­ tul prezintă zone deformate, albicioase, necrozate. Mai grav este că sunt și pur­ tătorii unor virusuri periculoase pentru anumite culturi (cum este virusul petelor

Virusul petelor de bronz TSWV la tomate, transmis prin intermediul tripșilor

103

104 Viticultură

Cyflamid 5 EW

Regele câștigător în lupta contra făinării

Fetească albă și Tămâioasă românească de excepție la Pietroasele, într­un an cu o presiune crescută a atacului de făinare la vița de vie. Cum au reușit această performanță cercetătorii centrului viticol din Podgoria Dealu Mare!

C

yflamid 5 EW este un fungicid omologat pentru combaterea făinării din cultura de cereale pă­ ioase (Erysiphe graminis), pomicultură (măr ­ Podosphaera leucotricha) și viță de vie (Uncinula necator).

PAGUBE CALITATIVE ȘI CANTITATIVE Făinarea viței de vie este denumirea populară a bolii produse de agentul pa­ togen Uncinula necator. Acesta atacă și provoacă pierderi tot timpul anului, iar în cazul în care nu se iau măsuri de combatere eficiente, pagubele se pot produce asupra aparatului foliar, însă cele mai mari apar la nivelul ciorchini­ lor și al boabelor. Se generează, astfel, nu doar pierderi de producție, ci și o depreciere calitativă a boabelor, cele afectate de făinare fiind predispuse, în condiții de umiditate, la atacurile mucegaiurilor. În final, strugurii nu se mai pretează nici la consum, nici la vinificație.

15-30 aprilie 2022

un articol de

ING. IONUȚ MOCANU ING. ADRIAN ISOC Summit Agro România

mai multe pe această temă www.sumi-agro.ro

INAMICUL FĂINĂRII În portofoliul Summit Agro există un produs excelent pentru combaterea făinării în plantațiile de viță de vie: Cyflamid 5 EW (ciflufenamid 5%), din grupa acetamidelor, variantă modernă, inovatoare, utilizată în prevenirea și combaterea făinării, ce inhibă forma­ rea miceliului ciupercilor din familia Uncinula. În urma contactului cu pro­ dusul, acestea nu mai dezvoltă conidii, oprindu­se astfel procesul de infecție.

Condiționarea sub formă de emul­ sie de ulei în apă (EW) face ca produ­ sul să aibă o foarte bună aderență pe suprafața tratată, aspect ce îi conferă

soluției o rezistență mare la spălarea de către ploi, cât și o absorbție supe­ rioară în plantă și o eficacitate sporită.

ACȚIUNE PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ DE DURATĂ Produsul are o foarte bună translo­ care translaminară în frunze și acțio­ nează și prin vaporii formați la nivelul foliajului, prezentând astfel o acțiune îndelungată, atât preventivă, cât și curativă.

Datorită eficacității pe o perioadă îndelungată a produsului, numărul de tratamente din schema tehnologică poate fi mai mic comparativ cu utiliza­ rea altor fungicide, ceea ce înseamnă o importantă economie din punct de ve­ dere al costurilor și al timpului de lucru în fermele viticole.

RECOMANDĂRI DE APLICARE Tratament preventiv. La vița de vie recomandăm să se facă tratamente

•

Viticultură 105

Produsul Cyflamid 5 EW a reprezentat una dintre cele mai bune opțiuni pentru combaterea făinării la vița de vie în anul 2021, în condițiile climatice ale Centrului Viticol Pietroasa CENTRUL VITICOL PIETROASA

CORNEL BANIȚĂ

Director Tehnic la SDCDVP Pietroasa­Istrița.

de prevenție începând cu momentul în care inflorescențele sunt clar vizi­ bile, până la compactarea ciorchinelui (BBCH53­73). Doza recomandată pen­ tru combaterea făinării la vița de vie este de 0,3 litri/hectar.

Pentru tratamentul al doilea, îm­ potriva făinării, produsul Cyflamid 5 EW poate fi asociat cu produse pen­ tru combaterea manei. Recomandăm Zetanil ­ fungicidul care te va face să privești mana cu alți ochi ­ (cimoxanil 330 g/kg + zoxamid 330 g/kg), cu 28 de zile înainte de recoltare.

•

EFICACITATE MAXIMĂ ÎN PODGORIA DEALU MARE Gama de vinuri “Pietroasa Research & Innovation” este un proiect ambițios realizat de USAMV București și SDCDVP Pietroasa­Istrița în urma unor consul­

tări și a unei colaborări îndelungate între cadrele didactice și personalul angrenat în activitatea de cercetare și de producție.

“Produsul Cyflamid 5 EW a repre­ zentat una dintre cele mai bune opțiuni pentru combaterea făinării la vița de vie în anul 2021, în condițiile climatice ale Centrului Viticol Pietroasa. Anul 2021 a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, iar folosirea acestui produs în perioada de creștere a boabelor și până la compactare, în funcție de soi și de momentul ales, s­a dovedit a fi un factor decisiv în eradicarea infecțiilor apărute și în protejarea fară probleme la Fe­ teasca albă și Tămâioasa românească”, declară domnul Dr. Ing. Cornel Baniță, Director Tehnic la Stațiunea Didactică de Cercetare Dezvoltare pentru Viticul­ tură și Pomicultură Pietroasa­Istrița.

Stațiunea de Cercetare­Dezvol­ tare pentru Viticultură și Pomicul­ tură (SDCDVP) Pietroasa­Istrița ­ Buzău este amplasată în zona centrală a podgoriei Dealu Mare, în partea de vest a comunei Pietroa­ sele, la o altitudine de 200 metri.

Plantațiile sale ocupă terenuri pe Dealul Istrița, terenuri ce au condiții favorabile de climă și de sol pentru cultura viței de vie. Cen­ trul viticol se distinge de restul podgoriei, beneficiind de câteva avantaje foarte importante: în pri­ mul rând solul scheletic cu un con­ ținut ridicat în carbonat de calciu, format pe roci calcaroase, apoi expoziția terenului, precum și bo­ gatele sale resurse heliotermice și regimul destul de sărac în precipi­ tații.

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW, contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți­ne pe adre­ sa de e­mail: office@sumi­agro.ro.

106 Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Presiunea corectă în pneuri (II) Tasarea solului aduce inevitabil pierderi de productivitate de 20 până la 50% pe parcursul mai multor ani.

Adaptarea anvelopelor la tipul de sol şi sarcina potrivită în timpul rulării reduc semnificativ compactarea.

S

e recomandă ca lucrările mecani­ ce să fie efectuate cu moderaţie atunci când umiditatea din sol este mare, deoarece atunci creşte adâncimea pe care solul este tasat. Pe un teren us­ cat, pneurile lasă urme superficiale, însă pe sol umed roţile "pătrund" 2­3 cm în teren, iar pe sol foarte umed "urmele" depă­ șesc 5­8 cm adâncime.

Citiți mai multe despre relaţia dintre umiditatea solului, lăţimea pneurilor, greutatea ansamblului tractor & implement şi alţi factori care influenţează compactarea terenului pe site-ul revistei Ferma!

AMPRENTA LA SOL Sistemele centralizate de umflare a pneurilor (CTIS ­ Central Tire Inflation Systems), prin modi­ ficarea presiunii, schimbă și suprafața de con­ tact a anvelopei cu solul (amprenta la sol). Ea este invers proporţională cu presiunea din pneu.

Cu cât volumul anvelopei este mai mare, cu atât există mai multe posibilități de a modifica presiunea în timpul sarcinii, fără a periclita integritatea și siguranța anvelopei. Reducerea presiunii în anvelopă per­ mite pereților laterali ai acesteia să se flexeze, ceea ce duce la o suprafață de contact (amprentă) mai mare, redu­ când greutatea/cmp de sol. Sistemele CTIS permit opera­ torului să optimizeze automat presiunile din anvelope, direct din cabină. Însă e nevoie de anvelope potrivite acestei aplicații.

Află detalii suplimentare despre sistemele de presiune variabilă!

15-30 aprilie 2022

PRESIUNE VARIABILĂ Producătorii de anvelope au dezvoltat numeroase sisteme de presiune variabilă care optimizează preformanţele anvelo­ pelor în activităţi de tracţiune şi transport.

De asemenea, o serie de studii au demons­ trat că, prin utilizarea unor pneuri cu modele patentate ale benzii de rulare și cu o tehnologie de carcasă ce permite schimbarea amprentei și a profilului cu pes­ te 20%, e posibilă creşterea tracțiunii cu până la 50%, în funcție de presiunea anvelopei.

Cu ajutorul sistemelor de reglare automată a presiunii în pneuri se poate reduce, de asemenea, diferența de tracțiu­ ne dintre anvelope și șenile, în mod spectaculos, la un cost semnificativ mai mic.

Vezi ce sisteme de presiune variabilă au dezvoltat BKT, Trelleborg, Mitas, Michelin, Firestone şi Titan International Inc. (Titan și Goodyear)!

NU INTRAȚI PE TEREN… … dacă umiditatea solului este mare: chiar dacă aveţi un tractor suficient de puternic, el poate rămâne împotmolit; chiar dacă intraţi pe margini, veți deteriora solul și acolo randamentul va fi scăzut mai mulți ani!

• •

Ferma 4.0 107

ACȚIUNI CE REDUC COMPACTAREA SOLULUI CE TREBUIE SĂ FACEŢI: Corelaţi presiunea în pneuri cu masa pe axă şi cu umiditatea solului; Greutăţile suplimentare împiedică patinarea şi echilibrează centrul de greutate al angrenajului tractor + implement. Greutatea suplimentară mare (balast) înseamnă presiune excesivă în pneuri, deci compactarea solului; Reduceți numărul de treceri în câmp; Diminuați pe cât posibil sarcina per osie (la peste 5 tone crește compactarea subsolului); "Localizaţi compactarea" ­ folosiţi drumurile tehnologice şi utilaje cu acelaşi ecartament.

CU TRACTORUL PE ȘOSEA

• • • • •

CE NU TREBUIE SĂ FACEŢI: ­ NU cumpărați/echipaţi un tractor cu pachete de greutăţi mari şi cu anve­ lope înguste; ­ NU adăugați rezervoare mari de îngrășăminte (purtate) la tractor în timpul semănatului, decât dacă ați luat în considerare o presiune mai mare a anve­ lopelor pentru a transporta încărcătura suplimentară. ­ NU presupuneți că șenilele nu compactează solul; dacă este umiditate mare, fenomenul se întâmplă.

Iată și alte sfaturi pentru a diminua tasarea solului!

Scanează-mă!

Urmărește interviul video cu Ovidiu Ranta despre sistemul de reglare a presiunii în pneuri ”Fendt VarioGrip Pro”, medaliat cu aur la Agritechnica 2015!

Scanează-mă!

Iată câteva aplicaţii pentru calculul presiunii în pneuri.

Ele pot fi universale sau dedicate pentru anumite anvelope (ale anumitor producători).

CUM REDUCEM UZURA ANVELOPELOR! Conform statisticilor, peste 37% din vibrațiile și uzura anvelopelor agricole sunt cauzate de defecte "geometrice", în special de nealinierea roţilor vehiculului.

Verificaţi periodic paralelismul roţilor pentru a limita uzura neregulată, a "conserva" anvelopele şi a prelungi durata lor de viaţă, realizând în același timp economii de mii de euro!

Anvelopele de tractor sunt proiec­ tate pentru a avea o tracţiune optimă pe sol moale, ceea ce explică înălțimea și lățimea anvelopei, precum şi profilul/ crampoanele, care asigură o eficiență maximă a tracțiunii pe teren.

Pe şosea sau drumuri pietruite, an­ velopa rulează pe o suprafaţă dură, iar contactul se limitează la vârful cram­ poanelor. Asfaltul este mult mai dur şi mai abraziv decât pământul, iar viteza de rulare este mult mai mare, astfel că şi uzura pneurilor creşte.

Află dacă anvelopele tale agricole sunt potrivite pentru utilizarea pe șosea!

108 Reportaj Titan Machinery

POVESTEA UNEI FERME ZOOTEHNICE DIN ARDEAL

Ambițios aproape de limita încăpățânării, la numai 40 de ani, Leo Labancz a dezvoltat de la zero o fermă de animale complexă, cu circa 500 vaci de carne și peste 1000 de oi, pentru care exploatează 1700 ha de teren.

E

chipa de comunicare a Titan Machinery a ajuns în ferma tâ­ nărului agricultor din localitatea Fodora, județul Cluj. Leo Labancz ne­a împărtășit, pe larg, așa cum numai un ardelean știe să o facă, povestea lui de fermier.

Reporter: Când și cum ați început să faceți agricultură?

Leo Labancz: De când eram mic mi­am dorit să am fermă de animale. Iar acum am două exploatații și mult teren agri­ col. Am început singur cu o fermă si­ tuată la 50 km distanță de Fodora.

Dar am un frate mai mare, arhitect, pe care l­am implicat în afacere și căruia îi datorez dezvoltarea fermei actuale, pe care am cumpărat­o în 2018 și am construit­o de la zero. Grajdul pe care îl vedeți aici a fost proiectat de fratele meu și construit de noi, prin firma de construcții pe care o avem.

15-30 aprilie 2022

un reportaj de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

LECȚIA FALIMENTULUI Am început la vârsta de 20 de ani, prin anul 2001. După 3 ani am dat fali­ ment deoarece nu am știut cum func­ ționează sistemul. Am avut 20.000 euro și am cumpărat oi de toți banii.

Le­am dus acasă și am zis: ”Acum ce fac cu ele. Îmi trebuie o colibă, îmi trebuie câini, îmi trebuie un cojoc, îmi trebuie fân”. Și n­am mai avut alți bani.

Am împrumutat ca să pot merge mai departe. La un an, am vândut oile și am achitat datoriile. Dar am realizat că nu pot trăi fără acest business, iar peste 7 ani m­am reapucat de zootehnie și de atunci nu m­am mai lăsat.

Reporter: În primii trei ani v­ați făcut, practic, rodajul în această afacere…

Leo Labancz: Da. Ulterior am gândit altfel tot business­ul. Din suma totală, am investit doar jumătate și restul l­am păstrat pentru a supraviețui un an. Într­un an, doi, trei, trebuie să te auto­susții. Pentru că altfel te blochezi financiar. Am ținut ferma tot timpul pe producție.

Am găsit într­o comună o pășune foarte mare. Am început direct cu 350 ha de teren. A fost un start bun care m­a făcut să prind curaj. Am avut posibilitatea să iau subvențiile pe teren ca să pot să dezvolt mai departe aface­ rea și am crescut foarte repede. În 2­3 ani am ajuns la 1600 de oi. În primii doi ani am cumpărat tot fânul. După aceea mi­am dat seama că nu este bine și că îmi trebuie un tracto­ raș. În 2016 am mers la târgul Agraria, la Cluj, m­am urcat în toate tractoarele

Reportaj Titan Utilaje Machinery agricole 109

Leo Labancz și m­am hotărât la un tractor Case IH Farmall 115 A. Acum am numai trac­ toare Case IH. Reporter: Care este suprafața agricolă pe care o exploatați în prezent?

Leo Labancz: Avem patru firme și în total exploatăm aproape 1700 ha, din care 400 ha cu plante de nutreț și restul pajiști permanente și pășuni. În mare parte suprafața este în arendă, avem doar 200 ha în proprietate. Dar dorim să mai cumpărăm. 1200 ha sunt în comuna Fodora. Terenurile sunt compacte, adunate pe o rază de 6­7 km. Iar în ferma cealaltă, la 50 km dis­ tanță, am 400 ha.

UNA DINTRE CELE MAI BUNE RASE DE CARNE Reporter: Cum ați început să creșteți bovine?

Leo Labancz: Am început cu 25 de văcuțe Aubrac și când am văzut dife­ rența de exploatare între vaca de carne și oaie, am decis să mă dezvolt mai tare pe creșterea vacilor de carne.

E grea creșterea oilor din cauza lip­ sei personalului și a prețurilor foarte scăzute din ultimii ani la produși. În acest moment avem puțin peste 1000 de capete de oi, iar vaci, cu tot cu tine­ ret, avem 500 de capete.

Reporter: Ce rase exploatați și ce v­a plăcut cel mai mult la acestea?

Leo Labancz: La vaci creștem ... ››› 110

Utilaje agricole Titan Machinery 110 Reportaj ››› 109 ... doar Aubrac, o rasă de carne din Franța, rustică, rezistentă, nepre­ tențioasă; e una dintre cele mai bune rase de carne și pentru că se întreține foarte ușor. N­am avut niciodată vaci bolnave, șchioape sau probleme la fătări. Le merge bine orice le dai să mănânce.

La ovine creștem Țurcană, rasă ce se pretează cel mai bine în România și în zona de deal și de munte de la noi.

Reporter: Cât de mult doriți să vă mai dezvoltați?

Leo Labancz: În acest moment avem în jur de 100 de vaci mame, 60­70 de viței și juninci de până în 2 ani. Vreau să ajung la 600­700 de capete, deși este foarte greu pentru că sunt exemplare foarte scumpe și durează câțiva ani ca să le înmulțești. Există cerere pentru ele, nu­ mai să ai ce vinde. Momentan nu prea am vândut, doar foarte puține, pentru reproducție. Am avut puține mame, mai mult tineret. Am în continuare mult tineret, care acum trebuie să fete prima oară, să intre pe producție.

Numărul de oi nu mai vreau să­l măresc. Am avut 1500­1600, până la 2000. Dar nu mai vreau, pentru că nu am cu cine lucra și nu mai am timp fizic să mă ocup de toate.

„AM ALES CASE IH PENTRU RAPORTUL CALITATE-PREȚ” Reporter: Din 2016, de la primul trac­ tor, și până astăzi cum ați dezvoltat parcul de mecanizare?

Leo Labancz: Începând din 2016 și până astăzi am achiziționat 7 trac­ toare noi, toate de la Titan Machinery România. Am început cu tractoare Case IH Farmall, apoi am trecut la Case IH Maxxum, urmat de Case IH Puma 165. Am un Case IH Farmall 115 A, un Case IH Farmall 75 A, un Case IH Farmall 95 A, Case IH Maxxum 115, Case IH Maxxum 150, încă un Case IH Maxxum 150. Urmează să achiziționez un Case IH Puma 150.

Am început cu gama de tractoare mici, mai simple, am prins încredere în ele și am început să urc tot mai mult, pe măsură ce se dezvolta și ferma. Am vrut să­mi cumpăr un trac­ tor mecanic, simplu, să nu aibă pro­ bleme, pentru că toată lumea se sperie de problemele tractoare­ lor. Dar nu este așa. Am început de la

tractoarele simple și am mers până la cele mai complexe. Acum îmi doresc să achiziționez tractoare și mai perfor­ mante, cu cât mai multe dotări.

Reporter: De ce ați ales Case IH și nu alte mărci de tractoare?

Leo Labancz: Din punctul meu de ve­ dere, raportul calitate­preț este cel mai bun. Și eu am încredere în lucru­ rile făcute în Austria, mai multă decât în cele produse în alte țări. M­am urcat în 20 de tractoare, dar acestea mi­au plăcut cel mai mult: configurarea, con­ fortul, calitatea, culoarea, etc. M­am gândit și la service, care e aproape, la aproximativ 20 km de noi.

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu Titan Machinery la achiziția utila­ jelor și pe partea de service și de piese de schimb?

Leo Labancz: De când colaborăm nu au fost probleme.

Eu am studiat bine tractoarele Case IH și am solicitat utilaje cu con­ figurații ... ››› 112

Vaca de carne este un business pe circa 5 ani: îl cumperi acum, dar ai nevoie de 3-4 ani ca să intri pe producție și abia apoi vinzi. În această perioadă trebuie să te poți auto-susține LEO LABANCZ

Crescător de animale în jud. Cluj

15-30 aprilie 2022

Utilaje agricole 111

Utilaje agricole Titan Machinery 112 Reportaj ››› 110 ... personalizate, care să mă ajute. Am comunicat cu Rareș (n.r.

Rareș Vădan, Manager de Zonă Titan Machinery) și am găsit tot timpul cele mai bune soluții. Comunicarea cu Rareș este foarte bună. Știu că nu depinde totul numai de el, mai e și logistica, transportul, facturarea, etc. Dacă au mai fost câteva mici întârzieri, s­au rezolvat în timp util și nu ne­au afectat.

Probleme importante nu am avut cu tractoarele. Doar probleme minime, cum ar fi un senzor pentru un tractor, dar s­a rezolvat și am fost mulțumit.

Am mai avut o problemă cu un Case IH Farmall, pentru că șoarecii mi­au ros câteva fire. Reacția service­ului a fost promptă și în acest caz.

PRIMA COASĂ E ESENȚIALĂ Reporter: Ce fel de lucrări agricole efectuați?

Leo Labancz: Noi folosim cel mai mult tractoarele pentru a face lucrări la suprafața solului, într­o proporție de 80%, de exemplu, plante de nutreț (lucernă și mixturi de iarbă). Cultivăm în jur de 350 ha de plante furajere.

Cu tractoarele facem arătura, pe maxim 30 ha pe an. Avem un plug cu 4

SUBVENȚII + PRODUCȚIE ”Când tragem linie, din subvenții nu acoperim cheltuielile fermei.

La 6 angajați plătiți cu carte de muncă, ai cheltuială de 30.000 lei pe lună și 180.000 lei pe an doar cu oamenii. Dacă mai pui și arenda, și motorina, ai ajuns la 200.000 euro pe an. Plus altele. Doar din sub­ venție nu poți să supraviețuiești.

Trebuie să produci. Noi tot ce am încasat din subvenții, am reinves­ tit”, afirmă Leo Labancz.

15-30 aprilie 2022

brazde. Apoi avem semănătoare, freză după tractor, grapă cu discuri, freze de curățat pășunile, greble, cositori, balotieră, înfoliator baloți și transport baloți.

Reporter: Cum vă organizați activi­ tatea de câmp în condițiile meteo de aici?

Leo Labancz: În ultimii ani a fost pro­ blemă cu cositul. A plouat până în 18 iunie și trebuia să ne apucăm de coasă în 15 mai. Și am întârziat o lună cu lucrările și totul s­a decalat până în toamnă. Dacă nu începi cositul până pe 15 mai, ci cu o lună mai târziu, ți­a dat peste cap tot ciclul și pierzi o coasă, care este foarte importantă. Când plouă, plouă o lună încontinuu, iar când nu plouă, nu plouă…

Reporter: Ce producții anuale realizați?

Leo Labancz: În medie, pe an facem în jur de 5000­6000 de baloți. Teoretic pot și mai mulți, dacă mă lasă vremea, timpul și personalul. E bine să ai întot­ deauna utilaje de rezervă, să nu stai pe loc. Fie că ești în campanie și s­ar stri­ ca, de exemplu, un rulment sau o curea, sau ai nevoie de o piesă micuță și se întâmplă să nu fie pe stoc și să dureze

3­4 zile până o primești, pui celălalt uti­ laj în locul lui.

TEHNICĂ NOUĂ LA 4-5 ANI Reporter: Cum veți dezvolta parcul tehnic pe viitor?

Leo Labancz: M­am gândit să cumpăr doar tractoare noi, să schimb utilajele la fiecare 4­5 ani, ca în Germania. Acum se pierde puțin dacă le cumperi noi și le vinzi. Sunt sisteme de finanțare foarte bune, cu dobânzi foarte mici. Titan ofe­ ră mulți ani de garanție, iar atunci eu zic că este bine să le cumperi noi, le plătești în 4­5 ani, le vinzi, îți cumperi altele, așa cum se face de fapt în străi­ nătate. Străinii le țin 4­5 ani și își cum­ pără altele noi. Noi le cumpărăm de la ei la mâna a doua și ni se strică nouă.

Reporter: Ce sfaturi aveți pentru tinerii care vor să se apuce de agricultură?

Leo Labancz: Primul lucru, trebuie să­ți placă, al doilea e să ai terenul unde să faci și ceva bani de investiții.

Secretul este să nu renunți niciodată și să nu te sperii că este nevoie sa lucrezi weekend­urile, sărbătorile sau că plouă sau că ninge.

Dacă dai înapoi la prima greutate, nu prea poți să faci prea multe în viață.

Utilaje agricole 113

114 Utilaje agricole

Turneul Massey Ferguson eXperience 2022 TRELLEBORG, DE 4 ANI PARTENER

Turneul pan-european MF eXperience 2022 a început în Italia în luna februarie și va avea 24 de opriri în alte şapte state europene, înainte de a se încheia în Germania, pe 30 septembrie.

T

urneul MF eXperience Tour este un eveniment pan­european conceput cu și pentru fermieri, cu activități specifice, unice pentru nevoile de afaceri ale sectorului agri­ col. După Italia, turneul va trece prin Spania (în martie şi aprilie), apoi Franța, România, Lituania, Polonia, Olanda, Belgia şi Germania.

Prima ediţie a turului MF eXperience a avut loc în 2018, iar de atunci au participat la evenimentul anual peste 7.600 de fermieri și antreprenori.

TOT ARSENALUL LA ÎNAINTARE! Întregul portofoliu Massey va fi dis­ ponibil pentru vizionare, dar accentul va fi pus pe noua linie completă de pro­ duse MF, simplă și fiabilă, pe tehnologie și servicii. În cadrul evenimentelor or­ ganizate în parteneriat cu dealerii, fer­ mierii vor putea discuta cu specialiştii MF "eXperți" despre modul în care gama completă Massey Ferguson poate ajuta la creșterea randamentului afacerii.

15-30 aprilie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

EVENIMENT UNIC, PERSONALIZAT Printre cele mai importante tractoa­ re prezentate în acest turneu se numără recent lansata Serie 6S, 7S.210 și 8S.305 Dyna­VT. Alături de aceste tractoare, vedetele prezentărilor vor mai fi com­ binele MF, încărcătoarele telescopice TH și echipamentele pentru furaje. În cadrul manifestărilor, celor pre­ zenţi le va fi oferită posibilitatea de a testa toate produsele MF, astfel încât să obțină o experiență unică, "de primă mână", cu gama de utilaje Massey Ferguson.

MF ANIVERSEAZĂ 175 DE ANI Turneul eXperience din acest an marchează şi cea de­a 175­a aniver­ sare a mărcii Massey Ferguson.

Culoarea roșu­aprins a tractoarelor Massey Ferguson este asociată cu Harry Ferguson, care a încheiat un acord de producție de tractoare cu David Brown în 1936. Chiar dacă, de atunci, au trecut "doar" 86 de ani, compania

Turneul din acest an este al pa­ trulea pentru Trelleborg în calitate de partener, iar producătorul de anvelope va prezenta cele mai noi versiuni ale sale, inclusiv TM1000 ProgressiveTraction.

Massey Ferguson sărbătoreşte anul acesta cea de­a 175­a aniversare deoarece, încă din 1847, Daniel Massey şi fiului său Hart au deschis un atelier pentru a repara uneltele agricole.

Au urmat o serie de fuziuni şi achiziţii, dintre care amintim cea dintre Massey şi A. Harris, Son and Company (1884), precum şi intrarea pe piaţa trac­ toarelor agricole prin acordul cu Bull Tractor Company (1917). Determinante în evoluţia companiei rămân fuziunea din 1953 a Massey Harris (Canada) cu Ferguson Company (Irlanda de Nord) şi apoi achiziţia de către AGCO, în 1994.

Massey Ferguson este astăzi o parte semnificativă a Grupului AGCO, iar logo­ul MF reflectă "relația reci­ proc avantajoasă și încrederea dintre fermieri, dealeri și marcă".

MF EXPERIENCE TOUR ÎN ROMÂNIA În România, MF eXperience Tour va avea loc în perioada 18­20 mai, la Timişoara.

Scanaţi codul QR şi aflaţi detalii despre MF eXperience Tour 2022.

Utilaje agricole 115

116 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MAI RAPID ȘI MAI PRECIS CU MONOSEM VALOTERRA Producătorul francez afirmă că prin­ cipalul obiectiv de dezvoltare al ValoTerra a fost acela de a asigura o distanţare precisă a semințelor, adâncimea de plantare și singularizarea, totul pentru a obține o răsărire cât mai uniformă.

Sistemul de dozare nou dezvoltat și patentat de pe ValoTerra este o versiune îmbunătățită a sistemului Monoshox.

Noul echipament se remarcă prin sim­ plitate, uşurinţa utilizării, precum şi o schimbare rapidă a discului de seminţe, la trecerea de la o cultură la alta, fiind nevoie de mai puțin de un minut pe rând.

ValoTerra este echipată cu sistem de semănat cu rată variabilă, con­ trol pe secții şi sistem de dozare a

îngrășămintelor FertiSmart care utili­ zează un singur motor pentru fiecare unitate de dozare individuală şi permite distribuirea unei game largi de îngrășă­ minte, chiar și atunci când lucrează pe pante.

Microgranulatorul MicroSmart are câte o unitate de dozare și două tu­ buri de plasare/rând, iar noua aplicație Monosem Plus permite utilizatorilor să controleze individual unitățile de do­ zare, prin intermediul unui dispozitiv mobil.

Vor fi disponibile modele ValoTerra cu 6 şi 12 rânduri (4,2­6 m), buncăre in­ dividuale cu o capacitate de 70 l/rând, iar presiunea deschizătoarelor cu disc dublu cu diametrul de 450 mm poate fi mărită în trei trepte de câte 30 kg.

Este de aşteptat ca Monosem să prezinte oficial noua semănătoare ValoTerra la SIMA, în noiembrie (Paris, 2022).

TRELLEBORG VINDE DIVIZIA DE ANVELOPE CĂTRE YOKOHAMA

Grupul suedez Trelleborg a vândut divizia Trelleborg Wheel Systems (TWS) către Yokohama Rubber Company.

Tranzacția, în valoare de 2,1 miliarde de euro, ar trebui să fie finalizată înainte de sfârșitul acestui an.

Achiziția va permite companiei Yokohama Rubber Company să adauge mărcile Trelleborg, Mitas, Maximo, Cultor și Interfit în portofoliul său, oferindu­i astfel o gamă completă de anvelope pen­ tru utilaje agricole și de construcții. De asemenea, puternica rețea europeană de vânzări a TWS va completa "punctele

15-30 aprilie 2022

forte" pe care Yokohama le are în pieţele din Japonia, America de Nord și Asia.

Odată cu această achiziţie, în patri­ moniul Yokohama vor trece şi cele 14 fabrici de producție al TWS, din care șapte sunt în Europa, două în SUA, una în Brazilia și patru în Asia. Aproximativ 70% din vânzările TWS sunt realizate în Eu­ ropa, iar anvelopele agricole reprezintă aproximativ 60% din producția totală.

Până la finalizarea tranzacției, echi­ pele Grupului Trelleborg și Trelleborg Wheel Systems vor continua să gestio­ neze activitățile companiei.

PRODUCŢIE ÎN ACORD CU MEDIUL La fel ca şi Yokohama, TWS pro­ movează în mod activ activitățile de protecţia mediului şi sustenabi­ litate (ESG/Environmental, Social and Governance), inclusiv stabili­ rea unor obiective ridicate pen­ tru folosirea de materii prime re­ generabile. În următorii cinci ani, intenționează să crească cu 10% proporțiile de biomateriale utilizate în produsele sale.

un articol de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

Utilaje agricole 117

SEDIU NOU MEWI PENTRU FERMIERII DOBROGENI

Din 21 martie a.c., fermierii din judeţele Constanţa şi Tulcea sunt primiți într­un sediu MEWI complet nou (și modern), în localitatea Kogălniceanu. Motiv de mândrie pentru noi, un câştig important pentru clienţii noştri.

S

ituat lângă Aeroportul Internaţional din loc. Kogălniceanu, jud. Constanța, noul sediu MEWI este o clădire construită de la zero, după o arhitectură inspirată din sediul firmei mamă Schröder Landmaschinen din Germania. Se întinde pe mai mult de 17.000 mp, din care 660 mp sunt birouri, o hală de service de 700 mp, spălătorie deschisă pentru utilaje pe 76 mp și un depozit de piese de schimb pe 240 mp. Restul este suprafaţă expoziţională. „La vechiul sediu din loc. Ovidiu, unde funcționam din 2012, aveam o suprafaţă foarte mică”, spune Cristian Dănăilă, managerul filialei.

AVANTAJ PENTRU FERMIERI „Acum fermierii au unde aduce tractoarele pentru reparaţii majo­ re, (de exemplu la motor), până acum acestea făcându­se în curtea clientului sau la un alt sediu MEWI, mai departe şi cu costuri mai mari. Aducând utilajele în hală, dispare şi costul cu deplasarea me­ canicilor noştri în fermă. Fermierul vine cu tractorul, facem toate intervenţiile şi verificările aici şi îi predăm tractorul în stare optimă, tehnic şi funcţional. În plus, acum avem un spaţiu mai mare pentru depozitarea de piese de schimb”, continua Cristian Dănăilă.

Scanează-mă!

Află mai multe despre noul sediu MEWI!

Ţîrle Călin Mobil: +40727766582 E-Mail: C.Tirle@industriehof.com

118 Utilaje agricole

Cererea de tractoare creşte, livrările întârzie!

Înmatriculările de tractoare în Europa au crescut cu 17% anul trecut faţă de 2020, la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. Sectorul european de mecanizare este încă pe plus, confirmă barometrul CEMA.

Î

n pofida provocărilor pe lanţul de aprovizionare din cauza crizei pan­ demice, piaţa europeană a maşi­ nilor şi echipamentelor agricole a atins anul trecut un nou maxim.

ROMÂNIA NU A RAPORTAT NIMIC! Potrivit datelor procesate de Aso­ ciaţia Industriei Europene pentru Ma­ şini Agricole (CEMA), în 2021 au fost înregistrate aproape 230.000 de unităţi vândute. Cifrele acoperă majoritatea pieţelor UE şi unele ţări din afara blo­ cului comunitar. Din păcate, România nu a raportat date oficiale cu privire la piaţa echipamentelor agricole!

180 DE MII DE TRACTOARE NOI Din totalul înmatriculărilor, până în 30% au fost vehicule de 50 CP şi mai puţin, iar restul au fost de puteri mai mari.

CEMA consideră că aproape 180.000 dintre aceste vehicule sunt tractoare agricole, restul reprezentând o varie­ tate de maşini care sunt uneori clasi­ ficate ca tractoare, inclusiv quad­uri, manipulatoare telescopice sau alt tip de echipamente. Ţinând cont de faptul că piaţa a suferit încă din 2020 perturbări majore din cauza pandemiei, această creştere reprezintă o îmbunătăţire semnifica­ tivă, echivalentă cu cele mai bune per­ formanţe obţinute în ultimii mai bine de zece ani. Aceste rezultate au fost înregistrate deşi au existat numeroase

15-30 aprilie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

piedici în sectorul de aprovizionare, de producţie şi pe fondul penuriei de personal, din cauza ratelor ridicate de infectare cu Covid­19.

PRODUCŢIE PERTURBATĂ DE CRIZĂ Cu toate astea, avertizează CEMA, au apărut semnale tot mai clare privind

OPRIRE TEMPORARĂ A PRODUCŢIEI Consecinţele războiului din Ucraina dăunează industriei mai mult pe partea furnizorilor deja constrânşi decât pe partea pieţei. Belarus, Rusia şi Ucraina au reprezentat împreună sub 5% din cifra de afaceri a companiilor în 2021. Pare să devină şi mai di­ ficilă realizarea comenzilor, deoa­ rece blocajele în aprovizionare şi creşterea preţurilor tind să se in­ tensifice. Acest lucru se aplică în special producătorilor de combine şi de tractoare agricole, unde 81% şi, respectiv, 70% vor fi obligaţi să oprească temporar producţia în următoarele săptămâni.

întârzieri de livrări şi perturbări ale ac­ tivităţii de producţie din cauza crizei semiconductorilor şi a aprovizionării cu materii prime. Situaţia s­a înrăutăţit din vara lui 2021.

Chiar înainte de izbucnirea războiu­ lui în Ucraina, în Barometrul CEMA din februarie 2022, 51% dintre producători se aşteptau la întreruperi de producţie pe fondul nerespectării angajamentelor din partea furnizorilor. Problema este şi mai răspândită în rândul producăto­ rilor de tractoare şi echipamente de recoltat, 64% şi respectiv 71% dintre entităţile chestionate raportând că se aşteptau la suspendarea temporară a activităţii de producţie.

PREŢUL CEREALELOR DICTEAZĂ CREŞTEREA CERERII În timp ce piaţa de tractoare a fost afectată de întârzierile din producţie, cererea a fost constant puternică pe tot parcursul anului 2021. O serie de factori au contribuit la această evoluţie, dar preţurile ridicate şi în creştere ale măr­ furilor agricole au fost probabil deci­ sive. Acest lucru este demonstrat şi de indicele global al preţurilor la alimente publicat în fiecare lună de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Preţurile europene pentru majori­ tatea mărfurilor au urmat tendinţe si­ milare, deşi veniturile fermierilor au fost, de asemenea, afectate ... ››› 120

Utilaje agricole 119

120 Utilaje agricole ››› 118 ... de creşterea explozivă a cos­ turilor la inputuri, în special pentru combustibil şi îngrăşăminte.

DOUĂ ŢĂRI DEŢIN 40% DIN PIAŢĂ Cele mai mari două pieţe de tractoare agri­ cole din Europa rămân Franţa şi Germania, acestea deţinând aproape patru unităţi din zece înmatriculate anul trecut în Europa.

Cu toate astea, creşterea a fost ceva mai lentă în cazul celor două state decât în restul Europei, cu creşteri de 9,9%, respectiv 8,6%.

Concret, în Franţa au fost achiziţionate în 2021 nu mai puţin de 36.053 de tractoare, acesta repre­ zentând practic cel mai mare număr din 2013 încoace. Categoria de trac­ toare pentru spaţii verzi a înregistrat cel mai mare avans, cu o creştere de 47,1%, în timp ce înmatriculările de tractoare standard au sporit cu numai 2,7%, ajungând la 24.543 de unităţi.

Criza din Ucraina a declanşat blocaje de aprovizionare, aşa cum se observa deja la începutul lunii martie. Aceste preocupări se adaugă altor perturbări raportate pe filiera transportului şi a logisticii, unde deficitul de containere a determinat creşterea costurilor şi a întârzierilor.

15-30 aprilie 2022

Pe de altă parte, Italia şi Polonia, a treia şi a cincea piaţă ca mărime de pe continent, au raportat o creştere mult mai accen­ tuată, de 36% şi 42%. Îm­ preună cu Regatul Unit şi Spania, aceste ţări reprezintă încă 35% din înmatriculările europene.

Doar puţin peste unul din patru tractoare agricole noi înre­ gistrate în Europa în 2021 se aflau în afara acestor şase pieţe de top.

În schimb, pe piaţa germană au fost înregistrate anul trecut 34.472 de trac­ toare agricole noi, aproape trei sferturi dintre acestea fiind cu o putere de pes­ te 50 CP.

BLOCAJE DIN CAUZA RĂZBOIULUI Potrivit celui mai recent Barometru CEMA, indicele general al climatului de afaceri pentru industria de maşini agricole din Europa rămâne la un nivel ridicat, dar a scăzut brusc odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. În martie, in­ dicele a scăzut de la 53 la 30 de puncte (pe o scară de la ­100 la +100). În ceea ce priveşte întregul an 2022, reprezen­ tanţii industriei europene prognozează încă o creştere de 5% a cifrei de afa­ ceri pentru companiile lor.

Utilaje agricole 121

122 Utilaje agricole

Pier Bazzolo și dezvoltarea UTILBEN Agri Pier Bazzolo este business development manager al Diviziei Agri din cadrul companiei UTILBEN, o organizație cu peste 15 ani de experiență în industria utilajelor și cu 100 de angajați profesioniști.

P

ier vorbește cu deschidere des­ pre relația dintre furnizorul de utilaje agricole UTILBEN și cli­ enții săi, precum și despre felul în care această apropiere sinceră depășește limitele tranzacționale.

Reporter: Pier, prin ce se diferențiază UTILBEN de concurență?

Pier Bazzolo: UTILBEN este o com­ panie care are aproape 16 ani de ex­ periență în domeniul echipamentelor agricole, iar începuturile în acest sec­ tor au constat în importul de utilaje de ocazie. Scopul a fost să le furnizăm fer­ mierilor români utilaje de calitate la un preț corect. După ce ne­am îndeplinit această misiune, iar timpul și experiența și­au spus cuvântul, ne­am îndreptat atenția și către utilaje agricole noi, performante și eficiente.

Ceea ce ne diferențiază de con­ curență este modul în care ne tratăm clienții. În primul rând, pentru a veni în sprijinul fermierilor români

un articol de

UTIL BEN

mai multe pe această temă www.utilben.ro

cu cele mai bune soluții tehnice, ne­am mărit echipa și am ales oameni valoroși cărora le pasă de partenerii noștri.

Reporter: Cum privește UTILBEN fermierul român?

Pier Bazzolo: Dacă mulți furnizori de utilaje văd în fermieri doar un portofel deschis, noi ne dorim să le fim agricul­ torilor români un sprijin de nădejde.

Pentru asta, suntem în negocieri cu diverse IFN­uri pentru a le obține clienților noștri condiții favorabile de finanțare și, dacă îmi permiteți o me­ taforă, pentru a valorifica fiecare picătură de sudoare pe care fermierii o varsă pentru ca mesele noastre să fie îmbelșugate.

În materie de utilaje, nu e loc de niciun compromis. Trebuie să fie, în primul rând, fiabile, apoi, performante și rezistente, indiferent că sunt de oca­ zie sau noi. Toate utilajele furnizate de către UTILBEN sunt importate printr­o filială a calității bine verificată în timp de seriozitatea demonstrată de parte­ nerii noștri.

Reporter: Ce urmează în evoluția UTILBEN? Pier Bazzolo: Țelul echipei UTILBEN Agri este de a veni în sprijinul partene­ rilor noștri, fermierii români de pretu­ tindeni, cu soluții fiabile la o valoare corectă. Agricultura a ajuns deja în era 4.0 și viitorul este mai aproape decât credem. Gândiți­vă că cerul este limi­ ta, dacă avem în vedere agricultura pe verticală.

Portofoliul UTILBEN include trac­ toare Kioti, atașamente Otma by Nardi, linia pentru furaje Enorossi, mașinile de fertilizat și erbicidat Projet, precum și alte echipamente destinate prelucrării și recoltării. Oferta completă poate fi consultată pe site­ul nostru utilben.ro.

Apelați cu încredere la serviciile noas­ tre și vă promit că veți avea doar de câștigat!

Consider că „oameni” este un cuvânt special, pentru că există mulți vânzători de utilaje, dar puțini oameni adevărați, care să creeze o relație adevărată cu agricultorii români, bazată pe încredere și seriozitate PIER BAZZOLO

Business development manager al UTILBEN Agri

15-30 aprilie 2022

Utilaje agricole 123

124 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4 MILIOANE DE TRACTOARE BELARUS

Tractorul cu numărul

4 milioane

a fost cumpărat de către o fermă de stat din regiunea Mogilev, din Belarus

Fabrica de tractoare din Minsk (MTW) (Belarus) a sărbătorit recent producția a patru milioane de tractoare. Tractorul "milionar" este un model 2022.3 de 212 CP care a ieșit de pe linia de asamblare în 22 februarie 2022.

Primul tractor Belarus a fost fabri­ cat în 1946, un milion de tractoare erau

produse până în 1972, iar în următorii şase ani a fost înregistrat încă un mi­ lion de tractoare. Tractorul cu numărul de serie 1 milion, un model MTW­52, a fost readus în fabrică în 2005 şi restau­ rat la starea sa originală. De aseme­ nea, tractorul cu numărul 2 milioane, un MTW­82 fabricat în 1978, a fost şi el

recondiţionat. În prezent, tractoarele cu numărul 1 și 2 milioane (foto), cel de­al doilea vopsit în culoarea albastră, specifică pentru piaţa internă, sunt ex­ puse într­o mică clădire muzeu, aflată în curtea fabricii Belarus din Minsk.

Tractorul cu numărul de serie 3 mili­ oane a fost produs în 1995 şi se crede că se mai află încă în Germania, acolo unde a fost exportat. Constructorul MTW şi­ar dori foarte mult să îl gă­ sească şi să îl aducă la Minsk pentru a se alătura celorlalte modele de referință.

NOI DIMENSIUNI PENTRU ANVELOPELE ALLIANCE AGRI STAR II O duzină de dimensiuni noi au fost adăugate la gama Agri Star II de anve­ lope radiale pentru tractoare produse de Alliance. Noile dimensiuni din se­ ria 70 sunt: 240/70 R16, 360/70 R28, 520/70 R30, 260/70 R20 și 580/70R42.

De asemenea, la seria 85 se adaugă dimensiunile 250/85 R24, 280/85 R20, 320/85 R34 și 420/80 R46 şi trei di­ mensiuni noi din seria 90­95: 210/95 R16, 320/90 R42 și 420/90 R30.

Tehnologia Alliance Stratified Layer (două straturi de bandă de rulare po­ ziționate în unghiuri diferite) este con­ cepută pentru a crește tracțiunea și a oferi o durată de viață mai lungă. Noile dimensiuni pot fi comandate prin inter­ mediul rețelei de distribuție a Grupului Yokohama Off­Highway Tyres, deţină­ torul mărcii Alliance.

Tehnologia SLT (Stratified Layer Technology) de pe anvelopele radiale

15-30 aprilie 2022

pentru tractoare Agri Star II de la Alliance este concepută pentru a crește tracțiu­ nea și a oferi o durată de viață semnifi­ cativ mai lungă.

Fiecare crampon SLT cuprinde două straturi cu profiluri diferite: stratul su­ perior are un profil cu un singur unghi, în timp ce stratul inferior vine cu un

profil cu mai multe unghiuri. Atunci când stratul superior al crampoanelor (aproximativ 40% din adâncimea ben­ zii de rulare) este uzat, intră în acțiune stratul inferior. Alliance susţine că această tehnologie asigură aceeași tracțiune ca şi o anvelopă nouă, chiar după o uzură de 40%!

Utilaje agricole 125

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Top 10 branduri în agricultura Germaniei

”DLG ­ Image Barometer”, tradiționalul sondaj al Societăţii Germane pentru Agricultură, reflectă gradul de popularitate şi imaginea celor mai importante mărci din sectorul agricol al Germaniei. Ce branduri ocupă podiumul?

F

endt își menține şi în 2022 statu­ tul de cea mai puternică marcă în acest domeniu în Germania.

Comparativ cu sondajul de anul trecut, valorile indicelui au crescut, în gene­ ral. Astfel că firma Claas a urcat pe poziţia a treia, depășind din nou John Deere, iar Krone a avansat două poziţii.

Dintre producătorii de mărime medie se remarcă "trioul" Amazone, Lemken şi Horsch, care se menţine în "pole position" imediat după podium.

Pöttinger, aflat în top zece pentru prima dată anul trecut, și Kverneland au ieşit din nou din clasamentul primilor zece, iar în locul lor au urcat Kuhn și Case IH.

CLASAMENT ÎN ZOOTEHNIE În sectorul tehnologiei pentru creş­ terea animalelor, primele trei poziţii în barometrul DLG sunt ocupate de: DeLaval, Lely şi Big Dutchman. În top 10 mai intră, în ordine: GEA Farm Tech­ nologies, Siloking, Lemmer­Fullwood, Kraiburg, BvL Bernard van Lengerich, Meyer­Lohne şi Förster­Technik.

La ultimul sondaj au participat 664

de directori de companii. Indicele DLG este compus în părți egale din răspun­ surile celor intervievaţi privind cunoaș­ terea mărcii, utilizarea mărcii, prefe­ rința și satisfacția mărcii, precum și imaginea mărcii.

Ce alte mărci din sectorul agricol au intrat în clasamentul DLG!

TABEL: BAROMETRUL DE IMAGINE DLG 2021/2022 (UTILAJE AGRICOLE) Poziţie

Brand

Index 2022

Index 2021

Poziţie

Brand

Index 2022

Index 2021

1 2 3 4 5

Fendt Claas John Deere Amazone Lemken

61,85 53,44 52,68 50,79 49,58

59,35 50,73 50,83 49,58 46,46

6 7 8 9 10

Horsch Deutz­Fahr Krone Kuhn Case IH

39,30 37,62 36,88 36,52 36,09

37,78 36,13 34,12 33,42 33,58

SOFTER

prășire superficială, cu despicare perfectă şi amestecare intensivă a resturilor de plante

lăţime de lucru

2,9–11,9 metri

» diametrul discurilor de 510 mm / 560 mm » permeabilitate excelentă a resturilor vegetale » rezistență la tractare foarte redusă și viteză de lucru mare

www.farmet.ro

126 Taurine

Cum să transformi subzistenţa într-o fermă profitabilă?

Nu poţi face producţie de lapte dacă nu foloseşti tauri de top, cu valoare mare de ameliorare.

Cu un preţ mic poţi să transformi ferma de subzistență într-una profitabilă.

ROMI OŞORHEAN

Fermier din Sântejude, Cluj

Producţia de lapte nu se poate face "de pe azi, pe mâine". Este nevoie de ani de muncă, o bună bază furajeră şi utilaje, dar şi de genetică. Numai aşa ajungi la o fermă de taurine profitabilă.

P

ornind de la animale de colectură şi dorind să obţină o producţie bună de lapte, Romi Oşorhean a făcut eforturi mari pentru a-şi asigura o bună bază furajeră.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

INVESTIŢII PE TOATE PLANURILE Prima investiţie a fost în baza furajeră. Fermierul a crescut suprafaţa de teren şi cultivă lucernă şi porumb siloz, porumb boabe, ovăz şi floarea soarelui.

De asemenea, a cumpărat tractoare şi are toată gama de utilaje pentru furaje (despre care am scris pe larg în revista Ferma nr. 6/2022). Acum banii vin în fermă din două surse: din lapte şi din vânzarea de animale.

Alături de baza furajeră, Romi Oşerhean a îmbunătăţit activitatea de reproducţie. Pentru aceasta a învăţat să facă însămânţări artificiale şi a început să folosească material seminal de la tauri de top.

"AM ÎNVĂŢAT PE PIELEA MEA" De cinci ani, de când urmăreşte şi "execută" activitatea de reproducţie şi ameliorare din fermă, intervalul dintre fătări s-a redus la aproape un an.

Fătările sunt eşalonate pe tot parcursul anului, iar producţia de lapte este constantă, iarnă/vară. În fermă, producţia medie de cca.

25 litri de lapte/zi, în condiţiile în care jumătate din vacile mulse sunt la prima lactaţie. "Cresc foarte mult tineret şi în cursul anului vând vacile care nu au 'origine' şi sunt mai puţin productive.

Am viţele care vin din spate, iar mare parte din vacile aflate acum la muls le voi vinde", spune Romi Oşorhean.

15-30 aprilie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE

MSC DOAR DE LA CEI MAI BUNI! În fermă există acum un nucleu de 6-7 vaci certificate, cu producţie foarte bună şi pentru care fermierul foloseşte doar material seminal sexat (msc). "O doză de material seminal sexat costă până la 100 de euro iar o paietă normală, de la un taur de top este cca. 25 euro. Investiţia în msc sexat şi msc de la tauri de top este profitabilă", afirmă Romi Oşorhean.

GENETICĂ DE TOP PENTRU LAPTE Chiar dacă "nu întotdeauna cel mai scump este şi cel mai bun", Romi Oşorhean ştie că "este bun ceea ce ai nevoie, fie că este vorba despre utilaje, despre seminţe sau material seminal".

Pentru a putea optimiza balanţa cheltuieli/venituri şi a creşte producţia de lapte, fermierul a investit în genetică. "La porumb pentru siloz am căutat sămânţă care să fie adaptată zonei şi cu care să fac producţie. La fel şi la

Taurine 127 tauri", spune Romi Oşorhean.

Acum foloseşte material seminal de la Semtest BVN Tg. Mureş, iar rezultatele se văd. Spre exemplu, de la taurul Herzchlag care are o valoare generală de ameliorare de peste 127 şi V.A. lapte 138, în fermă sunt acum 14 fiice, din care cinci sunt deja în lactaţie şi toate au peste 30 litri de lapte/zi.

DIFERENŢA STĂ ÎN CALITATE! "Este ca şi un 'drog', vezi că din tauri buni scoţi viţele cu producţie mare de lapte şi nu te mai poţi opri, vrei să mergi tot în sus", afirmă Romi Oşorhean.

"Multă lume nu crede că este o mare diferenţă între un taur bun şi unul mai slab, dar fiicele unui taur de mijloc, cu 30-40 lei/paietă, dau doar 20-23 litri Scanează-mă!

De când a automatizat procesele de lucru în fermă, Virgil Andru de la Ferma Wagner spune că productivitatea şi bunăstarea animalelor s-au îmbunătăţit considerabil. Scanează codul QR şi află în ce a investit fermierul!

lapte/zi. Diferenţa de cost dintre paiete este nesemnificativă faţă de plusul de producţie... practic, cu un 'pachet de ţigări şi o bere', într-un an de zile poţi să scoţi o viţea de calitate" spune Romi Oşorhean.

OBIECTIV: 10.000 L LAPTE/VACĂ Romi Oşorhean vrea să ajungă la un nivel de producţie de până la 40 de litri de lapte/vacă/zi în vârf de lactaţie.

"Am deja 5-6 capete care depăşesc 40 de litri/zi după fătare. O producţie de 10 mii de litri de lapte/lactaţie ar fi normal pentru ferma noastră. Nu vreau să forţez animalele, prefer să le duc pe mai multe lactaţii. Noi avem nevoie de lapte, vacile sunt sănătoase, au o structură bună, dar trebuie să creştem producţia de lapte, de aceea urmăresc tauri cu producţie bună, dar şi rezistenţă la picioare, calităţi ale ugerului şi viteză de muls", ne-a declarat Romi Oşorhean.

SECRETUL? SĂ FII BUN MANAGER! Mulţi se întreabă şi îl întreabă pe Romi Oşorhean care este secretul

MUNCĂ, PASIUNE ŞI RĂBDARE Romi Oşorhean lucrează în fermă împreună cu soţia şi un ajutor.

Lucrează cu plăcere şi din dragoste pentru animale. "Trebuie să ştii ce vrei să faci şi unde vrei să ajungi în timp. Tot ce am avut am pus la bătaie, ca să putem înainta. Animalele sunt munca noastră de-o viaţă, am pus suflet în tot ceea ce am făcut. Dar trebuie şi răbdare.

Mulţi mă întreabă cum reuşesc.

Aşa! Cu multă muncă şi multă răbdare", a încheiat Romi Oşorhean. reuşitei sale. În opinia sa, răspunsul este simplu: "Am muncit noi, de aici trăim şi toţi banii pe care îi facem îi reinvestim. Am urmărit întotdeauna să învăţ, am întrebat, am experimentat şi, dacă am văzut că un lucru merge, l-am pus în practică. Aşa am reuşit să îmi acopăr cheltuieile şi să plătesc utilajele... ceea ce înseamnă că sunt un bun manager".

expunem !

• Măcinare • Amestecare • Depozitare • Hale • Paie

HIMEL MASCHINEN

Liviu Ceclan, RO-Turda, +40 753 010750, lc@himel.info Claudiu Negrea, DE-Melchingen, +49 7126 9299 23, cn@himel.de

#himelmaschinen

128 Ferma de lapte

Vacile intră în sală, unde se simt confortabil și sunt mulse rapid. Suntem foarte mulțumiți de această configurație. Producția de lapte s-a îmbunătățit cu peste 10% la același număr de vaci, ceea ce dovedește eficiența investiției noastre în noul sistem de muls BILLY O'CONNOR

Unul dintre primii fermieri care au cumpărat DeLaval P100

DeLaval P100

Mulsul n-a fost niciodată atât de simplu

DeLaval este gata pentru lansarea oficială a sălii de muls DeLaval P100, un sistem care nu este doar ușor de utilizat, ci și mai simplu de planificat și instalat, ușor de întreținut și, mai ales, ușor de administrat financiar.

D

upă mai multe luni de teste intensive în ferme din diferite țări, sala de muls DeLaval P100 este gata de lansare. Acest nou model ”side-byside” (paralel) integrează simplitatea, funcționalitatea și eficiența extraordinară într-un sistem convențional în partea de ieșire a animalului. Două lucruri esențiale pe care le caută fermierii sunt ușurința mulsului și eficiența în utilizare a sălii de muls.

MAI MULT PE O SUPRAFAȚĂ MAI MICĂ Sistemul de muls DeLaval P100 a fost special conceput pentru a fi utilizat atât în fermele vechi, cât și în cele noi. Sistemul inovativ DeLaval P100 face operațiunea de muls mai ușoară și este pregătit să realizeze mai mult pe o suprafață mai mică, folosind mai

15-30 aprilie 2022

contact

COSMIN BATIS

Tel. +40 744 341 112 E-mail: cosmin.batisEXT@delaval.com mai multe pe această temă www.delavalcorporate.com

puține resurse și permițând utilizarea automatizării potrivite pentru fiecare fermă în parte. Tocmai de aceea, sala de muls P100 este alegerea potrivită pentru fermele care doresc să mulgă mai simplu și eficient.

DIFERITE GRADE DE AUTOMATIZARE Fermierii au posibilitatea de a alege dintre diferitele niveluri de automatizare, astfel încât să poată desfășura procesul de muls în funcție de

propriile nevoi și cerințe din fermă.

Datorită designului său modular, clientul poate mulge în sistemul de muls P100 aplicând soluții tehnice extrem de avansate, conectate complet la sistemul de management DelPro Farm, precum și în sisteme independente.

SIMPLU ȘI EFICIENT Caracteristicile lui DeLaval P100 se încadrează perfect în filozofia de a crea un sistem de muls simplu, dar foarte eficient. Sistemul de muls P100 DeLaval este ușor de instalat și, datorită configurației convenționale a spațiului de ieșire a animalului, se amplasează cu ușurință în clădirea existentă a fermei ca instalație de modernizare. Aceste avantaje incontestabile fac din P100 un sistem extrem de important, ... ››› 130

129

Racorirea vacilor este cea mai buna modalitate de a va creste randamentul.

Cow Cooling

– Crearea unui climat potrivit pentru vacile dvs Senzori speciali și tehnică de control Eficiență mai mare în utilizarea energiei și a apei Flux de aer precis și expertiză în instalare Stimulează traficul de vaci și vizitele la VMS Efect pozitiv asupra aportului de hrană Mentine temperatura normala a vacii Menține nivelul de producție la un nivel optim Previne efectul de lungă durată al stresului termic

Pentru mai multe detalii vă rugăm sa contactați un reprezentant DeLaval Director Vânzari: Ing. Cosmin Batis • +40 744 341 112 • Cosmin.BatisEXT@delaval.com

130 Ferma de lapte ››› 128 ...care completează perfect oferta DeLaval pentru clienții noștri.

DELAVAL EASYMILK™ Indiferent dacă sunteți în căutarea unui sistem de muls MidiLine sau a unui sistem de muls low-line dublu echipat, P100 este optimizat pentru ușurința de operare și confortul mulgătorului, datorită culoarului lărgit, poziției de muls confortabile, a canalului pentru dejecții special conceput și a vizibilității ridicate din boxă.

Compatibil cu sistemul de ultimă generație DeLaval Evanza™ , sistemul InParlour Feeding, conectat la sistem, și tehnologia avansată de extragere a laptelui, dezvoltată de DeLaval, P100 va mulge mai mult lapte în mai puțin timp, asigurând totodată un proces mai eficient și mai puțin stresant pentru mulgători.

DELAVAL EASYFIT™ Sistemele P100 DeLaval sunt modulare și se pot adapta la amprenta grajdului dvs. existent sau la o construcție nouă. Cu opțiuni de la 1x3 la 2x40, este ușor să proiectați un P100 care să se potrivească spațiului dumneavoastră.

Sistemul optimizează timpul de muls și

15-30 aprilie 2022

ușurează munca în mediul de muls nou sau modernizat.

DELAVAL EASYFLOW™ Având o intrare largă și o ieșire dublă, vacile se deplasează fără probleme prin P100, iar cu bara de piept reglabilă și porțile secvențiale, care definesc clar spațiul pentru fiecare vacă, accesul și staționarea în sală se fac fără probleme, astfel încât vacile dvs. să stea confortabil și relaxate. Vacile sunt poziționate la 90 de grade față de operator, iar noua bară dreaptă pentru șezut asigură o vizibilitate excelentă a vacilor în timpul mulsului, de pe culoarul larg.

CEL MAI BUN FEEDBACK ”Suntem încântați să prezentăm noul sistem de muls DeLaval, credem că este un pas foarte important în dezvoltarea ofertei noastre de sisteme de muls. Suntem deosebit de mulțumiți de reacțiile clienților noștri și de feedback-ul oferit. Acestea sunt extrem de importante pentru noi și suntem mai mult decât mulțumiți de performanța obținută cu sistemul de muls DeLaval P100", declară Karol Ferenc, specialistul în soluții inovative la DeLaval.

Info companii 131

BINE ATI VENIT LA BIG DUTCHMAN

Angajare la liderul mondial Think global, act local: dupã aceastã devizã compania Big Dutchman dezvoltã echipamente inovatoare de grajduri pentru gãini ouãtoare, pãsãri pentru carne si porci. De peste 80 de ani, numele nostru este sinonim cu inovatia, tehnologia înaltã si calitatea. Întreprinderea noastrã stabilã de familie îsi are sediul central în Vechta, iar în prezent este activã în peste 100 de tãri. Având peste 3400 de angajati si lucrând cu concepte inteligente, suntem înscrisi pe plan global pe un curs solide de crestere.

BIG DUTCHMAN TE VREA ÎN ECHIPĂ!

Companie de top în industria mondială a echipamentelor destinate fermelor de găini ouătoare, păsări pentru carne și porci, Big Dutchman caută, cât mai curând, în regiunea Timiș, un Sales Manager (m/f) pentru România.

Î

n cadrul procesului reglementat al succesiunii pe criterii de vârstă, căutăm cât mai curând, în regiunea Timiș, SALES MANAGER (M/F) ROMÂNIA. Pentru poziția de Sales Manager căutăm o persoană comunicativă, cu abilități excelente în vânzări, cu o prezență sigură pe sine. Ideal ar fi să aveți experiență în domeniul creșterii porcilor sau al vânzării bunurilor de investiții în domeniul agricol.

SARCINI ȘI RESPONSABILITĂȚI În calitate de Sales Manager, veți fi responsabil(ă) de aria de vânzări România și veți fi prima persoană de contact pentru clienții noștri. Printre sarcinile importante care vă revin se numără planificarea independentă, desfășurarea și asistarea negocierilor de vânzări, până la încheierea contractelor, și asistența acordată clienților. În plus, veți analiza situația de pe piață și veți fi responsabil(ă) de evoluția și implementarea strategiilor de marketing și de distribuție în regiune.

O condiție este disponibilitatea de

un anunț de

BIG DUTCHMAN mai multe pe această temă www.bigdutchman-karriere.de

a efectua multe deplasări în interes de serviciu.

PROFILUL CANDIDATULUI Pentru această poziție, pe lângă, limba română, sunt necesare cunoștințe de limba engleză sau germană.

Inițiativa proprie și capacitatea de autoorganizare reprezintă alte condiții preliminare importante pentru îndeplinirea acestor sarcini complexe.

• •

CUM NE PUTEȚI CONTACTA! Daniel Bartels Senior Area Sales Manager East Europe Tel: +49 4447 801-171 Fax: +49 4447 801-5171 Mobil: +49 175 1814137 E-Mail: dbartels@bigdutchman.de

•

Capacitățile organizatorice, modul de lucru independent și structurat, precum și un grad ridicat de motivație intrinsecă și de flexibilitate completează profilul pentru aceste activități de răspundere. La rândul nostru, vă garantăm o perioadă suficientă de inițiere pe post, cu asigurare financiară.

Acceptați această provocare și beneficiați deopotrivă de posibilitățile individuale de dezvoltare oferite de un lider mondial și de siguranța acordată de o întreprindere de familie serioasă și pragmatică!

SUNTEȚI INTERESAT(Ă) DE ACEASTĂ ACTIVITATE? Atunci vă rugăm să ne trimiteți dosarul complet de candidatură, indicând salariul pe care îl vizați și posibila dată de angajare. Preferăm ca depunerea candidaturilor să aibă loc pe pagina noastră web. Alternativ ne puteți trimite dosarul de candidatură și prin poștă sau prin e-mail. În cazul în care ne trimiteți documentele prin e-mail, vă rugăm să ni le transmiteți pe toate într-un document PDF.

132 Nutriţie

Ce sistem de hrănire alegem pentru vacile de lapte?

Hrănirea vacilor dintr-o fermă poate fi influenţată de succesiunea anotimpurilor. Din acest punct de vedere avem două sisteme: alimentaţia diferențiată sezonier (vară, iarnă) şi alimentaţia din stoc. un articol de

LAVINIA ŞTEF

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n prezent, la noi în ţară predomină sistemul de hrănire diferențiat sezonier, pentru perioada de iarnă, respectiv pentru perioada de vară.

Intoxicaţia cu nitriţi şi nitraţi se manifestă la vaci prin lipsă de apetit, hipersalivaţie, dispnee, cianoza mucoaselor, scăderea producţiei de lapte, avorturi, reducerea fecundităţii.

HRĂNIREA ÎN SEZONUL DE VARĂ În perioada de vară furajele verzi reprezintă, din punct de vedere nutritiv şi economic, hrana de bază a vacilor de lapte. În general, nutreţurile verzi şi îndeosebi amestecurile furajere sunt bine echilibrate energo-proteic, au un conţinut bogat în vitamine şi săruri minerale, întrunind caracteristicile unui furaj complex care, prin consumuri de 50-80 kg/zi, poate susţine obţinerea unei producţii zilnice de 13-15 litri lapte.

Hrănirea vacilor de lapte cu furaje verzi provenite de pe păşuni sau prin asigurarea furajelor verzi cultivate, impune întocmirea unui conveier care să satisfacă necesarul de masă verde începând de primăvara timpuriu şi până toamna târziu. La stabilirea necesarului de furaje verzi se vor folosi normele de hrănire majorate cu 15%, luându-se în considerare greutatea, vârsta, starea de întreţinere şi producţia de lapte planificată.

15-30 aprilie 2022

LUCRĂRI ÎNAINTE DE PĂŞUNAT Înainte de scoaterea la pășune trebuie aplicate unele măsuri tehnico-organizatorice: delimitarea suprafeţelor de păşunat; asigurarea apei de băut; amenajarea de căi de acces şi a construcţiilor simple de adăpostire (şoproane, umbrare, padocuri); elaborarea programului de păşunat.

• • • •

CÂND SCOATEM VACILE LA PĂŞUNE Scoaterea pe păşune a vacilor trebuie făcută când înălțimea plantelor este de cca. 12-15 cm, timpul zilnic de păşunat putând ajunge la 10-12 ore. La o înălţime a plantelor de 15-20 cm animalul se satură în cca 8 ore.

Suprafaţa necesară pentru o vacă cu producţie medie (12-15 l lapte) este de 0,15-0,20 ha când păşunea este de calitate foarte bună, de 0,5-0,7 ha când păşunea este de calitate medie şi de 1,5-2 ha când păşunea este slabă.

CUM COMPLETĂM RAŢIA? La vacile cu producţii de peste 13-15 litri, aportul nutritiv al furajelor verzi se completează cu amestecuri de concentrate în cantităţi de 0,1-0,3 kg/l lapte. În structura acestor amestecuri vor predomina componentele energetice,

când consumul de leguminoase verzi este ridicat, respectiv componente proteice dacă predomină gramineele, în special porumbul masă verde.

5 REGULI PENTRU FURAJARE La utilizarea furajelor verzi trebuie respectate următoarele reguli: trecerea treptată, în 10-14 zile, de la regimul de hrănire cu furaje conservate la alimentaţia cu furaje verzi; tainul de furaje uscate se administrează premergător furajelor verzi sau scoaterii animalelor la păşunat; furajele verzi se vor folosi numai în stare proaspătă şi nu încinse, plouate sau cu rouă; lucerna şi trifoiul sub formă de masă verde se vor introduce la furajare sub formă pălită; furajele verzi trebuie supuse controlului chimic de dozare a conţinutului în nitraţi şi nitriţi, dacă s-au folosit îngrăşăminte cu azot la cultura de provenienţă.

1.

2.

3.

4.

5.

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR Fiecare fermier trebuie să aleagă sistemul de hrănire corelat cu furajele disponibile. Dacă ferma nu dispune de păşune, atunci hrănirea se va face din stoc. Ce presupune aceasta?

Aflaţi din numărul viitor al revistei!

DE PESTE 10 ANI Cel mai bun confort în grajd Milioane de vaci din lumea întreagă se odihnesc pe WINGLEX. Iar motivul este ușor de înțeles: salteaua oferă cel mai înalt confort la odihnă, fiind în același timp rentabilă economic! un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

P

ardoselile pentru odihnă WINGFLEX au depășit 12 ani de utilizare neîntreruptă și cu succes în grajdurile de bovine.

Deformarea controlată la contactul cu animalul este asigurată de sistemul de lamele oblice de dedesubt (în profilul posterior al saltelei) și susținută de un sistem de crampoane special conceput, astfel încât adâncimea maximă la care se afundă corpul vacii în saltea să fie de circa 4 cm, formând un culcuș confortabil. Astfel, vaca va avea articulațiile protejate, ongloanele uscate și se va odihni mai mult, ceea ce va genera o producție de lapte cu circa 1,5 kg/zi în plus față de cazul în care se utilizează saltele cu elasticitate redusă.

MIȘCARE ÎN SIGURANȚĂ Confortul la odihnă crește și mai mult datorită sistemelor elastice ergoBOARD și maxiBOARD, ce oferă două avantaje esențiale: Protejează articulațiile carpiene ale vacii de lovituri la așezarea în cușetă; Animalul poate întinde în siguranță și fără durere membrul anterior atunci când se odihnește, echilibrându-și astfel greutatea și evitând solicitările punctuale dureroase. În plus, sistemele elastice pedi și profiKURA, -P și -Flex KRAIBURG realizează: mișcarea în siguranță a vacilor în grajd, fără pericolul alunecării; păstrarea formei optime a onglonului, datorită materialului abraziv înglobat în masa covorului; scăderea cheltuielilor cu tratamentele și a mortalității animalelor. Și acestea sunt doar o parte din pardoselile produse de KRAIBURG în cei peste 54 de ani de existență.

1.

2.

• • •

133

134 Ovine şi caprine

Rasă nouă "made in Romania"!

Cât lapte dă ROVASI?

T

Fermele de ovine profilate pe producția de lapte de oaie devin din ce în ce mai profitabile dacă întrețin oi cu producția ridicată şi care se pretează la mulsul mecanic.

oți mai mulți consumatori se orientează spre produsele tradiționale din lapte de oaie (caș, telemea, burduf) și, în ultima perioadă, și produse proaspete acidulate (chefir, sana, iaurt, lapte gras) care măresc rezistența la boli, fortifică organismul și măresc speranța de viață a omului.

Prețul oferit de unitățile de procesare pentru laptele de oaie este de peste două ori mai mare (4-4,5 lei/litru) față de laptele de vacă (1,7 lei/litru).

PRIMII LA EFECTIVELE DE OVINE, CODAŞI LA RASELE DE LAPTE România se situează pe locul al doilea la efectivul de ovine dar, dintre țările din Uniunea Europeană cu efective importante, are cele mai puține rase de ovine autohtone (12) din care opt sunt în pericol de dispariție!

Dintre rasele de ovine autohtone, pentru producția de lapte se evidențiază oile Țurcană Brează (150-180 litri lapte/lactație) localizate în zona montană și depresională și Tigaia de Covasna (130-160 litri lapte/lactație) iar zona de șes a României a rămas descoperită.

ASAS SUSŢINE CREAREA DE RASE Câțiva oieri au decis să achiziționeze berbeci și chiar oi din rasele speciali-

15-30 aprilie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU CONSTANTIN PASCAL USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Noua rasă este bine adaptată la condițiile de mediu mai aspre din zona de creștere și furnizează producții superioare de lapte, apropiate de cele ale raselor specializate.

Este foarte rezistentă la temperaturile ridicate din timpul verii. zate pentru producția de lapte (Assaf, Lacaune, Friză etc.) la prețuri ridicate și cu o rată de supraviețuire în exploatare mai redusă.

Astfel s-a conturat necesitatea de a crea rase de ovine autohtone specializate pentru producția de lapte și bine

adaptate în zona de șes și colinară.

Academia de Științe Agricole și Silvice, prin Secția de Zootehnie a promovat și a susținut financiar crearea de noi rase de ovine autohtone specializate. La Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța s-au creat și omologat rasele: Rasa de Carne Palas, Rasa de Lapte Palas și Rasa Prolifică Palas.

CUM A APĂRUT RASA ROVASI La sfârșitul anului trecut, Agenția Națională de Zootehnie a omologat o nouă rasă de ovine denumită ROVASI, performantă pentru producția de lapte, creată pe parcursul a 40 de ani la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor de la Săcuieni-Bacău.

Rasa Rovasi s-a format într-un areal populat de rase tradiţionale româneşti - Ţurcană şi Ţigaie cu varietăţile lor albă, neagră, ruginie, bălă şi bucălaie şi metişii acestora. Noua rasă de ovine se diferențiază prin caracteristici distincte față de alte populații locale de oi fiind însă asemănătoare fenotipic cu majoritatea raselor la formarea cărora a participat rasa Awassi.

Ovine şi caprine 135

ROVASI ESTE DEJA ÎN FERME Rolul și importanța acestei noi creații biologice este foarte bine evidențiată de faptul că numeroase efective au fost deja achiziționate de crescători din Constanța, Ialomița, Călărași și Giurgiu. Din efectivul total aflat în Registrul Genealogic au fost livrate și se regăsesc în exploatare în aceste zone un total de 4.218 ovine.

Procesul formării rasei a început în anul 1982 când în cadrul staţiunii de la Secuieni-Bacău au fost aduși berbeci genitori de rasă Awassi, din Israel.

FORMAREA NOULUI GENOTIP Procesul formării s-a bazat pe aplicarea unui program sistematic de încrucișare, scopul principal fiind reprezentat de însumarea pe un genotip nou a fondului de gene responsabile de capacitatea lactogenă de la Awassi și păstrarea de la rasa locală Țigaie ruginie a genelor responsabile de rezistența organică, adaptarea la condiții tehnologice diferite, rezistența la factorii climaterici și la diferiți agenți patogeni etc.

Din generaţia R2, alături de femele au fost selecționați şi masculii cu însușiri valoroase (intensitate de creștere, vioiciune, vigurozitate și conformație corporală), cu exterior corect şi o constituţie robustă. Apoi s-a trecut la reproducerea în sine a indivizilor R2 şi R3 timp de 4 generaţii.

CARACTERISTICI MORFOLOGICE Constituția este fină sau fină spre robustă, formatul corporal dolicomorf spre mezomorf iar aplomburile sunt corecte.

Capul are dimensiuni mijlocii, profilul drept la oi, ușor arcuit la berbeci și acoperit un păr (jar) maroniu.

1.

2.

Gâtul are dimensiuni medii și este bine prins de trunchi.

Trunchiul este lung, potrivit de larg și adânc iar crupa este ușor teșită. Picioarele sunt acoperite tot cu un jar de culoare maronie.

Cojocul de lână este format din fibre albe, semigroase, asociate în șuvițe de lână împâlsite. Producția de lână la oi se încadrează între 2,8-3,2 kg iar la berbeci între 3,5 și 4 kg.

Ugerul are mameloane de lungime medie fiind globulos, specific raselor specializate pentru lapte.

Coada de formă triunghiulară este specifică fiind largă la bază și are un depozit de grăsime.

3.

4.

5.

6.

ECHIPA CARE A CREAT ROVASI În prima etapă, activitățile de formare au fost coordonate de Eugen Popa (Director), Valeriu Caproșu și Neculai Iftimie iar în a doua etapă activitățile specifice de consolidare au fost coordonate de Prof. Constantin Pascal și cercetătorii Costică Cristian (Director), Eugen Popescu și Dragoș Bulmagă.

O contribuție importantă au adus Mircea Tănase și Ionuț Ailenei de la AJCOC Miorița Moldavis.

Prin calităţile ei, Rovasi este de acum o rasă autohtonă excepțională, creație a cercetătorilor români.

GREUTATE SUPERIOARĂ ŢIGĂII Greutatea corporală este superioară rasei locale Țigaie. În cazul oilor adulte Rovasi greutatea vie medie determinată pe 870 femele din nucleul de reproducție a fost de 60,66 kg, iar la berbecii de reproducție de 95,45 kg.

Ambele valori sunt semnificativ mai mari cu 23% față de cele determinate la efectivul de oi și berbeci de rasă Țigaie.

Mioarele aveau la momentul trecerii la turma de bază o greutate medie de 49,81 kg, reprezentând peste 75% din greutatea oilor adulte. Tineretul femel de reproducție întreținut în aceleași condiții de cazare și furajare realizează valori medii ale greutății vii cu peste 25% mai mari comparativ cu tineretul de rasă Țigaie.

SPOR BUN DE CREŞTERE LA MIEI La mieii în perioada de alăptare, s-au înregistrat sporuri medii zilnice de creștere de peste 250 g/zi/cap, prin care se confirmă că rasa Rovasi are aptitudini bune și pentru producția de carne. Intensitatea mare de creștere a mieilor oferă posibilitatea înțărcării timpurii, mărind astfel intervalul în care oile mame sunt supuse procesului de muls.

PRODUCŢIE SUPERIOARĂ DE LAPTE Producția de lapte a reprezintat principalul obiectiv al formării și al selecției. Pe baza datelor obținute în urma aplicării controlului performanțelor pentru cantitatea de lapte s-a constatat că la oile de rasă Rovasi producția medie de lapte a fost de 169,67 kg, mai mare cu 35,89% față de cea obținută de la oile de rasă Ţigaie (108,77 Kg), întreținute în aceleași condiții.

136 Porcine

4 secrete pentru supraviețuirea purceilor

Sistemul românesc de producţie a cărnii de porc e unic în Europa datorită numărului imens de gospodării în care se cresc porci pentru consum propriu, dar și pentru vânzare (ilegală, în cele mai multe cazuri).

De cele mai multe ori se discută despre valoarea colostrului ca sursă de imunoglobuline vitale pentru supravieţuirea purceilor. Însă colostrul este cel puţin la fel de important ca sursă de energie pentru purcelul nou născut.

Depinde doar de fermier implementarea unor soluţii de maximizare a numărului de purcei ce ajung la înţărcare. Însă degeaba scroafele fată constant peste 12 sau 14 purcei dacă, dintre aceştia, doar 10 supravieţuiesc până la înţărcare. Restul e doar o poveste, extrem de „dureroasă”... financiar!

Oare vom cunoaşte vreodată care este numărul real de porci din ţara noastră?

De ce nu coincid datele Eurostat cu cele oficiale ale Ministerului Agriculturii? Scanează codul QR şi află câteva explicaţii posibile!

15-30 aprilie 2022

Porcine 137

N

imeni nu știe cu adevărat câți porci există în exploatațiile mici și nici cum sunt aceștia mutați dintr-o gospodărie în alta sau dintr-o localitate în alta, în ciuda faptului că, oficial, există cadru legal în acest sens.

PRIMA ZI DIN VIAŢA PURCEILOR Indiferent de forma de organizare și de dimensiunea fermelor, există o serie de reguli de management al purceilor, în prima lor zi de viaţă, care îşi trag raţionamentul şi esenţa din biologia acestora. Din păcate, cei implicați în îngrijirea purceilor imediat după fătare, de multe ori nu au habar despre motivul pentru care o anumită manoperă este esenţială pentru menținerea în viață a purceilor, în ciuda unei logici absolut evidente!

COLOSTRUL, LAPTELE MINUNE! Nou-născuţii tuturor mamiferelor, în primele ore după naştere au nevoie de primul lapte al mamei: colostrul.

Evident că există şi particularităţi ale speciei de care trebuie să se ţină seama. Iar una dintre acestea este că purcelul nu este capabil să-şi păstreze propria temperatură a corpului, decât dacă va consuma o cantitate suficientă de

PORCUL ROMÂNESC SE PIERDE PRINTRE STATISTICI ŞI FERME Puținele informații existente ne spun că aproape jumătate din porcii României se regăsesc în aceste mici ferme, a căror stare de sănătate rămâne un mister. Ori, în contextul în care Pesta Porcină Africană continuă să facă ravagii pe tot teritoriul țării, individualizarea porcilor și controlul mișcării acestora în teritoriu rămâne o condiție esențială, dacă ne mai dorim tradiții și carne de porc românească.

Scanează-mă!

Una dintre cele mai frecvente teme de discuţie la întâlnirile fermierilor se învârte constant în jurul unei singure întrebări: Câţi purcei ai produs pe scroafă în acest an?

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

colostru şi dacă i se asigură o temperatură constantă de 33-35 grade C în primele zile de viață.

CEI MAI VULNERABILI PURCEI O altă particularitate provine din prolificitatea speciei, care a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani. Pe nimeni nu mai surprinde astăzi că scroafele fată constant, de multe ori, peste 13-14 purcei, ceea ce mai degrabă complică decât uşurează activităţile de îngrijire a acestora.

Prima dintre consecinţele exploatării acestor femele prolifice se referă la durata fătării, care creşte cu cel puţin 30 minute dacă numărul de purcei depăşeşte cifra 10, ultimii expulzaţi fiind şi cei mai vulnerabili. De aceea, găsirea de soluţii pentru „grăbirea” fătării nu poate fi decât o idee binevenită. Dar despre asta, într-un alt articol.

CONSUMUL DE COLOSTRU ESTE ESENŢIAL ÎN PRIMELE ORE! O a doua consecinţă a prolificităţii ridicate este variabilitatea masei corporale a purceilor la fătare, lucru dovedit de acei fermieri care şi-au făcut un obicei din a-i cântări. Iar o variabilitate ridicată are ca şi consecinţă imediată creşterea procentului de pierderi până la înţărcare, cu precădere din rândul „ultimilor veniţi” pe lume. Mai mult, s-a constatat că fiecare purcel care se naşte după primii 11, are o greutate corporală mai scăzută cu aproximativ 50 de grame!

Soluţia cea mai la îndemână pentru limitarea elementelor „negative” descrise este, în primul rând, stimularea consumului de colostru în primele ore de viaţă.

4 SECRETE PENTRU BUNA CREŞTERE Studiul efectelor consumului timpuriu de colostru în primele 4 ore de viață asupra capacităţii purcelului de a creşte şi a se dezvolta conduce la câteva concluzii esențiale pe care le rezumăm în continuare.

1.

Digestibilitatea colostrului Colostrul este considerat cel mai uşor de digerat aliment, deoarece intestinul purcelului, la această vârstă fragedă, nu are capacitatea de a absorbi alimente mai complexe. Iar absorbţia presupune atât „bagajul imunitar” oferit de mamă, cât şi o cantitate impresionantă de energie care, mai târziu, chiar dacă este prezentă în laptele scroafei, nu mai este utilizată cu eficienţă maximă.

Disponibilitatea colostrului În condiţiile unui număr tot mai mare de purcei la fătare şi a creşterii variabilităţii masei corporale este evident că purceii cei mai mari şi/sau primii fătaţi, au la dispoziţie o cantitate de colostru disproporţionat de mare faţă de purceii mai mici sau cei expulzaţi la finele fătării. De aici şi mortalitatea mai ridicată în rândul acestora din urmă, care suferă deja de o lipsă acută de energie. Soluţia: accesul imediat la colostru!

Nivelul energiei din colostru Studii recente au demonstrat că purcelul se naşte cu o rezervă de energie de numai 150 Kcalorii, având nevoie urgentă de minim 240 Kcal per kg masă corporală. În consecinţă, având în vedere conţinutul energetic al colostrului, purcelul va trebui să sugă imediat după fătare cel puţin 150 g de colostru pentru a avea şanse de supravieţuire. Dacă luăm în considerare că producţia de colostru a scroafei, în primele 24 de ore, variază între 1,9 şi 5,3 kg, putem să ne facem o idee despre capacitatea acesteia de a asigura cantitatea necesară fiecărui purcel.

Colostrul şi greutatea purceilor S-a observat că acei purcei care au acces nelimitat la supt în primele ore de viaţă, ajung să consume fiecare până la 250 g de colostru/kg corp, o cantitate absolut suficientă pentru un „start” bun. Pe de altă parte, în condiţiile dure ale fermelor comerciale, adesea purceii nu sug mai mult de 150 g/kg corp de colostru, aceasta fiind limita minimă de supravieţuire. De cele mai multe ori, purceii cei mai mici sunt cei care duc lipsa acută a acestui lichid „minune”.

Astfel, fiecare 100 g greutate corporală la fătare sub media lotului, are ca efect un consum de colostru voluntar diminuat cu cel puţin 30 g.

2.

3.

4.

138 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 TM. Vindem piese de schimb import pentru tractoare și combine, motoare: Perkins, Deutz, JD, Ford, Fiat,Valmet, Kubota, Landini, International, Case, Fendt, David Brown, Cummins, Iveco, MWM, KHD. Tel. 0726177796

LEGUME ŞI FRUCTE BT. Execut lucrări tăiere arbuşti, pomi fructiferi, formarea coroanei, rărire, rodire, fructificare, regenerare. Pentru deplasări în ţară, pentru suprafeţe mai mari, am echipă. Tel. 0751618004

ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI PESTICIDE TM. Vând îngrăşământ foliar 100% românesc Polimet N-P2O5-K2O 12:6:8 cu microelemente chelatizate cu efect stimulator: Fe, Mn, Mg, Zn, Cu, Co, B, asimilare instantanee, doza: 1-1,5 l/ha (1 l Polimet la 300 l apă).

Transport curier rapid. Tel. 0745777715

HRANĂ PENTRU ANIMALE B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

SERVICII AG. Prestez servicii agricole arat, semănat, recoltat, la prețuri avantajoase, consum de combustibil mic, utilaje noi, experiență în agricultură și tehnologii de cultivare.

Tel. 0743873451

CĂRŢI, VOLUME

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

15-30 aprilie 2022

TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328