revista Ferma nr. 5 15-31 martie 2022

ANUL XX

IV • NR. 5

(298) • 15 -31 mart ie

2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

MANAGEMENTUL FERMEI DE VACI ÎN ERA ROBOŢILOR 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIV • NR. 5 (298) • 15-31 martie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 6 (299) va apărea în perioada 1-14 aprilie 2022

Panica, haosul economic şi războiul informaţional

S

pecialişti de tot soiul îndeamnă suflarea mondială la cumpătare şi responsabilitate, în condiţiile în care omenirea se confruntă cu o stare conflictuală extremă taman la graniţele noastre. E cam greu să-ţi păstrezi cumpătul zilele acestea iar panica se instalează pe măsură ce informaţiile, multe dintre ele neverificate sau din categoria "fake news" se propagă prin toate mediile posibile. Cum să linişteşti un popor agitat de panică şi care, la debutul pandemiei, făcea stocuri de hârtie igienică şi conserve? Vorba versului... "la un semn deschisă-i calea" spre benzinării pentru că deh, nu se ştie niciodată şi weekendul e pe-aproape. La fel, cu farmaciile. Fără rost, fără noimă, fără o discuţie cu cineva care se mai şi pricepe la cum, când şi de ce se iau anumite pastile.

La închiderea ediţiei, oraşele României sunt blocate la propriu de şirurile lungi de maşini care stau la coadă să-şi facă plinul în benzinăriile care speculează momentul şi slăbiciunile noastre la maxim! Nu contest, situaţia este grea, dar cere totuşi nişte lămuriri mai de... sus. Este criză în cele mai multe ramuri economice, preţurile cresc necontrolat, lumea întreagă îşi face stocuri şi calcule.

Dincolo de nevoile noastre curente, individuale, tot mai costisitoare pe zi ce trece, se prefigurează probleme majore într-un sector care are nevoie de soluţii urgente: AGRICULTURA. Un debut de campanie agricolă sufocat de presiunea preţului la îngrăşăminte, energie şi combustibili e tot ce ne lipsea... Este mai mult decât evident că toate creşterile costurilor de producţie se vor reflecta la raft.

Mulţi analişti sunt de părere că România se află într-o conjunctură favorabilă, cu condiţia să producem mai mult şi, pe cât posibil, mai eficient. Aici cred că ar trebui statul să-şi manifeste măsura responsabilităţii şi să vină cu soluţii urgente în sprijinul fermierilor. Că producţia mai multă şi mai bună nu se face nici cu îngrăşământ cu ţârâita şi nici cu carul tras de boi!

Limitarea exportului de grâne? A stârnit şi acest subiect un schimb de replici în online dincolo de limita isteriei. Oficialii spun că România are grâu şi porumb asigurat pentru consumul intern iar restul... probabil va lua calea exportului, preţul fiind foarte bun şi cererea foarte mare.

Un moment favorabil pentru agricultorii români care, atenţie, îşi vând roadele muncii lor, nu pe ale noastre... Subiectul e cel puţin sensibil în aceste momente şi, ca de obicei (dar firesc, de altfel), reacţiile trec mai întâi prin propriul stomac... Şi cred, sincer şi justificat, că nu e momentul acum să invocăm faptul că suntem buni la exporturile de materie primă şi campioni la importul de mâncare procesată şi legume-fructe. Haideţi mai bine să începem cu propriile obiceiuri de consum, să valorificăm potenţialul agricol cu care se tot fălesc aleşii şi să lăsăm lozincile de doi bani pe seama altora. România e perfect capabilă, prin fermierii ei, să-şi hrănească tot neamul.

Una peste alta, aveţi mare grijă de unde vă documentaţi. Războiul informaţional este periculos, manipulează şi face victime multiple!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

22

6 6 8 12 14

16 18 22 26 30 34 36 40 42 44 46

90

Actualitate

Derogări în regim de urgenţă cerute de fermierii români!

Seceta îi provoacă insomnii lui Tuchiluş AgroInfo Conflictul Rusia - Ucraina: Un război ”dureros” pentru agricultura mondială Târgurile DLG revin în câmp!

Bucuroşi de revedere!

Managementul fermei de vaci în era roboţilor Câţi bani vor fi alocaţi pentru irigaţii prin PNS? Agricultura fierbe!

Cu ce soluţii vin oficialii UE? "Roade din Vest", de la producător la consumator Ferma robotizată, visul unei studente la Zootehnie!

CADASTRU cu DEZASTRU în satul Tăut!

Ziua, agricultor. Seara, scriitor!

Andi Necula a schimbat din mers tehnologia Cardul FERMIER crește afacerile din agricultură Impactul crizei din Ucraina în Europa agricolă

48

Agricultura 4.0

48 Robotti vine în România!

50 Cât de mult ne putem baza pe Inteligența artificială!

52 6 tehnici de captare a carbonului 54 Sisteme fotovoltaice pentru ferma ta (I) 56 Carnea artificială ”cucerește” lumea

15-31 martie 2022

58

98

Cultura mare

58 Preţurile cresc, cel puțin până la… recoltă 60 Arenda, tractorul şi ciobanii!

62 Fiecare hectar udat este un hectar salvat!

66 8 exemple din câmp în care detaliile fac diferenţa!

70 4 factori care favorizează atacul Gândacului lucios 74 2 soluţii CORTEVA pentru managementul azotului 78 Soluțiile Bayer pentru rapiţa 2022 82 10 condiţii pentru un pat germinativ de calitate 84 6 centre mobile pentru testarea EAP 86 10 măsuri de prevenire a îmburuienării 88 Cine "face cărţile" pe piața cartofului!

90 Care sunt campioanele UE la agricultura ecologică?

92

Horticultură

92 Cea mai periculoasă boală a răsadurilor 93 Produse testate, cu rezultate confirmate 94 SYREX® STAR: noua stea împotriva bolilor 96 Duchesse®, timpurietate și calitate Planasa 98 Uleiul horticol: CÂND şi CUM trebuie aplicat 100 Vița-de-vie nu le aparține

102

Utilaje agricole

102 An puternic pentru CNH Industrial 104 Lemken investeşte 18 milioane euro în Steketee 105 TerraService te anunță când poți intra în teren 108 Baloţi rotunzi cu plasă sau cu folie?

111 Micul "mare" producător de tractoare 112 UTILBEN: service pentru utilaje agricole 114 Maschio Gaspardo: Mutare strategică pe piața din România

116

Zootehnie

116 Un aditiv furajer inovator reduce emisiile de metan 118 Oaia și vaca de la noi, vândute bine la export 119 Big Dutchman te vrea în echipă!

120 I se mai spune "aurul alb"!

Cât de valoros e laptele de măgăriţă?

122 13 reguli pentru un muls mecanic eficient 124 Cum obţii profit?

Vezi ce propune un tânăr fermier!

126 3 metode de selecţie a caprelor după laptele supt 128 10 reguli pentru fătarea a doua la scroafe

130

Mica publicitate

130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Ultima oră

Chesnoiu susţine că „avem de toate”.

Pentru ce vrea renegocierea PNRR

M

inistrul Adrian Chesnoiu susţine că, deocamdată, nu se impune limitarea exporturilor de cereale, aşa cum au făcut ţările vecine Ungaria, Bulgaria şi Serbia.„Am văzut deciziile ţărilor din regiune cu privire la limitarea exporturilor de cereale şi vreau să fie foarte clar: România se bucură de o stabilitate a resurselor interne vitale.

Aşadar, nu suntem în situaţia de a introduce momentan limitări în relaţiile comerciale. Într-un an bun, producem 11 milioane de tone de grâu, iar necesarul nostru de consum intern este de aproximativ 4 milioane.

Sigur că avem pregătite soluţii imediate pentru multiple scenarii, pentru că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei va perturba piaţa pe termen mediu şi

lung”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, pe 7 martie.

România a exportat 4 milioane de tone de grâu din recolta din anul agricol 2021, adică peste 35%, până la finalul lunii decembrie a anului trecut, fiind pe primul loc în topul exportatorilor de grâu din zona Mării Negre - Rusia, Ucraina, România - şi din UE. Ministrul Agriculturii a mai scris pe Facebook că urgenţa momentului este rediscutarea, la nivel european, a modului de alocare a banilor din PNRR, astfel încât o parte din fonduri să meargă şi către agricultură, şi susţine că i-a transmis deja comisarului european acest lucru, la cea mai recentă discuţie informală cu miniştrii agriculturii din UE.

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi vezi declaraţia ministrului Agriculturii despre situaţia rezervelor de stat

Producătorii de porumb nu vor restricţii la exporturile de cereale APPR a anunţat că sprijină poziţia oficială a ministrului Agriculturii de a nu interveni pe piaţa cerealelor şi de a nu restricţiona exporturile.

APPR afirmă că, în 2021, România avut o producţie de grâu de peste 11 milioane de tone, din care consumul anual este de cca. 4,2 - 4,5 mil. tone, Scanează-mă!

APPR: Exportul de cereale din România nu trebuie restricţionat!

deci există, la acest moment, cantităţi disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă. În cazul porumbului, fermierii din România depind în mare măsură de pieţele de export. Din 14 milioane tone recoltate în 2021, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb. În mod tradiţional, România exportă anual 5-7 mil. tone de porumb boabe, din care 50% în UE şi 50% către ţările din Orientul Mijlociu şi Africa.

Până la sfârşitul anului agricol

curent (30 iunie), Rusia şi Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piaţa globală 11 milioane tone de grâu şi 15 milioane tone de porumb, cantităţi ce vor trebui substituite de alte ţări, iar România poate avea un rol important în acest sens, mai susţin reprezentanţii producătorilor de porumb din România. „Dacă va dori să achiziţioneze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitaţii la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR”

Derogări în regim de urgenţă cerute de fermierii români! În contextul războiului din Ucraina, care a generat deja perturbări pe piaţa energiei şi despre care Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, care reprezintă România în Copa - Cogeca, solicită instituţiilor europene mai multe derogări de urgenţă.

Exporturile ruseşti de îngrăşăminte către UE reprezintă aproximativ 30% din importurile de îngrăşăminte ale Uniunii şi au o valoare de trei miliarde de euro. În cazul României, procentul e şi mai

15-31 martie 2022

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi află care sunt solicitările fer­ mierilor români privind Strategia Farm to Fork

mare: până la 40% din îngrăşămintele importate de fermierii români provin din Rusia.

Prin cele patru organizaţii membre - PRO AGRO, LAPAR, UNCSV şi APPR Alianţa reprezintă aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil. ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României, precum şi o cifră de afaceri de 24,2% şi 15,95% din angajaţii din sectorul agroalimentar românesc.

7

Cirrus – O lume de precizie Combinație de semănăt tractată

I

I

3.000 l – 4.000 l

» Acționarea electrică până la cultivarea specifică a zonei parțiale

3m–6m

» Anvelope Matrix

Dozarea acționată electric asigură respectarea precisă și constantă a ratei de însămânțare pentru diferite tipuri de semințe pornind de la 1,5 la 400 kg/ha.

De asemenea, în combinație cu administrarea de îngrășământ și pentru prelucrarea hărților de cartare cu GPS-Maps.

Anvelopele Matrix special dezvoltate consolidează patul germinativ în benzi înaintea brăzdarelor de însămânțare.

De asemenea, acestea asigură rularea optimă a semănătorii în timpul transportului cu până la 40 km/h.

» GPS-Switch și AutoPoint

Datorită GPS-Switch și AutoPoint, Cirrus închide și deschide foarte precis secțiunile la capăt de rând sau în sole cu forme neregulate.

optimă a semințelor » Amplasarea cu cele 2 sisteme de brăzdare

patului germinativ – » Prelucrarea de asemenea cu sistemul de discuri Minimum TillDisc

Brăzdarul universal simplu-disc RoTec pro oferă posibilitatea însămânțării chiar și pe soluri cu umiditate extremă.

Brăzdarul dublu disc TwinTeC+ de înaltă performanță este extrem de robust și precis chiar și la viteze mari de lucru.

Discurile de prelucrare fără întreținere special înclinate oferă o prelucrare intensivă și nivelare optimă a patului germinativ. În condițiile semănatului cu sistemul de conservare a apei, patul germinav este prelucrat în benzi prin sistemul Minimum TillDisc. Solul este prelucrat în benzi înaintea brăzdarelor de însămânțare.

GreenDrill 501

FerTeC Brăzdar simplu disc

TwinTeC+ Brăzdar dublu disc

»

Buncăr versatil și concept de însămânțare până la inclusiv administrare triplă de produse Cirrus oferă diverse concepte de buncăr pentru o varietate largă de însămânțări. Cirrus-CC poate fi combinat cu GreenDrill pentru a administra până la trei materiale diferite în trei puncte diferite cu contorizare precisă.

Fiecare tip de semințe este perfect contorizat și însămânțat. Fertilizarea precisă radiculară și semănarea de culturi intercalate sunt, de asemenea, posibile datorită unui brăzdar suplimentar cu un singur disc FerTeC. AmaTron 4 terminal ISOBUS

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678 Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

8

România (ne)irigată

SECETA ÎI PROVOACĂ INSOMNII LUI TUCHILUŞ

În cei peste 30 de ani de activitate, directorul general al societăţii Agrimat Matca spune că doar de două ori a reuşit să obţină o recoltă de porumb care să ajungă la o medie de 10 tone la hectar.

Î

n timp ce sectorul zootehnic îi aduce mari satisfacţii şi beneficii economice, fie că vorbim de vaca de lapte sau, mai nou, de creşterea caprinelor, în care şi-a pus mari speranţe, Gavrilă Tuchiluş este greu încercat pe partea de cultură mare din cauza secetei pedologice accentuate cu care se confruntă de ani de zile.

N-A MAI PLOUAT DIN DECEMBRIE! „În zona în care ne aflăm noi, factorul limitativ la producţia vegetală este apa.

Anul trecut, pe vremea asta (la început de februarie - n.r.) starea culturilor era foarte bună. Plantele erau răsărite, înfrăţite, câmpul era verde. Astăzi când vorbim, din cele 1.500 de hectare însămânţate în toamnă cu grâu, o mare parte din suprafaţă este în curs de răsărire, deci pământul este negru. La rapiţă, din 800 de hectare nu cred că vom rămâne cu mai mult de 300 de hectare. Noi de la 1 septembrie şi până la 1 februarie am avut doar ploaia din luna decembrie, care a fost de 57 de litri!", spune Gavrilă Tuchiluş.

DEFICIT MAJOR DE APĂ ÎN SOL "Din cauza secetei pronunţate cu care ne confruntăm an de an,

Scanează-mă!

Producția de lapte de la Agrimat Matca și­a găsit calea spre valorificare în propria fabrică de pro­ cesare. Scanează codul QR şi află care sunt investițiile cu care Gavrilă Tuchiluș face economii în ferma de lapte?

15-31 martie 2022

un articol de

Drăgăneşti, Barcea, Cudalbi şi Valea Mărului.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

APA VERSUS TEHNOLOGIA DE TOP Lipsa precipitaţiilor este un fenomen obişnuit în această regiune. Cu toate astea, anul trecut a fost unul cu producţii destul de bune. Acum, însă, la început de primăvară, perspectivele nu sunt deloc favorabile. „Avem un sol foarte bun, avem tehnologie nouă, hibrizi performanţi şi specialişti de primă mână. Dar chiar şi aşa, de când sunt aici, de 31 de ani, doar în doi ani am obţinut o medie de 10 tone de porumb la hectar şi 6,5 tone la grâu.

Dacă privim media multianuală, suntem undeva la 5,2 tone la hectar la porumb iar la grâu sub 5 tone. Cu preţurile actuale nu putem să trăim aşa!", afirmă Tuchiluş.

LIVIU GORDEA

am renunţat parţial la arătură, în sensul că facem alternativ, un an intrăm cu plugul şi un an doar scarificăm. Din determinările noastre, mai jos de 27 de cm nu avem deloc apă în sol”, a constatat administratorul şi directorul general al societăţii Agrimat Matca, care are în exploatare o suprafaţă agricolă de 4.000 de hectare, în raza localizăţilor Matca,

Situaţia este atât de dramatică din cauza secetei, încât Gavrilă Tuchiluş a fost nevoit deja să renunţe la arătură pentru a păstra apa din sol pe termen cât mai lung. Doar o dată la doi ani intră cu plugul.

INVESTIŢII MARI, BANI PIERDUŢI "Avem nevoie urgent de precipitaţii pentru a porni lucerna în vegetaţie, la fel şi cerealele păioase. Dacă situaţia nu se schimbă, nu ştiu dacă mai semăn ceva în primăvară sau dacă mai fertilizez culturile. Noi dăm fracţionat îngrăşămintele la păioase. Dar nu ştim cum va fi anul acesta. Dacă aplicăm ... ››› 10

9

10 România (ne)irigată ››› 8 ... îngrăşământul şi plantele nu sunt bine înrădăcinate o facem degeaba. Sunt bani pierduţi”, a remarcat inginerul agronom, amintindu-şi totodată că în 2020 a investit nu mai puţin de două milioane de euro în sectorul vegetal şi a scos doar 700.000 de euro!

CARE E SOLUŢIA SALVATOARE? O posibilă soluţie pentru problema sa ar fi reabilitarea sistemului de irigaţii, despre care specialistul gălăţean ne-a tot vorbit. „Staţia de bază de la Vânători este în continuare stricată, nu ştiu când va fi reparată. Am studiul de fezabilitate pentru reabilitare încă din 2015 şi, chiar dacă a fost agreat de către toţi miniştrii agriculturii care au fost în funcţie până acum, niciunul nu l-a pus în practică.

Am vorbit acum şi cu domnul Chesnoiu şi sper ca de data asta lucrurile să se mişte cu adevărat”, a precizat Tuchiluş.

BIOGAZUL NU ESTE O SOLUŢIE Creşterea preţurilor la îngrăşăminte nu a afectat încă bugetul societăţii, deoarece Gavrilă Tuchiluş şi-a asigurat inputurile înainte de izbucnirea acestei crize. „Am dat avans şi ne-am securizat preţurile la îngrăşăminte”, a explicat el.

Pentru a-şi asigura independenţa energetică ar putea construi o instalaţie de biogaz, doar că, în acest caz, investiţia în sine e destul de costisitoare, la fel şi mentenanţa. „Nu se poate face biogaz cu un randament maxim doar din dejecţii. Trebuie să ai energie, care vine

15-31 martie 2022

Dacă nu rezolvăm problema irigaţiilor, în câţiva ani voi fi nevoit să vând terenul la arabi şi la chinezi, pentru că nu mai pot continua astfel!

GAVRILĂ TUCHILUŞ

Director general Agrimat Matca

din boabele de porumb, din boabe de triticale şi aşa mai departe. Iar eu aici, cu seceta cu care mă lupt, mi-ar fi greu să mă apuc de construirea unei instalaţii de biogaz. Pentru noi nu este o soluţie. În schimb, ne gândim foarte serios să investim în panouri fotovoltaice. Avem suprafaţă mare de acoperişuri pe care să montăm aceste panouri prin care să

ne producem energia. Pentru că toate aceste scumpiri le resimţim în costul de producţie a laptelui”, a subliniat administratorul lui Agrimat Matca.

28.000 HA AR PUTEA FI IRIGATE! Proiectul de irigaţii al lui Tuchiluş îşi propune ca apa să fie luată din Siret, din barajul de la Movileni, după care să treacă printr-o conductă de 14 km în canalul actual.

Infrastructura există. De la ultima staţie şi până la mijlocul judeţului apa ar curge gravitaţional, cu pierderi zero. În prima fază, asta ar însemna irigarea unei suprafeţe de 14.000 ha. În a doua etapă ar putea fi irigate încă 14.000 ha. Atunci apa ar ajunge până în bazinul legumicol Matca. În lipsa unui sistem de irigaţii complex, singura posibilitate de a uda acum culturile este cu ajutorul unui pivot şi folosind apele pluviale colectate într-o lagună.

11

12 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor APIA: Plăţi subvenţii fermieri pentru anul 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a stabilit, la începutul lunii martie, cuantumurile aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) pentru anul de cerere 2021 şi a anunţat că a început autorizarea la plată a acestor scheme, după ce Guvernul a aprobat, prin HG 294/2 martie 2022, plafoanele alocate ANT pentru 2021.

Sumele totale alocate de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe 2022, se ridică la peste 1,108 miliarde lei (223,97 milioane euro) care se împart astfel: 438,16 milioane lei (88,5 milioane euro) pentru sectorul vegetal, respectiv aproape 670 milioane lei (135,4 milioane euro) pentru sectorul zootehnic.

Peste 810.000 de fermieri care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate vor primi ajutoare naţionale tranzitorii pentru anul 2021. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei/euro.

APIA a anunţat că, la finalul lunii februarie, a plătit şi diferenţa din subvenţia la motorină pe trimestrul III din 2021, în valoare de cca. 80,88 milioane lei, pentru 17.259 beneficiari, şi subvenţia la motorină pe trimestrul IV din 2021, în valoare de 126,12 milioane lei, pentru 14.636 beneficiari.

Tot la finalul lunii februarie a fost autorizată la plată şi suma de 7,26 milioane lei pentru plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale pe lunile noiembrie şi decembrie ale anului 2021.

TABEL: CUANTUMURI ANT PENTRU ANUL 2021 Schema de plată

SECTOR VEGETAL ANT 1 - culturi în teren arabil ANT 2-3 - in/cânepă pentru fibră ANT 4 - tutun ANT 5 - hamei ANT 6 - sfeclă de zahăr SECTOR ZOOTEHNIC ANTZ 7 - bovine lapte ANTZ 8 - bovine carne ANTZ 9 - ovine/caprine Sursa: APIA

15-31 martie 2022

Plafon (euro)

Cuantum

85.301.500 5.500 1.656.200 84.000 1.515.500

11,94 euro/ha 8,60 euro/ha 2.584,54 euro/ha 355,82 euro/ha 78,13 euro/ha

18.516.917 77.839.917 39.057.417

19,04 euro/tonă 66,28 euro/cap 4,73 euro/cap

Sursa foto: www.canva.com

CUANTUM ANT PE HECTAR ŞI PE CAP DE ANIMAL

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Document MADR: Definiţia fermierului activ care primeşte subvenţii!

Cine poate încasa plata pe suprafaţă şi pentru animale! Limită de 5.000 euro!

Modificări cerinţe obligatorii pentru subvenţiile din acest an Anunţ APIA pentru fermierii care depun cerere unică de plată în 2022 Cum obţineţi subvenţia mică pe cap de animal în 2022 Ghid APIA: Condiţii ANT ovine/caprine pentru acest an!

Nouă schemă de plată pe hectar pentru fermieri, din 2023 Plata suplimentară APIA de 115 euro/ha!

Cerinţe specifice Sprijin cuplat pentru lucernă în 2022: Condiţii şi acte!

Producţie minimă şi documente pe care trebuie să le depuneţi la APIA Date de referinţă ANT bovine carne pentru anul 2022 Ce se întâmplă dacă depuneţi cererea la APIA după termenul limită

Agroinfo

Bugetul pentru plata subvenţiilor APIA: 1,91 miliarde euro

CE TREBUIE SĂ COMPLETAŢI ÎN CEREREA APIA PE 2022?

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primeşte, până pe 16 mai, cererile unice de plată pentru 2022.

Fermierii pot depune cererile de plată prin aplicaţia IPA-Online, fără a merge la Centrele APIA. Din acest an, pot semna cererile şi folosind semnătura electronică, însă trebuie să anunţe (prin mesaj telefonic sau e-mail) funcţionarul desemnat să gestioneze cererea.

De asemenea, trebuie să verifice la primărie situaţia înscrierii terenului în Registrul agricol şi să permită primăriei să transmită adeverinţa la APIA. Şi adeverinţele de la Registrul Genealogic pot fi trimise electronic către APIA de către asociaţiile de RG, cu informarea fermierului.

Fermierii înregistraţi deja la APIA vor completa în cerere doar datele ce au suferit modificări faţă de anul trecut, pentru a reduce timpul de completare a cererii şi a evita introducerea de date greşite.

Plafonul alocat României în 2022 pentru plăţi directe şi de agromediu este de 1,91 miliarde euro, a anunţat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

ANAMOB: Preţuri record la grâu, exporturi în creştere

STOCURI DE GRÂU ŞI SUBVENŢII PENTRU DEPOZITARE Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România (ANAMOB) propune Guvernului achiziţia de stocuri de grâu până la 1 milion de tone şi subvenţionarea costurilor de depozitare a stocurilor de cereale pentru consumul intern pe perioada martie-iunie 2022, anunţă Federaţia Naţională PRO AGRO, organizaţie din care face parte ANAMOB. ANAMOB cere şi „declararea oficială a unei situaţii de forţă majoră, la scară naţională, privind escaladarea şi impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor”.

PRO AGRO atrage atenţia că, în prezent, brutarii nu au bani să îşi facă stocuri de cereale, în timp ce ofertele pentru export au crescut. În plus, creşterile record ale preţului grâului cresc costurile de producţie pentru produsele de morărit şi panificaţie, în timp ce retailerii refuză actualizarea contractelor comerciale.

Buget aprobat de Guvern pentru anul 2022

AJUTOR DE MINIMIS ÎN VALOARE DE 1.200 LEI/ANIMAL Guvernul a aprobat, pe 2 martie, bugetul pentru anul 2022 al schemei de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa.

Astfel, pentru acest an, suma alocată este de 640.000 lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MADR. Valoarea totală estimată a programului pentru perioada 2020-2022 este de 4 milioane lei.

Concret, valoarea ajutorului de minimis este de 1.200 lei/scroafă/ an, cu condiţia ca beneficiarii sprijinului să comercializeze minimum 4 purcei/ cap de scroafă/an, la o greutate de minimum 8 kg/cap.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, adică anii 2020, 2021 şi 2022.

13

14 Analiză Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CONFLICTUL RUSIA - UCRAINA

Un război ”dureros” pentru agricultura mondială Relațiile dintre Rusia și Ucraina au ”explodat”! Comisia Europeană se așteaptă la o perturbare de durată a comerțului cu cereale care alimentează industria cărnii și a produselor lactate din Europa.

P

uternic subvenționat, sectorul agricol al UE exportă o mare parte din producţie către Rusia şi Ucraina. În acelaşi timp, industria cărnii și a produselor lactate din UE se bazează pe importurile de furaje din Ucraina, iar blocul comunitar este, de asemenea, dependent de gazul și de îngrășămintele rusești.

O CATASTROFĂ PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGRICULTURĂ Dacă fermierii ucraineni nu vor semăna culturile de primăvară, atunci acest lucru ar putea ”împinge” criza pe termen mediu. Împreună, Rusia și Ucraina controlează mai mult de 30% din comerțul mondial cu grâu și orz, 17% la porumb și peste 50% la uleiul şi seminţele de floarea-soarelui. Toate exporturile ucrainene care se derulau prin porturile comerciale de la Marea Neagră s-au oprit. În pofida sancţiunilor, din 2014 şi până acum, Rusia rămâne al șaselea partener comercial al Europei din punct de vedere valoric la cumpărarea de produse agroalimentare din UE. Noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei vor perturba probabil exporturile UE de produse alimentare de lux, precum vinuri, băuturi spirtoase și ciocolată.

Care sunt temerile și avertizările oficialilor de la Bruxelles!

15-31 martie 2022

DEPENDENȚI DE RUSIA Războiul din Ucraina va produce un șoc privind aprovizionarea globală și costul alimentelor, a declarat șeful uneia dintre cele mai mari companii de îngrășăminte din lume. Yara International, care operează în peste 60 de țări, cumpără cantități considerabile de materii prime esențiale din Rusia.

Prețurile îngrășămintelor erau deja mari din cauza scumpirii gazelor, dar acum "situaţia a devenit şi mai dificilă.

Lucrurile se schimbă de la o oră la alta", a avertizat Svein Tore Holsether, CEO Yara.

BBC a scris pe larg despre previziunile şefului de la Yara!

Analiză Ferma 4.0 15

PREȚUL PETROLULUI URCĂ!

Petrolul a ajuns la 140 de dolari pe baril (07.03.2022), cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Prețul țițeiului a urcat cu peste 10 dolari pe baril, iar acțiunile au scăzut puternic, în condițiile în care conflictul din Ucraina s-a adâncit şi pe fondul unor sancţiuni tot mai numeroase şi mai dure împotriva Rusiei.

Creșterea preţului ţiţeiului a urmat unui avertisment din partea președintelui rus Vladimir Putin că statalitatea ucraineană a fost pusă în pericol, în timp ce forțele rusești au atacat locații strategice.

Cum a evoluat preţul petrolului și ce prezic analiștii!

Vezi și prețurile carburanților la zi în România!

CRIZĂ ALIMENTARĂ GLOBALĂ Rusia produce cantități enorme de nutrienţi, aşa cum sunt potasiul și fosfatul - ingrediente-cheie ale îngrășămintelor chimice.

"Jumătate din populația lumii se hrănește ca urmare a îngrășămintelor..., iar dacă acestea lipsesc de pe câmp pentru unele culturi, randamentul va scădea cu 50%. Nu am nici o îndoială că ne îndreptăm spre o criză alimentară globală, întrebarea este cât de mare va fi această criză", a declarat Holsether.

REACȚII DURE ANTI-RĂZBOI •

Buhler Industries condamnă "acțiunile întreprinse de Federația Rusă". Compania canadiană anunță că funcționează în mod autonom și nu este o companie rusească. În decembrie 2021, producătorul rus de echipamente şi combine agricole Rostselmash Ltd. și-a majorat participația la Buhler Industries de la 80,4% la 96,7%. Rostselmash a declarat că nu intenționează să reducă activitatea la unităţile sale de producţie, potrivit unui raport din 2 martie.

Ekotechnika AG, holdingul grupului rusesc - dealer John Deere, a anunțat pe 2 martie că și-a suspendat previziunile pentru 2021-2022.

Conducerea Ekotechnika estimase anterior vânzări de 255 și 280 milioane de euro.

Grupul american John Deere a confirmat că și-a închis birourile de vânzări din Kiev. John Deere are aproximativ 40 de angajați în Ucraina.

Compania are 300 de angajați în Rusia, în două locații din Moscova și Orenburg, ambele funcționând în mod normal la data închiderii ediței.

Nokian Tires operează o fabrică în Vsevolozhsk, Rusia, şi are aproximativ 1.600 de angajați. Compania a anunţat că "urmărim cu mare tristețe situația din Ucraina și sperăm într-o soluție diplomatică rapidă".

Titan International și-a închis toate operațiunile din Ucraina începând cu 24 februarie. Compania deține şi o fabrică de anvelope Voltyre-Prom în Volzhskiy, Rusia.

Alte detalii despre reacţia producătorilor și dealerilor din industria de utilaje și echipamente pentru agricultură!

• • • •

CHINA STĂ CU OCHII PE PREŢURI

China este al doilea cel mai mare consumator de porumb din lume, dar doar 9,4% din consumul intern de porumb și 5,9% din cel de grâu a provenit din import în 2021.

Soia este singura cultură pentru care China se bazează pe importuri (84% din consumul intern în 2021). Totuși, țara nu este imună la creșterile de prețuri. "Disputele comerciale dintre SUA și China, epidemia de pestă porcină africană și șocul prețurilor la alimente provocat de pandemia Covid-19 au impulsionat China să își îmbunătățească autonomia în ceea ce privește asigurarea cu alimente", apreciază analiştii agenţiei Citi.

Află mai multe despre eforturile Chinei de a­şi asigura necesarul de alimente!

16 AgroExpo

Târgurile DLG revin în câmp!

Bucuroşi de revedere!

Lumea pare să respire din nou aerul normalităţii, după doi ani de pandemie care ne-a ţinut departe unii de ceilalţi.

DLG InterMarketing încearcă să reînnoade tradiţia evenimentelor organizate în câmp pentru fermieri.

C

ele două expoziţii emblematice pentru agricultura românească Agraria şi AgriPlanta-RomAgroTec revin pe agenda evenimentelor agricole din România. În cele ce urmează vă propunem un interviu cu Corina Mareş, Managing Partner DLG InterMarketing.

Redactor: Ce ar trebui să ştim în acest moment despre cele două evenimente pe care le organizaţi, Agraria la Jucu, în jud. Cluj, la început de mai, respectiv AgriPlanta-RomAgroTec la Fundulea, o lună mai târziu?

Corina Mareş: Atât Agraria (5-8 mai 2022), cât şi AgriPlanta-RomAgroTec (2-5 iunie 2022), organizată în parteneriat cu A.P.I.M.A.R., Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România, au fost anunţate şi se vor desfăşura în format fizic anul acesta.

Anumite activităţi vor fi transmise şi online, atât în timpul evenimentului, live, pe platformele de comunicare ale evenimentului şi ale presei agricole, cât şi post eveniment, pe platforma www.dlg-connect.com.

Ca o noutate, conceptul de interviu tehnic se va muta din studioul DLG în câmp, facilitând comunicarea atât înainte de târguri, cât şi în timpul desfăşurării acestora. Vom transmite inclusiv informaţii legate de oferta şi noutăţile pe care le vor prezenta expozanţii.

Desigur, sperăm ca vizitatorii să fie prezenţi în număr cât mai mare în câmp, acolo unde se face agricultură, şi să împărtăşim faţă în faţă bucuria revederii.

15-31 martie 2022

un interviu de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Redactor: Ce semnale vin din partea firmelor expozante? Care va fi gradul de ocupare a spaţiului expoziţional?

Corina Mareş: În toată această perioadă avem discuţii cu potenţialii participanţi. Ceea ce ne bucură şi considerăm a fi un semnal pozitiv este faptul că există interes în ceea ce priveşte participarea. Şi, spunem noi, este un interes pe deplin justificat: contactul cu noutăţile şi tendinţele din domeniu, accesul facil la ştiri şi informaţii din întreaga lume prin intermediul filialelor

DLG localizate în China, Thailanda, Rusia, Ucraina, Polonia, Turcia, Germania, România, Italia, Olanda, Zambia şi Bulgaria. Este de menţionat că toate brandurile mari prezente pe piaţa agricolă românească şi-au anunţat participarea la expoziţii. Li se adaugă şi companii noi, aflate la prima participare.

Redactor: Ne-am obişnuit deja ca la AgriPlanta-RomAgroTec, fiecare ediţie să vină cu o tematică în trend cu evoluţia tehnologică din agricultură şi cu o serie de evenimente conexe. Păstraţi şi în acest an această tradiţie?

Corina Mareş: Da. Și chiar venim cu multe noutăţi conectate la principalele schimbări pe care agricultura europeană, implicit şi cea românească, va trebui să le adopte în următorii ani.

Criza ne­a arătat că trebuie să reinventăm anumite abordări, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor fermierilor, să căutăm să le prezentăm soluţii alternative la problemele care au apărut în urma pandemiei, şi nu numai. Există interes pentru vizite de documentare şi schimburi de experienţă CORINA MAREŞ

Managing Partner DLG InterMarketing

AgroExpo

•

Readucem în atenţia publicului specializat tema PLANTE, cu tot ceea ce implică ea: sol, apă, genetică şi tehnică agricolă de top. Venim cu o nouă abordare la demonstraţiile cu maşini agricole şi cu o nouă perspectivă privind prezentările din câmp despre culturi şi produsele pentru protecţia plantelor, despre amprenta de carbon, despre producerea de materie primă şi de produse cu valoare adăugată.

O altă tematică importantă vizează apropierea de tineri, prin conceptul Young DLG pe care îl aducem în România. Şi, nu în ultimul rând, păstrăm conceptul AGRIKIDS, prin care ne propunem să fim un sprijin real pentru părinţi, implicându-i pe cei mici, prin jocuri, cântece şi învăţare, alături de Andrei şi de prietena sa, găina Agripina, în activităţi care vizează protecţia mediului, siguranţa alimentară, reciclare, respect pentru ceea ce pun fermierii pe masă.

•

Redactor: Continuând această idee a noutăţilor, cu ce veniţi la Agraria în 2022?

Corina Mareş: Din acest an, Agraria va îmbina conceptul de târg cu vizite de documentare la fermele partenere din zonă, în perioada evenimentului. Aceste vizite vor continua prin conceptul "AGRARIA on TOUR" pe tot parcursul anului, aducând în atenţia celor interesaţi discuţii, analize legate de noua realitate agricolă, de Green Deal, strategia "De la Fermă la Consumator", modele

5-8 mai 2022

2-5 iunie 2022 de bune practici în agricultură, toate organizate cu sprijinul fermierilor şi al experţilor DLG. Redactor: Cum au fost cei doi ani de criză sanitară pentru DLG InterMarketing?

Corina Mareş: Perioada de pandemie ne-a arătat că este momentul să revenim asupra unor concepte, să păstrăm şi să îmbunătăţim ceea ce este bun, de calitate şi să aducem elemente noi în modul de abordare a evenimentelor şi a comunicării în general. Noi am sesizat, la începutul pandemiei, atât situaţii în care unii parteneri au comunicat excesiv, dar şi cazuri în care unii au comunicat foarte puţin sau deloc. Noi am ales varianta în care ne-am concentrat pe producerea de conţinut. Am tradus în limba română foarte multe materiale tehnice ale colegilor noştri din Germania, pe care, cu ajutorul experţilor DLG le vom disemina în rândul fermierilor, a celor interesaţi, şi prin alte modalităţi decât simpla lor încărcare pe website-urile noastre. Pe de altă parte,

observăm că fermierii sunt dornici să socializeze din nou, dar şi că nevoia de informare este foarte mare. În toată această perioadă, comunicarea în online a încercat să suplinească această nevoie, însă în domeniul agriculturii, întâlnirile faţă în faţă îşi au rostul lor, foarte important.

Redactor: Care credeţi că sunt aşteptările fermierilor pentru 2022?

Corina Mareş: Se aşteaptă şi o altfel de abordare a sectorului, o altfel de comunicare. Se aşteaptă şi informaţii legate de inovaţii, de aceea vom avea o comunicare diferită despre medaliile de la AGRITECHNICA şi alte noutăţi din sectorul tehnicii agricole. Mai mult, prin felul în care vom organiza evenimentele de anul acesta, ne apropiem tot mai mult de producătorii locali, de lanţurile scurte de aprovizionare. Venim cu soluţii interesante şi altfel de abordări în ceea ce priveşte producerea de plusvaloare.

Ferma va fi prezentă la ambele expoziții agricole!

Ne vedem în câmp la Agraria și AgriPlanta­RomAgroTec!

17

18 Articolul ediţiei

Managementul fermei de vaci în era roboţilor „Am plecat de la nici o informaţie, iar acum, cu ajutorul roboţilor de muls şi al softului de management Lely, avem informaţii concrete, în timp real, despre tot ce se întâmplă cu animalele din fermă”.

Asta ne-a spus Daniel Ţermure, care, de şapte ani, este şeful fermei SC Muflonul Agrosort SRL din Chiuza, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Î

mpreună cu Ovidiu Istrate, administratorul fermei, au reuşit ca, în trei ani, să ajungă de la un efectiv de 80 vaci la muls, cu o producţie medie de 25 litri de lapte/animal/zi, la 120 de capete la muls, cu o producţie medie de 34,5-35 litri/animal pe zi, cu 4,64,7% grăsime şi 3,82-3,91% proteină.

CUM AU REUŞIT? Reţeta clasică: rasă+casă+masă, plus un management foarte eficient al fermei. Am aflat de la ei ce rol au roboţii de muls şi programul de management al fermei - Lely în această performanţă. „Roboţii de muls în sine ne oferă enorm de multe informaţii legate de sănătatea ugerului vacii, de viteza de muls a animalului, cantitatea de lapte, procentul de grăsime şi de proteină, numărul de celule somatice (NCS) şi numărul total de germeni (NTG). Acum, după trei ani de zile după ce am pus în funcţiune cei doi roboţi de muls Lely Astronaut, am reuşit să facem selecţia animalelor, ceea ce nu puteam face înainte, pentru

15-31 martie 2022

un reportaj de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

că nu aveam informaţii atât de detaliate despre performanţa animalului”, spune Daniel Ţermure.

FURAJARE INDIVIDUALĂ, ÎN FUNCŢIE DE PRODUCȚIE De asemenea, roboţii au un sistem de furajare care permite hrănirea diferenţiată a animalelor, în funcţie de performanţă. „Toate animalele din adăpost primesc aceeaşi raţie de furaj unic, iar suplimentar, fiecare animal primeşte individual un surplus de furaj concentrat în funcţie de performanţă.

Noi doar introducem în soft o schiţă de furajare suplimentară, în funcţie de cantitatea de lapte pe care o dă animalul, iar robotul administrează această cantitate automat în momentul

în care vaca merge la muls. Robotul are un algoritm prin care repartizează automat raţia zilnică în funcţie de numărul de mulsori”, explică Daniel Ţermure. Acesta susţine că furajarea individuală suplimentară ar fi imposibil de realizat fără roboţii de muls Lely şi are un rol important în creşterea producţiei de lapte.

COSTUL UNEI MAMITE „Probabil aş putea ajunge la o producţie medie de lapte mai mare, dar laptele ăla s-ar putea să fie foarte scump. La furaje nu mai am ce îmbunătăţi. Când forţezi vacile, apar probleme de reproducţie, apar mamite şi scade viaţa productivă. Trebuie să mergi în echilibru, sănătatea animalelor să fie bună”, susține Ovidiu Istrate. „O mamită te costă 500 de lei, dacă socoteşti tratamentul şi laptele aruncat”, adaugă acesta.

Articolul ediţiei 19 INFORMAŢII ÎN TIMP REAL DESPRE FIECARE ANIMAL Softul de management al fermei Lely Horizon are capacitatea de a monitoriza animalele 24 din 24 de ore şi poate transmite informaţii detaliate în timp real despre activitatea fiecărui animal, precum şi despre toată turma: cantitatea de lapte mulsă în 24 de ore, media producţiei de lapte pe cap de animal, numărul mulsorilor zilnice pentru fiecare vacă, cantitatea de lapte separată de la animalele sub tratament, cantitatea de furaj suplimentar dozată automat de robot, numărul vizitelor pe care le face fiecare vacă în robotul de muls, viteza de muls, activitatea de rumegare și timpul de hrănire.

DE LA EVIDENȚA PE CAIET, LA PROGRAMUL INFORMATIZAT „Ştim timpul de rumegare, timpul de repaus, informaţii pe care nu le aveam înainte. De asemenea, primim informaţii legate de

însămânţări, înţărcări, fătări. Pentru toate acestea, înainte aveam o evidenţă scrisă pe caiet, greu de gestionat. În schimb, softul ne dă, în timp real, căldurile animalului, perioada optimă de însămânţare, ne atenţionează dacă un animal este predispus să facă o mamită şi putem interveni rapid. Putem analiza curba de lactaţie în funcţie de greutatea vacii. Pe fiecare robot de muls este montat un cântar şi, la fiecare muls, animalul este cântărit. Dacă scade în greutate, poţi să-ţi dai seama dacă nu a fost bine hrănit şi are vreo problemă de sănătate şi poţi să iei măsuri rapid”, spune Daniel Ţermure.

Practic, tot sistemul e gândit pentru confortul animalului. Orice problemă de sănătate apare la o vacă, fermierul este informat imediat şi poate să intervină, pentru ca problema să nu se agraveze.

Pentru fiecare vacă, avem posibilitatea de a vedea tot istoricul, din prima zi de viaţă, până iese din turmă DANIEL ŢERMURE

Șef fermă SC Muflonul Agrosort SRL

„TEHNOLOGIA TE OBLIGĂ SĂ TE ÎNDREPŢI SPRE PERFORMANŢĂ” În grajd, vacile ascultă un vals, ”Mariage d'Amour”, iar în biroul de lângă, administratorul şi şeful fermei stau în faţa calculatorului şi analizează... ››› 20

20 Articolul ediţiei

››› 19 ... cifrele: „Vrem să vedem ce putem face să avem 140 de vaci la muls fără să scadă media de lapte. Analizăm viteza de muls. Ca să pot mulge mai multe vaci, trebuie să urmăresc şi să scot din efectiv vacile care au viteza cea mai mică de muls. Dacă scot cinci astfel de vaci, poate pot să introduc

Nu robotul de muls în sine îţi ridică producţia de lapte în fermă, ci faptul că te obligă să foloseşti softul de management şi să faci selecţie în fermă OVIDIU ISTRATE

Administrator Muflonul Agrosort SRL

15-31 martie 2022

apoi în turmă opt sau zece vaci cu viteză de muls mai mare. Am planul de cireadă pe următoarele şase luni, care îmi arată câte fătări şi câte înţărcări o să am şi câte vaci o să am la muls în fiecare lună. Ştiu deja că în iunie o să am 160 de vaci la muls, iar în septembrie o să am 171. Robotul de muls m-a ajutat să fac selecţie în fermă”, spune Ovidiu Istrate. ÎN SISTEMUL CU ROBOŢI, VACILE VIN LA MULS CÂND VOR „Vaca e obligată să vină la muls când laptele în uger ajunge la o presiune de 40 de atmosfere”, spune Daniel Ţermure.

Media fermei este de 2,8 - 3 mulsori pe zi. Au şi vaci cu 6 mulsori pe zi, care dau 62-63 litri de lapte.

Cea mai productivă vacă din ferma Muflonul Agrosort are o producţie de 10.500 litri

pe lactaţie şi este la a doua lactaţie. Cea mai bătrână vacă din fermă are zece ani şi este în fermă din 2014. A dat până acum 73000 litri de lapte, pe parcursul a şapte lactaţii. „O vacă care dă sub 8.000 litri de lapte pe lactaţie nu face performanţă”, susţine Daniel Ţermure.

Ferma Muflonul Agrosort livrează acum 4.000 de litri de lapte pe zi către un procesator din zonă, Lacto Sinelli.

Până în toamnă trebuie să finalizeze construcţia unui nou grajd de vaci de lapte, unde vor fi montaţi încă doi roboţi de muls Lely Astronaut.

RAPOARTE PERSONALIZATE ȘI PLANURI DE TRATAMENT „Softul de management trebuie exploatat. Dacă nu îl exploatezi, poţi să crezi că nu e bun, dar nu e aşa. Dacă nu şti cum, ceri informaţii. Softul are foarte

Articolul ediţiei 21

multe funcţii cu care se poate lucra, dar, pe lângă rapoartele şi graficele standard, îţi dă posibilitatea să creezi rapoarte personalizate. De exemplu, eu am multe rapoarte pe diferite categorii de animale, pe stadii de gestaţie, îmi pot programa înţărcările la 60 de zile înainte de fătare. Tot din soft putem face analize chiar şi pe taurii folosiţi pentru însămânţare, am foarte multe planuri de tratamente concepute în soft, planuri de vaccinare şi pe care softul mi le dă automat, nu trebuie să-mi fac notiţe, nu trebuie să am o agendă scrisă”, spune Daniel Ţermure. ”SOFTUL ÎMI ARATĂ CE AM DE FĂCUT ÎN ZIUA RESPECTIVĂ” ”Dimineaţa, la cafea, doar glisez ecranul calculatorului şi vizualizez toate atenţionările care îmi apar pe pagina principală, softul îmi arată ce am de făcut în ziua respectivă, îmi indică animalul la care trebuie să administrez un tratament, câte animale am de însămânţat în ziua respectivă. În plus, pot să selectez animalele pe care le vreau dimineaţa în zona de separare pentru tratamente sau însămânţări, iar robotul de muls le dirijează automat în zona de separare. Robotul de muls ştie şi să direcţioneze automat laptele muls de la vacile sub tratament către fosa septică, după care efectuează o autocurăţare cu dezinfectant”, explică zootehnistul.

Mai mult, toate avertizările de pe

calculator sunt disponibile şi pe telefonul mobil. La fel, la orice defecţiune legată de fluxul echipamentelor Lely din fermă, softul îl alertează pe fermier printr-un mesaj sau apel telefonic. În plus, noua versiune a softului de management al fermei Lely Horizon colectează toată informaţia în cloud şi apoi îi transmite fermierului recomandări.

MULSUL ROBOTIZAT IA AMPLOARE „Am lucrat ani de zile în ferme cu rotolactor, am fost inclusiv în SUA într-un schimb de experienţă, dar am rămas surprins de ceea ce pot face roboţii de muls Lely. Ceea ce fac roboţii de muls nu poate să facă o sală de muls, chiar performantă, şi în nici un caz nu poate să facă un om.

Vedem că robotizarea mulsului ia amploare pentru că nu există forţă de muncă pentru fermele de vaci. Noi mulgeam cu o sală de muls de 2x6 posturi, de două ori pe zi, câte 2-2,5 ore, şi s-a întâmplat de multe ori ca patronul să vină la muls pentru că angajaţii nu veneau”, spune Daniel Ţermure. Odată cu montarea roboţilor de muls, au trecut de la trei angajaţi care se ocupau de vaci, la un singur angajat. „Nu mă mai ţine în stres nici un angajat care mă ameninţă că pleacă din fermă. Aşa cum e ferma acum, mă descurc o perioadă şi singur, aş avea de lucru câte două ore pe zi”, spune Ovidiu Istrate.

CONTACT Stelian Cotigă, reprezentant-service Lely în România tel. +40 748 185 745

22 România (ne)irigată

CÂŢI BANI VOR FI ALOCAŢI PENTRU IRIGAŢII PRIN PNS? MADR a prevăzut în PNS sute de milioane de euro pentru Sistemul Național de Irigații (SNI). În alocarea și cheltuirea banilor, ministerul trebuie să țină cont de regulile europene. Care sunt acestea?

Î

n Regulamentul delegat 126/2022 al Comisiei Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în 31 ianuarie 2022, sunt formulate, în Art. 11 ”Investiții în active corporale și necorporale”, câteva reguli privind sectorul irigațiilor, relevante și pentru organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI), în măsura în care își vor propune, începând cu 1 ianuarie 2023, să aplice pentru obținerea de fonduri europene destinate SNI.

BANI PENTRU IRIGAREA ROMÂNIEI Potrivit draftului Planul Național Strategic (PNS) publicat de MADR pe site-ul propriu pentru dezbatere publică, au fost propuse pentru SNI următoarele sume: pentru modernizarea infrastructurii de irigații, 340.000.000 euro, din FEADR (adică de la bugetul public european) și 400.973.412 euro alocare publică și pentru înființarea sistemelor de irigații, 85.000.000 euro din FEADR și 102.421.176 euro, alocare publică.

1.

2.

15-31 martie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FĂRĂ RISIPĂ INUTILĂ DE APĂ!

Statele membre pot prevedea, în planurile lor strategice PNS, sprijin pentru investiții în irigații, dacă sunt stabilite procentaje pentru obiectivele minime privind economiile de apă, în ceea ce privește reducerea atât potențială, cât și efectivă a utilizării apei, obiective care trebuie atinse de beneficiarul sprijinului, și se demonstrează, prin planul strategic PAC, că respectivele obiective privind economiile de apă au fost stabilite ținând seama de nevoile indicate în planurile de management al bazinelor hidrografice.

EVALUARE ÎN PREALABIL Sprijinul pentru investiții în îmbunătățirea unei instalații de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de irigații poate fi acordat dacă

Investiţia în irigaţii trebuie să prevadă instalarea unui sistem de contorizare a apei care permite măsurarea utilizării apei la nivelul exploatației sau al unității de producție. investițiile sunt evaluate în prealabil de către beneficiar și indică posibile economii de apă care reflectă parametrii tehnici ai instalațiilor sau ai infrastructurilor existente.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Totodată, trebuie avut în vedere și dacă investițiile afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață. Sprijinul pentru investiții în irigații care determină o creștere netă a... ››› 24

23

24 România (ne)irigată

DEFINIŢIA IRIGAŢIILOR AGRICOLE Irigații în agricultură înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi: culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman în stare crudă sau neprelucrate; culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman numai după ce au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost gătite sau prelucrate industrial); culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (pășuni și furaje, fibre, culturi ornamentale, culturi de semințe, culturi energetice și gazon).

• •

››› 22 ...suprafeței irigate, afectând un anumit corp de apă subterană sau de suprafață, poate fi acordat dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: starea corpului de apă nu a fost identificată ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă și o analiză de impact asupra mediului arată că investiția nu va avea niciun impact negativ semnificativ asupra mediului; respectiva analiză a impactului asupra mediului fie este realizată, fie este aprobată de autoritatea competentă. Este evidentă preocuparea autorităților europene nu numai pentru utilizarea cu minuție a apei pentru irigații, dar și pentru protejarea surselor de apă insuficiente.

• •

REGULI PENTRU APE RECUPERATE Sprijinul pentru investiții în utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă poate fi acordat cu condiția ca apa respectivă să fie utilizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei. Subiectul este ignorat în România, aşa că voi reproduce câteva cerinţe.

Scanează-mă!

Cosmin Micu a „pompat” sute de mii de euro în sistemul de irigaţii şi a obţinut producţii record!

15-31 martie 2022

Scopul regulamentului 741/2022 este: de a garanta că apele recuperate sunt sigure pentru irigațiile în agricultură, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului, a sănătății umane și a celei animale; să promoveze economia circulară; să sprijine adaptarea la schimbările climatice; să conducă la abordarea în mod coordonat, la nivelul întregii Uniuni, a problemei deficitului de apă și a presiunii exercitate asupra resurselor de apă ca urmare a acestui deficit, sprijinind în acest mod și funcționarea eficientă a pieței interne.

Regulamentul se aplică ori de câte ori apele uzate urbane epurate sunt reutilizate pentru irigații în agricultură.

1.

2.

3.

4.

RESTANŢE NAŢIONALE LA IRIGAT Irigațiile în agricultură rămân pe mai departe obsesie națională. Sistemul Național de Irigații, moștenit de la regimul ceaușist, nu a fost pe deplin reabilitat și modernizat nici după 30 de ani, deși bani au tot fost alocați, atât de la bugetul național, cât și de la bugetul european!

România nu a cuprins în Planul Național pentru Redresare și Reziliență un capitol destinat SNI, iar acest fapt a provocat, să ne aducem aminte, dezbateri intense în lumea noastră agricolă, uitându-se faptul că, între 2017 şi 2020, a fost în derulare un Program național pentru reabilitarea SNI, a cărui alocare

•

a fost, prin lege, peste 1 miliard de euro de la bugetul de stat. Bani oferiți tot statului, adică MADR și ANIF, să-i cheltuiască pentru reabilitarea infrastructurii principale.

S-A UMPLUT CANALUL CU NIMIC! Realizările, în ciuda propagandei politice, au fost modeste, chiar în acele județe afectate cel mai mult de secetă.

De cealaltă parte, România a beneficiat, prin PNDR, de bani europeni pentru reabilitarea infrastructurii secundare.

Aici lucrurile s-au mișcat mai bine. Numeroase OUAI-uri au accesat câte 1 milion de euro pentru fiecare stație de punere sub presiune. Dar ce folos, dacă statul, în numeroase amenajări, nu a reabilitat infrastructura principală!

Beneficiarii, adică fermierii, au rămas să privească SPP-urile modernizate, dar inutilizabile, întrucât apa nu a venit pe canalul, din stațiile de pompare/repompare care trebuiau modernizate de statul român, condus de politicieni învățați să promită mult și să realizeze puțin sau nimic.

25

26 Europa agricolă

Agricultura fierbe!

Cu ce soluţii vin oficialii UE? Scumpirile inputurilor și energiei, pe masa miniștrilor europeni ai agriculturii.

Europenii vor ca frunizorii din țări terțe să producă hrană după reguli comunitare.

Ce a cerut ministrul Chesnoiu la Bruxelles?

APROVIZIONAREA, ÎN PERICOL?

Sursa foto: www.canva.com

Situația din sectorul agroalimentar european a devenit una tot mai îngrijorătoare: creșteri spectaculoase ale prețurilor la inputuri și energie, epizootii răspândite pe tot continentul, embargoul impus de la 1 ianuarie 2022 de Belarus unor produse agroalimentare, adăugat embargoului impus de Rusia în 2014.

Raportul european AGRIFISH din februarie nu a luat în calcul invazia rusă în Ucraina, declanșată în 24 februarie. Situația militară poate afecta chiar aprovizionarea cu gaz a blocului comunitar, nu numai prețurile și așa foarte ridicate.

R

apoartele ajunse pe masa miniștrilor agriculturii din UE le dau acestora bătăi de cap, întrucât fermierii, procesatorii și comercianții așteaptă decizii instituționale de urgenţă.

un articol de

având în vedere incertitudinile legate de aprovizionare și de cerere.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COSTURI EXPLOZIVE CU ENERGIA Potrivit unei informări prezentate AGRIFISH de Secretariatul general al Consiliului European, costurile cu energia generează în continuare o îngrijorare considerabilă. Prețurile medii globale pentru combustibili, cum ar fi țițeiul și gazele naturale, au continuat la începutul acestui an să fie la cote foarte înalte. Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2020, când prețurile petrolului erau destul de scăzute, costul țițeiului a fost cu peste 90% mai mare în ultimul trimestru al anului 2021. Costul gazelor naturale continuă să fie foarte ridicat.

PREȚURILE, CU 380% MAI MARI! Prețurile europene s-au situat la un nivel care, comparativ cu ultimul trimestru al anului 2020, a fost cu 379% mai mare, implicând o creștere de peste patru ori mai mare decât cea a țițeiului. Cu toate acestea, este important de semnalat că prețurile au scăzut în ianuarie 2022, cu 26% față de cele din decembrie 2021, când au a atins un vârf cu 544% mai mare decât media ultimului trimestru al anului 2020.

Rămâne însă de văzut dacă această scădere va continua sau se va stabiliza,

PROBLEME DA, DAR SOLUŢII BA! În ceea ce privește costurile îngrășămintelor, prețurile au continuat în ianuarie 2022 să fie semnificativ mai mari, comparativ cu ultimul trimestru din 2020. În special, prețurile ureei, un îngrășământ solid pe bază de azot, obținut din gaz natural, au fost cu 245% peste cele din ultimul trimestru al anului 2020. Prețurile pentru roca fosfatică au crescut cu 111%. Cu toate acestea, la începutul anului 2022 a fost observată o scădere modestă a prețurilor la îngrășăminte, comparativ cu decembrie 2021.

Raportul precizează într-o notă optimistă că vârful scumpirilor ar fi fost atins la sfârșitul anului 2021, dar acest lucru rămâne de văzut. Miniștrii ... ››› 28

15-31 martie 2022

STELIAN RĂDESCU

27

28 Europa agricolă

››› 26 ...nu au formulat niște soluții concrete. Probabil, fiecare stat membru va căuta un răspuns propriu la această situație.

PORCUL NU MAI ESTE PROFITABIL Polonia a semnalat situația din sectorul cărnii de porc, vitregit din cauza pestei porcine africane (PPA), dar și din cauza pandemiei Covid-19, care a afectat lanțurile alimentare. Deși prețurile carcaselor de porc din UE au înregistrat creșteri ușoare la mijlocul lunii decembrie 2021, nu există încă motiv de optimism, întrucât nu este vizibilă nici o tendință clară. Marjele de profit ale producătorilor au scăzut în continuare în toată Europa. Prețurile purceilor au crescut ușor, în conformitate cu tendința sezonieră, dar rămân cu 13-14% mai mici decât acum un an.

Balanța comercială rămâne pozitivă, cu exporturi foarte mari, dar tendința de creștere a încetat.

GRUP DE LUCRU PENTRU PORC Miniștrii agriculturii reuniți la Bruxelles au luat act de propunerea Comisiei pentru înființarea unui grup la nivel înalt privind sectorul cărnii de porc, care va lucra pentru găsirea unei soluții la criza actuală, pe termen mediu și lung.

Scanează-mă!

De la 1 ianuarie 2022, Franța a preluat, pentru șase luni, președinția Consiliului European, unul dintre cele mai importante foruri europene. Scanează codul QR şi află ce obiective are Parisul în privința agriculturii comunitare?

15-31 martie 2022

Pentru alte produse de origine animală (de exemplu, carnea de pui) situația este mult mai bună, cu prețuri record, dar trebuie precizat că prețurile mari la inputuri reduc drastic marjele de profit.

HRANĂ SĂNĂTOASĂ, MEDIU CURAT Uniunea Europeană exportă produse agroalimentare, dar este în același timp un mare importator de hrană de pe toate continentele. Prin Pactul Verde, susținut de cele două strategii, ”De la fermă la furculiță” și ”Biodiversitate”, Bruxelles-ul influențează decisiv Politica Agricolă Comună, cu efecte directe în activitatea agricolă, impunând rigori tot mai mari fermierilor din toate statele membre. Scopul este unul nobil: să fie produsă hrană tot mai sănătoasă pentru europeni, într-un mediu natural tot mai curat.

TERŢII SĂ RESPECTE REGULA UE! Criticii acestei noi politici europene au acuzat că regulile stricte impuse în Uniunea Europeană nu sunt valabile și pentru fermierii din țările care livrează mărfuri agroalimentare pe piața comunitară. În fond, spun ei, UE ar sprijini concurența neloială din partea țărilor respective, adică își cam taie creanga de sub picioare.

Ei bine, lucrurile nu merg în direcția asta. Franța, care deține pentru șase luni președinția Consiliului European, și deci conduce ședințele AGRIFIH prin ministrul Julien Denormadie, cere respectarea de către țările terțe furnizoare a acelorași standarde de producție și comercializare. Dacă vrei

Anul agricol 2021­2022 se manifestă și în România cu o presiune a situației climaterice, pentru că nivelul de precipitații a fost unul foarte scăzut și ne con­ fruntăm cu o secetă severă, mai ales în estul și sud­estul ţării.

Cred că trebuie ca decidenții din cadrul Comisiei să deschidă o cale a dialogului pe acest subiect, să putem lua măsuri urgente. Ne confruntăm cu mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre.

ADRIAN CHESNOIU

Ministrul Agriculturii din România

să ai acces pe piața europeană trebuie să produci respectând, în țara ta, non-europeană, regulile europene! Este avută în vedere sancționarea produselor obținute de pildă în urma defrișărilor ilegale, cum este carnea de vită.

ROMÂNIA: SPRIJIN ANTI-SECETĂ Prezent la întâlnirea din 21 februarie 2022, ministrul român al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a solicitat, referitor la impactul secetei asupra sectorului agricol, implicarea Comisiei Europene pentru a putea fi luate rapid măsuri.

SOLUŢIE: ASIGURAREA CULTURILOR Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente de gestionare a riscurilor.

De asemenea, comisarul european a subliniat necesitatea asigurării culturilor și a producției, pentru a proteja veniturile producătorilor în cazul fenomenelor meteorologice extreme.

29

30 Asociere în agricultură

"Roade din Vest", de la producător la consumator Dacă asocierea marilor fermieri se lasă încă aşteptată, grupurile mici de producători au găsit o cale să fie mai aproape de consumatori, inspiraţi de succesul unui model implementat în Finlanda.

T

imişorenii care doresc să achiziţioneze alimente, şi nu numai, direct de la producător au de ceva timp la îndemână o soluţie nouă şi ingenioasă. Iniţiativa a pornit de la un grup de producători din Arad şi din împrejurimi care au dorit să scurtcircuiteze „traseul care creşte preţurile” în mod nejustificat, de pe filiera producător consumator.

DIRECT DE LA PRODUCĂTORI! Nu mai este nevoie nici ca produsele să fie livrate direct la domiciliu, ceea ce uşurează misiunea producătorilor şi nu aduce nici costuri suplimentare beneficiarilor. Astfel, în fiecare zi de vineri, în intervalul orar 17.30-18.30, în Parcarea Iulius Mall din oraşul de pe Bega, sunt onorate comenzile din timpul săptămânii. Vorbim aici de lactate de cea mai bună calitate, mezeluri, miere şi produse apicole, gemuri, sucuri 100% naturale, până şi bere artizanală, pentru cei care doresc să încerce o altfel de experienţă, şi multe alte produse ce poartă semnătura unor antreprenori locali.

15-31 martie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PROIECT CU ORIGINE SCANDINAVĂ Proiectul arădenilor se numeşte "Roade din Vest" şi reprezintă o comunitate de producători locali care a găsit o cale eficientă şi relativ simplă de valorificare a producţiei fără a mai fi obligaţi

să treacă prin filtrul intermediarilor. „Ideea a pornit de la un grup similar din Cluj, care are deja un an de activitate, şi care la rândul său s-a inspirat după modelul finlandez REKO, un sistem foarte popular în ţările nordice. Asta înseamnă că producătorii au posibilitatea de a se conecta direct cu consumatorii, care pot susţine astfel producţia locală. Pentru că cei mai mulţi dintre membrii acestei comunităţi sunt din Arad, am implementat iniţial acolo acest model de vânzare”, ne-a... ››› 32

CUM FUNCŢIONEAZĂ MODELUL REKO? REKO este un model de comercializare şi distribuire a alimentelor locale direct de la producător către consumator, care foloseşte platformele de socialmedia pentru promovare. A fost implementat pentru prima dată în Finlanda, în 2013. Comenzile sunt de obicei plasate pe grupurile de Facebook. Acest tip de vânzare oferă oportunitatea de a cumpăra o varietate de produse locale din confortul propriei case, sprijinind în acelaşi timp producătorii. Comenzile se plasează comentând la postarea producătorului. De asemenea, consumatorii care doresc să participe la dezvoltarea acestei comunităţi solicită înscrierea pe grup, în baza unei recomandări sau a unei invitaţii, fiind ulterior acceptaţi de către administratorii grupului.

31

32 Asociere în agricultură

„Roade din Vest” reuneşte pentru moment 11 producători: Nuts for Nuts, Ferma Wagner, Carmangeria Sebis, Bunătăţi dă Mândruloc, Very Berry, Ecofrux, Polen Murani, Savonerie, Bere Zimand, Lavandair şi Biotera.

Noi în fiecare zi de luni postăm pe Facebook produsele pe care le avem pe stoc, după care clienţii au la dispoziţie patru zile pentru a ne plasa comenzile. Iar marele avantaj este că nu vei fi condiţionat de o sumă minimă de bani pe care trebuie să o cheltui pentru a face o comandă VIRGIL ANDRU

Producător Ferma Wagner

››› 30 ...explicat Irina Ancuţa, care împreună cu soţul ei deţine brandul „Nuts for Nuts”, fiind totodată cea de la care a pornit această idee.

UN COMERŢ RECIPROC AVANTAJOS În condiţiile în care, trebuie să recunoaştem, de cele mai multe ori producătorii locali cu greu îşi fac simţită prezenţa în marile lanţuri de retail, o astfel de abordare poate fi mult

Diana Sas, un cumpărător mulţumit!

15-31 martie 2022

mai eficientă iar de câştigat va avea cu siguranţă şi consumatorul final, care va beneficia de un preţ bun.

Printre primii clienţi s-a numărat şi Diana Sas, care a venit special în parcarea de la mall-ul din Timişoara pentru şi-a achiziţionat un borcan cu unt de arahide şi o sticlă de nectar de cătină bio de la Ecofrux, un producător din Lipova. „Mi se pare o iniţiativă lăudabilă. Eu am aflat de pe Facebook despre această

Noi făceam oricum livrări în Timişoara de două ori pe lună, doar că asta ne lua foarte mult timp, iar acum suntem ceva mai bine organizaţi IRINA ANCUŢA

Iniţiator proiect "Roade din Vest"

acţiune. Oricum, eu sunt o mare consumatoare de produse locale şi de obicei particip la târgurile de profil”, a ţinut să precizeze aceasta.

LACTATELE, LA MARE CĂUTARE Ne-am bucurat să vedem printre producători şi Ferma Wagner, pe care am avut plăcerea să o vizităm în urmă cu un an. Virgil Andru şi soţia sa, Ioana, fac o treabă minunată acolo iar produsele pe care aceştia le procesează sunt de o calitate deosebită. Dovadă că s-au epuizat imediat...

Pe lângă „Roade din Vest”, care este de fapt numele grupului de Facebook, mai există şi grupul „Roade din Arad”, ce deserveşte locuitorii oraşului de pe malurile Mureşului. În acest caz, livrările se fac sâmbăta dimineaţa.

33

FLEXIBILITATE ȘI EFICIENȚĂ

Leeb VL

HORSCH Leeb VL oferă cele mai înalte cerințe de tehnologie cu o gardă la sol mărită.

Bazin de 5.000 și 6.000 de litri din polietilenă sau Bazin de 8.000 litri din oțel inoxidabil BoomControl asigură o poziționare perfectă a brațului și mai puțină derivă prin menținerea distanței constantă față de suprafața țintă Garda la sol standard este de 1,60 m și cu ClearanceControl până la 2,00 m Distribuție optimă a greutății 50:50 Intuitiv, ușor de manevrat Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

34 Agricultura la genul feminin

un articol de MARIAN MUŞAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ferma robotizată, visul unei studente la Zootehnie!

În urmă cu 4 ani, Oana Uilean era o fetiţă cu… caş la gură. La propriu! Abia împlinise 16 ani şi îngrijea turma de oi a familiei. Pe atunci chiar apăruse în presă cu poza pe prima pagină: „Ciobăniţă pentru 1.200 de oi”.

O

ana era mândră de importanţa misiunii ei, de bâta ei ciobănească sculptată manual din lemn de corn şi unsă cu untură de porc, dar mai ales de faptul că tatăl îi acordase mare încredere la treburile stânii din Posmuş, comuna Şieu, din Bistriţa Năsăudului.

Acum adolescenta este studentă în primul an la Zootehnie, la Cluj, unde îşi urmează chemarea. Când am vorbit cu ea, pregătea examenul de chimie. Sunt sigur că l-a luat cu brio! Peste câteva zile, pe 12 februarie, împlinea frumoasa vârstă de 20 de ani şi voia să-şi facă cadou, sieşi şi părinţilor, o reuşită!

CEL MAI BUN BULZ DIN POSMUŞ Oana Uilean ştie că munca la stână e dificilă, îngrjitorii-s puţini, părinţilor le este destul de greu. Fratele ei, mai mare cu şapte ani, s-a căsătorit în toamna trecută şi lucrează cot la cot cu soţia sa la fermă.

Laptele de vacă este predat la 1,75 lei litrul, iar cel de oaie la 2,8 lei/l.

Brânza este vândută cu 28 de lei/kg la clienţi; vin comenzi cu zecile de kilograme!

Când vine acasă, Oana duce oile la păşunat, ajută la muls şi chiar la prepararea produselor din lapte. Ştie să facă plăcinta păstorului, mămăliga vârtoasă, oierească, tăiată cu aţa, dar şi cel mai gustos boţ (bulz) ciobănesc din satul Posmuş. Dacă nu credeţi, vă pofteşte la stână!

15-31 martie 2022

Pasiunea pentru oi e o moştenire de la părinţi, mai ales de la tata şi vreau să duc pe mai departe tradiţia. Animalele sunt ca prietenii mei; de când am fost micuţă, am prins drag de ele! Pot să spun că aici, la stână, îmi găsesc liniştea.

OANA UILEAN

Fermieră Posmuş, jud. Bistriţa-Năsăud

Agricultura la genul feminin DE LA 12 ANI MULGE ANIMALELE! Oana Uilean provine dintr-o familie veche, de peste patru generaţii de vrednici crescători de animale. Tradiţia oieritului s-a păstrat din tată-n fiu, fiind o moştenire, dar şi o zestre genetică!

Ea ne spune că a deprins mulsătura de la 12 ani şi jumătate: „Prima dată am început cu caprele, aveam vreo 250.

Cum s-a întâmplat? Într-o toamnă s-au îmbătat ciobanii şi au plecat. Când am venit cu tata dimineaţa la stână, animelele erau toate amestecate: caprele cu oile, cu cârlanii... Atunci m-am pus cu tata la strungă şi aşa am învăţat să mulg”.

MUSAFIRI NEPOFTIŢI LA STÂNĂ!

Ferma de animale a familiei Uilean de la Posmuş are peste 1.400 de oi Ţurcane şi Băle de Bistriţa şi mai bine de 100 de vaci din rasa Bălţată Românească. „Vacile sunt cazate în adăposturi, undeva, la marginea satului. Stâna e mai la deal, pe un drum ce trece prin pădure. Musafiri mai de-ai casei sunt

lupii şi şacalii. Câteodată, vine şi Moş Martin că unde avem păşunea sunt livezi nelucrate şi îl îmbie poamele”, explică tânăra ciobăniţă care povesteşte cum a fost prima întâlnire cu o ursoaică acum patru ani: „Trecea prin faţa turmei de oi, pe moment mi-a fost puţin frică, am fluierat câinii şi paznicii credincioşi au pus-o pe goană!”

A învăţat să conducă la fermă. Se urcă pe tractor la greblat fânul, la balotat lucerna,aduce cisterna cu apă la câmp. Ştie a mânui la instalaţiile de muls sau la utilajele de furajare. Se pricepe de mică şi îi şi place! Tatăl este mândru de ea pentru că „ştie rostul fermei şi se poate lesne descurca, dar şi pentru că tăte animalele îs dragi”!

„TĂTE ANIMALELE MI-S DRAGI!” „Avem un grajd nou făcut special pentru vaci la marginea satului Posmuş şi am investit în cele necesare pentru fermă, tractoare, utilaje, instalaţii şi echipamente. Avem 100 hectare în proprietate şi mai lucrăm o suprafaţă de teren pentru cereale şi producerea de furaje. Nu vom mări efectivul de oi, e greu cu personalul, le mai mulgem şi manual. La vaci vrem să ajungem la 100 de animale gestante pentru producţia de lapte. La primăvară, dacă ne va ajută Dumnezeu, ne vom dota cu o sală de muls. De asemenea, vreau să fac un proiect pentru dezvoltarea fermei”, susţine tânăra studentă.

VISUL OANEI: FERMA VIITORULUI Peste patru ani, Oana Uilean va ieşi inginer zootehnist. „Vreau să dezvolt afacerea de familie, să duc mai departe tradiţia creşterii animalelor! Visez să am o fermă modernizată, chiar robotizată, aşa cum va arăta ferma viitorului!”

Până atunci, familia Uilean se numără printre puţinele din judeţ care încă mai practică transhumanţa. Vreme de cinci zile, pe un drum întins pe 140 km, urcă cu oile în Munţii Călimani, până la vârful Cerbuc (2013 m), la lucernierele şi păşunile alpine de la Voievodeasa. Din răstimp în răstimp se face popas, se mulg oile şi se prepară caşul.

35

36 Anchetă Ferma

CADASTRU cu DEZASTRU în satul Tăut!

După ce s-a făcut cadastrarea generală în comuna Batăr din Bihor, sătenii au constatat că o bună parte a titlurilor de proprietate au neconcordanţe. Oamenii se tem că vor rămâne cu problemele nerezolvate.

„Î

n satul Tăut, după desfiinţarea CAP-ului, procesul de repunere în posesie a terenurilor agricole s-a făcut pe vechiul amplasament, având şi cărţi funciare care atestau acest lucru. Am primit adeverinţele de proprietate de la Primăria Batăr după care au început să fie scrise titlurile de proprietate. Până aici totul părea să fie în regulă. După anul 2000 au apărut câteva firme care au cumpărat teren şi au început să-l intabuleze, dar nu au ţinut cont de folosinţă şi de punerea în posesie. Intabularea s-a făcut la întâmplare, peste alţi proprietari!”, ne scrie Nelu Foaliş, agricultor din satul Tăut.

INTABULARE? NU SE POATE! Potrivit lui Nelu Foaliş, nimeni nu a ştiut nimic de acest lucru până când deţinătorii de terenuri au încercat să-şi intabuleze proprietăţile. Nu s-a putut, deoarece titlurile de proprietate erau scrise greșit, necorespunzând cu folosinţa terenului. Sesizând Primăria Batăr de această neconcordanţă, sătenii au fost îndrumaţi să stea liniştiţi că toate titlurile greşite se vor corecta odată cu cadastrarea generală gratuită.

A VENIT MAREA CADASTRARE! În 2018 a început cadastrarea şi s-a convenit să fie făcută la faţa locului.

15-31 martie 2022

un articol de

pentru noi! Am fost lăsaţi într-o mare minciună”, precizează Nelu Foaliş.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Zis şi cam atât. Acest lucru nu s-a întâmplat! „Au fost adunate actele de proprietate pentru a fi centralizate şi în trei zile am poziţionat titlurile greşite împreună cu angajaţii firmei respective pe amplasamentul corect, primind asigurări de la aceştia că aşa vor fi înscrise în cartea funciară”, susţine Dorel Popa.

Dar ce să vezi! La începutul anului 2021, locuitorii din Tăut au primit răspuns scris de la OCPI Bihor, prin care li se comunica respingerea majorităţii cererilor de repoziţionare a titlurilor de proprietate, pe motiv că documentaţia era incompletă.

CĂRŢI FUNCIARE NOI, GREŞITE! „Am refăcut documentaţiile şi cu chiu cu vai s-au făcut câteva corecţii.

Mai sunt oameni cu adeverinţe de proprietate şi nu au fost cuprinşi în cadastrul general”, susţine Nelu Foliş.

Acesta continuă să explice: „Nici la intravilan nu a venit nimeni la faţa locului, eu nu am reuşit să intabulez grădina, conform realităţii din teren, pentru că altcineva are acte pe grădina mea, iar eu apar pe bucata altuia. S-au eliberat Cărţi Funciare noi cu date greşite, e haos total!”, susţine Nelu Foliş. „S-a ajuns în situaţia când s-au vândut alte terenuri care nu erau ale proprietarului. Omul a vândut, primarul a semnat ca... primarul şi mai târziu s-a văzut că era alt pământ! Aşa a început harababura”, intervine şi Dorel Popa.

LĂSAŢI ÎNTR-O MARE MINCIUNĂ! „Am făcut sesizare la primărie la OCPI, la Prefectură, la Direcţia Agricolă pentru a îndrepta lucrurile mai cu seamă că lucrarea de cadastru general are termen de garanţie 12 luni, perioadă în care se pot rezolva problemele apărute. Acest termen va expira în această primăvară şi nu s-a întâmplat absolut nimic bun

UNII CU MUNCA, ALŢII CU TITLUL Dorel Popa susţine că oamenilor le e frică să nu rămână fără pământurile lor! Ba mai mult, cică nu ar mai ajunge terenul (?!?) şi că ar fi vreo 700 de ha în minus. „Am vreo 5 hectare cumpărate pe care nu am reuşit să fac acte, dar pentru care plătesc impozit la primărie.

Pământul există, îl folosesc, dar ... ››› 38

MARIAN MUŞAT

37

38 Anchetă Ferma ››› 36 ...în acte apare titular altul. Noi am făcut contestaţii peste tot, ni s-a zis să ne adresăm instanţei!”, susţine Dorel Popa.

CADASTRARE FĂCUTĂ DIN BIROU Un alt locuitor din Tăut, Ioan Popa, e la fel de înverşunat: „Părinţii şi soacră-mea nu au titluri de proprietate pe teren. Am cumpărat între noi câteva hectare, Primăria şi-a pus stampila pe actul de vânzare-cumpărare care nu-i luat în considerare. Cadastrarea s-a făcut din birou, nu din teren!”

Alţi oameni nemulţumiţi, precum: Leontin Coraş, Teodor Moţ sau Ioan Bunta, susţin că „noi avem pământul, îl lucrăm, dar alţii au hârtii pe el! Firma are vină că ne-a minţit, a făcut hârtiile din birouri!”

TREBUIE REFĂCUTĂ CADASTRAREA Ioan Mughiuruș, primarul comunei Batăr, susţine că ştie de titlurile de proprietate greșite și a luat legătura cu Prefectura pentru corectarea acestora.

OCPI BIHOR A TRIMIS SESIZARE Am luat legătura cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor. Directorul instituţiei ne-a declarat că OCPI a sesizat firma bucureşteană să vină şi să termine treaba. “Sunt neconcordanţe şi nu s-au scurs cele 12 luni de la finalizarea contractului de cadastrare a comunei Batăr, aşa cum prevede legea. Respectivele corecţii sunt realizate gratis. După adresa noastră aşteptăm ca firma să procedeze în consecinţă“.

15-31 martie 2022

Situată în Câmpia Miersigului, pe dreapta râului Crişul Negru, comuna Batăr din judeţul Bihor are o populaţie de 5.230 şi o suprafața totală de 12.649 ha, din care intravilan 1.202 ha. Numărul gospodăriilor este de 1.798, iar cel al locuințelor 1.856.

„Am fost în februarie anul trecut la comisia judeţeană de fond funciar de la Prefectură şi am solicitat sistarea emiterii Cărţilor Funciare pentru ca firma cu cadastrul general să revină şi să rezolve problemele cu cetăţenii. Nu s-au luat în considerare adeverințele de proprietate pe care le aveau oamenii.

După un an de zile, s-au afişat la primărie datele cadastrale pe comună, totul a fost OK. Între timp s-au intabulat imobilele conform titlului de proprietate şi nu conform folosinţei! Practic, acum ar trebui să se refacă toată cadastrarea pe satul Tăut”, explică Ioan Mughiuruș.

Primarul susţine că „sătenii, care nu au titlul de proprietate şi din varii motive nu au venit şi nu i-a interesat de unde să ridice actul, folosesc terenul din 1990. Oamenii nu doresc titlurile scrise pe alte amplasamente”.

„NOI NE-AM FĂCUT TREABA!” Cel puţin curios este că firma de cadastru nu ştia, la mijlocul lunii februarie, ce s-a întâmplat în comuna Batăr şi de ce oamenii sunt nemulţumiţi. „Am primit o adresă de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor că trebuie să trimitem o echipă la teren să măsoare. Ce? Nu am înţeles foarte clar”, ne-a declarat Cornel Păunescu, directorul Cornel&Cornel Topoexim SRL. „Noi am respectat caietul de sarcini şi legea. Am făcut măsurători la teren, oamenii au fost invitaţi de către Primărie să vină şi să asiste la măsurători, dar mulţi nu s-au prezentat nici la afişarea datelor la Primărie şi nici nu au făcut contestaţii. Avem obligativitatea ca timp de un an de zile să corectăm eventualele erori (n.a. - perioada de graţie expiră pe 15 mai a.c.)”, a precizat patronul firmei de cadastru.

39

40 Profil de fermier

Ziua, agricultor.

Seara, scriitor!

La cei 73 de ani, Vasile Datcu, liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila, este un om cu etichetă: scriitor, navalist, inventator, constructor, reparator de nave, restaurator de monumente...

D

upă ce a absolvit Facultatea de nave şi instalaţii de bord la Institutul Politehnic Galaţi, promoţia 1972, bătrânul „lup de Dunăre”, a poposit cu serviciul pe la şantierele navale de la Turnu Severin, Brăila, Navrom Constanţa.

După Revoluţie a fost numit primul primar al judeţului Brăila (cum s-a numit atunci funcţia de prefect). Apoi, „am făcut o grămadă de alte lucruri; printre altele şi o firmă de construcţii care a avut 22 de ani de lucru şi banii pe care i-am câştigat i-am băgat în terenuri agricole”, spune Vasile Datcu.

În toamnă, fermierul a reuşit să semene doar 130 ha cu păioase. Ar fi vrut mai mult, dar la Măxineni nu plouase din iunie. La această dată, culturile sunt rezonabile. Însă în Câmpia Siretului Inferior, unde se află ferma lui Vasile Datcu, dacă nu va ploua în 2-3 săptămâni, va fi jale! Plantele au intrat în vegetaţie, consumă şi amărâta de umiditate şi într-o lună se va usuca tot câmpul.

un articol de

plătească modulul care era de 1 milion de dolari!”, susţine Vasile Datcu.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

STATUL A FRAUDAT PROIECTUL! „M-am dus la Măxineni, într-un loc unde dăduse faliment IAS-ul care avea vreo 11 mii de ha. Printr-un contract, am luat pământul care era vraişte şi i-am dus pe americani acolo. După trei ani, statul român a fost primul care a vrut să ne fraudeze şi a şi reuşit! N-a fost paguba prea mare... 100 de milioane de dolari! Din cele 80 de module iniţiale gândite s-au făcut vreo 35, ultimul care a rămas în viaţă a fost al meu, dar şi cu procesele de rigoare pentru că americanii au şters-o, fără să plătească un leu la stat înapoi”, spune agricultorul.

MARIAN MUŞAT

ASOCIEREA PĂREA DE BUN AUGUR Trecerea la afacerile agricole a lui Vasile Datcu a început prost, odată cu faimosul program RomAg ’98! „În anul 1998, a fost un proiect interesant, dar tot aşa de interesa(n)t a şi fost fraudat. În esenţă, este vorba despre o asociere complexă între firme româneşti din agricultură şi o companie americană care să vină cu tehnologie şi cu utilaje şi să împământenească în România modelul de succes al fermelor de peste Ocean. Aceasta să fie organizată în module de producţie de cca 600 de ha, dotate cu maşini şi utilaje noi, cu instalaţii de irigat. Asocierea trebuia să dureze 5 ani, în care să se producă suficienţi bani încât fiecare fermier să

Nu mai am pariuri economice, îmi rezerv timp pentru a scrie cărţi. Am publicat şase volume de proză şi mai am în lucru încă unul de eseuri!

VASILE DATCU APA Brăila

15-31 martie 2022

SECETĂ MARE LA MĂXINENI

LUNGUL DRUM AL REVENIRII...

Vasile Datcu s-a trezit în 2002, după al treilea an de funcţionare a asocierii, cu 2.500 ha şi cu toate utilajele sechestrate de AVAB. Până s-au rezolvat lucrurile a trecut ceva timp.

Acum, fermierul lucrează împreună cu fiul său aproape 700 de ha în condiţii de irigare, la Măxineni, în judeţul Brăila.

4 MILIOANE EURO ÎN IRIGAŢII „De la americani am învăţat ceva: totul este în regulă cât ai apă! Am reabilitat sistemele de irigaţii. După ce au plecat americanii, eu am continuat să investesc. Am schimbat agregatele de pompare din staţiile de irigaţii şi am achiziţionat utilajele de care am avut nevoie. În ultimii ani am cheltuit cca 4 milioane de euro”, susţine fermierul.

41

42 Jurnal de fermă

ANDI NECULA A SCHIMBAT DIN MERS TEHNOLOGIA

Schimbările climatice și mai cu seamă scumpirea îngrăşămintelor chimice invită fermierii la căutarea unor noi soluţii pentru reducerea costurilor de producţie şi pentru a optimiza tehnologiile de cultură.

I

nginerul agronom Andi Necula, tehnologul fermei Agrodan din Matca, judeţul Galaţi, a trecut la semănatul direct și la utilizarea de produse de nutriție a plantelor şi de specii de cultură fixatoare de azot.

PESTE 300 MII DE EURO INVESTIȚI ÎN SEMĂNATUL DIRECT „Din campania din toamnă, noi semănăm direct în mirişte, schimbând astfel tehnologia, pentru a păstra umiditatea şi a creşte fertilitatea solului. În acest sens, am fost nevoiţi să facem investiţii de peste 300 mii de euro în achiziţia unui tractor de 400 cai putere şi a sistemului de semănat Focus produs de Horsch”, relatează fermierul.

LUCRAREA SOLULUI, TĂVĂLUGIT, SEMĂNAT ȘI FERTILIZAT ”Agregatul este menit să realizeze, printr-o singură trecere, prelucrarea optimă a stratului superficial, având ataşate în faţa tractorului utilajele de prelucrarea solului şi tăvălugul, iar în spate maşina de încorporat sămânţa direct în sol, prevăzută cu echipament de fertilizare. Sistemul poate înfiinţa atât culturi de păioase, cât şi de prăşitoare”, susţine Andi Necula.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„După jumătatea lunii martie înfiinţăm cultura de mazăre de primăvară, pe 40 de hectare. În general, preferăm să semănăm mai târziu, după ce trec îngheţurile timpurii la sol. În teren este umiditate la un nivel satisfăcător”, consideră tehnologul fermei Agrodan din Matca, judeţul Galaţi.

CULTURI INTERCALATE Altă noutate introdusă în ferma gălăţeană o reprezintă programul de fertilizare a culturilor. Iată cum explică fermierul: „Am decis să reducem undeva cu circa 30 la sută cantitatea de îngrăşăminte clasice la fertilizarea de bază şi pe vegetaţie (NPK, azot, UAN), dar am luat măsuri de a acoperi diferenţa prin folosirea produselor de fertilizare cu bacterii fixatoare de azot, dar şi de fosfor.

De asemenea, vom semăna 200 ha cu culturi leguminoase fixatoare de azot (precum măzăriche, mazăre şi trifoi) intercalat printre rândurile de porumb, floarea soarelui şi grâu. Când ajunge la concurenţă cu grâul, erbicidăm

cultura intercalată; în cazul prăşitoarelor, o lăsăm până la recoltat, că nu ne încurcă cu nimic”, precizează inginerul agronom.

IRIGAȚII PE O TREIME DIN SUPRAFAŢA FERMEI Potrivit fermierului, dacă nu vor fi suficiente precipitații până la semănat, va porni echipamentele de udare. De anul trecut, în ferma Agrodan a fost dezvoltat un sistem local de udare cu puţuri forate, care asigură apa pe 200 de hectare, o treime din suprafaţa fermei.

Scanează-mă!

Adept al lucrărilor minime, Andi Necula aplică la ferma Agrodan din Galați tehnologii insulare (din IMB), printre care și semă­ natul porumbului ”în pătrat”. Ce alte nou­ tăți tehnologice a implementat tânărul!

Sursa foto:Horsch

SEMĂNAT MAI TÂRZIU Anul trecut, maşina a semănat peste 300 de hectare de grâu, iar în această campanie de primăvară va însămânţa alte 370 de hectare cu mazăre, porumb, floarea soarelui, orz de primăvară şi soia.

un articol de

MARIAN MUŞAT

15-31 martie 2022

43

44 AgroFinanțare

Cardul FERMIER crește afacerile din agricultură Agricover Credit IFN a lansat primul card de credit destinat exclusiv fermierilor români. Robert Rekkers, Director General al companiei, ne-a explicat care sunt beneficiile unui astfel de produs financiar și cum poate fi el accesat! un articol de

AGRICOVER mai multe pe această temă www.agricover.ro

Reporter: Cum a apărut ideea lansării unui card de credit dedicat fermierilor și de ce era el necesar pe piață?

Robert Rekkers: Cardul FERMIER Agricover este primul card de credit Mastercard business dedicat exclusiv fermierilor români, prin care asigurăm accesul rapid, independent și sigur al fermierilor la o resursă financiară pusă la dispoziție de Agricover Credit.

Este în preocuparea noastră constantă de a oferi fermierilor produse și servicii adaptate nevoilor lor specifice.

Digitalizarea în agricultură este un pas firesc pe care îl facem acum pentru partenerii noștri fermieri, cu un produs inovator pentru finanțarea capitalului de lucru și a nevoilor curente.

Astfel, acest produs, în premieră pentru domeniul agricol, s-a născut din interesul pe care îl manifestăm față de creșterea nivelului de performanță a afacerilor fermierilor prin susținerea proceselor de modernizare, digitalizare și acces rapid la informații și la resurse.

Reporter: Cum poate să aibă acces un fermier la un astfel de card și ce le oferă el potențialilor clienți?

Robert Rekkers: Fermierii din România pot avea acces la Cardul FERMIER foarte simplu: solicitând finanțare și devenind partener Agricover Credit. Avem deschise toate canalele de comunicare pentru a facilita accesul la acest nou

15-31 martie 2022

produs tuturor fermierilor interesați.

Se pot adresa direct echipelor de teren Agricover Credit sau pot lăsa un mesaj pe site-ul Agricover și pe canalele de social media.

Cardul FERMIER înglobează beneficiile unui card de credit business cu funcționalități și avantaje gândite special pentru susținerea afacerilor din agricultură. Una dintre cele mai importante facilități speciale pentru

fermieri o reprezintă rambursarea flexibilă. Este singurul instrument digital din piață care oferă fermierilor acces simplu și rapid la bani, fără rate lunare, cu rambursare corelată cu perioada de recoltare. În plus, fermierii beneficiază de dobândă 0% pentru achiziția de inputuri agricole din magazinul online Agricover. Cardul este ușor de utilizat pentru achiziții din magazine virtuale sau fizice și pentru retragere de numerar de la orice ATM,

AgroFinanțare 45

Reporter: Care sunt caracteristicile cardului de credit FERMIER Agricover?

Robert Rekkers: FERMIER este primul card dedicat tuturor profesioniștilor din agricultură ce permite plata la recoltă și asigură acces la resurse financiare 24/7.

Cardul permite utilizarea unei linii de credit pentru capital de lucru calibrată pe dimensiunea fiecărei exploatații, acordată pe o perioadă de maxim 3 ani, cu posibilitate de reînnoire a facilității.

Creditul se rambursează anual, ciclul de tranzacționare fiind corelat cu perioada de recoltare a culturii preponderente, suma minimă de plată fiind 60% din soldul datorat.

reprezintă elemente de inovație și diferențiere față de orice alt instrument existent în piață.

Cardul FERMIER asigură limite de finanțare generoase care acoperă o mare parte din necesarul de trezorerie curentă, iar scadența este unică, anuală, corelată cu momentul de venituri maxime pe care le poate genera afacerea. Foarte important, de asemenea, cardul nu este însoțit de comisoane de acordare sau de gestiune anuală. Mai mult, pentru capitalul necesar achiziției de inputuri indispensabile fermierilor, dobânzile sunt foarte mici, mergând până la dobândă zero pentru achizițiile din magazinul online Agricover.

Toate acestea asigură un parteneriat de încredere între fermier și finanțator și vin să întărească angajamentul nostru de a susține performanța și competitivitatea fermierilor români.

Reporter: Ce are specific acest card FERMIER față de alte servicii similare din piață?

Robert Rekkers: Am gândit și am creat acest produs din dorința de a fi cel mai bun partener de afaceri al fermierilor, aducând în permanență soluții inovatoare care să le susțină dezvoltarea în mod sustenabil.

Beneficiile pe care le oferă cardul FERMIER sunt incontestabile, iar felul în care este construit pentru a funcționa personalizat pe specificul tuturor categoriilor de producători agricoli

Reporter: Cu ce provocări v-ați confruntat în realizarea acestui produs financiar și cum le-ați depășit? Cât de dificilă a fost implementarea plății „la recoltă” într-un sistem financiar-bancar gândit „la lună”?

Robert Rekkers: Toate beneficiile pe care cardul le oferă, menționate anterior, au venit din dorința de a oferi fermierilor un produs, într-adevar, unic!

Acesta reflectă tot know how-ul acumulat în cei 14 ani de colaborare strânsă cu mii de fermieri români.

Au existat într-adevăr și provocări,

atât în România, cât și în străinătate.

La toate acestea se adaugă beneficiile programelor Mastercard, unul dintre partenerii noștri în dezvoltarea acestui produs.

atât din punct de vedere tehnic, legate în mod particular de implementarea scadenței anuale, dar și cu privire la noutatea unui parteneriat inovator Agricover - Mastercard - DiPocket - Nexi - SIA, un parteneriat diferit de cel existent în sistemul bancar în care finanțatorii au și statut de emitent de carduri.

Expertiza partenerilor financiari internaționali aleși pentru acest proiect, împreună cu implicarea și expertiza noastră în finanțarea agriculturii au condus la acest rezultat remarcabil.

Reporter: Ce alte proiecte de creditare a mai pregătit Agricover Credit?

Robert Rekkers: Viitorul agriculturii înseamnă tehnologie digitală, inovație și informație specializată, puse în practică de fermieri ambițioși, pregătiți să devină motorul transformării pentru o agricultură sustenabilă și competitivă.

Suntem aici, gata pregătiți să susținem în continuare dezvoltarea afacerilor fermierilor cu soluții de finanțare specializate.

Un alt exemplu de inovație marca Agricover Credit îl reprezintă lansarea la începutul acestui an a Creditului APIA, prin care asigurăm prefinanțarea subvențiilor agricole înainte de emiterea adeverințelor APIA. Fiecare soluție personalizată de finanțare pe care o oferim se aliniază obiectivului nostru de a face finanțarea accesibilă și simplă pentru fiecare fermier, contribuind astfel la creșterea afacerilor în agricultură.

46 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Impactul crizei din Ucraina în Europa agricolă

O lume întreagă este cu ochii pe situaţia din Ucraina şi nimeni nu poate estima deocamdată care vor fi urmările acestui conflict armat desfăşurat chiar la graniţele României. Am făcut totuşi o selecţie a celor mai importante materiale de presă publicate de cele mai renumite organizaţii mass-media de pe continent.

G

ermania, principala forţă economică a Europei, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la criza regională şi poate chiar globală provocată de agresiunea rusă faţă de vecinii noştri. Ministrul federal al Agriculturii, Cem Özdemir, se aşteaptă ca preţurile alimentelor să crească din cauza războiului din Ucraina, dar fără blocaje pe lanţul de aprovizionare al UE. SECURITATE ENERGETICĂ ȘI ALIMENTARĂ ÎN UE Asociaţia Fermierilor Germani (DBV) a propus o reevaluare a politicilor agricole europene. „Nu doar politica externă şi de securitate, ci şi lanţurile noastre de aprovizionare şi logistică trebuie regândite”, a declarat preşedintele asociaţiei, Joachim Rukwied, într-un articol citat de topagrar. com. Potrivit acestuia, ar trebui să se pună mai mult accent pe securitatea aprovizionării cu energie, materii prime şi alimente.

Află ce scriu jurnaliştii germani despre criza din Ucraina!

Pactul Verde cu strategia sa «De la fermă la consumator» ar trebui suspendat. În vremuri de inflaţie şi război în Europa, securitatea alimen­ tară trebuie să aibă prioritate în politica agricolă GERO HOCKER

Purtător de cuvânt FDP privind politica agricolă

15-31 martie 2022

FRANŢA ANUNŢĂ UN PLAN DE REZILIENŢĂ AGRICOLĂ Confruntat cu realitatea crudă a unei invazii militare în Ucraina, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat, în deschiderea Salonului Internaţional de Agricultură de la Paris, că este dispus să aloce resurse importante pentru „securizarea energiei şi a inputurilor, precum şi susţinerea fermierilor din punct de vedere economic”. „Acest război şi toate crizele din spatele lui vor avea consecinţe de durată. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru aceasta cu multă hotărâre şi, de asemenea, cu multă solidaritate.

Pentru că fluxurile comerciale ar putea fi grav afectate”, avertizează Macron.

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 47 „SCUT” ÎMPOTRIVA CREŞTERII PREŢURILOR Pentru a face faţă acestei crize, liderul din Hexagon anunţă implementarea unui plan de rezilienţă, „întâi pentru a ne asigura aporturile pentru sectoarele noastre, apoi pentru a încerca, pe cât posibil, să construim scuturi de protecţie împotriva creşterilor de preţ, la nivel naţional şi nivel european”. Potrivit anturajului preşedintelui, acest plan va fi întocmit de Ministerul Agriculturii în colaborare cu sectoarele agricole şi interprofesionale. „Vom fi acolo, francezi şi europeni, pentru a ne sprijini fermierii, pentru a construi răspunsuri pe termen scurt şi mediu”, a precizat Emmanuel Macron.

CONSECINȚE DIRECTE Franţa este direct afectată de criza din Ucraina întrucât mai multe companii din domeniul seminţelor au unităţi de producţie în această ţară, în special pentru floarea-soarelui. Toate activităţile au fost sistate pentru a proteja angajaţii, iar aprovizionarea pieţei ucrainene este blocată, ceea ce ar trebui să provoace perturbări majore pentru campania de primăvară.

Vezi ce scrie 'La France Agricole' despre planul de rezilienţă gândit de Macron!

STOP EXPORT Rusia şi Ucraina reprezintă împreună peste 30% din comerţul mondial cu grâu şi orz, 17% din porumb şi peste 50% din uleiul de floarea soarelui, seminţe şi şroturi pentru hrana animalelor - însă toate exporturile ucrainene de pe ruta comercială principală din Marea Neagră s-au oprit din cauza războiului, a explicat demnitarul european Michael Scannell.

„UN RĂZBOI DUREROS PENTRU AGRICULTURA UE” Comisia Europeană se aşteaptă la o perturbare de durată a comerţului cu cereale care hrănesc industria masivă a cărnii şi a produselor lactate din Europa. Efecte secundare ale acestui război ar putea fi „dureroase” pentru fermierii europeni şi pentru sistemul alimentar în ansamblul său, a avertizat Michael Scannell, directorul adjunct al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG-Agri).

AMENINȚĂRI MAJORE Sistemul de agricultură puternic subvenţionat al UE este o mare putere exportatoare, dar mijloacele de trai ar putea fi ameninţate deoarece o mare parte din industria cărnii şi a lactatelor din UE se bazează pe culturi furajere importate din Ucraina, iar blocul este, de asemenea, dependent de gazul şi îngrăşămintele ruseşti. „Consecinţele acestei agresiuni ruseşti vor avea un impact major asupra sectorului nostru agroalimentar şi va fi dureros.

Dar trebuie să îndurăm această suferinţă”, a declarat Michael Scannell.

Scanează codul QR şi citeşte un interesant articol publicat de Politico!

RENUNŢĂM LA PACTUL VERDE?

Germanul Joachim Rukwied a subliniat că războiul din Ucraina reprezintă o preocupare majoră pentru agricultură şi că o nouă penurie de îngrăşăminte ca urmare a războiului ar avea un impact major asupra volumelor recoltelor din Germania şi Uniunea Europeană. În tot acest context, liderii formaţiunii Partidul Liber Democrat (FDP) au cerut în mod explicit ca obiectivele Green Deal să fie abandonate!

Autorităţile germane estimaseră anterior că eventualele sincope în producţia de cereale şi comerţul cu Ucraina şi Rusia ar afecta în primul rând principalii importatori din afara Europei. Cu toate astea, întreruperea exporturilor din regiune creează incertitudini suplimentare, însoţite de creşteri de preţuri şi de volatilitate pe pieţele internaţionale.

48 Agricultura 4.0

ROBOTTI VINE ÎN ROMÂNIA!

Danezii de la Agrointelli au semnat un parteneriat de reprezentare cu evofarming KFT, companie maghiară care va comercializa în Europa Centrală şi de Est unul dintre cei mai cunoscuţi roboţi agricoli existenţi pe piaţă. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

upă ce a poposit, în mai anul tre­ cut, o zi în Insula Mare a Brăilei, pentru o sesiune de teste în câmp, Robotti va putea fi admirat din nou şi chiar achiziţionat de către fermierii români în curând. Evofarming KFT va deservi pieţele de agricultură de pre­ cizie şi robotică din Ungaria, România şi Serbia. Iar aici Robotti va avea un rol extrem de important, datorită versati­ lităţii sale.

GRUP ȚINTĂ DE CLIENȚI „Robotica şi noua tehnologie nece­ sită personal concentrat exclusiv pe acest domeniu, motiv pentru care am decis să creăm evofarming. Vom folo­ si experienţa noastră din domeniul tradiţional al agriculturii pentru a oferi robotul clienţilor noştri existenţi: fermi­ eri de diferite dimensiuni, legumicultori şi universităţi agricole. Datorită modu­ larităţii sale, Robotti este cu siguranţă produsul potrivit pentru acest grup ţintă şi de aceea a fost important pen­ tru noi să­l includem în portofoliul nos­ tru”, a declarat Johann Ocken, co­pro­ prietar al companiei nou­înfiinţate.

CEO-ul evofarming, Johann Ocken (d), şi directorul de vânzări al Agrointelli, Anna Sprinzl, semnând contractul de reprezentare

AGRICULTURĂ PE MODUL „HANDS FREE” În opinia sa, cerinţele pentru pro­ ducţia de produse agricole se vor schimba enorm în următorul deceniu, şi nu doar cerinţele de protecţie a me­ diului, ci şi nevoile consumatorilor faţă de producţia ecologică, evitarea muncii monotone, deficitul de resurse umane. „Chiar dacă încă pare a fi o utopie în 2022, această cale a «agriculturii hands free» a început deja şi va continua să se dezvolte foarte rapid în următorii ani”, a precizat CEO­ul evofarming.

MODELE DISPONIBILE Există două modele de Robotti ­ 150D şi LR. Robotti 150D are o priză de putere şi două motoare, din care unul operează exclusiv priza de putere. În schimb, Robotti LR este proiectat pentru opera­ ţiuni fără priză de putere, dispune de un singur motor, un rezervor de motorină de 300 litri şi are o capacitate de ridi­ care de 1.250 kg.

Accesează codul QR şi vezi cum se descurcă Robotti la semănat!

PIONIERI ÎN ROBOTICA AGRICOLĂ Agrointelli este o companie daneză specializată pe robotica de câmp, fon­ dată în 2015, iar Robotti este produsul iniţial al companiei şi totodată unul dintre cei mai avansaţi roboţi agricoli din lume. Este alimentat cu motorină, având cuplare standard în trei punc­ te, astfel încât să poată fi echipat cu unelte agricole standard, pentru a efectua diferite sarcini de câmp pe tot parcursul sezonului.

15-31 martie 2022

Robotti este complet autonom, putând efectua multiple lucrări agricole

Agricultura 4.0 49

50 Ferma 4.0

Cât de mult ne putem baza pe Inteligența Artificială!

În timp ce producătorii de maşini şi echipamente agricole se află într-o competiţie globală pentru dezvoltarea de noi soluţii digitale, Uniunea Europeană seamănă confuzie cu privire la legislaţia care guvernează acest domeniu.

I

ndustria maşinilor agricole solicită legiuitorilor europeni să fie mai restrictivi în domeniul de aplicare a inteligenței artificale (IA) şi să lase deschisă uşa inovaţiei, invitând astfel sectoarele să­şi demonstreze expertiza. CEMA ­ aso­ ciaţia care reprezintă industria europeană a maşinilor agri­ cole ­ a evidenţiat recent câteva propuneri care consideră că vor fi dăunătoare industriei.

CEMA AVERTIZEAZĂ!

1. O chestiune de siguranţă. Regulamentul UE cu privire la inteligenţa artificială instituie un cadru de reglementare clar pentru mai multe tipuri de IA, inclusiv IA cu risc ridicat, care include şi sisteme în care siguranţa poate fi pusă în pericol. Regulamentul lasă decizia cu privire la ceea ce este un „sistem critic pen­ tru siguranţă din cauza utilizării IA” în legis­ laţia mai direct aplicabilă privind siguranţa produselor, cum ar fi Directiva privind ma­ şinile, aflată în curs de revizuire.

Comisia Europeană, pentru a acoperi tema IA, a inclus în domeniul de aplicare al anexei „Produse de maşini cu risc ridicat”, funcţii de siguranţă folosind IA, in­ troduse pe piaţă în cadrul unui produs sau independent.

Potrivit CEMA, prin această prevedere, domeniul de aplicare ar fi prea mare şi prea împovărător pentru ca riscurile să fie acoperite.

2. Cine deţine controlul? Industria maşinilor agricole solicită legiuitorilor să nu se uite doar la noutatea tehnolo­ giei, ci și la aplicaţia specifică, la posibilele situaţii pericu­ loase asociate şi la posibilitatea producătorului de a păstra controlul. Prin urmare, domeniul de aplicare ar trebui limi­ tat la „software care utilizează învăţarea automată pentru luarea automată a deciziilor”. Acest lucru, susţine CEMA, ar evita vânzarea software­ului care nu este capabil să înveţe sau să evolueze independent şi care este programat doar pentru a executa în mod optim anumite funcţii automate ale maşinilor. Scanează codul QR şi vezi ce spune regulamenul UE cu privire la inteligenţa artificială!

15-31 martie 2022

O PIAȚĂ DE MILIARDE DE DOLARI

Potrivit analiştilor de la Forbes, cheltu­ ielile globale pentru agricultura „inteli­ gentă”, inclusiv inteligenţa artificială şi învăţarea automată, se estimează că se vor tripla până la 15,3 miliarde de dolari în următorii trei ani. Cercetările sugerează că dimensiunea pieţei IA în agri­ cultură ar trebui să se aştepte la o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 20%, ajungând la 2,5 miliarde de dolari până în 2026. Și acesta este doar vârful aisbergului!

CE ESTE INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ?

Deşi există mai multe definiţii ale sale, în linii mari in­ teligenţa artificială se referă la capacitatea unei maşini de a imita funcţii umane, cum ar fi raţionamentul, învăţarea, planificarea şi creativitatea. În domeniul agriculturii, IA poate fi utilizată pentru a construi un sistem alimentar sustenabil, prin reducerea la minimum a utilizării îngrăşă­ mintelor şi a pesticidelor. Roboţii ar putea elimina plantele dăunătoare, reducând astfel utilizarea erbicidelor, de exemplu.

Citeşte mai mult despre cum este utilizată IA în ferme!

Agricultura Ferma 4.0 51

APLICAŢII PRACTICE ALE IA ÎN FERME Monitorizarea culturilor şi a solului: micro şi macronutrienţii din sol sunt factori critici pentru sănătatea culturilor, dar şi pentru cantitatea şi cali­ tatea producţiei. În mod tradiţional, calitatea solului şi sănătatea culturilor erau determinate de decizia umană. Dar această metodă nu este nici exactă, nici oportună. În schimb, acum putem folosi drone (UAV) pentru a colecta date cu ajutorul imaginilor aeriene şi pentru a pregăti mo­ dele de viziune computerizată pentru a le utiliza la monitorizarea inteligentă a culturilor şi a condiţiilor de sol. Modele de IA pot informa fermierii cu privire la anumite zone cu probleme, astfel încât aceştia să poată lua măsuri ime­ diate. De asemenea, pot face previziuni precise de randament şi pot detecta prezenţa bolilor mult mai rapid decât oamenii.

Pulverizare inteligentă: Tehnolo­ gia IA cu viziune computerizată face posibilă automatizarea pulverizării pesticidelor sau a îngrăşămintelor în mod uniform pe un câmp. Cu recu­ noaşterea în timp real a zonelor de pulverizare ţintă, pulverizatoarele UAV sunt capabile să funcţioneze cu mare precizie atât în ceea ce priveşte suprafaţa, cât şi cantitatea de pulverizat. Acest lucru reduce semnificativ riscul conta­ minării culturilor, oamenilor, animalelor şi resurselor de apă.

Vezi şi alte aplicaţii ale IA în agricultură accesând codul QR!

ROMÂNIA E CODAȘĂ Inteligenţa artificială oferă maşini­ lor şi sistemelor capacitatea de a ana­ liza mediul în care se află şi de a lua decizii cu un anumit grad de autono­ mie pentru a atinge obiective speci­ fice. În 2020, 7% dintre companiile cu cel puţin zece angajaţi din Uniunea Europeană (excluzându­le pe cele din sectorul financiar) au folosit aplicaţii de IA. România este printre statele membre UE cu cel mai redus procent de organizaţii (6%) care au apelat la această tehnologie, arată datele publi­ cate de Oficiul European pentru Statis­ tică (Eurostat).

România nu are o strategie oficială pentru utilizarea IA. Totuşi, implemen­ tarea ei în sectorul public a fost inclusă în obiectivele Autorităţii pentru Digita­ lizarea României.

Scanează codul QR şi citeşte un intere­ sant articol publicat pe economica.net!

Sursa foto: www.canva.com

52 Ferma 4.0

6 TEHNICI DE CAPTARE A CARBONULUI Fermierii pot juca un rol important în atenuarea efectelor asociate schimbărilor climatice apelând la practici agricole mai prietenoase cu mediul, care stochează carbonul în solurile agricole, pe termen lung.

U

n conţinut mai mare de carbon în sol ofe­ ră multe beneficii pentru sănătatea şi fertili­ tatea solului ­ structură îm­ bunătăţită, biodiversitate crescută, capacitate mai bună de reţinere a apei şi disponibilitate de nutrienţi. Iată câ­ teva exemple de tehnici de sechestrare a carbonului.

Folosirea culturilor de acoperire după recoltarea culturii principa­ le, pentru ca terenul să nu rămână ne­ cultivat.

Rotaţia culturilor: atunci când se cultivă variate culturi şi plante furajere perene, se creează un agroeco sistem bogat. Introducerea în rotaţia culturilor a anumitor specii de iarbă şi trifoi creşte conţinutul de carbon din sol prin sistemul de înrădăcinare extensiv.

Agrosilvicultura: practica de in­ troducere a arborilor în sistemele agricole. Copacii fixează CO2 din atmos­ feră în tulpini, frunze şi în rădăcinile lor.

Reducerea prelucrării solului: în special a acelor lucrări care pot avea un impact negativ asupra micro­

1.

2.

3.

4.

15-31 martie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

organismelor, asupra structurii solului şi pot crea eroziune. Îngrăşăminte bogate în carbon organic: compostul şi gunoiul de grajd solid cu un raport mare de C/N vor avea un circuit lent al carbonului în comparaţie cu alte materii. Prin ur­ mare, îngrăşămintele organice ar tre­ bui să fie produse suplimentar în ferme pentru a îmbunătăţi cu adevărat proce­ sul de sechestrare a carbonului.

Pajiştile permanente acumulea­ ză mai multă materie organică.

Dacă ele sunt arate, solul intră în con­ tact cu mai mult aer şi materia organi­ că se mineralizează. De asemenea, îm­ bogăţirea păşunilor cu leguminoase şi păşunatul controlat ar putea contribui la stocarea a mai mult carbon.

Află aici mai multe despre tehnicile de sechestrare a carbonului!

5.

6.

IDEI INSPIRAŢIONALE: „ROLLER-CRIMPER” Alfred Grand este fermier în Austria şi se ocupă cu agricultu­ ra ecologică. Acesta a adoptat sistemul de lucrări minime ale solului (minimum tillage) şi rotaţia culturilor, pentru creşterea can­ tităţii de materie organică din sol.

Alfred caută constant modalităţi de a­şi îmbunătăţi practicile. Așa a descoperit metoda „roller­crimp­ er”, dezvoltată de Institutul Rodale (SUA). Astfel, toamna el seamănă un amestec de plante pentru aco­ perire şi apoi primăvara o încor­ porează în sol odată cu înfiinţarea unei culturi comerciale, care poate fi soia, ce vine însămânţată direct în mulci. Şi chiar dacă produc­ tivitatea a scăzut cu 600 kg/ha, profitul a fost mai mare datorită economiilor făcute cu soluţiile de combatere a buruienilor.

Citeşte mai multe despre povestea lui Alfred Grand accesând codul QR!

Agricultura 4.0 53

54 Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SISTEME FOTOVOLTAICE PENTRU FERMA TA (I)

Agricultura este dependentă de lumină şi de căldură. Dar soarele poate furniza şi alte beneficii, inclusiv energia electrică necesară desfăşurării unor activităţi agricole.

Cum pot fi implementate în fermă sistemele fotovoltaice!

V

om aborda acum părţile componente şi principiile de funcţionare ale sistemelelor fotovoltaice, iar în numerele viitoare ale revistei Ferma vom prezenta principalii parametri ai sistemului fotovol­ taic, dimensionarea, utilizarea instalaţiilor solare şi costurile.

PANOURI FOTOVOLTAICE ÎN FERMA VEGETALĂ SAU ANIMALĂ Instalarea panourilor fotovoltaice pe sol nu este incompatibilă cu producţia agricolă vegetală sau animală. Spre exemplu, dacă pa­ nourile solare sunt instalate la o înălţime corespunzătoare, este posibilă cultivarea terenului aflat sub acestea, în fâşii. Mai mult, modulele solare vor umbri culturile și vegetația aflate sub pano­ uri, în timpul zilei, fără a afecta rata de creştere a plantelor. Astfel, modulele solare oferă posibilitatea de a cultiva specii tolerante la umbră și de a diversifica selecția culturilor, prelungind în același timp sezoanele de vegetație și reducând cerințele de apă.

Durata de viață a unei instalații solare este de aproximativ 20­25 de ani și poate oferi terenului o perioadă de "recuperare"/ repaus, crescând valoarea terenului.

Iată un model eficient de sistem ”agrivoltaic” într­o fermă din Germania!

15-31 martie 2022

PRINCIPII DE FUNCȚIONARE Principiul de funcţionare al sisteme­ lor cu panouri fotovoltaice presupune captarea radiațiilor solare și transfor­ marea lor în energie electrică, care poate fi utilizată imediat sub formă de curent alternativ după trecerea prin­ tr­un invertor sau care poate fi sto­ cată într­un sistem de baterii pentru o utilizare ulterioară. Instalația solară mai are nevoie de cabluri, siguranțe, împământare, sistem de monitorizare și automatizare, precum și o structură de montaj pentru panouri.

Vezi explicațiile din materialul video!

Agricultura Ferma 4.0 55

TIPURI DE SISTEME

• Sisteme on-grid ­ produc curent electric pentru utilizare imediată, dar sunt

racordate și la rețeaua națională pentru a transfera surplusul de energie. În acelaşi timp, prin intermediul unui invertor cu controller, sistemele on­grid pot primi curent din reţeaua naţională.

Sistemele off-grid sunt independente de rețea şi necesită un sistem de baterii pentru stocarea energiei care va fi folosită pe timp de noapte sau atunci când nu se produce suficient (în zilele înnorate sau iarna).

Sistemele Hybrid reprezintă o combinație între primele două sisteme: sunt conectate la reţeaua naţională, dar au şi un sistem de baterii.

Suplimentar, oricare dintre sisteme poate fi dotat şi cu un generator.

• •

CLASIFICAREA PANOURILOR Panourile solare termice utilizează energia solară pentru a furniza apă caldă menajeră sau pentru încălzire (locuinţe, hale, etc.), proces ce se poate realiza prin două tipuri de sisteme: Panouri plane ­ au o placă de "absorbție" (din cupru sau aluminiu) care cap­ tează energia solară şi o transferă apoi apei din circuit. Randamentul e mai scăzut în timpul sezonului rece, dar sunt mai eficiente în iernile cu ninsori abundente, deoarece zăpada alunecă repede, spre deosebire de panourile cu tuburi vidate care pot pierde până la 80%, chiar 100%, din randament dacă sunt acoperite de zăpadă sau pojghiță.

Panouri cu tuburi vidate prin care circulă apă. Peretele exterior permite radi­ ației solare să treacă și să ajungă la peretele interior care dispune de proprietăți anti­reflexive. Acestea au un randament mai crescut pe timp de iarnă compara­ tiv cu panourile plane, dar sunt sensibile la temperaturi scăzute şi pot îngheţa.

Panourile solare fotovoltaice ­ captează energia solară şi o transformă în curent electric pentru uz rezidențial sau industrial ­ sunt de trei tipuri, cu trei tehnologii diferite de fabricație: ­ Monocristaline ­ realizate dintr­un singur cristal de siliciu pur; au o eficienţă crescută, dar sunt scumpe. ­ Policristaline ­ construite prin turnarea fragmentelor de siliciu într­o matriţă pătrată; sunt mai ieftine şi au avantajul de a capta cu uşurinţă radiaţia solară chiar şi atunci când aceasta nu cade direct pe suprafaţa lor. ­ Cu film subțire ­ conţin straturi de celule absorbante de lumină mult mai mici decât cele ale unui panou de siliciu standard (monocristalin sau policristalin).

Alte tipuri sunt: ­ Panouri fotovoltaice PERC (Passivated Emitter Rear Contact): crește efi­ ciența celulei prin stratul dielectric care reflectă înapoi în celulă fiecare undă de lumină care a trecut, pentru a ajunge pe partea din spate și care nu a gene­ rat iniţial electroni. ­ Panouri fotovoltaice tip șindrilă ­ au o formă similară "ţiglelor" convenționale de acoperiș și au integrate şi celule fotovoltaice. ­ Panourile solare Half­Cell au puteri mai mari și sunt mai fiabile decât panou­ rile tradiționale, fiecare celulă solară având o dimensiune redusă la jumătate, fără ca acest lucru să însemne o modificare a dimensiunii panourilor. Panou­ rile tradiționale au 60 sau 72 de celule solare, în timp ce modulele Half­Cell au 120 sau 144 de celule.

1.

•

•

2.

INVERTORUL ŞI CONTROLLER-UL Invertorul transformă curentul continuu (produs de panourile fotovoltaice) în curent alternativ.

Controller­ul alimentează cu un anumit voltaj bateriile pentru a realiza ciclul de încărcare corect. În aceaşi timp, controller­ul are și funcția de a pro­ teja bateriile de supraîncălzire sau descărcare completă. Există două tipuri de chargere/controllere: MPPT și PWM.

7 BENEFICII PENTRU FERMIERI: 1. Reducerea costurilor cu ener­ gia electrică utilizată în fermă; 2. Diversificarea surselor de venit; 3. Sursă de apă caldă menajeră; 4. Costuri relativ reduse cu men­ tenanţa sistemelor fotovoltaice; 5. Utilizarea eficientă a unor spaţii (acoperişuri) sau terenuri mai puţin productive; 6. Panourile fotovoltaice pot furniza energia electrică necesară funcţionării echipamentelor aflate în zone izolate (sisteme de irigaţii sau garduri electrice); 7. Oportunităţi de marketing pentru clienţii atenţi la sustenabi­ litatea produselor.

Vezi și alte beneficii ale implementării panourilor fotovoltaice în ferme!

56 Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CARNEA ARTIFICIALĂ ”CUCEREȘTE” LUMEA

Știința a reușit să "programeze" microorganismele pentru a produce în laborator proteine asemănătoare cu cele provenite din celule animale sau vegetale.

Este nevoie doar de materie primă, bazine de fermentare, energie... şi, desigur, tehnologie!

S

pre deosebire de fermentaţia tradiţio­ nală, producerea de proteine prin ”fer­ mentație de precizie” valorifică rata de creștere rapidă a microorganismelor precum drojdiile, ciupercile și bacteriile, pen­ tru a obține alimente bogate în proteine.

Utilizând o varietate de organisme gazdă, surse de ma­ terii prime și procese de cultivare, cu eficiență ridicată, rezultă un impact mai mic asupra mediului decât clasicele surse de proteine de origine animală și chiar vegetală.

O ADEVĂRATĂ INDUSTRIE Există deja companii cu propriile unități de producție comercială, însă instalațiile existente sunt insuficiente pentru a satisface necesarul pieţei. Așadar, industria de "fermentație" are nevoie de investiții masive pentru pro­ ducția de proteine alternative.

SCADE AMPRENTA DE CARBON Deoarece microorganismele au o rată de creștere rapidă, de câteva kg/mc/oră, ele pot produce cantități mari de proteine. Deși fermentarea necesită mai multă energie decât producția animală convențională, aceasta are o am­ prentă de carbon mai mică, care poate fi redusă și mai mult prin utilizarea de energie cu emisii reduse de carbon. Am­ prenta de carbon asociată cu fermentarea depinde în mare măsură de mixul de surse de energie disponibile la locul de producție, iar sistemele de fermentare au, de asemenea, o amprentă redusă în utilizarea terenurilor (vezi grafice).

Detalii privind dezvoltarea industriei producătoare de proteine alternative găsiţi scanând codul QR!

IMPACTUL PRODUCȚIEI DE PROTEINE ALTERNATIVE ASUPRA MEDIULUI Grafic 1: Amprenta de carbon a proteinelor alternative este mai mică decât a cărnii de vită şi porc, dar mai mare decât a cărnii de pasăre, peşte (de crescătorie) şi tofu.

Produse micoproteice

1.4

Carne de peşte (de crescătorie)

2.2

Tofu din soia

2.2

Carne de pasăre

2.3

Burger"Beyond"

3.4

Burger "Impossible"

3.5

Carne de porc

Emisia de carbon (kg CO2 / kg produs final)

12

Carne de vită

30.4

Grafic 2: Utilizarea terenurilor pentru proteinele alternative este mai mică decât cea a proteinelor de origine animală și vegetală Burger "Impossible"

2.5

Tofu din soia

3.5

Produse micoproteice

3.6

Burger"Beyond" Carne de peşte (de crescătorie) Carne de pasăre Carne de porc

Teren necesar (mp) pentru 1kg produs final

4 8.4 12.2 17.4

Carne de vită

15-31 martie 2022

326.2

Sursa grafice: Poore et al. (2018), Beyond Burger LCA, Impossible Foods LCA, Quorn 2021 LCA, Järviö et al. (2021)

Agricultura Ferma 4.0 57

PROTEINE ALTERNATIVE VS. CARNE "IN VITRO" Trebuie făcută diferenţa între alimentele produse pe baza unor proteine "alternative" cu origine vegetală sau produse de către microorganisme şi care imită gustul cărnii şi "carnea cultivată în laborator ("in vitro").

Carnea artificială este "carnea" animală autentică (inclusiv fructe de mare și organe) produsă prin cultivarea/replicarea directă, "in vitro", a celulelor animale, fără a mai fi nevoie de animale şi de hrană pentru acestea.

Carnea "cultivată" cuprinde același tip de celule dispuse în aceeași structură cu cea a țesuturilor animale, reproducând astfel profilurile senzoriale și nutriționale ale cărnii convenționale.

Detalii despre știinţa producerii în laborator a cărnii, precum şi provocările pe care această tehnică le întâmpină!

• •

CONSUMUL ALIMENTAR AL CHINEI China a importat anul trecut aproximativ 30% din necesarul de carne de vită, 9% din carnea de porc și 3% din carnea de pui, potrivit USDA. China trebuie să hrănească mai mult de o cincime din populația lumii (peste 1,4 miliarde de locuitori), iar asigurarea securității alimentare şi reducerea dependenţei de importuri sunt priorităţi politice ale strategiei de dezvoltare a Beiingului.

CHINA - PLAN CINCINAL PENTRU ALIMENTAŢIE Carnea produsă în laborator, "ouăle" pe bază de plante și producția de prote­ ine recombinate se numără printre teh­ nologiile de producție alimentară care vor fi spriinite în China, potrivit planului 2021­2025 publicat de ministerul chinez al agriculturii.

Carnea produsă în laborator are un impact substanțial mai mic asupra mediului ­ inclu­ siv în ceea ce privește utilizarea terenurilor, a apei și a deșeurilor ­ decât producţia clasică în ferme a cărnii de pui, de porc și de vită, potrivit unui studiu al ”The Good Food Institute și de Global Action in the Interest of Animals”, cu sediul în Belgia.

Cum plănuiește China să devi­ nă lider mondial în domeniul ali­ Scanează-mă! mentației durabile Aşa­numita “dietă cu ultimul plan de planetară sănătoasă” ameninţă serios viitorul dezvoltare agricolă zootehniei mondiale. Cine pe cinci ani! şi de ce spune STOP creşterii animalelor?

CARNEA SINTETICĂ ARE ADEPȚI Un sondaj realizat de Credit Suisse Research Institute, publicat la 1 februa­ rie, arăta că aproape două treimi dintre respondenții din China sunt dispuși să încerce "carnea" produsă prin tehnologii alternative. Acesta a fost cel mai ridicat nivel dintre cele 10 națiuni intervievate, care au inclus 10.000 de respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 40 de ani.

Detalii privind studiul Institutului Credit Suisse! În SUA, cifra a fost de peste 25% și sub 10% în Franța şi Germania. De ase­ menea, aproape 60% din cei intervie­ vaţi în Brazilia și peste 40% în India au fost, de asemenea, gata să încerce car­ nea produsă în laborator.

Urmărește și un clip video în limba engleză pe acest subiect!

58 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Preţurile cresc, cel puțin până la… recoltă

Analiștii prevăd semnele unei inflații a preţului produselor alimentare, după ce aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu au fost blocate ca urmare a conflictului dintre Ucraina şi Rusia.

Î

n ianuarie, preţul produselor alimentare crescuse în medie cu 7,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, potrivit FMI.

CÂT SE MAI SCUMPESC ÎNGRĂȘĂMITELE? Fermierii din întreaga lume vor resimți impactul crește­ rii costurilor inputurilor, în special la îngrăşăminte, deoarece Rusia și Belarus sunt principalii producători pentru UE. Minis­ terul rus al Industriei și Comerțului a recomandat producătorilor de îngrășăminte să oprească temporar exporturile, în condiţiile în care "atât potasiul, cât și fosfatul sunt încă departe de prețurile record atinse în 2008, dar acel nivel ar putea fi atins în următoarele săptămâni".

Brazilia, al patrulea cel mai mare consumator mondial de îngrășăminte, are stocuri suficiente până la începutul următoarei recolte, în octom­ brie. Ţara importă aproximativ 80% din necesarul de îngrășăminte, din care circa un sfert provine din Rusia.

UNDE S-AU IEFTINIT FERTILIZANȚII? La mijlocul lunii februarie, în Portul Constanţa, azotatul de amoniu se vindea cu 763 euro/tonă (inclusiv TVA). Scăderi ale preţului au fost obser­ vate şi la îngrășămintele complexe DAP și MAP (944 euro/t, inclusiv TVA), preţ FCA Constanța. Scăderile de cca. 12,5% pentru azotat şi cca. 9% ale îngrăşămintelor complexe, comparativ cu luna decembrie 2021, par a fi pe un trend european, datorat faptului că preţul îngrăşămintelor a atins limita maximă acceptată de fermieri.

15-31 martie 2022

MĂSURI EXTREME LUATE DE UCRAINA

• A interzis exportul de produse

esențiale (hrișcă, seca­ ră, zahăr, mei, ovăz, sare, bovine vii, carne de bovine și alte subproduse provenite de la bovine).

A limitat exportul de cereale, inclusiv grâu și porumb, și de ulei de floarea­soarelui, păsări și ouă. O parte din aceste produse va putea fi exportată în baza unor licențe. În contextul ac­ tual, toate exporturile ucrainene care trec prin porturile din Marea Neagră au fost oprite.

A impus și măsuri care ar putea ajuta la gestionarea lucrărilor din câmp, inclusiv prin scutirea angajaților cheie din sectorul agricol de participarea la operațiuni militare în timpul campaniei agricole.

Campania de semănat la culturile de primă­ vară ar urma să înceapă la mijlocul lunii aprilie.

Ucraina este cel mai mare exportator mon­ dial de ulei de floarea­soarelui. Estimările an­ terioare arătau că ţara poate exporta peste 60 milioane de tone de cereale, inclusiv 33 mil. tone de porumb și 23 mil. tone de grâu, în sezo­ nul iulie 2021 ­ iunie 2022.

Analiza Reuters aduce mai multe detalii despre măsurile de criză luate în Ucraina!

•

•

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 59

TERENURILE PÂRLOAGĂ, ÎN ATENȚIA UE Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a per­ mite fermierilor să folosească terenurile scoase din circuitul agricol şi pârloagă, pentru culturi proteice/furaje. Traderii caută acum surse alternative de aprovizionare, pentru a înlocui livrările ucrainene şi rusești.

Când se va pune măsura în discuție și ce schimbări ar putea aduce!

EGIPTUL PLĂTEȘTE!

COTAŢII BURSIERE Grâul tranzacționat la Bursa din Chicago a înregistrat un salt de peste 50%, iar porumbul a crescut cu aproape 10% de când Rusia a invadat Ucraina. Vineri (04.03.2022), la Bursa de la Paris, prețul grâului de panificaţie ajunsese la 406 euro/tonă, un nou record. Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află: Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

FĂRĂ POTASIU DIN BELARUS UE a interzis toate importurile de potasiu din Belarus. Această măsură pune și mai multă presiune asupra sectorului agricol comuni­ tar, care se confruntă deja cu o creștere a prețurilor la inputuri.

Măsura va intra în vigoare în luna iu­ nie. Până atunci urmează o perioadă de trei luni, care va permite producătorilor de îngrășăminte din Europa să execute contractele existente semnate înainte de adoptarea interdicției finale.

Se estimează că deciziile adoptate de UE încă din iunie 2021 ar fi exclus din comerțul comunitar aproximativ 20% din potasiul extras din Belarus.

MARII PODUCĂTORI DE POTASIU AI LUMII Deși Germania este al patrulea producător mondial de potasiu, UE este în mare măsură deficitară în acest sector, având o cotă de doar 6% din producția mondială a acestei materii prime. În 2020, importurile de potasiu ale UE s­au ridicat la 2,4 mil. tone, echiva­ lentul a 85% din consumul total al UE. Canada este cel mai mare producător de potasiu, cu 14 mil. tone, din totalul de 43 mil. tone produse în 2020 la nivel mondial.

Urmărește evoluţia sectorului îngrăşămintelor!

Ca urmare a creşterii dramatice a preţului cerealelor, Egiptul ar putea avea o factură uriaşă în acest an.

Ministerul de finanțe al țării se așteap­ tă ca importul cerealelor să­i coste mai mult cu până la 15 miliarde de lire egiptene (955 milioane de dolari).

De la începutul anului prețul grâului a crescut cu 37%, iar prețul porumbu­ lui cu 21%.

Anul trecut, din totalul importurilor de grâu ale Egiptului, 70% a fost fur­ nizat de către Rusia (în valoare de 1,2 miliarde de dolari), iar din Ucraina a fost livrat 10,7% din total (650 mil. dolari).

Ce dificultăți întâmpină cel mai mare importator mondial de grâu!

60 Jurnal de fermă

Arenda, tractorul şi ciobanii!

Trei sunt necazurile care nu-i dau pace lui Vasile Stanciu, fermier din judeţul Galaţi.

Prima ar fi pământul, a doua reparaţiile la tractoare şi necazurile cu ciobanii din zona unde are culturile.

CULTURI ÎN MARE SUFERINŢĂ

un articol de

din 2020. Dacă îmi ia terenul ce mă fac?”, se întreabă deznădăjduit omul.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

m mari probleme cu arenda­ torul de la care am preluat 270 ha de teren. Mai am trei ani de contract şi din vară insistă să­mi ia terenul! Ar vrea să reziliez înţelegerea cu toate că am plătit arenda la timp, de 150 de euro pe hectar. Sunt unii care vor să cumpere terenurile fermierilor şi fac presiuni. Sunt în stare să distrugă oamenii şi afacerile lor”, susţine agri­ cultorul din Roşcani, comuna Băneasa.

TRACTOARELE TRAG PE DREAPTA Acum o altă belea a căzut pe capul lui. „În toamnă, mi­a căzut în brazdă un tractor de 230 CP din cauza terenului foarte uscat. A stat 5 săptămâni în service la reparat. Pentru că nu m­am putut folosi de el, terenu­i nearat. M­a costat şi aproape 20 de mii de lei... În februarie am lăsat la reparat un alt tractor de 115 CP, devizul e de peste 50.000 de lei, însă trebuie nişte pini­ oane care nu­s pe stoc. Ceea ce m­a revoltat e că mi­au cerut şi un avans de 10­20 la sută din valoarea reparaţiei!”, susţine Vasile Stanciu.

PĂMÂNTUL ESTE SUB CONTRACT! Vasile Stanciu vede o speranţă în modificarea Legea arendei, care „se tot amână de vreo doi ani, în sensul că în­ cheierea contractelor de arendare a te­ renurilor să fie pe cel puţin 10 ani şi cu stricta şi ferma respectare a clauzelor contractuale”. De asemenea, trebuie menţionat expres ca, în cazul în care proprietarul vinde terenul, pe perioada derulării contractului, arendaşul să fie lăsat să lucreze terenul în continuare, până la încheierea acestuia. „Am contract de arendă semnat pe 6 ani, în baza acestuia am achiziţionat utilaje agricole, am deschis o linie de credit, am rămas cu datorii neplătite

CU OILE-N... ECO-SCHEMĂ!

An de an Vasile Stanciu are destule necazuri cu ciobanii care au stânele pe lângă terenurile pe care le cul­ tivă. „Sunt înconjurat de vreo patru crescători de animale. Sunt doi fraţi cu câte 500 de oi fiecare cu care mă sfădesc de ani de zile pentru că trec cu animalele prin culturile mele. Două trupuri de pădure lungi şi înguste, de la Silvic, din apropiere le folosesc ca bulevard spre locurile de păşunat. Mă gândesc cu groază că de anul viitor vor fi eco­schemele când trebuie să avem terenul ocupat de culturi în per­ manenţă. Oile vor distruge culturile!”, explică fermierul gălăţean.

MARIAN MUŞAT

„A

15-31 martie 2022

Vasile Stanciu nu e mulţumit de starea semănăturilor de toamnă.

Are 57 ha cu orz şi 70 cu grâu, însă sunt întârziate din cauza secetei. În toamnă nu a putut ara şi nici scarifi­ ca, aşa că va discui şi va însămânţa fără altă lucrare pregătitoare. Pri­ ma dată va semăna mazărea (pe 20 ha), floarea soarelui (120 ha) şi po­ rumbul pe vreo 70 de hectare. Anul trecut a fost binişor iar preţurile de vânzare i­au mai îndulcit niţel si­ tuaţia financiară.

Cu îngrăşămintele stăm la pândă să vedem dacă scad preţurile.

Nu am aprovizionat nimic.

Am reuşit să aplic în toamnă 200 kg/ha de complexe la păioase. Îngrijorarea mea este că nu va ploua suficient şi nu am să fertilizez; să nu arunc banii pe fereastră.

VASILE STANCIU

Fermier Roşcani, jud. Galaţi

61

62 Agro-Investiţii

FIECARE HECTAR UDAT ESTE UN HECTAR SALVAT! Pentru a se salva în fața secetei, un tânăr fermier vasluian investește într-un sistem automatizat și autonom de irigații pentru cele 400 ha de teren pe care îl lucrează în comuna Stănilești din Vaslui.

Î

ncă din anul 2016, atunci când a preluat ferma de la părinți, Andrei Chirițoiu a stabilit că primele sale in­ vestiții majore vor fi realizate în irigații.

Principala motivație a fost aceea că a văzut cum părinților săi, Mihaela și Veniamin Chirițoiu, care au pus bazele fermei în anul 1999, li se dijmuiau ritmic recoltele, din cauza secetei.

A STRÂNS BANI ŞI A INVESTIT Din cei aproape 6 ani de activitate proprie, cel puţin trei au fost caracte­ rizați de secetă cu diverse grade de intensitate și de arșiță, cu pierderi sem­

În anul 2016, aici nu se iriga nici un centimetru de teren agricol.

Pe de o parte, nu era disponibilă infrastructura principală iar ferma părinților mei nu dispunea de echipamente pentru preluarea și transportul apei pe câmp.

ANDREI CHIRIŢOIU

Fermier Stănilești, jud. Vaslui

15-31 martie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

nificative de recoltă și de bani. Astfel, ritmul investițiilor realizate de Andrei Chirițoiu nu s­a încadrat în parametrii programați. Dar, cu toate dificultățile, a continuat planul său și anual a reușit să salveze culturile de pe măcar câteva hectare în plus.

SECETA, UN RISC DIMINUAT ”Noi avem terenul în lunca Prutului, în amenajarea de iri­ gații Albița­Fălciu și, teoretic, ar fi trebuit să avem toată suprafața la irigat. Practic, însă, în acest moment am ajuns la o limită

maximă de 70­80% din suprafață. Atât am reușit până acum, prin credite, leasin­ guri și încercând să valorificăm cât mai bine producțiile, sumele obținute fiind dirijate aproape în totalitate către inves­ tițiile în irigații. Subliniez aceste aspecte, deoarece, pentru mine, ca fermier în vârstă de 24 de ani, reprezintă o reali­ zare imensă", spune tânărul fermier.

INVESTIŢIE DE 1000 EURO/HA Anul acesta, în februarie, a suplimen­ tat sistemul de irigații cu un echipament tip tambur. Investiția se ridică la aproxi­ mativ 1000 euro/hectar. Fermierul spu­ ne că amortizarea se va face în 1­2 ani, în funcție de evoluția celorlalți factori care influențează producția agricolă.

"Ceea ce ne dorim noi este ca vremea să își revină și să nu avem încă un an secetos, într­un timp atât de apropiat de anul 2020, când a fost dezastru. Am vrea să avem echipamentele de irigații cumpărate și depozitate, dar să nu fie nevoie să le utilizăm, inclusiv din pricina faptului că ele consumă energie", con­ tinuă vasluianul.

OBIECTIV: 400 HA ÎN 5 ANI! Scopul tânărului fermier vasluian este acela ca în 5 ani să rezolve... ››› 64

63

Performanță la 360°

HENIK EXTRA

040 OD

nicosulfuron 40 g/L

METOS

960 EC

S-metolaclor 960 g/L

Erbicid selectiv și sistemic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate anuale din culturile agricole

Erbicid sulfonilureic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și unele dicotiledonate din cultura de porumb

+

RUMEZO mesotrione 200 g/L

200 SE

Erbicid selectiv pentru combaterea în postemergenţă a buruienilor dicotiledonate la porumb

MEZONIR 340 WG mesotrione 240 g/Kg + nicosulfuron 80 g/kg

RINCON

+ rimsulfuron 20 g/Kg

erbicid selectiv pentru combaterea în postemergenţă a buruienilor graminee și a buruienilor cu frunză lată, anuale și perene la porumb

NIXON

25 SG

rimsulfuron 250 g/kg

erbicid selectiv sulfonilureic pentru controlul în postemergență a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate din culturile de porumb și cartof

50 SG

nicosulfuron 500 g/Kg

erbicid sulfonilureic pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb

soluții de erbicidare completă pentru cultura de porumb

64 Agro-Investiţii

În anul 2018, Andrei Chirițoiu a realizat primele irigații, după ce statul a investit în reabilitarea de staţii de pompare, canale şi construcţii hidrotehnice. A început cu 60 ha la irigat, iar acum poate iriga peste 300 de hectare. ››› 62 ... problema extinderii și moder­ nizării capacităților de irigații, prin in­ vestiții într­un sistem automatizat și autonom de asigurare a cantității opti­ me de apă pentru plante, pe toate cele 400 de hectare. ”Investițiile în irigații sunt vitale în zona noastră și, în mod obligatoriu, tre­ buie să fie performante. Nu este cazul să utilizăm improvizații sau să facem investiții ieftine, deoarece aceasta ar însemna să ne luăm singuri șansa de a salva recoltele. Noi am investit treptat, dar temeinic", explică Andrei Chirițoiu.

PERFORMANŢĂ ÎN IRIGAŢII Sistemul de irigații autonom, cu sen­ zori și echipamente automatizate de irigare necesită timp şi bani, pentru că este vorba de instalații tip pivot sau linear, care pot fi controlate de la distanță, de pe telefon sau pot fi automatizate, adică să pornească singure atunci când senzorii aflați în pământ transmit această comandă către echipament.

15-31 martie 2022

3 ÎNCERCĂRI EŞUATE CU BANI UE În ceea ce privește sursele de fi­ nanțare, tânărul fermier vasluian se bazează pe aceleași pârghii utilizate în ultimii ani, respectiv creditare, leasing și resurse proprii, fiind dezamăgit de sistemul de acordare a finanțărilor europene. ”Din păcate, am avut 3 încercări de a accesa proiecte cu finanțare euro­ peană, toate fără succes. Am renunțat la această idee și am căutat alte solu­ ții. Una dintre direcțiile urmărite îndea­ proape și, până acum, realizate a fost aceea a identificării formelor de orga­ nizare potrivite pentru a reduce cheltu­ ielile și pentru a spori veniturile", afirmă tânărul agricultor.

Pentru Andrei Chirițoiu, cea de­a patra încercare de a accesa fonduri cu finanțare europeană va fi axată pe reali­ zarea de investiții în spații de depozitare

JUDEŢUL CU SECETĂ EXTREMĂ Chiar dacă, urmare a unor in­ vestiții semnificative realizate în anii din urmă, suprafaţa agricolă irigată în județul Vaslui a crescut, problema asigurării la timp a can­ tității optime de umiditate a rămas încă nerezolvată pe deplin. Vasluiul se află într­o zonă tradițional afec tată de secetă, situație în care nici precipitațile cu valori la nivelul mediilor multianuale nu asigură necesarul de apă, iar anul 2022 deja se află sub spectrul pericolului confruntării cu o nouă secetă extremă.

Anul 2020, unul dintre cei mai secetoşi în ferma lui Andrei Chirițoiu a producțiilor, aspect pe care tânărul fermier din Stănilești, județul Vaslui îl consideră la fel de important ca şi iri­ gațiile.

"CRED ÎN IDEEA DE ASOCIERE!" Exploataţia familiei Chirițoiu este membră a Asociației `Grânarii` ACCPT Iași, unde se organizează licitații pentru aprovizionare în ferme și pentru fiecare tip de input agricol prețul scade cu 5­10% față de prețul care ar fi trebuit plătit prin achiziție individuală.

De menţionat şi avantajele secundare oferite de asociere, respectiv relația cu instituțiile statului ("suntem mai atent ascultați"), colabo­ rări tehnico­științifice și comerciale cu alți fermieri, consultanță de speciali­ tate etc. În vara anului 2021, împreună cu alți 4 fermieri din sectorul vege­ tal, au creat o cooperativă ­ Cooperativa Agricolă Lunca Prutului, prin care comercializează toată producția și prin care speră să aibă şi prioritate în acce­ sarea de fonduri europene.

1.

2.

3.

65

66 Greşeli care ne costă

8 exemple din câmp în care detaliile fac diferenţa!

Având ca singur criteriu potențiala grămadă de bani de la finele fluxului tehnologic, fără a vedea particularități evidente, se iau decizii aiuristice care duc la situații hilare, adevărate rețete pentru dezastru! un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

V

orbim despre bani în agricultură, ca și în orice altă afacere. Une­ ori investiţi în cel mai nechib­ zuit mod. Așa s­a ajuns ca sistemul de tehnologie agricolă să fie determinat în măsură importantă de nivelul sub­ vențiilor acordate, de parcă exploataţia agricolă a ajuns să fie un instrument modern de cerșetorie!

Foto 1: „Cultură” bio de soia

CONFUZIILE AFECTEAZĂ PROFITUL Din cauza înțelegerii superficiale se confundă chestiuni care se pot dovedi esențiale în profitabilitatea afacerii. Un exemplu ar fi sistemele clasic, mini­ mum tillage și no­till. Uzual sunt înțelese ca și sisteme de lucru ale solului. Însă, la origini, au fost stabilite ca și sisteme de agricultură, lucrarea solului fiind doar la începutul lanțului tehnologic și cerând a fi aplicate și alte măsuri tehnologice specifice sistemului respectiv.

"LA MINE NU A FUNCŢIONAT"!

Din motive de spaţiu, nu putem de­ talia suficient şi tocmai de aceea este bine ca cititorii să nu transpună copy­ paste informațiile pe care le aud de la alți fermieri în legătură cu elemente de tehnologie agricolă care i­au mulțumit pe cei care vorbesc despre ele.

Nu înseamnă că sunt rețete sigure Scanează-mă!

În agricultură, ca şi la şcoala vieţii, e bine să acceptăm că mai avem de învăţat, să ieşim în realitate, să privim cu atenţie, să încercăm să înţelegem ceea ce vedem, să luăm notiţe!

15-31 martie 2022

Foto 2: Aceeași fermă: rapiță în 2022 și 2021 de succes, de aceea sunt destui cei care spun: „la mine nu a mers.”

VREMEA DETERMINĂ TEHNOLOGIA De la un an la altul, de la o fermă la alta, de la o parcelă la alta apar situații diferite care, pentru controlul costurilor, cer măsuri tehnologice nuanțate.

Factorul principal este evoluția vre­ mii. Apropos de evoluția vremii: oare de ce în prognoze în loc de „30% șanse de ploaie” nu se spune „70% șanse de vreme frumoasă”? În ilustrarea acestei diversități în fotografii sunt prezentate câteva exemple.

1. UNDE DUC DECIZIILE PROASTE? Un exemplu (poate extrem) este în foto 1, în care este o cultură bio de soia. „Experimentul” s­a făcut pe câteva sute de ha, toate cu același rezultat. Iar ceea ce a urmat după, este în afara capaci­ tății de înțelegere: „Mai încercăm și anul acesta!” Și când ne amintim că nouă ni s­a spus că ne opunem progresului...

2. DIFERENŢE EVIDENTE LA RAPIŢĂ În foto 2 și foto 3 sunt prezentate culturi de rapiță și de grâu în ani suc­ cesivi, 2021 și 2022, în ferme diferite,

Greşeli care ne costă 67

DECIZIA VĂ APARŢINE. CUM ŞI CE ALEGEŢI? Fermierii au motive întemeiate să fie încântați de mulțimea de produse, oferte și furnizori care le trec pragul. Însă doar atât. Mai departe, situația ar putea deveni chiar complicată când este vorba de a discerne între multitudinea de produse. Interesul fermierului și al furnizorului este comun într­o oarecare măsură, după care este evident divergent și chiar contra­ dictoriu. Cel care trebuie să decidă este fermierul, după criterii pe care numai el vrea să le aleagă.

Foto 3: Altă cultură, aceeași fermă: grâu în 2022 și 2021

dar fiecare cultură în aceeași fermă.

Diferențele sunt evidente. Între altele, anul trecut rapița avea o stare fitosani­ tară mult mai bună. Și nu pentru că anul trecut Phoma nu a avut viză de intrare. În 2021, în ansamblul tehnologiei au fost necesare mai devreme lucrări care au avut ca efect și o stare fitosanitară mai bună. Anul acesta unele lucrări au avut un alt calendar de aplicare.

3. FIECARE AN CU TEHNOLOGIA LUI La grâu, anul trecut masa vegetativă a fost mult mai dezvoltată, însă a fost problema înghețului tardiv. Anul acesta este mai puțină masă vegetativă la o densitate suficientă a lanului. Ce însea­ mnă aceasta? Deocamdată nu mare lucru...

Cu toate că pentru fiecare cultură este vorba de aceeași fermă, iar ima­ ginea de ansamblu arată că sunt agri­ cultori care înțeleg ceea ce fac, dife­ rențele între ani sunt evidente și la fel de evidentă este și nevoia de nuanțare a tehnologiei, din simplul motiv că orice mișcare și aplicare de produs se face pe bani!

4. CONSECINŢELE SE VĂD ACUM! În foto 4 este cultura de rapiță în parcele diferite ale aceleiași ferme.

Mici detalii neobservate sau trecute cu vederea la lucrările anterioare, își arată acum consecințele. Unele denivelări la pregătirea patului germinativ pot fi neobservate pe fondul aceleiași culori maronii a solului, însă acum ... ››› 68

Foto 4: Aceeași fermă: rapiță 2022 în parcele diferite

68 Greşeli care ne costă

Foto 5: 2020 - grâu în ferme diferite

Foto 6: 2022 - rapiță în aceeași parcelă

Foto 7: 2018, rapiță - fungicide diferite, aceeași eficiență

Foto 8: Schimbarea pH-ului solului la folosirea îngrășămintelor

››› 67 ... sunt evidente și prin diferența de culoare. Și chiar dacă în cultură sunt goluri, și pe acestea vor fi aplicate în­ grășăminte, erbicide, fungicide, insec­ ticide. Iar rapița, cu toată puterea de ramificare, nu le va putea acoperi. Ba chiar o ramificare exagerată a plantelor va duce la o eșalonare a maturării!

Activitatea în fermele de cultura mare se desfăşoară în câmp, sub cerul liber şi este supusă capriciilor vremii. În condiţii de stres, plantele şi soiurile au reacţie diferită la lipsa sau la excesul de apă. Atunci apar pe frunze simptomele de carenţă de nutriţie, care arată deficienţa din plantă a unuia sau a mai multor elemente minerale.

Scanează codul QR şi vezi recomandă­ rile specialistului Ferma!

15-31 martie 2022

5. NU CHELTUIŢI INUTIL BANII! În foto 5 este cultura de grâu din fer­ me diferite, situațiile comparate carac­ terizând ansamblul fiecărei ferme. Dife­ rențele sunt și aici evidente. Și nici o măsură tehnologică nu va face ca grâul mai în urmă să recupereze potențialul pierdut. De aceea, în asemenea situa­ ții, cu toată dorința sau disperarea, prima măsură trebuie să fie închiderea fermoarului la buzunare, iar aplicarea de măsuri tehnologice (fertilizare, sti­ mulare, protecție etc.) să se facă din aproape în aproape.

6. GOLURI ÎN CULTURĂ. CE FACEM? În foto 6 este o cultură de rapiță în aceeași parcelă. Situația a apărut într­o fermă mare care are în lucru multe par­ cele nu foarte apropiate. În asemenea situații, unele detalii mai scapă de sub urmărirea atentă.

Este posibil ca partea rară mai mult să încurce, însă resemănarea unei su­ prafețe mici și izolate cu o altă cultură ar putea duce la și mai multe probleme

de logistică. Să rămână neprotejată, deci fără a mai angaja costuri, ar fi o sursă de infecție pentru parcelele înve­ cinate.

7. PRODUS NOU VS. PRODUS VECHI În foto 7 este ilustrată eficacitatea a două fungicide în protecția fitosanitară a rapiței. În stânga un produs de ulti­ mă generație, în dreapta cel mai ieftin fungicid din piață, dar de generație mai veche. Ambele au fost aplicate la des­ primăvărare. Comparați singuri!

8. DIFERENŢE MARI ALE PH-ULUI Aplicarea îngrășămintelor minerale duce la schimbarea (temporară?) a pH­ului solului. Situația este ilustrată în foto 8 lângă o grămăjoară de uree.

Aceeași grămăjoară. Terenul era un pic înclinat. În funcție de microzonă, la dife­ rență de circa un metru, pH­ul variază de la 4,8 la 6,4, comparativ cu o situa­ ție normală, în jur de 6. Vă amintiți de transformările ureii în sol? Azot amidic, amoniacal, nitrit, nitrat?

69

70 Protecția plantelor

4 factori care favorizează atacul Gândacului lucios Înainte de înflorirea rapiței, fermierii trebuie să protejeze această cultură de atacul gândacului lucios (Meligethes aeneus). Scăpate de sub control, insectele pot dijmui serios recolta.

F

ermierii nu au parte de liniște. Din contră, anul ăsta, totul pare să o ia razna, de la creșterea prețurilor până la situația geopolitică. Vremea nu vrea să se lase nici ea mai prejos și a în­ ceput deja să ne dea bătăi de cap.

CE ÎNSEAMNĂ O IARNĂ UȘOARĂ? În jumătatea sudică a țării, nu prea a fost iarnă. Poate doar temperaturile negative înregistrate în unele perioade din decembrie și ianuarie ne­au adus aminte că este sezonul hivernal. În multe zone ale țării, zăpada a fost doar o amintire.

Asta înseamnă că mai multe insecte care hibernează, pot să treacă cu bine de sezonul rece. În această categorie este și gândacul lucios (Meligethes aeneus). Deși rapița face parte din „meniul” multor specii de insecte fito­ fage, atât în toamnă, cât și primăvara, gândacul lucios este considerat dăună­ torul numărul 1 al acestei culturi.

MELIGETHES, INAMICUL NR. 1!

Numărul mare de insecte Studii efectuate în țara noastră au scos în evidență că, dintre toate spe­ ciile de insecte care dăunează rapița de toamna, cea mai pare pondere o are gândacul lucios.

1.

15-31 martie 2022

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2.

Vremea favorizează zborul În mod normal, insectele apar din locurile de iernare, când tempera­ tura aerului este de 10­11°C și are ten­ dință crescătoare, iar zborul în masă al acestora are loc când temperatura de­ pășește 15°C. Calendaristic, acest lucru

Tratamentul pentru combaterea gândacului lucios, în cazul depășirii PED, se va efectua înaintea înfloririi rapiței.

După înflorire, pe de o parte tratamentul nu se justifică, pe de altă parte trebuie protejate albinele și celelalte specii de polenizatori!

se întâmplă în a doua parte a lunii apri­ lie. Schimbările climatice, resimțite din plin și în țara noastră, au „dat peste cap calendarul”, astfel că în anii călduroși, mici gândăcei pot să își facă apariția încă din a doua parte a lunii martie, cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă!

Risc mare de a produce pagube Insectele se hrănesc cu polen, fie provenit din organele florale încă ne­ desfăcute (boboci în diferite stadii), fie cu polenul provenit din stamine (după deschiderea organelor florale). Cele mai mari pagube se produc dacă gândacii lucioși se hrănesc când rapița se află în faza de îmbobocire. În acest caz, micile insecte distrug bobocii, în urma proce­ sului de hrănire. Boboci distruși înseam­ nă mai puține siliceve, iar dacă popu­ lația dăunătorului dintr­o anumită solă cu rapiță, este ridicată, iar condițiile cli­ matice sunt favorabile insectelor, atunci cultura poate să fie compromisă.

Răsărirea tardivă a rapiţei Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât plantele au dezvoltare mai slabă.

Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care, toamna, plantele au răsărit tardiv.

Acestea pot trece de iarnă, dar vor fi mai slab dezvoltate în primăvară. Dacă insectele apar mai devreme în ... ››› 72

3.

4.

71

72 Protecția plantelor

Gândacul lucios (M. aeneus): atac la bobocii nedesfăcuți

Boboc de rapiță distrus în urma procesului de hrănire a gândacului lucios

››› 70 ... câmp, în cazul unei primăveri mai călduroase, cum se prefigurează și în acest an, atunci „se aliniază astrele” pentru insecte iar pagubele provocate de acestea pot să fie mai ridicate. Prin urmare, dacă fermierii decid să păstre­ ze cultura de rapiță, după ce a trecut iarna, aceasta trebuie protejată de ata­ cul gândacului lucios.

PROTECŢIA RAPIŢEI ÎN DOI PAŞI Monitorizarea culturii pen­ tru a putea ști cât mai exact momentul sosirii primelor insecte în lan. Se amplasează în câmp capcanele entomologice. În general, acestea sunt galbene (culoarea atrage aceste insec­ te), fie plăci sau hârtie adezivă, fie bol umplut cu lichid și detergent. În am­ bele cazuri, capcanele se amplasează la înălțimea inflorescențelor rapiței, încă nedeschise. Se pot folosi aceleași capcane cu care s­a monitorizat zborul

PRAGUL ECONOMIC DE DĂUNARE După ce gândacul lucios și­a fă­ cut apariția în lan trebuie să vedem dacă s­a depășit sau nu pragul eco­ nomic de dăunare (PED). Pentru asta, trebuie să mergem în lanul de rapiță și să efectuăm sondaje, pe diagonala solei, alegând mai multe puncte de determinare (8­15), în funcție de mărimea parcelei. În cadrul fiecărui punct de determinare se aleg 25 de plante pe două rânduri paralele și se numără gândacii de pe inflorescențe.

15-31 martie 2022

Atacul gândacului lucios (M. aeneus) la florile deschise; în acest caz nu se înregistrează pagube în urma procesului de hrănire a insectelor gărgărițelor tulpinilor (Ceutorhynchus napi), primăvara devreme. Pe lângă capcane, dacă avem o stație meteo automată în câmp, putem să monito­ rizăm evoluția temperaturilor aerului.

Dacă s­au depășit 8°C și au tendință crescătoare, atunci trebuie să ne aș­ teptăm ca peste câteva zile să apară insectele hibernante în lanul de rapiță.

Executarea unui tratament de combatere, în general cu insecticide de contact sau local sis­ temice, omologate pentru combaterea gândacului lucios.

PED DUPĂ STADIUL CULTURII Pentru Europa Centrală sau de Sud­Est (inclusi România), conform standardului Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plan­ telor (OEPP), pentru protecția culturii

de rapiță (PP 2/8(1)), pragul economic de dăunare (PED), pentru combaterea gândacului lucios variază în funcție de stadiul de dezvoltare în care se găsește cultura, după apariția insectelor în lan. pentru o cultură de rapiță, cu dezvol­ tare normală, aflată în faza de muguri florali uniți, vizibili (BBCH 51), PED este de 3­4 insecte/plantă; în faze mai avansate, PED­ul crește (la BBCH 52­53 ­ muguri florali separați, crescuți deasupra frunzulițelor, este de 7­8 insecte/plantă; la BBCH 55­59 ­ muguri florali sepa­ rați, pedunculii florali alungiți, este mai mare de 8 insecte/plantă); în cazul în care plantele sunt mai slab dezvoltate, PED­ul este de o insectă/ plantă la BBCH 51, 2 insecte/plantă la BBCH 52­53, respectiv 2­3 insecte/ plantă la BBCH 55­59.

• • • •

73

74 Cultura mare

2 soluţii CORTEVA pentru managementul azotului 2021: VÂNZĂRI CU 20% MAI MARI

Corteva vine cu soluţii pentru fermierii români, obligaţi să reducă din cantitatea de azot de pe terenurile agricole şi confruntaţi cu preţuri ale îngrăşămintelor de trei ori mai mari decât anul trecut.

„C

osturile îngrăşămintelor au crescut cu 300% faţă de anul trecut. Acum cumpă­ răm azotatul cu 3.500­4.000 de lei pe tonă. Cred că vor putea rezista doar cei care se adaptează şi care ascultă sfatu­ rile specialiştilor”, a spus Cosmin Iancu, fermier din Ilfov, în cadrul evenimentu­ lui online Media Club cu tema contribu­ ţiei companiei Corteva la securitatea alimentară. În acest context, pentru a le oferi fermierilor soluţii pentru a­şi asigura cantitativ producţiile, Corteva are două noi produse biologice cu rol în manage­ mentul azotului.

1. INSTINCT SPOREŞTE PRODUCŢIA Instinct, dezvoltat cu tehnologia Optinyte, este un stabilizator ce înceti­ neşte pierderile de azot prin levigare şi de­nitrificare. Nitrapirina, un compus organic, este un inhibitor de nitrificare, care blochează activitatea bacteriei nitrosomonas ce converteşte azotul amo­ niacal în nitriţi, care apoi sunt convertiţi în nitraţi de către bacteria nitrobacter.

15-31 martie 2022

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cercetările efectuate asupra nitrapiri­ nei indică o creştere cu 28% a gradului de reţinere a azotului în sol. „Aplicând Instinct, azotul se păstrea­ ză sub formă stabilă şi rămâne la rădă­ cina plantei o perioadă mai lungă de timp, astfel că planta de porumb îl poa­ te utiliza când are nevoie mai mare: la înflorit, polenizat, umplerea boabelor.

Rezultatul este un spor de producţie de 5% la grâu şi de 7% la porumb, re­ ducerea numărului de aplicări cu azot, precum şi beneficii pentru mediu”, a ex­ plicat Maria Cârjă, marketing manager Corteva România şi Republica Moldova.

2. UTRISHA N ABSOARBE AZOTUL Utrisha N (Blue N) este un biostimu­ lator cu rol în eficientizarea nutriţiei plantelor, lansat în Europa la ... ››› 76

„Vânzările Corteva în România au crescut cu peste 20% în 2021.

Reuşim, în fiecare an, să lansăm în jur de 10 produse, şapte produse pe partea de genetică, trei produse pe partea de protecţia plantelor.

Verden, noul fungicid pentru primul tratament la cereale, are un start foarte bun în anul de lansare”, a spus Jean Ionescu, Country Leader Corteva România şi Moldova, în cadrul evenimentului Media Club pe tema securităţii alimentare.

Corteva investeşte peste 5 milioane de dolari pe zi în cercetare şi dezvoltare!

JEAN IONESCU

Country Leader Corteva România şi Rep. Moldova

75

76 Cultura mare

Programul digital Granular Link a fost transferat din SUA şi adaptat pentru Europa, iar România este una din primele 5 ţări în care va fi disponibil.

Va fi implementat în 12 ferme pilot, iar de anul viitor acest servicu va fi la dispoziţia tuturor fermierilor români.

MARIA CÎRJĂ

Marketing manager Corteva România şi Rep. Moldova

››› 74 ... finalul anului 2021. Utrisha N se bazează pe bacteria endofitică Methzlo­ bacterium symbioticum, care lucrează în simbioză cu planta pentru a asigura asi­ milarea azotului necesar din atmosferă. „Acest biostimulator absoarbe azo­ tul din aer şi, prin sistemul fotosintetic, îl predă plantei ca sursă de hrană. Toate testele efectuate până acum arată că acest produs aduce sporuri de pro­ ducţie de până la 300 kg/ha la cereale şi până la 600 kg/ha la porumb”, spune Maria Cîrjă.

Scanează-mă!

Cultura de rapiță poate fi serios afectată de buru­ ieni. Pentru erbicidarea în primăvară, Corteva vă pune la dispoziție cea mai avansată soluție tehnologică pentru controlul buruienilor. Scanează codul QR şi află care e recomandarea specialiştilor!

15-31 martie 2022

YMPACT CU COSTURI REDUSE! Un alt produs biologic din portofoliul Corteva, Ympact, comercializat în Ro­ mânia din 2020, este un fertilizant pen­ tru tratamentul seminţelor de cereale păioase, ce are în componenţă ligno­ sulfonaţi extraşi din lignină, un produs rezidual provenit din industria de ce­ luloză şi hârtie, îmbunătăţiţi cu acizi fulvici şi humici şi cu microelemente esenţiale creşterii plantelor tinere pre­ cum zinc, mangan şi cupru. Ympact favorizează răsărirea uniformă şi dez­ voltarea plantelor tinere de cereale şi le jută să răspundă la factorii de stres hi­ dric, termic, precum şi la stresul cauzat de boli şi dăunători. „Are un cost redus şi un profit maxim”, afirmă Maria Cîrjă.

Poate fi aplicat în amestec cu produse de protecție a plantelor utilizate la tra­ tamentul semințelor.

SERVICII DIGITALE PENTRU FERME Corteva lansează în România Granular Link, o aplicaţie care le va ofe­ ri fermierilor instrumente digitale pen­ tru o gestionare mai eficientă a resur­ selor şi pentru monitorizarea culturilor: hărţi satelitare la rezoluţie foarte mare şi care îi vor ajuta să însămânţeze şi să aplice fertilizanţii şi fungicidele diferen­ ţiat, pe fiecare parcelă.

Primele instrumente includ hărţi sa­ telitare de rezoluţie foarte mare, hărţi pentru semănat diferenţiat, pentru apli­ carea azotului şi a fungicidelor, precum şi hărţi pentru recoltarea la timp a po­ rumbului pentru siloz.

Noi instrumente digitale vor fi adă­ ugate în anii următori, pe măsură ce Corteva va dezvolta în România un pro­ iect de analiză a solului, un serviciu de urmărire a datelor meteo, la care vor fi legate toate cele 80 de staţii meteo pe care le are compania, servicii de prog­ noză şi de avertizare a prezenţei dăună­ torilor.

77

78 Eveniment

SOLUȚIILE BAYER PENTRU RAPIŢA 2022

Rapiţa este cea de­a patra cultură ca suprafaţă şi importanţă economică în România. Ea necesită atenţie, având în vedere ciclul de vegetaţie lung, masa vegetativă bogată/ha și numărul mare de boli şi de dăunători ai culturii.

D

esfăşurat online, Expert Forum Rapiţă 2022 a oferit posibilitatea experţilor Bayer să expună prin­ cipalele probleme cu care se confruntă cultura, precum și soluţiile inovatoare ale companiei.

BAYER ACȚIONEAZĂ PE MAI MULTE PLANURI Soluțiile pentru eliminarea sau re­ ducerea ameninţărilor precum putre­ gaiul alb şi atacul de Phoma, atât prin măsuri active de protecţie a culturilor, cât şi prin gestionarea bolilor cu aju­ torul îmbunătăţirii rezistenţei genetice a hibrizilor de rapiţă Dekalb, au fost detaliate de Sebastien Deraeve, mana­ ger portofoliu rapiță, cereale și culturi industriale la Bayer EMEA. Contextul actual al pieţei şi pespec­ tivele pentru următorii trei ani în ceea ce priveşte portofoliul pentru rapiţă al Bayer au fost prezentate de Despina Leveanu ­ Manager culturi industriale Bayer România.

Agricultura digitală şi de precizie

•

•

•

15-31 martie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

şi înglobarea acesteia în platforma Climate FieldVew au fost prezentate de Daniel Benchea­Joga ­ Specialist Climate FieldView şi de Alexandru Dumitrescu ­ reprezentant tehnic pe zona de sud­vest.

Starea culturilor de rapiţă în vestul ţării şi efectele secetei au fost pre­ zentate de Daniel Grosz, director zonal Bayer România. De asemenea, Cosmin Micu, tânărul fermier din jud. Arad, a prezentat experienţa sa în utilizarea hi­ brizilor de rapiţă Dekalb şi a produselor Bayer pentru protecţia plantelor.

•

PACHETE TEHNOLOGICE ŞI SOLUŢII UNICE "Soluțiile pe care Bayer le propune se găsesc sub formă de ofertă comer­

cială și în pachete tehnologice special construite pentru a veni în sprijinul fer­ mierilor", a declarat Mihai Gheorghe, director comercial Bayer România și Republica Moldova.

Bayer are soluţii unice care cuprind: Tratamentul semințelor cu Scenic Gold ­ unicul fungicid autorizat.

După răsărire, în toamnă, în aten­ ție sunt Putregaiul negru (Phoma lingam), Pătarea brună (Alternaria bra­ ssicae) şi făinarea (Erysiphe communis) ­ boli pentru care Bayer recomandă fungicidul sistemic Folicur® Solo, care are şi rol de regulator de creştere. În primăvară, controlul bolilor tre­ buie să vizeze în primul rând Pu­ tregaiul negru, Alternaria şi făinarea, cu ajutorul fungicidului Tilmor. Problema­ tică este și Sclerotinia, mai ales ... ››› 80

1.

2.

3.

Scanează-mă!

Puteţi viziona BAYER ­ Expert Forum Rapiţă 2022 accesând codul QR alăturat!

79

80 Eveniment ››› 78 ... momentul optim al tratamen­ tului, pentru care Bayer recomandă Propulse.

Imediat după reintrarea în vege­ taţie este necesară monitoriza­ rea atentă a dăunătorilor şi combaterea acestora cu insecticidul Decis Expert.

4.

SCLEROTINIA - MAREA PROBLEMĂ Problemele cauzate de agenții pato­ geni ai rapiţei, în special putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), au fost pre­ zentate de Elena Trotuș, Cercetător şti­ inţific la SCDA Secuieni ­ Neamţ: "com­ baterea acestei boli necesită o strategie adecvată, bazată pe cunoașterea parti­ cularităților de manifestare a bolii și

5 MĂSURI ANTI SCLEROTINIA Având în vedere ciclul evolutiv al ciupercii şi valabilitatea mare a scleroţilor (7­8 ani), cele mai efi­ ciente măsuri agrotehnice pentru reducerea pagubelor economice sunt: 1. Rotația culturii şi eliminarea din rotaţie a speciilor mai sensibile (floarea­soarelui, soia, cânepă); 2. Semănatul unor hibrizi cu un comportament bun la atacul agen­ tului patogen; 3. Fertilizarea fazială cu îngrăşă­ minte cu azot, care contribuie la reducerea procentului de germi­ nare a scleroţilor; 4. Combaterea buruienilor, dimi­ nuarea căilor de infestare şi redu­ cerea speciilor gazdă; 5. Tratamente preventive în vege­ taţie.

15-31 martie 2022

a evoluției agentului patogen", a cărui epidemiologie "nu constituie o proble­ mă locală, ci una națională sau chiar internațională".

INOVAȚII CONTINUE PENTRU SUSTENABILITATE "Seminţele şi soluțiile Bayer pentru protecția plantelor, precum și platfor­ mele digitale ajută la optimizarea pro­ ceselor din fermă și eficientizarea activităţii an de an. Dar toate acestea trebuie puse în contextul unei agri­ culturi sustenabile, pentru că vrem să producem, dar ne dorim să conservăm calitatea solului și, de asemenea, să reținem cât mai bine apa în solurile noastre", a declarat Gabor Raviczki, Director de marketing Bayer România, Bulgaria şi Republica Moldova.

DIMINUAREA RISCURILOR LA SEMĂNAT ȘI RĂSĂRIRE La fel de important este şi momentul în care, analizând informațiile din teren, fermierii au acces la hărți satelitare care arată dinamica dezvoltării culturii

de rapiță. De asemenea, sistemele de prescripții ajută la optimizarea semă­ natului şi a aplicării de produse de pro­ tecție a plantelor, dar și urmărirea pro­ ducției şi monitorizarea recoltării. "Pas cu pas, metru cu metru, Bayer pune la dispoziția fermierilor, şi în anul 2022, elemente şi soluţii sustenabile pentru managementul culturilor şi al fermelor.

Nu în ultimul rând, dorim foarte mult să diminuăm riscul pe care semănatul cul­ turii de rapiță îl presupune în anii dificili.

Din 2022, Bayer, în parteneriat cu Marsh România ­ lider global în brokerajul de asigurări, a dezvoltat în continuare pro­ gramul nostru de asigurări împotriva nerăsăriri la rapiță", a adăugat Gabor Raviczki.

UN PORTOFOLIU PUTERNIC ȘI PERFORMANT "Pentru Bayer, cultura de rapiţă este importantă în primul rând prin porto­ foliul puternic în ceea ce priveşte pro­ tecţia culturilor, ce conţine tratamente pentru seminţe, gestionarea bolilor şi a dăunătorilor, dar şi seminţe inovative şi de înaltă calitate ­ hibrizii de rapiţă Dekalb, binecunoscuţi pentru perfor­ manţă, stabilitate, toleranţă la boli şi asigurarea unui conţinut ridicat de ulei.

Portofoliul genetic şi de produse pen­ tru protecţia plantelor este completat de cele mai inovative instrumente digi­ tale ale agriculturii de precizie, cum ar fi Climate FieldView, şi care permit luarea celor mai corecte decizii agro­ nomice prin utilizarea datelor colec­ tate din teren", a precizat Boualem Saidi, director Divizia Crop Science a Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova.

81

82 AgroTehnologii

10 condiţii pentru un pat germinativ de calitate

P

Calitatea semănatului este condiționată de calitatea pregătirii patului germinativ și împreună definesc nivelul și calitatea recoltelor.

atul germinativ reprezintă stratul de la suprafața solului, gros cât adâncimea de semănat, pregătit prin lucrările solului în vederea creă­ rii condițiilor optime pentru germina­ rea semințelor, răsărirea și creșterea plantelor.

Măsurile necesare pentru a realiza aceste condiții se referă la: Terenul destinat însămânțărilor de primăvară să fie afânat, mă­ runțit și nivelat din toamnă pentru a se zvânta uniform și mai devreme cu 7­10 zile.

La desprimăvărare, în astfel de teren, culturile din urgența I se pot însămânța în epoca optimă.

Dacă terenul nu s­a bătătorit peste iarnă și se menține afânat la suprafață se poate intra direct la semănat, deoarece brăzdarele semă­ nătorilor pot pătrunde ușor până la 2­3 cm adâncime cât pretind semințele mici (lucerna, muștarul, rapița).

Dacă terenul este bătătorit la suprafață și cu o crustă subțire sau au început să apară buruieni, se trece cu o grapă cu colți sau cu sapa rotativă și apoi se însămânțează.

1.

2.

3.

4.

DE CE SĂ NU FOLOSIM GRAPA? Analizele privind pierderea de apă din sol la pregătirea patului germinativ au arătat că: atunci când s­a lucrat cu grapa cu colți sau sapa rotativă s­au în­ registrat pierderi de 2,5­3%; când s­a lucrat cu combinatorul, pierderile au fost de 6,2%; când s­a folosit grapa cu discuri au fost pierderi de 12,8­29%.

De aceea grapa cu discuri NU trebuie folosită la lucrările de pri­ măvară și în niciun caz la pregăti­ rea patului germinativ.

•

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Marii agronomi au exprimat foarte plastic definiția patului germinativ: “Sămânța să fie așezată pe un pat tare și acoperită cu o plapumă moale”.

5.

Pentru însămânțarea semințelor mai mari (mazăre, sfeclă de za­ hăr) care necesită adâncimi diferite de însămânțare, pregătirea patului germi­ nativ se va efectua printr­o singură trecere cu combinatorul, bine pregătit și corect reglat, care să lucreze numai până la adâncimea de semănat.

Este indicat ca pregătirea patu­ lui germinativ să efectueze în ziua sau cel mult, în preziua semănatu­ lui pentru a fi distruse toate buruienile existente iar plantele să răsară înaintea buruienilor.

Pentru culturile însămânțate mai târziu (floarea soarelui, porumb, soia), dacă nu au apărut buruieni,

6.

7.

nu este necesar să se intervină asu­ pra solului decât în ziua semănatului.

Solurile bine structurate formează un mulci natural la suprafață care împie­ dică evaporarea apei. Dacă până atunci apar buruieni sau se formează crustă, se trece cu sapa rotativă iar în ziua semănatului se lucrează cu combina­ torul până la adâncimea de încorporare a seminței.

Patul “tare” pe care se așează sămânța trebuie să fie așezat, cu densitatea aparentă de 1,2­1,3 g/cm3, cu capilarele nederanjate prin care ajunge apa la nivelul seminței iar dea­ supra, stratul de sol să fie afânat. În cazul când terenul se menține afânat până la semănatul din epoca a II­a, este indicat ca adâncimea de pregărire a patului germinativ să fie redusă cu 1 cm pentru ca brăzdarele semănătorii, sub propria greutate, să pătrundă 1 cm în patul tare în care să plaseze sămânța.

Pregătirea corectă a patului germinativ asigură: germinarea și răsărirea uniformă a plantelor; realizarea densității cu plante viguroase, fără goluri; creșterea și dezvoltarea uniformă, cu toleranță la boli și dăunători; acoperirea rapidă a terenului și înăbușirea buruienilor.

8.

9.

10.

• • • •

• •

15-31 martie 2022

Scanează-mă!

Lucrările solului şi pre­ gătirea patului germina­ tiv influenţează direct calitatea semănatului şi o răsărire uniformă, cu plante viguroase.

83

84 Protecția plantelor

6 centre mobile pentru testarea EAP

După mulți ani, România a ajuns, în sfârșit, să respecte legislația comunitară și să efectueze inspecția echipamentelor pentru aplicarea pesticidelor (EAP).

A

ctivitatea celor șase centre este gestionată de Oficiile Județene Fitosanitare cărora le­au fost alocate centrele mobile respective.

Unul dintre aceste centre a fost repar­ tizat OJF Călărași. În acest județ au fost inventariate 600 de Echipamente pentru Aplicarea Pesticidelor.

TESTAREA SE FACE ÎN FERME Aparatura necesară testării este montată într­un vehicul și angajații OJF se pot deplasa la ferme, pentru inspec­ ție. De precizat că testările nu pot fi efectuate decât la o temperatură de mi­ nus 5 grade Celsius. Până în prezent, an­ gajații OJF Călărași au efectuat 200 de inspecții, găsind două EAP neconforme.

Au fost inspectate inclusiv două avioane utilitare, ale unui prestator

CÂT COSTĂ VERIFICAREA EAP? Pentru efectuarea unei ITP, un fermier trebuie să scoată din buzunar 114 lei. Dacă fer­ ma este situată la peste 50 km de municipiul Călărași, fer­ mierul trebuie să plătească 0,22 lei/km. ITP este valabilă 3 ani.

15-31 martie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de servicii din localitatea Tuzla, jud.

Constanța. Centrul poate testa atât EAP­uri folosite pentru cultura mare, cât și pentru pomicultură.

2 OBIECTIVE PENTRU INSPECŢIE Potrivit OUG 34/2012, care transpune în legislația națională Directiva SUD, in­ specția echipamentului de aplicare a pesticidelor acoperă toate aspectele importante în vederea atingerii unui înalt grad de siguranță și protecție pen­ tru sănătatea umană și pentru mediu.

Eficacitatea optimă a aplicării ar trebui asigurată printr­o bună operare a dispozitivelor și a funcțiilor echipa­ mentului pentru a garanta îndeplinirea următoarelor obiective: echipamentul de aplicare a pes­ ticidelor trebuie să funcționeze în mod fiabil și să fie folosit în mod co­ respunzător; echipamentul trebuie să fie în­ tr­o stare de funcționare care să

1.

2.

ŞI-AU ASUMAT, DAR N-AU TESTAT Efectuarea inspecției echipa­ mentelor de aplicare a pesticidelor este una dintre obligațiile asumate de autoritățile de la București față de Uniunea Europeană. Până în 2021, România nu a efectuat tes­ tarea EAP, înregistrând o întârziere de câțiva ani în respectarea direc­ tivei europene. permită cu ușurință umplerea și goli­ rea completă a acestuia și să prevină scurgerea pesticidelor.

OBLIGAȚIE EUROPEANĂ În auditul efectuat în octombrie 2019, de Comisia Europeană, privind gestionarea pesticidelor în țara noas­ tră a fost menționat că ”Autoritatea Națională Fitosanitară nu a instituit un sistem de testare a Echipamentelor pentru Aplicarea Pesticidelor". Evident, echipamentele erau folosite, ceea ce contravine directivei europene, care prevede că, după 26 noiembrie 2016, „numai acele echipamente de aplicare a pesticidelor care au trecut cu succes de inspecție pot fi utilizate în scop pro­ fesional”.

Autoritatea Națională Fitosanitară a precizat în 2019 că întârzierea sem­ nificativă a fost cauzată de costurile de achiziționare a echipamentelor de testare necesare.

85

Echipa câștigătoare pentru culturile tale de primăvară Floarea soarelui Alexa SU Davero SU Driver CL Surimi CL

Porumb SM Wawel FAO 250 Cali FAO 350 OS 4014 FAO 420 Filigran FAO 450

www.saaten-union.ro

86 AgroTehnologii

10 MĂSURI DE PREVENIRE A ÎMBURUIENĂRII

Prevenirea producerii unui fenomen este mai puțin costisitoare și fără impact negativ asupra mediului.

La fel este în cazul buruienilor care au efect drastic de diminuare, până la compromiterea recoltelor.

FERMENTAREA GUNOIULUI DE GRAJD S­a constatat că nu întreaga cantitate de semințe trecute prin stomacul ani­ malelor își pierd germinația. Își mențin capacitatea germinativă 24% din cele trecute prin stomacul porcilor, 23% de la bovine și 11% de la ovine.

Este necesar ca pregătirea gunoiului de grajd folosit la fertilizare să se realizeze printr­un proces de fer­ mentare care să depășească temperatura de 60°C.

D

acă ne referim la buruieni, măsu­ rile curative sunt destul de cos­ tisitoare și folosind chimicale, acestea au efect negativ asupra sănă­ tății și a mediului. De aceea este nece­ sar să fie folosite la maxim metodele preventive: Folosirea materialului de semă­ nat curat. Sămânța folosită să fie procurată de la comercianți autorizați și să fie însoțită de certificate de calitate.

Sămânța să aibă capacitate ger­ minativă ridicată. În certificatul de calitate se menționează germinația necesară pentru a calcula corect canti­ tatea de sămânță/ha pentru o anumită densitate.

Pregătirea patului germinativ în zona semănatului sau cel mult cu o zi înainte pentru a fi îndepărtate toate buruienile și astfel plantele să fie cele care vor răsări primele.

Executarea semănatului în epo­ ca optimă, astfel ca semințele să întâlnească toate condițiile care favo­ rizează o germinație și răsărire a plan­ telor în cel mai scurt timp, uniform, cu plante viguroase capabile să învingă în lupta cu buruienile.

Uniformitatea adâncimii de se­ mănat este foarte importantă în

1.

2.

3.

4.

5.

15-31 martie 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

răsărirea explozivă și uniformă a plan­ telor, nu eșalonat și fără goluri în care s­ar putea dezvolta buruienile.

Asigurarea densității și uniformi­ tății plantelor în teren. Fiecare soi (hibrid), în funcție de starea de fertili­ tate a solului, are stabilită experimental o anumită densitate. Este important să

6.

Foarte importantă este organizarea serviciului de carantină la graniţe, pentru buruienile periculoase care pot ajunge din alte zone, dar și în interiorul statului, prin limitarea răspândirii unor buruieni problemă existente în anumite zone din țară!

fie realizată densitatea respectivă și mai ales, fără goluri.

Curățirea apei de irigat de even­ tualele semințe. Pe canalele de aducțiune a apei se observă deseori semințe de buruieni care trebuie înde­ părtate. În acest scop, pompele care absorb apa din canale sunt prevăzute la sorb cu sită. Şi pe traseul canalelor tre­ buie montate site care opresc trecerea semințelor de buruieni.

Efectuarea recoltării în epoca optimă. Întârzierea recoltării, în special la cerealele păioase, face ca majoritea buruienilor să ajungă la ma­ turitate și să se scuture, fie înainte, fie în timpul recoltării, crescând rezerva de semințe de buruieni din sol.

Distrugerea focarelor de îmburu­ ienare. Se au în vedere marginile de drumuri, de căi ferate, de diguri, de canale, terenuri nelucrate pe care cresc multe buruieni ale căror semințe pot ajunge pe suprafețele cultivate. Aces­ te suprafețe trebuie cosite înainte de a forma semințe.

Limitarea răspândirii buruie­ nilor care poate avea loc cu ajutorul vântului, cu ajutorul animalelor, al utilajelor agricole și, nu în ultimul rând omul, prin activitățile sale.

7.

8.

9.

10.

87

88 Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CINE "FACE CĂRŢILE" PE PIAȚA CARTOFULUI!

Cu o recoltă de 11,7 milioane de tone de cartofi în 2020, Germania își păstrează titlul de lider în top 5 cei mai mari producători europeni la această cultură.

Cum reușesc nemții să performeze în acest sector?

Î

n 2020, Uniunea Europeană a recoltat 55,3 mil. tone de car­ tofi. Cinci state membre au produs aproape 75% din pro­ ducția totală de cartofi din UE: Germania, cu 11,7 millioane de tone de cartofi (21,2%) este cel mai mare producător european. Locul secund este ocupat de Polonia (16,4%), urmată de Franța (15,7%), Olanda (12,7%) și Belgia (7,2%).

Producția UE de cartof, inclusiv de sămânță (2020) SORTIMENTE ÎN TOPUL CONSUMULUI Alături de utilizarea pentru alimentaţie şi seminţe, statele UE transformă producţia de cartofi în patru tipuri principale de produse: congelați (în principal pentru cartofi prăjiți), preparați sau conservați (tot... cartofi prăjiți), uscați și amidon de cartof.

Valoarea totală a producției de cartofi procesați în UE a atins 9,1 miliarde de euro în 2019, adică 1,6% din valoarea producției întregii industrii alimentare europene. De remar­ cat este faptul că valoarea cartofilor congelaţi sub diferite forme este de 3,8 mld euro, iar chipsurile (proaspete şi con­ gelate) aduc alte 3,6 mld euro.

Valoarea totală a producției de cartofi procesați

15-31 martie 2022

CARTOFUL DE SĂMÂNŢĂ În statele UE cartofii de consum au reprezentat două treimi (67,7%) din totalul exporturilor de cartofi intra­UE în termeni valorici; cartofii de sămânță au reprezen­ tat mai puțin de un sfert (22,5%) din total. Trei state membre au realizat aproape trei sferturi din exporturile intracomunitare de cartofi (în termeni valorici): Franța (31%), Țările de Jos (25,4%) și Germania (16,7%). În timp ce Franța și Germania au fost principalii comercianți pentru exportul de cartofi de con­ sum (39,5%, respectiv 20,4% din totalul intra­UE), Olanda este "responsabilă" pentru aproape două treimi (62,7%) din valoarea totală a cartofilor de sămânță comercializați în UE. Iată datele statistice privind producţia, preţul şi comerţul din sectorul cartofului în statele europene!

SUPERALIMENTUL NEMŢILOR Kartoffel Marketing Gesellschaft mbH (KMG), o adevă­ rată "alianță a profesioniștilor din sectorul cartofului", promovează cultura de cartofi în toată Germania. Cartoful este, de departe, cea mai populară legumă de pe rafturile din Germania. Totuşi, consumul de cartofi este în scădere de mai mulți ani.

Informații interesante despre procesele de creștere, cultivare, recoltare și utilizare a cartofilor în Germania, pe site­ul KMG!

Ferma 4.0 89

RANDAMENTUL CREȘTE, SUPRAFAȚA SCADE Pentru prima dată, randa­ mentul mediu a trecut de 40 tone/ha în 2017, în Germania, iar în 2020 a fost de 42,8 t/ha, pe o suprafaţa totală cultivată de 273.500 ha.

Consumul intern al Ger­ maniei, în anul de comer­ cializare 2020/2021, a fost de 7,29 mil. tone, cu 8% mai mare decât în sezonul precedent (6,77 mil. tone).

Germania este un exportator net de cartofi și de produse din cartofi.

Aproximativ 5,42 mil. tone de cartofi au fost exportate din Germania în sezonul 2020/2021 (în creştere cu 3%), iar importurile au fost de 2,17 mil. tone în 2020/21 (în scădere cu 4%).

Suprafața cultivată în 2021 a fost de 258.300 ha și este pentru prima dată din 2016 când aceasta a scăzut.

Date statistice privind producţia şi consumul de cartofi în Germania!

SUPRAFEȚE REDUSE LA JUMĂTATE În UE, suprafața cultivată cu cartofi în 2020 s­a redus la aproape jumă­ tate față de cea din 2000. Doar 1,7 mil. ha (1,7%) din totalul terenurilor arabile ale UE sunt cultivate cu cartof. Ca şi producţia, aproximativ trei sferturi (76,8%) din suprafață erau concentrate în doar șase state membre: Polonia (21,6% provizoriu), Germania (16,5%), Franța (12,9%), România (10,0%), Țările de Jos (9,9%) și Belgia (5,9%).

CARTOFI CU CONȚINUT SCĂZUT DE CARBOHIDRAȚI Începând cu luna ianuarie, comercianții cu amănuntul din Germania au în oferta lor cartofi cu un conținut scăzut de calorii. Potrivit ameliorato­ rului (Europlant), aceste noi soiuri "low carb" urmează tendința nutrițională cu același nume (o dietă cu mai puțini carbohidrați) şi au un conținut me­ diu de energie mai redus cu cel puțin 30% în comparație cu soiurile convenționale. Deşi amidonul este un important potenţiator de aromă, cartofii "low carb" sunt foarte gustoși.

Află mai multe informaţii despre cartofii "low carb"!

Anul trecut cartofii cu conținut scăzut de carbohidrați au fost cultivați numai de către fermieri selectați din Saxonia Inferioară. Din ianuarie a.c., Kaufland oferă cartofi cu conținut scăzut de carbohidrați sub marca Linella, soiul Coronada şi soiul Montana, în gama Edeka de cartofi organici. Citește detalii de pe pagina de internet a producătorului!

LUPTA CU VIERMII SÂRMĂ Oficiul Federal pentru Protecția Consumatorilor și Siguranța Alimentară din Germania (BVL) a acordat și în acest an o aprobare de urgență pentru insecticidul granulat Attracap. Produsul ecologic poate fi utilizat pentru al șaptelea an consecutiv împotriva viermilor sârmă (Agriotes spp.) în culturile de cartof și de sparanghel, dar nu şi pentru porumb.

Utilizarea insecticidului este recomandată pentru zonele cu risc de infestare şi în special pentru agricultura ecologică, în perioada 21 februarie - 20 iunie 2022 (120 de zile).

Alte recomandări de aplicare a produsului le aflați din articolul de specialitate realizat de Agrarheute!

90 Ferma bio

Care sunt campioanele UE la agricultura ecologică?

Suprafaţa utilizată pentru producţia agricolă ecologică în UE continuă să se extindă. În 2020 a ajuns să acopere 14,7 milioane hectare, faţă de 9,5 milioane hectare în 2012, adică o creştere cu 56%!

U

nul dintre obiectivele strategiei 'De la fermă la consumator' îşi propune extinderea suprafeţelor dedicate agriculturii ecologice la 25% din totalul terenurilor cultivate în Uniu­ nea Europeană, până în 2030. Deşi ne aflăm încă destul de departe de această ţintă ambiţioasă şi nici măcar nu ştim care ar putea fi implicaţiile reale asupra sectorului agro­alimentar, pare să exis­ te un front comun în această direcţie.

FRUNTAŞI LA ECOLOGIZARE Austria (cu 25% din suprafaţa agri­ colă cultivată în sistem ecologic), ur­ mată de Estonia (22%) şi Suedia (20%) sunt ţările care au investit cel mai mult în agricultura ecologică, în timp ce la polul opus se află Irlanda şi Malta, cu mai puţin de 5% din suprafaţa agricolă certificată ecologic.

Potrivit celui mai recent raport al Biroului European de Statistică (Euro­ stat), agricultura ecologică în Uniunea Europeană se întindea pe aproxima­ tiv 14,7 milioane ha la sfârşitul anului 2020 (echivalentul a 9,1% din totalul suprafeţei agricolei utilizate a UE), faţă de 13,8 milioane ha în 2019, o creştere de numai 0,6% de la un an la altul. În schimb, comparativ cu anul 2012, creş­ terea a fost de 56%.

4 ŢĂRI AU 50% DIN TERENUL ECO Mărimea suprafeţei ecologice diferă considerabil de la un stat membru la altul. Patru ţări însumau în 2020 mai mult de jumătate din toate terenurile cultivate în sistem ecologic în Uniunea Europeană: Franţa (17,1%), Spania (16,6%), Italia (14,2%) şi Germania (10,8%). Împreună, acestea deţineau 58,7% din suprafaţa ecologică totală a UE, în uşoară creştere faţă de 2019.

Franţa a ajuns să cultive nu mai puţin de 2,5 milioane hectare în sistem ecologic (suprafeţe deja certificate sau

15-31 martie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Între 2012 şi 2020, Croaţia, Bulgaria, Franţa şi Ungaria au înregistrat fiecare o creştere a suprafeţei ecologice de peste 100%.

Doar Polonia a raportat o scădere, de 22,3%.

BILANŢ ECONOMIC AL ECOLOGIZĂRII Vânzările de produse eco­ logice în UE­27 au crescut cu 15% în 2020, la aproape 45 miliarde euro. După SUA, UE este cea mai mare piaţă eco din lume.

Germania este lider, cu o valoar­ ea de piaţă de 15 miliarde euro.

Această ţară are şi cei mai mulţi im­ portatori de produse ecologice din UE, peste 1.900. În 2020, consuma­ torii europeni au cumpărat, în me­ die, alimente ecologice în valoare de 102 euro, dublu faţă de acum 10 ani. Elveţia, care nu este membră UE, are cel mai mare consum de produse ecologice din lume.

Scanează-mă!

Dacian Sabău a vândut, în trecut, grâu bio în Germania, pentru hrana bebeluşilor, tocmai pentru că îndeplinea anumite standarde de calitate. A pierdut însă această piaţă din cauza ambroziei!

aflate în curs de conversie), în timp ce Spania „îi suflă în ceafă”, cu 2,4 milioane hectare.

CEI MAI MULŢI PRODUCĂTORI BIO Raportat la numărul total de produ­ cători, Italia este campioana absolută, cu 71.590 de entităţi certificate eco­ logic, urmată de Franţa cu 53.255 şi Spania, cu 44.493.

O particularitate aparte ar fi faptul că managerii fermelor ecologice tind să fie mai tineri. Astfel, ponderea ma­ nagerilor de ferme sub 40 de ani era acum doi ani de două ori mai mare pentru fermele ecologice (21%) decât pentru fermele neecologice (10,5%). În 2020, în Uniunea Europeană erau înre­ gistraţi 350.000 de producători ecolo­ gici.

CINE E ÎN TOP LA BOVINE ECO? În ceea ce priveşte sectorul zooteh­ nic, statisticile spun că specia bovine este cea mai populară printre crescăto­ rii de animale certificate ecologic. Ast­ fel, dintr­un total de 76,6 milioane de capete înregistrate pe întreg teritoriul UE în 2020, au existat 4,5 milioane de bovine ecologice. Grecia deţinea cel mai mare efectiv de bovine de carne (30,3%), respectiv al doilea efectiv de vaci pentru lapte ecologice (21,8%).

Pe de altă parte, Austria şi Letonia raportau în acelaşi an cele mai mari populaţii de ovine şi caprine crescute în sistem ecologic (fiecare cu câte 36%) raportat la numărul total de animale din aceste specii la nivel naţional. Cum era de aşteptat, Austria şi­a păstrat poziţia de lider la capitolul vaci de lapte certifi­ cate ecologic (22%). În schimb, pentru majoritatea statelor membre ale UE, porcii crescuţi ecologic au reprezentat doar o mică parte din populaţia totală de suine, cea mai mare pondere fiind consemnată în Danemarca (3,4%).

Ferma bio 91

Suprafaţa ecologică (% din totalul suprafeţei agricole utilizate)

SUEDIA, PRIMA LA VEGETAL Dacă luăm în calcul doar producţia vegetală, Suedia a avut în 2020 cea mai mare pondere a producţiei ecologice Scanează-mă!

În producția vegetală ecologică, principiile de bază sunt cele privitoare la reciclarea materiei organice şi la rotaţia culturilor. Scanează codul QR şi vezi măsurile pentru sol în legumicultura eco!

Cota din suprafaţa ecologică totală (certificată şi în curs de conversie) UE-27, anul 2020 (% din totalul UE-27)

de cereale şi legume proaspete dintre toate statele membre UE. Astfel, 7% din totalul producţiei de cereale a Suediei şi 17,8% din cea de legume proaspete erau de origine ecologică.

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ECO Suprafaţa de producţie agricolă este împărţită în trei tipuri principale de uti­ lizare: 1. culturi de teren arabil (în principal ce­ reale, rădăcinoase, legume proaspete,

furaje verzi şi culturi industriale); 2. pajişti permanente; 3. culturi permanente (pomi fructiferi şi fructe de pădure, măslini, plantaţii viticole).

Terenul arabil ecologic a fost de aproape 6,8 milioane ha în 2020, adică 46,2% din suprafaţa totală agricolă ecologică a UE. Păşunile şi pajiştile eco­ logice ocupau 42,4%, în timp ce cultu­ rile organice permanente au reprezen­ tat cea mai mică pondere: 11,4%.

92 Legumicultură

CEA MAI PERICULOASĂ BOALĂ A RĂSADURILOR

Cea mai frecventă şi periculoasă boală a răsadurilor de legume este putrezirea bazei tulpinii şi căderea plăntuţelor, cauzată de Pythium ultimum. Cum puteţi evita pierderea totală a răsadurilor!

Sursa foto: vegcropshotline.org

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

ăderea plăntuţelor este cauzată de Pythium, microorganism ase­ mănător ciupercilor, care se gă­ şeşte în sol.

FACTORI CARE FAVORIZEAZĂ BOALA „Simptomele pot să apară imediat după răsărirea răsadurilor. Umiditatea atmosferică peste 90%, umiditatea excesivă a substratului şi temperatura ridicată, peste 25 de grade Celsius, sunt principalii factori care favorizează apariţia bolii. De asemenea, posibili­ tatea de apariţie este mai mare când substratul de creştere a răsadurilor este din pământ cu gunoi de grajd fer­ mentat şi nisip”, explică Radu Şumălan, profesor la USAMVB Timişoara.

CUM SE TRANSMITE BOALA? Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistenţă din sol, iar în perioada de vegetaţie, prin sporii din apa din sol. „În momentul în care a apărut boala şi faci tratamente curative, pierderile deja există, doar le reduci. Pentru a evita pierderile, sunt esenţiale măsurile preventive care să asigure protecţia răsadurilor de infecţii, până la transplantarea lor în cultură”, spune Radu Şumălan.

3 MĂSURI PREVENTIVE ESENŢIALE Utilizarea unui substrat steril pentru producerea răsadurilor, de obicei turbă însăcuită.

Controlul temperaturii şi umidităţii în spaţiul de producere a răsadurilor. Instrumente utile în acest scop sunt termohigrometrele, pentru

1.

2.

15-31 martie 2022

Scanează-mă!

Iarna s-a mutat spre primăvară şi doar 1-2% dintre cultivatorii de legume din România au centrale termice, din care circa jumătate sunt pentru producerea răsadurilor.

Primele simptome ale bolii se manifestă în zona coletului, la baza plantei, unde apare o pâslă albicioasă-cenuşie.

Zona atacată se brunifică, tulpiniţele se subţiază, planta se veştejeşte şi cade la pământ, unde putrezeşte. măsurarea umidităţii aerului şi umi­ dometrele de sol, cu care poate fi verifi­ cată constant umiditatea solului în care sunt produse răsadurile.

Stropirile preventive. Acestea pot fi aplicate imediat după răsă­ rirea răsadurilor, prin stropire pe sol şi pe plante sau prin introducerea subs­ tanţei de tratament în apa de udare.

Nu se recomandă aplicarea în apa de irigare, deoarece astfel poate să dis­ trugă şi alte ciuperci benefice care tră­ iesc în simbioză cu rădăcinile plantei.

3.

Tratamentul se repetă la interval de zece zile, cu o pauză înainte de transplan­ tare. Înainte de transplantarea răsadu­ rilor, se evită efectuarea tratamentelor chimice, pentru a nu supune răsadurile unui şoc dublu. După transplantare, nu mai este nevoie de tratament, deorece plantele vor fi într­un sol care are mai mult pământ şi umiditatea atmosferică nu mai este atât de mare.

CU CE STROPIM RĂSADURILE? Stropirile preventive cu produse chi­ mice se fac, cel mai frecvent, cu Pre­ vicur, un fungicid sistemic ce conţine propamocarb, substanţă eficientă în controlul bolilor solului, rădăcinilor şi frunzelor cauzate de oomicete.

Din categoria produselor ecologice, pot fi utilizate fungicide pe bază de cupru şi sulf (piatră vânătă, zeamă bor­ deleză).

Scanează-mă!

O poveste despre determinarea a doi tineri care au hotărât să nu plece din ţară şi să dea un exemplu că se poate munci şi acasă în agricultură. Scanează codul QR şi vezi cum arată solarul ridicat din bursa de student!

Horticultură 93

PRODUSE TESTATE, CU REZULTATE CONFIRMATE Aproape 50.000 de măsurători supravegheate de specialiştii Malagrow în 70 de ferme, pe 18 culturi agricole şi nenumărate soiuri au demonstrat efectele concrete ale produselor noastre.

A

cesta este Sistemul de Moni­ torizare Malagrow Demo, iniţiat acum doi ani şi jumătate, pentru a arăta impactul ţintit şi tangibil al pro­ duselor pe care le comercializăm.

Acestora li se adaugă rezultatele testelor realizate în ferme din toată lumea de specialiştii Valagro şi, desi­ gur, efectele observate şi confirmate de fermierii români care utilizează produsele noastre.

MEGAFOL: FĂRĂ FITOTOXICITATE Rezultatele măsurate în 2021 au arătat că pierderile cauzate de erbici­ darea tardivă în post­emergenţă pot ajunge până la 1 tonă/ha la porumb şi 1,5­2,5 tone/ha la floarea soarelui, într­un an nefavorabil. Jumătate din pierdere poate fi salvată utilizând 1 l/ha de Megafol, datorită efectului special detoxifiant al acestui produs, ce oferă plantelor protecţie fiziologică împo­ triva fitotoxicităţii cauzate de majori­ tatea erbicidelor.

PROTECŢIE LA ÎNGHEŢ Un alt efect demonstrat al Megafol este creşterea cu până la 2°C a

toleranţei la îngheţ a florilor. Din 2.000 de flori de cais, măr şi cireş evaluate, peste 90% din cele expuse la ­3°C timp de 4 ore în camera climatică au îngheţat. În schimb, pe ramurile tra­ tate cu 3 l/ha de Megafol, 15­25% din flori au rămase intacte.

Teste realizate de producătorul Valagro într­o fermă din Italia arată că două tratamente cu Megafol alter­ nate cu două tratamente cu MC Cream+Benefit PZ, într­un interval cu temperaturi nocturne de până la ­6°C în perioada de înflorire a merilor Golden, au redus considerabil pierde­ rile: merii trataţi cu produsele Valagro au dat, în medie, 75 de mere de calibrul I pe pom, faţă de 12 mere/pom, la pomii fără tratament.

VIVA + MASTER CREȘTE PRODUCŢIA DE CEREALE Rapiţa tratată cu Viva a dat o pro­ ducţie mai mare cu 9­11%. La grâu, cu 3 l/ha Viva+5 kg/ha Master 13.40.13, la începutul primăverii, spicele au avut 10­12 boabe, în loc de 6­8 boabe, iar producţia a fost de 10 tone/ha, faţă de 8,2 tone/ha pe suprafaţa netratată.

un articol de

MALAGROW mai multe pe această temă www.malagrow.ro

BENEFIT PZ + MC CREAM: CALIBRU ȘI RECOLTE MĂRITE Aproape 30.000 de date măsurate de specialiştii Malagrow în peste 30 de ferme arată că utilizarea Benefit PZ + MC Cream a generat producţii cu pes­ te 10% mai mari şi creşterea calibrului la cartofi, mere, vişine, cireşe, pepeni verzi, ardei, căpşune, mazăre, varză şi morcovi, spune József Takács, spe­ cialistul care coordonează programul Malagrow Demo.

La pepenele verde Mirto F1, volumul a crescut cu 8­9%, însă cantitatea recoltată a fost mai mare cu 13%, deoarece densitatea miezului a cres­ cut cu 4%. Structura mai densă a re­ dus şi pierderile cauzate de crăparea miezului.

La morcovi, creşterea diametru­ lui cu doar 1 mm a generat un plus de 13,6% la cantitatea recoltată.

94 Pomicultură

SYREX® STAR: noua stea împotriva bolilor

Se spune că cireșe bune ca la noi nu sunt nicăieri. Condiția este să acordăm livezilor îngrijirea de care au nevoie, pentru ca fructele să se dezvolte sănătos. O soluție performantă în acest sens este fungicidul SYREX® STAR.

•

UN SINGUR PRODUS, MAI MULȚI AGENȚI PATOGENI SYREX® STAR combate cu succes cei mai agresivi patogeni, care primă­ vara găsesc condițiile favorabile pentru atacul asupra speciilor sâmburoase, aplicat în doză de 0,5 kg/ha, de 3 ori pe sezon, de la începutul înfloritului până la începutul coacerii, la un interval de 7­10 zile între tratamente, cu respectarea timpului de pauză de 7 zile.

Antracnoza cireșului și vișinului (Blumeriella jaapii) se transmite prin frunzele rămase pe sol în timpul iernii și prin lăstarii bolnavi. Ca urmare a ata­ cului, organele verzi (inclusiv codițele fructelor) se deteriorează treptat, în­ cetinind sau chiar blocând dezvoltarea fructelor, care nu vor mai primi nutrien­ ții necesari, astfel încât producția este diminuată calitativ, cu fructe de dimen­ siuni reduse și lipsite de gust.

Monilioza (Monilinia spp.) este întâl­ nită la cireș, vișin, cais, piersic și prun, iar momentele de atac se întind pe toată perioada de vegetație. Infectează toate organele pomului: scoarță, ra­ muri, frunze, flori și fructe. Atacul ciu­ percii pe ramuri și frunze este soldat cu uscarea acestora, iar cel asupra florilor are același efect ca și înghețul. Fructele atacate de boală putrezesc. O parte din ele cad, iar o parte se mumifică în

Pătarea roșie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) ­ primele semne apar în circa 4 săptămâni de la infecție, prin atacul evident asupra masei foli­ are. Fotosinteza în frunze este înceti­ nită, iar fructele nu mai au acces la ele­ mente nutritive, astfel încât producția va fi mult diminuată. Totodată, și nivelul de zaharuri din fructe va fi semnificativ mai redus, obținându­se o recoltă fără gust.

Sursa foto : ©Adobe Stock Pho tos

•

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Monilioza florilor la cireș (Monilinia laxa)

15-31 martie 2022

Monilioza fructelor la prun (Monilinia fructigena)

Sursa foto: ©Adobe Stock Photos

MIX SINERGIC, ACȚIUNE COMPLEMENTARĂ Performanța fungicidului SYREX® STAR (a doua denumire comercială pentru produsul SIGNUM®) se datorează combinației unice de substanțe active cu mod diferit de acțiune: Boscalid este una dintre cele mai eficiente substanțe active cunoscute pentru combaterea bolilor fungice. Pre­ zintă acțiune sistemică locală, cu dublă mișcare în plantă, iar efectul antifungic se produce în scurt timp de la aplicare atât preventiv (împiedică germinarea sporilor și formarea tubului germinativ al ciupercii), cât și curativ (stopează creșterea miceliilor și sporularea).

Piraclostrobin are rol preventiv, cu mobilitate translaminară și translo­ care acropetală, completând acțiunea boscalidului.

pom, constituind sursa de infecție pen­ tru anul viitor. De aceea, primul pas la repornirea în vegetație, înainte de efec­ tuarea tratamentelor, este curățirea pomilor de fructele bolnave rămase agățate peste iarnă.

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

Sursa foto : ©Adobe Stock Pho tos

S

YREX® STAR este un produs cu spectru larg de combatere a bo­ lilor la speciile sâmburoase și cu efecte secundare fiziologice benefice, cum sunt creșterea toleranței plantelor la stres, creșterea gradului de acumu­ lare a zaharurilor și prelungirea perioa­ dei de depozitare a fructelor.

Pătarea roșie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)

95

SYREX STAR ®

Fungicid cu două moduri de acțiune împotriva moniliozei și altor ciuperci patogene la speciile sâmburoase

Mo n reș (M o n i l i o z a l a c i n a) ilinia fructige

Mo n rsic (M o n i l i o z a l a p i e n a) ilinia fructige

Mo n un (M o n i l i o z a l a p r n a) ilinia fructige

Pă

tar run ea r ep oși lor d (Poly e a frunze um) stigma rubr

A nt r ș acn a cire (B l u m o z a l a a p i i) eriella j

SYREX® STAR (a doua denumire comercială a produsului SIGNUM®) este un fungicid selectiv, cu formulare unică și eficacitate ridicată în combaterea moniliozei (Monilinia spp.) la pomii fructiferi, specii sâmburoase (cireș, vișin, prun, cais, piersic), a antracnozei (Blumeriella jaapii) la cireș și vișin, precum și a pătării roșii a frunzelor de prun (Polystigma rubrum). Performanța în utilizare se datorează combinației unice de substanțe active cu mod diferit, complementar, de acțiune: boscalid (cu acțiune sistemică locală, cu dublă mișcare în plantă) și piraclostrobin (cu acțiune translaminară și acropetală, cu rol preventiv în controlul patogenilor).

Beneficiile tratamentului cu SYREX® STAR în plantațiile pomicole de sâmburoase: 9 Acțiune preventivă, cu mobilitate translaminară și acropetală 9 Toleranță ridicată a plantelor la factorii de stres 9 Efect favorabil asupra acumulării de zaharuri în fructe 9 Prelungirea perioadei de păstrare a fructelor Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

96 Horticultură

DUCHESSE®, TIMPURIETATE ȘI CALITATE PLANASA

Duchesse® este un soi unifer de căpșun cu fructificare timpurie, marca Planasa, cultivat cu succes în Franța, Belgia, Olanda, Marea Britanie și Germania, în diferite sisteme de cultură. Soiul e disponibil și în România. un articol de

VASILE FONOAGE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

oiul timpuriu Duchesse® poate fi o alternativă pentru cultivatorii de căpșun din România care cau­ tă timpurietate (Timpurietate Planasa) și înaltă performanță (Productivitate Planasa). Acestea sunt caracteristicile principale ale acestui soi lansat în 2019 și dezvoltat de departamentul de cer­ cetare al Planasa.

PERFORMANT ÎN ORICE CONDIȚII Duchesse® are fructe de foarte bună calitate și costuri mici de recoltare, în comparație cu alte soiuri. În plus, ne­ cesitățile lui de vernalizare (1.500 ore de frig pentru plantele refrigerate) îl reco­ mandă și pentru zona noastră geogra­ fică. Duchesse® a performat în sere, so­ larii sau în câmp, în sol sau în substrat, cu particularitățile specifice fiecărui sistem.

REZULTATE PROMIȚĂTOARE În teste am folosit atât material săditor la alveole sau cuburi nutritive,

CUM POȚI COMANDA DUCHESSE®?

Pentru sezonul 2022, avem în România plante refrigerate dispo­ nile pentru a fi plantate din martie până în august.

Informatii pe site­ul www.planasa. com, email planasa@planasa.com sau la telefon +40771144766.

Vasile Fonoage, manager comer­ cial Planasa pentru România și sud­estul Europei.

15-31 martie 2022

proaspăt sau refrigerat, precum și plan­ te cu rădăcina nudă, de diferite calibre.

Rezultatele excelente au impus lansa­ rea comercială a lui Duchesse® în 2019, iar producțiile și calitatea acestui soi, dovedite în plantațiile comerciale din diferite țări, au confirmat rezultatele obținute în testări. În 2021 a fost plantat în diferite zone din România, până la intrarea în iarnă plantele având o dezvoltare promiță­ toare pentru recolta acestui an.

DE CE SĂ CULTIVĂM DUCHESSE®?

Planta robustă nu stolonează puter­ nic, are foliaj dens, capabil să asigure hrană pentru un număr mare de fructe, iar florile situate la nivelul foliajului per­ mit o recoltare rapidă a căpșunelor ­ avantaj pentru culegător.

Prezintă o foarte bună rezistență la boli precum făinare, antracnoză sau putregai cenușiu.

Fructele au formă conică estompată, mărime mare și medie și își păstrează culoarea (roșu aprins) și strălucirea și după recoltare/depozitare. Echilibrul dintre aciditate și dulceață stă la baza unui gust deosebit, apreciat de consu­ matori. Fructul este ferm, cu epiderma rezistentă, ceea ce îi asigură o perioadă lungă de păstrare pe raft și rezistență la transport pe distanțe lungi.

Capacitatea mare de producție, fără fructe deformate, precum și procenta­ jul ridicat de fructe comercializabile sunt doar câteva din proprietățile Duchesse® care stau la baza deciziei de a cultiva acest soi.

•

• •

•

RECOMANDĂRI DE CULTIVARE În sol, se recomandă o densitate de 40­45.000 plante/ha pentru culturile multianuale. În substrat, în sere sau solarii, se recomandă o densitate de 10­12 plante/ mp.

• •

97

98 Pomicultură

Uleiul horticol: CÂND şi CUM trebuie aplicat ATENŢIE! În cazul aplicării uleiului horticol, o cantitate prea mare poate duce la dezvoltarea întârziată a mugurilor, la care se adaugă costurile ridicate.

Tratamentul cu ulei horticol este un tratament cheie în combaterea dăunătorilor din livezi.

Care este momentul optim pentru tratamentul de primăvară şi ce greşeli trebuie să evitaţi la aplicare?

T

ratamentul cu ulei horticol se efectuează toamna, după recol­ tare şi primăvara şi este esen­ ţial, deoarece combate rezerva de dăunători de scoarţă şi reduce ata­ cul ulterior de afide. Uleiul horticol formează o peliculă pe suprafaţa pomi­ lor trataţi, care împiedică respiraţia şi duce la moartea ouălor şi a larvelor.

Iată ce recomandă Ioan Platon, fost director al Staţiunii de Cercetare­Dez­ voltare pentru Pomicultură Bistriţa.

CÂND TREBUIE APLICAT ULEIUL Uleiul horticol trebuie aplicat de la dezmugurit până la fenofaza de “ure­ chiuşă de iepure” (începutul înfrunzirii mugurilor florali), când iese prima frun­ zuliţă din mugure. Este contraindicată aplicarea după această fază, deoarece provoacă arsuri mugurilor. Dacă nu aţi reuşit să faceţi tratamentul în acest in­ terval, amânaţi­l pentru toamnă.

Este greşită aplicarea uleiului horti­ col imediat după tăieri, când tempera­ turile pot fi încă negative. Pentru efec­ tuarea tratamentului cu ulei horticol trebuie să fie temperaturi pozitive, de

15-31 martie 2022

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cel puţin peste 5 grade Celsius, câteva zile la rând şi să nu mai existe riscul de îngheţ. Acesta este pragul de tempera­ tură la care începe şi ciclul de viaţă al dăunătorilor, indiferent de faza în care se află aceştia.

De asemenea, este important ca cel puţin 3­5 ore după efectuarea trata­ mentului să nu plouă!

SE POT AMESTECA PRODUSELE? Uleiul horticol se pulverizează pe tulpina şi pe coroana pomului.

"Nu recomand aplicarea uleiului horticol împreună cu produse pe bază de cupru, deşi părerile despre acest subiect sunt împărţite. Tratamentul cu produse pe bază de cupru trebuie făcut imediat după tăieri, în prima sau a doua decadă a lunii martie, dar numai când temperaturile sunt pozitive, iar apoi

se poate aplica ulei horticol, însă la cel puţin 7­10 zile după tratamentul cu cu­ pru", explică specialistul.

RESPECTAŢI CU PRECIZIE DOZELE Pentru toate produsele cu care efectuaţi tratamente în livezi, respec­ taţi întotdeauna doza recomandată de producător.

Nu utilizaţi dozajul „după ureche” sau „cu lingura”. Pentru suprafeţe mici, la pregătirea soluţiilor de stropit uti­ lizaţi seringi de la farmacie, cu marcaj milimetric, pentru a doza cantitatea exactă de produs pe care trebuie să o folosiţi pentru concentraţia recoman­ dată. O cantitate prea mare poate să producă fitotoxicitate, mai ales în ve­ getaţie. La o doză prea mică de produs, este o cheltuială inutilă şi muncă în zadar.

Scanează-mă!

Cum recunoaştem cancerul rugos al pomilor? Ce măsuri de prevenţie putem lua şi cum putem trata boala instalată deja?

99

100 Viticultură

Vița-de-vie nu le aparține

Ne referim, desigur, la acarieni. Ce știm despre ei?

Că se înmulțesc și se dezvoltă rapid.

Că distrug peste 50% din producția viticolă anuală. Și că pot fi controlați în toate stadiile cu acaricidul ORTUS® 5 SC. OU, LARVĂ ȘI ADULT - 3 STADII, UN SINGUR ACARICID Acarienii pot produce pagube asu­ pra părților aeriene ale viței­de­vie în orice stadiu de dezvoltare și pe tot parcursul sezonului. Primăvara, lăstarii sunt o pradă sigură pentru adulții care au hibernat în resturile vegetale sau pe scoarța pomilor din apropiere. Aceștia depun ouăle pe spatele frunzelor tinere sau pe muguri, organe pe care le înțeapă ca să le extragă seva pentru a se hrăni, oprind astfel dezvoltarea plantei. Părțile atacate se usucă, organele florale nu se mai formează, vița­de­vie își încetinește evoluția, iar producția este afectată.

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

să protejeze vița­de­vie în fața atacu­ rilor din primăvară.

ORTUS® 5 SC, acaricid care conține substanța activă fenpiroximat 51,2 g/l, este recomandat atunci când lăstarii ajung la 5­7 cm. Aplicat în doză de 0,5 l/ ha, acționează prin contact și ingestie asupra acarienilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora (ouă, larve, adulți). Prezintă acțiune rapidă, de șoc asupra dăunătorilor, prin blocarea res­ pirației celulare a lor și, ca urmare, înce­ tează să mai producă energia necesară pentru a se hrăni. Astfel, acarienii înce­ tează să mai facă daune în plantație la o zi după tratamentul cu acaricid.

Sursa foto: ©Adobe Stock Photos

MĂSURI DE SIGURANȚĂ O măsură de siguranță pentru viti­ cultor este stabilirea unui plan de alter­ nanță al produselor de protecție a plan­ telor, cu aplicarea, în primă fază, a unui acaricid pe bază de fenpiroximat, care

CÂND FACEM TRATAMENTUL?

Atac de păianjen roșu comun (Tetranychus urticae) pe frunze tinere

15-31 martie 2022

Monitorizarea atentă și perio­ dică a viței­de­vie este obligato­ rie, pentru ca tratamentele să se efectueze înaintea atingerii unui PED de 3­5 acarieni pe frunză sau lăstar. Pentru ca soluția de tratat să reziste mai bine la precipita­ ții, tratamentul cu ORTUS® 5 SC se poate combina cu adjuvantul DESIGNER®, care mărește aderen­ ța soluției pe frunză și sporește eficacitatea acaricidului.

ORTUS® 5 SC ÎN FAZA DE LĂSTAR. DE CE? Știm despre acarienii viței­de­vie, mai exact despre păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae) și păianjenul roșu (Panonychus ulmi), că, în funcție de condițiile climatice, pot avea chiar și 10 generații pe an, iar o generație se dez­ voltă complet într­un interval de 15­28 zile. Din experiența utilizatorilor, efec­ tele acaricidului ORTUS® 5 SC se re­ simt în plantație timp de 3­4 săptămâni, avantaj considerabil dacă ne referim la controlul ridicat pe care acest produs îl asigură asupra unei generații întregi de acarieni (sau chiar două).

SEMNELE ATACULUI Semnele de atac pentru ambele spe­ cii sunt reprezentate de punctele roșii apărute pe fața frunzelor (adulți) sau și de punctele albicioase de pe spatele frunzelor (depuneri de ouă). Deși prefe­ ră zonele de­a lungul nervurilor, pentru a­și facilita extracția sucului celular, în caz de populații mari, frunza este colo­ nizată integral.

Sursa foto: ©Adobe Stock Photos

Lăstar de viță-de-vie, stadiu de aplicare a acaricidului ORTUS® 5 SC

101

102 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AN PUTERNIC PENTRU CNH INDUSTRIAL Divizia agricolă a CNH Industrial (cu brandurile Case IH, New Holland şi Steyr) a avut anul trecut vânzări nete de 14,7 miliarde de dolari, în creştere cu aproape o treime faţă de 2020. În America de Nord, în 2021, vânzările CNH de tractoare sub 140 CP au crescut cu 10% şi cu 23% pentru tractoarele de peste 140 CP, în timp ce piața de combine a crescut cu 25%. În Europa, cererea a crescut cu 16% la tractoare și cu 17% la combine. De asemenea, pentru Grupul CNH, piețele s­au majorat în America de Sud cu +22% la tractoare și cu +19% la combine, iar în restul lumii cu 15% pentru tractoare şi 19% pentru combine.

Rezultate deosebite au fost obţinute de către divizia agricolă a CNH Industrial în special în ultimele trei luni ale anului trecut, când s­a înregistrat o creştere cu 21% a vânzărilor nete, până la 4,1 mld dolari.

VENITURI ÎN CREȘTERE ȘI LA KUBOTA Divizia de utilaje agricole și de construcții este "responsa­ bilă", în cea mai mare parte, pentru creşterea cu 18,5% a ve­ niturilor Kubota Corporation de anul trecut. Astfel, din totalul de 2.196,8 miliarde yeni (aproximativ 19 mld USD), circa 85% (1.864,8 mld yeni = 16,1 mld dolari) a fost generat de divizia de mașini agricole și de construcții a concernului japonez (inclu­ siv Kverneland și Great Plains) și cea de motoare, divizii care au avut o creştere a veniturilor de 23,6% față de 2020. În Japonia veniturile au crescut cu 1,3% față de anul prece­ dent, ajungând la 602,8 miliarde de yeni (5,2 miliarde de dolari), în timp ce veniturile din exportul de utilaje agricole și de con­ strucții au crescut cu 27,8%, ajungând la 1.554,3 miliarde de yeni (13,4 miliarde de dolari).

AGCO A RAPORTAT VÂNZĂRI RECORD Grupul AGCO (Fendt, Massey Ferguson și Valtra) a încheiat anul trecut cu vân­ zări nete de aproximativ 11,1 mld dolari, în creştere cu 20% faţă de anul 2020 şi un nou record. Anterior, cea mai mare cifră a vânzărilor a fost realizată în 2013 (10,8 mld USD).

Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată în Europa/Orientul Mijlociu, unde vânzările nete au crescut cu 13%.

"Cererea de pe piață s­a îmbunătățit pe toate piețele majore din Europa de Vest, cu cea mai mare creștere în Italia, Finlanda și Marea Britanie", a declarat Eric Hansotia, CEO al Grupului AGCO. Creșterea vânzărilor de tractoare de mare putere și din gama medie, precum

15-31 martie 2022

și de semănători de precizie a stat la baza creșterii cu 20% a vânzărilor nete în America de Nord, iar în America de Sud cifra de afaceri a crescut cu aproape 50%.

În 2022, cererea de maşini şi echi­ pamente agricole în Europa de Vest şi America de Nord este de așteptat să fie stabilă sau chiar ușor mai mare compa­ rativ cu nivelurile din 2021.

Utilaje agricole 103

104 Utilaje agricole

Lemken investeşte 18 milioane euro în Steketee Specialistul german în soluţii pentru prelucrarea solului, semănat şi întreţinerea culturilor a anunţat construirea unei noi fabrici în Olanda, pentru producţia echipamentelor de prăşit marca Steketee.

Î

n 2018, odată cu achiziţia Steketee, grupul german a adăugat tehnologia de prăşit la gama sa de produse pen­ tru agricultură profesională. De atunci, compania olandeză, specializată în pro­ ducţia de utilaje pentru prelucrarea so­ lului şi controlul mecanic al buruienilor, a cunoscut o creştere rapidă, datorită tehnologiei de combatere a buruienilor cu ajutorul asistenţei video.

RELOCAREA PRODUCŢIEI STEKETEE Pentru a sprijini dezvoltarea subsi­ diarei sale, consiliul de administraţie al grupului Lemken a decis de curând con­ strucţia unei noi fabrici în Dinteloord (sudul Olandei), la mai puţin de 30 km de actualul sediu Steketee. Bugetul alocat acestui proiect este de 18 milioane de euro, investiţia urmând a fi operaţio­ nală până la sfârşitul anului 2023. De îndată fabrica va fi finalizată, întreaga producţie de utilaje Steketee se va muta în noua locaţie, care se întinde pe o suprafaţă de aproape 5 hectare, din care circa 20.000 de metri pătraţi este amprenta la sol a halelor de producţie, care vor găzdui şi un centru de cerce­ tare şi dezvoltare.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Vrem să investim mult mai mult în dezvoltarea de produse pentru a consolida poziţia Steketee ca inovator, de exemplu prin utilizarea inteligenţei artificiale.

ANTHONY VAN DER LEY Director executiv Lemken

MAGNET PENTRU STARTUP-URI La rândul său, Nicola Lemken, pro­ prietara businesului de familie, a sub­ liniat importanţa asigurării unui mediu de lucru atractiv pentru angajaţi, ca strategie a unei creşteri sănătoase. „Suntem foarte încântaţi că am găsit o locaţie în apropiere, astfel încât toţi angajaţii noştri să se poată transfera la noul loc de muncă fără dificultate. Me­ diul atractiv este, de asemenea, import­ ant pentru cerinţele ulterioare de re­ crutare. În plus, vom combina designul creativ al noii clădiri cu oportunitatea de a ne impune ca un partener experi­ mentat şi inovator pentru alte companii, pentru universităţi şi colegii şi de a oferi o trambulină pentru studenţi sau start­ up­uri”, a declarat cea care reprezintă a şaptea generaţie a familiei Lemken.

Cum era de asteptat, Iljan Schouten, director general la Steketee, este încân­ tat de perspectivele viitoare ale compa­ niei: „La doar trei ani de la preluarea Steketee, facem acum un mare pas înainte. Sunt foarte mândru că Lemken are încredere în brandul şi în echipa noastră de tinere talente şi angajaţi cu experienţă”.

Scanează-mă!

La patru ani de la achiziția companiei olandeze Steketee, cei de la Lemken au decis să reunească într‑un singur utilaj tehnologia de combatere mecanică a buruienilor cu cea chimică.

Scanează codul QR şi vezi ce a rezultat?

15-31 martie 2022

un articol de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

Utilaje agricole 105

TerraService te anunță când poți intra în teren Compania germană Rauch a primit medalia de argint pentru inovație la AGRITECHNICA pentru TerraService, unul dintre primele servicii digitale din lume ce evaluează, în timp real, accesibilitatea traficului pe teren arabil și, prin urmare, evitarea daunelor inutile asupra solului.

R

auch, împreună cu specialiști el­ vețieni ai companiei AgriCircle, au dezvoltat semnificativ modelele existente de simulare pentru stabilirea traficabilității și calcularea riscului de compactare a solului, prin utilizarea mă­ surătorilor radar prin satelit pentru de­ terminarea umidității solului, capacitatea portantă a solului fiind afișată online și actualizată în timp real pe hărți digitale.

INFORMAȚII LA ZI Datele satelitului Sentinel oferă in­ formații despre tipul de sol și umiditate, iar algoritmi de inteligență artificială corelează datele satelitului cu modele speciale de vreme și sol, astfel încât ca­ pacitatea portantă a solului poate fi în­ totdeauna estimată la zi. TerraService compară capacitatea portantă a solului cu presiunea la sol a mașinii agricole în

lucru și arată traficabilitatea zonei pe o hartă digitală, într­o grilă de 10x10 m. În­ tre diferitele niveluri se face distincție prin culoare: de la verde ­ traversabil, la portocaliu ­ riscant, la roșu ­ unde sunt de așteptat deteriorarea ireversibilă a solului și afundarea echipamentului agricol. În special primăvara, când se aplică primul îngrășământ, fereastra de timp

pentru finalizarea lucrării este foarte mică. Dacă succesiunea operațiunilor este planificată cu mult înainte, se poate evita afundarea tractoarelor /mașinilor agricole, care cauzează timpi lungi de nefuncționare și costuri de recuperare.

TerraService va fi testat, din nou, pe scară largă, în această primăvară, urmând să fie lansat pe piață în toamna lui 2022.

106 Utilaje agricole

15-31 martie 2022

Utilaje agricole 107

108 Utilaje agricole

BALOŢI ROTUNZI CU PLASĂ SAU CU FOLIE?

D

Pe lângă o bună compactare a materialului (paie, fân, semifân sau siloz) în balot, legarea şi/sau înfolierea este cheia succesului pentru un furaj de calitate.

upă ce a fost modelat şi compac­ tat în camera balotierei, balotul rotund este legat, de obicei, cu sfoară sau plasă de polietielenă. Pro­ cesul de legare/înfăşurare trebuie să acopere întreaga lățime a balotului, scopul principal al sforii sau al plasei de legare fiind acela de a menține forma balotului.

CÂTE STRATURI DE PLASĂ ȘI FOLIE? Rezistența la rupere și perforare sunt cerințele de bază pentru plasa de balotare, iar calitatea acesteia joacă un rol important în determinarea număru­ lui de straturi necesare. În funcţie de materialul balotat, acesta exercită nive­ luri diferite de presiune asupra plasei.

Astfel, pentru silozul de iarbă se reco­ mandă 3­4 straturi de plasă, iar pentru baloţii de paie sau tulei de porumb sunt necesare cel puțin 4­5 straturi de plasă.

Standard, pentru înfoliere se re­ comandă minim 6 straturi de folie.

Pentru însilozarea furajelor cu o densi­ tate mare de materie uscată, baloții

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

trebuie înfoliaţi cu cel puțin 8 straturi de folie. Dacă balotul va fi mutat/ma­ nipulat și transportat frecvent trebuie să adăugați încă două straturi de folie, adică până la 10 straturi de folie.

Este de preferat să utilizaţi folie albă (culori deschise), deoarece aceasta reflectă mai eficient lumina soarelui şi împiedică supraîncălzirea furajelor.

Un alt aspect este rezis­ tența la razele UV a foliei.

FOLIA "ETANŞEAZĂ" BALOTUL Folia trebuie să asigure o etanşare perfectă a balotului, pentru a nu permite contactul furajului cu aerul şi pentru fa­ voriza procesul de fermentare anaerobă (în cazul baloţilor de semifân, semisiloz şi siloz). De asemenea, folia trebuie să protejeze baloţii de precipitaţii şi intem­ perii, precum şi de eventualele daune mecanice sau produse de către animale.

Există un număr mare de producă­ tori şi numeroase tipuri de folie pentru baloţi. De obicei, folia de polietilenă (stretch­film) are o grosime de cca 25 µm și un adeziv încorporat. Pentru eli­ berarea acestui adeziv este necesar ca folia să fie întinsă cu până la 50­70% din lungimea sa iniţială. Pentru ca stra­ turile succesive de folie să nu alunece şi pentru o bună etanşeizare trebuie ca rândurile de folie să se suprapună aproximativ 50%.

COMBO ­ PRESA CU ÎNFOLIERE Două tehnologii KUHN au fost com­ binate pentru a crea BalePack ... ››› 110

Scanează-mă!

Presa de balotat KUHN FBP 3135 este proiectată să lucreze în cele mai grele condiții.

Datorită designului și a opțiunilor unice, această mașină crește profitabilitatea oricărui fermier. Scanează codul QR şi află detalii din video.

15-31 martie 2022

Utilaje agricole 109

110 Utilaje agricole

ÎNFOLIERE VS. LEGARE CU PLASĂ

››› 108 ... FBP 3135: presa de balotat standard FB 3135 cu sistemul de tăiere OPTICUT Rotor Integral, combinată cu un sistem de înfoliere inovator. Cu acest echipament, consumul de folie este redus cu 30% datorită sistemului unic de înfoliere patentat KUHN TWIN­ reel. De asemenea, o etanșare perfectă a balotului pentru conservarea furajelor de calitate este realizată atunci când se combină înfolierea cu înfășurare 3D şi INTELLIWRAP. BalePack FBP 3135 are o cameră de balotat reproiectată, formată din 18 role POWERTRACK care generează densități ridicate și o rotație fiabilă a baloţilor, in­ diferent de cultură.

3 AVANTAJE ALE ÎNFOLIERII Fermierii ştiu cât de importantă este protejarea de ploaie şi intemperii a ba­ loţilor de paie şi mai ales a celor de fân.

Cei care nu pot să pună la adăpost balo­ ţii de fân, sub un şopron sau într­o hală sau să îi acopere cu o prelată, este re­ comandat să îi înfolieze.

Baloţii înfoliaţi pot fi depo­ zitaţi în aer liber pentru un timp îndelungat (chiar de pe un an pe altul) şi fără o investiție considerabilă. Înfolierea se poate rea­ liza imediat după balotare, direct în câmp sau după transportul lor în fermă.

15-31 martie 2022

Kuhn a efectuat un test prin care a comparat costurile legării baloţilor rotunzi convenţional, cu plasă şi în­ folierea folosind soluţiile unice Kuhn.

Astfel, la jumătatea anului 2021, două seturi de baloți au fost produse folo­ sind o presă de balotat și împachetat KUHN FBP 3135.

Un lot de baloţi a fost legat cu plasă (2,8 rânduri) și apoi înfoliat cu şase straturi de folie.

Celălalt set de baloți a fost legat cu folie (3 rânduri) și apoi înfoliat 3D cu cinci straturi de folie.

După depozitare timp de şase

• •

Prin înfoliere creşte efici­ enţa utilizării forţei de muncă şi a timpului prin utilizarea ace­ loraşi echipamente pentru producerea baloţilor de fân, semisiloz sau siloz.

3 MOTIVE CARE AJUTĂ ALEGEREA Într­un studiu desfăşurat timp de doi ani de către Universitatea din Wisconsin a fost comparată calitatea furajelor din baloţi legaţi cu sfoară faţă de cei legaţi cu plasă (din plastic).

Autorii studiului au evidenţiat 3 mo­ tive pentru care legarea cu folia de plasă este mai eficientă decât sfoara. Înfășurarea cu plasă este mai rapidă decât legarea cu sfoară. În acelaşi interval de timp se obţin cu 32% mai mulți baloți legaţi cu plasă în comparaţie cu legarea cu sfoară.

1.

săptămâni, laboratorul Eurofins Agro a prelevat probe din baloți și a anali­ zat valoarea nutritivă și conservarea materialului balotat. Se știe că un balot legat cu folie este mai scump decât un balot legat cu plasă. Dar, în cazul folosirii presei de balotat Kuhn BalePack FBP 3135 cu înfoliere, con­ form experimentului descris, doar în­ folierea balotului este mai ieftină iar calitatea furajului se păstrează sensi­ bil egală.

Scanează codul QR şi vezi rezultatele testului Kuhn.

2.

Pierderile la recoltă sunt mai mici atunci când se folosește le­ garea cu plasă, datorită timpului mai scurt necesar pentru formarea şi lega­ rea balotului.

Baloții legaţi în plasă au, de ase­ menea, pierderi mai mici în tim­ pul depozitării în aer liber, comparativ cu baloții legaţi cu sfoară (7% față de 11%). Studiul arată că acest lucru se datorează faptului că baloții legaţi cu plasă elimină mai bine apa, dacă sunt depozitați pe zone bine drenate.

De regulă, orice presă pentru baloți rotunzi poate fi echipată cu un sistem de legare cu plasă. Chiar dacă plasa este mai scumpă decât sfoara, costul suplimentar este compensat prin cali­ tatea superioară a baloţilor.

3.

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Utilaje agricole 111

Micul "mare" producător de tractoare Keestrack, noul proprietar belgian al fabricii de tractoare Goldoni din Italia, intenționează să dezvolte o gamă mai puternică de tractoare care, înainte de sfârșitul acestui deceniu, ar putea atinge 200 CP.

R

ecunoscută pentru tractoarele sale specializate în livezi şi pod­ gorii, compania italiană a dezvol­ tat şi îmbunătățit constant produsele sale. Din 2021, odată cu trecerea în proprietatea Keestrack, o firmă pri­ vată belgiană administrată de familia Hoogendoorn, Goldoni şi­a reluat pla­ nurile de dezvoltare a noi game de tractoare.

Printre noutăţile din acest an se numără şi modelul Q80 (75 CP), care se plasează imediat sub vârful de gamă Q100 de 100CP și sub Q110 de 110 CP. Motorul cu patru cilindri Stage V este produs de Doosan, iar noile modele Q80 păstrează culoarea tradiţională, portocalie, familiară Goldoni, dar are un nou logo, autocolante și jante argintii.

PUTERNICA SERIE K În viitor, compania şi­a anunţat in­ tenţia de a dezvolta tractoare Goldoni mai puternice ­ seria K, pentru piețele din Europa și America de Nord. Primul model va avea 110 CP, iar planul este de

a crește treptat puterea la 200 CP până în 2027­2029.

BRAND PRELUAT DE LA CHINEZI În perioada 2015­2021, brandul Goldoni şi fabrica din Migliarina di Carpi au fost în proprietatea grupului chinez Foton Lovol Group (Arbos) şi au existat planuri de a dezvolta o gamă de tractoa­ re și echipamente de mai mare putere.

La Agritechnica 2019 a fost prezentată seria 5000 (110­136 CP), un prototip al seriei 7000 (220­260 CP) și chiar o machetă a primei lor combine. Înființată în 1988, Keestrack Group are la nivel global peste 800 de angajați și unități de producție în Republica Cehă, Italia, China și India.

112 Utilaje agricole

UTILBEN: SERVICE PENTRU UTILAJE AGRICOLE UTILBEN caută să depășească așteptările clienților din domeniul agricol și să devină un partener pe termen lung al fermierilor români.

Tocmai de aceea, compania a investit masiv în zona de service și furnizare de piese.

D

atorită acestor investiții, un cli­ ent care a cumpărat un utilaj de la UTILBEN beneficiază de tot suportul companiei și după achiziție.

NOI SEDII DE SERVICE ȘI 10 UNITĂȚI MOBILE Dezvoltarea serviciilor postvânzare s­a tradus prin mărirea capacității de service. UTILBEN a deschis două sedii de service în București și în localitatea clujeană Baciu și a crescut flota de mașini de intervenție service. Acum, sunt 10 astfel de unități mobile care pot interveni oriunde în țară în maximum 48 de ore de la primirea unei solicitări.

UTILBEN repară o gamă largă de utilaje agricole: tractoare, remorci, în­ cărcătoare frontale, încărcătoare teles­ copice, miniîncărcătoare frontale. Tot­ odată, beneficiați de servicii specia­ lizate de pregătire a utilajelor pentru sezonul agricol.

ECHIPĂ PROFESIONISTĂ, DOTĂRI PERFORMANTE Echipa de service a UTILBEN include tehnicieni profesioniști, cu o vastă ex­ periență în domeniul reparațiilor de uti­ laje agricole.

La cele două sedii UTILBEN Ser­ vice din județul Cluj și din București, vă

15-31 martie 2022

un articol de

UTIL BEN

mai multe pe această temă www.utilben.ro

așteaptă dotări performante de ser­ vice, aparatură specializată și, pentru un efort minim din partea dumnea­ voastră, piese de schimb pe stoc. Totul a fost gândit astfel încât clientul să nu mai aibă nicio bătaie de cap din mo­ mentul în care tractorul, încărcătorul sau orice alt utilaj agricol a ajuns în ser­ vice­ul UTILBEN.

Serviciile postvânzare au câștigat teren în România, iar compania UTILBEN a investit puternic în infrastructura de service, precum și în aducerea celor mai experimentați tehnicieni în domeniul echipamentelor agricole RUBEN MARIAN CEO­ul UTILBEN

CUM NE GĂSIȚI Sediul de service din județul Cluj le stă la dispoziție tuturor clienților din zona Transilvaniei și nu numai, la adresa: localitatea Baciu, strada Transilvaniei, numărul 446. Sediul a fost inaugurat anul trecut în pre­ zența clienților, furnizorilor și par­ tenerilor de afaceri ai companiei clujene.

INTERVENȚII RAPIDE ÎN ORICE REGIUNE A ȚĂRII „De acum înainte, clienții UTILBEN vor găsi în localitatea clujeană Baciu un service modern, mecanici profe­ sioniști, atașamente și piese multi­ brand și vor beneficia de consultanță de specialitate. Tocmai de aceea, se­ diul UTILBEN din localitatea clujeană Baciu este un reper pentru clienții care au nevoie de reparații rapide, făcute de profesioniști, într­un cadru elitist”, anunță Ruben Marian, CEO­ul UTILBEN. Pe lângă toate acestea, UTILBEN a investit în flota de 10 unități mobile de service, ceea ce le permite teh­ nicienilor companiei să ajungă ori­ unde în țară, în maximum 48 de ore de la semnalarea unei defecțiuni sau necesitatea unei revizii sau punere în funcțiune. UTILBEN nu se va opri aici, iar planurile pe termen lung includ dezvoltarea la nivel național și, desi­ gur, internațional.

Utilaje agricole 113

114 Utilaje agricole

MASCHIO GASPARDO

MUTARE STRATEGICĂ PE PIAȚA DIN ROMÂNIA

Grupul italian și­a răscumpărat acțiunile Maschio Gaspardo România deținute de Finest S.p.A. (25%).

Totodată, compania din țara noastră a aprobat o majorare de capital de 500.000 euro subscrisă de Finest.

S

ocietatea financiară pentru in­ ternaționalizarea nord­estului Italiei, care deţine acum o cotă reziduală de 2,2%, rămâne parte ac­ tivă a proiectului în calitate de parte­ ner financiar, printr­o finanțare ex­ ternă directă, menită să dea un nou impuls dezvoltării fabricii din România.

Finest S.p.A. şi­a confirmat rolul stra­ tegic în susținerea companiilor din nord­est, în cadrul internaționalizării, prin acordarea unui împrumut pe 5 ani către Maschio Gaspardo România în valoare de 2.500.000 euro, care va fi utilizat pentru dezvoltarea fabricii şi pentru optimizarea ulterioară a stan­ dardelor de producție şi a calității produselor.

19 ANI PE PIAȚA DE ROMÂNIA În 2003, Maschio Gaspardo a con­ struit o unitate de producție în orașul Chișineu­Criș (Arad), iar astăzi, 19 ani mai târziu, compania este principalul producător de utilaje agricole din țară.

Fabrica (în suprafață de circa 26.000 mp acoperiți, cu o producție de peste 5.000 de unități pe an şi cu peste 400 de angajaţi) este dedicată producţiei de mașini agricole pentru lucrări minime, pluguri şi prese de balotat rotunde.

15-31 martie 2022

un articol de

MASCHIO GASPARDO mai multe pe această temă www.maschio.com

RUSIA ŞI UCRAINA, PRINCIPALE PIEȚE DE EXPORT România are o importantă vocație agricolă şi, în special în judeţul Arad, un nivel ridicat de know­how în domeniul tehnologiilor de producţie şi prelucrare a metalelor. În plus, Aradul este strate­ gic din punct de vedere logistic pentru zone precum Rusia şi Ucraina, unde

Extinderea capacităţii de producție este o consecință a acordului semnat de Maschio Gaspardo cu New Holland Agriculture, o marcă a CNH Industrial MIRCO MASCHIO

Președintele Maschio Gaspardo

sunt livrate cele mai multe dintre uti­ lajele produse în fabrica din România. În fapt, fabricile din străinătate ale Maschio Gaspardo, care sunt prezente şi în China şi India, nu s­au născut din dorința de delocalizare, ci de extindere a piețelor, care sunt foarte competitive cu producătorii locali.

CAPACITATE DE PRODUCȚIE ÎN CREȘTERE Investițiile, realizate cu sprijinul atât al Finest S.p.A., cât şi al băncii româ­ nești Exim Bank, vizează creșterea ca­ pacităţii de producție cu aproximativ 20%. A fost realizată o extindere impor­ tantă a suprafeței acoperite de aproxi­ mativ 5.700 mp, precum şi achiziționa­ rea de noi echipamente bazate pe cele mai recente tehnologii. Aceste active sunt fundamentale pentru a garanta standardele ridicate de aprovizionare a unei piețe din ce în ce mai exigente, cum este cea agricolă. „Acest proiect ne va permite să con­ solidăm aparatul de producție, îmbună­ tățind şi mai mult propunerea actuală pe care sediul din Chișineu­Criș este capabil să o ofere”, afirmă Andrea Maschio, președinte al Maschio Holding şi vicepreședinte al Maschio Gaspardo.

Utilaje agricole 115

116 Inovaţii

Un aditiv furajer inovator reduce emisiile de metan

3-nitrooxipropanol (3-NOP), un aditiv furajer inovator care va contribui la reducerea emisiilor de metan provenite de la vacile de lapte, este pregătit pentru comercializare în Uniunea Europeană. un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n urma unei solicitări din partea Comisiei Europene, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a evaluat riguros produsul și a concluzionat că este eficace în reducerea emisiilor de metan ale vacilor de lapte.

SIGUR PENTRU FURAJAREA VACILOR EFSA a fost solicitată să emită un aviz științific privind siguranța și eficacitatea Bovaer® 10 (denumirea comercială) ca aditiv furajer folosit în alimentaţia rumegătoarelor, pentru producția de lapte și animale de reproducţie.

Studiul EFSA a concluzionat că este sigur pentru utilizarea în alimentaţia vacilor de lapte la nivelul maxim recomandat şi, în condițiile de utilizare propuse, nu reprezintă o problemă pentru siguranța consumatorilor și pentru mediu.

Cu toate acestea, Grupul pentru aditivi și produse sau substanțe utilizate în hrana animalelor al EFSA (FEEDAP) nu a putut concluziona cu privire la siguran­ ța aditivului pentru alte specii de animale. De asemenea, FEEDAP spune că aditivul are potențialul de a fi eficient

ÎN ACORD CU OBIECTIVELE F2F Bovaer® 10 va contribui la ecolo­ gizarea agriculturii europene și la îndeplinirea obiectivelor strategiei „De la fermă la consumator” (F2F), prin care se doreşte reducerea emisiilor de metan ale vacilor de lapte cu 20% până la 35%, însă fără a afecta producția.

15-31 martie 2022

la vacile de lapte pentru a reduce pro­ ducția de metan enteric, în condițiile de utilizare propuse.

"metanul agricol" nu provine doar de la animale. Cultivarea orezului Paddy în câmpuri inundate împiedică oxigenul să pătrundă în sol, creând condiții ideale pentru bacteriile care emit metan şi care reprezintă încă 8% din emisiile legate de activitatea umană. În ultimele decenii, oamenii de știință experimentează tipuri alternative de hrană pentru animale pentru a reduce metanul produs de vaci și caută modalități de gestionare mai eficientă a gunoiului de grajd prin acoperirea acestuia, prin compostare sau prin utilizarea lui pentru a produce biogaz.

AGRICULTURA PRODUCE METAN! O evaluare recentă a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și a Coaliției pentru climă și aer curat a constatat că reducerea emisiilor de metan provenite din agricultură ar fi esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Din totalul emisiilor de metan (cauzate de om), aproximativ 32% sunt generate de către animale prin emisiile gastroenterice şi dejecţii. Dar

TREBUIE SĂ REDUCEM EMISIILE! Metanul este un gaz cu puternic efect de seră, de peste 80 de ori mai dăunător în ceea ce privește încălzirea globală decât dioxidul de carbon. Totuşi, spre deosebire de dioxidul de carbon care rămâne în atmosferă timp de sute sau mii de ani, metanul are nevoie doar de un deceniu pentru a se descompune.

Acest lucru înseamnă că reducerea emisiilor de metan ar avea un impact pe termen scurt asupra climei.

După adoptarea deciziei de către Comisie, preconizată pentru lunile următoare, aditivul fura­ jer va fi primul de acest tip disponibil pe piața UE.

117

118 Zootehnia la export

Oaia și vaca de la noi, vândute bine la export

Despre zootehnia românească am ajuns să ne plângem că ”este la pământ” sau ”în aer”, nici noi nu suntem foarte hotărâți unde să o plasăm. Datele statistice ne dau însă unele motive de optimism.

S

ectorul cărnii de vită nu este considerat unul reprezentativ pen­ tru zootehnia românească. Vaca românească este promovată mai mult ca sursă de lapte, nu de carne. Românii nu sunt mari amatori de fripturi de vacă, așa cum sunt francezii și anglo-saxonii. De aceea, despre succesul pe piețele externe ale cărnii de vită din țara noastră se vorbește mai puțin sau deloc.

EXPORTUL DE VITĂ, ÎN CREŞTERE Ei bine, România vinde anual zeci de mii de tone de carne de vită, sectorul fiind unul dinamic în ultimii 12 ani. Anul trecut au ajuns din țara noastră pe piețele-terțe 45.435 t de carne de vită. În 2020, cantitatea totală (inclusiv decembrie) a fost 40.861 t. În 2019, exporturile în afara U.E. au totalizat 42.487 t. În 2018, au fost tranzacționate către beneficiari non-europeni 36.288 t. Vârful a fost atins în 2017, când au ajuns pe piețele din afara U.E. 56.177 t. Minimul a fost înregistrat în 2011: 28.051 t.

TOP 3 CUMPĂRĂTORI DIN AFARA UE 1. Cel mai important cumpărător este Israelul, unde au ajuns anul trecut 18.464 t.

TOP 3 EXPORT OVINE ABATORIZATE Spania ocupă primul loc în comerțul cu ovine și caprine abatorizate (carne refrigerată, congelată, afumată, uscată, sărată, organe, grăsimi): 15.731 t în 2021, față de 15.521 t în 2020. Irlanda ocupă locul doi: 5.817 t în 2021, o scădere de peste 1000 t față de 2020. Italia este al treilea mare competitor euro­ pean în comerțul ovine și caprine abatorizate: 2168 t în 2021, 3.260 t în 2020.

15-31 martie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

România vinde spre ţări terţe bovine sub formă de animale vii, carne refri­ gerată, carne congelată, carne sărată, uscată și afumată, organe, carne semipreparată.

• 284,57 euro/100

kg, cat. D vaci (cu 24,49% mai mare decât în 2021) 321,66 euro/100 kg, cat. E vițele (25,12% mai mare decât în 2021)

•

2. Iordania a importat de la noi 7.681 t.

3. Arabia Saudită a achiziţionat 3.981 t carne de vită.

Alte destinații au mai fost: Kosovo 3.486 t, Croația 3.082 t, Liban 2.151 t, Bosnia și Herțegovina 2.143 t.

Vânzările Uniunii Europene au totalizat anul trecut, până în decembrie, 1.012.990 t, în scădere față de 2020: 1.205.535 t.

CÂT COSTĂ CARNEA DE BOVINĂ? În săptămâna 5 (31 ianuarie - 6 februarie 2022) prețul carcaselor de bovine la intrarea în abatoarele din România a fost de: 324.97 euro/100 kg, cat A tăurași (cu 10,93% mai mare decât în 2021)

•

Scanează-mă!

Pe fondul unei conjunc­ turi economice nu tocmai favorabile, oierii sunt preocupaţi de evo­ luţia preţului. Cât consideră crescătorii că ar trebui să fie preţul rezonabil la miei?

CUM STĂM LA CARNEA DE OAIE? Locul I la exportul de ovine și caprine vii pe piețele terțe nu este suprinzător pentru nimeni. De remarcat însă că anul trecut România a crescut vânzările de animale vii, în timp ce alți competitori le-au scăzut. Singura țară europeană care a mai înregistrat creșteri ale vânzărilor de oi și capre vii pe piețele extracomunitare a fost Portugalia.

România a exportat anul trecut, pe piețele terțe, 33.949 t greutate în carcasă, cu 1.416 t mai mult decât în 2020.

Spania, țara cu cele mai multe oi din U.E., a exportat pe piețele terțe 8.875 t greutate în carcasă, o scădere drastică față de 2020.

Pe locul al treilea s-a situat Portugalia, cu 7354 t, o creștere cu aproape 2000 t față de 2020.

La nivelul Uniunii Europene a fost înregistrată o scădere cu aproape 7.500 t a tranzacțiilor cu ovine vii pe piețe terțe.

1.

2.

3.

Info companii 119

BINE ATI VENIT LA BIG DUTCHMAN

Angajare la liderul mondial Think global, act local: dupã aceastã devizã compania Big Dutchman dezvoltã echipamente inovatoare de grajduri pentru gãini ouãtoare, pãsãri pentru carne si porci. De peste 80 de ani, numele nostru este sinonim cu inovatia, tehnologia înaltã si calitatea. Întreprinderea noastrã stabilã de familie îsi are sediul central în Vechta, iar în prezent este activã în peste 100 de tãri. Având peste 3400 de angajati si lucrând cu concepte inteligente, suntem înscrisi pe plan global pe un curs solide de crestere.

BIG DUTCHMAN TE VREA ÎN ECHIPĂ!

Companie de top în industria mondială a echipamentelor destinate fermelor de găini ouătoare, păsări pentru carne și porci, Big Dutchman caută, cât mai curând, în regiunea Timiș, un Sales Manager (m/f) pentru România.

Î

n cadrul procesului reglementat al succesiunii pe criterii de vârstă, căutăm cât mai curând, în regiunea Timiș, SALES MANAGER (M/F) ROMÂNIA. Pentru poziția de Sales Manager căutăm o persoană comunicativă, cu abilități excelente în vânzări, cu o prezență sigură pe sine. Ideal ar fi să aveți experiență în domeniul creșterii porcilor sau al vânzării bunurilor de investiții în domeniul agricol.

SARCINI ȘI RESPONSABILITĂȚI În calitate de Sales Manager, veți fi responsabil(ă) de aria de vânzări România și veți fi prima persoană de contact pentru clienții noștri. Printre sarcinile importante care vă revin se numără planificarea independentă, desfășurarea și asistarea negocierilor de vânzări, până la încheierea contractelor, și asistența acordată clienților. În plus, veți analiza situația de pe piață și veți fi responsabil(ă) de evoluția și implementarea strategiilor de marketing și de distribuție în regiune.

O condiție este disponibilitatea de

un anunț de

BIG DUTCHMAN mai multe pe această temă www.bigdutchman­karriere.de

a efectua multe deplasări în interes de serviciu.

PROFILUL CANDIDATULUI Pentru această poziție, pe lângă, limba română, sunt necesare cunoștințe de limba engleză sau germană.

Inițiativa proprie și capacitatea de autoorganizare reprezintă alte condiții preliminare importante pentru îndepli­ nirea acestor sarcini complexe.

• •

CUM NE PUTEȚI CONTACTA! Daniel Bartels Senior Area Sales Manager East Europe Tel: +49 4447 801-171 Fax: +49 4447 801-5171 Mobil: +49 175 1814137 E-Mail: dbartels@bigdutchman.de

•

Capacitățile organizatorice, modul de lucru independent și structurat, precum și un grad ridicat de motivație intrinsecă și de flexibilitate completează profilul pentru aceste activități de răspundere. La rândul nostru, vă garantăm o perioadă suficientă de inițiere pe post, cu asigurare financiară.

Acceptați această provocare și be­ neficiați deopotrivă de posibilitățile individuale de dezvoltare oferite de un lider mondial și de siguranța acordată de o întreprindere de familie serioasă și pragmatică!

SUNTEȚI INTERESAT(Ă) DE ACEASTĂ ACTIVITATE? Atunci vă rugăm să ne trimiteți do­ sarul complet de candidatură, indicând salariul pe care îl vizați și posibila dată de angajare. Preferăm ca depunerea candidaturilor să aibă loc pe pagina noastră web. Alternativ ne puteți trimite dosarul de candidatură și prin poștă sau prin e-mail. În cazul în care ne trimiteți documentele prin e-mail, vă rugăm să ni le transmiteți pe toate într-un docu­ ment PDF.

120 Reportaj în fermă

I SE MAI SPUNE "AURUL ALB"!

CÂT DE VALOROS E LAPTELE DE MĂGĂRIŢĂ?

În ferma familiei Andrieş nu doar oile şi mieii sunt surse de venit, după cum aţi aflat din ediţia anterioară a revistei.

Sectorul de măgăriţe aduce şi el bani frumoşi în buzunarul crescătorilor!

P

uternic promovat în ultima perio­ adă, laptele de măgăriţă a prins şi la publicul românesc, ceea ce a dus şi la apariţia mai multor ferme de creştere a asinilor. Unele sunt noi, cu investiţii de la zero, altele sunt, de fapt, o extensie a activităţii de bază, creşterea ovinelor.

DE LA TRACŢIUNE, LA AFACERE În multe dintre stânele româneşti, măgarul era o prezenţă obişnuită, fiind folosit în special în transhumanţă, pent­ ru tracţiune şi transportul bunurilor şi al alimentelor de care ciobanii aveau nev­ oie în drumurile lor de la şes la munte.

LEACUL CUNOSCUT DE MII DE ANI Efectele benefice ale laptelui de măgăriţă pentru sănătatea oamenilor şi pentru îngrijirea frumuseţii sunt cunoscute de mii de ani. Se ştie de Cleo­ patra, regina Egiptului, că avea o turmă de vreo 700 de măgari şi făcea zilnic baie în lapte de măgăriţă, pentru a-şi păstra frumuseţea. Hipocrate, părintele medicinei, cunoştea bine efectele miraculoase ale acestui lapte şi îl folosea în tra­ tarea unor afecţiuni ale aparat­ ului respirator sau ale pielii.

15-31 martie 2022

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Deşi beneficiile laptelui de măgăriţă sunt cunoscute de câteva milenii, la noi ideea de afacere s­a conturat abia de câţiva ani. Dar s-a dezvoltat foarte rapid.

CLIENTUL CARE A ADUS IDEEA "După oierit, a doua pasiune a mea este creşterea asinilor. Tot timpul am avut măgari, că aşa era la stână. Până într-un an, când a venit cineva să ceară un litru de lapte. Mi s-a părut ciudat, dar am muls, i-am dat omului laptele şi de atunci s-a tot dus vestea că avem măgăriţe. Eram printre primii crescători din zona de vest care aveam măgăruşi", îşi aminteşte Ionuţ Andrieş, tânărul oier din Mănăştur, judeţul Arad. În prezent cu greu face faţă cererii pentru laptele de măgăriţă. Are clienţi fideli, care au văzut postările online. Cine doreşte sau dacă sunt cumpărători care nu au încredere, pot să vină după lapte direct în fermă, dimineaţa, iar măgăriţele vor fi mulse în faţa lor!

Consumul zilnic recomandat de lapte de măgăriţă, în funcţie de vârstă, este de 30­100 ml.

Se bea dimineaţa, înainte de masă.

CEL MAI SCUMP LAPTE DIN LUME Ionuţ mulge de la patru măgăriţe cam un litru de lapte, iar preţul pieţei e undeva la 100 de lei litrul. Este cel mai scump lapte din lume, dar şi cel mai bun, ţinând cont de faptul că proprietăţile lui sunt considerate de-a dreptul miraculoase!

Ba mai mult, este dovedit că laptele de măgăriţă este cel mai apropiat la gust şi compoziţie cu laptele matern, şi asta într-un procent foarte mare, de aproape 98%!. Un studiu publicat în Journal of Food Science consideră laptele de măgăriţă un aliment - medicament, datorită valorii nutriţionale şi proprietăţilor terapeutice.

CÂTE MĂGĂRIŢE ARE IONUŢ? În prezent, efectivul din ferma Andrieş este de 23 de femele. "Am avut spre 40, dar am mai vândut", spune Ionuţ, şi asta pe vremea când nu ştia că laptele de măgăriţă este considerat

Reportaj în fermă 121

Statul nu ajută cu nimic această specie.

Nu avem sprijin la paşaport, la microcip...

Suntem pe cont propriu!

Doar dacă reuşim finanţare prin proiecte.

Suntem pe cale de dispariţie cu asinii. Înainte se făcea transhumanţă, erau măgari în fiecare stână, dar acum stăm pe loc...

IONUŢ ANDRIEŞ

Crescător Mănăştur, jud. Arad

"aurul alb" al zootehniei.

Acum păstrează tineretul femel pentru înlocuire şi mărirea efectivului până ajunge la 50 de capete. Nu mai mult, întrucât cheltuielile de întreţinere sunt foarte mari. "Practic, asinii mănâncă încontinuu, deci e greu cu furajarea, mai ales că noi suntem nevoiţi să cumpărăm aproape toate furajele, şi pentru oi, dar şi pentru măgăriţe". Într-un viitor apropiat vrea să le facă adăpostul şi să acceseze un proiect pentru sală de muls, tocmai pentru a eficientiza poducţia.

Masculii nu îi păstrează. "Îi vindem, la mănăstiri şi la familiile care au copii.

Măgăruşii sunt foarte simpatici când sunt mici, doar că nu vor rămâne mici...", spune zâmbind crescătorul arădean. Ştiaţi că laptele de măgăriţă este cel mai apropiat, ca şi compoziţie, de laptele matern? Tocmai de aceea este cel mai bun remediu natural pentru sistemul imunitar şi tratarea afecţiunilor pulmonare, atât la copii, cât şi la adulţi.

Scanează codul QR şi vezi un in­ terviu video cu Ionuţ Andrieş, în ferma lui de măgă­ riţe de la Mănăştur.

CUM SE CONSUMĂ LAPTELE? Întotdeauna crud, adică în stare proaspătă şi niciodată fiert! Prin fier­ bere, laptele de măgăriţă îşi pierde toate proprietăţile. Se păstrează în frigider şi se încălzeşte recipientul în apă fierbinte sau se consumă rece. Se agită bine şi e gata de băut. Are un gust plăcut, uşor dulceag şi cu o aromă ca de portocală.

"E un lapte - tratament, nu îl mânci cu pită dimineaţa!", afirmă Ionuţ Andrieş. Şi, foarte important, renunţaţi la vicii precum fumatul şi consumul de alcool ca să poată laptele să-şi facă efectul! În fermele care au făbricuţe de pro­ cesare, laptele de măgăriţă este uşor pasteurizat pentru a-i creşte perioada de păstrare. Rezistă 10-12 zile la tem­ peratura de păstrare de 2-4 grade, dar după deschidere trebuie băut în cel mai scurt timp.

CE BENEFICII ARE LAPTELE? stimulează sistemul imunitar prin conţinutul ridicat de imunoglobuline; dilatează vasele de sânge; are acţiune antiinflamatoare şi anti­ histaminică; are un puternic efect antioxidant; reduce riscul de infertilitate; favorizează vindecarea leziunilor in­ testinale şi elimină microorganismele patogene prin acţiunea lizozimului;

• • • • • •

• ajută la fortificarea muşchilor; • încetineşte procesul de îmbătrânire; • în stare naturală sau în produse cosme-

tice, reduce ridurile şi tonifiază pielea; favorizează detoxifierea ficatului.

•

Asinii sunt animale pe cât de îndărătnice, de li s-a dus vestea, pe atât de blânde.

Mai mult, măgarul e considerat un animal sfânt. "Iisus a intrat în Ierusalim călare pe mânzul asinei, iar Iosif cu Maica Domnului tot pe mânzul asinei au fugit şi de aici vine şi semnul Crucii pe care îl are pe spate. Indiferent cât ar fi de închis părul măgarului la culoare, tot se vede Sfânta Cruce!", spune Ionuţ Andrieş.

122 Ovine şi caprine

13 REGULI PENTRU UN MULS MECANIC EFICIENT Deficitul de forță de muncă s-a accentuat și rar găsești mulgători profesioniști, în contrast cu cererea tot mai mare de lapte de oaie şi produse pe piața internă și externă, dar şi cu prețurile stimulative.

C

um se poate rezolva favorabil această realitate?

Categoric prin: introducerea mulsului mecanic; prin promovarea raselor autohtone cu aptitudini pentru lapte (Țurcană Brează, Rațca, Tigaie de Covasna, Cap Negru de Teleorman, Oaia de lapte Palas etc.); prin realizarea de hibrizi (metiși) între rasele ovine autohtone și rasele specializate (Lacaune, Assaf, Awassi, Latxa etc.) și ameliorarea pășunilor.

• • •

DE CE SUNT SCEPTICI OIERII? Unii crescători de oi români sunt mai sceptici cu privire la introducerea mul­ sului mecanic, din cauza dependenței de o sursă de curent electric, a costurilor ridicate cu achiziționarea unei instalații de muls și a lipsei personalului instruit. Aceste impedimente se pot rezolva prin subvenționarea de către MADR a unei cote (40-60%) din valoarea instalației de muls, instalarea de panouri fotovoltaice pe saivan, realizarea unor centre (ferme) de instruire pentru oierii care doresc să practice mulsul mecanic și procesarea superioară a laptelui de oaie.

15-31 martie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeş mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AVANTAJELE MULSULUI MECANIC Mulsul mecanic la oi şi capre prezintă următoarele avantaje: creşte productivitatea muncii de circa trei ori şi se reduce semnificativ efortul fizic; laptele este muls igienic şi se pretează pentru fabricarea de produse de calitate superioară (iaurt, chefir, caşcaval), mai bine plătite și mai căutate de consumator; stresul este mai redus, oile așteptând cu interes să consume concentrate, și astfel producția de lapte este mai mare cu 15-20%.

Scanează-mă!

Buna administrare a păşunilor este obliga­ torie pentru a fi perfor­ manţi şi profitabili.

Vezi câteva condiţii esenţiale!

CONDIŢII OBLIGATORII ÎN FERME În vederea introducerii mulsului me­ canic, crescătorii de oi trebuie să respecte anumite condiţii: mulgătorii să fie calificaţi, în sensul cunoaşterii normelor de exploatare a instalaţiei de muls şi a normelor de igiena mulsului; oile să aibă producţii de cel puţin 0,40,5 litri la o mulsoare; ugerul să fie simetric, cu mameloanele potrivite ca lungime şi mărime şi cu tonicitate ridicată, pentru a evita căderea paharelor.

• • •

13 REGULI LA MULSUL MECANIC Firmele care produc și comercializează instalații de muls în România recomandă respectarea următoarele reguli: nainte cu 3-4 zile de începerea mulsului mecanic, oile şi caprele vor fi obişnuite cu zgomotul aparatului de muls, care va funcţiona în gol în apropierea turmei de mânzări.

Mulsul mecanic va începe imediat după înţărcarea mieilor şi nu pe parcursul lactaţiei!

Nivelul de vacuum optim se va controla înaintea fiecărui muls.

1.

2.

3.

Ovine şi caprine 123

CE CONŢINE LAPTELE DE OAIE

•

Comparativ cu laptele de la cele­ lalte specii de fermă, laptele de oaie este un aliment foarte valoros care conține: cea mai mare cantitate de substanță uscată (19-20%), grăsime (7-9%), proteine (6,2%), substanțe minerale (0,92%), vitamine (A, D, E, K, P.P, B2, B6, acid pantotenic etc.) fiind un aliment care menține o stare bună de sănătate și mărește speranța de viață a consumatorilor.

Primăvara, conținutul laptelui de oaie în vitamina A este de cca 10 ori mai ridicat față de laptele de vacă (1 mg/l versus 0,1 mg/l). Mai mult, dacă oile pășunează pe o pășune naturală cu mai multe specii de plante comestibile, laptele conține între 50­60 ele­ mente minerale esențiale pentru metabolismul uman!

•

Numărul de pulsaţii trebuie să se înscrie în limitele normale speciei.

Se spală și se dezinfectează ugerul înainte de muls. Folosiţi numai prosoape de hârtie de unică folosinţă, umezite cu soluții pentru curăţirea şi îngrijirea pielii. Nu folosiţi un şervet la mai multe oi! Sfârcurile foarte murdare vor fi spălate cu apă călduţă din abundenţă după care se vor usca cu jet de aer sau prosop de hârtie. În 30-40 de secunde după pregătirea mameloanelor, unităţile de muls trebuie ataşate. Utilizaţi manşoane de dimensiuni corespunzătoare mărimii sfârcurilor.

Mulgeţi primele 2-3 jeturi de lapte din fiecare jumătate a ugerului în paharul de pre-mulgere. Verificaţi aspectul şi culoarea laptelui. Dacă se constată o modificare, animalul şi laptele se tratează diferenţiat.

Se vor mulge mai întâi oile tinere, se continuă cu cele cu un număr de lactaţii mai mare iar la sfârşit se mulg cele sub tratament urmat de igie­ nizarea sistemului de muls.

Când ugerul a fost golit satisfăcător, unitatea de muls trebuie în-

4.

5.

6.

7.

8.

depărtată. Acest lucru se poate observa prin palpare sau cu ajutorul sistemului cu ACR-ce, ce permite senzorului de flux să depisteze un flux redus şi să îndepărteze în mod automat unităţile de muls (paharele). Sistemele controlate de muls furnizează indicaţii vizuale atunci când debitul este redus.

După îndepărtarea unităţii de muls, dezinfectaţi mameloanele cu o soluţie adecvată. Orice întârziere reduce eficienta curăţirii. Doar dezinfecţia regulată a mameloanelor este eficientă în prevenirea infecţiilor ugerului.

Curăţaţi suprafaţa externă a instalației de muls. După fiecare utilizare se clătesc şi se spală toate componentele sistemului. În cazul în care este necesar, sterilizaţi sistemul înainte de următorul muls, folosind dezinfectanţi aprobaţi.

Verificaţi periodic temperatura de răcire din tancul de stocare

9.

10.

11.

Scanează-mă!

România se numără printre ţările cu cel mai mic număr de rase de ovine şi caprine autoh­ tone, majoritatea aflate în pericol de abandon. Scanează codul QR şi află care sunt aceste rase?

România este în topul țărilor UE la producția totală de lapte de oaie realizată pe an! a laptelui pe parcursul mulsului şi în perioada de păstrare. Temperatura de refrigerare corectă (2-4°C) stopează multiplicarea bacteriilor. Înlocuiţi manşoanele şi furtunele conform recomandărilor.

Componentele din cauciuc vechi devin poroase şi crapă frecvent, acest lucru influenţând performanțele mulsului.

Totodată, apare riscul de multiplicare a bacteriilor şi, implicit, scăderea calității laptelui.

Efectuaţi periodic service-ul pentru tot sistemul conform recomandărilor făcute de producătorul instalației de muls.

Primele oi intră la muls în luna aprilie. Oieri, prin aplicarea mulsului mecanic aveți șansa să munciți mai ușor și să obțineți produse de calitate bună. În județele Timiș și Arad sunt mai mulți crescători de oi care mulg mecanic oile și se declară mulțumiți de rezultate.

12.

13.

124 Ferma de ovine

Cum obţii profit?

Vezi ce propune un tânăr fermier! În satul Vulpășești, comuna Sagna din județul Neamț, se află una dintre cele mai performante ferme private de creștere și exploatare a ovinelor din această parte a țării.

Prin modificarea rației furajere a ovinelor, am reușit să creștem cu peste 50% sporul zilnic al greutății animalelor, ajungând la nivelul de 330­340 de grame spor zilnic/cap. Tot prin furajare, am determinat o creștere până la 130% a prolificității oilor, în acest an.

SERGIU CRĂCIUN

Fermier Vulpășești, Neamț

D

e câteva decenii, Nicu Crăciun și fiul său, inginerul zootehnist Sergiu Crăciun, cresc împreună oi din rasa Țurcană, efectivul total ajungând la aproximativ 1.400 de capete.

SOLICITĂRI PENTRU PNS Nicu Crăciun este președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine din județul Neamț, organizație care are 200 de ferme incluse în programul de ameliorare și care, alături de Asociația Moldoovis Botoșani și de alte organizații de profil din țară, a semnalat, printr-un document transmis MADR faptul că în cadrul PNS 2023-2027 creşterea ovinelor trebuie să aibă un loc important, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea sectorului.

SCZ PENTRU OILE ÎNREGISTRATE! ”Propunerile concrete vizează realizarea unui echilibru în bugetul vii­ toarelor măsuri și a cadrului pentru

15-31 martie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

progrese semnificative în selecția și ameliorarea raselor de oi și capre din România. De exemplu, sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) trebuie acordat animalelor cuprinse într­un program de ameliorare și care sunt înregistrate într-una dintre cele două secțiuni ale Registrului Genealogic al Rasei, respectiv secțiunea principală (animale în rasă pură - astăzi, aproximativ 233 de mii femele și 80 de mii masculi) și secțiunea secundară (animale cu sau fără origine cunoscută, care au aparteneță la rasă și îndeplinesc cerințele minime din Programul de Ameliorare - astăzi, aproximativ 2,1 milioane femele)", spune Nicu Crăciun.

PERFORMANŢA CERE INVESTIŢII La fel ca și tatăl său, Sergiu Crăciun este convins de faptul că nu sunt suficiente doar seriozitatea fermierilor și dragostea acestora față de animale, pentru a asigura sporirea producțiilor și a eficienței economice. ”Este nevoie de infuzie de capital, de cunoaștere științifică și de un mediu politico-economic prielnic, în care măsurile de susținere a activității să fie conforme cu o anumită strategie statală și la un nivel potrivit pentru fermieri", afirmă Sergiu.

PROPUNERE: SCZ DIFERENŢIAT Propunerea mediului asociativ este ca, la secțiunea principală, SCZ să fie în cuantum de 50 euro/ cap, iar la secțiunea secundară de 20 euro/cap. Prin multiplicarea acestei populații din Registrul Genealogic și prin respectarea de către fermieri a unei creșteri anuale a populației de ovine/caprine de minim 10%, s-ar putea atinge obiectivul MADR de a avea 3,5 milioane ovine, în anul 2027.

Ferma de ovine 125 TREI GENERAŢII DE CRESCĂTORI "Bunicul a avut fermă de ovine, cu care l-a atras pe tatăl meu, după ce acesta absolvise cursurile liceale de sil­ vicultură, la Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. Tata a revenit în Neamț și a continuat munca în ferma de oi. Eu, după ce am terminat tot studii liceale silvice, am preferat să mă întorc în ferma de ovine. Ulterior, am absolvit Facultatea de Zootehnie din Iași, iar acum sunt masterand în același domeniu. Practic, sunt a treia generație de crescători de oi din familie și vreau să fac din această activitate o afacere profesionistă, bazată pe cunoaștere, inovație și investiții", spune tânărul fermier.

Scanează-mă!

Crescătorii cu ovine înregistrate în Registrul genealogic care au contribuit cu 25% din cheltuielile necesare pentru COP, consi­ deră că nu este stimulativ și corect ca ei să primească prin SCZ aceiași bani pe ovină eligibilă, ca și cei care nu au ovine în controlul originii și performanțelor.

FINANŢARE UE PENTRU UTILAJE Una dintre marile realizări din fer­ ma celor doi nemțeni este modernizarea sistemului de mașini și utilaje, prin care s­a optimizat inclusiv activitatea de obținere a furajelor, de pe cele aproximativ 100 de hectare. ”Am în derulare un proiect cu finanțare europeană de 220 mii euro, printr-un program dedicat tinerilor fermieri, pe achiziție simplă de utilaje. Am achiziționat mai multe echipamente și utilaje, între care un încărcător multifuncțional, cositoare, greblă, o remorcă tehnologică.

Anul acesta, proiectul va fi finalizat și, deja, mă gândesc la un nou proiect, pentru anul 2023", spune cu optimism tânărul oier.

PROIECT PENTRU PROCESARE "Pot să spun că fondurile obținute au fost de mare ajutor și de aceea voi încerca să atrag sume noi pentru procesare lapte, dar sper ca pe viitor birocrația să nu mai fie atât de mare.

Oricum, fiind hotărât să rămân în țară și să mă ocup de creșterea oilor, voi con-

Crescătorii propun reali­ zarea unor parteneriate între asociațiile profe­ sionale responsabile cu Registrul Genealogic şi Stațiunile de cercetare, pentru transferul și aplicarea rezultatelor cercetărilor științifice. tinua să încerc să atrag finanțări, pentru a aplica toate cunoștințele dobândite la facultate”, mărturiseşte Sergiu Crăciun. În cadrul fermei lor, cei doi crescători nemțeni desfășoară activități de ameliorare la ovinele pentru lapte, iar la inițiativa lui Sergiu Crăciun, pe un eșantion de oi Țurcană au fost începute ameliorări cu berbeci din rasa Assaf, pentru a urmări efectele atât asupra producțiilor de lapte, cât și a celor de carne.

126 Ovine şi caprine

Metodele prezentate sunt estimative și chiar dacă au erori, acestea se vor reflecta în cazul tuturor caprelor și nu vor schimba ierarhia în ceea ce privește producția de lapte.

3 metode de selecţie a caprelor după laptele supt Producția de lapte se împarte în laptele supt de ied de la fătare la înțărcarea iedului și laptele muls de la înțărcarea iedului până la înțărcarea caprei. un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

RECOMANDAREA FERMY Cântărirea iezilor la fătare, la 28 de zile și la înțărcare nu este o acțiune foarte grea iar introducerea datelor într­un program de calculator vă va permite să faceți, foarte repede, selecția după producția de lapte supt, care este mai fidelă decât după laptele muls. În plus, estimarea producției de lapte muls nu este o acțiune tocmai ușoară!

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

15-31 martie 2022

P

erioada de alăptare a iezilor are o durată variabilă, în funcție de rasa de capre pe care o creștem și specificul producției.

PERIOADA OPTIMĂ DE ALĂPTARE Dacă avem capre specializate pentru lapte și dorim să mulgem cât mai mult lapte pentru a-l comercializa, atunci înțărcăm iezii imediat după perioada colostrală și îi hrănim cu lapte reconsti-

•

Scanează-mă!

Dacă aveți mai multe capre și achiziționați cantități mari de ingrediente astfel încât să obțineți un discount, aveți varianta de a produce amestecul de concentrate în fermă. Ce conține el?

tuit (praf) sau lapte muls și distribuit la biberon. În cazul în care deținem capre cu o producție medie de lapte și nu dorim să mulgem, înțărcarea iezilor se face mai târziu, în funcție de interesele fer­ mierului (perioada de Paşte, greutatea iedului, stocul de furaje etc).

ATENŢIE! În cazurile 1. şi 2. recoman­ dăm o perioadă de alăptare mai lungă pentru iezii destinați reproducției.

La rasele cu aptitudini pentru carne, perioada de alăptare este mai lungă iar după înțărcarea iedului mai mulgem caprele una-două luni.

•

•

DOUĂ ÎNTREBĂRI FRECVENTE Frecvent fermierii se întreabă: putem selecta caprele după pro­ ducția de lapte încă din perioada de alăptare? Răspunsul este DA, în situația în care înțărcarea iezilor are loc după cel puțin patru săptămâni de la fătare.

Vom avea succes dacă facem această acțiune timpuriu? DA, pentru că acuratețea de evaluare dupa

1.

2.

Ovine şi caprine 127 producția de lapte supt este de 50-60% (h2 = 0,5-0,6). În comparație, evaluarea după producția de lapte muls, care se folosește în programele de ameliorare a rasei, este de doar 30 % (h2=0,3).

ESTE GREU, DAR NU IMPOSIBIL! Vine întrebarea logică: de ce nu aplicăm mai frecvent această variantă de selecție? Pentru că metodele de estimare sunt mai greu de aplicat. Dar nu imposibile!

Iată factorii de influență asupra pro­ ducției de lapte în perioada de alăptare: Cantitatea de lapte produs de capră, în condiții de furajare la nivel de necesar, poate fi influențată de dezvoltarea cor­ porală a iedului, de tipul fătării simplă sau multiplă, de vârsta caprelor, ordinea lactației, data fătării etc. Pentru ca estimarea să se facă cu acuratețe mare trebuie să minimizăm aceşti factori. În acest sens grupăm iezii și caprele din aceeași categorie pentru ca iera­ hia să fie cât mai corectă. De exemplu, nu vom compara producția de lapte obținută de la caprele cu fătări simple cu cea de la caprele cu fătări multi­ ple, pentru că doi iezi videază mai des glanda mamară și stimulează capra să producă mai mult lapte. În acest caz caprele cu fătări multiple produc mai mult lapte cu 30% față de cele care fată un singur ied. Întodeauna comparăm

•

•

TREI METODE DE ESTIMARE

1.

Cântărirea iedului înainte și după supt, timp de 12 ore, o zi pe săptămână, timp de 4 săptămâni. În cele 12 ore, fecalele și urina eliminate de ied se cântăresc separat.

Administrarea injectabil, la capra mamă, după 4 ore de la ultimul supt al iedului, a 5 U.I. ocitocină, apoi mulgerea și înregistrarea cantității de lapte. Ulterior se face extrapolarea acestei cantități la 24 ore, prin înmulțire cu 6.

Greutatea corporală a iezi­ lor la 3 săptămâni după fătare, poate ierarhiza caprele după producția de lapte supt, dar diferențiat pentru capre cu un ied, doi sau mai mulți.

2.

3.

capre care au fătat în același timp, au un anumit număr de produși (unul, doi sau trei), sănătoși, viguroși, și aceeași ordine a lactației.

SPORUL PÂNĂ LA 28 DE ZILE Dacă se cunoaște greutatea la fă­ tare, sporul total în greutate înregistrat până la 28 de zile de viață se înmulțește cu coeficientul 7 sau 8, în funcție de compoziția laptelui. Producția de lapte estimată reprezintă capacitatea de alăptare a caprei. Se consideră că până la această vârstă creșterea iedu­ lui se realizează doar pe baza laptelui matern iar ponderea de participare a furajului ingerat suplimentar este ne­ semnificativă. Pentru a depune un kg spor în greutate sunt necesari 7-8 litri de lapte.

PERIOADA 28 ZILE ­ ÎNŢĂRCARE Dacă înțărcarea se face mai târziu de 28 de zile pentru cea de-a doua perioadă (28 zile - înțărcare), producția de lapte reprezintă 65% din sporul total înmulțit cu coeficientul 6 sau 7. Pentru această perioadă se consideră că diferența de 35% reprezintă ponderea de partici­ pare a furajului distribuit suplimentar, reprezentat de concentrate și fân.

Dintre coeficienți se alege valoarea

maximă când producția de lapte este mare și laptele este mai diluat și valoa­ rea minimă, atunci când producția de lapte este mai mică decât media tur­ mei. În calculele care urmează voi fo­ losi o valoare medie a intervalului.

CUM CALCULĂM LAPTELE SUPT? Înțărcarea iezilor într-o turmă se face în aceeași zi pentru toți, aşadar vârsta la înțărcare diferă mult în funcție de data fătării. Dacă dorim să comparăm iezii între ei se recalculează greutatea mieilor pentru o anumită vârstă.

De exemplu: la înțărcarea la două luni, dacă un ied are 14,5 kg și vârsta de 55 de zile, la 60 de zile ar fi avut (60 x 14,5)/55 = 15,82 kg. Trebuie să recal­ culăm greutatea corporală pentru a-i uniformiza.

Astfel, iedul care la fătare a avut 2,7 kg, la 28 de zile 7,8 kg iar la 60 de zile are greutatea recalculată de 15,82 kg, provine de la o capră a cărei producție de lapte estimată, în primele două luni după fătare, ar fi: 7,8 kg - 2,7 kg = 5,1 kg spor x 7,5 l = 38,25 l (primele 28 de zile), respectiv 15,82 kg - 7,8 kg = 8,02 kg spor x 6,5 l x 0,65 = 33,88 l (între 28 și 60 de zile). Total vom obține estimativ 38,25 l + 33,88 l = 72,13 l (aprox 1,2 litri de lapte supt/zi).

128 Porcine

10 reguli pentru fătarea a doua la scroafe

Crescătorii care dețin femele de reproducție știu cât de dificil este să obțină o gestație, mai ales la scrofițe și, cu atât mai mult, atunci când se apelează la însămânțările artificiale.

P

uțini dintre crescători știu că, de fapt, gestația a doua, după prima fătare este la fel de greu, sau poate și mai greu, de indus. Această dificultate este cauzată în primul rând de faptul că organismul femelei se transformă radical după... primul cuib de purcei.

"MAŞINI DE PRODUS PURCEI"?!

Se mai știe că scroafele aparţinând genotipurilor moderne au fost transfor­ mate în adevărate „mașini de produs de purcei” datorită ritmului intens de selecție. Dar, cum în ameliorarea genetică pe de o parte câştigi, iar pe de alta pierzi, această transformare a condus și la efecte nedorite asupra longevităţii reproductive a scroafelor şi la necesitatea unei îngrijiri mult mai atente a acestora.

15-31 martie 2022

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE SCADE NUMĂRUL DE PURCEI Mulți fermieri au observat o scădere alarmantă a numărului de purcei obţinuţi la a doua fătare, cauzele acestei scăderi fiind multiple. Însă pentru a Scanează-mă!

Alimentaţia scrofiţelor în perioada de gestaţie şi lactaţie reprezintă cheia păstrării funcţionalităţii şi a nivelului performanţelor de reproducţie.

De la o scrofiţă “grasă şi frumoasă” nu veţi obţine purcei mulţi şi mari. Dimpotrivă!

identifica şi a rezolva această problemă, condiţia minimă ar fi utilizarea unui sistem de înregistrare a informaţiilor privind istoricul activității reproductive a femelelor.

Acest istoric ar scoate la iveală faptul că principala cauză a apariţiei şi manifestării acestei situații este, fără nici o îndoială, pregătirea incorectă şi insuficientă a scrofiţelor de înlocuire pentru prima gestație, respectiv fătare, de care vor depinde performanțele reproductive și productive ulterioare.

6 EFECTE NEDORITE ÎN FERMĂ Nerespectarea unor reguli simple de creștere poate conduce la apariția unor “defecțiuni” biologice cum ar fi: Creşterea duratei intervalului de la prima înţărcare la apariţia căldurilor.

Porcine 129 PROBLEME LA PRIMA LACTAŢIE În aceste condiţii, scrofiţele ajung la prima lactaţie nepregătite pentru o etapă extrem de epuizantă a vieţii lor, în care: producţia de lapte necesită utilizarea unei cantități masive de nutrienţi; dezvoltarea corporală a animalului este încă nefinalizată, procesul solicitând, implicit, un aport nutritiv semnificativ; apetitul scrofiţelor este limitat de conjunctura nouă în care se află ca mamă neexperimentată; uneori scrofiţele sunt utilizate de fermier ca mame doici, atât pentru a le stimula dezvoltarea glandei mamare, cât şi pentru a le menține funcţionalitatea.

• • • •

ATENŢIE LA COMPORTAMENT! Femelele din specia suine au un comportament social foarte com­ plex. În boxele comune se duc lupte intense pentru stabilirea ierarhiilor și, ca atare, numărul, vârsta și dimensiunea corporală reprezintă atribute importante de luat în conside­ rare pentru a se evita accidentările, adesea grave. Îngrijitorii aflați zilnic în contact cu animalele trebuie instruiți permanent pentru a înțelege necesitatea respectării confortului animalelor, ca premisă a sănătății și a productivității acestora.

Număr redus de ovule fertilizabile.

Moartea embrionilor la scurt timp după inseminare/montă.

Reducerea semnificativă a numărului de purcei la fătarea a II-a faţă de prima.

Apariția unor afecțiuni nedorite la nivelul glandei ma­ mare cu impact negativ asupra produc­ ției de lapte.

Scăderea ratei fătării la grupul de femele aflate la fătarea a II-a comparativ cu celelalte femele din fermă.

10 SOLUŢII CU ROL PREVENTIV Ca atare, obiectivul principal al crescătorului - în cazul acestei categorii de femele - ar trebui să fie limitarea, prin orice mijloace, a „stoarcerii” animalului de resursele corporale pe care le­a acu­ mulat în timpul primei gestaţii.

Câteva dintre soluțiile de prevenire a acestor probleme ar fi: Evitarea îngrăşării excesive a femelei pe parcursul gestaţiei, pentru că scrofiţele grase la fătare au un apetit scăzut în lactaţie, graţie rezervelor acumulate. Mai mult, există dovezi clare că la scrofiţele prea grase glanda mamară nu se dezvoltă suficient, din cauza depunerilor de grăsime în detrimentul țesutului lactogen.

După încheierea fătărilor se impune menținerea temperaturii adăpostului la 18-20°C şi limitarea la minim a curenţilor de aer pentru a asigura confortul tinerei mame.

Creşterea treptată şi zilnică a cantităţii de furaj, ajungându-se după prima săptămână la o furajare la discreție.

Utilizarea de preferință a unei diete de lactaţie cu un nivel ener­ getic crescut.

Stimularea consumului de apă: dacă animalul nu bea suficientă apă, nu va consuma nici furaj. În cazul în care consumul de apă scade sub 6 litri pe zi, rata mortalităţii purceilor în primele 2 săptămâni de viață poate creşte de 5 ori!

1.

Adesea, din dorinţa de a câştiga timp, crescătorul se grăbeşte cu însămân­ țarea sau monta scro­ fiţelor, acestea nefiind încă mature nici fizic (masă corporală, osatură) şi nici funcțional (vârstă, aparat genital şi sistem hormonal)!

6.

Încurajrea creşterii consumului zilnic de furaj prin: administra­ rea frecventă (de 3 ori pe zi, la 5-6 ore interval); împărţirea fiecarui tain în două reprize la un interval de 30 minute şi suplimentarea raţiei acelor animale care consumă ce au primit; adăugarea de apă peste furaj pentru creşterea consumului, știut fiind faptul că porcul preferă hrana umedă sau chiar lichidă.

Fiecărei scrofiţe îi vor fi alocați doar numărul de purcei complementar numărului de sfârcuri funcţionale, pentru stimularea prin supt a dezvoltării glandei mamare şi creşterea cantităţii de lapte produs.

Evitarea prelungirii duratei pri­ mei lactaţii și utilizarea scrofițelor aflate la prima fătare ca doici, pentru a nu determina epuizarea şi slăbirea excesivă a femelei. În măsura disponibilităţii spaţiului, la înţărcare, se va evita amestecarea în acelaşi grup a tinere­ lor scroafe cu cele mai în vârstă. Nu vor face faţă competiţiei la furajare şi vor slăbi în continuare.

Amânarea inseminării sau a montei până la ciclul estral următor după primul cuib înțărcat.

7.

8.

2.

9.

3.

10.

4.

5.

Scanează-mă!

Una dintre cele mai frecvente teme de discuţie la întâlnirile fermierilor se învârte constant în jurul unei singure întrebări: Câţi purcei ai produs pe scroafă în acest an? Scanează codul QR şi află răspunsul specialistului Ferma!

130 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând distribuitoare îngrăşăminte minerale granulate Agro-Tom RNH, sistem hidraulic şi RN, manuale, 600 l, 800 l, 1.000 l, suspendate, lăţime 10-21 m, 2 talere cu paleţi reglabili, opţionale, de la 2.000 euro+TVA. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 MS. Vând selector cereale import, 2-3 tone/oră, pentru seminţe grâu, mazăre, linte, soia, orez, floarea soarelui, porumb, lucernă, dovleac, pătrunjel, ceapă, struguri etc., masă 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, 2,5 x 1,1 x 1,75 m.

Tel. 0745096575 BH. Vând heder porumb Olimac Drago GT, cadru fix sau hidraulic rabatabil, 4, 5, 6, 8, 10, 12 rânduri, tocător dublu, sisteme siguranță cu „rutschkupplung” independente pe fiecare rând, unghi lucru variabil de la 18 grade, distanţa la alegere. Tel. 0742042066

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR BH. Vindem piese schimb regent, o gamă largă, mai ales piese uzante, stoc bogat piese uzante pentru toată gama de utilaje Regent, mai ales pentru pluguri. Tel. 0742821820, 0748233525, 0758553595 SB. Vindem piese din dezmembrări combine şi tractoare, second hand şi noi, pentru Claas, JD, Case, New Holland, Deutz, Massey Ferguson, Fendt, Laverda, termen livrare sh foarte scurt, piese verificate. Tel. 0738641295

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

LEGUME ŞI FRUCTE

BT. Execut lucrări tăiere arbuşti, pomi fructiferi, formarea coroanei, rărire, rodire, fructificare, regenerare. Pentru deplasări în ţară, pentru suprafeţe mai mari, am echipă. Tel. 0751618004

ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI PESTICIDE

TM. Vând îngrăşământ foliar 100% românesc Polimet N-P2O5-K2O 12:6:8 cu microelemente chelatizate cu efect stimulator: Fe, Mn, Mg, Zn, Cu, Co, B, asimilare instantanee, doza: 1-1,5 l/ha (1 l Polimet la 300 l apă).

Transport curier rapid. Tel. 0745777715

PROPUNERI DE AFACERI, DIVERSE

GL. Cumpăr societate comercială cu profil agricol, vechime în activitatea agricolă de minim 5 ani, venit din activităţi agricole în ultimii 5 ani de minim 75%. Tel. 0752211804

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

15-31 martie 2022

LIVRARE DIN STOC!

SPRAYERE

AUTOPROPULSATE

PATRIOT REDEFINEȘTE PRODUCTIVITATEA • Motoare puternice de până la 325 CP și cuplu maxim 1.470 Nm • Transmisie hidrostatică integrală 4x4, viteză maximă de deplasare: 48 km/h • Ecartament ajustabil hidraulic din cabină: 3,05 m - 3,99 m • Suspensie independentă activă pe fiecare roată REDEFINEȘTE PRODUCTIVITATEA • Rampă de spreyere cu lungime de până la 36 m, formată din 36 de secțiuni controlate prin tehnologia AIM Command FLEX (10 Pulse) și sistem de spreyere cu 5 căi, duze laterale pentru compensare în viraje • Sistem automat de ajustare a înălțimii rampei AUTOBOOM cu 5 senzori • Rezervor din INOX și rezervor de clătire REDEFINEȘTE PRODUCTIVITATEA • Cabină Luxury echipată cu monitor CIH VIPER 4 și sistem de ghidare prin satelit RAVEN RSI • Sistem de GHIDARE PE RÂNDURI (ROW GUIDANCE) PATRIOT 4430 Putere maximă motor 325 cp Cuplu maxim 1.470 Nm Rexervor Inox 4.542 litri Rezervor clătire 530 litri Lungimea rampei 36 m

PATRIOT 3330 Putere maximă motor 250 cp Cuplu maxim 1.175 Nm Rexervor Inox 3.785 litri Rezervor clătire 424 litri Lungimea rampei 36 m

PATRIOT 3230 Putere maximă motor 220 cp Cuplu maxim 1.020 Nm Rexervor Inox 3.028 litri Rezervor clătire 424 litri Lungimea rampei 30 m

Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery sau de pe www.titanmachinery.ro

titanmachinery.ro