revista Ferma nr. 4 1-14 martie 2023

ANUL XX

V • NR. 4

(319) • 114

martie 2 023

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

CUM ARATĂ AGRICULTURA INDIEI ÎN ANUL 2023?

12

Preţ: 11 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXV • NR. 4 (319) • 1-14 martie 2023

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 5 (320) va apărea în perioada 15-31 martie 2023

Asocierea e mai necesară ca niciodată!

N

u ştiu cum se face că nici acum, după 16 ani de la aderarea României la UE şi, implicit, la Politica Agricolă Comună, mediul asociativ de la noi nu reuşeşte să aibă o voce unitară şi bine auzită acolo unde se iau deciziile care ne afectează în mod direct.

Inclusiv la Bruxelles se merge la discuţii în grupuri, grupuleţe, fiecare cu cereri şi cerinţe diferite de ale celorlalţi, de parcă nu toţi ne supunem aceloraşi regulamente. Sunt şi voci comune, aliate şi reprezentative pentru o parte dintre fermieri. În ceea ce-i priveşte pe cei mai mici şi mai mulţi, reprezentarea europeană aproape că nu există.

Modelul de reprezentare în afara graniţelor ţării are însă un corespondent, în oglindă, pe tarlaua de la noi, de-acasă. La Ministerul agriculturii se merge la fel de... separat, de parcă provocările pentru agricultură nu-s aceleaşi pentru toţi producătorii. Pe de altă parte, cine să-i asculte?! Cât şi cum se ţine cont de propunerile mediului asociativ se vede în legislaţia care guvernează acest sector, dar şi în PNRR şi, cu dată mai recentă, în PNS-ul românesc. Adică mai deloc! Însă vesticii Europei sunt mult mai vocali şi vizibil mai „băgaţi în seamă” când vine vorba de impunerea unor prevederi mai flexibile pentru fermierii lor.

De ce? Pentru că mediul asociativ din ţările lor chiar are un cuvânt de spus când vine vorba despre decizii care-i privesc în mod direct pe producătorii agricoli. Sunt mai puţine asociaţii, dar mai consistente ca număr de membri şi, cu siguranţă, mai puternice... Unitatea face mult şi spune tot! Ce face dezbinarea? Din păcate, România dă cel mai „bun” exemplu în acest sens!

La noi, dacă unul e prea mare, de ce-i atât de mare. Dacă e tânăr fermier şi a moştenit ferma familiei, sigur e „băiat de bani gata” şi „i s-a pus totul pe tavă”. „Adevăraţii fermieri” sunt cei care au pornit de la zero... Nimic mai greşit! Dacă juniorul a moştenit pământul de la tata sau de la bunicul care

da, au început ferma de la zero, asta îl face mai puţin fermier sau mai puţin priceput? Dimpotrivă, cu atât mai mare îi e răspunderea şi datoria să ducă mai departe moştenirea. Să inoveze, să aducă performanţă, să alinieze exploataţia familiei la cerinţele din ce în ce mai dure ale agriculturii actuale.

Tot la noi, dacă ai băgat plugul în sol, în zilele noastre, ai toate şansele să fii blamat şi ţintuit la zidul ruşinii.

Se întâmplă mai ales în social media această „vânătoare de plugari”, fără ca cei care arată cu degetul măcar să citească sau să asculte argumentele şi detaliile agrotehnice care-i determină pe unii agricultori să aplice arătura pe unele suprafeţe şi în anumite momente. Mai ales că aceiaşi fermieri folosesc şi tehnologiile conservative de lucrări minime sau chiar no till şi au motive fundamentate să opteze pentru plug, atunci când este nevoie!

La noi încă mai sunt multe de făcut pentru a-i ajunge din urmă pe cei la care ne uităm, de multe ori, cu invidie nejustificată. Asta pentru că putem şi, de multe ori, chiar suntem mai buni!

Doar că încă ne lipseşte determinarea, scopul comun şi, mai ales, UNITATEA!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

10

6 6

66

Actualitate

Eco-schema de maxim 73 de euro la hectar 10 Calendarul marilor târguri internaţionale 12 Cum arată agricultura Indiei în anul 2023?

16 Agroinfo 18 3 pași pentru un impact redus al fluctuațiilor de preț 20 Se cere o reformă urgentă a politicilor agricole!

24 Performanţa şi pasiunea le-au adus locul nr. 1!

28 Câte efective de animale am pierdut în 10 ani?

32 Unde își investesc banii bogații planetei?

34 Aviara loveşte din nou!

Ce măsuri a luat România?

38 Dacă e aprilie, lumea agricolă vine la AGRARIA! 40 Fermierii siliţi la plata contractelor din 2020 44 Complet descoperiţi în lupta cu dăunătorii!?

45 Agricultura Ucrainei, după un an de război 46 Orgolii, ambiţii şi fair-play 50 Românii şi bulgarii fac front comun în faţa UE 52 Povestea pâinii lui Jenică de la Vânători

54 Agricultura 4.0

54 Cum facem faţă supraîncărcării informaţiilor?

56 FIRA, locul în care roboţii dau ora exactă

1-14 martie 2023

60 Cultura mare

60 De ce creşte volatilitatea preţului cerealelor?

62 7 ani pentru 3.000 de hectare la irigat!

66 Constantin Manta, un fermier chibzuit!

68 Protecție timpurie a cerealelor, în zona Moldovei 72 AISR 10 ani în promovarea semințelor de calitate 74 Culturile de acoperire Viterra 76 Vegetaţia avansată e ospăţ pentru dăunători!

80 Lucrări și tratamente la desprimăvărare 84 Metode alternative de control al nematozilor 86 Gărgărița tulpinilor de varză a trecut și la rapiță 90 HUWA-SAN TR 50, un produs sigur și ecologic 92 Compostarea sau digestia?

CE ALEGEM şi DE CE?

96 Horticultură

96 Grădinile plutitoare, antidot pentru secetă?

98 Sfecla de zahăr: alegerea corectă a erbicidului 100 Baronescu blamează dictatura retailerilor 102 Efectul PICADOR: 3 motive pentru a-l alege 104 Syngenta OptiTech, km 0 al tehnologiei viticole 106 Pomi, vie și legume, toate fără acarieni

ULTIMA ORĂ Ministerul Agriculturii a publicat, în data de 22 februarie 2023, calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027 în anul 2023.

Fermierii români au la dispoziție peste un miliard de euro pentru investiții în ferme, prin liniile de finanțare din fonduri europene, care urmează să se lanseze în acest an.

Sunt ajutoare europene pentru instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor mici, investiții în fermele zootehnice și altele. Scanează codul QR și vezi când este progra­ mată deschiderea sesiunii pentru mă­ sura de finanțare care te interesează!

108 Utilaje agricole

108 Fermierii cer "dreptul de a repara" utilaje agricole 110 Gherguț’s Ranch: O fermă pentru generaţiile viitoare 114 Reportaj în ferma unui tânăr campion 118 Anvelope dedicate sarcinilor agricole grele 120 Tehnologia minimum-till ”Adaptează-te sau mori!”

124 Zootehnie

124 Câţi bani pierdem dacă nu detectăm căldurile?

127 Boala muşchilor albi 128 Cooperativa care produce 6,3 milioane euro pe an!

130 Cine încearcă, din nou, răbdarea oierilor?

132 3 cauze ale mortalității la iezii sugari 134 7 obiective pentru succesul creșterii purceilor 136 Cum pregătim stupii pentru un nou sezon apicol?

138 Mica publicitate

138 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

AgroFinanţare

Eco-schema de maxim 73 de euro la hectar Continuăm prezentarea plăților directe care vor fi acordate prin Planul Național Strategic, în următorii ani.

Sunt 25 de tipuri de plăți directe.

Cine şi în ce condiţii le încasează?

A

stăzi despre PD - 03 (plata pentru tinerii fermieri) și PD - 04 (plata pentru ”Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

CONDIŢII DE ELIGIBILITATE PENTRU TINERII FERMIERI Pentru perioada 2023-2027, România va aplica intervenția ”Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri”, ceea ce presupune acordarea unei plăți decuplate de producție pe hectarul eligibil declarat de tânărul fermier.

Potrivit definiției din PNS, tânărul fermier trebuie să aibă vârsta maximă de 40 de ani.

Alte criterii de eligibilitate: tânărul fermier este instalat pentru prima data ca șef al exploatației și este eligibil la plata Sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), fosta SAPS, subvenția pe suprafață de bază, mama tuturor subvențiilor directe. ÎNTRE 41,4 ŞI 69 EURO/HA Sprijinul PD - 03 se acordă pentru primele 50 de hectare eligibile, indiferent

1-14 martie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SUBVENŢII ÎN PNS PENTRU O EUROPĂ MAI CURATĂ Cunoașteți deja obiectivele stabilite în cadrul Pactului Verde - Green Deal: o Europă mai curată, mai puțin poluată, cu o natură mai ocrotită. Noua Politică Agricolă Comună a fost conectată la Pactul Verde și a formulat principii și reguli conforme cu acest document. Mai departe, statele membre au inclus în Planurile Naționale Strategice principiile și regulile respective. Aceasta este originea eco-schemelor, care prevăd condiții de respectat pentru fermierii care doresc să încaseze anumite subvenții.

de dimensiunea maximă a exploatației. Plafonul național în 2023 este de 12.880.000 euro, plafonul total pe perioada 2023-2027 este de 67,2 mil euro.

Astfel, cuantumul minim estimat este de 41,4 euro/ha, iar maxim de 69 euro/ha.

Având în vedere că în anul 2022 suprafața determinată pentru hectarele eligibile la schema pentru tinerii fermieri a fost de 300.000 ha, este estimat, pentru anul 2023, un cuantum indicativ al plății de 46 euro/ha, iar pentru anul 2027 este estimată o valoare de 50 euro/ha.

EXCEPŢIE DE LA REGULĂ!

Atenție, însă: fermierii care au beneficiat de această plată integral în exercițiul financiar 2014-2020 nu mai pot solicita sprijinul complementar pentru venit al acestei intervenții în perioada 2023-2027. În schimb, dacă tinerii fermieri nu au beneficiat de sprijinul integral în baza perioadei de programare 2014-2020 și în programarea de tranziție la noul PAC 2021-2022 au ... ››› 8

7

Semănătoare mecanică D9 450 l până la 1.000 l

I 2,5 m, 3 m, 3,5 m și 4 m

de semănat CONTROL » Alveole pentru o precizie mare Combinația între alveole pentru semințe mici si pentru seminţe normale, permite semănatul cu cantități între 1,5 kg/ha până la 400 kg/ha.

» Buncărul mare de semințe

de acoperire exactă – » Grebla pentru o mai bună acoperire a semințelor

Buncărul cu până la 1.000 l volum la o semănătoare de 3 m, se închide ermetic cu un capac stabil și etanșat corespunzător.

»

Reglarea adâncimi de semănat fără scule în 3 trepte

Discuri de semănat din oțel de înaltă calitate de 320 mm

Grebla de acoperire exactă acoperă rândurile de semănat deschise și nivelează terenul semănat, lucrează foarte bine chiar și cu multe resturi vegetale.

Role de adăncime și discuri de curățare „Control” 25 mm și 10 mm pentru o adăncime uniformă de semănat Formator de brazdă pentru un pat uniform pentru semințe

Secția de semănat RoTeC – precisă și sigură în utilizare Secția de semănat RoTeC cu un singur Disc este fără întreţinere și foarte fiabilă chiar și când sunt multe resturi vegetale.

Monitor AmaLog+ – asistentul de nădejde Închiderea electronică a cărărilor technologice Monitorizarea cărărilor technologice

Greblă „Exakta” pentru o acoperire optimă a semințelor

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C blocK, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 | Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

8

AgroFinanţare ››› 6 ... dreptul la plata plăților în perioada de programare 2023-2027 până la data limită din cei 5 ani prevăzuți cu menținerea condițiilor de eligibilitate prevăzute la momentul acordării sprijinului.

Din perioada pentru care se acordă acest sprijin se scade numărul de ani care au trecut de la prima depunere a solicitării de sprijin pentru tinerii fermieri.

PLATA PENTRU PRACTICI BENEFICE ÎN TERENUL ARABIL Acest tip de plată directă (PD - 04) este acordată în cadrul așa numitelor ”eco-scheme”/Scheme pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, care au stârnit dezbateri aprinse în rândul fermierilor.

Ideea este că respectarea bunelor practici în materie de protejare a mediului înconjurător, așa cum au fost formulate în PAC, respectiv PNS, îți aduce subvenții cu caracter compensatoriu, adică încasezi o plată directă pentru a-ți fi acoperite pierderile de venit ”rezultate ca urmare a costurilor adiționale survenite în urma aplicării condițiilor generale obligatorii și condițiilor specifice”, după cum scrie în PNS. Beneficiarul eco-schemei ”Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” este beneficiar al schemei BISS, cu respectarea integrală a condiționalităților de mediu aferente BISS. Eco-schema se aplică per hectar și vizează toate suprafețele de teren arabil pe care se desfășoară activitate

CÂŢI BANI VOR LUA TINERII FERMIERI PRIN PNS? România și-a asumat prin Planul Național Strategic şi sprijinirea a tinerilor fermieri, un obiectiv specific pentru atingerea căruia au fost alocate peste 300 milioane euro. În ce constă acest sprijin?

Denumirea completă a SO7 este ”Atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a altor noi fermieri și facilitarea dezvoltării sustenabile a întreprinderilor în zonele rurale”.

Scanează codul QR şi află detalii! agricolă în sectorul vegetal. Dimensiunea exploataților agricole eligibile la eco-schemă este de minimum 10,01 ha.

CERINŢE GENERALE OBLIGATORII Începând cu anul 2024, fermierii trebuie să rezerve 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă).

Să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat, culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene; ponderea minimă va

1.

2.

fi de 10% în anul 2023 și 5% începând cu 2024. În perioada sensibilă pentru sol, cuprinsă între 15 iunie şi 15 octombrie, terenul arabil trebuie să fie acoperit de culturi agricole sau se asigură o acoperire minimă a solului cu miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate, după recoltarea culturii principale, pe cel puțin 85% din suprafața arabilă a exploatației.

3.

CERINŢE SPECIFICE, PE ALESE La cerințele generale obligatorii se cumulează una din următoarele cerințe specifice, la alegere: Să practice diversificarea culturilor pe terenul arabil, în funcție de suprafață.

Să practice o tehnologie de tip conservativ pentru sol (no/minimum/strip-till) pe minim 50% din suprafața cultivată a exploatației.

Să planteze anual cel puțin 2 arbori pe ha, la nivel de exploatație.

Cuantumul unitar planificat în perioada 2023-2027 este de 56,28 euro/ha.

Cuantumul maxim pentru cuantumul unitar planificat (EUR) este însă de 73 euro per hectar, această sumă urmând să fie încasată în funcție de realocările care vor fi făcute pentru ca România să nu piardă fondurile neutilizate. Pentru a fi eligibil, fermierul trebuie să cumuleze una dintre cerințele specifice la cerințele generale obligatorii.

A. B. C.

Scanează-mă!

În viitorul cincinal, doar 3.500 de tineri fermieri vor putea accesa prima de instalare. Adică fix 16,6 proiecte pe fiecare judeţ! Cum şi de ce s­a ajuns la această situaţie?!

1-14 martie 2023

9

10 AgroExpo 2023

CALENDARUL MARILOR TÂRGURI INTERNAŢIONALE

Am scăpat de coşmarul evenimentelor online şi ne pregătim să revenim la obiceiurile de dinainte de pandemie.

Agritechnica este, fără umbră de îndoială, capul de afiş al evenimentelor majore din acest an.

P

entru 2023 se anticipează o revenire completă la programul de târguri şi conferinţe organizate în perioada de dinaintea izbucnirii crizei Covid-19. După o stagnare totală în 2020, anul care a trecut a fost ceva mai animat, iar 2023 se anunţă de pe acum mult mai dinamic în ceea ce priveşte desfăşurarea şi participarea la marile expoziţii de agricultură.

SĂPTĂMÂNA VERDE A DAT STARTUL Primul eveniment de anvergură al anului a avut loc la Berlin - Săptămâna Verde (”Grüne Woche” în germană) expoziţie recunoscută a fi nu doar o platformă de afaceri, ci şi un festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice.

Ediţia din acest an, cea cu numărul 87, s-a desfăşurat în prezenţa a circa 1.400 de expozanţi din 60 de ţări şi aproximativ 400.000 de vizitatori. Printre participanţi s-a numărat şi o delegaţie din România, care pe parcursul celor zece zile de târg a expus pentru promovare diferite specialităţi tradiţionale sau produse cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică protejată din ţara noastră. Săptămâna Verde a găzduit şi un mesaj video al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Evenimentul de la Berlin a fost însoțit și de proteste. Scanează codul QR şi află detalii!

FRANŢA ÎŞI AFIRMĂ SUPREMAŢIA EUROPEANĂ De asemenea, în luna februarie au fost programate două târguri importante, ambele găzduite de Franţa. Primul a avut loc la Toulouse - Forumul Internaţional pentru Robotică Agricolă (FIRA), un eveniment care tinde să devină un reper pentru noile tehnologii din agricultură. Locul unde sunt premiate anual cele mai bune concepte de

1-14 martie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

roboţi specializaţi pentru efectuarea muncilor agricole în câmp. Apoi, pe 25 februarie, a debutat, la Paris, Salonul International de l'Agriculture (SIA), cel mai mare târg de profil din Hexagon adresat publicului larg, care durează până pe 5 martie. Tema aleasă de organizatori anul acesta - „Agricultura în viaţa de zi cu zi”, încearcă să caute şi să ofere răspunsuri la provocările momentului: evenimentele climatice extreme, din ce în ce mai frecvente, crizele de sănătate fluctuante şi întoarcerea bruscă la situaţii de război.

MOBILIZARE DE FORŢE ÎN TOAMNĂ De cealaltă parte a Atlanticului, spre sfârşitul verii, va avea loc Farm Progress Show, probabil cel mai mare târg de agricultură din lume desfăşurat în aer liber, care anul acesta se va derula în

•

Decatur (Illinois), din 29 până în 31 august.

Apoi, între 3 şi 6 octombrie, ne pregătim de încă un rendez-vous, de această dată la Clermond Ferrand, unde este programat pitorescul Sommet de l'Élevage, salonul crescătorilor de animale din Masivul Central francez, cea mai mare regiune producătoare de bovine de carne din Europa.

Toamna aceasta va fi epică, pentru că, în sfârşit, ne vom putea întâlni din nou la Agritechnica, după patru ani de aşteptare şi o ediţie anulată din cauza coronavirusului. Expoziţia de la Hanovra va avea loc în perioada 12-18 noiembrie şi mai mult ca sigur va fi un eveniment pe care să-l ţinem minte, în condiţiile în care toţi marii producători de maşini şi echipamente agricole au interesul să se prezinte la cel mai înalt nivel.

Vezi programul Agritechnica 2023, scanând codul QR! În fine, ultima mare expoziţie din 2023 - Agribex, este programată la Centrul Expoziţional din Bruxelles şi va dura cinci zile (6-10 decembrie).

•

•

•

11

Propulse® aduce valoare cât greutatea lui în aur Propulse® 250 SE vă aduce cea mai ridicată valoare în combaterea bolilor din culturile de rapiță, porumb și floarea soarelui, prin eficacitatea de lungă durată și protecția excepțională pentru: CULTURI CURATE ȘI SĂNĂTOASE RECOLTE MAXIME

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

www.cropscience.bayer.ro

12 Articolul ediţiei

CUM ARATĂ AGRICULTURA INDIEI ÎN ANUL 2023?

Diversitatea şi amestecul dintre nou şi vechi, dintre tradiţii şi modernitate, fac ca orice vizită în India să fie o călătorie în timp (nu doar în spaţiu), dar, surprinzător, totodată şi o incursiune în viitor.

N

atura, istoria, cultura, arta şi tradiţiile indiene, fără a mai aminti de bogăţia culinară, sunt doar câteva dintre valorile de necontestat ale unei naţiuni uriaşe. Iar toate acestea sunt întrecute doar de oameni mereu surprinzători: ospitalieri şi darnici, veseli sau trişti, săraci sau bogaţi, harnici şi visători! Încă de la începuturile sale ca stat naţional, India şi-a canalizat toate eforturile în două direcţii: educaţia şi agricultura. Şi în acest sens s-au făcut progrese uriaşe. Acum India îşi asigură necesarul intern de hrană, ba chiar la unele produse agricole este un exportator net. Mai mult, programele naţionale de educaţie au ajutat la renaşterea "profesională şi spirituală" a naţiunii. Tinerii indieni sunt acum la

Scanează-mă!

Află și alte curiozități despre India, așa cum le­am surprins în urmă cu patru ani, când am vizitat o frumoasă regiune agricolă situată în apropierea oraşului Nashik, statul Maharashtra!

1-14 martie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cele mai bune universităţi de pe întreg globul, iar medicii şi IT-iştii indieni (ca să enumerăm doar două categorii profesionale) sunt recunoscuţi şi bine primiţi în cele mai dezvoltate state.

TRANSFORMARE INDUSTRIALĂ "MADE IN INDIA" Aflat la a doua calătorie în India, şi de această dată tot la invitaţia BKT, ştiam oarecum la ce să mă aştept. Cu toate

acestea, am fost (din nou) surprins de vitalitatea şi, mai ales, de viteza cu care această ţară se transformă. În jurul marilor aglomerări urbane se construieşte (am putea spune) cu îndârjire: drumuri şi poduri, locuinţe noi şi blocuri moderne. Este deja o obişnuinţă, şi o mândrie totodată, ca la toate marile proiecte de infrastructură să se folosească doar materiale "made in India", iar autovehiculele, trenurile, podurile şi maşinile să fie produse integral pe plan intern. Această "transformare industrială" se poate observa şi în agricultură, chiar dacă aceasta este încă dominată de metodele tradiţionale și de fermele de familie de mici dimensiuni.

Unul dintre cele mai bune exemple ale acestei tehnologizări şi transformări industriale ale Indiei este compa-

Articolul ediţiei 13 nia BKT (Balkrishna Industries Limited), care a dezvoltat una dintre cele mai mari şi moderne unităţi de producţie la Bhuj.

STRUCTURA FERMELOR Mare cât un continent, India deţine 158 milioane de hectare de teren agricol (48% din suprafaţa totală a ţării), din care suprafaţa cultivată este de 140 milioane de hectare (42,6%).

Acestă suprafaţă mare vine la pachet cu cei peste 146 milioane de proprietari de teren şi circa 230 milioane de persoane care lucrează în agricultură, adică aproape 45% din totalul forţei de muncă a ţării.

Agricultura asigură resursele de existenţă pentru 55% din totalul populaţiei şi contribuie cu 20% la produsul intern brut. În India există 15 zone agroclimatice şi mai mult 46 de tipuri de sol. Conform clasificărilor oficiale, exploataţiile cu mai mult de 10 hectare sunt considerate exploatații mari şi există circa 830.000 de astfel de ferme. Fermele medii, cu o suprafaţă de 4-10 ha, sunt 5,56 milioane, cu 2-4 ha sunt 13,99 milioane, cu 1-2

ha sunt alte 25,8 milioane de ferme, iar cu o suprafaţă mai mică de un hectar sunt peste 100 milioane de ferme.

Dimensiunea medie a unei ferme este de 1,08 ha, comparativ cu 14 ha în statele UE şi 170 ha în Statele Unite.

Probabil, această "fărâmiţare" a pro-

prietăţii terenului agricol este unul dintre principalele impedimente în calea modernizării, dar tradiţiile şi specificul agriculturii indiene au dovedit că pot să depăşească acest obstacol.

SCENARIU PÂNĂ ÎN 2047 Previziunile oficiale indică o creştere a populaţiei Indiei la 1,6 ... ››› 14

RECORDURI MONDIALE India deţine câteva recorduri mondiale: Deține cel mai mare efectiv de bivoli; Are cea mai mare suprafață cultivată cu grâu, orez și bumbac; Este cel mai mare producător de lapte, leguminoase și de condimente.

Este al doilea cel mai mare producător de fructe, legume, ceai, pește de crescătorie, bumbac, trestie de zahăr, grâu, orez și zahăr.

Numai în sezonul 2021/2022 producţia agricolă a Indiei a fost de 315 milioane de tone cereale şi 342 milioane de tone de legume şi fructe.

• • • •

14 Articolul ediţiei

››› 13 ... miliarde de oameni, creşterea veniturilor şi urbanizarea (50%), până în 2047, ceea ce va spori şi mai mult cererea pentru alimente. În acelaşi timp, urmează să scadă suprafaţa de teren arabil disponibilă, dar şi apa, în paralel cu scăderea forţei de muncă din agricultură (cu până la 26% din totalul populaţiei active), de la circa 40,6%, cât era în 2022.

Desigur, schimbările climatice vor influenţa randamentul culturilor şi, chiar dacă producţia agricolă va continua să crească, contribuţia agriculturii la produsul intern brut se va reduce până la 3%.

1-14 martie 2023

UN TRACTOR LA 15 HECTARE După ce în sezonul agricol 1975/1976 unui tractor îi reveneau 487 ha, odată cu dezvoltarea producţiei interne de maşini agricole s-a ajuns ca în 2022 să existe un tractor pentru fiecare 15 hectare de teren arabil. Desigur, puterea acestor tractoare este încă una redusă, dar astfel de utilaje se înscriu perfect în "peisajul" agricol indian.

Piaţa internă pentru maşinile agricole este acum estimată la mai mult de 10 miliarde de dolari.

India este unul dintre cei mai mari producători mondiali (şi exportatori) de tractoare de mică putere. Principalele destinaţii de export pentru echipamentele agricole produse în India sunt SUA (18,4%), Bangladesh (10,6%),

Articolul ediţiei 15

BKT, COMPANIE ETALON

Nepal (9,7%), Turcia (4,7%) şi Sri Lanka (4,4%), iar China este principalul exportator de utilaje în India.

PROVOCĂRI PENTRU URMĂTOARELE DECENII În următorii ani, agricultura indiană trebuie să facă faţă multor provocări, cele mai importante fiind: fragmentarea terenului şi disponibilitatea redusă de a folosi maşini agricole de mare putere şi productive, precum şi creşterea costurilor cu forţa de muncă sau preţul ridicat al echipamentelor agricole performante.

Calea aleasă de specialiştii indieni pentru a avea succes în procesul de mecanizare este utilizarea de maşini multifuncţionale şi inteligente, care să satisfacă necesităţile fermierilor ce lucrează suprafeţe mici de teren. Altfel spus, India încearcă acum să treacă de la "revoluţia verde", la "revoluţia veşnic verde" (”green revolution to evergreen revolution”) printr-un sistem de agricultură care să valorifice la maxim resursele disponibile, terenul, apa şi forţa de muncă, în paralel cu păstrarea pe cât posibil a specificului tradiţional.

De asemenea, este necesar să se dezvolte sisteme şi echipamente adaptate şi accesibile nevoilor locale şi care să permită aplicarea precisă a inputurilor şi controlul costurilor, inclusiv prin

utilizarea tehnologiilor GPS, automatizare, roboţi, IA, IoT, Big Data şi altele.

FERMA CU 60 DE SPECII DE PLANTE Reprezentativ pentru spiritul şi direcţia tradiţională, ecologică, a dezvoltării agriculturii indiene este sistemul creat de Subhash Palekar. La Centrul de cercetare Subhash Palekar Krishi (SPK) "Wa Wagdo" din Surat, Gujarat, am văzut un model experimental funcţional, unde sunt cultivate peste 60 de specii de plante (arbori şi arbuşti fructiferi, legume şi plante medicinale), cultivate în sistem ecologic. Sistemul de culturi multiple pe diverse nivele de înălţime permite ocuparea şi valorificarea la maxim a terenului şi obţinerea unei recolte sustenabile de-a lungul întregului an calendaristic, cu costuri relativ reduse.

Această fermă model are o suprafaţă cultivată de aproape două hectare şi se află în apropierea mării, pe un teren sărăturat. Cultivate pe biloane înalte, diversele specii de plante alternează în funcţie de înălţime şi compatibilitate interspecifică, pentru a potenţa capacităţile fiziologice şi nutriţionale ale fiecărei plante, astfel încât, cu ajutorul unui amestec de compost vegetal şi bălegar să transforme solul într-un pământ fertil.

Reprezentativă pentru "revoluţia" industrială a Indiei este evoluţia companiei BKT, care a trecut de la nivelul unei mari companii naţionale, în topul mondial al producătorilor de anvelope Off-Highway. BKT a reuşit să dezvolte o infrastructură de producţie, logistică şi de vânzări cu care a cucerit piaţa internaţională. Iar cifrele ne dovedesc că planificarea iniţială şi strategia de dezvoltare au dat rezultate.

Odată cu inaugurarea în 2012 a unităţii de producţie de la Bhuj, pe o suprafaţă de 123 hectare, a urmat o investiţie de 500 milioane de dolari şi dezvoltarea capacităţii de producţie de anvelope, negru de fum şi energie.

Aceste investiţii au dat roade: la începutul anului 2023, complexul BKT de la Bhuj se întinde pe 258 de hectare şi are o producţie de 436 tone/zi, iar activitatea comercială a BKT a crescut cu 49%, comparativ cu perioada anterioară pandemiei.

BKT este mereu pregătită pentru provocări noi, iar odată cu extinderea planificată, BKT estimează înregistrarea unei cifre de afaceri de 2 miliarde de dolari și a unei producții anuale totale de 600 mii de tone, până în 2026.

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Condiții pentru ajutorul de criză.

Termen APIA: 23 martie

CRESCĂTORII CARE IAU AJUTORUL DE 73 EURO/VACĂ Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cererile de solicitare pentru schema de ajutor de stat de criză pentru crescătorii de bovine până pe 23 martie 2023 inclusiv.

Pot primi acest sprijin crescătorii de vaci înregistraţi în registrul unic de identificare (RUI), care dețin cod unic de înregistrare la APIA, au produs şi valorificat lapte în perioada 1 august - 31 decembrie 2022 și au minimum 10 capete vaci adulte în exploataţie cu cod ANSVSA, înregistrate în BND. Prin excepție, pot primi acest ajutor și crescătorii care au 5 vaci, însă doar cei care se află într-una din localitățile din zona montană precizată în lista zonelor eligibile inclusă în Planul Național Strategic 2023-2027 (lista poate fi consultată pe site-ul MADR). De asemenea, cel puţin 75% din efectivul de vaci adulte trebuie să fi existat în exploatație la 31 decembrie 2022.

Anul acesta, sprijinul se acordă și pentru beneficiarii care și-au schimbat forma de organizare din persoană fizică în PFA, II sau IF sau invers după data de 31 iulie 2022 şi până la data depunerii cererii de ajutor de stat.

Documentele depuse/transmise în copie către APIA vor purta sintagma „conform cu originalul", vor fi datate şi însuşite prin semnătură de către beneficiar.

Cuantumul ajutorului de stat este de 73 euro/cap vacă adultă. Un beneficiar poate primi maximum 250.000 euro, în care intră și sumele primite prin alte scheme de sprijin finanțate de la bugetul de stat.

1-14 martie 2023

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Important dacă vreți să obțineți subvenții agricole în 2023!

Documente necesare subvenții APIA. Obligațiile fermierilor și crescătorilor animale Reguli și excepții GAEC 7 pentru anul de cerere 2023 Rotația culturilor pe terenuri arabile!

Ce e nou anul acesta!

Fermierii obligați să obțină certificatul de for­ mare profesională pentru utilizarea pesticidelor Șeful APIA: Nu trebuie să ai Bacalaureatul ca să iei subvenții APIA! E o aberație!

Cele mai mici și cele mai mari prețuri.

Crescător de bovine: ”La 10 lei, nici dacă îi furi nu merită” Ce preț primesc crescătorii de vaci pentru vițeii de 300 kg!

Listă produse care trebuie raportate lunar la MADR Lege VOTATĂ! Fermierii obligați să raporteze stocurile! Amenzi de până la 20.000 lei!

Decizie Comisia Europeană pentru vaccinarea animalelor În vigoare din 12 martie 2023! Noi norme pentru crescătorii de animale!

Agroinfo

Start campanie subvenții pentru 2023: 1 martie!

Cererile și adeverințele pentru subvențiile APIA se depun online Fermierii vor putea depune cererile unice de plată pentru subvențiile pe 2023 din 1 martie până pe 15 mai, fără a se prezenta la Centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), doar prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet.

La fel ca anul trecut, primăriile vor trimite adeverințele de la Registrul Agricol direct către APIA, însă fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria situația înscrierii terenului în Registrul Agricol. APIA atenționează că primăriile nu pot condiționa eliberarea adeverințelor de plata impozitelor sau taxelor locale. Și adeverințele pentru schemele din sectorul zootehnic pot fi transmise electronic către APIA, cu informarea fermierului. Fermierii care deţin animale au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/ corectate în Baza Națională de Date (BND) și să se adreseze APIA pentru a completa declarația sector zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Fermierii care sunt deja beneficiari APIA își vor completa doar datele ce s-au modificat față de anul trecut.

România a devenit importator net de cereale şi oleaginoase

Ajutor imediat de la Comisia Europeană pentru fermierii români!

România, alături de alte cinci state UE - Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, au solicitat, în Consiliul de Miniştri UE de la Bruxelles din ianuarie 2023, un "sprijin imediat" pentru fermierii afectați de războiul din Ucraina. O decizie din partea Comisiei Europene ar putea fi luată până la Consiliul AGRIFISH din 20-21 martie, a anunțat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

“Nu apreciez cât ar trebui să fie această sumă, dar pierderile sunt mari şi sunt resimţite de fiecare fermier şi în mod deosebit de cei care nu au apucat să-şi valorifice producţia. Ei sunt primii afectaţi”, a spus Daea, citat de Agerpres. Acesta susţine că, din analizele pe care le deţine până la această dată, prin punctele de frontieră cu Ucraina şi cu Moldova, au intrat în România aproape trei milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase, în condițiile în care, până la această dată, România nu a putut să exporte decât 2 milioane de tone de grâu.

Cereri pentru bunăstarea animalelor, până pe 24 martie

Prima sesiune de cereri de plată din Planul Strategic 2027 Prima sesiune de depunere a Cererilor de plată din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027 este deschisă din 27 februarie până pe 24 martie 2023, pentru intervenția DR-06- Bunăstarea animalelor Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, a anunțat MADR. Solicitanții sprijinului pentru bunăstarea porcinelor și păsărilor pot depune cererile la centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora.

Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro, urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

17

18 Dosar Ferma 4.0

un articol de ALEXANDRA BULIGA Expert accesare fonduri nerambursabile | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 pași pentru un impact redus al fluctuațiilor de preț

Menționam în numărul trecut al revistei că tinerii fermieri aplicanți ai Submăsurii 6.1 au întâlnit în practică 3 piedici majore, una dintre ele fiind reprezentată de fluctuațiile de preț ale elementelor de cost bugetate.

L

a momentul luării deciziei de aplicare pe fonduri europene, două elemente cântăresc greu: ideea de investiție și costul investiției sau bugetul proiectului.

COSTURI PREVIZIONATE VS. COSTURI BUGETATE Așa cum am observat și în ultima perioadă, prețurile utilajelor și echipamentelor agricole au înregistrat o creștere între 10 și 15% față de anul 2022, cu o tendință de urcare constantă pe fondul situației internaționale tensionate.

Astfel, pentru solicitanții de fonduri europene, această fluctuație de prețuri reprezintă un aspect care trebuie luat în considerare, mai ales dacă această creștere ar reprezenta 10% din întreg bugetul proiectului. În special, această diferență de costuri previzionate vs. costuri bugetate este consecința unei perioade lungi de timp dintre momentul realizării bugetului/depunerea cererii de finanțare și ajungerea în implementare (achiziționarea efectivă a echipamentelor), perioadă care poate dura 4-6 luni.

1-14 martie 2023

TREI CĂI DE URMAT Care sunt cei 3 pași pe care ar trebui să îi urmeze un tânăr fermier pentru ca bugetul său să nu fie impactat puternic de această fluctuație?

Stabilirea clară a elementelor de cost rapor­ tate la dimensiunea exploatației: este foarte important ca fiecare fermier să cunoască nevoia fermei sale și să își achiziționeze echipamente raportate la dimensiunea actuală și/sau previzionată.

PONTURI Stabilirea clară, din timp, a elementelor de cost îi va oferi tânărului fermier suficient timp de analiză în luarea celei mai bune decizii cu privire la ce aspecte trebuie să îndeplinească echipamentul dorit; Stabilirea elementelor de cost în cadrul unui proiect pe fonduri europene trebuie să țină neapărat cont de elementele obligatorii a fi bugetate în proiect (de exemplu: costuri cu publicitatea sau în unele cazuri managementul de proiect); astfel, strategia de lucru este în unele cazuri: Valoa­ rea maximă – costuri obligatorii cf. ghid = sumă disponibilă pentru investiția de bază.

Analiza pieței din punct de vedere tehnic: cunoscându-și nevoile fermei, tânărul fermier va ști exact care vor fi caracteristicile tehnice pe care echipamentul/utilajul dorit trebuie să le îndeplinească.

1.

• •

2.

Dosar Ferma 4.0 19

BAZA DE DATE AFIR Avantajul uriaș al lucrului cu baza AFIR este dat de mai mulți factori: Ai posibilitatea de comparare a prețurilor de la diverși furnizori pentru un echipament cu aceleași caracteristici tehnice, ai garanția că furnizorul a mai lucrat cu mecanisme de decontare pe fonduri europene; Și, mai ales, ai garanția veridicității pre­ țurilor (deoarece la momentul în care un furnizor se înregistrează pe baza de date AFIR, va trebui să le demonstreze cu lista oficială de prețuri a producătorilor); De asemenea, un alt element important este faptul că modificarea standardului pentru elementele afișate în Baza de date cu prețurile de referință online (producătorii, importatorii sau distribuitorii de mașini, utilaje, echipamente specializate, sere, silozuri, hale, grajduri și mobilier) nu se poate face decât o singură dată pe an, dar nu la mai puțin de 12 luni de la data publicării!

Baza de date AFIR cu prețurile de la diverși furnizori de utilaje și echipamente agricole poate fi consultată scanând codul QR!

•

3.

Analiza pieței din punct de vedere financiar: această analiză se poate realiza fie prin verificarea prețurilor de pe site-urile firmelor de profil (în situația în care acestea sunt publice), fie prin solicitarea de oferte, vizitarea punctelor de lucru ale firmelor specializate sau lucrul cu baza de date AFIR. PONTURI Solicitarea de oferte: această solicitare bifează atât pasul 2, cât și pasul 3 și, de obicei, se aplică în situația în care specificitatea echipamentului este una mare și el trebuie realizat „pe comandă”; livrabilul trebuie să fie sub forma unei oferte tehnico-economice în care sunt prezentate nu doar prețul, ci și caracteristicile tehnice ale echipamentului; termenul de valabilitate al acestor oferte este unul foarte important, cu un impact direct asupra bugetului stabilit; de aceea, se recomandă ca valabilitatea ofertei sau perioada în care furnizorul îți poate menține și oferi prețul menționat pe ofertă să fie unul cât mai ridicat (90-120 zile); cu adevărat, este dificil și pentru furnizor să mențină oferta propusă pe o perioadă îndelungată, însă un furnizor serios își va face „planul de creștere” încă de la început de an.

Obținerea de promoții și reduceri: în practică, se întâlnește des situația în care dacă achiziționarea mai multor echipamente se face de la un singur furnizor, acesta are posibilitatea de oferire a discount-urilor; totuși, atenție pe ce perioadă sunt reducerile valabile! Este posibil ca la achiziția echipamentului în perioada de implementare (după depunerea, evaluarea și selecția proiectului, etape ce pot dura până la 6 luni), prețurile să nu mai fie de actualitate, iar diferența să trebuiască a fi suportată din buzunarul propriu.

Târgurile de profil: acestea reprezintă o excelentă posibilitate de strângere de informații și date de contact ale furnizorilor, precum și posibilitatea vizionării/ fotografierii echipamentelor dorite, toate acestea fiind bifate printr-o singură deplasare, deci economie de timp! De asemenea, este foarte probabil să întâlnești și alți tineri fermieri sau fermieri cu experiență care îți pot face recomandări „testate în propria fermă”.

Discuții asupra modalității de facturare: de obicei, discuția cu furnizorul trebuie să privească și aspectul referitor la facturare; în funcție de disponibilitatea de cash flow din cadrul fermei, trebuie analizată care modalitate este posibilă a fi aplicată din partea furnizorului și agreată de tânărul fermier, dar și viceversa: factură externă - în cazul acesteia nu este necesară achitarea TVA-ului - sau factură în care este prinsă și valoarea TVA-ului; acest aspect impactează bugetul proiectului în sensul în care disponibilul de cash din cadrul fermei poate fi unul redus în situația în care este necesară achitarea TVA-ului (chiar dacă el se va recupera apoi).

Lucrează cu furnizori ce sunt înregistrați pe baza de date AFIR.

•

•

•

•

•

Acești 3 pași enumerați în articol reprezintă un atu pe care tânărul fermier îi poate folosi pentru a avea un buget realist atât la momentul depunerii cererii de finanțare, cât și la momentul implementării proiectului, limitându-și astfel costurile care ar putea depăși bugetul.

• •

20 Europa agricolă

Se cere o reformă urgentă a politicilor agricole!

Copa-Cogeca avertizează asupra peisajului ostil creat de noua Politică Agricolă Comună, care a fost gândită fără a ţine cont de inflaţia fără precedent şi de perturbările provocate de războiul din Ucraina.

Î

n cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată online, reprezentanţii organizaţiei europene a fermierilor şi a structurilor cooperatiste din agricultură au atras atenţia asupra provocărilor actuale din sector şi au luat poziţii cu privire la câteva subiecte de mare interes pentru fermieri.

Printre altele, aceştia au criticat în termeni foarte duri încăpăţânarea Comisiei Europene de a implementa cu orice preţ reforma PAC şi aşa-numita strategie „De la fermă la consumator”, în termenii agreaţi înaintea izbucnirii conflictului din ţara vecină.

POVARA ECO-SCHEMELOR „Fermierii, dintre care unii şi-au cunoscut foarte târziu planurile strategice naţionale, trebuie să implementeze această nouă PAC, care include schimbări semnificative, în special odată cu intrarea în vigoare a ecoschemelor, ce practic vor confisca 25% din sprijinul pe care aceştia îl primesc în prezent.

Deşi vorbim de o conformare voluntară, având în vedere suma substanţială pe care executivul european o

1-14 martie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRIORITĂŢILE SUEDIEI LA ŞEFIA CONSILIULUI UE La fel ca şi în cazul Cehiei, de la care a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene pentru şase luni, agenda politică a Suediei este puternic influenţată de criza energetică şi de războiul din Ucraina.

Scanează codul QR şi vezi ce pro­ pune Suedia? acordă măsurilor de ecologizare, toţi fermierii vor dori, într-un fel sau altul, să îşi asigure eligibilitatea la plată”, a remarcat Christiane Lambert, preşedintele Comitetului Organizaţiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană (COPA).

În opinia sa, se impune relaxarea anumitor măsuri, nicidecum împovărarea fermierilor europeni prin asumarea unor obiective greu de atins.

EFECTELE GRAVE ALE INFLAŢIEI Aceasta a vorbit şi despre impactul invaziei ruse din Ucraina asupra securităţii alimentare europene şi nu numai. „Previziunile de recoltă nu arată foarte bine. Înainte de izbucnirea războiului, Ucraina producea 120 milioane tone. Anul trecut producţia a scăzut la 85 milioane iar pentru 2023 se estimează o producţie de doar 65 milioane tone. Pe de altă parte, această invazie a avut efecte perturbatoare imediate asupra lanţului de producţie alimentară şi ştim că situaţia nu se va îmbunătăţi prea curând. Vedem în fiecare zi dificultăţile pe care le întâmpină fermierii în a-şi recupera valoarea justă a muncii şi eforturilor lor”, a precizat reprezentantul puternicei organizaţii pan-europene.

Bugetul PAC, mai spune ea, nu ţine însă cont de inflaţie, care a ajuns în jur de 9,5% în Europa, iar fermierii suferă cumplit din cauza creşterii... ››› 22

21

-30%

PROTECȚIE ANTIFURT pentru antena ta GPS

Montează kitul antifurt la preț redus și beneficiază gratuit de blocarea antenei prin cod PIN. Valabilitate ofertă: 1 februarie - 28 aprilie 2023.

Oferta este valabilă pentru posesorii de tractoare John Deere dotate cu antene GPS StarFire 3000 și StarFire 6000.

Blocarea cu PIN este posibilă doar pentru antenele StarFire 6000.

Mai multe detalii pe www.ipso.ro

22 Europa agricolă ››› 20 ...puternice a preţurilor la inputuri, în timp ce sprijinul financiar de care aceştia beneficiază şi-a pierdut din valoare.

ACORDUL MERCOSUR AR TREBUI PROFUND REVIZUIT! Acest proces inflaţionist, chiar şi cu preţuri de vânzare record, nu compensează pierderile, e de părere, la rândul său, Ramon Armengol, preşedintele COGECA. Acesta a adus în discuţie şi subiectul acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Piaţa Comună a Sudului (Mercosur), despre care susţine că este unul foarte sensibil. „Susţinem comerţul internaţional atâta timp cât este corect, echilibrat şi transparent. Limitările şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte producătorii noştri nu sunt în totalitate pe placul nostru. Cerem reciprocitate în toate negocierile şi trebuie să subliniem că acest acord trebuie revizuit în profunzime”, afirmă Armengol.

AGRICULTURA ECOLOGICĂ NU E TOCMAI SUSTENABILĂ!

Christiane Lambert a avertizat că orice reducere sau interdicţie poate duce la pierderi de producţie, atunci când nu există soluţii. Aşa se întâmplă în cazul produselor fitosanitare pe care autorităţile de la Bruxelles urmăresc să le limiteze utilizarea.

Nu am văzut niciodată costuri atât de mari cu energia şi la îngrăşăminte. Dacă analizaţi datele, veţi vedea că marjele sectorului nostru ar fi, în cel mai fericit caz, de 3%.

Costurile generate în ultima vreme nu se reflectă încă în creşterea preţurilor de vânzare.

RAMON ARMENGOL

Preşedinte COGECA

1-14 martie 2023

Unii ar dori să facă afaceri ca de obicei, de parcă războiul din Ucraina nu ar fi existat, continuând în acelaşi timp să impună obiectivele Farm to Fork şi Green Deal!

CHRISTIANE LAMBERT Preşedinte COPA

„Într-o Uniune Europeană, care este foarte bine poziţionată în ceea ce priveşte consumul de medicamente de uz uman, cum am putea creşte, hrăni sau îngriji plantele fără a recurge la mijloace de tratament? Prin urmare, ne-am dori să existe o reajustare a propunerii Comisiei cu privire la aceste obiective”, a argumentat cea care deţine şi poziţia de preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Exploataţiilor Agricole din Franţa (FNSEA).

După părerea sa, conversia către

sistemele de agricultură ecologice nu reprezintă cea mai bună opţiune, în condiţiile în care există mari semne de întrebare privind sustenabilitatea acestora. „Comisia a stabilit obiectivul ca 25% din suprafeţe să fie cultivate ecologic, în timp ce deja astăzi, la 10%, în anumite state membre, există o scădere cu 20% a consumului de produse ecologice!”, avertizează Lambert.

DECIZIE BRUTALĂ ŞI INJUSTĂ!

Decizia Curţii Europene de Justiţie privind interdicţia utilizării substanţelor chimice pe bază de neonicotinoide a fost catalogată drept una injustă. „O decizie brutală, venită cu doar o lună şi jumătate înainte de semănat pentru cultivatorii de sfeclă, în urma unui recurs introdus de o singură ţară. Şi asta, în lipsa unei alternative eficiente. Este o lovitură pentru sectorul sfeclei de zahăr, care este unul important pentru Uniunea Europeană. Iar riscul este să vedem o scădere a producţiei de zahăr şi, prin urmare, importuri masive de produse din alte ţări, care de cele mai multe ori nu au probleme cu tratarea seminţelor cu neonicotinode. Aşadar, putem spune că există multe semne de întrebare în această privinţă, în timp ce ştim că tratarea seminţelor poate salva patru, cinci sau chiar şase tratamente aeriene”, a explicat şefa COPA.

23

24 Fermieri pe podium

Performanţa şi pasiunea le-au adus locul nr. 1!

Nicoleta şi Ștefănel-Simion Chelaru din Comănești, jud. Bacău, fac parte din categoria fermierilor care trăiesc exclusiv din activitatea agrozootehnică. Munca lor a fost recent recunoscută şi premiată! un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

ai exact, familia Chelaru a ocupat locul întâi în topul celor 20 de exploatații de ovine/caprine premiate pentru performanțele în activitate, în cadrul Balului fermierilor din Regiunea de Nord-Est a Moldovei, un eveniment organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Miorița“, județul Neamț și desfășurat la Roman, în ziua de 21 ianuarie. ŢURCANE BĂLĂ ŞI VACI ANGUS La ora actuală, Ștefănel-Simion și Nicoleta Chelaru dețin aproximativ 500 de oi din rasa Țurcană Bălă și 30 de vaci Angus, ferma lor zootehnică fiind amplasată în Depresiunea Comănești din Carpații Orientali.

Acolo, în munte, au creat toate condițiile pentru a procesa laptele și pentru a obține unt, caș și urdă, brânză

frământată în coajă de brad, brânză de burduf. Toate bunătățile culinare ale stânii sunt valorificate în propriul spațiu comercial din Piața Comănești, precum și direct din fermă, clienții venind periodic pentru a ridica marfa. “Începuturile activității mele în oierit le identific încă din timpul când eram în casa părintească, eu reprezentând cea de-a 5-a generație de gospodari preocupați de creșterea oilor și a vacilor. Nu mi-am propus din copilărie să desfășor o

astfel de activitate, ci m-am pregătit pentru a fi electrician în domeniul minier, tata fiind la rândul său miner.

Dar, în timp, mi-am dat seama de faptul că imi plac mult mai mult oile”, îşi aminteşte Ștefănel-Simion Chelaru.

OILE CU CARE SE MÂNDREŞTE! Astfel, în urmă cu 20 de ani, împreună cu soția, au decis să investească în oierit și, chiar în anul 2003, au cumpărat vreo 40-50 de oi de la cineva din zona Dărmănești, județul Bacău.

“Atunci, practic, aveam oi de toate mâinile, cum se spune la noi,... ››› 26

BALUL FERMIERILOR DE LA NEAMŢ Asociația “Mioriţa” din Neamţ numără aproximativ 200 de membri. Organizarea “Balului Fermierilor” reprezintă atât o măsură a evoluției Asociației, cât și un cadru de comunicare directă și relaxată, după un an dificil, în contextul provocărilor determinate de secetă, conflictul armat din Ucraina, explozia prețurilor.

Au fost premiaţi 20 de performeri în ameliorarea raselor de ovine – caprine din regiunea Nord-Est, deciziile venind după mai multe inspecții la stâne și după evaluarea ovinelor.

1-14 martie 2023

25

26 Fermieri pe podium ››› 24 ...adică erau metisate. După câțiva ani, am achiziționat oi Țurcană Bucălaie. Am continuat alți câțiva ani cu această rasă, dar parcă tot voiam altceva. Când am reușit să mai adun niște bani, am cumpărat de la Satu Mare oile acestea Bălă, cu care mă mândresc și care îmi aduc multă mulțumire", își amintea.

Conștient de faptul că performanțele în creșterea și exploatarea animalelor se obțin dacă se răspunde celor trei cerințe de bază, respectiv rasămasă-casă, familia Chelaru a investit nu doar în genetică, ci permanent a fost preocupată de asigurarea necesarului optim și calitativ de furaje, precum și de creșterea stării de confort și de sănătate a animalelor.

AU REZOLVAT PROBLEMA PĂŞUNII "La început, ne-a fost foarte greu. În zona noastră, erau oieri mai în vârstă care concesionau cam tot ceea ce se putea, iar noi, fiind mai tineri, nu aveam acces la pășuni. Dețineam doar un hectar în proprietate, de la părinți.

De aceea, la început am avut un număr mai mic de oi. Ulterior, dorind să ne dezvoltăm ferma și neavând unde să ducem oile la pășunat, am pornit cu ele prin alte teritorii. Mai exact, toată vara o petreceam la vreo 40 de km de casă,

Pentru tânăra generație, din care face parte și fiul meu Sergiu Crăciun, premierea poate reprezenta unul dintre modelele care trebuie duse mai departe, iar pentru cei mai experimentați aduce inclusiv bucuria recunoașterii publice a performanțelor în activitate.

NICU CRĂCIUN

Președinte Asociația “Miorița”

1-14 martie 2023

în zona Păuleni-Ciuc, județul Harghita.

Pentru toată familia a fost greu, în cei 10 ani pe care i-am petrecut în acest mod. Odată cu apariția legii care a permis să li se închirieze pășunile crescătorilor de animale și nu asociațiilor, care consider că au cam păpat banii degeaba, unele chiar neavând animale dar încasând subvenții de tot felul, am reușit să concesionez și eu o suprafață de vreo 70 de hectare în zona ȘupanComănești. Între timp, am cumpărat și vreo 70 de hectare, cam toate pârloagele din zonă, pe care le-am îngrijit mult și de unde am obținut fânul necesar furajării oilor”.

ZONA ÎN CARE SE GĂSEŞTE FORŢĂ DE MUNCĂ Banii i-au adunat foarte greu, deoarece brânza și tot ceea ce obțineau se vindea la prețuri mici. Acum, se bucură de faptul că au ajuns la acest efectiv de 500 de ovine, de o înaltă valoare genetică și cu mari speranțe de dezvoltare, odată cu pasul înainte făcut pe calea valorificării produselor din stână.

Dacă în cele mai multe cazuri, se invocă problema asigurării forței de muncă, de această dată am putut consemna informația că familia Chelaru nu are astfel de dificultăți. În această zonă s-au pierdut numeroase locuri de muncă din minerit și încă există oameni care vor să lucreze, iar valoarea muncii este recunoscută, prin onestitate

Pur și simplu, animalele "au vorbit" despre performanțele activității oierilor și i­au trimis pe podium! arăta fermierul Nicu Crăciun, Neamț. și prin asigurarea constantă a unui venit decent.

VISUL UNEI PENSIUNI LA MUNTE Până acum, cei doi fermieri premiați au realizat fiecare investiție cu bani proprii și cu credite. În acest an, fiind bucuroși de faptul că fiica lor, încă studentă la Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr.T.Popa" Iași, dorește să revină acasă după absolvire, deja s-au interesat de condițiile de accesare a unui proiect cu finanțare europeană sau națională pentru realizarea unei investiții într-o pensiune amplasată în munte.

Având firi energice și întreprinzătoare, Ștefănel-Simion și Nicoleta Chelaru și-au stabilit termenul de un an pentru inițierea acestei investiții, fiind foarte hotărâți ca, în situația în care pașii proiectelor cu susținere publică nu se pot parcurge în mod operativ, să apeleze din nou la resursele proprii.

27

28 Recensământ agricol

Câte efective de animale am pierdut în 10 ani?

L

În 2020, în România existau 2,887 de milioane de exploatații agricole, din care 1,769 milioane erau exploatații mixte și 45.299 ­ exploatații doar cu efective de animale, arată datele RGA 2020.

a momentul de referință 31 decembrie 2020, în România existau 1,795 milioane capete bovine, 3,577 milioane capete porcine, 9,740 milioane capete ovine, 1,285 milioane capete caprine și 77,354 milioane capete păsări.

Față de anul 2010, efectivele de bovine au scăzut cu 9,8%, iar cele de ovine și caprine au crescut cu 15,8%, respectiv 3,5%. Cel mai mult au scăzut efectivele de porcine, cu 33,1%, iar cele de păsări au scăzut de asemenea, de la 79,191 milioane capete în 2010, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

APROAPE 63% DIN EXPLOATAŢIILE CU BOVINE AU 1-2 CAPETE La 31 decembrie 2020, România avea puțin peste 1,795 milioane de capete de bovine, în 331.623 exploatații.

Majoritatea acestor exploatații, mai exact 310.131, adică 93,5% din numărul total de exploatații agricole în care erau crescute bovine, erau gospodării indi-

1-14 martie 2023

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

viduale, fără personalitate juridică. Din acestea, 208.266 exploatații (62,8% din exploatațiile în care erau crescute bovine), în care erau crescute 274.721 bovine, aveau doar 1-2 capete de bovine.

Existau însă și gospodării fără per-

sonalitate juridică cu efective mai mari de bovine. Mai exact, 1.685 exploatații individuale aveau între 50 și 99 capete bovine, 401 gospodării creșteau între 100 și 499 de bovine și existau chiar și două gospodării cu peste 500 de capete de bovine fiecare.

Pentru comparație, la finalul anului 2020 existau 74 de societăți comerciale cu capital majoritar privat în care erau crescute doar 1-2 capete de bovine, 366 societăți comerciale private cu 100-499 capete bovine și 110 ... ››› 30

LOCUL 10 LA BOVINE ŞI LOCUL 3 LA OVINE ÎN UE Pentru anul 2021, datele INS privind efectivele de animale și păsări existente la 1 decembrie indică un efectiv total de 1,819 milioane bovine (din care 1,196 milioane vaci, bivolițe și juninci), 3,619 milioane porcine, 11,536 milioane ovine și caprine și 76,948 milioane păsări.

Aceste cifre care situau România pe locul 10 în Uniunea Europeană la efectivele de bovine și pe locul 20 în ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, pe locul 9 în UE la efectivele de porcine și pe locul 3 în rândul statelor membre, după Spania și Grecia, atât la efectivele de ovine şi caprine, cât și la densitatea acestora la 100 ha teren.

29

30 Recensământ agricol

››› 28 ...societăți private cu peste 500 capete de bovine.

PESTE DOUĂ TREIMI DIN BOVINE, ÎN GOSPODĂRII INDIVIDUALE! Din efectivul total de bovine, 1,496 milioane de capete (83,34% din efectivul total) erau crescute în exploatații fără personalitate juridică: 1,218 milioa-

54% DINTRE EXPLOATAŢII AU SUB 1 HECTAR! Între 2010 și 2020, numărul exploatațiilor agricole din România a scăzut cu aproape 972.000 (25,2%) iar suprafața agricolă utilizată s-a redus cu peste 543 mii ha, arată datele Recensământului General Agricol. Scanează codul QR şi vezi cum s­a schimbat agricul­ tura României în 10 ani?

ne bovine (67,85% din efectivul total) în gospodării individuale, 253.248 bovine în exploatații înregistrate ca PFA sau Întreprindere Individuală și 24.091 bovine în întreprinderi familiale.

Mai puțin de 300.000 de bovine erau crescute în exploatații agricole cu personalitate juridică, unde sunt incluse societăți comerciale private, stațiuni și institute de cercetare, primării, cooperative și alte instituții publice. Doar 235.201 bovine erau crescute în societăți comerciale private.

PESTE 47% DIN VACILE DE LAPTE ÎN FERME DE SUBZISTENŢĂ Aproape jumătate din vacile de lapte sunt crescute în exploatații cu mai puțin de zece capete, mai arată datele Recensământului general Agricol 2020.

Din totalul efectivelor de bovine înregistrate de INS la data de 31 decembrie 2020, 1,084 milioane capete erau vaci pentru lapte și 14.433 erau bivolițe.

Cea mai mare parte - 800.414 cape-

te - din efectivele de vaci pentru lapte erau crescute în gospodării individuale, iar 514.285 de bovine (47,44% din efectivul total de vaci pentru lapte) erau în exploatații care aveau mai puțin de 10 capete de bovine.

DATE DIFERITE, TOT DE LA INS! Datele anuale ale Institutului Național de Statistică (INS) privind efectivele de animale arată însă cifre diferite față de rezultatele Recensământului Agricol 2020.

Mai exact, raportul INS publicat în 2021, în care s-au utilizat datele provizorii din anul 2020, arată că România avea, la 1 decembrie 2020, un efectiv total de 1,91 milioane capete bovine, o diferență de 115.000 de capete față de datele de la finalul aceleiași luni.

Aceleași date înregistrate de INS pentru 1 decembrie 2020 arată un efectiv total de 3,750 milioane porcine, 12,095 milioane ovine și caprine și 70,501 milioane păsări.

EFECTIVELE DE BOVINE, PORCINE, OVINE, CAPRINE ŞI PĂSĂRI ÎNTRE ANII 2010 ŞI 2020 Specie/An

2010

2013

2016

2020

Bovine

1,990 mil. capete

1,936 mil. capete

1,849 mil. capete

1,795 mil. capete

Porcine

5,345 mil. capete

4, 235 mil. capete

4,143 mil. capete

3,577 mil. capete

Ovine

8,412 mil. capete

8,944 mil. capete

9,107 mil. capete

9,740 mil. capete

Caprine

1,241mil. capete

1,325 mil. capete

1,373 mil. capete

1,285 mil. capete

Păsări

79,191mil. capete

76,301 mil. capete

77,196 mil. capete

77,354 mil. capete

Sursa: RGA 2020 INS

1-14 martie 2023

31

32 Ferma 4.0 - Investiții profitabile

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UNDE ÎȘI INVESTESC BANII BOGAȚII PLANETEI?

Isteria monedelor virtuale ­ cryptomonede ­ a fost (și încă mai este...) asemănătoare "goanei după aur" din secolul trecut. Cu toate acestea, cea mai sigură şi "de viitor" investiţie rămâne terenul agricol...

N

e-o dovedesc unii dintre cei mai vizionari antreprenori, miliardarii care investesc constant în cumpărarea de teren agricol, ferme şi acţiuni/capital în companii care se ocupă de tehnologie agricolă. Terenul agricol este ”un refugiu sigur” pentru cei care doresc să facă o investiție.

DE CE E ATRACTIV TERENUL AGRICOL? Al patrulea cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere netă de 125 de miliarde de dolari, este Bill Gates, care, împreună cu Melinda Gates, deține peste 110 mii de hectare de teren agricol, în peste 19 state ale SUA, în valoare de aproximativ 690 de milioane de dolari.

Totuși, din punct de vedere tehnic, Bill Gates ocupă doar locul 49 în topul persoanelor, familiilor și corporațiilor care dețin cele mai multe terenuri agricole în America. Miliardarul american Jeff Bezos (”șeful” Amazon) ocupă ”abia” locul 25 cu cele aproximativ 170 mii ha de teren agricol. (Vezi articolul ”Marii fermieri ai Americii”, publicat în ediția precedentă a revistei Ferma).

Gates folosește terenurile agricole pentru a face investiții financiare și agro-tehnologice.

Motivele pentru care corporațiile și cei bogați investesc în terenuri agricole sunt pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a furniza produse agricole.

De ce e atractiv terenul agricol pentru miliardarii lumii!

1-14 martie 2023

RUMIN8 LUPTĂ ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Compania australiană de tehnologie climatică Rumin8 (cu sediul în Perth, Australia) a încheiat faza a doua a rundei sale de finanțare și a ”adunat” încă 12 milioane de dolari de la Breakthrough Energy Ventures (BEV), fondată de Bill Gates și cu participarea companiei agroalimentare Harvest Road Group, a lui Andrew și Nicola Forrest. Fondul de investiții Aware Super Sentient WA din Australia și Prelude Ventures, cu sediul în SUA, au participat, de asemenea, la această a doua fază a finanțării care a adus capitalul total la aproximativ 17 milioane de dolari. În plus, compania de investiții mai are sprijinul lui Jack Ma, om de afaceri chinez și cofondator al Alibaba, și al ”șefului” Amazon - Jeff Bezos.

Rumin8 identifică compușii naturali care au proprietăți anti-metanogene și îi reproduce într-un proces foarte eficient, cu costuri reduse, scalabil și de înaltă calitate, pentru a produce suplimente furajere în vederea reducerii emisiilor de metan.

Citește mai mult despre tehnologia care luptă împotriva schimbărilor climatice!

Ferma 4.0 - Investiții profitabile

33

CINE MAI VREA SĂ AIBĂ O FERMĂ!

TRANZACȚIILE CU TERENURI AGRICOLE ÎN UE În UE, investitorii în terenuri agricole și ferme au parte de provocări diferite față de cei din Statele Unite. Principalele diferențe sunt: Legistlația. Fiecare țară europeană are o lege diferită atunci când vine vorba de cumpărarea de terenuri agricole. Terenul agricol este un activ foarte sensibil. În țările cel mai puțin dezvoltate, terenul agricol le permite celor mai mulți oameni să trăiască și să facă un venit. De exemplu, străinii nu au voie să cumpere terenuri în Bulgaria. Restricțiile sunt extrem de severe pentru a preveni speculația străină.

Același lucru este valabil și în Polonia. În același timp, în Franța, agenția publică SAFER are dreptul de a cumpăra orice proprietate rurală mai mare de două hectare, pentru a o închiria fermierilor locali.

Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos nu cunosc restricții pentru cumpărarea de terenuri agricole pe teritoriul lor. Ca urmare, în Olanda prețul terenurilor a ajuns până la 70.000 euro/hectar.

Prețurile terenurilor agricole diferă foarte mult în Europa. Cel mai scump teren agricol din Europa se află în Olanda - 70.000 euro/ hectar. Există diferențe mari în Italia (15.000 euro/ha în sud și 60.000 euro/ha în nord). În Belgia, prețul a ajuns la 57.000 euro/ha în 2021, iar în Franța la 10.000 euro. Între timp, în Polonia, un hectar costă în medie 10.000 euro/ha, 8000 euro/ha în Estonia, 9000 euro/ha în Republica Cehă sau 6000 euro/ha în Letonia. În SUA, aprecierea valorii terenurilor a fost extrem de puternică în ultimii ani: cu 12,4% în 2022 și cu 20,3% în ultimii 2 ani.

Scanează codul și află cum se explică aceste diferențe?

1.

2.

NOUTĂȚI LEGISLATIVE Pe data de 2 februarie 2023, a intrat în vigoare Ordinul comun emis de MADR și Ministerul Finanțelor nr. 396/2022/883/2023 ce reglementează procedura privind calculul, încasarea şi plata impozitului, precum şi obligaţiile declarative stabilite în condiţiile art. 42 din Legea 17. Noul act normativ acoperă o serie de goluri legislative care făceau imposibilă autentificarea de către notari a contractelor de vânzare a anumitor terenuri agricole extravilane.

Scanează codul QR și vezi ce tranzacții sunt vizate!

Sunt peste două milioane de ferme individuale/de familie în Statele Unite, cu un total de cca. 365 de milioane de teren arabil, cu o dimensiune medie de aproximativ 180 de hectare. Ferma tipică americană deținută de o familie realizează un profit anual de aproximativ 69.000 de dolari. În condițiile economice actuale, peste 39% din veniturile generate de fermieri în 2021 au provenit din subvenții guvernamentale, care se ridică la zeci de miliarde de dolari.

Aproximativ 97% din fermele americane sunt mici și mijlocii. Corporațiile dețin trei procente și închiriază/arendează terenuri sau cumpără multe dintre produsele agricole necesare de la fermele familiale. În plus, peste 250.000 de ferme sunt așa-numitele ferme de fabrică, deținute, închiriate sau cooptate de corporații. În aceste condiții..., cine vrea să mai dețină o fermă?”

Scanează codul QR și află răspunsul!

34 SOS Avicultura

Aviara loveşte din nou!

Ce măsuri a luat România?

I

Izbucnirea unor focare de gripă aviară la finalul lunii ianuarie 2023 pe platforma zootehnică de la Codlea a dat fiori de gheață autorităților sanitar­veterinare și crescătorilor de păsări.

nstitutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat, la sfârșitul lunii ianuarie, prezența virusului gripei aviare H5N1 în probele prelevate de la o fermă de curcani, cu un efectiv de 65.626 de capete, din exploatația comercială de păsări BRAVCOD SRL - F2, de pe platforma zootehnică din localitatea Codlea, județul Brașov, a anunțat ANSVSA la vremea respectivă.

Ce a făcut ANSVSA pentru a evita un dezastru național?

MĂSURI SEVERE ŞI IMEDIATE Cu o zi înainte, imediat de la anunțarea suspiciunii, a fost activată Unitatea Operaţională Locală din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, care a întreprins primele măsuri pentru izolarea focarului.

Totodată, a fost activat Centrul Local

1-14 martie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de Combatere a Bolilor (CLCB) din judeţul Brașov şi județele limitrofe, precum și Unitatea Operaţională Centrală, condusă de președintele ANSVSA, dr.

Alexandru Nicolae Bociu. În jurul focarului a fost delimitată o zonă de protecţie şi de supraveghere Scanează-mă!

Răspândirea gripei aviare înalt patogene (H5N1) în întreaga lume avansează într­un ritm alert. Într­o singură lună au fost semnalate nu mai puţin de 288 de noi focare în 17 ţări din întreaga lume!

astfel încât, pe o rază de minim 10 km s-au luat măsuri de restricție severe de circulație a persoanelor, a animalelor și a mijloacelor de transport. Serviciile sanitare veterinare împreună cu Inspectoratul Județean de Poliţie și Inspectoratul Județean de Jandarmerie Brașov, au restricţionat drumurile de acces către ferme.

DOUĂ FOCARE SECUNDARE Precizez că în zona de protecţie se aflau alte 9 exploataţii comerciale de păsări, iar în zona de supraveghere 15 unități avicole, care au fost monitorizate permanent prin inspecţii clinice şi recoltări de probe, după cum asigura ANSVSA. Cu toate acestea, în scurt timp a izbucnit un focar secundar de gripă aviară pe aceeași platformă, la o fermă situată în apropierea fermei ... ››› 36

35

36 SOS Avicultura ››› 34 ... unde fusese depistat primul focar. După numai două zile, a fost confirmat un al doilea focar secundar, la o fermă din vecinătate.

Datele anchetei epidemiologice au arătat că între cele trei ferme comerciale există un raport de cauzalitate, acestea utilizând în comun personalul, mijloacele de transport pentru furaje și pentru colectarea cadavrelor.

Ferma BRAVCOD SRL F5 aparține aceluiași agent economic și avea un efectiv total de 113.407 de curcani.

Păsările din focare au fost ucise!

CIMITIRUL CURCANILOR… Conform procedurilor, după depopularea fermelor, spațiile utilizate pentru adăpostirea animalelor, echipamentul susceptibil de a fi contaminat, precum și vehiculele utilizate pentru transportul păsărilor, al cadavrelor, al hranei pentru păsările domestice, al gunoiului de grajd, al așternutului pentru păsări și al oricărei alte materii sau substanțe susceptibile de a fi contaminate, au fost supuse procedurilor de curăţare şi dezinfecţie.

Tot efectivul de curcani afectat, după eutanasiere a fost ecarisat prin îngropare, pe un teren care aparține Primăriei Codlea, stabilit prin decizia Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB).

1-14 martie 2023

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Pentru exploatațiile din afara zonelor de restricţie continuă aplicarea măsurilor de supraveghere și control, astfel încât să se poată interveni rapid, în eventualitatea depistării unor simptome care pot fi atribuite gripei aviare.

Toate exploatațiile cu păsări sunt inspectate de un medic veterinar, care procedează la inspecţia sau examenul clinic al păsărilor domestice și, după caz, la prelevări de probe în vederea testelor de laborator. În zonele de protecţie şi supraveghere, stabilite în urma declarării focarelor sunt menţinute măsurile de restricție severe privind circulația persoanelor, animalelor și a mijloacelor de transport pentru toate fermele. Nici o pasăre de curte și nici un mamifer domestic nu trebuie să intre sau să iasă din exploatațiile din zonele de restricție, fără autorizarea autorității competente.

ZONA DE RESTRICŢIE DE 10 KM Cu ocazia inspectării, medicul veterinar verifică respectarea condițiilor de biosecuritate. Inspectorii sanitari veterinari au prelevat probe de la toate exploatațiile din zonele de restricție, pe o rază de 10 km în jurul focarelor confirmate.

Rezultatele testării PCR pentru toate probele prelevate au fost negative, astfel că în momentul de față nu mai sunt înregistrate suspiciuni de boală.

Reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România au fost informați asupra măsurilor suplimentare de biosecuritate care trebuie instituite în fermele comerciale de păsări, pentru a preveni răspândirea bolii.

ANSVSA supraveghează permanent situația, identifică și implementează toate soluțiile legale pentru a nu fi perturbată activitatea celorlalți agenți economici care-și desfășoară activitatea pe platforma zootehnică din Codlea.

ATENŢIE! PERICOLUL N­A TRECUT Contextul epidemiologic actual al evoluţiei gripei aviare în Europa denotă o presiune virală crescută, înregistrându-se focare, astfel: Polonia - 32, Franța - 27, Cehia - 11, Germania - 7, iar cazuri la păsările sălbatice: Germania 40, Austria - 33, Belgia - 20, ceea ce determină intensificarea supravegherii şi monitorizării păsărilor domestice şi a celor sălbatice care reprezintă, conform legislaţiei şi a studiilor de specialitate, sursa naturală a virusului gripal aviar.

Pentru asigurarea sănătăţii publice, toate efectivele de păsări au fost şi sunt supuse programelor naţionale anuale de supraveghere a bolilor, inclusiv pentru gripa aviară, astfel încât pe piaţa din România să ajungă produse şi subproduse obţinute doar de la animale sănătoase. ANSVSA dă asigurări că nu există posibilitatea afectării sănătății populației.

37

38 AgroExpo

un articol de DLG INTERMARKETING | mai multe pe această temă www.dlg-intermarketing.ro

Dacă e aprilie, lumea agricolă vine la AGRARIA! Cea mai dinamică expoziţie agricolă a Transilvaniei îşi va deschide porţile VINERI dimineaţa, în 21 aprilie.

Vom închide ediţia 2023 abia LUNI după­amiaza, pe 24 aprilie.

DE CE DE VINERI PÂNĂ LUNI? Dedicăm în întregime sfârşitul de săptămână vizitării târgului! Experienţa ne-a arătat că DUMINICA se înregistrează un număr mare de fermieri dornici să ajungă la AGRARIA. Dar şi luni veţi avea ce vedea în expoziţie!

Cea de-a patra zi a ediţiei 2023 se va desfăşura sub semnul „Agraria SPECIAL”, un program interesant pentru cei care îşi vor petrece ziua alături de noi.

Dorim să aducem cât mai multe noutăţi mai aproape de fermieri, să promovăm calitatea şi să învăţăm lucruri şi te surprindem cu AGRARIA on TOUR, un concept marca DLG Intermarketing, care va reuni evenimente inedite în fermă. Prima acţiune: 16 martie 2023, în Transilvania, la FERMA CU OMENIE, având alături un partener de renume, MSD Animal Health.

Urmăriţi-ne pe pagina noastră de facebook pentru mai multe informaţii despre ”Agraria SPECIAL” şi AGRARIA on TOUR. Accesează codul QR şi informează­te la zi despre AGRARIA 2023!

EDIŢIA CU NUMĂRUL 27 De 27 de ani, fermierii din toată ţara îşi dau întâlnire la AGRARIA! Pastrând tradiţia, NHR Agropartners este şi la această ediţie partener oficial.

1-14 martie 2023

AGRARIA 2022, EDIŢIE RECORD! 28.300 de vizitatori au trecut pragul celei de-a 26-a ediţii Agraria în perioada 5-8 mai 2022, la Jucu. Peste 250 de expozanţi şi co-expozanţi din 23 de ţări au expus noutăţi.

CUM A FOST LA AGRARIA 2022?

Ediţia de anul trecut a stat sub semnul REVEDERII, după doi ani în care pandemia de Covid-19 a făcut imposibilă organizarea evenimentelor cu public. Şi a fost pe măsura aşteptărilor, Agraria fiind primul mare târg la care vizitatorii au avut ocazia să participe, iar companiile din agribusiness să revină cu noutăţile momentului în materie de tehnică, tehnologii şi servicii pentru agricultură.

LACTATE SOMEŞENE Dej, producător român meda­ liat cu aur de DLG Germa­ nia, a lansat la Agraria brandul de lactate ŢARINA ­ „Gustul sănătos din Transilvania”.

AgroExpo 39

TRACTOR ȘI TRACTORIST Ediţia cu numărul 26 a stat sub semnul REVEDERII, după doi ani în care lumea agricolă a fost privată de expoziţii. Este şi motivul pentru care la Agraria am încercat să aducem un concept dinamic şi familiar în acelaşi timp, un spaţiu în care OAMENII să se regăsească, să comunice, să schimbe opinii şi să aibă ce vedea.

DLG InterMarketing

Doar la Agraria vizitatorii îşi pot testa îndemânarea în manevrarea tractorului! La ediţia 2022, în secţiunea dedicată pentru "Tractor şi Tractorist" doritorii au avut la dispoziţie 6 modele de tractoare.

LAVINIA, MISS AGRARIA 2022 Cea mai frumoasă Bălţată a expoziţiei a fost desemnată vaca Lavinia.

MISS AGRARIA Bălţata Românească 2022 din Cooperativa Someș Arieș a fost premiată de partenerul oficial al Zootehnica Show: „Purina Furaje” cu furaje pentru un an!

Zootehnica Show ­ Un concept atractiv pentru vizitatorii AGRARIA Din program: Prezentări animale de rasă Dezbateri cu accent pe tehnologie și inovație Sisteme de bonitare Plusvaloare prin rasă

• • • •

Partener principal la "Zootehnica Show" este și la această ediție: Purina Furaje

40 Anchetă Ferma

FERMIERII SILIŢI LA PLATA CONTRACTELOR DIN 2020

Fermierii botoşăneni trag şi acum ponoasele din anul de graţie 2020 când seceta pedologică excesivă şi arşiţa atmosferică au calamitat în cea mai mare proporţie recoltele de porumb şi floarea soarelui.

„L

a sfârşitul lunii iulie 2020 recolta arăta extraordinar de frumos şi toată lumea era bucuroasă. Au venit reprezentanţii de la Proagro - Dorohoi şi ne-au îndemnat să facem contracte. Eu voiam să vând 150 tone de porumb boabe, dar am cedat insistenţelor şi am semnat pentru vânzarea a 200 t la preţul de 600 lei/ tonă. În august s-a instalat seceta extremă şi arşiţa care ne-au calamitat recoltele şi nu am mai putut onora contractele”, ne-a declarat Constantin Baltă, cultivator care lucrează 70 ha în comuna Hudeşti. „NU AU VRUT SĂ ÎMPĂRŢIM ÎN MOD EGAL RISCUL!” „Ne-au trimis somaţie de plată, au vrut să mergem la mediere şi să facem acte pentru vânzarea producţiei din anul următor. Nu am vrut să le dăm recolta, că nu ştiam ce an va fi! Normal şi omeneşte ar fi fost să împărţim egal riscul, aşa cum au procedat şi alţi cumpărători din zonă care n-au dat pe nimeni în judecată”, consideră fermierul.

1-14 martie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Pentru că nu au reuşit să onoreze contractele încheiate cu achizitorii, fermierii au fost trimişi în judecată şi obligaţi la plata contravalorii mărfii nelivrate!

Constantin Baltă, asemenea celor peste 100 de producători agricoli din Iași, Suceva, Botoșani, loviţi de secetă şi târâţi prin instanţele de judecată, recunoaşte că trebuia să fie mai precaut la contractarea producţiei şi că şi-ar fi dorit să aducă grâne din Ucraina la schimb, însă crescuseră cu mult preţurile pe piaţă.

„MAGISTRAŢII NE­AU CERTAT CĂ NU AM FĂCUT IRIGAŢII!” La acţiunea Proagro s-a întocmit dosar şi s-a ajuns pe rolul judecătorilor. Reclamanta a solicitat instanţei să dispună rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare 202/22.07.2020 şi obligarea părâtei II Constantin Baltă la plata sumei de 36.000 lei, reprezentând daune interese cu cheltuieli de judecată. „Magistraţii Judecătoriei Darabani ne-au certat că nu ne-am făcut sistem de irigaţii (!?!) şi că trebuia să aducem marfă din Ucraina pentru a ne achita de obligaţiile contractuale. Pentru irigaţii - ca şi pentru pentru grâul din Ucraina, al cărui preţ crescuse exagerat - trebuiau investiţii serioase”, a precizat cultivatorul. Şi a continuat: „Pentru a ne susţine cauza, noi am ataşat la dosar Certificatul de forţă majoră emis de CCIA Botoşani.

La nivel central, se ştia de starea dezastruoasă în care se afla cea mai mare parte dintre fermierii români şi cu toate acestea Guvernul a evitat să declare stare de calamitate în agricultură!”.

Judecătorii au reţinut că „în anul agricol 2020 din cauza secetei... ››› 42

41

42 Anchetă Ferma ››› 40 ...din august a fost afectată producţia de porumb a pârâtei în proporţie de 70 la sută. Susţinerile privind efectele calamităţii se bazează şi pe avizul de existenţă a cazului de forţă majoră nr 179/04.03.2021 emis de CCIA Botoşani.

Calamitarea culturii a dus o pierdere a producţiei care nu mai poate fi înlocuită, din cauza preţului exagerat de pe piaţă”.

dispus rezoluţiunea contractului 202/ 22.07.2020 între Proagro şi II Baltă Constantin şi obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 36.000 lei cu titlu daune interese rezultate din contract. „Eu şi un prieten de-al meu am renunţat să mai mai facem apel şi să mergem mai departe cu procesul. Suntem la mâna societăţii Proagro”, ne-a declarat cu amărăciune Constantin Baltă.

FERMIERII SUNT BUNI DE PLATĂ! În final, instanţa de judecată a apreciat că „seceta pedologică nu reprezintă un caz de forţă majoră, nefiind un eveniment invincibil şi inevitabil”.

Ca urmare, Judecătoria Darabani a

UN CONTRACT NEANULAT A ATRAS O FACTURĂ DE 126.000 LEI! O problemă nerezolvată o are şi Andrei Zară, fermier care lucrează 250 ha în Hudeşti. Acesta consideră că a fost păcălit de un reprezentant al firmei Proagro care nu a anulat un contract de porumb. “În vara lui 2020, venise de la Proagro cineva pe care-l cunoşteam şi m-a “convins” să semnez un contract pentru 700 tone de porumb. Neavând drept de semnătură, acesta s-a angajat că va veni cu actele semnate de şefi, dar nu a făcut-o! În toamnă, am stabilit să facem un alt contract pe 200 t de porumb, însă nu l-a anulat pe primul (!?!). Cu alte cuvinte m-am lăsat păcălit!”, ne-a declarat fermierul.

După un timp, acesta s-a trezit cu o notificare din partea Proagro pentru suma de 126.000 lei, reprezentând contravaloarea porumbului nelivrat.

La o mediere, Andrei Zară a propus să plătească jumătate din sumă, dar Proagro nu a fost de acord. “Voi merge mai departe cu procesu. Dacă pierdem trebuie să vin cu sacul de bani, că altfel ne pune proprire pe bunuri şi pe conturi”, a susţinut fermierul în cauză.

De asemenea, fermierii susţin că un cultivator din Viişoara, care a semnat cu Proagro pentru floarea soarelui, s-a trezit chemat în instanță că nu a onorat alte trei contracte de porumb, semnate şi având acelaşi număr comun cu primul!. Speţa este pe rolul instanţelor de judecată.

“CU UNII FERMIERI AM REUŞIT SĂ FACEM O ÎNŢELEGERE!” În demersul nostru am căutat să aflăm un punct de vedere al conducerii Proagro. Cătălin Marian Livadariu, patronul societăţii, ne-a declarat că în 2020 avusese semnate contracte pen-

1-14 martie 2023

Am fost naivi. Trebuia să fi avut mai mare grijă; chiar dacă culturile arătau destul de bine, nu am luat în calcul riscul apariţiei secetei! După ce s­a întâmplat nenorocirea, am vrut să cumpăr porumb din piaţă să sting contractul, dar deja preţul era mare!

CONSTANTIN BALTĂ Fermier din Hudeşti

tru 100.000 tone de porumb care nu au fost onorate.

“Ce s-a întâmplat? A venit nebunia de creştere a preţului, oamenii au vândut, şi-au băgat banii în buzunar şi m-au lăsat singur! Cu unii dintre ei am reuşit să facem o înţelegere de atunci, oamenii au venit, au înţeles, am eşalonat pe doitrei ani”, a explicat omul de afaceri.

REEŞALONAREA CONTRACTELOR SAU EXECUTAREA SILITĂ!

Cătălin Marian Livadariu susţine că a fost o o perioadă grea: “Eu mi-am mărit liniile de creditare la 3,5-4 milioane de euro ca să duc mai departe afacerea. Fermierii nu ştiu, dar plătesc fără dobânzi, fără penalităţi, fără nimic. I-am ajutat, le-am făcut plata repede, le-am dat şi preţ bun, şi capacităţi de transport. De asemenea, la Botoşani le-am lăsat la preţ de port (Portul Constanţa n.n.); unii dintre ei au fost ironici!

Acum să se pronunţe instanţa; deja am câştigat o grămadă de procese.

Sunt oameni care au pierdut, au venit şi le-am reeşalonat contractele de vânzare - cumpărare pe un an, pe doi, cu două-trei produse la alegere... Eu nu sunt supărat pe ei, viaţa merge mai departe…”, a conchis patronul Proagro.

43

44 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COMPLET DESCOPERIŢI ÎN LUPTA CU DĂUNĂTORII!?

Parlamentul European studiază la modul cel mai serios posibilitatea de a creşte ambiţiile privind reducerea utilizării pesticidelor cu până la 80%, în loc de 50%, cât s­a vehiculat iniţial.

FINANŢARE PRINTR­O NOUĂ TAXĂ? În timp ce, potrivit Comisiei, costurile implementării noilor reguli şi sprijinirea fermierilor în timpul tranziţiei ar trebui acoperite prin mijloacele deja existente ale Politicii Agricole Comune (PAC), statele membre au avertizat că acest lucru nu va fi suficient şi că realocarea fondurilor va fi dificilă după intrarea în vigoare a noii PAC, la începutul acestui an.

Pe de altă parte, documentul propus de Wiener sugerează că, pe lângă finanţarea PAC, ar putea fi introdusă o taxă „pe bază de risc” pentru produsele de protecţie a plantelor, fie de către fiecare ţară în mod individual, fie la nivelul UE, pentru a „încuraja implementarea şi adoptarea managementului integrat al dăunătorilor şi pentru a face măsurile conexe mai atractive pentru fermieri”.

1-14 martie 2023

P

otrivit unui proiect consultat de jurnaliştii de la Euractiv, comisia din Parlamentul European care se ocupă de revizuirea cadrului UE pentru pesticide face eforturi pentru a modifica obiectivele, cât şi calendarul privind adoptarea măsurilor ce ar trebui să însoţească strategia ”Farm to Fork”.

Comisia Europeană şi-a prezentat propria propunere de revizuire a legislaţiei Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în vara anului trecut, ca parte a eforturilor de a reduce la jumătate atât utilizarea, cât şi riscul cauzat de pesticidele sintetice, până în 2030.

O ABORDARE COMPLET DIFERITĂ Cu toate acestea, documentul aflat pe masa de lucru în Parlamentul European şi redactat de parlamentarul Sarah Wiener (Grupul Verzilor) atestă faptul că se depun eforturi ca ambiţiile în ceea ce priveşte reducerea utilizării pesticidelor în agricultură să crească la 80% până în 2030 în cazul unor „substanţe pentru protecţia plantelor considerate a fi mai dăunătoare”. Aceasta ar putea include, de exemplu, produse care sunt cancerigene, neurotoxice sau dăunătoare pentru reproducţie. Proiectul merge până acolo încât propune o denumire complet nouă pentru actul legislativ în cauză. Mai degrabă decât un regulament „privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor”, proiectul lui Wiener se referă la un regulament „privind utilizarea pesticidelor”.

ŢINTE MAI ÎNALTE În plus, draftul stabileşte linii de bază mai stricte până în 2030 în fiecare stat membru. În loc să reducă produsele fitosanitare în comparaţie cu utilizarea din perioada 2015-2017, documentul stabileşte 2018-2020 ca interval de referinţă. Ceea ce pare a fi doar un aspect tehnic, în realitate reprezintă o mare problemă pentru statele membre care deja au depus eforturi pentru reducerea utilizării pesticidelor şi ar putea fi la rândul lor penalizate.

Textul solicită, de asemenea, „adaptarea condiţiilor” în care ar putea fi acordate derogări de la interdicţia totală.

Scanează codul QR și citeşte întreaga serie de articole publicate de Euractiv pe tema utilizării pesticidelor!

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 45

MAI APROAPE DE NORMALITATE

Agricultura Ucrainei, după un an de război A trecut un an de la invazia rusă în Ucraina. Până în prezent, vecinii din nord au pierdut 17% din teritoriu, sute de ferme şi societăţi agricole au fost fie jefuite, fie distruse, Rusia sustrăgând 4 milioane tone de cereale în tot acest timp.

D

aunele aduse mediului Ucrainei sunt estimate la cel puţin 50 miliarde de dolari, sub formă de poluare a solului, aerului, resurselor de apă, distrugerea pădurilor şi a rezervaţiilor naturale.

PIB-ul Ucrainei în 2022 s-a contractat cu aproximativ o treime. Comparativ cu 2021, recolta de cereale şi a culturilor oleaginoase a scăzut cu 40% anul trecut. Din cauza unei serii de probleme legate de logistică, de creşterea preţurilor la inputuri, de nereturnarea TVA către comercianţii exportatori şi de diferenţa de curs valutar, afacerile micilor producători (cu suprafaţa de până în 200 de hectare, echivalentul a 70% din totalul exploataţiilor agricole) s-au mutat în economia subterană pentru a-şi menţine profitabilitatea.

POVARĂ FISCALĂ PENTRU PRODUCĂTORI Cursul de schimb rămâne unul dintre principalii factori care afectează profiturile exportatorilor de produse agricole, deoarece plăţile la export se fac în valută, iar diferenţa de curs valutar poate ajunge până la 13%. Inputurile sunt importate la rata comercială, în timp ce produsele sunt exportate la rata oficială, ceea ce creează o povară fiscală suplimentară pentru producători. Din cauza blocării porturilor ucrainene înainte de deschiderea aşa-numitelor „coridoare ale solidarităţii”, preţul cerealelor şi al seminţelor oleaginoase s-a prăbuşit. De asemenea, creşterea rapidă a costurilor cu logistica a dus la o scădere semnificativă a veniturilor producătorilor. În plus, importul de maşini agricole în Ucraina a scăzut cu o treime.

LIPSA INPUTURILOR SCADE RANDAMENTELE Experţii prognozează o scădere a utilizării îngrăşămintelor. În funcţie de cultură, cantitatea de azot a fost mai mică cu 3 până la 47%, cea de fosfor cu 51-100% şi cea de potasiu cu 41-100%. Acest lucru, inevitabil, va duce la o scădere medie a randamentelor cu 20-50%. Reducerea preconizată a ocupării forţei de muncă la întreprinderile agricole implicate în producţia de cereale şi oleaginoase se va ridica la 22%, ţinând cont de angajarea formală şi informală. Lipsa capitalului de lucru, deficitul de seminţe şi întreruperile de curent sunt principalele provocări cu care fermierii ucraineni se vor confrunta în timpul campaniei de semănat din această primăvară. Scanează codul QR şi parcurge integral analiza situației agriculturii din Ucraina!

Plantele derivate prin tehnici aleatorii de mutageneză in vitro nu ar trebui să intre sub incidenţa regulamentului UE privind organismele modificate genetic (OMG), a confirmat Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) într-o hotărâre salutată de reprezentanţii industriei, însă criticată de grupurile ecologiste. Tehnica mutagenezei poate fi aplicată in vitro - atunci când agenţii mutageni sunt aplicaţi pe celulele plantei şi întreaga plantă este apoi reconstituită artificial - sau in vivo - când agenţii mutageni sunt aplicaţi pe întreaga plantă sau pe părţile plantei. La plante, mutageneza aleatorie atât in vivo, cât şi in vitro se bazează pe aplicarea de mutageni fizici şi chimici pentru a creşte frecvenţa mutaţiilor, accelerând astfel selecţia soiurilor cu trăsături agronomice benefice. În timp ce mutageneza aleatorie in vivo este o practică obişnuită de ameliorare a plantelor în UE şi a fost scutită de hotărârea din 2018, deoarece tehnologia a fost utilizată și înainte de 2001, mutageneza aleatorie in vitro a reprezentat un punct controversat.

Scanează codul QR și află cum au reacționat repre­ zentanții fermierilor la această decizie!

46 Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor

Orgolii, ambiţii şi fair-play

Fermierii au coborât din nou la firul ierbii, şi nu pentru a o cosi, ci pentru a­şi disputa supremaţia pe terenul de fotbal într­o competiţie ce tinde să devină una de tradiţie ­ Campionatul Naţional de Fotbal al Fermierilor. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

”FOTBALUL ESTE DOAR UN PRETEXT” Din postura de organizator al acestei întreceri, Alina Creţu, director APPR, ne-a declarat următoarele: „Mă bucur să văd că există un asemenea interes pentru o astfel de competiţie, pe care noi am gândit-o mai mult ca o platformă de interacţiune între fermieri, dar observăm că de la an la an ea devine tot mai atractivă în rândul acestora şi nu numai. Este un campionat în toată regula, cu orgolii, cu ambiţii. Dar fotbalul este doar un pretext. Pentru că foarte mulţi dintre fermieri sunt implicaţi în proiecte de responsabilitate socială”.

1-14 martie 2023

A

junsă la ediţia cu numărul trei, întrecerea organizată de către Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), în parteneriat cu Corteva, şi-a desemnat deja echipele calificate la turneul final, care va avea loc pe data de 21 aprilie. Mai puţin stresaţi de pandemie, mai antrenaţi şi cu aceeaşi determinare de a câştiga respectul adversarilor şi al comunităţii din care fac parte, fermierii au avut de parcurs mai întâi faza regională.

Aceasta a fost programată în perioada 31 ianuarie - 9 februarie, la Slobozia, Constanţa, Timişoara şi Iaşi, fiecare

etapă mizând pe participarea a opt echipe. Chiar dacă, în realitate, interesul ar fi fost mult mai mare, după cum ne-au informat organizatorii.

SPECTACOL TOTAL PE TEREN La etapa de la Timişoara, unde am avut plăcerea să asistăm şi noi, au participat însă doar şapte echipe, cu una mai puţin decât era prevăzut iniţial, Vulturii Comloşu Mare ratând participarea din motive obiective. În aceste condiţii, s-au disputat doar cinci partide, în loc de şase. Mai întâi au avut loc trei meciuri eliminatorii, încheiate cu ... ››› 48

47

48 Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor

››› 46 ...următoarele rezultate: Golden Boys - Poliagro 3-7, Vestagro Timişoara - Victoria Felnac 5-2, Maxagro - Team 4 Agribusiness 4-4 (4-2, la loviturile de departajare). Câştigătoarele au disputat apoi încă un meci, pentru a stabili cele două finaliste. Astfel, după încă 30 de minute de joc, Vestagro s-a impus cu scorul de 6-1 în faţa celor de la Poliagro, iar Intersol Arad (vicecampioana de acum doi ani), echipă calificată în

1-14 martie 2023

urma neprezentării adversarei, a trecut de Maxagro, scor 6-2.

CARE SUNT FAVORITELE LA TITLU? La rândul său, jurnalistul sportiv Dorin Chioţea, comentatorul partidelor, a ţinut să evidenţieze calitatea acestei competiţii. „Constat cu surprindere că fermierii sunt foarte buni şi la fotbal. Se observă că unii dintre ei au jucat fotbal de performanţă când erau

mai tineri şi, în general, putem vorbi despre o întrecere de înalt nivel. Dacă ar fi să dau acum un pronostic, favorite anul acesta par a fi echipele Intersol Arad, Ţinutul Buzăului şi Maria Group”, apreciază cunoscutul om de fotbal.

CELE OPT FINALISTE În urma disputării celor patru etape regionale, la turneul final s-au calificat, pe lângă cele două echipe din Banat, alte şase formaţii: Comcereal, Ţinutul Buzăului, Agralpin, Agronomia Iaşi, Maria Grup şi ACCPT. Prima ediţie a fost câştigată de Maria Group, care a trecut în finală de Intersol Arad (scor 4-1), iar campioană anul trecut a fost Aldahra Agricost, după o finală câştigată chiar împotriva celor de la Maria Group (scor 4-2).

Ediţia din acest an a Campionatului Naţional de Fotbal al Fermierilor este organizată de Forumul APPR, în parteneriat cu Corteva Agriscience, având ca sponsori Groupama, Agro Chirnogi, Al-Dahra, RodBun, în timp ce Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi are calitatea de partener instituţional. De asemenea, Colorful Concepts s-a ocupat de promovarea şi implementarea acestui proiect. Premiile constau în acordarea de medalii şi diplome, iar fiecare jucător de la campioană va primi şi câte o mie de euro.

49

50 Provocări agricole

Românii şi bulgarii fac front comun în faţa UE La mijlocul lunii februarie, a avut loc la Sofia o întâlnire referitoare la provocările pe care strategiile europene agricole le pun în fața fermierilor şi a securităţii alimentare a Uniunii Europene.

L

a întâlnire au luat parte reprezentanți ai ministerelor Agriculturii din Bulgaria, România și Slovenia, europarlamentari, reprezentanți ai unor importante asociații profesionale din UE, precum Asociația Europeană a producătorilor de furaje, Federația asociațiilor producătorilor de carne de pasăre, COPA-COGECA, dar și reprezentanți ai mediului academic din Bulgaria.

SPECIFICITĂŢI DIFERITE ÎN UE Sorin Moise, secretar de stat în ministerul român al agriculturii, ne-a declarat: „Discutăm despre strategia Farm to Fork a Uniunii Europene și, bineînțeles, despre Green Deal. Cele două strategii ale UE vin cu tot felul de restricții. Încercăm, împreună cu țările vecine, să găsim înțelegere din partea Comisiei pentru o aplicare specifică în fiecare țară, pentru că, așa cum spuneam și în intervenția pe care am avut-o, specificitățile sunt diferite în cadrul UE și ceea ce se întâmplă și se poate aplica în Germania, Franța sau Olanda nu se poate aplica în România sau în Bulgaria. Nu putem aplica, spre exemplu, o măsură în privința pesticidelor, să spunem că toată lumea trebuie să reducă la jumătate. Trebuie să aflăm care este cantitatea de pesticide de unde începe să fie nocivă pentru organism sau de îngrășăminte, și de acolo să plecăm. Noi, așa cum știți

1-14 martie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Bulgaria și România cer mai multă elasticitate pentru Green Deal și Farm to Fork! foarte bine, ca și Bulgaria, aplicăm foarte puține îngrășăminte și pesticide, în comparație alte state europene.

MAI MULTE VOCI PENTRU CERINŢE COMUNE Oficialul român spune că, din discuțiile pe care le-a avut cu colegii din celelalte țări participante la summit, deja toată lumea și-a dat seama că împreună putem fi mai puternici. Având voci separate s-ar putea să nu ne asculte Scanează-mă!

Cum este amenințată securitatea alimentară a Europei? Scanează codul QR şi vezi conclu­ ziile unei analize a Comisiei Europene!

nimeni în UE. Dar dacă patru, cinci țări, având aceeași voce, cer aceleași derogări pentru fermieri, este foarte posibil să le obținem. „Cerem și un sprijin suplimentar pentru că toate aceste țări au fost afectate indirect de războiul din Ucraina, prin creșterea prețurilor la inputuri și, de asemenea, prin cerealele care au tranzitat și, o parte dintre ele au rămas, punând presiune asupra pieței și a prețurilor. Exact cum spune și ministrul Petre Daea este foarte greu să supraviețuiești cu depozitele pline de cereale, dar cu buzunarele goale, pentru că asta se întâmplă cu fermierii noștri, acum! Deja eu știu că s-au semnat niște acorduri între câteva țări, a fost un memorandum susținut de Polonia la Consiliul Miniștrilor, la care am aderat și noi, și bulgarii, Ungaria, Cehia și cred că și Slovacia, tocmai pentru a susține împreună demersurile pe care le facem către Comisie”, a mai precizat Sorin Moise.

RITMUL „GREEN DEAL”, GREU DE SUPORTAT! Europarlamentarul Carmen Avram, membru al Comisiei pentru Agricultură a PE, ne-a spus: „Mesajul meu este acesta: Nu rămâneți singuri, căci cine rămâne singur, pierde! Cred că este momentul ca toate statele care au

Provocări agricole intrat mai târziu în UE și care au acest dezavantaj al timpului prea scurt să înceapă să facă front comun, pentru că lucrurile se schimbă. Se vede că peste tot în lume se reorientează business-urile; foarte multe dintre ele se întorc spre țara de origine. Lumea se întoarce spre ea însăși. Țările se întorc spre ele însele. În această lume în care toată lumea se întoarce acasă este foarte important ca țara ta să fie printre cei puternici, iar dacă nu e printre cei puternici să facă alianță cu cei din jurul ei pentru ca astfel să țină piept schimbărilor care vin.

Noi, din păcate, după Revoluție n-am reușit să dăm mână cu mână, n-am reușit să strângem rândurile. Fiecare are interesul lui, fiecare s-a dus în altă direcție, spre alt „sponsor”, însă lucrurile se schimbă acum. Observ o mișcare de apropiere. La nivelul Parlamentului European, noi colaborăm foarte bine cu cei din Ungaria și cu cei din Cehia, Bulgaria, Slovenia, Croația. Dar modul în care țările au pornit și structura lor agricolă le face uneori atât de diferite,

STRATEGII NECESARE, DAR CU ABORDĂRI DIFERITE Concluzia întâlnirii de la Sofia a fost că schimbările pe care noile strategii „Farm to Fork” și „Green Deal” le implică sunt foarte necesare. Însă adaptarea politicilor agricole ale fiecărui stat membru la aceste strategii trebuie făcută în ritm diferit, în funcție de condițiile specifice. Altfel, rezultatul nu ar fi decât o creștere a discrepanțelor deja existente între agriculturile europene, după cum au avertizat participanții. încât e foarte greu să faci front comun pentru niște cauze”.

COMISIA S­O LASE MAI ÎNCET! „Tot ce se întâmplă în sector și ce se întâmplă acum în lume, totul dă semnale că trebuie să se schimbe și simt, realmente simt că țările care au intrat mai târziu și „mai de mâna a doua” cum

SEEDING COMBINATION

SOLITAIR DT MISIUNEA NOASTRA : SUCCESUL DUMNEAVOASTRA !

Afla mai multe lemken.com/en/solitair-dt

Marian Gheorghe +40724524614

Daniel Poiana +40737505113

Miky Babuscov +40722536001

au mai fost numite, au început să înțeleagă forța lor și au început să înțeleagă importanța lor.

Greul războiului acesta, după ucraineni și cei din Republica Moldova, l-am dus noi, românii și bulgarii. Ei au înțeles că fără noi nu s-ar fi putut face acele culoare verzi și acele culoare de transport pentru cereale, fără noi nu ar fi putut fi ajutați ucrainenii. Noi și polonezii am fost cei care i-am primit, i-am cazat, am plătit și suntem gata să-i ținem atâta vreme cât este nevoie, în timp ce Vestul este foarte departe și doar felicită și mai discută despre banii necesari. Deci, cumva se simte că țările astea care au intrat mai târziu își învață lecția și eu cred că se simte și la nivelul statelor. Există tot felul de disensiuni acum între diverse state, inclusiv occidentale, și Comisia Europeană. Aceste state încearcă să transmită Comisiei să mai acorde derogări și s-o lase mai încet cu timing-ul acesta pentru Green Deal, pentru că țările Europei nu pot suporta toate ritmul în care se merge”, a mai spus Carmen Avram.

51

52 Produs românesc

POVESTEA PÂINII LUI JENICĂ DE LA VÂNĂTORI

Jenică Pavel, din comuna gălăţeană Vânători a înfiinţat firma Pangrand în urmă cu aproape două decenii.

Obiectul principal de activitate este fabricarea pâinii şi a produselor proaspete de patiserie.

„E

u sunt născut şi crescut la ţară în comuna gălăţeană Rediu. Toamna când se făcea mustul, bunicii mei adunau spuma şi făceau o plămadă cu făină de grâu şi făină de porumb şi o puneau pe o scândură la uscat la streşina casei învelită în ziar. Iar când voiau să facă pâinea, luau o bucăţică de acolo, făceau un cuib miercurea seara şi puneau la dospit. În cuibul ăla se făcea o maia lichidă. Joia pe la prânz se plămădea aluatul şi se punea într-un cuptor la dospit!

Ei bine, eu ce vreau să fac? Să reînvii acele tradiţii şi să le aduc în prezent.

Vreau să fac o pâine cum se mânca odată: naturală, din maia fermentată în timp îndelungat”, ne-a declarat producătorul de pâine.

BUNĂTĂŢI LA CUPTORUL CU LEMNE Jenică Pavel îşi aminteşte cu plăcere de vremurile când, copil fiind, mânca din pâinea pufoasă cu coaja subţire şi rumenă si cu miez moale şi aromat sau savura din plăcinta moldovenească cu brânză. „Aveam un cuptor din lut cu cărămidă, pe pirostrii în cuptor! Arunca mama sau bunica prima dată un praf de făină să vadă dacă ia foc şi cuptorul să nu fie încins prea tare! În timpul ăsta, mama mai făcea şi o foaie de plăcintă de ţară cu brânză şi o coajă de lămâie şi o băga

1-14 martie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

la cuptor! Şi nu uita să taie şi doi pui de curte şi să-i arunce în cuptorul ăla încins”, explică nostalgic brutarul din Vânători, om trecut de 50 de ani.

„NU MAI GĂSIM BRUTARI!” Regretul lui Jenică Pavel este că „nu mai găsim brutari. Am în jur de 36 de angajaţi, lucrează în schimb prelungit. Nu vindem mult, în special franzele, preţurile noastre sunt mici, dar tot mai avem nevoie de muncitori - cocător şi modelator cu sau fără experienţă”, susţine întreprinzătorul gălăţean.

COLACI DE VÂNĂTORI ­ BRAND ÎNREGISTRAT LA OSIM Jenică vrea să facă în brutăria sa pâinea care se făcea odată! Dar pe lângă aceasta, prepară şi alte bunătăţi: plăcinte cu bostan, cu mere, covrigi, produse de patiserie, colaci şi prescuri de toate tipurile. „Am înregistrat la OSIM marca Colaci de Vânători care este brandul nostru! Vindem pe bază de comandă, dar şi la liber prin magazinul nostru din comună. Materia primă o iau de la morile mai vechi din zonă: de la Ijdileni sau de la Şiviţa, cu extracţie mai scăzută de făină şi unde umectarea grâului se face cu robinetul”, explică pasionatul Jenică Pavel.

Producătorul nu uită să precizeze că reţetele de pâine le stabileşte el şi au în componenţă ingredientele tradiţionale: apă, făină, drojdie de bere şi sare, apoi în dozarea lor intervine priceperea brutarului. „Reţetele de pâine le

Produs românesc 53

SECRETELE PÂINII LUI JENICĂ

stabilesc eu; sigur, sunt şi alţi producători ne-au copiat! Dar nu ne pasă, înseamnă că suntem... importanţi!”

O PÂINE BUNĂ ESTE SCUMPĂ!

Jenică Pavel este nemulţumit de falsurile din panificaţie care se găsesc la tot pasul pe piaţă. Acesta susţine că au apărut produse de slabă calitate, fără calităţi nutritive: pâinea fără gluten (neagreată de brutar), făină ameliorată, sortimente de panificaţie seci şi fără gust. O pâine galbenă la un preţ extrem de mic! A ajuns la vânzare chiar şi un produs cu miezul galben şi rahat, fără nimic altceva (ouă, nucă, zahăr, stafide, cacao) iar pe etichetă scrie... cozonac! „În zona noastră, concurenţa e la preţ, nu la calitate! S-a ajuns într-acolo ca pâinea să nu mai fie produsul săracului, ca altădată! O pâine bună este scumpă şi mulţi nu-şi mai pot permite s-o cumpere. Vor un produs bun şi ieftin! Şi vreau să vă spun că ieftin şi bun nu există. Ori e una, ori e alta!”, consideră producătorul de pâine.

Unul dintre secretele ştiute de Jenică Pavel este că o pâine care are termenul mai lung de fermentare va fi mai gustoasă!

Are în fabricaţie şi puse în vânzare mai multe sortimente de pâine: de la cea cu cartofi - după o reţetă tradiţională din zona Clujului şi îmbunătăţită de el, la pâinea cu făină de mălai şi până la cele mai alese specialităţi de panificaţie... „Ca să faci un produs bun îţi trebuie ani de experienţă. De atâţia ani de când lucrez în panificaţie, am deprins secretele meseriei. Am un cuptor modern adus din Italia, tip DAMPF, cu productivitatea mărită, coacere uniformă şi consum redus de combustibil. În această afacere de familie am investit în timp mai multe sute de mii de euro, dar şi multă muncă pe lângă multe nopţi nedormite, nervi, stres”, spune brutarul gălăţean.

54 Ferma 4.0

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cum facem faţă supraîncărcării informaţiilor?

La prima vedere, s-ar zice că tehnologia aplicată în agricultură a creat o serie de oportunităţi la care fermierii nici nu visau în urmă cu zece ani, însă posibilitatea de a avea acces la prea multe informaţii poate fi uneori la fel de dăunătoare ca şi situaţia de a nu avea nici o informaţie.

P

este 500.000 de puncte de date sunt generate în fie­ care zi într­o fermă de dimensiune medie şi, conform Business Insider, acest număr este de aşteptat să se duble­ ze până în 2025, înainte de a ajunge la aproximativ 2,75 milioane de puncte de date zilnice până la sfârşitul deceniului.

Aparent, ideea de a genera zilnic sute de mii ­ dacă nu chiar milioane ­ de date poate părea revoluţionară, în special pentru sectorul agricol, care se află adesea îm­ povărat de schimbările legislative, de problemele lanţu­ lui de aprovizionare şi, uneori, de pierderea recoltei.

O PIAŢĂ ÎN ASCENSIUNE Piaţa de tehnologie agricolă, despre care se estimează că va atinge o valoare de peste 43 miliarde de dolari în următorii şapte ani, a cunoscut o creştere fantastică în ultimii ani. Acest lucru se datorează în mare parte unor aspecte precum progresele în analiza datelor, costurile reduse ale tehnologiei şi cererea în creştere pentru alimente. Astăzi, pe fondul expansiunii rapide a agriculturii conectate, ai putea crede că fermierii îşi gestionează cu uşurinţă toate operaţiunile din fotoliul unui birou climatizat.

La urma urmei, industria Ag­Tech este în prezent „inundată” de dispozitive brevetate IoT. Scanează codul QR şi află care sunt tendinţele pieţei mondiale a tehnologiilor agricole!

1-14 martie 2023

PE HÂRTIE VS. ÎN PRACTICĂ Senzori optici, electrochimici, me­ canici, capacitivi, de debit de aer sau de temperatură ­ ca să numim numai câţiva ­ sunt utilizaţi pentru monitorizarea activităţilor de zi cu zi dintr­o fermă, ceea ce reprezintă amprenta „Big Data” asupra agri­ culturii în general. Însă, pe hârtie, dorinţa de adoptare şi punere în aplicare a unor astfel de tehnologii pare destul de accesibilă, pe când în practică nu mai e chiar atât de simplu de implementat. Mulţi fermieri care au încorporat tehnologia bazată pe date în fermele lor în­ cep acum să recunoască următoarea dilemă a indus­ triei agricole: supraîncărcarea cu informaţii.

Scanează-mă!

Fermierii recoltează din câmp nu doar produse agricole, ci şi multe date. Big data mai este numit și „petrolul” secolului!

Află de ce!

Agricultura Ferma 4.0 55

CE ÎNSEAMNĂ BIG DATA?

DATE MARI, PROBLEME MARI Sigur, majoritatea fermierilor sunt recunoscători că au ajuns în centrul atenţiei atâtor companii de tehnologie, dar descoperă rapid şi că multe dintre acestea le­au blocat, în esenţă, datele în platformele lor. În situaţii extreme, fără capacitatea de a „poleniza încrucişat” cu alte puncte de date, aceste tactici de control şi stocare ar putea face informaţiile colectate inutile. Informaţii care, în unele cazuri, ar putea face diferenţa între pierdere şi profit.

Spre exemplu, să ne imaginăm că cineva utilizează senzori de umiditate a solului, precum şi o staţie meteo predictivă pentru a declanşa sistemul automat de irigare. Dacă aceste două sisteme nu sunt în măsură să co­ munice sau să partajeze date, atunci ce se întâmplă în cazul în care sen­ zorul de umiditate detectează un deficit de apă în sol, declanşând sistemul automat de irigare, dar, în acelaşi timp, sistemul de monitorizare pre­ dictivă a vremii prognozează ploi abundente mai târziu în acea zi?

Urmărește un video ilustrativ despre rolul Big Data în agricultură!

INTERESUL PRODUCĂTORILOR Din punct de vedere economic, este uşor de înţeles de ce companiile producătoare de maşini şi echipamente agricole constrâng utilizatorii să adopte propriile dispozi­ tive pentru accesul şi procesarea datelor. În cele din urmă, valori precum numărul de utilizatori sau descărcarea de aplicaţii pot fi la fel de atrăgătoare precum veniturile reale pentru investitori în zilele noastre. Cu toate acestea, fără un mijloc de unificare a datelor colectate din arsenalul de senzori şi sisteme care devin din ce în ce mai volu­ minoase, chiar şi cele mai precise informaţii îşi pierd din relevanţă la un moment dat.

CARE AR FI SOLUŢIA? Noile tehnologii agricole produc seturi masive de date, la care de regulă răspunsurile urmăresc situaţii generalizate, pe când, în realitate, fer­ mierii au nevoie de soluţii personalizate. Tehnologia agricolă trebuie să abordeze acest lucru mai devreme decât mai târziu, pentru a nu risca să creăm cimitire de tehnologie abandonată în câmpurile noastre. Mutarea datelor brute de la un server la o platformă unificată poate, în multe cazuri, să rezolve această preocupare tot mai mare, în acelaşi mod în care tehnologia sănătăţii umane a abordat problema, încurajând companiile să imple­ menteze sistemul de interfeţe programabile deschise pentru datele colectate. Vezi ce spune Comisia Europeană despre Big Data!

Termenul „Big Data” defineşte un volum mare de date (structurate şi nestructurate) generat în mod constant de aparate conectate, aplicaţii şi alte surse, care depăşesc capacitatea sistemelor tradiţionale de a stoca, procesa şi analiza aceste date. În agricultură, aceste seturi masive de date pot fi utilizate pentru a colecta, procesa şi analiza informaţii despre sol, plante, climă, producţie, etc. Acest lucru are potenţialul de a ajuta la îmbunătăţirea deciziilor de cultivare, la optimizarea utilizării resurselor şi la creşterea productivității. De exemplu, se pot utiliza date climatice pentru a determina cele mai bune momente pentru semănat şi recoltarea culturilor sau se pot monitoriza plantele prin intermediul tehnologiilor precum imagistica prin satelit sau IoT (internetul lucrurilor) pentru a identifica la timp probleme de sănătate în culturi.

Revista Ferma a editat un dicționar ilustrativ al termenilor utilizați în Agricultura 4.0.

Scanează codul QR și accesează-l!

56 Agricultura 4.0

FIRA, LOCUL ÎN CARE ROBOŢII DAU ORA EXACTĂ

Î

Utilizarea tehnologiilor robotizate în agricultură va creşte exponenţial în următorii ani, astfel încât robotica are potenţialul de a deveni noua frontieră în agricultură.

ntr­un scenariu atât de dinamic, caracterizat de dezvoltarea conti­ nuă a proceselor de producţie, un eveniment precum FIRA, dedicat te­ maticii sistemelor înalt automatizate, joacă un rol strategic. Târgul organi­ zat de GOFAR (Global Organization for Agricultural Robotics), în apropiere de Toulouse (Franţa), este practic un fel de CES (Consumer Electronic Show) specializat în soluţii autonome pentru agricultură, locul unde sunt validate tehnologiile viitorului.

DEMONSTRAŢII ÎN CÂMP Încă din 2016, evenimentul din capi­ tala regiunii Occitanie pune în scenă cele mai noi inovaţii ale industriei în materie de tehnologii, legislaţie, cer­ cetări ştiinţifice şi utilizarea practică a roboţilor agricoli. Ediţia din acest an, desfăşurată în perioada 7­9 februa­ rie, a reunit peste 2.000 de partici­ panţi din 75 de ţări, profesionişti din sector, fermieri şi cercetători, care au venit să descopere cele mai recen­ te realizări tehnologice ­ nu mai puţin de 30 de roboţi, dintre care 20 au pu­ tut fi urmăriţi şi în câmpul de demon­ straţii. Astfel, timp de două zile, robo­ ţii şi soluţiile autonome s­au aflat în permanență în mişcare,

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

demonstrându­şi abilităţile practice, în legumicultură, viticultură, pomicultură sau culturi de câmp, şi testând o gamă variată de funcţionalităţi, de la plivitul mecanic sau cu laser, până la analiza plantelor, prelucrarea solului pe rând sau între rânduri, însămânţare şi pul­ verizare.

AL CINCILEA ROBOT DIN FAMILIA NAÏO Unii producători au ales World FIRA 2023 pentru a­şi prezenta noile maşini şi soluţii autonome în exclusivitate. Este cazul celor de la Naïo Technologies, adevăraţi pionieri în dezvoltarea de soluţii de robotică agricolă, care au ex­ pus în premieră cea mai nouă creaţie a lor ­ Jo, un mini­tractor şenilat cu

funcţii autonome pentru lucrul la viţa­ de­vie. Datorită dimensiunilor sale în­ guste, acesta are o cale compactă de întoarcere în U, ceea ce­l face ideal pentru podgoriile cu suprafeţe mici.

Propulsat de un motor 100% electric, Jo cântăreşte 850 kg, cu tot cu cele trei baterii (de tip litiu­fosfat de fier) de 200 Ah (16 kWh). La o viteză maximă de 2,2 km/h în modul de funcţionare autonom, dispozitivul are o autonomie de lucru de până la 8 ore, în funcţie de implemen­ tele cu care este echipat şi de condiţiile de teren. Are o capacitate de ridicare de 250 kg şi este dotat cu sistem de ghida­ re GNSS cu precizie RTK. Accesează codul QR și vezi cum arată Jo, mini-tractorul şenilat cu funcţii autonome!

FĂRĂ CHIMICALE! La rândul lor, olandezii de la Pixel­ farming Robotics au prezentat la Toulouse modelul Robot One, o ... ››› 58

Robot One, de la Pixelfarming Robotics

1-14 martie 2023

Agricultura 4.0 57

SPECIALISTUL ÎNCĂRCĂTOARELOR

, “ E T A O P E S „NU !

A T S I NU EX TEHNODIESEL- FILIALA FIRMEI MAUCH, IMPORTATOR GENERAL ÎN ROMÂNIA Află mai multe detalii de la reprezentant,ii TEHNODIESEL:

Dudeștii Noi, DN 6, KM 10, jud. Timiș. Tel: 0256/378 003 info@tehnodiesel.com, www.tehnodiesel.com

Filiala firmei

58 Agricultura 4.0 ››› 56 ...maşină autonomă cu 10 braţe, alimentată cu energie solară, care pro­ mite să ajute fermierii să­şi optimizeze practicile de cultivare fără utilizarea substanţelor chimice, evitând totodată compactarea solului. Soluţia a fost con­ struită având în vedere agricultura re­ generativă. Robot One se bazează pe o construcţie uşoară, o transmisie elec­ trică, panouri solare montate pe aco­ periş şi o lăţime a rândurilor reglabilă, care îi permite să fie utilizat în aproape orice sistem de cultură. De asemenea, foloseşte 14 camere de înaltă rezoluţie, tehnologii de detectare a adâncimii şi modele predictive de creştere a plan­ telor pentru a detecta şi identifica in­ stantaneu diferite plante. Echipamen­ tul face 100.000 de detecţii pe oră, ceea ce se poate traduce în 100.000 de buru­ ieni smulse.

Află mai multe despre Robot One, scanând condul QR! PREMIANŢII ANULUI Un alt start­up israelian, Bluewhite, a fost recompensat cu trofeul „FIRA Start­up Award”, pentru nivelul de au­ tonomie al sistemului său de ghidare a tractorului şi capacitatea de a susţine mai multe culturi. Bluewhite echipează flotele existente cu tehnologia auto­ nomă Pathfinder, o platformă uşor de utilizat şi servicii end-to-end care vin în sprijinul fermierilor preocupaţi Robot One

1-14 martie 2023

Tractor dotat cu sistemul de ghidare creat de Bluewhite

să devină mai profitabili şi mai suste­ nabili.

O menţiune specială a fost acordată start­up­ului britanic The Small Robot Company pentru soluţia sa autonomă de agricultură de precizie, bazată pe re­ cunoaşterea plantelor, pentru limitarea utilizării erbicidelor şi a îngrăşămin­ telor. De asemenea, InsightTRAC Rover a fost desemnat „Robotul anului 2023”, dintr­o listă iniţială de 16 candidaţi şi cinci finalişti. Vizând cultivatorii de migdale, InsightTRAC oferă o soluţie autonomă de salubrizare pentru ceea ce este în prezent un proces manual

­ identificarea şi îndepărtarea sâmbu­ rilor afectaţi de prezenţa unui anumit dăunător. Motivaţia juriului: o soluţie la cheie pe care fermierii o pot adopta cu uşurinţă fără a fi nevoiţi să­şi schimbe practica agricolă.

Scanează codul QR şi află mai multe despre robotul anului 2023!

SOLUŢIE BAZATĂ PE IA Lipsa forţei de muncă este o provocare pentru fermieri.

Recoltarea manuală în po­ micultură devine nesigură şi costisitoare. Pentru a rezolva această problemă, compania israeliană Nanovel a introdus o soluţie robotică inova­ toare pentru recoltarea autonomă pentru o varietate de fructe de pom. Detectarea fructelor se face prin algoritmi de ultimă generaţie ce utilizează inteligenţa artificială care permit localizarea în timp real a fructelor chiar şi în condiţii de frunziş abundent. Compania se aşteaptă să lanseze versiunea co­ mercială chiar anul acesta, pentru a deservi producătorii de citrice.

Soluţia Nanovel se adresează unei pieţe de câteva miliarde de dolari, care se bazează în prezent pe me­ tode tradiţionale de cules manual.

Agricultura 4.0 59

60 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

De ce creşte volatilitatea preţului cerealelor?

Chiar dacă prețurile grâului pe piaţa internaţională au scăzut uşor în ultima săptămână a lunii februarie, traderii sunt îngrijorați de o posibilă reducere a producției în sezonul viitor.

Î

n ciuda ofertei semnificative şi a stocurilor con­ sistente de grâu, analiştii pieţei internaţionale sunt atenţi la previziunile privind reducerea producției în sezonul următor în Australia și în țările din regiunea Mării Negre și monitorizează în­ deaproape condițiile meteorologice din SUA și UE. Volumul scăzut de export al grâu­ lui din SUA pune presiune asu­ pra preţului internaţional. În săptămâna 10­16 februarie, exporturile de grâu au scăzut cu 27% (faţă de săptămâna precedentă), până la 373,4 mii tone. În sezonul curent, SUA a exportat 14,66 mil. tone de grâu, cu 2,9% mai puțin decât în aceeaşi perioadă a sezonului trecut.

Agenția europeană de monitorizare MARS a ra­ portat că precipitațiile din Spania și Portugalia au fost sub nivelul normal în februarie, iar în Franța a plouat cu 50% mai puţin.

UE A REZOLVAT PROBLEMA APROVIZIONĂRII CU PORUMB Perturbarea aprovizionării cu porumb a statelor UE ca urmare a scăderii producției de porumb cauzate de seceta din Franța și din România a fost rezolvată prin creșterea importurilor din Ucraina. Cele mai mari volume de po­ rumb ucrainean au avut ca destinaţie Spania și Italia, dar stocuri vechi au ajuns şi în sudul Franţei, prin Polonia.

Concurenţa pentru porumbul ucrainean a crescut ca urmare a implicării Chinei, care continuă să importe volume mari, la prețuri mici, în ciuda recoltei interne record din acest sezon. În mod similar, cererea chineză urmează să absoarbă o mare parte din transporturile de porumb din noua recoltă a Braziliei, în defavoarea UE.

UE VA AVEA MAI PUŢIN GRÂU DE EXPORTAT Este posibil ca în sezonul viitor (2023/2024) să slă­ bească poziţia de exportator de grâu a UE, în timp ce Rusia va creşte volumul exporturilor de grâu.

Agritel estimează că stocurile de grâu ale UE 27 la final de sezon vor fi de 14,1 mil. tone. Exporturile totale de grâu ale Franței în perioada iulie­august, primele două luni ale anului de comercializare 2022/2023, au crescut cu 60% peste media ultimilor cinci ani. Scanează codul QR și află detalii despre piaţa şi evoluţia stocurilor internaţionale de cereale!

Scanează-mă!

Comisia Europeană prezintă sinteza lunară a preţurilor pentru cele mai reprezentative produse agricole și alimente de consum, în lume și în UE.

1-14 martie 2023

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 61

ŞTIRI PE SCURT • De la începutul sezonului (1 iulie 2022)

CEA MAI SECETOASĂ LUNĂ FEBRUARIE DIN ULTIMII 64 DE ANI Franța se pregătește să introducă restricții privind utilizarea apei în anu­ mite regiuni ale țării începând cu luna martie, o măsură fără precedent pen­ tru acestă perioadă din an, după cea mai uscată iarnă din ultimii 64 de ani, a declarat ministrul Mediului, Christophe Bechu, citat de Reuters. Franța a înregistrat deja 32 de zile fără ploaie, iar irigarea a fost deja restric­ ționată în 87 de municipalități din sudul ţării, ceea ce se întâmplă de obicei vara, nu iarna.

Vezi cum gestionează autoritățile franceze situația critică!

"INIŢIATIVA PENTRU CEREALE DIN MAREA NEAGRĂ", ÎNCOTRO? Ucraina cere Turciei și Națiunilor Unite, garanţi ai acordului cu Rusia, să înceapă dis­ cuțiile pentru a prelungi "Iniţiativa pentru cereale din Marea Neagă" cu cel puțin un an și pentru a include şi portul Mykolaiv. Prezentul acord urmează să expire pe 18 martie.

Ucraina va insista asupra creșterii numărului de echipe de in­ specție pentru a „elimina aglomerarea de nave care așteaptă in­ specția”. Ucraina a acuzat Rusia că a întârziat inspecțiile navelor pentru cereale, acuzație pe care Rusia a negat­o.

De la începutul acordului, Ucraina a exportat aproximativ 3 milioane de tone de produse agricole pe lună, dar volumul ar putea crește substanțial dacă Rusia este de acord să permită transporturile din portul Mykolaiv. Portul Mykolaiv livra 35% din exporturile de alimente ale Ucrainei înainte de invazie.

Producția de cereale a Ucrainei a scăzut de la 86 mil. tone în 2021 la 54 de mil. tone anul trecut! Vezi ce se va întâmpla cu exporturile de cereale ucrainene în anul de comercializare 2022/2023!

COTAŢII BURSIERE

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agri­ cole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Evoluţia preţului şi a producţiei de cereale în UE

şi până în 22 februarie 2023, Ucraina a exportat 11 mil. tone de grâu, cu 39% mai puțin decât în aceeaşi perioadă a sezonului trecut. În aceeaşi perioadă, au mai fost livrate la export 17,6 mil. tone de porumb (-7%) şi 2 mil. tone de orz (-64%). În total, în perioada menţionată, Ucraina a exportat 30,8 mil. tone de cereale și leguminoase, cu 28% mai puţin decât în perioada similară a sezonului 2020/2021. Reamintim că în sezonul 2021/2022, Ucraina a exportat 48,6 mil. tone de cereale și leguminoase, din care: 23,5 mil. tone de porumb, 8,7 mil. tone de grâu, 5,8 mil. tone de orz, 161,5 mii de tone de secară şi altele.

Importurile Chinei de soia din Brazilia au scăzut în 2022 pentru al doilea an consecutiv, până la 54,39 mil. tone, cu 6,45% mai puţin față de anul precedent. Importurile de la alți furnizori cheie, SUA și Argentina, au scăzut, de asemenea, deoarece a slăbit cererea internă ca urmare a perturbărilor legate de Covid. În 2022, China a achiziționat 29,5 mil. tone de soia din SUA, cu 8,48% mai puţin față de anul precedent, în timp ce importurile din Argentina au scăzut cu 2,08%, până la 3,65 milioane de tone.

Pentru a reduce prețurile, guvernul indian va furniza pieței interne încă 2 mil. tone de grâu din rezervele naţionale, pe lângă cele 3 mil. tone care au fost deja vândute în acest an. Potrivit datelor oficiale, în unele state din nordvestul Indiei, din cauza lipsei ploilor sezoniere de iarnă, temperaturile au crescut neaşteptat de mult, până la 39°C. Ca urmare, producţia oficială estimată a se obţine a scăzut la 104 milioane de tone, de la nivelul de 112 milioane de tone prognozat anterior.

La Bursa de la Chicago, grâul moale cu livrare în luna martie era cotat (futures) cu 275,8 USD/tonă, cu -5,5% mai puţin decât în săptămâna anterioară.

De asemenea, contractele futures din martie pentru grâul de la Marea Neagră era cotat cu 302 USD/tonă (-0,7%). La Bursa de la Paris - Euronext, cotaţia futures pe grâul din martie a scăzut cu 7,5 euro/tonă, până la 287 euro/tonă.

•

•

•

62 România (ne)irigată

7 ANI PENTRU 3.000 DE HECTARE LA IRIGAT!

După 7 ani de chin, Gheorghe Lămureanu îşi va vedea visul cu ochii, acela de a reface integral sistemul de irigaţii pe aproape 3.000 ha, convins fiind că fără apă nu se poate face performanţă.

D

e aproape o jumătate de secol, inginerul Gheorghe Lămureanu se nevoieşte în agricultură.

CULTURI DE CÂMP ŞI ZOOTEHNIE În urmă cu 19 ani a înfiinţat societa­ tea Agroterra din Agigea, companie ce deţine 1.500 de hectare de teren în zona Agigea Sud şi Canalul Dunăre ­ Marea Neagră pe care le cultivă în principal cu cereale, dar produce şi sămânţă de grâu, orz, porumb, floarea­soarelui, mazăre, lucernă şi culturi aromatice (muştar, năut, coriandru).

De asemenea, a dezvoltat în timp un sector zootehnic performant cu un efectiv de 200 de vaci cu lapte care, la un moment dat, ajunsese la producţia zilnică de peste 27 litri de vacă furajată.

7 ANI ŞI MULTE SACRIFICII „Sunt şapte 7 ani de zile de când aş­ tept să­mi văd visul cu ochii! Am inves­ tit 250 mii de euro ca să­mi dea 1 milion de euro ca să fie în domeniul public al statului, adică munceşti pentru statul român”, ne­a declarat fermierul.

1-14 martie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Liderul Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Agigea, a con­ tinuat: „Deşi nu era datoria mea, eu am făcut întreg plotul. Dup ce am realizat o primă etapă prin care am putut iriga circa 500 de hectare, acum facem o extindere a plotului pentru încă 1.200 de hectare. Staţia de pompare poate aproviziona cu apă 2.500­3.000 de hectare de teren. Avem certificatul de urbanism şi suntem în faza organizării licitaţiei pentru începerea lucrărilor. E prima investiţie de acest gen din jude­ ţul Constanţa, în urma noastră s­au mai depus alte 10 proiecte de un milion de euro care îşi vor găsi finalizarea până la sfâşitul anului. Bine că a fost fost sim­ plificată legislaţia privind construcţiile agrozootehnice, în sensul că nu mai este nevoie de acordul proprietarilor, nici de

PUZ, la depunerea documentaţiilor”.

PROIECT DE PESTE 1,2 MIL EURO Experţii în proiectare şi construcţie au declarat proiectul OUAI Agigea ca fiind “o bijuterie”! Staţia de punere sub presiune, complet devastată, va fi modernizată şi echipată cu şapte agre­ gate de pompare performante şi, im­ portant, care au un consum energetic scăzut, iar reţeaua de conducte cât şi celelalte dotări vor fi înlocuite complet.

Investiţia are valoarea totală de circa 1.240.000 euro, din care 900.000 euro provin din fonduri comunitare, restul fiind contribuţie proprie, cofinanţare asigurată în urma unui credit bancar.

Alimentarea cu apă se face atât din Canalul Dunăre ­ Marea Neagră, cât şi din apa Dunării.

Recuperarea totală a investiţiei a fost calculată în cel puţin 10­15 ani de exploatare. ÎN DOBROGEA NU-I ZĂPADĂ! „La noi, la Agigea, aproape de mare, nu e niciun pic de zăpadă, a... ››› 64

63

64 România (ne)irigată

Eu sunt convins că fără irigaţii nu o să mai putem face agricultură în Dobrogea!

GHEORGHE LAMUREANU

››› 62 ...bătut vântul şi a foit­o de co­ lo­colo. Culturile sunt răsărite sută la sută, dar au intrat slăbuţ în iarnă”, ne­a declarat inginerul Gheorghe Lămureanu care a ales să însămânţeze 1.000 de hectare cu grâu, orz şi rapiţă.

Ne spune că nu­l încearcă emoţiile, chiar dacă temperaturile au coborât până spre minus 10 grade Celsius, rapi­ ţa nu ar trebui să sufere pentru că are coletul de 8 mm grosime şi un aparat foliar bine conturat.

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ, PAŞAPORTUL SPRE PROFIT Fermierul s­a specializat pe produ­ cerea de sămânţă, o activitate, altmin­ teri, profitabilă. „Toate culturile mele sunt de sămânţă pentru următorii trei ani la care trebuie adoptată o teholo­ gie ca la carte. În jur de 500 de hectare semănate în toamnă sunt loturi semin­ cere.

PROIECT DEPUS PENTRU IRIGAŢII Pentru a­şi realiza visul de a iriga aproape 3 mii de hectare, a depus un proiect pentru reabilitarea sistemu­ lui, prin modernizarea celei de­a doua staţii de punere sub presiune şi a reţelei, sacrificându­şi şapte ani din viaţă ­ stresanţi şi plini de amar.

Nu de puţine ori a fost pe punctul de a renunţa din cauza intervenţiilor şi a cerinţelor superbirocratice.

1-14 martie 2023

De asemenea, în primăvară voi ame­ naja loturi de hibridare la porumb şi floarea­soarelui şi am decis să măresc suprafeţele comerciale pentru că sunt culturi energetice care răspund la iri­ gat”, a subliniat seniorul agriculturii constănţene.

Acesta aplică o tehnologie de tip in­ tensiv cu costuri pe hectar între 7.000 şi 8.000 de lei, însă la porumbul de sămânţă cheltuielile depăşesc 10.000 de lei/ha.

Pentru a asigura forţa de muncă în fermele sale a fost nevoit să angajeze patru lucrători din India şi alţi patru din Ucraina, cărora le­a asigurat condiţii decente de trai: salariu, spaţii de caza­ re şi masă.

FERMIERII VÂND ÎN PIERDERE! Ca toţi marii fermieri din această par­ te de ţară, Gheorghe Lămureanu a ales să depoziteze în fiecare an producţia

agricolă obţinută. „Azi (9 februarie a.c.) am vândut mai mult de jumătate din marfa păstrată pe stoc, am mai rămas cu foarte puţină rapiţă. Nu am putut descărca în Portul Constanţa, că este blocat; stau camioanele cu zilele, şirul depăşeşte patru km. Preţul a fost prost, cel puţin cu 40 la sută mai puţin decât la recoltare. Cu două zile în urmă grâul era 1,33 lei kilogramul, rapiţa 2,50 lei, iar porumbul 1,2 lei/kg”, ne­a declarat cu amărăciune dobrogeanul. „Trebuie împărţit şi necazul ăsta, însă nu ar trebui să suferim numai noi, fermierii români! Piaţa a căzut şi din cauza ucrainienilor şi bulgarilor, nu mi se pare corect. Vin grâne şi din Moldova, vin şi din Ucraina, vin şi din Bulgaria, aduce şi Serbia... Anul trecut s­au ex­ portat în jur de 30 de milioane de tone numai cereale, niciodată nu s­a mai în­ tâmplat aşa ceva în Portul Constanţa”, susţine fermierul din Agigea.

65

66 Jurnal de fermă

CONSTANTIN MANTA, UN FERMIER CHIBZUIT!

După câţiva ani păcătoşi, cu mult destule probleme cărora le­a făcut faţă cu mari eforturi, inginerul Constantin Manta, fermier din Tichileşti - judeţul Brăila, este acum întrucâtva mai liniştit.

„A

nins bine, neviscolit, zăpada s­a depus uniform pe câmp, stratul are 40 cm grosime, culturile sunt protejate de ger. Putem să zicem că la momentul ăsta e bine!

Cum o să evolueze vremea în continua­ re, n­am de unde să ştiu!”, ne­a decla­ rat producătorul agricol la momentul discuţiei noastre.

„NU SEMĂN RAPIŢĂ DACĂ NU AM UMIDITATE DE RĂSĂRIRE!” „În toamna asta am pus rapiţă multă, o suprafaţă de 140 de hectare, fiindcă mi­a permis timpul; eu nu semăn rapiţă dacă nu am umiditatea de răsărire asigurată. O să fie în detrimentul flo­ rii­soarelui, pentru că la cultura de po­ rumb nu o să renunţ. Între floare şi rapiţă aleg rapiţa din trei motive: 1. se câştigă ceva mai mult la media pe hectar; 2. vin banii foarte repede; 3. cultura are costuri mai scăzute de­ cât floarea­soarelui!

1-14 martie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

IRIGAŢII PE 800 DE HECTARE Marea realizarea a fermierului din comuna Tichileşti este reabilitarea sta­ ţiei de pompare care să asigure irigarea culturilor aproape pe întreaga supra­ faţă de circa 800 de hectare. Lucrările sunt aproape de finalizare şi sunt sper­ anţe ca la începutul campaniei de udare să poată asigura apa în câmp. „În ideea că o să stăpânesc irigatul, am de gând să vin cu floarea­soarelui cultura a doua după orz”, şi­a dezvăluit intenţia de viitor cultivatorul.

DE 15 ANI PRODUCE SĂMÂNŢĂ Constantin Manta îşi produce singur sămânţa. Are o experienţă derulată pe parcursul a unui deceniu şi jumătate.

Foloseşte soiuri de grâu şi orz de la

Limagrain; le cunoaşte foarte bine pentru că a fost printre primii distribui­ tori de sămânţă din judeţul Brăila. „O bună pentru o bună parte din suprafaţa pe care o cultiv sunt loturi semincere. De 15 ani îmi produc singur sămânţa, o selectez, o tratez şi o pun la vânzare pentru terţi. Mult timp am fă­ cut şi sămânţă de mazăre LG, acum nu se mai caută! Dar s­ar putea să revină piaţa, aşa se preconizează!”, susţine fermierul.

Acesta ar vrea să facă şi lot de hibri­ dare la porumb, însă aşteaptă condiţiile financiare. „Părerea mea este că dacă

ATENŢIE SPORITĂ LA CULTURI! Fermierul Constantin Manta a semănat 150 ha cu grâu şi 80 de orz într­un teren pregătit cu mare atenţie, agronomic. Cu orzul au fost ceva probleme că a fost însămânţat la neirigat şi în primă fază a avut de suferit din prici­ na secetei. Dar şi­a revenit după ploile de toamnă târzie, mai ales că vremea deosebit de caldă a favorizat o bună vegetaţie.

Jurnal de fermă faci 10­12 tone porumb consum ieşi cam tot pe­acolo ca şi cu lotul de hi­ bridare. Aştept oferte avantajoase de preţ şi de lucru”, explică producătorul de sămânţă brăilean.

PROFITUL ESTE REINVESTIT! În fiecare an, face o nouă investiţie în fermă, ţine pasul cu tehnica de me­ canizare. „Am luat un disc greu pentru lucrările solului. De 10­12 ani aplic sistemul mi­ nimum tillage. Rapiţa am semănat­o ca urmare a lucrărilor minime, de conser­ vare a solului. La păioase, am ales anu­ mite parcele pe care am considerat că se pretează acest gen de tehnologie.

Nu fac lucrări minime pentru prăşi­ toarele de primăvară, dar depinde de sole, de planta premergătoare...”, pre­ cizează Constantin Manta.

FERTILIZAREA FOLIARĂ, „MECANICA FINĂ” A PRODUCŢIEI La fertilizarea culturilor nu a trecut la aplicarea azotului lichid, aşa cum se procedează în anumite ferme şi în Insu­

la Mare a Brăilei. Zice că „nu am infra­ structura şi nici maşinile necesare şi nici convingerea că este cea mai bună metodă.” „Deocamdată merg pe fertilizarea cu îngrăşăminte solide, la înfiinţarea cultu­ rilor la început de sezon şi pe vegetaţie aplic îngrăşăminte foliare. Dacă le folo­ seşti aşa cum trebuie şi cu încredere sunt destul de bune, adică se cunosc

START PROMIŢĂTOR ÎN BRĂILA După cum ne­a declarat ing. Traian Cişmaş, di­ rectorul executiv al DAJ Brăila, anul agricol 2023 a avut parte de un start pro­ mițător. În urma precipitaţiilor din ultima perioadă, semănăturile de toamnă au beneficiat de o bună răsărire, urmând un parcurs vege­ tativ aproape de optim.

La nivelul judeţului, s­au culti­ vat 65.820 ha cu grâu, 24.385 ha cu orz și 7.935 ha cu rapiță.

sporurile de producţie”, susţine Manta.

Fermierul explică în continuare că la cerealele păioase administrează nu­ trienţii fracţionat: în toamnă ­ îngră­ şământ de bază cu azot şi mai mult fosfor, iar în primăvară două fracţii de azot, completate cu îngrăşăminte foliare special formulate în funcţie de cultură.

E ZGÂRCIT CU CHELTUIELILE! Ca orice fermier chibzuit, Constantin Manta este atent la costuri. „Sunt destul de zgârcit cu cheltuielile!”, zice râzând, nu­şi asumă riscuri inutile, aplică o tehnologie de cultivare medie. Studia­ ză piaţa şi vinde atunci când crede că este momentul cel mai favorabil, iar o parte din producţie o păstrează la loc sigur pentru vremuri mai bune. „Am semănat când a trebuit, am avut un dăunător la rapiţă ­ care tre­ buia să fie ­ şi am intervenit în cultură cu un insecticid de contact. Probleme mari au avut cei care s­au grăbit să însămânţeze, eu nu am făcut­o!”, s­a felicitat pe sine cultivatorul.

67

68 AgroTehnologii

Protecție timpurie a cerealelor, în zona Moldovei Chiar dacă, în zona Moldovei, în comparație cu iarna precedentă, sezonul hibernal 2022­2023 a dispus de o cantitate mai mare de apă, umiditatea din sol rămâne scăzută pe profilul 0-100 cm.

P

e fondul lipsei precipitațiilor încă din toamna 2022, pe terenurile ocupate cu culturi de cereale, acum, la începutul primăverii 2023, se manifestă o secetă pedologică mode­ rată, puternică și chiar extremă.

CĂLDURA DEVANSEAZĂ SEZONUL În același areal agricol, din punc­ tul de vedere al indicelui termic, iarna 2023 a fost blândă, cu valori termice mai mari față de cele obișnuite pentru această perioadă, abaterile termice din regiunea de nord­est a țării fiind mai ri­ dicate decât în alte zone ale țării.

Aceste condiții climatice au permis o evoluție destul de bună a culturilor semănate în toamna 2022, așa după cu evidențiază fermierii, în urma efectuării controlului biologic sistematic în câmp, în vederea determinării viabilității plan­ telor și în urma verificării numărului de frați la plantele cerealiere.

Aceștia mai semnalează faptul că lucrările agricole de primăvară vor în­ cepe mai devreme decât în alți ani, cauzele fiind tocmai condițiile climati­ ce evidențiate mai sus și efectele lor asupra evoluției culturilor agricole.

1-14 martie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

15 GRADE CELSIUS ÎN IANUARIE! “În ferma mea din zona Dorohoi, județul Botoșani, am 100 ha cu grâu, 50 ha cu rapiță și 20 ha cu orz. Cultu­ rile arată mai bine decât cele din anul agricol precedent, deoarece, imediat după semănat, în zona noastră au venit câteva ploi care au ajutat la răsărirea uniformă a plantelor. Dar, peste iarnă, vremea a fost destul de secetoasă, de exemplu în luna ianuarie 2023 nu am avut nici 3 litri/mp.

Față de cantitatea de 0-25 l/mp acumulată în februarie 2022, acum se poate vorbi chiar și despre o dublare a precipitațiilor!

Va trebui să pornim mai devreme lucrările din primăvară, referindu­mă în special la întreținerea sănătății plan­ telor. Timpurietatea acțiunilor noastre este determinată îndeosebi de evoluția temperaturilor din toamna 2022 și din această iarnă. Pe la jumătatea lunii ia­ nuarie, s­au înregistrat temperaturi po­ zitive care au urcat și până la 15­16 gra­ de Celsius, ceea ce a făcut ca grâul și rapița să pornească în vegetație. Gerul din prima decadă a lunii februarie 2023 a prins culturile acoperite cu un strat de numai vreo 5­10 cm de zăpadă. Am avut emoții, dar a fost bine că gerul nu a du­ rat mult “, sublinia fermierul Florin Carp.

ACŢIUNEA AGENŢILOR PATOGENI Despre necesitatea devansării uno­ ra dintre lucrările agricole de primă­ vară, precum fertilizarea și efectua­ rea primului tratament la culturile de toamnă, vorbesc atât fermierii, cât și specialiștii ori cei care reprezintă seg­ mentul de furnizare a produselor pen­ tru protecția plantelor. În cadrul caravanei BASF desfășurate la Iași, în ziua de 7 februarie 2023, în pre­ zența a peste 300 de fermieri ... ››› 70

69

70 AgroTehnologii ››› 68 ...din regiunea de Nord­Est a Mol­ dovei, au fost prezentate semnale privi­ toare la cerințele concrete din această primăvară ale culturilor, pe fondul ma­ nifestării unor condiții climatice favora­ bile atât dezvoltării plantelor, cât și evo­ luției factorilor biologici care pot limita producțiile.

“Menționez de fiecare dată faptul că produsele de protecție a plantelor nu cresc producțiile, ci fac în așa fel încât acestea să nu scadă sub potențialul genetic. Chiar dacă genetica este con­ cepută pentru ca plantele să reziste în perioada îndelungată în care se află în câmp, ele rămân expuse acțiunilor agenților patogeni, atacurilor buruieni­ lor și dăunătorilor”, preciza Mihai Rusu, reprezentant BASF Moldova Nord.

TEHNOLOGII REVOLUŢIONARE Pe fondul retragerii din piață a mul­ tor produse de protecție și de întreține­ re a culturilor, BASF a prezentat noua tehnologia revoluționară XR (cu cele două variante XR STAR și XR CARE), care se află în relație strânsă cu apre­ cierea calității boabelor de cereale. Însă, toate strategiile de aplicare a tratamentelor trebuie să țină seama in­ clusiv de condițiile climatice. Ori, când vorbim despre crearea șansei de a avea cu ce se interveni mai devreme, de ex­ emplu atunci când temperaturile sunt de 5 grade Celsius și nu ca în alte cazuri la minim 12 grade Celsius, deja eviden­ țiem una dintre premisele reușitei.

“De asemenea trebuie să observăm faptul că în zona Moldovei, există lo­ curi unde sunt peste 200­250 ml/mp precipitații, o mare parte a cerealeor de toamnă fiind răsărite și evoluând destul de bine. Totuși, dacă ținem sea­ ma de faptul că anul trecut a fost o secetă accentuată și agenții patogeni

ATENŢIE LA PRIMUL TRATAMENT! La culturile de cereale păioase, primul tratament (T1) influențează în mod semnificativ evoluția favorabilă a culturii și reducerea pierderilor de­ terminate de boli și de buruieni, rata­ rea momentului optim sau întârzierea intervenției putând adânci și cu mai mult de 40% pierderile de recoltă.

1-14 martie 2023

Este nevoie de o intervenție mult mai timpurie cu primul tratament pentru protecția plantelor, în primăvara 2023. De asemenea, va fi nevoie și de erbicidări, deoarece încă din toamna 2022 am observat apariția buruienilor cu rezistență pe timp de iarnă.

MIHAI RUSU

Reprezentant BASF Moldova Nord

nu s­au dezvoltat, ne așteptăm ca în condițiile climatice de acum să se dez­ volte inclusiv acești vectori de boli, nu doar plantele”, a mai spus reprezentan­ tul BASF. PREGĂTIŢI PENTRU PRIMUL TRATAMENT LA CEREALE? Cum se pregătește efectuarea pri­ mului tratament la păioase și care sunt regulile ce trebuie respectate au fot aspecte punctate în cadrul reuniunii regionale BAYER, din 10 februarie 2023, eveniment desfășurat la Războieni ­ Iași.

“Dacă secvențele cu precipitații au ajutat cerealele ca acum să arate des­ tul de bine, după un start dificil, din cauza unei toamne secetoase, tempe­

raturile ridicate din această iarnă blân­ dă au determinat inclusiv atacuri ale insectelor. Vorbesc despre muștele cerealelor, despre afide, care pot fi vectori ai unor boli ce vor putea deci­ ma recoltele. Anul acesta trebuie inter­ venit mai devreme cu tratamentele ce­ realelor și, atenție, trebuie să se facă o foarte bună pregătire a intervenției.

Regulile țin de controlul atent al cultu­ rii din câmp, de observațiile repetate legate de dezvoltarea plantelor, de spectrul buruienilor existente și de pri­ mele simptome de apariție a bolilor. Nu recomand tratarea unor culturi care nu prezintă semne de boală”, sublinia Doru Cimpoca, Manager Culturi Ce­ reale Păioase în cadrul Bayer România.

UN START PLIN DE PROVOCĂRI Pe câmpurile cu cereale din zona Moldovei, deja sunt semne de făina­ re, septorioză sau rugini, pe care cei de la Bayer le­au fotografiat și le­au prezentat agricultorilor. Trebuie să fie urmărită și evoluția temperaturilor, iar atunci când este atins pragul de 5 gra­ de Celsius, pot fi începute tratamen­ tele pentru protecția fungică, BAYER dispunând inclusiv de noi produse.

“Oricum, recomand urmărirea mi­ nuțioasă a fiecărei parcele, deoarece trebuie să se intervină prompt și țin­ tit pe problema identificată în fiecare parcelă. O altă regulă este aceea de a nu fi uitate managementul rezistenței bolilor și bunele practici privind aces­ te tratamente, pentru sustenabilitatea și durabilitatea lor, ca suport pentru a trece peste această perioadă de start extrem de provocatoare”, a adăugat Doru Cimpoca.

71

72 AgroEveniment

AISR 10 ani în promovarea semințelor de calitate

„O agricultură performantă începe cu o sămânță performantă” ­ acesta a fost, încă de acum un deceniu, principiul călăuzitor al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

D

e curând, AISR a aniversat zece ani de la înființarea sa. Deși nu întotdeauna activitatea asocia­ ției a fost foarte vocală și prea publică,

Misiunea noastră este susținerea și promovarea creșterii gradului de cunoaștere în rândul fermierilor români, a utilizării semințelor certificate și promovarea rezultatelor cercetării privind noile tehnici genomice.

MARIA CÎRJĂ

Președinte AISR

1-14 martie 2023

organizația a reprezentat un sprijin puternic pentru producătorii de semin­ țe și un serios partener de dialog pen­ tru autoritățile din domeniu.

UN DECENIU DE SUSŢINERE A CUNOAŞTERII AISR avea, la finalul anul 2022, un număr de 10 membri: BAYER, Corteva, KWS, Lidea, Limagrain, MAS Seeds, Soufflet Agro Romania şi Syngenta, ca membri plini, dar şi doi membri aso­ ciați: Alta Seeds și RAGT Semințe. La ora când scriem, BASF România s­a alăturat Alianței.

Alina Mihai, directorul exe­ cutiv al AISR, a vorbit despre principalele obiective pentru viitor: „Vom continua să facem un lobby permanent și campanii privind conștientizarea de către publicul larg privind noile tehnici genomi­ ce și urmărim îndeaproape apariția draf­ tului legislativ în domeniu.

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Vom continua campaniile de conști­ entizare privind folosirea de semințe certificate, pentru că reprezintă în con­ tinuare o problemă. Totodată, ne ex­ primăm îngrijorarea privind noile pre­ vederi din PNS, având în vedere că, din 2024, fermierii vor fi obligați să facă rotația culturilor, inclusiv la porumb sămânță ­ GAEC 7, iar industria semin­ țelor va fi afectată. Profităm de acest prilej și vrem să anunțăm că industria este îngrijorată inclusiv cu privire la faptul că, în acest an, 10% din supra­ față ar trebui dedicată culturilor fixa­ toare de azot și trebuie discutată dis­ ponibilitatea semințelor”.

PRODUCŢIA DE SEMINŢE ADUCE ŞI PLUSVALOARE Evenimentul a reprezentat un bun prilej de discuții între reprezentanți ai companiilor membre și fermierii pro­ ducători de semințe.

AgroEveniment

Asociațiile membre Euroseeds sunt de importanță strategică pentru a asigura alinierea și consistența pozițiilor. Ceea ce este discutat și prezentat instituțiilor UE de către secretariatul Euroseeds trebuie discutat și prezentat instituțiilor naționale ale statelor membre.

FRANCESCA MINNITI Reprezentant Euroseeds

La întâlnire au participat și Costin Telehuz, ministru secretar de stat în cadrul MADR, Valeriu Tabără și Aurel Badiu, reprezentanți ai ASAS, precum și alți actori din agribusiness. Cu toții au dorit să sublinieze, la rândul lor, importanța acestui sector, dar, mai ales, a necesității ca el să fie susținut puternic, pentru viitorul agriculturii ro­ mânești. Căci producția de semințe nu reprezintă doar o condiție pentru sustenabilitate ci, în același timp, un sector care aduce plusvaloa­ re pentru fermieri!

73

Importanța activității din România nu se manifestă doar în țară, ci și în nume­ roase alte state. România este un expor­ tator net de semințe, foarte apreciat în unele zone.

EUROSEEDS A FOST PREZENTĂ LA EVENIMENTUL AISR AISR este afiliată și la EuroSeeds, Asociația europeană a producătorilor de semințe. Cu ocazia evenimentului, a fost anunțată intenția AISR de a se afilia și la CropLife Europe, una dintre cele mai puternice organizații din UE ale compa­ niilor din agribusiness.

Vorbind despre activitatea interna­ țională, Francesca Minniti ­ reprezentant Euroseeds, prezentă la eveniment, a pre­ cizat: “Politica de advocacy pe mai multe niveluri, de la Bruxelles în ţările membre, dar și din țările membre la Bruxelles, este fundamentală pentru a obține un impact pozitiv pentru industria noastră deoa­ rece, ceea ce pledează Euroseeds la Bruxelles trebuie să aibă rezonanță la ni­ vel naţional, căci acolo este implemen­ tată legislația Uniunii Europene”.

Găsiți produsele noastre la www.industriehof.com

Tehnologia de îndepărtare mecanică a buruienilor

Ţîrle, Călin

Manager Regional Vânzări

+40 72 77 66 582 c.tirle@industriehof.com

072 77 66 582 industriehofromania

74 Agricultură sustenabilă

Culturile de acoperire Viterra Saaten Union, companie cu tradiție în domeniul ameliorării plantelor agricole, dezvoltă cele mai performante soluții de producere a semințelor și a amestecurilor pentru culturi verzi de acoperire, sub brandul VITERRA.

A

gricultura se confruntă cu marea provocare de a satisface nevoile securității alimentare globale. Ea a devenit din ce în ce mai dependentă de lucrările intensive ale solului și de utilizarea pe scară largă a îngrășămin­ telor și a produselor chimice pentru protecția plantelor. Acum, se impune mai multă diversitate în rotația cultu­ rilor. Iar apa este o problemă tot mai mare. Avem ca exemplu anii agricoli an­ teriori, în care ne­am confruntat cu se­ ceta, și este de așteptat în continuare ca rezerva de umiditate în anumite zone ale țării să fie în deficit, ceea ce va avea un impact major asupra productivității culturilor agricole și implicit asupra profitabilității fermelor vegetale.

UN PAS IMPORTANT CĂTRE AGRICULTURA SUSTENABILĂ Este din ce în ce mai vizibil impactul negativ asupra solului și asupra pro­ ductivității culturilor, ceea ce necesită o gestionare proactivă a resurselor na­ turale. În acest sens, începând cu 1 ianu­ arie 2023, Comisia Europeană a imple­ mentat noua politică agricolă comună, 2023­2027, ce va direcționa ajutoare fi­ nanciare mai consistente către cei care vor practica o agricultură sustenabilă.

Fermierii sunt încurajați să stocheze carbonul în sol, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze, prin practici adecvate, la gestionarea

1-14 martie 2023

un articol de

Ing. ALINA ANDREI

Marketing Manager, Saaten Union România mai multe pe această temă www.saaten-union.ro

extensivă a pășunilor, a culturilor de le­ guminoase și a culturilor de acoperire. În plus, culturile de acoperire verzi sunt prevăzute în Codul pentru bune condiții agricole și de mediu (GAEC) ca normă de condiționalitate pentru acordarea subvențiilor APIA. 7 VARIANTE DE AMESTECURI Saaten Union participă la dezvol­ tarea celor mai performante soluții de obținere a semințelor și a amestecu­ rilor pentru culturi verzi, sub brandul VITERRA, devenind lider în producerea de amestecuri de semințe pentru cul­ turile de acoperire, conform standar­ delor în vigoare. În acest sens, în România, compania Saaten Union vine în sprijinul fermie­ rilor, comercializând amestecuri de semințe pentru culturile de acoperire.

Acestea sunt de o calitate excepțională și sunt incluse în proporțiile stabilite în cadrul fiecărui amestec în parte. În portofoliul Saaten Union găsiți 7 variante de amestecuri pentru culturi de acoperire, în funcție de destinația și de rotația culturilor dumneavoastră:

VITERRA - BENEFICII MULTIPLE

•

Contribuie la reținerea unei can­ tități mai mari de apă în sol. Îmbunătățesc structura, textura și fertilitatea solului prin creșterea conținutului de materie organică.

Rețin și scot din îngrășămintele minerale prin masa vegetativă.

Reduc numărul de buruieni și stopează dezvoltarea acestora.

Creează o protecție biologică asupra solului.

Cresc conținutul de humus al solului.

Determină creșterea numărului de organisme vii, utile solului (de exemplu, râmele).

Combat nematozii din sol.

• • • • • • •

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Viterra MP (muștar 71% + facelia 29%); Viterra MR (muștar 58% + rapiță de primăvară 42%); Viterra Avic (ovăz 21 kg + măzăriche 9 kg); Viterra TOPGRÜN (secară 60% + 40% rapiță furajeră); Viterra Trio Plus (facelia 50% + trifoi 36% + 14% hrișcă); Viterra VITAL ECO (muștar alb 85% + 15% ridiche de ulei); Viterra RAPID (Avena strigose 49% + facelia 51%).

75

76 Iarna pe holdă

Vegetaţia avansată e ospăţ pentru dăunători!

Toamna lungă şi călduroasă, urmată de iarna uşoară a favorizat dezvoltarea culturilor de toamnă dar, în acelaşi timp, a determinat şi apariţia timpurie şi agresivă a bolilor şi a dăunătorilor.

C

ulturile de primăvară au fost grav afectate de condiţiile meteorolo­ gice în ultimii ani. Ca urmare, su­ prafaţa semănată în toamnă cu cereale păioase a crescut semnificativ.

Fermierii au încercat astfel să îşi se­ curizeze cel puţin o parte a producţiei, respectiv a veniturilor. Numai în zona de vest a ţării, suprafaţa ocupată cu cereale păioase semănate în toamnă a cunoscut o creştere apreciată la 25%, adică cca 71 de mii de hectare în plus față de sezonul precedent.

ROTAŢIA CULTURILOR, O NOUĂ PROVOCARE În aceste condiţii şi având în vede­ re creșterea suprafeței ocupată cu cereale păioase, rotaţia culturilor va fi una dintre multiplele provocări cărora fermierii trebuie să le facă faţă.

Campania de toamnă a fost una uşoa­ ră, cel puțin în vestul ţării, după care, încă din noiembrie "a existat o încărcătură de făinare şi de afide. Porumbul a fost recoltat devreme și toată încărcătura de afide s­a mutat pe cerealele păioase", apreciază Daniel Grosz, director zonal

1-14 martie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Bayer CropScience România.

FOLIAJUL DEZVOLTAT FAVORIZEAZĂ FĂINAREA! Din observaţiile în câmp, la finalul lunii ianuarie se puteau încă diferenția trei stadii de dezvoltare ale culturilor de cereale păioase (în special grâu), în funcție de perioada de semănat: primele suprafețe semănate ­ stadiu avansat de dezvoltare, atât foliar cât şi ca densitate; stadiu de mijloc ­ culturi cu dez­ voltare frumoasă, grâul începe să închidă rândurile; ultimele sole/suprafațe semăna­ te care vin din urmă... arată bine din punct de vedere al densității.

O atenţie deosebită trebuie acor­ dată primelor sole semănate, unde fo­ liajul s­a dezvoltat puternic și solelor

1.

2.

3.

în monocultură, acolo unde presiunea de patogeni poate fi foarte mare. De la prima apariţie a simptomelor, un atac de făinare poate evolua în focar în 4­6 zile, atunci când condițiile meteo sunt favorabile. De asemenea, putem întâlni septoria şi, izolat, rugini.

AFIDELE, UN PERICOL REAL! "În situaţiile în care nu s­a făcut tra­ tamentul seminţelor cu neonicotinoide și nu s­a făcut nici o coreție în vege­ tație pentru afide, cu un insecticid de contact, „există un risc real pentru că afidele sunt principalul vector de vi­ roze. Acum este dificl să identificăm virozele, dar le vom vedea cu siguranţă la primăvară. Există riscul de transmi­ tere a virozelor și acesta trebuie preve­ nit prin controlul dăunătorilor, pentru că nu există o soluție de tratament a virozelor în vegetație, odată ce ... ››› 78

GĂRGĂRIŢA TULPINILOR DE RAPIŢĂ E GATA DE ATAC! În cazul fericit în care cultura de rapiță trece cu bine de sezonul rece, o aşteaptă o primăvară cu multe provocări „entomologice”.

Prima dintre ele este gărgărița tul­ pinilor (Ceutorhynchus napi).

Dintre toți dăunătorii culturilor din țara noastră, cred că gărgărița tulpinilor de rapiţă este cea mai monitorizată insectă. Scanează codul QR şi află de ce primește atât de multă atenție din partea fermierilor?

77

78 Iarna pe holdă

De la prima apariţie a simptomelor, un atac de făinare poate evolua în focar în 4­6 zile, atunci când condițiile meteo sunt favorabile.

DANIEL GROSZ

Director zonal Bayer CropScience România

››› 76 ...acestea s­au instalat”, averti­ zează Daniel Grosz.

ELIMINAŢI DIN CÂMP CONCURENŢA BURUIENILOR! Prezenţa buruienilor în culturile de cereale păioase creează un mediu fa­ vorabil dezvoltării patogenilor şi sunt, în acelaşi timp, concurente culturii de bază atât din punct de vedere al nutri­ enților, cât și pentru apă.

Fermierii acordă o importanţă deo­ sebită gestionării costurilor de înfiin­ ţare a culturilor, în special cele legate de fertilizare, „dar nu trebuie neglijate măsurile de prevenire a buruienilor, încă din toamnă, prin aplicarea erbici­ delor în postemergență. Fie că vorbim de veronica sp., stellaria sau chiar de buruienile graminee este important ca acestea să fie combătute din timp”, re­ comandă reprezentantul Bayer.

PRIMUL TRATAMENT LA PĂIOASE În cazurile în care culturile păioase au fost bine instalate şi se află într­un stadiu relativ avansat de vegetaţie, nu au fost semnalate probleme grave ca urmare a temperaturilor scăzute din luna februarie. Grâul este mai rezistent, orzul a suferit mai mult, au mai degerat din frunze, a mai pierdut din foliaj. „La cerealele păioase, în afară de

1-14 martie 2023

evoluţia limitată pe zona de patogeni, va trebui să aşteptăm condiţiile optime pentru a intra la tratamente cu fungici­ de. Recomandăm să se intre mult mai devreme decât în alţi ani, deoarece cul­ turile au o suprafaţă foliară şi densităţi mai mari decât în alţi ani şi o încărcătură mare de făinare. Intervenţiile trebuie de­ sigur făcute în momentul în care avem şi noaptea temperaturi de peste 5 grade, cu tendinţă de încălzire. Dacă sunt fluc­ tuaţii mari de temperatură, inclusiv ne­ gative, este mai bine să amânăm trata­ mentul”, apreciază Daniel Grosz.

RAPIŢA, UŞOR AFECTATĂ DE GER La rapiţă s­a observat o uşoară modificare a stării culturilor, în special la plantele cu vârful de creştere în fază avansată. „Este greu şi prematur de tras o concluzie, dar se observă une­ le plante degerate şi la care vor apărea necroze. Efectele gerului/ îngheţului depind foarte mult şi de nivelul de fertilizare a culturii, dacă s­a făcut în toamnă corect, dacă plantele au reuşit să asimileze za­ haruri pentru a rezista la îngheţ, chiar dacă nu a fost strat protector de zăpadă”, a explicat Daniel Grosz.

ATENŢIE LA CEUTORHYNCHUS! Încă din timpul iernii au fost semna­ late apariţii ale gărgăriţei tulpinilor de rapiţă (Ceutorhynchus napi), dăunătorii au avut timp să acumuleze grade, să se maturizeze sexual şi va urma o perioa­ dă de depunere de ouă. „În câmp s­au observat câte 2­3 in­ divizi/mp sau chiar pe plantă în unele locuri, ceea ce reprezintă deja prag economic de dăunare şi trebuie intrat obligatoriu la tratamente. De altfel, am trimis şi avertizare la nivel de fermă şi este important să se intre la trata­ mente cu insecticide de contact, de exemplu cu Decis. Tratamentul vizează combaterea adulţilor printr­un efect de şoc, pentru a­i împiedica să depună ponta. Pentru a combate din start dău­ nătorii apreciem că următoarele 10 zile sunt critice în lupta cu Ceutorhynchus (după 20 februarie)”, ne­a declarat Daniel Grosz. În plus, în acest an, ca urmare a dez­ voltării oarecum exagerate a hipocoti­ lului, acesta a devenit foarte apetisant pentru Ceutorhynchus, care are unde să depună ponta şi este posibil să apară o ciuruire a hipocotilului. Şi după primul tratament evoluţia dăunătorilor trebuie urmărită cu ajutorul capcanelor şi a observaţiilor directe în câmp, pentru a detecta apariţia următoarele valuri.

79

Înreg gratu istrați-vă it as tăzi!

La revedere, carbon.

Salut, profit.

Noi cultivăm oportunități valoroase.

Dumneavoastră culegeți beneficiile.

Scopul nostru este de a pune fermierii pe primul loc în tot ceea ce facem. Tocmai acesta este motivul pentru care am dezvoltat , unul dintre primele programe de carbon din sol acreditate la nivel internațional din lume.

Programul vă recompensează pentru tranziția către practici mai prietenoase cu clima prin certificarea reducerii emisiilor din activitățile de pe câmp și prin emiterea de certificate de CO2e verificate și tranzacționabile.

Ce faceți cu certificatele este alegerea dumneavoastră.

Cel mai important lucru de reținut este că ați dobândit certificatele. Recompensa vă aparține.

570,000+ de hectare aflate în gestiune

100+

de membri ai echipei gata să vă asiste

13

țări deservite în toată Europa

Programul #1 de certificare a carbonului din sol din lume

Înregistrarea pentru sezonul de recoltă 2023 este acum deschisă.

Pur și simplu scanați codul QR pentru a începe.

www.agreena.com

80 Protecția livezilor

LUCRĂRI ȘI TRATAMENTE LA DESPRIMĂVĂRARE Tăierea pomilor este unul dintre pașii absolut necesari, obligatoriu chiar, în procesul de creștere și dezvoltare a acestora pentru obținerea unei recolte bogate și sănătoase. Însă acest lucru presupune respectarea anumitor reguli. un articol de

ING. CĂLIN COSMA Director Vânzări Summit Agro România

P

entru a executa tăierile în livadă, este necesară cunoașterea pro­ ceselor prin care pomii fructiferi trec de la un sezon la altul și a factorilor care îi influențează. În funcție de toate acestea, se pot stabili pașii care se vor urma și metodele ce se vor aplica.

Pentru a stabili soluțiile de tăiere, este indicat controlul viabilității mugu­ rilor pentru fiecare specie pomicolă în parte, iar în cadrul speci­ ei, pe fiecare soi în parte.

De asemenea, este indicat să se facă un control pe fiecare parcelă în parte, deoarece în cadrul fermelor amplasa­ mentele sunt diferite.

CONTROLUL VIABILITĂȚII MUGURILOR Pentru a avea o situație cât mai re­ levantă, se va proceda astfel: se recol­ tează 15­20 ramuri cu muguri de rod

Doar respectând recomandările de bază detaliate în acest articol și tratând culturile pomicole curativ, dar și preventiv, suntem cu un pas mai aproape de obținerea unei recolte bogate și sănătoase. bine evidențiați, din fiecare parcelă.

Se leagă și se etichetează, menționân­ du­se soiul, parcela și data recoltării, după care se așază în găleți cu apă la temperatura de 18­20°C, timp de 3­4 zile, până ce mugurii încep să se umfle.

După ce se observă umflarea mugu­ rilor, se va face secționarea acestora longitudinal, începând de la bază spre vârf. Dacă țesuturile mugurelui ... ››› 82

81

82 Protecția livezilor

››› 80 ...au culoarea brun­închisă sau chiar spre negru, se consideră că aces­ ta este pierdut.

3.

TREI SOLUȚII PRACTICE În funcție de procentul de muguri viabili, se impun următoarele soluții: Efectuarea tăierilor începând din parcelele situate în zonele mai înal­ te sau pe platouri, după care se va trece în parcelele situate pe pante și se încheie în zonele de la baza pantelor sau pe șes. În situația în care pierderile sunt mai mici de 20%, se vor executa tăieri normale cu atribuirea încărcă­ turii de rod în funcție de potențialul de producție al fiecărui soi și specie în parte. Se va ține seama, de asemenea,

ÎN ACEST CAZ PUTEM ÎNTÂLNI DOUĂ SITUAȚII: Acolo unde tăierile de rodire au fost efectuate, se va putea reveni cu tăieri mai severe în plantațiile mai vechi și cu tăieri de intensitate medie în plantațiile tinere, deoarece acestea se vor reface mai ușor. În parcelele unde nu s­au efecuat încă tăierile de rodire, se va ține seama de potențialul de producție al pomi­ lor și se vor aplica tăieri în funcție de pierderile de muguri înregistrate.

1.

2.

1-14 martie 2023

și de producția din anul anterior.

Refacerea potențialului de pro­ ducție a pomilor, acolo unde pier­ derile sunt între 50 și 75%.

•

•

PREVENȚIA BOLILOR Pentru a evita infectarea, tre­ buie alternate măsurile curative cu cele preventive, respectiv re­ coltarea ramurilor bolnave din anul anterior și arderea lor. Totodată, trebuie acordată o atenție deose­ bită și dezinfectării uneltelor cu care se efectuează intervențiile în livadă (foarfeci, fierăstraie etc.), folosindu­se alcool sanitar, benzi­ nă sau soluție cuprică.

CE TRATAMENTE APLICĂM? După efectuarea tăierilor, este re­ comandat a se aplica tratamente pe bază de cupru, cum ar fi Curenox 50, în doză de 1,5­2 kg/ha, sau Triumf 40 WG, în doză de 2­2,5 kg/ha, ulterior efectuând tratamentul de iarnă cu pro­ dusele din pachetul Mospilan Oil ­ un pachet comercial ce conține insecti­ cidul sistemic japonez, consacrat, cu efect de lungă durată ­ Mospilan 20 SG și uleiul vegetal Toil.

Pe rănile cu diametrul mai mare de 3 cm, rezultate în urma tăierilor, se aplică badijonare cu pastă cuprică, pentru a preveni infecțiile și pentru a prote­ ja pomii împotriva Focului bacterian (Erwinia amylovora), mai ales la speciile sensibile cum ar fi: gutui, păr și măr.

La măr, mai trebuie avute în vedere și soiurile mai sensibile, și anume gru­ pa Jonathan, Idared, Delia și altele.

83

84 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

METODE ALTERNATIVE DE CONTROL AL NEMATOZILOR Deși sunt disponibile diverse produse pentru controlul chimic al nematozilor parazitari ai plantelor, din cauza posibilelor efecte toxice, sunt necesare noi strategii de control alternativ (mecanic și/sau biologic) al acestor dăunători.

M

anagementul nematozilor dăunători este dificil, astfel că cele mai bune practici sunt cele preventive.

Izolarea zonelor puternic infestate, rotația culturilor, igienizarea și ”solarizarea” sau arderea solului, alegerea soiuri rezistente, cultura plantelor companion (care se in­ fluențează reciproc), precum și controlul biologic sunt doar câteva metode relativ eficiente de control al nematozilor.

Odată stabilite ”țintele”, dușmanii naturali ai nematozilor se pot reproduce și densitatea lor crește până când nevertebratele dăunătoare vor fi reduse la un nivel acceptabil. În sere, sezonul eficient pentru combaterea biologică cu prădători și agenți parazitari este sfârșitul lunii martie/ aprilie și până în septembrie.

PLANTE COMPANION De cele mai multe ori, plantele de cultură, legumele în special, nu produc flori foarte atrăgătoare pentru polenizatori, dar sunt și specii de flori cu mai mult nectar şi culori mai interesante care sunt cercetate intens de albine și bondari, insecte care ajută și la polenizarea altor legume. De asemenea, lavanda respinge afidele, crăițele și salvia secretă substanțe care ucid nematozii și au un efect insecticid și fungicid, floarea soarelui și gălbenelele atrag insecte prădătoare pentru tripși şi afide, etc. Alte plante au rol ”capcană”. Conduraşii atrag afidele și tripşii, deturnând astfel atacul insectelor dăunătoare de la legume.

Vezi ce alte exemple de flori companion se pot folosi împotriva insectelor dăunătoare!

1-14 martie 2023

SFATURI PRACTICE Odată ce nematozii infestează o zonă sau o cultură, trebuie oferite condiții pentru a face plantele mai tolerante la infestarea cu nematozi: Folosiți numai plante fără nematozi, de la pepiniere de încredere; Evitați mutarea plantelor și a solului din părțile infes­ tate ale grădinii; Nu permiteți scurgerea apei de irigare din jurul plantelor infestate; Curățați bine toate echipamentele și instrumentele folosite; Utilizați soiuri și portaltoi rezistente/tolerante la atacul nematozilor.

O pauză de 1­2 ani poate curăța terenul; se menține umiditatea solului, pentru a induce eclozionarea ouălor, și se distrug buruienile, pentru ca nematozii să nu poată supraviețui.

Vezi și alte măsuri cuprinse în ghidul pentru managementul nematozilor, editat de Universitatea de Agricultură și Resurse Naturale din California!

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Ferma 4.0 85

NEMATOZII ”BUNI”

ROTAȚIA CULTURILOR Introducerea unei culturi/plante pe rădăcinile căreia nematozii dăunători nu se pot reproduce este o modalitate bună de control.

De exemplu, nematodul chist al sfeclei de zahăr atacă doar un număr limitat de culturi, inclusiv culturile crucifere (broccoli, varză de Bruxelles, varză și conopidă), precum și buruienile aferente. Cultivarea unor specii nesensibile, timp de 3 până la 5 ani, reduce populația acestor specii de nematozi.

Din păcate, rotația culturilor nu este la fel de eficientă pentru a controla nematozii Nodul rădăcinilor.

”SOLARIZAREA” SOLULUI Pentru a distruge nematozii de la suprafață (20­25 cm), trebuie să umeziți solul, apoi să îl acoperiți cu o folie transparentă din plastic pe care să o păstrați timp de 4 până la 6 săptămâni în cea mai călduroasă parte a verii. Nematozii rădăcinilor, inclu­ siv ouăle, mor atunci când temperatura solului depășește 51°C timp de 30 de minute sau 55°C timp de 5 minute. Un alt procedeu des folosit este ”arderea” solului folosind arzătoare pe gaz.

AMENDAMENTE ȘI IRIGAȚII Amendamentele (care includ turba, gunoiul de grajd și compostul) cresc capacitatea de reținere a apei și a nutrienților solului, în spe­ cial pe cel nisipos. Deoarece nematozii efectează mai ușor plantele stresate de lipsa apei, creșterea capacității solului de a reține apa poate diminua efectele negative ale nematozilor. De asemenea, iriga­ rea mai frecventă poate ajuta la reducerea daunelor nematodelor.

CIUPERCILE, AGENȚI DE BIOCONTROL Există numeroase studii privind utilizarea eficientă a ciupercilor din genul Trichoderma spp. ca agenți de control biologic al nematozilor parazitari ai plantelor (Meloidogyne spp.). Ciupercile micorizice și endofitice sunt principalele grupuri de ciuperci filamentoase stu­ diate și utilizate ca agenți de control biologic împotriva nematozilor, ca inductori de rezistență. Acestea pot reduce daunele cauzate de nematozii plante­ parazitare direct prin parazitism, antibioză, paralizie și prin produce­ rea de enzime litice.

Rezultatele unui studiu complex pe această temă le găsiți scanând codul QR alăturat!

Pentru combaterea unor nevertebrate dăunătoare plantelor, inclusiv a nematozilor care afectează negativ producția agricolă, se pot folosi unele specii ”bune” de nematode care infectează insectele și moluștele și sunt utilizate ca agenți de control biologic. Aceste specii nu prezintă niciun risc pentru plante sau vertebrate.

Scanează codul QR și vezi ce sunt nematozii benefici și cum îi folosim!

Aceste ”arme biologice” acționează prin pătrunderea în corpul nevertebratelor și eliberarea unor bacterii ce produc infecții care provoacă moartea nevertebratelor, după care nematodele se hrănesc și se înmulțesc cu corpul acestora aflat în descompunere. Spre exemplu, nematodul Steinernema fel­ tiae poate fi folosit pentru controlul furnicilor.

Există diverși prădători ce pot fi folosiți, printr-un management eficient, ca agenți de control biologic al dăunătorilor plantelor.

Care sunt aceștia?

86 Protecția plantelor

Gărgărița tulpinilor de varză a trecut și la rapiță În această perioadă, se manifestă atacul gărgărițelor tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi). În ultimii ani, o pondere mai mare o au gărgărițele tulpinilor de varză (C. pallidactylus).

Gărgărița tulpinilor de varză (C. pallidactylus) adult

C

a de obicei, în luna martie, câm­ purile de rapiță se umplu de cap­ cane entomologice, fie de tip bol, cu lichid (apă cu săpun ori apă cu de­ tergent), fie capcane adezive.

ENTOMOLOGI DE NEVOIE...

De voie, de nevoie, cultivatorii de ra­ piță au devenit entomologi amatori la începutul primăverii. În încercarea de a­și proteja culturile de atacul larvelor gărgărițelor tulpinilor trebuie să știe cât mai exact când sosesc primii „mu­ safiri nepoftiți” în lan. În funcție de aceste informații, se poate aprecia când trebuie efectuat tratamentul de combatere a gărgări­ țelor, înainte ca femelele să apuce să își depună ouăle în tulpină. Dacă nu reușim să le oprim, atunci nu prea mai avem cu ce să intervenim împotriva larvelor aflate în interior, care încep să se hrănească și slăbesc tulpina, cu consecințele de rigoare care decurg din acest fapt. În ultimii ani, în capcanele entomo­ logice, fermierii au constatat prezența unor gărgărițe foarte asemănătoare cu cele ale tulpinilor rapiței (C. napi). Este vorba despre gărgărița tulpinilor de

1-14 martie 2023

Cea mai simplă tip de capcană (adezivă) pentru monitorizarea dăunătorilor rapiței, primăvara devreme un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

varză (C. pallidactylus) specie care se aseamănă mult cu precedenta, deose­ birea cea mai mare este prezența unei pete deschise la culoare pe aripi.

ESTE LA FEL DE PERICULOASĂ!

Este această specie mai mult sau mai puțin periculoasă pentru rapiță decât „titulara de drept”? Este la fel de periculoasă! Practic, modul de atac și pagubele sunt aceleași. În mod normal, femelele gărgări­ ței tulpinilor de varză depun ouăle în

În 2023, primele gărgărițe ale tulpinilor de varză, împreună cu gărgărițele tulpinilor de rapiță, au apărut încă din ianuarie!

nervura principală a frunzelor de varză. În prezent o găsim și la rapiță. Și în acest caz, plantele de rapiță cu înălți­ me mai mică de 20 de centimetri sunt sensibile la atac.

Dacă gărgărița tulpinilor de rapiță (C. napi) apare în natură la o temperatură a aerului mai mare de 9 grade Celsius, cealaltă specie (gărgărița tulpinilor de varză ­ C. pallidactylus) poate apărea la temperaturi ceva mai scăzute, de 8 grade C. În literatura de specialitate se men­ ționa faptul că gărgărițele tulpinilor de varză părăsesc locurile de iernare în luna aprilie. În prezent, ca urmare a temperaturilor mult mai ridicate decât în mod normal, adulții acestei specii pot să apară încă din luna februarie!

AU DAT PESTE CAP LITERATURA DE SPECIALITATE În literatura de specialitate se men­ ționează faptul că gărgărița tulpinilor de varză are 1­2 generații pe an, în timp ce gărgărița tulpinilor de rapiță are o singură generație pe an.

Conform cercetărilor efectuate la noi în țară s­a constatat că, în cazul toamnelor călduroase, adulții ... ››› 88

87

88 Protecția plantelor VEŞTI MAI PUŢIN BUNE...

Gărgărița tulpinilor de varză apare mai devreme decât cea a tulpinilor de rapiță. În viitor va fi o provocare din ce în ce mai mare să apreciem momentul cât mai exact când trebuie să efectuăm primul tratament cu un insecticid în primăvară pentru combaterea celor două specii de gărgărițe ale tulpinilor. Un lucru este cert: creșterea suprafeței semănate cu rapiță de toamnă, oferă o „masă bogată” acestor specii de insecte, primăvara devreme. ››› 86 ...speciei C. pallidactylus pot da naștere la a doua generație. Ei bine, lucrurile s­au schimbat substanțial, astfel că, în zona de sud­est, a doua generație a apărut încă din vară! În urma monitorizării pe care am făcut­o anul trecut, în câmpul experi­ mental cu rapiță de toamnă de la INCDA Fundulea (vestul jud. Călărași), am con­ statat că a doua generație a gărgăriței tulpinilor de varză (C. pallidactylus) a apărut în luna iunie, la începutul verii, în timp ce prima generație a apărut la începutul primăverii.

Dar ce m­a mirat cel mai tare este faptul că mai mult de 90% dintre cele două specii de gărgărițe prinse în cap­ cane, aparțin speciei „titulară” la varză (C. pallidactylus ­ gărgărița tulpinilor de varză). Acest lucru a fost confirmat și de alți specialiști pentru alte zone din sud­estul țării (jud. Brăila) sau în vest (jud. Timiș).

De ce s­a schimbat această pro­ porție, nu putem ştii cu exactitate. În­ tr­un fel, faptul că a scăzut ponderea gărgărițelor tulpinilor de rapiță poate fi și o veste bună pentru fermieri. Dacă aceste insecte ar fi fost la fel de nu­ meroase, la care s­ar adăuga și gărgă­ rițele tulpinilor verzei, atunci ar fi fost o presiune de infestare și mai mare asupra rapiței, la început de primăvară.

MONITORIZAŢI CU ATENŢIE CULTURILE DE RAPIŢĂ!

Este foarte important să monitori­ zăm culturile de rapiță, să amplasăm capcane ca să știm cât mai exact când

1-14 martie 2023

Multe gărgărițe ale tulpinilor de varză capturate în luna iunie 2022 (adulții au o pată albă pe spate, așa se deosebesc de C. napi)

Larvele gărgărițelor tulpinilor. Tulpina atacată este curbată, în forma literei „S”, un simptom caracteristic al atacului

Plante rupte de la bază, tulpina este slăbită ca urmare a atacului larvelor gărgărițelor tulpinilor sosesc „musafirii nepoftiți” în lan și apoi să efectuăm tratamenteul în vege­ tație, conform protocoalelor în vigoare pentru aceste specii.

Rămân cu speranța că într­un timp cât mai scurt, vor apărea, pe scară largă sistemele moderne de monitorizare au­ tomată a dăunătorilor (inclusiv a celor două specii care fac obiectul acestui articol), care să ofere informații cât mai exacte fermierilor privind cel mai potri­ vit moment de efectuare a tratamentu­ lui în vederea realizării unei combateri

cât mai țintite. Este, poate, una dintre singurele șanse să putem ține sub control rezerva dăunătorilor rapiței, în condițiile în care din ce în ce mai puține insecticide rămân pe piață!

Scanează-mă!

Vremea din ce în ce mai caldă înseamnă populații din ce în ce mai ridicate ale insectelor dăună­ toare culturilor agricole. Ce pot face fermierii în aceste condiţii atipice?

89

90 Protecția plantelor

Un articol de AGROEST MUNTENIA | mai multe pe această temă www.hectarul.ro

HUWA-SAN TR 50, un produs sigur și ecologic

P

Din acest an, în portofoliul companiei Agro­Est Muntenia regăsiți produsul HUWA­SAN TR 50, dezvoltat de compania Roam Belgia, o soluție omologată și certificată inclusiv în România.

rodusul inovator este folosit de mai mulți ani ca unul dintre cei mai siguri dezinfectanți, atât în siste­ mul medical, cât și în fermele europene.

zootehnie, în spațiile de cultură pentru legume, în spațiile de depozitare sau pentru dezinfecția mașinilor și utilajelor, fără a necesita clătire.

Cu o concentrație de 49,9%, este un oxidant foarte puternic, care, după de­ zinfecție, se degradează doar în oxigen și apă, fără a lăsa reziduuri dăunătoare.

peraturi înalte, de până la 65 grade C; nu are miros; crește eficiența trata­ mentelor utilizate pentru nutriția cul­ turilor; scade numărul de tratamente fitosanitare pentru combaterea pato­ genilor; crește producțiile agricole; elimină rezerva patogenă din apa fo­ losită la irigații.

Așadar, pentru sănătatea culturilor dumneavoastră, pentru dezinfecția spa­ țiilor de producție, a apei pentru irigații, a mașinilor și echipamentelor, încercați cu încredere HUWA­SAN TR 50.

Puteți contacta reprezentații companiei Agro-Est Muntenia la adresa de e-mail office@agroest.ro ori pe www.agroest.ro, sau puteți comanda produsul pe site-ul www.hectarul.ro.

ECO ELIMINĂ BACTERIILE, FUNGII ȘI VIRUSURILE Este un dezinfectant unic, biodegra­ dabil și certificat ecologic, care respectă cele mai înalte standarde europene pen­ tru combaterea și eliminarea bacteriilor, fungilor, drojdiilor, ciupercilor și virusu­ rilor. Cu o formulare stabilă, are o aplica­ bilitate pe scară largă, de la eliminarea agenților patogeni din cultură și până la dezinfectarea apei și a suprafețelor.

Poate fi folosit prin nebulizare, sprayere sau stropire, în industria alimentară, în

PRINCIPALELE LUI AVANTAJE SUNT: previne răspândirea agenților pato­ geni; îndepărtează și previne biofilmul; nu conține alcool sau clor; are o acți­ une de lungă durată și un efect controla­ bil, inclusiv în sistemele de irigații; este ușor de utilizat și nu necesită clătire; nu este coroziv și nu afectează țesutu­ rile vegetale; este activ inclusiv la tem­

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

HUWA-SAN TR-50 DEZINFECTANT AGRICOL UNIC ÎN ROMÂNIA

100% BIODEGRADABIL

ELIMINĂ INFECȚIILE DIN: SOL | APA DE IRIGAȚII SOLARII | SERE ȘI DIN CULTURA TA

1-14 martie Loc. Cioranca, Nr. 131,2023 Jud.Buzău J10/760 /2009 CUI: RO26121880

0338 130 300

office@agroest.ro

O

91

TEHNOLOGIA CU ELIBERARE LENTĂ

OFERĂ AZOT CULTURILOR TALE CONSTANT, RAPID, ECONOMIC ȘI SIGUR

MULTI-N

AZOFOL

SULFAZOTE

AZOFOL SR

AZOFOL BORON

NUTRINO PRO

N28

Loc. Cioranca, Nr. 131, Jud.Buzău J10/760 /2009 CUI: RO26121880 0338 130 300

office@agroest.ro

92 BioEconomia circulară

Compostarea sau digestia?

CE ALEGEM şi DE CE? Continuăm descrierea proceselor de digestie anaerobă și compostare aerobă începută în numărul anterior al revistei Ferma, cu evidențierea caracteristicilor distincte ale celor două procese.

O

diferență majoră între compos­ tare și digestie este umiditatea.

Compostarea se produce cel mai eficient în medii cu conținut de umidi­ tate de aproximativ 50%, în timp ce sistemele de digestie funcționează la umiditate cât mai mare, spre 100%.

UMIDITATEA ÎN COMPOSTARE În cazul compostării, umiditatea de 50% permite formarea unui biofilm în jurul fiecărei particule din grămada de compost.

Aerul trebuie să circule prin masa poroasă de compost și se transferă prin pelicula de apă pentru a furniza oxigen microbilor care trăiesc pe suprafața particulei de material. În ceea ce privește dimensiunile particulelor, compostarea este cea mai eficientă (în ceea ce privește timpii de procesare) când dimensiunile particu­ lelor sunt între 1 și 5 cm.

Compostarea este în esență un pro­ ces discontinuu, în care materiile prime sunt amestecate, începe degradarea, se produce căldură, iar după o perioa­ dă de timp, materialul organic este stabilizat și biodegradarea se oprește.

Unele sisteme de compostare industri­ ale sunt operate în sistem continuu, cu toate acestea, fiecare particulă din acel bioreactor este, în esență, compostată

1-14 martie 2023

un articol de

TEODOR VINTILĂ UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4 ETAPE LA DIGESTIA ANAEROBĂ Digestia este un proces ceva mai complex decât compostarea, în care materialul organic este de­ gradat în 4 etape succesive: hidroliza moleculelor com­ plexe în molecule simple acidogeneza (producerea de acizi organici) acetogeneza (producerea de acid acetic) metanogeneza (producerea de metan) Deoarece fiecare proces este guvernat de diferite tipuri de mi­ croorganisme, aceste bioprocese funcționează mai eficient separat.

1.

2.

3.

4.

într­un proces discontinuu cu un înce­ put și un sfârșit bine definite.

ROLUL OXIGENULUI ÎN COMPOST Prezența oxigenului în compost per­ mite o descompunere mai completă a moleculelor complexe în molecule lor mai simple. De exemplu, oxigenul per­ mite descompunerea completă a car­ bohidraților în dioxid

de carbon și apă (în timp ce lipsa de oxigen sau concentrații scăzute de oxi­ gen favorizează descompunerea car­ bohidraților în acid acetic). Bacteriile aerobe, actinomicetele și ciupercile lu­ crează împreună în compostare pentru a hidroliza moleculele complexe.

Schimbarea temperaturii într­o gră­ madă de compost reflectă activitățile populațiilor microbiene succesive care efectuează degradarea materiei orga­ nice din grămadă. În faza mezofilă a compostării, bacteriile și ciupercile degradează cele mai multe substanțe organice simple disponibile; pe mă­ sură ce temperaturile cresc la niveluri termofile, diferite grupuri de bacterii, ciuperci și actinomicete hidrolizează molecule mai complexe.

UMIDITATEA ÎN DIGESTIE În cazul sistemelor de digestie, umi­ ditatea de 100% nu permite să existe spații libere printre particule și astfel, aerul nu poate ajunge la microbii ana­ erobi.

Eficiența digestiei anaerobe (măsu­ rată ca intensitate și volum a produc­ ției de biogaz) este cu atât mai mare cu cât particulele sunt de dimensiuni mai mici.

Digestia, pe de altă parte, produce cantități mari de biogaz atunci când sistemul este operat în sistem con­ tinuu. În bioreactoarele numite în di­ gestie anaerobă ”digestoare”, atunci când sunt operate în sistem continuu, tot timpul se găsește substrat nou și substrat vechi, amestecate ... ››› 94

93

94 BioEconomia circulară ››› 92 ...împreună, care produc biogaz la rate diferite, dar întregul reactor pro­ duce biogaz în mod continuu.

PRODUSELE SISTEMELOR DE DIGESTIE ŞI COMPOSTARE Ambele procese biologice produc materiale solide, lichide și gazoase ca ieșiri din procesele de transformare.

Compostarea aerobă produce compost, apă (atât vapori, cât și levigat) și gaze volatilizate (amoniac, dioxid de carbon și, ocazional, substan­ țe volatile percepute ca mirosuri).

Digestia anaerobă produce di­ gestat și biogaz. Majoritatea sis­ temelor de digestie din Europa sunt sisteme submerse (funcționează cu medii lichide la 5­12% solide totale), de aceea digestatul este adesea deshi­ dratat în separatoare ­ prese mecanice care produc o fracție de solidă și un efluent lichid.

Fracția lichidă din digestat este ade­ sea folosită ca îngrășământ organic, în timp ce fracția solidă este fie aplicată ca îngrășământ și amendament, fie, în unele cazuri, este compostată pentru o degradare mai completă. Composta­ rea digestatului este aplicată în spe­ cial pentru gestionarea digestatului provenit din sisteme de fermentație în substrat solid, în timp ce aplicarea digestatului direct pe terenurile agri­ cole este abordarea preferată pentru gestionarea digestatului provenit din gunoi de grajd și biosolide.

1.

2.

1-14 martie 2023

Proiect finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparţin exclusiv auto­ rilor și nu reflectă neapărat poziţia Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Cercetare Europeană (REA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă acordarea nu pot fi considerate responsabile pentru aceste afirmaţii.

CARE ESTE MAI BUNĂ: DIGESTIA SAU COMPOSTAREA? Studiile recente care au comparat efectele generale asupra mediului pen­ tru mai multe opțiuni de gestionare a deșeurilor municipale organice, inclu­ siv compostarea și digestia, au con­ cluzionat că digestia a fost mai bună decât compostarea, deoarece digestia este un proces închis, există mai puține emisii de praf, bioaerosoli și mirosuri decât în compostare.

Totuși, fracțiunea lichidă separată din digestat poate fi o apă uzată, dacă nu există terenuri agricole sau pe pă­ șuni pe care să fie aplicată conform legislației din domeniul fertilizanților și generează emisii fugitive de metan și protoxid de azot (ambele gaze cu efect de seră semnificative) odată cu aplicarea pe teren a digestatului. Cer­ cetările arată însă că, deși există emi­ sii atât de metan, cât și de protoxid de azot prin aplicarea pe sol a digestatu­ lui, emisiile de metan scad destul de repede și emisiile de N2O sunt similare

cu cele provenite prin aplicarea de în­ grășăminte cu uree.

DIFERENŢE MAJORE ÎNTRE COMPOST ŞI DIGESTAT Datele arată că digestatul conține în general mai mult azot decât compostul (posibil din cauza pierderilor de azot în timpul compostării), pH neutru­ușor alca­ lin, concentrații în metale și agenți pato­ geni mult mai scăzute decât compostul.

Compostarea și digestia sunt ambe­ le metode probate de procesare a ma­ teriilor organice, în special a deșeurilor, în produse cu valoare adăugată, folo­ sind metode de conversie biologică.

Fiecare proces are avantaje și deza­ vantaje și pot fi utilizate în serie pentru a îmbunătăți rezultatul reciclării ma­ teriilor organice. Care este abordarea potrivită depinde, în mare parte, de posibilitatea valorificării energiei recu­ perate prin digestie, de considerentele privind amplasarea și apropierea de furnizori și clienți și de piața de desfa­ cere pentru produsele obținute.

CÂND VOM PUTEA ÎNLOCUI COMBUSTIBILII CU BIOMETAN? Sistemele mondiale energetice sunt în schimbare. Rețelele de energie elec­ trică sunt foarte sensibile la factori geo­politici și nu pot susține alte sectoare vitale cum este cel al transporturilor.

Tehnologiile de producție a biocombustibililor care înlocuiesc combustibilii fosili sunt mature și aplicate în toată lumea.

Scanează codul QR şi află care este eficiența și sustenabili­ tatea acestor tehnologii?

95

96 Tradiţie şi inovaţie

GRĂDINILE PLUTITOARE, ANTIDOT PENTRU SECETĂ?

Schimbările climatice, materializate prin apariția unor lungi perioade secetoase, determină tot mai mulți specialiști să-și întoarcă privirile spre practicile tradiționale din alte zone ale lumii.

U

na dintre practicile milenare dar, totodată, spectaculoase este ace­ ea a grădinilor plutitoare.

MIRAJUL CHINAMPAS DIN MEXIC Povestea grădinilor plutitoare începe încă din perioada precolumbiană, în Mexic. Acolo, în regiunea lacurilor puțin adânci, mare parte dintre legume sunt produse pe așa­numitele „chinampas”.

Acestea constă în platforme înalte,

CULTURI OBŢINUTE ÎN CHINAMPAS Terenurile agricole din chinampas sunt folosite încă de pe vremea az­ tecilor pentru a cultiva o varietate de culturi precum: porumb, fasole, do­ vleac, roșii, ardei iute, ardei, legume cu frunze, dovleci, bame, ceapă, ier­ buri comestibile și o varietate de alte culturi. Grădinile au fost folosite și pentru a cultiva diverse flori, dar și pomi fructiferi precum cireșul mexi­ can, păducelul mexican și pere. Despre istoria chinam­pas­aflaţi­deta­ lii­sca­nând­codul­QR!­

1-14 martie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

înguste și dreptunghiulare, de apro­ ximativ 5 până la 10 metri lățime și 20 până la 40 de metri lungime, delimitate pe toate părțile de canale, înălțate la aproximativ un metru deasupra nivelu­ lui apei. Plutele au fost postate pe fun­ dul lacului sau al mlaștinilor ca suport pentru pământ. Între țărușii cu care erau ancorate erau împletite viță de vie și ramuri.

Pentru crearea unui pat arabil, zona închisă a fost apoi umplută cu noroi adunat din lac sau mlaștini, pământ și rogojini groase de vegetație în des­ compunere de pe fundul lacului sau din mlaștini, până când s­a ridicat la apro­ ximativ un metru deasupra nivelului apei.

Laturile terenului înălțat au fost con­ solidate cu ramuri și sălcii pentru a oferi mai multă stabilitate, precum și umbră.

Rădăcinile dense ale copacilor s­au an­

corat de pereții structurii și, astfel, ero­ ziunea solului a fost minimizată.

Fertilitatea solului a fost menținută prin adăugarea de vegetație în des­ compunere, nămol bogat în substanțe organice, obținut de pe fundul canale­ lor iar pe câmp s­ar fi adăugat gunoi de grajd animal și chiar uman.

SOLURILE RĂMÂN PRODUCTIVE TIMP DE SECOLE Ca rezultat, productivitatea cultu­ rilor a rămas ridicată timp de secole. În plus, apele uzate au fost, de asemenea, tratate în mod natural, prin procesele biologice create, obținându­se astfel un mediu de viață mai sănătos pentru toată lumea.

Semințele sunt plantate în paturi special pregătite de către fermieri iar răsadurile au fost ulterior plantate pe câmpul astfel obținut.

Această tehnică agricolă a ajutat la depășirea dificultăților în agricultură, cum ar fi precipitațiile variabile, înghe­ țurile și fertilitatea proastă a solului din bazinul Mexicului. Contactul pământului cu apa din jur a oferit suficientă umidi­ tate a solului pentru culturi. Apa a reglat

Tradiţie şi inovaţie 97 și temperatura pe timp de noapte și a ajutat la atenuarea înghețurilor.

7 CULTURI PE AN ÎN CHINAMPAS! Locuitorii din jurul lacurilor Xochi­ milco, Chalco și Texcoco depindeau de culturile de chinampas. Terenurile pot produce aproximativ șapte culturi pe an. Aproximativ două treimi din alimen­ tele din chinampas sunt consumate de oamenii din Tenochtitlan.

Deși expansiunea urbană a dus la deteriorarea ecologică în Mexic, sis­ temul agricol chinampa încă folosește tehnici de agricultură eficiente pentru a menține o productivitate bună a cul­ turilor. Acesta generează venituri mari și locuri de muncă pentru oamenii din Mexic. Astăzi, chinampas funcționale pot fi văzute în zona Xochimilco. Pe lângă funcția de bază constituie și o importantă atracție turistică.

GRĂDINĂRITUL PE PLUTĂ La mii de kilometri distanță, în Bangladesh, practica tradițională in­ clude folosirea unor adevărate insule plutitoare pentru amenajarea unor gră­ dini de legume. Această metodă a fost recomandată de către FAO drept un model de bune practici!

Grădinile sunt create prin țeserea și stratificarea plantelor precum un soi tradițional de trestie ­ în mod normal la aproximativ un metru grosime și cu lățimi de 2­4 metri și lungimi de până la 10 metri ­ pentru a crea versiuni de gră­ dini cu paturi înălțate, permițându­le să funcționeze ca bază de creștere în timp ce plutesc. Legumele sunt apoi planta­ te în interiorul acestor plute iar pe mă­ sură ce bazele de plante se descompun

Datorită aspectului lor, chinampas au fost numite și „insule plutitoare” treptat, ele eliberează nutrienți, care ajută la hrănirea legumelor.

Deasupra, pluta este acoperită și cu un strat de compost.

DE 4 ORI MAI RENTABIL DECÂT OREZĂRIILE! Grădinile plutitoare sunt o modali­ tate excelentă de a cultiva în mod fia­ bil legume populare. Pentru comuni­ tățile din Bangladesh, asta înseamnă bame tradiționale, tărtăcuță, spanac și vinete. Pot fi cultivate chiar și con­

dimente, inclusiv turmeric și ghimbir.

Dacă un fermier dorește să­și extindă grădina plutitoare, are și opțiunea de a crește puieți.

Cei care folosesc acum grădini plu­ titoare au raportat chiar că au câști­ gat de patru ori mai mulți bani decât au obținut din exploatarea orezăriilor tradiționale.

După încheierea sezonului, plutele sunt recuperate, tocate și utilizate ca îngrășământ organic pentru culturile clasice din timpul sezonului ploios.

APĂ CURATĂ ŞI ÎNDESTULĂTOARE Principalul avantaj al culturii în acest sistem este că apa nu mai reprezintă o problemă. Prin capilaritate, umiditatea ajunge la rădăcinile plantelor.

Un alt avantaj major îl reprezintă purificarea apei pe care flora bacteri­ ană ce se dezvoltă pe fundul și în jurul acestor suprafețe o realizează în cel mai natural mod cu putință.

Desigur că încă sunt multe lucruri de spus şi de studiat despre acest mod de a practica agricultura, dar ceea ce este important e că o practică milenară a demonstrat sustenabilitatea acestor sisteme!

Scanează-mă!

Scanează­codul­QR­şi­ află­mai­multe­amănunte­ despre­grădinile­plu­ti­ toa­re­din­Bangladesh!

98 Culturi de câmp

Sfecla de zahăr: alegerea corectă a erbicidului

Sfecla de zahăr are un grad scăzut de competitivitate cu buruienile, care reduc randamentul culturii, dar și cantitatea de zahăr din rădăcini. Aspect nedorit când, în UE, cererea de zahăr crește, iar producția de sfeclă scade.

P

agubele produse de buruieni sunt cauzate de faptul că aces­ tea consumă o bună parte dintre resursele de apă, nutrienți și lumină, iar sfecla de zahăr nu mai are acces la elementele utile dezvoltării sale. De asemenea, buruienile sunt gazde pen­ tru boli, insecte și nematozi, care ame­ nință atât sfecla de zahăr, cât și celelalte specii din rotație.

PROTECȚIE CRESCUTĂ LA PORNIREA ÎN VEGETAȚIE MITRON 700 SC este un erbicid sub formă de suspensie concentrată, pe bază de metamitron 700 g/l, ce con­ trolează principalele buruieni dicotile­ donate anuale. Acest produs prezintă acțiune sistemică, are selectivitate pentru cultura de sfeclă de zahăr și are efect rapid: în câteva zile de la aplicare, buruienile devin clorotice și necrozează în câteva zile.

SPECTRU DE COMBATERE LARG Aplicarea optimă este cea fracționată, la temperaturi sub 25°C, astfel: o doză de 1 l/ha, preemergent, înainte de răsărirea plantulelor de sfeclă de zahăr, urmată de 2 aplicări în postemergență, a câte 2 l/ha, de la apariția cotiledoanelor până la stadiul de 2 frunze adevărate. Acest mod de aplicare permite controlul buruienilor răsărite „în valuri”.

MITRON 700 SC poate fi aplicat atât în preemergență, cât și în postemergență, dar eficiența maximă a sa este înregistrată la utilizarea în faza de cotiledoane a buruie­ nilor. De asemenea, studiile* arată o sensi­ bilitate ridicată a buruienilor ce au absorbit o doză mică de metamitron la tratamentele ulterioare cu erbicide.

De la stg. la dr.: veronica (Veronica spp.), rocoina (Stellaria media), turița (Galium aparine) un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Acțiunea rapidă este esențială, de­ oarece semințele de sfeclă de zahăr se seamănă în stratul superficial al solului, la o adâncime de 2­3 cm, iar pornirea în vegetație depinde de umiditate, uneori mai redusă în zona de suprafață, pre­ cum și de nutrienți, ambii factori putând fi periclitați de prezența buruienilor. De aceea, este necesară protecția atentă a plantelor de cultură până în fenofaza de 6 frunze adevărate, o măsură utilă pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturii. Chiar și ulterior acestei feno­ faze, sfecla de zahăr necesită fertilizare de bună calitate, datorită nivelului cres­ cut de consum al elementelor nutritive, precum și o umiditate ridicată, ideal cu menținerea solului umed până la 80 cm

adâncime. O solă fără buruieni înseam­ nă că investițiile în irigații și fertilizare își ating mai bine scopul.

SPOR DE PRODUCȚIE MITRON 700 SC ajută la obținerea unui spor de producție, prin combate­ rea buruienilor din cultură. Erbicidarea este cu atât mai necesară în perioadele nefavorabile, cum sunt primăverile reci, cu temperaturi scăzute la nivelul aeru­ lui și solului.

SUBSTANȚĂ ACTIVĂ EFICIENTĂ Metamitron este un compus din gru­ pa chimică a triazinonelor, ce prezintă efect inhibitor al complexului fotosiste­ mului II. Substanța activă este preluată prin rădăcini și lăstari, fiind translocată acropetal în frunze. Absorbția sa de către buruieni conduce la perturbarea fotosintezei; astfel, plantele sensibile la această substanță activă prezintă simptome de cloroză, au frunzele mai deschise la culoare, apoi se necrozează.

Sursă*: https://www.researchgate.net/ publication/304498139_Factors_affecting_ metamitron_activity

Scanează­codul­QR­și­află­ toate­detaliile!­

1-14 martie 2023

De la stg. la dr.: troscot (Polygonum aviculare), loboda sălbatică (Atriplex patula)

99

100 Legumicultură

BARONESCU BLAMEAZĂ DICTATURA RETAILERILOR După ce a investit 270.000 de euro, legumicultorul din Perişor, judeţul Olt, se află într­o mare dilemă: să-şi vândă marfa în hipermarketuri, mai ieftin sau la poarta fermei, la preţul corect?

R

espectat şi cunoscut în toată zona de sud a Olteniei, Marian Baronescu deţine astăzi un hectar şi jumătate de solarii, în care produce roşii, ardeioase, vinete şi castraveţi.

Deşi a pus mult suflet în cultivarea pepenilor galbeni pe verticală, a renun­ ţat la această ambiţie pentru că nu avea o cantitate suficient de mare pentru a intra cu ei în supermarket. De altfel, în general, legumele produse de el ajung în final să fie comercializate în marile lanţuri de magazine, ceea ce nu este neapărat o reţetă foarte profitabilă.

Încetul­cu­încetul­nu­vom­mai­ avea­unde­să­vindem.­Trebuie­să­ ne­apropiem­de­hipermarketuri,­ dar­marii­retaileri­îşi­impun­ preţurile,­nu­acceptă­să­ negocieze­cu­noi,­producătorii!­ MARIAN BARONESCU

Legumicultor din Perişor, jud. Olt

1-14 martie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CONSUMATORUL PREFERĂ SĂ CUMPERE DE LA SUPERMARKET „Anul trecut, deşi s­au scumpit toate, noi am vândut legume cu preţu­ rile de acum zece ani. În urmă cu 15 ani îmi amintesc că vindeam salata cu 1,4­ 1,5 lei bucata iar în toamna trecută am dat salată cu 90 de bani până la un leu, plus TVA. Norocul meu este că am livrat mar­ fa la Kaufland, căci altfel rămâneam cu ea nevândută pentru că nu a fost cerere în pieţe. Dar toate aceste hipermar­ keturi preferă să

importe produse de afară. Spre exem­ plu, salata din Italia care cântărea 150 de grame şi era ambalată într­o pungu­ liţă se vindea cu 5 lei”, constată cu re­ gret fermierul. În opinia sa, o parte din vină, dacă nu chiar singura, o poartă politicienii noştri, care „au luat gurile de vânzare şi au distrus pieţele, con­ struind în jurul acestora o mulţime de hipermarketuri, iar lumea nu se mai duce în pieţe ci preferă să cumpere din marile lanţuri de magazine”.

MARFA NOASTRĂ E PROST PLĂTITĂ Mai mult decât atât, spune el, aceşti retaileri se vorbesc între ei şi au o po­ litică de preţuri mici când vine vorba de produsele româneşti, care se vând la jumătate din preţurile mărfii de im­ port. Unde mai pui că şi acea lege care obligau supermarketurile ca un anumit procent din produsele comercializate să fie de provenienţă românească a dispărut din cauza pandemiei de Covid­19. Asta sub pretextul fals că nu

Legumicultură 101

ar avea de unde să se aprovizioneze, când de fapt lanţurile de aprovizionare au fost afectate pe filiera importurilor mai mult ­ consideră cel supranumit „Lupul Dacic”, datorită unei legături spirituale puternice pe care simte că o are cu strămoşii noştri.

KAPIA S-A VÂNDUT CEL MAI BINE Din toată producţia comercializată anul trecut de Marian Baronescu cir­ ca 70% a avut ca destinaţie reţelele de hipermarket, respectiv magazinele Kaufland şi Profi. Cele mai mari câşti­ guri le­a obţinut la ardeioase.

FERTIRIGARE COMPUTERIZATĂ! În prezent, Marian Baronescu se ocupă de modernizarea altor spaţii protejate, tot printr­un proiect cu fonduri europene, în valoare de 200.000 de euro: „Vrem să înlocuim solariile construie pe schelet de lemn cu unele de generaţie nouă.

Am luat legătura cu cei de la Neta­ fim şi vom implementa un sistem de fertirigare computerizată con­ trolat prin telefonul mobil, cu staţie meteo, cu electrovalve, inclusiv un sistem de ceaţă pentru tratamen­ tele fitosanitare. În proiect este in­ clus şi un motostivuitor”.

„În special ardeiul de tip kapia a avut un preţ bun pentru că nu a exis­ tat un volum prea mare pe piaţă din cauza virozelor care au distrus cultu­ rile. Aşa s­a ajuns la 5­6 lei kilogramul.

Am pierdut şi eu două solarii de roşii, adică vreo 4.000 de fire, pentru sim­ plul fapt că am pus o varietate care nu avea rezistenţă la viroze. Iar acesta este rezultatul unor politici aiurite ale Bruxelles­ului, care de ani de zile refuză să accepte inovaţia şi progresele reali­ zate în domeniul ameliorării genetice.

Noi nu avem voie să cultivăm soiuri mo­ dificate genetic însă importăm la greu soia şi alte produse modificate genetic din diferite părţi ale lumii unde nu există astfel de restricţii”, se plânge olteanul.

NU MAI ARE CU CINE LUCRA! Roşiile lui Baronescu fuseseră con­ taminate cu virusul petelor de bronz al tomatelor, o boală care face ravagii în Europa şi care poate fi controlată cu ajutorul unor soiuri rezistente la acest patogen. „Este un virus care se răspândeşte foarte uşor iar eu nu am avut timp să întreţin cultura, din cauză că nu am cu cine lucra. Când am intervenit era prea târziu şi plantele erau deja infestate.

Dar asta m­a făcut să mă învăţ minte şi de acum încolo voi planta numai roşii cu rezistenţă la TSWV (tomato spotted wilt

virus ­ denumirea în limba engleză)”, mi­a explicat acesta. Lipsa forţei de muncă este o problemă şi pentru el. „Astăvară, am avut oameni care pentru 4.200 de lei şi o masă la prânz nu veneau la muncă. Iar statul român nu face altceva decât să încurajeze lenea, prin acordarea acestor ajutoare sociale. Este de neînţeles!”, admite in­ ginerul agronom.

INVESTIŢIILE SUNT NECESARE! Marian Baronescu se află cumva pe linia de plutire în ceea ce priveşte pro­ fitabilitatea afacerii sale, însă a ajuns aici numai prin faptul că a investit constant. „Noi plătim în fiecare an la bănci peste 100.000 de lei pentru a ne acoperi creditele. Sunt bani din profitul nostru dar care practic ne diminuează veniturile”, susţine acesta.

Nu de mult a construit o hală de 150 mp, ce include o cameră de sortare şi ambalare, două încăperi cu tempera­ tură controlată, de răcire şi de coacere. Întreaga investiţie l­a costat 65.000 de euro plus TVA. De asemenea, pe acelaşi proiect a achiziţionat un tractor Kubota, o dubă frigorifică şi a construit încă nouă solarii. Deşi doar 30% ar fi fost în mod normal contribuţia sa şi 70% bani eu­ ropeni, în final s­a ajuns la 50% ­ 50%, pentru că au apărut tot felul de costuri neprevăzute, dobânzi de achitat etc.

102 Culturi de câmp

Efectul PICADOR: 3 motive pentru a-l alege un articol de

Sursa­foto:­www.alamy.com

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

U

na dintre problemele la zi o re­ prezintă dăunătorii polifagi de sol, cum sunt viermii sârmă (Agriotes spp.) și buha semănăturilor (Agrotis spp.), care pot fi controlați doar prin măsuri preventive și sigure. Ciper­ metrin este o substanță activă cunos­ cută, cu eficacitate ridicată, disponibilă în cantitate mare în insecticidul mi­ crogranulat de sol PICADOR 1,6 MG (16 g/kg). Iată cel puțin 3 beneficii pentru care merită să îl alegeți.

BENEFICIUL 1: Control preventiv foarte sigur.

Viermii sârmă și buha semănăturilor atacă plantele de cartof (și nu numai) atunci când sunt în stadiul de larvă ma­ tură și au deja aparatul masticator pu­ ternic dezvoltat, astfel încât să poată roade tuberculii. Datorită mobilității mari în sol, rata de dăunare este foarte ridicată, întrucât o singură larvă poate ataca mai mulți tuberculi. Granulele de PICADOR, aplicate în brazdă la plantare, constituie o barieră protectivă în jurul tuberculului, cu efect de contact și re­ pelent foarte bun.

Viermii­ sârmă (Agriotes spp.) pot fi recunoscuți după corpul alungit și pu­ ternic chitinizat, de culoare galben­por­ tocalie. Atacurile lor se produc mai ales atunci când tuberculii sunt dezvoltați, alterând calitatea producției și diminu­ ând valoarea comercială a acesteia. Tu­ berculul prezintă galerii și țesuturi de­ teriorate, care pot constitui și un teren favorabil patogenilor. Condițiile climati­ ce din zonele de cultură a cartofului fa­ vorizează dezvoltarea viermilor sârmă

•

1-14 martie 2023

Buha semănăturilor (Agrotis spp.) chiar și până la 1­5 larve/mp, de aceea este obligatoriu ca prevenirea atacului să se facă înainte de plantare.

Buha semănăturilor (Agrotis spp.), în stadiul larvar, prezintă o culoare cenu­ șiu ­ verzuie, cu trei dungi, cea mediană fiind mai lată. Dacă larvele tinere se hrănesc cu părțile aeriene, cele mature sunt mult mai agresive, întrucât retează planta la colet și rod interiorul tubercu­ lilor, care devin imposibil de valorificat.

•

BENEFICIUL 2: Protecție îndelungată. Substanța activă din PICADOR 1,6 MG face parte din grupa piretroizilor de sinteză și acțio­ nează ca o neurotoxină asupra larvelor, cu efect rapid asupra lor, constând în hiperactivitate și paralizie, urmate de moartea insectelor. Efectul de protecție se menține mai mult de 3 luni, deoarece: Cipermetrinul nu are efect de vapori și nu este solubil în apă; Granulele de PICADOR sunt active doar acolo unde sunt aplicate și nu se

• •

Sursa­foto:­arhivă­internă­Kwizda­Agro

Cartoful este o cultură importantă în sectorul agricol din România, atât datorită resurselor investite de fermierii cultivatori, cât și din perspectiva provocărilor directe și indirecte cărora aceștia le fac față.

Viermi sârmă (Agriotes spp.) deplasează, datorită densității mari, da­ te de suportul de carbonat de calciu; Prezintă o perioadă îndelungată de degradare în condiții de luminozitate și rezistență ridicată la UV.

•

BENEFICIUL 3: Aplicare facilă. PICADOR se aplică la plantare, cu un microgranulator, iar la capătul tubulaturii se montează un dispozitiv tip „coadă de pește” (DPX). Mi­ crogranulele trebuie răspândite uniform la baza brazdei, cât și pe lateralele aces­ teia, astfel încât discurile de închidere să compacteze solul tratat în jurul tuber­ culului. Patul germinativ va fi afânat și mărunțit în prealabil. Nu se recomandă amestecarea cu alte produse granulate, datorită densităților și a granulometriei.

Doza utilizată este 12 kg/ha, respectiv o unitate de produs este suficientă pentru tratamentul unui hectar de cultură. Scanează­co­ dul­QR­și­află­și­alte­deta­ lii­despre­acest­produs!­

ARTIS

®

103

Biostimulator cu efecte benefice asupra producției de cartof

ARTIS® WP este un biostimulator cu efect nematocid, care optimizează dezvoltarea plantelor și determină creșterea calitativă a producției de cartof. Substanța activă este reprezentată de ciuperca Arthrobotrys oligospora, tulpina AO1: 5,0 x 105 (5 m/m%) min CFU/g, care este încorporată în sol și potențează dezvoltarea plantelor prin crearea de condiții nefavorabile pentru dezvoltarea organismelor dăunătoare din sol.

Beneficiile tratamentului cu ARTIS® WP în cultura de cartof: 9 Are efect biostimulator asupra rădăcinii.

9 Creează condiții nefavorabile dăunătorilor din sol, cum ar fi nematozi și viermi sârmă (Agriotes spp.).

9 Acționează optim atunci când temperatura solului este de 12-22° C, iar umiditatea solului este de 60-70%.

9 Îmbunătățește formarea tuberculilor, stimulează creșterea cantității și calității producției.

Distribuit în exclusivitate 9 Determină un procent mai mare de tuberculi de categoria I. ARTIS® WP se aplică prin pulverizare pe sol, în doză variabilă între 1,5 – 3 kg/ha, înainte de plantare și încorporare sau rebilonare, fiind adecvat și în caz de fertirigare.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

104 Viticultură

Syngenta OptiTech, km 0 al tehnologiei viticole

Gestionarea rezistenței agenților patogeni la tratamente, utilizarea soluțiilor digitale de monitorizare a dăunătorilor și controlul fitoplasmozelor sunt principalele subiectele abordate anul acesta la Forumul Național OptiTech pentru Viticultură.

A

juns la cea de­a zecea ediție, Forumul Național OptiTech pen­ tru Viticultură este o prezență constantă pe harta evenimentelor de­ dicate promovării tehnologiilor de vârf privind protecția viței de vie. Organizat de compania Syngenta în data de 9 februarie 2023, la Brașov, evenimentul din acest an a reunit aproximativ 200 de viticultori și a fost structurat în două sesiuni: una orientată către provocările actuale din sector și cea de­a doua

COȘMARUL VITICULTORILOR „Flavescența aurie e o boală care se transmite foarte repede și care poate duce în 3­4 ani la pierderea întregii podgorii, este coșmarul viticultorilor. În Italia realizăm o serie de teste pen­ tru a găsi soluții în concordanță cu noi­ le relgementări a le UE. combaterea vectorului de transmitere, însă în Ro­ mânia această boală este încă în ca­ rantină, autoritățile nu sunt dispuse să accepte cereri de omologare și nici nu o consideră în mod oficial o problemă”, a afirmat Marius­Drăgoi, Marketing Ma­ nager Culturi Speciale și Legumicul­ tură, pentru România și Moldova.

1-14 martie 2023

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cuprinzând workshopuri tematice pe segmentele de fungicide și insecticide.

SINERGIE ÎNTRE FERMIERI, INFORMAȚIE ȘI TEHNOLOGIE Cu operațiuni comerciale în peste 100 de țări și aproximativ 30.000 de an­ gajați, Syngenta este un brand global în domeniul protecției plantelor, investind anual între 1,3 și 1,5 miliarde de dolari în cercetare. Însă, alături de dezvoltarea unor noi soluții agronomice, compania acordă o importanță din ce în ce mai mare proiectelor ce au ca scop informa­ rea și educarea fermierilor cu privire la strategiile de management al tratamen­ telor ce pot fi adoptate în exploatații. „În contextul noilor norme europene, numărul de substanțe omologate și de produse la care fermierii au acces sca­ de. Acest lucru implică, printre altele, o creștere a riscului ca agenții patogeni să dezvolte rezistență, indiferent dacă vorbim de ciuperci sau de insecte.

Odată apărută rezistența la tratament, ea este foarte greu de combătut, pen­ tru că ai un agent patogen care nu mai răspunde la o întreagă grupă de substanțe chimice. Este exact ca în medicină, când apar acele super­bac­ terii rezistente la clase întregi de antibiotice. De aceea, noi, compania Syngenta, am decis să investim în edu­ carea fermierilor pentru a­i învăța pe aceștia cum să gestioneze astfel de situații și să aibă un management efi­ cient al tratamentelor. Practic, eveni­ mentul de astăzi urmărește să îi ajute pe fermieri să își dezvolte strategii adaptate de aplicare a soluțiilor fito­ sanitare”, ne­a declarat Simon­Arnšek, director tehnic pe segmentul de fungi­ cide, pentru regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu.

FLAVESCENȚA AURIE POATE DISTRUGE PODGORII ÎNTREGI Îngălbenirea viței de vie, cauzată de fitoplasmoze (în special Flavescence dorée) a fost cel de­al doilea subiect cheie al forumului. Boala, deosebit de contagioasă, este transmisă de cicade, cel mai adesea de Scaphoideus titanus (cicada flavescenței aurii), și se ma­ nifestă prin curbarea frunzelor în jos,

Viticultură 105

REZISTENȚA LA TRATAMENT Rezistența la tratamente nu poate fi combătută, fiind un pro­ ces de selecție naturală, însă, apli­ când strategii eficiente, apariția ei poate fi încetinită. Pentru o bună gestionare a acesteia, specialiștii Syngenta recomandă să: Nu utilizați în mod exclusiv un produs; Respectați numărul de trata­ mente și dozele specifice; Evitați utilizarea soluțiilor de protecție a plantelor ca eradicant; Alternați substanțele chimice aplicate. Atenție la eticheta de pe ambalaj, unele substanțe chimice se regăsesc în mai multe produse cu denumiri comerciale diferite; Adoptați o strategie mixtă, ce combină soluțiile chimice cu cele biologice.

• • • • •

apariția petelor galben­aurii sau roșia­ tice, avortarea buchetelor florale, zbâr­ cirea și uscarea boabelor pe struguri, înghețarea lăstarilor și în cele din urmă pierderea plantei. Infecția nu poate fi vindecată, iar plantele simptomatice trebuie distruse.

Infecția are o perioadă de latență de până la 3 ani și a fost deja semnalată în podgoriile din România, motiv pen­ tru care monitorizarea podgoriilor și a capcanelor este esențială în vederea limitării transmiterii ei.

TRAPVIEW - TESTAT ÎN ROMÂNIA În 2022, conform Andreei­ Caimac ­ Marketing Manager Culturi Horticole pentru Europa de Sud­Est ­, compania Syngenta a testat în România, pe o su­ prafață de 200 de hectare, noua soluție de monitorizare digitală Trapview.

Având la bază capcane feromonale și camere digitale cu transmitere în cloud, sistemul permite o predicție exactă a curbei de zbor a dăunătorilor, astfel în­ cât viticultorul să poată folosi date în timp real în vederea stabilirii schemei de tratament.

PRODUSE NOI PENTRU COMBATEREA MOLIILOR ȘI A MANEI Noutățile acestei ediții a Forumului Național pentru Viticultură sunt in­ secticidul Voliam și fungicidul Orondis Ultra Ready Mix, fiecare fiind lansat în cadrul unui workshop specific. Gândit pentru a completa gama de insecti­ cide dedicate culturii de viță de vie, Voliam aparține unei grupe chimice diferite față de Karate Zeon și Affirm, permițând astfel un profil complet de protecție a culturii și având o eficaci­ tate excelentă în combaterea Lobesiei botrana.

Pe segmentul de fungicide, Orondis Ultra este deja produsul cu cele mai bune rezultate pentru combaterea ma­ nei viței de vie (Plasmopara viticolă), din portofoliul Syngenta, însă formula Ready Mix pune la dispoziția viticultu­ rilor un produs standardizat, gata de aplicare în orice moment.

Folosesc­produse­Syngenta­de­ mulți­ani­și­cred­că­până­acum­ am­testat­majoritatea­ produselor­dedicate­viticulturii.­ Karate­Zeon,­Thiovit,­Switch,­ Topas­ar­fi­primele­care­îmi­vin­ în­minte.­Switch­este­un­produs­ pe­care­nu­îl­pot­înlocui­cu­ altceva­și­nici­nu­cred­că­va­ exista­prea­curând­ceva­similar­ MARIUS PRICOPE

Viticultor la Moșia Domnească, Vrancea

Evenimentul­de­astăzi­ urmărește­să­îi­ajute­pe­fermieri­ să­își­dezvolte­strategii­ adaptate­pentru­aplicarea­ soluțiilor­fitosanitare­ SIMON ARNŠEK

Director tehnic pe segmentul de fungicide

106 Horticultură

POMI, VIE ȘI LEGUME, TOATE FĂRĂ ACARIENI

Pe cât de mici, pe atât de periculoși, acarienii impun măsuri concrete de combatere și control atunci când pragul economic de dăunare atinge 3-5 forme mobile pe o frunză. un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

A

carienii reprezintă, de fapt, o specie de dimensiuni foarte mici din clasa arahnidelor, dificil de depistat cu ochiul liber, care găsesc un mediu favorabil în livezi, plantații de viță­de­vie, legume în spații protejate.

Formele hibernante ale acarienilor se pot găsi pe butucii și coardele viței­de­ vie, precum și pe ramurile pomilor. La temperaturi ridicate sau în condiții de secetă, acarienii colonizează rapid mu­ gurii pomilor, lăstarii viței­de­vie și spa­ tele frunzelor tinere la legume, pomi și viță­de­vie. Atacurile lor sunt favorizate de perioadele cu temperaturi ridicate și secetoase, iar o problemă majoră este că au nevoie de o perioadă foarte scurtă ca să se dezvolte de la stadiul de ou la cel de adult (15­21 de zile).

Acarienii înțeapă frunza și sug sucul celular, perturbând structura și func­ țiile frunzei, care nu mai este capabi­ lă să realizeze fotosinteza în condiții normale. De cele mai multe ori, frunza capătă un aspect gofrat, ondulat sau prezintă o pâslă lipicioasă, alburie, pe spate. Rezultatele acțiunii lor sunt de­ folierea butucilor, avortarea florilor, legarea slabă, afectarea mugurilor de rod, producții reduse cantitativ sau ca­ litativ, un nivel redus de acumulare a za­ harurilor etc.

Ouă de păianjen roșu pe scoarța mărului (Panonychus ulmi)

Atac de păianjen roșu pe frunzele mărului (Panonychus ulmi)

Păianjenul roșu comun la castraveți (Tetranychus urticae)

Păianjenul roșu comun la tomate (Tetranychus urticae)

ORTUS® 5 SC: EFICIENT ÎN FAZELE CRITICE DE DEZVOLTARE A ACARIENILOR Acaricid sub formă de suspensie concentrată, ORTUS® 5 SC are la bază substanța activă fenpiroximat 51,2 g/l, cu acțiune de contact și ingestie, care inhibă complexul mitocondrial 1 de transport al electronilor (METI). Pe scurt, afectează respirația celulară și producția de energie a acarienilor, provocându­le moartea. De aseme­ nea, acest produs inhibă metamor­ foza, afectând dezvoltarea larvelor la stadiul de adult. Efectul de șoc al fen­ piroximatului asupra dăunătorilor țintă oprește producerea pagubelor în cul­ tură la o zi după tratament. ORTUS® 5

În stadiul de repaus vegetativ sau primăvara devreme, pentru un con­ trol complet al acarienilor la pomii fructiferi și la vița­de­vie, se reco­ mandă tratamentul cu VERNOIL®, pe bază de ulei de parafină 800 g/l.

Acesta va reduce rezerva biologică de forme hibernante (ouă, larve, adulți) de pe scoarța pomilor sau de pe butuci și coarde la vița­de­vie.

1-14 martie 2023

SC acționează eficient și foarte rapid atunci când PED­ul este de 3­5 forme mobile pe o frunză.

MODUL DE APLICARE PENTRU EFECTUL DE ȘOC Produsul se aplică în doză variabilă, în funcție de specie: 0,1% pentru to­ mate, ardei, vinete și castraveți în spa­ ții protejate, la fel și pentru coacăz. În cazul viței­de­vie, tratamentul se efec­ tuează cu 0,5 l produs/ha, iar la măr și prun se recomandă 1 l/ha. După trata­ ment, soluția are acțiune de durată și nu emite vapori. Aplicarea produsului se efectuează o singură dată pe sezon, astfel se evită și apariția fenomenului de rezistență.

Acarienii populează în special spa­ tele frunzei, de aceea echipamentul de stropit trebuie să fie calibrat cu atenție, astfel încât soluția de tratat să ajungă și în spațiile mai greu acce­ sibile. Scanează­codul­­ QR­și­află­și­alte­detalii­­ despre­acest­produs!­­

107

FLOSUL

®

Fungicid pe bază de sulf lichid pentru controlul făinării la pomi fructiferi (măr, piersic, nectarin) și viță-de-vie

Nu provoacă arsuri* *la

tem at e peraturi ridic

Particule

0,8 microni

Rezistent la spălare

Făinarea la măr (Podosphaera leucotricha)

Tratament cu FLOSUL la vița-de-vie

FLOSUL® este un fungicid cu acțiune de contact, pe bază de sulf lichid, al cărui spectru de combatere cuprinde făinarea la măr (Podosphaera leucotricha), piersic și nectarin (Sphaerotheca pannosa), precum și la vița-de-vie (Uncinula necator). Se prezintă sub formă de suspensie concentrată (SC), astfel încât soluția de tratat este foarte stabilă și uniform repartizată, determinând o acțiune foarte eficientă a produsului pe țintă.

Beneficiile tratamentului cu FLOSUL® în plantațiile pomicole și de viță-de-vie: 9 Prezintă rezistență la spălare și stabilitate foarte bună la depozitare.

9 Formează un depozit rezidual foarte redus, cu vâscozitate scăzută.

9 În momentul tratamentului se fixează foarte bine pe organele plantelor.

9 Nu formează spumă.

Testele au arătat că, aplicat la temperaturi ridicate, FLOSUL® prezintă risc redus de fitotoxicitate, comparativ cu celelalte formulări ale sulfului.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

108 Utilaje agricole

Fermierii cer "dreptul de a repara" utilaje agricole

Un tractor, un smartphone, un frigider, un ventilator. Toate acestea nu par să aibă multe în comun, dar toate „ascund” tehnologie iar uneori sau de cele mai multe ori, au nevoie de reparații.

T

ehnologiile folosite în industria autovehiculelor, software şi teh­ nologiile IT şi­au făcut apariţia, de mai mulţi ani, şi în industria echi­ pamentelor agricole. Aproape toate marile companiile producătoare folo­ sesc acum softuri pentru controlul funcţionării tractoarelor şi al echipa­ mentelor agricole.

R2R - DREPTUL DE A REPARA Desigur, aşa cum este şi normal, orice fermier îşi doreşte funcţionalita­ tea unui sistem performant dar, în ace­ laşi timp, costurile cu reparaţiile să fie mai mici sau să poată face chiar ei re­ paraţiile. Toate aceste sunt reunite sub sloganul „Dreptul de a repara” (Right to Repair ­ R2R). „Dreptul consumatorilor de a­și re­ para” propriile dispozitive, indiferent dacă asta înseamnă să aleagă un meca­ nic independent sau să o facă ei înşişi este una dintre dezbaterile curente în Statele Unite. 25 de state din SUA iau în considerare reglementări legislative privid „dreptul de a repara”!

1-14 martie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRODUCĂTORI VERSUS FERMIERI Producătorii susțin că schimbarea practicilor actuale ar forța companiile să îşi dezvăluie secretele tehnice şi comerciale care sunt proprietate inte­ lectuală. De asemenea, prin unele mo­ dificări s­ar putea schimba softul și mări ilegal puterea tractoarelor/com­ binelor, dezactivând controlerul de emisii şi punând în pericol siguranța operatorilor și a mediului. Încă din 2011, Congresul SUA a încer­ cat să adopte o lege a "dreptului de reparare" pentru proprietarii de mașini Scanează-mă!

Ce prevede Regulamentul UE 167/2013 și actele sale delegate?

agricole și companiile de service inde­ pendente. Acest proiect de lege nu a fost adoptat, dar câțiva ani mai târziu, grupurile din industria auto au conve­ nit asupra unui memorandum pentru a oferi proprietarilor și mecanicilor in­ dependenți ­ nu doar reprezentanțelor autorizate ­ acces la instrumente și in­ formații pentru a remedia problemele.

5 OBIECŢII ALE ASOCIAŢIILOR DE PRODUCĂTORI DIN SUA Reprezentanţii producătorilor din industria maşinilor agricole se opun le­ gislaţiei care permite dreptul la a repa­ ra, motivând că aceasta va promova accesul neîngrădit la softul şi tehnolo­ gia de bord a echipamentelor. În opinia acestora, oferirea acce­ sului la codul încorporat poate crea o multitudine de probleme, cum ar fi: crearea unui mediu nesigur pentru cei care operează echipamentele și cei din apropierea echipamentului; potenţialele modificările creează, de asemenea, probleme de răspundere juridică necunoscute pentru dealerii

Utilaje agricole 109 care preiau echipamente modificate în comerț pentru revânzare și proprietarii ulteriori ai unei unități modificate; de­ pășirea nivelurilor de emisii EPA care pot afecta negativ mediul.

Astfel, principalele 5 motive pentru care membrii asociaţiilor de producă­ tori ar trebui să se opună proiectului de lege R2R sunt următoarele: Dreptul la reparare nu este un drept la modificare.

Modificarea echipamentelor poa­ te fi periculoasă pentru public.

Modificarea echipamentului pune în pericol siguranța utilizatorilor.

Modificarea echipamentului poa­ te duce la reparaţii costisitoare pentru fermierii care nu cunosc modi­ ficările făcute.

Modificarea echipamentului va crea răspundere juridică.

1.

2.

3.

4.

5.

SITUAŢIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dreptul de acces la informații des­ pre reparații și întreținere este definit în legislația UE drept dreptul oricărei

CE SPUN FERMIERII DIN SUA? Mulți fermieri au pregătire teh­ nică sau au angajaţi tehnicieni care au fost sub contract într­o re­ prezentanță de service autorizată și care sunt capabili să facă diag­ nosticare și reparații pentru echi­ pamentele agricole. Întrebarea pe care fermierii americani şi­o pun de mai mulţi ani este: „De să fie forțați proprietarii să plătească manopera (zeci sau sute de dolari pe oră) pentru a face ceva ce se poate face în câteva secunde?”

părți interesate de a obține informațiile necesare pentru efectuarea unei repa­ rații și întreținere a unui vehicul agricol.

Aceasta presupune că producătorii trebuie să furnizeze aceste informații, de preferință printr­un site web dedi­ cat RMI (Repair & Maintenance Infor­ mation), contra unor taxe rezonabile.

Informațiile trebuie furnizate pe o bază nediscriminatorie în comparație cu dealerii autorizați.

Acest drept de acces este valabil pentru toate aspectele în ceea ce pri­ veşte tractoarele iar pentru vehicule­ le tractate este valabil numai pentru cerințele specificate în Regulamentul­ cadru 167/2013. Acest standard spe­ cifică toate cerințele organizatorice și tehnice și mijloacele de verificare pentru a se conforma Regulamentului UE 167/2013 și aActele sale delegate cu obiectivele de a permite o concurență loială între producători și între opera­ tori și de a îmbunătăți competitivitatea și viabilitatea viitoare a companiilor cu

Scanează-mă!

Vezi reacţia unor asocia­ ţii ale producătorilor din industria maşinilor agri­ cole din Statele Unite.

în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii. Acest standard european nu se aplică vehiculelor de serie mică şi utilajelor mobile non­rutiere. „DREPTUL LA REPARAŢII” ÎN UE Comisia Europeană a anunțat insti­ tuirea unui „drept la reparații”, în vede­ rea economisirii costurilor pentru con­ sumatori și a facilitării dezvoltării unei economii circulare.

Legislaţia europeană cu privire la "dreptul la reparaţii" se referă mai ales la produsele de larg consum, în special elec­ tronice şi electrocasnice. Pentru acestea, de obicei, costul reparației este unul din­ tre cele mai importante motive pentru care consumatorii evită repararea.

Potrivit „Right to Repair Europe”, 8 din 10 europeni cred că ar trebui să fie mai ușor să repari dispozitivele digitale.

Organizația a remarcat că evoluțiile în jurul „dreptului la reparare” sunt mult prea lente.

Oficial, dreptul la reparare face par­ te din acordul Green Deal, prin care Eu­ ropa vrea să fie o economie circulară până în 2050. În practică, lucrurile se mişcă mult mai încet. Cel mai cunoscut exemplu este adoptarea unui încărcător universal pentru dispozitive electroni­ ce de care se vorbeşte de 13 ani şi încă nu s­a ajuns la o decizie oficială.

110 Reportaj în ferma de familie

GHERGUȚ’S RANCH

O FERMĂ PENTRU GENERAŢIILE VIITOARE

După 14 ani de străinătate, familia Gherguţ s­a întors în România și în 2015 a pus bazele unei ferme zootehnice.

Utilajele Krone îi ajută să dezvolte o afacere sustenabilă în agricultură, un business pentru întreaga familie, copii şi nepoţi. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

lecat din România împreună cu familia de la vârsta de 10 ani, Dragoş Gherguţ a fost cel care a insistat să se întoarcă cu toții în ţară.

"Nu m­am adaptat niciodată acolo, chiar dacă am stat 14 ani. Mereu erai văzut ca un străin; nu conta cât de bun erai în ceea ce făceai. Când vorbeam de România, îmi sclipeau ochii. Aşa că am luat decizia întoarcerii împreună cu familia și am început ceea ce noi o numim nebunia noastră ­ agricultura şi zootehnia", ne­a mărturisit Dragoş.

AFACERILE DIN AGRICULTURĂ SE LASĂ MOŞTENIRE Bazele fermei „Gherguț’s Ranch” au fost puse în Prăjești, comuna Traian (Bacău), acolo unde îşi avea casa bunicul dinspre tată, care era în viață pe atunci.

"Am început cu cele patru hectare ale bunicului şi alte câteva hectare luate în arendă de la rude", îşi aminteşte tânărul.

De la stg. la dr. Dragoș Gherguţ, Ştefan - tatăl și fratele său Răzvan "Normal era să ne apucăm și în România de construcții/imobiliare sau ceva de genul acesta, pentru că tatăl meu avu­ sese o firmă de construcții în Italia, eu sunt inginer constructor, iar fratele meu inginer electrician. Doar că, văzând ce se întâmplă în Italia unde cam singurele afaceri care se lasă din generaţie în ge­ neraţie sunt cele din agricultură, am dorit şi noi să punem bazele unei afa­ ceri pe care să o lăsăm moştenire, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri", şi­a argu­ mentat Dragoş Gherguţ alegerea.

ANIMALE DIRECT DE LA "SURSĂ" Primele animale ­ 30 de viţele şi doi tauri ­ au fost aduse direct din Irlanda.

La recomandarea Asociației Aberdeen Angus din Irlanda au cumpărat ani­ male cu pedigree, genetică de top. În acelaşi timp, au cumpărat și primele utilaje: "un tractor, o coasă, o greblă, ceea ce credeam noi că este necesar pentru creșterea animalelor. Având uti­ lajele, am zis să facem și un pic de agri­ cultură. În 2015, primul an, lucram 10 hectare. În 2016, în primăvară, au ajuns viţelele şi, ușor, ușor a crescut şi su­ prafața lucrată şi am trecut la multipli­ carea efectivului", ne­a spus fermierul.

Acum fermierii lucrează 300 ha de teren arabil și 100 ha de pășune, luată în arendă, iar efectivul total a ajuns la 150 de capete.

AU STUDIAT PIAŢA ȘI AU ALES KRONE Familia Gherguţ a început, "ca toată lumea", cu utilaje second­hand, care în timp n­au fost destul de productive.

"Mai mult timp pierdeam la reparat faţă de cât făceau treabă. Şi atunci am studiat piaţa pentru a ne informa ce în­ seamnă utilajele pentru fân şi ... ››› 112

1-14 martie 2023

111

112 Reportaj în ferma de familie

››› 110 ... furaje. Am mai întrebat şi alţi fermieri şi, dintre toate mărcile studia­ te, Krone s­a dovedit a fi cea mai renta­ bilă", ne­a precizat Dragoş Gherguţ.

Pentru producerea furajelor au fost achiziţionate, de la Green Expert, o co­ sitoare cu discuri Krone ActiveMow R 280, o greblă de adunat Krone Swadro 38 şi o presă Krone Bellima F 130. ”NE-AM CONVINS CĂ FACEM ALEGEREA CORECTĂ” Încă de la prima întâlnire cu Iulian Butacu, reprezentantul de vânzări al Green Expert, acesta "a dovedit că cu­ noaște foarte bine echipamentele și a venit efectiv cu argumentări și carac­ teristici tehnice care m­au convins să începem colaborarea cu Green Expert", ne­a declarat Dragoş Gherguţ. Mai mult, specialiştii Green Expert nu nu­ mai că au răspuns la toate întrebările fermierului, dar le­au prezentat şi uti­ lajele în lucru la alţi fermieri. "Pentru noi a fost important să vedem utilajele efectiv la lucru înainte de a le cumpăra.

Astfel, discutând şi cu alţi fermieri care au o experiență mult mai mare decât noi, ne­am convins că facem alegerea corectă. Utilajele Krone sunt rezistente, nu numai că pot fi folosite Despre sistemul de creştere al animalelor în ferma lui Dragoş Gherguţ și diferenţele dintre An­ gusul irlandez şi cel german ­ citiţi în numărul viitor al revistei Ferma.

1-14 martie 2023

FIABILE, RAPIDE ȘI PRECISE "Chiar dacă sunt puțin mai scumpe, utilajele Krone sunt mult mai fiabile, mai rapide și mai precise. Spre exemplu, cu presa veche făceam undeva la 60­70 de baloți pe zi, iar de când am luat presa Krone Bellima, facem câte 250­300 baloţi/zi. Practic, se poate lucra non­stop, are sistem de gresare centralizat şi mente­ nanţa este foarte simplă. Viteza de lucru, precizia şi, mai ales, simpli­ tatea cu care utilajele Krone sunt construite le fac şi foarte ușor de întreținut. Grebla o avem de 3 ani, balotiera de doi ani și nu am avut niciun fel de probleme tehnice", ne­a declarat Dragoş Gherguţ.

lucrăm împreună", își amintește Dragoş Gherguţ. Aşa a început un frumos par­ teneriat, bazat pe încredere, "chiar dacă de fiecare dată când cumpărăm un utilaj studiem piața, le­am rămas fi­ deli", a afirmat tânărul.

ani la rând fără probleme, dar au şi o bună valoare de revânzare", a mai spus fermierul.

"ZOOTEHNIA FĂRĂ PROCESARE NU STĂ ÎN PICIOARE" Odată cu creşterea efectivului şi a suprafeţei lucrate, fermierii şi­au dat seama "că zootehnia fără procesare nu prea stă în picioare. Am încercat să mai vindem ceva vițele de reproducție, am vândut la un preț bunișor, dar era problema mai mare cu taurii. Taurii de reproducție nu se vând într­un număr mare, maxim 3­4 pe an. Cu restul ce faci? Abatoarele din zonă au prețurile foarte mici la carne. Și atunci am decis să ne facem noi abator și linie de proce­ sare. Am luat o rulotă pentru desfacere, care și în ziua de azi este în magazinul nostru principal", ne­a declarat Dragoş Gherguţ.

PARTENERIAT BAZAT PE ÎNCREDERE Despre începutul colaborării cu Green Expert, fermierul îşi aminteş­ te că atunci când au cumpărat primul utilaj de la companie, tot o greblă Krone, "eram într­o perioadă în care stăteam foarte prost cu banii. Când au văzut cum stau lucrurile, chiar dacă nu am mai lucrat cu ei, ne­au propus să le achităm în 2­3 tranșe, fără să mai apelăm la bănci. A fost o dovadă de în­ credere care se întâmplă mai rar şi un argument în plus pentru a continua să

SARCINILE SUNT REPARTIZATE ÎN FAMILIE Repartizarea sarcinilor în fermă şi fir­ mă este următoarea: "tata se ocupă de culturile agricole, mecanizare şi creş­ terea animalelor, fratele meu este "mă­ celarul șef" ­ cel care tranșează şi inven­ tează fel de fel de preparate și produse noi; soția mea se ocupă de partea de documentație/acte pentru procesare, abatorizare şi procesare, iar eu mă ocup de managementul general al firmei”, ne­a lămurit tânărul fermier.

113

OFERTĂ LAST MINUTE ESPRO 4000 RC

SEMĂNĂTOARE CU FERTILIZARE Necesar de putere al tractorului: 160 – 250 CP; Buncăr cu capacitate de 4.000 litri (40:60); 2 unități de dozare volumetrice cu acționare electrică; Rata de aplicare de la 1 la 430 kg/ha; 32 discuri de cultivare așezate pe două rânduri; Discuri cu dimensiuni de 460 mm diametru și 5 mm grosime; 13 discuri pentru aplicarea de îngrășăminte; 13 roți cu dimensiunile 900 x 21,5 cu o defazare de 200 mm; Mașină ISOBUS fără casetă de control.

An fabricație: 2018 ECHIPAMENT DEMO

68.900€ + TVA

114 Fermier în România

REPORTAJ ÎN FERMA UNUI TÂNĂR CAMPION

E

Mădălin Pîrvulescu, un sportiv de performanță în vârstă de 27 de ani, luptător profesionist de arte marțiale mixte (MMA), administrează împreună cu tatăl său o fermă vegetală, cu o suprafață totală de circa 1000 de hectare, din județul Constanța.

chipa de comunicare a Titan Machinery România a vizitat fer­ ma din satul Moșneni, comuna 23 August, acolo unde a fost întâmpinată de tânărul luptător și de tatăl său, ad­ ministratorii fermei Andre Mad Invest.

Reporter: Sunteți un fermier foarte tânăr care, deși are o viață de sportiv de performanță, reușește să facă și agricultură la cel mai înalt nivel. Ce v­a atras spre acest domeniu?

Mădălin Pîrvulescu: M­am apucat de MMA din 2014, însă eu fac sport de la 15 ani. Tatăl meu a fost sportiv timp de mai bine de 20 de ani, el făcând lupte libere. Și eu am urmat luptele libere timp de 8­9 ani. Am fost campion al României la această disciplină sportivă, apoi am făcut tranziția către MMA. Astăzi prac­ tic numai MMA la cel mai înalt nivel.

Am luptat de curând într­una dintre cele mai bune promoții din Europa și în primele 4 în plan mondial, Gala Interna­ țională KSW.

1-14 martie 2023

un reportaj realizat de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

Fiind o afacere de familie, a fost nor­ mal să preiau ceea ce au inițiat ai mei.

Ferma a luat ființă pe la începutul ani­ lor 2000. Inițial, am fost crescători de animale, apoi în 2006­2007 am schim­ bat planurile și am trecut la cultivarea cerealelor. În primii ani, am avut puțin teren și am prestat și servicii. Treptat, ne­am dezvoltat, iar în acest mo­ ment lucrăm aproape 1000 de hectare, dintre care aproximativ 600 sunt în arendă.

Cultivăm grâu, orz, floarea­soarelui, porumb, dar în cea mai mare parte do­ mină grâul, apoi floarea­soarelui.

Reporter: Cât de mult se aseamănă sportul de performanță cu agricultura de performanță?

Mădălin Pîrvulescu: Pot să spun că principala legătură între cele două o reprezintă disciplina. În ambele dome­ nii de activitate, măsura și disciplina sunt elementare. Pe de altă parte, am­ bele domenii implică un risc. „MAI MULT HOBBY DECÂT AMBIȚIE FINANCIARĂ” Reporter: Ce planuri de viitor aveți, atât pentru fermă, cât și pentru activitatea sportivă?

Mădălin Pîrvulescu: Din punct de vedere sportiv, atâta timp cât sunt sănă­ tos, îmi doresc să ajung cât mai sus, să fac cât mai multe performanțe.

Pentru mine acest sport reprezintă mai mult un hobby

Fermier în România 115

decât o ambiție financiară. Eu provin din lupte libere și acest stil mi se po­ trivește cel mai bine. Însă MMA este un stil mai complex, care cuprinde mai multe categorii de lupte combinate. Îmi place și aici simt că pot să performez.

Din punct de vedere al dezvoltării afacerii, nu dorim să ne mai extindem suprafața agricolă, ci să o facem pe aceasta pe care o exploatăm să fie și mai performantă decât este în acest moment. Suntem în total 7 oameni, unii dintre ei au și 10 ani în această fermă.

Eu cred ca suntem suficienți.

Reporter: Ce producții ați înregistrat anul trecut? Ați avut culturi afectate de secetă?

Mădălin Pîrvulescu: Seceta nu prea ne­a afectat până acum prea mult. La

grâu am obținut peste 8 tone, la orz în jur de 7,5 tone, la floarea­soarelui 3,5 tone. Au fost producții chiar bune, spre foarte bune. În acest moment avem semănate vreo 400 ha de grâu, 150 de orz și restul a rămas pentru culturile de primă­ vară, în general, la fel ca și până acum, astfel încât să ne permită o rotație corespunzătoare.

Am lucrat și lucrăm cu sămânță românească, în special cu soiuri de grâu românești, soiuri cât mai aclima­ tizate, pe care le testăm în prealabil.

Scanează-mă!

Mădălin Pîrvulescu spune că e la fel de puternic ca și utilajele din ferma sa. Vezi cu câtă ușurință le manevrează!

Reporter: Doriți să investiți și în irigații?

Mădălin Pîrvulescu: În principal, noi suntem deschiși și orientați către dezvoltare, însă infrastructura pen­ tru irigații este destul de deficitară în această zonă agricolă. Dacă va fi infrastructură și apă trasă, ne vom gândi să irigăm și noi, dar nu cred că se va schimba ceva în acest sens prea curând.

Reporter: Ați accesat și fonduri europene?

Mădălin Pîrvulescu: Am accesat fon­ duri la început, în 2007. A fost atunci un program SAPARD și așa ne­am apucat de treabă. Apoi am făcut leasinguri și ne­am dezvoltat investind banii noștri.

Noi suntem deschiși la fonduri euro­ pene, dar vom vedea cum vor ... ››› 116

116 Fermier în România

››› 115 ... evolua lucrurile și care vor fi oportunitățile de dezvoltare.

Reporter: Cum decurge o zi normală pentru dumneavoastră în timpul cam­ paniilor agricole?

Mădălin Pîrvulescu: S­a întâmplat de multe ori în timpul campaniilor să am meciuri sau antrenamente. De exem­ plu, se întâmplă să mă trezesc dimi­ neața, să merg la treabă în fermă, apoi să merg seara la antrenament sau la meci. E riscul ambelor meserii, dar când vrei poți. Într­adevăr, pentru a lup­ ta la un anumit nivel ai nevoie de două

AGRICULTURĂ DE PERFORMANȚĂ Echipa Titan Machinery a stat de vorbă și cu tatăl lui Mădălin, Nicu Pîrvulescu, fost sportiv de lupte libere, astăzi în vârstă de 54 de ani, care acum se ocupă exclusiv de această afacere agricolă. L­am întrebat cum a ajuns să facă agricultură de performanță! ”Am moștenit pasiunea pentru agricultură de la familia mea, dar ferma eu am în­ ființat­o. A plecat ca un hobby cu ani­ male la început, apoi am dezvoltat­o cu forțele proprii. Sunt mândru de ceea ce am realizat până acum și de traiectoria pe care ne aflăm. Fără dis­ ciplină și muncă, nu se poate realiza nimic”, ne­a declarat Nicu Pîrvulescu.

1-14 martie 2023

antrenamente pe zi, în fiecare zi. Eu am noroc cu tata, pentru că mă înlocuiește atunci când sunt la antrenamente.

Reporter: Vă petreceți destul de mult timp muncind aici. Obișnuiți să operați și utilajele de care dispuneți?

Mădălin Pîrvulescu: Lucrez cam pe toate utilajele și pot să spun că nu sunt dificil de operat. Lucrez și de la manșa tractorului Case IH Magnum 260, un tractor bun, care satisface, e un tractor de putere. Noi dorim să ne dezvoltăm și să achiziționăm tractoare cu putere și mai mare, pentru a ne crește capaci­ tatea de lucru.

Avem și utilaje Väderstad, respectiv o semănătoare Rapid 400S și o grapă cu discuri Carrier XL 525. Semănăm culturile de toamnă numai cu această semănătoare Väderstad și suntem foarte mulțumiți. Dorim, de altfel, să achiziționam o semănătoare Väderstad mai mare, de 6 metri.

Reporter: Ați început colaborarea cu Titan Machinery în 2014. De ce ați ales brandul Case IH? Mădălin Pîrvulescu: În principal, dato­ rită echipei Titan Machinery. Am ajuns la Titan Machinery în 2014, am colaborat foarte bine încă de la început și am con­ tinuat cel puțin la fel de bine până astăzi. În acel moment, echipa Titan Machinery ne­a ajutat foarte mult, informându­ne

și implicându­se astfel încât să avem o imagine completă asupra tehnicii agri­ cole, mai ales pentru că noi nu știam multe lucruri despre Case IH. Am cumpărat atunci un tractor Case IH Magnum 260 și o combină Case IH Axial­Flow 6140 și până în ziua de astăzi nu am avut probleme la ele, doar câteva piese de uzură minore pe care le­am în­ locuit. Pe parcurs am achiziționat încă două tractoare Case IH: Maxxum 125 și 135, încă o combină de nouă generație, respectiv Case IH Axial­Flow 7250 AFS Harvest Command și un încărcător telescopic Case IH Farmlift 737.

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu reprezentanții locali ai Titan Machinery?

Mădălin Pîrvulescu: La început am vor­ bit doar cu Lucian (n.red. Lucian Gheba ­ Director Vânzări utilaje agricole Titan Machinery), care atunci administra comercial zona județului Constanța, iar astăzi, în mare parte, tot cu Lucian vor­ bim, chiar dacă el nu mai e la punctul de lucru de la Constanța.

Vorbim și cu Florin (n.red. Florin Stroe ­ Manager Regional Vânzări Titan Machinery) la fel de bine, dar vă dați seama că vorbind de atâția ani cu Lucian, s­a creat între noi o relație de amiciție, bazată pe încredere și respect reciproc. Colaborarea cu băieții de la service și cu echipa comercială a fost, de asemenea, foarte bună.

117

118 Utilaje agricole

Anvelope dedicate sarcinilor agricole grele

Datorită avantajelor precum creșterea capacității de încărcare cu 55% și o amprentă mai mare la sol, tehnologia CFO oferă fermierilor oportunitatea de a-și desfășura operațiunile agricole mai profitabil.

S

unt cunoscute beneficiile redu­ cerii compactării solului asupra recoltei. De aceea, producătorii de utilaje și de anvelope caută soluții tehnice pentru o agricultură din ce în ce mai sustenabilă, atât sub aspect ecologic, cât și economic.

COMPACTARE REDUSĂ, ÎNCĂRCARE CRESCUTĂ Astăzi, anvelopele VF (prescurtare de la Very­high Flexion ­ Flexiune foar­ te mare) și IF (Increased Flexion ­ Flexi­ une îmbunătățită) reprezintă cel mai bun răspuns la problema compactării solului, deoarece au o amprentă mai mare la sol și necesită o presiune de umflare mai redusă. Aceste caracte­ ristici permit utilajelor agricole să facă față încărcăturilor mai grele.

ANVELOPE BKT MARCATE CU CFO BKT a decis să aplice marcajul CFO pe mai multe produse. Dintre acestea, se evi­ dențiază AGRIMAX FORCE, unul dintre cele mai de succes produse ale BKT, datorită celor peste 21 de dimensiuni IF cu marcaj CFO. Această anvelopă a fost proiectată special pentru combine agricole sau trac­ toare de mare putere, pentru operațiuni de recoltare, transport sau prelucrarea solului.

Alte două produse perfecte pentru operațiunile de recoltare care necesi­ tă o tracțiune excelentă pe câmp și o capacitate ridicată de încărcare sunt AGRIMAX TERIS și AGRIMAX RT 600, care, de asemenea, sunt disponibile în 6 dimensiuni IF cu marcaj CFO. Alt produs BKT care beneficiază de marcajul CFO este AGRIMAX V­FLECTO, în două dimensiuni VF. Această anvelopă vârf de gamă este concepută pentru a optimiza performanțele tractoarelor de mare pute­ re, de ultimă generație.

1-14 martie 2023

un articol realizat de

ultimii ani, o creștere semnificativă a greutății.

mai multe pe această temă www.bkt-tires.com

CFO POATE SĂ FACĂ DIFERENȚA În mod normal, o anvelopă radială IF poate susține o încărcătură cu 20% mai mare în comparație cu o anvelopă ra­ dială standard. Dacă această anvelopă IF prezintă și marcajul CFO, ea face față unei încărcături cu cel puțin 55% mai mare, fără a crește presiunea în pneuri. În plus, anvelopele marcate cu CFO sunt ideale la recoltarea în condiții de teren umed sau noroios. Datorită am­ prentei mai mari la sol și capacității su­ plimentare de flotație, avantaje oferite de tehnologiile IF și VF, precum și plani­ ficării ciclice corespunzătoare, fermierii vor avea mai multe oportunități la recol­ tare. Trăsăturile unice ale anvelopelor CFO cresc eficiența și productivitatea în cadrul operațiunilor agricole și, toto­ dată, îmbunătățesc performanțele și durata de viață a anvelopelor.

BKT

”OPERAȚIUNI AGRICOLE CICLICE” Și iată că există noi tehnologii care ne permit să facem încă un pas înainte.

CFO (Cyclic Field Operations ­ Operați­ uni agricole ciclice) este un marcaj spe­ cial care apare după diametrul nominal al jantei, în cazul anvelopelor IF sau VF pentru roțile motoare. Acest marcaj este specific anvelopelor proiectate pentru utilajele agricole implicate în operațiuni agricole ciclice. Sunt an­ velope robuste cu o amprentă mare, implicate în cicluri de transportare a încărcăturilor, care includ și greutăți extreme (combinele în timpul recoltării sau remorcile care transportă cerea­ le). Aceste vehicule au înregistrat, în

119

120 Utilaje agricole

TEHNOLOGIA MINIMUM-TILL

”Adaptează-te sau mori!”

Aceasta e o lege veche de când lumea, valabilă și în agricultură. În condițiile în care clima și regulile jocului se schimbă mereu, care ar fi tehnologiile ce asigură nu doar supraviețuirea, ci chiar profitul?

M

ichael Horsch, fondatorul com­ paniei care îi poartă numele, consideră că prelucrarea mini­ mă a solului reprezintă una dintre mo­ dalitățile prin care agricultura va conti­ nua să existe, indiferent de crizele prin care vom mai tot trece. Pentru a deta­ lia, l­am întrebat pe Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România, care sunt avantajele, dar și costurile acestor tehnologii.

TIPURI DE PRELUCRARE A SOLULUI. CE SĂ ALEGI? ”Dacă schimbarea în ceea ce pri­ vește tehnologia de prelucrare a solului nu va avea loc imediat sau într­un timp foarte scurt, în următorii cinci ani s­ar putea să nici nu mai exiști pe piață.

Practic, sunt 4 tehnologii de prelu­ crare a solului: tehnologia clasică și tehnologiile minimum tillage, strip­till și no­till. Horsch oferă utilaje pentru fie­ care dintre aceste tehnologii. Dacă, as­ tăzi, aplici tehnologia minimum tillage, prin încorporarea resturilor vegetale în sol crește cantitatea de humus; crește și permeabilitatea solului, dacă faci cul­ turi verzi, care ajută la sporirea capaci­ tății solului de reținere a apei; prin toate

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

acestea, îți creezi condițiile pentru se­ mănat direct”, spune specialistul.

AVANTAJE ȘI COSTURI ALE TEHNOLOGIEI MINIMUM TILLAGE ”Costurile cu tehnologia minimum tillage, per total, sunt, de fiecare dată, în orice situație, mai mici față de tehno­ logia clasică de prelucrare a solului.

Putem să măsurăm foarte clar timpul petrecut pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare hectar de teren în parte, care, în sistemul minimum tillage, este mult mai redus decât în sistemul clasic.

Putem să cuantificăm foarte clar pro­ ducția obținută, la prețul pieței.

Pe lângă aceste avantaje măsura­ bile, sunt și câteva avantaje nemăsura­ bile. De exemplu, aplicarea tehnologiei minimum tillage duce la îmbunătățirea structurii solului, creșterea perme­ abilității solului și a fertilității natu­ rale a acestuia. Amestecul de resturi

vegetale duce la creșterea cantității de humus pe unitatea de suprafață, ceea ce influențează în mod direct felul în care solul poate fi prelucrat”, ne lămu­ rește Constantin Curcă.

UN DEZAVANTAJ: SCHIMBAREA STRATEGIEI DE ERBICIDARE ”Sunt și câteva dezavantaje ale acestei tehnologii, pe care trebuie să le recunoaștem.

Aspectul cel mai important este schimbarea strategiei de erbici­ dare. Când aplici tehnologii minime de prelucrare a solului, vei face erbicidare de contact în momentul în care ies buruienile. Totuși, faptul că buruienile răsar mai devreme nu ar trebui să fie o problemă care să ne sperie: pe de o parte, asta înseamnă că am creat con­ diții mai bune de răsărire inclusiv plan­ telor, nu doar buruienilor. Pe de altă parte, faptul că pe un teren prelucrat cu tehnologia minimum tillage buru­ ienile răsar mai repede, înainte de se­ mănat, ne oferă șansa de a le combate chimic sau mecanic.

Un alt dezavantaj ar fi inconsec­ vența aplicării tehnologiei mini­ mum tillage. Aici, un exemplu foarte clar sunt ultimii trei ani: În 2020, când a fost secetă pedolo­ gică extrem de agresivă în sudul și în estul României, foarte mulți fermieri au trecut la tehnologia minimum tillage, au închiriat sau au cumpărat utilaje pentru a prelucra minim solul.

Apoi, a venit anul 2021, un an fără se­ cetă, când totul a fost la superlativ, iar o parte din cei care au aplicat tehno­ logia minimum tillage au fost probabil descurajați de faptul că au văzut că ve­ cinul care a arat la o adâncime de 50 cm a obținut probabil câteva sute de kilograme de grâu în plus.

Dar după aceea, a venit anul 2022, când iarăși a fost secetă. Fermierii

1.

2.

•

•

•

1-14 martie 2023

Utilaje agricole 121

FINANȚARE EUROPEANĂ

trebuie să se gândească ce urmează și pentru ce trebuie să fie pregătiți: va veni un an ca 2021 sau unul ca 2022 sau 2020?”, atenționează reprezentantul Horsch în România. ”NU DOAR FERMIERII MARI ÎȘI PERMIT UTILAJELE HORSCH!” ”Este de neînțeles să nu vrei măcar să experimentezi această tehnologie, având nenumărate exemple de la fer­ mieri din imediata vecinătate, fermieri care lucrează în sistemul minimum tillage și care au rezultate. Dacă în mo­ mentul în care faci bani nu te gândești

să încerci și alte tehnologii, vei ajunge o pradă sigură în fața concurenței.

Chiar dacă pe câmp vedeți trac­ toare de sute de cai putere cu utilaje Horsch, cu caracteristici tehnice de mare performanță, trebuie să știți că firma Horsch oferă aceleași soluții teh­ nice și fermierilor care au tractoare de la 80­90 CP, cât și fermierilor care lu­ crează cu tractoare de peste 600 CP. Nu doar fermierii mari își permit utila­ jele Horsch. Există o gamă de produse dedicate pentru clasa de putere mică, medie, mare și foarte mare”, mai spune Constantin Curcă.

”Nu vreau să spun eu cum ar trebui împărțiți acești bani, însă, legat de alocarea resurselor finan­ ciare pentru tehnologii conser­ vative de prelucrare a solului, nu cred că am fi prima țară care ar face asta. De exemplu, Republica Moldova are, din 2008­2009, un program numit 2KR, susținut de guvernul japonez, prin care Mi­ nisterul Agriculturii din Republica Moldova subvenționează cu 15% din valoarea de achiziție a utilajelor minimum tillage sau no­till. Dacă vorbim despre aceste sisteme, fermierii moldoveni sunt cu mult înaintea fermierilor români. Rezul­ tatele acestei măsuri se văd cu ochiul liber în dotarea fermelor și în modul în care se face agricultură în condiții de secetă extremă, când fermierii pot să semene direct și să țină sub control costurile”, con­ sideră Constantin Curcă.

122

1-14 martie 2023

123

124 Reproducţie

CÂŢI BANI PIERDEM DACĂ NU DETECTĂM CĂLDURILE? Precizia şi eficienţa detectării căldurilor (estrusul) este o componentă importantă și esențială a oricărui bun program de management al reproducţiei în fermele de vaci de lapte.

Î

nsămânţarea artificială este cheia progresului genetic într­o fermă de vaci de lapte. Detectarea căldurilor este necesară pentru succesul progra­ melor de însămânţare artificială şi pu­ ne o responsabilitate uriaşă pe umerii personalului însărcinat cu îndeplinirea acestei activităţi.

DETECTAREA CĂLDURILOR ŞI PROFITABILITATEA FERMEI Eșecul de a detecta căldurile, pre­ cum și erorile în detectarea căldurilor sunt principalele două cauze ale per­ formanței reproductive slabe și ale efi­ cienței reproductive scăzute în fermele de vaci de lapte.

Detectarea inadecvată a căldurii afectează profitabilitatea efectivului și implicit a fermei, în mai multe moduri: nedetectarea căldurilor are ca rezultat un interval mai lung între fătări şi, în consecinţă, o producție mai mică de lapte și mai puțini viței în viața productivă a vacii. pierderi de material seminal şi timp (foarte costisitor) şi scăde­ rea ratelor de concepție. nedetectarea căldurilor (estrus nerecunoscut) și ratele scăzute de concepție pot conduce la sacrifica­ rea unor animale valoroase.

1.

2.

3.

1-14 martie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

EVALUAREA PROGRAMELOR DE DETECŢIE A CĂLDURILOR Primul pas pentru îmbunătățirea detectării estrului este analiza și eva­ luarea programului curent/existent de detecție a căldurilor. Înregistrarea informaţiilor şi calcu­

STAREA CORPORALĂ A VACILOR Managementul nutriţiei vacilor înainte şi imediat după fătare, menţinerea unui echilibrul ener­ getic optim și menţinerea stării de sănătate a animalelor joacă un rol esențial în reluarea activităţii sexuale în timp util.

Vacile care își pierd condiția corporală în primele 21 de zile după fătare au rate de gestaţie mai scăzute în comparație cu vaci­ le care fie și­au menținut sau au câștigat în condiția corpo­ rală în acest interval de timp.

lui indicilor de reproducţie şi ai per­ formanței de detectare a căldurii este deosebit de importantă. De asemenea este utilă compararea indicilor de de­ tectare a căldurii în fermă cu obiec­ tivele țintă și indicii realizaţi în alte ferme/efective care au o detecție ex­ celentă a căldurilor.

RATA DETECTĂRII CĂLDURILOR Există mai multe moduri de a calcu­ la eficiența detectării căldurilor, res­ pectiv rata de detectare a căldurilor (rata de inseminare sau rata de servi­ ciu) într­un efectiv de vaci de lapte.

Dacă presupunem că toate vacile (active reproductiv şi negestante) au un ciclu regulat (la fiecare 21 de zile), atunci rata de detectare a căldurilor (procentul de estrusuri observate) este procentul de vaci inseminate într­o perioadă de 21 de zile împărțit la numărul de vaci eligi­ bile a intra în călduri în acele 21 de zile.

De exemplu, dacă 10 vaci sunt eligibile pentru a intra în călduri, dar numai pa­ tru au fost detectate în estrus, rata de detectare a căldurii este de 40%.

CÂT PIERDEM PRIN NEDETECTAREA CĂLDURILOR? Unul dintre criteriile economice de măsurare a performanței ... ››› 126

125

126 Reproducţie ››› 124 ... reproductive este costul zile­ lor în care vacile nu sunt însămânţate după fătare (numărul zilelor de la făta­ re la gestaţia următoare). Practic, cât costă fiecare zi în care o vaca nu este gestantă.

Aceste sume se referă nu doar la costul furajării şi întreţinerii unei vaci/ zi, ci şi la costurile legate de ocuparea locului în grajd, îmbătrânirea vacii etc. În calcularea acestor costuri trebuie să se ţină seama de situația specifică fiecărei ferme (producția medie de lapte a efectivului rulant, prețul lapte­ lui, rata de detectare a căldurii, rata de concepție etc.).

Nu am găsit calcule ale acestor costuri în România, dar în SUA acest cost este estimat la 3­5 dolari/zi, în condiţiile în care numărul mediu al zilelor de la fătare la următoarea ges­ taţie (open days) este estimat la 133 de zile. Costul pe zi este mai mic în prima lactație și cel mai mare în a treia sau următoarele lactații.

PROGRAME PROACTIVE PENTRU DETECTAREA CĂLDURILOR Vacile care nu devin gestante în timp util vor ”petrece” mai mult timp în lactația curentă, ceea ce poate avea ca urmare o producţie mai mică de lapte în timpul lactației următoare, în special începând cu a doua lactație și următoarele. Cu cât creşte numărul de zile dintre fătare şi instalarea gestaţiei următoare, cu atât cresc şansele ca aceste vaci să aibă tendinţa de îngră­ şare, fertilitate mai scăzută, avorturi timpurii şi alte probleme de sănătate, continuând astfel acest cerc nepro­ ductiv și vicios.

Introducerea unor practici proac­ tive de management al

1-14 martie 2023

reproducerii trebuie să se facă înce­ pând cu detectarea căldurilor. Evalua­ rea săptămânală a datelor înregistrate pentru fiecare animal permite revizui­ rea progresului general al programului actual de reproducţie şi a corecțiilor necesare pentru a menține parametrii țintă.

CUM PUTEM ÎMBUNĂTĂŢI RATA DE DETECTARE A ESTRULUI? Când se utilizează detectarea vizu­ ală a vacilor în căldurii, animalele tre­ buie observate în picioare de 3 ori pe zi, timp de 20 până la 30 de minute de fiecare dată. Vacile afișează mai bine semnele de călduri în picioare şi pe suprafețele "moi" (pe păşune, în padoc etc), decât pe beton.

Dacă se utilizează dispozitive co­ merciale ajutătoare de detectare a căldurii, aşa cum sunt cele cu vopsea, acestea trebuie înlocuite ori de câte ori este necesar.

Sistemele computerizate de monito­ rizare a activității vacilor (aşa cum sunt pedometrele), împreună cu softurile dedicate pot fi utilizate eficient

HRĂNIREA CORECTĂ A VACILOR ÎNAINTE DE FĂTARE În cazurile în care vacile de lapte performante nu sunt hrănite corespunzător pe durata gestaţiei, producţia de lapte după fătare poate fi mai mică decât potenţialul productiv real al vacii. Scanează codul QR şi află cum hrănim vacile aflate în stare avansată de gestaţie? pentru a înlocui detectarea vizuală a căldurilor, cu condiţia ca interpretarea datelor colectate automat să se facă cel puţin de două ori pe parcursul unei zile.

METODE HORMONALE DE DETECTARE Una dintre metodele des folosite pentru a determina intrarea mai devre­ me în călduri a vacilor după fătare, res­ pectiv pentru îmbunătățirea detectării acestora este sincronizarea estrului prin motode hormonale. Sunt disponi­ bile multe produse hormonale pentru sincronizarea căldurilor la vacile de lapte și la viţele.

Utilizarea prostaglandinelor în pro­ gramele săptămânale de reproducere controlată permite sincronizarea es­ trului în cadrul sistemelor actuale de management al reproducerii în fermele de vaci de lapte. Dacă animalele se află între zilele 6 și 16 ale ciclului sexual şi au un corp luteum funcțional pe ovar, prin injectarea de prostaglandine acestea vor intra în călduri de la 36 până la 72 de ore după injectarea hormonului.

Medicină veterinară 127

BOALA MUŞCHILOR ALBI

Miodistrofia de nutriţie a mieilor ­ “Boala muşchilor albi” este de origine nutriţională, caracterizată prin degenerescenţă musculară la nivelul membrelor iar ulterior cuprinde întreaga musculatură.

M

ieii suferă în lipsa de micronu­ trienți, în special vitamina E și Seleniu. Acest lucru este cauzat de creșterea rapidă a animalelor și de întreținerea necorespunzătoare.

CARENŢA DE SELENIU LA MIEI Mieii sunt foarte sensibili la defici­ ența de seleniu. Sunt afectate organe precum: ficatul, mușchii scheletului și miocardul. Cel mai adesea, boala apa­ re iarna sau primăvara. În prima lună de viață, până la 15% din animale pot fi afectate. La vârsta de 2­3 luni, acest procent crește până la 70%. La vârste mai mari, boala este mult mai rară.

Cel mai adesea, mieii se îmbolnă­ vesc atunci când pășesc pe sol acid sau în zonele joase ale râurilor. Pe vreme rece și ploioasă, volumul de se­ leniu este redus semnificativ.

SEMNE ŞI SIMPTOME ALE BOLII Mieii cu această afecțiune prezintă o slăbiciune la nivelul membrelor ante­ rioare. Prin urmare, mersul este greoi, animalele sunt forțate să se sprijine pe articulațiile degetelor de la picior.

Odată cu deteriorarea mușchiului ini­ mii și a vaselor de sânge, pulsul crește și apare aritmia cardiacă. În situații di­ ficile, mieii stau cu gâtul întins. Majori­ tatea acestor animale mor.

Evoluția subacută a bolii este obser­ vata la mieii de 1­3 luni. În același timp,

•

un articol de

ADRIAN STANCU UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

există o întârziere a creșterii, o insta­ bilitate a mersului. Există, de aseme­ nea, o slăbire a tonusului muscular şi instalarea de pareze. Când se mișcă, mieii pot geme de durere. Odată cu de­ teriorarea miocardului, pulsul devine mai frecvent, apare aritmia. Există, de asemenea, un risc de bronhopneumo­ nie și deteriorarea organelor digestive.

După 10­20 de zile, mieii pot muri.

CUM PUTEM PREVENI BOALA? Pentru a evita apariția bolii, oilor gestante și mieilor trebuie să li se asigure condițiile corespunzătoare de hrănire și adăpost. Utilizarea de vitamine și microelemente are o im­ portanță deosebită. Se recomandă injectarea a 1 ml de soluție de selenit de sodiu cu o concentrație de 0,1% intramuscular sau subcutanat pent­ ru oile gestante cu o lună înainte de fătare și pentru miei nou­născuți.

Dacă uleiul de pește este inclus în dieta animalelor, nevoia de vita­ mina E crește de 2­3 ori.

•

Evoluția cronică este de obicei ob­ servată la 6­8 luni. Acest lucru duce la o oboseală crescută. La animale, tonusul țesutului muscular scade, se observă întârzierea dezvoltării. Pe măsură ce boala progresează, se observă atrofia, pareza și paralizia țesutului muscular.

Adesea se observă și semne clinice cardiace și bronhopneumonie.

TRATAMENT PENTRU MIEI Se recomandă tratarea bolii numai în stadiile inițiale. În cazuri avansate de distrofie miocardică, tratamentul este inutil. Animalele bolnave trebuie așeza­ te pe o așternut moale, să li se asigure odihnă completă și să li se ofere dietă cu lapte.

De asemenea, este recomandat fân de bună calitate, iarbă verde, ovăz. Au nevoie de vitaminele A, D și C. Cu toate acestea, cel mai eficient tratament este utilizarea medicamentelor pe ba­ ză de vitamina E și seleniu. De obicei se folosește soluție de selenit de sodiu 0,1%. Pentru 1 kilogram de greutate, trebuie să utilizați 0,1­0,2 mililitri de produs. Se administrează intramuscu­ lar sau subcutanat.

Vitamina E este recomandata în doze de 10­20 de miligrame de trei ori pe zi. Medicamentul trebuie adminis­ trat animalelor timp de 5­7 zile. Se pot folosi și preparate complexe ­ de ex­ emplu, „Selevit”.

128 La Vest de România

Cooperativa care produce 6,3 milioane euro pe an!

Cooperativa Starosedlský Hrádek a fost constituită în 1974, după fuziunea a 3 foste CAP-uri comuniste și transformată în 1992, odată cu schimbarea de regim în Cehia, care a reformat vechiul sistem cooperatist.

A

ceastă societate din Březnice ­ regiunea Boemia de Sud este exemplul evident al lucrurilor făcute cu cap de către cehi, cel puțin în agricultură: nu distruge ce au făcut alții bun. Evaluează, adaptează, unește­te cu cel care are interese comune, mo­ dernizează!

ASOCIERE ŞI INVESTIŢII Toate aceste deziderate sunt reali­ zate cu susținerea programelor guver­ namentale din Republica Cehă. Oameni și instituții care au priceput că agri­ cultura este cel mai important motor economic și sectorul care valorifică cel mai eficient investițiile în cercetare și inovare!

Una peste alta, fermierii de aici s­au asociat şi culeg astăzi roadele bunei guvernări post­comuniste. Iar cifrele nu­s deloc de neglijat. Vă dau câteva exemple: PRODUCȚIA VEGETALĂ Cooperativa exploatează un total de 2370 ha din care 2130 ha teren agricol destinat preponderent culturilor ce­ realiere și 240 ha pajiști permanente, din care 100 ha sunt folosite pentru producerea a 400­500 t fân pentru sectorul zootehnic.

1-14 martie 2023

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

•

grâu de toamnă: 650 ha, 4.500­5.000 t/an, 800 tone sunt destinate furajării, restul producţiei se vinde: 80% pe pia­ ţa internă, 20% la export orz de toamnă: 300 ha, 1.500 tone/an, folosit la furajarea vitelor orz de malț de primăvară: 110 ha, 400 t/an, vândut pentru producția de malț către fabricile de bere din Cehia rapiță de toamnă: 300 ha, 900­1.200 t/an porumb pentru siloz: 550 ha, 20.000­ 25.000 t/an

• • • •

•

lucernă 80 ha și trifoi roșu 140 ha: producţie totală 4.500­5.000 t/an De menţionat că această coopera­ tivă este situată într­o zonă cu climă ușor caldă, umiditate medie şi înaltă, la o altitudine de 480 m. Precipitațiile anuale însumează aproximativ 300 mm.

SECTORUL ZOOTEHNIC Ferma de vaci cu lapte deţine un efectiv total de 1217 capete, 65% Red Holstein, din care: 520 vaci cu lapte, 130 juninci, 567 capete tineret până în doi ani.

Producția medie este de 8.900 kg lapte, cu un total de 3,5 milioane litri lapte livrat anual pe piața internă!

FERMA DE PORCI: 430 purcei neîn­ țărcați, 600 înțărcați, 170 scroafe ma­ me, 1300 capete la îngrășat. Producția:

PLAN DE AFACERI DE 5,5 MILIOANE EURO! Maternitatea și adăpostul vacilor de lapte sunt parte a planului de afaceri al cooperativei numit “Starosedlský Hrádek Dairy Farm”. Pe lângă cele 3 proiecte amintite, cooperativa a realizat și o sală de muls (finalizată în sept. 2022) și un bazin de colectare.

Cooperativa a aplicat din nou pentru un program de subvenții pentru dez­ voltare rurală și a reușit să mai obțină o finanţare de peste 420 de mii de euro.

Estimarea totală a costurilor planului de afaceri este de aproximativ 5,5 mi­ lioane Euro!

La Vest de România 129

aprox. 500 tone de carne/an, vândută pe piața internă.

Până acum 3 ani, cooperativa se concentra și pe producția de carne de vită. În prezent, tăuraşii sunt vânduți la o greutate de aproximativ 220 kg.

EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ÎN FERME STAȚIA DE BIOGAZ a Cooperativei din Březnice produce 20.000 kW în fie­ care zi (energie electrică având o pu­ tere de 835 kW) și aduce cooperativei venituri anuale de 30 milioane coroane (peste 1,230 mil. Euro)!

Staţia de biogaz este operată de doar două persoane!

FORŢA DE MUNCĂ Cooperativa are în total 60 de anga­ jați, la care se adaugă lucrătorii sezo­ nieri și, dacă este necesar, muncitori

din străinătate, în principal din Ucraina, majoritatea fiind angrenaţi în sectorul zootehnic (23 de angajaţi plus 7 mun­ citori ucraineni).

De producţia vegetală se ocupă 12 angajaţi şi 2­3 lucrători sezonieri.

INVESTIŢII ŞI INOVAŢII Cooperativa a implementat 3 pro­ iecte, în principal în producția zooteh­ nică, devenind fermă suport pentru știință și cercetare în cadrul programu­ lui operațional „Inovare”. În acest sens, membrii cooperatori au beneficiat de expertiza tehnică a personalului de la Institutul de cercetare tehnologică agricolă şi Institutul de cercetări zoo­ tehnice cu sediul în Praga.

Primul proiect a cuprins recon­ strucția generală a adăpostului pentru junincile de reproducție şi a fost finalizat în octombrie 2017. Costu­ rile au fost de peste 970 mii Euro, din care 360 de mii au fost subvenţio­ naţi de UE ca parte a inovării iar

1.

restul a fost finanţare din resursele proprii ale cooperativei. Noul adăpost a îmbunătăţit considerabil condiţiile de bunăstare pentru animale, asigurând un microclimat mai bun şi, la final, cres­ când semnificativ procentul de gestaţii duse la termen fără probleme. Şi maternitatea este nouă, con­ struită în 2020 printr­un proiect inovativ dedicat bunăstării şi mediului.

Valoarea proiectului a fost de aproape 1,4 milioane Euro, o tremie fiind neram­ bursabili, din fonduri europene.

Adăpostul principal al vacilor aflate în lactaţie a fost şi el re­ construit printr­un proiect finalizat în iunie 2021 şi care a costat 1,9 milioane Euro, 472 mii Euro fiind subvenţionaţi de UE, restul suportaţi de cooperativă, printr­un credit bancar. Obiectivul prin­ cipal al acestei investiţii este creşterea performanţelor productive şi, implicit, sporirea veniturilor rezultate din vân­ zarea laptelui.

2.

3.

130 Ovine şi caprine

CINE ÎNCEARCĂ, DIN NOU, RĂBDAREA OIERILOR?

Întreținerea oilor la pășune reprezintă metoda de furajare care necesită cele mai mici costuri.

Masa verde de calitate pe pășune este cel mai ieftin și valoros furaj cu efecte productive pentru ovine.

C

onversia substanțelor nutritive din iarba consumată de ovine în produse specifice, lapte, carne, lână se realizează cu un randament foarte ridicat, digestibilitatea materiei organice din faza de creștere fiind de 80­85%, apoi scade treptat pe măsură ce plantele se maturizează.

LEGILE CARE DECID PĂŞUNATUL România are 4,5 milioane ha de pășune și fânețe, din care majoritatea sunt în domeniul public sau în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor. La nivel european, se apreciază că România are în pășunile naturale (permanente) cea mai bogată structură de specii benefice pentru ru­ megătoare!

1-14 martie 2023

un articol de

IOAN PĂDEANU

Membru asociat ASAS ACO Hunedoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Organizarea, administrarea și ex­ ploatarea pajiștilor permenente este reglementată prin O.U.G nr. 34/2013, legea nr. 86/27.07.2014 și UG nr. 105/ 20.12.2017 și Legea nr. 268/26.07.2022. În cursul anului trecut s­a inițiat, la Senat, un proiect de lege cu titlul „Le­ gea privind prevenirea și combaterea distrugerii culturilor agricole și a păşu­ natului neautorizat, precum și pentru modificarea unor acte normative”.

După consultarea cu oierii am urmă­ toarele opinii și sugestii:

ACTE NORMATIVE CARE SE BAT CAP ÎN CAP! La articolul 3, punctul b care pre­ vede perioada în care se permite pășunatul este în contradicție cu OUG nr. 105/2017, care permite păstoritul animalelor ierbivore și în perioada 6 decembrie ­ 24 aprilie în cazul în care crescătorul este proprietar sau deține cu orice titlu de folosință terenul agri­ col sau are acordul scris al deținătoru­ lui pășunii utilizate.

Stabilirea unei perioade de pășunat prin Hotărârea Consiliului local este în contradicție cu acest act normativ.

Menționez că în țările din vestul Euro­ pei nu se prevăd perioade în care pășu­ natul este interzis sau permis, decizia privind perioada de pășunat fiind luată de crescătorul de erbivore din proprie inițiativă!

Ovine şi caprine 131 NESUPRAVEGHEAT NU ÎNSEAMNĂ ABANDONAT! La articolul 7 punctul (2) care preve­ de că: în cazul în care animalele nu sunt supravegheate, se constată abandonul acestora. În toate țările din vestul Eu­ ropei cu efective importante de ovine pășunile sunt parcelate și îngrădite iar animalele nu sunt supravegheate. În ultimii ani un număr important de crescător de ovine și taurine au pă­ șunile parcelate și îngrădite cu gard, specific, din plasă de sârmă sau păstor electric, variante care nu necesită su­ pravegherea animalelor.

La articolul 16 constituie contravenții: a) pășunatul în afara perioadei stabi­ lite în autorizația de pășunat; b) exploatarea pajiștilor proprietatea altei persoane; c) pășunatul efectiv pe fânețe sau terenuri arabile; d) lăsarea animalelor nesupravegheate; e) pășunatul în lipsa autorizaţiei de pășunat.

DURATA MAXIMĂ DE PĂŞUNAT Pentru o bună gestionare a afa­ cerilor în fermele de ovine şi caprine, durata pășunatului trebuie prelungită la maxim posibil prin exploatarea corectă a pajiștilor și cultivarea unor plante furajere de conveier (triticale, orz, varză furajeră, rapiță etc.) care să prelungească perioada de pășunat toamna târziu spre iarnă și primăvara devreme (20­25 martie).

România este fruntașă la efectivele de ovine și codașă la parcelarea și îngrădirea suprafețelor de pajiști!

OBSERVAŢII PERSONALE ASUPRA CONTRAVENŢIILOR Nu este corect și nici oportun ca membrii Consiliului local să sta­ bilească în ședința de Consiliu perioa­ da de pășunat cu animalele erbivore.

Această perioadă este foarte diferită, anual, în funcție de relief, fertilitatea solului pășunii, compoziția floristică, nivelul de precipitații etc., variind, pe aceeași suprafață, cu 1­3 săptămâni.

Exploatarea pajiștilor proprieta­ tea altei persoane este un abuz și se poate rezolva prin înțelegere amia­ bilă sau pe cale juridică.

Crescătorii care dețin fânețe sau terenuri arabile cultivate cu plante furajere consider că pot efectua pășunatul pe aceste suprafețe. Mențio­ nez că în zona de șes și depresionară tot mai mulţi crescători de ovine cul­ tivă orz, triticale, amestecuri de plante ierboase cu talie mare (golomăț, lolium, timoftică etc.) pentru a începe pășu­ natul cât mai devreme, mai cu seamă crescătorii care se orientează spre producția de lapte. animalele pot fi lăsate nesupra­ vegheate dacă pășunea este în­ grădită astfel încât să avem siguranța că nu pot părăsi parcela respectivă. în situația în care crescătorul de animale are un contract de con­ cesiune/arendă la care este atașat și amenajamentul pastoral valabil pe pă­ şunea respectivă, autorizația de pășu­ nat nu se justifică.

1.

2.

3.

4.

5.

LEGEA POATE DUCE LA ABUZURI! Per ansamblu, consider că acest proiect de lege poate duce la abuzuri și condiționări din partea UAT­lor și a reprezentațiilor Ministerului de Interne având drept consecințe renunțarea unor persoane competente la a mai creşte animale.

Era benefic și oportun ca în locul acestui proiect de lege care preve­ de numai restricții, după consultarea crescătorilor de animale erbivore să se dezbată și să se aprobe o lege care să stimulze, prin ajutoare de stat, parcela­ rea și îngrădirea pajiștilor. În structura de rasă a ovinelor autohtone predomină peste 80% ovine din rasa Țurcană care se întrețin în sis­ tem extensiv, hrana de bază fiind iarba asigurată prin pășunat. Întreținerea acestor oi pentru o perioadă lungă în stabulație permanentă provoacă boli pulmonare ale organelor etc. și pierderi apreciabile prin mortalitate și sacrifi­ care de necesitate.

Prin aplicarea interdicţiei de a pă­ șuna pe terenurile proprietate a cres­ cătorului, închiriate/concesionate sau pentru care au acordul scris al dețină­ torului de teren se reduc efectivele și veniturile, cu consecințe negative soci­ ale și economice.

PĂŞUNATUL A SALVAT ŞEPTELUL! În zona de vest a României, majori­ tatea oierilor dețin în proprietate pri­ vată zeci sau sute de hectare de teren arabil pe care cultivă cereale iar după recoltare pe o parte din suprafață lasă miriștea nearată și o păstrează pentru pășunat în perioada toamnă ­ iarnă, ur­ mând să o are primăvara.

După seceta din vara trecută majo­ ritatea oierilor nu au reușit să stocheze nici jumătate din necesarul de furaje pentru iernat și spuneau că vor vinde o parte sau toate oile. Toamna, însă, a venit cu ploi și temperaturi ridicate favorizând refacerea covorului vegetal pe pășuni, fânețe și miriști și au pășu­ nat cu oile până în 20­25 ianuarie.

Aplicarea Legii 407/2006 care preve­ de interzicerea pășunatului animalelor în perioada 6 decembrie ­ 24 aprilie ar fi avut un efect dezastruos, finalizat cu re­ ducererea severă a efectivelor de ovine și pierderi economice mari pentru oieri.

Scanează-mă!

Prin politici și strategii corecte și stimulative, sectorul de creștere a ovinelor din România ar putea ajunge pe primul loc în UE la total efective. Scanează codul QR şi vezi 3 pro­ bleme majore pe care le au oierii în 2023!

132 Ovine şi caprine

3 cauze ale mortalității la iezii sugari

Continuăm să prezentăm cauzele care pot determina creșterea mortalității la iezi după fătare și până la înţărcare pentru a putea fi contracarate de fermieri. Majoritatea cauzelor sunt valabile și la miei.

C

ritică în supraviețuirea iezilor este prima săptămână după făta­ re. Aceștia trebuie neapărat să sugă colostru pentru a beneficia de anticorpii care “luptă” împotriva agenți­ lor patogeni specifici fermei sau zonei unde s­au născut.

Procentul de mortalitate în această perioadă de timp poate depăși cu mult 10%, dar dacă luăm măsurile necesare și ne inchidem cu un procent de până la 10% mortalități este foarte bine.

1. EFECTUL FEMELELOR MAME Caprele cu sfârcurile groase sau cu probleme ale ugerului, părăsirea iezilor de către caprele mame sau producția insuficientă de lapte pot determina mortalități de 8­10%. Este cel mai pu­ ternic factor alături de boli care influ­ ențează rata de supraviețuire.

Ca măsură, prin selecție, astfel de mame trebuie reformate și înlocuite cu tineret de reproducție înaintea perioa­ dei de montă.

1-14 martie 2023

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER UȘV Timișoara ACO Păstorul Crişana

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2. CONDIŢIILE DE ÎNTREŢINERE Așternutul, calitatea aerului, umi­ ditatea și temperatura au mare efect asupra ratei de supraviețuire a iezilor care nu au un sistem imunitar suficient de dezvoltat. Adăposturile trebuie să fie bine ventilate, dar lipsite de curenți puternici de aer (0,2 m/s) iar tempera­ tura să fie de 15­17 grade C. O temperatură scăzută provoacă

hipotermie deoarece, după fătare, ie­ dul are blana umedă. Se va proceda la ștergerea energică a acestuia pentru a înlătura excesul de umiditate și pentru a activa circulația sanguină. Pentru ca mama să­l recunoască ulterior și să nu îl respingă este important să o lăsăm să­l lingă.

3. HRĂNIREA CAPRELOR MAME ŞI A IEZILOR Hrănirea femelelor mame la nivel de necesar este foarte importantă deoa­ rece influențează cantitatea de lapte disponibilă pentru produșii lor. Ca de obicei, nu e chiar atât de simplu deoa­ rece caprele mame au o capacitate de ingestie limitată ca urmare a uterului mărit în volum care revine la forma ini­ țială în decurs de o lună după fătare.

Ce trebuie să facem? Să continuăm să le hrănim cu furaje care au densitate nutritivă mare într­un volum mic, adică un amestec de concentrate. Nu trebuie să neglijăm fânul care trebuie să fie de

Ovine şi caprine 133

ATENŢIE LA SUPRADOZA DE CUPRU Depășirea dozelor de cupru administrate provoacă toxicitate la capre și oi. Acesta este motivul pentru care niciodată să nu folosiți nutreț combinat de la porci în hrana caprelor și oilor pen­ tru că acesta conține mult cupru introdus ca stimulator de creștere.

Pășunatul în livezi stropite cu pre­ parate pe bază de cupru se va face doar dacă suntem siguri că masa verde nu conține cupru peste limi­ ta recomandată. calitate și asigurat la discreție. Deficitul de energie va fi asigurat prin “consu­ mul” grăsimilar corporale din depozitele formate în primele trei luni de gestație. Încă de la 10­12 zile trebuie să le asigurăm iezilor furajare suplimentară față de laptele supt. Consumul de fân și concentrate este neglijabil până după vârsta de o lună, când laptele va fi in­ suficient.

DEFICIENŢELE NUTRIŢIONALE ÎN MINERALE ŞI VITAMINE Deficiențele nutriționale în minerale și vitamine la caprele gestante pot de­ termina probleme medicale și defecte congenitale la iezi după fătare. Defici­ ențele minerale pot fi mortale dacă nu se iau măsuri în timpul gestației iar cele vitaminice pot fi tratate și după fătare.

Deficitul de vitamină B1 (tiamină) este întâlnit mai puțin la adul­ te care sunt capabile să o sintetizeze în rumen, dar la iezi poate produce complicații sistemice și moarte pentru că rumenul lor este insuficient de dez­ voltat. Tiamina este absolut necesară

1.

pentru metabolismul carbohidraților și activitatea neuronală normală. Defici­ tul se manifestă prin amețeli, tremură­ turi ale capului, corpului și orbire.

Tratamentul se face injectabil, cu un complex de vitamine B. Seleniul este un oligomineral (micromineral) care se găsește în sol și este responsabil pentru dezvol­ tarea corectă a creierului, a tiroidei și mușchilor. În unele zone, acest mineral este deficitar în sol ceea ce înseamnă că întregul efectiv de animale va avea nevoie de suplimente pentru a evita malnutriția sau bolile metabolice. Defi­ ciența în seleniu se poate manifesta în timpul alăptării prin slăbiciune, tuse, aspirație de lapte în tractul respirator

2.

CALITATEA FURAJELOR E DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ!

Furajarea cu fân sau concentrate mucegăite sau recoltate pe terenuri pe care s­au folosit pesticide este foarte nocivă pentru tineret, în special pentru iezii aflaţi în perioada de alăptare.

Din păcate, am constatat personal efectului fânului mucegăit. Dintr­o furcă de fân, care era mucegăit la mijloc și nu l­am vazut, au murit 2 iezi din 5 cazați în aceeași boxă. Aceste situații trebuie corectate prin achiziția de furaje care să nu pună în pericol sănătatea animalelor.

și, mai grav, boala mușchilor albi mani­ festată prin paralizie. La noi în ţară este absolul necesară administrarea de se­ leniu prin suplimente sau injectabil la iezi după fătare.

Deficiența în cupru este o pro­ blemă care tinde să afecteze iezii mai mari și chiar caprele adulte. Cauza ar fi că nu primesc suficient cupru prin dietă sau că au în alimentație cantități mari de minerale care contracarează cuprul. Deficiența de cupru la caprele foarte tinere este de obicei rezultatul unei deficiențe de cupru la mamă. Mi­ neralele care contracarează cuprul (cum ar fi fierul, calciul și sulful) sunt prezente în cantități mari în apa din unele fântâni. Caprele adăpate dintr­o astfel de fântână pot fi vulnerabile la deficiența de cupru. Testați apa de băut din sursa folosită pentru a deter­ mina nivelul de minerale.

Deficiența în cupru se manifestă prin căderea totală a părului din vârful cozii și/sau din jurul ochilor, decolora­ rea părului, anemie și malformații ale membrelor. În zonele unde se mani­ festă deficiență se face tratament la fiecare 3­4 luni.

3.

134 Porcine

7 obiective pentru succesul creșterii purceilor Transferul purceilor înțărcați din maternitate în creșă este cea mai dificilă perioadă din viața purceilor, cu multiple posibile efecte negative asupra creșterii ulterioare, până la livrarea către abator.

L

a înţărcare purceii se separă de scroafă şi se transferă în creşă, un proces extrem de stresant, ca urmare a manevrării şi mutării. Odată ce ajung în creşă, purceii trebuie să se adapteze la noul mediu, la noii tovarăși de boxă şi la sursele noi de furaj şi apă.

OBIECTIVUL 1: TOTUL PLIN, TOTUL GOL Purceii recent înţărcaţi îşi vor putea atinge potenţialul genetic maxim atun­ ci când nu intră în contact direct cu cei din loturile înţărcate anterior.

Respectarea riguroasă a procedu­ rilor de curățenie ­ spălare ­ dezinfec­ ție, după transferul fiecărui grup de purcei ar trebui să asigure intrarea porcilor recent înţărcaţi în încăperi de creşă curate şi lipsite de agenți pato­ geni, evitându­se astfel diseminarea bolii cauzate de microorganisme pro­ venind de la lotul precedent de purcei.

OBIECTIVUL 2: PREGĂTIREA CREŞEI Pregătirea corectă şi din timp a creşei este necesară în vederea reducerii la minim a stresului de înţărcare. Acesta repre­ zintă un bun moment pen­ tru verificarea stării corespunzătoare a echipamentului din boxe, a golirii

OBIECTIVELE CHEIE DIN CREŞĂ Obținerea unor rezultate de suc­ ces în creşă depinde de condițiile de cazare, dar și de îndemânarea personalului care efectuează pro­ cedurile de îngrijire zilnice corect şi la timp. De aceea este important ca îngrijitorii să înţeleagă obiec­ tivele cheie ale activității lor, pre­ cum şi modul în care pot ajuta la îndeplinirea acestora.

1-14 martie 2023

alimentatoarele de dezinfectanții ră­ mași şi a funcționării adăpătorile la înălţimea și debitul potrivite taliei, res­ pectiv vârstei purceilor.

Cerinţele de temperatură şi ventila­ ţie pentru purceii recent înţărcaţi pot fi în mod considerabil diferite față de cele ale tineretului care tocmai a fost transferat în departamentul de finisa­ re. Mai mult, creşa ar trebui încălzită în prealabil, înainte de sosirea purcei­ lor, la o temperatură similară celei din maternitatea pe care au părăsit­o de curând.

OBIECTIVUL 3: CALITATEA PURCEILOR ÎNŢĂRCAŢI Managementul creşei este simplifi­ cat atunci când se livrează din mater­ nitate purcei

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de calitate foarte bună. Primul pas în asigurarea acestei calităţi este atinge­ rea vârstei de înţărcare planificată.

Există şi o puternică corelaţie între greutatea la fătare şi performanţa ul­ terioară, la care se adaugă influențele statusului de sănătate din maternitate. În plus, furajarea corespunzătoare în timpul gestaţiei poate influenţa și ea, greutatea la fătare a purceilor.

Consumul de colostru este vital supravieţuirii iniţiale a purceilor

Porcine 135 şi menținerii sănătăţii pe termen lung, toate fiind dependente de experienţa și rigurozitatea fermierului.

OBIECTIVUL 4: SORTAREA PURCEILOR ŞI POPULAREA BOXELOR CREŞEI Sortarea purceilor înţărcaţi şi popu­ larea boxelor în creşă este o acţiune mare consumatoare de timp și efort. Însă, în cazul derulării corecte a proce­ durii de sortare, stabilirea regimului de furajare conform greutăţii şi vârstei va conduce la un control mai bun al con­ sumului de furaj și, implicit, la perfor­ manţe îmbunătăţite. În fermele de dimensiuni mari este de dorit sortarea purceilor pe sexe, tocmai pentru optimizarea furajării. Însă, de regulă, în majoritatea fermelor europene purceii se sortează aproape exclusiv după mărime și, în unele fer­ me, după vârstă.

De reușita evitării crizei provocate de înțărcare poate să depindă întregul parcurs al creșterii și dezvoltării purceilor până la finalul ciclului productiv! În condiții normale putem să ne aș­ teptăm să avem mai multe categorii de mărime/greutate, structură care se apropie aproximativ de următoarele valori: 15% purcei mici, 35% purcei cu greutate medie, 35% mari şi 15% foarte mari. Este de dorit ca purceii mici, care necesită o atenţie specială, să fie sunt plasaţi în boxe de îngrijire speciale, în cea mai călduroasă parte a clădirii.

OBIECTIVUL 5: DEMARAJUL PURCEILOR ÎN CREŞĂ Purceii sunt adesea deshidrataţi şi obosiţi după înţărcare şi ar trebui să aibă la dispoziție apă, în tăvi puţin

adânci, odată ce sortarea a fost înche­ iată. De regulă, mulţi vor tinde să se odihnească sau să doarmă câteva ore înainte de a deveni din nou activi.

Acolo unde este posibil, înţărcarea ar trebui realizată dimineaţa devreme, astfel încât personalul creşei să aibă timp să finalizeze procedurile planifi­ cate pentru ziua respectivă. La modul ideal, în prima zi din creșă purceii ar trebui să primească mai multe tainuri în cantităţi reduse, înainte de somnul nocturn.

OBIECTIVUL 6: FURAJUL ŞI APA Odată ce purceii consumă furaj, rutinele zilnice includ verificarea dis­ ponibilităţii stocului de furaj şi apă proaspătă pentru toţi purceii, în per­ manenţă. Ajustarea corectă a alimen­ tatoarelor asigură sosirea unui flux continuu de furaje la alimentator şi re­ ducerea la minimum a pierderilor.

Consumul de apă are o influenţă ma­ joră asupra consumului de furaje şi, ca atare, debitul adăpătorilor trebuie ve­ rificat zilnic. Acolo unde este posibil, adăpătoarele ar trebui ajustate în mod regulat la înălţimea greabănului porcu­ lui, pe măsura creşterii acestuia.

OBIECTIVUL 7: ÎNGRIJIREA PURCEILOR TARAŢI Unii purcei nu se adaptează bine la înţărcare şi necesită îndepărtarea din boxă odată ce se constată o rămânere în urmă, care apare de obicei după 2­3 zile de la înţărcare. Aceşti porci sunt plasaţi într­o boxă de îngrijire specială, astfel că li se poate asigura un trata­ ment preferenţial, care poate include asigurarea unor panourilor de confort şi lămpi de încălzire.

De asemenea, ar trebui să li se ofere o dietă de calitate foarte bună, ideal sub formă umedă pentru a încuraja consumul de furaje şi chiar continu­ area administrării furajului starter un timp mai îndelungat.

Scanează-mă!

Grupul de Dialog Social al UE caută soluţii la problemele cu care se confruntă sectorul european de producție a cărnii de porc.

136 Apicultură

Cum pregătim stupii pentru un nou sezon apicol? În prezența a peste 200 de apicultori din regiunea de Nord­Est a Moldovei și de peste Prut, la Huși a avut loc ediția I a Seminarului Apicol organizat de Asociația Apicolă „Prisaca Teonei”.

A

sociația Apicolă „Prisaca Teo­ nei” este coordonată de Oana și Adrian Ghiban, o tânără familie care desfășoară o activitate apicolă in­ tegrată, respectiv producere, procesa­ re, magazin, asociație profesională și, în curând, cooperativă apicolă.

4 TEME DE ACTUALITATE APICOLĂ Subiectele dezbătute au fost de mare actualitate și de interes major pentru apicultori, între acestea numărându­se: Varroa destructor: ciclu biologic, al­ ternative ecologice de tratament, viro­ ze asociate Standardul mierii de salcâm și proble­ mele de clasificare a mierii de salcâm Producerea lăptișorului de matcă, nutriția familiilor de albine și protecția fondului genetic ­ aspecte practice re­ zultate dintr­un schimb de experiență în China Lansarea unui nou produs apicol

•

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de întreținerea sănătății albinelor și de intervențiile apicultorilor la des­ primăvărare, care se impun pe fondul semnalelor legate de depopulările sem­ nificative din acest an apicol, asociate slăbirii accentuate a familiilor de albine din cauza secetei din 2022.

• • •

INTERVENŢII LA DESPRIMĂVĂRARE Printre recomandările prezentate în premieră, un interes deosebit a atras subiectul legat

Procedura de pensulare poate fi aplicată oricând în timpul sezonului activ pentru a reduce nivelul de infestare înainte de momentele critice, dar trebuie să înceapă chiar din primăvară, de la primul control al stupului.

ADRIAN SICEANU

Cercetător științific

1-14 martie 2023

1.

“De peste 40 de ani activez în apicultură și nu am mai văzut situații ca în acest an. După evoluția concretă a vremii din anul apicol 2023, prima lucrare care trebuie făcută în pragul primăverii este restrângerea cuibului. Știu că apicultorii mai tineri sau cei mai puțin experimentați tind să lărgească cuibul albinelor. Nu este bine. Anul acesta, albinele sunt slabe ori, dacă ele sunt restrânse doar pe ramele ocupate și sunt bine protejate cu salteluțe sau cu puțină polietilenă, se va menține temperatura constantă și benefică din cuib”, a precizati Lia Maria Măgdici, președinte al Asociației crescătorilor de albine din județul Iași.

Al doilea aspect foarte important este cel legat de hrană. Dacă în stup nu mai este suficientă hrană, trebuie neapărat să se administreze turte de șerbet, precum și miere de albine.

Apicultură 137

CITIŢI ÎN EDIŢIILE VIITOARE În cadrul evenimentului de la Huși au fost prezentate provocările din activitatea propriu­zisă de pro­ ducție apicolă, dar şi problemele pe care le au apicultorii din România (organizare, reprezentare, coezi­ une și rezultate în fermele apicole).

Vom reveni în viitoarele ediții cu referiri inclusiv la observațiile vice­ președintelui Federației ROMAPIS, Constantin Dobrescu, legate de calitatea mierii și a produselor api­ cole, precum și de prețul mierii din România.

“Efectuând aceste două lucrări im­ portante în stupină, se va ajunge cu bine la sfârșitul lunii martie, atunci când ar trebui să nu mai existe ast­ fel de probleme”, a adăugat Lia Maria Măgdici, fost director al Stațiunii de Cercetări Apicole Poieni, Iași.

FORMULE NOI DE TRATAMENT În cadrul ICDA București, prin pro­ iectul ADER 12.1.1/2019 finanțat de Mi­ nisterul Agriculturii, au fost cercetate

METODĂ ECONOMICĂ ŞI EFICIENTĂ Specialiștii subliniază faptul că pensularea puietului căpăcit cu acizi organici volatili (substanțe organice permise în agricultura ecologică și care pot fi incluse în strategiile durabile de combatere a varoozei) reprezintă o procedură extrem de simplă, eficientă, eco­ nomică și minim invazivă.

Pensularea căpăcelelor puietu­ lui căpăcit reprezintă o procedură complet nouă, comunicată pentru prima dată și înregistrată în anul 2019 printr­o cerere de brevet de invenție.

și realizate noi proceduri și formule de tratament, ecologice. Rezultatele au fost prezentate la Huși de către expe­ rimentatul cercetător științific Adrian Siceanu.

“Cu excepția acidului formic, sub­ stanțele utilizate la ora actuală, care tratează în general întreaga familie de albine, vizează doar acarienii foretici.

Folosind proprietățile de vaporizare ra­ pidă ale acizilor formic și acetic, au fost dezvoltate și testate noi proceduri pen­ tru tratamentul puietului căpăcit.

Rezultatele arată o eficiență ridicată în ceea ce privește mortalitatea aca­ rienilor (90­100%), în diferite variante experimentale (descăpăcirea artificială a puietului, cutii etanșe folosind presi­ une, pensularea. Aceste proceduri utili­ zează acizi foarte volatili (acidul formic și/sau acetic) prin evaporare și satu­ rație naturală în spațiu închis sau prin pensularea căpăcelelor.

CUM SE FACE PENSULAREA? “Cel mai important moment pentru a realiza acest tratament banal de simplu, dar extrem de eficient, este primăvara.

Atenție, pentru această pensulare cu acizi organici volatili contra varoozei nu trebuie o intervenție specială, ci se poate

adăuga activităților pe care apicultorii oricum le fac în mod curent în stupi.

Pentru efectuarea neindustrială a pensulării (am formulat și variante de dispozitive și pentru activitățile api­ cole intensive), apicultorii au nevoie de o cutiuță de plastic pe care să o prindă de doaga stupului, de o pensulă ceva mai lată (minim 6­10 cm) și de soluția destul de slabă pe bază de zahăr și de acid volatil. Optimul soluției este la o concentrație de 40% acid formic, iar aceasta se prepară pe formula 1 la 1.

Mai exact, într­un vas de plastic cu capac și cu o capacitate de 1 litru, se pun întâi 2 linguri cu zahăr, apoi se ada­ ugă 500 ml apă și se amestecă până la dizolvarea zahărului. Ulterior, în această soluție, se adaugă 500 ml acid formic 85% și se agită din nou tot conținutul vasului. Vasul se prinde de doaga stu­ pului și se începe pensularea peste puietul căpăcit, într­un mod similar vopsirii stupului sau a unui gard. Totul este fără risc pentru puiet, după pensu­ lare acesta fiind reintrodus în stup, fără a mai exista pericolul de dezvoltare a varoozei, deoarece prin pensulare s­a întrerupt ciclul reproductiv al parazitu­ lui”, explică Adrian Siceanu. Înainte de pensulare, indiferent de suprafața cu puiet căpăcit, de prezența puietului necăpăcit sau a hranei, fagu­ rii cu puiet căpăcit trebuie scuturați și periați, pentru a elimina albina de aco­ perire. Produsul de tratament trebuie aplicat prin pensulare cu o ușoară apă­ sare, pentru a ajuta capăcelele să ab­ soarbă substanța.

138 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

DUBLĂ PROTECȚIE ANTIFURT!

Protejează antenele GPS împotriva furturilor! Alege Campania “Blocat cu COD” de la IPSO Agricultură.

Achiziționează la preț redus an�furtul, iar tehnicienii IPSO vor monta an�furtul. În plus, vor securiza folosirea antenei GPS cu un cod PIN. e Securizarea prin cod PIN este posibilă doar pentru anteneleeciziStarFire Pr de ra 6000, dar și posesorii StarFire 3000 pot par�cipa la campanie, însă ltu u c ri Ag doar pentru montajul an�furtului).

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

So

JD

em

me

nt

ag

ric

ol

lin

Su

k

Fa

Au

rac toT

rm

Si

gh

t

aliz

es

ate

lita

1-14 martie 2023

na

bil

ita

te

re

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE

www.ipso.ro

Sta

n Teh

o

ții m

ete

o

Con

ie log

for t Per form

A

ltura gricu

A

l na

ize

de

so

l

de Pre

cizie

JD

lin

k

anță

Diagnos�care

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 r, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/ zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 CL. Vând disc 4 m, rabatabil, 3.000 kg, pentru tractor începând de la 150 CP, perfect funcțional. Tel. 0762680165 CL. Vând disc 4,5 m de 3.000 kg, pentru tractor începând de la 150 CP, stare perfect funcțională. Tel. 0762680165 CL. Vând tractor Case și MET de erbicidat, ambele cu roți înguste + set roți late. Tel. 0762680165 TR. Vând cultivator Väderstad Topdown 500 cu semănătoare BioDrill 360, 5 m, ca nou, talere și dălți noi, preț 70.000 euro + TVA. Tel. 0744589217 BH. Vând compactor tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 32 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 24.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug discuri, necesar 160-180 CP, 13.600 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066

s te

Connected Support An

creat de

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 - Cumpărăm ferme și afaceri agricole complexe, 50020.000 ha, cumpărători din România, Europa, Orientul Mijlociu, cerți și eligibili privind capacitatea financiară.

Tel. 0734845159 - Cumpărare sau superficie teren parc fotovoltaic, 30-500 ha, superficie 1.700 - 2.500 euro/ha/an, cumpărare 10.000 - 25.000 euro/ha, investitori direcți, doar proprietari. Tel. 0734845159

ii d

ge

Contactați cel mai apropiat sediu IPSO Agricultură pentru mai multe detalii!

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

luț

a an

BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3 Premium, 3 m, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic 600 mm, necesar 120 - 160 CP, 12.000 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 r, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h.

Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 17.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 7.200 euro + TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066

ÎNGRĂȘĂMINTE, HRANĂ PENTRU ANIMALE

TR. Vând uree granulată Egipt, saci 500 kg și 600 kg 3.200 lei/to, complexe 15.15.15 - 3.800 lei/to, complexe 20.20.0 - 3.700 lei/to, TVA inclus, fără transport, încărcare în com. Mârzănești, Tel. 0744589217 B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328