revista Ferma nr. 3 15-18 februarie 2022

ANUL XX

IV • NR. 3

(296) • 15 -28 febru a

rie 2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

TUCHILUȘ ȘI-A MODERNIZAT FERMA DE VACI CU 18

Articolul ediţiei

Mai au fermierii energie să facă față crizei energetice?

42

Preţ: 9 lei

Analiză Ferma 4.0

Editorial

ANUL XXIV • NR. 3 (296) • 15-28 februarie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 4 (297) va apărea în perioada 1-14 martie 2022

Nici n-a început bine, că e deja cu un picior în groapă!

P

robabil că vă amintiţi câtă vâlvă şi vorbărie goală s-a iscat în jurul înfiinţării camerelor agricole.

Am avut două structuri, una de la Stat şi una oarecum privată, niciuna cu adevărat funcţională şi ambele sortite eşecului, încă din facere. Decât să ajungă puterea decizională în mâinile fermierilor, mai bine fără Camere!, îşi suflau pe-atunci în barbă oficialii care au alternat la fotoliul şi portofoliul Ministerului Agriculturii. Şi rău au făcut!

Una dintre atribuţiile principale ale Camerelor Agricole era organizarea Fondului Mutual pentru situaţii de calamitate în agricultură, adică orice fel de riscuri care puteau fi acoperite, cel puţin parţial, dintr-un astfel de fond.

Mai mult, exista şi suportul legislativ al forurilor europene care, în 2013, au emis un regulament comun privind sprijinul pentru dezvoltare rurală alocat din FEGA, unde erau prevăzute şi cheltuieli pentru gestionarea riscurilor în agricultură. S-a încheiat şi exerciţiul financiar 2014-2020, iar România tot nu are un Fond Mutual!

Ce-i drept, la noi nu prea există prevenţie. La noi se tratează, cu costuri imense şi riscuri pe măsură sau se amendează fără drept de apel. Iar dacă până prin 2018 nu prea au fost nici fenomene meteo extreme care să calamiteze culturile şi nici prea multe bătăi de cap cu bolile zootehnice, toată suflarea agricolă s-a culcat pe-o ureche. Şi, conform tradiţiei noastre păguboase, când au început să ne lovească din plin dezastrele, s-a urnit şi deşteptarea cea de pe urmă. La ce folos? Pesta porcină a dat de pământ cu un sector zootehnic important, seceta şi inundaţiile au dat iama pe rând prin culturile neprotejate de vreun Fond Mutual sau altă formă de sprijin şi, peste toate, ne-am trezit şi cu urâciosul de Covid-19, care a pus batista pe ţambal.

Iar lista dezastrelor continuă...

Deh, altfel stăteau lucrurile dacă aveam acel fond de rezervă pentru exact acest gen de situaţii, dacă aveam decizia fermierilor prin Camerele Agricole, dacă ar fi fost activată în PNDR-ul

trecut submăsura 17.2 pentru Fondurile Mutuale! Banii pentru riscuri au luat drumul primelor de asigurare şi astfel li s-a pierdut urma. Ori, în cazul nostru, urma nu mai scapă turma!

Dar, răstălmăcind o vorbă din popor, iată că nu aduce un ministru, ce aduce celălalt! Văzând, pesemne, că nu se dau duse calamităţile de la noi cu vorba bună, ministrul Chesnoiu vrea să înfiinţeze un "Fond naţional de sprijin" pentru fermieri, constituit pe banii lor, adică dintr-o cotizaţie obligatorie de 3% din subvenţiile APIA! Deja au apărut voci oficiale de la Bruxelles care avertizează că Fondurile Mutuale nu pot fi constituite cu arcanul, adică prin reţinerea la sursă a unor drepturi băneşti pe care le au fermierii români. Rămâne de văzut unde va duce această iniţiativă. Între timp îi amintim Ministrului că a trecut o lună de când promitea că într-o săptămână va elabora pachetul legislativ pentru sprijinirea agricultorilor în bătălia inegală cu explozia preţurilor la îngrăşăminte şi energie! Campania de primăvară e deja cu un picior în groapă!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

30

6 6 8 12 14 16 18 22 26 30 34 36

80

Actualitate

Pe cine ar ajuta plafonarea preţului la alimente?

Coeficienţi noi pentru calculul economic al fermei AgroInfo Preţul îngrăşămintelor, butoiul cu pulbere al Europei RISC MAJOR Abandonarea fertilizării de bază!

Tuchiluș și-a modernizat ferma de vaci cu Afibanat Ce schimbă noile reguli?

Cum se va face resetarea sectorului zootehnic Agricultura comunitară vorbește limba franceză Orice scenariu F2F implică pierderi de producție!

Germania vrea o agricultură fără subvenţii?!

40

Ferma 4.0

40 Cauzele crizei energetice în lume și în Europa 42 Mai au fermierii energie să facă față crizei energetice?

44 Criza îngrăşămintelor: ce opţiuni au fermierii?

46 Shmita - anul în care israelienii nu recoltează 48 Ferma de familie "Celula de bază" a agriculturii franceze 50 Cine face prețul mieilor pe piața europeană?

52 Este posibil controlul insectelor fără pesticide?

54 Culturi rentabile în 2022

15-28 februarie 2022

56

118

Agricultura 4.0

56 John Deere a spart gheața!

58 Cea mai mică combină de recoltat din lume 60 Plug pentru sechestrarea carbonului

62

Cultura mare

62 „Apele Române” dă cu bâta-n balta de la Rogojeşti 66 7 măsuri pentru sol în legumicultura eco 70 10 motive pentru controlul gradului de îmburuienare 72 SUB DOMINAŢIA SECETEI! În Vaslui s-a uscat sămânţa în sol!

76 Strategia BASF pentru noul context agricol 80 Procesare pentru plusvaloare Fabrica mălai visează!

82 Gărgărița tulpinilor de rapiță stă la pândă!

86 Semințe Alta Seeds din România pentru Europa 88 Cartoful românesc, de la sămânță la farfurie 92 Gata cu vânzarea recoltei „de sub roată” 94 Momentul adevărului în utilizarea pesticidelor

98

Horticultură

98 Când vom avea primele tomate pe piaţă?

102 TOP 5 soiuri de mere şi de pere în UE 103 Lucrări de primăvară în livadă 104 Făinarea - o boală păgubitoare în livezi

106

Utilaje agricole

106 Robotul pentru recoltat salată a trecut testele 106 Seria M6U cu patru cilindri de la Kubota 108 Claas continuă parteneriatul cu Rolls Royce 108 Cine cumpără Trelleborg Wheel Systems?

108 Kuhn Group se extinde în Rusia 110 Iarnă ușoară cu anvelopele BKT 112 Noutățile anului 2022 de la Fendt 114 Inovații tehnice gata de lansare în 2022

116

Zootehnie

116 Gard electric sau gard clasic?

CE alegem şi DE CE? 118 Cum obţinem mai mult lapte pentru miei?

120 Purcei viguroși cu suplimentele Ahrhoff 122 7 avantaje pentru alăptarea artificială a mieilor 124 5 reguli la distribuirea amestecului de concentrate 126 4 soluții pentru reducerea costului de producție 128 BORŞUL, produs tradiţional atestat la Iaşi 129 Pardoseli ideale în ferma de carne (II)

130

Mica publicitate

130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

6

Ultima oră

pagină realizată de VIOLETA MÂŢ | alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Pe cine ar ajuta plafonarea preţurilor la alimente

F

ederaţia Romalimenta avertizează că plafonarea preţurilor alimentelor ar duce la o criză alimentară accentuată şi ar stimula specula şi economia subterană, iar mii de locuri de muncă ar fi puse în pericol. O astfel de măsură ar genera „o cascadă de efecte negative persistente pe întregul lanţ agroalimentar”.

Analişti economici şi producători din domeniu afirmă că primii şi cei mai afectaţi ar fi producătorii români, care, obligaţi să vândă la un preţ fix, posibil mai mic decât preţul de producţie, ar falimenta, astfel că ar creşte importurile şi s-ar adânci deficitul comercial.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, exclude o criză alimentară şi o posibilă raţionalizare a alimentelor în România, dar nu s-a pronunţat asupra vreunei măsuri care ar putea ajuta producătorii agricoli. A precizat doar că PSD şi Guvernul analizează „mai multe

metode de intervenţie în vederea sprijinirii producătorilor şi a cetăţenilor”, pe care le va comunica atunci când vor finaliza analiza de impact.

Premierul Nicolae Ciucă ar exclude o plafonare a preţurilor la alimentele de bază, idee vehiculată public de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, care a dat ca exemplu alte ţări europene. Ciucă ar lua în calcul o eventuală scădere a TVA la alimente, chiar până la zero, măsură despre care Ciolacu spune că „nu crede că va ajuta”. Aplicarea unei cote TVA de zero la sută va fi însă posibilă, în cel mai fericit caz, abia spre finalul acestui an, după ce noul sistem de taxare va fi adoptat la nivel european şi va fi transpus în legislaţia naţională.

EFECTE NEGATIVE ALE PLAFONĂRII Micii producători, principalele victime. Ce s-a întâmplat în alte ţări după plafonarea preţurilor Romalimenta: Efectele negative ale plafonării preţurilor vor depăşi substanţial beneficiile O măsură care „s-ar putea extinde într-un cancer în toată economia” TVA zero la alimente: Efecte posibile

„Nu putem să stingem lumina sau să oprim gazul până vor fi condiţii mai bune”

I

Scanează-mă!

Ce soluţii au producătorii români pentru a rezista pe piaţă?

15-28 februarie 2022

oan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, susţine că, în prezent, costul de producţie depăşeşte cu 30% preţul de vânzare la poarta fermei.

Preţul pâinii a crescut, în 12 luni, cu 2,8% la producător, deşi la raft preţurile au crescut între 6-10%, preţul gazului este de patru ori mai mare, iar costul de producţie al cărnii de pasăre are un deficit de cel puţin 12% în condiţiile din această iarnă, afirmă Ovidiu Bucătaru, CFO Grup Şerban Holding, grup ce are peste 400 de angajaţi şi are afaceri în agricultură, comerţ cu cereale, plante oleaginoase, legume, creşterea păsărilor, panificaţie, patiserie-cofetărie, lanţ propriu de magazine, distribuţie şi transport.

7

Precea – O lume a preciziei Semănătoare de precizie

I

950 l – 1.250 l

I

3 m – 4,5 m

I

4 – 8 rânduri

» Dozajul precis al îngrășămintelor

Cu sistemul de dozare Precis, Precea are o dozare precisă și fiabilă a îngrășămintelor.

Există o unitate electrică pentru reglare și calibrare foarte convenabile. Un flux de aer transportă în condiții de siguranță îngrășământul către brăzdarul FerTeC Twin.

» Dozare – precisă și rapidă

Dozarea prin suprapresiune asigură distribuirea precisă a diferitelor tipuri de semințe la viteze de deplasare de până la 15 km/h.

» ElectricDrive pentru lucrări specifice zonei

Acționarea electrică a semănatului asigură o precizie maximă.

Viteza de aplicare a semințelor și a îngrășămintelor poate fi adaptată automat la condiții folosind hărți de aplicare. Este posibilă și o calibrare confortabilă prin simpla apăsare a unui buton.

»

SmartControl Setarea răzuitorului SmartControl reajustează automat poziția răzuitorului dacă este necesar, astfel încât să fie adaptată în mod optim semințelor în orice moment și să fie evitate golurile din teren sau dublele.

Brăzdar de îngrășământ cu disc dublu FerTeC

»

Roți control adâncime

Role de închidere a brazdei

Combinația dintre brăzdarul cu disc dublu și formatorul de brazdă asigură plasarea precisă a semințelor într-o brazdă de semințe perfect curățată și preconsolidată. Rola de tasare apasă boabele în rândul de semințe pentru o amplasare optimă cu un contact foarte bun cu solul, înainte ca rândul de semințe închis să fie apoi complet reconsolidat de rolele de presiune.

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504

GO for Innovation | amazone.ro

Discuri nivelatoare

Precis și rapid – sistem de brăzdar de semințe PreTeC

Terminal ISOBUS AmaTron 4

Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678 Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

Rolă de tasare

Actualitate

Coeficienţi noi pentru calculul economic al fermei

Un hectar cu cereale, o vacă, o familie de albine vor valora ceva mai mult în PNS 2023-2027, în timp ce aceeaşi suprafaţă cu soia, legume şi căpşuni în spaţii protejate, flori sau pomi va valora mai puţin. un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

N

oii coeficienţii care exprimă valoarea producţiei standard (SO), pe baza cărora se calculează dimensiunea economică a unei ferme, se vor numi SOC 17 (standard output coefficients) şi au fost calculaţi ca medie a anilor 2015-2019. Aceştia vor înlocui coeficienţii SO 13 în calculele din viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) 2023-2027.

SO VALOREAZĂ MULT. LA ALŢII! Ne-am uitat şi peste coeficienţii SOC din alte ţări, pentru a compara valoarea producţiei standard, care reprezintă valoarea în bani a producţiei agricole brute la preţul de la poarta exploataţiei.

Dacă, în România, un hectar de grâu valorează, în termenii SO, cca. 654 euro, în Germania, aceeaşi cultură are o valoare SO între 921 euro/ha şi 1.416 euro/ha, în funcţie de regiune, ... ››› 10

MĂRIMEA FERMEI DUPĂ VECHIUL SO

Scanează-mă!

Lista completă a noilor coeficienţi SOC 2017 pentru sectorul vegetal şi zotehnic

15-28 februarie 2022

Sursa foto: www.canva.com

8

Legea 285/2015 clasifică şi defineşte fermele şi exploataţiile agricole în funcţie de dimensiunea economică, după cum urmează: fermă de subzistenţă: sub 1.999 SO; fermă de semisubzistenţă: 2.000-7.999 SO; fermă mică: 8.000-11.999 SO; fermă medie: 12.000250.000 SO; fermă mare: peste 250.000 SO.

9

10 Actualitate

Pentru măsurile deschise de AFIR în 2021, au fost luaţi în calcul vechii coeficienţi SO, însă odată ce noii coeficienţi sunt aprobaţi de Eurostat, vor fi utilizate valorile actualizate, pentru toate măsurile de investiţii finanţate din fonduri europene care vor fi lansate, anunţa Ministerul Agriculturii, încă de anul trecut.

TABEL 1: COEFICIENŢI SO (STANDARD OUTPUT) SECTOR VEGETAL Cultură Grâu comun şi spelta Grâu dur Porumb boabe Porumb siloz Rapiţă Floarea soarelui Soia Plante medicinale şi aromatice Cartofi (cartofi noi, material săditor, dulce consum) Legume, pepeni şi căpşuni în câmp Legume, pepeni şi căpşuni în spaţii protejate Flori, plante ornamentale în spaţii protejate Păşuni şi fâneţe permanente Fructe sămânţoase: mere, pere, gutui etc.

Fructe sâmburoase: vişine, cireşe, caise, prune etc.

Arbuşti fructiferi

SOC 2017 euro/ha

SO 2013 euro/ha

653,98 488,57 696,91 1.316,35 681,21 604,09 604,72 930,93 3.498,70 6.339,81 23.649,66 71.943,19 289,63 2.571,08 2.393,9 4.303,96

614,09 432,81 641,80 1.029,19 647,72 564,52 611,00 937,85 3.167,88 6.196,49 27.507,66 83.743,81 295,04 2.812,04 2.812,04 3.958,34

TABEL 2: COEFICIENŢI SO (STANDARD OUTPUT) SECTOR ZOOTEHNIC

PNDR 2020, VERSIUNEA A 14-A PNDR 2014-2020 a ajuns la a 13-a modificare. MADR a publicat noua variantă la începutul lunii februarie 2022.

Pentru investiţiile în exploataţii pomicole (submăsura 4.1a), contribuţia privată a beneficiarului poate fi şi contribuţia în natură sub forma lucrărilor în regie proprie, evaluate pe baza costurilor standard pentru lucrări, costuri care au fost actualizate la nivelul anului 2021.

De asemenea, va fi extinsă cu peste 30 de specii lista de arbori şi arbuşti eligibili pentru împăduriri şi perdele forestiere prin submăsura 8.1 a.

Totodată, MADR a realocat o parte din bugetul Măsurii 20 - Asistenţă tehnică pentru Măsura 9 - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, pentru a putea finanţa toate proiectele eligibile depuse în perioada iulie - octombrie 2021, sesiune în care gradul de accesare a fost de 243%.

De asemenea, peste 3,5 milioane de euro vor fi redistribuite către sM 16.1a - Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse şi procese în sectorul pomicol.

15-28 februarie 2022

Specie Vaci pentru lapte Bivoliţe Ovine femele reproducţie Caprine femele reproducţie Porci la îngrăşat, vieri, scroafe destinate sacrificării Pui de carne (100 capete) Găini ouătoare (100 capete Familii de albine

››› 8 ... în Franţa - 1.211 euro/ha, în Ungaria - 860 euro/ha şi în Bulgaria - 734 euro/ha. Şi la porumb boabe sunt dieferenţe mari între valorile SO pentru România - 697 euro/ha şi Germania: 998-1.528 euro/ha, Franţa: 970-1344 euro/ha, Ungaria: 971-1.100 euro/ha, Bulgaria: 923 euro/ha, Polonia: 872-1.096 euro/ha.

MODIFICĂRI PNS 2027 În varianta propusă de Ministerul Agriculturii pentru măsura de investiţii în ferme (4.1) din PNS 2027, dimensiunea economică minimă pentru a accesa bani europeni va fi de 12.000 SO pentru sectorul legume şi cartofi, pomicultură şi zootehnie, precum şi pentru tinerii fermieri.

Pentru măsura de instalare a tinerilor fermieri (6.1), MADR a coborât pragul minim la 8.000 SO. După prima variantă a PNS, prezentată în noiembrie 2021, tinerii fermieri ar fi trebuit să deţină o exploataţie cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 SO şi 100.000 SO, pentru a putea încasa prima de instalare în fermă.

SOC 2017 euro/cap

SO 2013 euro/cap

1232,70 920,02 59,14 124,52 385,79 486,59 2.212,42 69,79

1.200,46 1.200,46 54,91 112,98 388,08 473,59 2.156,00 59,62

La consultările cu fermierii pentru elaborarea PNS 2027, din ianuarie 2022, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu a explicat că a fost redusă dimensiunea minimă a fermei pentru a oferi acces la finanţare pentru cât mai mulţi tineri fermieri. Pentru măsura de investiţii destinată tinerilor fermieri (4.1), pragul minim a rămas la 12.000 SO, deoarece se consideră că această măsură se adresează tinerilor care s-au instalat deja şi au parcurs anumite etape în dezvoltarea fermei.

FERMA MICĂ SĂ FIE MAI MARE? Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, APPR) a solicitat MADR, încă de la finalul anului trecut, redefinirea dimensiunii economice a fermelor în PNS 2027, astfel: ferma mică: 12.000-50.000 SO (cca. 80 ha cultură mare); ferma medie: 50.001-300.000 SO (cca. 500 ha); ferma mare: 300.000-3.000.000 SO (cca. 5.000 ha); ferma foarte mare: peste 3.000.000 SO.

• • • •

11

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Fondul naţional de sprijin pentru fermieri 2023-2027

COTIZAŢIE OBLIGATORIE 3% DIN SUBVENŢIILE APIA! Ministerul Agriculturii ia în calcul constituirea unui Fond naţional de sprijin pentru fermieri în perioada 2023-2027, fond la care toţi fermierii care primesc plăţi directe vor trebui să achite o cotizaţie de 3% din subvenţiile APIA care li se cuvin în fiecare an, a anunţat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Ideea cotizaţiei obligatorii din subvenţii a mai fost vehiculată în 2015-2016, când se discuta despre înfiinţarea fondului mutual în cadrul PNDR, proiect care a eşuat. Şi acum, ca şi atunci, propunerea a primit ciritici. Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreşedinte Comisia AGRI din Parlamentul European, avertizează că statele membre nu trebuie să oblige fermierii să contribuie la constituirea unor fonduri mutuale peste voinţa lor, iar PNS trebuie să reprezinte şi interesele fermierilor mici şi mijlocii.

Ministrul Adrian Chesnoiu a anunţat că, pe 3 februarie, s-au încheiat consultările online cu organizaţiile implicate în elaborarea Planului Naţional Strategic (PNS) 2023-2027 şi a afirmat că „trimitem la Bruxelles un plan naţional strategic ce va reflecta specificul agriculturii româneşti”.

Potrivit lui Mihail Dumitru, reprezentant DG AGRI, la înScanează-mă! ceputul lunii februarie 2022, Avertisment de la doar România şi încă patru Bruxelles: NU obligaţi fermierii să dea o cotă din state UE nu trimiseseră încă subvenţii pentru înfiinplanurile strategice către ţarea unui fond mutual!

Comisia Europeană.

15-28 februarie 2022

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Termen limită pentru depunerea cererii: 1 martie 2022 Condiţii obligatorii, cerere, acte ajutor de minimis legume pentru acest an!

Doar fermierii din anumite zone ar putea primi acest sprijin. Lista completă Subvenție nouă de 30 euro/ha! Cine va beneficia de acest supliment la plată!

Cum vor fi acordate subvenţiile APIA pentru fermieri începînd cu 2023 Director APIA: Noi condiţii pentru plăţile directe pe hectar şi pe cap de animal!

Ajutor de stat de 100 de euro pe hectar rambursat fermierilor Comisar european agricultură: Subvenţie pentru cumpărarea de îngrăşăminte!

Sancţiuni fermieri. În ce situaţii puteţi fi respins la plată Ordin plata subvenţiilor APIA pentru fermieri şi crescători animale!

Noi reguli pentru comerţul cu animale vii.

Obligaţii stabilite de ANSVSA Termen 48 de ore pentru înregistrarea animalelor cumpărate sau vândute!

Agroinfo

13

Cum sunt selectaţi fermierii din eşantionul de control

PINTEA: FERMIERII CARE INTRĂ SIGUR LA CONTROLUL APIA De ce unii fermieri sunt controlaţi de APIA în fiecare an, iar alţii niciodată?

Eşantioanele de control se fac aleatoriu sau pe baza analizei de risc.

Risc înseamnă fermieri cu un hectar de teren, la limita eligibilităţii, precum şi cei cu mai multe scheme de plată. „Fermierul foarte mare care a accesat, să zicem, 10 scheme de plată, poate, în 2020, a fost ales la control pe o schemă, anul următor pe altă schemă, şi acum poate ieşi pe o altă schemă de plată”, a explicat directorul general al APIA, Adrian Pintea, la TVR 1. „Asta pot să-i asigur pe fermieri, nimeni nu alege, nimeni nu decide, alege calculatorul”, a precizat Pintea.

Acesta a adăugat că sunt totuşi unii fermieri care sunt incluşi în eşantionul de control pe teren după sesizări primite de APIA de la alţi fermieri, însă numai după verificări preliminare şi doar dacă există o suspiciune.

De asemenea, fermierii care accesează măsurile de dezvoltare rurală şi au angajamente pe cinci ani cu siguranţă vor fi verificaţi de APIA cel puţin o dată, iar dacă vor fi găsite nereguli, vor returna banii pe toţi anii anteriori.

Mai puţină birocraţie la depunerea cererilor de plată

DECIZIE PENTRU FERMIERII CARE SOLICITĂ AJUTOARE DE STAT Direcţiile Agricole Judeţene vor solicita de la autorităţile publice emitente certificatul de atestare fiscală şi cazierul fiscal necesare pentru completarea dosarelor producătorilor agricoli care depun cereri de plată pentru obţinerea ajutoarelor acordate prin programele „Tomata” şi „Usturoiul”, aprobate prin HG147/2022, respectiv HG 148/2022, a anunţat Ministerul Agriculturii.

De asemenea, direcţiile agricole pot solicita şi alte documente eliberate de autorităţile statului necesare completării documentaţiei depuse de fermieri pentru acordarea ajutoarelor de minimis.

Termenul limită de depunere a cererilor de plată şi a documentelor de către cultivatorii de tomate care solicită sprijin pentru ciclul I de producţie este 1 martie 2022.

Modificări legislative în vigoare din acest an

PLATA MINIMĂ PENTRU ZILIERI E MAI MARE ÎN 2022 Suma minimă cu care pot fi plătiţi zilierii a crescut de la 1 ianuarie 2022, odată cu creşterea salariului minim brut. Astfel, conform HG 1.071/2021, suma brută minimă este de 15,239 lei/oră (13,583 lei/oră în 2021), deci aproape 122 de lei pe zi, calculată pentru opt ore de muncă.

Din această sumă se scad impozitul pe venit (10% din sumă) şi contribuţia la pensii (25% din sumă), pe care angajatorul le reţine şi le plăteşte către stat.

Plata zilierilor se poate face la finalul fiecărei zile de lucru, însă este posibilă şi plata la finalul săptămânii, la finalul lunii sau chiar la finalul perioadei de lucru, însă doar dacă zilierul este de acord.

Cei care angajează zilieri trebuie să completeze, la începutul fiecărei zile de muncă, datele de identificare în Registrul electronic de evidenţă a zilierilor.

14 Celula de criză Ferma

Agricultura europeană este o bombă cu ceas din cauza creşterii preţurilor la fertilizanţi.

Autorităţile de la Bruxelles caută cu disperare soluţii, însă nu se întrevede o rezolvare a crizei prea curând.

E

xplozia preţurilor la energie a afectat, cum era de aşteptat, şi sectorul agricol din Uniunea Europeană, determinând o creştere vertiginoasă a costurilor de producţie. Deşi asistăm deja la o scumpire generalizată a inputurilor, inclusiv a seminţelor, a produselor pentru protecţia plantelor şi chiar a materiei prime pentru producţia de maşini şi echipamente agricole, creşterea preţului la îngrăşăminte s-a simţit cel mai tare, devenind o mare povară pentru fermieri. ŞANTAJ POLITIC SAU STRATEGIE? Sesizând amploarea crizei, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a avut recent o întrevedere pe această temă cu deputaţii din cadrul Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, lăsând să se înţeleagă că această situaţie critică seamnănă cu un "şantaj" şi că ar trebui să conducă la o regândire a lanţului agroalimentar. „Trebuie să ne gândim cum să facem agricultura europeană mai rezistentă. În astfel de crize, o reducere a utilizării îngrăşămintelor pare a fi o abordare bună”, a precizat polonezul, împărtăşind practic aceeaşi viziune exprimată şi în strategia 'Farm to Fork', care prevede o reducere ambiţioasă cu 20% a cantităţii de îngrăşăminte utilizate în agricultură până în 2030.

15-28 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CBAM, O LAMĂ CU DOUĂ TĂIŞURI Parlamentul European a adoptat în martie anul trecut rezoluţia referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM), compatibil cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care a stârnit imediat unele reacţii critice.

PREŢURILE ÎNCHID FABRICILE! Potrivit asociaţiei industriale Fertilizers Europe, o treime din fabricile de îngrăşăminte şi amoniac din UE au fost forţate fie să se închidă, fie să-şi reducă temporar activitatea din cauza creşterii preţurilor la gaze. Cele mai afectate sunt îngrăşămintele pe bază de azot, deoarece preţurile gazelor reprezintă până la 80% din costurile variabile ale producţiei acestora. Acest lucru a dus şi la o creştere paralelă a altor îngrăşăminte, cum ar fi cele pe bază de potasiu şi fosfor.

CBAM este o încercare de a taxa importurile cu consum intens de carbon pentru a proteja astfel întreprinderile din UE de concurenţa neloială şi de a preveni aşa-numita relocare a emisiilor de dioxid de carbon - adică, în cazul în care companiile se mută în ţări în care este mai ieftin să polueze. Numai că, în timp ce produsele agricole au fost exceptate de la această taxă pe carbon, îngrăşămintele au fost incluse în propunerea actuală iar asta ar putea avea un impact semnificativ asupra fermierilor europeni, care ar putea înregistra costuri suplimentare.

PEDEAPSĂ DUBLĂ PENTRU FERMIERI „Îngrăşămintele pe bază de azot reprezintă cel mai important input în producţia vegetală şi principalul element de cost variabil pentru culturile de cereale şi oleaginoase. Cu toate acestea, preţul îngrăşămintelor este deja mai ridicat în Europa decât în restul lumii, deoarece piaţa comunitară de îngrăşăminte este protejată de taxe vamale şi măsuri antidumping care costă fermierii europeni 600 milioane de euro pe an.

Dacă s-ar adăuga la aceasta şi un mecanism de ajustare la frontieră, preţul îngrăşămintelor ar exploda, crescând şi mai mult costul producţiei agricole în Europa, alimentele de import devenind în acelaşi timp mai competitive şi mai atractive. În cele din urmă,

Sursa foto: www.canva.com

Preţul îngrăşămintelor, butoiul cu pulbere al Europei

Celula de criză Ferma 15 punerea în aplicare a mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon numai pentru principalele materii prime implicate în producţia vegetală ar fi nedreaptă şi ar duce la opusul efectului preconizat, anume relocarea masivă a emisiilor de carbon din agricultura europeană. Este exemplu perfect de pedeapsă dublă pentru fermieri”, remarca Christiane Lambert, preşedintele Copa, într-un document de opinie.

IMPACTUL ESTE IMPREVIZIBIL Propunerea este acum în mâinile Parlamentului European şi ale statelor membre ale UE, care vor trebui să convină asupra unui text comun înainte ca taxa să intre în aplicare. Deşi Comisia de mediu a Parlamentului (ENVI) conduce dosarul, comisia AGRI şi-a spus cuvântul despre CBAM, depunându-şi avizul şi sugerând unele amendamente. Pe de altă parte, a avertizat cu privire la impactul imprevizibil al mecanismului asupra sectorului agricol al UE, menţionând în mod explicit modul în care includerea

Problema preţurilor la energie nu va fi rezolvată fără instrumente politice.

Europa este într-adevăr şantajată!

JANUSZ WOJCIECHOWSKI Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală

îngrăşămintelor în CBAM ar putea duce la o creştere suplimentară a costurilor de producţie agricolă.

Scanează-mă!

Deşi se declară îngrijorată de evoluţia preţurilor, Comisia refuză să acorde subvenţii pentru compensarea preţurilor la îngrăşăminte.

Un amendament sugerat de europarlamentari a cerut Comisiei să combată riscul relocarii emisiilor de carbon prin investiţii şi îmbunătăţiri ale condiţiilor de producţie. Acestea includ utilizarea mai eficientă a materiei organice agricole, cum ar fi gunoiul de grajd pentru animale, dar şi producţia de bio-îngrăşăminte şi amelioratori de sol din biomasă agricolă.

16 Celula de criză Ferma

Sursa foto: www.canva.com

RISC MAJOR Abandonarea fertilizării de bază! În judeţul Vrancea, culturile de toamnă înfiinţate cu întârziere nu au răsărit din pământ.

Plantele suferă din lipsa umidităţii solului, dar şi a hranei la semănat, fapt care îngrijorează cultivatorii.

O

situaţie dramatică este în ferma vrânceanului Aristide Huştiu, din Vânători, care are semănate 140 de hectare cu grâu şi vreo 30 cu orz. „Culturile de păioase sunt sub orice critică, grâul nu-i răsărit pentru că n-apucat din cauza secetei, iar orzul e abia mijit pe ici-colo! Nerăsărită este şi rapiţa celor care s-au încumetat s-o semene”, susţine fermierul.

PE MINUS LA FERTILIZARE! Prudent, pe fondul unei experienţe păgubitoare trăite în urmă cu doi ani, dar şi din cauza creşterii preţului îngrăşămintelor, fermierul a decis să nu asigure semănăturilor fertilizarea de bază! „Când cu seceta din 2020, m-am fript, am împrăştiat 220 kg/ha de îngăşăminte pe 135 ha de grâu şi mai rău am făcut! L-am ars. Aşa că nu am mai vrut să risc”, explică Aristide Huştiu care se gândeşte să fertilizeze pe vegetaţie.

O AŞTEPTARE... „NERVOASĂ”!

Cu toate acestea, fermierul nu-i suficient de pregătit cu stocurile de îngrăşăminte nici pentru pentru sezonul de primăvară. Se află într-o aşteptare... „nervoasă”!

15-28 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„Am înţeles din partea guvernanţilor că se va interveni pe lângă producătorii de îngrăşăminte pentru subvenţionarea gazului metan cu o anumită cotă parte.

Se discută şi despre acordarea unui ajutor la îngrăşăminte! Nu ştim precis ce şi cum, e în dezbatere! Aşteptăm şi sperăm că se va rezolva într-un fel”, este convins fermierul.

Deocamdată, nu am făcut nimic; nici o aprovizionare, niciun calcul; aşteptăm să vedem care sunt preţurile la îngrăşămintele chimice, că ne-au terminat, ne-au nenorocit.

ARISTID1`E HUŞTIU

Fermier din Vânători, jud. Vrancea

PREȚ „DE-ȚI VINE DĂ PLÂNGI!” Pentru primăvară, are pregătit terenul să însămânţeze 135 ha cu floarea soarelui şi aproape 70 cu porumb. Ar vrea să comande substanţele azotoase la companiile distribuitoare, dar... „îţi vine să plângi: azotul s-a dus la un preţ de aproape 3.000 lei tona şi. din câte am înţeles, ureea a urcat spre 5.000/ tonă. Cred că vom face două fertilizări cu câte 100 kg/ha şi dacă terenul va avea umiditate vom aplica şi ureea, 100 kg/ha. Iată, suntem în luna februarie şi la noi nu au căzut nici trei fulgi de zăpadă”, susţine Aristide Huştiu.

DIN GREŞELI ÎNVAŢĂ OMUL! În aceste zile, aşteaptă ofertele furnizorilor de sămânţă, nu are vreo preferinţă anume, încearcă hibrizii cei mai noi, mai performanţi şi mai bine adaptaţi condiţiilor vitrege din zona Vrancei.

Cu grâul nu-i problemă, cultivă de ani de zile soiul Glosa şi spune că-i mulţumit de el; anul trecut l-a ajutat să obţină o medie pe fermă de 5.500 kg, dar şi cu vârfuri de peste 6.000 kg/ha.

Aristide Huştiu recunoaşte că a făcut greşeli tehnologice. A împrăştiat gunoi

Sursa foto: www.canva.com

Celula de criză Ferma 17

Fără îngrășămintele chimice vă spun că scade producția cu 50%, iar calitatea produselor va fi extraordinar de proastă.

Vom obține un grâu furajer, pur şi simplu; grâul trebuie să aibă 14% proteină!

DIMITRIE MUSCĂ

Fermier din Curtici, jud. Arad

de grajd pe sole aride, fără umiditate, a erbicidat când nu a trebuit şi a afectat culturile. „Din greşeli înveţi, din învăţat... greşeşti! Asta-i situaţia”, se consolează cultivatorul vrâncean.

RECOLTE SLABE, CALITATE PROASTĂ În acest sezon de producţie, putem observa că tot mai mulţi fermieri au renunţat la fertilizările de bază, din pricina costurilor ridicate ale îngrăşămintelor, ale substanţelor de protecţie fitosanitară şi ale seminţelor.

Potrivit lui Dimitrie Muscă, agricultor arădean, fără îngrășăminte, cantitatea şi calitatea produselor vor fi extraordinar de proaste. Acesta afirmă că pentru o tonă de grâu se consumă 24-25 de kilograme de azot, 15 de kilograme de fosfor şi 23 de potasiu. În cazul fermei din Curtici, costurile unui hectar de grâu se ridică undeva la 4.500 de lei. „Vom ajunge să plătim 6.000 de lei cheltuială/ha, doar prin prisma îngrășămintelor. S-au scumpit şi substanțele fitosanitare, trebuie să facem tratamentele”, susţine cultivatorul, convins fiind că tăvălugul preţurilor îi va scoate din competiţie pe producătorii din agricultura de subzistență, deoarece aceştia nu dispun de rezerve de capital pentru investiţii.

RISCURILE FERTILIZĂRII LIMITATE Reducerea cu 15% a cantităţilor de îngrăşăminte aplicate culturilor de grâu poate duce la diminuarea randamentelor cu 5% şi afectează conţinutul în proteine al boabelor.

Abandonarea fertilizării, folosirea unor cantități reduse de îngrăşăminte, cât şi o nutriţie dezechilibrată a culturilor ridică serioase riscuri.

Fertilizarea exclusivă cu azot va duce la: acidifierea solului deteriorarea sistemului radicular al plantelor

• •

• obţinerea unui randament scăzut • ştiuleţii de porumb nu se vor dez-

volta corespunzător dacă nu asigurăm fosforul în faza de 4-6 frunze în cazul culturilor oleaginoase, fertilizarea limitată va afecta rentabilitatea producției Staţiunea Didactică şi Experimentală (SDE) a USAMVB Timişoara va aplica o rată de fertilizare moderată. Scanează codul QR şi află cât au ajuns să coste îngrăşă mintele!

•

18 Articolul ediţiei

Tuchiluș și-a modernizat ferma de vaci cu Afibanat

G

După ce a investit 4 milioane de euro în noile adăposturi şi în sala de muls ultra-modernă, construită cu sprijinul Afibanat, fermierul gălățean Gavrilă Tuchiluş a reușit performanța de a realiza mulsul celor 690 de vaci în lactație din ferma sa în doar 2 ore şi 40 de minute.

avrilă Tuchiluş, proprietarul societăţii Agrimat Matca din Galați, este unul dintre fermierii cu o vastă experienţă care s-au remarcat de-a lungul anilor datorită profesionalismului şi capacităţii lor foarte bune de asimilare a noilor tehnologii. Asta, pe lângă faptul că este un extraordinar manager, ceea ce în opinia multora ar fi fost un argument cât se poate de serios pentru a revendica funcţia de ministru al agriculturii. Şi chiar dacă i s-a propus la un moment dat un post de secretar de stat, a preferat să stea departe de sfera politicului. În schimb, ceea ce a realizat pe plan profesional a fost întotdeauna un bun exemplu pentru alţii.

FERMĂ MODERNIZATĂ DIN TEMELII Astăzi, administratorul şi directorul general al Agrimat Matca se poate

15-28 februarie 2022

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mândri că are în exploatare una dintre cele mai performante ferme de creştere a vacilor de lapte din ţară. Datorită unei investiţii de 4 milioane de euro, care a transformat din temelii vechea fermă zootehnică într-una de top.

Cu susţinerea logistică a celor de la Afibanat, a construit două grajduri interconectate, dotate cu cele mai noi tehnologii. Unul dintre adăposturi are o lungime de 200 m şi poate găzdui până la 500 de animale. În celălalt adăpost se află sala de muls, cu 48 de posturi (2x24 paralel), zona de aşteptare, un

spaţiu pentru vacile proaspăt fătate, un altul în care sunt ţinute vacile cu probleme şi, nu în ultimul rând, birourile administrative.

SALTELE CU MEMORIE PENTRU ANIMALE Lucrările la noua locaţie au demarat pe 28 martie 2019 iar la 1 decembrie 2020 grajdurile erau deja populate.

Proiectul mai cuprindea un adăpost cu o capacitate de 500 de capete, însă din cauza pandemiei investiţia a fost amânată.

Toată suprafaţa din interiorul adăposturilor este acoperită cu un strat de cauciuc special pentru trafic greu cu animale. De asemenea, vacile stau pe un pat de odihnă care asigură un confort superior. Practic, animalele dorm pe saltea cu memorie. Aceasta constă

Articolul ediţiei 19

într-un strat de cauciuc măcinat, peste care vine un strat de 4 cm de latex şi apoi covorul de protecţie.

FĂRĂ AFECȚIUNI PODALE „Ne-am dorit foarte mult diminuarea problemelor podale. Sunt săptămâni în care nu înregistrăm nici un caz de pododermatite sau probleme cu ongloanele. Trimajul îl executăm de cel puţin două ori pe an. Pentru aşternutul din cuşetele de odihnă, am căutat o saltea premium. În primul rând pentru a evita plăgile decubitale. Am ales o saltea cu grosimea de circa 10 cm. Iar asta ne-a îmbunătăţit scorul de locomoţie la animale”, a constatat medicul veterinar al fermei, Bogdan Vasiliu.

Agrimat Matca deţine un efectiv total de 1.600 de vaci Holstein, din care 690 la muls, cu o producţie medie zilnică pe cap de animal de 35 litri de lapte.

Ne dorim o vacă sănătoasă, care să stea foarte bine pe picioare, care să valorifice la maximum furajele şi cu o producţie înaltă de lapte, dar nu mai mult de 36 litri.

Nu forţăm animalele.

Ne dorim ca ele să îşi exprime singure potenţialul productiv GAVRILĂ TUCHILUŞ

Director general Agrimat Matca

TESTARE GENOMICĂ Pe partea de genetică lucrează cu olandezii de la CRV, iar de anul trecut face şi testare genomică, pentru a îmbunătăţi anumite caracteristici. „Astfel, ne asigurăm că păstrăm în fermă cei mai buni produşi. Cu ajutorul geneticii, dar şi ca urmare a eliminării stresului, am crescut producţia de lapte, dar şi calitatea acestuia. Astăzi avem un lapte cu 4,1-4,2% grăsime şi 3,4-3,5% proteină”, îmi spunea inginerul agronom.

SALA DE MULS - PERLA COROANEI Un element cheie în dezvoltarea capacităţii de producţie o reprezintă achiziţia noii săli de muls, produsă în România, marca Afibanat, și echipată cu sistemul de management israelian de la Afimilk. Dotată cu 48 de posturi, aceasta este o adevărată bijuterie tehnologică. Întregul efectiv este... ››› 20

20 Articolul ediţiei CONFORT ŞI BUNĂSTARE „Am optat pentru acest tip de grajd (adăpostul cu sală de muls - n.r.) deoarece ne-a interesat să oferim animalelor cele mai bune condiţii de confort şi bunăstare. Am asigurat astfel vacilor noastre un microclimat deosebit, cu mult aer, multă lumină, un pat de odihnă foarte bun. Aleile de circulaţie au fost gândite pentru a nu stresa în nici un fel animalele”, ne-a asigurat Gavrilă Tuchiluş.

››› 19 ... muls în aproximativ 2 ore şi 40 de minute, cu două echipe de câte trei operatori, care lucrează în schimburi.

Animalele sunt mulse de trei ori pe zi - dimineaţa, la prânz şi seara. „Fiecare post de muls este dotat cu un mic laborator de testare a laptelui. De când a ieşit din ţâţa vacii şi până ajunge pe masa consumatorului, laptele nu trebuie să aibă contact cu aerul. Laptele iese la 37 de grade şi într-un timp extrem de scurt el intră în tancul de stocare, gata răcit şi păstrat la 4 grade, până când îl preia cisterna. Producem aproape 24 tone de lapte pe zi”, mi-a mărturisit fermierul gălăţean.

ANALIZA LAPTELUI ÎN TIMP REAL Timpul petrecut în sala de muls a scăzut acum la 5 minute şi 20 de secunde pe repriză (24 de animale). Cu tot cu recepţia şi evacuarea vacilor, se ajunge undeva la 7 minute, în medie. Dar viteza de muls nu este singurul beneficiu.

Poate cel mai important avantaj al noii instalaţii este acela că pot fi determinaţi în timp real parametrii de calitate ai laptelui. „Dacă pe sala veche reuşeam

15-28 februarie 2022

să vedem doar conductivitatea, pe sala nouă, datorită tehnologiei AfiLab, putem afla în timp real care este procentul de grăsime, conţinutul de proteină. De asemenea, depistăm imediat prezenţa sângelui în lapte. Putem obţine un avans de până la o zi în depistarea eventualelor probleme de sănătate la animale, înainte de a vedea simptomele clinice şi de a se declanşa boala. Astfel, putem lua nişte măsuri preventive şi mai puţin costisitoare, într-un moment în care şi pentru animal este mai comod de intervenit cu tratament medicamentos. Iar intervenţia poate fi făcută şi de către un personal mai puţin calificat”, a precizat Bogdan Vasiliu.

MANAGEMENTUL TURMEI În ferma lui Tuchiluş se fac doar însămânţări artificiale, iar la nevoie se utilizează şi material sexat. Aici intervine din nou tehnologia celor de la Afibanat, cu care fermierul gălăţean colaborează încă din anii ’90. „Managementul turmei este complet automatizat.

Lucrăm din 2004 cu un astfel de sistem de monitorizare, dar cel din prezent e foarte performant.

Orice s-ar întâmpla, la nivel de individ, tehnicienii sunt

avertizaţi imediat pe telefonul mobil pentru a interveni. Monitorizăm fiecare animal în parte. Ştim când trebuie montată o vacă. Ştim cât lapte dă, cât mănâncă, cât se odihneşte”, spune agronomul.

PRECIZIE ÎN DEPISTAREA CĂLDURILOR LA VACI „Depistarea căldurilor este un punct critic în fermele de vaci, mai ales acolo unde există un nivel de producţie ridicat. Poate fi un element mai important decât mulsul în sine. De aceea, avem nevoie de indicatori de reproducţie cât mai precişi. Folosim antene wireless în grajd, care la fiecare 15 minute primesc informaţii de la fiecare animal, citind pedometrele ataşate pe unul dintre membrele anterioare. Şi atunci softul stabileşte timpul optim de însămânţare, cu o acurateţe extrem de mare”, confirmă doctorul veterinar.

52 KG DE FURAJ PE ZI/ANIMAL Ferma este dotată şi cu un robot de împins furajul - Juno, de la Lely. Pentru a limita stresul animalelor, acest robot emite şi nişte sunete care cheamă vacile la frontul de furajare. Fiecare animal consumă în medie de 52 kg de furaj pe zi.

CONDIȚIA PENTRU A FACE UN NUTREȚ DE CALITATE „Personal mă preocupă aspectul furajării şi mă implic în treaba asta 100%.

Dar pentru a face un furaj de calitate, ai nevoie de o bună logistică. Să ai o cositoare de mare performanţă, cum e cea pe care ne bazăm noi acum, de la Pöttinger, pe 12 metri, cu care putem face 70 de tone pe zi. Să ai o presă de mare productivitate - noi am optat pen-

Articolul ediţiei 21

tru un echipament New Holland, pe care am dat 120.000 de euro. Anul trecut pentru prima dată am recoltat semifân de triticale, iar analizele pe care le-am făcut la un laborator în Ungaria ne-au confirmat o calitate excelentă”, spune fermierul.

OBIECTIV: UN MILION DE LITRI DE LAPTE PE LUNĂ Laptele colectat în ferma de la Matca este livrat la diverşi procesatori din România şi Bulgaria, iar o parte este prelucrat în fabrica de la Sascut, jud.

Bacău, unde sunt realizate produsele

DATE DE CONTACT

AFIBANAT S.R.L. Timisoara, Telefon Birou: 0722.239.036 Mobil:0722.287.446 office@afibanat.ro

lactate Huzur, marcă a Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, din care face parte şi Agrimat. Fabrica procesează în jur de 280.000 litri de lapte pe lună. Capacitatea de producţie este de 30 de tone pe zi iar producţia totală a

fermierilor din asociaţie este de peste un milion de litri pe lună. „În momentul de faţă noi producem 760.000 litri de lapte pe lună. Iar obiectivul meu este să ajungem la un milion de litri pe lună!”, a recunoscut Gavrilă Tuchiluş.

22 AgroLegislaţie

Ce schimbă noile reguli?

De la 1 ianuarie 2022 s-a schimbat cadrul legislativ privind producția și etichetarea produselor ecologice.

Cum îi vor afecta pe fermieri noile modificări din Regulamentul Ecologic European?

SĂMÂNȚĂ DIN PRODUCŢIE PROPRIE Poate cea mai importantă schimbare față de vechiul regulament (834/2007) este simplificarea modului de comercializare și cultivare a materialului săditor ecologic, precum și recunoașterea legală a materialelor eterogene.

Conform articolului 13 și a preambulului noului regulament (alineatele 3239), fermierii din agricultura ecologică își vor putea produce singuri și vor putea vinde

Scanează-mă!

Care sunt principiile noului Regulament pentru agricultura ecologică europeană?

15-28 februarie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

către alți fermieri propriul material săditor, cu condiția notificării autorităților competente.

Noua măsură are ca obiective creșterea biodiversității în agricultura ecologică și dezvoltarea de material semincer rezistent la factorii de mediu (dăunători, boli, condiții pedo-climatice). „Ne referim la ceea ce s-ar numi

Materialul eterogen presupune că într-un lan de grâu ai un spic mai înalt, unul mai scund, culori diferite. Sunt populații vechi de grâu sau populații de porumb polenizate liber care au această formă eterogenă.

în limbaj popular folosirea semințelor din pătul. În agricultura convențională această practică ridică probleme atât la nivel tehnic, cât și în ceea ce privește drepturile de brevet. Însă, în agricultura ecologică, ea este acceptată, pentru că unul dintre principiile agriculturii ecologice este de a folosi cât mai puține inputuri din afara fermei, inclusiv sămânța. Acest fapt oferă fermierului posibilitatea de a face față singur provocărilor specifice propriei exploatații” ne-a explicat Victor Petcu.

CE ESTE MATERIALUL ETEROGEN? Victor Petcu explică: „În agricultura ecologică se lucrează ca parte din ecosistem și este important ca fermierul să poată beneficia de diversitatea genetică a populațiilor compozite încrucișate. Dacă pui soi uniform și vine rugina brună îți afectează tot, dar dacă pui un mix de tipuri diferite de grâu ți-l va afecta doar pe cel mai puțin rezistent, iar restul vor rămâne. În agricultura convențională s-a ajuns la a cultiva totul uniform pentru că a fost nevoie să se standardizeze piața semințelor și, mai departe, cea a tratamentelor specifice. Un soi înregistrat tocmai asta înseamnă: să fie distinct, uniform și stabil. Numai că, în... ››› 24

Sursa foto: www.canva.com

A

doptat cu un an întârziere, Regulamentul European 848/2018 are la bază Planul de Acțiune pentru Agricultură Ecologică 2014-2020, document european folosit pentru a ajuta la organizarea acestui sector, și care vine să înlocuiască Regulamentul Consiliului ce data din 28 iunie 2007.

Deși păstrează o mare parte din vechiul cadru legislativ, unele prevederi ale prezentului act normativ vor determina schimbări importante în domeniu, atât pentru organismele de control, cât și pentru fermieri. Despre cele din urmă, am vorbit cu cercetătorul Victor Petcu, coordonator al proiectelor ADER 152 (finanțat de MADR) și DIVERSILIENCE (proiect european dedicat diversificării producției culturilor ecologice).

23

24 AgroLegislaţie ››› 22 ...agricultura ecologică, pentru a face față agenților de dăunare diferiți, plantele nu sunt atât de uniforme sau stabile pentru a forma un soi, ci sunt o populație mixtă obținută de fermier la el în exploatație, populație care se numește material eterogen".

Totuși, fermierii vor trebui să țină cont în acest caz de poluarea genetică a acestor materiale eterogene, în special cea provenind de la organismele modificate genetic care sunt interzise în agricultura ecologică.

SOLUȚII ECO PERSONALIZATE Noul Regulament, împreună cu programul european Horizon 2020 destinat cercetării are ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări puternice între centrele de cercetare și fermieri, chiar și la nivel de fermă individuală. „Dacă fermierul își dorește să producă lapte ecologic din soia, noi îi propunem o serie de linii de ameliorare pe care le testează în fermă pentru rezistența la secetă, boli, dăunători, producție etc. Apoi alegem cele mai adaptate mixuri și obținem un material eterogen ecologic specific fermei lui. Proiectul

În România, majoritatea exploatațiilor ecologice folosesc, prin derogare, semințe convenționale netratate, ceea ce nu va mai fi posibil după 2035.

Obiectivul UE este să fie folosite exclusiv semințe ecologice, ceea ce ar duce, dacă nu la apariția unor soiuri ecologice, la apariţia unor varietăți specifice locale sub forma materialelor eterogene.

VICTOR PETCU

Coordonator proiecte agricultura ecologică

DIVERSILIENCE presupune tocmai o astfel de colaborare cu fermierii ecologici dispuși să testeze diversitatea materialelor eterogene de grâu, porumb, lucernă, soia, dar și a celor formate din mai multe specii de plante”, ne-a explicat Victor Petcu.

CERTIFICAREA ECOLOGICĂ Un alt set de măsuri care vor avea impact direct asupra fermierilor sunt cele care privesc certificarea de grup și sistemul de monitorizare a riscurilor.

Astfel, din acest an vor exista o serie de norme care vor permite fermierilor din același spațiu geografic, a căror exploatație nu depășește 5 hectare (0,5 hectare sere sau 15 hectare pășune), respectiv au cifră de afaceri sub 25.000 euro să obțină certificarea la nivel de grup. În acest mod, costul certificării urmează să fie împărțit între toți membrii grupului de producători, iar realizarea documentației să fie făcută de către o singură persoană.

Sursa foto: www.canva.com

NORME DE CONTROL MAI STRICTE În ceea ce privește sistemul de control, regulamentul prevede norme mai stricte, dar care vor fi aplicate după un model flexibil: pentru primii trei ani de la certificare, inspecțiile fizice la adresă vor fi anuale, iar ulterior, dacă nu se constată nereguli care să afecteze integritatea produselor ecologice, aceste controale se vor realiza o dată la doi ani.

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi citeşte integral Regulamentul Ecologic European!

15-28 februarie 2022

25

26 Bunăstarea animalelor

Sursa foto: www.canva.com

Cum se va face resetarea sectorului zootehnic

ETICHETA GERMANĂ A BUNĂSTĂRII

Condițiile în care sunt crescute animalele destinate consumului uman devin esențiale pentru succesul pe piață.

Germania și Spania, două superputeri în zootehnia europeană, s-au angajat serios pe un drum ireversibil.

N

oul ministru german al Agriculturii, Cem Özdemir, membru al Partidului Verzilor, este un susținător fervent al creșterii animalelor în condiții de bunăstare. În discursul său inaugural, ținut în fața parlamentului german (Bundestag), ministrul a anunțat că va introduce o etichetă obligatorie privind bunăstarea animalelor, înainte de sfârșitul anului.

Pe piața produselor agroalimentare bio din Uniunea Europeană, vânzările anuale au ajuns la peste 40 de miliarde de euro!

15-28 februarie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FERMELE BUNĂSTĂRII FAC LEGEA O dovadă clară că Berlinul este decis să facă pași concreți și într-un timp destul de scurt pentru a oferi consumatorilor posibilitatea să aleagă produse agroalimentare obținute din ferme unde sunt aplicate cu strictețe regulile de bunăstare a animalelor.

Aceasta este o inițiativă revoluționară, care contribuie decisiv la instaurarea unui nou raport în piața agroalimentară: consumatorul are la îndemână mijloace să influențeze puternic activitatea agricolă!

Eticheta ar putea conține un punctaj de la 1 la 4, în funcție de nivelul de respectare a condițiilor de bunăstare: spațiul disponibil pentru fiecare animal, tipul de adăpost, nivelul de zgomot etc. Chestiunea etichetării produselor agroalimentare obținute de la animale crescute în condiții de bunăstare este, în Germania, în faza dezbaterilor. Noua conducere ecologistă a ministerului german al Agriculturii nu s-a decis cum va pune în practică acest deziderat, dar tendința este clară: bunăstarea animalelor va avea efecte majore în plan comercial.

CONSUMATORUL SE IMPLICĂ!

Până acum, consumatorul era actorul pasiv în relația comercială: cumpăra ceea ce venea pe lanțul alimentar până pe raftul magazinului. De acum, consumatorul este activ: așteptările și, în fond, valorile sale etice privind creșterea animalelor și a mediului înconjurător au efect în ferma zootehnică. Deciziile lui îl obligă pe agricultor ce anume ... ››› 28

27

››› 26 ...și, mai ales, cum să producă.

Alegerea sa conduce la câștig financiar pentru toți actorii situați de-a lungul lanțului de aprovizionare, începând cu fermierii. Eticheta va face diferența, inclusiv în buzunarul lor!

SPANIA, ŢARA PORCILOR FERICIȚI Până la etichetare însă, fermierii și îngrijitorii direcți ai animalelor trebuie instruiți să aplice concret regulile de bunăstare. Spania, țara europeană cu un sector zootehnic puternic și dinamic, mai ales pe segmentul de creștere a suinelor, susține că se află în avangardă: „Respectăm cele mai stricte reglementări din lume în materie de bunăstare, atât în ferme, cât și în timpul transportului și în abatoare. Toate persoanele care intră în contact cu animalele au o pregătire adecvată și temeinică și, de asemenea, sunt obligate să urmeze periodic cursuri de actualizare a cunoștințelor, în funcție de progresul tehnic al activității, pentru a duce la un nivel maxim îngrijirea și bunăstarea animalelor”, a asigurat asociația spaniolă Interporc.

SIGILIU PENTRU BUNĂSTARE De la 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare, în Spania, un nou sistem de management al fermelor de porci, care include și regulile de bunăstare. Conducerea Interporc a precizat că, oricum, fermele membre aplicau acest reguli, iar produsele lor deja intră pe piață cu sigiliul asociației, Certified Welfare Commitement.

SUBVENŢII PENTRU BUNĂSTARE Bunăstarea animalelor este o temă care trebuie luată foarte în serios de sectorul zootehnic din România. Autoritățile românești au acordat până acum, în cadrul PNDR, subvenții pentru bunăstare în sectorul creșterii suinelor și al păsărilor. Cel mai probabil, subvențiile vor fi acordate și în următorii ani.

Modul în care fermierii îşi cresc animalele este una dintre preocupările majore ale consumatorilor.

Scanează codul QR şi află care sunt condiţiile pentru bunăstare în ferme?

Reglementările sunt foarte detailate în multe aspecte, precum spațiul minim rezervat unui animal sau nivelul maxim de zgomot. Respectarea cerinţelor trebuie verificată de autoritatea sanitară veterinară. De asemenea, un medic veterinar concesionar supraveghează permanent bunăstarea , sănătatea și igiena animalelor, dar și biosecuritatea fermei. Odată îndeplinite aceste reguli (aplicarea lor presupune investiții în ferme!) mai rămâne un singur lucru de făcut: informarea consumatorilor, pentru a alege în cunoștință de cauză.

Transportul de animale vii este o parte necesară a producției și distribuției de animale. Acesta joacă un rol vital, principalele zone de producție fiind, în multe cazuri, situate în zone depopulate sau aproape depopulate din UE-27.

MIGUEL ANGEL HIGUERA

15-28 februarie 2022

președinte Grupul de lucru „Bunăstarea animalelor” Copa-Cogeca

Sursa foto: www.canva.com

28 Bunăstarea animalelor

REGULI LA DRUMUL SPRE ABATOR Să acceptăm că fermierii reușesc să atingă standardele de bunăstare a animalelor, dar ei nu controlează și transportul animalelor, activitate comercială supusă cu prioritate legislației privind bunăstarea.

Chiar la începutul acestui an, Parlamentul European a votat o recomandare de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, cerând protecție pentru animale bazată pe date științifice și instituirea de către Comisia Europeană a unor reguli care să fie ușor de aplicat.

Copa și Cogeca, cele mai reprezentative asociații ale fermierilor la nivel european, au reacționat printr-un comunicat, pentru a semnala importanța covârșitoare a comerțului cu animale vii pentru comunitățile de fermieri din Uniunea Europeană: ”Atunci când se discută despre limitarea sau chiar interzicerea transportului anumitor categorii de animale, de exemplu a animalelor neînțărcate sau gestante, nu putem susține stabilirea unei vârste sau a unei perioade specifice pentru transport înainte de a se realiza un impact științific și socio-economic complet”.

REVIZUIREA LEGISLAŢIEI ÎN UE Miguel Angel Higuera, președintele Grupului de lucru din Copa-Cogeca încurajează Comisia Europeană ca, în cazul în care va lua în considerare propunerile din recomandarea Parlamentului European pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor, în lunile următoare, să țină seama și de preocupările și propunerile CopaCogeca pentru a face o evaluare cât mai solidă, deoarece această chestiune este de mare importanță pentru fermieri și cooperative.

29

30 Europa agricolă

Agricultura comunitară vorbește limba franceză

De la 1 ianuarie 2022, Franța a preluat, pentru șase luni, președinția Consiliului European, unul dintre cele mai importante foruri europene. Ce obiective are Parisul în privința agriculturii comunitare?

M

inistrul francez al agriculturii și alimentației, Julien Denormandie, a prezentat, în ianuarie 2022, cu ocazia ședinței Consiliului AGRI/FISH, prioritățile președinției în domeniul agriculturii și pescuitului, o temă principală avută în vedere fiind comerțul cu produse agroalimentare cu țările din afara spațiului european.

7 ACŢIUNI PENTRU 6 LUNI Cu ochii pe alimentele non-UE Franța și-a propus să activeze pentru obținerea unei reciprocități a standardelor comerciale, pentru a ne asigura că produsele agroalimentare importate în Europa respectă standardele în materie de mediu și de sănătate ale UE, în special în ceea ce privește utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor.

1.

15-28 februarie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UE resimte puternic efectele costurilor în creștere ale furajelor și energiei. Mai multe state membre, printre care și România, au solicitat ca măsurile de susținere a pieței sau sprijinul direct să fie acordate cât mai curând posibil.

Sunt vizate și produsele obținute în/ din ferme a căror extindere este făcută prin defrișări ilegale, fenomen semnalat acuzator de europeni în America de Sud, cu precădere în Brazilia, unde pădurea amazoniană este tăiată pe suprafețe întinse pentru a obține pășuni.

Mai mult carbon sechestrat Emisiile scăzute de dioxid de carbon, în special sechestrarea carbonului în solurile agricole, reprezintă o altă temă de acțiune a Parisului, în plan comunitar, pentru următoarele șase luni.

Franța e pro agricultura eco Președinția franceză va promova inițiative de accelerare a tranziţiei către agricultura ecologică, parte integrantă a Strategiei ”De la Fermă la Furculiță”, pentru obținerea unor sisteme alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul.

Reducerea pesticidelor Parisul va lansa dezbaterile de revizuire a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD) ... ››› 32

2.

3.

4.

31

32 Europa agricolă

DRAMA FERMIERILOR POLONEZI

››› 30 ...pentru a accelera reducerea utilizării pesticidelor în Uniunea Europeană și pentru a promova și implementa în mod progresiv soluțiile alternative, astfel încât fermierii să poată combate pe mai departe bolile și dăunătorii.

PNS, la evaluare şi control O altă prioritate a președinției franceze este evaluarea planurilor strategice naționale. Încă sunt state, printre care şi România, codaşe la acest capitol.

5.

Importul de produse care nu respectă standardele de producție ale UE este incoerent din orice punct de vedere, fie el economic, ecologic sau alimentar. Luarea de măsuri pentru a se asigura reciprocitatea standardelor reprezintă o sarcină considerabilă, aflată în fruntea priorităților noastre.

JULIEN DENORMANDIE

Ministrul francez al agriculturii și alimentației

15-28 februarie 2022

6.

Legislaţie privind producţia Alte teme pe lista de obiective a francezilor sunt: propunerea de regulament privind statisticile referitoare la factorii de producție și la producția agricolă şi revizuirea legislației UE privind indicațiile geografice.

Politică pentru pescuit În domeniul pescuitului, președinția se va axa pe revizuirea Regulamentului privind controlul pescuitului și va propune o dezbatere politică referitoare la politica comună în domeniul pescuitului și la punerea în aplicare a acesteia.

7.

SCUMPIRILE, PE MASA AGRIFISH Miniștrii au discutat și despre impactul creșterii costurilor energiei, ale factorilor de producție și ale hranei pentru animale asupra agriculturii. O scurtă informare prezentată miniștrilor pe acest subiect arată că presiunile inflaționiste s-au intensificat: energia, materiile prime și îngrășămintele au înregistrat creșteri accentuate ale prețurilor în prima jumătate a anului 2021, dar și mai recent.

Deși Banca Centrală Europeană preconizează o scădere puternică a inflației, inclusiv a componentei energetice a acesteia, în cursul anului 2022, evoluțiile pieței în aceste sectoare ar trebui monitorizate îndeaproape. În cursul ultimelor două reuniuni ale Consiliului AGRI/FISH, aproape toate

La întâlnirea miniștrilor Agriculturii din 17 ianuarie, a fost abordat un subiect fierbinte: embargoul impus de Belarus mărfurilor agroalimentare din UE, fiind afectați, cu precădere, pomicultorii și legumicultorii polonezi. În 2020, valoarea exporturilor poloneze către Belarus s-a ridicat la 252,4 milioane euro. În perioada ianuarie-octombrie 2021, valoarea mărfurilor poloneze către Belarus a fost de 194 milioane euro.

Cei mai mulți bani, 31,8 milioane euro, au fost obținuți din vânzarea merelor (14% din exporturile de mere ale Poloniei).

Puternic afectată de decizia autorităților de la Minsk, Polonia a cerut Comisiei Europene să monitorizeze situația provocată de embargou și să ia măsuri de sprijinire a firmelor europene afectate. statele membre au atras atenția asupra acestei situații, menționând efectele negative ale creșterii costurilor de producție asupra marjelor fermierilor atât în sectorul zootehnic, cât și în sectorul vegetal, mulți dintre aceștia solicitând adoptarea unor măsuri urgente de susținere a pieței. Acest lucru este valabil îndeosebi pentru unele sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, unde costul tot mai mare al factorilor de producție, în special al furajelor, și o ofertă puternică susținută de alți factori au redus marjele de profit la niveluri critic de scăzute sau le-au eliminat.

33

34 Europa agricolă

Orice scenariu F2F implică pierderi de producție!

Un colectiv de cercetători ai Universității de la Wageningen (Olanda) a prezentat concluziile studiului pe care l-a efectuat asupra impactului aplicării strategiilor F2F și BDS în Uniunea Europeană.

Avertismente sumbre: fără noi mijloace, obiectivele strategiilor europene vor duce la scăderea producției de alimente! pieței UE. Au fost urmărite zece culturi principale: porumb, grâu, rapiță, sfeclă de zahăr, mere, tomate, citrice, măsline, hamei, precum și producția de vin.

4 SCENARII PĂGUBOASE ÎN UE Efectele au fost studiate pentru patru scenarii diferite: Reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor uzuale și retragerea autorizărilor pentru 50% dintre cele pentru care se presupune că ar exista riscuri.

Al doilea scenariu s-a referit la reducerea cu 20% a aplicării de fertilizanți și cu 50% a emisiilor de nutrienți. În al treilea scenariu s-a luat în calcul creșterea suprafețelor pe care se practică agricultura ecologică la 25% din totalul terenurilor agricole ale UE, dar fără a lua în calcul și pășunile. În cel de-al patrulea scenariu s-a considerat că se aplică atât măsurile din primele două scenarii iar suprafețele protejate cresc și ele cu 10%.

Sursa foto: www.canva.com

1.

SCADE PRODUCŢIA, CREŞTE PREŢUL În cazul reducerii cu 50% a utilizării pesticidelor uzuale, cercetătorii prognozează o scădere a producției culturilor, atât în termeni cantitativi, cât și calitativi. Aceasta va genera o creștere a prețurilor, mai mare la hamei, măsline și vin. Se apreciază că scăderea medie a producției va fi de 9%, pentru toate cele zece culturi luate în calcul, iar creșterea de preț va fi de 8%.

L

a sfârșitul lunii ianuarie, în cadrul Comisiilor de Agricultură și de Mediu ale Parlamentului European, au fost prezentate cele două analize efectuate de către organisme științifice independente asupra rezultatelor aplicării strategiilor "Farm to Fork" (F2F) şi "Biodiversitate" (BDS) ale Comisiei Europene. Previziunile sunt departe de a fi optimiste...

15-28 februarie 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

IMPACTUL ASUPRA 10 CULTURI Cercetarea este rezultatul a două analize făcute asupra evoluției producțiilor rezultate din principalele culturi și asupra fermelor zootehnice.

Primul studiu a luat în calcul patru dintre măsurile incluse în strategiile luate în discuție, aplicate la 27 de ferme din zece state-membre ale UE. Ulterior, rezultatele au fost extrapolate la nivelul

2.

3.

4.

ŞI ROMÂNIA AR AVEA DE SUFERIT În cazul României, aplicarea scenariului 4 ar însemna o scădere cu 25% a producţiilor de grâu şi cu 23% a producției de porumb.

Scanează-mă!

Cui îi convine să aibă o producție cu un sfert mai mică? Scanează codul QR şi citeşte integral studiul cercetătorilor de la Wageningen!

35

36 AgroFinanţare

Germania vrea o agricultură fără subvenţii?!

De prea bine ce le merge, nemţii se gândesc că Europa ar putea renunţa la plăţile pentru suprafaţă acordate în agricultură. Dar ce ar însemna o astfel de măsură pentru fermierii români?

V

enirea verzilor la putere în Germania nu este tocmai cel mai bun lucru ce se putea întâmpla într-o societate foarte polarizată după plecarea Angelei Merkel şi care îşi caută o nouă identitate politică.

STRATEGII ECO ŞI NU PREA?!

Chiar dacă ascensiunea partidului de extremă stânga a fost privită cu destul entuziasm în multe dintre cancelariile de pe continent, în realitate ambiţiile ecologiste ale acestuia ar putea destabiliza într-o oarecare măsură unitatea europeană.

Doi dintre factorii de decizie ai noii coaliţii de guvernare de la Berlin, ministrul agriculturii Cem Özdemir şi cel al mediului Steffi Lemke par să promoveze o serie de idei care vin cumva în contradicţie cu interesele celorlalţi parteneri implicaţi în elaborarea şi implementarea strategiilor ce ţin de politicile agricole europene.

15-28 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CU GÂNDUL LA REFORMA DIN 2028 Deşi au ratat primul termen de predare a Planului Naţional Strategic către Comisia Europeană, pe motiv că nu au avut suficient timp pentru a opera anumite modificări la proiectul iniţiat de vechea guvernare (pe modelul deja cunoscut şi la noi), autorităţile germane se gândesc de pe acum la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) din 2028, când, potrivit ambiţiilor transpuse în promisiuni de către tandemul Özdemir - Lemke, fermierii europeni ar putea rămâne fără sprijinul pe suprafaţă. Cei doi pledează în mod deschis şi asumat în favoarea încetării plăţilor directe pentru agricultură şi a creşterii producţiei ecologice.

Steffi Lemke a lăsat să se înţeleagă că Germania va fi implicată activ în pregătirea următoarei reforme pentru a se sigura că „banii publici sunt cheltuiţi doar pentru serviciile publice” în perioada de finanţare de după 2027.

CAPTAREA CARBONULUI, PE BANI Pe lângă intenţia declarată, de a tăia subvenţiile pentru agricultura convenţională, reprezentanţii executivului german pledează şi pentru o reglementare mai strictă în ceea ce priveşte utilizarea pesticidelor la nivelul întregii UE. „Efectele substanţelor individuale asupra biodiversităţii vor fi examinate mai atent decât înainte”, a avertizat ministrul mediului, în timp ce Cem Özdemir a anunţat, de asemenea, intenţia ... ››› 38

ROMÂNIA VS. CONCURENŢA NELOIALĂ Diferenţa faţă de sumele încasate de fermierii din vestul Europei nu este singura nedreptate pe care o întâmpină agricultura românească.

Dacă e să fac un calcul economic, cred că mai mult plătesc la stat sub formă de taxe şi impozite decât primesc subvenţii. Dacă mai pun la socoteală şi salariile angajaţilor, atunci nici nu mai avem ce discuta, susţine Dan Herţeg.

37

38 AgroFinanţare

Statul ne dă acciza pe motorină, dar noi plătim oricum mai mult decât în majoritatea ţărilor UE. În Occident, preţul motorinei pentru agricultură e de 0,5 euro/ litru. Practic, noi producem la preţ de vest sau chiar mai scump şi vindem la preţ de est.

Unde este echitatea?

DAN HERŢEG

În viitor, trebuie să fie profitabil să se cultive într-un mod care să păstreze natura şi agricultura.

Actuala reformă a PAC face deja primii paşi precauţi în această direcţie, dar nu merge suficient de departe în eforturile sale.

Nu cred că agricultura poluează atât de mult. Din contră, agricultura face un bine mediului înconjurător, prin faptul că cel puţin şase luni pe an câmpurile sunt acoperite de vegetaţie, care consumă dioxidul de carbon, eliberând în atmosferă oxigen!

Fermier jud. Arad

Ministrul mediului din Germania

STEFFI LEMKE

ALEXANDRU BACIU

››› 36 ...de a transforma agricultura ecologică în modelul principal de agricultură durabilă şi de a o promova.

Totodată, ministrul german al agriculturii şi-a exprimat susţinerea pentru „o mai bună remunerare a celor care susţin cultivarea carbonului” - practica agricolă care captează emisiile de carbon în sol cu ajutorul căreia Uniunea Europeană speră să atingă neutralitatea climatică în sectorul agricol.

impozabili! Va creşte probabil preţul cerealelor şi, odată cu el, şi cel al hranei. De asemenea, mai mult ca sigur, va scădea costul arendei”, consideră unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din vestul ţării, care în prezent are în exploatare peste 3.000 de hectare.

putea avea de suferit şi chiar şi-ar putea pierde afacerile dacă s-ar închide robinetul la subvenţiile pe suprafaţă, deşi el personal recunoaşte că nu este dependent de aceşti bani. „Nu va fi uşor să se impună o astfel de strategie. Probabil că statul german va veni cu nişte măsuri compensatorii destul de consistente. Ideile astea cu ecologia sunt o mare tâmpenie. Preocupările pentru a creşte suprafaţa şi producţia ecologică trebuie să vină şi cu măsuri compensatorii", a ţinut să precizeze Alexandru Baciu.

ROMÂNIA POATE FI ÎN AVANTAJ! Ce ar însemna cu adevărat pentru agricultura românească perspectiva eliminării subvenţiilor pe suprafaţă, e greu totuşi de anticipat în momentul de faţă. Cert este că nu toţi fermieri sunt speriaţi de punerea în practică a unui astfel de scenariu.

Dan Herţeg, de pildă, vede aceste posibile schimbări ca pe o mare şansă de a scăpa în sfârşit de inegalităţile care persistă şi astăzi între statele membre ale Uniunii Europene când vine vorba de plata pe hectar. „Dacă renunţă toată Europa la subvenţia pe suprafaţă, pentru România ar fi un avantaj mare.

Pentru că să nu uităm vechii europeni primesc între 350 şi 450 de euro pe hectar iar noi doar 178 de euro, şi ăştia

15-28 februarie 2022

AGRICULTURA ECO, UN MOFT? Alexandru Baciu, unul dintre cei mai respectaţi fermieri din judeţul Călăraşi, care are un business integrat, cu activitate atât în sectorul vegetal cât şi în cel zootehnic, consideră că unii fermieri ar

Fermier jud. Călăraşi

39

40 Analiză Ferma 4.0

pagini realizate de DANIEL PLĂIAȘU | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cauzele crizei energetice în lume și în Europa

Într-un singur an, am asistat la dublarea costului cu energia electrică și la creșteri ale prețului gazelor în Europa chiar și cu 500%. Cum s-a ajuns aici?

Ce efecte are criza energetică în sectorul agricol și ce soluții există pentru a răspunde situației?

Î

ncă de acum un an, mai mulți analiști avertizau că pandemia Covid-19 riscă să se transforme dintr-o criză sanitară în una în spirală, cu implicații în fiecare sector al economiei. Astăzi pare că previziunile lor s-au adeverit. De la materii prime, combustibili, utilități și alimente, până la produse finite, toate au intrat într-un joc de domino al scumpirilor, iar Europa este cea mai afectată. Mulți s-au grăbit să arate cu degetul către politicile de mediu ale UE, în special măsurile de decarbonizare, însă acestea nu reprezintă decât ultima piesă dintr-un puzzle cu ramificații la nivel global.

Citește o analiză realizată de jurnaliștii Euronews privind criza energetică din Euro­ pa și cauzele ei!

CERERE RECORD PE O PIAȚĂ DEFICITARĂ În realitate, traversăm o criză globală a materiilor prime (minereuri, metale, cărbune, petrol și, mai recent, gaz), transpusă ulterior într-o criză a produselor derivate (piese electronice, cipuri, componente industriale, inputuri agricole etc) și în final într-o creștere fără precedent a prețurilor la utilități, alimente și bunuri. Un cerc vicios, apărut încă de la începutul pandemiei Covid-19, care are la bază aceleași două cauze: volatilitatea crescută a piețelor (în fapt, o destabilizare generală) și blocajele lanțurilor de producție, aprovizionare și transport la nivel global.

Vezi situația internațională a materiilor prime la începutul acestui an prezentată de publicația Reuters!

15-28 februarie 2022

DESTABILIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CONSUMULUI •

2020: Pe fondul măsurilor luate pentru gestionarea pandemiei, anul 2020 a antrenat scăderi ale comerțului și producției industriale globale, fiind totodată primul an de după Al Doilea Război Mondial când am asistat la scăderea consumului de energie primară (totalitatea resurselor energetice: cărbune, petrol, gaze, etc) cu 4,5% și pentru prima dată în istorie când a scăzut consumul global de gaze naturale cu 2,2%.

2021: În contrast, am asistat la maxime istorice ale cererii de materii prime și resurse energetice, pe o piață aflată deja în deficit de producție. În plus, deciziile unor importanți jucători de pe piața resurselor primare a determinat o presiune și mai mare asupra prețurilor.

De exemplu: În contextul disensiunilor politice și a situației din Ucraina, Rusia a redus, în ultimul an, livrările de gaz către Europa cu 25% față de perioada anterioară; în timp ce China, a cărei producție industrială a crescut brusc, s-a concentrat pe achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL) în dauna cărbunilor, inclusiv pentru producerea energiei electrice, fapt care a lăsat mulți producători de îngrășăminte chimice fără principala materie primă. Despre situația actuală a fertilizanților chimici în lume și în România citiți în pag. 44!

•

Analiză Ferma 4.0 41

EUROPA, PE PICIOR GREȘIT Situația critică a piețelor internaționale de materii prime, în special cea a energiei primare, a surprins Europa într-unul dintre cele mai inoportune momente. Cu o piață a gazului și a energiei recent liberalizată și cu obiective climatice ambițioase, Uniunea Europeană a mizat pe o tranziție către surse regenerabile (hidro, solar și eolian), ce ar fi trebuit să înlocuiască deja cât mai mult din energia produsă de unitățile clasice bazate pe hidrocarburi sau pe nuclear. Din acest motiv, mai multe centrale nucleare din Germania, dar și exploatarea zăcământului de gaze de la Groningen (Țările de Jos) au fost închise. Chiar și în România, în 2021, producția de gaze a OMV Petrom a atins un minim istoric de 3,7 miliarde de metri cubi, față de 6,4 miliarde în 2004.

MĂSURI ADOPTATE DE ROMÂNIA Guvernul României a luat măsuri pentru a ușura plata facturilor la energie electrică și gaze naturale.

Iată cum se aplică noua schemă de compensare și plafonare a facturilor la electricitate şi la gaze în perioada 1 februarie ­ 31 martie 2022!

PRODUCȚIA DE ENERGIE VERDE A FOST AFECTATĂ DE CLIMĂ Din păcate, ultimii doi ani au fost printre cei mai slabi pentru obținerea de energii verzi: seceta a limitat sever capacitățile de producție hidroelectrice, iar vara anului 2021 a înregistrat cele mai mici viteze ale vântului în parcurile eoliene din Marea Nordului și din împrejurimi. În lipsă de soluții, producerea energiei electrice a revenit termocentralelor care utilizează combustibili fosili (cărbune, produse petroliere și gaze naturale).

Numai că, în UE, politicile de mediu prevăd taxarea carbonului prin „certificate verzi” al căror preț a crescut de la aproximativ 30 de euro/unitate la final de 2020, la aproape 90 euro/unitate în prezent. Astfel, în locul unei autonomii bazată pe surse regenerabile, strategia europeană a lăsat țările membre vulnerabile și dependente de importul de resurse energetice.

Forbes a analizat politicile de mediu ale UE și impactul lor asupra pieței energetice europene!

OPTIMISMUL EUROPEAN COSTĂ Penuria globală de resurse energetice și efectele adverse ale liberalizării pieței gazului și a energiei, precum și noile politici de mediu au transformat optimismul inițial al europenilor în îngrijorare și măsuri din ce în ce mai radicale la toate nivelurile societății, fie că vorbim de consumatori casnici, firme sau factori politici. În Marea Britanie statul a intervenit pentru a obliga companiile de utilități să nu debranșeze cetățenii care nu își pot plăti facturile, iar operatorii feroviari de mărfuri au înlocuit locomotivele electrice cu cele diesel. În Kosovo guvernul a interzis oficial minarea criptomonedelor în încercarea de a reduce consumul de energie electrică, iar în Suedia s­a intervenit cu un fond de 590 milioane de euro pentru a ajuta cetățenii ale căror facturi la energia electrică și la căldură s­au mărit cu aproape 300% față de anul precedent.

Vezi analiza organizației de experți Bruegel privind modul în care fiecare stat european a intervenit în criza energetică pentru a-și susține consumatorii!

42 Analiză Ferma 4.0

pagini realizate de DANIEL PLĂIAȘU | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Mai au fermierii energie să facă față crizei energetice?

Dintre sectoarele economice, agricultura este una dintre cele mai afectate, criza energetică regăsindu-se atât în prețul utilităților și al combustibililor, cât și în cel al inputurilor agricole.

A

semenea fermierilor români, cei din vestul Europei se confruntă cu presiunea inflaționistă reflectată în prețurile principalelor inputuri și utilități.

12% DINTRE FERME RISCĂ SĂ-ȘI ÎNCETEZE ACTIVITATEA •

Spania. „Prețul îngrășămintelor a crescut față de 2020 cu 239%, cel al semințelor cu 24%, energia cu 285%, irigațiile cu 35%, furajele cu 32%, fitosanitarele 48%, motorina agricolă 73%, la care se adaugă costurile salariale impuse prin salariul minim, de 30,3%”, a declarat Juan José Álvarez, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din Spania, pentru publicația locală Agricultura.

Cât de dramatică este situația fermierilor spanioli!

• Franța. Conform barometrului de opinie al Federației

Naționale a Sindicatelor din Agricultură (FNSEA), citat de jurnaliștii de la France Agricole, în 2022, 12% dintre exploatațiile agricole riscă să-și înceteze activitatea, iar 4 din 10 fermieri susțin că au dificultăți financiare importante, cele mai multe fiind determinate de costurile cu inputurile și de instabilitatea prețurilor de vânzare a producției agricole.

Cum fac față agricultorii francezi costurilor mari cu utilitățile și inputurile!

• Italia. Și Uniunea Italiană a

Vinului (UIV) trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că în ciuda creșterii vânzărilor cu 13% în 2021, multe crame din peninsulă nu vor supraviețui „noii facturi la energie”, arată Paolo Castelletti, secretarul general al Uniunii.

15-28 februarie 2022

CRESCĂTORII DE ANIMALE IES ÎN STRADĂ Însă, segmentul cel mai afectat din agricultură la nivel european este zootehnia, unde prețul energiei primare depășește de multe ori 80% din valoarea finală a produsului. Mai mult decât atât, orice perturbare a piețelor energetice, și în special cea a gazelor naturale, afectează întregul lanț agroalimentar, mai ales în producția de carne.

Acesta este motivul pentru care industria avicolă din Irlanda este paralizată de mai bine de două luni. Încă din decembrie cele mai mari două companii procesatoare de pui, Co Antrim și Moy Park, și-au redus activitatea, lăsându-i pe crescătorii de păsări "cu puii în bătătură", în ciuda contractelor deja semnate. În această situație, prețul cărnii de pui s-a prăbușit iar fermierii din Co Cavan și Monaghan au ieșit în stradă: „A vinde un pui de 1,9 kg cu 3,49 euro este extrem de iresponsabil. Are potențialul de a duce la un «război» al prețurilor pe care, în cele din urmă, producătorii îl vor plăti”, a afirmat Andy Boylan, responsabilul de sector al Asociației Fermierilor din Irlanda (IFA).

Articolul despre provocările industriei avicole din Irlanda poate fi citit integral scanând codul QR! Trebuie spus că, alături de criza energetică și de dispariția unora dintre procesatori, zootehnia europeană se confruntă și cu o criză veterinară, determinată de extinderea focarelor de pestă porcină africană și gripă aviară. În acest context crescătorii de animale din Spania și Italia au organizat deja o serie de proteste, putând fi urmați în perioada imediat următoare de cei din Polonia și Belgia.

Analiză Ferma 4.0 43

CE SOLUȚII PROPUN GUVERNELE Având în vedere situația fragilă și instabilitatea pieței energetice, unii dintre liderii statelor europene au lansat deja primele măsuri menite să îi ajute pe fermieri să facă față crizei energetice: În Franța, parlamentul a adoptat recent două proiecte normative ce prevăd modul în care fermierii vor beneficia de subvenții și de investiții nerambursabile pentru coproducția de energie regenerabilă. Astfel, la începutul acestui an, deputații francezi au votat în unanimitate „Politica Agriculturii fotovoltaice ­ Agrivoltaic”, un document cadru prin care sunt stabilite condițiile și măsurile de finanțare destinate instalării de panouri solare în exploatații. Cum și­a propus statul francez să susțină acest proiect, aflați din articolul France Agricole.

COSTURILE PRODUCȚIEI DE ENERGIE ÎN FERMĂ În egală măsură, pentru a răspunde dezinformării și criticilor, autoritățile de la Paris au lansat la 18 ianuarie site-ul MéthaFrance, un portal digital care își propune să pună la dispoziția fermierilor și publicului larg toate informațiile privind procesul de captare și utilizare a biogazului în unitățile specifice din ferme. Trebuie spus că în Hexagon, încă din 2018, 25% dintre exploatații sunt și producători de energie sau gaz metan din biomasă, noile proiecte normative având ca obiectiv extinderea și interconectarea metodelor de producere a energiei în exploatațiile agricole.

Află din analiza realizată de jurnaliștii de la web­agri.fr ce posibilități tehnice și ce costuri există pentru a produce energie într­o fermă!

Măsuri de încurajare a coproducției de energie electrică în ferme sunt luate în calcul și de autoritățile din Marea Britanie și Germania, în ultimul caz fiind prevăzute obligativitatea instalării de panouri fotovoltaice pe clădirile noi și reducerea accizelor la energia electrică, după cum afirmă jurnaliștii de la Agrarheute.com.

Un caz aparte îl reprezintă Irlanda, unde alături de sistemele fotovoltaice, micro-eoliene sau centrale de captare a biogazului, se ia în calcul și folosirea energiei geotermale pentru furnizarea agentului termic necesar în sere, horticultură sau zootehnie, după cum a afirmat ministrul mediului din acestă țară, Eamon Ryan, pentru Irish Examiner. Vezi cum vor fi susținuți fermierii irlandezi!

MĂSURI INDIVIDUALE ÎN FERME Utilizarea de sisteme automatizate cu senzori, schimbarea surselor de ilu­ minat cu leduri ultraperformante, achi­ ziția de mașini de muls cu vacuum sau a sistemelor de recuperare a căldurii sunt doar câteva dintre soluțiile pe care fermierii din alte țări le folosesc pentru a face față crizei energetice.

De pildă, fermierul german Michael Posch și­a dotat ferma cu sisteme fotovoltaice care pot stoca energia electrică.

Vezi cum funcționează acest sistem în ferma sa!

Revenim în numărul următor cu exemple concrete adoptate și de alți fermieri pentru a-și eficientiza consumul de energie!

44 Analiză Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Criza îngrăşămintelor: ce opţiuni au fermierii?

Din cauza costurilor mari ale inputurilor, la începutul campaniei de primăvară fermierii sunt precauţi și își revizuiesc strategiile de gestionare a riscurilor pentru a-și proteja veniturile.

E

uropa s-ar putea confrunta cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul său anual de îngrășăminte azotate în prima jumătate a anului, estimează analiștii de la banca de investiții VTB Capital. În consecinţă, şi alimentele se vor scumpi, pe măsură ce recoltele vor suferi și prețurile cerealelor vor crește.

CEI MAI DEFAVORIZAȚI Yara Fertilizers, cel mai mare producător european de îngrășăminte pe bază de azot, a declarat că prețurile record la gazele naturale din Europa au un impact semnificativ asupra marjelor de producție a amoniacului și că, în consecință, companiile au fost nevoite să reducă producția la mai multe dintre fabricile sale, relatează Agrarheute într-un articol pe care-l puteți consulta scanând codul QR!

4 CĂI DE GESTIONARE A RISCURILOR

1.

Schimbarea planurilor pentru campania de primăvară. Mulţi fermieri vor alege să semene culturi diferite în funcție de costurile inputurilor. Astfel, există o mare probabilitate de a se trece de la porumb la floarea soarelui sau soia.

Să folosească mai puține îngrăşăminte. Consecința acestei decizii va fi o producţie mai redusă.

Un interes mai mare pentru opțiunile pe termen scurt. Volatilitatea pieței și riscul de marjă mai mare fac ca opțiunile pe termen scurt să fie mai atractive în acest moment, pentru a şti exact cât de mult riști atunci când cumperi.

Să încerce să transfere costurile....

Deci produsele agricole mai scumpe vor genera alimente mai scumpe!

2.

3.

4.

15-28 februarie 2022

CE FAC AMERICANII? Se pare că un număr destul de mare de fermieri americani care cultivă porumb intenționează să treacă la alte specii, cum ar fi soia, în următorul sezon de însămânțare, sau să reducă în mod semnificativ utilizarea îngrășămintelor.

Creșterea prețurilor la îngrășăminte va avea probabil un impact deosebit asupra celei de-a doua recolte de porumb din Brazilia, care va fi semănată în această lună.

VIN ŞI VEŞTILE BUNE...

• Prețul ureei își continuă corecția descendentă rapidă

datorită cererii mici la cumpărare, afirmă France Agricole.

Piața îngrășămintelor era sub o presiune puternică la sfârșitul lunii ianuarie. Lipsa interesului de cumpărare îi împinge pe exportatorii ruși, magrebieni și din Orientul Mijlociu să efectueze noi operațiuni de destocare, cu reduceri semnificative de prețuri. Valoarea ureei pe piața internațională a scăzut cu 300 dolari/t față de maximele din decembrie.

Se pare că Algeria a încheiat tranzacții cu Europa la prețuri de 620-640 USD/t FOB. • În ceea ce privește nitratul de amoniu, preţurile au fost temperate ca urmare a scăderii preţului la uree.

Cu toate acestea, contextul geopolitic extrem de tensionat de la graniţa Ucrainei cu Rusia reprezintă un risc semnificativ pentru livrările de gaze către Europa pe termen mediu. De asemenea, guvernul rus ia în considerare suspendarea exporturilor de nitrat de amoniu până la 1 aprilie.

Analiză Ferma 4.0 45

TOTUŞI, PREŢURILE SE MENŢIN RIDICATE

CELULA DE CRIZĂ FERMA

Dar se pare că prețurile la îngrășăminte nu vor scădea semnificativ. Cel puțin nu în Europa. În ultima săptămână a lunii ianuarie, în Germania au fost raportate prețuri de livrare de 895 de euro/tona de uree, cu aproape 20 euro mai puțin decât în urmă cu două săptămâni.

"Producători importanți, precum cei din Orientul Mijlociu și Egipt, și-au vândut producţia de uree până în februarie, iar o mare parte din fabricile din Europa și Ucraina rămân închise. Așa că marfa trebuie căutată mai departe", relatează Agrarheute.

• Ce se întâmplă cu criza îngrăşămin­ telor în Europa și în lume? Care este evoluţia preţurilor la îngrăşăminte?

• Cum gestionează alţii această pro­ blemă majoră pentru agricultură şi cum răspund autorităţile din România?

Ce spun fermierii noştri? Ce spun spe­ cialiştii agronomi?

• Care sunt efectele crizei asupra agri­ culturii şi alimentaţiei pe termen me­ diu şi lung?

Răspunsuri la toate aceste întrebări, pe site­ul nostru, în CELULA DE CRIZĂ FERMA, platformă lan­ sată de FMG Ferma Media Grup în 2020 pentru situațiile de criză din agricultură.

INTERDICȚII DE EXPORT Dar China, cea mai bună alternativă în această situaţie, a impus o interdicție de export până în luna mai. În plus, se pare că China închide mai multe fabrici de îngrășăminte din motive de mediu, pentru Jocurile Olimpice de iarnă. În porturile europene, prețurile ureei importate au scăzut până acum foarte puțin. În portul francez și la centrul de transbordare din Rouen, comercianții cer 805 euro pe tona de uree, cu 85 de euro mai puțin decât la începutul lunii ianuarie. Vezi și alte preţuri pentru îngrăşăminte în porturile europene!

SUA: PREŢURI CU 70-200% MAI MARI Prețul cu amănuntul al îngrășămintelor a continuat să crească şi în a treia săptămână a lui 2022, în Statele Unite, relatează specialiştii DTN. Pentru şapte, din cele opt îngrăşăminte urmărite, preţul a crescut. Doar pentru MAP (monoamoniu fosfat) preţul final a fost mai mic decât în urmă cu o lună (932 dolari/tonă). Această scădere a preţului este prima semnalată în ultimele 13 luni. Însă toate îngrăşămintele urmărite sunt mai scumpe (MAP cu 69%, 10-34-0 cu 70%, DAP cu 78%, potasiu cu 116%, ureea cu 145%, UAN32 cu 175%, UAN28 cu 178%, iar amoniacul anhidru cu 202%) comparativ cu situaţia din ianuarie 2021.

Urmărește evoluţia preţului îngrăşămintelor pe piaţa americană!

CRIZĂ ȘI ÎN FERMELE BRITANICE În Marea Britanie prețul îngrăşămintelor aproape s-a triplat. Mulți fermieri au fost reticenți în a comanda îngrășăminte la prețuri ridicate, aşa că vor urma, cu siguranţă, probleme de aprovizionare la începutul sezonului de primăvară.

Prețul pentru îngrășământul standard de nitrat de amoniu a fost de 213 lire sterline/tonă în octombrie 2020, iar în decembrie 2021 a ajuns la 615 lire sterline/tonă. Prețurile pentru uree și pentru îngrășămintele pe bază de fosfat și potasiu au crescut de peste două ori în aceeași perioadă.

46 Agricultura în lume

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Shmita - anul în care israelienii nu recoltează

În Israel, fiecare al şaptelea an ar trebui să fie unul de odihnă pentru pământ şi, implicit, pentru culturile agricole, un an în care nu se recoltează. Este o perioadă de regenerare organică, dar şi un test de credinţă pentru mulţi dintre fermierii din Ţara Sfântă.

A

nul 5782 din calendarul iudaic a debutat în seara de 6 septembrie 2021 şi se va încheia pe 25 septembrie 2022, la apus. În toată această perioadă, tărâmul biblic trece prin „shmita” (cuvânt care în limba ebraică înseamnă „eliberare”). Desigur, această tradiţie are legătură cu obiceiurile de demult, când săracilor le era permis să culeagă toate roadele pământului fără a fi obligaţi să plătească ceva în schimb. Astăzi, în societatea israeliană modernă, lucrurile stau puţin diferit...

CUM GESTIONEAZĂ FERMIERII ISRAELIENI ANUL SABATIC

Biblia promite o recompensă triplă în cel de-al şaselea an al ciclului agricol, suficient pentru a hrăni populaţia şi în următorii doi ani, până când culturile vor atinge din nou potenţialul maxim de producţie. În Israelul modern, majoritatea fermierilor mari renunţă în mod simbolic la proprietatea asupra pământului lor pentru un an. Ei au putut totuşi cultiva pământul pentru acest sezon agricol, cu condiţia ca toate lucrările solului să se fi desfăşurat înaintea începerii anului sabatic.

EXCEPŢII DE LA REGULĂ Fermierii care aleg să practice „shmita” mai pot apela la diverse metode pentru a continua totuşi să furnizeze produse pe piaţă. O opţiune ar fi sistemul de cultivare hidroponic sau agricultura în spaţii protejate, dar nu direct pe pământ, ci în containere speciale, aşa cum o face Ben Rosenberg, un fermier care practică agricultura ecologică în Moshav Tirosh, o mică localitate din centrul Israelului. Începând cu a doua săptămână a lunii septembrie, el a încetat să mai lucreze pământul. Dar în schimb îşi creşte legumele într-un fel de sere improvizate, până la Rosh Hashana (anul nou evreiesc) următor. Amenajarea serei a fost destul de costisitoare şi va putea să cultive doar aproximativ jumătate din cele 40 de varietăţi de plante pe care obişnuiește să le producă în mod normal în câmp deschis.

Sursa foto: www.canva.com

Practicile agricole sunt interzise pe perioada anului sabatic, fie că vorbim de arat, cultivat, tăieri de rod sau seceriş şi recoltatul fructelor. Orice legumă sau fruct care creşte în timpul „shmita” are o sfinţenie specială. Nu trebuie să fie irosit sau vândut şi în mod normal este pus gratuit la dispoziţia oricui, în semn de recunoaştere a faptului că pământul este al lui Dumnezeu, nu al nostru.

RECOMPENSĂ TRIPLĂ

15-28 februarie 2022

Agricultura în lume 47

PĂMÂNTUL ZÂMBEŞTE Deşi are la dispoziţie doar o mie de metri pătraţi, în care plantele nu au contact cu solul, Ben Rosenberg speră să obţină totuşi ceva recoltă pentru a-şi întreţine afacerea. „Pământul este cel mai bun mod de a cultiva alimente, deoarece este un mediu natural, dar nu există nicio îndoială că, dacă pământul se odihneşte, se va reface singur. Am observat asta când am început să cultiv aici, acum 13 ani”, spunea fermierul într-o discuţie cu Abigail Klein Leichman de la israel21c.org.

Simpla rotaţie a culturilor ar putea atinge acest obiectiv, dar „shmita” este un concept mai larg şi are sens pentru acest evreu născut în Statele Unite ale Americii.

Dacă vrei să afli mai multe despre anul sabatic pentru agricultură, accesează codul QR şi citește un articol publicat pe site­ul israel21c.org.

AVANTAJE ŞI… Potrivit specialiştilor, principalul avanNu există nicio îndoială că, taj ecologic al lăsării terenului pârloagă timp de un an este că bolile nu pot infecta dacă pământul se odihneşte, se va reface singur. solul necultivat. „Nematozii - care trăiesc în pământ şi mestecă rădăcinile şi, prin Am observat asta când am urmare, dăunează şi infectează plantele început să cultiv aici, cu boli - mor din lipsă de hrană. Acelaşi acum 13 ani lucru se întâmplă şi cu alţi dăunători, care nu pot prolifera, astfel încât începi BEN ROSENBERG al optulea an cu un sol mai curat”, explică Fermier israelian Joshua Klein, şeful departamentului pentru agricultură conform prescripţiilor Torei din cadrul ministerului israelian al agriculturii.

Mai există însă un alt avantaj, pe care nu îl poate dovedi ştiinţific. „Nu înţeleg motivul, dar vinul din recolta de struguri obţinută din shmita a fost superioară în patru din cei cinci ani shmita în care am fost în Israel”, remarca Joshua Klein.

DEZAVANTAJE

…

Pe de altă parte, susţine acesta, lăsarea buruienilor să crească libere în timpul „shmita” consumă apa stocată în sol, care altfel ar putea fi folosită pentru culturi după acest an sabatic şi necesită o investiţie foarte mare în timp şi bani pentru a readuce câmpul la o stare productivă.

MODELUL ISRAELIAN Agricultura israeliană este poves­ tea de succes a unei lupte lungi şi grele împotriva condiţiilor nefavorabile şi a valorificării maxime a terenurilor ara­ bile şi a resurselor de apă. Secretul acestui succes constă în primul rând în dezvoltarea unor metode sofisticate de producţie în toate ramurile. Agricul­ tura israeliană se bazează astfel pe un avantaj comparativ „indus”, mai de­ grabă decât „natural”, unul construit pe cunoştinţe şi progres tehnologic.

2 TIPURI DE AŞEZĂRI AGRICOLE În prezent, în Israel există aproape o mie de aşezări agricole, din care cir­ ca 440 de tip moshavim (comunităţi agricole constând dintr­un grup de ferme individuale, care se bazează, în general, pe principiul proprietăţii pri­ vate asupra pământului, punând însă accent pe munca şi marketingul în comun), reprezentând 48% din totalul aşezărilor agricole, şi aproximativ 260 de kibutzim, aşezări în care proprie­ tatea este comună, şi care constituie 29% din comunităţile agricole.

Vezi aici un articol despre agricultura israeliană, publicat chiar în revista Ferma!

48 Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FERMA DE FAMILIE

"Celula de bază" a agriculturii franceze

Fermele familiale produc peste 80% din alimentația globului, iar aproximativ 70% din terenul agricol al Terrei se regăsește în aceste forme de organizare a producției agricole.

ONU a decretat deceniul 2019-2028 al agriculturii familiale.

L

a nivel global, fermele foarte mici sunt încă majoritare, 72% din total exploatează circa un hectar de teren agricol sau mai puțin, arată datele FAO din 2014, declarat ”Anul Fermei de Familie”.

Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător agricol din lume și are puțin peste 12 milioane de exploatații agricole, care sunt încă relativ mici, în ciuda creşterii dimensiunilor şi a capitalului acestora, în paralel cu scăderea gradului de ocupare a forței de muncă în agricultură. Aproape 4/5 din forța de muncă din fermele europene este formată din fermieri sau din membrii familiilor acestora.

O analiză statistică interesantă despre fermele care hrănesc lumea citiți scanând codul QR alăturat!

DEFINIȚII ȘI ORGANIZARE

Potrivit Wikipedia, afacerile agricole de familie pot lua diferite forme, de la regiune la regiune, dar și în funcție de criteriile care stau la baza definirii lor: forță de muncă, management, mărime, asigurarea traiului familiei, reședința, legăturile familiale și între generații, comunitatea și rețelele sociale, orientarea spre subzistență, patrimoniul, proprietatea asupra pământului și investiția familiei.

Cum a definit FAO conceptul fermei de familie!

15-28 februarie 2022

CRITERII PENTRU DEFINIREA FERMEI DE FAMILIE:

• Capitalul aparține familiei şi este inseparabil de activele

acesteia.

Membrii familiei lucrează în fermă şi nu sunt legați prin relații salariale, ci prin legături domestice. Munca creează legături puternice între familie și fermă.

O parte din producție este consumată chiar de familie (autocosum).

• •

FORȚA DE MUNCĂ FAMILIALĂ PREDOMINĂ ÎN FERMELE FRANCEZE

Ferma familială este o formă de organizare a producției agricole ce combină o societate agricolă și familia. În contextul francez, ferma de familie se diferenţiază de alte ferme, în principal, pe proporția dintre munca salariată în raport cu cea familială.

O analiză a forței de muncă din exploatațiile agricole, a proprietății de capital și a condițiilor de acces la terenuri arată că, în ciuda evoluțiilor structurale ale agriculturii franceze, aceasta rămâne în mare parte bazată pe agricultura familială. Dacă forța de muncă salariată este stabilă, forța de muncă familială rămâne predominantă în 95% din exploatațiile agricole franceze. Practic, capitalul de producție este deținut în mare parte de fermieri.

Ferma 4.0 49

ELEMENTE DE BAZĂ Modificările structurale ale agriculturii franceze (concentrarea exploatațiilor agricole, scăderea ocupării forței de muncă, dezvoltarea formelor juridice de tip corporatist, creșterea suprafeţelor lucrate în arendă indirectă) nu schimbă caracterul familial al acestei agriculturi, atâta timp cât aici ferma de familie păstrează o definiție bazată pe proprietatea comună a celor trei factori primari (muncă, pământ, capital) şi pe raportul dintre forţa de muncă salariată şi cea a familiei.

Citiți o analiză detaliată asupra modului de organizare a agriculturii franceze!

TREI PROVOCĂRI

1.

2.

3.

Doar 7 din 10 copii de fermieri preiau conducerea fermei, iar 35% dintre ferme nu vor avea un succesor în următorii patru ani.

Pentru a fi profitabili, fermierii trebuie să lucreze o suprafaţă tot mai mare de teren, respectiv să crească un număr mai mare de animale.

Necesarul de forţă de muncă creşte, trebuie angajaţi oameni din afara familiei.

PRELUAREA FERMEI

În Franța, transferul unei ferme familiale este foarte bine reglementat. În contextul unui transfer liber, ferma este cedată cu titlu gratuit unui descendent, soț sau colateral, sau donată. În cazul unui contract de leasing, proprietarul se păstrează iar arendaşul "închiriază" ferma prin contract de arendă pe 9 ani (bail rural), prin contract de arendă pe termen lung sau contract de arendă în sistem de partaj.

Statul francez şi-a dorit întotdeauna să asigure supraviețuirea micilor ferme. În acest scop, au fost adoptate numeroase legi pentru a proteja concesiunile, în special în ceea ce privește principiul indiviziunii, care face imposibilă divizarea de către moștenitori a elementelor care compun o exploatație agricolă. Cu alte cuvinte, proprietatea poate fi lăsată în întregime doar unei singure persoane, care poate continua activitatea.

Cum poate fi preluată o fermă familială în Franţa!

GRADUL DE ÎNDATORARE

Exploatațiile agricole franceze au în medie active de 351.000 euro şi sunt finanţate în principal prin capitaluri proprii (în medie 212.000 euro), care acoperă aproape 61% din valoarea activelor investite. Prin urmare, datoriile sunt mai puține. Fermierii combină datoriile pe termen lung (89.000 euro, 24% în medie) cu cele pe termen scurt (48.000 euro, 15%).

Nivelul de îndatorare al fermelor familiale este sub media companiilor franceze, rata datoriei financiare (datorie financiară netă/capital propriu) fiind egală cu 38%, faţă de 85% pentru toate companiile franceze, toate sectoarele combinate (Crédit Agricole, 2017). Fluxul mediu de numerar (60.000 euro) ar permite ca toate datoriile să fie rambursate în mai puțin de trei ani, ceea ce reflectă un risc scăzut de nerambursare.

Situaţia financiară a fermelor franceze o găsiţi scanând codul QR alăturat!

DECENIUL FERMEI DE FAMILIE Prin decretarea deceniului 2019­ 2028 al agriculturii familiale, Organi­ zaţia Naţinilor Unite (ONU) subliniază rolul fermierului (din ferma de familie) în eradicarea (securitatea alimentară) și în modelarea viitorului nostru ali­ mentar într­o lume aflată în schimbare rapidă.

Agricultura familială oferă o oportu­ nitate unică de a îmbunătăți mijloacele de subzistență, de a gestiona mai bine resursele naturale, de a proteja mediul și de a realiza o dezvoltare durabilă, în special în zonele rurale.

Accesează pagina ONU dedicată fermelor de familie și Planul de acțiune global adoptat de ONU pentru sustenabilitate!

50 Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cine face prețul mieilor pe piața europeană?

Într-o piață concurenţială perfectă, aceleași produse, exprimate în aceeași monedă, ar trebui să aibă valori aproximativ egale.

Ei bine, pe piața europeană, prețul ovinelor la poarta fermei variază foarte mult de la țară la țară.

V

aloarea cărnii de oaie este determinată de diverși factori, dintre care cea mai directă influență o au cererea și oferta mondială. Dar unii dintre acești factori sunt mai degrabă de natură locală sau regională și pot include aspecte legate de logistică și de lanțul de aprovizionare sau de obiceiuri de consum, etc. De asemenea, costurile de producție variază între diferite țări.

CARCASE GRELE VS. CARCASE UŞOARE În statistica oficială a UE, preţul mediu lunar al cărnii de miel - carcase grele (miei graşi, peste 13 kg/carcasă) în decembrie 2021 a fost de 739 euro/100 kg şi de 745 euro/kg pentru mieii mici ("de lapte", carcase uşoare). În România, conform aceloraşi statistici europene, preţul a fost de 305 euro/kg, respectiv 312 euro/kg.

Practic, în România, din totalul efectivului de ovine, un foarte mic procent este pentru carne sau hibrizi de carne adică animale care să fie "conforme" cu standardele consumatorilor europeni pentru carnea de miel de lapte sau miel îngrăşat.

Consultă lista de preţuri la carnea de miel în UE: carcase grele (Product Description: Lamb light) și carcase uşoare (Product Description: Lamb heavy)!

Accesând acest cod QR, puteţi vedea evoluţia preţului mediu pentru carnea de miel în statele Uniunii Europene!

CARCASE GRELE

CARCASE GRELE EU

Evoluţia preţului cărnii de miel

15-28 februarie 2022

U.E. IMPORTĂ 20% DIN CONSUMUL INTERN Importurile UE reprezintă 20% din consumul european de carne de miel, de oaie și de capră. Înainte de Brexit, principalul furnizor era Noua Zeelandă, cu o cotă de 80% din importuri, urmat de Australia și de țările Mercosur.

Exporturile UE reprezintă aproximativ 10% din producția totală. Ovinele vii sunt comercializate în principal în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, iar carnea de oaie este livrată în special în Extremul Orient.

Mieii grei (îngrășați, a căror carcasă depășeşte 13 kg) sunt produși, în general, în Irlanda; Mieii ”de lapte”, neîngrășați, provin din regiunile sudice (Grecia, Italia, etc.); Mieii de ambele tipuri provin din Spania și Franța.

Acum, principalii crescători și producători de carne de oaie din UE sunt Grecia, Spania, Franța și România.

Detalii suplimentare despre dinamica sectorului și a pieței cărnii de ovine și caprine în Uniunea Europeană găsiţi scanând codul QR!

• • •

CARCASE UȘOARE

CARCASE GRELE EU+UK

CARCASE UȘOARE EU

Ferma 4.0

CEI MAI MARI EXPORTATORI DIN LUME

CA LA NOI, LA NIMENI!

Piața cărnii de oaie din UE se confruntă cu deficite puternice de aprovizionare, ceea ce generează prețuri relativ ridicate. Exporturile din Noua Zeelandă sunt parțial redirecționate către Asia, acestea confruntându-se, în același timp, cu costuri de transport mai ridicate. Situația actuală a schimburilor comerciale dintre UE și Regatul Unit exercită în continuare o presiune descendentă asupra exporturilor și importurilor.

Australia și Noua Zeelandă sunt cei mai mari exportatori și, prin urmare, prețurile din aceste țări reflectă în mare măsură echilibrul dintre cererea și oferta globală de carne de oaie. Preţurile vor conține, de asemenea, modificările ratelor de schimb/cursul valutar.

Preţul de export (FOB) al cerealelor şi oleaginoaselor, cotate la bursele internaţionale, este puternic corelat. În acest caz, orice creştere sau scădere a preţului pe bursă se reflectă în preţul colectat pentru export şi în Portul Constanţa. Însă spre deosebire de producția vegetală, preţul cărnii de oaie/ miel din România nu este similar sau corelat şi nu poate fi comparat cu cel de pe piaţa europeană! Asta, deoarece calitatea cărnii diferă.

PRINCIPALUL FURNIZOR AL UNIUNII În anul comercial trecut, statele UE au produs 254.000 tone de carne de oaie, în creștere cu 1% față de anul precedent. Spania, cel mai mare producător, a avut o creştere de 5%, ajungând până la 72.000 de tone. Franța a crescut și ea producția cu 4%, până la 53.000 de tone. În Irlanda, producția a urmat un model similar cu cel din Marea Britanie, scăzând cu 10%, până la 34.000 de tone.

Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniune, aceasta a devenit principalul furnizor de carne de oaie pentru UE. Astfel, potrivit datelor Eurostat, importurile de carne de oaie sunt dominate de doi furnizori: Marea Britanie, cu o cotă de piață de 50%, și Noua Zeelandă, cu puțin peste 40%. Volumele ambilor exportatori au scăzut cu aproximativ 20%. Datele statistice sugerează că, în general, consumul de carne de oaie în UE s-a redus.

Spania a înregistrat o creştere de 10% a exporturile de carne (porc, pasăre, vită şi oaie), ajungând la un total de 2,154 milioane de tone în 2021.

Carnea de pasăre a avut cea mai notabilă creștere a volumului exporturilor, cu 25%, în afara granițelor UE, urmată de carnea de ovine și caprine.

UK - MAI PUŢINĂ CARNE VÂNDUTĂ, DAR MAI SCUMPĂ Consumatorii britanici au cheltuit 662,5 milioane de lire sterline pentru carnea de miel în 2021, cu 1,5% mai mult decât în anul precedent și cu 12,6% mai mult decât în 2019, conform Meat Promotion Wales (HCC). Cu toate acestea, volumul total de carne de miel vândută de către comercianții (cu amănuntul) din Marea Britanie, în 2021, a fost de 63.350 de tone, cu 3% mai mic decât în anul 2020 şi cu 2,4% mai mult decât în 2019.

Cele mai importante creşteri ale volumului vânzărilor cu amănuntul s-au înregistrat în perioada Crăciunului 2021, cu +1,2% față de 2020 și cu 6% mai mare decât la 2019.

Produsele alimentare, în ansamblu, au fost cu 3,5% mai scumpe, în general, în decembrie 2021, în comparație cu perioada similară din 2020, în timp ce prețul mediu al cărnii de miel a crescut cu 4,6% anual. În 2021, exporturile de carne de miel au scăzut cu 16%.

Iată evoluția neașteptată a pieței britanice a cărnii de oaie și de vită!

CLASIFICAREA CARCASELOR ÎN UE Regulamentul (UE) 2017/1182 de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor cate­ gorii de carcase și ani­ male vii îl găsiţi scanând codul QR alăturat!

51

52 Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Este posibil controlul insectelor fără pesticide?

Cu siguranţă DA! Dar combaterea dăunătorilor fără substanțe chimice nu se poate face dacă nu se aplică un set amplu de măsuri agrotehnice care să menţină sănătătatea culturilor şi, desigur, a solului.

C

ombaterea dăunătorilor fără pesticide este o temă vastă şi intens dezbătută de către fermieri. Cei mai mulți grădinari se hotărăsc să abordeze acest subiect atunci când doresc să folosească practici ecologice. Dar de multe ori sunt descurajați rapid imediat ce încep să apară problemele.

SCHIMBAŢI-VĂ MENTALITATEA! În abordarea controlului dăunătorilor, trebuie să treceţi de la gândirea "să scăpăm de toți dăunătorii/insectele" la "să privim imaginea de ansamblu"

5 PAȘI SIMPLI DE URMAT

1.

Controlul biologic. Acceptați faptul că există insecte bune şi insecte dăunătoare, fiecare având rolul său în natură. Dacă dorim să avem insecte benefice, trebuie să le permitem acestora să găsească o sursă de hrană, iar aceasta o constituie, cel mai adesea, insectele dăunătoare.

Dăunătorii sunt efectul. Căutaţi cauza! Apariţia dăunătorilor este un avertisment cu privire la proble­ mele de sănătate ale plantelor sau ale solului. Dăunătorii au tendința de a ataca plantele mai slabe, în timp ce culturile sănătoase sunt capabile să reziste mai bine la atac. Apariţia dăunătorilor poate fi un simptom pentru o problemă mai mare.

Concentrați-vă pe sănătatea plantelor și a solului!

Cu cât plantele sunt mai sănătoase, cu atât vor fi mai rezistente.

Pesticidele sunt toxice pentru toate insectele. Efec­ tuaţi cu mare atenţie tratamentele cu pesticide! In­ sectele benefice sunt mai sensibile decât cele dăunătoare, care sunt mai rezistente şi ale căror populaţii se refac mai repede.

Reduceţi aşteptările şi acceptaţi eşecurile! Com­ baterea ecologică eficientă a dăunătorilor necesită multe observaţii, timp, planificare şi practică. Numai aşa puteţi dobândi experienţă.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe trucuri și sfaturi privind controlul dăunătorilor fără a aplica pesticide, accesaţi codul QR!

2.

3.

4.

5.

15-28 februarie 2022

DETECTAREA DĂUNĂTORILOR CU AJUTORUL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE Monitorizarea diferitelor insecte dăunătoare și boli ale culturilor agricole necesită observaţii repetate. Se estimează că detectarea timpurie a dăunătorilor poate reduce pierderile de producție cu până la 20-40%. Prin urmare, fermierii trebuie să depună toate eforturile pentru monitorizarea constantă a culturilor, atât prin observaţii directe, în teren, "pas cu pas", cât şi cu ajutorul unor instrumente rapide şi precise, cum ar fi senzorii de detectare a dăunătorilor şi a bolilor.

RECOMANDĂRI PRACTICE •

Păstraţi biodiversitatea, faceţi rotaţia culturilor şi evitaţi monocultura!

Păstraţi culturile curate, fără buruieni, pentru a minimiza riscul de a atrage dăunătorii. Odată scăpate de sub control, buruienile pot invada culturile.

Reduceţi dozele de pesticide la minimul tehnolgic şi economic, iar dacă este posibil, folosiţi înlocuitori naturali. Este mai bine pentru dumneavoastră și pentru mediu.

Urmărește și materialul video în limba engleză care prezintă zece modalităţi de control biologic al dăunătorilor din grădină!

• •

Ferma 4.0 53

SENZORII, ”ARMA” FERMIERILOR ÎMPOTRIVA INSECTELOR Practic, diverşi senzori furnizează date în timp real de pe câmp.

• Senzori de imagine. Există acum dispozitive de monitorizare autonomă

care utilizează senzori de imagine cu putere redusă care sunt plasaţi într-o singură capcană şi care transmit periodic imagini ale conţinutului capcanei. Imaginile trimise sunt apoi utilizate pentru determinarea numărului de dăunători găsiți în fiecare capcană. Pe baza densității populației de insecte, un fermier poate stabili când să înceapă protecția culturilor și în ce zone ale câmpului.

Senzorii acustici funcționează prin monitorizarea nivelului de zgomot al insectelor dăunătoare. Atunci când acesta depășește un prag limită, un senzor transmite această informație către computerul din camera de control, care indică apoi cu precizie zona de infestare.

Măsurarea suprafeței foliare. Apariția insectelor dăunătoare poate fi monitorizată, de asemenea, cu ajutorul senzorilor pentru măsurarea indicelui suprafeței foliare (Leaf Area Index/LAI). Hrănirea insectelor dăunătoare distruge frunzele şi acest lucru face ca plantele să piardă clorofilă, reducând suprafața totală a frunzelor și la schimbarea culorii. Prin măsurarea indicelui suprafeței foliare, senzorul poate identifica un atac al insectelor într-un stadiu incipient și îi poate avertiza pe fermieri să ia măsurile adecvate.

Există și alte aplicaţii practice ale senzorilor în detectarea dăunătorilor şi bolilor. Citește articolul complet!

• •

MONITORIZARE ÎN TIMP REAL FlightSensor sunt senzori brevetați și produşi de FarmSense. Amplasați direct în câmp, ei permit detectarea mai multor specii de dăunători în mai multe culturi, cu acuratețe și precizie. În plus, se face şi clasificarea acestora în timp real.

Algoritmii de clasificare ai companiei FarmSense, combinați cu FlightSensor, îi ajută pe fermieri să identifice insectele dăunătoare din câmpurile lor în timp real, oferind date mai bune pentru decizii critice care pot minimiza utilizarea pesticidelor și pot crește randamentul culturilor.

Citește mai mult despre cum poți utiliza FarmSense şi FlightSenzor în ferma ta!

ARC™ FARM INTELLIGENCE Arc™ farm intelligence este o platformă digitală și o aplicație prin intermediul căreia compania FMC monitorizează o serie de dăunători foarte periculoși din mai multe culturi (legume, viță de vie, pomi fructiferi, porumb, rapiță, bumbac și altele). Aplicația Arc™ farm intelligence folosește inteligența artificială și algoritmi predictivi, pentru a ajuta fermierii să înțeleagă și să gestioneze mai bine presiunea dăunătorilor.

Platforma inovativă oferă utilizatorilor analize și grafice despre presiunea dăunătorilor, alerte personalizate prin aplicația mobilă Arc™ farm intelligence pentru verificarea câmpurilor și efectuarea tratamentelor atunci când presiunea de atac este ridicată.

Vezi cum funcționează în România Arc™ farm intelligence - programul digital de prognoză și avertizare. Lansat anul trecut și oferit gratuit tuturor utilizatorilor, acesta monitorizează dăunătorii Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) și Helicoverpa armigera (omida fructificatiilor) din cultura de porumb.

54 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Culturi rentabile în 2022

Pe fondul atenuării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, al creșterii euro și al reducerii volumului tranzacţiilor internaţionale, preţul cerealelor, în special al grâului, scade.

Ce se întâmplă pe piața oleaginoaselor?

L

a ”Ziua cerealelor” de la Paris, analiştii Agritel şi-au prezentat perspectivele pe termen lung pentru piața grâului în sezonul următor.

PREȚURILE SE DUC ÎN JOS • Grâul. După creșterea mode-

rată de luna trecută, prețul grâului a scăzut puternic la începutul lunii februarie și pe Euronext (-17 euro/t, până la 262 euro/t pentru livrări în martie).

PREVIZIUNILE AGRITEL "Disponibilitatea grâului în principalele țări exportatoare nu este foarte confortabilă", apreciază Agritel, înaintând două ipoteze bazate pe randamentele medii: Cantitatea disponibilă ar putea crește cu 4,8 milioane de tone în sezonul următor; Urmează o scădere cu 5% a randamentelor în Europa și în Ucraina, din cauza prețurilor mari la îngrășăminte şi a potențialului de producție în SUA, unde condițiile de cultură sunt nefavorabile, ceea ce reduce disponibilitatea de producție la 7,8 mil. tone de grâu, faţă de sezonul actual. Întotdeauna, anii foarte tensionați au fost urmați de creșteri puternice ale volumelor disponibile pentru principalii exportatori (+69 mil. tone după 2007; +29 mil. tone după 2010; +28,2 mil. tone după 2012).

Agritel estimează că valori între 220-230 și 280-300 euro/tonă ale grâului pe Euronext ar putea fi normale în următoarele luni. Dar orice problemă climatică poate ”împinge” prețurile peste 300 euro/tonă.

Cotațiile bursiere și previziunile analiș­ tilor Agritel le puteţi citi scanând codul QR alăturat!

1.

2.

15-28 februarie 2022

• Prețul orzului a scăzut brusc (241,5 euro/t, Rouen, cu

livrare în iulie). Creșterea puternică a euro în raport cu dolarul a contribuit, de asemenea, la scăderea prețurilor orzului. Pe piața mondială, orzul francez a pierdut aproximativ 10 USD/t și rămâne mai ieftin decât orzul din Marea Neagră, care a scăzut mai puțin (doar -4 USD/t pentru orzul ucrainean). Cu toate acestea, orzul australian rămâne mult mai ieftin decât cel din UE și din regiunea Mării Negre (-25 USD/t).

Evoluţia preţului cerealelor în Franţa şi internaţional puteţi citi scanând codul QR:

•

Prețurile porumbului au scăzut, dar nu atât de brusc ca în cazul cerealelor păioase (-6 euro/t, până la 256 euro/t cu livrare luna iulie FOB Rin; -5 euro/t, până la 253 euro/t FOB Bordeaux).

Estimarea Grain Strategy pentru exporturile de porumb din SUA pentru sezonul actual (octombrie 2021 - septembrie 2022) a fost revizuită în scădere cu 2 mil. tone, până la 62 mil. tone (față de 69 mil. tone în sezonul trecut).

La Bursa din Chicago, preţul porumbului a scăzut cu 36 USD/t pe termen scurt și cu 33 USD/t pentru iulie (567 USD/t pentru ambele scadențe).

Vezi cotațiile pentru porumb, grâu şi rapiţă la Bursa de la Chicago!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 55

CÂT DE PROFITABILE VOR FI SPECIILE DE PRIMĂVARĂ? În Germania, porumbul rămâne principala cultură de primăvară pentru boabe. Orzul de bere, soia şi floarea soarelui au, de asemenea, potențial ridicat.

Criteriile de alegere a culturilor de primăvară rămân o rotație "sănătoasă", care promite un randament suficient de sigur și conservă resursele, dar şi prețul de producție, respectiv costurile pentru fiecare cultură. Marja/profitul realizat pentru fiecare cultură rămâne în definitiv principalul criteriu. În medie, porumbul boabe a fost cea mai profitabilă cultură de primăvară din 2016 până în 2021, în Germania. Anul acesta, însă trebuie să se țină seama de costurile de uscare influenţate direct de prețurile extrem de ridicate ale energiei.

PIAȚA OLEAGINOASELOR Piaţa rapiţei a reacționat la evoluţia preţului uleiului de palmier și de soia, iar prețurile rapiței franceze au crescut cu 14 euro/t la Rouen (până la 723 euro/t) și cu 16 euro/t la Moselle (până la 722 euro/t). În noul sezon, culturile de rapiţă au o stare bună de vegetaţie în majoritatea țărilor europene. Cu toate acestea, prețurile Euronext pentru luna august 2022 rămân ridicate (până la 607,5 euro/t) din cauza ofertelor scăzute din Canada. În aceeaşi situaţie se află şi prețurile la floarea-soarelui, care au urcat brusc, atât datorită creşterii preţului uleiului de palmier, cât şi din cauza tensiunilor din regiunea Mării Negre.

Preţurile Euronext le găsiţi scanând codul QR:

ESTE FLOAREA-SOARELUI O OPŢIUNE MAI BUNĂ ÎN 2022?

•

Cultivatorii bavarezi de floarea soarelui au obţinut anul trecut un randament mediu de 2,78 t/ha, un preț la producător de 336 euro/t (fără TVA) şi un profit brut de aproximativ 235 euro/ha.

Prin comparaţie, la rapiţa de toamnă profitul mediu a fost de aproape 600 euro/ha, iar pentru grâul de toamnă de 214 euro/ha.

De asemenea, la soia, costurile medii de producţie estimate la 430-450 euro/t conduc la o marjă de peste 500 euro/ha, cu un randament mediu de 3,1 t/ha.

Care ar putea fi cele mai profitabile culturi pentru fermierii germani! O analiză realizată de jurnaliștii de la Agrarheute!

• •

PRODUCȚIA AGRICOLĂ MONDIALĂ Ultimul raport al Consiliului Internaţional al Cerealelor estimează, pentru actualul sezon, o producţie globală de cereale şi oleaginoase de 2286 milioane de tone, un volum al comerţului internaţional de 423 milioane de tone, consum mondial de 2287 milioane de tone şi stocuri de final de sezon de 601 milioane de tone, cifre sensibil egale cu cele din raportul precedent.

Producţia mondială de soia a fost estimată de IGC la 368 milioane de tone.

Detalii privind produc­ ţiile agricole estimate şi indexul global IGC găsiţi scanând codul QR!

56 Agricultura 4.0

John Deere a spart gheața!

Lansarea tractorului autonom este privită ca o declaraţie de intenţie a celui mai mare producător de tehnică agricolă din lume.

Viitorul se decide acum şi e doar o chestiune de timp până când noile tehnologii vor ajunge şi în Europa!

U

nii şi-au imaginat, alţii au prospectat, iar John Deere a făcut paşi concreţi în vederea lansării pe piaţă a primului tractor complet autonom. Aşadar, nu este vorba de un concept, ci de un tractor 100% funcţional care este deja disponibil şi va fi comercializat chiar de anul acesta!

PRIMII BENEFICIARI, AMERICANII Probabil mai întâi pe pieţele nord şi sud-americane, unde legislaţia este mult mai permisivă. Europa mai are de aşteptat, deşi există cu siguranţă cerere şi aici pentru astfel de echipamente.

Anunţul a fost făcut public cu ocazia Consumer Electronic Show (CES), cea mai mare expoziţie de tehnologie, desfăşurată la început de ianuarie în Las Vegas, unde a şi fost prezentată pentru prima dată varianta modificată a modelului de tractor R8, înzestrată cu funcţii de conducere care nu necesită prezenţa unui operator pe scaunul din cabină.

15-28 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Vezi imaginile video cu primul tractor com­ plet autonom funcțional sută la sută!

Iată trei lucruri pe care ar trebui să le ştiţi despre primul tractor autonom pregătit să intre în producţia de serie:

1.

Rezultatul a 20 de ani de cercetări Tehnologia de conducere autonomă există la tractoare de ceva vreme, făcând posibilă o prelucrare mai precisă a terenului. Pe cale de consecinţă, asta a însemnat o creştere de

productivitate şi o eficienţă mai mare în planificarea operaţiunilor agrotehnice. Dar aceste tractoare mai aveau nevoie de un operator care să stea pe scaunul şoferului, chiar dacă nu atingeau volanul de cele mai multe ori.

Tractorul complet autonom al celor de la John Deere îl eliberează în sfârşit pe fermier din cabină. Acesta poate controla acum tractorul dintr-o aplicaţie de pe calculatorul din birou sau chiar de pe telefonul mobil inteligent. Asta în timp ce maşina se poate poziţiona singură în câmp, cu ajutorul sistemului de ghidare GPS şi al altor tehnologii avansate, poate efectua lucrările agricole de prelucrare a solului (pentru moment!), se poate întoarce la capăt de rând, ocolind obstacolele şi revenind la bază pentru alimentarea cu combustibil în caz de necesitate.

Agricultura 4.0 57 Pentru identificarea mediului de lucru, foloseşte şase perechi de camere video, fiind înzestrat, de asemenea, cu capabilităţi de inteligenţă artificială şi învăţare automată (machine learning).

Aşadar, în loc să fie nevoit să petreacă 8 până la 12 ore pe zi în tractor, proprietarul sau operatorul unui astfel de tractor autonom se va putea concentra pe alte sarcini din fermă.

2.

Sistemul no-till, o alternativă durabilă John Deere speră că tractorul său autonom va scurta lista lungă de îndatoriri pe care fermierii le au zilnic. Şi chiar dacă producătorul american şi-a propus ca acest tractor să facă totul în fermele vegetale, de la semănat până la recoltat, modelul care va ieşi anul acesta pe poarta fabricii din Iowa este pregătit în momentul de faţă doar pentru operaţiunile de prelucrare a solului.

Ce înseamnă asta pentru durabili­ tate? Trecerea la modelul de agricultură no-till este privit astăzi ca una dintre cele mai eficiente şi populare tehnici de agricultură regenerativă. Renunţarea la arătură asigură protecţie împotriva

eroziunii solului şi a pierderilor de carbon organic în atmosferă.

Dar nu a reuşit să convingă prea mulţi fermieri, cel puţin în Europa, deoarece e nevoie de doi până la trei ani de tranziţie până când rezultatele să poată fi cuantificabile din punct de vedere economic. R8 în varianta sa autonomă, care poate lucra până la 130 de hectare pe zi, reprezintă o modalitate mai uşoară de a efectual lucrările solului, ce ar putea încuraja fermierii să adopte pe scară largă agricultura fără arătură, ca o alternativă mai durabilă la agricultura convenţională.

3.

Creştere dramatică a fluxului de date La CES, John Deere a subliniat modul în care tractorul autonom va colecta date despre sol la fiecare trecere de prelucrare a terenului, creând o amprentă digitală a fermei. Şi pentru că tractorul autonom poate rula mai mult şi mai greu decât ar putea un om, colectarea de date va fi mai mare decât se putea realiza înainte. Fermierii vor avea acces la toate aceste date, care vor putea fi consultate în timp real şi în orice moment de pe dispozitivele mobile de tip smartphone sau tabletă, iar informaţiile sunt criptate pe ambele părţi pentru a asigura confidenţialitatea afacerii fermierilor. Există totuşi anu­ mite îngrijorări că John Deere ar putea

începe să taxeze fermierii sau prestatorii de servicii pentru accesul la aceste servicii de date. Dar asta nu ar trebui să constituie neapărat o problemă. Colectarea de date, mai multe şi mai precise, despre sol, plante şi recolte, ar putea ajuta fermierii să-şi îmbunătăţească performanţele. Dacă tractorul autonom le permite fermierilor să privească mai bine terenurile lor, folosind aceste informaţii pentru a face ajustări mai bune pentru mediu, noul R8 ar putea deschide uşa sustenabilităţii în agricultură la un nivel nemaivăzut până acum.

TRACTORUL AUTONOM ELECTRIC În ultimii ani, John Deere a cumpărat o serie de companii tehnologice, începând cu startup-ul de inteligenţă artificială Blue River, tranzacţie finalizată în 2017, şi până la achiziţionarea producătorului de baterii EV Kreisler Electric, perfectată la sfârşitul anului trecut. Această campanie de achiziţii a ajutat gigantul american să dezvolte iniţial un prototip de tractor autonom fără cabină, alimentat de la acumulatori, ce părea a fi jumătatea frontală a unui tractor articulat pe şenile.

Vezi cum arăta acest concept de trac­ tor complet electric și fără cabină!

58 Agricultura 4.0

CEA MAI MICĂ COMBINĂ DE RECOLTAT DIN LUME

Minibatt este un dispozitiv electric portabil, conceput pentru prelevarea de mostre de cereale, precum grâu, orz, sorg, ovăz, dar şi rapiţă, soia, mazăre, fasole de câmp, plante aromatice etc. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

prelevarea de probe şi separarea boabelor în vederea efectuării de analize pe eşantioane mici direct în câmp. Cu ajutorul său se pot recolta cereale cu bob mic, precum grâu, orz, ovăz, secară, sorg, rapiţă, dar şi plante medicinale şi condimente.

SPECIFICAŢII TEHNICE:

• Viteza de rotaţie: 1.400 - 2.100 rpm; • Viteza fluxului de aer la ieşire: • • • • • • • •

4 până la 8 m/s; Greutate: 3.400 g; Capacitate recipient de colectare: 1.000 ml; Dimensiunea carcasei (HxLxl): 380 x 475 x 300 mm; Nivel de zgomot: 80dBa; Baterie: litiu-ion de 2000 mAh; Tensiune nominală: 14,4 V; Autonomie de funcţionare: 8 până la 10 mostre; Timp de încărcare: 120 minute.

Scanează-mă!

Vezi în clipul video cât de rapid și cât de bine își face treaba dispozitivul electric portabil Minibatt!

15-28 februarie 2022

C

apacitatea de a preleva mostre din câmp, cât mai rapid, fără a pierde timp preţios, şi de a măsura cu exactitate umiditatea recoltei vă poate asigura o planificare cât mai precisă înainte de a demara campania de recoltat, reducând în cele din urmă costurile de producţie. Dacă sunteţi genul de fermier care se uită şi la cele mai mici detalii şi pentru care predictibilitatea este importantă, atunci Minibatt este mai mult decât o necesitate.

ANALIZA RECOLTEI DIRECT ÎN CÂMP Dezvoltat de compania franceză Gode, acesta este un instrument pentru

UŞOR ŞI LA ÎNDEMÂNĂ Ideală pentru orice cultivator, prestatori de servicii, cercetători sau pentru proiecte universitare, combina miniaturală poate fi folosită inclusiv pentru a recolta o parcelă mică de cereale din jurul gospodăriilor ţărăneşti.

Minibatt cântăreşte doar 3,4 kilograme şi poate fi transportată cu uşurinţă în portbagajul maşinii. Opţional, poate fi echipată cu un suport fix pentru treieratul rapiţei şi al sorgului. În mai puţin de cinci minute poate fi transformată în poziţie de recoltare permanentă cu ajutorul unui kit.

SOLUŢIE IEFTINĂ ȘI RAPIDĂ Şi este considerată cea mai ieftină soluţie pentru cercetarea genetică, unde e nevoie de prelevarea multor probe de câmp. Costul unui astfel de echipament ar fi în jur de 685 de euro.

Cu această combină, despre care producătorul francez spune că ar fi cea mai mică din lume, puteţi recolta aproximativ 100 de grame pe minut. Minibatt are viteză variabilă, aspiraţie variabilă şi o gamă de cavităţi pentru a permite prelevarea de eşantioane din mai multe tipuri de culturi. Este acţionată de un motor cu reductor electric alimentat de la o baterie reîncărcabilă.

Agricultura 4.0 59

60 Agricultura 4.0

Plug pentru sechestrarea carbonului

S

LEMKEN conduce un proiect de cercetare privind sechestrarea carbonului, care ar putea aduce beneficii mari fermierilor, mai ales prin îmbunătăţirea structurii terenurilor agricole.

pecialistul german în soluţii pentru prelucrarea solului, însămânţare şi întreţinerea culturilor a dezvoltat, în colaborare cu Centrul Leibniz pentru Cercetarea Peisajului Agricol (ZALF) din Müncheberg, landul Brandenburg, un concept inedit de plug care are proprietăţi de cultivare a carbonului, un model de afaceri ecologic, ce ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică în sectorul agricol. Proiectul, finanţat de Ministerul federal german al Alimentaţiei şi Agriculturii, urmăreşte să studieze randamentele şi efectele climatice asupra arăturii de adâncime medie.

3 BENEFICII CERTE Combaterea compactării solurilor Lemken a creat astfel un plug special pentru sechestrarea carbonului în solurile arabile, conceput pentru producţia de serie. Acest implement

1.

15-28 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

poate fi folosit pentru ameliorarea solurilor, adică pentru a rupe compactarea şi, prin urmare, pentru a îmbunătăţi structura terenurilor agricole.

Refacerea rapidă a humusului Echipamentul este dotat cu organe care ară la adâncimi alternative pentru a crea gropi sub nivelul de prelucrare a solului în fiecare brazdă, care sunt apoi umplute cu sol bogat în humus.

Analizele studiilor istorice efectuate de ZALF au arătat că mai mult de jumătate din humusul introdus în acest mod este reţinut pentru a asigura stocarea pe termen lung a dioxidului de carbon în sol. Straturile inferioare de sol cu puţin humus, arătate în acest proces, sunt amestecate cu solul vegetal şi formează un nou sol bogat în humus în doar câţiva ani, deoarece carbonul este introdus din culturi. În general, conţinutul de humus al solurilor

2.

prelucrate în acest mod creşte iar fertilitatea solului se îmbunătăţeşte.

O mai bună înrădăcinare a plantelor Prelucrarea crustei superioare a solului şi încorporarea de materie bogată în humus permite rădăcinilor plantelor să crească la niveluri mai adânci de sol şi să acceseze apa şi nutrienţii reţinuţi acolo. Această abordare poate creşte randamentele cu până la 5 procente chiar şi în primul an, susţin cercetătorii implicaţi în acest proiect. Acest efect a fost stabilit încă din anii 1960 şi 1980 şi a fost confirmat de studii recente pe teren efectuate de ZALF. Metoda poate fi repetată în diagonală faţă de direcţia principală de lucru după cinci până la zece ani.

3.

CÂȘTIG ÎN PLUS PENTRU FERMIERI Această nouă tehnologie de cultivare a carbonului deschide, de asemenea, noi fluxuri de venituri pentru fermieri sub forma comerţului cu certificate de CO2. Prin urmare, este evitată o potenţială taxă viitoare pe emisiile de CO2, iar competitivitatea întreprinderilor agricole este îmbunătăţită.

Noul tip de plug va fi disponibil în oferta comercială Lemken de la jumătatea anului 2024.

Agricultura 4.0 61

62 România (ne)irigată

„Apele Române” dă cu bâta-n balta de la Rogojeşti

Sursa foto: Wikimedia

Un fermier din Suceava se chinuie să irige terenul de 27 ha aflat în apropierea unei acumulări de apă. El spune că este obstrucţionat de „Apele Române”, instituţie care i-a tăiat curentul şi nu-i va permite să ia apă din lac.

P

ovestea a început în urmă cu vreo 15 ani, când inginerul Mihai Maidaniuc a subcontractat fur­ nizarea a 25 kWh pentru utilajele sale de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, unitatea de gospodărire a apelor la nivel judeţean subordonată Direcţiei Apelor Siret, din cadrul Admi­ nistraţiei Naţionale “Apele Române”. În baza acordului, fermierul a reali­ zat branşamentul de la reţea, care l­a costat peste 30.000 de lei!

FERMA A FOST LĂSATĂ ÎN BEZNĂ! În ultimii ani, schimbându­se con­ ducerea sistemului de mai multe ori, a intrat într­un fel de conflict cu noii şefi. „La un moment dat, Administraţia Apele Române, m­a notificat că va reduce cota la 1,5 kW pe zi, fix cât consumă sistemul de alarmă al fermei, pe mo­ tiv că nu mai are voie să livreze curent electric, instituţia neavând calitatea de distribuitor de energie. Însă, nu a trecut mult şi am primit un comunicat prin care eram somat că­mi va întrerupe şi acest fir de lumină!”, ne­a declarat agricultorul. Şi exact aşa s­a şi întâmplat, în vara trecută: Apele Române au sistat

15-28 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

furnizarea energiei electrice la ferma lui din Rogojeşti, chiar atunci când omul avea mare nevoie de electricitate şi pregătea sămânţa pentru înfiinţarea culturilor. Şi nici până la această dată, Mihai Maidaniuc nu se bucură de bene­ ficiile civilizaţiei moderne!

BRANŞAMENT PE BANI GREI! Pentru a primi electricitate, fermierul s­a adresat furnizorului local al E.ON Energie România SA. În urma discuţiilor avute, s­a convenit să se monteze doi stâlpi de electricitate (fiecare parte să plătească câte unul), cu transfarmator, separator, cu racordare la reţeaua de frunizare. Adică, va trebui să contribuie Scanează-mă!

2,3 miliarde de oameni tră­ iesc în ţări cu stres hidric!

Cine este proprietarul apelor din precipitaţii?

cu 70.000 de mii de lei, iar furnizorul cu numai 25.000. Un branşament „gratuit” de 1,5 miliarde de lei vechi! „Asta în condiţiile în care în lege se specifică în mod expres că furnizorul de energie electrică face branşamentul gratuit. Ba mai mult, eu suport costul stâlpului, iar decontarea îmi va veni eşalonat în cinci ani. Cu ce am cheltuit şi înainte, toată povestea mă ajunge la circa un miliard şi jumătate de lei ve­ chi. Păi, când scot eu banii ăştia din 25 de hectare de teren ca să pot plăti conform contractului?”, se întreabă cu amărăciune inginerul Mihai Maidaniuc.

Norocul lui este că derulează o afa­ cere de nişă, oferind servicii de metro­ logie, calibrări şi verificări metrologice şi volumetrice la rezervoare şi depozite de tot felul. Este profesiunea lui, de acolo îşi câştigă existenţa de peste două decenii el şi familia sa.

"APELE" SE OPUN IRIGAŢIILOR În afară de conectarea la reţeaua de electricitate, visul lui Mihai Maidaniuc este să irige culturile şi să amenajeze o luciu de apă de vreo 3 ha pentru acva­ cultură. Fiica sa a absolvit Facultate de Piscicultură şi lucrarea de... ››› 64

63

64 România (ne)irigată ››› 62 ...licenţă a avut ca temă tocmai punerea în operă a acestui proiect.

Argumentele pentru realizarea visu­ lui inginerului Maidaniuc nu sunt de ne­ gliat: apa se găseşte la o azvârlitură de băţ de ferma lui, în luna martie va avea curent electric, iar lacul a asigurat ani la rândul irigarea terenurilor agricole. „Când s­a realizat amenajarea cu apă de pe Siret de la Rogojeşti, prin anii ’70, s­a avut în vedere regularizarea râului în acea zonă, construirea unei hidrocentrale pentru producerea ener­ giei electrice şi irigarea terenurilor agri­ cole. Astfel, sute de hectare de culturi ale fostului CAP Grămeşti au primit apă printr­un sistem local. În proiectul meu, finanţat din banii mei, apa din acumu­ lare vine gravitaţional câteva sute de metri până la fermă. Am contractat o firmă de proiectare din Iaşi, agreată de Apele Române, şi aştept să­mi predea proiectul pentru a­l pune în operă”.

FORŢAT SĂ RENUNŢE LA IRIGAT! Numai că lucrurile s­au precipitat. „Din motive nejustificate, se opune Administraţia Naţională şi culmea, îmi cere o declaraţie notarială potrivit că­ reia să nu folosesc niciodată apa din baraj! Deci, să renunţ la proiectul de iri­ gaţii. Este de neacceptat şi mi se pare un abuz. M­am străduit să fac un colţ de rai, să redau în circuitul agricol 17 ha de teren degradat, să plantez copaci, să irig, iar statul, prin instituţiile sale, se opune! Menirea acumulării de apă de la Rogojeşti a fost şi irigarea culturilor.

De ce nu se repectă?”, îşi varsă năduful Mihai Maidaniuc.

Acestuia nu­i rămâne decât să dea în judecată proiectantul care, după cum

15-28 februarie 2022

susţine fermierul, din varii motive, nu i­a predat proiectul conform contractului!

FOLOSINŢA NU SE POATE SCHIMBA Pentru a lămuri problema am cerut părerea unui specialist care lucrează în domeniul Gospodării Apelor. Potrivit acestuia, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, “avea repartizată o cotă parte de energie electrică, din care a fost subcontractată de fermier.

Pentru că această înţelegere nu aducea venituri la secţie, ci doar la ANAF, dar şi din varii motive, SGA a hotărât rezilierea contractului”, ne­a declarat expertul. În legătură cu proiectul pentru iri­ gaţii, „fermierul va trebui să depună ce­ rere şi documentaţie pentru autorizaţie pe Legea Apelor. După obţinerea auto­ rizaţiei de exploatare se încheie con­ tractul de furnizare a apei. De aseme­ nea, îi va trebui un memoriu justificativ prin care să arate că atunci când s­a făcut investiţia, acumularea de apă avea folosinţă şi pentru irigaţii, deci un volum

de apă de acolo era destinat pentru udarea culturilor. De altfel, acolo există sorb, priză pentru irigaţii pentru că o vreme s­au irigat sute de hectare culti­ vate. Trebuie menţionat că folosinţa nu se poate schimba! Iar declaraţia nota­ rială nu este o procedură uzuală, cel mai probabil SGA a urmărit să aibă aco­ perire în acte şi să­i refuze eliberarea autorizaţiei”, a precizat specialistul, fost director al unui Sistem de Gospodărire a Apelor şi ANIF. Agricultură fără pământ se poate. Dar nu şi fără apă. Prin ur­ mare este firesc ca toţi cei care lucrează în domeniu să dorească să ştie cât mai exact ce resurse au la dispoziţie. Scanează codul QR şi află câtă apă are România pentru irigaţii şi câtă foloseşte de fapt?

65

66 Agricultura ecologică

7 măsuri pentru sol în legumicultura eco În producția vegetală ecologică, principiile de bază sunt cele privitoare la reciclarea materiei organice şi la rotaţia culturilor.

Aceasta înseamnă că fermierul așează în centrul atenției sale resursa de sol.

Î

n cadrul fermei ”Scufița din Homița”, comuna Cristești, județul Iași, Laura și Antim Nechifor, doi tineri fermieri care practică legumicultură în sistem regenerativ (permacultură), pe o su­ prafață de aproximativ 5 mii de metri pătrați ­ câmp și solarii, caută în per­ manență să mențină solul viu.

DE LA BUCUREŞTI, ÎN MOLDOVA ”Noi am absolvit Facultatea de Horti­ cultură din București, urmând respecti­ vele cursuri tocmai pentru a pătrunde cât mai mult în tainele permaculturii.

Aceasta a fost ținta noastră exclusivă, atunci când ne­am înscris la facultate.

Au urmat şapte ani de activitate în cer­ cetarea și producția legumelor ecolo­ gice, în zona capitalei.

Ulterior, am ajuns la concluzia că avem nevoie de un teritoriu diferit de acela în care ne aflam, care să răspundă tuturor rigorilor permaculturii. Așa s­a făcut să ne stabilim în Nord­Estul Moldovei, aici, în gospodăria bunicilor Laurei, la poalele Codrilor Pașcanilor", îşi amintesc tinerii fermieri.

15-28 februarie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AU DOVEDIT CĂ DA, SE POATE! Când au început activitatea, vecinii nu prea aveau încredere în reușita lor, spunându­le că, mai ales solul, dar și clima nu întrunesc toate calitățile nece­ sare permaculturii. Însă, în timp și res­ pectând întru totul regulile naturii, au reușit să găsească drumul către obiec­ tivul menținerii solului sub coordona­ tele unui mediu viu, complex și capabil să interacționeze strâns cu plantele.

"Am ajuns la o diversitate foarte mare de legume, de exemplu numai la tomate avem peste 54 de soiuri, cu pro­ ducții bune, stăpânite exclusiv pe baza intensificării activității microbiologice a solului, conservarea și, chiar, sporirea fertilității acestuia, principii asociate utilizării unor metode biologice de pro­ tecție”, spun soţii Nechifor.

1.

ÎNCORPORAREA MATERIEI ORGANICE Una dintre direcțiile de acțiune vizează încorporarea în sol a substan­ țelor organice provenite din ferme zootehnice. ”Am lucrat la ameliorare, deoarece, într­adevăr, aici pământurile sunt destul de lutoase. Oamenii din zonă se minunau, când vedeau că avem în cultură vinete, ceea ce ei nu puneau niciodată, zicând că nu ai cum să obții

SECRETELE DIN FERMA SCUFIŢA Dintre secretele reuşitei ce­ lor doi tineri horticultori, trebuie remarcate modalitatea de obţi­ nere a legumelor şi transparenţa în relaţia cu beneficiarii, aceştia având acces la toate informaţiile legate de drumul de la seminţe şi până la legume bune de consumat.

Scanează codul QR şi află de ce au ales soţii Nechifor permacultura?

Agricultura ecologică 67 recolte. Ei bine, noi am ajus să obținem producții ce depășeau 80% din poten­ țialul hibridului. Un element esențial a fost solul, aici nevorbind despre climă, deoarece vinetele au fost amplasate în spații protejate", ne spune Antim.

RENUNŢAREA LA ARĂTURĂ Ca abordare a ideii de îmbogățire a solului în elemente nutritive, în primul rând, legumicultorii au eliminat total arătura care, în timp, secătuiește solul și îl omoară, adică îl golește de resurse naturale și devii obligat să apelezi la fer­ tilizare chimică. Ori, în cazul legumicul­ turii ecologice, este exclus să să ajungă la așa ceva. În plus, arătura se formează harpa­ nul, adică pe acolo pe unde trece talpa plugului rămâne un strat neted și im­ penetrabil pentru rădăcinile plantelor.

Recomandarea este de a efectua o sca­ rificare adâncă, spre a se rupe acel har­ pan, dacă s­a format și, apoi, nu mai ai treabă cu straturile de sol.

CARBONAT DE CALCIU ÎN SOL Ulterior, soţii Nechifor adminis­ trează carbonat de calciu. Dar, atenție,

2.

3.

Dincolo de câștigurile financiare, obiectivele de căpătâi ale celor doi tineri fermieri sunt ameliorarea, menținerea și creșterea fertilității solului, conservarea sănătății acestuia făcând parte integrantă din stabilitatea agroecosistemului. nu acel produs secundar de la fabricile producătoare de îngrășăminte chimice, chiar dacă se vinde la un preț mult mai mic! "Noi utilizăm și recomandăm tutu­ ror acea rocă simplă de carbonat de calciu, care se găsește sub formă mă­ cinată", spune legumicultorul.

GUNOI DE PASĂRE DIN... ITALIA La o lună distanță, pentru a evi­ ta reacțiile care scot azotul din sol,

administrăm compost macerat de gunoi de grajd sau mraniță. Mai con­ cret, am adus din Italia gunoi de pasăre peletizat, asta deoarece italienii nu aruncă gunoiul de la găini, ci îl peleti­ zează și îl vând în toată lumea. Îl încor­ porăm cu freza și apoi semănăm sau plantăm", explică fermierul.

FERTILIZARE CU MACERATE Pentru fertilizarea solului, produ­ cătorii ieşeni mai folosesc macerate din diverse plante. Au preparat în fer­ mă macerate din ferigă, urzică și coa­ da calului. De menționat faptul că tot acest aport de elemente nutritive se face strict pe straturile înălțate (biloa­ ne), pe care se vor dezvolta plantele.

"Nu călcăm niciodată pe aceste stra­ turi (doar, pe alei), nu așezăm nimic pe ele și nici nu le distrugem, după recol­ tare, ci le îmbogățim permanent ... ››› 68

5.

4.

Scanează-mă!

Plan pe 5 ani!

Care este prima ţară din lume care vrea să devină 100% ecologică?

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

68 Agricultura ecologică

Între plantele companion care se regăsesc în ferma Scufița din Homița se numără busuiocul, cimbrul, crăițele. Mulți dintre dăunătorii tomatelor sunt alungați de busuioc și de cimbru. Crăițele alungă nematozii din sol, tinerii fermieri ieșeni recomandând insistent ca în grădinile de legume să se planteze cât mai multe crăițe.

În condițiile creșterii costurilor de producție, pentru a evita risipa și pentru a avea rezultate, înainte de orice alt demers este obligatorie efectuarea analizei solului, cu probe prelevate măcar din două­trei puncte diferite ale arealului de producție.

ANTIM NECHIFOR

Fermier Cristești, jud. Iași

››› 67 ... prin executarea de lucrări superficiale, undeva la 5 cm de la su­ prafața solului atunci când înființăm culturi prin semănat. Când plantăm, se poate lucra puțin mai adânc. Totul din cauza faptului că pământul încă este lutos, după 3 ani de activitate. Credem că mai avem de muncă vreo 2­3 ani, pentru a­l aduce la caracteristicile de sol afânat și cu suficientă materie organică, așa cum ar fi ideal”, afirmă Antim Nechifor.

ASOLAMENT CU PLANTE VERZI Alături de lucrările agrotehnice și de încorporarea în sol a substanţelor or­ ganice, sub formă de compost sau nu, provenind de la unităţi producătoare conforme, pentru ameliorarea și creș­ terea fertilității și a activității biologice a solului se mai apelează la cultivarea

6.

15-28 februarie 2022

într­un asolament corespunzător a plantelor leguminoase, a plantelor verzi sau a plantelor cu înrădăcinare adâncă. ”Ca îngrășăminte verzi, noi folosim borceagul de toamnă, pe care primă­ vara îl încorporăm cu freza. Ideal este ca pământul să nu fie lăsat gol niciodată.

Dacă nu avem culturi, măcar o prelată trebuie pusă peste el, pentru a nu se usca și pentru ca microorganismele să se dezvolte corespunzător. Structura solului este deosebit de importantă, noi încercând să ajutăm la păstrarea legă­ turilor organice din sol, respectiv acele așa­numite autostrăzi pe care se cară atât nutrienții, de la o plantă sau orga­ nism la altele, cât și informațiile, care pot fi utile inclusiv pentru protecția și dezvoltarea plantelor”, arată Laura și Antim Nechifor.

BACTERII ANTI-DĂUNĂTORI Pentru protecţia sanitară și îmbo­ gățirea solului, Laura şi Antim folosesc inclusiv plante companion, iar ceea ce nu reușesc să rezolve plantele compa­ nion împotriva dăunătorilor, se elimină prin intervenția cu anumite bacterii. De exemplu, împotriva omizilor și a gân­ dacului din Colorado cei doi ieșeni au folosit Bacillus thuringiensis, care eli­ berează în mod natural o toxină împo­ triva sistemului digestiv al insectelor erbivore.

Ca insecticide, tinerii legumicultori ieșeni folosesc uleiuri, cum ar fi uleiul din sâmburi de citrice, combinat cu săpun de potasiu din surse vegetale.

7.

COŞUL CU LEGUME ECOLOGICE Alături de cele 54 de soiuri de to­ mate, în ferma din Homița­Cristești se mai obțin și numeroase alte le­ gume, care mai de care mai exotice și care au mult succes pe piețele din municipiile Pașcani şi Iaşi, livrări la domiciliu, la piața de week­end și pe platforma gustdeiasi.ro.

Alături de roșiile mov, negre și albe, la mare căutare sunt morcovii gal­ beni, portocalii și mov, frunzele asiatice pentru salate, gen Mizuna, muștar de frunză, mangold, toma­ tillo, ardei, ardei iuți, gogoșari, castraveți, vinete, usturoi, ceapă albă, roșie și galbenă, varză, arză Kale, praz, fasole păstăi, gulie, bro­ ccoli, conopidă, ridichi, pepene roșu și galben, dovleac, porumb zaharat etc.

69

70 AgroTehnologii

10 motive pentru controlul gradului de îmburuienare

Menținerea biodiversității în lumea vegetală impune o reconsiderare a modului de combatere a buruienilor.

Ele trebuie menținute în regim controlat, adică sub pragul economic de dăunare (PED).

E

ste necesar să se acorde trata­ ment egal tuturor speciilor inclu­ siv buruienilor și nu numai pentru biodiversitate, ci și pentru foloasele pe care fiecare specie la poate aduce la supraviețuirea planetei TERRA. Prezența buruienilor, în regim con­ trolat, poate constitui chiar un stimu­ lent pentru plantele de cultură în condi­ țiile când rămân de dimensiuni mici și nu umbresc, nu sunt gazde pentru boli și dăunători și nu stânjenesc lucrările.

BURUIENI ÎN REGIM CONTROLAT Motivele de menținere a buruienilor sub PED (pragul economic de dăunare) se referă la: Contribuie la îmbunătățirea structurii solului. Buruienile, prin sistemul radicular foarte dezvoltat, fragmentează și presează particulele de sol care, sub acțiunea complexului coloidal argilo­humic, se unesc în agregate structurale.

Sursa foto: www.canva.com

1.

15-28 februarie 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2.

Măresc solubilitatea substanțe­ lor greu solubile din sol. Rădăcinile buruienilor secretă anumite substanțe care au proprietatea de a solubiliza substanțele de natură fosfatică și

Termenul de combatere, de distrugere a buruienilor nu este cel adecvat.

Corect este să spunem CONTROLUL GRADULUI DE ÎMBURUIENARE. Distrugerea totală ar fi foarte scumpă, nu este necesară și nici posibilă!

potasică greu solubile și de a le pune la dispoziția plantelor.

Realizează afânarea structurilor compactate din sol. În general, buruienile au sistemul radicular mai bine dezvoltat și mai adânc, putând perfora eventualele straturi compac­ tate. Astfel, rădăcina la pălămidă ajun­ ge în anul I la 3 m, în anul II la 5,5 m și în anul III la 7 m adâncime, având și creștere pe orizontală (în etaje) şi asi­ gurând o fragmentare și afânare a solului.

Micșorează eroziunea solului și asigură fixarea nisipurilor. Pe pășunile în pantă buruienile, în special cele perene, de tipul pirului, înțelenesc solul și se opun eroziunii, constituind și un furaj pentru animale.

Protejează solul de acțiunea me­ canică a picăturilor de ploaie sau de la aspersoarele instalaţiei de irigat.

S­a constatat că picăturile cu diametrul de 0,5 mm și greutatea de 0,65 g au o vi­ teză de cădere de 7 m/sec. care lovesc și sparg agregatele structural. Prezența buruienilor amortizează căderea aces­ tor picături și protejează solul.

3.

4.

5.

În ultimul deceniu fermierii se confruntă cu o creștere (uneori exponențială) a presiunii bolilor și a dăunătorilor plantelor de cultură.

Scanează codul QR şi află ce este de făcut pentru o mai bună protecţie a culturilor?

AgroTehnologii 71

6.

Pe timp de arșiță buruienile reduc tempratura solului cu 2­4°C, asigurând o activitate normal a sistemului radicular și a activității mi­ crobiologice din sol, în special de nitri­ ficare.

Unele buruieni au însușiri alelo­ patice, secretând anumite sub­ stanțe care inhibă dezvoltarea altor buruieni și astfel, menținând gradul de îmburuienare sub PED. Buruienile valorifică energia so­ lară și creează masă organică

7.

8.

PRAGUL ECONOMIC DE DĂUNARE Pragul economic de dău­ nare este socotit astfel: cerealele de toamnă 10­12 buruieni/m2 anuale și 2­3 buruieni/m2 perene cartof 5­10 buruieni/m2 anu­ ale și 1­3 buruieni/m2 perene cerealele de primăvară 10­30 buruieni/m2 anuale și 2­4 buru­ ieni/m2 perene

• • •

atât de necesară pentru îmbunătățirea fertilității solului. Ceea ce trebuie avut în vedere este că nu trebuie lăsate să producă sămânță! După recoltarea culturilor de vară se efectuează lu­ crarea de dezmiriștire care creează condiții pentru germinarea semințelor de buruieni. Acestea cresc, valorifică energia solară, protejează solul și sunt tocate înainte de a forma semințe.

Asigură îmbunătățirea fertilității solului. Buruienile, prin acțiunea de structurare a solului, de solubilizare, de protejare și de formare a masei ve­ getale asigură formarea humusului și, implicit, creșterea fertilității solului.

Alte foloase ale buruie­ nilor se referă la: se pot folosi în hrana omului: știrul, loboda, hreanul, cicoarea, păpădia etc.; pot fi folosite ca plante medici­ nale: curcubițica, hreanul, traista cio­ banului, volbura, nalba, coada calului; se folosesc în furajarea animalelor, în special pe timp de secetă, ele fiind mai rezistente și menţinându­se verzi.

9.

10.

•

•

•

Scanează-mă!

În vederea aplicării unor măsuri eficiente de reducere a gradului de îmburuienare, e necesar să se cunoască bine care este starea de acoperire cu buruieni a fiecărei parcele.

SUB DOMINAŢIA SECETEI!

ÎN VASLUI S-A USCAT SĂMÂNŢA ÎN SOL! În judeţul Vaslui, vremea a continuat să fie rece și doar temporar cu precipitații sub formă de ninsoare, accentuându-se astfel îngrijorările legate de pericolul compromiterii culturilor de grâu.

P

ână în luna decembrie 2021, cul­ tura de grâu din Vaslui era neră­ sărită pe jumătate din suprafața totală de aproximativ 66 mii hectare, iar cultura de rapiță pe 25% din suprafața totală de 18 mii de hectare semănate.

OPTIMISM REZERVAT PENTRU GRÂU ”A fost un start destul de slab pentru recoltele din acest an. În luna decem­ brie au căzut precipitații care au însu­ mat aproximativ 70­80 l/mp, ca medie pe întreg teritoriul județului Vaslui și, în special culturile de grâu, au început să mai răsară. Dacă de­a lungul perioadei de vegetație se vor înregistra precipi­ tații în cantități suficiente și în fazele optime de creștere și dezvoltare a plan­ telor, acestea pot oferi rezultate satis­ făcătoare”, precizează Gigel Crudu, Director al Direcției Agricole Județene Vaslui.

PROBLEME ÎNCĂ DE LA SEMĂNAT Situația dificilă din această perioadă constituie, de fapt, o prelungire a coor­ donatelor îngriorătoare din toamna 2021, atunci când fermierii au semnalat faptul că au întâmpinat mari greutăți la semănatul grâului din cauza rezervei insuficiente de apă din sol, asociate unei evoluții climatice caracterizate de creșteri ale temperaturii medii pe par­ cursul anului trecut.

15-28 februarie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Deşi vara a fost mai bogată în precipitații și valorile temperaturii aerului au fost apropiate de normalul climatologic al ultimelor trei decenii, a urmat o toamnă cu temperaturi relativ apropiate de normal, dar extrem de secetoasă, putând fi comparată doar cu 3 ani din ultimele 6 decenii: 1963, 1973 și 1982.

OVIDIU MACHIDON

Șef Serviciu Centrul Meteorologic Regional Moldova

În zona Moldovei, seceta pedologică din toamna 2021 s-a prelungit și în lunile de iarnă.

Autoritățile județene au semnalat faptul că vegetația culturilor de toamnă este proastă, iar perspectivele recoltelor din acest an sunt îngrijorătoare.

SECETĂ GENERALIZATĂ ÎN MOLDOVA Din păcate, seceta care a condus la actualele îngriorări privitoare la starea culturilor înființate în toamna anului 2021 s­a manifestat în aproape toate județele Moldovei, excepție făcând anumite areale din județele montane.

La nivelul întregii zone a Moldovei, în anul 2021, temperatura medie a anului a fost de 10,1 grade Celsius. Această va­ loare este mai ridicată cu un grad Cel­ sius față de valoarea medie a perioadei 1961­1990, dar relativ apropiată față de perioada ultimilor 30 de ani. Din punct de vedere pluviometric, întreg anul 2021 a fost unul deficitar, în zona Mol­ dovei, cantitatea medie de precipitații fiind cu 10% sub valoarea medie multi­ anuală. În mod concret, dacă trebuia să se înregistreze la nivelul regiunii o can­ titate medie de 550 litri/mp, în realitate cantitatea de precipitații a fost cu 65 litri/mp mai mică.

"S­a menținut şi tendința de accen­ tuare a fenomenului de vielie, izolat manifestându­se vielii extreme", arată Ovidiu Machidon, Șef Serviciu în cadrul Centrului Meteorologic Regional Mol­ dova din Iași.

VIITORUL METEO NU SUNĂ BINE! Pe fondul numeroaselor dificultăți cu care se confruntă în această perioa­ dă, fermierii așteaptă cu multă ... ››› 74

Sursa foto: www.canva.com

72 Jurnal de fermă

73

74 Jurnal de fermă

Suprafața semănată cu cereale de toamnă în județul Vaslui este de aproximativ 90.000 ha, din care: grâu 66 mii ha, rapiță 18 mii ha, orz 6 800 ha și 200 ha cu orzoaică.

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

››› 72 ... nerăbdare veștile specialiștilor legate de orizontul agrometeorologic din acest an, realizarea oricărui plan de afaceri depinzând în mod esențial de nivelul producției realizate. ”La unele culturi, pe profilul de sol 0­20 cm, în toamnă (noiembrie 2021), deficitul de apă a fost de 70­80%, iar la alte culturi deficitul de apă a ajuns chiar la 100%. În perioada Crăciunului, au că­ zut anumite cantități de precipitații, dar nu putem spune că au acoperit defici­ tul de apă din sol. Pentru anul 2022, la nivel global și regional, așteptările lega­ te de evoluțiile climatice trebuie puse

15-28 februarie 2022

în cheia creșterii temperaturii medii a aerului și a menținerii relativ apropiate de media intervalului de referință de 30 de ani a cantităților de precipitații.

Se modifică însă parametrii de produ­ cere a fenomenelor de precipitații, res­ pectiv reducerea intervalului de timp și creșterea torențialității acestora.

Așadar, creșterea temperaturii medii a aerului trebuie asociată cu reducerea intervalului de timp de producere a precipitațiilor și, deci, nu mai avem un număr mare de zile consecutive cu căderi de precipitații, crește numărul zilelor de vară, scade numărul nopților geroase și al zilelor de iarnă”, explică Ovidiu Machidon.

SECETA A ÎNTORS CULTURILE! În zona de Nord­Est a Moldovei, nu­ meroase suprafețe cu rapiță au fost întoarse. Din cauza secetei pedologice ori sămânța s­a uscat în sol, ori cultura răsărită a rămas în 2­3 frunze, iar alte culturi vor fi întoarse în primăvara 2022.

"Din nefericire, în zonele Șuletea, Epureni și Deleni, culturile de rapiţă aproape că nu sunt răsărite deloc sau sunt răsărite în proporție de până la 10­15%, motiv pentru care fermierii au hotărât să le întoarcă, îmediat ce situa­ ția o va permite, în primăvară", spune oficialul DAJ Vasului.

ASIGURAREA SALVEAZĂ BUGETUL Specialiştii recomandă producăto­ rilor agricoli să apeleze la instrumentul de protecție reprezentat de asigurarea culturilor, mai ales că primele de asi­ gurare sunt suportate de către stat, în proporție de 70%. Practic, media chel­ tuielii reale a fermierului, în funcție de firma cu care încheie contractul de asigurare, este de aproximativ 50­70 lei/ha, ceea ce nu reprezintă o sumă enormă, în raport cu protecția asigurată în fața pierderilor care s­ar putea înre­ gistra în cazul apariției unor fenomene total nefavorabile.

REZISTENŢA LA GERUL IERNII Rapița rezistă până la ­15 sau ­17 grade Celsius, chiar fără strat protector de zăpadă, cu condiția ca gerul să nu survină brusc și cu temperaturi foarte scăzute. Cultu­ rile de grâu rezistă, în timpul iernii, până la temperaturi de ­20 și chiar ­23 grade Celsius. Totul depinde de soiul ales, de epoca în care s­a semănat, de starea de vegetație a culturii la intrarea în iarnă și de existența sau absența stratului protector de zăpadă.

75

76 Protecția plantelor

STRATEGIA BASF PENTRU NOUL CONTEXT AGRICOL

În 2022, cei de la BASF țin să ne demonstreze că restricțiile privind utilizarea soluțiilor de protecție a plantelor, impuse de legislația europeană, nu sunt o problemă, ci doar o provocare.

P

e 18 ianuarie a.c., în cadrul eve­ nimentului ”Arhitecții Culturilor”, reprezentanții BASF au prezentat cele mai recente soluții dedicate cultu­ rilor de cereale din portofoliul compa­ niei. Vorbim de o nouă substanță activă (Xemium), de fungicide cu spectru larg ­ Flexity Trio și de un nou sistem digital de management al exploatațiilor agricole.

18 FUNGICIDE INTERZISE Noile produse se adaugă soluțiilor de protecție a plantelor bazate pe Revysol (mefentrifluconazol), primul triazol descoperit în ultimii 20 de ani și primul izopropanol­azol de pe piață, lansat anul trecut. Astfel, retragerea a nu mai puțin de 18 fungicide ca urmare a legislației europene este înlocuită de

În această perioadă BASF are o serie de promoții care curpind pachetul fungicid Flexity Trio și erbicidul Biathlon 15-28 februarie 2022

FUNGICIDUL MIZONA Substanțe active: Xemium 30 g/l; Piraclostrobin 200 g/l; Doză: 0,5­0,6 l/ha (primul tratament); 0,75­1 l/ha (al doilea tratament); Culturi recomandate: grâu de toamnă sau de primăvară și orz; Perioadă de aplicare: BBCH 25­69 (T1 și T2 de vegetație) ­ 2 tra­ tamente la un interval de minim 21 zile (35 zile recomandat).

Boli combătute: septorioză, rugină brună, pătarea reticulară a frunzelor de orz, arsura frunzelor de orz.

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

un număr mai mic de produse, dar mai eficiente. Acum, boli precum septorio­ za, rugina brună, rugina galbenă, arsura frunzelor de orz, pătarea reticulară a frunzelor de orz, ramularia, făinarea sau fuzarioza pot fi combătute în condiții de mediu flexibile și cu rezultate mai bune.

XEMIUM - FORMULĂ ACTIVĂ ÎN SPAȚIU ȘI TIMP Dacă fungicidele bazate pe Revysol erau preponderent dedicate tratamen­ telor din al doilea trimestru de vegeta­ ție al cerealelor, având particularități specifice (performanță chiar și la tem­ peraturi de peste 25°C sau rezistență sub acțiunea razelor soarelui), acum a venit momentul ca tratamentele din primul trimestru să beneficieze de îm­ bunătățiri tehnologice.

Fluxapiroxad, moleculă lansată de BASF încă din 2017, are cea mai mare

•

mobilitate la nivel de plantă din grupa chimică SDHI, oferind o putere de aco­ perire mare și o absorbție rapidă, astfel încât să blocheze enzimele ciupercilor patogene rapid și pe o perioadă înde­ lungată.

Relansată sub marca Xemium, sub­ stanța prezintă o solubilitate hidrofilă și lipofilă ridicată, penetrând rapid planta.

După aplicare, Xemium aderă la struc­ turile cerate ale frunzei unde formează depozite sub formă de cristale uscate, care sunt reactivate și redistribuite de ploaie sau de rouă. Acționând asu­ pra ciclului Krebs Fluxapiroxadul blo­ chează germinația și respirația spo­ rilor, fiind cea mai eficientă ... ››› 78

•

77

78 Protecția plantelor ››› 76 ... substanță activă împotriva septoriozei.

Vezi cum acționează Xemium! Împreună cu o altă substanță activă ­ Piraclostrobin, Xemium intră în com­ ponența a trei noi fungicide: Mizona, Flexity Trio și Priaxor, pentru un control complet al bolilor (grafic 1).

MIZONA: PRODUCȚII MAI MARI CU PÂNĂ LA 700 KG/HA Mizona, cel mai nou fungicid de la BASF, are o eficacitate de 93% în com­ baterea septoriozei, precum și a rugi­ nilor cerealelor, datorită combinației în­ tre Xemium și Piraclostrobin. Vorbim de un fungicid cu spectru larg, atât în ceea ce privește bolile combătute și tipurile de culturi, cât și versatilitatea. Poate fi folosit în două tratamente, începând de la milocul înfrățitului și până la sfârșitul înfloritului (burduf înspicat). Astfel, el poate fi un bun înlocuitor pentru unele fungicide retrase de pe piață, după cum afirmă și Silviu Roșca ­ Crop Manager BASF: „2021 a fost ultimul an pentru vânzarea fungicidelor care conțin sub­ stanțele active tiofanat metil și cipro­ conazol, prin urmare au fost retrase de pe piață 9 fungicide. Pentru înlocuirea lor, fungicidul Mizona este o soluție excelentă, mai ales că poate fi aplicat atât ca prim tratament în doze de 0,5­ 0,6 litri/ha, cât și ca al doilea tratament (0,75­1 litri/ha)”.

Testele efectuate în localitatea Tă­ mădău Mare, jud. Călărași, au arătat o creștere a productivității grâului între

FLEXITY TRIO Substanțe active: 30 g/l Xemium (fluxapiroxad), 200 g/l Piraclostro­ bin, 300 g/l Metrafenonă; Doză: 0,5 l/ha Mizona și 0,25 l/ha Flexity (Pachetul conține 10 l Mizona și 5 l Flexity); Culturi recomandate: toate tipurile de orz și grâu; Perioadă de aplicare: BBCH 25­37 (de la milocul înfrățirii și până la apariția frunzei stindard); Boli combătute: septorioză, rugină brună, rincosporioza, pătarea reti­ culară a frunzelor de orz, făinarea.

15-28 februarie 2022

Grafic 1: Xemium

Grafic 2: Mizona 200 și 400 kg/ha față de competitori și de 500­700 kg/ha față de varianta ne­ tratată (grafic 2).

datorită celor trei substanțe active diferite ­ Xemium, piraclostrobin și me­ trafenona”, a explicat Silviu Roșca.

FLEXITY TRIO, SOLUȚIA COMPLETĂ PENTRU PRIMUL TRATAMENT 2022 este ultimul an în care se vor mai comercializa produse pe bază de procloraz, ceea ce ar putea ridica pro­ bleme la primul tratament aplicat cere­ alelor. De aceea, BASF a lansat pe piață pachetul Flexity Trio, ce combină sub­ stanțele active din Mizona cu Metrafe­ nona din Flexity, produs care combate făinarea. „Flexity Trio poate înlocui cu succes fungicidele pe bază de procloraz, deoa­ rece are un cost pe hectar similar, dar o eficacitate superioară împotriva boli­ lor. Este soluția completă pentru com­ baterea bolilor din primul tratament

PROTECȚIE MAXIMĂ CU TEHNOLOGIA XEMIUM - REVISOL Pentru cel de­al doilea trimestru de dezvoltare a plantelor BASF propune două scheme de tratament diferite, pe baza a patru substanțe (Xemium, Revysol, Piraclostrobin și Metrafenonă), astfel încât să nu existe riscul de apari­ ție a formelor rezistente de boli. Astfel, combinând ultimele produse din dome­ niu se poate merge: Fie pe varianta tratament cu Flexity Trio în T1, urmat de fungicidul Revycare în T2 și Caramba 60 SL în T3 pentru combaterea fuzariozei; Fie pe schema Revystar Flex în T1, Priaxor în T2 și Caramba 60 SL în T3.

• •

79

80 Reportaj în fermă

PROCESARE PENTRU PLUSVALOARE

Sursa foto: www.canva.com

FABRICA MĂLAI VISEAZĂ!

Un fermier din Galaţi implementează un proiect care­i permite să depoziteze şi să valorifice producţia la un preţ bun. De asemenea, va intra în probe tehnologice o linie pentru procesarea mălaiului grisat.

Ş

tefan Oprea, antreprenor din co­ muna gălăţeană Munteni, de pro­ fesie economist, îşi va vedea visul împlinit. Investiţia pe care a gândit­o în urmă cu zece ani, de când a preluat afacerea familiei, a prins viaţă! Compa­ nia Oprea a fost înfiinţată de tatăl său, inginer zootehnist, directorul unei foste asociaţii inter cooperatiste de creştere a porcilor.

PROIECT DE 2 MILIOANE DE EURO Fermierul a mers pe ideea de lanţ alimentar integrat. Are în curs de fina­ lizare un proiect în valoare de aproape 2 milioane de euro, din care 30% este aport financiar propriu, constând în capacități și instalații de depozitare a recoltei, utilaje agricole, moară, dar și o linie de producere şi ambalare a măla­ iului grisat.

Dintotdeauna mi­am dorit să dau plusvaloare producţiilor agricole obţinute, prin procesare şi comercializare.

E nevoie de multă ambiție, de curaj şi perseverenţă, dar şi de un plan strategic de investiţii bine articulat! ŞTEFAN OPREA

Fermier Munteni, jud. Galaţi

15-28 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„În momentul de faţă, lucrările de construcții şi montaj sunt în faza de recepţie, urmând ca fabrica de mălai să intre în probele tehnologice și, între timp, să obțin autorizația de funcțio­ nare. Nutresc speranța ca din vară investiţia ­ pentru care am pus mult suflet, cu emoţii, zbucium şi risc ­ să producă primele cantităţi de făină de porumb”, susţine gălăţeanul.

GATA CU VÂNZAREA LA RECOLTARE! Fluxul tehnologic e simplu: TIR­ul cu cereale din câmp intră în fermă, se poziţionează pe cântar, apoi boabele sunt analizate într­un laborator modern şi, în funcţie de parametrii obţinuţi. în­ cărcătura este direcţionată spre depo­ zitare în silozul de 200 de tone sau spre

Reportaj în fermă 81 uscător, dacă umiditatea depăşeşte limita standard.

Instalaţiile de gaz metan şi de elec­ tricitate, nefiind incluse din proiect, au costat separat circa 100 mii de euro. „Eu aveam producţia de cereale şi era păcat să nu introduc în cadrul aces­ tui proiect partea de depozitare, să nu mai fiu obligat să vând cerealele la re­ coltare, când se pune presiune mare pe preţ”, explică fermierul.

CULTURI DE CÂMP ECOLOGICE Ştefan Oprea cultivă o suprafaţă de 411 hectare de teren, din care 328 sunt înregistrate la APIA în sistem de pro­ ducţie ecologic.

Structura de culturi cuprinde: po­ rumb, floarea soarelui, rapiţă, mazăre şi lucernă. Anul trecut a însămânţat 100 hectare cu porumb care să­i asi­ gure o medie de 7 tone la hectar. Pentru procesarea la capacitatea maximă de 1.000 tone i­ar mai trebui încă 300 tone cumpărate de pe piaţă.

La începutul anului, fermierul avea pe stoc 750 de tone de porumb, din care avea de gând să vândă 500 şi restul să îl păstreze pentru primele şar­ je de mălai grisat, ambalat la saci între Scanează-mă!

Sectorul agricol este dependent și de starea vremii, mai ales acolo unde nu este activ Sistemul Național de Irigații. Cum ar putea fi anul agricol 2022? Ce spun cifrele?

Preţurile practicate pe piaţă sunt atractive, mălaiul eco se vinde cu circa 60% mai bine decât cel obişnuit!

5 şi 40 kg, preconizate a fi produse pentru milocul verii.

VÂNZAREA LA POARTA FERMEI Fermierul nu îşi face grii în ceea ce priveşte valorificarea producţiei.

Va achiziţiona o autorulotă alimentară care să îi permită să vândă la poarta fermei sau să mute distribuţia în alte vaduri comerciale: pieţe, oboare, târ­ guri sau magazine specializate pentru desfacerea produselor alimentare.

Următoarea investiţie, probabil în anul următor, va fi o nouă linie de amba­ lare la pungi de hârtie de 1 kg.

BULZ SAU URSUL DE MĂMĂLIGĂ Afacerea din agricultură și planu­ rile de viitor ale lui Ştefan Oprea merg mult mai departe. Ambiţia şi curajul lui nu au frontiere. „Intenţionez să fac o nouă investiţie. În colaborare cu fer­ mieri din Munteni, doresc să lansez pe piaţă bulzul tradiţional românesc (ursul de mămăligă) după o reţetă străveche şi care să fie vândut în supermarketuri sub formă vidată şi consumat acasă. Va fi o noutate. Cererea de produse ecolo­ gice este foarte mare, iar eu îmi doresc ca lumea să mănânce sănătos!”, sus­ ţine Ştefan Oprea.

LA ÎNCEPUT A FOST... PĂMÂNTUL Povestea Companiei Oprea a în­ ceput cu mult timp în urmă. „Părinţii mei erau consideraţi chiaburi pent­ ru că le­a plăcut să lucreze pămân­ tul. După ’90 le­au fost retrocedate 9 ha de teren. Am achiziţionat două tractoare de mică putere să ne lucrăm pământul”, spune Ştefan Oprea. Fermierul s­a ocupat de modernizarea fermei prin acce­ sarea fondurilor europene. În 2005 a depus un proiect SAPARD prin care a reînnoit tehnica de lucru. Au urmat alte două cu acelaşi scop şi încă trei linii de credit bancar cu o valoare totală de 9 milioane de lei.

82 Protecția plantelor

GĂRGĂRIȚA TULPINILOR DE RAPIȚĂ STĂ LA PÂNDĂ! În cazul fericit în care cultura de rapiță trece cu bine de sezonul rece, o aşteaptă o primăvară cu multe provocări „entomologice”. Prima dintre ele este gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi).

D

intre toți dăunătorii culturilor din țara noastră, cred că gărgărița tulpinilor de rapiţă este cea mai monitorizată insectă. De ce primește atât de multă atenție din partea fer­ mierilor? Simplu! Dacă este scăpată din mână poate înjumătăți cultura sau chiar mai rău, o poate compromite total.

5 PAGUBE PRODUSE DE LARVE Cum pot niște gărgărițe așa de mici să amenințe profitabilitatea culturii rapiței? Nu ele în sine, ci larvele care se găsesc în tulpini. În cursul procesului de hrănire, acestea sapă galerii şi astfel tulpinile sunt slăbite.

Pagubele produse de larvele gărgări­ țelor pot să fie directe și indirecte: Dacă avem furtuni puternice, îna­ inte de recoltare, plantele de rapi­ ță pot să cadă și nu mai pot fi recoltate.

Dacă avem ridicător de plante la combină, putem recolta rapiţa, dar cu pierderi mari, deoarece la plan­ tele căzute, silicvele sunt scuturate.

Dacă avem un număr redus de plante căzute, paguba nu este foarte mare, dar dacă avem aproape tot lanul căzut, atunci recoltatul devine dificil, dacă nu imposibil.

1.

2.

3.

15-28 februarie 2022

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Primăvara devreme este singurul moment din an când majoritatea fermierilor devin entomologi amatori. În solele cultivate cu rapiță apar capcanele entomologice pentru monitorizarea gărgăriței tulpinilor!

Scanează-mă!

Din cauza temperatu­ rilor ridicate de la înce­ putul primăverii, în lanul de rapiţă se pot instala gândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor.

Scanează codul QR şi află cum le putem veni de hac!

Plante căzute în urma atacului larvelor gărgărițelor tulpinilor

4.

5.

Tulpinile atacate se pot deforma, răsucindu­se în forma literei „S”.

Tulpinile atacate pot să crape.

Leziunile de pe tulpină pot să fie poartă de intrare pentru diferite ciu­ perci patogene (putregaiuri).

GĂRGĂRIŢA, INAMICUL NR. 1 Este foarte importat să protejăm plantele de rapiță de atacul acestei specii de insecte. Problema este că larvele aflate în interiorul tulpinilor de rapiță nu pot să fie combătute, prin ur­ mare singura soluție este să combatem gărgărițele, înainte ca acestea să își depună ouăle în plantele de rapiță. Dar aici avem parte de multe provocări...

5 PROVOCĂRI ÎN COMBATERE Tratamentul în vegetație cu un in­ secticid de contact trebuie efectuat când are loc zborul în masă al acestor insecte.

1. CÂND ESTE ZBORUL ÎN MASĂ?

Cercetări amănunțite, efectuate în Europa, au scos în evidență faptul că zborul în masă al gărgărițelor tulpinilor are loc la 8 zile de la apariția primelor in­ secte în capcane. Acesta este principa­ lul motiv pentru care culturile ... ››› 84

83

84 Protecția plantelor

Larvele gărgăriței tulpinilor, în interiorul tulpinii rapiței ››› 82 ... de rapiță din țara noastră sunt pline de capcane, la începutul primăve­ rii. Cu toate acestea, nu întotdeauna putem să prindem momentul optim când are loc zborul în masă al insectelor pentru a efectua tratamentul.

2. ATENŢIE LA VREME! Vremea este foarte variabilă, perioa­ dele călduroase pot alterna cu cele de frig, drept consecință putem avea mai multe „valuri” ale acestui dăunător.

3. CONTEAZĂ ÎNĂLŢIMEA TULPINII La începutul primăverii, plantele de rapiță cu tulpina mai mică de 20 de cen­ timetri sunt foarte sensibile la atacul gărgărițelor tulpinilor. În această fază, femelele pot să depună cu ușurință ouăle în măduva tulpinilor. Dacă plan­ tele sunt mai mai înalte de 20 cm, în acest caz, tulpininile sunt mai îngro­ șate, iar femelele nu mai pot depune cu ușurință ouă în interior.

4. PLANTELE LA IEŞIREA DIN IARNĂ Contează foarte mult și cum ies plantele de rapiță din iarnă. Dar și cum au intrat în iarnă. În cazul în care rapița a răsărit târziu, după milocul lunii octom­ brie (așa cum a fost cazul anului trecut, în multe zone din sudul țării), șansele ca ele să intre normal dezvoltate în iarnă sunt scăzute. Chiar dacă au trecut cu bine de sezonul hivernal, primăvara devreme aceste plante sunt „victimele perfecte” pentru gărgărițele tupinilor.

5. ALTERNANŢA CALD - RECE Seceta de la începutul primăverii și temperaturile ridicate, favorizează zborul în masă al gărgărițelor tulpinilor.

Insectele nu sunt foarte pretențioase la temperaturi, acestea apar din locurile unde au hibernat, când temperatura aerului este mai mare de 9 grade C. Această variabilitate a vremii, precum

15-28 februarie 2022

Larvele gărgăriței tulpinilor, în interiorul tulpinii rapiței softuri de recunoaștere și numărare a insectelor capturate. De asemenea, ex­ istă și modele matematice care pot es­ tima, cu precizie mare, apariția zborului în masă al insectelor, în funcție de prog­ noza meteo, și stabilirea cât mai exactă a momentului efectuării tratamentului.

Reușita combaterii poate face diferența între profit și pierdere.

Mai ales în condițiile socio­ economice ale acestui an!

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

și alternanța dintre perioadele foarte calde și cele foarte reci (de la sfârșitul iernii și începutul primăverii) pune în di­ ficultate fermierii în estimarea momen­ tului optim de efectuare a tratamentu­ lui în vegetație.

EXISTĂ CAPCANE INTELIGENTE! Cum i­ar putea ajuta tehnologia modernă pe fermieri în acest caz?

Sistemele automate de monitorizare ar fi foarte utile pentru supravegherea lanurilor de rapiță. Acestea constă în capcane entomologice care au camere de luat vederi și transmit în timp real imagini prin intermediul unei aplicații, direct pe calculatorul fermierilor sau telefonul mobil. În cazul monitorizării clasice, fermierii ar trebui să viziteze capcanele zilnic. În cazul sistemelor automate de monitorizare ei pot vedea capcanele direct pe telefonul mobil.

Aceste sisteme au făcut progrese remarcabile în ultimul deceniu. Există și

DE LA VIS LA REALITATE Deocamdată visez frumos... În țara noastră există mari provocări în imple­ mentarea acestor sisteme moderne.

Prima provocare este asigurarea se­ curității acestor capcane automate în câmp, împotriva hoților. A doua mare provocare este prețul de achiziție. Deo­ camdată capcanele automate nu au un preț atractiv și nu sunt accesibile majo­ rității fermierilor.

Până vom avea aceste sisteme mo­ derne, la scară largă, este important să vizităm zilnic capcanele din câmpul de rapiță și, dacă este cazul, să combatem gărgărițele tulpinilor, înainte ca acestea să își depună ouăle.

ATENŢIE LA TEMPERATURI! Anul trecut a fost o situație atipică în țara noastră. Pe rețelele de socializare, fermeirii din Transil­ vania au postat imagini cu găr­ gărițele prinse în capcanele din lanul de rapiță, încă din prima decadă a lui februarie Cum este posibil așa ceva? Simplu, temperaturile erau mult mai ridicate în Transilvania decât în sudul țării! În 7 februarie, la ora 15:00, în Transilvania, tem­ peraturile erau între 9 și 13 grade C, în timp ce, în sudul țării, temperatu­ rile erau între 1 și 4 grade C.

85

Sursa foto: Alta Seeds

86 Cultura mare

Semințe Alta Seeds din România pentru Europa Alta Seeds este un nou brand premium de semințe de calitate. Deși este activă de câtăva vreme pe piața românească, de abia la sfârșitul lunii ianuarie și-a oficializat prezența printr-un eveniment public.

U

PL este unul dintre cele mai mari grupuri de firme, ca cifră de afa­ ceri, din agribusiness. Fondat în urmă cu mai bine de 60 de ani în India, UPL a devenit al cincilea jucător la nivel mondial în domeniul său și își propune ca în anul acesta să avanseze cu încă un loc. Grupul oferă agricultorilor din întreaga lume tot ceea ce au nevoie, de la substanțe de tratament ori biostimu­ latori, la semințe pentru diferite culturi, în diverse tehnologii.

UPL INVESTEȘTE ÎN ROMÂNIA Advanta este una dintre companiile de bază ale grupului, iar Alta Seeds este una dintre mărcile emblematice pentru Europa și America de Nord ale aces­ tei companii. Alta Seeds activează în peste 84 de țări cu birouri de vânzare, are o prezență comercială în cele mai

15-28 februarie 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE ROMÂNIA? În ceea ce privește colaborarea cu fermierii români, angajamentul Alta Seeds este foarte clar. Atunci când în România s­a creat un hub european de producție, a contat în primul rând experiența fermierilor locali în procesul de multiplicare a semințelor, care e considerabilă, apoi apartenența la UE și accesul facil la Marea Neagră, propice ex­ portului.

importante piețe și este în continuă dezvoltare. Mai mult decât atât, în acest moment are 24 de stații de producție și 24 de centre de cercetare și dezvoltare, răspândite în întreaga lume. Misiunea lor este foarte clară: „să asigure soluții viabile fermierilor și consumatorilor finali, ținând cont de provocările cu care ei se confruntă în acest moment, printre care schimbările climatice sau scăderea siguranței alimentare”, a subliniat unul dintre liderii companiei, prezent la eveniment.

HUB EUROPEAN DE PRODUCERE A SEMINȚELOR ÎN ROMÂNIA „Ne­am angajat să respectăm obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și să sporim prosperitatea și secu­ ritatea alimentară a fermierilor”, a spus Benjamin Marolda, Director Comercial

Cultura mare

COSMIN POPESCU

Business Development Manager Europa Centrală și de Est al Alta Seeds

global al UPL. Acesta a mai subliniat că Alta Seeds este una dintre companiile de semințe cu creștere rapidă la nivel global și se implică pentru o dezvoltare sustenabilă.

La rândul său, Soumen Sarkar, Europe Business Lead, a ținut să pre­ cizeze că “suntem nerăbdători să in­ vestim în România și în alte țări euro­ pene! Operațiunea noastră aici este în creștere. Recent am înființat un hub de producție de semințe în România, pentru a livra semințe în toată Europa”.

Conform acestuia, regiunea Europei Centrale și de Est are tot ceea ce este necesar pentru a asigura viitorul agri­ culturii în Europa.

RĂSPUNS SOLID LA PROVOCĂRILE ACTUALE „Suntem aici pentru a oferi fer­ mierilor români un răspuns solid la provocările începutului de secol XXI ­ schimbările climatice și creșterea

high oleici cu conținut de acid oleic mai mare de 90%. Alta Seeds este prima și singura companie din lume care a pus pe piață un hibrid de sorg tolerant la erbicide. Tehnologiile sale au fost tes­ tate pe piețe mature. De peste 20 de ani brandul este lider pe a doua cea mai mare piață de floarea soarelui din lume ­ Argentina și este liderul detașat la sorg în principalele piețe mature: SUA, Australia, Argentina și Franța.

HIBRIZI ADAPTAȚI LA CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE Unul dintre principalele atuuri pe care le au în mânecă reprezen­ tanții brandului este centrul R&D din Ucraina. „Produsele dezvoltate acolo garantează faptul că hibrizii noștri sunt în egală măsură performanți, dar și ameliorați pentru profilul pedoclimatic românesc”, a arătat Cosmin Popescu.

De subliniat este faptul că investiția în cercetarea culturilor inteligente din punct de vedere climatic (cum ar fi cea de sorg sau cea de floarea­soarelui cu conținut ridicat de ulei) merge mai de­ parte, iar efortul depus de Alta Seeds pentru a asigura fermierilor români semințe de cea mai bună calitate, în vederea îmbunătățirii productivității, rămâne obiectivul țintă al companiei.

OBIECTIVE CLARE PENTRU 2022 În acest an, Alta Seeds și­a propus câteva obiective foarte concrete pen­ tru activitatea sa din România.

Primul dintre ele este să aducă în țară Sentinel IG, primul hibrid de sorg tolerant la imidazolină. Acest lucru va permite fermierilor să obțină un control superior al buruienilor. În același spirit este și introdu­ cerea pe piață a unui nou hibrid de floarea soarelui linoleică tolerantă la erbicidele pe bază de imazamox. De menționat că, în cadrul testărilor ce au avut loc în rețeaua independentă a APPR, hibridul HYSUN 238 IT, din por­ tofoliul Alta Seeds, s­a clasat pe locul 7 din 28 de hibrizi cu rezistență la ima­ zamox. Și în ceea ce privește cultura de porumb există intenții serioase.

Compania va lansa un hibrid nou, din seria FAO 330, despre care spune că a fost creat conform nevoilor identifi­ cate pe piața hibrizilor din grupele de maturitate timpurii și semi­timpurii.

PRIMUL HIBRID DE SORG TOLERANT LA ERBICIDE Despre experiența Alta Seeds vor­ bește de la sine și faptul că a patentat singurii hibrizi de floarea soarelui ultra

Echipa Alta Seeds

1.

2.

3.

Sursa foto: Alta Seeds

Suntem aici ca să îi ajutăm pe fermieri să obțină mai mult cu mai puțin. Fie că vorbim de timp, bani sau efortul depus în a atinge rezultatele dorite!

rapidă a insecurității alimentare. Încer­ căm să aducem clienților noștri un plus de productivitate, folosind soluții agricole inovatoare și tehnologii noi.

Credem în curaj și asumare, în uma­ nitate și în munca în echipă”, a spus Cosmin Popescu, Business Develop­ ment Manager Europa Centrală și de Est, vorbind despre misiunea echipei sale și despre modul de abordare pe care Alta Seeds l­a adoptat.

87

88 Culturi de câmp

Cartoful românesc, de la sămânță la farfurie

La ora actuală, întreaga industrie de produse pentru protecția plantelor se află la un moment de răscruce.

Tot mai multe molecule sunt interzise prin strategiile adoptate de către Comisia Europeană. un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

trategiile UE au fixat, printre alte obiective, scăderea drastică a cantităților de pesticide utilizate în agricultură, fără ca producătorii să aibă timp să pună ceva în loc, precum și creșterea la cel puțin 25%, până în 2030, a teritoriului agricol al UE pe care se practică agricultura bio.

Un exemplu concludent în acest sens este cultura cartofului din România, care a făcut obiectul eve­ nimentului "Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!" organizat de AIPROM.

A DOUA PÂINE A ROMÂNIEI! Pentru țara noastră, cartoful este una dintre culturile deosebit de impor­ tante, din punct de vedere al securității alimentare.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor.

15-28 februarie 2022

După cum a evidențiat academicianul Gheorghe Boțoman, cartoful a fost supranumit, pe bună dreptate, „a doua pâine a României”.

Specialistul a punctat că, pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere, nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri pre­ ventive care pot fi luate la nivel de fermă. Pentru segmentul dăunători de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate ... ››› 90

CHIPSURI DIN CARTOF ROMÂNESC Marius Dineș, AgroField Coordina­ tor România PepsiCo a vorbit despre standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra car­ tofi pentru chipsuri: „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certifi­ cării Global G.A.P. Ne propunem ca, în doi, trei ani, toți fermierii cu care cola­ borăm să fie certificați Global G.A.P. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm la ora actuală provin din producția in­ ternă, de la fermierii din România”.

89

PACHETE COMERCIALE FMC PENTRU CEREALE PĂIOASE

FMC România pune la dispoziția fermierilor români două noi pachete pentru culturile de cereale păioase ce includ tehnologia completă (erbicid, fungicid și insecticid) necesară unui program de combatere performant, cu cele mai moderne produse ale momentului.

Preț competitiv, cu o reducere de 4-5% față de prețul de listă al produselor individuale!

PACHET GOLD COMPLET PE NTR U 6 0 HA

PACHET SILVER COMPLET

NOU

PENT RU 50 HA

NOU

Conține:

Conține:

40 l erbicid OMNERA® 60 l fungicid ZANTARA® 216 EC 5 l insecticid VANTEX® 60 CS

2 kg erbicid GRANSTAR® SUPER 50 l fungicid ZANTARA® 216 EC 4 l insecticid VANTEX® 60 CS

5%

4%

Avan Com taj ercia l

Avan Com taj ercia l

* Zantara este marcă înregistrată Bayer Descoperiți noile pachete FMC pentru o protecție completă a culturilor de cereale păioase, la un preț avantajos! www.FMCagro.ro

90 Culturi de câmp ››› 88 ... în România. Pentru a com­ bate nematozi cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizare unor soiuri tolerante sau rezistente.

Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri, suntem deja în supermarket. Nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale!

Vor contribui strategiile UE la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?

ROMULUS OPREA

VASILE IOSIF

președinte Federația Națională a Cartofului

președinte AIPROM

DE LA FERMĂ, LA CONSUMATOR Romulus Oprea, președintele Fede­ rației Naționale a Cartofului, s­a referit la probleme mult mai concrete. El a vor­ bit despre rentabilizarea producției de cartof și despre pașii pe care fermierii ar trebui să îi urmeze pentru a se asigura că producția lor ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem

avea acces mai facil în supermarketuri.

Deja găsim cartof românesc în super­ market. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, avem nevoie de date clare și reguli”.

Sursa foto: www.canva.com

ANUMITE BOLI NU AU LEAC! Paulina Gabor, director în cadrul Agenției Naționale Fitosanitare (ANF), a precizat: „Cultura cartofului este sus­ ceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la pro­ dusul finit”.

Elena Izadi, şefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară din aceeași agenție, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de nu­ meroase organisme de dăunare. „O par­ te din aceste organisme sunt obișnuite, așa cum este Gândacul de Colorado, iar altele sunt organisme dăunătoare de carantină, organisme destul de pericu­ loase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte din aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă cu spriinul fermierilor și cu spriinul ANF sperăm ca aceste or­ ganisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit atât în supermarket și care să circule liber în UE”.

15-28 februarie 2022

ÎNCOTRO NE DUC STRATEGIILE? Obiectivul global al strategiilor "Farm to fork" și "Biodiversitate 2030" este re­ prezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei eco­ nomii circulare.

"Având în vedere aceste obiective cred că este timpul să ne întrebăm dacă: putem furniza produse alimen­ tare într­un mod sustenabil pentru o populație în creștere? Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fer­ mierul român și european să­și prote­ jeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de orga­ nisme de dăunare?”, a sintetizat Vasile Iosif, președintele AIPROM, frământă­ rile agricultorilor români.

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi urmăreşte înregistrarea video a evenimentului "Fascinanta călătorie a cartofului".

91

92 Sisteme de depozitare

Gata cu vânzarea recoltei „de sub roată”

Momentul vânzării producției este foarte important pentru fermieri. Numai că, adesea, produsele nu pot fi depozitate, din lipsă de spațiu, până când prețul devine mai avantajos.

Acum există o soluție eficientă și ieftină de stocare!

Î

n ultimii ani, producțiile agricole din România, mai ales la cereale și oleaginoase, s­au situat pe un trend ascendent. Acest lucru este, desigur, îmbucurător. Dar pentru ca mulțumirea fermierilor să fie deplină, ar trebui ca și veniturile să crească măcar direct proporțional cu creșterea producțiilor.

Lucru care nu se prea întâmplă. Desi­ gur, motive sunt mai multe.

VÂNZAREA LA RECOLTARE ÎNSEAMNĂ PIERDERI DE PROFIT Printre ele se numără și lipsa spa­ țiilor de depozitare. Supuși acestei con­ strângeri, mulți fermieri se văd siliți să își vândă o mare parte din recoltă, dacă nu chiar pe toată, „de sub roată”, cum se spune. Adică direct la recoltare. În 2021, de exemplu, în luna iulie prețul grâu­ lui era de aproximativ 800 lei/tonă. În decembrie a urcat la 1.250 lei/tonă.

Așadar, o creștere cu 50%!

Dar pentru a profita de o astfel de evoluție, condiția principală este să poți stoca marfa undeva. Or, aceasta este una dintre marile probleme ale agricul­ turii românești.

15-28 februarie 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

RECOLTE MAI MARI DECÂT CAPACITATEA DEPOZITELOR Conform estimărilor, în anul 2021 pro­ ducția de cereale a României a depășit 34 milioane de tone. Dar silozurile și ba­ zele de depozitare nu pot prelua mai mult de cca. 20 milioane de tone de cereale.

Deci, raportat la producția anului trecut, avem un deficit de spațiu de depozitare pentru aproximativ 14 milioane de tone doar la cereale. Iar prognozele analiștilor spun că în următorii opt ani producția va depăși 40 milioane de tone...

Scanează-mă!

Alexandru Baciu, admi­ nistrator Transliberta și vicepreședinte LAPAR, explică întregul proces de formare a crimpingului, de la recolta­ rea porumbului din câmp, la tocarea și depozitarea acestuia în silobag­uri!

REZOLVAREA AR FI CONSTRUCȚIA UNUI SILOZ În acest context este necesară gă­ sirea unor soluții. Numai că nu e deloc simplu să construiești peste noapte un siloz sau o magazie. Dincolo de piedicile financiare, mai există și o serie întreagă de alte bariere. Este necesară obți­ nerea unor autorizații de construcție, care, la rândul lor sunt legate de obți­ nerea unei serii întregi de avize. Toate acestea cresc costurile și taie din avân­ tul fermierilor. ȘI TOTUȘI, EXISTĂ ȘI SOLUȚII MAI IEFTINE! O veche zicală spune că dacă omul își dorește cu tot dinadinsul să rezolve o problemă, până la urmă găsește și soluția. Așa s­a ajuns la silobag­uri. O soluție aplicabilă nu doar cerealelor, ci, în egală măsură, și oleaginoaselor și po­ rumbului siloz ori lucernei. Ba chiar și a pastei ori a crimping­ului. (Crimping­ul este ceea ce se obține prin recoltarea și măcinarea grosieră a porumbului cu umiditate crescută, între 27 și 35%, și destinat furajării în special a bovinelor).

Sisteme de depozitare 93

AVANTAJE PE BANDĂ RULANTĂ Pe lângă costurile scăzute, silo­ bag­urile prezintă și o serie de alte avantaje. În primul rând, ele pot fi amplasate aproape oriunde, cu condiția ca terenul să fie bine curățat și nivelat, astfel încât să nu existe riscul perforării. Astfel, ele pot fi așezate chiar la locul recoltării sau în imediata apropiere a adăposturilor pentru animale.

Narcis Ranghiuc, alături de liderii unor organizații ale fermierilor

Ca cifră, peste 2.000 de saci uriași au ajuns anul trecut în fermele de la noi, dar și peste hotare NARCIS RANGHIUC

Director general Grain Bags România

ALTERNATIVA MODERNĂ LA SILOZURI ȘI MAGAZII Această soluție este folosită deja de peste un deceniu în Germania, de exemplu, și în ultimii ani a început să fie adoptată și de către fermierii români.

Concret, este vorba despre un fel de saci uriași, cu capacități începând de la câteva tone și până la sute de tone, realizați din polietilenă specială, care asigură o păstrare corespunzătoare a conținutului. Umplerea, respectiv goli­ rea lor se face cu utilaje speciale, pen­ tru a asigura eliminarea aerului și tasa­ rea corespunzătoare.

FERMIERII CARE LE-AU ÎNCERCAT SUNT ÎNCÂNTAȚI Lucian Buzdugan declara că „silo­ bag­ul a devenit o tehnologie permanen­ tă în Insula Mare a Brăilei, nu o opțiune”.

Alexandru Haită, președintele Coo­ perativei Agricole „Tinoasa”, din Teleor­ man, care reunește 36 de fermieri ce lucrează peste 20.000 de hectare, ne­a povestit că a utilizat pentru prima oară silobag­ul în 2018. „Am încercat în ferma familiei mele, care are 1.100 ha. Am de­ pozitat 100 de tone de mazăre. Surpriza cea mai plăcută a fost aceea că nu am avut nicio problemă cu gărgărițele!”. La ora actuală are în silobag­uri 3.500 tone de grâu, 600 tone de floarea soarelui și 450 tone de rapiță. Pe lângă acestea, mai „găzduiește” și 1.200 tone de alte produse pentru colegii din cooperativă.

Alexandru Baciu, fermier din Călărași, care lucrează 2.000 ha de teren și crește peste 1.000 de vaci, povestește: „La în­ ceput, când am auzit despre silobag, acum cinci ani, n­am avut încredere.

Am vrut totuși să încerc, așa că m­am dus în Bulgaria și am cumpărat utilajele.

Pe scurt, de cinci ani încoace păstrez

• •

•

furajele fără să mai adaug inoculanți, la fel și crimping­ul. Este foarte important și că umiditatea de recoltare este de 28­ 30% și se păstrează chiar și după câteva luni. Nu sunt probleme cu șoarecii, dacă în jurul silobag­ului nu rămân urme”.

PESTE 2.000 DE SACI URIAȘI VÂNDUȚI ÎN ROMÂNIA O dovadă în plus a faptului că fermie­ rii români au adoptat această soluție și sunt mulțumiți de ea o reprezintă creșterea vânzărilor de silobag­uri și utilaje aferente în România. „S­au vân­ dut cu 99% mai multe silobag­uri în 2021, comparativ cu 2020, și cu 48% mai multe, față de anul 2019.

De asemenea, utilajele vândute au fost cu 84% mai multe, comparativ cu 2020, și cu 120% mai multe, față de 2019. Cea mai mare creștere se poate observa pe partea de închirieri de uti­ laje, unde procentul a trecut de 100%, atingând o creștere de 180% în 2021, comparativ cu 2020, și de 46% față de 2019”, a arătat Narcis Ranghiuc, direc­ torul Grain Bags, cel mai mare distribui­ tor de silobag­uri din România.

94 Siguranţă alimentară

Fermierii noștri din sectorul vegetal utilizează pentru protecția plantelor un număr semnificativ (aproape 400) de substanțe active prezente în produsele fitosanitare.

O fac în mod responsabil?

L

aboratorul pentru Controlul Rezi­ duurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale (LCRPPV) din București a întocmit recent raportul privind planul de monitorizare a rezidu­ urilor de pesticide din fructe, legume și cereale, din producția agricolă internă, pentru anul 2021.

PESTE 1700 DE PROBE ANALIZATE La începutul anului trecut au fost planificate pentru analiză 1485 probe. În final, au fost analizate 1715 probe, din care 1299 probe au fost verificate în cadrul controlului oficial, finanțat de la bugetul de stat, iar 416 în autocontrol, adică probe aduse de fermieri din pro­ pria lor inițiativă, suportând cheltuielile din buzunarul lor. Acesta este numărul de probe analizate numai de laboratorul de la București.

Un plan de monitorizare aplică și Laboratorul Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante și Produse Vegetale din Târgu Mureș, ale cărui rezultate încă nu le deținem.

Voi prezenta în acest articol exclusiv rezultatele obținute de laboratorul din București.

CĂPȘUNE ȘI PERE NECONFORME Din cele 1299 de probe analizate în cadrul controlului oficial, 389 au fost

15-28 februarie 2022

ALERTĂ: ARDEI CU PESTICIDE!

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

probe de fructe, 830 de legume și 80 de cereale. În ce privește probele de fructe, 209 (53,73%) au avut reziduuri de pesticide, din care 206 au avut urme de pesticide sub nivelul maxim admis, iar 3 probe (una de căpșune și două de pere) au fost neconforme cu prevederile regu­ lamentului 396/2005, privind conținutul de dimetoat, diflubenzuron și pirimi­ fos­metil.

În anul 2021, în România, procentul de fructe cu rezduuri de pesticide a scăzut față de anul 2020, de la 56,6% la 53,73%.

PESTICIDE SUB NIVELUL ADMIS Cele mai numeroase probe anali­ zate în pomicultură și horticultură au fost cele din producția de mere ­ 62 de

Pe baza notificărilor operate în Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje (SRAAF), aso­ ciațiile legumicultorilor din Spania au cerut forurilor europene să in­ tensifice controalele pentru im­ porturile de fructe și legume din țările terțe, cum ar fi Turcia. Nu­ meroase loturi de legume, de pildă de ardei, au fost distruse la granița bulgară, după ce au fost depistate cu reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis. probe. Dintre acestea, 26 au fost libere de reziuuri de pesticide, iar 36 se probe au conținut urme, dar sub nivelul maxim admis. Pesticidele depistate frecvent în probele de fructe au fost: ciprodinil, boscalid, carbendazim (ca metabolit al tiofanatului­metil), fludioxonil, pirime­ tanil, tebuconazol, acetamiprid.

Din pesticidele utilizate pentru trata­ mentele fructelor, o pondere însemnată o au fungicidele.

VERDEȚURI CU CLORPIRIFOS Din cele 830 de probe de legume, 239 (28,8%) au avut reziduuri de pesticide.

217 au avut urme de pesticide sub nive­ lul maxim admis, iar 22 au fost necon­ forme, după cum urmează: 7 probe de salată, 2 probe de ceapă verde, 2 probe de fasole boabe, 3 probe de leuștean, 3 probe de mărar, 2 probe de ... ››› 96

Sursa foto: www.canva.com

Momentul adevărului în utilizarea pesticidelor

95

Echipa câștigătoare pentru culturile tale de primăvară Floarea soarelui Alexa SU Davero SU Driver CL Surimi CL

Porumb SM Wawel FAO 250 Cali FAO 350 OS 4014 FAO 420 Filigran FAO 450

www.saaten-union.ro

96 Siguranţă alimentară ››› 94 ... țelină cu frunze, o probă de țeli­ nă rădăcină și 2 probe de tomate.

CE PESTICIDE SUNT ÎN LEGUME În probele de legume neconforme au fost depistate, peste nivelul maxim ad­ mis sau fără să fie mai fie aprobate de legislația în vigoare, urme ale unor pes­ ticide, cum ar fi: carbendazim, tiofanat­ metil, clormequat chloride, clorotalonil, clorpirifos, dimetoat, linuron, etc.

Reziduurile de pesticide detectate în legume provin, în special, de la trata­ mentele cu fungicide urmate de cele cu erbicide.

IMIDACLOPRIDUL SCOATE CAPUL Pesticidele detectate în probele de cereale au fost: imidacloprid, tebuco­ nazol, fluopiram, clorpirifos­metil și pirimifos­metil. Probele de cereale au avut urme de fungicide și insecticide.

Din 80 de probe analizate, 8 probe (10%) au avut reziduuri de pesticide, din care una singură, de orz, a fost necon­ formă. Numărul de probe de cereale cu conținut de reziduuri de pesticide a crescut față de anul 2020, de la 6,9% la 10%.

Cele mai numeroase probe analizate în 2021 au provenit din culturile de tomate - 83 de probe, dintre acestea 58 fiind fără reziduuri, în timp ce 25 au conținut urme de pesticide.

DE UNDE SUNT PROBELE TESTATE? Probele de fructe, legume și cereale au fost prelevate de inspectorii fitosa­ nitari, din cadrul Oficiilor Fitosanitare teritoriale, din depozite en gros, super­ marketuri, depozite ale producătorilor, piețe și silozuri. Probele din cadrul pro­ gramului de monitorizare sunt recep­ ționate pe baza proceselor verbale întocmite de inspectorii fitosanitari.

Responsabilitatea trasabilității probei le revine acestora.

Anul trecut au fost analizate la cere­ re 416 probe, dintre acestea 107 având reziduuri de pesticide. Responsabilita­ tea prelevării și a trasabilității probe­ lor îi revine producătorului agricol sau comerciantului. Rezultatele obținute de laboratorul din București, corobo­ rate cu cele ale laboratorului din Târgu Mureș vor fi raportate Autorității Euro­ pene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) în vederea întocmirii Raportului European de Monotorizare a Reziduuri­ lor de Pesticide.

În anul 2021, procentul de legume cu reziduuri de pesticide a scăzut față de anul 2020 de la 31,50% la 28,80%.

15-28 februarie 2022

Scanează-mă!

În 2019, strugurii de vin, căpşunele şi varza erau produsele vegetale cu cele mai multe probe depistate cu reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis. Scanează codul QR şi vezi care sunt pesticidele din hrana noastră cea de toate zilele!

UN SISTEM BINE PUS LA PUNCT Prelevarea probelor din legumele, fructele și cerealele provenite din im­ porturi și analizarea probelor respective ține de competența Autorității Națio­ nale Sanitare Veterinare, care, de ase­ menea, raportează rezultatele la EFSA. E bine de știut că la nivel european funcționează Sistemul Rapid de Aler­ tă pentru Alimente și Furaje (SRAAF), instituțiile românești participante la acesta fiind: MADR, ANSVSA, Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului.

Statele membre furnizează imediat orice informație despre depistarea în fluxul comercial a unor produse agroali­ mentare neconforme, cum ar fi un lot de legume cu depășiri ale nivelului max­ im admis de reziduuri de pesticide. În paralel, a luat amploare comerțul cu produse pentru protecția plantelor ilegale sau contrafăcute. Responsabili­ tatea este a fermierilor. Potrivit rezul­ tatelor, cei mai mulți dintre ei utilizează pesticidele potrivit normelor în vigoare, dar rămâne destul loc de mai bine.

97

98 Legumicultură

Când vom avea primele tomate pe piaţă?

Î

În bazinele din judeţul Olt, mai cu seamă în Izbiceni sau Pleşoiu, unii dintre producătorii de răsaduri, care dispun de sisteme moderne de încălzire, au început deja să planteze tomatele.

n aceste zile, zarzavagiii recoltează primele cantităţi de trufandale, ver­ deţuri ale sezonului: ceapă verde, salată, ridichi de lună şi spanac pentru a le vinde în speranţa obţinerii unui preţ mulţumitor.

TRUFANDALELE INUNDĂ PIEŢELE Ion Păunel din Pleşoiu, pregăteşte legăturile de ceapă verde pentru piaţă. „Într­o parte din solar am cultivat 1.500 mp de ceapă verde, iar pe 500 mp am înfiinţat ridichile de lună pe care le voi recolta către sfârşitul lui martie”,

Atenţie, se seamănă legumele! Începând a doua jumătate a lunii februarie, pot fi semănate: ridi­ chi de lună, morcov, pătrunjel, ceapă verde, usturoi, mazăre, spanac, mărar, ţelină, leuștean. În această perioadă se pot încorpora și rizomii de hrean.

15-28 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ne­a declarat cultivatorul. Acesta ar fi împăcat dacă ar vinde şi în acest an, în medie, cu 25 de bani firul. Măcar ca în sezonul trecut.

La sfârşitul lunii martie va semăna tomatele. În solarii a făcut arătura peste care a aplicat îngrăşămintele naturale, mai puţin cele chimice complexe, dar şi Fertiplus, produs organic ecologic, pe­ letizat, ce conține 100% gunoi de grajd.

DE CE A ALES SOLARUL LA RECE? ”Am ales hibrizii cu creştere semi­ determinată mai timpurii, pentru că am solarul la rece, fără încălzire. Nu mi­am dorit să cumpăr centrale termice, multe dintre ele sunt rudimentare şi costisi­ toare. În acelaşi timp, am să învelesc solarul cu folie de dublură, de interior.

Voi cultiva cam jumătate din ... ››› 100

TOMATE COAPTE PENTRU PAŞTE Ca şi anul trecut, Simon Idiţa din Pleşoiu a ales să pună în solar doar tomate şi a produs circa 30 de mii de fire din hibrizii bulgăreşti Prekos şi Parris, pentru că „au fructele cele mai gustoase de pe piaţă, chiar dacă nu sunt productivi”.

Este convins că va fi printre primii olteni care vor ieşi pe piaţă cu to­ matele înainte de Sfintele Paşti şi le va vinde la un preţ bun! Anul trecut a vândut cu 20 lei/kg. Pro­ ducătorul s­a înscris în Programul Tomata şi nu va avea emoţii că nu o să­l realizeze.

99

100 Legumicultură

Ca mulţi dintre producătorii olteni, Simon Idiţa este dezamăgit de munca lui istovitoare, cu mâinile bătătorite şi crăpate care trudesc din zi și până în noapte, fără hodină.

››› 98 ... suprafaţă cu tomate speciale: roz, portocalii, negre şi cu forme va­ riate, de la inimă de bou, creţe până la cele mici sau alungite. De asemenea, pe vreo 500 mp am să pun roşii româneşti cu sămânţă de la Banca de Gene Buzău”, precizează legumicultorul oltean.

COSTURILE ÎN SOLAR, LA DUBLU! „Am avut contorul de curent defect.

Mă aştept la o sumă exorbitantă. În pri­ măvară, când începeam cu încălzirea solariilor, cu centrale, convertoarele de căldură şi pompele de apă, plăteam pes­ te 20.000 lei. Acum va fi la dublu! Preţul cocsului a urcat de la 80 de bani la 1,65 lei/kg”, spune Simon Idiţa, legumicultor din Pleşoiu.

Simon Idiţa are patru solarii moderni­ zate, cu o suprafaţă totală de 7.000 mp.

Anul acesta a mai cumpărat încă o cen­ trală termică, pentru a trece mai uşor peste perioada de frig.

TEHNOLOGIE DE SEZON LEGUMICOL “Semănatul l­am realizat la începtul lunii decembrie, am repicat în zilele de până în Crăciun şi am terminat de plan­ tat pe 27­28 ianuarie. Depinde de vreme, dar mă aştept ca în prima decadă a lunii aprilie să vând la piaţă. La circa două săptămâni de la repicare, când plantele s­au făcut de 10 cm înălţime, le­am rărit, mutându­le cu alveole cu tot într­un

15-28 februarie 2022

ION PĂUNEL

TOMATA, PE BUGET DE AVARIE! Ion Păunel, coordonatorul centrelor regionale din Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, este nemulţumit de preve­ derile ajutorului de minimis pentru cul­ tivatorii de legume în spaţii protejate, stabilit la cel mult 4.000 de euro. Legu­ mele eligibile sunt: tomate, ardei gras, capia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde. „Din toate modificările cerute de cul­ tivatori la Programul Tomata doar una a fost aprobată; reducerea cantităţii de la 5.600 la 3.000 kg/1.000 mp. Ar fi trebuit să se fi prelungită şi perioada de recol­ tare până în iulie, aşa cum am cerut.

Aproape nimeni nu poate să facă acele 3 kg de roşii pe mp şi să le valorifice până pe 10 iunie!", declară Ion Păunel.

spaţiu de două ori mai mare, de 10 ari, aerisit şi încălzit corespunzător.

La răsad am intervenit cu un produs pe bază de calciu, bor şi magneziu, pen­ tru că au fost mai multe zile înnorate. Eu încerc să aplic nişte substanţe bio cu fosfor şi potasiu şi mai ales fără azot, pentru că sensibilizează planta. Toma­ tele mele sunt sănătoase, viguroase şi călite”, spune cultivatorul din Pleşoiu.

ALTA E REALITATEA DIN SOLAR Iarna s­a mutat spre primăvară şi doar 1­2% dintre cultivatorii de legume din România au centrale termice, din care circa jumătate sunt pentru produ­ cerea răsadurilor.

"Cultivatorii folosesc hibrizi de to­ mate extratimpurii, însă aceştia au un mare păcat: nu sunt productivi şi nici rezistenţi la boli şi dăunători. Mulţi nu vor realiza programul”, susţine liderul SPA Olt.

Cu siguranţă vom avea înscrişi în "Tomata" peste 20 mii de fermieri; dacă împărţim suma de 45 milioane de euro, vom avea doar 11.250 de beneficiari care vor primi bani. În 2021, când programul de legume în spaţii protejate s-a desfăşurat doar pe ciclul 2, am avut aproape 15 mii de beneficiari plătiţi!

Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt

101

102 Pomicultură

TOP 5 soiuri de mere şi de pere în UE Fermierii din UE au produs, în 2020, 14,3 milioane tone de mere şi de pere. Doar 5 soiuri ocupă jumătate din livezile de mere, în timp ce soiul Conference acoperă aproape o treime din livezile de pere.

În 2020, România a realizat 47,5% din producţia de prune (locul 1) şi 4,5% din producţia de mere (locul 5) a UE.

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

I

ată cum arată clasamentul soiurilor preferate de producătorii din UE, după suprafaţa pe care o ocupă, potrivit datelor Eurostat cuprinse în Raportul „Cifre­cheie privind lanţul ali­ mentar european ­ 2021”.

TOPUL SOIURILOR DE MERE 1. Golden Delicious ­ ocupă 15,2% din suprafaţa cu livezi de mere din UE şi a fost recoltat, în principal, în Italia, Franţa şi România 2. Idared ­ 10,5% 3. Jonagold/Jonagored ­ 10,3% 4. Gala ­ 8,5% 5. Champion/Shampion ­ 4,2% Celelalte soiuri acoperă procentul rămas, de 51,3%.

TOPUL SOIURILOR DE PERE 1. Conference ­ acoperă 31% din su­ prafaţa cu livezi de pere din UE şi a fost recoltat, în principal, în Spania, Belgia şi Țările de Jos 2. Abate ­ 14,4 3. Williams ­ 12,3% 4. Rocha ­ 10,2% 5. Blanquilla ­ 3,4% Alte soiuri ce se regăsesc în livezile europene acoperă 28,8%.

SPUNEŢI DA SOIURILOR DE LA NOI „Aceste soiuri de mere (nr. din top) nu pot fi declasate, pentru că sunt pro­

ductive. Materialul săditor este obţinut pe portaltoi de ultimă generaţie şi sunt foarte căutate şi de fermierii români, chiar dacă necesită un număr mare de tratamente. Au gene de Jonathan şi de Golden Delicious, care sunt cele mai sensibile soiuri la boli şi dăunători, fără 14­16 tratamente nu le ţii sub control. În comunitatea europeană se cultivă hibrizi şi au reuşit să mai lucreze puţin la rezistenţa lor, dar eu tot zic să adu­ cem înapoi soiurile româneşti care au au dat rezultate bune”, spune Olimpia Iordănescu, profesor la Facultatea de Horticultură a USAMVB Timişoara.

ROMÂNIA PRODUCE JUMĂTATE DIN CANTITATEA DE PRUNE DIN UE

Î

n anul 2020, România a produs aproape jumătate (47,5%) din can­ titatea de prune din UE, fiind, astfel, cel mai mare producător de prune din Uniunea Europeană, urmată, la mare distanţă, de Franţa, Italia, Spania şi Po­ lonia, care au ocupat următoarele locuri din clasament, însă acestea au realizat împreună doar 38,3% din cantitatea de prune recoltată în UE. Din 2015 până în 2020, producţia de prune din România a crescut cu 51%, de la mai puţin de 500.000 tone, la pes­ te 775.000 tone, în timp ce suprafaţa cu pruni a crescut cu doar 1.400 ha, de

15-28 februarie 2022

la 65.600 ha la 67.000 ha, arată datele Institutului Naţional de Statistică, date care nu iau în calcul toate suprafeţele cultivate pentru autoconsum.

La producţia de mere, pe primele locuri au fost Polonia (30% din produc­ ţia totală a UE) şi Italia (20,8%) care, împreună, au dat peste jumătate din toate merele recoltate în UE, urmate de Franţa ­ 13,7%, Germania ­ 8,6% şi România ­ 4,5%.

Italia (26,4%), Ţările de Jos (17%), Bel­ gia (16,7%) şi Spania (13,8%) au obţinut, împreună, aproape trei sferturi din to­ talul perelor recoltate în UE în 2020.

Pomicultură 103

Varul este dezinfectant, dar trebuie dat doar pe trunchiul pomului şi nu trebuie amestecat cu soluţia cuprică!

Lucrări de primăvară în livadă Care este cea mai simplă metodă să protejaţi pomii de îngheţul târziu şi când puteţi începe plantările de primăvară. Ce recomandă Olimpia Iordănescu, profesor la Facultatea de Horticultură a USAMVB Timişoara.

D

upă efectuarea tăierilor în livadă este recomandat, pentru toate speciile de pomi fructiferi, un tratament pe bază de cupru, care ajută şi la cicatrizare şi combate şi bolile fungice, aşa că fermierii pot să stea liniştiţi fără să mai facă alte tratamente până la înmugurit. Soluţia de cupru nu trebuie să depăşească o concentraţie de maximum 1­1,5%, pentru a evita ar­ surile! Un tratament cupric cu concen­ traţie mai mare, de 3%, se poate face toamna, după căderea frunzelor.

CUM SALVĂM POMII DE LA ÎNGHEŢ? În caz de îngheţ tardiv de primăvară, ar fi bine ca fermierii să facă ceaţă arti­ ficială cu ajutorul instalaţiei de irigare prin picurare sau prin aspersie. Când se anunţă că temperatura urmează să Scanează-mă!

Tratamentele de iarnă în plantațiile pomicole sunt menite a păstra starea fitosanitară optimă a pomilor pentru un start bun în vegetație primăvara. Scanează codul QR şi vezi ce greșeli trebuie evitate!

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

scadă sub pragul de îngheţ, cu câteva ore înainte, fermierii trebuie pornească instalaţia de irigare şi să o lase pornită peste noapte. Când temperatura scade, automat se face o pojghiţă de gheaţă care împiedică îngheţul pe ramurile, frunzele şi florile pomului.

Este cea mai ieftină şi cea mai ecologică metodă de a combate îngheţul târziu de primăvară.

Dacă sunt făcute tratamentele cu­ price, pomii devin mai rezistenţi şi la schimbările de temperatură. Există pe piaţă şi substanţe cu rol de biostimu­ lator care pot reduce din efectele neg­ ative ale îngheţului până la anumite temperaturi şi contează foarte mult la rezistenţa pomilor şi tratamentul de iarnă împotriva insectelor, care trebuie efectuat încă din luna ianuarie.

TĂIERILE DE RODIRE ÎN LIVEZI În livezile de meri, peri şi pruni, dacă temperaturile sunt peste un grad Celsius, se pot face tăieri de rodire şi de întreţinere încă din luna februarie. Acestea sunt specii mai rezistente şi rănile se cicatrizează destul de uşor. Nu se fac acum tăier­ ile de formare, care se efectuează toamna. În schimb, cireşul, caisul şi piersicul sunt specii foarte sensibile, iar temperaturile trebuie să se stabillizeze la peste 5­7 grade Celsius, pentru câteva zile consecutive, pentru a efectua tăierile.

CÂND E BINE SĂ PLANTĂM POMII? Plantarea pomilor fructiferi se poate face când solul este dezgheţat la o adân­ cime de 30­40 de centimetri. În zone cu temperaturi stabile şi fără amplitudi­ ni termice mari, se pot face plantări şi în ferestrele iernii, mai ales că ultimii ani sunt tot mai călduroşi şi iernile sunt lip­ site de gerurile de altădată.

Pentru speciile de sâmburoase, care sunt mai sensibile, este recoman­ dat ca fermierii să aştepte să se sta­ bilizeze temperaturile pentru a începe plantarea.

104 Pomicultură

FĂINAREA - O BOALĂ PĂGUBITOARE ÎN LIVEZI

Odată cu venirea primăverii, specialiștii recomandă tratamentele pentru prevenirea atacului patogenilor.

Fungicidul FLOSUL® SC este alegerea optimă a sezonului, datorită eficienței în combaterea făinării la măr, piersic și nectarin.

F

FORMULARE AVANTAJOASĂ, APLICARE EFICIENTĂ Aceste calități se datorează, în primul rând, dimensiunii optime a particulelor de sulf din Flosul® SC, de 0,8 microni.

Pentru comparație, precizăm că alte produse cu formulări lichide conțin particule cu o mărime medie de 3,6 microni.

Avantajele ce decurg din dimensiu­ nile reduse ale particulelor de sulf: Substanța activă se fixează mai bine pe organele plantelor, fapt ce face ca acțiunea produsului să fie mai eficientă.

Riscul de formare a depozitelor în par­ tea de jos a echipamentului de aplicare este foarte redus.

Produsul prezintă o stabilitate foarte bună în timpul depozitării.

Risc redus de fitotoxicitate în cazul aplicării la temperaturi ridicate.

Prezintă vâscozitate scăzută și nu formează spumă.

Sulful are capacitatea de a inhiba ciupercile dăunătoare care produc făi­ narea, reprezentând un partener de în­ credere pentru protecția pomilor (specii sâmburoase și semințoase), dar și a al­ tor culturi horticole și agricole.

• • • • •

FLOSUL® SC, ALIATUL POMILOR Printre bolile combătute la pomi, se numără făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) și făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa). Începutul atacului atât la măr, cât și la piersic și nectarin, se manifestă primă­ vara devreme, dar poate continua pe întreaga perioadă de vegetație. Primele

15-28 februarie 2022

Atac de făinare la măr un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda­agro.ro

simptome sunt vizibile pe frunzele lăs­ tarilor tineri, ce prezintă pete albe, spe­ cifice, cu aspect prăfos. În timp, acestea se extind, iar zonele atacate se încrețesc și se usucă. De asemenea, boala poate afecta și fructele tinere, care se acoperă cu o pâslă albă de miceliu.

Făinarea afectează producția indi­ rect, prin slăbirea calității frunzelor și re­ ducerea asimilării de substanțe utile, dar

Sursa foto: Adobe Stock

ungicidul Flosul® SC este o sus­ pensie concentrată, pe bază de sulf 800 g/l, ce se remarcă prin­ tr­o formulare de excepție: o stabilitate foarte bună și o repartizare uniformă, substanța activă având astfel o efica­ citate ridicată.

și direct, prin afectarea florilor și a legă­ rii, precum și prin atacul asupra fruc­ telor, care se opresc din creștere și cad.

MOD DE APLICARE Pentru a preveni din timp reducerea sau afectarea producției, vă recoman­ dăm să folosiți Flosul® SC de la primele semne de boală. Acesta se aplică între dezmugurit și începutul înfloritului atât la măr (doza 7,5 l/ha), cât și la piersic și nectarin (5 l/ha).

Pentru combaterea și a altor pato­ geni, cum sunt focul bacterian sau rapă­ nul mărului, tratamentul timpuriu poate fi completat cu Flowbrix® / Copperfield®, chiar în această perioadă.

105

Antistres pentru cartof, echilibru pentru sol.

100%

100%

organic

biodegradabil

0

organisme modificate genetic

Producții mai mari, de calitate mai bună

Azot și potasiu organic

Aminoacizi

Fertilizant foliar

Pentru o reparare activă a țesuturilor celulare

Extract de ierburi alpine

Fitohormoni și carbon organic

Întăresc sistemul imunitar

Susțin dezvoltarea rădăcinilor și întrețin viața solului

Alginat

Antioxidanți

Îmbunătățește retenția de apă la nivelul solului

Neutralizează stresul

Biostimulator din ingrediente naturale cu beneficii asupra producției și solului Biostimulatorul Amalgerol® Essence se remarcă printr-un conținut bogat în carbon organic, aminoacizi, antioxidanți, fitohormoni și alginat.

Beneficiile produsului: 9 Azotul și potasiul conținute stimulează dezvoltarea plantelor.

9 Susține dezvoltarea radiculară.

9 Ameliorează efectele stresului biotic și abiotic.

9 Întărește sistemul imunitar al plantelor.

9 Activează viața microbiană în sol, îmbunătățește retenția apei în sol și ajută la descompunerea resturilor vegetale.

www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

106 Utilaje agricole

pagină realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Robotul pentru recoltat salată a trecut testele

Î

n cadrul unui proiect finanțat de Innovate UK, experții în agrotehnică de la Grimme, Agri-EPI Centre, Image Development Systems, Harper Adams University și "The Centre for Machine Vision" al University West of England, Bristol (UK), împreună cu doi dintre cei mai mari cultivatori de salată din Marea Britanie, G's Fresh și PDM Produce, au dezvoltat un echipament pentru a automatiza recoltarea salatei cultivată în câmp.

50% MAI PUŢINĂ FORŢĂ DE MUNCĂ Salata verde este cea mai valoroasă cultură de legume de câmp din Marea Britanie, cu aproape 100 de mii de tone recoltate în 2019 şi cu o valoare de piață de 178 de milioane de lire sterline. Forța de muncă sezonieră a devenit o problemă tot mai mare, mai ales după Brexit și restricțiile Covid 19. În aceste condiţii, testele arată că o soluție comercială pentru recoltarea automată a salatei ar putea reduce cu aproximativ 50% necesarul de forță de muncă.

Prototipul echipamentului a fost realizat prin adaptarea utilajele existente de recoltare a prazului pentru a ridica salata de la sol și a o prinde între benzile transportoare. Frunzele exterioare ale salatei sunt îndepărtate mecanic pentru a expune tulpina, iar un sistem video identifică precis punctul de tăiere pe tulpină, pentru a separa căpățâna de rădăcină.

Un prototip al maşinii de recoltat salată a fost testat în Anglia la sfârșitul sezonului 2021.

Seria M6U cu patru cilindri de la Kubota

N

oua serie de tractoare Kubota M6U (Utility) are cinci modele cu puteri cuprinse între 104 şi 143 CP şi succede seriei MGX. Motorul Kubota de 3,8 litri care echipează modelele M6-101U și M6-111U cu ampatament scurt (2,54 m) de 4,5 t, atinge vârfuri de putere de 104 CP și, respectiv, 111 CP, cu un cuplu maxim de 346 Nm și 379 Nm. Celelalte trei modele (M6-121U, M6131U și M6-141U), cu ampatament lung (2,68 m) şi în greutate de 4,8 t, sunt echipate cu un motor de 6,1 litri şi puteri de 123 CP, 133 CP și 143 CP, cu valori ale cuplului maxim de 503 Nm, 544 Nm și, respectiv, 586 Nm. Motoarele care echipează seria M6U sunt echipate cu sisteme DOC și DPF de tratare a gazelor de eșapament.

Transmisia semi-powershift are opt trepte de putere în trei intervale

15-28 februarie 2022

mecanice (24x24), opţional (32x32) şi atinge o viteză maximă de 40 km/oră.

Schimbarea automată a treptelor de viteză este inclusă în fiecare gamă, la fel ca și un selector de sensibilitate pentru a regla reactivitatea schimbărilor de viteze în funcție de sarcina de lucru.

Sistemul hidraulic asigură 71 l/min

(ampatament scurt) și 77 l/min (ampatament lung), cu două distribuitoare cu acționare mecanică în echiparea standard. Capacitățile de ridicare spate sunt de 5 t (ampatament scurt) și 6,1 t (ampatament lung) şi priză de putere cu două viteze 540/1000 standard (540 Eco opțional).

107

108 Utilaje agricole

pagină realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Claas continuă parteneriatul cu Rolls Royce

R

olls-Royce și Claas au semnat un acord de continuare a parteneriatului pentru furnizarea de motoare mtu şi în anii următori. Prin acest acord, în fiecare an, Claas va achiziționa de la Rolls-Royce câteva mii de motoare mtu din seriile 1000-1500, pe care le va utiliza pentru a propulsa combine Lexion și Tucano, combine de recoltat furaje Jaguar și tractoare mari Xerion.

Motoarele mtu 6R 1000, 6R 1100, 6R 1300 și 6R 1500 sunt unități care au la bază motoarele Daimler OM 93x și OM

47x pentru vehicule utilitare și acoperă o gamă de puteri cuprinse între 180 şi 480 kW (241-644 CP).

Aproximativ jumătate dintre combinele de recoltat cereale construite de Claas sunt propulsate de motoare mtu.

Motoarele mtu din seriile 1000-1500 îndeplinesc cerințele standardului UEStage V privind emisiile de gaze, în vigoare din 2019 şi pot fi achiziționate opțional cu dublă certificare şi pentru conformitate cu standardul Tier 4f valabil în SUA și Canada.

Cine cumpără Trelleborg Wheel Systems?

Î

n decembrie 2021, Tyrepress a relatat despre oferta de aproximativ 2 miliarde de dolari făcută de Yokohama Tire pentru achiziţia Trelleborg Wheels Systems. Ca urmare a relatării Tyrepress din ianuarie 2022, grupul suedez Trelleborg AB a confirmat că "părți externe și-au manifestat interesul de a achiziționa divizia sa de anvelope". În același timp, Titan International (TWI) a publicat un comunicat de presă în care este citat președintele consiliului de administrație Morry Taylor, care a declarat că "apreciază vânzările din 2021 ale Trelleborg Wheel Systems la

cca. 1,4 miliarde de dolari, iar Yokohama ar putea întâmpina greutăţi în realizarea acestei achiziţii ca urmare a legislaţiei antitrust, mai ales că deja o mare parte a producţiei din India este expediată în Europa". Prin achiziţia Trelleborg Wheel Systems, grupul Yokohama ar putea deveni numărul 1 în Europa.

Titan Internaţional este lider pe piaţa de anvelope din SUA şi Brazlia, cele mai mari la nivel mondial. De asemenea, TWI are capacitatea de producție necesară pentru a se extinde fără a construi instalații suplimentare.

Kuhn Group se extinde în Rusia

O

nouă unitate de producție a echipamentelor agricole pentru piața rusă este în curs de amenajare anunţă Kuhn Group. Aflată în regiunea Voronej, situată în sud-vestul Rusiei, unitatea multifuncțională cu o suprafaţă de 12.500 mp va avea trei linii de asamblare destinate echipamentelor de prelucrare a solului, semănători, maşini de împrăştiat îngrășăminte, pulverizatoare și alte echipamente necesare fermierilor ruși.

Clădirea dispune, de asemenea, de un spațiu de depozitare și va fi utilizată pentru distribuție, instruire și service, iar cca. 10,12 ha de teren agricol sunt disponibili pentru demonstrații. În cadrul unui acord de cooperare semnat cu guvernul din regiunea Voronej, investiţia în valoare de peste trei miliarde de ruble (cca. 34 milioane de euro) va produce 500 de mașini anual şi în prima fază va crea 50 de locuri de muncă.

15-28 februarie 2022

109

110 Utilaje agricole

IARNĂ UȘOARĂ CU ANVELOPELE BKT

Anvelopa radială de la BKT este soluția perfectă pentru lucrările agricole desfășurate în sezonul rece.

Cu anvelopele speciale Ridemax IT 697 (M+S) sunteți mai pregătiți ca oricând pentru a face față iernilor grele.

SOLUȚIILE INOVATOARE BKT Balkrishna Industries Ltd. (BKT) este un producător de anvelope cu sediul în India. Grupul BKT oferă o gamă amplă și modernă de anvelope Off-Highway, proiectate special pentru vehicule din domeniul agricol, industrial, de terasament, minerit, portuar, ATV și grădinărit.

Soluțiile inovatoare ale BKT, menite a răspunde celor mai diverse nevoi ale utilizatorilor, includ mai mult de 2.700 de produse vândute în peste 160 de țări din întreaga lume.

un articol de

BKT

mai multe pe această temă www.bkt-tires.com

B

KT a dezvoltat anvelope speciale care să țină piept întregului sezon de iarnă. Soluții concepute nu doar pentru a face față suprafețelor noroioase sau înzăpezite, ci și pentru a oferi performanțe maxime în condiții normale pe sol uscat, satisfăcând cerințele tehnice diferite în funcție de suprafață și de condițiile de utilizare.

RIDEMAX IT 697 (M+S) Atât banda de rulare, cât și compusul au fost proiectate pentru a conserva caracteristicile anvelopei chiar și la temperaturi scăzute și pentru a asigura tracțiune și aderență pe teren umed, acoperit de zăpadă și alunecos.

Anvelopele Ridemax IT 697 (M+S) sunt soluția perfectă pentru operațiuni în condiții dificile tipice sezonului de iarnă. Aceasta este anvelopa radială BKT pentru tractoare, concepută să ofere performanțe maxime atât pe

15-28 februarie 2022

suprafețe noroioase și înzăpezite, cât și pe soluri uscate, adaptându-se astfel la diferitele nevoi ale subcontractorilor și fermierilor moderni.

TRACȚIUNE ȘI ADERENȚĂ PE TEREN UMED ȘI ALUNECOS Datorită inciziilor din banda de rulare și compusului special dezvoltat pentru a conserva caracteristicile anvelopei chiar și la cele mai scăzute temperaturi, anvelopa Ridemax IT 697 (M+S) garantează tracțiunea și aderența pe teren umed și alunecos, asigurând totodată confortul și stabilitatea la condus. De asemenea, garantează o aderență extraordinară pentru toate operațiunile pe drumuri înghețate și înzăpezite, fără a fi nevoie de lanțuri de zăpadă. În prezent, sunt disponibile în 12 dimensiuni diferite.

Această anvelopă de iarnă este concepută pentru a asigura un ciclu de viață mai lung al produsului față de soluțiile echivalente. Testele efectuate de BKT arată că anvelopa Ridemax IT 697 (M+S) poate rula 4.000 de ore, comparativ cu 3.000 de ore în cazul unei anvelope standard pe puntea din spate.

REZISTENȚĂ LA RULARE CU VITEZĂ MARE Anvelopele Ridemax IT 697 (M+S) fac parte din gama RIDEMAX a brandului BKT, fiind concepute pentru operațiuni de transport cu tractoare și remorci, în agricultură și industrie. Gama a fost dezvoltată pentru a oferi stabilitate și la viteze ridicate, pentru a susține sarcini mari pentru a reduce ciclurile de transport și pentru a controla rezistența la rulare, consumând, astfel, mai puțin combustibil.

111

112 Utilaje agricole

NOUTĂȚILE ANULUI 2022 DE LA FENDT Radu Tălpan (foto), brand manager pentru Fendt, la MEWI: ”Cea mai importantă, pentru tractoarele Fendt, este integrarea sistemului FendtOne (disponibil inițial la seriile Fendt 300 și 700 Vario) și la seriile 500, 900 și 1000 Vario”.

L

a combinele Fendt vor exista modificări doar din punct de vedere al normelor de poluare și al motorizărilor. Nu se schimbă gama de motoare, ci se aliniază la o nouă normă de poluare ce trebuie respectată. ”Se observă, de la finalul anului 2021, o cerere crescută pentru utilaje și tractoare și, în consecință, numărul contractelor de anul trecut, cu livrare anul acesta, a avut o creștere semnificativă față de anul anterior,

15-28 februarie 2022

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

ceea ce e un lucru bun din punct de vedere al derulării unei achiziții, în ideea în care este nevoie de răbdare în ceea ce privește livrarea unui tractor/utilaj”, spune specialistul MEWI.

O MAI BUNĂ ORGANIZARE ÎN PROGRAMAREA UNEI ACHIZIȚII ”Dacă până acum fermierii erau obișnuiți să primească un tractor de ieri pe azi, situația actuală, a ceea ce se întâmplă cu producțiile, reprezintă, de fapt, un pas spre o și mai bună orga­ nizare. Începând de la fermierul care preconizează nevoia unui nou tractor/ utilaj în fermă, până la dealerul care reușește să aibă în comandă sau în stoc utilajele agricole necesare fermierilor.

Dacă fermierul va ști din timp că pentru anul viitor va avea nevoie de noi utilaje, este bine să vină să discute despre preț, configurații, disponibilitate, dată de livrare etc. și atunci nu va mai fi nicio grabă.

Deși situația livrărilor pare un impediment la momentul actual, pe viitor cred că va duce la o mai bună organizare”, încheie Radu Tălpan.

113

114 Utilaje agricole

Sursa foto: www.canva.com

Inovații tehnice gata de lansare în 2022 Producătorii de utilaje agricole și de sisteme robotizate pentru agricultură s-au pregătit intens de lansarea, în acest an, a unor inovații și noutăți tehnice care vor schimba radical munca fermierilor. un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• Compania

John Deere reînnoieşte gama de tractoare 6R pentru fermierii francezi (şi nu numai), începând cu luna iunie a.c. O nouă cabină va fi integrată pe cele 14 modele ale seriei, cu puteri de la 110 la 250 CP. De asemenea, un nou joystick este poziţionat pe cotieră, iar planşa de bord din spatele volanului va fi exclusă în favoarea unui ecran integrat în stâlpul din dreapta. În plus, John Deere pune accent pe inteligența

PRIMUL PAS ÎN MOTORIZAREA CU HIDROGEN JCB a dezvoltat un manipulator telescopic al cărui motor este alimentat cu hidrogen. De asemenea, specialiştii companiei lucrează la o rețea de distribuție a hidrogenului, în special la stațiile de încărcare.

15-28 februarie 2022

la bord, cu scopul de a optimiza munca operatorului.

La rândul său, Case IH îşi actualizează gamele Puma, Maxxum şi Farmall-C, în sensul realizării unei cabine revizuite pentru Case IH Puma 140-175 și disponibilitatea mai multor opțiuni pe joystick.

Gama Maxxum va fi echipată cu trei noi pachete de opțiuni, iar Farmall-C este dotată cu un motor Stage V, cu accent pe controlul poluării.

Citește detalii despre optimizarea seriilor de tractoare Maxxum, Puma şi Farmall­C!

•

PRECIZIE RIDICATĂ ÎN CONTROLUL BURUIENILOR În ceea ce priveşte plivitul mecanic, Carre oferă grapa cu dinți Pressius, cu deplasare mare şi cu reglare a presiunii în cabină, precum și grapa cu dinți Sarclerse, care are două roți în spate pentru un control mai bun al adâncimii.

Pottinger pregăteşte grapa Tinecare cu dinţi scurţi, cu presiune constantă şi posibilitatea de reglare rapidă.

Printre noutățile Steketee se numără

•

•

•

SprayHub, ce permite erbicidarea pe rând.

Cultivatorul IC­Weeder utilizează imaginile unei camere de înaltă rezoluţie pentru a calcula poziţia plantelor şi a săpa în jurul lor rapid şi precis. Utilajul funcționează pe rând şi între rânduri şi va fi disponibil mai întâi la cultura de sfeclă.

•

CE ROBOŢI AGRICOLI SUNT PE PIAŢĂ ÎN ACEST AN? Ediția World FIRA 2021 a prezentat trei noi roboți agricoli pentru acest an: Exxact Robotics și-a expus creaţia tehnică Traxx, pentru viticultură - un robot disponibil în două versiuni: prima este destinată lucrării solului, iar cea de-a doua - încă în dezvoltare -, dedicată intervenţiilor de pulverizare.

Naïo Technologies a dezvăluit maşina autopropulsată Orio, cu sarcini de lucru pe operațiunile de prășit și semănat. Lansarea pe piaţă este programată pentru această primăvară.

AgroIntelli a îmbunătăţit substanţial autonomia şi performanţele de lucru ale modelului Robotti LR, platformă robotizată testată anul trecut la semănatul grâului.

•

• •

115

Gard electric sau gard clasic? CE alegem şi DE CE? Păşunatul raţional, dar şi paza animalelor pot fi executate eficient cu ajutorul gardurilor clasice sau electrice.

Un gard construit şi amplasat corespunzător îşi recuperează costul într-un timp relativ scurt.

G

ardurile fizice sunt, de obicei, destinate utilizării pe termen lung, așa că trebuie să planificați cu atenție amplasarea acestora înainte de a le construi. Acest tip de împrej­ muire este recomandat să fie construit dintr­un material suficient de rezistent (lemn, metal, plasă de sârmă, piatră etc.) pentru a împiedica și descuraja animalele să pătrundă prin el.

AVANTAJELE GARDURILOR FIZICE construit corespunzător, un gard fi­ zic necesită o întreținere redusă, are o lungă durată de viaţă și o bună rezistă la condiții meteorologice și sezoniere severe. pot avea şi un aspect estetic, ofe­ rind în același timp protecție pentru animale.

• •

DEZAVANTAJELE GARDULUI FIZIC pot fi mai scumpe decât alte tipuri de garduri și necesită mai multă forță de muncă pentru construcție; sunt dificil de mutat, iar atunci când sunt deteriorate necesită mai mult timp şi efort pentru a fi reparate.

• •

15-28 februarie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

EFICIENŢA GARDULUI ELECTRIC Spre deosebire de gardurile fizice, gardurile electrice necesită o anumită perioadă de "antrenament", pentru ca animalele să fie conștiente de limitele impuse de zona îngrădită. De obicei, odată ce animalul s­a învăţat că gardul electric provoacă durere, acesta se va feri să îl mai atingă.

Atunci când se învaţă animalele cu gardul electric, este bine să se Scanează-mă!

Ţinând cont de deficitul de forţă de muncă, administrarea cea mai eficientă a unei păşuni se face prin practicarea sistematică a păşunatului, care necesită parcelarea suprafeţei de păşune şi îngrădirea parcelelor.Scanează codul QR şi află are sunt costurile şi avantajele parcelării!

folosească o suprafaţă mai mică de pășune şi un gard electric cu 3 până la 4 fire. Scopul este de a "electrocuta" fiecare animal o singură dată și, pentru a face acest lucru, este posibil să fie nevoie să atrageți animalele spre gard.

De obicei, bovinele învață cel mai re­ pede, în aproximativ trei sau patru zile, iar după ce simt şocul electric ar trebui să știe să evite gardul.

RECOMANDĂRI PENTRU 3 SPECII Oi și capre. Lâna oilor este un bun izolator la şocurile electrice şi este foar­ te important să se mențină o încărcătu­ ră electrică bună în sistem. De aseme­ nea, se recomandă un gard perimetral bun; de cele mai multe ori, gardurile electrice sunt folosite la stâne pentru a preveni problemele cu prădătorii.

Deoarece oile şi caprele au statura mică, firele trebuie să fie plasate mai aproape de sol, iar vegetaţia trebuie să fie curățată permanent pentru a reduce riscul pierderii tensiunii electrice din sistem. De asemenea, oile și caprele au o greutate mai mică decât alte animale și nu au un contact atât de bun cu solul,

Sursa foto: www.canva.com

116 Zootehnie

Zootehnie 117 astfel încât șocul electric poate fi redus şi este nevoie de garduri tip plasă, spe­ ciale pentru a fi eficiente la oi și capre.

Bovine. Rumegătoarele mari se adaptează cu ușurință la gardurile elec­ trice și nu au nevoie de atât de multe fire sau de fire la mică înălțime față de sol.

Odată "antrenate", bovinele se feresc să mai atingă gardul electric, astfel că, de obicei un singur fir este suficient dar, în funcţie de vârsta şi sexul animalelor nu­ mărul de fire poate fi mai mare.

Cabaline. Caii sunt animale care se mișcă rapid și au nevoie de un gard mai vizibil decât alte animale. De obicei se foloseşte bandă, care este mai vizibilă decât firul. Caii sunt, de asemenea, foarte sensibili la șocurile electrice și pot fi imprevizibili. Prin urmare, este im­ portant ca atunci când alegeți un gard electric să țineți cont de faptul că aceş­ tia se pot încurca în sârmă și se pot răni.

CUM CONSTRUIM GARDUL ELECTRIC Cele mai importante componente ale unui gard electric sunt generatorul de impulsuri şi firul conductor, dar bu­ na funcţionare a acestuia depinde şi de sursa de alimentare, stâlpii de sus­ ţinere ai firului, izolatori, sistemul de împământare, paratrăznet, mânere de poartă şi, mai ales, de instalarea corec­ tă şi verificarea periodică.

Generatorul de impulsuri ­ trans­ formă energia electrică furnizată de o reţea electrică sau de o baterie (un acu­ mulator cu sau fără panou solar) sub

PRO ŞI CONTRA GARD ELECTRIC AVANTAJE: sunt mai puțin costisitoare decât gardurile fizice şi mai ușor de construit și de mutat; pot fi ușor de adaptat la terenuri accidentate, cu forme neregulate şi pot fi utilizate în combinaţie cu gardurile clasice/parmanente; sunt eficiente în prevenirea ata­ cului prădătorilor; DEZAVANTAJE: necesită verificare şi întreți­ nere periodică (chiar zilnică); au nevoie de o sursă de curent electric (reţea sau baterie cu panou solar).

• • • • •

Gardurile electrice sunt un tip de barieră "psihologică" eficientă prin faptul că provoacă un anumit grad de durere animalului şi astfel, acesta se va feri de apropierea de gard în viitor. Cel mai adesea, gardurile electrice sunt folosite ca garduri temporare pentru gestionarea animalelor pe păşune sau pentru mutarea animalelor. formă de impulsuri cuprinse între 5.000 şi 15.000 Volţi, transmise maxim o dată pe secundă în firul electric destinat îm­ prejmuirii. Tensiunea înaltă şi impulsul de scurtă durată fac şocul mai puţin periculos, însă deosebit de neplăcut/ dureros.

Principalele calităţi ale firului şi benzii de gard electric sunt conducti­ bilitatea şi rezistenţa la rupere, dată de elasticitatea şi rezistenţa fizică a fire­ lor. Între aceste două proprietăţi ale fi­ rului/benzii trebuie să existe un echili­ bru, astfel încât atunci când animalele intră în contact cu gardul electric să "resimtă" imediat efectul şocul elec­ tric, pentru a limita riscul ca acestea să forţeze ruperea firului. Cu cât firul este mai bun conductor, cu atât energia transportată va fi mai mare şi va putea fi adaptat unor lungimi mai mari şi apa­ rate mai puternice.

10 SFATURI UTILE LA INSTALARE Achiziționaţi echipamentele de la producători/comercianţi de încrederede, asiguraţi­vă că furnizo­ rul oferă garanţie şi piese de schimb.

Când alegeţi generatorul de im­ pulsuri gândiți­vă că "mai mare este mai bine". Echipamentul trebuie să

1.

2.

asigure o tensiune suficientă pentru a face față eventualelor pierderi cauzate de vegetaţia înaltă şi umedă şi să vă permită o eventuală extindere.

Folosiţi izolatori de calitate, fără elemente metalice care să per­ mită pierderile de energie.

Iarna, animalele au blana/părul mai groasă şi este nevoie de o tensiune mai mare, chiar dublă faţă de cea recomandată în timpul verii.

Verificaţi periodic tijele de împă­ mântare şi tensiunea pe fir.

Folosiți materiale galvanizate pentru conectori şi elementele de legătură de la porţi şi colţuri.

Pe teren accidentat distanţa din­ tre stâlpi trebuie să fie mai mică, pentru a menţine înălţimea firului faţă de sol. Îndepărtaţi prin cosire vegetaţia de sub gard care poate atinge gardul.

Nu folosiți sârmă de cupru pen­ tru a conecta tijele de împămân­ tare deoarece aceasta se corodează.

Tensiunea scăzută poate fi cauzată de: izolatori lipsă sau de proastă calitate, contactul cu vegeta­ ţia, împământare necorespunzătoare, baterie descărcată etc.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

118 Nutriţia ovinelor

CUM OBŢINEM MAI MULT LAPTE PENTRU MIEI?

Suntem în plin sezon al fătărilor la ovine. Fermierii trebuie să fie pregătiți cu furaje pentru perioada de alăptare, astfel încât o oaie să aibă lapte suficient cât să hrănească unul sau doi miei, după caz.

Rația oilor cu producții mari de lapte ar trebui să conțină 4-6% grăsimi, care să includă grăsimi din furaje și grăsimi protejate în proporții egale. Grăsimile protejate pot fi folosite în cantitate de 10-12 g pe zi pe oaie.

un articol de

LAVINIA ŞTEF

USAMVB Timişoara

Scanează-mă!

Cum hrănim oile pentru a obţine o rată a fătărilor de 98%? Specialiştii Ferma vă răspund!

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

L

a oi, prima parte a lactaţiei core­ spunde perioadei de alăptare şi poate avea o durată de două­trei luni. Subnutriţia în această perioadă determină reducerea producţiei de lapte și poate determina căderea lânii.

Fiind perioadă de stabulație se pot administra următoarele categorii de furaje: fibroase 1,5­2,5 Kg; grosiere 0,5 Kg; suculente, reprezentate prin sfe­ clă sau siloz 2­3 Kg, semisiloz 1­2 Kg; amestec de concentrate 0,4­0,8 Kg.

2 SPECII, 4 DIFERENŢE DIGESTIVE Deși caracteristicile digestive la ovi­ ne sunt asemănătoare taurinelor, exis­ tă și unele diferenţieri. Astfel: ovinele digeră mai bine decât bovinele proteina cu 4%, SEN cu 12% şi grăsimea cu 15%, dar mai slab celuloza, cu 17%; valorifică mai bine furajul verde de pe pajişti cu vegetaţie de talie mică, de pe mirişti şi păşuni ocazionale; producţiile ovinelor sunt deter­ minate în proporţie de 50­70%

1.

2.

3.

15-28 februarie 2022

de condiţiile de mediu, alimentaţia fiind factorul determinant; reducerea aportului proteic cu 30% determină scăderea sporu­ lui cu 41%, iar la o reducere a asigurării cu proteină cu 50%, sporul a scăzut cu 90,5%.

4.

SURSĂ DE GRĂSIMI PROTEJATE Din literatura de specialitate dis­ ponibilă, se poate constata că exis­ tă suplimente nutriționale care pot fi folosite în hrana ovinelor pentru creș­ terea producției de lapte, unul dintre acestea fiind grăsimile protejate. Este

RAŢIE PENTRU OAIA CU 2 MIEI Luând în considerare caracteristicile digestive, în tabelul 1 este prezentată o rație pentru o oaie care alăptează doi miei. Rația este alcătuită din furaje care se pot produce în ferme sau care pot fi ușor achiziționate.

Structura raţiei Fibroase: 49,3% Suculente: 20,1% Concentrate: 30,6%

•

•

•

TABEL 1: RAŢIE PENTRU O OAIE DE 60 KG CARE ALĂPTEAZĂ 2 MIEI CARE AU SMZ 350-450 G (1-3 SĂPTĂMÂNI) Specificare

kg

SU (kg)

2

1,7

1,10

3

0,39

0,7

0,59

2,68

Necesar Fân de trifoi Sfeclă furajeră Amestec de oncentrate Optima 100

UFL

PDIN (g)

1,91­2,36 187­237

PDIE (g)

Ca (g)

P (g)

UIDO

187­237 15,4­19,6 8,8­10,5 1,96­2,20

144

138

18,2

4,2

1,83

0,45

24

33

0,9

0,6

0,35

0,68

50

65

3,1

4,8

­

2,23

218

236

22,2

9,6

2,18

0,012

Sare bulgări Total

Nutriţia ovinelor 119 motivul pentru care în rația oilor care alăptează am folosit o sursă de grăsimi protejate, respectiv produsul Optima 100. Pe piața suplimentelor nutriționale există și alte produse de acest gen.

Produsul Optima 100 este o sursă de energie bazată pe ulei de palmier raf­ inat, fracţionat, nehidrogenat și liber de acizi grași Trans. Acesta conține acizi grași saturați: acid myristic aprox.

0­3%; acid palmitic aprox 70­80%; acid stearic 5­10%. De asemenea, conține acid oleic, aprox. 8­12%.

4 BENEFICII ALE SUPLIMENTĂRII Suplimentarea grăsimilor prote­ jate în hrana oilor în perioada de alăptare, dar și în ultima parte a gestației este foarte importantă pentru a atenua problemele bilanțului energetic negativ, fără a afecta negativ aportul de subs­ tanță uscată și fermentările ruminale.

Suplimentarea cu grăsimi prote­ jate a raţiei oilor oferă beneficii suplimentare datorită creșterii produc­ ției de lapte, a eficienței utilizării nu­ trienților prin creșterea digestibilității

1.

2.

3.

Grăsimile protejate în rumen sunt considerate grăsimi insolubile, de­ oarece sunt protejate de fermentația mi­ crobiană și de biohidrogenare și rămân insolubile la un pH normal al rumenului.

Grăsimile protejate în rumen, care scapă de fermentație, sunt apoi utilizate ca sur­ să de energie, fiind absorbite în intestinul subțire. Suplimentarea grăsimilor pro­ tejate în rumen îmbunătățește eficiența energetică ca urmare a producției redu­ se de metan din rumen și prin utilizarea directă a acizilor grași cu lanț lung.

Rolul grăsimii protejate în rațiile oi­ lor pentru lapte, cu producții mari, este extrem de important pentru creș­ terea densității energetice a rației.

MAI MULT LAPTE PENTRU MIEI Alături de o rație echilibrată, folosirea grăsimii protejate în rația oilor mame, imediat după fătare, când mielul este dependent de laptele matern, va duce la obținerea unei producții de lapte care asigură o creștere corespunzătoare a miei­ lor și evitarea bilanțului energetic negativ.

4.

acestora, recuperării post­partum a greutății corporale și a scorului stării corporale, precum și a performanței de reproducere a animalelor.

TABEL 2: STRUCTURA AMESTECULUI DE CONCENTRATE Specificare Porumb Tărâţe de grâu Sare Cretă furajeră Fosfat disodic Total Revine la 1 kg

%

SU (kg)

UFL

PDIN (g)

PDIE (g)

Ca (g)

P (g)

77 20 1 1 1 100 ­

66,22 17,40

83,93 14,60

5390 1840

7931 1480

23,1 28,0

231 244

83,62 0,84

98,53 0,98

7230 72

9411 94

441,1 4,4

693 6,9

120 Nutriție

Purcei viguroși cu suplimentele Ahrhoff

Utilizarea oxidului de zinc ca produs medicinal veterinar a fost interzisă începând din 30 iunie 2021! Din această cauză, producătorii se confruntă cu probleme majore de sănătate la purcei. Ahrhoff oferă soluția. Folosiți șansa acum! un articol de

IOAN NODIŞ, președinte și CEO Med. Vet IOSIF KELEMEN, vicepreședinte TOP FURAJE mai multe pe această temă www.topfuraje.com

Combinația de aditivi cu acțiune țintită din suplimentele AHRHOFF permite creșterea purceilor fără probleme cu diareea și fără a fi necesare doze mari de oxid de zinc și de antibiotice CONCEPTUL DE HRĂNIRE AHRHOFF De regulă, nu este necesar să adău­ gați mai mult ulei de rapiță sau de soia în rație. Metabolismul energetic este susținut de doza crescută de acizi grași cu lanț mediu și de acizi organici din suplimentele Ahrhoff. Acestea prote­ jează intestinele împotriva streptoco­ cilor, stafilococilor, E. coli, salmonelei

15-28 februarie 2022

Segawean® P1 Kern 50 - pentru startul creșterii fără probleme de diaree la purcei

Clex® Quattro drink combate agenții patogeni, fără a dezvolta rezistență!

Suplimentele Clex® și Segawean® „Plus” conțin acizi grași cu lanț mediu, betaină, inulină și acizi organici plus complexul enzimatic „Z”, pentru a optimiza funcția gastrointestinală și a crește eficiența utilizării nutrienților

și ileitei (PIA) și asigură un aport ridicat de hrană (vezi tabel).

Furajele proteice, care în general sunt scumpe, pot fi asigurate prin adăugarea de aminoacizi cristalini. Un efect secundar pozitiv este pierderea unei cantități mai mici de nutrienți, fapt care, datorită conceptului de hrănire Ahrhoff, nu numai că îmbunătățește performanța animalelor, dar menține și echilibrul fluxului de material.

3 SUPLIMENTE EFICIENTE SEGAWEAN® P1 KERN 50 asigură gust, eubioză (desfășurare opti­ mă a proceselor care întrețin viața ani­ malului), eficiență și este ușor și sigur.

Trebuie doar suplimentat cu cereale.

Produsul are aport de: Lapte de înaltă calitate (multă lactoză); Cereale tratate hidrotermic; Proteine vegetale antialergice (lizină, metionină, treonină, triptofan); Asigurarea completă a vitaminelor A, D, E, C și B;

1.

• • • •

Sursa foto: www.canva.com

A

dministrarea de către medicii veterinari a oxidului de zinc pentru tratamentul diareei pur­ ceilor este interzisă prin lege din data de 30.06.21. Motivul interdicției este acela că, folosit ca produs medicinal veterinar farmacologic, zincul creează rezistență. Oxidul de zinc, administrat în doze mari, inhibă în mod specific înmulțirea bacteriilor, însă reduce și numărul de bifido și lactobacterii bene­ fice din intestin. Așadar, tratamentul cu antibiotice nu este o opțiune.

Nutriție 121

lină și pectină; Beneficiile Segawean® P1 Kern 50: ­ Combinația betaină/acid oferă protecție hepatică și intestinală; ­ Eficient împotriva streptococilor, clos­ tridiilor și stafilococilor. ­ Aport ridicat și sigur de nutrienți; ­ Câștiguri optime în primele câteva săptămâni de creștere; ­ Aplicare ușoară (60% miez P1 50 plus 40% cereale = pre­starter).

SEGAWEAN® P5 +236 conține cinci aminoacizi care stimulează creșterea optimă a purceilor. Produsul are următorii compuși: Minerale, oligoelemente și aminoacizi; Probiotice, acizi organici și acizi grași cu lanț mediu; Stimulent imunitar și inhibitor de toxine.

Beneficiile Segawean® P5 +236: ­ Furajare optimă cu conținut redus de proteine și o eficiență mai mare a func­ țiilor stomacului/ficatului; ­ Îmbunătățirea circulației sângelui (absorbția nutrienților);

2.

• • •

TABEL: RAȚII DE HRANĂ AHRHOFF PENTRU PURCEI (6,5-22 KG GV) Domeniul de aplicare /kg GV Cereale Șrot de soia (44) Segawean® P1 Kern 50 Segawean® P5 +236 Clex® Quattro drink Amestecat, inclusiv 1,50 MM / 100 kg ME / kg (MJ) Proteină brută (%) Calciu (%) Fosfor (%) Lizină (%) pcv Lizină (%)

/100 kg 20,00 % 35,00 % 132,30 % 200,90 % 130,34 %

­ Acțiune împotriva streptococilor, clos­ tridiilor și stafilococilor.

CLEX® QUATTRO DRINK este efi­ cient pe 4 nivele de acțiune și are utilizare universală, atât pentru scroafe, cât și pentru purcei și porci de îngrășat.

Clex® Quattro drink conține: Acizi organici ­ asigură igiena fura­ jelor și îmbunătățește conversia hranei; O gamă largă de acizi grași cu lanț mediu care protejează împotriva micro­ bilor nedoriți din stomac și din intestine; Cantitatea mare de betaină și inulină

3.

• • •

MP 1 - 6,5­8,5 39,0 ­ 60,0 ­ 1,0 13,7 16,5 0,90 0,47 1,65 1,55

Ingrediente la 88% TS

• Fitază și probiotice; • Fibre complet fermentabile, cu inu­

PURCEL MP 2 - 8,5­12 50%­ MP1­ 50% MP 12­ Amestec

13,4 16,0 0,78 0,45 1,45 1,35

MP 12 - 12­22 78,5 14,0 ­ 6,5 1,0 13,0 15,5 0,65 0,43 1,25 1,15

susține flora intestinală dorită și pro­ tecția celulelor și ficatului, crescând eficiența utilizării furajului; Metionină, usturoi și oregano pentru îmbunătățirea funcției hepatice și com­ baterea inflamației.

Beneficiile Clex® Quattro drink: Crește consumul de hrană și îmbună­ tățește conversia furajelor în carne; Costuri reduse de hrană și carcase de calitate superioară; Porci mai viguroși datorită combaterii agenților patogeni.

• • • •

122 Ovine şi caprine

Sursa foto: www.canva.com

7 avantaje pentru alăptarea artificială a mieilor

În sistemul tradițional de creștere a oilor, majoritatea fătărilor se realizează în luna februarie.

De buna gestionare a fătărilor depinde producția de lapte, producția de carne și profitul fermei.

C

hiar şi în condiții de bunăstare, unele oi, mai cu seamă mioare, care nu au lapte sau au foarte pu­ țin lapte, nu reușesc să crească mieii.

MIEII ŞI MAMELE ADOPTIVE În fermele cu efective mici, crescăto­ rii dau mieii să sugă la alte oi. Oile își re­ cunosc mieii fătați după miros iar la o săptămână și după auz și văz. Adopția de către oile doici are șansă de reușită numai după uniformizarea mielului dat spre adopție: fie se mulge lapte peste miel de la doică și apoi se freacă cu o cârpă curată, fie se freacă mielul cu placenta oii sau cu pielea mielului mort, dacă este cazul.

Adopția se face cu multă răbdare și cel mai frecvent acești miei sunt alăptaţi după perioada colostrală cu lapte de vacă mai gras (4%), fiert și răcit sub ca­ pac până la temperatura de 37­38°C și administrat cu o sticlă cu biberon.

După vârsta de 3 săptămâni se poa­ te folosi lapte proaspăt muls răcit la

15-28 februarie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU

Consilier ACO Dacia mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

frigider (2­4°C) și apoi încălzit la 33­ 35°C, înainte de administrat.

AVANTAJELE ALĂPTĂRII AUTOMATE În ultimii ani mulți oieri au impor­ tat rase performante (Assaf, Lacaune, Awassi etc.) pentru producția de lapte.

La aceste rase se practică alăptarea artificială a mieilor cu instalații automate multibiberon imediat după peri­ oada colostrală (2­3 zile) sau la 1­3 săp­ tămâni după fătare.

Această tehnică este utilizată pentru: creșterea cantității de lapte mar­ fă pe oaie; suplimentarea cantității zilnice de lapte la miei proveniți de la oi mame cu lapte insuficient;

1.

2.

Alăptarea artificială a mieilor asigură în fermele mari o productivitate foarte ridicată, de cel puţin 1000 miei pe lucrător, viteză mare de creştere şi eficienţă economică ridicată, asigurând o rată a profitului de 30-40%.

3.

4.

alăptarea unor miei proveniți din fătări multiple (2, 3, 4) de la rasele prolifice; alăptarea mieilor proveniți de la oi mame specializate pentru carne cu program de reproducere intensivă și înțărcarea timpurie a mieilor (14­21 zile); salvarea mieilor de la oi cu mas­ tită sau care au decedat după fătare;

5.

Ovine şi caprine 123

6.

obținerea unor loturi uniforme de miei fătați sincronizat și apoi hrăniți la discreție pentru testarea ber­ becilor după descendenți; creșterea ratei profitului cu 30­ 40%.

7.

DEZAVANTAJELE MULTIBIBERONULUI crește riscul apariției unor boli (anae­ robioză, actina contagioasă) prin folosi­ rea aceleiași tetine la mai mulți miei; crește frecvența mieilor cu diaree dacă laptele praf este depreciat, nu se respectă temperatura de distribuire sau dozarea se face incorect.

• •

PROFIT LA FĂTĂRILE GEMELARE! La o discuţie avută anul trecut, mai mulţi crescători de Ţurcană Brează mi­au spus că iarna și la începutul primăverii, brânzeturile proaspete din lapte de oaie sunt foarte căutate și că unii oieri mulg oile Brează de la 7­15 zile după fătare, o dată sau de două ori pe zi și alăptează și un miel. Am aflat cu suprindere că de la oile cu fătări gemelare (40­50% la Brează) se reține numai un miel și celălalt este eliminat după fătare.

Recomandarea mea a fost să crească acești miei cu lapte de vacă în fermele mici sau lapte praf preparat cu instalație multibiberon în fermele mai mari.

MICROCLIMAT PENTRU SUGARI După ce mieii sunt separaţi de oile mame (la 3­4 zile după fătare sau 14­21 zile), vor fi cazaţi în adăposturi speciale cu condiții de microclimat optim (15­ 20°C, Ur 60­65%, curenţi sub 0,2­0,3 m/sec.). În aceste adăposturi, pe mijloc este o alee centrală de 1,6­2 m, iar în părţile laterale sunt amenajate boxe din şipci de lemn sau din plasă de sârmă. În prima fază, în boxele mari se ame­ najează 3­4 ţarcuri mici, în care se aduc 10­15 miei sănătoşi şi uniformi ca dez­ voltare corporală.

După patru boxe mari, se amena­ jează un spaţiu de supraveghere, în care sunt aduşi mieii subponderali şi cei cu probleme patologice, pentru tratamente medicale.

FIXAREA INSTALAŢIEI DE ALĂPTAT Între două boxe mari este ampla­ sat, la peretele despărțitor, un automat multibiberon pentru prepararea substi­ tuenţilor de lapte, legat la reţeaua elec­ trică şi la cea de apă. Acesta este dotat cu un buncăr cu o capacitate de 25­50 kg (un sac de lapte praf) iar sub buncăr este o instalaţie de dozare şi de prepa­ rare a laptelui, care ajunge în bazinul prevăzut cu tetine (3­5 pentru fiecare boxă).

ALĂPTAREA ESTE LA DISCREŢIE Diluţia laptelui la miei se realizează cu 1 kg lapte praf la 4­5 l apă. Bazinul instalației de preparare este dotat cu senzori de nivel care declanşează ali­ mentarea cu substituenţii din buncăr şi prepararea laptelui când nivelul ajunge la 20­25 la sută din volumul bazinului.

Bazinul are o rezistenţă cu termostat ce menţine temperatura laptelui la 37­38°C. Alăptarea artificială cu substituenţi de lapte se face la discreţie, în funcţie de nevoile fiecărui individ.

AVANTAJ: 1,2 LEI/LITRU LAPTE Tehnica de alăptare a mieilor sugari cu instalaţii automate multi­ biberon este fezabilă economic, pentru că preţul unui litru de lapte muls este mult mai mare (3,5 lei/ litru) față de preţul unui litru de înlocuitor administrat mieilor (2,3 lei pe litru de lapte). Metoda se aplică numai pentru mieii destinaţi îngrăşării şi vânzării pentru carne.

ALĂPTARE ARTIFICIALĂ: 3 ETAPE În etapa de învăţare (3­4 zile) mieii sunt aduşi în ţar­ curile mici din boxe şi, după o perioadă de înfometare de 4­6 ore, se prinde fie­ care miel, de 8­10 ori pe zi şi se învaţă individual cu suptul la tetina automa­ tului. Prima săptămână este critică. O parte din miei refuză să sugă la tetină, astfel că mortalitatea ajunge la cca 8­10%. După ce mieii se obişnuiesc cu suptul, se desfiinţează ţarcurile mici iar mieii se ţin câte 40­50 în boxă.

Alăptarea propriu-zisă (30­90 zile) variază, ca du­ rată, în funcţie de interesele crescăto­ rilor și preferinţa consumatorilor pen­ tru o anumită carne.

Opţional, hrănirea mieilor înţărcaţi ultratimpuriu (2­3 zile) și timpuriu (14­21 zile), se poate face astfel: numai cu substituenţi de lapte pe toată perioada îngrăşării pentru carnea albă, consumul fiind la miei de: 1,2­1,5 l în primele două săptămâni; 2­2,5 l în urmă­ toarele două săptămâni şi 2,5­3 l după o lună, revenind un spor mediu zilnic de 250­300 g la miei şi în medie 1,6­2 l lapte; numai cu substituenţi de lapte, două săptămâni, şi apoi cu substituenţi şi granule sau furaj combinat, cu un con­ ţinut în proteină brută (PB), conform vârstei, de (18­16%), asigurat la discre­ ție în automate de concentrate. Îngră­ şarea durează până la 100 zile, când mieii ating greutăţi corporale comer­ ciale (28­32 Kg). Înţărcarea (6­7 zile), se face numai dacă mieii sau iezii vor fi îngrăşaţi, după înţărcare, cu furaje solide.

•

•

124 Ovine şi caprine

5 reguli la distribuirea amestecului de concentrate Amestecul de concentrate, fânul în stabulație şi masa verde pe pășune constituie baza în alcătuirea rațiilor la caprine și ovine, la care, la nevoie, mai putem adăuga și furajele grosiere și suculente.

C

u cât producția de lapte sau de carne (exprimată prin sporul mediu zilnic) este mai mare, cu atât amestecul de concentrate trebuie să fie mai complet și recomandăm ca acesta să fie măcinat și bine ameste­ cat/omogenizat. Este cazul caprelor în lactație și al iezilor în creștere.

Majoritatea crescătorilor de ovine distribuie amestecul de concentrate sub formă de grăunțe întregi de cereale, fără a mai adăuga partea proteică și vitamino minerală. Acest lucru nu se recomandă la rasele specializate.

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CÂND ADMINISTRĂM CONCENTRATE? La caprele adulte perioadele critice care necesită suplimentarea rației cu amestec de concentrate sunt mai lungi decât la ovine. Prima perioadă critică o reprezintă ultimele două luni de gestație, apoi urmează perioada de alăptare și cea de lactație. În lactație, caprele primesc amestec de concentrate în funcție de

producția de lapte. Dacă le înțărcăm la sfârșitul verii este necesar să le ajutăm nutritiv înainte de perioada de montă.

Dacă le mulgem și în perioada de montă continuăm de fapt perioada de lactație și le distribuim o cantitate de amestec de concentrate proporțională cu pro­ ducția de lapte și condiția corporală.

La iezi este necesară administrarea amestecului de concentrate în perioa­ da de alăptare, în special, și după înțăr­ care în cazul în care cantitatea de masă verde pe care o primesc nu poate sus­ tine creșterea și dezvoltarea corporală.

UNDE PĂSTRĂM MATERIA PRIMĂ?

Pentru a produce amestec de concentrate în fermă avem nevoie de o instalație de măcinat și un ames­ tecător cu o capacitate de prelucrare

Scanează-mă!

Sursa foto: www.canva.com

În primele 3 săptămâni după fătare atât oaia, cât şi capra produc lapte suficient pentru creşterea mielului/iedului. Ce facem când laptele devine insuficient şi cum pregătim tineretul pentru acest moment? Scanează codul QR şi află care este cea mai bună sursă de proteină pentru iezi şi miei?

15-28 februarie 2022

Ovine şi caprine 125 dependentă de cantitatea necesară pentru animalele de care dispuneți.

Materia primă se va procura în vrac de la distribuitorii specializați. Pentru sto­ carea materiei prime veți avea nevoie de magazii compartimentate pentru fiecare componentă furajeră. Aceste spații trebuie să fie bine izolate și ae­ risite, deoarece la umezeală va apare mucegaiul care este extrem de nociv pentru capre și letal pentru iezii mici.

ATENŢIE LA AMESTECUL IEZILOR Ca formă de prezentare și ce grăun­ țe de cereale includem în rețetă trebuie să fim atenți ca la iezii sugari să folosim cereale fără coajă tare, bogată în celu­ loză (porumb, grâu, triticale) și șroturi de turte de floarea soarelui care, de asemenea, conțin mai puțină coajă. Ie­ zii nu au echipamentul enzimatic sufi­ cient de dezvoltat pentru a le valorifica și ca atare vor constitui mai degrabă un „balastru” care va fi eliminat prin fecale.

RECOMANDAREA FERMY Măcinarea, respectiv granularea este necesară pentru a crește ca­ pacitatea de digestie. Grăunțele de cereale au un înveliș dur care nu poate fi digerat decât parțial de enzimele eliberate de micro­ simbionții ruminali. Pentru a înlătura acest neajuns și pentru a crește suprafața de digestie este necesar ca grăunțele de cereale să fie prelucrate.

Folosirea tărâțelor în compoziția amestecului de concentrate se reco­ mandă doar la adulte și la iezi după în­ țărcare.

FACEŢI ANALIZA AMESTECULUI! Când achiziționați o cantitate mare de materii prime (cereale, şroturi, pre­ mix) fără buletine de analiză care să cer­ tifice calitatea și conţinutul în elemente nutritive (energie, proteină, etc), sfatul nostru este să faceţi analiza la un labo­ rator specializat. Este foarte important să dozăm corect ingredientele pentru a nu face risipă sau există riscul să nu asigurăm elementele nutritive de bază.

De exemplu, ştiam că porumbul con­ ține 9% proteină brută. Odată cu apa­ riția noilor hibrizi mai productivi, con­ ținutul în PB a scăzut la 6­7%. Acestă diferență trebuie să o acoperim din şro­ turi, dar este important să știm de ea.

5 REGULI PENTRU ADMINISTRARE Odată procurată materia primă o măcinăm grosier, prin sita de 5 mm. Măcinișul fin distribuit caprelor și în special iezilor provoacă iritații ale căilor respiratorii când îl trag pe nas iar animalele vor împinge cu botul făina din jgheab și vor căuta acele părți mai mari pe care le pot mesteca. Risipa de

1.

furaj poate să ajungă la 40­50%. Com­ pactarea (granularea) amestecului de concentrate măcinat va înlătura 100% această risipă.

Păstrarea amestecului de con­ centrate măcinat se va face în locuri uscate și izolate pentru a nu per­ mite accesul rozătoarelor care pot fi purtătoare de boli. Avem și opțiunea de a produce doar cât distribuim într­o zi.

Administrarea amestecului de concentrate se face în jgheaburi special destinate. Nu distribuim fânul deasupra concentratelor pentru că se vor scutura frunze care le vor acoperi și nu vor mai fi consumate.

Jgheaburile pentru concentrate trebuie să fie prevăzute cu un ca­ pac de protecție pentru a opri accesul în jgheab al animalelor. Dacă urinează sau defecă pe amestecul de concen­ trate nu îl mai consumă și crește risipa.

Nu hrăniți caprele doar cu amestec de concentrate pentru că le omorâți! Fânul trebuie să reprezinte cel puțin 15% din structura rației. În caz con­ trar vor apare afecțiuni renale (blocarea rinichilor) sau acidoză ruminală ca ur­ mare a fermentației la nivelul rumenului urmată de creșterea acidității și supri­ marea simbionților ruminali, care nu vor mai asigura digestia.

2.

3.

4.

5.

Trebuie să facem diferența în­ tre amestecul de concentrate și furajele combinate. Dacă la rume­ gătoare amestecul de concentrate vine în completarea rației, la porci și la păsări furajele combinate sunt unica sursă de hrană și trebuie să fie completă.

Nu distribuiți niciodată amestec de concentrate sau furaje combi­ nate produse pentru o altă specie pentru că există riscul apariției unor intoxicații!

Sursa foto: www.canva.com

CONCENTRATE VS. COMBINATE

Sursa foto: www.canva.com

126 Porcine

4 soluții pentru reducerea costului de producție

L

Pentru a obține profit din producerea cărnii de porc trebuie luați în calcul o multitudine de factori, din care doar o parte ţin de potenţialul biologic propriu al animalului.

a fel de important este și fermierul care, prin priceperea lui, poate controla exploatarea la maxim a potenţialului biologic al animalului.

CONTROLUL COSTURILOR PRIMEAZĂ Din păcate, în condiţiile actuale ale pieţei, când preţul ingredientelor destinate furajării a explodat în 2021, la care s­au adăugat recentele scum­ piri ale electricităţii și gazelor naturale, cel mai important caracter productiv al porcului devine eficienţa cu care acesta transformă furajul scump consumat în carne, respectiv aşa numitul „consum specific”. Și, chiar dacă, din păcate, la acest moment nu se poate vorbi despre profit în fermele de porci, trebuie ca atenția să fie îndreptată spre controlul costurilor.

2,5 KG FURAJ PENTRU 1 KG SPOR Eficienţa cu care animalul e capabil să transforme furajul în carne porneş­ te, cum spuneam, de la capacitățile lui biologice. De aceea, entitățile care se ocupă cu nutriția și ameliorarea speciei au permanent ca obiectiv prio­

15-28 februarie 2022

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ritar optimizarea conversiei furajere, respectiv reducerea cantităţii de furaj consumat de către animal pentru pro­ ducerea unui kg de carne.

Dacă în urmă cu numai 20­25 ani un porc care consuma 3,5 kg de furaj pentru acumularea unui kg de spor era considerat eficient şi performant, în zilele noastre, această valoare îl va duce pe fermier spre faliment. Este azi de neimaginat și de neacceptat un consum specific mai mare de 2,5­2,6 kg furaj per kg spor al masei corporale.

Cum s­a ajuns aici într­un interval de timp relativ scurt?

Scanează-mă!

Cum obţinem purcei de calitate în vederea abatorizării?

CARE SUNT CEI MAI BUNI VIERI? Pe de o parte s­a aplicat o presiu­ ne de selecţie extrem de dură pentru ameliorarea capacităţii animalului de a valorifica mult mai eficient furajele care, după cum se vede, devin din ce în ce mai scumpe. Adică, s­au reținut pentru reproducție numai vieri ale căror performanțe proprii în testare îi situau în vârful piramidei ameliorării, reprezentând sub 1% din vierii candi­ dați. Asta înseamnă de fapt avantaja­ rea acelor genotipuri care au capacita­ tea biologică de a utiliza la maximum nutrienţii din furaj, transformându­i în carne. De aceea, trăsături genetice cum sunt apetitul şi rata transformării furajului în carne reprezintă elemen­ tele cheie ale programelor de amelio­ rare.

GENA OBEZITĂŢII, BUNĂ LA PORC Apetitul porcului, ca şi în cazul oa­ menilor, este o trăsătură determinată genetic, aspect dovedit prin descope­ rirea la ambele specii a „genelor obe­ zităţii”. Dacă în cazul oamenilor prezen­ ţa acestor gene este un motiv constant

Porcine 127 de îngrijorare, la porc reprezintă o oportunitate ce se exploatează în ve­ derea creşterii profitabilităţii.

CARNE MACRĂ SAU GRĂSIME? Pe de altă parte, rata de transfor­ mare a furajului în carne este o trăsă­ tură genetică esenţială întrucât există diferenţe substanţiale între rase, linii şi hibrizi cu privire la acest caracter.

S­a demonstrat experimental că unele genotipuri transformă mai efici­ ent energia şi proteina din furaj în car­ ne macră, spre deosebire de altele care transformă nutrienţii preponderent în grăsime. Ori, pentru a depune un kg de grăsime, porcul are nevoie de o canti­ tate de 4 ori mai mare de furaj, decât pentru transformarea acestuia într­un kg de carne macră!

SOLUŢII PENTRU COSTURI REDUSE În actualul context al pieței globale, evident potrivnic profitabilității ferme­ lor care produc carne de porc, se des­ prind totuși câteva soluții: Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă fermierii de azi este scăderea alar­ mantă a numărului de purcei obţi­ nuţi la a doua fătare.

Scanează codul QR şi află care sunt soluţiile practice pentru optimizarea vieţii productive a scroafelor.

EFICIENŢA STĂ ÎN FURAJARE! Nutriţioniştii reușesc să înţelea­ gă tot mai bine funcţionarea siste­ mului digestiv al porcului, reuşind astfel să formuleze raţii furajere cu o digestibilitate sporită continuu.

Dacă avem în vedere că 60­70% din costul producerii unui kg de carne de porc revine furajului, indiferent de preţul acestuia, este evident că eficientizarea utilizării nutrienţilor de către animal devine un factor critic pentru viabilitatea fermei.

1.

ÎNLOCUIREA ANUALĂ A VIERILOR Menținerea și continuarea înlocui­ rilor anuale a materialului de prăsilă, în special a vierilor, selecţia continuă mai ales în sensul eficienţei utilizării furajului. Chiar dacă furnizorii acordă o pondere diferită acestui criteriu de selecţie, diferenţele sunt, de regulă, ne­ semnificative în privinţa performanţelor la nivel de fermă.

AJUSTAREA RAŢIILOR FURAJERE Ajustarea compoziţiei raţiilor fura­ jere la cerinţele fiziologice ale anima­ lelor moderne în privinţa conţinutului în energie, proteină, aminoacizi şi optimi­ zarea raportului dintre acești compuși.

Dezechilibrul între ingrediente de bază ale furajului, mai ales în privinţa amino­ acizilor, conduce la perturbarea meta­ bolismului şi imposibilitatea exprimării integrale a potenţialului productiv.

2.

3.

MENŢINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE Menținerea stării generale de sănăta­ te a efectivelor din toate categoriile de vârstă, cu un accent aparte asupra să­ nătăţii sistemului digestiv, reprezintă un alt factor cheie ce influenţează eficienţa conversiei furajere. E cunoscut faptul că în tractul digestiv al porcului „convie­ ţuiesc” permanent peste 800 de specii de microorganisme într­un echilibru fragil.

Perturbarea acestui echilibru din cauza bolilor, a furajului necorespunzător sau a incompetenţei manageriale, conduce la apariţia afecţiunilor digestive şi, impli­ cit, la limitarea capacităţii animalului de a transforma furajul în carne. Impactul negativ al bolilor digestive asupra consu­ mului specific poate să depăşească, în unele situații valoarea de 20%. Adică iro­ sirea unei cincimi din furaj! ÎNTREŢINEREA ŞI FURAJAREA Managementul întreţinerii şi furajării reprezintă acea componentă dependen­ tă strict de fermier, prin care acesta poa­ te influenţa, în mare măsură, acumularea de masă corporală şi conversia furajului.

Ne referim aici la elemente simple, dar cu un impact extrem asupra eficienței pro­ ducției cărnii de porc, respectiv: • apa: disponibilitatea şi calitatea acesteia; • spaţiul: atât în ce priveşte accesul la furaje, cât şi ca zonă de odihnă; • temperatura, lumina şi umiditatea din adăpost; • ritmul şi constanţa programului de furajare, precum şi potrivirea acestuia cu comportamentul natural al porcului.

4.

128 Produs tradiţional

BORŞUL, produs tradiţional atestat la Iaşi Începutul lunii februarie a adus vești bune pentru Gabriela și Dumitru Mihăilă, doi producători ieșeni de borș din tărâțe de grâu, după rețete tradiționale.

UNDE GĂSIŢI BORŞUL NUNA?

P

roducătorii borșurilor Nuna sunt primii antreprenori locali cărora Direcția Agricolă Județeană Iași le­a înmânat atestatele de produse tra­ diționale, pentru două sortimente: borșul din tărâțe cu leuștean și borșul din tărâțe cu cimbru.

REŢETĂ VECHE DE SUTE DE ANI! Activitatea din cadrul unității SC Acrisorul DG SRL Iași a început din anul 2016, după mai mulți ani de cochetărie cu borșul.

Borșul obținut de către cei doi ieșeni este un produs tradițional românesc, 100% natural, realizat prin fermentarea tărâței de grâu. Acesta nu conține nici un produs artificial și este făcut după o rețetă tradițională românească, veche de sute de ani. ”În ultimii ani, activitatea s­a dez­ voltat și, în acest moment, am ajuns la un număr de 12 angajați. Pe piața din România, în special din zona Moldovei, venim în întâmpinarea beneficiarilor cu o gamă diversificată de borșuri.

Avem în portofoliu cinci game de pro­ duse, respectiv borș Nuna cu leuștean 1 l, borș Nuna cu cimbru 1 l, borș natural la pet 1 l și 1,5 l, plus borș la pungă de 1 litru. Am dorit să obținem atestatele de

15-28 februarie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

produs tradițional, gândindu­ne mai ales la consumatori, în sensul că am vrut ca aceștia să aibă certitudinea că pro­ dusele sunt naturale și că sunt obținu­ te după rețetele de odinioară. Desigur, acest lucru ne ajută și pe noi, sporin­ du­ne credibilitatea și încurajându­ne să continuăm activitatea”, explică pro­ ducătorii ieșeni.

Borșul este un fel de mâncare nelipsit de pe mesele de prânz, în zona Moldovei. ”Dacă n-am o țîră de sorghitură, parcă nu mă țîn sătulă”, spunea o vorbă a femeilor din zonă, la începutul sec. XX.

Produsele obținute în unitatea celor doi ieșeni sunt distribuite atât în magazine de cartier, din Iași și din întreaga zonă a Moldo­ vei, cât și în unele lanțuri de su­ permarketuri ori în depozite en­ gros din Iași, Huși, Galați, Brăila, Focșani. Proiectele din viitorul apropiat vizează atât diversifi­ carea gamei de produse, cât și extinderea livrărilor în mai multe lanțuri de magazine alimentare din țară, dar și din străinătate, îndeosebi în zonele în care s­au format comunități românești.

FĂRĂ FONDURI SAU CREDITE Cei doi antreprenori ieșeni au reali­ zat fiecare investiție cu fonduri proprii, una dintre cele mai importante preocu­ pări fiind aceea de a asigura condiții de maximă igienă, motiv pentru care o sumă importantă a fost dirijată către tehnica de ambalare.

100% TRADIŢIONAL ŞI LOCAL Borșul este pregătit din tărâțe de grâu măcinate la o moară cu ciocănele din comuna Trifești, județul Iași. Tărâţa provine de la culturile de grâu ale mici­ lor fermieri locali și este de o calitate superioară, special pregătită pentru a

Produs tradiţional 129

În județul Iași există 20 de produse atestate tradițional, respectiv produse din carne, legume și produse conservate din legume, borș, panificație și patiserie/cofetărie, fiind în lucru documentațiile pentru câteva produse lactate.

GABRIEL-VASILE HOHA

Director Direcția Agricolă Iași

produce borș Nuna. Un alt element spe­ cific, care diferențiază aceste produse de altele, este faptul că huștele sunt preparate în butoaie confecționate din lemn.

RECOMANDARE DE CONSUM ”Pe lângă folosirea la prepararea ciorbelor, noi recomandăm utilizarea borșului pentru consum în stare crudă, deoarece acesta are multe proprietăți benefice organismului uman, fiind bo­ gat în vitamine, minerale, acizi organici şi enzime, rezultate în urma fermenta­ ţiei tărâţei. Să nu uităm faptul că, în zona Moldovei, borșul mai este utilizat la prepararea altor tipuri de bucate, precum sarmalele, șunca fiartă, cornu­ lețele, plăcintele, nucile umplute etc.", spune Gabriela Mihăilă.

EVENIMENT CU... DEGUSTARE! Inclusiv în cadrul evenimentului ofi­ cial de înmânare a atestatelor de pro­ duse tradiționale pentru cele două ti­ puri de borș, cu cimbru și cu leuștean, soţii Mihăilă au exemplificat multiplele utilizări ale borșului, pregătind diverse preparate, încercând astfel să încura­ jeze producătorii locali, inclusiv prin degustări și prin creșterea gradului de cunoaștere a bucătăriei tradiționale și a beneficiilor acesteia.

BORŞUL I-A UNIT PE VIAŢĂ Gabriela și Dumitru Mihăilă spun că s­au cunoscut prin intermediul borșului: "Eu lucram la un magaz­ in alimentar, iar soțul meu încer­ ca să aducă săptămânal anumite cantități de borș, la magazinele de cartier. Plăcându­i faptul că eram mereu veselă, după vreo lună mi­a spus că are drag de mine. Practic, atât povestea borșului, cât și a familiei noastre, a început în urmă cu 18 ani. De atunci, sub diferite forme de organizare, continuăm să aducem pe mesele românilor mult doritul borș acru natural”.

Pardoseli ideale în ferma de carne (II)

C

Un sistem foarte uzual de întreținere în grajd a tăurașilor de carne este covorul din cauciuc pentru grătarele de beton. Kraiburg vă recomandă pardoselile LOSPA swiss!

ovoarele LOSPA SB ­ pentru va­ cile de carne ­ și KURA SB ­ pen­ tru vițeii de carne ­ au suprafața bombată, cu o pantă de 5% spre des­ chizăturile grătarului de beton, ceea ce aduce urmatoarele avantaje: Favorizează scurgerea lichidelor și uscarea suprafeței; Crește gradul de curățenie și de igi­ enă; Reduce emisiile de amoniac în grajd; Siguranța la deplasare crește și mai mult.

• • • •

CE SPUN FERMIERII? Experiența practică a fermierilor a argumentat, an de an, eficiența în utilizarea pardoselilor elastice din cau­ ciuc. „Inițial am pardosit boxele numai jumătate cu covoare LOSPA. Cu acest prilej am observat că animalele preferă clar suprafețele de odihnă moi. Pentru a nu dezavantaja animalele mai slabe,

un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

în scurt timp am pardosit boxele inte­ gral. Astfel profită toate animalele de transmiterea mai bună a căldurii, iar bunăstarea a crescut simțitor. Datorită siguranței la alunecare, animalul se ridică mai ușor și articulațiile carpiene sunt protejate. Pierderea animalelor din cauza accidentelor prin cădere este practic nulă. Animalele au o vitalitate mai mare și sunt mai active, iar sporul zilnic în greutate a crescut. Investiția a meritat nu numai din punct de vede­ re al confortului animalelor, ci și sub aspectul rentabilității”, mărturisește Oliver Engeli, proprietarul unei ferme de îngrășare tăurași cu 350 de capete, situată în Engishofen, Elveția.

Alături de covoarele LOSPA swiss pentru grătare de beton, Kraiburg a dezvoltat și pardoseli pentru aleile de deplasare netede, precum și pentru cușetele de odihnă destinate vacilor de carne.

130 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 TM. Cumpăr fermă/teren 500 - 5.000 ha în regiunea Vest/Centru, proprietate sau fermă, preţ funcţie de calitatea pedologică şi agro-chimică, numai direct proprietar, cumpărători cerţi din Româania şi Europa.

Tel. 0734845159 - Cumpăr fermă minim 1.000 ha în regiunule sud, sudest şi est, module 1000-2000 ha, 2000-5000 ha, 500015000 ha/fermă, total 50.000 ha, numai direct proprietari, cumpărători din România, Europa, Orintul Mijlociu. Tel. 0734845159 IL. Vindem patrimoniul SC Agromec Griviţa, 66.000 mp intravilan, împrejmuire gard, clădiri, depozite, ateliere 5.500 mp, căi acces interioare asfalt/beton, acces DJ/ DN, utilităţi. Tel. 0723251698 - Cumpăr sau contract superficie teren pretabil parc fotovoltaic, minim 50 ha/locaţie, comasare juridică 100%, libere de sarcini, proximitate staţie/reţea electrică 110 kV, peste 100 ha sunt acceptate şi drumuri exploatare între blocurile fizice. Tel. 0734845159

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

BH. Vindem sisteme aerare silozuri, magazii şi hale cereale, rachete aerare debit 720 mc/h, 2500 mc/h şi 4080 mc/h cu motoare de 0,25kW/220V, respectiv de 1,1kW/400V şi 2,2 kW /400V. Tel. 0757774991 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 BH. Vând sonde manuale probe cereale, din aluminiu anodizat sau inox, 1,5/2,0/2,5 m, diametre 35 mm şi 50 mm, livrare din stoc, deschidere defazată a fantelor, mâner pentru ambele mâini. Tel. 0757774991 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră, economie 2l motorină/oră. Tel. 0727453086

15-28 februarie 2022

IL. Vând semănătoare prăşitoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8-13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2.000 litri/24 m, 3.000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6 m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2.620 kg. Tel. 0727453086 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice.

Tel. 0723251698 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci, de la 16.300 euro +TVA, livrabil luna mai. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom AT XL 4 m, 2 r talere dinţate 560 mm, cadru oţel profilat, tăvălug inelar prismatic, 9.500 euro +TVA, transport inclus Tel. 0742042066 BH. Vând subsolier Agro-Tom GP 3.5: un rând colţi la 50 cm, bolţ forfecare, cuplaj hidraulic, lăţime lucru 3 m, 6 braţe, putere necesară 150 - 180 CP, preţ - 6.500 euro+TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator mirişte Agro-Tom BWH 4.2, lăţimi 3,6 / 4,2 / 5,4 m, cadru hidraulic rabatabil, cărucior transport, 2 r talere disc, 3 r braţe la 30 cm, disc dublu posterior, tăvălug, distribuitor hidraulic cu comandă electrică. Tel. 0742042066

BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, 6 m, 48 talere Ofas 560 mm pe 2 r la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug discuri, necesar 170220 CP, 20.300 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator mirişte Agro-Tom APSP 3,5 m, cadru fix oţel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug posterior 9 sau 12 bare sau 15 platbande, necesar 160 - 180 CP, 13.600 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 IL. Vând sapă rotativă 6 -8 m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

LEGUME ŞI FRUCTE

VN. Vindem puieţi altoiţi nucifere, soiurile Lara, Fernor, Fernette, Franquette, Melanaise, Rode de Montignac, corespund climei din România, productivitate sporită, intră pe rod în 3-4 ani, fruct cu miez galben auriu. Tel. 0744183252 VN. Vând miez de nucă şi nucă în coajă, producţie proprie. Tel. 0763621779

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328