Revista Ferma nr. 19 1-14 noiembrie 2024

ANUL XXVI • NR. 19 (356) • 1-14 noiembrie 2024

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

No-till la superlativ cu utilaje John Deere 14

Preţ: 11 lei

Articolul ediţiei

De ce țin francezii vacile și caii la pășunat împreună?

90

La drum cu reporterii Ferma

Editorial

ANUL XXVI • NR. 19 (356) • 1-14 noiembrie 2024

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 20 (357) va apărea în perioada 15-30 noiembrie 2024

Acțiunile UE nu se ridică la înălțimea ambițiilor!

U

niunea Europeană riscă să rămână în urmă în cursa pentru adaptarea la schimbările climatice, cu toate că a alocat pentru acest obiectiv cel puțin 8 miliarde de euro în perioada 2014-2020 și 26 de miliarde de euro în perioada 2021-2027!

Peste 40% din proiectele pentru mediu au avut un impact redus sau nu au avut niciun impact iar progresele în direcția adaptării la schimbările climatice sunt greu de măsurat…

Există un risc ca politica de adaptare a UE să nu țină pasul cu schimbările climatice, se arată într-un raport recent al Curții de Conturi Europeană.

Fenomenele climatice extreme, cum ar fi valurile de caniculă, secetele și inundațiile, ne lovesc din ce în ce mai greu și mai des iar consecințele lor economice sunt majore.

UE se poate baza pe un cadru solid pentru a face față impactului schimbărilor climatice. Problema apare însă la punerea în practică a politicilor de adaptare.

Numărul dezastrelor climatice a explodat în UE în ultimii 20 de ani. Pagubele provocate au avut și ele o amploare fără precedent, așa cum au demonstrat-o recent secetele, valurile de caniculă și inundațiile devastatoare din 2024.

Valoarea pierderilor economice cauzate de fenomenele climatice extreme în UE a ajuns în ultimul deceniu la o medie de 26 de miliarde de euro pe an!

Chiar și inacțiunea costă: expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală cuprinsă între 1,5 și 3°C peste nivelurile preindustriale - această estimare fiind una prudentă - ar duce la pierderi economice anuale cuprinse între 42 de miliarde și 175 de miliarde de euro.

Transpunerea politicilor de adaptare naționale și ale UE în reglementarea de la nivel local este un proces dificil. UE consideră că „nivelul local este piatra de temelie a adaptării”.

Pentru a vedea cum stau lucrurile în realitate, auditorii au întrebat 400 de municipalități din statele membre auditate în ce măsură cunoșteau strategiile

de adaptare la schimbările climatice.

Răspuns fără echivoc: municipalitățile nu aveau habar, în cea mai mare parte, de aceste documente și nu foloseau instrumentele puse la dispoziție de UE în legătură cu adaptarea la schimbările climatice!

Cam jumătate din proiectele auditate au răspuns cu eficacitate riscurilor climatice. Mai problematice au fost cazurile în care existau priorități aflate în conflict: obiectivele de adaptare la schimbările climatice trebuiau să coexiste cu alte ambiții, cum ar fi competitivitatea sau dezvoltarea regională.

De exemplu, s-au găsit proiecte care sprijineau dezvoltarea irigațiilor, cu riscul creșterii consumului total de apă.

Auditorii au identificat și un proiect de protecție antiinundații desfășurat într-o zonă de risc în care continuau să se acorde autorizații de construcție pentru case noi.

Să vorbim și despre bani. Adaptarea la schimbările climatice este un domeniu transversal, ceea ce înseamnă că banii de la UE pot veni din diferite fonduri, cum ar fi cele pentru agricultură, coeziune sau cercetare. Reversul medaliei: urmărirea acestor bani este dificilă…

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

Cuprins

4

18

6 6

54

80

Actualitate

Ce bani luați de la APIA în avans până la 30 noiembrie?

8 Ajutorul pe Cadrul Ucraina să fie dublat și prelungit 10 Fermieri excluși de la plata despăgubirilor de secetă 14 No-till la superlativ cu utilaje John Deere 16 Agroinfo 18 Agricultura în lume: Reglementarea NTG, în aşteptarea unui compromis 19 Cum se aplică GAEC 8 în Danemarca?

20 Acordul UE-Mercosur, un nou blocaj 22 Vom plăti un preț mai mare pentru carnea de porc 24 Crescătorii de Angus încep să piardă la calitate și la preţ 28 Ce au căutat fermierii români la Sommet de l’Élevage?

30 Inul, o cultură cu potențial: 7.000 de euro la hectar 34 Risipă cu banii UE pentru a gricultura ecologică

42 Cultura mare

42 Bursa Agricolă: Prețul grâului scade, porumbul se menține, rapița crește!

44 Ne lichidăm singuri fabricile de ulei?!

46 Românul „cu mâini de aur” care a reușit în Germania 50 Arătură vs. minim-till: o tonă de porumb în plus 52 Alexandru Baciu: „Facem lucrări minime, că n-avem timp de arat!”

54 Cum scapi de buruieni dacă lucrezi terenul în benzi?

56 Grâu semănat în arătură, fără precipitații? EXCLUS! 58 Cm arată rapiță semănată la 70 de cm între rânduri?

60 Cum înmulțim dăunătorii de sol în câmp fără să vrem!

70 Utilaje agricole

70 5 noi încărcătoare telescopice SCORPION 72 MF eXperience Tour 2024, un succes deplin 78 Fendt IDEAL le-a întrecut așteptările 80 Record mondial: 1.587 de baloţi în 24 de ore!

82 Tractoarele sub 100 CP pierd cotă de piață în SUA

90

68

86 Zootehnie

86 Mihai Ambruş crește vaci în sistem „low-cost” 88 ”Cine este șeful?!” salvează 50 de ferme din Franța 90 De ce țin francezii vacile și caii la pășunat împreună?

94 Ce poți face cu 12 capre și câteva familii de albine?

96 Ce probleme apar la sistemul de adăpare și cum le rezolvi?

36

36 Agricultura 4.0

36 Primele fructe de laborator, roadele horticulturii celulare 38 Roşii semi-uscate direct pe ciorchine 40 Inovații premiate cu argint la EuroTier

1-14 noiembrie 2024

64 Horticultură

64 Cu legumele direct la ușa clientului, fără intermediari 68 Tomata care face 50 de dolari bucata

98 Mica publicitate

98 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Actualitate

Ce bani luați de la APIA în avans până la 30 noiembrie?

La 16 octombrie APIA a dat start plăților în avans din subvențiile fermierilor pentru anul 2024. Până la 30 noiembrie, Agenția va plăti 1,2 miliarde de euro pentru peste 700.000 beneficiari eligibili. Ce scheme intră la plată?

F

ermierii români primesc 70% din plățile directe din FEGA și 85% din plățile de agromediu și plățile compensatorii din FEADR. ”Avansul total pe care Ministerul Agriculturii îl va plăti fermierilor în perioada următoare este de 1,2 miliarde de euro, din care 1 miliard de euro plăți directe, din FEGA, și 200 de milioane de euro pentru măsurile delegate, din FEADR”, a declarat ministrul Florin Barbu la 15 octombrie.

Plățile din FEGA se fac la cursul valutar de 4,9753 lei/euro, iar cele din FEADR la 4,9756 lei/euro.

Îi asigur pe toți cei îndreptățiți, toți fermierii care au depus cerere și sunt eligibili, că vor primi avansul.

N-are niciun rost să-și creeze probleme sau să-și pună probleme despre se întâmplă în perioada următoare.

TINEL GHEORGHE

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE SUME PRIMESC FERMIERII ROMÂNI ÎN AVANS? Plata de bază pe suprafață (PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 64,47 euro/ha (cca 320,757 lei); Plata complementară pe suprafață (PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS): 36,64 euro/ha, respectiv 182,294 lei/ha; Ecoschema PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 71,8 euro/ha (357,226 lei/ha).

Valorile plăților compensatorii din care fermierii vor primi avans APIA sunt următoarele: DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană: 94 euro/ha/an; DR-10 – Zone afectate de constrângeri

• • •

•

naturale semnificative: 12 euro/ha/an; DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice: 80 euro/ha/an.

•

CUM SE APLICĂ DEGRESIVITATEA PLĂȚILOR PENTRU DR-9 ȘI DR-11 DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană: 1-50 ha - 100% din prima acordată pe ha - 94 euro/ha/an; 50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar - 71 euro/ha/an; 100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar - 47 euro/ha/an; Peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar - 33 euro/ha/an.

DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice: 1-50 ha - 100% din prima acordată pe ha - 80 euro/ha/an; 50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar - 60 euro/ha/an; 100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar - 40 euro/ha/an; Peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar - 28 euro/ha/an.

• • • • • • • •

•

Sursa foto: iStock.com/ Edgar G. Biehle

Director general al APIA

Scanează-mă!

Încă nu ai primit banii?

Scanează codul QR și vezi - pe revista-ferma.ro toate știrile și informările APIA despre următoarele plăți sau eventualele blocaje în derularea acestora!

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

7

UX – O lume a preciziei Maşina de erbicidat tractată | 3.200 l – 11.200 l | 15 m – 48 m

» DUS Sistem de circulaţie cu presiune

Sistemul de circulație al presiunii DUS asigură concentrația și presiunea uniformă a soluției pe toată lățimea de lucru.

» Ghidare automată a rampei

Ghidarea precisă a rampei cu sistemul de ghidare pe înălțimea de lucru DistanceControl – această opțiune poate fi îmbunătățită cu sistemul de ghidare a rampei ContourControl pentru copierea exactă a penților. Opțiunea SwingStop amortizează rampa la întoarceri și opriri bruște.

» Punte viratoare cu AutoTrail

Pentru urmărirea precisă a urmelor tractorului – chiar și pe terenuri în pantă.

» Control automat al secțiunilor de 50 cm

Comutare precisă la capăt de lan și pe terenuri cu formă neregulată, combinând GPS-Switch-ul control automat al secțiunilor pe lăţimea de lucru și AmaSwitch sau AmaSelect controlul individual al duzei. » O reducere a utilizării soluțiilor de protecție a plantelor de aproximativ 5 – 10 %, în funcție de condiții

» Manevrabilitate perfectă a rampei

Rampele cu un design preluat din industria aeronautică sunt, în același timp, super-ușoare și superstabile. Suspensia rampei cu amortizare multiplă, inclusiv cu arc, oferă o stabilitate mare a rampei.

»

SmartCenter centru de operare Standard-Pack Funcționarea este asigurată în principal printr-o valvă de aspirație și o valvă de presiune în pachetul standard.

Comfort-Pack Un TwinTerminal 3.0 este de asemenea folosit ca standard în pachetul Comfort. În plus, este prevăzut cu oprire automată a umplerii pentru umplerea prin aspirație.

Comfort-Pack plus Operarea poate fi făcută și mai ușor prin intermediul ecranului tactil mare de 7" din Comfort-Pack plus. În acest caz, numai funcția trebuie selectată pentru a acționa automat supapele respective.

Terminal ISOBUS AmaTron 4

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Sud • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Alda Alin • Vest • alin.alda@amazone.ro • Mobil 0728/098979

for Innovation | amazone.ro

Actualitate

Sursa foto: iStock.com/simazoran

8

Ajutorul pe Cadrul Ucraina să fie dublat și prelungit Plafonul maxim pentru ajutoare pentru fermieri acordate pe Cadrul temporar de criză Ucraina ar putea fi dublat de Comisia Europeană până la valoarea de 560.000 de euro. România cere ca măsura să fie extinsă cu încă șase luni.

S

ecretarul de stat Sorin Moise, care a reprezentat România la Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) de la Luxemburg în perioada 21-22 octombrie 2024, a solicitat ca plafonul pentru ajutoare pentru fermieri pe Cadrul Ucraina să fie majorat de la 280.000 pe beneficiar la 560.000 euro pe beneficiar și măsura să fie extinsă cu încă șase luni.

PROPUNEREA ROMÂNIEI PENTRU A PREVENI FALIMENTUL FERMIERILOR ”Crizele multiple, cum ar fi creșterea prețurilor la inputuri, perturbările lanțurilor de aprovizionare și condițiile meteorologice nefavorabile au afectat grav fermierii europeni, punându-le în pericol sustenabilitatea economică. În prezent, plafonul pentru ajutoare de criză este de 280.000 euro per întreprindere, dar această sumă este insuficientă în fața dificultăților actuale cu care se confruntă fermierii. Astfel, România și partenerii săi solicită Comisiei Europene să analizeze urgent realitățile cu care se confruntă fermierii și să crească plafonul individual aplicabil sectorului agri-

1-14 noiembrie 2024

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

col primar la 560.000 euro per beneficiar. De asemenea, România își menține propunerea de prelungire a perioadei de aplicare a acestui ajutor până la cel puțin 30 iunie 2025, pentru a preveni falimentul fermierilor și a susține redresarea sectorului agricol”.

Propunerea României a fost susținută, la AGRIFISH, de Bulgaria, Slovacia, Franța, Germania, Croația, Polonia și Austria. Reprezentanta Austriei a precizat, însă, că ”este nevoie să existe un cadru comun, cu criterii extrem de clare pentru toată lumea”.

JANUSZ WOJCIECHOWSKI NU SE OPUNE Comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski a precizat că va recomanda Comisiei Europene prelungirea cadrului temporar de criză

Ucraina pentru acordarea de ajutoare pentru fermieri. Acesta a subliniat însă că prezentul cadru de criză Ucraina a fost deja prelungit o dată, până la 31 decembrie 2024, și că ”aceste instrumente temporare trebuie limitate pentru a aborda nevoi specifice și să nu uităm de importanța de a garanta egalitatea de tratament pe piața unică”.

De asemenea, a precizat că statele UE mai pot oferi ajutoare de minimis pentru fermieri ”în mod rapid și flexibil”.

CONDIȚIA CARE A EXCLUS FERMIERII DE LA PLATĂ Fermierii români au susținut, încă de la începutul anului 2024, că Schema de ajutor de 100 euro/ ha acordată în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru suprafeţe de teren arabil cultivate în toamna anului 2022 NU AR TREBUI CUMULATĂ cu alte forme de sprijin, deoarece un număr însemnat de fermieri vor fi excluși de la plată.

9

10 SOS Calamitate!

Sursa foto: iStock.com/ Tendo23

Fermieri excluși de la plata despăgubirilor de secetă

29 octombrie a fost ultima zi în care fermierii care au avut culturi agricole calamitate de seceta extremă din acest an au mai putut depune cereri pentru despăgubiri de secetă la direcțiile agricole județene. un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

UG despăgubiri secetă 120/2024, în vigoare din 15 octombrie, stabilește cine sunt beneficiarii ajutorului de 1.000 lei/ha și care sunt fermierii români afectați de secetă în perioada septembrie 2023 – august 2024 care nu vor primi despăgubiri de secetă sau care vor primi mai puțini bani, deși au avut culturile agricole grav afectate: Fermierii care au primit un ajutor de stat necuvenit nu vor primi despăgubiri până nu rambursează statului banii încasați fără drept, cu tot cu dobânzi.

De asemenea, pentru fermierii care au un contract de asigurare agricolă pentru secetă și/sau sunt beneficiari ai intervenției DR-31 - Contribuții financiare la plata primelor de asigurare din

• •

1-14 noiembrie 2024

PNS 2023-2027 pentru primă de asigurare la secetă, despăgubirea primită de la societăți de asigurare calculată per hectar, însumată cu suma plătită ca despăgubiri de secetă, nu poate depăși 80% din cheltuielile eligibile menționate pentru fiecare cultură stabilite prin OUG despăgubiri secetă.

Vezi lista cu cheltuielile eligibile la principalele culturi agricole pentru care se acordă despăgubiri de secetă!

PENTRU CE SUPRAFAȚĂ PRIMIȚI AJUTORUL DE 1.000 LEI/HA! Cum se calculează ajutorul pentru fermierii români afectați de secetă în perioada septembrie 2023 - august 2024?

Ajutorul se acordă pentru suprafața calamitată cu grad de calamitare mai mare de 30% și până la 100% inclusiv, prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar

se stabilesc prin înmulțirea grantului de 1.000 lei/ha cu suprafața calamitată prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, pentru oricare dintre culturile prevăzute în anexa nr. 1 a OUG. ”Toată suprafața care este trecută în coloana 5 (din procesul verbal de calamitate -n.red.) va primi un sprijin de 1.000 RON pe hectar”, a anunțat Ministrul Agriculturii - Florin Barbu.

Suprafața calamitată (ha) (Coloana 5) se stabilește prin măsurare/determinare de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole.

Pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024, suprafața calamitată menționată în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor nu poate fi mai mare decât suprafața aceleași culturi declarată la APIA în cererea de plată 2024.

De asemenea, sumele acordate în condițiile OUG despăgubiri secetă ... ››› 10

11

Performanță cu fiecare strop de apă.

Alege-ți campionul din portofoliul de hibrizi de porumb special dezvoltat pentru cultura irigată

DKC4655

DKC4728

DKC4897

DKC4933

DKC5016

DKC5110

DKC5206

DKC5709

DKC5810

DKC5812

DKC5911

DKC6897

Hibrizi // Protecția plantelor // Soluții digitale

Sursa foto: iStock.com/ Edgar G. Biehle

12 SOS Calamitate!

››› 8 ...nu sunt supuse executării silite prin poprire, inclusiv în cazul în care împotriva beneficiarilor acestora a fost pornită procedura de executare silită.

Vezi cum se calculează pagubele pentru culturile agricole calamitate de secetă!

necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii Schemei, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția generală buget finanțe și fonduri europene, comunică DAJ coeficientul de reducere liniară a sumelor cuvenite.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ SE DEPĂȘESC PLAFOANELE BUGETARE? Resursele financiare necesare aplicării Schemei prevăzute de OUG despăgubiri secetă sunt în sumă totală de 2 miliarde de lei. În situația în care sumele

CÂND AR TREBUI SĂ ÎNCEAPĂ PLĂȚILE? În termen de maximum 5 zile lucrătoare după ultima zi de depunere cerere despăgubiri secetă, responsabilii desemnați din cadrul DAJ întocmesc și

JUDEȚUL CU CELE MAI MARI SUPRAFEȚE CALAMITATE Olt este unul dintre județele în care fermierii aproape că nu au avut ce recolta din culturile însămânțate în primăvara acestui an, din cauza secetei. Mai mult de o treime din suprafața APIA cu culturi agricole calamitate de secetă. DAJ Olt se aștepta să primească 16.250 cereri de plată pentru despăgubiri de secetă, potrivit Adevărul, pentru aproape 120.000 hectare cu culturi agricole calamitate. Potrivit datelor APIA, în județul Olt, 24.431 de fermieri au depus în acest an cererea unică de plată pentru subvenții APIA, pentru o suprafață totală de aproape 351.112 hectare.

Practic, 65% din fermierii din județul Olt au avut culturi agricole calamitate de secetă în acest an, iar suprafața afectată de secetă reprezintă mai mult de o treime din suprafața de la APIA. În județul Olt, 2.000 ha cu grâu afectate de secetă nu au procese verbale de calamitate. Vor primi fermierii banii?

1-14 noiembrie 2024

transmit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția generală buget finanțe și fonduri europene, Situația centralizatoare cu beneficiarii eligibili și valoarea grantului care se acordă. În cazul în care se constată că un fermier care a depus cerere despăgubiri secetă nu este eligibil să primească ajutorul, DAJ trebuie să comunice fermierului respingerea cererii în scris, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data finalizării verificărilor, iar aceasta poate fi contestată. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii situațiilor centralizatoare de la direcțiile agricole județene, Ministerul Agriculturii, prin Direcția generală buget finanțe și fonduri europene, verifică încadrarea solicitărilor financiare în valoarea totală alocată și transmite Ministerului Finanțelor cererea de deschidere a creditelor bugetare. După aprobarea de către Ministerul Finanțelor, MADR deschide și repartizează credite bugetare DAJ cu sumele cuvenite. DAJ virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor.

Scanează codul QR și vezi termenele de verificare și de plată cerere despăgubiri secetă!

13

14 Articolul ediţiei

un reportaj de DANIEL PLĂIAȘU | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NO-TILL LA SUPERLATIV CU UTILAJE JOHN DEERE

Pentru a implementa tehnologia no-till, Daniel Itu a achiziționat în urmă cu 2 ani, de la IPSO Agricultură, semănătoarea John Deere N540 și buncărul tractat 1910 TBH. Ce rezultate a obținut cu această investiție în utilaje?

C

u o echipă formată din 8 oameni, Daniel Itu exploatează peste 5000 ha în jud. Constanța. A adoptat de mai mulți ani tehnologia minimum-tillage, iar pe parcursul ultimelor două sezoane a făcut trecerea către no-till.

FIECARE STROP DE APĂ ÎN SOL FACE DIFERENȚA „În condițiile climatice ale Dobrogei doar această tehnologie mai dă randament. Fiecare strop de apă în sol face diferența. De când am adoptat no-till, nu am avut nicio cultură pe minus, ba chiar am obținut producții mai mari la

John Deere a integrat în aceste utilaje cele mai noi tehnologii de precizie precum Section Control, Rata Variabilă și Curve Compensation.

ADRIAN CĂLIN

Specialist produs Crop Care IPSO Agricultură

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

no-till decât la minim-till. Am început cu 30% din suprafață în no-till, iar acum vom ajunge la 90%. Însă, pentru rezultate optime în no-till ai nevoie de utilaje performante, care fac lucrări de calitate și au o productivitate mare. Pentru noi, primul pas către tehnologia no-till a fost achiziția semănătorii directe de păioase John Deere N540 și a buncărului tractat John Deere 1910 TBH de 12.300 de litri”, ne-a declarat agronomul.

MAI MULTĂ UMIDITATE ÎN SOL ȘI EFICIENȚĂ ÎN LUCRU Reducerea evaporării și păstrarea apei în sol este doar unul dintre motivele care l-au determinat pe Daniel Itu să facă trecerea către no-till: „Pe parcursul celor 2 ani am pus în balanță plusurile și minusurile sistemului no-till, atât din punct de vedere agronomic, cât și economic sau logistic, iar rezultatele sunt net favorabile acestei tehnologii.

Avem culturi care rezistă mai bine în condiții de stres hidric, dar în același timp reducem și cheltuielile, pentru că în procesul tehnologic nu mai avem lucrări ale solului. În sistem convențional pentru a înființa o cultură faci 3 treceri, la minim-till faci 2 treceri, iar la no-till

semeni direct în miriște (o singură trecere). Per hectar noi consumăm doar 8 litri de motorină și avem costuri reduse cu peste 40%. Apoi intervine partea logistică: cu 8 oameni poți lucra 5000 de hectare, pentru că efectuezi o singură operațiune”.

EXPERTIZA JOHN DEERE ÎN SEMĂNATUL DIRECT Aflat în plină campanie de semănat la grâu, inginerul agronom ne-a invitat, alături de Adrian Călin, specialist produs Crop Care IPSO Agricultură, pe una dintre solele exploatației, situată pe raza comunei Topraisar, pentru a vedea modul în care se integrează în tehnologia agricolă adoptată de fermă ansamblul format dintr-un tractor John Deere 8R 410, semănătoarea N540 și buncărul tractat Air Cart 1910 TBH. Semănătoarea John Deere N540 a fost dezvoltată pentru a răspunde celor mai exigente cerințe ale tehnologiei no-till. „Semănătorile din seria N500 sunt fabricate în SUA și sunt rezultatul a peste 50 de ani de cercetare și dezvoltare de echipamente specializate în no-till. Desigur că pot fi folosite în orice tip de tehnologie, dar cele mai multe beneficii se obțin prin însămânțare direct

15 Articolul ediţiei 15 în miriște. Modelul N540 are o lățime de lucru de 12 m, iar buncărul tractat de 12.300 litri are două bazine (5.300 litri și 7.000 litri) cu ajutorul cărora se face concomitent semănatul și aplicarea precisă, pe rând, a îngrășământului solid”, ne-a explicat Adrian Călin.

REZULTATE CONCRETE ÎN CÂMP „E un utilaj care ne ușurează mult munca pentru că are un randament foarte bun. În exploatația noastră circa 70% din suprafață o reprezintă culturile de toamnă: rapiță, grâu și orz. Am folosit acest utilaj inclusiv la semănatul rapiței, care este o cultură foarte pretențioasă în ceea ce privește adâncimea de semănat și calibrarea semănătorii.

Randamentul variază în funcție de solă și de solul pe care îl semănăm, însă niciodată nu am obținut sub 13-15 ha/oră.

Lățimea de lucru și capacitatea mare a buncărului au un rol important pentru rezultatele obținute, însă la fel de importante sunt și sistemele automatizate de care această semănătoare beneficiază.

De exemplu, sistemul automat de control al secțiunilor de semănat (Section Control) ne permite să evităm orice suprapunere sau dublă-însămânțare, iar datorită tehnologiei TruSet putem regla direct din cabină presiunea hidraulică de apăsare pe sol, ceea ce ne asigură o adâncime constantă de semănat, indiferent de cultură sau de cât de încărcat este solul.

Din punctul meu de vedere, ansamblul format din semănătoarea John Deere N540 și buncărul tractat 1910 TBH face totul la superlativ. Inclusiv durata de alimentare a buncărului este una redusă, pentru că la acest model

De la stg. la dr.: Georgel Paul, Daniel Itu și Adrian Călin avem un șnec de încărcare cu diametrul de 10 inch, care are o rată de transfer de 1.800 de litri/minut”, a adăugat Daniel Itu. UȘOR DE OPERAT, UȘOR DE ÎNTREȚINUT „Până acum, cu aceste utilaje eu am semănat circa 2000 ha de rapiță și 4000 ha de grâu și orz. În funcție de solă, am avut o viteză de înaintare de 12-14 km/ oră, cu ele cuplate la un tractor de peste 400 CP, cum e acest 8R 410. Pe zi, la un program de 8 ore, am semănat 80-100 ha.

Pentru mine e important că reglajele și calibrarea se fac foarte ușor pentru fiecare tip de sămânță în parte. Proce-

sul este foarte simplu: avem un buton pe buncăr, punem sacul de calibrare sub distribuitor și introducem datele de măsurare pe display. Apoi stabilim normele la care vom lucra, între 50 și 420 kg/ha și din acel moment sistemul știe singur ce are de făcut.

La fel pe partea de întreținere. Secțiile de semănat (n.r. ProSeries) au foarte puține puncte mobile, deci se uzează mai greu. Mie îmi pare un utilaj solid și foarte bine construit”, a afirmat Georgel Paul, operatorul care lucrează efectiv cu cele 2 utilaje.

SIMPLU ȘI EFICIENT „Am fost printre primii din județul Constanța care am achiziționat semănătoarea John Deere N540 și am fost mulțumiți de echipa celor de la IPSO Agricultură. Totul a decurs simplu și eficient, plecând din momentul în care am discutat și ne-am consultat cu privire la această semănătoare și terminând cu punerea ei în funcțiune și instructajul făcut operatorului nostru. Noi am optat pentru acest model ținând cont de dimensiunile și de specificul exploatației noastre”, ne-a precizat Daniel Itu.

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Condiții noi pentru eco-schema PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte.

Ordin MADR: Subvenția APIA de 130 euro/bovină, reguli modificate!

Cinci măsuri de plăți directe în valoare de peste 472 milioane euro.

Scheme de ajutor Ucraina pe hectar și pe cap animal!

Reintroducerea măsurii de decontare a hranei pentru albine în PNS 2027!

Solicitare nou ajutor pentru apicultori!

CREDITE SUBVENȚIONATE ȘI PENTRU FERMIERII CU DATORII

Ordonanța de urgență nr. 121/2024 pentru modificarea și completarea OUG 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului” a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2024. Astfel, de la finalul lunii octombrie, pot lua credite pe maximum 5 ani, cu dobândă subvenționată și garantate în proporție de 100% de stat, inclusiv fermierii care au restanțe la credite, inclusiv la leasing-uri, dacă acestea sunt încadrate în categoriile A, B şi C în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

Mai mult, fermierii care au procese verbale de calamitate la culturile agricole pentru anul 2024, din care rezultă că media gradului de calamitare este de minimum 50%, pot lua credite și dacă aceştia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D şi E. De asemenea, bugetul pentru schema de ajutor de stat ”Creditul fermierului” a fost majorat de la 815,5 milioane lei la 1,861 miliarde lei. MADR estimează că banii vor ajunge pentru 7.500 de fermieri.

Sursa foto: iStock.com/ Pavle Bugarski

pagini realizate de

Schema de ajutor ”Creditul fermierului” a intrat în vigoare

Sursa foto: iStock.com/ sqback

ACTUALITATEA AGROINFO

Calcul avans APIA din sprijinul cuplat zootehnic!

Suma achitată acum de APIA crescătorilor pentru 10 vaci de carne!

Bani pe o suprafață mai mare, cu o condiție esențială

Cuantumul stabilit pentru SCZ ovine în 2024 este de 12,54 euro/cap!

Suma luată de oieri ca avans APIA pentru o turmă de 150 de ovine!

Apar schimbări în ”Programul Tomata”, din 2025, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. De anul viitor, producătorii de legume vor putea să primească bani pentru întreaga suprafață cultivată cu legume, nu doar pentru 1.000 mp, așa cum prevede în prezent Programul Tomata, însă cu condiția ca pe 50% din teren să cultive obligatoriu roșii româneşti. ”Dacă dumneavoastră aveați 5 ari de solarii, primeați 3.000 de euro pentru 1000 mp. De la anul, dumneavoastră primiți un sprijin între 1.000 și 1.500 de euro pentru toți cei 5 ari și aveți obligativitatea să cultivați pe 2,5 ari tomate și pe restul de 2,5 ari, alte legume în spații protejate”, a explicat ministrul Barbu.

Potrivit datelor MADR, în 2024, în Programul Tomata s-au înscris 25.000 de fermieri, cei mai mulți de până acum. Aceștia au produs peste 70.000 de tone de roșii.

Cu toate acestea, potrivit datelor INS, România a importat deja anul acesta 65.000 de tone de roșii, iar în 2023, aproape 100.000 de tone.

Cine sunt cei mai mari importatori de lapte de la noi din țară?

Brânză românească din lapte de import!

1-14 noiembrie 2024

CUM SE MODIFICĂ PROGRAMUL TOMATA ÎN 2025?

Agroinfo

17

Plăți AFIR în conturile fermierilor în ultimul an

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea sesiunii de depunere a proiectelor pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” până pe 4 noiembrie 2024, la ora 16.00.

Până pe 18 octombrie, termenul inițial de închidere a sesiunii, au fost depuse 6.207 proiecte, în valoare totală de 23,7 milioane de euro. Alocarea sesiunii este de 30,4 milioane de euro.

AFIR a mai anunțat că în perioada 16 octombrie 2023 - 15 octombrie 2024 a efectuat plăți către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale în valoare totală de 505,7 milioane de euro, depășind ținta de absorbție stabilită pentru anul financiar european 2024.

Prin Planul Strategic 2023 - 2027 (PS 2027), AFIR a plătit 229,5 milioane de euro, pentru proiecte de investiții și plăți directe compensatorii pentru mediu și climă. Restul plăților au fost făcute prin PNDR 2020.

Fermele care vor primi sprijin în 2025 și 2026

NOI AJUTOARE PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE!

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat un nou ajutor în sectoarele de creștere a porcilor și păsărilor. ”Practic, vom finanța, în 2025 și 2026, un număr de 60 de ferme, va fi un program prin care vom integra, pe de o parte, reproducția, adică 1.500 de scroafe cu o producție anuală estimată de aproximativ 40.000 de porci destinați abatorizării.

Proiectele vor fi finanțate undeva în jurul datei de 15 decembrie și vor fi lăsate până anul următor, prin februarie-martie, astfel încât fermierii să finalizeze studiile de fezabilitate și să depună proiecte”, a declarat ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 15 octombrie, la sediul MADR. Potrivit acestuia, scopul ajutoarelor acordate crescătorilor de porci și de păsări este reducerea importurilor. Șeful MADR a adăugat că, în România, un purcel se produce la prețul de 60 de euro, în timp un purcel din import costă circa 125 - 130 de euro.

Sursa foto: iStock.com/

TERMEN PRELUNGIT PENTRU ASIGURĂRI AGRICOLE

ACTUALITATEA AGROINFO Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

De ce renunță tot mai mulți crescători de ovine la animale?

Oierii își vând turmele! Care e prețul pe oaie!

Fermierii beneficiază de 10 scheme de ajutor național tranzitoriu de la bugetul de stat.

Document MADR: Suma pentru plata ANT! Peste 79 milioane de euro pentru motorina din Trim. III. Banii virați fermierilor în perioada următoare pe lângă avansul APIA! Cuantumuri intervenții în sectorul apicol pentru anul 2024.

Ordin MADR: Transfer sume ajutoare pentru apicultori!

Bani de la două eco-scheme către plata pentru înverzire.

Decizie MADR: Subvenția APIA care ajunge la 69 euro/ha!

Listă produse admise la export din România în Maroc.

Anunț ANSVSA: Export de oi, vaci, capre în Maroc!

18 AgriPress

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu Revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

Reglementarea NTG, în aşteptarea unui compromis După mai multe progrese la nivel european începând din 2019, propunerea de reglementare venită din partea fostei Comisii Europene a fost împărţită în două texte de compromis succesive, în 2023 şi 2024.

T

BLOCAJ DIN CAUZA LIPSEI UNEI MAJORITĂŢI CALIFICATE Dosarul nu poate avansa fără un vot pozitiv din partea unei majorităţi calificate a statelor membre din Consiliu. Un prim text nu a reuşit să obţină această majoritate în decembrie 2023, iar un al doilea text a primit votul pozitiv a 17 state membre în martie 2024, dar nu a reprezentat 65% din populaţia europeană, proporţia necesară pentru o majoritate calificată.

România, prin votul ministrului Florin Barbu, s-a opus! La fel ca și Polonia şi Germania, state cheie privind implementarea politicilor agricole europene.

Jurnaliştii de la Terre-Net spun că România se teme că exporturile sale agricole vor fi blocate dacă NTG-urile de categorie 1 (varietăţi asimilate plantelor convenţionale) vor fi considerate organisme modificate genetic (OMG).

Sursa foto: iStock.com/metamorworks

otuşi, acestea nu au obţinut majoritatea absolută în Consiliul Europei. Se va finaliza dosarul în 2025 sau 2026? Asociaţia Franceză pentru Biotehnologii Vegetale (AFBV) speră că propunerea legislativă legată de noile tehnici genomice (NTG) va progresa.

Cu toate acestea, va fi necesară „multă educaţie” şi „foarte multă răbdare”, după cum susţine Philippe Dumont, responsabil pentru relaţiile internaţionale în cadrul asociaţiei.

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

AgriPress 19

Søren Søndergaard

Cum se aplică GAEC 8 în Danemarca?

D

Sursa foto: agriwatch.dk

În momentul de faţă, protocoalele existente la nivel internaţional consideră drept OMG orice organism viu care posedă o combinaţie nouă de material genetic obţinută prin biotehnologie modernă. Acest lucru include tehnicile in vitro aplicate acizilor nucleici, inclusiv recombinarea ADN-ului şi introducerea directă a acizilor nucleici în celule sau organisme. Comisia Europeană consideră că NTG-urile de categorie 1 nu intră sub incidenţa acestui protocol, argumentând că ele reproduc o caracteristică deja existentă, deci nu este nouă, iar mutaţiile realizate nu depăşesc barierele naturale.

Cu toate acestea, până în prezent, nu există un document oficial care să consolideze această poziţie. Dacă, totuşi, se va obţine în sfârşit o majoritate calificată în Consiliu, vor începe negocierile în Trilog (Comisie, Consiliu şi Parlament) pentru adoptarea textului.

Scanează codul QR şi află când ar putea apărea pe piaţă primele varietăţi de plante editate genomic!

anemarca va fi singurul stat membru al Uniunii Europene care va menţine obligativitatea de a lăsa 4% din terenurile agricole necultivate. Decizia a fost anunţată de ministrul responsabil cu legislaţia pentru înverzire - Jeppe Bruus, care a precizat că o schimbare a acestei măsuri nu va fi posibilă mai devreme de 2026. Comisia Europeană şi-a dat deja acordul. În celelalte ţări din UE, standardul GAEC 8, care a fost obligatoriu până la aşa-numita „mini-reformă” a PAC, a fost în mare parte abolit. Totuşi, protecţia elementelor de peisaj existente a fost păstrată, aşa cum era reglementat şi în cadrul reformei PAC anterioare.

Acum, statele membre sunt obligate să introducă eco-scheme care să motiveze fermierii să lase pământul necultivat voluntar. Între timp, preşedintele asociaţiei industriei agricole din Danemarca, Søren Søndergaard, a criticat măsura ca fiind un „autogol inutil”. Vicepreşedintele Comitetului Asociaţiilor de Fermieri din UE (COPA) consideră că acest proces este un exemplu clar de politică agricolă defectuoasă şi birocraţie excesivă.

LEGEA ANTIDEFRIŞARE Statele membre ale Uniunii Europene au susţinut propunerea Comisiei de a amâna cu 12 luni aplicarea legii UE menită să reducă defrişările. Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 27 de state membre ale UE. Amânarea „va permite ţărilor terţe, statelor membre, operatorilor şi comercianţilor să fie pe deplin pregătiţi pentru a respecta obligaţiile de diligenţă care constau în asigurarea faptului că anumite produse şi mărfuri vândute în UE sau exportate din UE sunt lipsite de defrişări”, a adăugat Consiliul. Astfel, doar decizia Parlamentului European mai susține ca această amânare să devină oficială.

Regulamentul urmăreşte să prevină ca anumite materii prime şi produse derivate consumate în UE să contribuie la defrişări. Între 1990 şi 2020, o suprafaţă forestieră mai mare decât cea a UE a fost distrusă la nivel global, iar aproape 10% din acest fenomen poate fi atribuit consumului european. Legislaţia vizează, printre altele, produse precum carne, cacao, cafea, ulei de palmier şi soia. Conform legislaţiei actuale, începând cu 30 decembrie 2024, companiile care importă aceste materii prime în UE vor trebui să demonstreze, printr-un sistem de geolocaţie, că nu au provocat defrişări sau degradarea pădurilor.

Sursa foto: iStock.com/Robert Heemskerk

CARE E PROBLEMA, DE FAPT?

20 AgriPress

ACORDUL UE-MERCOSUR, UN NOU BLOCAJ Discuţiile privind Acordul Comercial UE-Mercosur s-au reluat şi sectorul agro-alimentar european a reiterat opoziţia fermă faţă de acesta. Principala îngrijorare o constituie impactul potenţial asupra lanţului de aprovizionare agro-alimentar din UE. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

e la începutul anului 2019, Comisia Europeană a iniţiat o serie de texte legislative importante în cadrul Pactului Verde European, inclusiv pachete precum Fit for 55, Legea Restaurării Naturii, Directiva privind Emisiile Industriale şi alte iniţiative în curs de elaborare. „Aceste măsuri, care vizează viitorul agriculturii europene, nu garantează reciprocitate în relaţiile comerciale cu partenerii noştri şi nu asigură coerenţa între politicile interne şi externe. Această situaţie creează un dezechilibru, oferind un avantaj de piaţă competitorilor care beneficiază de reglementări de mediu mai slabe”, precizează Copa-Cogeca într-o declaraţie de presă semnată de mai multe organizaţii relevante pentru sector.

CONSECINŢE DEVASTATOARE Chiar şi în contextul unui instrument suplimentar de sustenabilitate, detaliile acestuia rămân neclare. Este evident că ţările din Mercosur nu sunt în măsură să adopte standarde similare cu cele impuse agricultorilor europeni. „Nu putem accepta un acord care să penalizeze producătorii din UE pentru respectarea acestor standarde, în timp ce permite importurile din ţări care nu se supun aceloraşi cerinţe”, susţine cel mai important organism de lobby la nivel european din sectorul agricol. Mai mult, acest acord riscă să promoveze comerţul cu produse asociate cu degradarea mediului şi pierderea biodiversităţii în ţările Mercosur, în

1-14 noiembrie 2024

Nu putem accepta un acord care să penalizeze producătorii din UE pentru respectarea acestor standarde, în timp ce permite importurile din ţări care nu se supun aceloraşi cerinţe.

REPREZENTANȚII COPA COGECA

special în Brazilia. Aceste efecte ar putea avea consecinţe devastatoare pentru mediu şi pentru agricultură.

DEZAVANTAJE COMPETITIVE Acordul ar putea, de asemenea, să stârnească proteste ale agricultorilor din întreaga Europă, mai ales în privinţa produselor sensibile, vitale pentru

sectoarele agricole locale. În prezent, agricultura europeană se confruntă cu numeroase incertitudini. Războiul din Ucraina a dus la o creştere a importurilor de produse ucrainene, însoţită de costuri ridicate ale energiei şi îngrăşămintelor. În acest context, adăugarea acordului UE-Mercosur ar exacerba dezavantajele competitive fără a oferi garanţii concrete de progrese în ceea ce priveşte sustenabilitatea. „Comisia Europeană trebuie să recunoască mai bine relevanţa strategică a agriculturii şi a produselor alimentare în negocierile comerciale”, concluzionează semnatarii documentului.

Scanează-mă!

Vezi câteva cifre interesante şi care sunt cele mai recente evoluţii privind Acordul Mercosur!

21

22 Actualitate

un articol de VIOLETA MÂȚ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Vom plăti un preț mai mare pentru carnea de porc

Începând cu luna noiembrie a acestui an, carnea de porc va avea un preț mai mare cu 10% până la 15%, estimează producătorii din sector. Ioan Ladoși: ”Anul trecut, am importat carne de porc de 1 miliard de euro!”

I

oan Ladoși, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, a explicat de ce vom plăti un preț mai mare pentru carnea de porc, care sunt principalele probleme din sector, dar și care este soluția pentru redresarea sectorului de producție a cărnii de porc din România. ”Este o analiză pe care o facem de mulți ani și observăm că o asemenea tendință este tipică pentru perioada următoare și anume, după mijlocul lunii noiembrie, cererea de carne de porc este în creștere, ca atare, evident că asta conduce și la o creștere a prețului”, a declarat Ioan Ladoși, la B1TV.

IOAN LADOȘI

Preşedinte Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România

cărnii de porc din producția autohtonă și asta se datorează pestei porcine africane, asta e foarte clar. Nu s-a făcut mare lucru pentru stoparea acestui virus și ne aflăm în această situație. Anul trecut, am importat carne de porc în valoare de 1 miliard de euro, ceea ce este mai mult decât toate celelalte importuri

Sursa foto: iStock.com/ Srdjan Stepic

DE CE VOM PLĂTI MAI MULT? Ioan Ladoși afirmă că vom plăti un preț mai mare pentru carnea de porc din cauza faptului că pe piața din România nu există suficientă carne de porc autohtonă. ”Creșterea prețului pentru carnea de porc este datorată faptului că nu este suficientă carne de porc autohtonă. Principala problemă este lipsa

Atâta vreme cât avem pestă porcină africană, este greu de crezut că o minte clară va începe să facă investiții majore în acest domeniu, ori fără investiții majore nu ne putem gândi la o refacere a efectivelor și, implicit, la o refacere a producției autohtone de carne de porc.

1-14 noiembrie 2024

de produse alimentare, iar situația nu poate fi îmbunătățită decât cu condiția ca oficialii, care or fi ei acum sau care or fi după alegeri, să ia taurul de coarne și să se hotărască să impună reguli în privința transportului haotic de animale vii dintr-o parte în alta a țării. Acest transport haotic conduce la răspândirea pestei”, a explicat Ioan Ladoși.

CÂTĂ CARNE ESTE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTR-O LUNĂ!

Potrivit datelor INS, producţia de carne de porc din România în iulie 2024 a crescut cu circa 8,4%, față de iulie 2023, de la 23.419 tone carcasă la 25.392 tone, dar a fost mai mică cu aproape 4% faţă de iunie 2024. Vezi câtă carne este produsă în România într-o lună!

PPA A DECIMAT EFECTIVELE Potrivit datelor INS, efectivele de porcine din România au scăzut continuu, ajungând în anul 2023 la 46,3% față de anul 2006. România a pierdut, în ultimii ani, aproape 380.000 de porci domestici din cauza pestei porcine africane (PPA), potrivit datelor Oficiului Internațional pentru Epizootii.

Cel mai recent focar de pestă pestă porcină africană a fost depistat la 14 octombrie 2024 în Olt, peste 20.000 de porci urmând a fi sacrificaţi! Scanează codul QR și află detalii!

Anterior, tot luna trecută, au fost confirmate și alte focare în județul Ialomița, pentru un efectiv de 327 de porci. În 2023, 96% dintre toate focarele de pestă porcină africană din UE au apărut în unități cu mai puțin de 100 de porci, iar 6 focare de PPA au fost în ferme cu peste 10.000 de porci, toate din România, potrivit EFSA.

23

24 Semnal de alarmă

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Crescătorii de Angus încep să piardă la calitate și la preţ

Bogdan Vereş, despre paradoxul sectorului de creştere a bovinelor de carne: „Piaţa înghite animalele ieftine şi de o proastă calitate, iar cei care fac cu adevărat performanţă sunt obligaţi să-şi trimită animalele la abator!”

C

hiar dacă în general cererea pentru carnea de vită de calitate superioară este în plin avânt, sectorul de creştere a bovinelor Angus din România se confruntă cu provocări care ar putea periclita viitorul acestui domeniu. Bogdan Vereş, proprietarul Angus House Farm din Reghin, trage un puternic semnal de alarmă privind tendinţele actuale care pun în pericol atât calitatea genetică a efectivelor, cât şi viabilitatea pe termen lung a afacerilor din sector.

MATERIAL GENETIC VALOROS Bogdan este un exemplu al succesului prin investiţii strategice în genetică şi management performant. În momentul de faţă, tânărul crescător, care s-a repatriat din Marea Britanie acum câţiva

ani pentru a investi în ceea ce astăzi, din punct de vedere genetic, este probabil cea mai valoroasă fermă de bovine Angus din România, deţine un efectiv de 450 de capete. De la bun început, şi-a concentrat eforturile pe crearea unui nucleu de reproducţie de elită, cu scopul de a produce material genetic valoros pentru crescătorii de vite Angus din ţara noastră, punând practic umărul la consolidarea acestui sector.

El este fermierul care a achiziţionat recent cel mai valoros taur RED ANGUS din Europa! Scanează codul QR și vezi cât a plătit Bogdan Vereş pe valorosul exemplar!

Animaţi de iluzia unui câştig imediat, care oricum nu este semnificativ, foarte mulţi crescători nu fac decât să-şi compromită afacerile pe termen lung. În loc să-şi consolideze business-ul, printr-un management eficient şi sănătos.

BOGDAN VEREŞ

Crescător de vite Angus

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

MOMENT DE RĂSCRUCE PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE ANGUS De ceva timp, însă, lucrurile nu mai funcţionează aşa cum ar trebui. „Fermierii nu înţeleg că sunt nişte paşi esenţiali în managementul unei ferme de Angus pentru a obţine calitate şi preţ,” spune Bogdan. În timp ce fermele mari investesc constant în genetică şi programe de monitorizare a sănătăţii animalelor, o parte dintre crescători preferă soluţii pe termen scurt, ignorând astfel nevoia de calitate şi sustenabilitate. Acest fenomen, atrage atenţia Bogdan, destabilizează piaţa, deoarece animalele de calitate inferioară sunt reproduse şi vândute la preţuri mici.

Semnal de alarmă 25

CARE AR FI SOLUŢIILE?

PROBLEME STRUCTURALE ŞI RISCURI PE TERMEN LUNG Una dintre cele mai mari provocări este legată de direcţionarea defectuoasă a animalelor. O parte dintre femele, spune el, ar trebui să ajungă în abatoare, dar fermierii preferă să le împingă spre reproducţie, în speranţa unui câştig nesemnificativ. Acest lucru creează un efect de bulgăre de zăpadă, perpetuând

un nucleu de animale cu potenţial genetic scăzut, ceea ce pe termen lung va afecta calitatea întregului efectiv naţional. „Am rămas şocat după ce am văzut nişte postări, pe unul din grupurile de crescători de Angus de pe social-media, ale unor fermieri care îşi vând junincile gestante în ultimă fază de gestaţie sau vaca cu viţel la picior la preţuri derizorii, de 1.950 de euro! E cu adevărat incredibil! Practic, tot ce s-a clădit în ultimii zece ani începe să se distrugă.... ››› 26

Primordială, în opinia sa, ar fi elaborarea unui plan strategic pentru susţinerea şi dezvoltarea sectorului. Probabil, spune acesta, o soluţie ar fi stabilirea unei delimitări clare între fermele de producţie şi cele de reproducţie. Adică cei care vor să se specializeze strict pe producţia de carne să beneficieze de un anumit tip de sprijin, în timp ce exploataţiile care produc material genetic pentru dezvoltarea sectorului în general să fie stimulate ca atare. În momentul de faţă nu se face niciun fel de diferenţiere între cele două sisteme de producţie. Astfel, un fermier care investeşte sume importante în programe de prevenţie a anumitor boli sau în ameliorare genetică, cu nişte eforturi financiare foarte mari, nu-şi mai poate susţine activitatea, tocmai din cauza fermierilor care nu pun preţ pe calitate. „Mi s-ar părea normal ca un animal care are o anumită valoare genetică să fie subvenţionat poate la un nivel dublu comparativ cu un exemplar destinat strict producţiei de carne. Pentru că şi costurile sunt două ori mai mari pentru a întreţine şi a creşte acel animal valoros din punct de vedere genetic”, argumentează Bogdan.

26 Semnal de alarmă ››› 25 ...Oamenii nu înţeleg că o parte dintre femele ar trebui să ajungă în abatoare, nu ar trebui să rămână în ciclul de reproducţie”, consideră clujeanul.

UN VIITOR NESIGUR Lipsa unui program riguros de sănătate a animalelor este o altă problemă serioasă. „În alte ţări, există programe stricte de prevenţie pentru anumite boli. În România, ne limităm la acţiunile impuse de stat şi nimic mai mult”, constată Bogdan. Investiţiile sale în sănătatea animalelor includ şapte serii de vaccinări anuale, ceea ce asigură că bovinele sale sunt clinic sănătoase şi capabile să producă viţei de calitate timp de mai mulţi ani. Mulţi alţi crescători nu fac aceste investiţii, ceea ce reduce calitatea genetică şi în cele din urmă destabilizează piaţa. „Dacă nu se schimbă ceva, în următorii ani vom ajunge să avem un efectiv de animale de proastă calitate”, avertizează acesta. Efectivele matcă de femele Angus, cândva valoroase, riscă să producă viţei de calitate inferioară din cauza lipsei investiţiilor în genetică şi management. În acest ritm, fermierii care nu îşi adaptează practicile vor ajunge să fie scoşi de pe piaţă.

CALITATE, NU CANTITATE! Acest fenomen extrem de îngijorător a apărut ca urmare a creşterii interesului pentru vaca de carne. Asociaţia Aberdeen

1-14 noiembrie 2024

Bogdan și soția sa Adriana Angus România numără în prezent 1.825 de membri, care deţin împreună un efectiv total de 162.000 de taurine.

Piaţa este însă suprasaturată, susţine Bogdan Vereş. „Trebuie să înţelegem că e important să facem calitate în detrimentul cantităţii. Acum se lucrează în cadrul asociaţiei la nişte programe pe schemele de calitate. Un fel de criterii de departajare între animalele productive şi animalele care ar trebui să fie direcţionate către abator. Dar strict pe femele.

Pentru că acolo este marea problemă acum. Ştiu femele care nu reuşesc să facă spor de creştere de 600 de grame pe zi ca să beneficieze de pedigree. E un criteriu în cadrul asociaţiei. Acum s-a mărit la 700 de grame. Dar la fel de bine ştiu femele care au un spor dublu, datorită investiţiilor făcute atât în genetică, cât şi în programe de management şi o furajare corectă. Nu, nu poţi să iei Angusul, să-l pui pe păşune, îi dai paie sau ce găseşte el acolo şi să te aştepţi apoi ca acel animal să fie productiv”, afirmă tânărul crescător.

27

28 AgroExpo

Grupul fermierilor de la Cooperativa Agricolă Someş-Arieș

Ce au căutat fermierii români la Sommet de l’Élevage?

L

Printre numeroşii români prezenţi la Sommet de l’Élevage 2024 am remarcat un grup de fermieri de la Cooperativa Agricolă Someş-Arieş, în frunte cu Mihai Horvat, preşedintele organizației.

a Cooperativa Someş Arieş este "o tradiţie în a merge măcar o dată pe an la o expoziţie internaţională sau în vizită la ferme din străinătate", ne-a declarat Mihai Horvat.

un articol de

lucru, se pot obţine rezultate mai bune", ne-a spus Mihai Horvat.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

"SĂ VEDEM CE PUTEM SCHIMBA ACASĂ" Fermierii ardeleni au fost interesaţi în principal de vaca de lapte. "Ne gândim cel mai tare la ameliorare, de aceea am venit însoţiţi şi de colegi de la Genetica din Transilvania (Cooperativa Agricolă).

Dorim să vedem nivelul fermierilor francezi şi unde ar trebui să tindem şi noi.

Am căutat tehnologie, noutăţi şi modele de ferme, ne dorim să vedem ce putem

să schimbăm acasă. Expoziţia întruneşte multă tehnologie şi evoluţie în ceea ce priveşte partea de ameliorare.

Ne dorim să avem repere, apoi fiecare, după posibilităţi, o să tragă concluzii şi o să încerce să îşi aducă ferma cât mai aproape de ceea ce pot, nu neapărat de ceea ce vor. Pentru că, chiar şi prin schimbarea unor lucruri mărunte, în ceea ce priveşte tehnologia şi modul de

NUMAI ORGANIZAȚI ŞI ÎMPREUNĂ RĂZBAT ÎN PIAȚA COMUNĂ Pentru că şi motto-ul Cooperativei Someş Arieş este "împreună suntem o forţă", Mihai Horvat a observat că fermierii francezi "se nasc" cu un motto similar, "sunt foarte apropiaţi unii de alții, ţin foarte mult la asociere şi au înţeles că numai împreună pot să rezolve problemele".

Aceste comunităţi ale fermierilor se ajută în tot ceea ce înseamnă programele de ameliorare, vânzare de produse şi achiziţii de inputuri. "Tot ceea ce

1-14 noiembrie 2024

GHEORGHE GHIȘE

AgroExpo 29 priveşte munca în ferme o fac organizat şi împreună - la nivel de cooperative sau asociaţii, iar pentru fermele mici şi mijlocii aceasta este calea pentru succes.

Dacă nu eşti asociat, nu prea reuşeşti să răzbaţi într-o piaţă aşa mare cum este Europa", a remarcat Mihai Horvat.

URMEAZĂ SCHIMBUL DE GENERAŢII În grupul de la Cooperativa Someş Arieş s-au aflat şi doi copii (sub 2 ani), "semn că viitorul fermierilor este, cel puţin parţial, asigurat", ne-a spus Mihai Horvat: "Dacă acum 3-4 ani credeam că zootehnia din România nu mai are nicio speranţă şi niciun viitor, în ultimii ani mulţi dintre copiii fermierilor au preluat fermele părinţilor şi, la rândul lor, au deja copii. Cu siguranţă şi aceşti mici vizitatori vor fi fermieri de viitor în România.

PESTE 120.000 DE VIZITATORI! Cu cei peste 120.000 de vizitatori, Sommet de l’Élevage și-a reconfirmat poziția de eveniment lider mondial în creșterea durabilă a animalelor.

Importanţa Salonului a fost din nou

recunoscută şi în plan politic. Acestă a 33-a ediţie a Sommet de l’Élevage a fost vizitată de numeroşi politicieni, inclusiv prim-ministrul francez Michel Barnier, însoțit de Annie Genevard, noul ministru al Agriculturii și Antoine Armand, ministrul de Finanțe. Premierul a profitat de ocazie pentru a face mai multe anunțuri privind noile măsuri de sprijin pentru sectorul agricol.

A CRESCUT ATRACȚIA INTERNAȚIONALĂ Mai mult de două treimi dintre cei peste 6.000 de vizitatori internaționali au fost fermieri, ceea ce este încă o dovadă a importanţei pe plan mondial a târgului. „A fost un spectacol excelent, cu o creștere de 20% a vizitatorilor străini”, ne-a confirmat Benoît Delaloy, Managerul Internațional al Sommet.

Pe parcursul a 4 zile, vizitatorii au avut posibilitatea să cunoască atât vârfurile genetici animale franceze, cât şi sectoarele conexe: mașini agricole, nutriţie animală, inputuri şi energii alternative, toate subordonate principiilor agriculturii sustenabile.

PĂȘUNILE ȘI PĂSTORITUL 2026 A FOST DECLARAT ”ANUL INTERNAŢIONAL AL PĂŞUNILOR ŞI PĂSTORILOR” Pășunile susțin mijloacele de trai și securitatea alimentară a milioane de oameni din întreaga lume și au numeroase beneficii, nu numai pentru păstori, ci și pentru alte comunități, prin conservarea biodiversității, captarea carbonului și protejarea surselor de apă curată. Mai mult decât oricând, Sommet s-a angajat să promoveze creşterea sustenabilă a animalelor şi protejarea mediului, în special a păstoritului și sistemelor furajere pentru pășuni.

Există un interes deosebit pentru păstorit, iar generaţiile viitoare îşi planifică cariera şi aspiraţiile profesionale în conformitate cu aşteptările societăţii. Astfel că, nu întâmplător, ONU a desemnat "2026 - Anul Internațional al pășunilor și al păstorilor".

30 Afaceri de nișă

Inul, o cultură cu potențial: 7.000 de euro la hectar Cel mai mare cultivator de dovleac în sistem ecologic din România a decis să-şi diversifice planul de culturi şi s-a orientat spre producţii de nişă, profitând de cererea în creştere şi de preţurile mai bune la valorificare.

C

hiar dacă nu a obţinut o producţie record, aşa cum se aştepta, per ansamblu, recolta de sămânţă de dovleac din acest sezon pare a fi puţin peste media înregistrată în ultimii ani. În jur de 600 kg la hectar. Deşi a intrat mai devreme cu o lună la recoltat decât în mod obişnuit, la jumătatea lunii octombrie încă mai avea de recoltat aproape jumătate din suprafaţa însămânţată, deoarece între timp au venit ploile de toamnă şi a fost mai greu de intrat cu utilajele în câmp.

INUL, O CULTURĂ BOGATĂ ÎN OMEGA 3 Pe lângă dovleac, o cultură pe care o stăpâneşte deja foarte bine, Olimpiu

1-14 noiembrie 2024

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Simionca a decis să exploreze şi alte culturi de nişă, printre care se numără şi inul. Această alegere a venit nu doar din dorinţa de diversificare, ci şi ca o reacţie la cererea tot mai mare pentru produse sănătoase şi ecologice. Deşi cultura inului nu este lipsită de provocări, fermierul din Teaca (judeţul Bistriţa-Năsăud) a văzut potenţialul acesteia şi a decis să investească în ea. „Am

cultivat anul acesta 2 hectare cu in, tot în sistem ecologic. În mod paradoxal, arşiţa din luna august a ajutat cultura.

Seminţele de in au cea mai mare concentraţie de acizi graşi polinesaturaţi Omega 3 dintre toate plantele. Şi chiar mai mult decât peştele. Sunt foarte sănătoase”, ne-a mărturisit Olimpiu.

GREU DE RECOLTAT Particularitatea acestei culturi este că plantele de in rămân verzi pe toată perioada de vegetaţie şi sunt foarte puternice. Din ele se fac şi frânghii pentru vapoare. Atât de rezistente sunt fibrele de in. Din această cauză, este foarte greu de recoltat. „De multe ori, hederul

Sursa foto: iStock.com/RuudMorijn

Afaceri de nișă 31

combinei se blochează iar plantele se culcă la pământ. Convenţional, înainte de recoltare, inul se tratează cu glifosat, ca să se usuce forţat. Iar aici avem o problemă. Pentru că seminţele de in sunt pe primul loc în ceea ce priveşte contaminarea cu glifosat, înaintea culturii de soia, care la rândul său este tratată cu glifosat pentru a fi uscată artificial”, a constatat co-fondatorul Cooperativei Agricole Transylvanian Pure Farming. În cazul său, recoltarea se face diferit.

El coseşte plantele cu o coasă mecanică, le culcă şi le lasă să se usuce. „Încercăm să adunăm inclusiv în brazdă. Undeva între cinci şi şapte zile plantele trebuie lăsate la uscat. Şi abia apoi recoltăm. Facem acest lucru voluntar, doar ca să nu existe acea contaminare cu glifosat”, a precizat Olimpiu Simionca.

A ÎNVĂŢAT DIN GREŞELI Prima dată a testat această cultură în urmă cu patru ani, pe o suprafaţă mai mică, de 70 de arii. Atunci îşi amineşte că a recoltat o tonă, ceea ce era o producţie satisfăcătoare. Anul următor a cultivat 10 hectare, însă a fost un fiasco.

Din cauza ploilor în exces nu a putut recolta. „Tot ce am obţinut atunci am dat furaj la animale. Aşa am învăţat că lucrurile nu funcţionează întocmai cum te aştepţi. Iar asta m-a descurajat puţin.

Al treilea an am renunţat să mai cultiv, dar anul acesta am zis să mai încerc încă o dată.

Am semănat puţin mai devreme ca să pot recolta mai timpuriu.

Ştiam care sunt provocările şi am putut gestiona mai bine cultura. Am învăţat din greşeli. Rezultatele sunt mulţumitoare acum”, a remarcat Olimpiu.

7.000 DE EURO LA HECTAR! Pe piaţă, un kilogram de in ecologic se vinde cu circa 30 de lei. În condiţiile în care el a recoltat 2-3 tone pe 2 hectare, se poate spune că e o cultură foarte profitabilă.

La un calcul simplu, se observă că pe un hectar poţi câştiga aproape 7.000 de euro! Desigur, din această sumă se mai scad costurile cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii, care ... ››› 32

Sursa foto: iStock.com/ Roman Zavorotny

32 Afaceri de nișă

››› 31 ... în cazul său nu sunt foarte mari. „Fiind o cultură ecologică, nu avem multe tratamente de făcut. Chiar trebuie avut grijă să nu aplici în exces gunoi de grajd sau îngrăşăminte organice, pentru că prea mult azot strică şi face ca plantele să cadă. De asemenea, trebuie dată o importanță deosebită rotaţiei culturilor pentru a combate buruienile, pentru că inul nu este o plantă foarte competitivă. De aceea e bine să-l semeni puţin mai devreme, ca să apuce să se dezvolte şi să lupte cu buruienile”, ne-a explicat cel care la 12 ani a emigrat în Austria cu părinţii, iar în 2011 s-a întors acasă, împreună cu soţia Gabriela, investind în agricultură.

MALŢ PENTRU BERĂRIILE ARTIZANALE Diversificarea culturilor nu doar asigură supravieţuirea economică a fermelor ecologice, dar este şi un pas necesar pentru a evita suprasaturarea pieţei cu un singur produs. Astfel, Olimpiu Simionca plănuieşte să producă în viitor şi malţ din orz pentru industria berii. „Tehnologia pentru uscarea seminţelor de dovleac este 90% aceeaşi ca şi pentru malţ. Doar nişte site trebuie schimbate pe uscător”, argumentează fermierul, subliniind că România importă majoritatea malţului, ceea ce creează o oportunitate pe piaţa locală. „Şi pentru că în Transilvania, în special în zona Clujului, există numeroase berării artizanale, ne-am

GRÂU SPELTA CERTIFICAT ECOLOGIC Pe de altă parte, Olimpiu a început să producă şi făină din grâu spelta certificat ecologic, pe lângă făina de dovleac pe care o producea deja. Tot ce a recoltat anul acesta a păstrat. O parte a semănat şi spune că ar vrea să ajung la vreo 30 de hectare înfiinţate cu grâu spelta în această toamnă. Masa hectolitrică a grâului spelta este, însă, mai mică decât cea a grâului comun. De regulă, valorile pentru grâul spelta se situează undeva în jurul a 70 kg/hl, în timp ce la soiurile de grâu convenţionale aceasta poate fi între 75 şi 85 kg/hl, în funcţie de calitatea şi condiţiile de cultură. Această diferenţă se datorează în principal structurii şi compoziţiei boabelor de spelta, care au o coajă mai groasă, ceea ce le face mai uşoare comparativ cu grâul comun. De pe 2 hectare şi ceva, fermierul din Teaca a recoltat circa 7 tone de grâu spelta. Nu e deloc rău pentru că preţul de valorificare este mult mai mare decât în cazul grâului convenţional.

1-14 noiembrie 2024

Scopul nostru este să ajungem cât mai uşor la consumatorul final. Vrem ca lumea să ne cunoască şi să existe acest contact direct cu clientul. În principiu, trebuie tot timpul să ne redescoperim şi să explorăm noi orizonturi. Să ne reinventăm, dacă se poate, şi să eliminăm intermediarul. Numai aşa putem rezista pe piaţă.

OLIMPIU SIMIONCA

Fermier din Teaca (judeţul Bistriţa-Năsăud)

gândit să exploatăm această nişă. În prezent, tot malţul e adus din Germania.

Deci ar exista cerere. Poate nu în cantităţi mari dintr-odată. Noi avem oricum spaţii de depozitare şi putem stoca marfa pe termen lung”, afirmă bistrițeanul.

33

34 Europa agricolă

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

RISIPĂ CU BANII UE PENTRU AGRICULTURA ECOLOGICĂ Tranziție cu bătăi de cap: banii UE pentru agricultura ecologică, aproximativ 12 miliarde de euro puși la bătaie de UE din 2014, nu au ajutat sectorul ecologic să înflorească pe măsură.

Sursa foto: iStock.com/ julief514

În 2022, aproximativ 17 milioane de hectare erau utilizate pentru agricultura ecologică în UE, reprezentând 10,5% din suprafața agricolă utilizată totală.

Piața producției ecologice rămâne foarte mică - doar 4 % din totalul pieței alimentare din UE!

P

oliticile și strategia europeană sunt slăbite de lacune și inconsecvențe, iar obiectivul ca 25% din terenurile agricole din Uniunea Europeană să fie cultivate ecologic, stabilit pentru anul 2030, pare imposibil de atins. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună (PAC), fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice. 15 miliarde suplimentare sunt prevăzute până în 2027.

TRANZIȚIA VERDE, ÎN IMPAS! Un raport publicat la 23 septembrie de Curtea de Conturi Europeană ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sprijinului acordat de UE pentru agricultura ecologică. Auditorii au constatat că sprijinul PAC poate neglija obiectivele de mediu și de piață. De exemplu, un fermier poate primi bani de

1-14 noiembrie 2024

la UE chiar dacă nu aplică standardele de rotație a culturilor sau de bunăstare a animalelor, care sunt principii de bază ale agriculturii ecologice. Ba mai mult, s-a constatat că folosirea semințelor neecologice pentru culturi ecologice este o practică răspândită, autorizațiile obținându-se ușor.

Sprijinul PAC este acordat cu scopul de a-i despăgubi pe fermieri pentru costurile suplimentare și pentru pierderea de venituri ca urmare a trecerii de la agricultura convențională la cea ecologică. Fermierii înregistrați în sistemul de agricultură ecologică nu sunt obligați să obțină produse ecologice pentru a primi bani din partea UE. CE ÎNSEAMNĂ ASTA ÎN PRACTICĂ?

La un nivel macro, auditorii UE pun sub semnul întrebării strategia UE în domeniu. Actualul plan de acțiune pentru acest sector a fost îmbunătățit față

de cel anterior, însă el nu conține anumite elemente-cheie. Lipsesc obiective adecvate și cuantificabile pentru sectorul ecologic și nu s-au prevăzut modalități de măsurare a progresului. În plus, pentru perioada de după 2030, nu există nicio viziune strategică, necesară de altfel pentru a aduce stabilitatea și perspectiva pe termen lung de care sectorul are nevoie pentru a reuși. În practică, singurul obiectiv (neobligatoriu) pe care UE l-a stabilit pentru acest sector este de a crește suprafața consacrată agriculturii ecologice.

SUPRAFAŢA ECOLOGICĂ A UE, DEPARTE DE ŢINTA PENTRU 2030 Ritmul de adoptare a agriculturii ecologice variază însă semnificativ de la un stat membru la altul. Atât de mult, încât UE riscă să nu își atingă obiectivul de 25% stabilit pentru 2030. În Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Irlanda și Malta, proporția este sub 5 % din suprafața agricolă, în timp ce Austria a depășit 25%.

Pentru a reveni pe drumul cel bun, ritmul adoptării practicilor agricole ecologice în Europa ar trebui să se dubleze, avertizează auditorii.

35

Otel suedez

pentru cele mai dure suprafete!

Rapid 400 S/C

Semănatul direct, pregătirile minime sau lucrările convenţionale ̶ Rapid creează REZULTATE PERFECTE în toate condiţiile ̶

RABLA

Dobândă

AVANS

1.95%

Prima rată

2025

septembrie

Ofertă de finanțare supusă unor termene și condiții, valabilă de la 10.09.2024 în limita disponibilității.

Perioadă

5 ANI

36 Agricultura 4.0

Primele fructe de laborator, roadele horticulturii celulare

Producerea fructelor fără copaci, inspirată după modelul cărnii artificiale cultivate în laborator, reprezintă o inovaţie în domeniul horticulturii celulare. Această tehnologie are potenţialul de a transforma radical agricultura şi producţia alimentară. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

ntr-o lume în care creşterea rapidă a populaţiei, schimbările climatice şi scăderea resurselor agricole reprezintă provocări majore, inovaţiile în producţia alimentară sunt mai necesare ca oricând. O nouă frontieră în acest domeniu o reprezintă horticultura celulară, care promite să revoluţioneze felul în care producem fructele pe care le consumăm zilnic. Spre exemplu, cercetă-

1-14 noiembrie 2024

torii de la Plant & Food Research din Noua Zeelandă au început să exploreze posibilitatea de a produce fructe în laborator, fără a depinde de copaci, arbuşti sau plante. Această tehnologie ar putea schimba viitorul alimentaţiei la nivel global, oferind o alternativă sustenabilă şi eficientă resurselor agricole tradiţionale.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ŞI RESURSELOR Unul dintre cele mai promiţătoare avantaje ale horticulturii celulare este potenţialul său de a reduce impactul negativ al agriculturii asupra mediului. Creşterea fructelor în laborator necesită mult mai puţine resurse decât

agricultura tradiţională. Fără utilizarea terenurilor agricole extinse, se reduce presiunea asupra mediului înconjurător, inclusiv despăduririle şi eroziunea solu­ lui. De asemenea, consumul de apă, care este un factor critic în multe regiuni cu resurse limitate, scade semnificativ, de­ oarece celulele pot fi crescute în medii controlate, unde nevoile de irigare sunt minime. Această tehnologie are, de asemenea, potenţialul de a elimina ne­ cesitatea pesticidelor şi a altor substan­ ţe chimice, reducând astfel poluarea apei şi a solului. În plus, horticultura ce­ lulară ar putea contribui la conservarea biodiversităţii, eliminând dependenţa de monoculturi intensive, care adesea dis­

Sursa foto: iStock.com/greenleaf123

Agricultura 4.0 37

CE ESTE HORTICULTURA CELULARĂ?

Horticultura celulară reprezintă o ramură a biotehnologiei alimentare care urmăreşte să producă alimente prin creşterea celulelor plantelor într-un laborator.

Concret, cercetătorii extrag celulele esenţiale din fructele dorite – cum ar fi afine, mere, cireşe sau struguri – şi le cresc într-un mediu controlat. Aceste prime experimente au scopul de a crea alimente noi, cu proprietăţi nutritive similare şi un gust atrăgător, dar care nu încearcă să imite perfect fructele tradiţionale. Aceasta nu este o simplă reproducere a naturii, ci o formă de inovare alimentară care poate deveni parte integrantă a sistemelor de producţie alimentară ale viitorului, susţin oamenii de ştiinţă implicaţi în acest proiect.

Vezi un scurt material video despre tehnica producerii fructelor în laborator! trug habitatele naturale şi scad diversi­ tatea biologică.

Sursa foto: Plant & Food Research Institute

PROVOCĂRI ŞI PERSPECTIVE Ca orice nouă tehnologie, horticul­ tura celulară se confruntă cu propriile sale provocări. La fel ca în cazul cărnii crescute în laborator, provocarea ma­ joră este obţinerea unui produs final care să fie atractiv din punct de vedere al gustului, texturii şi aspectului. Consu­ matorii sunt obişnuiţi cu fructele cres­ cute în mod tradiţional, iar orice produs care le-ar înlocui trebuie să respecte anumite standarde organoleptice pen­ tru a fi acceptat pe scară largă. Cerce­ tătorii neo-zeelandezi susţin că această tehnologie ar putea deschide uşa către o categorie complet nouă de produse alimentare, care să coexiste alături de fructele tradiţionale.

OPORTUNITĂŢI PENTRU URBANIZARE ŞI CONSUMATORI Una dintre cele mai benefice impli­ caţii ale horticulturii celulare este posi­ bilitatea de a aduce producţia alimen­ tară mai aproape de oraşe, reducând astfel distanţele mari de transport şi riscurile asociate lanţurilor de aprovi­ zionare complexe. Într-o lume din ce în ce mai urbanizată, unde suprafeţele agricole sunt din ce în ce mai limitate, această tehnologie ar putea oferi o so­ luţie viabilă pentru a satisface cererea crescută de produse alimentare proas­ pete. Producerea fructelor în laborator poate transforma oraşele în hub-uri de producţie alimentară, unde ferme ver­ ticale şi laboratoare high-tech ar putea asigura alimente pentru populaţii mari, reducând dependenţa de terenurile agricole tradiţionale şi de lanţurile de distribuţie fragile.

38 Agricultura 4.0

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ROŞII SEMI-USCATE DIRECT PE CIORCHINE

Sursa foto: NRGene / Supree

Un start-up israelian a creat o varietate de tomate care se usucă în mod natural, păstrând un conţinut ridicat de vitamine şi nutrienţi, gust deosebit şi o perioadă de valabilitate extinsă.

S

upree, companie food-tech - domeniul tehnologiei alimentare -, subsidiară a NRGene, a dezvoltat o roşie de tip cherry care se usucă natural pe plantă, fără intervenţii chimice şi/sau expunerea la soare după recoltare. Tomata a fost obţinută prin metode convenţionale de ameliorare a plantelor, fără utilizarea organismelor modificate genetic (GMO), şi are potenţialul de a revoluţiona industria fructelor şi legumelor semi­uscate.

DIFERENŢE FAŢĂ DE ROŞIILE USCATE LA SOARE Până acum, roşiile uscate la soare erau culese şi apoi expuse la soare pentru deshidratare. Cu toate acestea, noua roşie dezvoltată de cercetătorii israelieni se usucă direct pe ciorchine datorită unor micro-crăpături formate natural pe

1-14 noiembrie 2024

coaja fructului. Aceste micro-crăpături permit pierderea controlată a umidităţii, astfel încât roşia să atingă un conţinut optim de umiditate de 18%, comparativ cu cele 10% ale roşiilor tradiţionale uscate. Deşi sunt numite „semi-uscate”, aceste tomate au un avantaj major - îşi păstrează calitatea şi după ce au fost congelate timp de 12 luni. Roşiile uscate la soare sunt în mod obişnuit tratate cu dioxid de sulf şi sare pentru a preveni degradarea licopenului, un antioxidant puternic responsabil pentru pigmentul roşu al roşiilor. Această practică, deşi eficientă în menţinerea culorii şi a valorii nutriţionale, poate crea probleme pentru consumatorii alergici la dioxidul de sulf. În schimb, roşiile semi-uscate de la Supree nu necesită tratamente chimice şi au de patru ori mai mult licopen decât roşiile uscate tradiţional.

VERSATILITATE ÎN BUCĂTĂRIE Roşiile semi-uscate sunt mai suculente şi mai dulci, având un conţinut mai ridicat de umiditate și oferind o textură diferită faţă de cele uscate la soare, care tind să fie gumate. În plus, roşiile semi-uscate sunt vibrant roşii, ceea ce le face mai atractive vizual în preparate. Pe lângă inovaţia gustativă şi vizuală, aceste roşii sunt cultivate din soiuri determinate, ceea ce înseamnă că toate fructele se coc şi se usucă simultan, fiind gata pent­ ru recoltare în doar 5 zile după coacere. Această caracteristică permite o recoltare mecanizată, un alt pas spre eficientizarea şi modernizarea proceselor agricole.

Agricultura 4.0 39

40 Agricultura 4.0

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Inovații premiate cu argint la EuroTier

EuroTier a anunțat câștigătorii premiilor pentru inovație 2024. Comisia de inovare a DLG (Societatea Germană de Agricultură) şi un juriu de experți independenți au acordat 21 medalii de argint. Iată alte trei inovații premiate!

SISTEMUL MAGNETIC SILOKING Proiectat de Siloking Mayer Maschinenbau GmbH, sistemul include un magnet puternic care poate fi montat și demontat cu ușurință pe lamele melcului de amestecare al remorcilor furajere.

Sistemul Siloking poate fi acum îndepărtat împreună cu toate corpurile străine (metalice) aderente, fără ca activitatea de detașare a acestora din zona principală activă să pună în pericol operatorul. El ușurează sarcina în ansamblu și reduce semnificativ riscul de rănire.

Construcția inovatoare a sistemului magnetic contribuie semnificativ la eliminarea corpurilor metalice străine din sistemele de amestecare mecanizată a furajelor și contribuie la menținerea stării de sănătate a animalelor prin reducerea ingestiei de corpuri străine care pot cauza leziuni la nivelul tractului digestiv.

SISTEMUL DE ASISTENȚĂ „FOLLOW ME” DE LA WEIDEMANN Rutina zilnică de lucru cu un încărcător presupune urcarea și coborârea repetată, care nu este doar obositoare, dar prezintă și un risc constant de rănire.

Pentru securitatea muncii, Weidemann a conceput sistemul de asistență „Follow me” ce facilitează considerabil lucrul cu încărcătoarele Hoftrac. Sistemul de

Sistemul magnetic Siloking

1-14 noiembrie 2024

asistență „Follow me” permite operatorului să coboare din vehicul și să comande cu un dispozitiv portabil ca încărcătorul Hoftrac să-l urmărească în mod autonom până la locația următoarei lucrări. Operatorul poate comanda Hoftrac să îl urmărească atât la o nouă locație, cât și să îi fixeze un nou punct de destinație. În tot acest proces, un buton trebuie să fie apăsat continuu din motive de siguranță. O zonă virtuală de siguranță este stabilită în jurul mașinii, ceea ce asigură că operatorul și zona Scanează-mă!

Expoziţia mondială EuroTier 2024 se va des­ făşura în perioada 12 - 15 noiembrie 2024 la Hanovra, Germania, unde vor fi prezenţi peste 2100 de expozanţi din 52 de state.

Vizitează site-ul și află detalii!

Sistemul de asistență „Follow me”

din jurul mașinii sunt protejate corespunzător. „SPINDER TRACK” - ADAPTAREA DIMENSIUNII BOXELOR Compania Spinder oferă un sistem de adaptare a dimensiunii boxelor din cadrul adăposturilor - „Spinder Track”.

Sistemul, proiectat sub forma unei porți care rulează pe șine, poate fi acționat și blocat în poziția dorită de către o singură persoană. Animalele sau oamenii pot trece oricând printr-o poartă glisantă integrată. Sistemul poate fi instalat în adăposturile nou construite și poate fi adaptat la dimensiunile specifice ale vechilor grajduri pentru a le moderniza.

Spinder Track permite utilizarea optimă a spațiului și nu afectează funcționalitatea altor echipamente din grajd, în special din cauza înălțimii șinei de rulare.

Spinder Track

Agricultura 4.0 41

42 Prețuri. Piețe. Tendințe

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BURSA AGRICOLĂ Prețuri, producții, stocuri-consum, cotații bursiere, analize și tendințe pe piața agricolă mondială

Prețul grâului scade, porumbul se menține, rapița crește!

Prețul grâului este sub presiune, în ciuda condițiilor proaste de însămânțare din Franța și Rusia.

Rușii și-au redus și mai mult previziunile de recoltă pentru 2024 iar prețurile de export cresc.

Franța și-a revizuit și ea producția în jos.

P

rețul grâului a indicat o mișcare stabilă până la scădere la mijlocul sesiunii pe Euronext, la 18 octombrie, în ciuda te­ merilor reînnoite cu privire la oferta din Marea Neagră.

ÎNSĂMÂNȚĂRI ÎNGREUNATE •

Sursa foto: iStock.com/Baloncici

Apariția târzie a ploilor de octombrie în Rusia și deficitul de sto­ curi anunțat din nou la sfârșitul lunii a creat îngrijorări cu privire la progresul semănatului grâului de iarnă și la evoluția sa viitoare.

SovEcon și­a redus prognoza pentru producția de grâu rusesc la 81,5 milioane de tone (de la 82,9 mil. tone în revizuirea anterioară și 92,8 mil. tone anul trecut). Acesta reprezintă cel mai scăzut ni­ vel de producție din 2021, în principal din cauza unei scăderi ac­ centuate a randamentelor din Siberia, scrie Agrarheute.

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

• În Franța, pe de altă parte, ploaia excesivă continuă să

încetinească drastic lucrările. Potrivit celui mai recent buletin săptămânal al FranceAgriMer, doar 10% din se­ mănăturile de grâu moale au fost finalizate pe 14 octom­ brie, comparativ cu 27%, media ultimilor cinci ani.

Recolta de porumb boabe a fost finalizată în proporție de doar 13%, comparativ cu o medie de 55%. Cu toate acestea, prețurile porumbului au fost, de asemenea, sta­ bile până la scădere la mijlocul sesiunii, în ciuda unei re­ dresări a cotațiilor de cealaltă parte a Atlanticului, după vânzări internaționale semnificative în SUA.

Prețuri. Piețe. Tendințe 43

PRODUCȚII REVIZUITE ÎN SCĂDERE, ÎN FRANȚA Ministerul francez al Agriculturii a publicat luna trecută cele mai recente estimări de producție pentru Franța. Pentru grâul comun, producția a scăzut la 25,4 milioane de tone, comparativ cu 25,8 mil. tone estimate luna trecută. Producția de orz de iarnă și de primăvară a fost, de asemenea, revizuită în scădere la 6,88 mil. tone și, respectiv, 2,92 mil. tone, comparativ cu 7 mil. tone și, respectiv, 3,05 mil. tone luna trecută.

Semințele oleaginoase au scăzut și ele, recolta de rapiță scăzând la 3,85 mil. tone față de 3,95 mil. tone luna trecută, iar floarea­soarelui la 1,78 mil. tone față de 1,86 mil. tone luna trecută. Recolta de grâu dur a crescut la 1,21 mil. tone față de 1,18 mil. tone, iar porumbul a înregistrat o valoare de 14,47 mil. tone față de 14,39 mil. tone anterior.

CEREALELE EUROPENE ÎȘI CÂȘTIGĂ COMPETITIVITATEA Aprecierea dolarului american față de alte valute subminează automat competi­ tivitatea internațională a originilor americane și susține de fapt prețurile cerealelor europene. Cu toate acestea, ponderea recoltelor americane continuă să cântărească asupra prețurilor la porumb și soia, având în vedere randamentele ridicate. Asociația Rusă a Exportatorilor de Cereale și­a publicat țintele de preț pentru grâu de 12,5%, potrivit SovEcon: 245 USD pentru noiembrie și 250 USD pentru decembrie.

PREȚURI PE BURSELE DIN EUROPA •

Prețul grâului scade din nou: grâul pentru decembrie s­a tranzacționat, la 18 octom­ brie (16:15 CET), în scădere cu 2,50 euro, la 227,75 euro pe tonă. Data ulterioară (martie 2025) a scăzut cu 2,75 euro, la 237,75 euro pe tonă.

Prețurile porumbului pentru noua recoltă (noiembrie) erau cu 0,50 euro mai slabe, la 211,75 euro pe tonă. Data din martie 2025 era tranzacționată la 216,50 euro pe tonă ­ și, prin urmare, cu 1 euro mai mică.

Rapița crește peste pragul de 500 de euro! Prețurile frontale ale rapiței au fost cotate la aceeași dată pentru februarie 2025 în creștere cu 4,50 euro, la 504,25 euro pe tonă.

Accesează rubrica BURSA AGRICOLĂ de pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro! Fii la zi cu noutățile pieței agricole mondiale și cu fluctuațiile prețurilor la principalele produse agricole!

• •

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

TURCIA PUNE CONDIȚII La 15 octombrie 2024 a expirat interdicția impusă de Turcia pentru importurile de grâu. Măsura, în vigoare din 21 iunie 2024, a fost implementată pentru a sprijini achizițiile interne de materii prime și a asigura o piață mai favorabilă pentru agricultorii turci.

Importurile de grâu ale Turciei, în special din Rusia, reprezintă o parte semnificativă din aprovizionarea sa, astfel că orice modificare în politica de importuri va avea implicații importante pentru piețele regionale.

Guvernul de la Ankara a impus însă și niște condiții pentru reluarea importurilor: 85% din volumul importat trebuie să provină din stocurile Consiliului Comercial Turc (TMO), iar restul de 15% să fie importat sub regimul de procesare.

Această măsură are ca scop golirea stocurilor TMO, estimate la 8 milioane de tone - cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani, potrivit datelor Consiliului Internațional pentru Cereale.

Astfel, după 15 octombrie, piața s-a deschis doar parțial folosind un sistem de cote, potrivit unei scrisori a Federației Industriașilor din Morărit din Turcia către membri, notează Bloomberg.

Măsurile prezentate în scrisoare ar însemna că morarilor li se permite să importe doar 15 tone de grâu pentru fiecare 85 de tone pe care le cumpără din producția locală.

44 Prețuri. Piețe. Tendințe

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NE LICHIDĂM SINGURI FABRICILE DE ULEI?!

Analistul Cezar Gheorghe avertizează: „Dacă importăm ulei brut pentru a fi rafinat, care merge în sticlă, asta înseamnă că nu ne protejăm producția internă pe lanț”. Din lipsa materiei prime, mulți procesatori vor închide fabricile.

Sursa foto: iStock.com/tashka2000

Nu se vinde floare din Ucraina și din Rusia, se procesează local. Ucrainenii au taxă de export în UE de 10% și TVA-ul 20% nu-l rambursează.

Sunt băieți deștepți, nu ca noi, iar rușii dacă vor să exporte floarea soarelui, au taxă de 250 dolari pe tonă, jumătate ca valoare.

CEZAR GHEORGHE

Expert în piețele de mărfuri agricole, fondatorul platformei AgriColumn

A

n prost pentru cultivatorii de floa­ rea soarelui: circa 2 milioane de hectare au fost afectate de se­ cetă, iar recoltele sunt sub așteptări.

365 DE MII DE TONE DE ULEI BRUT IMPORTAT DIN UCRAINA „România are o problemă în momentul ăsta și cred că e cunoscută de toată lu­ mea. În acest sezon a produs maxim 1,7 milioane de tone de sămânță de floarea soarelui, în timp ce procesarea româ­ nească are o capacitate de prelucrare între 1,2 și 1,5 milioane tone pe an. Pe acest fond, s­a importat ulei. Trebuie să Scanează-mă!

Exporturile rutiere de produse agricole din Ucraina au crescut cu 50% la granița cu România, până la 52,6 mii tone. Scanează codul QR și află care sunt principalele produse exportate de Ucraina către România de la începutul acestui sezon agricol!

1-14 noiembrie 2024

înțelegem unde e impactul: 365 de mii de tone de ulei brut ucrainean au fost impor­ tate de România între 15 martie 2022 și 10 octombrie 2023. Ne distrugem singuri tot lanțul”, ne­a declarat Cezar Gheorghe, expert în piețele de mărfuri agricole, fon­ datorul platformei AgriColumn.

NU NE PROTEJĂM PRODUCȚIA INTERNĂ PE LANȚ Acesta avertizează că ar trebui prote­ jată piața internă. „Dacă importăm ulei brut pentru a fi rafinat, care merge în sticlă, asta înseamnă că nu ne protejăm producția internă pe lanț. Procesato­ rul nu câștigă mai nimic de aicea, doar să rafineze uleiul brut. Cu alte cuvinte, ne batem joc. Nu zice nimeni să nu res­ pectăm legislația europeană, însă tre­ buie instituite niște măsuri care să facă astfel încât procesatorii să aibă acces în permanență la marfă, iar fermierii să aibă opțiunea de a păstra marfa pe toată perioada de 8­9 luni între recoltă, încât

să se protejeze piața românească!”, sub­ liniază Cezar Gheorghe.

UNII PROCESATORI VOR ÎNCHIDE FABRICILE „Eu vă spun cu subiect și predicat ca să se știe clar: dacă noi ucidem tot lan­ țul ăsta de la fermier ­ procesator (că și niște procesatori trebuie să închidă în iarna asta, că nu au ce face), o să ne uităm cu toții unul la altul și o să vedem unde o să ajungem!”, avertizează fonda­ torul platformei AgriColumn.

Analiștii Strategie Grains prognozea­ ză o creştere de preț la floarea soare­ lui pe fondul producțiilor mici obținute în UE. În Portul Constanța nu sunt volume mari de marfă. „Se tranzacționează mai puțin. Constanța plătește sămânța de floarea soarelui cam la 505, poate și 510 dolari pe tonă, la fel plătesc și fabricile”, ne declara Cezar Gheorghe la data de 4 octombrie.

45

46 Picătura de succes

Românul „cu mâini de aur” care a reușit în Germania

Emanuel Lilea este operator utilaje agricole într-o fermă vegetală din Mannheim-Neckarau. „Eu sunt... motor în 4 timpi: pregătesc, semăn, fac tratamente, transport baloți. În general, unde e nevoie, acolo lucrez”, spune tânărul.

L

ui Emanuel nu i­a plăcut școala, spune că „a fugit de ea!” Însă „de mic i­au plăcut tractoarele! „Când le auzeam pe drum, rupeam după ele!

Nici nu visam că o să conduc așa biju­ terii! Eram prăfuit, un copil desculț, cu o bucată de pâine în mână (dacă apu­ cam s­o iau!), toată ziua pe câmpuri îmi pierdeam timpul după tractoare, pe lân­ gă tractoriști”, mărturisește românul.

MÂNA DREAPTĂ A PATRONULUI Este oltean și lucrează ca operator utilaje într­o fermă în Mannheim­Necka­ rau. Câștigă destul de bine și nu­și do­ rește să se mai întoarcă în țară! A venit ca simplu muncitor și a ajuns să fie mâna dreaptă a patronului! ”În 2013 am avut șansa să vin în Germania, inițial, voiam să stau 2­3 luni și să vin înapoi în țară și să­mi deschid ceva. Dar când am văzut ce oportunități am aici, ce condiții de trai, am zis că nu are rost să mă întorc în țară, aici, de bine de rău, sunt angajat, câștig bine, merge cartea de muncă”, susține Lilea.

1-14 noiembrie 2024

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O FERMĂ CU PESTE 1.000 DE HECTARE Ferma la care lucrează cultivă pes­ te 1.000 de hectare, mare parte teren închiriat, cultivat cu grâu, ovăz, rapiță, porumb, soia, sparanghel și plante fura­ jere; la floarea soarelui s­a renunțat de­ oarece nu dă randament.

Producțiile sunt bune, prețurile sunt urmărite zilnic pe bursă, ne spune Lilea. „EU SUNT... MOTOR ÎN 4 TIMPI” În ferma de la Mannheim­Neckarau la început de octombrie se intrase pu­ trenic în campania de rapiță. Emanuel Lilea spune că în general, dar mai ales în campanii, are mult de lucru: „Eu sunt... motor în 4 timpi: pregătesc, semăn, fac tratamente, transport baloți. În general, unde e nevoie, acolo lucrez”.

Picătura de succes

Ne spune că după ce și­a luat per­ misul cu B, C, E în țară, a văzut aici că tractorul nu e numai de condus: te urci în el și gata pe câmp! Trebuie să înveți să calibrezi, trebuie să înveți să lucrezi cu aplicații moderne, satelitare, pe sisteme GPS, să programezi.

COMBINA - URMĂTOAREA ETAPĂ A făcut curs de calificare ca opera­ tor; a urcat pe toate utilajele agricole, numai pe combină nu. E următoarea etapă. „Pasiunea asta pentru tractoare nu e deloc ușoară! Pe urmă, agricultura, cu munca câmpului, cu toate că la înce­ put, la prima vedere, zici: mamă, asta e!

E multă muncă în spate!”, mărturisește tânărul. „DACĂ AI MÂINI DE AUR, FOLOSEȘTE-LE!” Emanuel Lilea are mâni de aur, îi pla­ ce să meșterească la tractoare. A postat pe contul lui clipuri cu întreținerea utila­ jelor, cu intervenții cu multe vizualizări. „Dacă ai mâini de aur, folo­ ... ››› 48

47

48 Picătura de succes

Frumoasă agricultura, nimic de zis, tractoare noi, utilaje frumoase, nu-ți poți lua ochii de la ele, mai ales când îți merg bine.

Uneori când ai o pană, când se strică ceva, pe vreme câinoasă, cu mocirlă pe jos, îți blestemi zilele!

EMANUEL LILEA

Operator utilaje agricole în Germania

››› 47 ... sește­le! Că dacă le ții în buzu­ nar, nu ai făcut nimic! Degeaba le ai, ia uite, totdeauna se găsește ceva de re­ glat, un pic de îndreptat, un pic de vop­ sea, mai strângem o piuliță, mai o gar­ nitură. Meseria e brățară de aur, dar nu toți o poartă, că le e rușine cu ea!, așa spunea bătrânul meu”, își amintește Emanuel Lilea.

„E O ALTĂ MENTALITATE AICI!” Emanuel Lilea spune că „diferen­ ță mare dintre o fermă din România și una din Germania nu ar fi, doar că aici e mai multă organizare, soli­ daritate. Fermierii sunt mai orga­ nizați, se ajută între ei, strâng bani împreună, iau utilaje de care să se folosească toți. Când se strică, sunt bani pentru reparații. E o altă men­ talitate aici”. „NU AM NICIUN PLAN SĂ VIN ACASĂ!”

Emanuel Lilea recunoaște că la înce­ put i­a fost greu deoarece nu cunoaștea limba. După ce a învățat­o, a făcut cur­ suri de operator utilaje agricole. După un timp și­a adus familia. Are un băiat de 14 ani și o fată de 9. Băiatul pare că ar vrea să se implice în agricultură, l­a luat pe tractor, îi place, deocamdată e pasionat de... calculator! „Nu am niciun plan să vin acasă. Deo­ camdată eu sunt mulțumit cum câștig aicea, programul de lucru e foarte bun, am 12 ani pe cartea de muncă, am zis că dacă mai prind încă vreo 10 ani, trag linie

1-14 noiembrie 2024

la final și oi vedea ce voi face”, ne­a măr­ turisit românul.

EXPERIENȚA UNUI OM CRESCUT LA ȚARĂ Emanuel Lilea are în agricultura din România doar experiența unui om cres­ cut la țară, obișnuit cu muncile câm­ pului. ”Pe la 7 ani am început să iubesc tractoarele UTB 650 și combinele de treierat (Gloria), pe care noi nu ni le per­ miteam.

Am plecat în străinătate la 17 ani cu primul meu pașaport, fără știrea părin­ ților mei. Nu au fost toate așa cum îmi doream. Am eșuat în repetate rându­ ri. Eram un visător, fără să știu cât de grea e viața în realitate. În 2013 un pri­ eten m­a invitat în Germania să­l ajut pentru 2­3 luni la construcția unei hale.

Neavând în țară un loc de muncă stabil,

am acceptat, ca să strâng niște bani cu care acasă să îmi cumpăr un tractor.

Dar ajuns în Germania, planul s­a schim­ bat. Am rămas angajat. Aici a început adevărata mea călătorie în agricultură.

Credeam că știu totul despre tractoare, dar de fapt nu știam nimic.

Am reușit să îmi aduc și familia aici, soția și cei doi copii, începând o viață nouă, de la zero. Vin dintr­o familie de oameni simpli, care au luptat. Vreau să rămân un om simplu sperând că ziua de mâine va fi mai bună decât cea de azi”, încheie doljeanul în vârstă de 37 ani.

Scanează-mă!

”Câștig mai bine decât un neamț”, spune Emanuel Lilea. Scanează codul QR și vezi la ce salariu poate ajunge un operator utilaje agricole în Germania!

49

50 Jurnal de fermă

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ARĂTURĂ VS. MINIM-TILL: O TONĂ DE PORUMB ÎN PLUS

”Anul acesta, cu toată seceta care a fost, s­a dovedit că am recoltat o mie de kilograme în plus la porumb pe parcelele unde am băgat plugul faţă de terenurile unde am semănat direct, fără arătură”, spune Szabo Szabolcs.

F

ermierul din Fântânele, judeţul Arad, lucrează 700 de hectare, din care 270 au fost semănate cu po­ rumb şi se gândeşte foarte serios să renunţe la plug, însă nu este convins că asta ar putea rezolva toate proble­ mele cu care se confruntă din cauza schimbărilor climatice. „Ne gândim la minim­till, la no­till. Deocamdată însă nu putem renunţa de tot la arătură, doar pe anumite suprafeţe. Anul acesta, cu toată seceta care a fost, s­a dovedit că am recoltat o mie de kilograme în plus la porumb pe parcelele unde am băgat plu­ gul faţă de terenurile unde am semănat direct, fără arătură”, ne­a declarat în ex­ clusivitate Szabo Szabolcs.

DE CE E NEVOIE DE ARĂTURĂ?

Această diferenţă este dată de faptul că suprafeţele fără arătură au favorizat dezvoltarea buruienilor. „Noi aici avem o mare problemă cu pirul târâtor, care este foarte greu de combătut. Dacă in­ trăm cu plugul mai putem distruge ră­ Scanează-mă!

Vezi ce ne-a declarat Szabo Szabolcs în materialul video realizat la recoltat porumbul semănat la 50 cm între rânduri!

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

dăcinile acestor plante, ceea ce nu se întâmplă în cazul sistemului de cultivare minimum­tillage”, consideră fermierul arădean. Pentru a controla cât de cât această buruiană, a făcut două erbici­ dări în primăvară, una preemergentă şi alta în postemergenţă. Rezultatele nu au fost însă pe măsura aşteptărilor. Fiind o plantă termofilă, pirul a început să ră­ sară odată cu încălzirea, când nu se mai putea face mare lucru.

PORUMB SEMĂNAT LA 50 CM Cultura premergătoare pe suprafaţa de porumb înfiinţată în tehnologie mi­ nim­till a fost rapiţa, iar singurul utilaj cu care s­a intrat înainte de semănat a fost gruberul. Imediat după recoltatul rapiţei, chiar în toamnă, s­a intervenit cu o erbicidare totală. Porumbul a fost semănat la distanţa de 50 cm între rân­ duri. Asta înseamnă 72.000 de plante pe hectar. În total, Szabo Szabolcs a alocat

270 de hectare în primăvară culturii porumbului. Producţiile s­au situat între 7.500 şi 8.500 de kilograme la hectar, în funcţie de tehnologia de cultură, dar şi de condiţiile de sol. „Am avut zone de pe care am recoltat şi 3.000 de kilograme.

Asta pentru că precipitaţiile nu au avut o distribuţie uniformă. În primăvară am înregistrat o cantitate de ploi mai mare decât anul precedent. În schimb, în lu­ nile de vară, din iunie şi până spre sfârşi­ tul lui august, nu am avut deloc precipi­ taţii”, a constatat Szabo Szabolcs.

Ne gândim la minim-till, la no-till.

Deocamdată însă nu putem renunţa de tot la arătură, doar pe anumite suprafeţe.

SZABO SZABOLCS Fermier la Fântânele, judeţul Arad

51

52 Jurnal de fermă

ALEXANDRU BACIU:

„Facem lucrări minime, că n-avem timp de arat!”

De opt ani, fermierul călărășean folosește îngrășăminte special formulate, în doze reduse cu eficacitate maximă!

Astfel, de la un sezon la altul în ferma sa vegetală de 2.000 de hectare recoltele obținute sunt sigure și stabile.

C

u ce fertilizează Alexandru Baciu culturile de obține producții con­ stante an de an? „La fertilizare, nu fac rabat la îngrășăminte, contrar unor idei care sunt prin piață! Fac sche­ ma clasică și lucrez cu îngrășăminte românești de la Romchim Protect de la Bacău, în doze reduse și cu eficacitate maximă! Compania ne face formulări speciale. Eu merg cu Azosulf, (30% azot, 15% sulf), un produs special care mobi­ lizează fosforul și potasiul din sol. Do­ zele folosite sunt de 100 kg/ha toamna aplicate pe rând la semănat grâu, orz și rapiță și alte 100 kg în primăvară, plus că mai venim cu niște foliare speciale pe vegetație tot de la Romchim Protect”, a declarat producătorul agricol.

INVESTIȚIA PE HECTAR: SUB 1000 DE EURO De aceea, este atent la costuri; chel­ tuielile directe nu sunt atât de mari, ci indirectele sunt cele mai ridicate, mai cu seamă salariile, taxele și impozite­ le la stat și munca excesiv impozitată fără randament. În ferma din Călărași, investiția pe hectarul cultivat nu depă­ șește 1.000 de euro, „pentru că ­ spune fermierul ­ trebuie să ne rămână și nouă ceva, altfel murim!”

Anul acesta la cerealele păioase a obținut producții „decente”, de 7 tone la hectar.

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRECIPITAȚIILE I-AU DAT SPERANȚĂ „Bine că ne­a plouat 150 de litri și te­ renul se lucrează relativ bine. Am căpă­ tat puțin curaj și am semănat 400 ha de rapiță direct în miriște. Cultura e micuță acum, dar are timp să crească și să in­ tre bine în iarnă. Am plantat orzul și vreo 50 ha de mazăre pentru sămânță și vom înființa cu grâu vreo 1.000 ha. Semănăm direct; dacă e vremea bună, în 11 zile e gata, pentru că avem utilaje performan­ te și de mare randament”, precizează acesta.

„FACEM LUCRĂRI MINIME; N-AVEM TIMP DE ARAT!” Alexandru Baciu ar fi vrut să are tere­ nul, dar nu are timp. „La lucrările astea de toamnă fac lucrări minime, fără arătură.

De ani de zile culturile de toamnă le pu­ nem în minimum till, că nu avem timp să arăm. Eu vara trebuie să strâng paiele de pe câmp pentru animale și nu am timp să și ar; și cum a fost seceta asta cumplită, nici nu te puteai apropia cu plugul de pământ”, explică agricultorul.

PORUMBUL NU TE LASĂ NICIODATĂ LA GREU Două culturi îi sunt la inimă lui Ale­ xandru Baciu: porumbul și soia. Este un pic mâhnit că la porumb nu a sărit de 9 tone/ha din pricina secetei care a afectat polenizarea. „Unii fermieri care nu au irigații renunță la a mai cultiva po­ rumbul sau au redus din suprafețe! Dar să știți că dintre toate culturile, porum­ bul nu te lasă niciodată!”, ne­a declarat călărășeanul.

Îngrășămintele românești cu care lucrez sunt cele mai bune și cele mai ieftine, raportat la preț/cheltuială pe hectar, cu eficacitate maximă pentru cultură și protecția mediului. Aplicându-le, te menții la niște producții constante, însă mai e și vorba de banii pe care îi dai pe hectar.

ALEXANDRU BACIU Fermier în jud. Călărași

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

53

Sursa foto: Kuhn

54 AgroTehnologii

Cum scapi de buruieni dacă lucrezi terenul în benzi? Î n sistemul strip­till, solul este "de­ ranjat" și lucrat în fâșii doar de­a lungul rândurilor unde vor fi plantate și semănate viitoarele culturile. Adânci­ mea la care ar trebui să intre organele active de lucru în stratul de suprafaţă sau subsol depinde de structura şi de gradul de compactare a solului.

CULTIVAREA TERENULUI ÎN BENZI FACE TRANZIȚIA CĂTRE NO-TILL În comparație cu no­till, strip­till poa­ te fi considerat o alternativă bună în solurile cu textură fină, care sunt mai predispuse la compactare. Strip­till­ul poate fi, de asemenea, eficient în soluri­ le nisipoase, acolo unde lucrarea conti­ nuă a solului creşte riscul eroziunii.

Strip­till poate oferi cultivatorilor de porumb (sau oricare altă cultură pră­ şitoare) un compromis atractiv la siste­

1-14 noiembrie 2024

un articol de

GHEORGHE GHIȘE

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mul no­till. Prelucrarea în bandă creează o zonă îngustă pentru semănat în care temperatura solului din zona de cultură, drenajul și aerarea solului sunt îmbu­ nătățite. Cultivarea în benzi favorizează răsărirea uniformă a culturii, în timp ce stratul de mulci menținut în fâșia adia­ centă zonei de plantare oferă protecție împotriva eroziunii solului și conservă umiditatea.

De asemenea, strip­till este o opțiune viabilă pentru fermierii care doresc să facă o tranziție mai lentă de la cultivarea intensivă a solului la no­till.

CREŞTEREA BURUIENILOR ESTE "SITMULATĂ" ÎN STRIP-TILL? Deoarece mai multe resturi vegetale rămân pe suprafața solului (între benzile de sol prelucrate), crește presiunea de bolii şi buruieni atât din cauza reţinerii umidităţii, dar şi a seminţelor de buru­ ieni. Buruienile din următoarea cultură principală trebuie controlate printr­o combinație de metode mecanice şi chimice.

PRELUCRAREA MECANICĂ A SOLULUI Dacă buruienile apar în benzile de teren unde urmează a fi semănată cul­ tura, controlul lor poate fi realizat prin prelucrarea mecanică directă a solului înainte de semănat sau prin aplicarea de erbicide pre sau post­emergent. În cazul buruienilor care apar pe ben­ zile neprelucrate, dintre rândurile de

AgroTehnologii 55

AVANTAJELE STRIP-TILL Avantajele sistemului de cultură în bandă pentru prăşitoare (strip­till) sunt: Presiune scăzută a buruienilor; O bună gestionare a carbonului organic din sol și a nutrienților; Consum redus de combustibil.

Prelucrarea solului în bandă ate­ nuează stratificarea nutrienților, fe­ nomen ce poate apărea în sistemul no­till.

• • • •

Strip-till oferă toate beneficiile tehnologiei no-till: mai multă materie organică în sol, permeabilitatea apei, compactare și eroziune reduse ale solului, rădăcini dezvoltate, randamente mai mari ale culturilor și costuri reduse. cultură, se recomandă erbicidare sau combaterea buruienilor prin metode me­ canice: cosire, flambare, tăvălugire, etc.

7 TRUCURI PENTRU CONTROLUL BURUIENILOR Identificați câmpurile cu proble­ me şi aplicaţi un program intensiv de control al buruienilor în zonele puter­ nic infestate.

Utilizați doza, volumul de apă și temperatura recomandată în amestecul de erbicidare. Încercarea de a reduce volumul de apă, în special pentru erbicidele de contact, poate conduce la o slabă acoperire a plantelor de buruieni şi la "pierderea" eficacităţii lucrării. Chiar şi praful prezent pe frunzele plantelor poate influenţa eficacitatea erbicidării!

Combinați mai multe ingrediente active în amestecurile de erbicidat

şi produse cu activitate reziduală.

Aplicaţi produsele de protecţia plantelor la momentul potrivit al zilei şi acordați atenție condițiilor de mediu, în special temperatură şi vânt.

Utilizaţi metode integrate de com­ batere (chimică şi mecanică) a bu­ ruienilor, inclusiv cosire, sertizare, flam­ bare (combatere termică) sau utilizarea unui destructor mecanic de semințe de buruieni.

Dacă este posibil, utilizaţi erbici­ darea "localizată"/"spot spraying" pentru a elimina buruienile din zone specifice, înainte ca acestea să se răspândească, atât pentru a reduce chel­ tuielile, cât şi pentru protecţia mediului.

Asigurați­vă că citiți eticheta pro­ duselor și utilizați dozele adecvate pentru stadiul de vegetaţie (dimensiuni­ le) şi densitatea buruienilor!

4.

1.

5.

2.

6.

3.

7.

CULTURILE DE ACOPERIRE ÎN STIP-TILL Specialiştii recomandă semănarea în vară/toamnă (după recoltarea culturii principale) a unor culturi de acoperire sensibile la îngheţ. Cultura de acoperi­ re va fi semănată la aceeași distanță între rânduri ca și în cultura principală din anul următor. Biomasa rezultată din cultura de acoperire sensibilă la îngheț rămâne pe câmp pe timpul iernii, iar următoarea cultură principală este în­ sămânțată între rândurile rămase de la „miriştea de acoperire”. Câteva culturi de acoperire de toamnă: ridiche fura­ jeră, phacelia, hrișcă, trifoi persan, ovăz.

Aceste metode permit sechestrarea crescută a carbonului de către rădăcinile culturilor de acoperire și chiar posibilita­ tea recoltării culturilor de acoperire la sfârșitul toamnei, ca furaj sau ca sub­ strat pentru producerea de biogaz.

56 Jurnal de fermă

Grâu semănat în arătură, fără precipitații? EXCLUS!

”Arătura care de unii este hulită, de alții este îndrăgită, pentru mine reprezintă o verigă tehnologică importantă, dar la vremea ei și la locul ei”, spune Alexander Degianski. 20% din suprafața fermei este semănată în arătură.

Î

n această toamnă, agricultorul din Giulvăz, jud. Timiș, a pus grâu pe 1800 de hectare, din totalul de 5.000 de hectare pe care le administrează so­ cietatea Forest and Biomass România.

1000 ha au fost semănate cu rapiță, aproximativ 200 cu orz și 800 ha sunt alocate culturilor de primăvară (600 floarea soarelui și 200 porumb). La toate acestea se adaugă lucerna ­ culturile verzi și culturile energetice (plop ener­ getic pentru producerea de biomasă).

ROSTUL ARĂTURII Alexander Degianski spune că reali­ zarea arăturilor se făcea înainte, cu pre­ cădere în această zonă din Banat, din două motive: ”În primul rând, nu existau scule performante pentru a pregăti solul și arăturile se făceau cu tractoare U650, arături de vară la 15 cm adâncime.

Doi la mână, ploua foarte mult.

Adică ploile erau ca și medie, ca și acum, doar că dispersia era mult mai uniformă și aveai în permanență umidi­ tate în sol!”, explică fermierul.

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 SOIURI DE GRÂU PE 90% DIN SUPRAFAȚĂ ”Semănăm 3 soiuri de grâu, pe 90% din suprafață, și anume Rubisko de la RAGT, Anapurna de la LG și avem soiul mai vechi, Exotic, dar care este un soi foarte stabil. Am mai cumpărat sămânță C1 pentru aproximativ 100 de hectare de la RAGT, Propulso și Sacramento”, spune Alexander Degianski.

1.

2.

20% DIN SUPRAFAȚA FERMEI, SEMĂNATĂ ÎN ARĂTURĂ ”Terenurile pe care le exploatez, în proporție de 80% sunt lucrate în teh­ nologie minimalistă, să nu zic minimă, dar 20% din suprafață, în mod special culturile de primăvară, vin arate. Deci practic, revin cu arătura o dată la 4­5 ani pe un teren”, spune Alex Degianski.

Adâncimea de semănat este undeva la 2­3 cm maxim, pentru că ”nu doresc să chinui, practic, grâul să germineze.

Umiditate are momentan”.

Nu vă grăbiți să vindeți plugurile la fier vechi! Vezi interviul video cu Alex Degianski!

1-14 noiembrie 2024

Nu poți să ai pretenții de la culturile de toamnă să le semeni în arătură dacă nu ai precipitații, este exclus!

ALEXANDER DEGIANSKI Fermier în jud. Banat

CUM RECUNOAȘTEM UN SOL SĂNĂTOS? ”Suntem datori să ne adaptăm dacă nu vrem să dispărem! Și un lucru foarte important ce observ este că oriunde bag hârlețul în pământ, găsesc câte o râmă în sol”, spune fermierul bănățean.

Alex Degianski afirmă că abordează o tehnologie foarte productivă, care impli­ că un management al resturilor vegetale bine încorporate. ”Mai mult, am aplicat mereu îngrășăminte rațional, pesticide rațional, cât să nu distrugem microflora și fauna din sol”, precizează agricultorul din Giulvăz.

57

58 Jurnal de fermă

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cm arată rapiță semănată la 70 de cm între rânduri?

Fermierul bănățean Alex Degianski a semănat rapița în jurul datei de 20 septembrie. A cântărit mult luarea deciziei de a înființa cultura, în condițiile în care nu s-au înregistrat precipitații consistente în zonă timp de 3 luni de zile!

„C

hiar dacă în acest an am avut multe semne de întrebare dacă voi semăna sau nu rapi­ ță, având în vedere că nu ne­a plouat din 13 iunie până prin 15 septembrie, adică ploi consistente, această cultură zic eu că va intra în iarnă foarte bine”, spune Alexander Degianski.

RAPIȚĂ LA 70 CM ÎNTRE RÂNDURI! ”Am început cu semănatul rapiței la 70 cm deja de vreo 5 ani de zile, am văzut această lucrare acum zece ani în Polonia și am înțeles că există loc de a îmbunătăți tehnologia și la noi în fermă.

Este semănată la 70 de cm distanță în­ tre rânduri, cu semănătoarea Väderstad Tempo”, explică fermierul de la Giulvăz, județul Timiș.

Hibrizii de rapiță din cultură sunt In­ Vigor InV1188 de la BASF, Architect de la LG și Umberto KWS. ”Toți hibrizii au fost semănați în aceeași formulă: 32 boabe germinabile pe metru pătrat, 35 boabe fizice, practic. Este o cultură bine înche­ gată, eu cred că dacă vom avea parte de o iarnă normală și o primăvară normală, rapița promite încă de acum și se poa­ te să avem rezultate bune”, spune Alex Degianski.

1-14 noiembrie 2024

A PIERDUT 35-40 LA SUTĂ DIN PRODUCȚIA ANULUI TRECUT Dar cum agricultura e direct impac­ tată de starea vremii și, mai ales, de fenomenele meteo extreme, fermierul bănățean știe din proprie experiență că socoteala din birou s­ar putea să nu fie la fel cu socoteala din câmp… ”Dar nu mai zic nimic, pentru că și anul tre­ cut, prin 15, 16 aprilie am avut un îngheț foarte târziu pentru fenofaza în care se afla rapița, de înflorire activă. Au venit undeva la minus 1,5 grade Celsius și eu zic că acolo am pierdut 35­40 la sută

din producția anului trecut!”, îmi spune Degianski.

Anul trecut a încheiat la rapiță cu o producție medie de 2,4­2,5 tone la hec­ tar, în condițiile în care, cu un an înainte a recoltat peste 4 tone de rapiță la hec­ tar! ”Se poate oricând, fiind supuși legi­ lor naturii, să ne trezim cu evenimente care ne dau total planurile peste cap. La fel cum și în cultura porumbului, în 10 iu­ nie credeam că o să am nevoie de o hală nouă și, din 13 iunie, surpriză! N­a mai plouat trei luni de zile!”, spune fermierul din Giulvăz.

FĂRĂ FERTILIZARE LA CEREALELE PĂIOASE ”Nu am fertilizat anul acesta culturile de cereale păioase și nici nu voi fertiliza culturile de floarea soarelui și porumb cu îngrășământ complex. Am făcut un calcul și doar îngrășământul complex aplicat pe suprafața fermei mă costă undeva la 600 de mii de euro! (…) Un an de zile fără un îngrășământ complex, în condițiile în care ani și ani de zile ai revenit pe terenuri cu astfel de îngrășăminte, nu este nicio mare problemă. Desigur, vine nevoia de a fertiliza cu îngrășămintele azotoase, pentru că fiziologia este clară: o tonă de grâu consumă 25 kg de azot substanță activă, fosfor 12, potasiu 25, calciu 8. Nu se schimbă aceste raporturi, doar că în soluri bine lucrate, bine aprovizionate, se poate face astfel de derogare de la tehnologia clasică”. Alexander Degianski ne-a explicat decizia sa într-un interviu video realizat în ferma sa!

59

Un alt „monument” franțuzesc: semințele Maize in France.

Fără o calitate foarte bună a semințelor, nu poate fi exprimat nici cel mai bun material genetic din lume. În materie de semințe de porumb, Franța - principal producător european și exportator mondial - deține un nivel de competență recunoscut pretutindeni de peste cincizeci de ani. De ce ? Datorită diversității mari a regiunilor sale de producție, care îi permit să cultive hibrizi din întregul spectru de precocități. Experiența agricultorilor

multiplicatori și reglementările din domeniul producției, calității fitosanitare, trasabilității și altor aspecte fac ca această țară să obțină semințe excelente, care le permit hibrizilor să-și exprime pe deplin caracteristicile inovatoare.

www.maizeinfrance.com

60 Protecţia plantelor

Samulastră de floarea soarelui

Cum înmulțim dăunătorii de sol în câmp fără să vrem!

Î

Atenție! Toamnele calde, la pachet cu tehnologiile minime și samulastra de floarea soarelui dezvoltă dăunătorii de sol și le asigură hrană, refugiu și siguranța perpetuării insectelor în anii următori.

n această perioadă a anului de actu­ alitate erau dăunătorii cerealelor de toamnă sau ai rapiței. Însă la fel de importantă este și samulastra de floa­ rea soarelui, care poate asigura perpe­ tuarea dăunătorilor de sol de la un an la altul.

SAMULASTRA - UN PACHET DE BENEFICII În teorie, totul sună frumos…

Samulastra de floarea soarelui consumă îngrășămintele aplicate la această cultură, pe care plantele nu le­au folosit în totalitate în perioada de vegetație. Apoi, după distrugerea samu­ lastrei, de aceste elemente nutritive vor beneficia viitoarele culturi, cu posibili­ tatea reducerii dozei de îngrășăminte sezonul următor.

De asemenea, solul fiind acoperit cu vegetație o perioadă lungă de timp, se evită eroziunea acestuia. În plus, samulastra de floarea soarelui consumă CO2, deci, indi­ rect, contribuie la reducerea amprentei de carbon.

1.

2.

3.

1-14 noiembrie 2024

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Am putea spune că ar trebui să lăsăm câmpurile să se înverzească de samu­ lastră și buruieni în perioada dintre două culturi.

O DECIZIE GREU DE LUAT Decizia de a lăsa samulastra de floarea soarelui sau de a o distruge cât mai repede este dificilă, dar indiferent ce facem în viitor, tre­ buie să ținem cont și de insectele dăunătoare. Deja acestea pun pro­ bleme mari culturilor, atât primă­ vara, dar și toamna. Așa că acum, pe lângă monitorizarea culturilor, mai trebuie să fim cu un ochi și pe samulastră!

DAR ORICE CÂȘTIG ARE ȘI UN PREȚ…

Iar prețul pentru acest posibil câștig, ”datorat” samulastrei, sunt dăunătorii de sol. Samulastra de floarea soarelui în­ seamnă o masă bogată pentru generația de toamnă a buhei semănăturilor (Agro­ tis segetum) sau pentru diferitele specii de viermi sârmă (Agriotes spp.). Pe lângă masă, înseamnă și un posibil refugiu pen­ tru aceste insecte. Chiar dacă samulas­ tra se va distruge înainte de venirea se­ zonului rece, dăunătorii și­au completat ciclul de dezvoltare și s­au retras în sol.

PRESIUNE MARE DE INFESTARE CU BUHA SEMĂNĂTURILOR Larvele buhei semănăturilor pot ier­ na la adâncimea de 20­40 cm. Cum mulți fermieri folosesc sistemul de lu­ crări minime al solului (unii chiar „no tillage”), larvele aflate în sol sunt din ce în ce mai puțin „deranjate”. În cazul buhei semănăturilor, tem­ peratura minimă la care se dezvoltă larvele este de 12,2 grade Celsius. Cum toamnele sunt din ce în ce mai... ››› 62

61

62 Protecţia plantelor ele. Fiindcă pe unele sole, samulastra de floarea soarelui este „perie”.

Una dintre măsurile preventive re­ comandate în literatura de specialitate pentru combaterea atacului acestor specii dăunătoare era arătura de vară sau de toamnă, efectuată imediat după recoltarea plantei premergătoare. În fe­ lul acesta larvele aflate în sol erau „de­ ranjate” și nu mai aveau acces la surse de hrană. În prezent, una dintre normele de eco­condiționalitate este să menținem terenul acoperit cu vegetație pe timpul verii (sau miriște, sau samulastră). De asemenea, mulți fermieri au înlocuit arătura cu sistemul de lucrări minime al solului din rațiuni economice și pen­ tru a conserva apa în sol. Putem spune că „s­au aliniat astrele” și pentru viermii sârmă. Sau că rămânem fără o parte din măsurile preventive pentru limitarea po­ pulației viermilor sârmă. Aceștia sunt prezenți, practic peste tot, dar atacul se manifestă cu preponderență în zonele cu soluri grele, acide, cu exces de umidi­ tate. În ultimii ani, atacuri mai ridicate s­au înregistrat și în sudul și sud­estul țării, mai ales acolo unde se irigă. Cel mai probabil, în aceste zone, populațiile vier­ milor sârmă au crescut.

Samulastră de floarea soarelui

Atacul larvelor buhei semănăturilor la plantele de porumb (semănate după floarea soarelui) ››› 60 ...calde, se creează condiții bune pentru ca acestea să fie active atunci când, cel puțin teoretic, trebuiau să hi­ berneze.

Recapitulând, samulastra de floarea soarelui oferă condiții ideale pentru hra­ na larvelor buhei semănăturilor. Mai ales că, în general, plantele sunt în primele faze de vegetație. Exact ce trebuie pen­ tru larve. Toamnele din ce în ce mai cal­ de fac ca acest dăunător să fie activ și în noiembrie. Iernile mai blânde au ca po­ sibil efect o rată mai mare de supravie­ țuire a larvelor. Asta înseamnă mai mulți fluturi în primăvara anului următor. O singură femelă de buha semănăturilor poate depune între 2000 și 2900 de ouă.

1-14 noiembrie 2024

Asta înseamnă o presiune mare de in­ festare în anii următori.

Una dintre măsurile de prevenire a atacului, recomandată în literatura de specialitate, este distrugerea buruieni­ lor, care pot fi gazde intermediare. Eu aș adăuga și distrugerea samulastrei de floarea soarelui. „S-AU ALINIAT ASTRELE” ȘI PENTRU VIERMII SÂRMĂ Deși această specie se dezvoltă foar­ te bine în terenurile acoperite cu vege­ tație (cum ar fi cele înțelenite, pășunile naturale sau artificiale), acolo unde este samulastră de floarea soarelui, toamna târziu, pot să fie condiții ideale pentru

PÂNĂ LA URMĂ CE ESTE DE FĂCUT? În zonele unde s­a manifestat ata­ cul buhei semănăturilor sau al viermilor sârmă la porumb, floarea soarelui sau cereale păioase, una dintre recoman­ dări ar fi să nu lăsăm samulastra de floa­ rea soarelui să se dezvolte și să ajungă „perie” în luna noiembrie, așa cum am întâlnit în multe cazuri în sud­estul țării anii trecuți. În mod normal, în ultima lună de toamnă calendaristică, temperaturile nu permiteau samulastrei să se dezvolte așa de mult. Noaptea temperaturile erau scăzute, chiar sub zero grade Celsius, și dimineața era brumă groasă. Nu mai este cazul în prezent. Toamnele sunt calde, inclusiv temperaturile minime, pe timpul nopții, nu mai sunt așa scăzute.

Dovadă că anii trecuți am avut mai puține brume comparativ cu anii normali. Asta înseamnă că samulastra se dezvoltă și dăunătorii de sol au mâncare și refugiu, inclusiv în noiembrie. Pe termen lung, populațiile acestor specii pot să crească, cu consecințele negative de rigoare.

63

64 Reportaj Ferma

Cu legumele direct la ușa clientului, fără intermediari

În pandemie, Cristian Eugen și Tania Carâmb au fost printre primii producători din județul Iași care s-au pliat pe noile cerințe ale consumatorilor și care au livrat legume direct consumatorilor finali. Cum s-au dezvoltat între timp?

Î

n 2010, Cristian Eugen și Tania Carâmb puneau bazele fermei horticole Serele Agrodav Cristești, comuna Holboca, jud. Iași, din dorința inițială de a produce legume și fructe

pentru familia care tocmai se mărea, odată cu venirea pe lume a primului dintre cei doi fii (David, 14 ani și Călin, 8 ani). În primii ani, cei doi soți au produs legume pe o suprafață

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de 3000 mp, atât în câmp, cât și în spații protejate, construind primele 3 solarii a câte 300 mp fiecare. Primele sortimente de legume obținute în mica fermă ieșeană au fost tomate, ardei kapia, varză și vinete.

9500 MP DE LEGUME ȘI 5000 MP DE LIVADĂ Animați de dorința de a dezvolta ferma, cei doi legumicultori au investit an de an, inclusiv prin măsura dedicată instalării tinerilor fermieri, reușind să extindă activitatea atât ca suprafață aflată în exploatare, cât și ca diversitate a culturilor.

Astăzi, doar suprafața cu solarii a ajuns la 3500 mp, iar cea pentru producerea legumelor în câmp este de 6000

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

Reportaj Ferma 65 mp, gama de produse fiind îmbogățită: răsaduri, salată, ceapă, mărar și pătrunjel, tomate, ardei kapia, gogoșar, ardei gras. De asemenea, antreprenorii ieșeni au înființat și o livadă pe o suprafață de 5000 mp, cu speciile prun, măr, păr.

TRECEREA DE LA BIROU CĂTRE CÂMPUL DE PRODUCȚIE Pe lângă valorificarea directă a fructelor, au trecut și la etapa de prelucrare a recoltelor și de obținere a sucurilor din fructe și legume. ”După ce a venit pe lume David, soția mea a insistat să producem cât mai multe alimente în propria gospodărie. Am renunțat la statutul de salariat și am decis să mă ocup exclusiv de construirea unei ferme horticole comerciale, această zonă făcând parte dintr-un important bazin legumicol din arealul râurilor Jijia și Prut, respectiv bazinul Bosia - Ungheni - Grădinari - Victoria. Având studii de profil, nu mi-a fost greu să fac trecerea de la birou către câmpul de producție. Am continuat să dezvoltăm partea horticolă a gospodăriei noastre și să ... ››› 66

66 Reportaj Ferma ››› 65 ...o transformăm într-o afacere de familie. În primele 3 solarii am investit toți banii pe care îi aveam și alții pe care nu îi aveam, dar i-am împrumutat, printr-un credit de nevoi personale. Atunci, ni s-a sădit în suflet și dorința de a părăsi orașul Iași și de a ne stabili în satul Cristești”, arăta Cristian Eugen Carâmb.

APROPIEREA DE MINICIPIUL IAȘI A FOST DE UN REAL AJUTOR La Cristești-Holboca au găsit condiții favorabile producerii legumelor și fructelor, datorită climei temperate și reliefului sub forma unor terase cu o ușoră înclinare spre sud și cu un șes în apropiere de Lunca Jijiei și a Prutului. Un alt avantaj major îl reprezintă amplasarea

RECOLTE DIN BELȘUG Pentru ferma horticolă Serele Agrodav Cristești, cea mai mare provocare din anul de producție 2024 a fost aceea a arșiței, lipsa precipitațiilor fiind suplinită prin extinderea sistemului de fertirigare.

Deși nu s-au redus dramatic greutatea medie și aroma legumelor, perioada îndelungată de arșiță din vara 2024 a determinat suprapunerea fenofazelor și o coacere prematură a fructelor. Totuși, nivelul de producție a fost mulțumitor, permițând livrarea către beneficiarii finali, în ciclul 1, a aproximattiv 120 mii fire răsaduri, 800 kg pătrunjel, 800 kg ceapă, 500 kg mărar, 20 mii salată, iar în ciclul 2, a 30 tone ardei gras, 25 tone tomate, 13 tone ardei kapia, 6 tone ardei gogoșar.

1-14 noiembrie 2024

localității la o distanță de numai 15 km față de centrul orașului Iași. ”Apropierea fermei de Iași a reprezentat un grandios suport al dezvoltării noastre susținute.

Am în vedere, în primul rând, partea care ține de valorificarea recoltelor și de relațiile cu beneficiarii. Dacă, la început, livram preponderent către intermediarii prezenți în piețele din cartierele ieșene și, de asemenea, ca mulți alți producători din întreaga zonă a Moldovei, mergeam cu un volum mai mic de marfă în Piața CUG (piața agro-alimentară de en-gros din municipiul Iași), acum vând toată producția exclusiv consumatorului final”, arăta ieșeanul.

AU ADOPTAT RAPID SISTEMUL DE COMENZI ONLINE Anul 2020 a fost decisiv în ceea ce privește transformarea sistemului de producţie-valorificare a legumelor şi fructelor, din cadrul fermei Serele Agrodav Cristești. Din cauza pandemiei COVID-19, s-au produs modificări semnificative în relația producător-consumator, dezvoltându-se în ritm accelerat sistemul de comenzi online. Ținând cont de cerințele consumatorilor, fermierii ieșeni au schimbat criteriile de alegere a sortimentelor de legume pe care le-au produs. Prin comenzile online, se solicita o gamă mai diversificată de legume, dar în cantități mai mici. Cristian Eugen și Tania Carâmb au fost printre primii producători din județul Iași care s-au pliat pe noile cerințe ale consumatorilor și care au livrat legume la ușa clientului.

PROGRAMUL TOMATA A SUSȚINUT FINANCIAR TRANSFORMAREA ”Transformarea a necesitat investiții suplimentare și am avut un ajutor binevenit în așa-numitul Program Tomata. Tot atunci, am prelungit și perioada de producție la ardei gras, kapia și gogoșari, până în ultima parte a lunii noiembrie. În ultimii 3-4 ani, au intervenit și alte numeroase provocări în producția legumicolă, respectiv o extraordinară criză a forței de muncă, evenimente meteorologice extreme, accentuarea problemelor fitosanitare, etc. Deocamdată, reușim să le gestionăm pe toate, dar este din ce în ce mai dificil”, puncta Cristian Eugen Carâmb.

Pentru noi, consolidarea relației de parteneriat cu beneficiarii a reprezentat un pol de stabilitate financiară care ne-a permis să susținem investițiile în dezvoltarea fermei și un resort pentru a menține un nivel cantitativ și calitativ cât mai înalt al producțiilor.

CRISTIAN EUGEN CARÂMB

Proprietari Serele Agrodav Cristești

LEGUME PE TOT PARCURSUL ANULUI PENTRU RETAIL Producătorii ieșeni au căutat să eficientizeze activitatea, prin identificarea unei cât mai bune strategii de valorificare a producțiilor. Au continuat să acorde o atenție deosebită sistemului de comercializare online și, în paralel, au inițiat o colaborare cu o companie multinațională din industria de retail, prezentă și în municipiul Iași (Carrefour). ”Nu a fost simplu, dar suntem fericiți că, în sfârșit, am ajuns la beneficiarul final.

A contat foarte mult faptul că, permanent, am căutat să investim nu doar pentru a obține cantități tot mai mari de legume, ci și pentru a îmbunătăți calitatea acestora. De asemenea, o condiție importantă a reușitei a fost aceea a continuității în producția legumicolă.

După ce am prelungit perioada de obținere a legumelor până în luna noiembrie, am mai făcut un pas, respectiv acela de a extinde producerea de legume pe tot parcursul anului (în spații protejate).

Practic, ne-am organizat activitatea în două cicluri de producție, obținând, în ciclul 1, răsaduri, ceapă, salată, mărar și pătrunjel, iar în ciclul 2, tomate, ardei kapia, gogșar, ardei gras”, menționau producătorii ieșeni.

SEMĂNĂTOAREA

67

JOHN DEERE 750A Însămânțare Eficientă și Precisă.

Lățimi de lucru de 3m, 4m și 6m Secții ProSeries™ distanțate la 166 mm Semănat uniform prin resturi vegetale, fără blocaje Un consum mai mic de combustibil, datorită cerinței reduse de putere Două unități de dozare, oferind flexibilitate în distribuția semințelor și evitarea suprapunerilor Construită cu șasiu robust și durabil pentru a rezista în condiții dificile Sistem avansat de dozare pneumatică care permite o gamă variată de rate de semințe (de la 1,1 până la 412 kg/ha) Plasare precisă a semințelor pentru diverse culturi, maximizând randamentele

Secția ProSeries™ permite ajustări rapide pentru a se adapta condițiilor diferite de pe câmp Sistem de apasare hidraulica reglabilă pentru semănat în orice condiții de teren (75-180kg) Control precis al adâncimii și contact excelent între semințe și sol, ceea ce contribuie la o germinare uniformă Efort minim pentru fermier la întreținere: secțiile ProSeries™ sunt concepute pentru a necesita un minim de gresare, doar o dată pe sezon și reduc acumularea de praf și coroziunea Sistemul de control GreenStar™/ISOBUS permite calibrarea ușoară și utilizarea funcțiilor avansate cum este Controlul Secțiunilor, economisind timp și resurse

68 Legumicultură

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TOMATA CARE FACE 50 DE DOLARI BUCATA

Roșiile gigantice au în spate metode extrem de atent monitorizate pentru ca fructele să atingă dimensiuni demne de cartea recordurilor. Producătorii folosesc tehnici speciale de cultivare. Care e cea mai scumpă tomată din lume?

Î

Sursa foto: bigpumpkins.com

DE UNDE PROVIN TOMATELE? Tomatele au fost cultivate pentru prima dată în regiunea Andină a Americii de Sud, mai exact din zona care cuprinde actualele teritorii ale Peru, Ecuador, Chile şi Bolivia. Strămoşii sălbatici ai tomatelor au crescut iniţial în aceste zone, iar primele civilizaţii care le-au domesticit şi cultivat au fost aztecii şi alte popoare precolumbiene din Mexic.

Tomatele au fost cultivate şi folosite în alimentaţie cu mii de ani înainte de sosirea europenilor în aşa-numita Lume Nouă. Cuvântul „tomată” provine din cu-

Foto ilustrativă

Sursa foto: iStick.com/grafvision

n întreaga lume există mii de varietăţi de tomate, estimările variind între 10.000 şi 15.000 de soiuri diferite.

Aceste varietăţi se diferenţiază prin caracteristici precum dimensiunea, forma, culoarea, gustul şi utilizarea lor culinară. Cele mai întâlnite sunt tomatele cherry, tomatele Roma (prunişoare), tomatele beefsteak, tomatele heirloom şi tomatele cocktail. Aceste varietăţi sunt cultivate în întreaga lume, de la grădinile gospodăriilor până la fermele industriale, fiecare adaptându-se la diverse climate şi soluri. În plus, dezvoltarea continuă a soiurilor hibride şi a celor rezistente la boli contribuie la creşterea numărului de varietăţi disponibile.

vântul aztec „tomatl”. Iniţial, europenii au privit tomatele cu suspiciune, deoarece făceau parte din familia Solanaceae, care include şi unele plante toxice, dar în timp au ajuns să fie cultivate şi apreciate pentru gustul lor.

CEA MAI SCUMPĂ TOMATĂ DIN LUME Cea mai scumpă varietate de tomate din lume este considerată tomata japoneză „Shiso Aomaru”, care poate ajunge să coste aproximativ 50 de dolari bucata. Această varietate este cultivată în Japonia şi este renumită pentru dulceaţa, tex-

Tomata lui Dan Sutherland avea dimensiunea mai mare decât a unei mingi de volei!

1-14 noiembrie 2024

tura perfectă şi raritatea sa. Shiso Aomaru este o tomată de lux, fiind considerată o delicatese şi folosită în bucătăriile selecte sau oferită ca daruri exclusiviste.

De asemenea, unele soiuri de tomate „heirloom” pot atinge preţuri ridicate, în funcţie de raritatea lor şi de metodele de cultivare. Aceste soiuri nu sunt cultivate pe scară largă, iar producţia lor este limitată, ceea ce contribuie la preţul crescut pe pieţele specializate.

O ROŞIE DE APROAPE 5 KILOGRAME Cea mai mare roşie din lume a fost o tomată din soiul „Domingo”, care cântărea 4,896 kg. Aceasta a fost cultivată de fermierul Dan Sutherland din Washington, SUA, în 2020 şi a intrat în Cartea Recordurilor Guinness. Tomatele gigantice, precum cele din soiul Domingo, sunt deseori rezultatul unor tehnici speciale de creştere, care includ sol bogat în nutrienţi, udare constantă şi tăierea florilor suplimentare pentru a permite plantei să-şi concentreze energia pe creşterea unui singur fruct. Aceleaşi soiuri pot fi cultivate şi în grădinile de acasă, dar este puţin probabil să atingă dimensiuni similare fără tehnici speciale.

69

70 Utilaje agricole

5 NOI ÎNCĂRCĂTOARE TELESCOPICE SCORPION

Confort, stabilitate, precizie în lucru și capacitate de ridicare mai mare cu până la 300 kg - sunt câteva dintre îmbunătățirile aduse noilor încărcătoare telescopice Scorpion din clasa de 3 și 4 tone, lansate de Claas.

C

ele opt încărcătoare telescopice Scorpion din portofoliul Claas acoperă capacități de ridicare de la 3,3 la 6 tone și înălțimi de ridicare de la 6,7 la 10 m. Cinci modele noi cu capacități de ridicare de la 3,3 la 4,2 tone Scorpion 733, 1033, 638, 738 și 742 - au dat un nou suflu gamei, cu o serie de caracteristici de creștere a performanței și a confortului.

MAI INTELIGENTE, MAI PUTERNICE ȘI MAI STABILE Datorită presiunii hidraulice mai mari, noile încărcătoare telescopice Scorpion oferă o capacitate de ridicare mai mare cu până la 300 kg: 3,3 t pentru modelele de bază 1033 și 733 și 4,2 t pentru modelul Scorpion 742. În același timp, pentru a asigura echilibrul și stabilitatea obișnuite, ampatamentul a fost mărit cu 100 mm, cu modificări corespunzătoare la nivelul contragreutății spate.

Această clasă de echipamente beneficiază acum și de funcțiile Smart Load­ ing, datorită noilor comenzi hidraulice cu pilot control electronic. Acum sunt disponibile operatorilor următoarele funcții

1-14 noiembrie 2024

un articol de

REVISTA FERMA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

automate și sisteme de asistență: Revenirea automată a cupei în poziția salvată anterior: o economie semnificativă de timp și efort atunci când efectuați sarcini repetitive aproape de sol.

Funcția de agitare automată a cupei: cilindrii de înclinare asigură golirea fiabilă a materialelor aglomerate și distribuirea uniformă a materialelor vrac.

Retragerea automată a brațului telescopic (nu pentru modelul SCORPION 1033): brațul se retrage automat pe măsură ce este coborât brațul telescopic, reducând semnificativ sarcina de lucru a operatorului.

Motorul diesel Liebherr cu patru cilindri, de 105 kW/143 CP și 550 Nm oferă o putere hidraulică de maxim 160 l/m la o turație de 1.600 rpm, cu funcționare silențioasă și eficientă din punct de vedere al consumului de carburant.

• • •

•

•

În timpul încărcării, Dynamic Power ajustează automat turația motorului în funcție de unghiul joystick-ului și de viteza de ridicare și de încărcare dorită.

PUTERE DE TRACȚIUNE JAGUAR, APLICATĂ CU PRECIZIE Toate modelele sunt acționate de transmisia hidrostatică puternică și eficientă Varipower 2 cu motorul puternic, eficient și fiabil care a fost folosit de ani de zile la combinele de recoltat furaje Claas Jaguar. În plus, noua transmisie Varipower 3 este disponibilă opțional pentru modelele Scorpion 738 și 742.

Cu un motor hidraulic dublu mai mare, această versiune transferă roților o forță de tracțiune de până la 68 kN, o creștere de aproximativ 20% în comparație cu Varipower 2 (57 kN). În ciuda acestei puteri suplimentare, unitatea își păstrează precizia familiară fără greș.

Varipower 2 și Varipower 3 pot asigura o viteză maximă pe șosea de până la 40 km/h. Scanează codul QR și află toate funcțiile disponi­ bile pe cele 5 noi încărcă­ toare telescopice Claas!

71

Challenge accepted.

Cu tractoarele CLAAS. Aflați mai multe: tractors.claas.com

72 Utilaje agricole

MF EXPERIENCE TOUR 2024, UN SUCCES DEPLIN

Evenimentul de la Drajna a adus în prim-plan cele mai noi tehnologii Massey Ferguson, oferind fermierilor din zonă ocazia de a testa utilaje de ultimă generaţie şi de a descoperi soluţii inovatoare pentru optimizarea activităţilor din fermă.

Î

n doar trei ani de activitate, SIGMA CVM România a reuşit să devină un nume de referinţă în domeniul utilajelor agricole, fiind importatorul exclusiv al mărcii Massey Ferguson în ţara noastră. Acest parcurs de succes a fost marcat de consolidarea unor parteneriate puternice şi de extinderea prezenţei la nivel naţional, toate cu scopul de a sprijini fermierii români cu soluţii tehnologice de ultimă oră.

UN TUR DE FORŢĂ ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR Recent, evenimentul MF eXperience Tour 2024 a oferit o nouă oportunitate pentru SIGMA România de a fi aproape de comunitatea agricolă locală, demonstrând performanţele şi eficienţa utilajelor Massey Ferguson. Evenimentul, desfăşurat în două etape, la Timişoara

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

şi Drajna, a reprezentat o platformă interactivă în care fermierii au putut testa utilaje de ultimă generaţie şi descoperi soluţii inovatoare pentru optimizarea activităţilor din fermă. Prin acest eveniment, Sigma a demonstrat încă o dată că este un partener de încredere, capabil să aducă cele mai noi tehnologii direct la poarta fermelor din întreaga ţară.

Focusul nostru au fost fermierii care încă nu sunt clienţi Massey Ferguson.

CARMEN DUMITRAŞCU

Marketing executive la SIGMA CVM România

Utilaje agricole 73 ORIENTARE CĂTRE CLIENT „Focusul nostru au fost fermierii care încă nu sunt clienţi Massey Ferguson.

Ne-am bucurat că majoritatea celor pe care i-am invitat au decis să vină la sediul nostru şi să participe la acest eveniment. De altfel, prima sesiune a zilei a fost special concepută pentru ei. Au avut ocazia să descopere portofoliul nostru de produse şi să discute cu specialiştii noştri despre tehnologiile pe care le oferim. Cea de-a doua sesiune a zilei a fost orientată mai mult către fermierii cu care deja colaborăm şi am discutat despre rezultatele obţinute de ei cu tehnologiile Massey Ferguson şi despre perspectivele pe care le au în această perioadă”, ne-a declarat Carmen Dumitraşcu, marketing executive la SIGMA CVM România.

MF 9S, ÎN CENTRUL ATENŢIEI Evident, atracţia numărul unu a MF eXperience Tour 2024 a fost indiscutabil noul MF 9S, cel mai puternic tractor creat vreodată de Massey Ferguson.

Echipat cu opţiunile MF Autoturn şi MF Autoheadland, care permit ... ››› 74

Cristi Manole, Specialist de Produs Massey Ferguson

Într-adevăr, traversăm o perioadă grea. Din câte am văzut în ultimii trei ani, se pare că 2024 este anul cu cele mai mari provocări. Sperăm, totuşi, că în următoarele luni situaţia se va îmbunătăţi.

ARTEMIOS KOTSIRAS

Country manager SIGMA CVM România

MEMBRĂ A UNEI FAMILII GLOBALE SIGMA CVM România face parte din Saracakis Group of Companies, un holding cu tradiţie şi peste 100 de ani de activitate. Această apartenenţă la un lider internaţional consacrat în industrie aduce un plus de experienţă şi încredere sectorului de agribusiness românesc. În numai trei ani, a reuşit să crească atât afacerea, cât şi cota de piaţă a brandului Massey Ferguson în România, având nu mai puţin de zece puncte de lucru care acoperă toată ţara.

74 Utilaje agricole

DATE DE CONTACT

Strada Biharia, Nr. 26, Etaj 4, 013981, București, Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

Tractorul MF 9S1 ››› 73 ...conducerea autonomă în perimetrele câmpurilor, combinând confortul şi eficienţa datorită tehnologiilor MF Guide şi MF Connect, acest tractor cu designul său neo-retro extrem de îndrăzneţ fusese lansat oficial în toamnă la Agritechnica şi ar putea ajunge curând şi în fermele din România. „MF 9S este succesorul seriei 8700S, un model foarte apreciat de către fermierii din întreaga lume, care păstrează motorul în 6 pistoane de la AGCO Power de 8,4 litri, fiind cuplat la o transmisie Dyna-VT, combinaţie care asigură un consum redus de carburant, o caracteristică spe-

1-14 noiembrie 2024

cifică Massey Ferguson”, a ţinut să precizeze Cristi Manole, specialist de produs pentru această marcă.

PROVOCĂRI CE AŞTEAPTĂ A FI DEPĂŞITE Ca şi strategie de viitor, SIGMA CVM România şi-a propus să dezvolte în continuare relaţia cu clienţii, fiind pregătită să răspundă tuturor provocărilor actuale. După cum ştim, 2024 a fost un an extrem de dificil, atât pentru fermieri cât şi pentru furnizorii de tehnică agricolă, lucru evidenţiat şi de către Artemios Kotsiras, country manager SIGMA CVM

România, cu ocazia evenimentul MF eXperience Tour 2024. „Într-adevăr, traversăm o perioadă grea. Din câte am văzut în ultimii trei ani, se pare că 2024 este anul cu cele mai mari provocări. Sperăm, totuşi, că în următoarele luni situaţia se va îmbunătăţi datorită fondurilor europene, care au fost deja aprobate, ceea ce ar putea impulsiona investiţiile. De asemenea, ne dorim ca şi condiţiile climatice să fie mai favorabile, pentru că anul acesta vremea a creat mari probleme fermierilor români”, a subliniat Artemios Kotsiras.

Cum te abonezi la revista ? apelează 0256.213.328 completează talonul scanează codul QR și abonează-te online

Talon de abonare

2024

75

76

1-14 noiembrie 2024

77

78 Utilaje agricole

un articol de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

Fendt IDEAL le-a întrecut așteptările Cei de la Fendt au luat legătura cu clienți din patru continente și i-au rugat să-și spună povestea personală pe care o au lucrând cu Fendt IDEAL. IDEAL Story: cum văd utilizatorii combinei experiența operării acesteia?

R

ăspunsurile primite au vorbit de la sine. Fendt IDEAL a depășit orice așteptări, fermierii de pretutindeni confirmând performanțele sale remarcabile. În campaniile de recoltat din acest an, cei de la Fendt i-au și vizitat pe câțiva dintre fermieri și au realizat mai multe filmulețe ”IDEAL Story”, postate pe youtube, în care sunt reunite câteva declarații ale unor fermieri din mai multe țări.

CE PREȚUIESC CEL MAI MULT CLIENȚII LA ACESTE COMBINE? Pe lângă consumul redus de combustibil, specific Fendt, Ideal este o combină la care boabele sunt tratate cu gentilețe, sunt bine separate de pleavă, iar apoi sunt depuse într-un buncăr de mare capacitate (17.100 litri la modelul 9). IDEAL are pierderi mici și, astfel, are un foarte bun randament. Și multe altele. Înainte de a vedea câteva dintre opiniile fermierilor din Europa, Canada, SUA, America de Sud și chiar Africa de

1-14 noiembrie 2024

Sud, să spunem că și în România există o mare majoritate de clienți mulțumiți.

Compania Merpano, unul dintre clienții tradiționali de Fendt din partea de vest a țării, a achiziționat din 2022 o primă combină Fendt IDEAL 8 și, pentru că au fost deosebit de încântați, după prima campanie, au avut motive puternice pentru a aduce în fermă o a doua, tot un IDEAL 8. ”Consumul excepțional, de doar 10 l/ha, cu o productivitate de 7 tone, la grâu, este cea mai bună recomandare pentru Fendt IDEAL 8”, spune Mircea Petroman, șef mecanizare Merpano, jud. Timiș.

1. CAPACITATE MARE A BUNCĂRULUI Sebastien Schmitt, IDEAL 7, Franța: ”Este a patra campanie în care am recoltat cu Ideal și suntem cu adevărat foarte mulțumiți. Am căutat o combină cu heder pe 8 rânduri și cu o capacitate mare a buncărului. Ideal ne-a permis o creștere a productivității cu 30% față de vechea noastră combină”.

Andreas Debbeler, IDEAL 8T, Germania:

•

•

”În ceea ce privește mentenanța, este foarte ușor pentru noi. Întreținerea zilnică se face rapid, datorită ventila­ torului reversibil. Trebuie să curățăm radiatorul doar de două sau trei ori pe an. Putem pur și simplu să ne urcăm în cabină și să pornim. Acum, după trei ani, pot spune că a fost cu adevărat decizia corectă în ceea ce privește consumul de combustibil, puterea, calitatea boa­ belor și a paielor - sunt toate la cel mai înalt nivel”.

2. BATERE DELICATĂ Reprezentant ferma Hamill, IDEAL 9T, Canada: ”Unul dintre lucrurile pe care le apreciem la combina IDEAL 9 este modul în care se comportă cu orzul. Noi vrem ca acesta să fie tratat cu mare delicatețe. Aveam două combine înainte; le alimentam pe amândouă și mergeam să ne vedem de lucru pentru o zi întreagă. Acum, alimentăm această combină și pare că nici măcar nu consumăm combustibil. Cu toate acestea, aveam aproape același randament ca și

•

Utilaje agricole 79 cu două combine”.

Reprezentant al fermelor Clark și Justion, 8T și 9T, SUA: ”IDEAL a stabilit un nou standard în lumea combinelor.

Nu contează viteza la recoltat, întotdeauna în buncăr va fi mereu același mate­ rial curat. Este mai bună decât orice altă combină pe care am utilizat-o vreodată.

Fendt ne-a transformat ferma într-una mai performantă”.

•

3. CONSUM REDUS DE COMBUSTIBIL Darrin Burka, două IDEAL 10T, Canada: ”Avem două combine Fendt IDEAL 10T, care au înlocuit alte trei. Am redus astfel forța de muncă și, totuși, am crescut productivitatea. Se pare că poți face mai mult într-un timp mai scurt, ceea ce chiar contează. Economiile de combustibil sunt destul de importante. Este ca un Cadillac al combinelor”.

Lucio Basso, IDEAL 9T, Brazilia: ”Eficiența consumului de combustibil este un mare avantaj. Aceste combine vin la pachet cu o performanță superioară celor pe care le știam până acum.

Asta era exact ce lipsea într-o țară

Fendt este în general promotorul tehnologiei de ultimă oră, al tehnologiei de vârf și noi credem că și cu această combină este cu un pas în fața concurenței.

LEONTIN COCA

Directorul de vânzări al MEWI

•

•

continentală ca a noastră, cu potențialul agricol pe care îl avem, să avem acces la aceste produse oferite de branduri recunoscute”.

4. PIERDERI MICI Ben Beech, IDEAL 9T și 8T, Australia: ”Fiind printre primii care au adoptat combina IDEAL, toată lumea ne întreabă: Cum vi se pare IDEAL? În majoritatea cazurilor răspund: am cumpărat-o și pe a doua!, și cred că asta spune totul. Lucrăm cu pierderi sub 1%, iar de cele mai

•

multe ori ne propunem chiar 0,5%, ceea ce ne-a adus economii uriașe”.

Tharina Terblanche (IDEAL 7T), Africa de Sud: ”Principalul motiv pentru care m-am îndrăgostit de IDEAL a fost rotorul dublu pe care îl are. Astfel, pierderile sunt mult mai mici și acesta este motivul principal pentru care sunt atât de încântată de combina IDEAL”.

Fred Barker, IDEAL 9T, Marea Britanie: ”Este foarte liniște în cabină. Totul merge lin și este o plăcere să o conduci. Comenzile sunt foarte intuitive și totul este bine organizat. Este a doua campanie în care folosim combina noastră IDEAL. Una dintre combinele pe care le avem va trebui schimbată anul viitor și pot spune că sunt șanse mari să fie din nou un model IDEAL”.

Marcello Freitas, IDEAL 9T, Brazilia: ”Am avut deja echipamente agricole de la alte branduri. Însă ceea ce ne-a impresionat cel mai mult la IDEAL este felul în care se comportă în utilizare și cât sunt de eficiente. Este o combină care recoltează mai mult cu mai puține resurse”.

•

•

•

80 Utilaje agricole

un articol de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

RECORD MONDIAL: 1.587 de baloţi în 24 de ore!

R

Norvegienii de la Kverneland au stabilit în această vară un nou record mondial în Suedia cu presa de balotat cilindrică FastBale Premium, care a lucrat fără oprire 24 de ore, timp în care a produs nu mai puţin de 1.587 de baloţi de siloz!

ecunoscută în special pentru soluţiile de pregătire a terenului înainte de semănat, Kverneland a demonstrat că stăpâneşte la fel de bine şi tehnologia de balotat, fiind un competitor redutabil pe acest segment. Validarea, dacă mai era cazul, a venit chiar în această vară, când a stabilit un nou record mondial - cei mai mulţi baloţi de siloz produşi într-un interval de 24 de ore.

REZULTAT IMPRESIONANT Provocarea a fost lansată la începutul lui iulie, în ferma Bro Godås din

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

Säffle, Suedia. Obiectivul Kverneland a fost să producă cât mai mulţi baloţi într-un interval de 24 de ore cu ajutorul presei de balotat FastBale Premium, un model revoluţionar la momentul lansării sale, care poate lucra non-stop, în sensul că nu este necesară oprirea tractorului pentru descărcarea balotului. Pentru această încercare, 105 ha de iarbă au fost cosite în prealabil, iar presa a fost ataşată unui tractor Fendt de 240 CP. Rezultatul a fost impresionant şi demn de cartea recordurilor: 1.587 de baloţi rotunzi înfoliaţi în 24 de ore!

Acest record a fost obţinut în condiţii practice complete, incluzând timpul de transport între parcele, mentenanţa şi înlocuirea plasei de înfoliat. Faptul că toate acestea au fost incluse în timpul total de presare face recordul şi mai remarcabil.

66 BALOŢI PE ORĂ!

FastBale de la Kverneland este echipată cu două camere de presare, permiţând atât presarea, cât şi înfolierea baloţilor fără oprire. Utilajul a fost ataşat în spatele unui tractor Fendt 724 Vario,

Utilaje agricole 81

O PRESĂ CU TOTUL SPECIALĂ FastBale Premium de la Kverneland este una dintre cele mai avansate prese de balotat disponibile pe piaţă, fiind proiectată pentru a maximiza eficienţa şi productivitatea pe câmp. Una dintre cele mai notabile caracteristici ale sale este faptul că nu necesită oprirea tractorului în timpul ciclului de balotare. Asta înseamnă că procesul de balotare şi înfoliere continuă fără întrerupere, ceea ce duce la o creştere semnificativă a productivităţii. FastBale Premium integrează şi funcţia de înfoliere, astfel încât baloţii sunt automat acoperiţi cu folie la finalizarea ciclului de presare. Acest lucru face ca întregul proces să fie mai rapid şi eficient, fără a necesita intervenţii suplimentare. Această presă este ideală pentru gestionarea diverselor tipuri de material, cum ar fi silozul, fânul şi paiele. Este capabilă să gestioneze balotarea pe diferite terenuri şi condiţii de lucru, asigurând totodată o înaltă calitate a baloţilor. iar sistemul de telemetrie standard instalat a permis echipei Kverneland să monitorizeze în timp real datele despre presă direct pe computer.

După aproximativ 14 ore de lucru, presa reuşise să producă 1.000 de baloţi. La finalul intervalului de 24 de ore s-a ajuns la o medie de aproximativ 66 de baloţi pe oră. Dacă productivitatea s-ar fi menţinut constantă, s-ar fi putut

ajunge chiar la 1.724 de baloţi în total.

Cu toate acestea, Kverneland nu a oferit informaţii despre motivul pentru care productivitatea a scăzut în ultimele 10 ore. Utilajul a avut nevoie de aproximativ 54 de secunde pentru fiecare balot, iar recordul nu a inclus doar timpul de presare efectivă, ci şi toate activităţile suplimentare, cum ar fi întreţinerea utilajului şi schimbarea rolelor de plasă.

MONITORIZAREA PROCESULUI DE LUCRU Pentru monitorizarea continuă a parametrilor esenţiali ai utilajului prin platforma digitală „Kverneland FarmCentre”, echipa a utilizat noul sistem telematic „Kverneland Sync”. Astfel, datele au fost colectate de la distanţă, iar membrii echipei au avut acces în timp real la informaţii critice despre performanţa maşinii. Oscar Svantesson Mander, cel care a condus tractorul în primele ore ale încercării, a evidenţiat simplitatea şi eficienţa sistemului non-stop dezvoltat de Kverneland. „A fost uimitor să văd cât de uşor este să utilizezi un astfel de sistem de balotare non-stop. Este mult mai confortabil şi mai eficient să nu trebuiască să opreşti tractorul la fiecare minut. Cu siguranţă nu am fi reuşit această performanţă dacă ar fi trebuit să facem opriri continue”, a subliniat el, precizând totodată că s-a ajuns în final la o cadenţă de aproape 1,1 baloţi pe minut pe parcursul celor 24 de ore!

82 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Tractoarele sub 100 CP pierd cotă de piață în SUA

Sursa foto: iStock.com/ Maksymowicz

Numărul tractoarelor agricole vândute în SUA a scăzut semnificativ în prima parte a anului curent faţă de aceeaşi perioadă a lui 2023. Cel mai pronunțat regres s-a înregistrat în clasele de putere sub 40 CP şi între 40 şi 100 CP.

•

Segmentul sub 40 CP a reprezentat 62,2% din numărul tractoarelor vândute în 2023, care au totalizat 156.220 de tractoare. Vânzările din 2024 au ajuns la doar 139.289 de unități, în scădere cu 36,6%.

Datele statistice privind categoria de tractoare de 40 până la 100 CP arătă că vânzările din SUA au atins vârful în noiembrie 2021, an în care s-au vândut 75.154 de tractoare din această clasă de putere. În 2024 s-au vândut 58.147 de tractoare din această categorie, în scădere cu -22,6% faţă de vârful din 2021.

•

CARE ESTE IMPACTUL ASUPRA MARILOR PRODUCĂTORI? Această scădere a vânzărilor în aceste segmente foarte importante ale pieței, care au reprezentat 87,1% din totalul tractoarelor vândute în 2023, este resimțită de toți producătorii de tractoare din

1-14 noiembrie 2024

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SUA. John Deere, CNH (Case IH, New Holland), Kubota și AGCO au fost nevoiţi să reducă ritmul de fabricaţie.

Stocurile de tractoare din categoria de putere 40-100 CP la reprezentanțele din SUA erau la începutul lunii noiembrie 2021 de 23.279 de unități, iar la nivelul lunii august 2024 stocurile din teren au ajuns la 41.912 unităţi, cu 80% mai mult.

CUM A EVOLUAT NUMĂRUL FERMELOR DIN SUA? Cauza principală a declinului vânzărilor de utilaje este reducerea numărului de ferme cu suprafaţa între 20 şi 200

hectare, precum şi diminuarea veniturilor fermierilor, acestea sunt concluziile unui raport publicat de Rural Lifestyle Dealer. Practic, odată cu dispariția fiecărei ferme, s-a pierdut un potențial cumpărător de tractoare din cadrul acestor categorii.

Recensământul agricol USDA din 2022 arată că numărul fermelor cu o suprafaţă între 50 și 500 de acri a scăzut cu 60.872 (sau aproape 7%), față de anul 2017.

814.626 DE FERME ÎN SEGMENTUL 50-500 DE ACRI Dar scăderea vânzărilor de tractoare din clasa de putere 40-100 CP este mult mai mare, deci există şi alţi factori care contribuie la scăderea vânzărilor. Din punct de vedere statistic şi istoric, în medie, în fiecare an, 7,2% dintre toate fermele din SUA au achiziționat ... ››› 84

83

Sursa foto: iStock.com/ Scharfsinn86

84 Utilaje agricole

››› 82 ...tractoare în intervalul de putere 40-100 CP. Matematic, datele statistice ar sugera că, pentru cele 814.626 de ferme din segmentul de 50 până la 500 de acri, numărul total de tractoare care ar trebui să fie vândute este de 58.653 în 2024, cu -15,3% sub prognoza inițială pentru 2024.

Cu siguranţă, tractoarele din acestă categorie de putere au fost cumpărate şi de către ferme cu alte dimensiuni decât 50-500 acri (20,235-202,35 ha).

ALTE CAUZE ALE DECLINULUI Alți factori care au contribuit la scăderea vânzărilor de tractoare în SUA sunt dificultățile financiare ale fermelor, după anul pandemic 2020, și scăderea prețurilor produselor agricole.

Veniturile producătorilor de porumb au scăzut cu aproximativ 33,3% în 2024 faţă de 2021, iar ale producătorilor de soia cu aproximativ 19,3%, în aceeaşi perioadă. Producătorii de cereale reprezintă un procent foarte mare de cumpărători de tractoare din segmentul de putere 40-100 CP, iar reducerea

1-14 noiembrie 2024

VOR REVENI VÂNZĂRILE DE TRACTOARE? Realizatorii studiului, în frunte cu Charlie Glass, sunt de părere că vânzările de tractoare din această categorie nu se vor reface. Principala cauză a scăderii vânzărilor este reducerea numărului de ferme care vor utiliza tractoare sub 40 CP și până la 100 CP și este foarte puțin probabil ca acele ferme să revină. Venitul net agricol, așa cum este definit de USDA, va continua să fluctueze odată cu schimbările de pe piețele de mărfuri agricole și cu evoluția cererii la nivel mondial. În continuare vor apărea schimbări ale numărului de unități vândute în fiecare an în toate clasele de tractoare, dar tendința actuală de scădere probabil se va păstra. veniturilor vor avea ca rezultat achiziții mai mici de tractoare. În plus, fermierii americani tind să fie foarte conservatori în afaceri și, spre deosebire de deceniile precedente, nu sunt dispuși să se îndatoreze pentru campania agricolă a anului viitor.

COSTUL FINANŢĂRII ACHIZIŢIEI DE TRACTOARE Costul finanțării tractoarelor în noiembrie 2021 și mai devreme a fost negliabil, deoarece multe dintre marile divizii de finanțare ale producătorilor de tractoare şi creditori ofereau condiții

care includeau împrumuturi cu dobândă ZERO. Acum, costul finanțării a crescut dramatic odată cu creșterea inflației și perspectivele unei scăderi semnificative a ratelor dobânzilor pentru finanțare nu se întrevăd în acest moment.

Alţi factori care au contribuit la reducerea vânzărilor de tractoare din segmentul de putere 40-100 CP sunt: costul materiilor prime utilizate pentru construcţia de tractoare și al întreținerii tractoarelor, precum și prețul inputurilor (semințe, îngrășăminte, pesticidele, combustibili și alte produse), care a crescut semnificativ.

85

T7.165 S ESENȚIAL PENTRU ORICE FERMĂ

ACUM CU ÎNCĂRCĂTOR FRONTAL LA JUMĂTATE DE PREȚ!

TRACTOR NEW HOLLAND T7.165 S

ÎNCĂRCĂTOR FRONTAL STOLL 755LA

Putere maximă 165 CP Transmisie Range CommandTM cu 6 trepte PowerShift Pompă hidraulică cu debit total 178 l/min Capacitate de ridicare 8.257 kg Priză de putere 540/540E/1.000 rpm

Capacitate de ridicare la înălțime maximă 2.430 kg Înălțime maximă de ridicare 4,3 m Suspensie Comfort Ride Prindere implemente de tip EURO

Ofertă supusă unor termene și condiții, valabilă în limita stocului disponibil. Imagine cu titlu de prezentare.

www.agroconcept.ro

86 Fermieri și fermiere

MIHAI AMBRUŞ CREȘTE VACI ÎN SISTEM „LOW-COST”

Deşi a investit în genetică şi are vaci cu un potenţial ridicat de producţie, Mihai Ambruş ne spune că îşi menţine ferma într-un sistem „low-cost”: vacile sunt întreţinute vara pe păşune şi fără o furajare suplimentară adecvată.

„A

ş putea spune că merg cu ferma la relanti, ca şi cum aş avea o maşină bună, puter­ nică şi eu merg în viteza întâia”, ne­a spus, mai în glumă, mai în serios, fer­ mierul.

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

16-17 LITRI DE LAPTE/CAP/ZI Mihai Ambruş are o fermă de vaci de lapte în apropiere de Ştei, judeţul Bihor.

Efectivul total este acum de 34 de vaci şi viţele, rasa Bălţată Românească, iar producţia medie este de 16­17 litri lapte/ cap/zi. „Am doar 3 vaci recent fătate şi restul au deja 7­8 luni de lactaţie. Pentru mine este scump să cumpăr furaje con­ centrate să fac o furajare suplimentară, să obţin mai mult lapte. Desfacerea, vân­ zarea este principala problemă în zona noastră”, ne­a declarat Mihai Ambruş.

tehnice mai mari sau cum s­a întâmplat în apropierea marilor oraşe, în satele din jurul Beiuşului sunt tot mai puţine vaci şi multe ferme mici şi­au vândut animalele. „În afară de animalele mele, la noi în sat mai sunt 12 vaci. În plus, populaţia este îmbătrânită sau au plecat din sat, iar cei care au rămas nu mai vor să lucreze.

Cam 70% din terenul din sat îl lucrez eu, dar mulţi proprietari de pământ nu vor să încheie contracte de arendă, le este teamă că mă îmbogăţesc”, ne­a spus cu amărăciune fermierul.

SATUL CU 12 VACI… În Depresiunea Beiuşului sunt multe ferme mici şi cu teren fărâmiţat. Spre deosebire de Mureş, Cluj sau Suceava, acolo unde au rezistat multe ferme zoo­

AM DEVENIT O PIAŢĂ DE CONSUM! Chiar dacă în piaţă laptele de vacă se vinde cu 4­5 lei/litru, procesatorii plătesc sub 2 lei/litru. În plus, „au mai apărut şi intermediari”, ne­a spus Mi­

1-14 noiembrie 2024

hai Ambruş: „Multe abatoare, la fel ca şi unii procesatori de lapte, lucrează cu achizitori care, de cele multe ori, sunt practic nişte samsari. Ca la noi la ni­ meni. Vedeţi ce se întâmplă acum cu cartofii şi cu varza ­ ce preţ se oferă producătorilor şi la cât ajung produsele pe piaţă sau în magazin! Am devenit o piaţă de consum”, este concluzia tristă a lui Mihai Ambruş.

NU VINDE LAPTELE CU PETUL Pentru că nu are timp să vândă şi să livreze laptele „cu petul” la fiecare client în parte, fermierul produce brânză. Până iarna trecută a vândut brânza cu 15 lei/ kg. Din primăvară o vinde cu 20 lei/kg, „un preţ relativ rezonabil”, apreciază Mihai Ambruş: „Vreau să am o continui­ tate în desfacere. Eu lucrez singur şi nu pot să umblu la piaţă sau să caut să vând lapte cu litrul. Vreau să cumpăr două containere configurate şi dotate pen­ tru un atelier de prelucrare a laptelui, să fac brânză şi iaurt. Mi­a fost greu să accesez proiecte cu fonduri europene

Fermieri și fermiere 87

pentru că este greu să îndeplineşti toate condiţiile în acelaşi timp. Parcă sunt fă­ cute cu dedicaţie”.

INVESTIŢIE ÎN GENETICĂ ŞI TEHNOLOGIE Mihai Ambruş investeşte circa 20­ 25% din venituri în genetică, cumpără material seminal de la Semtest­BVN Târ­ gu­Mureş şi GeneticBovis/Masterrind.

Se documentează permanent şi caută să facă o cât mai bună potrivire a pere­ chilor. „Urmăresc în principal caractere­ le care privesc conformaţia corporală, unghiul jaretului, forma ugerului şi con­ ţinutul de proteine al laptelui. Este greu să găseşti taurul ideal şi uneori un taur lăudat poate să nu dea rezultate bune”, ne­a mărturisit fermierul. După ce o junincă bună intră în producţie, scoate din efectiv vacile mai bătrâne.

Încerc să am calitate în tot ceea ce fac. M-am gândit şi la varianta unui automat de lapte, dar pentru mine ar fi destul de greu să fac aprovizionarea, spălarea/dezinfecţia. Îmi ia cel puţin 2 ore/zi, ceea pe pentru mine este mult. Dacă reuşesc să vând brânza cu 25-30 lei/kg voi fi mulţumit.

MIHAI AMBRUŞ

Tânăr crescător de bovine în jud. Bihor

”AM UTILAJE MAI VECHI ŞI ÎNCEPE SĂ SE VADĂ” Anul acesta a fost mai dificil pentru producerea furajelor. Fermierul a avut probleme cu utilajele chiar în luna au­ gust şi a pierdut o coasă. „Am utilaje mai vechi şi începe să se vadă. Pentru fura­ je trebuie să ai utilaje de rezervă, altfel, dacă se strică în campanie, ai proble­ me. Am cumpărat un mixer furajer şi o

tocătoare pentru siloz şi mă pregătesc să prepar mai bine furajele. Am mare nevoie de un înfoliator, sper să îl cumpăr anul viitor”, ne­a mai spus Mihai Ambruş.

Cele mai mari costuri sunt cu fura­ jele. Din această toamnă a trecut la sta­ bulaţie liberă pentru jumătate din efec­ tiv. „Consumul de furaje în stabulaţie liberă s­a dublat faţă animalele legate”, a constatat Mihai Ambruş.

88 Fema de lapte

Sursa foto: iStock.com/ Liudmila Chernetska

”Cine este șeful?!” salvează 50 de ferme din Franța

”Cine este șeful?!”, o marcă de lactate în ascensiune, va prelua colectarea laptelui de la 50 de exploatații deținute de 100 de familii, la care gigantul Lactalis va renunța după expirarea contractului. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

rocesatorul de lapte din localita­ tea franceză Saint­Denis­de­l’Hô­ tel, care ambalează lapte pentru brandul ”C’est qui le Patron?!/Cine este șeful?!”, anunță că va prelua colectarea laptelui de la 50 de exploatații la care gi­ gantul Lactalis va renunța, după expira­ rea contractului, informează LaFrance­ Agricole.

50 DE EXPLOATAȚII DEȚINUTE DE 100 DE FAMILII ”În sfârșit, o veste bună pentru cres­ cătorii de vaci de lapte care își vor ve­ dea contractele cu Lactalis terminate în următoarele luni sau ani. Procesatorul din Saint­Denis­de­l’Hôtel (LSDH), loca­ litate situată în departamentul Loiret, care ambalează laptele pentru marca „C’est qui le Patron?!”, anunță că va pu­ tea prelua colectarea laptelui de la 50

1-14 noiembrie 2024

de exploatații, deținute de 100 de familii, din „departamentele vecine, imediat ce contractul lor cu Lactalis se va încheia”, notează publicația franceză pe baza unui comunicat emis de procesatorul LSDH. 35 DE MILIOANE DE LITRI DE LAPTE Aceasta înseamnă absorbția a apro­ ximativ 35 de milioane de litri suplimen­ tari de lapte pentru fabrica de lactate.

Acest lapte va fi comercializat sub marca CQLP, dar și prin alte canale de

Suntem sensibili la situația și la dificultățile zilnice ale producătorilor de lapte.

A fost natural să inițiem această întâlnire pentru a analiza cum îi putem ajuta să își continue activitatea în cele mai bune condiții posibile.

PHILIPPE LESEURE

Directorul filierei de lactate la LSDH

distribuție. O primă întâlnire a avut loc miercuri, 9 octombrie, la Cholet, la noul sediu al Grupului LSDH, cu familiile pro­ ducătorilor din departamentele înve­ cinate, care sunt „în căutare urgentă” de o soluție. „A fost evident pentru noi să acționăm și să facem tot ce ne stă în putință pentru a salva cât mai mul­ te exploatații”, a declarat Emmanuel Vasseneix, președintele companiei.

Astfel, aceste exploatații se vor alătura APLBC (Asociația Producătorilor de Lap­ te pentru Binele Colectiv) la finalul con­ tractului lor cu Lactalis, pentru a furniza lapte către LSDH. „Aceasta va asigura o valorificare corectă a laptelui lor”, se menționează în comunicat.

SUCCES RĂSUNĂTOR În paralel, fondatorul „C’est qui le Pa­ tron?!” a lansat un apel către distribui­ tori pentru a crește prezența mărcii în magazine. Marca se bucură de un succes răsunător: vânzările de lapte au crescut cu peste 12,5% de la începutul anului 2024 și cu 27,1% doar în luna septembrie, „o creștere fără precedent de la înfiin­ țarea brandului C’est qui le Patron?!”

89

90 La drum cu reporterii Ferma

De ce țin francezii vacile și caii la pășunat împreună?

Ferma lui Frédéric Busarello ilustrează minunat avantajele întreținerii pe pășune a cailor de tracțiune la comun cu vacile care alăptează, sistem practicat în Masivul Central Francez de sute (poate mii) de ani.

O

rganizatorii Sommet, în colabora­ re cu crescătorii din Auvergne, şi­au dorit să evidențieze comple­ mentaritatea la nivel economic, ecolo­ gic şi de sănătate dintre cai şi bovinele de carne, pe păşune. Un exemplu este ferma lui Frédéric Busarello, din Ceyrat (650­800 m altitudine), în apropiere de Clermont­Ferrand (Puy­de­Dôme), care creşte 80 vaci mamă Limousine şi 18 iepe Comtois, întreținute pe 175 hectare, majoritatea păşune naturală.

CALUL - CEL MAI BUN ALIAT AL CRESCĂTORULUI DE VITE "Convertit" la agricultura ecologică în 2006, Frédéric Busarello apreciază că

1-14 noiembrie 2024

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

vitele şi caii se comportă în mod simi­ lar pe păşune, ceea ce facilitează mun­ ca. Fermierul a grupat fătările la vaci în perioada ianuarie­mai, iar la iepe în fe­ bruarie­aprilie, pentru a se asigura că vițeii şi mânjii beneficiază cât mai mult posibil de laptele produs de mame între­ ţinute pe păşune.

Primăvara, efectivul de vaci şi viţei este împărţit în loturi de 30 de animale,

La drum cu reporterii Ferma 91

coabitarea lor induce un „efect de dilu­ are” a ouălor de paraziţi şi ajută la "ru­ perea" ciclului de dezvoltare a acestora.

Fermierul monitorizează coproscopic prezenţa paraziţilor şi foloseşte produse antiparazitare în mod "țintit", astfel că, în timp, a ajuns să nu mai trateze animalele adulte, ci doar tineretul. „În acelaşi timp, am observat mai puține muște pe anima­ le”, ne­a spus Frédéric Busarello. Practic, cele două specii "împart totul, inclusiv muştele, ceea ce are un efect calmant, bun pentru bunăstarea animalelor. Da­ torită mediului natural, rândunelele şi alte păsări vânează insectele, mănâncă larvele şi împrăştie balegile pe păşune", ne­a povestit fermierul. iar la fiecare lot se adaugă cel puţin 2 iepe cu mânji, "ca să nu se plictiseas­ că”, cum ne­a spus, în glumă, Frédéric Busarello. Încărcătura de 0,7 UVM/ha permite un bun management al păşunii.

Există o singură condiţie, fermierul evită să introducă iepe în lotul cu vaci care nu au fătat încă sau cu viței foarte tineri.

"Chiar dacă caii au o docilitate naturală, iepele preiau conducerea turmei şi, instinctiv, pot fi agresive cu viţeii nou­ născuţi”, spune crescătorul.

BENEFICII SANITAR-VETERINARE Un alt mare avantaj al acestui sistem privește sănătatea animalelor. Cele două specii erbivore au paraziţi specifici, iar

CREŞTE BIODIVERSITATEA PAJIŞTILOR Prin păşunatul în comun, cele două specii erbivore limitează concurența între plante. Astfel rezultă pajiști cu o mai mare densitate şi diversitate. „Fără diversitate în pășunat, pajiștile noastre nu ar avea un randament optim”, crede Frédéric Busarello, care monitorizează compoziţia floristică a pajiştilor şi a ob­ servat o îmbunătățire atât a densităţii, cât și a biodiversității plantelor.

Practic, caii și vacile pasc în mod complementar. "Caii profită de plantele refuzate de vite şi pasc mai aproape de sol, astfel că favorizează speciile de plante nedominante să primească mai multă lumină și să prospere”, ... ››› 92

92 La drum cu reporterii Ferma COMTOIS - CARACTERISTICI DE RASĂ Folosită în special la muncile câmpu­ lui şi exploatări forestiere, Comtois este o rasă de cai de tracțiune uşoară, carac­ terizată printr­un corp îndesat şi puter­ nic, trunchi adânc, spate drept, cap mare şi expresiv, gât drept şi picioare scurte și puternice. Sunt acceptate două cu­ lori: murg şi roib (brun­roşcat). Animalele adulte au o înălțime de 1,50­1,65m şi cân­ tăresc 650­800 kg. În ferma lui Frédéric Busarello, tinere­ tul ecvin este păstrat până la vârsta de 2­3 ani, după care animalele care nu sunt păstrate pentru reproducţie sunt vândute către alţi crescători pentru prăsilă, iar o parte pentru finisare/îngrăşare şi aba­ torizare. ››› 91 ... ne­a explicat Frédéric Busarello. În plus, iarna caii pasc singuri în toate parcelele şi "curăţă" resturile vegetale rămase, pregătind pajiştile pentru pri­ măvară.

8 TONE DE MATERIE ORGANICĂ/HECTAR Frédéric Busarello apreciază că, prin păşunat, bovinele şi cabalinele aduc anual circa 8 tone gunoi/ha, ceea ce îi permite să nu mai cumpere îngrăşămin­ te. „Apreciez că gunoiul menține mate­ ria organică pe păşune și favorizează leguminoasele. Gunoiul și urina de cal sunt mai bogate în azot, calciu și pota­ siu decât ale vitelor. În plus, gunoiul este distribuit alternativ în zone pe care vaci­ le sau caii nu le pasc, inducând astfel un transfer de fertilizare ce face păşunea mai omogenă”, ne­a explicat crescătorul.

Fermierul cumpără doar paie pen­ tru aşternutul necesar în timpul iernii, iar gunoiul de grajd îl foloseşte exclusiv pentru a fertiliza terenul agricol (3 ha cu orz și 7 ha de lucernă).

AVANTAJELE FINANCIARE: BOVINE VERSUS CAI Pasionat de cai, Frédéric Busarello este şi vicepreședintele Uniunii Crescă­ torilor de cai din Puy de Dôme şi a câş­ tigat numeroase premii la concursurile regionale şi naţionale cu caii săi. Creş­ terea cailor are o singură particularitate ­ pregătirea specifică: antrenamente

1-14 noiembrie 2024

pentru tracţiune, agrement/călărie, ex­ ploatare forestieră, etc., care necesită o investiţie substanţială de timp şi muncă.

Managementul responsabil al cailor a generat venituri suplimentare de apro­ ximativ 24 mii de euro/an în perioada 2021­2023. Prin vânzarea mânjilor, câş­ tigul mediu/an pentru fiecare iapă se ridică la 1.200 euro, datorită în special costurilor reduse cu hrana. În acelaşi

Creşterea cailor reprezintă 20% din cifra de afaceri a fermei, fără a ţine cont de toate economiile aduse cu fertilizarea şi reducerea costurilor sanitarveterinare.

FRÉDÉRIC BUSARELLO

timp, marja brută este de 1.500 euro/ an/vacă mamă. Fermierul apreciază că aceste diferenţe sunt datorate în spe­ cial costurilor mai mari de creștere și veterinare (identificare, microcipare, concursuri, vaccinări, ecografii, etc.) pentru cai. Cu toate acestea, "creşterea cailor reprezintă 20% din cifra de afa­ ceri a fermei. În timpul vizitei, organizatorii ne­au pregătit şi o degustare "în orb" de carne de vacă, din rasele Limousine şi Charolais, precum și car­ ne de cal. Aproape în tota­ litate cei peste 50 de vizitatori au recunoscut carnea de cal, dar au apreciat "gustativ" mai mult carnea de vită.

93

94 Reportaj Ferma

Ce poți face cu 12 capre și câteva familii de albine?

Doi tineri irlandezi au descoperit că mica lor fermă de capre ­ Dottie și Dora ­ le poate aduce un venit frumușel, dacă laptele obținut este valorificat corespunzător și întâmpină cerințele pieței. un reportaj de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

iobhán Ring și Alan Twomey sunt amândoi doctori în agricultură, dar visul lor a fost dintotdeauna să aibă o mică fermă de capre.

CAPRELE, ANIMALE POTRIVITE PENTRU AFACERI MAI MICI Tinerii spun că au ales caprele deoa­ rece ”sunt animale fascinante: curioase, prietenoase și potrivite pentru afaceri mai mici”. În plus, necesită mai puțin teren decât vacile și, consideră ei, pot fi exploatate într­un mod mai sustenabil. „Începuturile fermei noastre Dottie și Dora au fost o oportunitate interesantă de a lucra cu caprele și de a explora modul în care am putea trans­ forma acea pasiune într­o mică afacere profitabilă.

La început, ne concentram pe produce­ rea de lapte de capră și brânză, apoi am început și cu săpunul”, spune Twomey.

TIMPUL, FACTOR LIMITATIV. AU DECIS SĂ NU SE MAI EXTINDĂ!

Pe măsură ce afacerea a crescut, și­au dat seama că doi oameni erau prea puțini și timpul a devenit un factor limitativ: „Echilibrarea joburilor noastre cu normă întreagă și a cerințelor unei afaceri la început de drum ne­a lăsat prea puțin timp pentru orice altceva”, a spus Siobhán Ring. „Brânza și laptele noastre s­au vândut incredibil de bine, dar am înțeles că extinderea ar necesita investiții semnificative în timp și resur­ se, lucru la care nu ne­am putea

Sursa foto: agriland.ie

LA ÎNCEPUT A FOST BRÂNZA „Am avut un prim an grozav, câștigând un prestigios premiu Cáis de argint pen­ tru brânza noastră și fiind finaliști la IRD Duhallow Business Awards pentru cea

mai bună afacere în domeniul alimen­ tar. Lucrul cu caprele a fost o alegere deliberată, deși noi aveam cunoștințe și experiență în producerea lactatelor din lapte de vacă și a cărnii de vită”, a povestit Alan Twomey pentru Agriland.ie

1-14 noiembrie 1-14 noiembrie2024 2024

Reportaj Ferma 95

Săpunul a început ca un mic proiect de hobby, în principal pentru că localnicii au auzit despre beneficiile laptelui de capră în îngrijirea pielii și ne-au întrebat dacă putem face și noi.

Ne-am gândit: De ce să nu încercăm?

ALAN TWOMEY

Sursa foto: agriland.ie

Mic fermier în Irlanda

angaja în timp ce ne păstrăm toate ce­ lelalte responsabilități”, spune tânăra fermieră. Așa că au continuat să facă săpun din lapte de capră folosind ingre­ diente naturale, de la fermă: lapte de la cele 12 capre, miere și ceară de albine.

INVESTIȚIE EFICIENTĂ, CU CHELTUIELI MINIME Au construit o unitate mică și s­au străduit să păstreze investițiile la un nivel modest, cumpărând materiale se­ cond­hand și reciclate acolo unde a fost posibil. ”Am vrut să testăm mai întâi

apele, să vedem cum se dezvoltă lucru­ rile înainte de a ne angaja la ceva mai mare iar abia mai apoi să căutăm alte surse de finanțare. Noi am făcut majo­ ritatea lucrărilor din ferma noastră cu spriinul familiei și al prietenilor pentru a menține costurile la minim”, a spus Ring.

12 CAPRE SUNT SUFICIENTE PENTRU PRODUCEREA DE SĂPUN „Unul dintre beneficiile concentrării pe producția de săpun este că ne permite să păstrăm lucrurile mici, gestionabile și personale, creând în același timp un pro­

BENEFICIILE SĂPUNULUI DIN LAPTE DE CAPRĂ „De­a lungul timpului, am observat cât de bine a funcționat săpunul, în special pentru persoanele cu piele sensibilă. Siobhán, care s­a luptat toată viața cu ec­ zeme severe, a încercat nenumărate produse care promiteau ameliorare, dar ni­ mic nu părea să funcționeze. Spre surprinderea ei, a descoperit că săpunul din lapte de capră este suficient de blând pentru pielea ei, deși este alergică atât la laptele de vacă, cât și la laptele de capră atunci când este consumat. Această des­ coperire a fost un punct de cotitură pentru noi. Iar feedback­ul clienților care au încercat săpunul a reflectat experiența lui Siobhán. Persoanele cu piele uscată, sensibilă sau predispusă la eczeme au fost încântați de săpunurile noastre”, își amintește Twomey. Diferența o face combinația de ingrediente naturale, bogate în nutrienți, cum ar fi laptele de capră, care este cunoscut pentru proprietățile sale de hidratare, și mierea, care adaugă beneficii calmante și antibacteriene.

dus de înaltă calitate”, a spus tânărul.

Toamna recoltează și miere din stupii proprii, pe care o folosesc în săpunuri iar ceara de albine este încorporată în bal­ samurile de buze, în timp ce alte ingredi­ ente, cum sunt uleiurile, sunt cumpărate doar la nevoie.

Utilizarea laptelui congelat le oferă flexibilitate în programul de producție.

Twomey a precizat că le­ar plăcea să ex­ tindă gama de produse, continuând să creeze articole naturale, realizate ma­ nual, care se remarcă prin calitatea lor.

SFATURI PENTRU CEI AFLAȚI LA ÎNCEPUT DE DRUM Pentru oricine se gândește să încea­ pă o afacere la fermă, sfatul lui Twomey este acesta: „Întotdeauna am avut do­ rința de a încerca ceva nou în agricultură iar lucrul cu caprele a fost un vis pentru noi. Călătoria a fost atât provocatoare, cât și încântătoare și, deși poate fi des­ curajant să dezvolți o afacere de la zero, recompensele sunt imense! Un sfat cheie este că, dacă nu faci pasul, nu vei ști niciodată unde ai fi putut să ajungi.

Ne tot spuneam că momentul nu era potrivit și că ar trebui să așteptăm. Dar în cele din urmă, Siobhán a ajuns la un punct în care a decis să nu mai aștepte și a luat măsuri prin cumpărarea de capre pentru muls. Această decizie a pus to­ tul în mișcare și ne­a ajutat să începem.

Acceptă entuziasmul și provocările și să nu îți fie teamă să faci primul pas. Ex­ periența va fi incredibil de plină de sa­ tisfacții, iar tu vei învăța și vei crește pe parcurs”, spune crescătorul irlandez.

96 Porcine

Ce probleme apar la sistemul de adăpare și cum le rezolvi?

Cum îți dai seama că porcii tăi nu consumă suficientă apă și suferă de sete? Dar care sunt cauzele consumului redus de apă și cum le remediezi? Dacă nu respecți regulile de management al apei în fermă te arzi la buzunar!

A

pa reprezintă aproximativ 70% din masa corporală a porcilor şi este implicată în reglarea tempe­ raturii, menţinerea echilibrului mineral şi excreţia produselor digestive. Apa este o resursă limitată care nu trebuie risipită, dar, în acelaşi timp, trebuie să fie la dispoziţia porcilor tot timpul, atât cantitativ, cât și calitativ.

NECESARUL DE APĂ ZILNIC AL PORCILOR În mod uzual, porcii sunt obişnuiți deja în creşă să bea din adăpători tip suzetă sau bol şi se pot adapta rapid la orice schimbare a modelului de adăpători disponibil. Pe măsură ce aceștia cresc, va creşte şi consumul de apă, în paralel cu creşterea consumului de furaje. Pe de altă parte, nivelul consumului de apă va depinde şi de temperatura adăpos­ tului, compoziţia furajului şi starea de sănătate a porcilor, dar, de regulă, pot

1-14 noiembrie 2024

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

consuma zilnic între 2 şi 10 litri de apă. În general, consumul de apă e corelat și cu activităţile porcilor, perioada cea mai activă fiind între orele 9­19, culminând între orele 15­16. De reținut că porcilor nu le place apa cu un conţinut mare de mi­ nerale sau contaminată cu fecale, urină, resturi de furaje, alge sau noroi.

COMPORTAMENTUL DE ADĂPARE Porcii tind să bea mai mult atunci când le e cald, pentru a limita stresul produs de căldură, dar şi pentru a înlo­ cui apa pierdută prin urinarea în exces.

De obicei, consumul de apă este cel

mai mare imediat după fiecare furajare, crescând semnificativ atunci când fura­ jul e insuficient, probabil pentru a­şi sa­ tisface senzația de foame.

Durata de timp alocată zilnic adăpă­ rii este relativ scăzută, dar dacă debitul asigurat al apei este inadecvat, perfor­ manţele productive vor fi afectate nega­ tiv. Același lucru se întâmplă și dacă apa e murdară, întrucât porcii vor bea numai cât să rămână în viaţă.

CONSECINȚE ALE PRIVĂRII DE APĂ Pe de altă parte, consumul inadec­ vat de apă poate fi reperat și la nivel de lot/boxă, tot din cauza modificărilor comportamentale, cum ar fi înghesuiala din jurul adăpătorilor, mai ales în afara orelor de vârf ale furajării, agresivitate, lupte frecvente şi vocalizare neobişnuit de frecventă și intensă.

Prelungirea duratei privării de apă a

Porcine 97

CAUZE ALE CONSUMULUI ANORMAL DE APĂ De cele mai multe ori, consumul anormal de apă are drept cauză problemele apărute la sistemul de adăpare. Prin urmare, înregistrarea zilnică a consumului de apă reprezintă o metodă simplă și eficientă pentru a verifica dacă porcii consumă cantitatea de apă preconizată.

Consumul de apă sub nivelul așteptat poate să indice o îmbolnăvire a porcilor, probleme legate de calitatea hranei, cauzând o reducere a consumului de furaj şi de apă, sau o problemă a sistemului de aprovizionare/ distribuție a apei/furajului.

Contaminarea apei va conduce, la rândul său, tot la o reducere semnificativă a consumului.

Creșterea consumului de apă peste nivelul de consum așteptat poate indica risipă sau avarii ale sistemului de adăpare. Însă și unele probleme ce privesc cali­ tatea furajului pot determina un consum exagerat de apă, exemplul cel mai frec­ vent fiind creșterea concentrației de sare în rație.

• •

tori se pot bloca şi, de aceea, trebuie să ne asigurăm că acestea funcționează și eliberează permanent o cantitate sufici­ entă de apă.

Dacă considerăm că debitul e sub cel recomandat de 1,5 l/min, acesta ar tre­ bui măsurat cu ajutorul unui recipient gradat, determinând cantitatea de apă acumulată într­un minut.

Alternativ, poate fi folosit un recipient cu volum cunoscut, de exemplu de 1 li­ tru, şi stabilirea timpului necesar pentru umplerea acestuia. În acest mod simplu se poate calcula apoi debitul apei. Dacă un recipient de 1 litru se umple în 40 se­ cunde, debitul este de 1,5 l/min. Dacă rata de curgere este sub acest debit, adăpătoarea trebuie reparată sau în­ locuită, investigându­se și eventualele blocaje de pe linia de aprovizionare.

Dacă adăpătorile picură sau curg tre­ buie reglate sau reparate cât mai re­ pede posibil, pentru a minimiza risipa, care conduce la creșterea cantității de de purin şi, implicit, a costurilor pentru eliminarea dejecțiilor lichide.

Dependent de tipul instalației și a adă­ postului, ocazional, boxele amplasate la începutul liniei de adăpare pot avea o presiune mai mare a apei decât cele de la capătul coloanei. Ambele situații sunt nedorite, deoarece: Presiunea prea mare va cauza împroşcarea excesivă a apei în timpul acţionării adăpătorii, ceea ce ar descuraja porcii să bea, mai ales pe cei mai timizi.

Presiunea prea scăzută a apei în instalație poate duce la lipsa totală

Sursa foto: iStock.com/kadmy

•

porcilor provoacă apariția unor mani­ festări vizibile și comportamental, prin­ tre care amintim: pierderea treptată a condiției fizice, vizibilă la nivelul flan­ curilor și a abdomenului, piele palidă și pierderea părului sau chiar depresii grave, cu manifestări anormale (mișcare în cerc, convulsii, pedalare cu membrele anterioare, etc.)

CUM ASIGURĂM ADĂPAREA CONTINUĂ A PORCILOR? Asigurarea accesului permanent al porcilor la apă este un element esențial pentru orice fermă. Cum spuneam, ob­ servarea generală a comportamentului porcilor ne ajută la identificarea boxelor lipsite de apă. Dar, pe lângă această acțiune, se recomandă ca zilnic să fie verificată funcționarea tuturor adăpăto­ rilor în timpul inspecţiei de rutină.

Teoretic, porcii care primesc apă prin intermediul adăpătorilor moderne ar trebui să aibă acces nelimitat la apă.

Din nefericire, toate tipurile de adăpă­

•

•

•

1.

2.

a acesteia în unele boxe. În cazul în care există astfel de probleme de aprovizio­ nare cu apă la nivel de în compartiment sau adăpost ori presiunea nu este egală și constantă, situaţia trebuie semnalată imediat, astfel încât să se poată face corecțiile sau reparaţiile necesare la sistem. Personalul trebuie să fie capa­ bil să recunoască gravitatea problemei, posibila cauză şi să poată lua măsurile necesare pentru remedierea ei.

PREVENIȚI CONTAMINAREA CU REZIDUURI Nu în ultimul rând, multe dintre siste­ mele de administrare a apei sunt prevă­ zute cu filtre pentru a elimina contami­ narea cu reziduuri, mai ales acolo unde apa e pompată din puțuri sau ape de suprafață. În acest caz, filtrele trebuie controlate săptămânal şi, dacă e nevoie, trebuie curăţate / înlocuite pentru a ne asigura că rezerva de apă nu este limi­ tată din cauza unui filtru blocat. Și, încă ceva. În timp, pe suprafața interioară a conductelor de apă se depune, inevita­ bil, așa­numitul film biologic, adică un strat organic compus din alge și bac­ terii care contaminează permanent apa și conduce la perpetuarea afecțiunilor digestive ale porcilor, mai ales la cei ti­ neri. De aceea, tratarea periodică a in­ stalațiilor de apă împotriva acestui feno­ men este esențială.

Chiar dacă toate elementele de ma­ nagement al apei enumerate în acest material par mai degrabă de bun simț, adesea sunt ignorate în ferme, iar con­ secințele ard la buzunar!

98 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

Serviciile John Deere Farmsight te ajută să maximizezi timpul de funcționare și productivitatea utilajelor din fermă. Îți recomand să te conectezi la Centrul de Operațiuni John Deere, de pe MyJohnDeere.com sau din aplicația mobilă, pentru a gestiona și asista utilajele de la distanță. Prin observarea parametrilor de funcționare și cu ajutorul Sistemului de Ghidare AutoTrac, le poți mări te ita bil na performanța cu până la 14%. s te Su Ag

JD

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

ra

de

Pr

ec

izi

e

k

Suppor t

t gh rm

Si

An

aliz

e sa

teli

tare

RECOMANDĂRILE Au

LUI

rac toT

ILIE creat de

TERENURI ŞI FERME

lin

ric

u ult

Connec ted

Fa

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Teh

no

log

Stații met

Soluții de management

A

ltur gricu

ie

www.ipso.ro

a An

e liz

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441 TM. Aducem borhot sfeclă de zahăr de la fabrica de zahăr Luduș, în zona de vest a țării. Tel. 0732614835

PRODUSE ALIMENTARE

IF. Cumpărăm sedimente/zațuri ulei vegetal, ulei vegetal expirat sau neconform, orice tip de decantare de ulei vegetal care se găsește la baza bazinelor de depozitare, cantitate minimă 20 tone, plata pe loc. Tel. 0752257777

a de

de

so

l

eo

Con

for t

agricol

Pr e c

Per forma

izie

JD

lin

k

nță

Diagnos�care

CEREALE, LEGUME, FRUCTE

DJ. Vând, din productie proprie, următoarele produse: fasole păstăi, mazăre păstăi, grâu, porumb, floarea soarelui. Tel. 0763162806

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

JURNAL DE FERMĂ,

UN PRODUS MEDIA UNIC ÎN ROMÂNIA!

V

olumul JURNAL DE FERMĂ este o colecție unică de texte cu și despre fermieri și provocările lor cotidiene, documentate și publicate de colegul nostru, Marian Mușat, redactor revista Ferma și www.revista-ferma.ro. ”Sunt reportăjele, înmănuncheate sub generoasa alcătuire JURNAL DE FERMĂ, rubrică pe care am slujit-o cu râvnă și o slujesc în continuare cu osârdie”, spune autorul.

A 10-A CARTE SEMNATĂ MARIAN MUȘAT Un 10 perfect care încununează munca de-o viață și pasiunea pentru agricultură a colegului nostru și un

1-14 noiembrie 2024

volum unic pe piața media din România! Marian Mușat a mai lansat 6 cărți de reportaj, una de versuri, un volum cu editoriale și unul cu interviuri. Din documentările noastre, nicio carte de agro-reportaje, cu subiecte exclusiv din agricultură, nu a mai fost edidată după 1989.

PASIUNEA PENTRU AGRICULTURĂ Nota autorului MARIAN MUȘAT: ”Aruncând o sămânță într-un ogor dospind de dorință. Binecuvântată, roua dimineții crude… Simți miros de brazdă aburindă, amestecată cu trudă și sudoare, cu lacrimă și dor. Așa își încep weekendul agricultorii, cei ce

sfințesc ogorul; de la ivirea zorilor până la asfințit, când soarele scapătă după deal. Pe hotar, ziua de lucru nu o măsori după ceas, ci după soare. Aici uiți de tine, ai doar grija pământului, sudoarea pentru recoltă. Simți dorința pământului, îi cunoști setea. Asta se cheamă Pasiunea pentru agricultură!”

(NICOLETA DRAGOMIR)