Revista Ferma nr. 2 1-14 februarie 2023

ANUL XX

V • NR. 2

(317) • 114

februarie 2023

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

COLECŢIONARUL DE PĂSĂRI RARE 12

3 criterii pentru a alege anvelopele potrivite 92

Preţ: 11 9 lei

Ferma 4.0

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXV • NR. 2 (317) • 1-14 februarie 2023

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 3 (318) va apărea în perioada 15-28 februarie 2023

Mici sau mari, tot ai României suntem!

A

cum, după ce am sărbătorit tot ce mai era de sărbătorit, şi pe rit vechi, şi pe nou, să revenim la ale noastre, cu aceeaşi speranţă că anul ăsta... „o fi mai bine!”. Nu se-arată, dar noi tot cu speranţa-n suflet suntem.

Vestea bună e că s-a mai refăcut umiditatea în sol, în câteva zone ale ţării a plouat bine în ianuarie. În altele, încă e secetă şi temperaturile de primăvară în miez de iarnă au dat toate socotelile naturii peste cap. Dăunătorii n-au mai intrat în hibernare şi ţopăie în voie prin culturile de toamnă, obligând fermierii la cheltuieli mari cu tratamente suplimentare şi neprogramate... Şi, de parcă toate astea nu ar fi de-ajuns, mai muşcăm şi noi, românii, unii din alţii, de parcă am fi duşmani de clasă, nu conaţionali care tragem la aceeaşi căruţă. Sau ce, pentru unii căruţa o fi având a 5-a roată?! Mă refer la un subiect intens dezbătut în social media, în urma unui articol apărut în presă chiar la închiderea ediţiei: MARE FERMIER versus MICUL FERMIER. Acelaşi conflict steril şi inutil, alimentat de unii şi de alţii ale căror interese asupra subiectului mă chinui să le înţeleg...

Concret, fermierul mare declară că cel mic ar trebui să plătească dările la stat aşa cum plătesc cei cu firmele, că doar beneficiază de aceleaşi subvenţii din partea statului şi europene. Cei mici sar vădit revoltaţi şi susţin că ei plătesc, ba chiar mai mult, ţinând cont de faptul că majoritatea, neplătitori de TVA, nici nu au posibilitatea să-şi recupereze cei 19% şi nici să beneficieze de alte bonificaţii, cum ar fi motorina pentru agricultură la preţ redus.

Chiar comenta Cristi Chişmorie, culmea, un fermier mare: „Haideți să vă spun, domnule mare fermier: fermierii ăștia mici sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Practic, pentru absolut orice input sau cheltuială pe care o fac cu producția lor și nu numai, ei plătesc cel mai mare impozit care se poate plăti și inventa pe teritoriul

României, adică 19% din tot ceea ce cumpără, TVA pe care dumneavoastră nu îl plătiți, ci îl deduceți. Noi, marii fermieri, suntem plătitori de TVA și plătim impozit la stat doar dacă facem profit (începând de anul ăsta), însă trebuie să recunoaștem că avem noi grijă (dacă nu noi, au alţii) ca profitul nostru să fie cât mai mic sau deloc. (...) Și eu mi-aș dori, ipotetic, să pot să fiu singur pe piață și să fac eu cu alţi câțiva fermieri mari prețul produsului, însă nu pot pentru că asta ar însemna să cer „moartea” fraţilor fermieri mai mici, doar ca sa fiu eu jupân pe piață...”.

Eu zic aşa: din câte ştiu, toată lumea care produce şi vinde trebuie săşi plătească taxele, impozitele şi ce-or mai avea de plătit, pe măsura încasărilor. Că-i mare, că-i mic, asta contează prea puţin. Toţi îi suntem datori statului.

De „piaţa neagră” trebuie să se ocupe beneficiarul direct al dărilor, adică onor statul. Dar să asmuţi fermierii din ţara asta unii împotriva altora, pe motiv că unii au mai mult decât alţii, asta mi se pare realmente o tâmpenie. Cred că avem, cu toţii, lucruri mult mai bune şi mai importante de făcut!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

22

6 6 10 12 16 20 22 24 25 26 30 32 36 40

60

Actualitate

Câţi bani vor putea lua tinerii fermieri prin PNS? Unde sunt cele mai scumpe terenuri agricole din UE? Colecţionarul de păsări rare 6 informaţii colectate de Observatorul laptelui Agroinfo Tinerii fermieri, instalaţi la… coada PNS! Germania: inechitate la plata subvenţiilor De unde vine criza alimentară?

Cum s-a schimbat agricultura României în 10 ani?

Ferma de familie, promotor de tehnologie Cum este amenințată securitatea alimentară a Europei?

Agricultura e "pasiune și sacrificiu de sine"!

3 analize pentru viitorul cărnii de porc în UE

44

58

92

Cultura mare

58 Nisipuri mișcătoare pe piețele mondiale 60 Cum se prezintă culturile în a 3-a lună de iarnă?

64 SILOBAGUL: Soluția modernă pentru o depozitare eficientă 68 4 măsuri şi 6 paşi spre agricultura durabilă 70 ATENŢIE! Vine tăvălugul entomologic peste noi!

73 Pericolul extremelor climatice 74 Inovare socială și biobazată pentru bioeconomie 76 Agrivoltaica în expansiune.

Pe când şi în România?

78 Exporturi de cereale mai slabe, dar rămânem în top

92

Utilaje agricole

92 3 criterii pentru a alege anvelopele potrivite 94 Utilaje pentru nevoile actuale ale agriculturii 98 Dispozitiv de telemetrie alimentat cu energie solară 98 John Deere e în top în 2021, în UK 100 Kubota şi Oeneo investesc în Bloomfield Robot 100 Monarch Tractor își extinde operațiunile în India 101 Greșeală majoră la irigat

108

89

Agricultura 4.0

44 Lemken stârpește buruienile cu… inteligenţa artificială 45 Cum afli temperatura solului?

46 Grâul hibrid intră în producția fermelor americane 50 John Deere a strălucit în Oraşul Luminilor 52 Agricultură 2 în 1: hrană și energie solară 54 Golda - cloșca cu puii de aur!

56 Demonstraţie de forţă a roboţilor în câmp!

50

82

Horticultură

82 Producerea răsadurilor, o „industrie” de sezon 86 A pierdut un... autobuz şi a câștigat un brand!

89 Cine aprovizionează Europa cu fructe și legume?

90 Cum să evităm atacul dăunătorilor de sol

104

Zootehnie

104 Sorgul siloz - plantă întreagă sau pastă din boabe?

106 “Hai, la Gigi!”, un brand cu tradiţie oltenească 108 3 probleme majore pe care le au oierii şi în 2023 110 Cum putem preveni retenția placentei după fătare?

112 Putem preveni enterotoxiemia mieilor?

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

1-14 februarie 2023

5

6

Planul Naţional Strategic

Câţi bani vor putea lua tinerii fermieri prin PNS?

România și-a asumat prin Planul Național Strategic şi sprijinirea a tinerilor fermieri, un obiectiv specific pentru atingerea căruia au fost alocate peste 300 milioane euro. În ce constă acest sprijin?

D

enumirea completă a SO7 este ”Atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a altor noi fermieri și facilitarea dezvoltării sustenabile a întreprinderilor în zonele rurale”.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PUNCTE TARI ŞI DEFICIENŢE Analiza SWOT a relevat câteva puncte tari. Le consemnez pe primele două: Interesul crescut al tinerilor fermieri pentru accesarea sprijinului din Pilonul I și Pilonul II. Numărul tinerilor fermieri sprijiniți prin Pilonul I, care au încasat plăți directe în perioada 2015-2017 a crescut cu 43,37% iar prin sM 6.1 din PNDR 2014-2020, în perioada 2015-2018 s-au instalat 10.229 de tineri fermieri. Înregistrarea unor valori crescute ale dimensiunii economice a exploatațiilor tinerilor fermieri, comparativ cu valoarea medie a acesteia: tinerii între 25 și 34 de ani dețineau exploatații de aproape 8.000 S.O. la nivelul anului 2016.

Sunt și destule deficiențe. Iată doar două dintre acestea: Forță de muncă îmbătrânită în sectorul agricol, procentul de fermieri tineri în total fermieri fiind cel mai scăzut din UE (3,1% în RO față de 5,1% media UE) și Un grad scăzut de interes pentru înființarea și dezvoltarea unor afaceri agricole de către tineri în zona rurală, mai accentuat în zona montană (între 2015 și 2018 prin sM 6.1 s-au instalat numai 1.998 de tineri fermieri în zona montană!), din cauza disparităților dintre zonele rurale și cele urbane, din perspectiva calității vieții, resurselor financiare, oportunităților de muncă, educație și acces la sănătate.

1.

2.

1-14 februarie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU

Scanează-mă!

Laurenţiu Hîrtopanu e dovada vie ca agricul­ tura se poate face la orice vârstă, atâta timp cât există pasiune şi determinare.

OPORTUNITĂŢI ŞI AMENINŢĂRI Lista oportunităților este încurajatoare: • disponibilitatea fondurilor europene pentru întinerirea generațiilor de fermieri prin creșterea interesului numărului de tineri antreprenori care practică activități agricole orientate către piață; • instrumente financiare care pot facilita accesul tinerilor antreprenori la surse de finanțare; • premise legislative de încurajare a educației în agricultură, inclusiv învățământ dual; • revenirea persoanelor care ... ››› 8

7

Catros – O lume a preciziei Grapă cu discuri compactă

I

2,5 m – 12 m

» Gamă diversificată de tăvaluguri

Gama de 11 tăvăluguri de control de adâncime diferite face posibilă reconsolidarea și dezmiriștirea dorită în funcție de tipul de sol. Greblele exacte sunt de asemenea disponibile pentru o nivelare perfectă.

I

∅ 460 mm, 510 mm, 610 mm

» Ajustarea continuă, fără trepte, a adâncimii de lucru Reglarea precisă și confortabilă a adâncimii de lucru în condiții de confort, din scaunul șoferului prin reglarea hidraulică opțională a adâncimii.

» Urmărirea conturul solului, perfectă

Fiecare disc concav se poate regla individual la conturul solului, datorită suspensiei individuale a discului furnizat de elementele cu arc de cauciuc. Aceste elemente cu arcuri de cauciuc fără întreținere contribuie, de asemenea, la protecția la suprasarcină, permițând fiecărui disc să se deplaseze în sus.

de discuri » Gamă pentru fiecare prelucrare O selecție largă de discuri, crenelate fin și grosier, este disponibilă, astfel încât utilajul să poată fi adaptat la orice aplicație.

»

» Lagăr de rulmenți cu lubrifiere long-life

Lagăr cu rulmenți, pentru discuri, unghiular, este sigilat printr-o etanșare față.

Acest lucru previne în mod fiabil pătrunderea corpurilor străine și scurgerea de ulei. Rulmenții sunt complet fără întreținere, datorită băii de ulei.

Combinația potrivită pentru orice aplicație!

O precizie și mai mare datorită instrumentelor preliminare opționale – rola de cuțit, bară nivelatoare, greblă de paie sau eradicator pentru marcaj roți Pentru descompunere excelentă și igienă optimă a câmpului cu o cantitate mare de materie organică – rola cuțit Pentru ruperea bolovanilor și nivelarea solului – bară nivelatoare Pentru a garanta condiții optime de germinare fără grămezi de paie, cu cea mai bună distribuție de paie – grebla de paie Pentru slăbire constantă chiar și pe urma tractorului – eradicatorul urmă a roții

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C blocK, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678 | Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

8

Planul Naţional Strategic ››› 6 ... au activat pe piețe de muncă externe și au dobândit cunoștințe și capital necesare dezvoltării de activități economice, situație generată și de declanșarea pandemiei COVID-19; • inițiative legislative pentru fermierii care angajează tineri în exploatațiile agricole (ex. facilități fiscale, stimulente financiare etc.); • premise legislative pentru sprijinirea accesului tinerilor la terenuri agricole, dar și intravilane în zonele rurale și la locuințe în mediul rural etc.

Amenințările, din păcate, nu lipsesc.

Dintre acestea, menţionăm fenomenul accentuat de acaparare a terenurilor ce generează dificultăți majore în

FERMA LUI RADU DE LA CIORĂŞTI Radu Mărtinescu, un tânăr fermier de 28 de ani din Vrancea, este deja este experimentat în afacerile agricole, deoarece, încă de la 18 ani a fost implicat activ în ferma familiei.

De la aproape 400 de hectare, cât se lucrau în urmă cu un deceniu, astăzi, ferma coordonată de Radu Mărtinescu, împreună cu fratele său mai mic, Marius Mărtinescu, exploatează aproximativ 900 de hectare, orizontul de extindere fiind nelimitat, după cum spune chiar tânărul fermier.

Scanează codul QR şi află povestea!

1-14 februarie 2023

accesul tinerilor la terenuri agricole și tendințe puternice de creștere accelerată a prețurilor de cumpărare și arendare a terenurilor agricole în special începând cu anul 2018.

Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România era de 1.366 euro/ha în anul 2011 și a crescut până la 4.904 Euro/ha în 2018.

Media anuală a prețului de arendare exprimat în RON/ha este mai mare cu aproape 30% în anul 2019, faţă de anul 2014, atingând o valoare de 541,27 RON/ha.

2 TIPURI DE INTERVENŢIE Au fost decise două tipuri de intervenție: 1. Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri și 2.

Instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale. Sprijinul complementar pentru venit acordat pentru tinerii fermieri constă în acordarea unei plăti anuale pe hectarul eligibil declarat de tânărul fermier, decuplat de producție. Sprijinul pentru tinerii fermieri este acordat in contextul în care aceștia se califică pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității. Sprijinul acordat tinerilor fermieri în vederea instalării ca șefi de exploatație are în vedere adresarea nevoilor identificate la nivelul analizei SWOT, respectiv îmbunătățirea structurii de vârstă a managerilor de exploatații agricole,

reducerea depopulării mai ales în zonele montane, dar și îmbunătățirea nivelului de formare profesională în rândul managerilor de fermă. Această intervenție va contribui la înlocuirea treptată a generațiilor de fermieri, la creșterea nivelului de cunoștințe al acestora, sprijinul încurajând adoptarea tehnicilor moderne de protecția mediului, dar și aplicarea soluțiilor digitale și inovative.

SUMELE ALOCATE PRIN PNS SO7 beneficiază de o alocare totală de 317.160.000 euro, din care 67.200.000 euro pentru Sprijinul complementar și 250.700.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri.

Sprijinul complementar pentru venit se va acorda pentru primele 50 de ha eligibile. Pentru anul 2023, cuantumul estimat este de 46 euro/ha. Pentru instalare, sprijinul public nerambursabil maxim este de 70.000 de euro.

Plata se efectuează în două tranșe și se acordă: 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri. În mod complementar cu intervenția adresată instalării tinerilor fermieri, se va acorda sprijin pentru consolidarea exploatațiilor acelor tineri fermieri care și-au implementat planul de afaceri privind obținerea sprijinului pentru instalare.Tânărul fermier trebuie să aibă vârsta de maxim 40 de ani.

9

10 Europa agricolă

Unde sunt cele mai scumpe terenuri agricole din UE? Preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Insulele Canare a urcat la peste 120.000 de euro în 2021, de departe cea mai mare valoare pentru care Eurostat a reuşit să proceseze informaţii.

P

otrivit statisticilor oficiale europene, la nivel de ţară, cel mai scăzut preţ în 2021 era înregistrat în Croaţia, respectiv o medie de 3.661 euro pe hectar, în timp ce în Luxemburg hectarul de teren arabil era cotat la 47.290 de euro, în medie.

PREŢUL MEDIU ÎN ROMÂNIA Olanda, stat care raporta în 2020 un preţ mediu pe hectar de 71.225 euro, nu şi-a actualizat baza de date, astfel încât e foarte probabil ca această ţară să deţină în continuare cele mai mari preţuri la terenurile agricole dintre statele Uniunii Europene. În ceea ce priveşte România, preţul mediu la hectar pe suprafeţele arabile în 2021 valora în medie 7.601 euro, cu 438 de euro mai mult decât cu un an înainte.

DIFERENŢE MARI ÎNTRE REGIUNI La nivel regional, Spania deţine recordul absolut, mai precis Insulele Canare, unde hectarul de teren arabil se vindea acum doi ani cu nu mai puţin de 120.477 euro, în medie! Asta în condiţiile în care, de obicei, în Spania terenurile agricole sunt mult mai ieftine comparativ cu alte state vest-europene.

Pe de altă parte, regiunea Övre

1-14 februarie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Norrland din Suedia înregistra în 2021 cele mai scăzute preţuri pe hectar 1.882 de euro în medie.

La noi, în schimb, cele mai scumpe terenuri se găseau în jurul capitalei şi judeţul Ilfov, respectiv 10.707 euro iar cele mai ieftine se puteau achiziţiona în zona de nord-vest - 6.206 euro, în medie.

HECTARUL DE PĂŞUNE PERMANENTĂ, MAI IEFTIN Conform datelor publicate recent de Oficiul European de Statistică, preţul unui hectar de păşune permanentă era cotat în 2021 între 1.423 euro (media în Bulgaria) şi 41.930 euro (media în Luxemburg). Şi în acest caz, foarte probabil Olanda deţine recordul, după ce în 2020 raporta un preţ de 59.065 euro/ hectar în medie, în timp ce în România preţul unui hectar de păşune permanentă era evaluat la 5.354 euro.

În majoritatea regiunilor UE pentru care sunt disponibile date, cumpărarea de teren arabil a fost mai costisitoare decât achiziţia de păşuni permanente. Cele mai mari discrepanţe se înregistrau în insulele greceşti din regiunea Egeea de Nord (37.926 euro hectarul de teren arabil şi 1.744 euro hectarul de păşune permanentă) şi în regiunea spaniolă Murcia (20.445 euro / 982 euro). Excepţii au făcut Asturias (8.096 euro vs. 9.536 euro) şi Madrid (7.621 euro vs. 7.946 euro) din Spania, respectiv regiunea lituaniană Sostinės (3.805 euro vs. 4.055 euro).

FACTORI CARE DETERMINĂ PREŢUL Eurostat precizează că nivelul preţurilor terenurilor depinde de factori naţionali (legislaţie), de factori regionali (clima şi apropierea de reţele) şi de productivitatea localizată (calitatea solului, pantă sau drenaj).

De asemenea, cererea şi oferta de pe piaţă, inclusiv preţul, pot fi influenţate de proprietatea străină.

11

Dezvoltare fără griji.

Acesta este efectul Incelo.

INCELO: Cel mai nou și extrem de eficient erbicid pentru grâu, secară și triticale: Destinat să combată buruienile graminee și cu frunză lată.

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

www.cropscience.bayer.ro

12 Articolul ediţiei

Colecţionarul de păsări rare

La numai 19 ani, a reuşit să adune în microferma sa din Ineu peste 700 de păsări de curte şi nu numai, unele dintre acestea fiind unicat în România. Denis Caba nu este un simplu crescător, ci un ameliorator de rase în adevăratul sens al cuvântului, ceea ce l-a făcut cunoscut dincolo de graniţele ţării noastre, şi nu doar în Europa, ba chiar şi în Africa sau Pakistan, unde a vândut mai multe exemplare din impresionanta sa colecţie.

L

a prima vedere, tânărul din judeţul Arad pare un colecţionar excentric, care a dezvoltat o adevărată obsesie pentru păsări mai mult sau mai puţin exotice. În realitate, el este nu doar un împătimit entuziast, ci şi un bun practician în domeniul avicol.

Pentru a-şi valida performanţele, s-a înscris la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, fiind student în anul I la Facultatea de Zootehnie.

CADOUL CARE I-A SCHIMBAT DEFINITIV VIAȚA Pe când avea doar şase ani, acesta a primit în dar de la tatăl său, Mihai, el însuşi crescător de păsări la vremea

1-14 februarie 2023

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

respectivă, prima familie de găini patru femele şi un cocoş din rasa Brahma, iar din acel moment viaţa i s-a schimbat definitiv. A ales să investească într-un domeniu care necesită de obicei multă răbdare şi experienţă pentru a obţine rezultate. În cazul său, acestea au venit chiar foarte repede. A început cu găini, dar a trecut apoi la porumbei, păuni, fazani, raţe şi alte specii de păsări, chiar şi papagali

vorbitori. A ajuns să deţină astăzi peste 700 de exemplare şi nu dă semne că ar vrea să renunţe.

Din 2015 este membru al Asociaţiei Crescătorilor de Porumbei, Păsări de Curte şi Animale de Blană „Fauna Arădeană”, iar în 2021 s-a afiliat Clubului Crescătorilor de Wyandotte din România.

CAMPIONII ROMÂNIEI Ca orice colecţionar care se respectă, are câteva piese de rezistenţă. Este vorba în primul rând de un cocoş şi o găină din rasa Wyandotte Argintiu, varietatea alb-negru bordurat, care deţin titlul de campioni

Articolul ediţiei 13 ai României. Sunt considerate cele mai frumoase exemplare din ţara noastră, după cum mândru ne-a informat Denis: „Găina este creaţia mea, iar cocoşul l-am achiziţionat ulterior de la proprietar. Concurenţa a fost destul de mare, în jur de 50 de exemplare participând la expoziţia naţională la această categorie.

Ambele exemplare au obţinut 96 de puncte, din 100 posibile. Dar trebuie menţionat faptul că 97 este de obicei maximul ce se poate înregistra”. Principalele criterii de selecţie vizează penajul, culoarea, capul, creasta, ochii, conformaţia, coada, poziţia aripilor. Iar cei care fac aceste evaluări sunt arbitri calificaţi, cu patru ani de studii în domeniu.

NU EXISTĂ GĂINA PERFECTĂ!

Obiectivul său este de a îmbunătăţi în permanenţă genetica pentru a se apropia cât mai mult de standardul rasei. În practică, asta înseamnă încrucişări care să amelioreze anumite trăsături sau caracteristici ale păsărilor.

Spre exemplu, la Wyandotte Argintiu, rasa lui preferată, din 50 de pui alege cinci-şase, pe care îi creşte până la maturitate şi cu care eventual participă la expoziţii. Restul produşilor îi vinde altor crescători. „Prin reproducţie se pot obţine produşi valoroşi chiar dacă, să zicem, găina nu are toate caracteristicile în standardul rasei. În acest caz, e nevoie de un cocoş care să o completeze. Creasta este de obicei un element foarte important la Wyandotte. Pentru că ea e oarecum aplatizată (nu ridicată şi zimţată ca la alte rase) şi trebuie să fie mai lată în faţă, cât mai îngustă în spate şi ... ››› 14

Campionii României la rasa Wyandotte Argintiu

Denis este singurul crescător de păsări din ţară care deţine rasa Chabo, varietatea de culoare galben-alb bobat

14 Articolul ediţiei ››› 13 ... să urmeze forma capului. O pasăre care are dornul (partea din spate a crestei) ridicat e automat descalificată, oricât de bine ar arăta. Cel mai greu de ameliorat este penajul”, a ţinut să menţioneze Denis.

RECORD MONDIAL LA OUAT O altă rasă pentru care a optat este Australorp Negru. Aceasta deţine recordul mondial la ouat - 364 de ouă pe an (în sistem de creştere intensiv). În ferma sa are câteva exemplare, ţinute pentru frumuseţe, nu pentru producţia de ouă. Docile şi uşor de întreţinut, acestea au un aspect deosebit, cu acel negru care, expus la lumină, prezintă reflexii de verde.

De asemenea, în ferma sa mai pot fi văzute găini pitice din rasa Chabo pe varietatea de culoare galben-alb bobat (este singurul crescător din ţară care deţine astfel de găini), Sanjak (cocoş cântăreţ din Kosovo), Araucana, o rasă originară din America de Sud, care face ouă verzi fără colesterol, şi Plymouth. Materialul genetic şi-l procură de regulă din afara ţării.

O AFACERE CARE A PRINS ARIPI Pe lângă activitatea de hobby, creşterea găinilor de rasă poate fi un business destul de profitabil. Denis Caba scoate bani frumoşi din comerţul cu păsări. În 2020 a dat lovitura, reuşind să vândă nu mai puţin de 117 pui şi 47 de găini mature din rasa Australorp (varietate Negru şi Albastru), tocmai în Pakistan. „Fusesem contactat de cineva pe Facebook şi le-am expediat prin intermediul unei companii specializate. La primul transport am câştigat în jur de 8.000 de euro şi la al doilea 10.000 de euro. De obicei, ouăle le trimit printr-o firmă de curierat locală, că e mai simplu. Avem nişte cutii special concepute care au un burete ce protejează foarte bine împotriva loviturilor. Astfel am reuşit să trimit ouă în Franţa, Cipru, Bulgaria, Algeria, Cuba, Bangladesh, Africa de Sud”, afirmă viitorul inginer zootehnist.

25 DE LEI UN OU Cele mai scumpe ouă din ferma sa de găini provin de la Plymouth, o rasă mixtă. Un ou pe varietatea Albastru se

1-14 februarie 2023

vinde cu 15-18 lei, în timp ce unul de Columbia alb-negru ajunge şi la 25 de lei bucata. Pe de altă parte, ouăle de Wyandotte Argintiu costă între 10 şi 15 lei iar cele de Australorp Negru undeva la 7 lei bucata. Anual vinde între 500 şi 700 de ouă doar de la găini. „Există un interes destul de mare pentru păsările

OUL DE 700 DE GRAME Ouăle de emu pot fi ţinute şi până la trei luni înainte de a fi puse la eclozat în incubator, spre deosebire de ouăle de găină, care după 14 zile nu mai pot fi incubate, iar cele de păun maximum şapte zile pot fi ţinute înainte de a fi puse la clocit, pentru că în cazul păunilor e nevoie de incubare naturală. Emu face câte un ou la patru-cinci zile, în perioada decembrie - martie. Ouăle au o culoare verde intens şi cântăresc în jur de 700 de grame. Un ou se vinde cu 150 de lei, iar spre finalul ciclului de ouat coboară până la 100 de lei. Incubaţia durează însă două luni. Denis a şi consumat ou de emu. Ca gust, spune el, nu diferă foarte mult de cel al oului de găină, însă e mai gelatinos.

Ca volum, este echivalentul a 15-20 de ouă de găină!

de rasă şi clienţii sunt dispuşi să plătească. Trebuie doar să ajungă să te cunoască. Să ai o carte de vizită cu rezultate bune. Spre exemplu, dacă la un moment dat vindeam ouăle de Wyandotte Argintiu cu 7 lei, după ce am obţinut titlurile de campion, sub 15 lei nici nu se pune problema să vând.

Iar comanda minimă este de 20 de ouă”, m-a asigurat arădeanul. El are obligaţia să livreze ouă cu fertilitate de minimum 50%. În realitate, media sa este de aproximativ 85%.

OASPEŢI DIN AUSTRALIA Printre curiozităţile din fermă se numără şi o pereche de emu, păsări înrudite cu struţul, originare din Australia. „Am cumpărat un mascul şi o femelă de la cineva din Bistriţa, iar acum au deja opt ani. În 2020 am

Articolul ediţiei 15

incubat şase ouă de la ei, din care au ieşit cinci pui. Am vândut trei imediat ce au eclozat şi ceilalţi doi i-am păstrat până la vârsta de un an şi 2 luni, după care i-am dat cu 3.000 de lei perechea. La maturitate se vând cam cu o mie de euro bucata”, susţine Denis. Speranţa de viaţă a unui emu e undeva la 35-40 de ani. Spre deosebire de struţul african, emu nu are nevoie de un spaţiu generos. În schimb sunt destul de

pretenţioşi la mâncare. De obicei consumă grâu, porumb, triticale, dar sub formă măcinată, pentru că ei nu au guşă, ci direct stomac, şi nu sunt capabili să digere boabele. Iarna mai primesc şi fân de lucernă tocat.

SANITARII DIN ADĂPOST Printre mulţimea de înaripate din curtea casei sale din Ineu am zărit şi câteva prepeliţe chinezeşti şi prepeliţe californiene cu moţ. Cele chinezeşti au o talie foarte mică, în jur de 10 cm la maturitate.

Ouăle sale sunt

la jumate din dimensiunea unui ou de porumbel. „Le-am adus din Ungaria.

M-a costat în jur de 15 euro bucata.

Aceste păsări miniaturale fac ouă doar primăvara, în jur de 25-30, odată cam la două zile”, mi-a explicat Denis. Ele sunt foarte utile pentru a creşte în voliere, împreună cu alte păsări, deoarece consumă resturile care cad. Altfel spus, fac curat pe jos.

Prepeliţele sale împart acelaşi spaţiu cu doi papagali. De asemenea, am putut vedea aici şi câteva exemplare de gâşte de Toulouse, din care francezii obţin celebrul foie-gras, însă varianta de expoziţie, mai multe varietăţi de păuni, raţe mute coţofane, raţe mandarin, pitice olandeze, chiar şi iepuri din rasele Rex Dalmaţian şi Uriaş Pestriţ German.

16 Legea laptelui

6 informaţii colectate de Observatorul laptelui

Până la jumătatea lunii februarie, Guvernul să aprobe normele metodologice de aplicare a noii Legi a laptelui şi ghidul de definiţii şi termeni folosiţi în industrie, elaborate de Ministerul Agriculturii.

L

egea 307/2022 a laptelui și a produselor lactate, care impune reguli noi pentru etichetarea și comercializarea lactatelor, precum și înființarea Observatorului laptelui, a fost promulgată deja în noiembrie anul trecut.

DISCUŢII ÎNTRE ANSVSA, RETAILERI ŞI FERMIERI Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că a avut deja discuții cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) pentru a analiza modul de implementare a articolului 6 din Legea laptelui, care reglementează și utilizarea denumirii de lactate și delimitarea la comercializare a produselor lactate autentice de cele pe bază de lapte și cu adaos de alte grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate. La întâlni-

1-14 februarie 2023

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

rea din luna decembrie au participat și reprezentanți ai Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul

CE SCHIMBĂ LEGEA LAPTELUI? De la ”laptele” de soia, la pateurile și pizza cu ”brânză” din grăsimi vegetale și lactatele ”puternic românești”, noua lege a laptelui și a produselor lactate ar trebui să facă ordine pe rafturile magazinelor.

Scanează codul QR şi află detalii!

Taurin BOVICOOP, după ce aceștia au protestat pentru a reclama utilizarea în produsele din lapte a unor înlocuitori și alte practici nelegale utilizate de unii agenți economici din domeniu. În ceea ce privește Observatorul laptelui, Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul propriu, la începutul lunii ianuarie, un proiect de Hotărâre de Guvern care clarifică ce date va transmite fiecare autoritate către noua structură înființată în cadrul MADR și definește o serie de termeni folosiți în industria laptelui.

CE DATE VA COLECTA OBSERVATORUL LAPTELUI Potrivit proiectului MADR, șapte instituții de stat vor furniza date către Observatorul laptelui: ANSVSA va transmite informații privind numărul și dimensiunea exploatațiilor de vaci de lapte, ... ››› 18

1.

17

REPARAȚII ÎN ATELIER

ÎNCĂRCĂTOARE TELESCOPICE MANITOU

20%

DISCOUNT*

Verificare completă! Performanță îndelungată!

Asigurați-vă din �mp că vă puteți baza pe încărcătorul dvs. Manitou!

Programați-vă la oricare dintre atelierele IPSO Agricultură pentru a beneficia de un discount de 20% la piesele de schimb necesare reparațiilor.

Campanie valabilă în perioada: 15.11.2022 – 31.03.2023 *Oferta este supusă unor termene și condiții: *Pentru lubrifianții Manitou, discountul acordat este de 10%.

18 Legea laptelui

››› 16 ... bivolițe, oi, capre înregistrate/ autorizate sanitar veterinar, efectivele înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), mișcarea animalelor, producțiile acestor exploatații, numărul și capacitatea de procesare a fabricilor de lactate, cantitatea de lapte și de lactate procesată: Agenția Națională Pentru Zootehnie: societățile de ameliorare care conduc Registre Genealogice pe rase, efectivul de animale din fiecare rasă, exploatațiile și efectivele de animale din COP, prim-cumpărătorii de lapte crud și cantitatea de lapte colectată de aceștia; Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură: declarațiile primcumpărătorilor de lapte crud înregistrați în Registrul de prim-cumpărător de lapte, inclusiv cantitatea de lapte

2.

3.

crud colectată; Autoritatea Vamală Română: achizițiile de lapte crud/de consum/ UHT/praf, produse acidofile, smântâni, brânzeturi și cașcavaluri provenite din schimburile intracomunitare, precum și situația importurilor/exporturilor în/ din țări terțe; Direcțiile agricole: efectivul matcă/în lactație din exploatații, cantitatea de lapte crud livrată către un prim-cumpărător sau procesator, procesată în unitățile proprii sau vândută pe piață, inclusiv prin automate de lapte; Operatorii economici din sectorul laptelui și lactatelor vor transmite informații privind cantitățile de lapte crud achiziționat și procesat, cantitățile de lactate obținute pe fiecare categorie, precum și media prețului de achiziție a laptelui crud materie primă.

4.

5.

6.

DATE RGA 2020: CÂTE VACI DE LAPTE MAI AVEM? Datele Recensământului General Agricol 2020 arată că România a pierdut 33,1% din efectivele totale de bovine între 2010 și 2020.

La finalul anului 2020, mai aveam doar 1.098.712 vaci și bivolițe pentru lapte (1.084.279 vaci de lapte și 14.433 bivolițe).

Cifrele RGA arată că existau aproape 222.000 de exploatații cu 1-3 capete de bovine de lapte, care concentrau 273.906 capete de vaci de lapte și bivolițe și 65.644 exploatații cu 3-9 capete. La polul opus, existau doar 34 de exploatații cu peste 500 de capete de bovine de lapte, însă acestea aveau, împreună, un efectiv de peste 31.000 de capete.

1-14 februarie 2023

RAPOARTE LUNARE PRIVIND SECTORUL LAPTELUI Pe baza acestor date, Observatorul laptelui va întocmi lunar rapoarte punctuale și/sau generale pe care le va pune la dispoziția entităților implicate în sectorul laptelui și lactatelor. Baza de date constituită și gestionată de Observatorul laptelui va servi la elaborarea măsurilor de piață în acest sector.

Noua structură va avea și un site propriu, pentru difuzarea rapidă a datelor privind piața și a analizelor pe termen scurt.

CÂT A CRESCUT PREŢUL LAPTELUI Potrivit datelor Observatorului pieţei laptelui din Uniunea Europeană, în noiembrie 2022, prețul mediu pentru un litru de lapte crud de vacă a fost de 57,78 eurocenți (+2% față de octombrie 2022) la nivelul UE (fără Marea Britanie), în timp ce în România prețul mediu a fost de 58,48 eurocenți (+8,7%). Față de noiembrie 2021, prețul laptelui crud de vacă s-a scumpit cu 44,3% la nivelul UE și cu 65,2% în România.

Aceleași date arată că, din iulie 2020 și până la finalul anului 2022, prețul mediu al laptelui crud la nivelul UE a crescut lună de lună, cu excepția unei singure luni - ianuarie 2021 - când a fost înregistrată o scădere a prețului de 1,5% față de luna precedentă.

19

20 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Când încep plățile pentru zeci de mii de fermieri

SUME PENTRU PLATA ANT VEGETAL ȘI ZOOTEHNIC! Ministerul Agriculturii a stabilit, printr-un proiect de hotărâre de Guvern, plafoanele pentru plata ajutorului național tranzitoriu (ANT) aferent anului 2022 pentru sectoarele vegetal și zootehnic.

Pentru sectorul vegetal, sprijinul total este de aproape 438,29 mil. lei (88,56 mil.euro), de la bugetul de stat, și va fi distribuit astfel: 422,15 mil. lei (85,3 mil. euro) - pentru culturi pe teren arabil; 27,22 mil. lei (5,5 mil. euro) - pentru in și cânepă pentru fibră; 8,2 mil. lei (1,65 mil. euro) - pentru tutun; 415.716 lei (84.000 euro) - pentru hamei; 7,5 mil. lei (1,5 mil. euro) - pentru sfeclă de zahăr.

Pentru plata ANT în sectorul zootehnic pentru anul de cerere 2022, suma este de 670,27 mil. lei (135,43 mil. euro), împărțiți astfel: 91,67 mil. lei (18,52 mil. euro) - pentru bovine lapte; 385,26 mil. lei (77,85 mil. euro) - pentru bovine carne; 193,33 mil. lei (39,06 mil. euro) - pentru ovine/caprine.

Cuantumul pe hectar, respectiv litru de lapte/cap de animal se calculează de către APIA prin împărțirea plafonului la suprafața/efectivele eligibile la plată. Plăţile ANT se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei/euro. Șeful APIA, Adrian Pintea, a anunțat, la începutul acestui an, că plata ajutoarelor naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2022 va începe la sfârșitul lunii ianuarie 2023 și că în jur de 27.000 - 28.000 de fermieri au de încasat doar ANT, deci nu primesc altă subvenție pentru anul trecut.

1-14 februarie 2023

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Noul control pentru plata subvențiilor din 2023! Șef Direcția Control APIA: Cum se face monitorizarea fermierilor Condiții pentru sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri Plata APIA de 46 euro/ha!

Cine beneficiază anul acesta de bani!

Lista raselor de ovine pentru care puteți primi bani în plus de la APIA Plata compensatorie ovine pentru acest an: 87 euro/UVM! Sprjin cuplat pentru venit carne vită și bunăstare tineret bovin la îngrășat ACBCR: Banii la care au dreptul anul acesta crescătorii de vaci pentru carne!

Ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană: 44 milioane euro Cuantum ajutor și termen plată pentru crescătorii de bovine!

Sprijin financiar de un milion de lei de la bugetul de stat Crescătorii de animale care pot primi 1.200 lei/animal în 2023!

Agroinfo

BISS - noua subvenție plătită pe hectarul de teren arabil sau pășune

Cuantum subvenție pe hectar în 2023: 96,47 euro!

Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), noua subvenție plătită pe hectarul de teren arabil sau pășune, va fi de 96,47 euro/ha pentru acest an, a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit APIA, în perioada 2023-2027, România va aplica intervenția BISS pentru o suprafață de 9.697.000 ha. Plafonul alocat pentru 2023 este de 935.469.590 euro, rezultând un cuantum unitar planificat de 96,47 euro/ha.

Condițiile de eligibilitate sunt la fel ca până acum: fermierul trebuie să desfășoare o activitate agricolă pe teritoriul României și să fie “fermier activ”, să exploateze o suprafață de cel puțin 1 ha, cu parcele de minimum 0,3 ha, respectiv 0,1 ha în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi. În cazul pajiștilor, fermierul trebuie să asigure o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau să efectueze cel puțin o cosire anuală.

Derogări temporare pentru campania de primăvară 2023

”Războiul” neonicotinoidelor. Ce a decis CEJ? Ministerul Agriculturii a emis autorizații temporare pentru utilizarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr tratate cu neonicotinoide în perioada 23 ianuarie-22 mai 2023, respectiv 1 martie-30 mai 2023.

Pentru floarea-soarelui au fost autorizate produsele Cruiser 350 FS, Picus 600 FS și Nuprid AL 600 FS, pentru porumb - Cruiser 350 FS, Picus 600 FS, Nuprid AL 600 FS și Lumiposa 625 FS, iar pentru sfeclă de zahăr - Cruiser 350 FS și Poncho Beta FS 453,34, însă doar în 15 județe. În 19 ianuarie 2023, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis, într-un proces intentat de organizații de mediu în Belgia, că statele UE nu vor mai avea voie să acorde derogări temporare pentru utilizarea pesticidelor "interzise în mod expres" de legislaţia UE. Federația ROMAPIS a reacționat rapid, anunțând că a cerut deja MADR ”anularea de urgență a derogărilor emise” și ”oprirea imediată a comercializării semințelor tratate cu neonicotinoide”, amenințând cu o acțiune în instanță în cazul în care MADR nu se conformează acestor solicitări.

Noutăți AFIR pentru solicitanții de fonduri europene

Pagină nouă de internet și aplicație pentru telefonul mobil Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are o nouă pagină de internet www.afir.ro, care va înlocui portalul actual www.afir.info din ianuarie 2023.

Prin intermediul noului portal, solicitanții pot depune cereri de finanțare, pot derula proceduri de achiziții, încărca răspunsuri la solicitările de informații suplimentare, depune contestații etc.. De asemenea, va fi disponibilă Baza de Date cu Prețuri de Referință, o nouă listă cu societățile de consultanță, care va permite și formularea de opinii privind calitatea serviciilor, o hartă interactivă cu birourile Agenției și cu proiectele finanțate de AFIR. Tot în ianuarie, AFIR a lansat aplicația gratuită pentru telefonul mobil AFIR Info, ce poate fi descărcată din Google Play sau App Store. Aplicația AFIR Info este un instrument de comunicare oficial al Agenției, prin intermediul căreia beneficiarii AFIR pot verifica inclusiv statusul proiectului și vor primi notificări când apar noutăți.

21

22 Semnal de alarmă

Tinerii fermieri, instalaţi la… coada PNS!

În viitorul cincinal (2023-2027), doar 3.500 de tineri fermieri vor putea accesa prima de instalare. Adică fix 16,6 proiecte pe fiecare judeţ! Cum şi de ce s-a ajuns la această situaţie?!

N

ici nu s-a pornit bine prin ţară „Caravana Cunoaşterii Planului Național Strategic 2023-2027” că s-au înregistrat şi primele… victime.

“Obiectivul de țară de importanță strategică”, aşa cum îl dezmierda cu duioşie candidă ministrul Agriculturii, Petre Daea, descurajează tocmai instalarea tinerilor fermieri.

DOAR 3500 DE BENEFICIARI! Planurile de afaceri ale lor, cât şi Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri nu vor mai fi o prioritate în Planul Naţional Strategic, din cauza alocării financiare.

Inginerul Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, a rămas perplex după ce a venit de la eveniment.

“Anual, DOAR 16,6 tineri fermieri pe județ vor putea primi finanțare prin programul de instalare a tinerilor

1-14 februarie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fermieri în noul PNS 2023-2027!

Bugetul total alocat este 250 milioane euro, în timp ce suma eligibilă va fi de 70.000 euro/beneficiar! Deci, aproximativ 3.500 de tineri fermieri vor putea accesa această primă de instalare în următorii cinci ani!”, a susţinut Ion Păunel.

Potrivit calculelor sale, “3.500 de beneficiari împărţiţi la 42 de județe dă fix 83,3 de tineri fermieri instalați pe fiecare județ în cinci ani. Raportat la un an de zile, rezultă fix 16,66 tineri fermieri instalaţi/judeţ/an. Adică, aceştia trebuie să depună tot atâtea proiecte într-un an!”.

Ion Păunel s-a arătat nemulţumit de suma extrem de mică alocată pentru instalarea tinerilor fermieri. În fostul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost prevăzute 400 de milioane de euro ca sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

ZOOTEHNIA DE LA COADA VACII! Un alt critic al Planului Naţional Strategic este şi Săndel Malaxa. Acesta susţine că măsurile de sprijin sunt insuficiente. „La oaie, subvenţia din acest an - 2023 - de la 17 euro pe cap de animal se duce în 20 de euro. Noi cu 17 euro am funcţionat sufocaţi şi cu 3 euro în plus faţă de preţul inputurilor e foarte puţin. Măcar să fi fost 30 de euro pe cap de animal şi ANT-ul încă 20! Preţurile la seminţe, îngrăşăminte şi pesticide s-au dus toate în sus. Motorina este 8 lei litrul, iar noi, cei care nu avem societăţi, ca să executăm lucrările agricole cumpărăm carburantul la preţ de pompă! Şi apoi nu putem recupera acciza la motorină. Vom intra curând în faliment colectiv, dacă lucrurile vor evolua în aşa fel”, consideră fermierul din Galaţi care creşte 500 de oi din rasa Merinos şi 100 de capre Carpatine.

AUTORIZAREA STÂNELOR CERE INVESTIŢII. DE UNDE BANI? Potrivit lui Săndel Malaxa, crescătorii de animale se confruntă şi cu destule probleme, începând cu lipsa forţei de muncă şi terminând cu preţurile mici de livrare a producţiei (lapte, brânză,

Semnal de alarmă 23

PNS nu pune accent de pe zootehnie, mai cu seamă pe sectorul caprin şi ovin ­ că vacă nu mai avem, vaca este inexistentă, efectivele sunt mici!

22 de judeţe din ţară nu asigură laptele la Programul naţional „laptele şi cornul”. Programul există, dar nu şi laptele!

DOAR 16,6 tineri fermieri pe județ vor putea primi finanțare prin PNS! Şi atunci stau şi mă întreb: oare așa vom reuși să atragem tinerii în agricultură?

Așa vom reuși să facem schimbul între generații? Așa vom reuși să repopulăm satul românesc? Vă spun că NU!

SĂNDEL MALAXA

ION PĂUNEL

Fermier jud. Galaţi

Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt

carne, lână) şi autorizarea stânelor din punct de vedere sanitar-veterinar. „DSVSA trebuie să vină să ne autorizeze exploataţiile animaliere. Ca să ne

autorizăm stânele, aşa cum spune la lege, ar trebui să avem o clădire nouă, văruită, placată cu marmură, cu gresie, dotată cu apă curentă şi electricitate,

SEEDING COMBINATION

SOLITAIR DT MISIUNEA NOASTRA : SUCCESUL DUMNEAVOASTRA !

Afla mai multe lemken.com/en/solitair-dt

Marian Gheorghe +40724524614

Daniel Poiana +40737505113

Miky Babuscov +40722536001

care să respecte normele de igienă. Or, toate acestea costă! Realitatea este că 90 la sută dintre noi, oierii, suntem pe CNP şi nimeni nu-ţi dă bani; mă refer aici la instituţiile bancare. Trebuie să ai societate, SC, PFA, II... Cu ce bani vom face investiţiile?”, se întreabă retoric fermierul.

ANUL ĂSTA SUNT PE PIERDERE! Săndel Malaxa spune că va renunţa la fermă. A luat hotărârea de mai multe ori, dar nu l-a lăsat... trecutul! „Cred că la mine este ultimul an când am să mai ţin zootehnia. Nu mai pot ţine ferma, renunţ la această ocupaţie slujită de ai mei de trei generaţii. În primăvară - vară vând tot, rămân cu 50 de hectare şi gata! Nu am mai semănat grâul că a fost terenul uscat, o să pun ceva porumb şi floare sau plante de furaje în primăvară, în funcţie de precipitaţii. Anul ăsta sunt pe pierdere!”, şi-a spus of-ul cu durere în suflet fermierul gălăţean, cel care îşi pusese mari speranţe în Planul Naţional Strategic menit să modernizeze agricultura românească.

24 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GERMANIA: INECHITATE LA PLATA SUBVENŢIILOR

Al treilea beneficiar al subvenţiilor agricole europene, după Franţa şi Spania, Germania se află în mijlocul unei dispute interne din cauza distribuţiei inechitabile a fondurilor, care favorizează marile corporaţii.

IMPACTUL INFLAŢIEI ASUPRA PAC La prima reuniune din 2023 a Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) din cadrul Parlamentului European, comisarul Janusz Wojciechowski a anunţat că va propune o creştere a bugetului PAC în timpul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acesta a spus că este de o importanţă crucială ca sprijinul PAC să ofere suficiente stimulente producătorilor pentru a rămâne în conformitate cu obligaţiile crescânde şi costisitoare.

Membrii Comisiei AGRI au subliniat în cadrul şedinţei că politica actuală a fost stabilită pe baza unei inflaţii de 2%, iar cele mai noi date ale Băncii Centrale Europene sugerează că valoarea acestei PAC va scădea cu 85 miliarde de euro, ducând-o la nivelul PAC din 2007.

Vezi care sunt măsurile de criză pe care le-a luat Comisia Europeană în ultimele luni ale anului 2022 pentru a atenua efectele inflației în agricultură!

1-14 februarie 2023

P

otrivit unui studiu comun realizat de câteva entităţi media, citat de Euractiv, cele mai mari companii agricole din Germania, reprezentând un procent din total, au primit aproape un sfert din fondurile agricole europene acordate acestei ţări, în timp ce fermele mici, care reprezintă 50% din exploataţii, au obţinut împreună doar 8% din subvenţii. Acest aspect nu este însă deloc surprinzător, întrucât plăţile directe, care reprezintă o mare parte din finanţarea PAC, sunt plătite, în general, pe hectar.

STATISTICĂ ÎNŞELĂTOARE Chiar dacă atât UE în ansamblul său, cât şi Germania şi-au stabilit obiectivul de a oferi un sprijin mai consistent fermelor mici, decalajul dintre acestea şi marile exploataţii se adânceşte tot mai tare.

Fermele din Germania au primit aproximativ 53 miliarde de euro prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE în perioada de finanţare care a început în 2014 şi s-a încheiat pe 31 decembrie 2022. Asta înseamnă o medie de 127.000 euro per fermă pe parcursul a opt ani. Cu toate acestea, media nu poate oferi o imagine completă a situaţiei, pentru că cifrele de finanţare depind în mare măsură de mărimea exploataţiei agricole.

DIFERENŢE ISTORICE ÎNTRE EST ŞI VEST În Germania, marile corporaţii agricole, deţinute adesea de investitori străini, sunt situate în principal în Germania de Est, în timp ce, în landurile din Vest, agricultura este organizată în jurul unor ferme de dimensiuni mici.

Planul Strategic Naţional asumat de Germania menţionează promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii ca "prioritate specifică de finanţare" a primului pilon al PAC, care include subvenţiile agricole directe pentru fermele individuale.

Citeşte articolul integral și află cum a susținut Germania fermele mici și medii în vechile exerciții financiare ale PAC!

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 25

VACCIN ÎMPOTRIVA GRIPEI AVIARE

De unde vine criza alimentară?

Un raport de cercetare elaborat de banca britanică Barclays avertizează cu privire la creşterea riscurilor de insecuritate alimentară din cauza războiului din Ucraina şi a fenomenelor meteorologice extreme.

P

otrivit analiştilor din Regatul Unit, protecţionismul comercial privind alimentele nu va face decât să agraveze situaţia, deoarece peste 40% din aportul caloric la nivel mondial provine în prezent din doar trei culturi - grâu, porumb şi orez, produse de un număr destul de mic de ţări. Cercetarea subliniază, de asemenea, că sporirea insecurităţii alimentare va duce probabil la tulburări sociale şi la creşterea migraţiei din cele mai sărace părţi ale lumii.

LANŢURILE DE APROVIZIONARE SUNT SUB PRESIUNE Raportul Barclays mai notează că războiul din Ucraina arată cum un şoc localizat poate apărea în cascadă prin lanţurile internaţionale de aprovizionare. Totodată, spun specialiştii, din cauza evenimentelor meteorologice extreme care coincid cu restricţiile comerciale şi cu conflictele geo-politice, anii de progres pozitiv în reducerea foametei şi a sărăciei se inversează rapid. „Temperaturile record şi secetele prelungite vor duce la scăderea recoltelor în multe regiuni, adăugându-se presiunilor asupra producţiei şi distribuţiei de alimente cauzate de război”, avertizează Barclays.

Află mai multe despre acest subiect accesând codul QR!

Confruntaţi cu un val fără precedent de cazuri de gripă aviară, francezii ar face orice ca să scape de această problemă care le ameninţă afacerile. În disperare de cauză, după ce în mai puţin de şase luni a trebuit să sacrifice aproximativ 3,3 milioane de înaripate, reprezentanţii sectorului au propus, nici mai mult, nici mai puţin decât vaccinarea tuturor păsărilor de curte din Uniunea Europeană! Chiar dacă în acest moment nu există un vaccin suficient de eficient, reglementările europene care autorizează principiul vaccinării „ar trebui să intre în vigoare la sfârşitul lunii februarie”, potrivit guvernului de la Paris.

UN SECTOR ÎN CRIZĂ Cinci ţări europene au intrat în cursa vaccinurilor. Franţa şi Ungaria lucrează la un ser pentru păsările de apă (raţe, gâşte), Olanda şi Belgia pentru pui, iar Italia pentru curcani. Franţa, al doilea producător de păsări de curte din Uniunea Europeană în 2021, ar fi coborât până pe locul 4 anul trecut, în urma Poloniei, Spaniei şi Germaniei, din cauza focarelor de gripă aviară.

Scanează codul QR şi vezi care sunt problemele din sector!

26 Recensământ agricol

Cum s-a schimbat agricultura României în 10 ani? Între 2010 și 2020, numărul exploatațiilor agricole din România a scăzut cu aproape 972.000 (25,2%) iar suprafața agricolă utilizată s-a redus cu peste 543 mii ha, arată datele Recensământului General Agricol.

C

onform datelor finale ale RGA 2020, publicate de Institutul Național de Statistică la finalul anului 2022, în 2020, în România existau 2,887 de milioane de exploatații agricole, care utilizau 12,8 milioane hectare de teren agricol.

Din totalul exploatațiilor agricole existente, 1,769 milioane erau exploatații mixte, 1,047 milioane - exploatații vegetale și 45.299 - exploatații doar cu efective de animale.

DE 12,5 ORI MAI MULTE PFA-URI Per total, numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a scăzut cu 25,3% față de anul 2010, dar acestea erau încă majoritare în România (99,12%), în timp ce doar 0,88% din toate exploatațiile agricole (25.394 de exploatații, cu 17,3% mai puține decât în 2010) aveau personalitate juridică.

S-au ”pierdut pe drum” peste un milion de gospodării individuale, însă, în 2020, erau deja de 12,5 ori mai multe (64.235) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, față de 5.183 în 2010.

RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL Datele RGA au fost colectate în perioada 10 mai - 31 iulie 2021, luând în considerare anul agricol 2019-2020 (1 octombrie 2019 - 30 septembrie 2020) pentru utilizarea terenurilor și munca în agricultură, data de 31 decembrie 2020 - pentru efectivele de animale și perioada 2018-2020, pentru dezvoltare rurală.

1-14 februarie 2023

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

România a pierdut aproape 1 milion de exploatații agricole în zece ani!

97% GOSPODĂRII INDIVIDUALE Din totalul de 2,86 milioane de exploatații fără personalitate juridică, aproape 2,8 milioane (96,89% din totalul exploatațiilor agricole existente în 2020) aveau statut de gospodării individuale, 54.545 - persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale și

9.690 - întreprinderi familiale, în timp ce, din exploatațiile cu personalitate juridică, doar 14.265 erau societăți comerciale cu capital majoritar privat, restul fiind regii autonome (87), asociații agricole (3.411), societăți comerciale cu capital majoritar de stat (128), institute și stațiuni de cercetare și unități școlare cu profil agricol (141), primării (2.492), alte instituții publice (215), cooperative (160), fundații, biserici, școli (4.495).

4,42 HA ESTE SUPRAFAŢA MEDIE PER EXPLOATAŢIE Suprafața agricolă medie per exploatație a crescut cu cca. 28% în zece ani, de la 3,45 ha în 2010, la 4,42 ha în anul 2020.

Suprafața agricolă utilizată ce a revenit, în medie, pe o exploatație agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, comparativ cu 1,95... ››› 28

27

28 Recensământ agricol TABEL: AGRICULTURA ROMÂNIEI 2010-2020 Indicatori

Număr exploatații agricole Suprafața agricolă utilizată

TOTAL exploatații agricole

Fără personalitate juridică

Cu personalitate juridică

2010

2020

2010

2020

2010

2020

3,856 mil.

2,887 mil.

3,825 mil. (99,2%)

2,861 mil. (99,12%)

30.669 (0,80%)

25.394 (0,88%)

7,445 mil. ha (55,99%)

7,816 mil. ha

5,853 mil. ha (44,01%)

4,946 mil. ha

13,298 mil. ha 12,763 mil. ha

Teren arabil

8,305 mil. ha

8,564 mil. ha

4,721 mil. ha

4,605 mil. ha

3,584 mil. ha

3,959 mil.ha

Pășuni și fânețe

4,494 mil. ha

3,723 mil. ha

2,306 mil. ha

2,815 mil. ha

2,188 mil. ha

908.207 ha

Culturi permanente

317.000 ha

343.830 ha

236.000 ha

266.110 ha

81.000 ha

77.720 ha

Grădini familiale

181.568 ha

124.482 ha

181.568 ha

124.482 ha

-

-

3,45 ha

4,42 ha

1,95 ha

2,73 ha

190,84 ha

194,78 ha

Suprafața medie pe exploatație Sursa: Institutul Național de Statistică

››› 26 ...ha în 2010, iar pentru o exploatație cu personalitate juridică a fost de 194,78 ha, de la 190,78 ha în 2010.

54% DINTRE EXPLOATAŢII AU SUB 1 HECTAR! În 2020, exploatațiile care au utilizat o suprafață agricolă de până la 1 hectar erau mai puține cu 488.000, adică cu 24,2% decât în urmă cu zece ani, în principal, datorită faptului că existau mai puține exploatații cu suprafață mai mică de 0,1 ha (4,3% din total în 2020, față de 10,3% în 2010).

Exploatațiile sub 1 ha, deși au reprezentat 54% din numărul total, au utilizat numai 4,6% din suprafața agricolă (261.922 ha), exploatațiile între 1 ha și 5 ha au reprezentat 36,3% din numărul total și au utilizat 18,2% din suprafața agricolă, iar cele peste 50 ha au avut o pondere foarte mică (cca. 1%), dar au utilizat 54% din suprafața agricolă.

La extremă, în 2020, România avea 1.003 ferme cu suprafața de peste 1.000 ha, care exploatau, în total, peste 2 milioane ha de teren agricol, din care 1,75 mil. ha de teren arabil.

1-14 februarie 2023

MAI PUŢINE PĂŞUNI, MAI MULT TEREN ARABIL Suprafața agricolă utilizată în 2020 era de 12,763 milioane ha, cu 543 mii ha (4,1%) mai mică decât în 2010, din care terenul arabil reprezenta 67,2%, pășunile și fânețele - 29,2% și culturile permanente - 2,7%. În acest interval de zece ani, s-au pierdut 783.000 ha (cca. 17,4%) cu pășuni și fânețe, în timp ce suprafața de teren arabil a crescut cu 258.000 ha (3,1%), iar cea cu culturi permanente cu 32.000 ha (10,4%).

și capital privat din România dețin în proprietate sub 4% din teren (505.682 ha). Aproape jumătate (44%) din aceste ferme nu au în proprietate teren agricol.

Doar 44,5% (5,688 mil. ha) din suprafața agricolă utilizată în România este deținută în proprietate de cei care o exploatează, restul suprafeței fiind exploatată în arendă - 37,5% (4,785 mil. ha), în parte sau alte moduri de deţinere - 13,5% (1,73 mil. ha) sau teren comun - 4,5% (558.000 ha).

PROPRIETATE ŞI ARENDĂ Din punct de vedere al proprietății asupra suprafeței agricole utilizate, aproape 92% din exploatații dețin în proprietate teren agricol. Peste 98% dintre proprietarii de terenuri agricole sunt gospodării individuale, fără personalitate juridică, care dețin 33,5% din suprafața agricolă utilizată în România.

Deși exploatează peste un sfert (3,346 mil. ha) din suprafața agricolă totală a țării, fermele cu personalitate juridică

Citiți, în edițiile următoare ale Revistei Ferma, cum s-a schimbat, între 2010 și 2020, situația efectivelor de animale și a forței de muncă din agricultură, precum și care sunt regiunile și județele cu cele mai mari suprafețe agricole și efective de animale.

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR

29

30 Tânăr fermier în România

FERMA DE FAMILIE, PROMOTOR DE TEHNOLOGIE

A

„Din perspectiva unei ferme mici, dotările făcute în digitalizare contribuie la intervenții rapide și de precizie” - Cătălin Diaconu, agricultor, consultant și antreprenor digital.

ccesul la informație și utilizarea noilor tehnologii joacă un rol important în orice tip de exploatație, indiferent de dimensiunea ei, lucru pe care tânărul fermier Cătălin Diaconu, din localitatea Codlea, județul Brașov, îl demonstrează zi de zi.

La doar 35 de ani, îmbină munca în ferma familiei cu activitatea de consultant agricol specializat și, mai recent, cu cea de prestator de servicii, pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor cu drona.

“TOATĂ LUMEA ÎŞI DOREA SĂ PLECE DIN AGRICULTURĂ” Provenind dintr-o familie de mici agricultori, Cătălin a revenit în domeniu ca urmare „a unui șir de ironii ale sorții”, însă astăzi este complet dedicat acestei activități. „Când eram copil, tatăl meu muncea câteva hectare și avea, nu neapărat o fermă, ci o gospodărie ceva mai dezvoltată. Am urmat studii agronomice la Sibiu, cu toate că la acel moment aplicasem și la altceva, pentru că toată lumea voia să scape de agricultură.

După absolvire am vrut să rămân în cercetare sau să lucrez în administrație și m-am specializat în consultanță agricolă, în cadrul proiectului MAKIS. Însă, am nimerit exact acei ani în care au fost înghețate toate angajările la stat.

Am lucrat o perioadă în privat, dar nivelul salarial ca debutant era sub orice așteptare, așa că am decis să fac ceva acasă”, își amintește Cătălin Diaconu.

EXTINDEREA FERMEI ŞI OPTIMIZAREA CULTURILOR În primii 5 ani, exploatația familiei a crescut de la 6-7 hectare la aproximativ 100, iar structura culturilor a fost modificată pentru a răspunde cât mai bine condițiilor de lucru și cerințelor de pe piață.

1-14 februarie 2023

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„Eu, ca tânăr agronom, am hotărât să-mi practic meseria și să contribui la creșterea și dezvoltarea fermei. Am luat teren în arendă și am ajuns la aproximativ 100 de hectare, aceasta e limita pe care o putem lucra noi, la nivel de familie, pentru că e dificil să găsești personal calificat în acest domeniu. În prezent cultivăm cereale păioase și rapiță iar pe suprafețe mai reduse avem cartofi de consum, porumb și floarea soarelui. Pe ultimele două le-am introdus în asolament în locul culturii de sfeclă de zahăr, la care am renunțat pentru că fabrica de la Bod s-a închis și nu mai există proce- sator”, ne-a explicat Cătălin.

PLURIVALENŢA ÎN AGRICULTURĂ Puterea propriului exemplu i-a adus tânărului respectul și sprijinul comunității iar diploma de consultant agricol și-a găsit, în cele din urmă, utilitatea. „Ideea de a monetiza activitatea de consultanță mi-a dat-o un coleg de breaslă, care, după două sezoane în care m-a solicitat constant în organizarea fermei lui, mi-a spus că petrec prea puțin timp acolo pentru a-mi oferi un salariu, dar prea mult pentru a nu fi plătit. Acela a fost primul contract, iar apoi au urmat altele. Eu mă ocup de managementul culturilor. Mai precis, îi asist pe fermieri în alegerea inputurilor, stabilirea asolamentelor și realizarea planurilor de cultivare. Apoi, în funcție de sezonul agricol, dedic pentru fiecare client în parte un anumit timp pentru a verifica stocurile, parcul de utilaje, evoluția culturilor și stadiul lucrărilor. Fac asta în fiecare lună, atât în câmp, cât și la sediul fermelor partenere.

Tânăr fermier în România 31

E o activitate care mă obligă să fiu în permanență up to date în ce privește informațiile și soluțiile din acest sector”, a adăugat Cătălin.

Totodată, împreună cu soția, acesta a decis să se implice și în comerțul cu produse fitosanitare, motiv pentru care au investit în deschiderea unui magazin de profil în zona centrală a municipiului Codlea.

NOILE TEHNOLOGII ADUC NOI OPORTUNITĂŢI Deși dotările fermei cuprind tractoare și utilaje mai vechi, eficiența activității agricole este asigurată de noile tehnologii pe care tânărul a decis să le implementeze: o stație meteo autonomă, amplasată direct în câmp și o dronă agricolă cu pulverizare. „Din perspectiva unei ferme mici, unde tehnologia clasică și sistemele convenționale de lucru sunt reprezentative, digitalizarea poate face diferența. Stația meteo Agriculture Sentinel, pe care am instalat-o în colaborare cu Enten Systems, îmi oferă acces la cei mai importanți parametrii agro-meteorologici, pentru identificarea cu precizie a ferestrelor de oportunitate.

La fiecare 10-15 minute primesc pe aplicație date cu privire la: temperatura aerului, temperatura solului la adâncimea de 10 cm, umiditatea aer-sol,

intensitatea vântului, radiația solară și cantitatea de precipitații. În plus, stația are și o frunză artificială pentru măsurarea umidității de pe frunză, dar și o cameră foto. Așa monitorizez cultura și intervin cât mai eficient”, a declarat fermierul.

DRONE YOUR WAY: DIN UTILIZATOR, ÎN PRESTATOR Anul trecut, la recomandarea unui prieten, a accesat pentru prima oară servicii de pulverizare cu drona iar în august a achiziționat și el una. S-a orientat spre modelul cu brațe pliabile DJI Agras T30, care are o lățime de lucru de 9 metri, rezervor de 30 de litri, camere FPV față-spate, modul RTK pentru aplicare precisă și o productivitate de 3-5 ha/zbor, respectiv, 12-16ha/ oră. Rezultatele obținute în propria fermă l-au determinat pe Cătălin să pună bazele unui nou proiect: Drone Your Way. Un start-up prin care, alături de prietenul devenit partener de business, oferă servicii de aplicare a produselor fitosanitare prin pulverizare cu drona: „Calitatea lucrărilor și precizia de aplicarea, pe care am remarcat-o în solele proprii, ne-a convins că este un serviciu pe care îl putem oferi și altor fermieri. Ceea ce contează este să fii bine pregătit în manevrarea și operarea dronei”.

VIITOR LIDER ÎN AGRICULTURĂ Tânărul agronom a mai făcut un pas în carieră și s-a înscris în programul Tineri Lideri pentru Agricultură, despre care consideră că este o bună oportunitate pentru a-și dezvolta abilitățile antreprenoriale. „Am aplicat la program pentru că am vrut să îmi îmbunătățesc abilitățile și să dobândesc altele noi.

Pentru mine, a fi un profesionist înseamnă a avea o pregătire bună și fiecare proiect sau activitate s-a adăugat strat cu strat în portofoliul personal. Când faci agricultura cu pasiune, mereu ai ceva de învățat”, a adăugat Cătălin Diaconu.

32 Europa agricolă

Cum este amenințată securitatea alimentară a Europei? Încă din primele zile ale acestui an, Comisia Europeană (CE) a publicat o analiză realizată de către serviciile sale specializate, cu privire la principalii factori care afectează securitatea alimentară.

P

e baza celor mai recente dovezi științifice, această analiză identifică diferite tipuri de factori cheie: biofizici și de mediu; cercetare, inovare și tehnologie; economie și piață; performanța lanțului de aprovizionare cu alimente; politice și instituționale; factori socio-culturali și demografici.

Analiza detaliază, de asemenea, orizonturile pe termen scurt și lung și legăturile dintre acestea. Opiniile părților interesate au fost colectate prin consultări specifice și au fost luate în considerare în analiză.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE NE COSTĂ 9 MILIARDE EURO/AN În funcție de regiune, între 39 şi 60% din pierderile financiare cauzate de schimbările climatice se referă la agricultură.

Creșterea stresului hidric, din cauza schimbărilor climatice, a utilizării nesustenabile a apei, practicile și competiția dintre diferite sectoare (în special agricultura și energia) reprezintă o amenințare pentru producția

1-14 februarie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de alimente. Chiar dacă este disponibilă, calitatea apei rămâne o problemă critică ce trebuie abordată.

Pierderile de recolte în UE din cauza secetelor din ce în ce mai frecvente sunt estimate în prezent de PESETA IV la aproximativ 9 miliarde Euro/an, cu cele mai mari probleme în Spania - 1,5 miliarde Euro/an, Italia - 1,4 miliarde Euro/an iar în Franța pierderile se ridică la 1,2 miliarde Euro/an.

LIPSA APEI DEVINE CRITICĂ!

Stresul hidric afectează deja aproximativ o treime din teritoriul UE pe tot Scanează-mă!

Scanează codul QR şi vezi raportul integral al CE privind securitatea alimentară!

parcursul anului, nu numai în zone știute drept aride sau în regiuni dens populate din sudul Europei. Chiar și țările din nordul Europei se confruntă cu stresul de apă sezonier, inclusiv Belgia, Țările de Jos și Germania.

Cu atât mai mult, variabilitatea sezonieră a disponibilității apei va necesita, de asemenea, ca țările nordice să își intensifice managementul resurselor de apă.

Utilizarea apelor subterane în unele regiuni a depășit nivelurile sustenabile. În prezent, impactul schimbărilor climatice și al fenomenelor meteorologice extreme asupra producției agricole a fost limitat la anumite regiuni, dar această situație se schimbă.

Condiții de secetă persistentă (iarnă - vară) asociate cu valurile de căldură recurente provoacă pierderi uriașe în sectoarele agricole atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară, precum și în zootehnie.

PRESIUNEA ASUPRA RESURSELOR Analiza confirmă faptul că producția se confruntă cu o presiune ... ››› 34

33

34 Europa agricolă

EUROPA NU E ÎNCĂ ÎN PERICOL ››› 32 ...tot mai mare asupra resurselor naturale (lipsa de apă, poluare, scăderea fertilității solului și poluarea aerului), dăunători și boli noi, reducerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice. Dacă nu este abordat în mod corespunzător şi de urgență, acest lucru va limita producția necesară pentru a furniza hrană unei populații mondiale în creștere. În timp ce pesticidele chimice/sintetice contribuie la stabilizarea recoltelor pe termen scurt, utilizarea lor și riscurile implicate trebuie să fie reduse progresiv și inteligent pentru a evita efectele dăunătoare asupra stabilității securității alimentare pe termen mediu și lung, prevenind în același timp continuarea degradării mediului și promovând sistemele alimentare reziliente. În ceea ce privește dimensiunea de accesibilitate trebuie acordată o atenție deosebită gospodăriilor cu venituri mici, care nu au acces la alimente diverse, sănătoase și hrănitoare din cauza persistenței preconizate a nivelurilor ridicate ale prețurilor la alimente și a prețurilor ridicate la energie.

ABORDAREA SĂ FIE INTEGRATĂ!

Analiza evidențiază complexitatea oricărei dezbateri despre securitatea alimentară: nu este o chestiune de prioritizare a unui factor față de altul, ci mai degrabă este important să

1-14 februarie 2023

înțelegem pe termen scurt și lung dimensiunile driverelor și interconexiunile acestora.

Prin definiție, asigurarea securității alimentare are un termen scurt: oamenii trebuie să aibă acces la hrană în fiecare zi, nu doar mâine. Este nevoie de politici care permit garantarea securității alimentare în toate cele patru dimensiuni ale sale pe termen scurt. În același timp, capacitatea de a asigura securitatea alimentară pe termen lung necesită intervenții politice care să consolideze sustenabilitatea și reziliența sistemului alimentar, ţinând cont de presiunea asupra climei sau a resurselor naturale.

CARE E ADEVĂRATA PROVOCARE? Factorii de decizie trebuie să găsească metodele eficiente pentru a deschide calea spre o tranziție către un sistem alimentar durabil și rezistent, care satisface și reconciliază nevoile pe termen scurt și pe termen lung în același timp.

O gamă largă de acțiuni în multe domenii, de la agricultură, pescuit și acvacultură, la sănătate, social, comerț, climă, mediu, energie, cercetare și inovare etc. trebuie să fie coordonate și integrate într-un mod care ia în considerare interacțiunea diferiților factori și este capabil să identifice și

Analiza Comisiei Europene relevă faptul că disponibilitatea alimentelor nu este primejduită astăzi în Europa. Accesibilitatea alimentelor este totuși o preocupare tot mai importantă pentru un număr în creștere de gospodării cu venituri mici.

Disponibilitatea, accesibilitatea, utilizarea și stabilitatea nu pot fi luate drept un lucru de la sine înțeles. Unii dintre factorii determinanți pot deveni riscuri pentru securitatea alimentară și pot expune vulnerabilitățile sistemului nostru alimentar! să abordeze compromisuri existente și potențiale. În același timp, o serie de factori din sectorul producției alimentare, inclusiv impactul asupra biodiversității terestre și marine, practicile de producție, tehnologie, metode de procesare, lanț de aprovizionare/logistică, medii alimentare, consum, inovația socială etc. vor trebui adaptați pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. În acest proces, cercetarea și inovarea, dezvoltarea tehnologică, transferul de cunoștințe și recalificarea sunt factori cheie pentru a obține o eficiență mai mare în producția de alimente concomitent cu minimizarea efectelor asupra resurselor naturale.

35

36 La Vest de România

AGRICULTURA E "PASIUNE ȘI SACRIFICIU DE SINE"!

Aşa defineşte Jean-Luc munca sa de-o viaţă în fermă. Dragostea pentru pământ, animale, natură şi familie l-au determinat pe fermierul francez să caute permanent eficientizarea muncii în exploataţia sa.

L

-am întâlnit pe Jean-Luc Berger în hala de ovine de la Sommet de l'Élevage 2022. Încercând să fotografiez unul dintre berbecii săi care rumega tolănit, Jean-Luc a sărit să îl ridice pentru a poza ca un adevărat campion.

După ce i-am mulţumit pentru poză l-am rugat să-mi povestească despre ferma sa şi pasiunea pentru ovine. Aşa am aflat că, deşi provine dintr-o familie de fermieri, în tinereţe nu a fost atras de agricultură. A pornit totuşi în „aventura” sa agricolă în urmă cu 33 de ani, după ce urmat un training în Statele Unite.

E CAMPION LA OVINE, DAR CREŞTE ŞI PĂSĂRI Jean-Luc Berger crește, în ferma sa de 60 de hectare din Viriat (regiunea Auvergne-Rhône-Alpes, Franţa), oi de carne din rasa Île-de-France, dar are şi două adăposturi pentru păsări de carne, în sistem free-range. În ultimii ani, fermierul şi-a redus efectivul de ovine, astfel că în octombrie 2022 avea 192 de oi mamă, după ce în urmă cu câţiva ani ajunsese la 320 de oi. În ultimii zece ani, fermierul nu a ratat nici o oportunitate de a participa

1-14 februarie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

la cele mai importante concursuri regionale şi naţionale. A prins "gustul" concursurilor după ce a urmat un program de selecţie şi ameliorare a efectivului său de ovine.

Odată cu recunoaşterea oficială a muncii sale, participarea la concursuri i-a permis să îşi consolideze reputaţia,

Animalele mele sunt căutate şi am trimis berbeci în toată Europa, în Spania, Marea Britanie şi până în statele din Balcani, inclusiv România şi până în Turcia. Ceea ce mă bucură cel mai mult este să văd cum oile mele câştigă premii şi în alte ţări.

JEAN-LUC BERGER

Fermier din Viriat, Franţa

dar şi să vândă la un preţ mai bun. A început să se concentreze tot mai mult pe vânzarea de animale de reproducţie, în special pentru export.

Acum, Jean-Luc se mândreşte cu faptul că poate semna anual contracte pentru aproximativ 50 de berbeci Île-deFrance cu cele mai mari structuri de reproducţie din sudul Franței şi că o mare parte din berbecii săi merg la export.

EXACT ATÂT CÂT NE TREBUIE: 2 MIEI/OAIE! Făcând o comparaţie între Île-deFrance şi alte rase "la modă" acum, atât rase franceze cât şi rase ... ››› 38

37

38 La Vest de România

››› 36 ...englezeşti de carne, Jean-Luc a remarcat calităţile pe care le apreciază la această rasă.

"Pentru mine, Île-de-France este o rasă de interior". Crescută în grajd (în stabulaţie) poţi avea miei tot timpul anului. Doar alegi perioada când vrei să ai mieii şi cu 5 luni înainte pregăteşti montele. Cu o bună organizare poţi să ai şi 3 fătări în 2 ani. De asemenea, prolificitatea rasei este... exact atât cât trebuie! Nu avem nevoie de mai mult de 2 miei/oaie, avem nevoie ca oile să poată creşte bine cei doi miei, iar Île-de-France face asta", ne-a spus Jean-Luc. COLECŢIONARUL DE PREMII În ferma familiei sale, părinţii lui Jean-Luc creşteau vaci, păsări şi produceau mere. În timpul stagiilor sale din SUA, fermierul și-a descoperit pasiunea pentru oi şi a remarcat calităţile deosebite ale rasei Île-deFrance, deşi aceasta nu era foarte răspândită în regiune.

Din 2008, de când şi-a luat în serios rolul de "campion" şi până în 2022, Jean-Luc și-a extins colecția de trofee, ajungând acum la nu mai puţin de 9 titluri de "Cel mai bun berbec al rasei"/"Campion" la Concursul General Agricol, alte câteva premii la categoria femele pentru lână şi în concursul de carne pentru masculi cu vârsta cuprinsă între 14 și 20 de luni.

Acum, la 62 de ani, deşi nu se gândeşte încă la retragerea din activitate, Jean-Luc are îndoieli că fii săi îi vor moşteni pasiunea şi ferma: "Viaţa de

1-14 februarie 2023

Prin Centrul de inseminare a oilor din Verdilly este disponibil material seminal de berbec Île de France pe tot parcursul anului! fermier este tot mai grea şi pentru un tânăr este tot mai puţin atractivă. Dar sunt încă optimist...", spune francezul. ÎLE-DE-FRANCE, O RASĂ MODERNĂ Rasa Île de France este una dintre cele mai apreciate rase de ovine din Franţa, cu un efectiv de peste 250 de mii de oi, din care cca 20 de mii sunt în controlul oficial al producţiilor.

Rasa prezintă o combinaţie ideală pentru producţia de carne, o bună prolificitate și bune calităţi materne şi producţie de lapte pentru susţinerea creşterii rapide a mieilor. Rasa are, de asemenea, o calitate excelentă a lânii, aptitudine care, din păcate, este tot mai puţin căutată pe piaţă.

Greutatea berbecilor ajunge la 110150 kg, greutatea oilor 70-90 kg iar sporul mediu zilnic în intervalul de vârstă 30-70 de zile la mieii masculi este de 357 g.

FĂTĂRI PE TOT TIMPUL ANULUI Alături de o bună prolificitate (media rasei este de 1,84), calitățile materne excelente fac ca rasa să fie una dintre cele mai importante pentru

producția de carne. Oile din rasa Île de France sunt capabile să își hrănească mieii în mod natural, fără a fi nevoie de hrănire suplimentară.

Posibilitatea de a programa fătările pe tot parcursul anului permit o excelentă flexibilitate în organizarea muncii, existând astfel posibilitatea de a planifica livrarea mieilor. Île de France este clasificată ca fiind o rasă de carne superioară. Conformația și ritmul bun de creștere, alături de calităţile materne, o recomandă pentru a fi utilizată pe scară largă în încrucișările terminale cu rase rezistente, cu scopul de a furniza miei pentru producţia de carne.

ORIGINEA RASEI ÎLE-DE-FRANCE Formarea rasei Île de France a început încă din 1840, în regiunea din apropierea Parisului, prin încrucișări între oi din rasa locală Merino de Rambouillet și berbeci de carne Dishley, importați din Anglia. În 1922, în urma răspândirii sale în fermele din bazinul parizian, a fost omologată oficial ca rasă.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Île de France a fost exportată în numeroase ţări din întreaga lume şi și-a demonstrat capacitatea de a se adapta la toate sistemele de creștere și la condiţii climatice extrem de variate. Rasa poate fi crescută în sistem intesiv sau în sistem semideschis, oriunde în lume.

39

40 Analiză Ferma

3 analize pentru viitorul cărnii de porc în UE

În martie 2021 a demarat inițiativa Grupului de Dialog Social al UE de identificare a problemelor cu care se confruntă sectorul european de producție a cărnii de porc şi de a găsi soluții pentru viitor. un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

unda finală a acestui maraton care și-a focalizat atenția pe îmbunătățirea sustenabilității producției cărnii de porc în UE a avut loc pe 18 ianuarie 2023, scopul acesteia fiind adoptarea unui raport final coerent, care să stea la baza actualizării întregii structuri legislative care guvernează acest sector vital al zootehniei europene.

Cele cinci întruniri derulate în cursul anului 2022 au avut în vizor 3 elemente de analiză esențiale.

1. EVALUAREA SOCIO-ECONOMICĂ Primul a vizat evaluarea socio-economică a sectorului, pornindu-se de la o analiză amplă a structurii acestuia și a modelelor productive, în contextul noii strategii a politicii agricole europene. Discuțiile au scos la iveală o serie de realități de necontestat cum ar fi polarizarea geografică a producției, dar și o

1-14 februarie 2023

descreștere semnificativă a numărului fermelor de dimensiuni mici.

Din cei 1,4 milioane de producători de carne de porc, 2% concentrează 75% din producția totală a UE, ceea ce demonstrează un trend de specializare a producției în ferme de dimensiuni crescânde și performanțe superioare celor înregistrate în fermele mici. Cele din urmă par să se îndrepte spre producția de carne ecologică, pe care doar o infimă parte dintre consumatori și-o poate permite, mai ales în țările vest europene cu venituri ridicate.

VARIABILITATEA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE Variabilitatea majoră a metodelor și sistemelor de producție, a nivelului de integrare și concentrare este o altă realitate a sectorului, fiind însoțită adesea de problematici conexe protecției mediului și a bunăstării animalelor. În plus, prevalența veniturilor reduse și a volatilității pieței cărnii de porc va necesita o integrare suplimentară a producției, atât pe verticală, cât și pe orizontală. Pe de altă parte se admite că sectorul cărnii de porc nu a

beneficiat de subvenții directe prin Pilonul I al politicilor agricole comunitare, cu excepția unor plăți compensatorii destinate fermierilor care au decis să implementeze măsuri de bunăstare animală superioare standardelor europene minime, disponibile prin Pilonul II.

Îmbătrânirea accentuată a clasei fermierilor duce la abandonul producției, mai ales acolo unde producția este mixtă (vegetală + animală)!

ZERO EXPORTURI DIN ROMÂNIA! Evaluarea sectorului mai constată că peste 20% din producția de carne de porc a Europei este destinată exportului, preponderent către piața asiatică, fapt ce confirmă dependența veniturilor fermierilor de aceste piețe. Evident, nu și a fermierilor români, ale căror exporturi au ajuns la zero după... ››› 42

PREGĂTIȚI-VĂ ACUM PENTRU SEZONUL DE PRIMĂVARĂ!

41

Anul acesta voi obține o creștere a recoltei de până la 15% mai mare datorită folosirii tăvălugului Güttler în primăvară.

Efect unic de înfrățire, creștere sigură și randament mai mare!

Cumpărați utilajul dumneavoastră direct din stoc acum!

CONTACTAȚI COLEGUL NOSTRU: +40 751 025 525

EXPERIMENTAȚI DIFERENȚA DINTRE TOCARE ȘI MULCIRE PROFESIONALĂ!

MU-SOFA eliberarea presiunii de sprijin

Şină de tăiere Vario reglabilă pentru reglarea gradului de mărunţire

Cuțite de tocare cu filet sistem, patent Müthing

Contactați colegul nostru acum: +40 751 025 525

42 Analiză Ferma ››› 40 ...anul 2017, odată cu răspândirea pestei porcine africane pe întreg teritoriul țării, ca efect al lipsei unor măsuri coerente din partea autorităților autohtone.

Pe de altă parte însă, exporturile masive din UE către Asia au creat o dependență față de aceste piețe precum și riscul prăbușirii prețurilor în perioadele în care cererea acestora scade, așa cum a fost și cazul ultimilor doi ani.

2. TEHNOLOGIILE INOVATIVE ÎN FERMELE DE PORCI Un alt subiect aprig dezbătut este cel al contribuției sectorului la emisia de gaze cu efect de seră, subliniindu-se necesitatea de identificare a unor tehnologii noi, inovative, de management al dejecțiilor, cum ar fi instalațiile de biogaz, investiții care ar trebui încurajate și subvenționate, întrucât costul acestora este încă exorbitant pentru majoritatea fermelor de dimensiuni mici și mijlocii. Se constată însă că abordarea de metodologii noi de reducere a amprentei de carbon a fermelor necesită și investiții ample la capitolul cercetare - dezvoltare care, bineînțeles, are nevoie de fonduri mult mai substanțiale decât cele alocate până în prezent.

Proiectele de cercetare în sectorul producției cărnii de porc ar trebui să ofere soluții și pentru alte tematici cum ar fi cele legate de: sistemele de producție (cazare, genetică, reproducție, eficiența și sustenabilitatea furajării); probleme de mediu (reducerea emisiilor de amoniac și a mirosurilor nedorite, dar și utilizarea dejecțiilor ca fertilizanți organici); sănătate și bunăstare animală (vaccinuri, rezistență la antimicrobiene,

• • •

epidemiologice, boli endemice și diagnosticul acestora).

Problema și mai delicată o constituie transferul rezultatelor cercetării/ inovării către ferme, cunoscut fiind atât conservatorismul fermierilor, cât și costurile pe care le implică investiția în noi tehnologii.

3. LA BUNĂSTARE ÎNCĂ E LOC DE MAI BINE! La capitolul bunăstare animală raportul admite că fermele de producție a cărnii de porc au avansat mult în ultima decadă, dar că aceste eforturi nu doar că trebuie continuate, ci și amplificate în toate statele membre, având în vedere existența încă a unor diferențe majore, mai ales în privința dimensiunilor boxelor de fătare și a procedurilor de castrare și scurtare a cozilor la purcei.

Raportul mai recunoaște că standardele de bunăstare europene ar trebui să constituie un barem și în relațiile

COSTURI PREA MARI PENTRU CARNEA DE PORC ECOLOGICĂ Deşi carnea de porc reprezenta în 2021, 49% din consumul de carne în UE, acesta a scăzut treptat în ultimii ani, fapt ce denotă schimbări ale comportamentului alimentar al consumatorului european.

Raportul mai observă că producția ecologică a cărnii de porc în Europa asigură doar 1% din cererea consumatorilor iar costul asociat acestei producții este de până la 10 ori mai mare decât în sistemele de producție consacrate, prețul de vânzare devenind astfel prohibitiv.

1-14 februarie 2023

FERMA DE PORCI ECOLOGICĂ În contextul în care jumătate din porcii României sunt crescuți în gospodăriile populației am fi tentați să credem că aceste animale și implicit carnea lor sunt, prin definiție, bio. Ei bine, nu este așa, întrucât statutul de exploatație care produce carne de porc bio/eco se acordă de către instituții abilitate în acest sens, cu condiția respectării unui set de reguli foarte clare și stricte.

Scanează codul QR şi află cum ar trebui să creştem porcii ca să fie… BIO? comerciale cu țările din care UE importă carne și produse din carne de porc, astfel încât fermierul european să nu fie pus în situația de concurență neloială, având în vedere că asigurarea standardelor de bunăstare presupune costuri suplimentare care nu sunt respectate în toate țările terțe exportatoare.

Pe de altă parte, se pune problema creșterii bunăstării pe durata transportului, prin asigurarea unui spațiu suplimentar per animal și limitarea duratei acestuia în interiorul UE, iar controlul respectării acestor elemente reprezintă una dintre verigile slabe ale sistemului.

43

44 Agricultura 4.0

Lemken stârpește buruienile cu… inteligenţa artificială Specialistul german în soluţii pentru prelucrarea solului, însămânţare şi întreţinerea culturilor a preluat o parte din acţiunile companiei olandeze Track32, recunoscută pentru tehnologia sa inovativă de identificare a buruienilor.

R

ecunoaşterea şi analiza imagi­ nilor din câmp devine o practică din ce în ce mai răspândită în agricultură, fapt ce a permis maşinilor şi echipamentelor care utilizează ast­ fel de tehnologii să dobândească un anumit grad de autonomie. Pentru asta e nevoie însă de camere sau senzori performanţi combinaţi cu algoritmi in­ teligenţi.

Cu IC­Weeder AI, Lemken a lansat deja o maşină de prăşit care distinge în mod fiabil plantele sfeclei de zahăr de buruieni. Programul software este dez­ voltat de IT­iştii de la Track32, la care producătorul german a devenit acum acţionar, pentru o sumă de bani nedez­ văluită încă oficial.

TEHNOLOGIILE INTELIGENTE SUNT VIITORUL Încurajat de rezultatele înregistrate în urma colaborarii de până acum, Anthony van der Ley, directorul general al grupului Lemken, speră că această

1-14 februarie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

investiţie reprezintă o oportunitate de a dezvolta tehnologiile viitorului pe plan intern, în colaborare cu un parte­ ner competent. „Acest lucru va accelera dezvoltarea tehnologiilor inteligente şi va asigura continuitatea, în timp ce pentru Track32, cooperarea oferă se­ curitate în planificare şi un mare poten­ ţial de creştere”, a spus van der Ley. Având compania Lemken ca inves­ titor şi client, Track32 se va putea concentra şi mai mult pe dezvoltarea ulterioară a software­ului său şi va be­ neficia de o apropiere mai strânsă faţă de clienţii finali, după cum a remarcat, la rândul său, Joris Ijsselmuiden, fon­ dator al companiei olandeze şi expert în inteligenţa artificială.

UN PAS CĂTRE AGRICULTURA REGENERATIVĂ Pentru Lemken, pe lângă potenţialul mare de piaţă, această investiţie oferă şi beneficii suplimentare în ceea ce priveşte durabilitatea, în condiţiile în care producătorul german este încre­ zător că maşinile echipate cu această tehnologie vor aduce o contribuţie ma­ joră la agricultura regenerativă. Exper­ tiza Track32 va permite ca instrumen­ tele Lemken să fie utilizate mai precis şi în moduri mai versatile, astfel încât maşinile inteligente să poată fi con­ trolate nu numai de operatorii umani, ci şi de roboţi. Lemken şi Track32 colaborează în prezent la o serie de proiecte comune pentru a atinge acest obiectiv, se precizează într­un comuni­ cat al grupului.

ACHIZIŢIE STRATEGICĂ Odată cu creşterea presiunii în Europa pentru interzice­ rea glifosatului, producăto­ rii de echipamente agricole caută să dezvolte noi soluţii pentru îndepărtarea mecani­ că a buruienilor. Lemken a făcut paşi în această direcţie încă din 2018, când a achiziţionat o altă companie olandeză, Machinefabriek Steketee B.V., pentru a­şi extinde portofoliul de produse pentru în­ treţinerea culturilor, mizând pe tehnologia de combatere a buruie­ nilor cu ajutorul sistemelor video.

Scanează codul QR şi vezi cum funcţionează IC-Weeder AI!

Ferma 4.0 45

Pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cum afli temperatura solului?

Temperatura solului este unul dintre cei mai importanţi factori care afectează direct germinația semințelor și, în consecință, productivitatea plantelor și randamentul viitor al culturilor agricole.

D

e nenumărate ori am prezentat avantajele automati­ zării şi robotizării, inclusiv pentru monitorizarea prin­ cipalilor parametri fizico­chimici ai solului sau ai di­ verselor medii de creştere. Dar toate acestea nu trebuie să excludă observaţiile "umane". Iată cum puteți "estima" tempe­ ratura solului doar pe baza factorilor de mediu, fără a utiliza un instrument de măsurare adecvat. Cu ajutorul simțurilor.

SOLUL ESTE UN ORGANISM VIU Solul este o combinație de materie orga­ nică și anorganică, elemente, minerale, lichide, gaze și organisme care alcătu­ iesc un ecosistem. Solul are trei stări: 1. Solidă sau matrice de minerale și materie organică; 2. Lichidă sau soluție compusă din apă; 3. "Poroasă", care reține gaze.

Solul poate fi considerat materie vie, deoarece se schim­ bă continuu prin intermediul proceselor fizice, chimice și biologice.

DE CE ESTE IMPORTANTĂ TEMPERATURA SOLULUI? Temperaturile influențează caracteristicile biologice și fizico­chimice ale solului. Temperatura solului determină activitatea biologică, producția și absorbția de nutrienți,

Senzorii de temperatură Orice fermier se asigură în mod constant că plantele/ animalele sale primesc adecvat apă, nutrienți, lumină solară și alte componente esențiale pentru creștere.

Iată diferitele moduri în care sunt utilizați senzorii de temperatură în agricultură: 1. Evaluarea temperaturii în sere.

2. Monitorizarea temperaturii solului.

3. Monitorizarea temperaturii în depozitele de cereale.

4. Urmărirea temperaturii în adăposturile pentru animale şi a apei în fermele piscicole.

Scanează codul QR și citește un articol detaliat pe acest subiect!

infiltrarea și alte procese, inclusiv germinația semințelor şi creşterea plantelor. Semințele mature au nevoie de umidi­ tate şi de temperatură potrivite pentru a permite plantei ti­ nere să răsară. Semințele susțin embrionul prin asigurarea hranei din rezerva proprie şi abia după răsărire fotosinteza preia controlul și asigură hrana și energia necesare pentru creșterea plantei. Desigur cu un aport constant de apă, lu­ mină și nutrienți.

Temperaturile medii favorabile asigură o descom­ punere corespunzătoare a materiei organice, o mineralizare crescută a azotului, absorbția sub­ stanțelor solubile și metabolismul plantelor.

Dimpotrivă, condițiile apropiate de îngheț încetinesc activitățile microorganismelor din sol, în timp ce macroorganismele nu pot supraviețui deloc sub punctul de îngheț. Scăderea activităților microbiene este motivul des­ compunerii reduse a materiei organice și al acumulării excesive a acesteia. Află care sunt efectele temperaturii solului asupra creșterii și dezvoltării plantelor!

FACTORI DETERMINANȚI Principalii factorii care determină tem­ peratura solului sunt: Radiația ­ cantitatea de căldură de la soare care pătrunde în sol; Apa și umiditatea solului; Mulcirea și acoperirea vegetală; Conţinutul de materie organică; Panta/înclinaţia terenului şi denivelările, respectiv expunerea pe direcţia soarelui; Condiţiile atmosferice de temperatură, curenţi de aer/vânt, etc.

Alte proprietăți ale solului: compoziţia, textura, structura, porozitatea, culoarea, etc.

Citește mai multe despre factorii care influenţează temperatura solului!

•

• • • • •

•

46 Ferma 4.0

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Grâul hibrid intră în producția fermelor americane Syngenta va lansa chiar în această primăvară oferta comercială pentru primul hibrid de grâu creat cu ajutorul unor tehnici complexe de ameliorare genetică. Cum a fost posibil acest succes?

Î

ntr­un moment în care războiul Rusiei ameninţă să pro­ voace o criză alimentară fără precedent, mai ales în re­ giunile vulnerabile dependente de cerealele din Ucraina, şi în contextul schimbărilor climatice pe care le resimţim din ce în ce mai puternic, Syngenta ne dă o veste cât se poate de optimistă, care ar putea rezolva o parte din pro­ blemele cu care se confruntă omenirea în acest moment.

Este vorba de lansarea oficială pe piaţă a primului hibrid de grâu nemodificat genetic, care combină trăsăturile pozitive moştenite în urma încrucişării a două linii parentale pure.

UN MOMENT ISTORIC Syngenta, care a început să lucreze la grâul hibrid încă din 2010, a anunţat că vor exista su­ ficiente seminţe pe piaţă anul acesta pentru ca fermierii americani să semene între 5.000 şi 7.000 de acri (echivalentul a aproximativ 2.000­2.800 de hectare).

Deşi nu este nici pe departe o suprafaţă însemnată, mai ales dacă ne raportăm la întinderile vaste din SUA, acesta repre­ zintă totuşi un moment istoric. Practic este pentru prima dată când fermierii vor avea ocazia să cultive grâu hibrid în condiţii reale, şi nu sub forma unor platforme experimentale.

Primii care vor testa noua varietate de grâu sunt fermierii din Dakota de Nord şi Minnesota.

1-14 februarie 2023

Deşi părea o idee aproape fantezistă - grâu hibrid vândut în America de Nord în prima jumătate a secolului XXI, AgriPro are potenţialul de a asigura un randament mai mare şi promite utilizarea mai eficientă a resurselor.

CARE SUNT BENEFICIILE ECONOMICE? Cultivatorii de porumb şi de alte specii de plante care constituie o sursă im­ portantă de hrană pentru populaţia lu­ mii, precum orzul, au beneficiat de mult de seminţe hibride care sporesc randamentul şi care sunt mai rezistente la factorii de stres. În cazul grâului, drumul către piaţă a fost deosebit de lent, deoarece procesul de dezvoltare este mai costisitor şi mai dificil, iar companiile au văzut mai puţin potenţial în ceea ce priveşte rentabili­ tatea. Chiar şi aşa, beneficiile economice ale grâului hibrid constituie încă o mare necunoscută. Trei companii inde­ pendente de seminţe care au produs anul trecut grâu hibrid în cadrul acordurilor cu Syngenta au declarat că nu sunt sigure că recolta va oferi rezultate de referinţă pentru fermieri, estimând că va mai dura ceva timp pentru a determina cum s­ar putea produce mai ieftin aceste seminţe.

Agricultura 4.0 47

48 Ferma 4.0

UN PROCES NATURAL Un aspect minunat al acestei cercetări este acela că tehnologia haploidă dublată este naturală. „Am putut să luăm acest pro­ ces din natură şi să­l folosim ca instru­ ment pentru a lucra în favoarea noas­ tră. Nu există absolut nici o modificare genetică în tot acest proces”, susţin cercetătorii. Practicile tradiţionale de ameliorare pot dura până la 12 ani pen­ tru a produce o încrucişare de dorit. Cu tehnologia haploidă dublată, Syngenta a putut reduce zeci de mii de linii de grâu la câteva, cu cele mai pozitive atribute, în doar doi ani. Abilitatea de a explora o gamă largă de trăsături de la mai mulţi părinţi a sporit capaci­ tatea de a oferi un produs superior.

Cercetătorii au urmărit toate carac­ teristicile pe care cultivatorii le caută, cum ar fi toleranţa la insecte şi la boli, performanța la recoltare şi rezistenţa la secetă. Toate aceste trăsături la un loc pot maximiza rentabilitatea inves­ tiţiei unui fermier.

RANDAMENTE CU 15% MAI MARI Potrivit Syngenta, companie elveţiană deţinută de ChemChina, grâul hibrid, care va fi vândut în Statele Unite sub marca AgriPro, promite să asigure o productivitate la hectar cu 12 până la 15% mai mare comparativ cu soiurile de grâu convenţionale, în condiţiile în care rata de semănat e la 80% faţă de normal, ceea ce ar putea stârni interesul cultivatorilor.

Important de menţionat este faptul că acest hibrid nu este modificat genetic, seminţele sale fiind produse folosind instrumente şi teh­ nici tradiţionale de ameliorare a grâului.

Alte mari companii producătoare de seminţe, inclusiv Bayer şi BASF, dezvoltă grâu hibrid, dar sunt cu câţiva ani în urma Syngenta. Pe de altă parte, start­up­ul argentinian Bioceres a obţinut aprobări pentru grâul său modificat genetic rezistent la secetă în Brazilia, Nigeria, Australia şi Noua Zeelandă.

Scanează codul QR şi citeşte un articol detaliat pe această temă, publicat de jurnaliştii de la Canada Today!

CEA MAI MARE PROVOCARE: DESCIFRAREA GENOMULUI Grâul este o plantă autopolenizatoare, aşa că încrucişarea cu alte soiuri s­a dovedit o provocare. Totuşi, ceea ce a început ca o pro­ misiune în 2010 a devenit astăzi realitate. Combinând un porto­ foliu genetic larg cu o echipă de cercetare prestigioasă, care se întinde pe întreg mapamondul, Syngenta a dezvoltat grâu hibrid ce înglobează caracteristici agronomice puternice. Deşi este cea mai răspândită cultură agricolă la nivel global, decodificarea genomului său s­a rea­ lizat relativ recent (abia în 2018), pentru că este unul foarte complex, de aproape cinci ori mai mare decât genomul uman. Aceasta a fost de altfel şi principala piedică în direcţia hibridizării.

DUPLICAREA GENELOR Având la dispoziţie o arhivă vastă de germoplasmă şi markeri molecu­ lari, cercetătorii au identificat potenţialele linii parentale cu tră­ săturile cheie. Acest grâu de primăvară a fost dezvoltat prin elimi­ narea capacităţii naturale a plantelor de a se poleniza. În schimb, plantele femele de grâu dintr­un câmp sunt polenizate de plante masculi dintr­o linie diferită, cu scopul de a produce seminţe care au un potenţial de producţie mai puternic şi adaptabilitate la medii nefa­ vorabile mai bună decât oricare dintre părinţi. Planta feminină fertili­ zată produce descendenţi noi, unici, numiţi hibrizi. Află mai multe despre caracteristicile genetice ale grâului hibrid AgriPro!

GENETICĂ SUPERIOARĂ

1-14 februarie 2023

Utilizarea acestei tehnologii permite cultivatorilor să aleagă cele mai bune trăsături genetice pentru a produce descendenţi care conţin caracteristicile pozitive ale ambelor linii parentale, productivitatea crescând datorită fenomenului cunoscut sub numele de vigoare hibridă. Trăsăturile pe care Syngenta susţine că le-a îmbunătăţit includ randament şi vigoare consistente, conţinut ridicat de proteine şi sisteme radiculare robuste pentru o utilizare mai bună a apei şi o absorbţie eficientă a azotului.

Agricultura 4.0 49

50 Agricultura 4.0

JOHN DEERE A STRĂLUCIT ÎN ORAŞUL LUMINILOR

Gigantul american al tehnologiilor agricole a dezvoltat noi funcții de automatizare a proceselor de lucru, utilizând senzorii şi robotica pentru a oferi mai multă precizie la operațiile de semănat și fertilizat.

N

oua tehnologie anunţată în pre­ mieră la început de ianuarie, cu ocazia târgului de tehnologie de la Las Vegas (Consumer Electronic Show 2023 ­ CES), poartă numele de ExactShot și promite să reducă în mod substanţial cantitatea de îngrășământ necesară la înfiinţarea culturilor agri­ cole prin introducerea îngrășământului starter direct la sămânţă. Astfel, proce­ sul tradițional de pulverizare a unui flux continuu de substanţă fertilizantă pe rândurile de semănat este înlocuit cu o aplicare ultra­localizată.

EXACTSHOT OFERĂ 4 AVANTAJE Fertilizare ultra-precisă. Folo­ sind senzori, ExactShot distribuie doar cantitatea necesară de îngrăşă­ mânt (aproximativ 0,2 ml), direct pe sămânţă, în momentul în care aceasta intră în sol, iar acest lucru este posibil la viteze de până la 16 km/h.

Cu 60% mai puţin fertilizant.

Cu ajutorul acestei tehnologii revoluţionare, John Deere

1.

2.

Scanează-mă!

Accesează codul QR şi află mai multe despre inovaţiile prezentate de John Deere la Consumer Electronic Show 2023!

1-14 februarie 2023

estimează că se pot obţine economii de cel puţin 60% în ceea ce priveşte canti­ tatea de îngrăşământ starter necesară la înfiinţarea culturilor.

Economie uriașă de bani. Numai în Statele Unite şi doar pentru cul­ tura porumbului, susţin reprezentanţii companiei americane, prin utilizarea ExactShot ar putea rezulta o economie de peste 532 milioane de litri de îngră­ şământ starter în fiecare an. Vorbim de o cantitate uriaşă, care ar scuti fermie­ rii de cheltuieli în valoare de 650 mili­ oane de dolari.

Scade impactul îmburuienării.

De asemenea, datorită pulveriză­ rii ultra­precise, va scădea impactul îm­ buruienării şi, pe cale de consecinţă, va rezulta o reducere a substanţelor chi­ mice pentru controlul acestora.

John Deere a promis că tehnologia ExactShot va fi disponibilă chiar din această primăvară.

3.

4.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TEHNOLOGIA FACE DIFERENȚA „De ce ar trebui să­ți pese de fermieri când aceștia reprezintă mai puțin de 2% din populația SUA?”, a între­ bat John May, CEO­ul John Deere, în prezentarea susţinută la Centrul de Convenţii din Las Vegas.

Răspunsul său a fost unul cât se poate de convingător: „pentru că producția de alimente este exact locul în care tehnologia își dove­ dește relevanța și face diferența!”

ExactShot va ajuta fermierii să fie sustenabili din punct de vede­ re economic și ecologic, ceea ce devine vital, având în vedere că agricultura va trebui să sporească producția cu până la 70% utilizând aceleaşi suprafeţe agricole.

Agricultura 4.0 51

52 Ferma 4.0 - Agrivoltaica

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURĂ 2 ÎN 1: HRANĂ ȘI ENERGIE SOLARĂ

Asigurarea securităţii alimentare şi a unui venit echitabil pentru fermieri, abordând în acelaşi timp și provocările legate de schimbările climatice, a devenit o prioritate pentru Europa. Una dintre modalităţile de rezolvare a acestor obiective combinate ar fi punerea în aplicare a sistemelor agrovoltaice.

C

unoscute şi sub denumirea de „agrofotovoltaice” sau „agrisolare”, aceste sisteme pot contribui la indepen­ denţa energetică a fermierilor şi la consolidarea veni­ turilor acestora.

Termenul ”agrovoltaic” descrie integrarea panourilor solare cu producţia agricolă, respectiv utilizarea panourilor solare pentru a furniza electricitatea necesară susţinerii activităţilor din fermă sau utilizarea terenului pe care sunt instalate panouri solare pentru a cultiva plante sau a creşte animale în acelaşi timp. Scopul acestui tip de tehnologie este de a combina producţia agricolă cu producţia de ener­ gie şi de a maximiza utilizarea terenurilor agricole.

1-14 februarie 2023

CE SPUNE LEGISLAŢIA UE? În temeiul Politicii Agricole Comune (PAC), statele membre pot oferi sprijin fermierilor la instalarea de sisteme agrofotovoltaice în scopul producţiei de energie electrică pentru uz propriu şi/sau în scopul vânzării către reţea. Astfel, suprafeţele agricole ar rămâne eligibile pentru sprijinul pentru venit în cazul ins­ talării de sisteme agrofotovoltaice dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind planurile strategice PAC şi dacă activitatea agricolă rămâne posibilă în pofida restricţiilor care decurg din acti­ vităţile neagricole (dacă este asigurată dubla utilizare).

Scanează codul QR şi vezi ce zice Janusz Wojciechowski despre subvenţionarea „agriculturii solare”!

Ferma 4.0 Agricultura - Agrivoltaica 4.0 53

EFICIENŢĂ ECONOMICĂ AVANTAJELE TEHNOLOGIEI AGROVOLTAICE Când vine vorba de mediu, principalul beneficiu al sistemelor agrovoltaice este acela că reduc emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul agricol. În plus, utilizarea duală a terenurilor, atât pentru agricultură, cât şi pentru energie, reduce presiunea asupra ecosistemelor şi biodiversităţii, care sunt afectate atunci când suprafeţele de cultivare sunt extinse.

Studiile estimează că energia electrică generată de panourile solare creşte valoarea economică a fermelor agrovoltaice cu peste 30%, deoarece îmbunătăţeşte eficienţa utilizării terenului şi randamentele. Acest lucru este valabil mai ales în zonele mai calde, unde umbra poate proteja culturile prin reducerea temperaturilor şi prevenirea evaporării excesive.

Află mai multe despre cum funcționează agrivoltaica și unde poate fi aplicată cu succes!

FERMIERII FRANCEZI AU „FURAT” STARTUL Tranziţia energetică este una dintre cele mai mari provocări ale momentului.

Combinarea agriculturii şi a tehnologiei fotovoltaice pe aceeaşi suprafaţă câştigă atenţie şi sprijin politic într­un număr tot mai mare de ţări.

EXPERIMENTUL DIN HEXAGON În regiunea Haute­Saône, din partea de nord­est a Franţei, compania TSE, unul dintre marii producători de energie solară din Hexagon, desfăşoară în prezent un experiment prin care şi­a propus să afle dacă energia so­ lară poate fi generată fără a afecta recoltele de cereale cultivate la scară largă. Pentru asta a montat 5.500 de panouri solare într­o fermă din comuna Amance. Dacă se va dovedi a fi un succes, această abordare ar putea revoluţiona atât industria agricolă, cât şi cea de captare a energiei solare. „Scopul a fost de a putea satisface nevoile Franţei în ceea ce priveşte dezvol­ tarea energiei regenerabile, fără a compromite suprafeţele agricole”, spune Xavier Guillot, şeful departamentului de cercetare şi dezvoltare agronomică la TSE. PROTEJAREA CULTURILOR Panourile fotovoltaice din experimentul său produc 2,5 megawaţi la orele de vârf ­ echivalent cu energia consumată de 1.350 de gospodării. Capabile să urmeze expu­ nerea solară, panourile se pot deplasa şi pe verticală pentru a lăsa ploaia să treacă.

De asemenea, au rolul de a proteja cultura de grindină şi pot face ca temperatura solului să crească sau să scadă cu câteva grade Celsius, în funcţie de vreme. Această tehnologie permite plantelor să se dezvolte oferind în acelaşi timp un scut împotriva secetei şi a arşiţei.

Scanează codul QR şi citeşte mai mult despre acest interesant proiect pilot!

Un studiu ger­ man, publicat pe platforma de cer­ cetare şi documentare ştiinţifică ScienceDirect, a evaluat potenţialul economic al sistemului agrovoltaic, analizând, pe de o parte, randamentul electric şi, pe de altă par­ te, comportamentul şi productivitatea a patru culturi de câmp: cartof, ţelină, trifoi şi grâu de toamnă. Eficienţa uti­ lizării suprafeţei, măsurate prin aşa­ numitul raport echivalent teren, a in­ dicat o creştere a productivităţii între 56% şi 70% la nivelul anului 2017, în timp ce vara uscată şi caldă din 2018 a demonstrat că sistemul agrovoltaic ar putea spori productivitatea terenu­ lui cu aproape 90%. Având în vedere schimbările climatice şi creşterea defi­ citului de terenuri, rezultatele generale sugerează un potenţial ridicat al siste­ mului agrovoltaic ca tehnologie viabilă şi eficientă pentru a aborda provocările majore ale secolului al XXI­lea, argu­ mentează studiul.

Scanează codul QR şi află toate concluziile cercetătorilor germani!

54 Agricultura 4.0

Golda - cloșca cu puii de aur!

Cu ajutorul editării genomice, cercetătorii de la Institutul Volcani din Israel au dezvoltat o tehnologie care are potenţialul de a opri masacrarea anuală a 7 miliarde de pui de găină masculi nedoriţi, la nivel global. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

escoperirea oamenilor de ştiin­ ţă israelieni promite să reducă aproape la jumătate costul eclo­ ziunii şi să elimine investiţiile necesare în prezent pentru a sorta şi extermina puii masculi prin metode barbare, care variază de la sufocare şi gazare, până la măcinarea acestora de vii.

MANIPULAREA SEXULUI PUILOR DE GĂINĂ Noul hibrid creat poartă numele de Golda şi are proprietatea de a face ouă care produc doar femele.

Cocoşii au doi cromozomi Z, în timp ce găinile poartă un cromozom Z şi unul W. Combinarea a doi cromozomi Z duce la naşterea unui pui mascul, iar asocierea unui cromozom W de la găină cu un cromozom Z de la cocoş va produce un pui femelă.

Echipa de cercetare a desco­ perit o modalitate de a manipu­ la genetic cromozomul Z al găinii, astfel încât ouăle care poartă embrioni masculi să nu se mai dezvolte într­un stadiu in­ cipient şi să nu eclozeze.

PUI NEMODIFICAŢI GENETIC Puii care rezultă nu sunt modi­ ficaţi genetic în niciun fel, deoa­ rece au moştenit cromozomul W needitat de la mamă şi cromozomul Z neatins de la tată. Autoritatea Euro­ peană pentru Siguranţa Alimentară a examinat tehnologia şi a confirmat că atât găinile ouătoare din linia Golda, cât şi ouăle pe care le depun pot fi vândute fără nicio modificare de reglementare.

1-14 februarie 2023 1­14

Suntem foarte fericiţi să putem oferi o soluţie viabilă pentru cea mai devastatoare problemă de bunăstare a animalelor din industria zootehnică din întreaga lume, în beneficiul animalelor şi al omenirii DR. YUVAL CINNAMON

Expert în embriologie şi liderul echipei de cercetare

PIAŢA GĂINILOR OUĂTOARE Vorbim de o piață estimată la 7 mili­ arde de exemplare, iar pentru fiecare găină este sacrificat un pui mascul. Pe de altă parte, producţia de ouă de masă în întreaga lume este evaluată la peste două trilioane de ouă pe an.

Citeşte integral articolul pe această temă publi­ cat de Times of Israel, scanând codul QR!

Agricultura 4.0 55

56 Agricultura 4.0 - FIRA 2023

DEMONSTRAŢIE DE FORŢĂ A ROBOŢILOR ÎN CÂMP!

Peste 20 de roboţi şi soluţii autonome pentru agricultură vor susţine, în perioada 7­9 februarie 2023, demonstrații pe 2 hectare de teren la Agrobiopole, campusul de excelență pentru sectorul agricol din zona Toulouse, Franța.

C

u prezentarea a numeroase start­up­uri și inovații, World FIRA 2023 (7­9 februarie 2023) se doreşte a fi o "vitrină" de expunere a roboţilor, a sistemelor autonome și a altor soluții tehnice pentru agricultură, inovații care sunt disponibile acum pentru fermieri.

La această ediţie a FIRA, în parteneriat cu FR CUMA Occitanie, cea mai mare cooperativă de utilaje agricole din Franța, vor opera în câmp deschis roboți care vor executa aplicații multi­ ple: combaterea mecanică a buru­ ienilor, erbicidare cu laser și erbici­ dare în vii şi livezi, recoltare fructe şi legume, pulverizare, transport, cartare şi identificare, etc.

LA CE PROBE DE LUCRU VOR FI SUPUȘI ROBOȚII? Iată care sunt principalele soluţii şi companii prezente la World FIRA 2023: Ant Robotics GmbH (Germania) ­ roboți autonomi de transport pentru fructe și legume. Utilizarea lor sporește productivitatea cu 30%.

Digital Workbench GmbH (Germania) ­ Tipard 350 este o platformă auto­ nomă de transport pe toate tipurile de

• •

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

terenuri, dar şi cu utilizare în domeniul automatizării, cum ar fi monitorizarea plantelor și colectarea de date.

E-Terry (Germania) ­ un robot de câmp adaptabil și universal, utilizabil pentru cercetători agricoli, dar și de către fermieri.

Earth Rover (Regatul Unit): robotul CLAWS Rover reduce costurile cu er­ bicidarea și ajută la îmbunătățirea să­ nătăţii culturilor și a solului în fermele ecologice.

Exobotic Technologies (Belgia) dez­ voltă soluții robotice autonome avan­ sate pentru cele mai dificile şi diverse aplicații în ferme.

Exxact Robotics (Franța): TRAXX este un vehicul autonom purtător de cărucior şi operațional pentru aplicații de cultivare și pulverizare în podgorii cu spații înguste între rânduri.

Farmdroid (Danemarca): FarmDroid FD20 este un robot autonom alimentat de panouri solare, care efectuează con­ trolul mecanic al buruienilor între rân­ duri și pe rând.

• • • • •

•

Hari Tech (Ungaria): haRiBOT reali­ zează complet autonom lucrarea de semănat.

K.U.L.T. (Germania), producător de echipamente originale cu o experien­ ţă de peste 30 de ani, dezvoltă o gamă largă de piese pentru robotică și siste­ me de erbicidare.

Leger Sas (Franța): Robocut360 este un robot autonom conceput pentru a tăia drajonii şi lăstarii din plantațiile de alun și la alte specii pomicole.

Meropy (Franța): SentiV este un ro­ bot autonom de recunoaștere care detectează prezența bu­ ruienilor, a dăunătorilor și a bolilor în culturile de cereale.

Naïo Technologies (Franța) produce o serie de roboţi precum : Orio ­ robot autonom pentru semă­ nat, erbicidat, prăşit şi colectare de date, dedicat fermelor de legume sau culturilor de câmp. Vezi clipul video cu Orio în activitate!

Ted ­ pentru prăşit şi plivit mecanic în podgorii ­ este robotul pe care­l vrea orice viticultor. Revista Ferma a explicat de ce!

Scanează codul QR și citește articolul!

Oz este un robot versatil care îi ajută pe micii fermieri în sarcinile lor zilnice,

• • • •

Scanează-mă!

1-14 februarie 2023

Intră în ”culisele” ediției din acest an a celui mai important eveniment mondial de prezentare a inovațiilor în automatizarea și roboti­ zarea agriculturii - World FIRA 2023!

Agricultura 4.0 - FIRA 2023 57

cu peste 20 de funcții diferite, inclusiv plivit, semănat, plantat, transportat sarcini, etc.

Robotul OZ a ajuns și în România! Află unde!

Nanovel (Israel) ­ "culegătorul" auto­ nom de fructe.

Odd.bot (Olanda) ­ robot autonom care ajută la îndepărtarea mecanică a buruienilor.

Pek Automotive (Slovenia): Slopehelper ­ robotul agricol multifuncţional pentru podgorii și livezi. Astfel, fer­ mierul se descurcă cu o singură mașină

• • •

pentru întregul ciclu agricol.

Robotics (Olanda) pro­ iectează și produce roboți agricoli inteli­ genți pentru biodiversitate în agricultură.

Sabi Agri (Franța) ­ ALPO ­ tractorul electric cu cărucior îndeplinește toate sarcinile din podgorie.

SITIA (Franța): robotul electric Trektor, versatil, autonom, reîncărcabil în câmp, se adaptează diverselor culturi și poate fi echipat cu diferite unelte existente deja în fermă.

Softivert (Franța) prezintă SoftiRover "e-K18", un nou concept de robotică

• Pixelfarming • • •

pentru culturile de câmp.

TEYME (Spania) ­ echipament pentru pulverizarea de precizie, operație auto­ nomă, integrată într­o platformă robo­ tică modulară fără pilot.

WeedBot (Letonia): Lumina ­ echi­ pament autonom tractat pentru lucrări de întreținere a culturilor şi distrugerea buruienilor.

Widunn (Franța) expune soluţii pen­ tru automatizarea monitorizării cul­ turilor în arboricultură, creşterea ran­ damentului şi a calităţii lucrărilor şi reducerea timpului de lucru alocat.

• • •

58 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NISIPURI MIȘCĂTOARE PE PIEȚELE MONDIALE

Piețele agricole coboară mult mai repede decât urcă. De aceea, analiștii spun că pentru a evita riscul fluctuațiilor de preț la produsele agricole, este recomandat ca fermierii să combine vânzările directe și contractele futures.

P

roducţia viitoare de porumb (în special din America de Nord sau din America de Sud) va stabili probabil direcția prețurilor pe termen lung pe piaţa internaţio­ nală. Dacă recolta de porumb nu va fi suficientă, comerci­ anții se vor confrunta cu cea mai mare penurie din ultimii mulți ani. În cazul unui ciclu de producție bun, cu stocuri îndestulătoare, piața internaţională şi traderii își vor asuma "riscul de producție", așa cum s­a întâmplat în ultimii 10 ani. În ultimul său raport, USDA a redus cere­ rea pentru porumb la cel mai scăzut nivel din 2015 și a crescut randamentul.

Ambele "lovituri de pix" erau oarecum aș­ teptate și se crede că aceste ajustări vor crește stocurile. Sezonul tradiţional de export de porumb din SUA este din februarie până în iunie, așa că trebuie să mai aştep­ tăm pentru a vedea dacă aceste previziuni se vor îndeplini.

Scanează codul QR și vezi pe ce loc se situ­ ează România în clasamentul statelor lumii la producția mondială de porumb (FAO)!

GRÂUL FRANCEZ OCOLEȘTE EUROPA! FranceAgriMer a majorat previziunile pri­ vind exporturile de grâu ale Franţei către țările din afara UE (în state precum Algeria și Egipt) cu 300.000 de tone față de raportul de luna trecută, ajungând la 10,6 mil. tone, în creștere de 21% față de anul trecut. În acelaşi timp a redus din nou estimările privind exporturile către statele membre ale UE cu 90.000 de tone, ajungând la 6,64 mil. tone (în scădere cu 17% față de luna precedentă). Franța a exportat 7,5 mil. tone de grâu în perioada 1 iulie 2022 ­ 16 ianuarie 2023, po­ trivit datelor Comisiei Europene.

Scanează codul QR alăturat și află situația stocurilor franceze de grâu moale la final de sezon!

Scanează-mă!

Vezi sinteza lunară a pre­ ţurilor pentru cele mai reprezentative produse agricole și alimente de consum, atât în UE, cât și la nivel mondial!

1-14 februarie 2023

COTAŢII BURSIERE

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agri­ cole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Evoluţia preţului şi a producţiei de cereale în UE

INIȚIATIVA CEREALELOR DIN MAREA NEAGRĂ Exporturile în cadrul "Inițiativei cerealelor din Marea Neagră" au atins 17,8 mil. tone din august până la jumă­ tatea lunii ianuarie, potrivit datelor ONU. Cerealele și alte produse alimentare au fost exportate către 42 de țări. În decembrie, exporturile ucrainene au totalizat 3,7 mil. tone, în creștere de la 2,6 mil. tone livrate în noiembrie. Numai în primele două săptămâni ale lunii ianuarie, aproape 1,2 mil. tone de alimente au părăsit porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Până în 19 ianuarie au fost aprobate 1.300 de transporturi, alte peste 100 de nave se aflau în apele turcești, din care 32 aşteptau să fie inspectate.

Scanează codul QR și află cine sunt principalii destinatari ai expor­ turilor din cadrul "Inițiativei cerealelor din Marea Neagră"!

CHINA IMPORTĂ MAI PUŢINĂ SOIA DIN BRAZILIA Exporturile braziliene de soia în China au scăzut în 2022 pentru al doilea an consecutiv, la 54,39 mil. tone, în scădere cu 6,45% față de anul precedent, arată datele Administrației Generale a Vămilor din China.

Importurile chineze de la alți furnizori cheie, inclusiv SUA și Argentina, au scăzut, de asemenea, deoarece a slăbit cererea internă. Din SUA, în 2022, China a cumpărat 29,5 mil. tone de soia, în scădere cu 8,48% față de anul prece­ dent, în timp ce importurile din Argentina au scăzut cu 2,08%, până la 3,65 mil. tone.

Cu toate acestea, în decembrie, s­a observat o creştere a importurilor de soia de la principalii săi furnizori: SUA (6,02 mil. tone, +78,03% în decembrie față de noiem­ brie 2022), Brazilia (2,56 mil. tone, +1,1%), Argentina (1,46 mil. tone, +26,5%).

Află care sunt estimările privind importurile de soia ale Chinei pentru anul de comercializare 2022/23!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 59

ȘTIRI PE SCURT BULGARIA Țara vecină a recoltat anul trecut 6,343 mil. tone de grâu și 2,498 mil. tone de porumb, mai puţin faţă de 2021 cu 11,4% și, respectiv, 24,2%, în principal din cauza randamentelor medii mai mici. În schimb, recolta de semințe de floarea-soarelui a fost de 2,054 mil. de tone, în creştere cu 2,8% faţă de 2021, deoarece suprafața totală cultivată a fost cu 9% mai mare. În 2022, suprafața totală recoltată pentru grâu a fost cu doar 0,3% mai mare decât în 2021, în timp ce suprafața totală recoltată pentru porumb a scăzut cu 8%.

ARGENTINA Bursa de Cereale din Buenos Aires (BAGE) a redus prognoza privind recolta de porumb din Argentina pentru sezonul 2022/2023 de la 50 la 44,5 mil. tone, pe fondul secetei severe și al întârzierii campaniei de semănat. La 18 ianuarie, numai 88,6% din suprafețele planificate au fost însămânțate cu porumb, față de 96% anul trecut.

GERMANIA Ministerul mediului are intenția de a opri utilizarea biocombustibililor obţinuţi pe baza culturilor agricole pentru a diminua emisia gazelor cu efect de seră. Pentru Australia, aceasta ar putea însemna pierderea celui mai mare client al său pentru rapiţă - Germania.

Rabobank apreciază că uleiul de rapiţă reprezintă 76% din totalul inputurilor utilizate pentru biodiesel în Europa.

60 Jurnal de fermă

Cum se prezintă culturile în a 3-a lună de iarnă?

Culturile însămânţate în toamna anului trecut pe o suprafaţă de peste 3 milioane de hectare sunt răsărite şi, după cum susţin fermierii, arată mulţumitor în majoritatea regiunilor din ţară.

T

otuşi, excepţie fac anumite zone agricole din sudul şi estul Româ­ niei (din Dobrogea, Moldova şi Muntenia) unde, potrivit specialiştilor de la Administraţia Naţională de Meteo­ rologie, se manifestă o lipsă mai mare a rezervei de apă din sol.

ALBA CULTURILE SUNT BINE, CEL PUŢIN DEOCAMDATĂ! „Am semănat 140 de hectare de ra­ piţă şi 230 cu grâu. Temperaturile ridi­ cate din decembrie şi ianuarie, cât şi precipitaţiile căzute au favorizat dez­ voltarea vegetativă a plantelor. Cultu­ rile de toamnă au intrat bine în iarnă.

Pe câmpurile de rapiţă a trebuit să aplic un regulator de creştere pentru că plantele au pornit iute în vegetaţie.

Circa 90% din grâu este înfrăţit şi nu am emoţii, aşa cum am avut în sezonul precedent”, ne­a declarat inginerul Nicolae Nemeş, directorul Societăţii Agricole „Vinţana” din judeţul Alba.

Fermierul a asigurat o fertilizare starter cu îngrăşăminte chimice com­ plexe în cantitate de 250 kg la hectar, suficient pentru a realiza o producţie medie de 8­10 tone de grâu la hectar. În primăvară va mai înfiinţa culturi de prăşitoare (floarea­soarelui şi po­ rumb) pe circa 350 de hectare.

1-14 februarie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PROGNOZA ANM 1-14 FEBRUARIE Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării, în timp ce regimul pluviometric va fi în gene­ ral apropiat de cel normal.

Conform ANM, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0­100 cm va pre­ zenta valori satisfăcătoare, apro­ piate de optim și optime, în Mara­ mureș, Crișana, Banat și Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, Munteniei și a Moldovei.

De asemenea, în Dobrogea, lo­ cal în vestul, centrul, estul, sudul, nord­estul și sud­estul Moldovei, nord­estul, sud­estul, sudul, izolat nordul Munteniei și sudul Transil­ vaniei, se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică mo­ derată, puternică și extremă).

GALAŢI GRÂUL A RĂSĂRIT GREU, ÎN FERESTRELE IERNII Nu acelaşi lucru se poate spune despre culturile din Galaţi, un judeţ încă lovit de un deficit mare de apă în sol. În Tuluceşti, în ultima perioadă au căzut 12 litri pe mp, atât cât să permită răsă­ rirea grâului în primăvară. „Am înfiinţat rapiţa pe o suprafaţă de 60 de hectare şi grâul pe 540 ha.

Probleme sunt la ambele culturi. Am semănat rapiţa după o ploaie de 18 litri pe mp, ne­am bucurat pe moment, apoi s­a instalat seceta şi plantele au fost afectate. La grâu, am aplicat fertilizarea de bază cu mai mult fosfor şi ceva azot, însă condiţiile neprielnice de climă şi sol au întârziat răsărirea, plantele ieşind din pământ în ferestrele iernii”, a pre­ cizat Cătălin Ionescu, tehnologul Socie­ tăţii Agricole Agroind Tuluceşti.

BRĂILA DIN CAUZA COSTURILOR MARI, GRÂUL NU A FOST FERTILIZAT În judeţul Brăila, culturile de grâu s­au dezvoltat excepţional pe terenu­ rile care au beneficiat de umiditate. Pe celelalte însă, sunt probleme! „În noiembrie, când am văzut că nu mai vine nicio ploaie, am... ››› 62

61

62 Jurnal de fermă ››› 60 ...pus în funcţiune staţia şi am irigat. Am făcut bine pentru că plantele sunt într­o stare de vegetativă foarte bună, sunt înfrăţite bine şi oferă mari speranţe pentru anul acesta. Acum ne aşteptăm la facturi mari la energia electrică, dar nu am avut ce face, am ales răul cel mai mic. Unde avem la neirigat sunt probleme cu răsărirea, sunt insuliţe, vetre cu plante ieşite din pământ ici şi colo”, ne­a declarat ing.

Maria Andrei, directorul fermei brăilene „Lanul auriu” din comuna Siliştea.

Agricultoarea ar fi vrut să aprovizio­ neze cu apă o suprafaţă mai mare, însă din cauza drumului expres Brăila ­ Galaţi, aflat în construcţie, care împarte în două o solă de 100 de hectare, s­a întrerupt ali­ mentarea cu apă şi accesul în câmp.

DĂUNĂTORII SUNT ÎN CULTURI Maria Andrei a ales să semene 110 hectare cu sămânţă de grâu din soiuri­ le Apache (LG) şi Sofru (Caussade), pro­ dusă în fermă. Acestea au fost testate în urmă cu doi ani şi şi­au demonstrat performanţele. „Nu am pus rapiţă că nu am vrut să risc. Fermierii care au reușit să semene au prins ploi de 20­30 litri şi cultura a plecat destul de bine. Rapița e o plantă destul de rezistentă la secetă și dacă apucă să plece bine, rezistă în timp”, a punctat cultivatoarea.

Regretul ei este că nu a reuşit să ferti­ lizeze grâul în toamnă, pentru că „au fost preţurile foarte, foarte mari şi noi nu ne­ am permis! Ne gândim să venim cu azo­ tat de amoniu în primăvară. De aseme­ nea, nu am aplicat niciun tratament fitosanitar, că nu a fost cazul, însă, pe fondul temperaturilor ridicate au început să apară afide care ciupesc din plante”.

1-14 februarie 2023

Niciodată nu am pornit atât de greu însămânţările de toamnă, fără îngrăşăminte şi pe un teren pregătit destul de anevoios.

Am simţit din plin concurenţa neloială din partea Ucrainei.

Să produci în condiţiile astea 5­6 tone de grâu şi să­l vinzi cu 1,2 lei, asta e pagubă!

MARIA ANDREI

Fermier din Siliştea, jud. Brăila

TELEORMAN SEMĂNĂTURILE DE TOAMNĂ AU RĂSĂRIT TÂRZIU Agronomul Ion Dobre, din comuna Dobroteşti a semănat 50 de hectare de rapiţă, 50 de orz şi 450 ha de grâu. „După ploile de începutul lunii octom­ brie am semănat parţial culturile, după care s­a instalat seceta. Lipsa de apă a făcut ca mai bine de 10% din plante să se usuce. Precipitaţiile căzute cu întârziere au ajutat culturile să răsară în decembrie ­ ianuarie, dar în etape, de la faza de o frunză, două până la parţial înfrăţit”, ne­a declarat fermierul care lucrează o suprafaţă de teren de circa 1.000 de hectare.

Ion Dobre nu a vândut din recolta de grâu de anul trecut, aşteaptă să urce preţul la peste 1,5 lei kilogramul.

Cerealele din Ucraina au inundat piaţa, dând peste cap speranţele producăto­ rilor români.

Avem în vedere că începând cu luna iunie se instalează seceta în zona noastră. A trebuit să testăm mai multe soiuri de grâu.

Am folosit sămânţă Apilco şi Absalon, dar şi genetică românească PG 102, Pitar şi Ursita, soiuri pe care le­am multiplicat în fermă.

ION DOBRE

Fermier din Dobroteşti, Teleorman

63

64 AgroEveniment

SILOBAGUL SOLUȚIA MODERNĂ PENTRU O DEPOZITARE EFICIENTĂ Păstrarea produselor agricole în bune condiții este unul din cei mai importanți factori ai profitului.

Dar pentru ca asta să se întâmple, e nevoie de o depozitare de calitate, la un preț cât mai redus!

A

ceasta a fost tema discuțiilor din cadrul reuniunii „Cum arată de­ pozitarea cerealelor în Româ­ nia”, unde fermieri, traderi și specialiști au discutat despre acest important as­ pect al activității agricole.

EFICIENŢĂ ÎN DEPOZITARE Tema centrală a reuniunii a fost pre­ zentarea celor mai noi și eficiente meto­ de de depozitare a cerealelor, oleaginoa­ selor ori a nutrețurilor. Conform opiniei majorității celor prezenți, silobag­urile par a fi soluția ideală, atât pentru ferme­ le mari, cât și pentru cele mici.

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Practic, silobag­urile constă în saci gigantici care se pot amplasa practic oriunde. Unul dintre principalele avan­ taje este că necesită costuri foarte mici pentru depozitarea și transportul producției. Pot fi amplasate chiar în câmp, în imediata apropiere a locului în care se recoltează.

LA CE SĂ FII ATENT CÂND DEPOZITEZI ÎN SILOBAGURI! Să depozitezi eficient în silobag înseamnă să respecți câteva reguli în mo­ mentul și pe parcursul depozitării. Încălcarea lor creează o serie de probleme care pot pune în pericol recolta sau furajele aflate în interiorul sacilor uriași.

Scanează codul QR şi află care sunt cele mai frecvente greşeli la depozitarea în silobag şi cum pot fi acestea evitate!

1-14 februarie 2023

ŢINE DĂUNĂTORII LA DISTANŢĂ După cum povestea Alexandru Haită, fermier din Teleorman, dar și președinte al cooperativei „Tinoasa”, în 2022, cu o singură combină au putut fi recoltate între 400 și 500 tone/zi. „Practic am economisit timpul ne­ cesar pentru transportul la magazie.

Am depozitat în silobaguri 15.000 tone de cereale și 5.500 de oleaginoase. Nu am avut nici o problemă legată de con­ formitate. Pentru că am utilizat perdele de protecție nu am avut probleme nici cu păsările. Rozătoarele au apărut doar acolo unde am instalat depozitul pe plat­ forme de ciment”, a spus tânărul fermier.

Tot din propria sa experiență ne­a mai povestit că a depozitat mazăre în silobag timp de șase luni. „Fără să fi aplicat nici un tratament, nu am avut probleme cauzate de gărgărițe, ceea ce este un lucru destul de rar”, a mai povestit Alexandru Haită.

COSTURI MINIME DE DEPOZITARE Într­un singur silobag se pot depozi­ ta între 200 și 500 de tone de produse.

Temperaturile la care rezistă variază de la +55 grade C la ­50 grade C. În funcție de necesități, se pot amplasa mai mul­ te unități sau, dimpotrivă, se pot des­ ființa. Nu necesită niciun fel de ... ››› 66

65

66 AgroEveniment

››› 64 ...autorizare, ceea ce reprezintă un timp câștigat și mai puțină bătaie de cap pentru fermieri.

Referitor la costuri, conform calcu­ lelor prezentate, depozitarea unei tone de grâu în silobag costă în jur de 8 euro, față de 17 într­un siloz propriu sau peste 20 de euro într­unul terț și 15­16 euro/tonă într­o magazie. În privința porumbului boabe, cos­ turile pentru depozitare în siloz propriu sunt de cca. 18 euro/tonă, la care se mai adaugă și 4­4,5 euro/tonă usca­ rea. În schimb, în silobag cheltuielile nu se ridică la mai mult de 9 euro. În plus, nu există costuri legate de uscare, căci această modalitate de păstrare permite însilozarea și la umiditate mai mare.

Dragoș Telehuz, prezent în calitate de fermier, după cum a ținut să sub­ linieze, a sintetizat astfel aspectul:„ Silobag­ul și utilajul pentru încărcare costă cam 50.000 de euro. Un siloz înseamnă o investiție cuprinsă între 200.000 și 800.000 de euro!”.

O SOLUŢIE ŞI PENTRU ZOOTEHNIE Silobagul asigură și conservarea anaerobă a cerealelor. Acest fapt îl face pretabil și pentru păstrarea porumbu­ lui de siloz, a crimpingului ori a pastei de sorg.

Alexandru Baciu a povestit că a păs­ trat crimping și porumb zdrobit în silo­ bag timp îndelungat, chiar și doi ani, în foarte bune condiții.

La rândul său, Vasile Lungu a poves­ tit cum a ajuns la această soluție de depozitare: „Aveam porumb în dublă cultură, semănat pe 15 iulie. Dar a venit

1­14 februarie 2023

Am căutat ­ și eu zic că am și reușit ­ să oferim soluțiile cele mai potrivite pentru fermieri, atât din punct de vedere tehnic, cât și comercial.

Vom continua și în viitor să oferim utilaje noi, soluții noi și să rămânem aproape de partenerii noștri!

NARCIS RANGHIUC CEO Grain Bags

bruma repede, așa că a trebuit recoltat mai repede decât m­aș fi așteptat. Pro­ ducția a fost bună, de 7­8 tone/ha, dar umiditatea era mare, de 31%. Ca atare, l­am depozitat sub formă de crimping, în silobag și l­am păstrat fără nici un fel de probleme”.

Ioan Oroianu, directorul Stațiunii de Cercetare­Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor de la Târgu Mureș a prezentat rolul silobag­urilor în depozitarea pastei de sorg. Sorgul este o plantă mai puțin cultivată în țara noastră, dar se pare că lucrurile sunt pe cale de a se schimba.

Sorgul prezintă o rezistență mult mai mare la secetă și arșiță, față de porumb.

Dar pentru că necesită o cantitate mai mare de căldură, hibrizii cultivați în țara noastră nu se pot usca astfel încât să aibă o umiditate relativă asemănătoare cu a porumbului, de 14­15%.

La Târgu Mureș a fost elaborată o tehnologie care constă în zdrobirea

boabelor cu umiditate de 25­28% în­ tr­o moară cu valțuri, legată la priza de putere a unui tractor și apoi depozita­ rea pastei obținute în silobag. După trei luni, produsul se poate utiliza în loc de porumb în hrana tineretului bovin.

CLIENŢII MULŢUMIŢI, CEA MAI BUNĂ CARTE DE VIZITĂ!

Calculele confirmate de către toți fermierii care au utilizat silobaguri, au demonstrat că amortizarea investiției făcute în sacul propriu­zis, împreună cu utilajul de deservire se realizează încă din primul an de utilizare.

Narcis Ranghiuc, CEO al firmei „Grain Bags”, principalul furnizor de silobaguri la nivel național, ne­a declarat: „Cartea noastră de vizită este reprezentată de cei peste 500 de clienți mulțumiți, care doar în ultimii doi ani au depozitat pes­ te un milion de tone de cereale folosind soluțiile oferite de noi”.

67

68 AgroTehnologii

4 MĂSURI ŞI 6 PAŞI SPRE AGRICULTURA DURABILĂ

Prin agricultura durabilă se încearcă metodele cele mai eficiente economic prin care să fie depăşite aspectele negative ale agriculturii convenţionale și să se asigure o mai bună stare a mediului înconjurător.

M

ai pe scurt, agricultura durabilă (sustenabilă) constă în satisfa­ cerea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a­și satisfice propriile nevoi.

3 AVANTAJE ALE BIOECONOMIEI Bioeconomia europeană durabilă prezintă următoarele avantaje: asigură securitatea alimentară gestionează durabil resursele naturale consolidează competitivi­ tatea europeană De aceea, agricultura durabilă con­ stă într­un sistem integrat de practici de producție vegetală și animală, cu aplicare locală specifică, ce realizează pe termen lung următoarele măsuri.

4 MĂSURI PE TERMEN LUNG Satisfacerea cerințelor umane de alimente Securitatea alimentară pentru o po­ pulație în continuă creștere este cel puțin tot atât de importantă ca securi­ tatea națională. De aceea trebuie folo­ site toate metodele și mijloacele care asigură creșterea nivelului și calității recoltelor, cu asigurarea biodiversită­ ții, cu menținerea și sporirea fertilității

I.

1-14 februarie 2023

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

solului și cu evitarea poluării. Îmbunătățirea calității mediului înconjurător Printr­o agricultură conservativă (AC) și o agricultură de precizie digitalizată se evită consumul ridicat de chimicale și se reduce eroziunea solului. Aplicarea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor cu rată variabilă asigură o bună fertiliza­ re și o corectă combatere, cu cheltuieli reduse, fără poluare și cu îmbunătățirea calității mediului înconjurător.

Utilizarea resurselor cu eficiența necesară Prin lucrările minime ale solului sau semănatului direct în teren nelucrat se reduce numărul trecerilor pe teren cu agregate agricole și se reduce consu­ mul de motorină. Totodată, se reduce consumul de îngrășăminte chimice și de pesticide pentru producerea cărora se folosesc combustibili fosili. Îmbunătățirea vieții întregii societăți prin următoarele practici agricole.

6 PRACTICI AGRICOLE DURABILE Rotația culturilor în cadrul asola­ mentelor adecvate. Asolamentul și rotația culturilor asigură creșterea nivelului și calității recoltelor, cu men­ ținerea biodiversității, fără cheltuieli suplimentare. Totodată, asigură menți­ nerea și creșterea fertilității solului și evită poluarea mediului.

Reciclarea rămășițelor de la cul­ turi și a gunoiului de grajd ­ ferme mixte. Cu cea mai ridicată eficiență economică sunt fermele mixte, cu pro­ ducție zootehnică şi vegetală care va­ lorifică superior produsele vegetale iar prin resturile vegetale și gunoiul de grajd contribuie la creșterea fertilității solului și la obținerea de recolte ridicate.

Reducerea cantităţilor de în­ grășăminte chimice. Folosind rațional gunoiul de grajd și resturile vegetale se reduce necesarul de în­ grășăminte chimice fără diminuarea nivelului și calității producției agricole.

Totodată, se reduc cheltuielile pentru procurarea și administrarea acestora şi se reduce poluarea.

Extinderea culturilor de pro­ ducție și a celor de ameliorare. În asolamentele raționale sunt incluse

1.

II.

2.

III.

3.

IV.

4.

Scanează-mă!

Ceea ce pentru unii reprezintă deșeuri, pen­ tru alţii este materie pri­ mă cu avantaje însemna­ te. Un exemplu sunt nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate.

AgroTehnologii 69 leguminoasele pentru boabe și ames­ tecurile cu graminee și leguminoase perene care asigură atât protecția so­ lului cât și ameliorarea însușirilor de fertilitate a a solului.

Combaterea integrată a boli­ lor și a dăunătorilor. În acțiunea de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor se folosesc metode agro­ tehnice precum rotația culturilor, se­ mănatul în epoca optimă, densitatea culturilor pentru a avea culturi viguroa­ se și sănătoase rezistente la atac, dar și măsuri biologice iar în final, soluţii chi­ mice aplicate cu rată variabilă, cu ajuto­ rul mașinilor digitalizate.

Generalizarea lucrărilor de protecție, ameliorare și valorificare superioară a solului. Solul, principa­ lul mijloc de producție din agricultură trebuie protejat, ameliorat și vaorificat la maxim. Solul necesită ocrotire, fiind foarte fragil, sensibil la degradare și di­ ficil la restaurat, această ocrotire fiind necesară pentru a nu se distruge sau deteriora suportul esenţial al mediului, al vieții pe uscat și al societății umane.

5.

6.

CARE SUNT AVANTAJELE ASOLAMENTULUI RAŢIONAL? Asolamentul constă în amplasarea şi succesiunea unei diversităţi de culturi agricole. Însoţit de un sistem tehnologic optimizat, asigură creşterea producţiei şi ameliorarea solului.

Odată cu rotaţia culturilor se asigură şi rotaţia lucrărilor solului, a îngrăşămin­ telor şi a erbicidelor. Faţă de asolamentele stabile din perioada economiei planificate, acum avem asolamente corespunzătoare economiei de piaţă şi schimbărilor climatice.

Scanează codul QR şi vezi avantajele asolamentului raţional!

Tractoare agricole 5"(30 și 5"(

FIABIL COMPACT UȘOR DE ÎNTREȚINUT

Str. Axente Sever, nr. 6, 545300, Reghin, jud. Mureș, România 5 +40 365 450 001 ' +40 377 101 431 & agro@irum.ro

www.irum.ro

0GFSUF EF öOBOǹBSF BWBOUBKPBTF

-*73"3& %*/ 450$

70 Protecția plantelor

ATENŢIE!

VINE TĂVĂLUGUL ENTOMOLOGIC PESTE NOI! Vremea din ce în ce mai caldă înseamnă populații din ce în ce mai ridicate ale insectelor dăunătoare culturilor agricole. Ce pot face fermierii în aceste condiţii atipice?

Molia verzei (Plutella xylostella) activă pe 10 ianuarie 2023

D

in păcate titlul articolului nu este o exagerare, ci realitate. Nu o spun eu, o spune chiar câmpul, dar şi studiile multidisciplinare realiza­ te în mai multe țări, în ultimele decenii.

Cu cât iernile sunt mai ușoare, cu atât mai mari sunt șansele să ne trezim cu mai mulți dăunători în primăvară!

VREMEA BUNĂ LE DĂ... ARIPI! La noi în țară, exemplul cel mai eloc­ vent este din această toamnă, când mulți fermieri au fost nevoiți să facă și 4 tratamente în vegetație la rapiță pen­ tru combaterea insectelor dăunătoare.

Fermierii s­au confruntat cu două specii cu care nu prea au avut de­a face până nu demult (poate doar cei care cultivă vărzoasele), și anume: molia verzei (Plutella xylostella) și păduchele verde al piersicului (Myzus persicae).

Marea problemă cu aceste două spe­ cii este că sunt rezistente la multe in­ secticide iar vremea caldă din toamnă

1-14 februarie 2023

Afide și paraziții acestora în cultura rapiței de toamnă, pe 10 ianuarie 2023 un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

le „dă o mână de ajutor” insectelor. Colac peste pupăză, pe lângă căldură, avem și ploi puține, adică exact „ingredientele” cele mai bune pentru creșterea popula­ țiilor insectelor dăunătoare.

NU AVEM „INSECTICID NATURAL” O vorbă din popor spune că „cel mai bun insecticid este gerul”. Ei bine, se pare că în ultimele ierni nu mai avem parte nici de acest „insecticid natural”.

Pe 11 decembrie 2022, temperatura aerului era de 16 grade C iar dăunăto­ rii rapiței erau foarte activi. În acest început de an, în prima decadă a lunii ianuarie, temperaturile au crescut din nou (chiar mai mari de 15 grade C) iar insectele erau din nou active! În mod normal, în această perioa­ dă aveam zăpadă pe câmp, insectele hibernau iar plantele erau în rapaus.

Chiar dacă nu aveam zăpadă, tempera­

turile nu permiteau ca insectele să fie active în ianuarie. Însă, când în ianuarie avem temperaturi de început de mar­ tie, atunci câmpul este plin de viață.

Ce înseamnă asta pentru fermieri?

Presiune mai mare de infestare pe tim­ pul sezonului de vegetație. Chiar foarte mare... Insectele vor veni peste noi ca un „tăvălug”! Şi asta în condițiile în care mijloacele chimice de combatere sunt din ce în ce mai limitate iar posibilele alternative sunt și ele limitate (și, mai ales, foarte scumpe)!

MOLIA VERZEI E ŞI EA ACTIVĂ Odată cu încălzirea vremii, pentru in­ secte apar noi oportunități și ne putem trezi cu ele acolo unde ne așteptăm cel mai puțin.

Molia verzei la rapiță este un exem­ plu elocvent. România era considerată limita nordică a arealului acestei spe­ cii. Acum, cel puțin în sud și vest, la cum zboară moliile în lanul de rapiță am putea spune că ne aflăm într­o zonă foarte favorabilă acestei specii.

Lipsa gerurilor din timpul iernii sau frecvența mai redusă cu care apar acestea (și numărul mai mic de ... ››› 72

71

72 Protecția plantelor

Aşa arată frunzele de rapiță după „vizita” dăunătorilor! ››› 70 ...zile cu temperaturi scăzute), înseamnă șanse mai mari de supravie­ țuire pentru multe specii de insecte, pe durata sezonului rece.

CE PUTEM FACE ÎN FAŢA ACESTUI „ASALT”?

Pe termen scurt, monitorizarea câmpului și efectuarea trata­ mentelor cu sortimentul de insecticide disponibile, numai atunci când situația o cere. De ajutor ar fi capcanele auto­ mate pentru monitorizarea dăunătorilor care transmit imagini, în timp real, di­ rect pe telefonul mobil al fermierilor sau PC. Din păcate, prețul acestor sisteme este piperat și va mai trece o perioadă de timp până când fermierii mici și me­ dii și­l vor putea permite. Așa că moni­ torizarea clasică a câmpului este sfântă iar când aveți dubii, apelați cu încredere la un specialist în protecția plantelor (din păcate, din ce în ce mai puțini).

Pe termen mediu, asolamentele și tehnologiile agricole. Rotațiile scurte sau monocultura favorizează creșterea populațiilor de insecte dău­

1.

2.

ÎNCĂLZIREA ŞI DĂUNĂTORII Studiile efectuate în ultimele decenii au scos în evidență fap­ tul că încălzirea globală duce la creșterea populațiilor majorității speciilor de insecte dăunătoare culturilor agricole, la alterarea re­ lațiilor dintre entomofauna utilă (paraziți sau prădători) și speciile dăunătoare (speciile utile, cum ar fi paraziții sunt mult mai sensibile la schimbările climatice), la răs­ pândirea speciilor de insecte dău­ nătoare spre zone mai nordice sau la înălțimi mai mari. nătoare culturilor agricole. Marea pro­ vocare este ca fermierii să își poată valorifica toate culturile din asolament, la un preț cât mai bun. În caz contrar, rotația va fi scurtă sau nu va fi iar asta înseamnă un „loz câștigător” pentru in­ secte. La tehnologii am mai făcut re­ ferire și în articolele trecute. Vin cu un singur exemplu în acest sens și anume,

Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) fluture capturat în capcane pe 13 noiembrie 2022

1-14 februarie 2023

cu resturile vegetale. O cantitate prea mare de coceni de porumb pe câmp, netocaţi, înseamnă multe „căsuțe” pen­ tru larvele sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis) pe timpul sezonului rece și populații mari ale acestui dău­ nător în anul următor.

Pe termen lung, perdelele forestiere. Pe acest subiect sunt multe dezbateri, dar realitatea din teren este cam neschimbată. Perdelele forestiere au o serie de avantaje, nu le mai enumăr în acest articol. Mă opresc la un avantaj „entomologic”: perdelele pot să fie loc de refugiu și pentru entomofauna utilă (paraziții și prădătorii dăunătorilor) sau pentru păsările care consumă unele specii de insecte dăunătoare.

Din păcate, vrem nu vrem, „tăvălugul entomologic” vine peste noi iar „com­ bustibilul” pentru acest tăvălug este vremea din ce în ce mai caldă, lipsa iernilor adevărate la latitudinile medii, dar și unele tehnologii agricole pe care le aplicăm. Singura soluție este să ne adaptăm acestor schimbări și să încer­ căm să fim cât mai flexibili!

3.

Știulete de porumb (cultură semănată în iunie) atacat de larvele omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera) la începutul lunii octombrie 2022

Pagină realizată de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Monitorul culturilor în Europa 73

Pericolul extremelor climatice Culturile semănate în toamnă rămân într­o stare destul de bună în cea mai mare parte a Europei, însă vremea mai caldă decât de obicei în luna ianuarie şi diferenţele de temperatură extreme sunt motive de îngrijorare.

P

otrivit datelor publicate de serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene în buletinul său lunar privind starea culturilor agricole, condiţiile climatice la începutul iernii s­au situat oarecum în pa­ rametri normali, însă tranziţia bruscă spre o vre­ me mult mai caldă decât mediile multianuale, cu tempera­ turi pozitive record, au făcut ca o mare parte din toleranţa la frig acumulată anterior în plante să se piardă.

ATENŢIE LA BOLI ŞI DĂUNĂTORI! Prin urmare, acest lucru poate duce la o vulnerabilitate crescută la daunele cauzate de îngheţ, în cazul în care ar urma perioade cu ger. Mai mult, ciclurile alternante de în­ gheţ/dezgheţ pot deteriora culturile agricole, reducându­le astfel vigoarea şi afectând nega­ tiv regenerarea din primăvară.

Temperaturile calde au făcut ca şi zăpezile din Alpi să atingă minime istorice. Dacă nu este restabilită, disponibili­ tatea apei pentru irigare în aval va fi problematică la primă­ vară. Condiţiile blânde de iarnă sunt, de asemenea, asociate cu rate ridicate de supravieţuire a dăunătorilor şi bolilor.

Partea bună este că, până la sfârşitul lunii ianuarie, daunele provocate de îngheţ au fost limitate.

LA CE SĂ NE AŞTEPTĂM? Prognoza pentru următoarele luni spune că ar trebui să ne aşteptăm la temperaturi mai calde decât în mod normal în cea mai mare parte a Europei și în luna februarie şi la o probabilitate oarecum asemănătoare în martie şi aprilie, în anumite părţi ale Peninsulei Iberice, Câmpia Nord-Europeană şi regional în Scandinavia.

Precipitaţiile sunt de aşteptat să rămână apropiate de valorile medii în cea mai mare parte a Europei în intervalul februarie-aprilie, cu posibilitatea de a depăşi ușor valorile multianuale în Italia şi Balcanii de Vest, în martie, respectiv în regiunea Munţilor Carpaţi, în luna aprilie. Scanează codul QR şi vezi unde se înregistrează exces sau deficit de precipitaţii!

O DECĂLIRE ATIPICĂ Comparativ cu anul trecut, la jumătatea lunii decembrie ”călirea” plantelor a fost mai avansată, urmată de o fază de ”decălire” atipică. Culturile de toamnă sunt într­un sta­ diu de aclimatizare mai puţin avansat comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022. ”Călirea” este proce­ sul biofiziologic, manifestat la nivel celular, prin care plante­ le capătă toleranţă la temperaturi scăzute pen­ tru a rezista la condiţiile de îngheţ ce pot apărea în timpul perioadei de repaus din iarnă.

74 BioEconomia circulară

Inovare socială și biobazată pentru bioeconomie Bioeconomia poate fi definită ca „producția de resurse biologice regenerabile și conversia acestor resurse și a deșeurilor generate în fluxul procesării acestora în produse cu valoare adăugată”. un articol de

TEODOR VINTILĂ UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

B

ioeconomia circulară presupune conversia resurselor biologice în procese legate în cascadă pen­ tru reciclarea produselor secundare, a deșeurilor și a reziduurilor generate în lanțul de procesare într­un proces cir­ cular integrat.

BARIERE ÎN CALEA BIOECONOMIEI Tranziția la o bioeconomie circulară este un proces complex care, în încer­ carea sa de a răspunde provocărilor schimbărilor climatice, necesită un im­ puls politic, angajamentul comunității de afaceri și o acceptare largă a societății.

Deși aceste aspecte par să fie im­ plementate pe scară largă în țările dez­ voltate, există multe zone de prudență sau chiar reticență a populației referi­ tor la bioeconomia circulară. Aceste zone trebuie abordate pentru a realiza schimbarea cât mai rapidă a societății bazate pe economie liniară (produc ­ consum ­ arunc) și pentru ca beneficiile ecologice să fie cât mai semnificative. În ultimul deceniu, dezbaterea pu­ blică și luarea deciziilor în Europa s­au concentrat în principal pe perspectivele tehno­economice, pe acțiuni în cadrul de reglementare și mai puțin s­au abor­ dat barierele non­tehnice.

CE PRESUPUNE PROIECTUL BIOLOC Proiectul ”Inovare socială și biobazată pentru a revitaliza comunitățile locale europene”, prescurtat BIOLOC va aborda această perspectivă a tran­ ziției la bioeconomia circulară, investi­ gând în special modele de afaceri care ar facilita integrarea lanțurilor valorice

1-14 februarie 2023

tradiționale și inovatoare bazate pe bio și abordări inovatoare pentru a favoriza implicarea grupurilor marginalizate sau dezavantajate social în sisteme de pro­ ducție emergente, în regiunile mai puțin dezvoltate economic (în special în bazi­ nul mediteranean și regiunea Dunării).

Proiectul este finanțat în cadrul pro­ gramului Orizont Europa și își propune să promoveze rolul și impactul Bio­ economiei Circulare (CBE) și inovarea socială pentru a revitaliza comunitățile locale europene și pentru a accelera tranziția către sisteme de producție și consum circulare și eficiente din punct de vedere biologic.

Acest lucru va fi realizat prin acțiuni concentrate în 13 regiuni europene se­ lectate, printre care şi regiunea Vest a României.

ECHIPA DIN REGIUNEA VEST Regiunea Vest a României este re­ prezentată de echipa USVT (Universita­ tea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara) care va aborda provocările în dezvoltarea bioeconomiei bazate pe cunoaștere, dezvoltarea și integrarea modelelor în economia circulară pentru a crea noi lanțuri de aprovizionare fo­ losind bioresurse pentru a produce nu

PROIECT PENTRU BIOECONOMIE Investigând legătura dintre bio­ economia circulară, inovarea so­ cială și dezvoltarea locală, BIOLOC își propune să promoveze concep­ tul de bioeconomie asertivă pen­ tru o dezvoltare incluzivă. În acest scop, proiectul reunește un parte­ neriat extins care îmbunătățește expertiza în economia bazată pe bio, managementul schimbării, inovarea socială, dezvoltarea lo­ cală și cooperarea regională, pre­ cum și cunoștințele specifice în regiunile europene participante.

Accesează codul QR şi află detalii! numai alimente, ci și energie și o mare varietate de biomateriale. O atenție specială este dedicată creșterii gradu­ lui de conștientizare și îmbunătățirii capacităților în comunitățile afectate de poluare, minele închise și industria metalurgică, cu privire la rolul și impac­ tul inovației bio­bazate și bioeconomiei circulare, angajarea părților interesate și promovarea dialogului social.

Proiect finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparţin exclusiv auto­ rilor și nu reflectă neapărat poziţia Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Cercetare Europeană (REA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă acordarea nu pot fi considerate responsabile pentru aceste afirmaţii.

75

76 Energie verde Scanează-mă!

Fermierul Ilie Popescu a investit într­un parc foto­ voltaic pe 4,5 hectare, care îi asigură un venit suplimentar de 500.000 de euro anual!

Agrivoltaica în expansiune.

Pe când şi în România?

Parcurile fotovoltaice se înmulțesc şi în România. Unii zic că nu e bine, fiindcă reduc suprafața arabilă. În alte țări însă, chiar sub panouri, fermierii înființează plantații horticole.

A

grivoltaica înseamnă utilizarea aceluiași teren atât pentru cul­ turi agricole, cât și pentru insta­ larea unui parc fotovoltaic.

CĂPŞUNII DE SUB PANOURI! În iunie 2020, un dezvoltator german a inaugurat cea mai mare centrală agri­ voltaică din Olanda, cu o capacitate de 2,7 MW. Sub panouri se află o cultură de căpșun!

Olanda, țară cu o capacitate de pro­ ducere a energiei solare de 14 GW, nu

AGRIVOLTAICA PE MAPAMOND Agricultura din parcurile fotovoltaice s­a extins în ulti­ mii ani, ajungând la o capac­ itate instalată, la nivel global, de aproape 15 GW, în momen­ tul de vârf, cea mai mare parte a acestei puteri fiind în China.

Programe naționale de finan­ țare există deja în Japonia, Franța, Statele Unite și Coreea de Sud iar mai nou, în Olanda și în Germania.

1-14 februarie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

are terenuri pentru dezvoltarea de noi proiecte fotovoltaice. În consecință, guvernul olandez a adoptat un cadru de reglementare mai flexibil, în special în ceea ce privește autorizațiile, pen­ tru proiectele construite pe suprafețe agricole, fără să afecteze activitatea fermierilor.

Tehnologia agrivoltaică implică pa­ nouri solare înalte, care au un randa­ ment energetic puțin mai scăzut, dar permit totuși înființarea culturilor agri­ cole dedesubt, oferind umbră moderată pentru a proteja culturile de creșterea intensității soarelui.

GERMANIA OFERĂ FACILITĂŢI Agrivoltaica permite înființarea unei game largi de culturi agricole: fructe de pădure, mere, legume, chiar și crește­ rea animalelor.

În Germania, utilizarea terenurilor agricole pentru proiecte fotovoltaice este privită ca având un mare potențial, cu condiția ca producția alimentelor să nu fie periclitată. Guvernul speră ca agrivoltaica să poată să genereze alte beneficii, cum ar fi venituri supli­ mentare pentru fermieri și o rezistență îmbunătățită în contextul schimbărilor climatice.

Pentru a stimula investițiile în agri­ voltaică, autoritățile germane oferă anumite facilități, printre care și aceea că terenurile agricole utilizate în peri­ metrul parcurilor fotovoltaice rămân eligibile pentru 85% dintre subvențiile standard (plăți directe) acordate în ca­ drul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, cu condiția ca cel puțin 85% din teren să poată fi încă folosit pentru cultivare.

Deocamdată, la noi, agrivoltaica este inexistentă. Cum parcurile fotovoltaice sunt în expansiune, am putea să pre­ luăm un model deja testat în alte țări.

Avem nevoie de hrană, dar și de energie și este o treabă deșteaptă să le obținem pe amândouă de pe aceeași unitate de suprafață!

77

78 Piaţa agricolă

Exporturi de cereale mai slabe, dar rămânem în top

Țara noastră a înregistrat în ultimele 6 luni ale anului 2022 un recul al exporturilor de cereale.

Cauze: producții mai slabe și, în cazul grâului comun, reticența unor fermieri de a scoate recolta pe piață.

Î

n perioada 1 iulie 2022 ­ 6 ianuarie 2023, exporturile de grâu românesc pe piețele terțe (din afara Uniunii Europene) abia au atins un total de 1.960.188 tone, potrivit Serviciului de Supraveghere Vamală TAXUD al Comi­ siei Europene.

CARE ESTE ARITMETICA PIEŢEI În intervalul iulie ­ decembrie al anului 2021, cantitatea de grâu comun expediată în țările din afara spațiului comunitar a fost de 4.162.082 t. La orz, exporturile au înregistrat o cantitate totală de 907.462 t, față de 1.533.310 t, în intervalul iulie ­ decembrie 2021. La

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

porumb: 375.148 t, față de 2.396.125 t.

Sunt, așadar, scăderi drastice, pe toată linia. Din această cauză, chiar dacă prețul per unitate a fost mai mare, încasările totale au scăzut.

Pentru anul 2022, avem date finan­ ciare numai pentru intervalul iulie ­ oc­ tombrie: o medie de 38 euro/100 kg a dus la o încasare totală de 671.278.000 euro,

UNDE AJUNG GRÂNELE UCRAINENE? În mod paradoxal, nu Africa şi nici statele mai sărace din Asia sunt princi­ palele beneficiare ale comerţului cu cereale pe care Ucraina continuă să­l facă sub ameninţarea armelor Rusiei...

Potrivit estimărilor ucrainene, 5 ţări au achiziţionat 60% din exporturile de grâne pe care ţara vecină le­a efectuat anul trecut. Primii trei cumpărători ­ Spania, China şi Turcia ­ au absorbit aproape 46% din totalul exporturilor ucrainene. Italia şi Olanda urmează la o oarecare distanţă.

Scanează codul QR şi află detaliile!

1-14 februarie 2023

pentru o cantitate de 1.774.168 tone. În intervalul iulie ­ octombrie 2021, prețul mediu a fost de 21,25 euro/100 kg, încasările totale fiind de 757.329.000 euro, pentru o cantitate totală de 5.588.672 tone.

Am făcut aceste calcule pentru a releva un adevăr simplu: creșterea prețurilor per unitate conduce la înca­ sări mai mici, dacă livrările sunt mai scăzute. Ceea ce s­a și întâmplat în ul­ tima jumătate a anului 2022. De preci­ zat că prețurile menţionate au fost cele stabilite în portul Constanța, nu sunt prețurile de livrare de la fermă către trader. Media pe luna august 2022, de pildă, a fost ... ››› 80

79

Înreg gratu istrați-vă it as tăzi!

La revedere, carbon.

Salut, profit.

Noi cultivăm oportunități valoroase.

Dumneavoastră culegeți beneficiile.

Scopul nostru este de a pune fermierii pe primul loc în tot ceea ce facem. Tocmai acesta este motivul pentru care am dezvoltat , unul dintre primele programe de carbon din sol acreditate la nivel internațional din lume.

Programul vă recompensează pentru tranziția către practici mai prietenoase cu clima prin certificarea reducerii emisiilor din activitățile de pe câmp și prin emiterea de certificate de CO2e verificate și tranzacționabile.

Ce faceți cu certificatele este alegerea dumneavoastră.

Cel mai important lucru de reținut este că ați dobândit certificatele. Recompensa vă aparține.

570,000+ de hectare aflate în gestiune

100+

de membri ai echipei gata să vă asiste

13

țări deservite în toată Europa

Programul #1 de certificare a carbonului din sol din lume

Înregistrarea pentru sezonul de recoltă 2023 este acum deschisă.

Pur și simplu scanați codul QR pentru a începe.

www.agreena.com

80 Piaţa agricolă ››› 78 ...de 38 euro/100 kg, adică 380 euro/tonă.

LIVRĂRILE DE PORUMB ŞI ORZ La porumb, încasările totale în in­ tervalul iulie ­ octombrie (nu deținem date pentru tot intervalul, până în decembrie) au fost de numai 68.126.000 de euro. În același interval al anului 2021, încasările totale au fost de 309.162.000 de euro.

De pildă, în octombrie 2022, veniturile din vânza­ rea porumbului pe piețele terțe au fost de 10.902.000 euro. În octombrie 2021, au fost de 212.518.000 euro!

Diferență uriașă, efect clar al secetei care a distrus cultura de porumb în multe ferme românești.

Prețurile au fost mai mari în iulie ­ octombrie 2022, decât în iulie ­ octom­ brie 2021 dar, după cum am semnalat anterior, cantitățile mult mai mici au condus la încasări mult mai mici, în ciu­ da prețurilor mai mari.

De pildă, în octombrie 2022, prețul de livrare în portul Constanța a avut o medie de 37 euro/100 kg, față de 22 euro/100 kg în octombrie 2021, dar ce folos dacă livrările au fost mult mai scăzute!

La orz, diferența nu este mare, la încasări: 263.947.000 euro în inter­ valul iulie ­ octombrie 2022, față de 281.446.000 euro, în același interval al anului 2021, dar este considerabilă în ceea ce privește cantitatea totală: 778.358 t în 2022 vs 1.419.788 tone, în 2021, în perioada precizată.

EXPORTATORII DE TOP DIN UE

•

Franța este cel mai mare exportator de grâu comun și de orz: 7.056.538 t, re­ spectiv 1.152.150 tone, la începutul lunii ianuarie. România s­a situat pe locul al doilea, cu 1.960.188 t iar pe locul trei este Germania, cu 1.910.703 t.

La exportul de orz: locul 1 ­ Franța, cu 1.152.150 t, locul 2 ­ România, cu 907.462 t, locul 3 ­ Germania, 729.350 t.

La porumb: locul 1 ­ România, 375.148 t, locul 2 ­ Franța, 182.144 t, locul 3 ­ Polonia, 116.428 t.

• •

1-14 februarie 2023

Prețurile au fost mai mari în 2022: 34 euro/100 kg față de 20 euro/100 kg.

Aritmetica pieței este aceeași ca în ca­ zul celorlaltor cereale: prețurile mai ma­ ri nu au sprijinit încasările totale, dacă livrările au fost cu mult mai reduse.

CÂTE CEREALE AM IMPORTAT? Importurile de grâu comun au ajuns la începutul lunii ianuarie la un total de 636.492 tone, fapt care indică o încetini­ re a acestor intrări de pe piețele terțe pe piața românească. Cei care s­au speriat și au clamat că piața noastră este inun­ dată de grâul ucrainean (Ucraina este principalul furnizor, dar mai sosește grâu și din Republica Moldova) ar cam trebui să se liniștească: grâul ucrainean și­a găsit, în cele din urmă, drumul către alte multe alte piețe.

Spun că este vorba de o încetini­ re, fiindcă în 11 noiembrie cantitatea

totală importată ajunsese la 477.262 t.

Creșterea în cele două luni este așadar de 159.230, ceea ce duce la o medie de 79.615 t pe lună. Or, de pildă, în octom­ brie 2022 importurile de grâu au fost de 166.259 tone, din care 139.623 t, au provenit din Ucraina, la un preț mediu de 27 euro/100 kg.

Importurile de porumb au ajuns la un total de 727.167 t (10 ianuarie 2023) față de 500.752 t, în 15 noiembrie 2022.

Ucraina este principalul furnizor. Im­ porturile din această țară acoperă o cerere pe care producția internă, din cauza secetei cumplite din vara anu­ lui trecut nu o mai poate acoperi, în condițiile în care trebuie onorate și anumite contracte la export, tot din producția internă. Importurile de orz au fost de 105.521 t, la începutul lunii ia­ nuarie, față de 79.110 t, în 15 noiembrie 2021.

81

82 Legumicultură

PRODUCEREA RĂSADURILOR, O „INDUSTRIE” DE SEZON

Î

În legumicultură nu e vreme de răgaz! Pentru mulţi dintre producători, februarie este o lună încărcată cu multe activităţi derulate, mai cu seamă, în spaţiile protejate - sere şi solarii.

n răsadniţe se seamănă viitoarele culturi. Răsadurile produse în peri­ oada decembrie ­ ianuarie se repică sau se plantează iar la culturile de pri­ mă apariţie (ridichi, salată, ceapă ver­ de, pătrunjel, mărar, cele care rezistă mai bine la temperaturi scăzute şi la lumină deficitară) se aplică lucrări de întreţinere: tratamente fitosanitare, udare, aerisire…

IARNA FUGE SPRE PRIMĂVARĂ?! “În ultimii ani s­au decalat tempera­ turile scăzute spre primăvară. Practic, iarna a fugit un pic spre primăvară, când în aprilie şi început de mai vin în­ gheţurile. Şi înfiinţarea culturilor a fost decalată cu două şi chiar trei săptămâni în spaţii neîncălzite şi în câmp. Astfel, cultivatorii au în atenţie producerea de răsaduri sănătoase, călite şi viguroase, cu ţesuturi bine maturate, în vârstă 55­60 de zile, deşi tehnologia nouă

1-14 februarie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

permite realizarea şi mai devreme, la 45 de zile, cu ajutorul suporturilor nutritive, dar să facă faţă provocă­ rilor generate de schimbările clima­ tice”, ne­a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de resurse genetice vegetale ­ Buzău.

DĂUNĂTORII ŞI VIROZELE, TOT MAI GREU DE CONTROLAT Omul de ştiinţă atrage atenţia asu­ pra faptului că legumicultura deţine recordul în ceea ce priveşte numărul cel mai mare de boli şi dăunători dintre toate ramurile agriculturii.

“S­ar putea să avem probleme mari

cu dăunătorii, din cauză că nu am avut zăpezi şi temperaturi scăzute care să diminueze din populaţiile dăunătoare.

Cei mai periculoşi sunt păianjenul co­ mun, tripsul, tuta absoluta, musculiţa albă de seră, afidele.

De asemenea, nematozii din sol se combat foarte greu, cu cheltuieli mari. Am văzut că mulţi cultivatori au semnalat prezenţa acestora chiar şi în câmp, nu numai în spaţiile de cultură protejată. Şi mare atenţie la viroze ­ cele mai periculoase boli ale plantelor, ca şi la fuzarioză, verticilioză, cancerul tomatelor, botritys cinerea sau mană”, a punctat Costel Vînătoru.

A RENUNŢAT LA ÎNCĂLZIREA A 4.000 MP DE SOLAR Buzoianul Claudiu Breazu, legumi­ cultor din comuna Glodeanu Sărat, a început pregătirile la cultura de cas­ traveţi încă din decembrie. ... ››› 84

83

Nu risipi banii, ia decizia rațională ->

84 Legumicultură

Am avut probleme cu Tuta absoluta, o controlez cu combatere biologică, cu prădători. Anul trecut nu m-am închis pe pierdere, dar nici mare profit nu am obţinut… În 2020 am intrat într-o gaură de fix 40.000 de euro din care cu greu mi-am revenit!

CLAUDIU BREAZU

Legumicultor jud. Buzău

Avem cultura de salată cu recoltare înainte şi după Înviere. Am vândut salată de Anul Nou la un leu bucata, preţ mai mic decât acum 15 ani, când era pe piaţă la 1,5 lei!

MARIAN BARONESCU Legumicultor jud. Olt

Anul trecut, după plantarea roşiilor, în fenofaza de legare, factorii climatici nefavorabili au distrus solarul.

Pierderea a fost calculată la 4.000 de euro, plus costurile cu înlocuirea foliei şi reparaţiile la structura de rezistenţă.

DANIEL GÂREA

Legumicultor jud. Buzău

1-14 februarie 2023

››› 82 ... Deşi are un hectar de solar cu posibilităţi de încălzire, din cauza costurilor foarte ridicate a renunţat să mai cultive roşii de primul ciclu. Aşa că 4.000 mp de solar îi lasă mai spre vară.

Producătorul a ales să cultive în primul ciclu numai castraveţi, fiind convins că “Programul Tomata nu va aduce decât falimentul legumicultu­ rii”! Şi a explicat: “Se înfiinţează foarte multă tomată, anul trecut au fost 17.000 de beneficiari. Să rămâi cu 3.000 de euro înseamnă nimic, mai ales la fer­ mele mari! Eu puneam un hectar de tomate, dar am renunţat, din cauza vii­ torului nesigur: producția este foarte mare, prețurile scad pe piaţă şi intrăm în faliment”, a susţinut acesta.

Fermierul a produs circa 25 mii de fire de castraveţi pentru o suprafaţă de 6.000 mp şi în aceste zile le repică.

Costurile de producţie la răsaduri s­au dus undeva între 1,5 şi 2 lei firul. Dacă totul va merge şnur, va ieşi pe piaţă cu castraveţii la sfârşitul lunii martie.

COSTURI MARI ŞI LA PLANTARE Daniel Gârea, un alt cunoscut pro­ ducător de legume din Glodeanu Sărat, satul Pitulicea, avea pregătită de lucru o suprafaţă de 3.700 mp de solar. „Am semănat şi suntem în faza de produ­ cere a răsadurilor de tomate, apoi va urma cultura de castraveţi pe care o în­ fiinţăm începând cu jumătatea lunii. Voi realiza, în total, în jur de 14.000 de fire.

Costurile unui fir este de 2 lei la tomate şi 1 leu răsadul de castravete. Întrucât solarul nu este încălzit, plantarea va avea loc ceva mai târziu”, a precizat cultivatorul. Intenţionează să încăl­ zească solarul la plantarea răsadurilor

CAPCANE PENTRU DĂUNĂTORI Folosirea capcanelor lipicioase pentru monitorizarea dăunătorilor la răsaduri este o activitate nece­ sară! Acestea au culori diferite pentru că insectele sunt atrase de anumite culori: albastre pentru identificarea thrips­ului galbene pentru musculița albă și afide negre pentru tuta absoluta

• • •

7 CONDIŢII ALE UNUI RĂSAD DE CALITATE 1. să fie libere de boli și dăunători; 2. să aibă înălţimea de circa 25 de cm; 3. să dezvolte 3 perechi de frunze adevărate; 4. frunzele să fie sănătoase, în poziţie aproape orizontală; 5. diametrul tulpinii să măsoare între 6 şi 9 mm; 6. butonii florali ai primului etaj să fie bine diferențiați; 7. rădăcinile să fie bine ramificate. timp de 21 de zile, dar nu mai mult de o lună, din cauza costurilor mari.

Până atunci, Daniel Gârea nu­şi vede capul de treabă. Trebuie să pregăteas­ că solariile, să cumpere folie, să veri­ fice instalaţiile de irigat şi de încălzire.

PRODUCE RĂSADURI CERTIFICATE Marian Baronescu, din Perişor, ju­ deţul Olt, un cultivator pasionat de le­ gumicultură, şi­a propus să producă peste 100 de mii de fire de răsad din aproape toate speciile. “Suntem auto­ rizaţi ca producători de răsaduri cer­ tificate, lucrăm numai pe bază de co­ menzi, dar şi pentru noi, că avem o suprafaţă de un hectar şi jumătate. Am semănat ardeioasele (kapia, ardeiul gras, ardeiul iute) şi o parte din roşii pentru clienţii care vin până în Sfintele Paşti să preia răsadurile comandate”, spune fermierul.

Acesta se pregăteşte de repicatul roşiilor extratimpurii, astfel ca la înce­ putul lunii martie să le planteze în solar cu o sursă de încălzire. „Preţul este în funcţie de valoarea seminţei. Atenţie: oferim răsad de 60 de zile, viguros şi călit numai bun de pus în pământ, la 28­32 cm înălţime, folosim materie organică sterilă, perlit natural, ecologic, având capacitatea de a aera solul şi de a absorbi apa, eliberând­o în timp în sol. Preţul este între 1,5 şi peste 2 lei firul la tomatele Cherry sau specialităţi, profitul nos­ tru fiind în medie de 30 de bani la fir”, susţine legumicultorul.

85 Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum) Păianjenul roșu (Panonychus ulmi) Păduchele din San-José (Quadraspidiotus perniciosus)

Afide (Aphis spp.)

L I O N R E

®

tra n o c arnă e-vie i e d ient și vița-d c i f e ent n livezi m a t di Tra r o l i r ăto dăun

V

Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae)

Păduchele lânos al viței-de-vie (Pulvinaria vitis) Păduchele țestos (Parthenolecanium corni)

VERNOIL®, insecticid-acaricid pe bază de ulei de parafină (800 g/L), formează pe scoarța pomilor și a viței-de-vie o peliculă, care acționează asupra dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora (adulți, larve și ouă).

Beneficiile produsului VERNOIL®: 9 Substanța activă are acțiune de contact și determină asfixierea dăunătorilor.

9 Efectul tratamentului cu VERNOIL® este reducerea rezervei de agenți dăunători ce iernează pe scoarța pomilor, respectiv pe butuci și coarde la vița-de-vie.

9 Se aplică la măr, păr, prun, cireș, cais, piersic, nectarin, viță-de-vie.

9 Combate dăunători cheie, precum: păduchii țestoși (Quadraspidiotus perniciosus, Parthenolecanium corni), păduchii lânoși (Eriosoma lanigerum, Pulvinaria vitis), acarieni (Panonychus ulmi, Tetranychus urticae, Aculus spp., Eriophyes vitis, Calepitrimerus vitis) și afide (Aphis spp.).

VERNOIL® este a doua denumire comercială a produsului OVIPRON TOP®.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

86 Tineri fermieri în România

A PIERDUT UN... AUTOBUZ ŞI A CÂȘTIGAT UN BRAND!

Ferma Ursu VS, din comuna Bogdănița, județul Vaslui este axată îndeosebi pe producerea de legume și de răsaduri, reprezentând împlinirea visului a doi tineri: Anca Elena Ursu și Silviu Fogoros.

S

ilviu Fogoros este originar din Făgăraș iar Anca Elena Ursu este din comuna Bogdănița, județul Vaslui. La finalizarea studiilor de mas­ terat în horticultură, cei doi tineri au luat decizia de a­şi croi împreună dru­ mul în viață și în afacerile agricole, sta­ bilindu­se la Bogdănița și încercând să pună în practică tot ceea ce au învățat la școală.

2 HECTARE „CU DE TOATE”!

Cei doi horticultori lucrează aproxi­ mativ 2 hectare (legumicultură în câmp și în spații protejate, floricultură, pomi­ cultură și viticultură), din care o supra­ față de 3 mii mp este cu spații prote­ jate (5 solarii, pe structură metalică), 400 mp livadă și 600 mp cu viță de vie pentru vin (în reconversie spre soiuri de struguri pentru masă).

Deși încă nu sunt înscriși în pro­ grame dedicate sistemului ecologic, tinerii horticultori utilizează tehnologii cât mai naturale, alături de producția legumicolă comercială și de obținerea de răsaduri practicând și legumicultură de colecție.

1-14 februarie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ÎNTÂMPLAREA DIN STUDENŢIE CARE I-A DECIS DESTINUL! ”În 2014, eram doar o studentă din Vaslui la UȘAMV Iași. Colegii făceau glume despre vasluieni, eu munceam.

Râdeam cu ei, nu arătam supărare, dar mă frământa ideea de a face ceva valo­ ros, de a lăsa ceva în urmă cu care să se mândrească vasluienii. Am ales să rămân acasă, după ce, fiind la Licență la montanologie, în timpul practicii am pierdut autobuzul care ne ducea pe noi, studenții, la Ferma Ezăreni, acolo unde se desfășura un mare târg agricol. Pierzând autobuzul, am ajuns să fac practica la Ferma Didactică Adamachi, în legumicultură, un domeniu pe care îl cunoșteam de acasă, părinții mei având solarii pe 1 ha de teren, într­o localitate învecinată cu satul nostru”, își aminteşte Anca Elena Ursu.

AGROTURISM LA... BOGDĂNIŢA! Pe termen mediu, unul dintre cele mai importante proiecte pen­ tru care deja au făcut unele de­ mersuri este acela de a contribui la dezvoltarea comunei Bogdănița, inclusiv prin realizarea unei inves­ tiții cu iz agroturistic, respectiv construirea unor cabane tematice ­ Cabana mov de lavandă, Cabana de cânepă etc., amplasate în fer­ mă și care vor fi locații de popas pentru cei care vor dori să rămână măcar o noapte în zonă, pentru a se lăsa răsfățați de natură, la tâmpla pământului!

Aşa a început „aventura” în legumi­ cultură. A decis să urmeze masterul pentru ca apoi să revină în satul natal şi să demareze propria afacere. ÎNCEPUTURILE FERMEI URSU VS Cu banii din prima bursă, Anca Elena Ursu a cumpărat câteva semințe, primele plăntuțe obținându­le pe pervazul camerei de la cămin. ”Am și acum semințe păstrate din soiurile de atunci. Mi­a rămas

Tineri fermieri în România 87 pasiunea pentru a cultiva în ghivece iar în acest an mă voi focusa să fac un stu­ dio de plante pentru grădini urbane, ca să aducem verdele în oraș. După acele prime semințe, au urmat alte câteva sute primite de la ”Piața de semințe cu suflet”, ediția organizată la Iași. În ca­ drul acestei piețe, se donează semințe și material de plantat oricărei persoa­ ne care dorește, cu singura cerință de a produce mai departe”, povesteşte tâ­ năra despre începuturi.

Doi reprezentanți de la ”Grădina Neculai și Ana” din Roman, județul Neamț i­au ales pe cei doi tineri drept beneficiari ai ”pachetului vânătoresc” și, practic, acela a fost punctul de start, când au transformat un saivan de ca­ pre într­un solar de 400 mp și au pro­ dus primele răsaduri.

CUM AU AJUNS LA 5 SOLARII? În anul 2019, au accesat și Măsura 6.3 destinată dezvoltării fermelor mici, cei 15 mii de euro folosindu­i pentru construirea primelor două solarii pe structură metalică. Atunci şi­au propus ca în următorii 3 ani să mai construias­ că un solar/an. Și s­au ținut de cuvânt, astfel că acum, la începutul lui 2023, deţin în total 5 solarii și o răsadniță.

Două solarii au fost ocupate pre­ dominant cu culturi clasice de tomate și ardei, altul cu vinete, iar în celelalte două solarii au avut tomate de colecție (peste 300 de soiuri) și ardei de colec­ ție (peste 200 de soiuri).

Am clădit o fundație solidă a unui vis devenit realitate: o fermă în satul natal.

Posibilități ar fi fost multe să plec departe, dar am ales să rămân acasă.

De fapt, cred că Dumnezeu m-a așezat acolo unde a fost nevoie. Am riscat şi am ales să valorific ce aveam!

ANCA ELENA URSU

Producător Bogdănița, jud. Vaslui

IMPLICAREA ÎN COMUNITATE Încă de la început, Anca Elena Ursu și Silviu Fogoros și­au propus să des­ fășoare o activitate horticolă cum nu s­a mai văzut în zonă, pornind de la or­ ganizarea și desfășurarea activităților practice și până la valorificarea inova­ tivă a produselor, vizând mereu inclu­ siv implicarea în viața socio­culturală a comunității.

”În perioada când am revenit acasă, eram cam singurul astfel de exemplu din zonă. Cred că mulți nu se așteptau să rămânem aici și, în niciun caz, să realizăm inovații în fermă, dar și pași în actul de educație a noii generații de copii. Însă, acum, ne putem mândri cu GRĂDINA COPIILOR, unde am creat zone distincte, precum dealul cu la­ vandă, aleea cu cireși și alte ... ››› 88

Parcarea Aushopping Satu Mare

Ing. Bura-Maksay Stefan-Petru

Organizator evenimente , coordonator

Tel : 004-0744-977-846 Email : bura.istvan1975@gmail.com

fb.com/agroexposm fb.com/expoindustrysm

88 Tineri fermieri în România

BUCHETELE DE LEGUME BOGDĂNIŢA Anul 2022 a fost dominat de creativitate, inclusiv prin inovația pe linia valorificării producției, respectiv prin așa-numitele ”buchete de legume Bogdănița” create din flori, legume, șampanie, miere etc. „Am pornit în anul 2021 cu 6 buchete, în 2022 am făcut 42 buchete. De la 6-7 ore, am ajuns să fac un buchet mic într-o oră şi unul mare în 2-3 ore. Am reușit să realizez buchete pe loc la două festivaluri și oamenii stăteau la coadă să facă poze şi să cumpere buchetele noastre”, povesteşte Anca Elena.

2023 se anunță a fi un an plin de buchete.

Deja au achiziționat semințe pentru a produce legume mai deosebite, plante aromatice și medicinale, pe care le vor folosi la buchetele speciale. „Lucrăm și pentru colectarea de la fiecare producător de soiuri specifice, înspre a face cel mai frumos jurnal de semințe, așa cum am văzut în Belgia. În august 2022, am fost printre cei 4 colecționari de tomate care au reprezentat România la festivalul de profil din Bruxelles”, precizează antreprenoarea.

››› 87 ... asemenea colțișoare realizate împreună cu copilașii, care au ocazia de a face lucruri la care eu nu am avut acces când eram de vârsta lor”, spune tânăra vasluiancă.

Au început de la zero și, în câțiva ani, legumele lor au ajuns inclusiv pes­ te hotare. „Spre deosebire de anul 2014 acum, în anul 2023, oamenii pe care îi întâlnesc îmi vorbesc cu drag despre Vaslui. Mergând la Indagra, cu vesta pe care aveam scris Ferma Ursu VS, am fost oprită de cel puțin 10 ori, spunându­se ,,Ea e fata din Vaslui". Ce am simțit pe mo­ ment nu pot descrie în cuvinte. În lume sau acasă, ne ghidăm după un principiu: învățăm să putem învăța și pe alții, pentru că nu se știe când exemplul de azi poate fi succesul de mâine. Noi ni­i apropiem pe copii, le arătăm ce înseamnă această muncă, în speranţa că, înțelegând­o, o vor prețui și poate o vor alege, la rândul lor”, susţine Anca Elena Ursu.

VÂNZARE PE BAZĂ DE ABONAMENT Chiar din 2018, primul an de producție comercială de legume, valorificarea s­a făcut direct către consumatori, dar nu în piață, ci pe bază de abonament pen­ tru minim un pachet de câte 8 kg mixt de legume în stare proaspătă. Produ­ sele sunt livrate în localitățile limitrofe, precum și în Bârlad și Vaslui. În perioa­ da pandemiei, această alegere i­a pla­ sat pe cei doi tineri legumicultori cu un pas în fața altor producători. În cei 5 ani de activitate, un aport financiar semnificativ l­a adus și valo­ rificarea răsadurilor, domeniu care în anul 2023 cunoaște o dezvoltare ac­ centuată.

1-14 februarie 2023

”Recent am inițiat o colaborare cu Agroland Mega, unde vom livra răsa­ duri. Pentru grădinarii ce își doresc câte puțin din toate am pregătit Pachetul micului grădinar, cu 45 fire de răsaduri de diferite legume. Pentru cine va dori doar tomate pregătim un pachet cu 45 răsaduri (9 inimă de bou, 9 crețe, 9 lun­ guiețe, 9 mari și 9 cherry colorate). În același mod vom continua cu mixt de răsaduri de vinete și ardei colorați. La pachet vor primi instrucțiuni şi consul­ tanță”, sublinia Anca Elena Ursu.

Răsadurile se fac cu turbă profesio­ nală, în alveole mai mari, folosindu­se semințe profesionale și semințe tradi­ ționale.

PLANURI LA ZI ŞI DE VIITOR În prezent, cei doi legumicultori ur­ mează programul “Tineri lideri pentru agricultură”, organizat de Clubul Fermi­ erilor Români, încercând să asimileze repere cât mai moderne și mai adap­ tate acestor timpuri, pentru a își stabili în mod optim obiectivele profesionale și pentru a le și îndeplini. În plan personal, pentru luna mai 2023, luna florilor, și­au programat că­ sătoria, care va determina o extindere certă a familiei lor de horticultori, prin faptul că nașii sunt absolvenți de studii superioare în același domeniu.

Pe termen scurt, cele mai importan­ te proiecte profesionale privesc atât consolidarea segmentului de produce­ re a legumelor și a buchetelor speciale ”Bogdănița”, cât și investițiile în tehnică pentru semănat și în sporirea produc­ ției de răsaduri, de la 10 mii bucăți în 2022, la 70 de mii în anul 2023.

Pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Prețuri. Piețe. Tendințe 89

Cine aprovizionează Europa cu fructe și legume?

Europa este o piață mare și matură, cu o cerere stabilă pentru majoritatea fructelor și legumelor proaspete. Dar nevoia permanentă (pe tot parcursul anului) pentru o gamă largă de produse mențin dependenţa Europei de furnizorii externi.

D

imensiunea pieței, cererea pe tot parcursul anului și dependența de furnizorii externi fac din Europa o piață­țintă pentru furnizorii din țările în curs de dez­ voltare. În acelaşi timp, cumpărătorii europeni sunt mereu în căutarea unor furnizori de încredere în zone strategice, astfel încât să poată oferi fructe și legume consumatorilor în orice moment al anului.

PIAŢĂ MARE ȘI PRETENŢIOASĂ Europa are o populație de peste 530 milioane de consumatori și repre­ zintă mai mult de 62 de miliarde de euro, adică 43% din valoarea totală a comerțului global cu fructe și legume proaspete. Cinci dintre cele mai mari zece țări importatoare de legume şi fructe (din lume) sunt din Europa. Germania, Marea Britanie și Franța sunt cele mai impor­ tante pieţe, în timp ce Olanda şi Belgia sunt "centrele comerciale" și țările cu cele mai mari "reexporturi".

VALOAREA TOTALĂ A IMPORTURILOR Valoarea importurilor de fructe și legume continuă să creas­ că an de an, având în vedere și costurile actuale cu logistica. Țările în curs de dezvoltare joacă un rol semnificativ în aprovizionarea Europei cu fructe și legume proaspete (43% din valoarea totală a schimburilor comerciale în 2021). Valoarea acestor importuri a fost de 17 miliarde de euro în 2021 și crește cu 2% și 6% anual.

Spre deosebire de fructe, cererea de legume proaspete este mult mai dependen­ tă de producția locală. Volumul importurilor de legume din țările în curs de dezvol­ tare a înregistrat o creștere mai mică, cu o valoare de 4 miliarde de euro în 2021.

Această creștere este probabil legată de costurile de transport maritim. Importurile de legume din Maroc și Turcia au crescut semnificativ în 2021. Acest lucru reflectă o deplasare treptată a producției de legume către țările din apropierea Europei.

PRODUCȚIE INSUFICIENTĂ Majoritatea fructelor și legumelor ecologice din magazinele europene sunt produse la nivel regional. Legumele ecologice reprezintă în medie 9,5% din totalul producției. În ceea ce privește fructele ecologice, ponderea este cuprinsă între 10,1% și 27,1%, procentul cel mai ridicat fiind înregistrat în cazul fructelor de pădure.

UE doreşte ca, până în 2030, cel puțin 25% din toate terenurile agricole să fie utilizate pentru agricultura ecologică. Cu toate acestea, în 2020, suprafața cultivată în sistem ecologic a crescut cu doar 5,3%.

Comercianții europeni nu vor putea să se aprovizioneze cu toate produsele ecologice la nivel local. Pentru a răspunde interesului tot mai mare pentru produsele ecologice, vor fi necesare şi mai multe importuri de astfel de mărfuri.

Scanează codul QR și consultă Raportul fruitlogistica.com privind producţia şi importul de legume şi fructe al statelor europene!

Documentul este în limba engleză.

90 Legumicultură

CUM SĂ EVITĂM ATACUL DĂUNĂTORILOR DE SOL

Experiența ultimilor ani arată că iernile blânde, fără precipitații, favorizează apariția și înmulțirea dăunătorilor de sol, un motiv suficient pentru ca noile culturi de legume să fie compromise. un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

DĂUNĂTORII DE SOL: CÂT DE PERICULOȘI SUNT? Toți dăunătorii fitofagi de sol, inefi­ cient controlați sau în lipsa instrumen­ telor de prevenție înainte de plantare și transplantare, au un impact negativ major asupra producțiilor obținute, atât cantitativ, cât și calitativ, acestea nemaiputând fi depozitate și comer­ cializate. O problemă a legumicultorilor este faptul că semnele atacului fie­ căruia dintre dăunătorii de sol nu sunt evidente imediat. Trebuie menționat că o singură larvă poate ataca mai mul­ te semințe, rădăcini sau răsaduri, de­ oarece manifestă o mobilitate destul de mare, atunci când sunt în căutare de hrană.

SEMNELE ATACULUI De exemplu, în cazul viermilor sârmă (Agriotes spp.), invazia este semnalată prin goluri în cultură sau prin suprafe­ țe cu plante nedezvoltate, căzute. Lar­ vele sapă galerii în rădăcini, în timp ce se hrănesc, iar producția afectată este

1-14 februarie 2023

Musca morcovului (Psila rosae) compromisă. Și în cazul altor dăună­ tori, precum musca morcovului (Psila rosae), musca verzei sau musca cepei (Delia spp.), rădăcinile prezintă porțiuni

ACȚIUNE ȚINTITĂ, DE DURATĂ COLUMBO® 0,8 MG asigură un control eficient, pe termen lung.

Produsul prezintă avantajul că, nefiind solubil în apă, rezistă la precipitații, nu emite vapori și, în plus, are o perioadă extinsă de degradare. Deoarece este dispo­ nibil sub formă de microgranule cu densitate mare, pe suport de carbonat de calciu, produsul nu se deplasează pe profilul solului, acționând țintit. În consecință, COLUMBO® 0,8 este un produs foarte bun, ușor de folosit, a cărui utilizare are efectele scontate.

Sursa foto: www.alamy.com

O

soluție la îndemână pentru fermi­ eri este utilizarea insecticidelor granulate de sol, care formează o barieră de protecție a seminței, bulbu­ lui sau a răsadului împotriva dăunăto­ rilor. Având în vedere că, în unele zone horticole, densitatea dăunătorilor este ridicată, precum și că aceștia atacă în vetre (distrugerile sunt, astfel, mai ra­ pide pe suprafața infestată), este reco­ mandat ca produsul utilizat să repre­ zinte cea mai bună opțiune din punct de vedere al eficacității și persistenței.

de țesut afectat, care poate constitui poartă de intrare pentru numeroși pa­ togeni, precum putregaiurile.

COLUMBO® 0,8 MG: MAI PUȚINE GRIJI Substanța activă cipermetrin (8 g/kg) este eficientă împotriva viermilor sâr­ mă (Agriotes spp.) și a altor larve de dă­ unători, cum sunt musca morcovului (Psila rosae), musca rădăcinii la varză sau musca cepei (Delia spp.), și acțio­ nează prin contact, ca o neurotoxină cu efect rapid asupra sistemului nervos al insectelor și, de asemenea, repelent.

MOD DE APLICARE: SIMPLU, RAPID, LOCALIZAT Produsul se aplică în doză de 12 kg/ ha, indiferent de specie, la rădăcinoase (morcov, hrean, pătrunjel etc), crucife­ re (varză, broccoli, conopidă), legume cu bulbi (ceapă, usturoi), tomate, vinete sau castraveți.

Este indicată pregătirea unui pat germinativ bine afânat și mărunțit pentru dispersia omogenă a microgranulelor. Nu se recomandă amestecarea cu alte produse granulate, datorită densităților și a granulometriei. În cazul utilizării* ambalajului „gata­de­folosit” (1,2 kg), se va pregăti o brazdă cât mai largă, iar granulele se vor aplica direct din recipient pe toată am­ prenta brazdei (inclusiv pe laterale), pentru a forma o barieră protectivă în jurul semințelor sau răsadului. Brazda se acope­ ră foarte bine după însămânțare sau (trans)plantare. *Pentru detalii concrete privind modul de aplicare, sca­ nați codul QR sau urmăriți schemele tehnologice din mate­ rialul grafic de mai jos.

Viermi sârmă la morcov (Agriotes spp.)

Sursa foto: www.alamy.com

Legumicultură 91

92 Ferma 4.0

Pagini realizate de PAULA CIUPAG | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 CRITERII PENTRU A ALEGE ANVELOPELE POTRIVITE

Alegerea anvelopelor este decisivă pentru economia de combustibil şi protecţia solului în exploatarea utilajelor agricole.

Dar cum nu este uşor să găseşti anvelopele potrivite, venim cu cel puţin trei criterii care vă pot ușura decizia!

1. PRESIUNE PNEU, CONTACT ȘI AFUNDARE ÎN SOL

2. PATINAREA ŞI AUTOCURĂŢAREA

În primul rând, trebuie să se potrivească presiunea, supra­ Pe lângă rezistenţa redusă la rulare şi riscul mai mic de faţa de contact și adâncimea de afundare în sol. compactare a solului, patinarea ar trebui, de asemenea, să Chiar dacă unii agricultori şi-ar rezuma cefie redusă la minimum. "Practic, cu o patinare de aproxirinţele faţă de anvelopa ideală astfel: trebuie mativ 10-15%, întreaga tracţiune poate funcţiona bine", să fie neagră, rotundă şi… să meargă, anveexplică Jens Friedrich. Pentru ca transmisia tracţiunii să lopele trebuie să fie întotdeauna adecvate fie cât mai optimă, trebuie reglată înălţimea crampoanelor. pentru fiecare aplicație de lucru. În spatele Acest lucru asigură o mai bună transmitere a cuplului şi mai alegerii anvelopei optime trebuie să stea: puţine alunecări.

De asemenea, este importantă o bună autocurăţare.

O presiune a anvelopei adaptată la condițiile de sol; Acest lucru poate fi, de asemenea, ajutat de o presiune a O suprafaţă de contact mare; aerului mai mică în anvelope.

O adâncime de afundare a anvelopei cât mai mică. Acestea Presiunea corectă a pneurilor are multe avantaje. Unii sunt trei modalităţi pentru a proteja solul şi, în acelaşi timp, penproducători oferă aplicaţii care îi ajută pe tru a economisi motorină. "Alegerea anvelopei potrivite poate fermieri să seteze presiunea optimă pe an­ avea un efect pozitiv asupra protecţiei solului şi, în acelaşi timp, velopele tractoarelor lor. Scanează codul QR poate creşte randamentul", spune Jens Friedrich de la Grupul de şi vezi care sunt acestea! companii Pneuhage, pentru Agarheute.com.

O combină de recoltat poate cântări cu uşurinţă 27 de tone, iar o maşină de recoltat sfeclă chiar şi 60 de tone. Înainte de a intra în câmp, fermierii ar trebui să determine sarcina vehiculului În plus faţă de anvelopa standard, există anvelope IF (Improve pentru a putea alege presiunea corectă a pneurilor.

Flexion) şi VF (Very Improve Flexion), care pot suporta o sarcină În acest caz, sunt utile fişele tehnice ale producătocu 20 şi, respectiv, 40% mai mare decât o anvelopă standard la rilor de anvelope sau aplicaţiile care compară proaceeaşi presiune de umflare. Acest lucru are ca rezultat o patiprietăţile anvelopei cu sarcina vehiculului şi deternare redusă şi o presiune mai mică asupra solului şi, prin urmare, mină astfel cea mai bună presiune a anvelopei. o compactare mai mică a solului, deoarece suprafaţa de contact a anvelopei este mai mare.

• • •

CE SUNT ANVELOPELE VF?

1-14 februarie 2023

Ferma 4.0 93

SFATURI DE LA SPECIALIȘTII BKT

Lucrul pe suprafețe înclinate este o reală provocare pentru siguranță.

Ce anvelope alegem?

Ce anvelope sunt potrivite pentru terenuri agricole pietroase și nisipoase?

Care este diferența dintre anvelopele radiale și cele cu cută înclinată?

3. ŢINEŢI CONT DE PRODUCTIVITATEA “ECHIPEI”! Înainte de a cumpăra anvelope noi, ar trebui să vă gândiţi şi la celelalte echipamente agricole pe care doriţi să le folosiţi pe tractorul dumneavoastră. "Este important să se ia în considerare productivitatea întregului ansamblu", recomandă Jens Friedrich. Astfel, următoarea întrebare la care ar trebui să vă răspundeţi este scopul utilizării. Tractorul este utilizat în principal la fermă sau mai degrabă pe câmp? De exemplu, dacă trebuie să parcurgeţi distanţe lungi până la câmpurile dvs., este mai probabil ca anvelopele să fie supuse uzurii în urma conducerii pe drumuri asfaltate.

Acest lucru înseamnă că: "pentru munca în câmp, anvelopele mai moi sunt mai potrivite, deoarece protejează solul şi oferă o tracţiune mai bună", explică expertul german. Pe de altă parte, o compoziţie specială de cauciuc şi o bandă de rulare diferită ar ajuta la evitarea uzurii premature atunci când se circulă mai mult pe drumuri asfaltate.

Scanează codul QR şi vezi poze cu cele mai frecvente defecţiuni ale anvelopelor şi cauzele lor!

Nu uitați de lăţimea vehiculului! Atunci când alegeţi anvelopele, nu uitaţi de lăţimea vehiculului: Anvelopele trebuie măsurate cu precizie pentru a vă asigura că acestea respectă normele de circulaţie rutieră.

Scanează-mă!

Iată cum economi­ sesc fermierii nemţi motorina!

10 recomandări!

CUM AFLU CALITATEA ANVELOPEI? Dacă vă uitaţi la o anvelopă, nu puteţi vedea imediat diferenţa de calitate, chiar şi cu un ochi antrenat.

Acest lucru se datorează faptului că ceea ce contează cel mai mult sunt mecanismele interne - construcţia şi compoziţia mixului de cauciuc. Dacă doriţi să ştiţi cu exactitate, puteţi contacta dealerul dumneavoastră de anvelope. Totuşi, pentru o primă autoanaliză, puteţi lua în considerare mai întâi următoarele sfaturi: Lăţimile diferite şi numeroasele muchii ale crampoanelor asigură o tracţiune bună. Dacă crampoanele sunt late, mari şi joase, acestea protejează solul. În cazul în care crampoanele se suprapun în mijlocul benzii de rulare, anvelopele au o rulare stabilă pe şosea.

Pe eticheta anvelopei citiți nu numai dimensiunea acesteia, ci şi indicele de sarcină şi de viteză.

Nu uitaţi: lăţimea anvelopei şi lăţimea vehiculului trebuie măsurate cu exactitate, astfel încât să fie în orice caz în conformitate cu normele de circulaţie rutieră.

•

• •

94 Utilaje agricole

Marius Mitra, area export manager Falc în România (stg.) și Paolo Zama, director general Falc (dr.), la EIMA Bologna 2022

Utilaje pentru nevoile actuale ale agriculturii Un nume cunoscut pe piața utilajelor agricole în România acum câteva zeci de ani recâștigă teren: producătorul italian Falc vine cu utilaje pentru livezi, vii și cultura mare, adaptate nevoilor actuale ale fermierilor.

C

a majoritatea companiilor italiene, Falc este o afacere de familie, înființată acum mai bine de 60 de ani, specializată în producerea de utilaje pentru prelucrarea solului, acționate cu cardan, și de tocători pentru vii, livezi și culturi vegetale.

MAȘINA DE SĂPAT FALC, STUDIATĂ ÎN ROMÂNIA Pe piața din România, Falc este cunoscută în special pentru mașinile de săpat. ”În România, mașina de săpat Falc era studiată la facultate. Primele mașini Falc, pentru legumicultură, au Scanează-mă!

Aflați detalii despre utilajele Falc și o vizită în fabrica producătorului italian!

1-14 februarie 2023

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fost aduse în România în anii 70”, spune Marius Mitra, Area Export Manager Falc pentru România.

Acum, producătorul italian vinde în țara noastră mașini de săpat, tocători de la 1 m la 8 m lățime, pluguri rotative, freze și sape rotative, mașini de lucrat între rânduri și stivuitoare hidraulice pentru tractoare.

PLUGUL ROTATIV, UN UTILAJ PENTRU EXTREMELE DIN AGRICULTURĂ ”Plugul rotativ este un utilaj unic, special conceput pentru două extreme

ale agriculturii, cu care ne întâlnim tot mai des în România: poate prelucra terenul când pământul este foarte uscat și tare, după recoltare, când nu se poate ara clasic. Nu destructurează solul, cum face o freză sau o grapă rotativă, deoarece funcționează la o rotație mică, de 60 rotații pe minut.

Cealaltă extremă apare când pământul este foarte umed. În acest caz, doar se schimbă cuțitele cu ancore convexe, pentru arătură în teren foarte umed.

Un alt beneficiu față de aratul tradițional este că amestecă stratul de sol pe toată suprafața, crescând, în timp, fertilitatea solului”, explică Marius Mitra.

Plugul rotativ merge până la adâncimi de lucru de 40 cm și are o viteză de lucru de 5-6 km la oră. Un astfel de utilaj a fost prezentat și la expoziția AgriPlanta. Falc produce pluguri rotative de la ... ››› 96

95

96 Utilaje agricole ››› 94 ... 2 m la 4 m lățime de lucru, pentru tractoare de la 100 CP la 400 CP. GAMA ”BIO-FRIENDLY” PENTRU AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ La EIMA 2022, Falc a prezentat toată gama de utilaje ”bio-friendly”, care pot fi utilizate și în agricultura ecologică. ”Am început să dezvoltăm gama bio-friendly acum mulți ani, tocmai pentru a reduce consumul de produse chimice în agricultură. Vedem că agricultura ecologică a câștigat tot mai mult teren atât în țările din vestul Europei, cât și din estul Europei și, în viitor, fermierii vor merge tot mai mult în această direcție. Din gama bio-friendly avem mașina pentru semănatul culturilor verzi (cover crops), tocători pentru tocarea buruienilor dintre rândurile din vii și livezi”, spune Paolo Zama, directorul general Falc.

TOCĂTORI CU DUBLU EFECT Acesta afirmă că tocătorile sunt cele mai vândute utilaje din portofoliul Falc, datorită faptului că au numeroase aplicații atât în pomicultură și viticultură, cât și în cultura mare. ”Tocătoarea Spit Green este dezvoltată în colaborare cu Universitatea din Bologna și cu cultivatori de viță de vie din zonă, pentru combaterea biologică a buruienilor.

Principiul de lucru este că utilajul toacă buruienile dintre rânduri și aruncă resturile vegetale pe rând, având un dublu Scanează-mă!

Faceți un tur virtual al EIMA 2022 și descoperiți standul Falc în Pavilionul 25: în colțul din dreapta sus al imaginii, alegeți varianta Halls Map, apoi selectați Pavilionul 25 pe hartă și utilizați săgeata din centrul imaginii pentru a vă ”deplasa” prin pavilion.

1-14 februarie 2023

efect: acoperă buruienile de pe rând, oprind dezvoltarea acestora, și creează și efectul de mulcire, care îmbogățește conținutul de humus din sol”, explică Marius Mitra.

LIVRARE ÎN MAXIMUM O LUNĂ ȘI JUMĂTATE! Principala problemă pentru producătorii de mașini agricole, în prezent, este costul tuturor inputurilor, de la materiale la energie electrică, și termenul de livrare al componentelor și al mașinilor. ”Lucrăm, de foarte mulți ani, cu un sistem care este costisitor financiar, dar care ne permite să avem stocuri mari de materiale și de componente în fabrică, astfel că durata de producție pentru noi nu a fost atât de lungă nici în ultimii doi ani. Astfel, durata de livrare a fost în jur de o lună, foarte scurtă în comparație cu competitorii noștri. Faptul că avem stocuri mari de materiale și componente și că asamblăm utilajele doar după comanda finală a fiecărui client ne permite ca durata de livrare să fie, în prezent, de maximum o lună și jumătate”, spune Paolo Zama.

GARANȚIE 2 ANI Utilajele Falc sunt disponibile în România printr-o rețea de dealeri care acoperă toată țara.

Toate utilajele Falc sunt produse și asamblate în fabrica din Faenza, Italia, într-o unitate ce se întinde pe o suprafață de 40.000 mp, din care aproape jumătate acoperiți. Fabrica deține linie de sudare, de vopsire și șase linii principale de asamblare, în care sunt fabricate 70 de modele diferite de mașini. 85% din producția Falc merge la export în peste 60 de țări de pe cinci continente. 65% din exporturi sunt în afara Europei. ”Utilajele FALC au întreținere simplă și sunt renumite pentru rezistența în timp, dacă sunt exploatate corespunzător, iar majoritatea utilajelor au garanție de doi ani”, explică Marius Mitra.

PLANURI PENTRU AGRICULTURA 4.0 ”Ne propunem să dezvoltăm componente electronice pentru toate tipurile de mașini pe care le producem, ne îndreptăm spre agricultura 4.0, pentru că aceasta este viitorul. Problema ar fi costurile mari ale acestor aplicații, care ar fi justificate doar pentru utilajele care au un preț ridicat. Aici este important și sprijinul guvernamental, deoarece cred că majoritatea fermierilor nu ar da zece mii de euro în plus pentru un utilaj, fără o formă de sprijin din partea statului. Vedem aceeași situație și în cazul automobilelor electrice”, arată directorul general Falc.

97

98 Utilaje agricole

Pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Dispozitiv de telemetrie alimentat cu energie solară Krone SmartConnect Solar funcționează fără o sursă de alimentare externă. Versiunea cu baterii reîncărcabile a dispozitivului de telemetrie este alimentată cu energie solară.

Unitatea SmartConnect reprezintă de mult timp dispozitivul de bază pentru gestionarea datelor pentru utilajele Krone, cum ar fi mașinile de recoltat furaje Big X, dar noua unitate poate fi utilizată pentru diverse alte mașini, indiferent de producător.

Noul SmartConnect Solar poate fi folosit, de asemenea, pentru a integra într-un sistem de gestionare digitală a datelor utilaje mai simple, cum ar fi cositori, greble și alte echipamente fără sistem electronic propriu.

CONTOR DE SARCINĂ SAU SUPRAFAŢĂ Cu ajutorul unui senzor de poziție, unitatea alimentată cu energie solară poate fi utilizată, de exemplu, ca un contor de sarcină iar atunci când este

montată pe o greblă, un senzor detectează poziția de lucru și de transport.

Dacă este introdusă lățimea de lucru a unui utilaj, dispozitivul poate fi utilizat și ca un contor de suprafaţă (hectare) lucrată.

Un receptor GPS integrat și un modem radio cu cartelă SIM multirețea sunt utilizate pentru a trimite automat diverse date de poziție și stare, în timp real, către portalul mykrone.green (inclusiv viteza, orele de funcționare active și inactive, distanța parcursă, poziția de lucru și de transport, numărul de transporturi, încărcături și/sau suprafața lucrată, precum și starea de încărcare a bateriei).

O caracteristică nouă este conectarea SmartConnect Solar la Agrirouter - platforma universală de gestionare a datelor. Dispozitivul alimentat cu energie solară respectă clasa de protecție IP69K și este rezistent la apă, praf și murdărie.

John Deere e în top în 2021, în UK Cea mai bine vândută marcă de tractoare în Marea Britanie, în 2021, a fost John Deere cu 3.558 de unități noi vândute şi o cotă de piaţă de 25,3%. La nivel de producători, Grupul CNH și-a asigurat prima poziție cu 4.037 unităţi vândute, din care 2.682 tractoare New Holland şi 1.355 tractoare Case IH, dintr-un total de 14.071 de tractoare noi înmatriculate și o cotă de piață de 28,7%.

Pe locul al 3-lea s-a clasat AGCO cu 3.087 de tractoare noi vândute și o

1-14 februarie 2023

cotă de 21,9% din totalul pieței. Massey Ferguson, cu 1.530 de unități (10,9% cotă de piaţă), a fost cea mai vândută marcă AGCO în Marea Britanie în 2021, urmată de Fendt (911 unități/6,5%) și Valtra (646 de tractoare/4,6%).

Pe locul 4 s-a situat Kubota (947 unități vândute şi 6,7% cotă de piaţă), urmată de Claas cu 557 de tractoare vândute și o cotă de piață de 4%. Pe celelalte locuri din top 10 se mai află JCB (261/4,0%), Same Deutz Fahr

(257/1,8%), Agri Argo - McCormick (131/0,9%) și Landini (69/0,5%). Alte mărci au reprezentat 1.167 (8,3%) din total.

Aceste cifre acoperă toate gamele de putere, inclusiv tractoarele compacte sub 50 CP. Restricțiile impuse de legislația privind concurența obligă Asociaţia inginerilor din agicultură (AEA) să nu publice cifrele privind cotele de piață pentru tractoare decât după 12 luni.

99

100 Utilaje agricole

Pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Kubota şi Oeneo investesc în Bloomfield Robot Bloomfield Robotics, o companie cu sediul în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA) care dezvoltă tehnologie de imagistică a plantelor bazată pe inteligență artificială pentru utilizarea în culturile speciale, anunță investiții din partea Kubota Corporation și Oeneo Group SA. Una dintre inițiativele globale ale Kubota este de a dezvolta soluții care să îmbunătățească productivitatea și siguranța alimentară. Prin consolidarea investiţiei în Bloomfield, Kubota doreşte să se asigure că fiecare vehicul agricol devine o platformă de colectare continuă de date pentru a evalua atât sănătatea, cât și performanța fiecărei plante din sectorul culturilor speciale.

stânga - tractor Kubota cu camera FLASH de la Bloomfield; dreapta - camera FLASH de la Bloomfield montată pe un ATV (Foto: Business Wire) Această investiție reflectă încrederea Kubota în capacitatea Bloomfield de a oferi tehnologia necesară colectării de informații la nivel de plantă pentru a-i ajuta pe fermieri să ia decizii de gestionare cât mai bine documentate.

Investiţia companiei Oeneo a fost determinată de modul în care tehnologia Bloomfield promite să ajute la

dezvoltarea industriei vinului, respectiv capacitatea de a furniza analize specifice pentru fiecare regiune viticolă și soi de struguri. Pentru a face faţă impactului schimbărilor climatice fermierii caută noi indicatori, care să le permită să ia deciziile corecte pentru a asigura calitatea și cantitatea producției de vin.

Monarch Tractor își extinde operațiunile în India Producătorul modelului MK-V, tractorul inteligent, complet electric, cu șofer opțional, a anunțat extinderea operațiunilor sale în Hyderabad, India.

Monarch Tractor va folosi noua oportunitate de piață pentru a spori eforturile de cercetare și dezvoltare în Statele Unite, pe lângă sprijinul global pentru lanțul de aprovizionare.

1-14 februarie 2023

„Această bază suplimentară de operațiuni servește ca o oportunitate pentru noi de a explora dezvoltarea Monarch la scară globală, rămânând în același timp aproape de misiunea noastră de a transforma agricultura și de a oferi valoare fermierilor. Așteptăm cu nerăbdare acest nou început al călătoriei noastre globale în India, în timp ce continuăm să lucrăm pentru a face agricultura durabilă mai accesibilă", a declarat Praveen Penmetsa, cofondator și director executiv al Monarch Tractor.

Compania Monarch a dezvoltat noua sa unitate în India, deoarece unul dintre prototipurile pentru primul său tractor electric a fost testat în această ţară.

După lansarea cu succes a modelului MK-V, Monarch evaluează piaţa potențială pentru viitoarele sale modele, extinzându-și în același timp

Aceasta este o extindere mult așteptată şi importantă din punct de vedere istoric pentru Monarch și pentru creșterea noastră ca și companie!

PRAVEEN PENMETSA

Director executiv Monarch Tractor

amprenta globală. Construcţia noilor facilităţi de producţie au început încă din luna ianuarie iar Monarch a demarat şi o campanie de recrutare de personal.

Recent, CNH Industrial a încheiat cu Monarch Tractor un acord de licențiere pe mai mulți ani pentru tehnologiile de electrificare.

un articol de DĂNUȚ ANDREI | Specialist sisteme irigații, MEWI

Echipamente. Instalații 101

Greșeală majoră la irigat

Cine a pornit cu dreptul în domeniul irigațiilor, continuă tot așa. Cine a pornit cu stângul, va învăța din propriile greșeli. Însă în ziua de astăzi nu mai e timp pentru încercare și eroare. Timpul costă bani…

I

rigarea cu tamburi este cea mai ieftină, mai accesibilă, dar și cea mai puțin eficientă, din cauza consumului mare de energie. Sistemul cu tamburi este, totuși, preferat de mulți fermieri.

Când vrei să irigi, vrei să scoți o anumită plusvaloare, dar dacă nu o faci cum trebuie, o faci degeaba.

De pildă, un fermier ne spunea că a irigat porumbul ”de și-a rupt oasele”, cu apă multă din Mureș. A obținut 2,5 t/ha la neirigat și doar 3,5 t/ha de pe terenul irigat.

FIECARE UTILAJ ARE LIMITA LUI Cu un singur tambur nu poți acoperi toată suprafață dorită. În plus, contează și câtă apă oferi. Cei din Insula Mare a Brăilei au avut anul trecut o rată de udare la porumb de 400 l/mp, pe când

fermierul nostru a mers cu 150 l/mp.

Cine utilizează sisteme de irigații trebuie să se concentreze pe cerin­ țele plantei, nu pe ambiția de a acoperi toată suprafața. Dacă planta are nevoie de multă apă, însă tu cu un singur echipament

uzi o suprafață de 150 ha, atunci nu îi oferi plantei necesarul de apă. Pentru a asigura atât cerințele plantei, cât și nevoia fermierului de a iriga o suprafață cât mai mare, trebuie mai multe echipamente de irigat. Un singur tambur nu poate uda 100 ha, ci doar 20 ha!

102

1-14 februarie 2023

103

104 Furajare

Sorgul siloz - plantă întreagă sau pastă din boabe?

Z

În ultimii ani seceta a afectat majoritatea culturilor şi în special porumbul. Datorită calităţilor sale, atât pentru producţia de boabe cât şi pentru siloz, sorgul poate fi o alternativă viabilă.

onele cu temperaturi foarte ridi­ cate în timpul polenizării, precum şi lipsa umidităţii sunt condiţiile în care sorgul este poate realiza o pro­ ducţie eficientă economic.

De asemenea, în zonele unde cultu­ rile de porumb sunt "devastate" de animalele sălbatice, în special porci mistreţi şi urşi, sorgul poate "face faţă acestor dăunători".

CONSERVARE SUB FORMĂ DE PASTĂ Lunile de toamnă, septembrie ­ oc­ tombrie sunt (în general) bogate în precipitaţii, astfel că sorgul, în loc să piardă umiditate, acumulează apă/ umiditate, astfel că se întârzie foarte mult perioada optimă de recoltare şi, în final, umiditatea boabelor nu scade sub 16%.

"Pentru o bună păstrare este nevoie să facem uscarea, ceea ce costă des­ tul de mult, spre exemplu anul acesta preţul a fost de 23 lei + TVA per procent/

CUM ALEGEM HIBRIDUL OPTIM? La sorg, cu cât grad de precoci­ tate este mai mare, cu atât este mai mic numărul de boabe pe panicul. La hibrizii precoce, numărul scăzut de boabe/panicul trebuie contrabalansat cu o densitate de semănat mai mare, prin comparație cu hibrizii târzii. De asemenea, rezerva mare de apă din sol condiţionează formarea bioma­ sei şi accentuează concurenţa dintre plante în acelaşi timp cu epuizarea rezervei de apă.

Scanaţi codul QR şi aflaţi detalii despre cultura sorgului!

1-14 februarie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Umiditatea excesivă a plantelor poate afecta condiţiile de conservare şi calitatea silozului! tonă de furaj. De aceea am conceput o tehnologie pentru păstrarea sorgu­ lui boabe sub formă de pastă în silo­ bag­uri. În aceast fel putem să facem recoltarea sorgului boabe la o umiditate de peste 20%, încă din luna septem­ brie şi să îl folosim în hrana tineretului bovin", spune Iustina Lobonţiu, cercetă­ tor la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor ­ Tg. Mureș. În ceea ce priveşte parametrii

nutritivi ai sorgului boabe comparativ cu porumbul folosit în hrana tineretului taurin bovin, aceştia sunt apropiaţi sau chiar superiori porumbului.

Experienţele realizate la SCDCB Târ­ gu­Mureş au arătat că prin înlocuirea făinii de porumb cu pasta de sorg nu există diferenţe semnificative în hrana tineretului bovin la îngrăşat şi că sporul mediu zilnic a fost apropiat.

SILOZ DIN PLANTELE DE SORG Sorgul se pretează foarte bine pen­ tru siloz, în special hibrizii specializaţi pentru siloz. Dacă în ceea ce priveşte cultura pentru boabe, sorgul se apropie relativ greu de producţia realizată la porumb, în condiţii "climatice normale", în ceea ce priveşte utilizarea pentru si­ loz (plantă întreagă), sorgul realizează o masă vegetativă care rivalizează cu porumbul.

Perioada optimă pentru recoltarea în vederea însilozării este atunci când primele 2­3 frunze se usucă. Ca ur­ mare a condiţiilor din ultimii ani, s­a constatat un decalaj

Furajare 105 mare între umiditatea boabelor (a pa­ niculului) şi umiditatea plantei (a părţii vegetative) ceea ce poate fi un impe­ diment pentru însilozare.

SORGUL PENTRU BOABE VS PORUMB Conform Institutului ARVALIS (Franţa), calităţile nutritive ale sorgu­ lui pentru boabe sunt recunoscute: conţinut mai mare de proteine faţă de porumb; energie metobolizată la pui mai mare vs porumb şi similară în cazul nutriţiei suinelor; conţinut de amidon similar sau chiar puţin mai ridicat decât porumbul; risc redus de micotoxine (panicul

• • • •

deschis) şi rezistenţă la Diabrotica;

• conţinut redus de acid linoleic şi

acizi graşi polisaturaţi; conţinut scăzut de tanin; Toate acestea "recomandă sorgul ca un ingredient de bază în raţia fu­ rajeră zilnică iar experienţa fermieri­ lor din Ungaria ne arată că integra­ rea sorgului în nutriţia animalelor de fermă a dus la optimizarea costurilor cu 5­8%”, s­a arătat în prezentarea făcută de Frederic Guedj, market ma­ nager pentru cultura de sorg, Lidea Franţa, la „Conferinţa Sorgul ­ o alter­ nativă cu beneficii multiple pentru po­ rumb”, organizată de Lidea România la Timişoara în decembrie 2022.

•

TABEL: SORGUL BOABE VERSUS PORUMB ŞI ORZ Cultura (date multianuale 2011-2021) ARVALIS

Valoarea energetică brută (Kcal/kg MS)

Conţinut proteină (%)

Conţinut amidon (%)

Acizi graşi (%)

Sorg

4512

10,7

75,8

4,5

Porumb

4450

8,2

75,5

4,0

Diferenţă (sorg vs porumb)

+62

+2,5

+0,3

+0,5

Orz

4446

11,0

61,8

2,0

MS = materie uscată

3 RECOMANDĂRI LA SEMĂNAT

1.

Cerințele de căldură ale sor­ gului sunt mai ridicate faţă de alte culturi, de aceea temperatura din momentul semănatului trebuie să fie de minim 12°C. În zonele colinare, se recomandă începerea semănatului după ce temperatura este de cel puţin 12­14 grade, în special acolo unde diferenţele de temperatură dintre noapte şi zi sunt mari, cum este zona Transilvaniei.

Dacă nu are aceste temperaturi la semănat, sorgul nu numai că nu se dezvoltă, dar îşi pierde capacitatea de germinare cu până la 60%.

O atenţie deosebită trebuie acordată pre­ gătirii patului germinativ, pentru a se pu­ tea asigura o adâncime de semănat uniformă de 2­4 cm şi un contact bun între bob și sol.

Densitatea de semănat, în funcţie de gra­ dul de precocitate a hibrizilor, de tipul solului şi condiţiile meteorologice trebuie sta­ bilită luând în calcul pierderi de până la 20% în perioada încolţirii.

2.

3.

106 Gastronomie locală

“HAI, LA GIGI!”, UN BRAND CU TRADIŢIE OLTENEASCĂ Gigi Ciuncanu provine din neamul tismănenilor, oameni harnici și mândri de obârșia lor gorjenească, tatăl său fiind cunoscutul creator de artă tradițională Gheorghe Ciuncanu din Gornovița-Tismana, județul Gorj

G

heorghe Ciuncanu, denumit “ulti­ mul broder din Gorj”, și­a dăruit întreaga viață meșteșugirii stra­ ielor tradiționale și care a realizat cos­ tume populare pentru generații întregi de ansambluri folclorice și de interpreți de muzică populară.

PENSIUNE BIO ŞI PUNCT GASTRONOMIC LOCAL Cum, vorba românului, așchia nu sare departe de trunchi, aproape fără să realizeze pe deplin ce simboluri poartă activitățile sale, Gigi Ciuncanu și­a asumat responsabilitatea de a duce mai departe unele dintre valorile, simbolurile și tradițiile familiei și ale spațiului patrimonial în care s­a născut.

Stabilit împreună cu familia în ime­ diata apropiere a municipiului Târgu­Jiu și fiind pasionat de agricultură, zooteh­ nie și de gastronomie, Gigi Ciuncanu a reușit să așeze în coordonatele pro­ priei activități elemente reper din gos­ podăria părinților săi. Astăzi, se poate

1-14 februarie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mândri cu faptul că prin forțe proprii (bani și muncă fizică), a reușit să reali­ zeze o pensiune în sistem bio, un punct gastronomic local și a atestat un pro­ dus tradițional din carne de pasăre.

IUBESC TOT CE ESTE AUTENTIC “Părinții, Gheorghe și Ana, ne­au învățat și pe noi, copiii, să brodăm ba­ tiste, costume populare, bluze, bundițe și alte asemenea minunății, pe care ei le realizează de peste 5 decenii. Dar, ne­au mai învățat și altceva, respectiv să muncim și să prețuim tot ceea ce este autentic. Chiar dacă nici eu și nici fratele meu nu am ales să ne ocupăm de crearea costumelor populare ­ de exemplu, eu am ales să devin jurnalist,

amândoi am muncit permanent cu res­ ponsabilitatea pe care am văzut­o la părinții noștri și am căutat să ne apro­ piem de tot ceea ce a reprezentat va­ loare autentică, temeinicie și firesc al lucrurilor. Viața m­a dus la Târgu­Jiu, având propria mea familie și locuind într­o mică localitate de la marginea orașului.

De exemplu, din punct de vedere ali­ mentar, am căutat să le oferim copiilor noștri, Ștefania și Alex ­ ambii viitori medici, cât s­a putut de multe prepa­ rate cu materii prime obținute în gospo­ dăria noastră și realizate chiar de către mine“, își amintea Gigi Ciuncanu.

REUŞITELE LUI GIGI ÎN 2022 Totul s­a realizat treptat, începând din urmă cu aproximativ 5 ani, atun­ ci când, după trecerea în eternitate a bunicilor soției care locuiau în aceeași curte, Gigi și Luminița Ciuncanu au de­ cis că nu vor dărâma casa bătrânească, ci o vor restaura și o vor conserva ca pe

Gastronomie locală 107

Vorba marelui nostru Constantin Brâncuși: lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te așezi în starea de a le face.

Pentru mine, iarna e timpul când pot găsi clipa de răgaz care îmi permite o analiză lucidă și luarea unei hotărâri asupra următoarelor demersuri.

GIGI CIUNCANU

Întreprinzător din Târgu­Jiu

un simbol al legăturii cu copilăria.

După finalizarea lucrărilor, adică în urmă cu patru ani, la sugestia unor pri­ eteni, au publicat anunțul că pot caza turiști în casa renovată. A fost un prim pas reușit, pensiunea devenind astăzi un spațiu turistic deosebit de solicitat pe tot parcursul anului, inclusiv dato­ rită faptului că a dezvoltat și serviciul de oferire a mesei cu produse proprii, obținute cu materii prime din ograda proprietarilor.

De la pensiune și până la punctul gastronomic local nu a fost decât un pas, pentru că mulți dintre turiștii care

treceau pragul casei harnicului oltean, admirau microferma complexă și între­ bau dacă ar putea fi serviți cu bucate preparate pe loc.

Drept urmare, cea mai spectacu­ loasă evoluție a fost consemnată în ultimul an, Crăciunul 2022 fiind prima mare sărbătoare în care se marchează cea de­a treia reușită deosebită, după pornirea activității în cadrul pensiunii „Upstairs Residence” și după crearea punctului gastronomic local “Hai, la Gigi!”, respectiv obținerea atestatului de produs tradițional pentru “Piept de curcan afumat din Ograda lui Gigi”, în­ scris la poziția 738, în Registrul Național al Produselor Tradiționale, la data de 14.03.2022.

PIEPT DE CURCAN AFUMAT DIN OGRADA LUI GIGI “După ce am văzut că vizitatorii în­ cep să caute și să prețuiască tot mai mult autenticul și naturalul, fiind deo­ sebit de curioși și de istorioarele pe care le explicam despre diverse obiec­ tive turistice și personalități ale locului, mi­am dat seama că trebuie să continui performanțele din domeniu. Știam și de la alți operatori din sistem că obținerea documentelor oficiale care să ateste o anumită calitate și o anumită pozițio­ nare în top pentru produsele oferite

PIEPTUL DE CURCAN AFUMAT E LA MARE CĂUTARE! Primele șarje din produsul cu atestat tradițional “Piept de curcan afumat din Ograda lui Gigi” au ajuns la beneficiari din Târgu­Jiu, Tușnad și București, la primii prieteni și turiști găzduiți în pensiune. Acum produsele sunt răspândite în întreaga țară, pe

bază de comandă, deoarece capaci­ tatea de producție nu permite obți­ nerea unor cantități excedentare.

Gigi Ciuncanu lucreaza deja la ideea de a atesta și alte produse tra­ diționale, ca preparatele afumate din carne de rață și de gâscă.

consumatorilor le aduce acestora mai multă încredere.

De aceea, după ce am tot oferit înspre degustare pieptul afumat de curcan pe care îl preparam după rețeta din ve­ chime moștenită din satul natal, m­am decis să întocmesc dosarul pentru ates­ tare. Nu a fost chiar simplu, deoarece trebuiau anumite documente specifice, inclusiv care să ateste vechimea rețetei, plus numeroase analize de laborator și alte acte. Sunt bucuros de faptul că am reușit să fac acest pas, deoarece este vorba despre produse obținute strict cu resurse din gospodărie, respectiv iarba, porumbul și chiar fructele cu care hră­ nesc păsările ­ fructele pe care nu reu­ șesc să le strâng rămân pe jos și sunt mâncate de curcanii, rațele, găinile, gâștele pe care le las libere prin livadă și pe terenul meu de lângă râu“, explica întreprinzătorul oltean.

ALTE BUNĂTĂŢI DIN OGRADĂ Alături de preparatele din carne de pasăre, afumate și neafumate, în mi­ croferma lui Gigi Ciuncanu se mai obțin produse din legume și fructe, cum ar fi bulion, suc de roșii, sosuri de tomate și ardei, diverse varietăți de zacușcă, dul­ cețuri şi compoturi, toate după rețete vechi oltenești, între specialități aflân­ du­se dulceața de smochine și dulceața de castane, prin gust și aromă fiecare purtând către viitor duhul satului olte­ nesc tradițional.

108 Ovine şi caprine

3 probleme majore pe care le au oierii şi în 2023

Sectorul de creștere a ovinelor din România are un potențial formidabil iar prin politici și strategii corecte și stimulative ar putea ajunge pe primul loc în UE la totalul de efective de ovine.

L

a început de an Guvernul, în speţă Ministerul agriculturii este dator să realizeze și apoi să aplice o strategie economică care să cuprindă obiectivele și planificarea unor acțiuni care să stimuleze dezvoltarea profita­ bilă a creșterii oilor autohtone.

Această strategie ar trebuie să con­ tribuie la rezolvarea unor probleme ale oierilor care se referă la: 1. DEFICITUL FORŢEI DE MUNCĂ Deficitul de forță de muncă, mai precis de ciobani profesioniști, a avut impactul negativ cel mai dur asupra oierilor români. Meseria de cioban se potrivește numai pentru oameni pasio­ nați de oi, viguroși, căliți, pricepuți și curajoși atunci când turma este ata­ cată de animale sălbatice carnivore.

Tot mai mulţi tineri, chiar şi din zo­ nele tradiționale de creștere a oilor, aleg să muncească în alte domenii, mai confortabile și mai bine plătite. În această situație un număr im­ portant de oieri, de regulă cu efective mari, au fost nevoiți să apeleze la agen­ ții care aduc forta de muncă din Asia și în special din Bangladesh.

1-14 februarie 2023

un articol de

IOAN PĂDEANU ACO Dacia

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Pentru reducerea deficitului de forță de muncă trebuie să crească produc­ tivitatea muncii și MADR îi poate ajuta și stimula pe oieri prin politici de subven­

ESTE NEVOIE DE SUSŢINERE! Sectorul ovine aduce anual din export importante sume de valută și asigură piața internă în totalitate cu necesarul de produse specifice iar cererea de produse de la ovine este tot mai mare pe piața internă și mai ales externă. Pentru realiza­ rea acestor obiective este absolut necesar ca rasele de ovine autoh­ tone să fie ameliorate conform ce­ rințelor de piață.

Scanează codul QR şi vezi ce spun crescătorii!

ționare cu cel puțin 50% din prețul pen­ tru achiziționarea de instalații de muls oile, apoi din cheltuielile pentru parce­ larea și îngrădirea pășunilor cu garduri electice sau plase speciale din sârmă.

Menționez că în cadrul expoziției Agraria de la Jucu, județul Cluj, au fost prezentate și instalații de muls oile cu motor alimentat cu combustibil lichid care se pot folosi eficient în zonele mon­ tane unde rețeaua electrică lipsește.

O altă variantă ar fi acordarea unei subvenții duble pe suprafețe de pășuni parcelate și îngrădite.

Câțiva oieri care au aplicat, din fon­ duri proprii, una sau cele două variante au reuşit să gestioneze mai bine ovi­ nele din fermele proprii și să fie mai profitabili.

2. DEPOPULAREA ZONELOR MONTANE La o consfătuire organizată toamna trecută de Mariana Rusu, director la Institutul de Montanologie din Cristian, jud. Sibiu, toți participanții au susținut că în zona montană costurile de între­ ținere a oilor sunt duble comparativ cu zona de șes, producția de furaje fibroase fiind la jumătate iar sezonul

Ovine şi caprine 109

PROPUNERE DE SPRIJIN PENTRU ZONA MONTANĂ O variantă eficientă, susținută de majoritatea oierilor, se referă la acor­ darea unui ajutor național tranzitoriu (ANT) din fondurile MADR mai mare cu 75­100% pentru ovinele întreți­ nute, pe parcursul anului, exclusiv în zonele de deal și montane. Dublarea subvenției ANT nu îmbogățește oie­ rii, având în vedere că aceștia dețin în zona montană efective mici (50­300 de ovine) iar valoarea acestui ajutor este, de regulă, foarte mică!

rece mai lung cu 2­3 luni și, ca urma­ re, și perioada de stabulație este mai lungă. La toate acestea se adaugă și riscurile de atacuri ale animalelor săl­ batice carnivore. În zona montană a României, se ob­ țin produse BIO de la ovine, foarte apre­ ciate în Uniunea Europeană. Proce­ sarea laptelui în produse BIO necesită la început investiții importante. Oierii sunt dezamăgiți că sunt marginalizați încă o dată și nu pot accesa fonduri fi­ nanciare prin submăsură 9.1. „Înființa­ rea grupurilor de produători în sectoa­ re agricole” care prevede accesarea de până la 500 mii Euro cu proiecte eligi­ bile doar pentru procesarea laptelui de vacă, bivoliță și carne de porc!

O variantă corectă și foarte utilă ar fi ca această submăsură 9.1., să fie cât mai repede rectificată de AFIR pentru a cuprinde ca sector prioritar și laptele de oaie, capră, carne. Această recti­ ficare susținută de MADR ar stimula constituirea grupurilor de producători în zona montană care să valorifice foarte eficient lapte și carne de la oi și capre și ar limita exodul populației din această zonă.

3. SCHEMA DE AJUTOR DE STAT Schema de ajutor de stat în sectorul creșterii ovinelor având ca obiectiv aco­ perirea costurilor aferente întocmirii și menținerii Registrelor Genealogice la ovine, prevăzute prin HG nr.1179/2014 cu modificările și completările ulterioare, NU MAI ASIGURĂ desfășurarea normală a activităților la aceste registre și a asociațiilor de creștere ovinelor ­ capri­ nelor acreditate pentru COP (Controlul oficial al producțiilor), din cauza crește­ rii prețurilor la materialele necesare și a salariului minim la nivel național. În anul 2014, prin HG 1179 s­a aprobat o schemă de ajutor de stat prin care erau prevăzute, pentru ovine: 15 lei/cap pentru controlul performanțelor la pro­ ducția de lapte, 5 lei în cazul producției de carne și 3 lei pentru producţia de lână la rasele cu lână fină.

La nivelul MADR s­a hotărât ca valoarea acestor ajutoare de stat să rămână valabile până la 30 iunie 2023 cu decontare (7,5 lei/l/cap, 2,5 lei carne/ cap, 1,5 lei/lână/cap pe o perioadă de 6 luni (1 ianuarie ­ 30 iunie) la jumătate faţă de tarifele din HG 1179! Astfel, cere­ rile de solicitare a ajutoarelor de stat

se completează numai pentru perioada 1.01 ­ 30.06.2023 (HG 1423/29.11.2022).

După numeroase negocieri între reprezentanții MADR și cei ai Registrelor și ai Asociațiilor crescătorilor de ovine acreditate s­au propus următoarele tarife anuale: 25 lei/cap ovine, caprine pentru Registrul genealogic iar pentru COP 30 lei/cap pentru lapte, 30 lei pe cap pentru carne, 25 lei pe cap pentru lână și 36 lei pe cap pentru pielicele.

Dacă aceste tarife sunt aprobate de Comisia Europeană vor fi adoptate în legislația națională și aplicate după 1 iulie în acest an, cu speranța că vor avea efecte benefice pentru amelio­ rarea ovinelor și pentru bunăstarea oierilor!

Sectorul românesc al ovinelor ar putea contribui pozitiv, cu peste un miliard de Euro la balanța de export-import!

110 Ovine şi caprine

Cum putem preveni retenția placentei după fătare?

Sezonul de fătare a început deja. Dacă au fost respectate condițiile de întreținere și furajare, acesta va decurge fără probleme. Însă mai devreme sau mai târziu ne vom confrunta şi cu fătări problematice.

U

na dintre aceste situații este re­ tenția (neeliminarea) placentei după fătare. Placenta este con­ stituită din învelitorile fetale în care se dezvoltă iedul/iezii sau mielul/mieii, puternic ancorată de mucoasa uterină.

Chiar dacă în articol mă refer doar la capre, măsurile pe care le propun sunt aplicabile și la oi.

NU APLICAŢI SOLUŢII DIN SURSE NESIGURE! Mulți crescători de rumegătoare mici intră online pentru a căuta infor­ mații despre problemele de sănătate ale caprelor și oilor, dar foarte puține dintre aceste surse sunt documentate științific. Recomandarea mea este să luați acele măsuri care să prevină retenția placentei iar dacă totuși se

1-14 februarie 2023

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER UȘV Timișoara ACO Păstorul Crişana

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

întâmplă, apelați la medicul veterinar concesionar.

Se consideră că o placentă este re­ ținută dacă nu este expulzată în 12 ore de la fătarea ultimului ied. Nu încercați

să îndepărtați placenta manual. Puteți provoca hemoragie urmată de infecție!

Așa cum am afirmat, dacă nu aveți ex­ periența necesară apelați la un cadru de specialitate.

CAUZELE RETENŢIEI PLACENTARE Motivul numărul unu ar fi că nu au fost eliminați toți iezii din uter. Dacă nu sunteți sigur, puneți mănușile, curățați partea posterioară a caprei cu apă și săpun și folosiți lubrifiant pentru a face un examen vaginal amănunțit. Repet, NU trageți de placentă!

Alte cauze ale retenției placentei sunt deficitul de seleniu și/sau de vi­ tamina A, avorturile infecțioase, obezi­ tatea caprei, nivelul scăzut al calciului și fătarea dificilă care epuizează capra mamă.

Ovine şi caprine 111 CE SE POATE FACE ÎN PRIMELE 12-24 DE ORE? În primul rând, asigurați­vă că nu au rămas iezi în uter, mai ales atunci când capra se ridică greu sau pur și simplu zace întinsă. Dacă se plimbă și lasă iezii să alăpteze fără efort sau disconfort, foarte probabil că a fătat toți iezii.

Capra este epuizată în urma unei fătări dificile. Oferă­i apă caldă cu me­ lasă de mai multe ori după ce a fătat.

Melasa pune la dispoziția corpului glu­ cide care sunt necesare pentru a bene­ ficia rapid de energie.

Duceți capra cu iezii într­o boxă de fătare unde se va ține o curățenie ex­ emplară care va reduce posibilitatea apariției infecțiilor.

Mulgeți puțin lapte. Acest lucru per­ mite caprei să elibereze oxitocină na­ turală, care o va ajuta să contracte ute­ rul și să ajute, eventual, la eliminarea placentei.

Dați­i caprei și iezilor o doză de se­ leniu injectabil. Se poate și prin admi­ nistrare orală. Dacă au mai fost cazuri de retenții placentare în anii anteriori, ar fi indicat să administrați tuturor ca­ prelor gestante un supliment de sele­ niu cu 4­6 săptămâni înainte de fătare.

CE SE POATE FACE PESTE 24-48 DE ORE? În primul rând evaluați starea de sănătate prin termometrare rectală.

Este necesar ca în fermă să dispuneți permanent de cel puțin două termome­ tre pentru că sunt și alte cazuri în care este necesar să luați temperatura ani­ malelor.

ÎNCĂLZIŢI IEZII DUPĂ FĂTARE! Iezii sunt fătați umezi și dacă temperatura este aproape de în­ gheț vor muri. În acest caz cres­ cătorul trebuie să intervină pentru a­i usca rapid, prin ștergerea lor cu o cârpă absorbantă din bum­ bac, prosoape de hârtie sau chiar cu paie.

Scanează codul QR şi află ce se poate face pentru a asigura confortul termic al mieilor după fătare!

Nu vă fie teamă să cereți ajutor de la un profesionist înainte ca situația să devină critică. Problemele de sănătate postpartum impun multă atenţie!

Intervalul normal de temperatură este situat la capră între 38,5 și 40 de grade C. Dacă temperatura este ridica­ tă și capra nu se simte bine, ar fi indicat să o tratați cu antibiotice. Injecțiile zil­ nice cu penicilină sau cu tetraciclină cu acțiune prelungită ar fi medicamentele cele mai preferate, dar este important să rețineți că niciun antibiotic nu este destinat doar pentru capre, așa că va trebui să apelați la medicul veterinar pentru dozele corecte.

Dacă placenta atârnă, nu cade și continuă să se murdărească este tim­ pul să vă gândiți să faceți injecții cu oxitocină pentru a ajuta capra să o eli­ mine. Injecțiile cu hormoni sunt rareori necesare pentru a ajuta la îndepărta­ rea placentei, dar sunt cazuri de forță majoră când trebuie folosite. Oxitocina este un medicament care se eliberează pe bază de rețetă pe care va trebui să o obțineți de la medicul veterinar care vă va informa și despre dozele care tre­ buie administrate. În cazul în care capra nu se simte suficient de bine pentru a mânca și bea

probabil că are febră și acuză dureri.

Una dintre opţiuni este administrarea de aspirină de două ori pe zi. Calmarea durerii și reducerea febrei sunt impor­ tante la aceste caprele cu retenție pla­ centară și le pot grăbi recuperarea.

PROBLEME CARE POT SĂ APARĂ Este bine să rețineți că problemele grave sunt rare, dar este important să știți care sunt acestea pentru a ajuta la evitarea lor. O infecție care pune viața caprei în pericol ar fi cea mai gravă problemă. Infecțiile cu clostridii și te­ tanusul sunt frecvente la caprele cu retenții placentare. Orice infecție bac­ teriană care are potențialul de a intra în sângele caprei poate provoca septice­ mie și, în final, decesul caprei.

Un alt efect, pe termen mai lung, al retenției placentare este infertilitatea, în special după o infecție uterină cronică.

STRATEGII DE PREVENIRE A PLACENTELOR REŢINUTE Străduiți­vă să aveți capre/oi în sta­ rea corporală adecvată pentru fătare adică nici foarte grase, dar nici slabe.

Ambele pot duce la toxemie în timpul gestației iar aceasta duce frecvent la retenții placentare.

Dacă asistați la o fătare și verificați o capră pentru un ied reținut în uter, fiți cât mai curați posibil. Purtați întot­ deauna mănuși când faceți acest lucru pentru că multe dintre microorganisme­ le care populează tractul reproducător al rumegătoarelor pot cauza probleme majore de sănătate pentru oameni.

112 Medicină veterinară

PUTEM PREVENI ENTEROTOXIEMIA MIEILOR? Este o boală toxiinfecţioasă acută, cu evoluţie de regulă sporadică, întâlnită la toate vârstele şi determinată de majoritatea tipurilor de C. perfringens. un articol de

ADRIAN STANCU UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

B

oala apare la mieii de 2­12 zile, mai rar la cei de 2­3 săptămâni.

Se îmbolnăvesc, mai cu seamă, mieii bine dezvoltaţi, lacomi, proveniţi de la oi cu lapte mult. În unele turme se îmbolnăvesc şi mieii cu subdezvoltare congenitală, de la oi cu stare de întreţinere slabă.

FACTORII FAVORIZANŢI Apariţia bolii este favorizată într­o mare măsură de condiţiile climatice, meteorologice şi de relief, cum sunt zonele montane cu temperaturi mai scăzute, ploi reci cu vânturi, păşuni umede, cu mlaştini.

Condiţiile neigienice şi furajarea ne­ corespunzătoare, nerespectarea mă­ surilor de îngrijire, contribuie la apa­ riţia bolii. S­a observat apariţia bolii şi în turme cu o bună stare de întreţinere şi cu alimentaţie corespunzătoare, în care boala a fost favorizată de condiţii atmosferice nefavorabile.

EVOLUŢIA BOLII. FORMA ACUTĂ Evoluează sporadic, cu caracter staţionar sau la interval de 3­5 ani. In­ troducerea în efective de animale din unităţi contaminate poate declanşa boala la miei. Este mai frecventă către mijlocul şi sfârşitul sezonului de fătare.

Mieii se infectează în timpul suptu­ lui, ingerând odată cu laptele şi germe­ nii existenţi în lapte sau pe mameloa­ nele murdărite cu sol sau cu fecale.

S­au izolat tulpini de C. perfringens din solul din preajma saivanelor, din fe­ calele oilor din turmele contaminate, din ficatul şi țesutul mamar al oilor

1-14 februarie 2023

Administrarea de tetraciclină 0,5-0,75 g/zi, în două reprize timp de 2-3 zile, fără ser a avut efect curativ la mieii nou născuţi, în 80-90% din cazuri. lactante sacrificate, ceea ce demon­ strează că oile adulte reprezintă sursa primară de infecţie pentru mieii nou născuţi.

Perioada de incubaţie este de câte­ va ore până la 2 zile. În forma acută, cea mai frecventă, debutul este brusc, cu stare generală gravă, febră (41 grade C) apoi tempera­ tura scade până la 35 grade C, abatere profundă, lipsa poftei de mâncare, mieii stau zgribuliţi, cu spatele încovo­ iat, diaree cu fecale spumoase, gălbui apoi brune­sanguinolente.

Sindromul de deshidratare este ur­ mat de incoordonări în mers, lipsa totala a poftei de mâncare, stare comatoasă şi moarte. Evoluţia este de 1­3 zile.

CUM TRATĂM BOALA? Evoluţia rapidă şi gravitatea bolii face ineficientă de cele mai multe ori, intervenţia curativă. Se pot obţine une­ le rezultate în enterotoxiemia mieilor nou născuţi şi a tineretului, indiferent de tipul identificat, numai în cazuri in­ cipiente de boală, în evoluţiile lente şi fără diaree hemoragică.

Se poate interveni cu un trata­ ment mixt, ser specific şi antibio­ tice, în funcţie de rezultatul antibiogra­ mei. Dintre antibiotice se recomandă eritromicina, tetraciclina, ampicilina, furazolidona şi cloramfenicolul, per os, la care se asociază tratament simpto­ matic.

Se vor efectua dezinfecţii ale bo­ xelor de fătare cu miei bolnavi, a boxelor de izolare şi a celor contami­ nate, în care a evoluat boala.

Se recomandă măsuri de profi­ laxie nespecifică, privind igiena alimentaţiei şi adăpostului în perioada de gestaţie şi lactaţie. Se evită factorii favorizanţi, mai ales de ordin alimentar (excesul de concentrate, schimbarea bruscă a raţiei, păşunile cu vegetaţie bogată etc.)

1.

2.

3.

113

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

În perioadele cu regim redus de precipitații, este important să ș�m oricând rezerva de apă din sol.

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Cu ajutorul unei stații meteo, ai posibilitatea să preconizezi evoluția culturilor pe termen mediu și vei putea să îți programezi intervențiile în funcție de condițiile reale din câmp.

Ag

S

JD

lin

ț olu

ltu

ii d

ra

em

de

a an

e izi ol e c ric Pr t ag n

ge

me

k

Su

s te

na

bil

ita

te

Connected Support An

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

Fa

Au

rac toT

rm

Si

gh

t

aliz

es

ate

lita

re

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE creat de

TERENURI ŞI FERME

u ric

www.ipso.ro

Sta

n Teh

o

ții m

ete

o

Con

ie log

for t Per form

A

ltura gricu

A

l na

ize

de

so

l

de Pre

cizie

JD

lin

k

anță

Diagnos�care

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 - Cumpărăm ferme și afaceri agricole complexe, 500-20.000 ha, cumpărători din România, Europa, Orientul Mijlociu, cerți și eligibili privind capacitatea financiară. Tel. 0734845159 - Cumpărare sau superficie teren parc fotovoltaic, 50-500 ha, superficie 1.700 - 2.500 euro/ha/an, cumpărare 10.000 - 25.000 euro/ha, investitori direcți, zero taxe intermediere, doar proprietari. Tel. 0734845159

BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 CL. Vând disc 4 m, rabatabil, 3.000 kg, pentru tractor începând de la 150 CP, perfect funcțional.

Tel. 0762680165 CL. Vând disc 4,5 m de 3.000 kg, pentru tractor începând de la 150 CP, stare perfect funcțională. Tel. 0762680165 CL. Vând tractor Case și MET de erbicidat, ambele cu roți înguste + set roți late. Tel. 0762680165 TR. Vând cultivator Väderstad Topdown 500 cu semănătoare BioDrill 360, 5 m, ca nou, talere și dălți noi, preț 70.000 euro + TVA. Tel. 0744589217 BH. Vând compactor tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 32 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 19.500 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug discuri, necesar 160-180 CP, 13.600 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 SB. Vindem piese din dezmembrări combine și tractoare, second hand și noi, termen livrare piese second hand foarte scurt, piese verificate în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295

1-14 februarie 2023

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

ÎNGRĂȘĂMINTE, HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441 TR. Vând uree granulată Egipt, saci 600 kg, cu TVA inclus, fără transport. Încărcare în com. Mârzănești, preț 3.700 lei/tonă. Tel. 0744589217

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

TAMBURII DE IRIGAT DE LA MECANICA CEAHLAU

RUBIN

O instalatie mobila pe carucior port-aspersor galvanizat, deplasabila de-a lungul culturilor, disponibila in 3 variante: RUBIN 300, RUBIN 350 si RUBIN 400,

5 duze aspersor de la Ø 22 la Ø 30 Teava alimentare galvanizata

Cantitatea de apa distribuita este in functie de presiune si de duza folosita

Tahometru (maroara viteza de deplasare a aspersorului)

Transmisie cu turbina by-pass de inalta eficienta cuplata direct la cutia de viteze

Imaginile sunt cu titlu de prezentare și nu crează obligații contractuale.

Pentru mai multe detalii contactează reprezentanții Mecanica Ceahlău: Tel.: +40 745 120 172; E-mail: vanzari@mecanicaceahlau.ro. www.mecanicaceahlau.ro

Echipati cu dispozitiv pentru ridicarea hidraulica a caruciorului port - aspersor

Oprirea automata a bobinarii furtunului (dispozitiv de siguranta)