revista Ferma nr. 20 15-30 noiembrie 2022

ANUL XX

IV • NR. 2 0 (313) •

15-30 no

iembrie 20

22

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

REGII DANEZI AI CRESONULUI VOR SĂ CUCEREASCĂ EUROPA 18

Articolul ediţiei

De ce merită să aplici sistemul strip-till!

62

Preţ: 9 lei

Ferma 4.0

Editorial

ANUL XXIV • NR. 20 (313) • 15-30 noiembrie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 21 (314) va apărea în perioada 1-14 decembrie 2022

Avem locul nostru la „masa bogaţilor”. De ce nu-l ocupăm?

Î

mi amintesc, şi au trecut mai bine de 15 ani de-atunci, când am scris primul articol pentru rubrica “La Vest de România”, în Ferma. Era după prima mea vizită prin ferme din sudul Germaniei. Şi atunci, ca şi acum, m-am declarat uimită de modul natural, firesc, diferit în care se se face agricultura prin alte părţi.

De la cum se asociază fermierii pentru interese şi obiective comune, cum reuşesc să-şi convingă guvernanţii să ia decizii pentru bunul mers al zootehniei şi pentru protejarea producţiei interne în faţa importurilor agroalimentare, până la felul în care producătorii agricoli sunt percepuţi şi apreciaţi în comunităţile din care fac parte.

La fiecare ieşire din ţară trăiesc experienţe similare. Inevitabil, la revenirea în România încep comparaţiile, din toate punctele de vedere. Şi scriu despre toate experienţele trăite, exact aşa cum le-am perceput, prin ochii jurnalistului, turistului, consumatorului. Şi de fiecare dată găsesc suficiente motive să-mi fie ciudă, însă aşa, cu sete!

Mi-e ciudă că ne lipsesc lucruri aparent banale, dar care asigură tocmai ceea ce reclamăm noi că ne cam lipseşte: performanţa şi eficienţa...

Cum ar fi să ne ocupăm de managementul fermei, să ne asociem pe bune şi pentru obiective clare, să ne profesionalizăm şi să acceptăm faptul că nu avem cum să le ştim noi chiar pe toate şi n-ar strica să apelăm, măcar din când în când, la cei care ştiu?!

Cum ar fi să ne informăm mai bine şi din surse sigure înainte de a acţiona sau înainte ca acţiunile noastre să fie iremediabile?

Cum ar fi să nu ne mai asumăm riscuri ci să le gestionăm înainte să producă efecte?

Cum ar fi să înţelegem că bunăstarea unei ferme zootehnice chiar porneşte de la trio-ul “casă, rasă, masă” şi că astea nu sunt vorbe-n vânt sau “figuri în cap” învăţate la facultate?

Cum ar fi să nu ne mai subestimăm potenţialul de dezvoltare, lamentându-ne

că utilajul cutare „nu e de nasul nostru” sau că „n-am eu banii ăluia” sau că altul a reuşit „pentru că-şi permite”, şi toate astea în loc să apucăm taurul de coarne şi să căutăm oportunităţi acolo unde nu vedem decât neputinţă?

Cum ar fi să fie subvenţia profitul nostru sau sursă de bani pentru investiţii iar cu ceea ce producem să ne achităm facturile, datoriile şi inputurile? Iar dacă nu producem să vedem unde greşim sau, de ce nu, să întrebăm ce fac alţii de reuşesc şi le merge mai bine decât ţie?

Cum ar fi să… fim mai uniţi?

Cum ar fi să pricepem că nu oricine poate să facă agricultură şi că asta e o meserie în toată regula? Şi încă una grea? Ca orice meserie, şi asta se învaţă, se moşteneşte pe alocuri, se dobândeşte în timp, se adaptează la nou şi necesită ajustări! Tehnologia evoluează iar meseria trebuie să-i urmeze…

Se spune, dragă fermier, că ai cea mai frumoasă profesie din lume. Şi cea mai importantă. Sigur că statele, guvernele, legile, oamenii de rând care cumpără de la tine ar trebui să te protejeze. Asta ca să poţi produce mai mult, dar şi mai bine! Dar tu, tu unde eşti în toată ecuaţia asta? Ce faci ca să-ţi meargă mai bine?

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

10

6

58

Actualitate

6 Ce schimbă noua lege a laptelui?

10 Cât grâu importă România?

Suntem pe un loc fruntaş!

12 Agroinfo 14 Ce îşi propune Uniunea Europeană prin noua reţea?

18 Regii danezi ai cresonului vor să cucerească Europa 22 Generație nouă de Tineri Lideri în Agricultură 24 Ioan Buliga, speranța unui nou început 26 INDAGRA, un târg fără sare şi piper!

28 Antreprenoriatul feminin, premiat de Corteva Agriscience 32 Inflaţia „înghite” bugetul PAC 33 Cine vrea eliminarea subvenţiilor?

36 Produse locale de la kilometrul zero 37 IRLANDA Târgul agricol cu 300 de mii de vizitatori, în 3 zile!

40 CAŞCAVALUL DE SĂVENI Costurile-s tot mai mari.

Cum rezistă producătorii?

44 Asigură-te DeVreme!

56

94

Cultura mare

56 Piața globală a oleaginoaselor, încotro?

58 Plăţi compensatorii sau impozite mai mici?

62 De ce merită să aplici sistemul strip-till!

64 Fiți exigenți atunci când alegeți sămânța de porumb!

66 Hibrizii Pioneer și-au reconfirmat performanța 68 Seceta schimbă planul de culturi.

Care este miza?

72 Samson Popescu face bilanţul.

Cum a fost anul agricol?

74 10 reguli la depozitarea îngrășămintelor chimice 76 EFICIENT ŞI GRATIS Fertilizant din nămoluri de la stațiile de epurare 78 Fiți cu ochii pe rapiță, până la venirea iernii!

82 Cum arată viitorul biorafinăriilor?

92

Utilaje agricole

92 Anvelopele gigant BKT la Bauma 2022 94 Mai au mecanizatorii şansa unei pregătiri adecvate?

96 Adrian Alexa, economistul cu o vastă experiență în agricultură 100 OptiCorn, hederul adaptat la orice tip de combină 102 Cisterna modulară JOSKIN Modulo 2 104 Eficiență totală cu Seria 6 de tractoare Deutz Fahr

110

86

46

106

46

Agricultura 4.0

46 Automatizare versus muncă manuală în fermă 48 Ce alte inovații au luat argintul la EuroTier?

52 Climate FieldView: Cum a performat porumbul în ferma lui Muscă?

15-30 noiembrie 2022

86

Horticultură

86 Cel mai scurt lanț de aprovizionare: De pe raftul serei verticale, pe raftul magazinelor 88 Protecția viei și a livezii în repaus vegetativ 90 Facturile uriaşe lasă merele nerecoltate în livezi!

Zootehnie

106 GAEC FAMILLE CHAMPEIX 4 generaţii de crescători Salers 108 7 aprecieri nutritive ale grăunțelor de cereale 110 12 măsuri de prevenire a parazitismului extern 112 Ce s-a ales de… ”alege oaia”?

113 Cum poate fi prevenită mamita gangrenoasă?

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Agro legislaţie

CE SCHIMBĂ NOUA LEGE A LAPTELUI?

De la ”laptele” de soia, la pateurile și pizza cu ”brânză” din grăsimi vegetale și lactatele ”puternic românești”, noua lege a laptelui și a produselor lactate ar trebui să facă ordine pe rafturile magazinelor.

N

oua lege, adoptată de Parlament în luna octombrie, reglementează sectorul laptelui şi al produselor lactate, al produselor care conţin ca ingrediente lapte sau produse lactate, al produselor pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și/sau proteine altele decât cele lactate cu privire la denumirea produselor, prezentarea, etichetarea şi comercializarea acestora.

Produsele finite, inclusiv mâncărurile, produsele de patiserie şi de pizzerie, de fast-food, de cofetărie șau produsele culinare din alimentaţia publică ce au în compoziţia lor ingrediente ce nu se încadrează în definiţiile laptelui şi a produselor lactate NU vor putea purta această inscripție pe etichetă.

ALTE PRODUSE DECÂT LACTATELE Denumirea sub care vor fi vândute alimentele va trebui să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăților alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricație.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Noua lege mai prevede că în cazul în care produsul finit conţine amestecuri de lapte şi produse lactate cu produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/sau proteine altele

decât cele lactate, procentul acestora va fi menţionat pe etichetă.

Mai mult, produsele pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și/sau proteine altele decât cele lactate vor fi comercializate într-un spaţiu de prezentare și vânzare bine delimitat, pe rafturi separate, faţă de laptele și produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conţinutului acestor produse.

EXCEPŢIE DE LA LEGE! Prevederile noii legi vizează procesatorii din sectorul lapte și comercianții, precum și operatorii economici înregistrați la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și care comercializează produse lactate prin rețelele comerciale Legea nu va fi aplicată producătorilor agricoli persoane fizice ce vând lapte și lactate ... ››› 8

7

Ceus – O lume a preciziei Combinație cultivator cu discuri

I

4 m–7 m

– indiferent dacă este se prelucrează » Precis superficial sau în adâncime Ceus combină cu precizie utilizarea unei grape cu discuri compacte pentru cultivarea superficială cu câmpuri de gheare pentru afânare. Viteze de lucru cuprinse între 8 și 15 km/h pentru suprafațe mari.

» Câmpul principal de discuri

Discuri crenelate grosier de 510 mm taie masa organică foarte bine și o amestecă omogen. Lagărul suport de discuri, fără întreținere.

» Reglare confortabilă a adâncimii

Reglarea opțională a adâncimii hidraulice a discului, câmpurilor de gheare și sistemelor de nivelare – pentru ajustarea ușoară din cabină.

» Tăvalug de consolidare

» C-Mix-Super organe active

Afânarea în profunzime a materiei organice este posibilă până la 30 cm, pentru câmpurile de ghiare. Protecție robustă la suprasarcini, cu o forță de eliberare de 600 kg.

Pentru o consolidare optimă a solului, puteți alege dintre unsprezece tipuri diferite de tăvăluguri.

»

Performanță maximă într-o singură trecere cu flexibilitate maximă în utilizare Ceusul este potrivit atât pentru cultivarea mirișitlor de plante prășitoare, cât și pentru cultivarea solului, afânare în profunzime, cât și pregătirea patului germinativ și mai ales pentru suprafetele cu multă materie organică.

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 | Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 | Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678 | Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

8

Agro legislaţie ››› 6 ... obținute în propria fermă/gospodărie în condițiile Legii 145/2014, cu atestat de producător.

CE PRODUSE VOR PUTEA PURTA ETICHETA “PRODUS ROMÂNESC” Noua lege interzice și inscripționarea pe eticheta laptelui și a produselor lactate a sintagmei „Produs Românesc” dacă acestea nu respectă art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie ca Ziua națională a produselor agroalimentare românești.

Mai exact, prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România.

Amenda pentru cei care încalcă această prevedere va fi între 20.000 lei și 50.000 lei, precum și oprirea temporară de la comercializare a produselor până la remedierea deficiențelor.

Suntem curioși dacă, odată cu aplicarea noii legi, o să dispară etichetele de tipul ”lapte puternic românesc”.

DE CÂND VA FI APLICATĂ LEGEA Oricum, mai avem de așteptat, căci legea va fi aplicată, cel mai probabil, de anul viitor. Mai întâi, legea trebuie promulgată de președintele țării, apoi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Ministerul Agriculturii trebuie să elaboreze normele metodologice și ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui, care trebuie aprobați prin hotărâre a Guvernului.

Ca fapt divers, la votul final din Camera Deputaților, din 19 octombrie, noua lege a laptelui a primit 255 de voturi ”pentru”, 3 abțineri, din partea unor deputați neafiliați politic în prezent și un singur vot împotrivă, din partea deputatului USR Claudiu Năsui.

OBSERVATORUL LAPTELUI Tot prin noua lege, în cadrul direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii, va fi înființat Observatorul laptelui și al produselor lactate. Acesta va monitoriza piața laptelui de vacă, bivoliță, oaie, capră și piața produselor lactate, având ca scop centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor actuale și viitoare în România,

15-30 noiembrie 2022

a producţiei, a echilibrului dintre cerere și ofertă, precum și a costurilor de producție.

Observatorul laptelui și al produselor lactate va fi organismul de legătură cu Observatorul pieței laptelui din Uniunea Europeană, constituit la nivelul Comisiei Europene. Acesta va primi date de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu", Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură și Autoritatea Vamală Română.

CE DATE DESPRE SECTORUL LAPTELUI VOR FI CENTRALIZATE Vor fi centralizate date privind efectivul matcă de vaci de lapte, bivolițe, oaie, capră, cantitatea de lapte crud materie primă produsă, respectiv livrată direct pe piață, către prim cumpă-

rători sau către procesatori, numărul procesatorilor din sectorul lactate, capacitatea acestora de procesare a laptelui, din care să rezulte cantitatea și prețul laptelui crud materie primă colectat de către aceștia, cantitatea de lapte procesat și cantitatea de lactate realizată. Observatorul laptelui va monitoriza și achizițiile intracomunitare de lapte crud materie primă, produse semiprocesate și produse finite, precum și importul-exportul din țări terțe din aceste produse.

Procedurile și frecvența de colectare a datelor vor fi stabilite de structura nou înființată și aprobate prin ordin al ministrului Agriculturii. Pe baza datelor colectate, Observatorul laptelui va întocmi, lunar, rapoarte punctuale și/sau generale, avizate de Ministerul Agriculturii, care vor fi puse la dispoziția entităților implicate în sectorul laptelui și al produselor lactate.

9

10 România exportă

Cât grâu importă România?

Suntem pe un loc fruntaş!

România s-a situat, la sfârșitul lunii octombrie, pe locul al doilea în Uniunea Europeană la importul de grâu comun.

Nivelul exporturilor, pe piețe terțe, este mult sub cel de anul trecut.

O

cantitate de 371.589 tone de grâu comun a importat România, în perioada 1 iulie - 23 octombrie 2022. Cantitatea aceasta ne plasează pe locul doi în Uniunea Europeană. Pe primul loc se află Spania, cu 638.406 tone.

DE UNDE NE VINE GRÂUL? Peste 100.000 de tone au mai importat, în primele patru luni ale anului comercial: Italia (182.147 t), Polonia (155.456 t), Grecia (125.436 t) și Slovenia cu 105.477 t.

Cel mai mare furnizor de grâu comun pe piața europeană este Ucraina: 1.085.393 t. Pe locul doi: Marea Britanie, 314.407 t, urmată de Canada, 167.264 t, de Moldova, 104.364 t și de Serbia, 100.368 t.

SPANIA, ÎN TOP LA IMPORTURI Porumbul a ajuns, de asemenea, pe piața românească de pe piețe terțe, cantitatea fiind de 417.067 t, dar alte țări europene au importat cantități mai mari.

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează-mă!

Instabilitatea prețurilor dă bătăi de cap tuturor statelor. Se înregistrează ba creșteri, ba scăderi ale cotaţiilor agroalimentare. Cum stau lucrurile în România?

Pe primul loc se situează tot Spania, cu 3.530.755 tone importate în intervalul iulie - octombrie. Pe locul al doilea este Olanda, cu 949.584 tone. Urmează Polonia, cu 804.912 tone.

Cel mai mare furnizor de porumb pe piața europeană este Brazilia, cu 5.006.176 t. Pe locul doi, Ucraina, cu 3.388.420 t, urmată de Serbia (239.249 t), Canada (139.169 t) și Argentina, cu 70.285 tone exportate.

EXPORTURILE DE GRÂU AU SCĂZUT Exporturile de grâu românesc pe piețe terțe au atins, între 1 iulie - 23 octombrie, nivelul de 1.577.674 tone, o cantitate mai mică decât

cea exportată anul trecut, în același interval: peste 3.500.000 t.

Oricum, suntem pe locul secund la nivel european, fiind depășiți numai de Franța, care a exportat 4.303.171 tone de grâu comun. Anul trecut, Franța a exportat pe piețele terțe mai puțin grâu decât noi, aproximativ 2.600.000 tone.

DAR SUNTEM PRIMII LA PORUMB! Ne plasăm, în schimb, pe locul I la exporturile de porumb: 182.914 t. Franța a exportat 109.675 t iar Polonia, 57.737 t.

Am vândut, de asemenea, și o cantitate mare de orz: 751.337 t.

Cel mai mare exportator a fost însă Franța, cu 856.073 tone.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a perturbat piața cerealelor la Marea Neagră, dar mai trebuie luați în calcul și alți factori, cum ar fi seceta, care a redus producțiile din acest an. De asemenea, prețurile de livrare au scăzut față de anul trecut, în toată lumea.

Fermierii care au posibilitatea să stocheze grâul, de pildă, îl țin încă în hambar, în așteptarea unor prețuri mai bune. Atât timp cât războiul va continua, piața cerealelor va avea evoluții imprevizibile.

4 BUNE PRACTICI ÎN VREMEA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Schimbările climatice sunt o realitate de care ne convingem tot mai mult, de la an la an. Pentru agricultori, însă, sunt şi o provocare majoră. Cum să faci ca lucrurile să meargă bine, în continuare?

Scanează codul QR şi află ce prevede codul de bune practici ela­ borat de ASAS şi MADR!

15-30 noiembrie 2022

11

AȚI AUZIT ULTIMELE NOUTĂȚI? #diferențaDEKALB® - acum și în floarea-soarelui

DEKALB vă oferă acum noii hibrizi de floarea-soarelui cu potențial de producție ridicat.

Aflați mai mult despre #diferențaDEKALB consultând www.dekalb.ro.

DEKALB® este marcă înregistrată a Bayer Group.

12 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ SE EXTINDE! Pesta porcină africană (PPA) a lichidat patru mari ferme de creștere a porcilor din România în ultima lună: două ferme Smithfield din Timiș, la Parța, unde au fost deja uciși aproape 40.000 de porci, și la Pădureni, unde sunt 42.000 de porci, și două ferme din județul Iași, din Belcești și din Coarnele Caprei, ce aparțin unui cetățean italian și au, în total, peste 23.000 de porci.

Potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cea mai probabilă cale de pătrundere a bolii în fermele comerciale este factorul uman.

Tot ANSVSA arată că, la începutul lunii noiembrie, erau active 47 focare de PPA, din care 44 de focare în gospodării.

Marii crescătorii de porci acuză autoritățile că nu au luat măsuri pentru a ține sub control comerțul ilegal de porci din gospodării, care ar fi principala cauză de răspândire a PPA: ”Aceşti samsari pe care îi vedem cu porcul sau oaia pe toate drumurile trebuie opriţi şi avem în vedere să depunem plângeri penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, care îi vizează pe ei şi pe autorităţile care nu îşi fac treaba”, a declarat, citat de Agerpres, Dimitrie Muscă, din Arad, care gestionează ferme ce au, în total, 50.000 de porci. Șeful DSVSA Arad, Flavius Roșu, recunoaște că ”cea mai mare problemă este circulaţia animalelor fără documente. (...) Comerţul de porci vii şi carne de porc provenită din sacrificări ilegale reprezintă principalul pericol pentru transmiterea virusului pestei porcine africane”, însă se scuză, precizând că numărul controalelor depinde și de numărul polițiștilor alocați, pentru că se fac controale comune.

15-30 noiembrie 2022

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Șeful APIA promite că fermierii vor primi mai repede avansul din subvenții Banii în conturile fermierilor, crescătorilor de animale până la 15 noiembrie!

Suprafața totală pentru care se acordă această plată Noua subvenție APIA pentru pășuni: De la 200 euro/ha!

Câți bani au de dat înapoi producătorii agricoli Revoltă! Sute de fermieri trebuie să restituie ajutorul de pandemie!

Cât s­au redus efectivele de bovine și producția de lapte Document MADR: De ce scad efectivele de bovine!

Aproape 4 milioane de lei în plus pentru cultivatorii de usturoi Hotărâre MADR: Bani mai mulți pentru plata ajutorului de minimis!

Câți angajați noi vor avea APIA și AFIR Aprobate de Guvern: 477 de noi posturi în MADR

Agroinfo

13

Cea mai afectată cultură, porumbul

PESTE 1 MILION HECTARE AFECTATE DE SECETĂ!

Suprafața totală afectată de secetă înregistrată până la începutul lunii noiembrie 2022 este de 1.044.130 ha, a anunțat Ministerul Agriculturii.

37 de județe și Municipiul București au raportat culturi afectate de secetă.

Județele care nu au raportat suprafețe agricole afectate de secetă sunt Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita și Sibiu.

Principalele culturi de toamnă afectate sunt grâu, triticale: 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară: 30.698 ha și rapiță: 26.805 ha.

Principalele culturi de primăvară afectate de secetă sunt porumbul: 455.508 ha, floarea soarelui: 230.260 ha și soia: 37.932 ha, potrivit datelor MADR. Până acum, MADR a anunțat că va acorda despăgubiri de secetă doar pentru culturile de toamnă.

Reguli noi pentru ajutoarele se stat

CONDIȚII PENTRU SPRIJINUL DE 73 EURO/VACĂ Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2023 măsurile prevăzute de cadrul temporar de criză ce vizează sprijinirea economiei în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. De asemenea, plafoanele maxime de ajutor cresc până la 250.000 euro și 300.000 euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea agricultură, respectiv pescuit și acvacultură, și până la 2 milioane euro pentru alte sectoare.

Ministerul Agriculturii a publicat deja un proiect de Ordonanță de urgență care stabilește acordarea unui ajutor de 73 euro/cap de bovină.

Pot primi acest sprijin crescătorii de vaci care, la 31 iulie 2022, aveau minimum 10 vaci adulte cu vârsta maximă de 12 ani sau minimum 5 vaci adulte, în zona montană. Aceștia trebuie să facă dovada că au produs în ferme și vândut lapte în perioada 1 august - 31 decembrie 2022. O altă obligație este să menţină cel puțin 75% din efectivul de vaci adulte pentru care au solicitat ajutorul de stat până la 31 decembrie 2022.

MADR va aloca schemei de ajutor de stat 44 milioane euro. Un beneficiar poate primi maximum 250.000 euro.

Noua dată limită pentru solicitarea sprijinului

TERMEN PRELUNGIT LA AJUTOARELE PENTRU ZONA MONTANĂ!

Agenția Națională a Zonei Montane a anunțat că termenul pentru depunerea cererilor pentru toate cele trei programe de investiții pentru zona montană a fost prelungit cu o săptămână, până pe 29 noiembrie 2022, ora 21:59.

Cele trei programe de sprijin vizează ajutoare acordate crescătorilor de animale din zona montană care vor să înființeze stâne montane și centre de colectare lapte, dar și celor care vor să înființeze centre de colectare sau de colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană.

Suma totală alocată programelor este de cca. 220 de milioane de lei din bugetul național. Valoarea proiectelor diferă în funcție de tipul de investiție.

Programele se vor derula până la sfârșitul anului 2022, iar plățile trebuie făcute până la finalul anului 2023.

14 Europa agricolă

Ce îşi propune Uniunea Europeană prin noua reţea?

Odată cu începerea implementării noii Politici Agricole Comune (PAC), Comisia Europeană reproiectează rețelele la nivel european și național. De ce era nevoie de o rețea nouă și cum va funcționa aceasta?

N

oua Rețea PAC a UE unește rețelele rurale existente la nivel european: Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (REDR), EIP-AGRI și Biroul de Asistență pentru Evaluare. Fuziunea celor trei rețele urmărește să reunească pilonii 1 și 2 ai Politicii Agricole Comune și să se deschidă către mai mulți parteneri și părți interesate.

Reţeaua europeană va servi drept platformă pentru schimbul de cunoștințe și informații, pentru schimbul de experiențe și bune practici în punerea în aplicare a PAC, reunind părțile interesate actuale, precum și noi actori care acoperă inovarea, implementarea și evaluarea PAC.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

METODE DE COMUNICARE Noua Rețea PAC are, desigur, o identitate vizuală nouă, canale de social media, un site web: eu-cap-network. ec.europa.eu, pe care informațiile vor fi disponibile în limbile engleză, franceză și germană, aspect ce a ridicat deja semne de întrebare privind accesibilitatea informațiilor prezentate, ținând cont că o bună parte din cei din lumea agricolă vorbesc doar limba nativă.

De asemenea, vor fi podcasturi și videoclipuri cu informații relevante pentru actorii interesați de PAC. Publicațiile tematice se vor concentra fie pe implementare, inovare și schimb de cunoștințe, fie pe evaluarea PAC. Noua Rețea PAC a UE, va avea și un sediu nou, în Bruxelles.

LANSAREA OFICIALĂ A REŢELEI Noua Rețea PAC a fost lansată oficial, la Bruxelles, pe 6 octombrie 2022.

320 de reprezentanți ai statelor membre ale UE, ai rețelelor naționale rurale, ONG-uri, fermieri și alți factori interesați de PAC au participat la evenimentul de lansare.

Maciej Golubiewski, șeful de cabinet al comisarului european pentru agricultură, a deschis evenimentul, iar Mihail Dumitru, director ... ››› 16

15

16 Europa agricolă deci aduce coerență în identitatea vizuală. Păstrăm direcțiile principale de lucru - evaluare, monitorizare, inovare.

Sperăm ca legătura pe care o vom stabili la nivel european între statele membre să fie foarte puternică. Această legătură a existat și până acum între rețelele naționale și rețeaua europeană, dar, prin noua concepție a acestei rețele, am acționat pe anumite puncte pentru întări legăturile între diferiți actori cheie: rețeaua europeană, rețelele naționale, autoritățile naționale de gestiune, agențiile de plăți, actorii care participă. Punem mai mult accentul pe elementele cheie ale PAC, cum ar fi tranziția verde, tranziția digitală, tranziția incluzivă, care vor primi o atenție deosebită.”

››› 14 ... general adjunct DG Agri, a vorbit la final, după ce a ascultat concluziile participanților.

Am stat de vorbă cu acesta pentru a afla de ce era nevoie de noua Rețea PAC și cum va funcționa aceasta pentru a sprijini actorii implicați în noua Politică Agricolă Comună.

Ferma: De ce era nevoie de noua Rețea PAC? Mihail Dumitru, director general ad­ junct DG Agri: ”Rețeaua, ca instrument al Politicii Agricole Comune, exista și și-a dovedit utilitatea, dar era limitată ca scop la pilonul 2 al PAC. Acum, cu reforma PAC în care am pus cei doi piloni împreună într-un plan strategic național în fiecare stat membru, a

PROIECT PENTRU SATUL ROMÂNESC, PREMIAT LA BRUXELLES Proiectul ”Centru de incluziune socială”, dezvoltat de Asociația GAL Napoca Porolissum, a câștigat premiul concursului “Rural Inspiration Awards 2022”, la categoria Incluziune socială și viitor inovativ.

Scanează codul QR şi află ce prevede proiectul!

15-30 noiembrie 2022

trebuit să mărim și acoperirea rețelei, să adăugăm noi actori, să stabilim noi conexiuni, să le facem să funcționeze bine, pentru că avem multe noutăți în noua PAC, avem nevoie de a schimba bune practici și exemple.

Aș menționa aici câteva noutăți: avem o nouă arhitectură verde a PAC, sunt câteva elemente absolut noi, cum ar fi eco-schemele, cu siguranță va trebui să comunicăm și să schimbăm informații și să vedem ce merge și ce nu, ce putem inspira și ce putem folosi în diferite părți ale Europei.”

Ferma: Ce aduce Rețeaua PAC nou, din punct de vedere funcțional?

Mihail Dumitru: ”Actorii implicați până în prezent în rețea erau preponderent actorii rurali, acum crește foarte mult ponderea și a actorilor agricoli, care erau prezenți, dar vor avea o pondere mai importantă în noua PAC, atât ca reprezentare, cât și din punctul de vedere al tematicilor. Mă aștept ca noua rețea să se focuseze și pe multe elemente din pilonul 1, care nu erau acoperite până acum.

Funcțional, avem o mai bună coordonare. Înainte aveam trei rețele separate, exista o coordonare din punct de vedere al programelor de lucru, al temelor de discuție, al evenimentelor pe care le oragnizam, acum avem o rețea globală cu anumite subcomponente,

Ferma: Care sunt noii actori agricoli care vor face parte din Rețeaua PAC? Mihail Dumitru: ”Noi avem, în rețeaua europeană și națională, toți actorii mari agricoli. Probabil vor fi noi actori care vor veni pe sectoare sau pe anumite noi direcții de dezvoltare. Având în vedere că acum avem integrate în planurile naționale strategice ceea ce înainte erau programele operaționale sectoriale, vor veni foarte mulți actori sectoriali, cum ar fi cei din domeniul vinului, apiculturii sau alte sectoare, cum ar fi fructe și legume, care vor dezvolta programe. Aceștia sunt potențiali actori noi, dacă nu erau reprezentați înainte.

De asemenea, vor fi actori noi din domeniul tranziției verzi, unde în fiecare zi apar actori, alianțe, platforme noi. Va trebui să vedem cum asigurăm această legătură.”

Ferma: Va fi suficient de accesibilă informația pentru noii actori implicați în rețeaua PAC? Mihail Dumitru: ”Aceasta va fi provocarea noii rețele. Va trebui să extindem aceste legături, să stabilim conexiuni cu noi actori. Avem o bază foarte solidă, știm cum să lucrăm în rețea. Va trebui să fim atenți la acceptabilitatea noilor actori, cum să facem să-i integrăm repede și să-i implicăm în activități, dar va veni foarte ușor, pentru că am lucrat și la sistemul de guvernanță și ei fiind reprezentați acolo, credem că această integrare și dezvoltare a rețelei să va face fără dificultăți”.

17

18 Articolul ediţiei

Regii danezi ai cresonului vor să cucerească Europa În engleză îi spune “indoor vertical farming” sau “urban farming”, un concept care prinde tracţiune în vestul Europei, şi nu numai.

Am vizitat recent un astfel de stabiliment în Copenhaga. NABO FARM este un exemplu de cum ar putea evolua agricultura în următorii ani.

Sebastian Dragelykke

Î

n subsolul unei clădiri care adăposteşte un fel de incubator de afaceri, trei parteneri au implementat acest concept de agricultură pe verticală, cultivând microplante în sistem hidroponic (care în loc de pământ foloseşte un substrat special îmbibat în apă). Cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, Nabo Farm produce diferite

plante comestibile, cum ar fi broccoli, ridiche roșie, varză, muştar, chiar şi floarea-soarelui, care sunt recoltate la stadiul de vlăstari abia răsăriţi, pentru a fi apoi vândute restaurantelor cu ştaif din capitala Danemarcei. Pentru a reduce la minimum amprenta de carbon a business-ului lor, livrările se fac în mod exclusiv cu bicicleta!

Cresonul sau hreniţa este una dintre speciile de plante cu cea mai largă răspândire în sistemul de cultivare la interior, datorită avantajului de a avea o perioadă scurtă de germinare.

UN PROIECT DE SUFLET Am ajuns în Copenhaga la sfârşit de septembrie, însoţit de colega mea Daniela Radiş, reprezentând împreună Ferma Media Grup, în calitate de partener într-un proiect Erasmus+ la care mai sunt implicaţi TeamOP şi AMIS din Danemarca, Centrul European de Educaţie din Croaţia, respectiv Asociaţia Minţi Creative din România, un ONG care oferă consiliere şi terapie copiilor diagnosticaţi cu autism. De fapt, proiectul are o puternică componentă

15-30 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

socială, fiind destinat creării unei platforme educaţionale online în vederea formării profesionale a celor care se ocupă cu incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

Instrumentele create de acest proiect vizează în mod direct creşterea oportunităţilor în educaţia şi formarea profesională pentru a răspunde nevoilor unei categorii sociale care de obicei este exclusă de pe piaţa muncii.

FERMA DIN SUBSOL Nabo Farm este şi ea implicată în proiect, ca studiu de caz, având în vedere posibilitatea de a facilita integrarea

Articolul ediţiei 19

Viziunea noastră este să devenim prima franciză de fermă urbană din lume. Dacă cineva în România doreşte să investească în domeniul agriculturii verticale, noi suntem dispuşi să ne implicăm SEBASTIAN DRAGELYKKE

Co-fondator şi CEO al Nabo Farm

în câmpul muncii a unor astfel de persoane. Înfiinţată în 2018, de către Sebastian Dragelykke şi Jens Juul Krogshede, Nabo Farm este o companie start-up care şi-a început iniţial activitatea într-un atelier auto abandonat, după care s-a mutat la subsolul clădirii Siljangade din Amager, una dintre cele două insule care alcătuiesc zona metropolitană a Copenhagăi. Aici, pe o suprafaţă de 300 de metri pătraţi, care include şi camerele de depozitare, sunt produse lunar între 250 şi 300 de kilograme de microplante cultivate în sistem hidroponic. Tehnologia a fost îmbunătăţită constant, suportând nu mai puţin de şapte modernizări. „Am încercat să creăm un sistem cât mai ieftin cu putinţă, cât mai puţin sofisticat şi cât mai uşor de implementat. Folosim propriul nostru program software şi asta ne asigură o oarecare stabilitate”, ne-a explicat Sebastian, co-fondator şi CEO al Nabo Farm.

CE SUNT MICROPLANTELE?

CINE SUNT BENEFICIARII? Principalii clienţi sunt restaurantele cu pretenţii din Copenhaga, dar şi anumite cantine ce funcţionează în marile complexe de birouri. „Azi avem în jur de 40 de clienţi cărora le vindem aceste microplante, majoritatea pe bază de abonament. Facem livrări de două sau trei ori pe săptămână. Uneori mai sunt de onorat şi comenzi pentru evenimente private, dar astea de obicei sunt de evitat, pentru că nu putem avea o predictibilitate clară. Preferăm să ne concentrăm pe partenerii deja... ››› 20

Denumite şi ”microgreens” sau vlăstari, microplantele sunt plante tinere, aflate în primul stadiu de dezvoltare. Ele pot fi consumate ca atare, în stare proaspătă, fără preparare termică, imediat după ce sunt recoltate. Microplantele pot fi crescute fie în sere clasice, fie folosind soluţii de agricultură pe verticală şi de obicei sunt cultivate într-un mediu controlat.

După însămânţare, în ghivece sau pe substrat, majoritatea speciilor sunt puse la germinat la întuneric (există şi excepţii), iar după ce încolţesc, plantele sunt mutate la lumină, care poate fi naturală sau artificială. Acolo petrec între 7 şi 21 de zile pe mesele de cultură, în funcţie de specie şi de intensitatea luminoasă disponibilă.

20 Articolul ediţiei ››› 19 ... fidelizaţi şi să ne consolidăm poziţia în piaţă. Pentru că noi nu avem supra-producţie. Totuşi, există o cerere din ce în ce mai mare pe piaţă a produselor noastre şi în mod sigur ne dorim să ne extindem în viitor”, a ţinut să precizeze, la rândul său, David Døssing, care s-a alăturat ca partener în această afacere, ocupând în prezent funcţia de director financiar.

PESTE ZECE SPECII DIFERITE DE PLANTE În Danemarca, ca de altfel în toată Europa, conceptul de agricultură dezvoltată pe verticală pare să câştige tot mai mult teren. Prin creşterea culturilor pe straturi într-un mediu controlat, este posibilă garantarea nivelului şi a calităţii producţiei în fiecare zi a anului, independent de condiţiile climatice. Pe lângă asta, impactul asupra mediului înconjurător este minim. „Noi am construit această fermă în trei săptămâni şi am început producţia într-o lună. Cultivăm peste zece tipuri diferite de plante, cum ar fi ridiche, broccoli, pak choi, creson, mazăre, schinduf, varză roşie, coriandru, muştar verde şi roşu, rucola, floarea-soarelui, care sunt recoltate la stadiul de cotiledoane. Practic, atunci când apar primele frunze. E nevoie de una până la trei săptămâni pentru a creşte aceste microplante. Totul este controlat de calculator, printr-un soft special creat de noi, iar pentru a stimula fotosinteza folosim lumini cu LED”, a subliniat David.

ACCENT PE SUSTENABILITATE Dincolo de aspectele strict financiare ale acestei afaceri, Nabo Farm a urmărit de la bun început să devină un exemplu de sustenabilitate pentru societatea în care trăim. Toate livrările se fac pe bicicletă, iar ambalajele se recuperează şi vin apoi reciclate. Materialele din plastic de unică folosinţă sunt total excluse. „Misiunea noastră este de a sprijini agricultura urbană la scară globală şi ne propunem să fim cât mai sustenabili cu putinţă. De asemenea, ne dorim să avem cel mai mare impact pozitiv asupra lumii, prin promovarea producţiei de alimente urbane durabile”, ne-a mărturisit Sebastian, care este licenţiat în peisagistică urbană la

15-30 noiembrie 2022

Articolul ediţiei 21 potrivită pentru recoltarea producţiei.

Nimic nu este lăsat la întâmplare. Factorul uman intervine doar pentru a executa aceste sarcini, care de obicei nu necesită aptitudini speciale. Şi noi, în timpul vizitei, am fost invitaţi să ne implicăm în procesul de producţie şi credem că ne-am descurcat de minune. La final, desigur, am avut chiar şansa să gustăm aceste microplante, care au acompaniat dish-ul servit la cantina incubatorului de afaceri.

Universitatea din Copenhaga, după ce anterior s-a ocupat cu dezvoltarea de jocuri pe calculator.

EFECTUL PANDEMIEI Pentru a demara acest business, Sebastian şi Jens, care este expert în IT şi creatorul softului utilizat de Nabo Farm pentru controlul producţiei de plante comestibile, au alocat fiecare suma de 150.000 de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 20.000 de euro, la care s-au adăugat încă 10.000 de euro, din partea unui investitor privat. În februarie anul trecut, cei doi antreprenori au reuşit să atragă o investiţie suplimentară de 3 milioane de coroane pentru dezvoltarea activităţii şi îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare a microplantelor, într-un moment în care se punea în mod serios problema abandonării acestei afaceri. „Practic, a fost un strigăt disperat pentru a ne menţine în viaţă, în condiţiile în care pandemia de coronavirus ne-a lovit din plin. A fost cea mai mare provocare a noastră de până acum, pe care, din fericire, am reuşit să o depăşim cu bine”, a constatat CEO-ul Nabo Farm. Chiar dacă a primit nişte compensaţii financiare din partea guvernului danez, o parte din clienţi s-au pierdut în cei doi ani de pandemie.

VOLUM REDUS DE LUCRU Evaluată în prezent la 30 de milioane de coroane (circa 4 milioane de euro), Nabo Farm se bazează doar pe trei angajaţi cu normă întreagă şi patru angajaţi part-time. Volumul de muncă nu este însă atât de mare, cum probabil v-aţi putea închipui. Producţia şi toate procesele de lucru sunt asistate digital. Calculatorul practic îţi va spune care este cantitatea de seminţe necesară, timpul de germinare şi perioada

„VREM SĂ FIM VECINI CU CLIENŢII NOŞTRI” Nabo Farm intenţionează să construiască mai multe astfel de ferme pe verticală, de dimensiuni mici şi mijlocii.

Ideea este însă de a le integra complet în peisajul urban, dezvoltând mai degrabă o reţea de ferme de cartier, aşa cum reiese şi din numele companiei - „nabo” înseamnă vecin în limba daneză. „Vrem să fim vecini cu clienţii noştri. Şi mai credem că aceste ferme urbane pot rezolva multe dintre provocările agriculturii convenţionale desfăşurate pe suprafeţe extinse, care de obicei este limitată la câteva tipuri de culturi. În Danemarca, e aproape imposibil să te apuci astăzi de agricultură. Trebuie fie să ai un unchi foarte bogat, fie să moşteneşti exploataţia. Dar ceea ce oferim noi este o soluţie scalabilă ce poate fi uşor de implementat şi care îţi poate asigura un profit decent”, a argumentat Sebastian Dragelykke.

22 AgriBusiness

Generație nouă de Tineri Lideri în Agricultură Au început cursurile celei de-a patra serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat de Clubul Fermierilor Români și Agricover. Cum arată această ediție și ce așteptări au tinerii în acest an?

D

edicat formării viitoarelor generații din agribusiness, programul Tineri Lideri în Agricultură reunește, în cea de-a patra ediție, lansată la 24 octombrie anul curent, 105 participanți, din care 10 provin din Republica Moldova.

Este cea mai numeroasă generație de cursanți de până acum și prima care va avea în programă un curs dedicat lucrului în echipe. Totodată, structura programului a fost reorganizată în trei module (Leadership și Management, Reprezentare și Comunitate, respectiv Agribusiness Prezent și Viitor), iar durata acestuia a fost concentrată pe parcursul a 6 luni, cursurile urmând să se termine pe 17 martie 2023, prin prezentarea proiectelor de business individuale și de grup.

CENTRAT PE COMUNITATE Dezvoltat pe baza principiilor „Pactului între generații”, document lansat de Clubul Fermierilor Români în prima parte a acestui an, programul pune un accent deosebit pe continuitatea afacerilor de familie și pe dezvoltarea abilităților tinerilor de a-și asuma roluri de reprezentare în cadrul comunităților din care fac parte.

UN ALT MOD DE A VEDEA AGRICULTURA Provenind din familii de fermieri, cursanții acestei ediții arată un interes

15-30 noiembrie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

larg, ce cuprinde multiple aspecte ale activității din agribusiness. Este cazul tinerei Jessica Bianca Pop, absolventă de studii juridice și master în Agricultură și Zootehnie, care la 26 de ani se implică alături de tatăl ei în gestionarea unei ferme mixte din localitatea Suplacu de Barcău, jud. Bihor. „Aș vrea ca după terminarea proiectului să am cunoștințele necesare să pot să duc ferma mai departe și să o dezvolt. În

Participanții la program au posibilitatea de a se conecta, de a lucra împreună, de a face schimb de idei și de experiențe, de a afla infor­ mații noi și, foarte important, de a se conecta și integra în comunitatea tinerilor lideri fermieri pe care noi am construit­o prin acest program FLORIAN CIOLACU

director executiv Clubul Fermierilor Români

prezent, suntem concentrați pe sectorul zootehnic: avem 6500 de găini ouătoare, 10 angajați și cultivăm aproximativ 100 ha. Avem și o farmacie veterinară iar pe viitor îmi doresc să accesăm fonduri pentru panouri solare, ca să optimizăm costurile cu energia și să avem un sistem de vânzare directă, fără intermediari”, ne-a declarat Jessica Bianca Pop. 1000 DE BURSE PÂNĂ ÎN 2027 La fel ca în edițiile anterioare, contravaloarea cursurilor pentru cei 105 cursanți este susținută integral de Agricover, partener al programului. „Continuăm să investim în formarea tinerilor lideri prin acordarea de burse, iar obiectivul nostru este ca în zece ani să susținem formarea a 1000 de astfel de tineri pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești”, a afirmat Liviu Dobre, director general Agricover Holding. ”Acest program își propune să fie un purtător de mesaj și de know-how în agricultură prin două direcții diferite: dezvoltarea personală și profesională a tinerilor fermieri și, în același ritm cu dezvoltarea lor, urmărește dezvoltarea business-ului, a fermei din care ei provin”, a declarat Violeta Daria, Managerul Programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

23

24 Lecție de viață

Ioan Buliga, speranța unui nou început

Cât e ziua de lungă, la volanul unui U650, Ioan Buliga dă zor să termine operațiunile din campania agricolă.

Lucru obișnuit pentru un fermier. Neobișnuit este faptul că după ce-și va fi terminat munca, din cabina tractorului, Ioan se transferă direct în scaunul său cu rotile. un articol de

OLIVIA FIRI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2

decembrie 2021 - ultima zi de campanie la recoltat porumbul va rămâne mereu în memoria lui Ioan Buliga, fermier cu state vechi în comuna sa de baștină, Girov, jud. Neamț.

O defecțiune la combină și câteva secunde de neatenție l-au lăsat fără picioare… la propriu. Sunt clipe pe care fermierul și le amintește cu lacrimi în ochi: pe de-o parte, lacrimi de eliberare a durerii și a disperării trăite în acele momente grele, când, prins în angrenajul combinei, timp de 15 minute, până au venit salvatorii, a luptat pentru a nu fi ”înghițit” de utilaj. Pe de altă parte, sunt lacrimi de învingător: ”Mi-am văzut moartea cu ochii. Dar Dumnezeu mi-a dat în acele momente puteri nebănuite în lupta pentru supraviețuire”, mărturisește Ioan Buliga, fermier în vârstă de 54 de ani.

DORINȚA DE A MERGE… A luptat mai întâi pentru viața sa și pentru a rămâne aproape de familie.

Apoi, odată salvat, dar fără picioare, Ioan Buliga și-a canalizat întreaga atenție spre efortul de a merge… De a merge mai departe în activitatea lui de fermier. Gândul la munca în câmp i-a dat puterea de a trece peste greaua încercare și i-a grăbit vindecarea rănilor fizice și a traumelor psihice. În luna februarie, revenit acasă din spital, a treia zi după externare, în scaunul cu rotile fiind, Ioan Buliga s-a aflat din nou lângă tractor. De data aceasta nu pentru revizii și reparații, ci pentru a-și adapta utilajul astfel încât în prima zi de

15-30 noiembrie 2022

Când nu muncește, Ioan Buliga citește!

Se informează din revista Ferma

campanie de primăvară, în martie, să-l poată conduce chiar el.

A GĂSIT PUTEREA DE A-ȘI ÎNVINGE NEPUTINȚA ”În nopțile grele din cauza durerii, pe patul de spital, m-am gândit mereu cum să fac ca să mă pot urca iarăși pe tractor și pe combină. Am schițat un proiect în minte. Ajuns acasă, ajutat de prieteni și de cei doi nepoți ai mei, pe care eu i-am învățat meseria asta, am adaptat ambreiajul și comenzile manuale. Cu un ham de la Yato și un electropalan, manevrabil prin telecomandă, mă ridic în sus și mă tansfer la volan cu ajutorul unui scaun pliabil rabatabil”, îmi explică agricultorul. Și tot prietenii

sunt cei care îl aduc pe Ioan și utilajul său în câmp, acolo unde fermierul preia responsabilitatea întregii operațiuni de lucru până spre finalul fiecărei zile bune de lucru. ȘI NU ESTE DELOC UȘOR… Însă face asta din pasiune, dar și pentru că agricultura nu așteaptă, arenda trebuie plătită, inputurile achitate. Și peste toate acum se adaugă și cheltuielile cu recuperarea medicală a lui Ioan. ”Recuperarea este foarte costisitoare și de durată. Strânsesem bani de avans pentru achiziția unui tractor mai performant, însă a trebuit să-i dăm pentru sănătatea mea. Pentru achiziția protezei, am accesat un credit bancar,

Lecție de viață 25

UN TRACTOR ERGONOMIC

pe care trebuie să-l achităm. Ne-am pus speranțele în acest an agricol, dar cum cheltuielile au crescut, iar din cauza secetei n-am realizat producțiile scontate, ne temem să nu ieșim pe minus”, mi-a spus Ioan Buliga, încrezător totuși că o vor scoate la capăt și de data asta. Pasiunea pentru a munci pământul e prea mare pentru a renunța, indiferent cât e câștigul financiar.

Cei care doresc să­i dea o mână de ajutor, pot face donații în contul: RO37 RNCB 0074 0292 1540 0067 (Banca Comerciala Romana) cu mențiunea „Buliga Ioan” sau printr­un SMS la numărul 8845 cu textul „ADRA ­ Buliga Ioan” sau pot suna la telefon 021.252.51.17 pentru mai multe informații.

Povestea lui Ioan o puteți urmări pe larg în interviul video accesibil prin scana­ rea codului QR alăturat!

Pentru a merge mai departe, Ioan Buliga are nevoie de un tractor mai performant și mai ergonomic.

Un tractor adaptat cerințelor dizabilității lui și pe care să-l poată opera singur este o șansă nesperată pentru Ioan. E o necesitate înțeleasă de noi, cei care i-am citit în ochi acestui curajos fermier pasiunea pentru a munci pământul. Însă pentru industria utilajelor agricole este o provocare pe care o lansăm în aceste rânduri către toți cei care pot face ca zilele lui Ioan Buliga la muncă în câmp să fie mai ușoare!

Producătorii și importatorii de tehnică agricolă de pe piața românească ar putea face demersuri pentru ca și fermierii cu dizabilități din România să aibă posibilitatea să lucreze pe utilaje conforme nevoilor lor speciale de muncă în ceea ce privește accesul în cabină, ergonomia și operarea implementelor.

26 AgroExpo

INDAGRA, UN TÂRG FĂRĂ SARE ŞI PIPER!

Cel mai mare târg de agricultură din ţară, aşa cum îl descriu organizatorii, a surprins anul acesta prin numărul mare de vizitatori, chiar dacă prezenţa companiilor expozante este departe de nivelurile înregistrate înainte de pandemie.

V

remea neaşteptat de frumoasă pentru final de octombrie, cu temperaturi peste mediile obişnuite, a fost de ajuns, se pare, pentru a convinge mii de bucureşteni să facă o plimbare la Romexpo, pentru a lua pulsul agriculturii româneşti. Nu ştim cât de mult a meritat acest efort, dar asta este o altă poveste. În ceea ce ne priveşte, am petrecut trei zile pline în expoziţie şi putem spune că nu ne-am plictisit. Dar trebuie să admitem totuşi faptul că târgul în sine a fost extrem de slăbuţ. Absenţa unor expozanţi de tradiţie au transformat aleile exerioare într-un spaţiu destul de anost. Noroc cu standurile de animale, care au salvat puţin imaginea târgului, oierii fiind de departe cel mai bine organizaţi.

UN TÂRG CU PRIZĂ LA POLITICIENI Ceea ce m-a surprins cu adevărat, şi nu într-un mod plăcut, a fost atenţia pe care politicul o acordă acestui eveniment. Iar asta mi-a fost clar încă din prima

15-30 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

zi, când la ceremonia de deschidere au participat atât ministrul Petre Daea, cât şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Acesta din urmă a insistat asupra importanţei investiţiilor în sistemele de irigaţii, dar şi în cel de creştere a precipitaţiilor. Nu ştim sigur la ce s-a referit al treilea om în stat când a vorbit de creşterea precipitaţiilor, dar cel mai probabil se gândea la aşa-numita tehnologie de însămânţare a norilor, pe care autorităţile române încearcă să o implementeze.

La rândul său, Petre Daea a ridicat miza, avansând ipoteza lansării anul viitor a îndelung mediatizatului Fond mutual pentru gestionarea riscurilor din agricultură.

GESTIONAREA RISCURILOR „O abordare paralelă în contextul acesta de asigurare a culturilor, ne dorim realizarea în viitor a unui mecanism stabil, în aşa fel încât să putem să apelăm la el în momentele grele, întrucât statul nu poate interveni tot timpul în sprijinul fermierilor cu bani de la buget. Pentru că nu poţi construi un buget pe riscuri, ci pe elemente care te conduc la realizarea obiectivelor. Motiv pentru care, Fondul mutual va putea fi funcţional de anul viitor.

Ministerul Agriculturii lucrează împreună cu specialiştii şi cu fermierii pentru a face această instituţie care să vină în sprijinul fermierilor atunci când nevoia îi împinge. Construim acest mecanism, parţial din fondurile statului, dar va exista şi o parte contributivă a fermierilor”, a precizat Petre Daea.

AgroExpo 27 EDIŢIE SPECIALĂ Cât priveşte tehnica agricolă, Indagra şi-a respectat oarecum blazonul, oferind câteva noutăţi absolute despre care chiar merită să vorbim. Astfel, la standul NHR Agropartners, era imposibil să treacă neobservat tractorul ediţie specială a modelului Deutz-Fahr 6125 C, care înglobează caracteristici de top şi este vopsit în culoarea elveţienilor de la Hürlimann, o altă marcă a grupului SDF. Pe lângă aspectul cromatic deosebit, acest tractor se remarcă şi prin includerea în dotarea standard a unor elemente de design şi confort superioare.

Pe lângă asta, producătorul oferă o garanţie extinsă de trei ani sau 3.000 de ore de funcţionare şi asigură echiparea pentru serviciul de telemetrie SDF Farm Management, un instrument extrem de util în vederea creşterii productivităţii din ferme, prin care se urmăreşte reducerea consumului de combustibil şi a emisiilor poluante.

UN NOU MEMBRU ÎN ”FAMILIA” OROS De asemenea, compania producătoare de hedere OROS Linamar a venit cu artileria grea anul acesta la Romexpo. În atenţia vizitatorilor s-a aflat în primul rând headerul de recoltat porumb OROS Cornado pe 12 rânduri, cu cadrul rabatabil şi tocător de tulpini pe fiecare secţie, un echipament premium care şi-a dovedit eficienţa şi în fermele din ţara noastră. Dar noutatea absolută a reprezentat-o hederul de floarea-soarelui SUNIN.

Având o lăţime de lucru de 9 metri, principala caracteristică a acestuia este că poate recolta indiferent de distanţa dintre rânduri. „Este un echipament eficient, la care pierderile rezultate în urma sa sunt relativ mici, iar viteza cu care se poate merge la recoltat poate fi de până la 8 km/h”, a declarat Florian Constantinescu, manager de vânzări pentru România al companiei Oros.

O PREZENŢĂ INEDITĂ Aduse în România de compania DMV Aviatech, încărcătoarele multifuncţionale Cast s-au numărat şi ele printre vedetele ediţiei din acest an a târgului Indagra. Versatile, suficient de puternice şi având opţiunea dotării cu o gamă largă de implemente, acestea pot deservi o multitudine de aplicaţii în agricultură. Spre exemplu, Cast Loaders 28T este un încărcător cu braţ telescopic de dimensiuni compacte, care are avantajul de a fi şi articulat, asigurând astfel o manevrabilitate sporită operatorului. Acesta poate ridica o greutate de o tonă la înălţimea de 2,9 m şi permite montarea a peste 20 de tipuri diferite de ataşamente. Ideal pentru lucrul în spaţii înguste, este recomandat a fi utilizat în special în fermele zootehnice. De asemenea, în standul Helve am putut vedea şi modelul SSQ22, care de fapt este un quad multifuncţional şi reprezintă o soluţie excelentă pentru exploataţiile mici, putând manipula sarcini de până la 350 kg.

În pofida unui an extrem de greu, marcat de războiul din Ucraina, de criza energetică şi de secetă, producţia de grâu este dublă faţă de necesarul de consum al României MARCEL CIOLACU

Preşedintele Camerei Deputaţilor

28 Femei în agricultura României

Antreprenoriatul feminin, premiat de Corteva Agriscience Programul TalentA, dedicat formării și susținerii femeilor care activează în agricultură, a premiat, pentru al treilea an consecutiv, trei dintre cele mai inovative proiecte de investiții inițiate de femeile fermier din România.

L

ansat în România în anul 2020, programul TalentA are ca scop valorizarea inițiativelor și a spiritului antreprenorial al femeilor din mediul rural.

40 DE PARTICIPANTE Structurată deopotrivă ca un program educațional și ca un concurs de proiecte, ediția din acest an s-a încheiat la finalul lunii octombrie printr-o gală festivă în cadrul căreia au fost acordate 3 granturi, cu o valoare totală de 15.000 de dolari, și un premiu special de 1.500 de dolari. Cuprinzând 18 cursuri, organizate în două module, programul TalentA 2022 a permis celor 40 de participante să își dezvolte competențele profesionale în domeniul managementului afacerilor și al practicilor agricole specifice. Totodată, la finalul celor patru luni de training, experții Corteva și Starperforming (compania parteneră) au selectat cele mai interesante inițiative în vederea finanțării lor. „Această ediție arată o consolidare a programului TalentA și nu cred că sunt foarte multe femei din agri-

15-30 noiembrie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cultură care să nu-l cunoască. A fost o competiție foarte sănătoasă și cred că premiantele de astăzi sunt cele mai merituoase”, a susținut, în deschiderea galei, Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience.

STUDIU SOCIAL: FEMEILE DIN AGRICULTURĂ Anterior festivității de premiere, a fost inițiată o dezbatere privind rolul femeilor în mediul rural. Însă, noutatea acestei ediții a reprezentat-o studiul socio-demografic „Femeile din agricultură: stil de viață, priorități, provocări”, realizat de compania Proinsight Lab, la cererea Corteva Agriscience. Au participat 310 respondente din toate zonele geografice ale României. Rezultatele cercetării au evidențiat că, deși nivelul salarial și volumul de muncă ... ››› 30

Date statistice ale FAO și ONU arată că dacă femeile ar beneficia de aceleași oportunități și de aceeași deschidere precum bărbații, am putea avea o creștere cu 30­40% a producției agricole.

De aici am plecat în momentul în care am inițat în anul 2019 proiectul TalentA, care astăzi se derulează în 7 țări, printre care și România ANNA BABICH

Manager de Comunicare Corporativă pentru Europa Centrală și de Est

29

30 Femei în agricultura României

Diana Georgescu

Corina Hodorogea

››› 28 ...este asemănător între bărbați și femei, doamnele se confruntă cu mai multe probleme în ceea ce privește oportunitățile de carieră și cele de finanțare (49%, respectiv 54% dintre respondente susțin că au mai puține șanse de a obține finanțări și de a-și dezvolta o carieră în domeniul agricol decât bărbații). Totuși, 60% dintre femei se simt foarte mândre că lucrează în acest sector și alte 23%, mai degrabă mândre. Totodată principalele priorități ale femeilor care activează în agricultură sunt familia (60%), sănătatea (54%) și viitorul copiilor (44%); valori importante în cadrul comunităților rurale.

PREMIANTELE EDIȚIEI 2022

• "Livada de poveste". Câștigătoarea

premiului întâi a fost Diana Georgescu din Brătești, jud. Argeș, al cărei proiect „Livada de Poveste” își propune să transforme ferma pomicolă a familiei într-un business integrat. Întinsă pe opt hectare, exploatația produce anual peste 200 de tone de fructe și, cu ajutorul grantului de 6000 de dolari, ar urma să beneficieze de o linie de procesare sucuri, fresh-uri și smoothie-uri, dar și de un punct gastronomic local. „Programul TalentA m-a învățat că dacă tehnologia este aleasă și implementată în mod corect, ea reduce efectele negative pe care procesele

15-30 noiembrie 2022

Elena Larissa Naie-Stoicescu

tehnologice din agricultură le pot avea asupra mediului. Deci și agricultura poate fi sustenabilă, profitabilă, dar și benefică pentru comunitate”, a declarat Diana Georgescu.

Premiul II: Parteneriat Strategic între fermieri. Cel de-al doilea grant, în valoare de 5000 dolari, a fost acordat proiectului „Parteneriat Strategic între fermierii din Băleni, Dâmbovița - crearea unui lanț scurt de aprovizionare”, inițiat de Corina Hodorogea. Activând într-un important bazin legumicol, aceasta cultivă legume pe trei hectare și urmărește, prin intermediul proiectului, să îmbunătățească competitivitatea producătorilor locali. „Ne dorim să aducem laolaltă o mână de oameni din sat, să ne unim forțele și să facem posibilă crearea unui context de colaborare. Dacă ar exista o coeziune între fermieri, problemele ar fi mult mai ușor de suportat și am putea să prosperăm împreună”, a afirmat Corina Hodorogea.

Aromă de căpșune. Elenei Larissa Naie­Stoicescu din Buzoiești, jud. Argeș, i-a revenit cel de-al treilea premiu, în valoare de 4000 de dolari. Proiectul „Sunshine Berries” are în vedere extinderea actualei plantații de căpșuni prin construirea unui nou solar și livrarea directă a fructelor proaspete către consumator. Totodată, utilizând un soi remontant, căpșunele de la Sunshine Berries pot fi recoltate începând din

Loveva Blidariu

•

Corteva se implică foarte mult în dezvoltarea comunităților în care noi ne desfășurăm activitatea, iar TalentA a fost creat exact în acest scop: pentru a ajuta femeile din mediul rural să se pregătească mai bine și să contribuie la dezvoltarea comunităților din care ele fac parte MARIA CÎRJĂ

•

Marketing Manager Corteva Agriscience

aprilie și până în noiembrie.

Premiul special, în valoarea de 1500 de dolari, acordat de Starperfomining, s-a îndreptat către proiectul social „Roadele Culturii”, susținut de Loveva Blidariu, al cărei scop este de a oferi fructe proaspete personelor vârstnice și copiilor din locuințe protejate.

•

31

32 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Inflaţia „înghite” bugetul PAC

Potrivit unei analize Farm Europe - grupul european de reflecţie în domeniul economiei rurale, bugetul PAC pentru perioada 2021-2027 a fost gândit pentru o inflaţie de 2%. Astăzi asistăm la o medie a UE de aproape 10%!

TAXĂ PE EMISIILE DIN AGRICULTURĂ Intenţia guvernului neo­zee­ landez de a taxa emisiile de gaze cu efect de seră rezul­ tate în urma activităţilor agricole a stârnit nemulţumirea fermierilor din îndepărtatul ţinut insular.

Proteste de amploare au avut loc la Auckland şi Wellington, în încercarea de a opri propunerile care urmăresc să introducă o aşa-numită „taxă de gaze” împărţită la nivel de fermă pentru stabilirea preţului emisiilor agricole începând cu anul 2025. Potrivit reprezentanţilor sectorului de creştere a animalelor, o astfel de măsură va reduce cu 20% producţia de carne de ovine şi de vită, în timp ce producţia de lactate ar urma să scadă cu 6 procente.

ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA Conform propunerilor formulate de autorităţi, fermierii ar trebui să plătească taxe legate de cantitatea de metan şi gaze cu durată lungă de viaţă emise, pe baza informaţiilor care includ suprafaţa fermei, numărul de animale şi utilizarea îngrăşămintelor cu azot. În timp ce industria de profil îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea creşterii deficitului de alimente şi a preţurilor la produsele agro-alimentare, premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, consideră că aceste măsuri vor spori potenţialul ţării de a deveni cel mai sustenabil exportator din lume. „Cred cu adevărat că producătorii noştri de alimente sunt cei mai buni din lume, dar putem fi şi cei mai buni pentru lume”, a argumentat premierul.

Află pe ce vrea să cheltuiască guvernul neo-zeelandez banii colectaţi de la fermieri din această taxă!

15-30 noiembrie 2022

A

stfel, valoarea reală a bugetului actualei Politici Agricole Comune, care a fost deja redus cu circa 12% faţă de exerciţiul financiar 2014-2020, a suferit o scădere de 84,57 miliarde de euro, în termeni reali rezultând o contracţie de aproape 22% raportat la anul 2020, în timp ce în 2027 procentul va depăşi 34%. În aceste condiţii, sprijinul direct primit de fermieri este afectat puternic. Chiar şi ajutoarele pentru investiţii sunt periclitate, deoarece sumele totale disponibile se micşorează odată cu inflaţia. Pilonul I va pierde 68,60 miliarde euro, iar pilonul II 15,97 miliarde euro.

CE OPŢIUNI AVEM? Soluţiile pe termen scurt propuse de think tank-ul de la Bruxelles ar fi indexarea PAC cu rata inflaţiei şi crearea unui fond de investiţii pentru sectoare strategice precum energia şi agricultura. Pe termen lung, însă, Farm Europe indică necesitatea găsirii unor noi modalităţi de implementare a Green Deal, trecând de la o strategie bazată pe reglementări care vizează reducerea instrumentelor de productivitate, la o strategie de investiţii adecvată care să stimuleze abordările sistemice agronomice şi inovaţia, angajând fermierii pe o cale pozitivă atât pentru economie, cât şi pentru climă.

Citeşte întreaga analiză Farm Europe, accesând codul QR!

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 33

Cine vrea eliminarea subvenţiilor?

Cheltuielile publice ar trebui să se îndepărteze de subvenţiile agricole care distorsionează şi dăunează mediului, consideră secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.

M

iniştrii agriculturii din 48 de state membre ale OCDE s-au reunit la Paris, la începutul lunii noiembrie, pentru a discuta despre securitatea alimentară globală şi producţia de alimente durabilă în contextul creşterii preţurilor la alimente şi al şocurilor climatice, iar secretarul general al OCDE a propus cu această ocazie eliminarea treptată a subvenţiilor care distorsionează şi redirecţionarea cheltuielilor publice către sisteme agricole şi alimentare mai durabile şi mai rezistente. Mathias Cormann susţine că la nivel global, guvernele oferă peste 800 miliarde de dolari pe an în subvenţii şi alte tipuri de sprijin sectorului agricol, în timp ce doar 13% din acest sprijin este destinat investiţiilor în inovare. „Prea mult din acest sprijin este ineficient în ceea ce priveşte transferul veniturilor către fermieri”, a remarcat Cormann, precizând totodată că principalii beneficiari sunt de obicei marile exploataţii agricole.

PROTECŢIONISMUL PAC În acest context, el a mai cerut ţărilor membre OCDE „menţinerea pieţelor deschise şi transparente”, ceea ce implică eliminarea restricţiilor la export. Uniunea Europeană are unul dintre cele mai mari programe de subvenţii pentru agricultură din lume, cu Politica Agricolă Comună (PAC) de 270 miliarde de euro. PAC a fost criticată în timpul discuţiilor comerciale cu ţări terţe pentru că este prea protecţionistă. Într-un raport publicat recent, OCDE a criticat PAC pentru că nu a îndeplinit obiectivele ecologice, în ciuda faptului că cheltuielile agricole ale blocului comunitar pentru acţiunile climatice sunt mari.

Scanează codul QR şi citeşte inte­ gral articolul publicat de Euractiv!

FRAUDĂ CU FONDURI EUROPENE Un tribunal din Sicilia a condamnat 91 de mafioţi şi complici ai acestora pentru utilizarea abuzivă a fondurilor europene destinate agriculturii, în ceea ce pare a fi unul dintre cele mai importante procese de acest fel din ultimii ani. Audierile au durat un an şi jumătate, desfăşurându-se într-un tribunal ultra-securizat din Messina, iar sentinţa pronunţată de procurorii italieni este una la fel de spectaculoasă: 660 de ani însumaţi de închisoare pentru persoanele implicate.

Autorităţile italiene au descoperit astfel că două clanuri mafiote au sustras cel puţin 5 milioane de euro din fonduri europene pentru suprafeţe agricole care fie nu erau deloc cultivate, fie proprietarii terenurilor erau siliţi să încheie contracte false de arendă.

Vezi mai multe despre acest caz uluitor, scanând codul QR!

34

15-30 noiembrie 2022

35

36 La Vest de România

PRODUSE LOCALE DE LA KILOMETRUL ZERO Există trei elemente care definesc unicitatea şi calitatea legumelor şi a fructelor produse în comuna Cavallino-Treporti din Laguna Veneţiei: SOLUL, CLIMA şi OMUL.

„M

isiunea cooperativei noastre este aceea de a folosi avantajele asocierii pentru a asigura cel mai bun venit fiecărui fermier membru”, spune Raffaele Scarpa, reprezentantul Cooperativei Agricole Bibione Cavallino.

3 AVANTAJE PENTRU ROADELE PĂMÂNTULUI, ÎN LAGUNĂ Solul nisipos cu un conținut ușor de clorură de sodiu contribuie la aroma și la culoarea legumelor, în special a tomatelor şi ardeilor.

Clima din zonă este deosebit de blândă şi echilibrată, uscatul din Cavallino Treporti fiind situat între mare și lagună. Chiar şi în perioadele cu temperaturi foarte ridicate, briza mării temperează arşiţa, favorizând astfel bunăstarea plantelor și sănătatea acestora. Prin urmare, şi utilizarea pesticidelor este redusă la minim.

1.

2.

FERMIER ÎN LAGUNA VENEŢIANĂ Cavallino-Treporti este principala destinație turistică în aer liber din Europa. Această supremație se datorează prezenței locurilor de cazare în campinguri, multe cu ieşire la Marea Adriatică şi a căror dezvoltare este în strâns acord cu mediul înconjurător, dar mai ales cu agricultura.

Acest ţinut este suspendat între mare şi lagună, între apă dulce şi sărată, printre insule, bancuri de nisip şi stufăriş.

Scanează codul QR şi află cifrele care definesc agricul­ tura veneţiană!

15-30 noiembrie 2022

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Acest avantaj climatic are ca rezultat legume cu aspect atractiv şi gustoase “în mod natural”, datorită adoptării metodelor integrate pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.

Pasiunea și obsesia pentru perfecțiune. De notat aici deceniile de experiență ale fermierilor în exploataţiile care au fost cândva unități familiale complete, caracterizate prin cunoașterea pământului şi a specificului de producţie din regiunea Veneto.

3.

CE CULTIVĂ BIBIONE CAVALLINO? Principalele producțiile horticole cultivate de-a lungul timpului de către membrii cooperativei, cu unele variații ale soiurilor alese sunt: roşiile cherry de vară - toamnă, tomate din vechile soiuri locale cum sunt Nasone - Verace sau „bisteccone”, ardei galben, roşu şi galben, castraveţi, vinete, dovlecei, sa-

lată verde tot timpul anului, rucola, pătrunjel, ridichi, cartofi.

Se cultivă şi porumb, grâu şi soia, dar pe suprafeţe mici şi cu randament mai slab.

Datorită planificării culturilor, fermierii pot asigura atât calitatea, cât şi cantitatea solicitată de piaţă într-un anumit interval de timp.

CUM ŞI UNDE SE VÂND LEGUMELE Produsele Cooperativei Agricole Bibione Cavallino sunt distribuite în stare proaspătă, în principal în pieţele din nordul Italiei, inclusiv în provincial Emilia-Romagna.

Fermierii practică şi sistemul de comercializare “zero kilometri”, adic vânzările directe, din fermă.

Cooperativa este în aşa fel organizată încât să poată aproviziona direct, limitând pe cât posibil intermediarii.

Din depozitul propriu pleacă legume inclusiv către supermarketuri renumite la nivel naţional. De precizat că magazinele organizează zone de comercializare distincte pentru produsele locale din fiecare regiune, pentru a le pune în valoare unicitatea şi provenienţa.

La Vest de România 37

IRLANDA

Târgul agricol cu 300 de mii de vizitatori, în 3 zile!

Continuăm serialul despre agricultura Irlandei, cu un alt exemplu „de ce la alţii se poate”... Şi asta pentru că am văzut, pe viu, cum se raportează fermierii de acolo la un târg naţional de agricultură!

C

ampionatul Naţional de Arat (National Ploughing Championships) este târgul etalon al Irlandei şi cel mai mare eveniment în aer liber din Europa!

CIFRE DE RECORD LA TÂRGUL NAŢIONAL AL IRLANDEI Ediţia a 91-a, desfăşurată la Ratheniska, Co Laois a adunat peste 1.700 de expozanţi iar numărul vizitatorilor a depăşit bine 280 de mii în cele trei zile ale târgului (20-22 septembrie)... Un succes incredibil!

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„După trei ani de pandemie, ediţia 2022 a fost plină de viață și cu semnale positive din partea expozanţilor şi a fermierilor. De atât de multe noutăţi s-au putut bucura vizitatorii, de la animale de calitate și mașini agricole până la modă, celebrități, tik-tokers și vedete ale sportului, la activităţi dedicate familiilor”, declara cu

entuziasm Anna May McHugh, Directorul general al Asociaţiei Naţionale pentru Arat din Irlanda - NPA, organizatorul evenimentului.

2 ÎN 1: TRADIŢIE ŞI INOVAŢIE Exact asta am simtit şi eu cand am vizitat târgul, în prima zi… o mare de oameni! Peste 100 de mii au umplut expoziţia încă de la primele ore, veniţi din toate colţurile Irlandei şi din străinătate. Am văzut zeci de autocare cu fermieri, cu elevi de toate vârstele, copii de agricultori care stăteau la coadă să vadă vacile sau să tundă o oaie cu mâna lor.

Să mai spun că târgul este organizat în timpul săptămânii, nicidecum în weekend? Că s-a desfăşurat într-o zonă rurală, tipică acestei ţări, cu drumuri înguste, dar că traficul s-a mişcat binişor şi toată lumea respecta regulile iar starea generală de bucurie a fost acompaniată de un soare puternic, de nu le venea nici irlandezilor să creadă? Cred că nu s-a consumat atâta îngheţată în toată ţara, pe timpul verii, câtă s-a cumpărat în 3 zile de expoziţie!

Mi-a luat o zi întreagă de mers susţinut ca să pot vedea expoziţia de la un capăt la altul. Peste 30 de ... ››› 38

38 La Vest de România

››› 37 ...hectare, cu totul! Iar organizarea, fără cusur. Am pierdut la un moment dat numărul aleilor lungi, dar cum totul era numerotat şi bine semnalizat, am reuşit să parcurg toate rândurile.

Nu lipseşte nimic din expoziţie. Tot ceea ce este şi are nevoie o fermă, zootehnică, vegetală, horticolă sau mixtă este prezent aici, contopind într-un mod inedit agricultura tradiţională cu inovaţiile şi digitalizarea. Şi toate raportate la dimensiunea medie a exploataţiei irlandeze, la ferma de familie care este motorul agriculturii în această ţară!

CAMPIONATUL MONDIAL DE ARAT În premieră, Târgul naţional al Irlandei a găzduit, în zilele de 21 şi 22 septembrie, cea de-a 67-a ediţie a Concursului Mondial de Arat. Campionatul ar fi trebuit să se desfăşoare în acest an în Rusia însă, din motive evidente, organizatorul a renunţat la locaţie. „25 de ţări de pe întreg mapamondul, din Africa până în Australia au participat în acest an la Campionatul Mondial de Arat, găzduit de Irlanda. Cei mai

15-30 noiembrie 2022

buni competitori s-au întrecut pe solul irlandez din dorinţa de a deveni campioni absoluţi ai lumii”, a spus Anna Marie McHugh, care este şi secretar general al Organizaţiei Mondiale pentru Arat.

Anna May McHugh i-a felicitat pe toți câștigătorii la ceremonia de decernare a premiilor, dar aprecieri speciale s-au îndreptat către Eamonn Tracey din Carlow, Campion Mondial absolut la arătura convenţională, care va reprezenta din nou Irlanda la ediţia 2023 a Concursului Mondial de Arat, care se va desfăşura în Letonia. Irlanda a mai dat un campion absolut, pe John Whelan, din Wexford, la categoria “arat cu pluguri reversibile”.

CEA MAI BUNĂ PÂINE NEAGRĂ ŞI CEL MAI BUN OUTFIT Nu doar expoziţie, ci şi competiţie.

Spuneam că târgul irlandez are de toate, iar divertismentul, gastronomia, locurile de joacă, activităţile speciale pentru familiile de fermieri şi tot felul de concursuri animează la maxim cele trei zile ale evenimentului.

De pildă, râvnitul titlu de “Cel mai

bun brutar din 2022” făuritor de pâine neagră i-a revenit lui Darragh O’Brien din Co Kildare. A primit 15 mii de euro pentru triumful său iar Aldi, sponsor oficial al exoziţiei, va comercializa pâinea premiată în magazinele din toată Irlanda.

Nici moda nu a lipsit din târg. Soţiile fermierilor au participat la concursul “Cea mai bine îmbrăcată doamnă” iar Aisling Stack din Listowel şi-a adjudecat premiul: un sejur exclusiv într-un hotel de lux.

ROBOTUL A “SPART” CONCURENŢA “Maşina Anului” la Campionatele Naţionale de Arat din Irlanda a fost desemnat FarmDroid FD20, robotul care a reuşit să învingă concurența acerbă de la acest concurs.

FarmDroid FD20 este primul robot complet autonom din lume care se poate ocupa atât de semănat, cât și de controlul buruienilor. Robotul le permite fermierilor să reducă semnificativ costurile cu forţa de muncă.

Conceput de un start-up danez fondat de un fiu de fermier, FarmDroid are

La Vest de România 39

avantajul de a putea fi folosit și în agricultura ecologică, controlul buruienilor putând fi realizat în totalitate mecanic.

ZOOTEHNIA ESTE PE “CAI” MARI Şi, sinceră să fiu, nici nu mă aşteptam să fie altfel, cunoscând specificul zootehnic al agriculturii irlandeze. Tocmai de aceea, la expoziţia de la Ratheniska un spaţiu impresionant şi bine organizat a fost dedicat zootehniei. Fiecare asociaţie a crescătorilor avea cortul ei, în care am văzut genetică, procesatori de carne şi lapte, dar şi furnizori de soluţii inovative pentru ferme şi programe speciale dedicate tinerilor.

Toţi marii furnizorii de inputuri pentru creşterea şi bunăstarea animalelor au fost prezenţi la târg, dar şi mulţi producători locali, mai ales firme conduse de tineri antreprenori, sprijinite şi promovate de către Enterprise Ireland - organizaţia guvernamentală care susţine

interesele comerciale ale start-up-rilor şi inovaţiile din agricultura Irlandei.

Am remarcat prezenţa a trei organizaţii ale fermierilor crescători de Angus: IRISH ANGUS Cattle Society, ANGUS BEEF IRELAND - Irish Aberdeen Angus Association şi IRISH ANGUS -

CITIŢI ÎN EDIŢIA VIITOARE Vizita în Irlanda mi-a fost facilitată de Enterprise Ireland şi Jordache Smart, compania din România care aduce la noi tehnologiile aplicate deja, cu succes, în fermele irlandezilor.

Despre inovaţiile care definesc agricultura irlandeză şi care au fost premiate la Campionatul Naţional de Arat, dar şi despre educaţia agricolă în Irlanda, voi scrie în ediţia viitoare a revistei Ferma.

Grup de producători, cea din urmă derulând o competiţie inedită dedicată liceenilor, despre care voi scrie în numărul viitor.

Am vizitat şi standurile asociaţiilor de crescători de Aubrac şi Salers, şi ele orientate spre formarea viitoarei generaţii de tineri fermieri.

Cel mai mare cort era al Asociaţiei crescătorilor de Holstein Friză din Irlanda, şi nu e de mirare că aici genetica era de top, precum sunt şi programele naţionale de selecţie şi ameliorare în vederea susţinerii producţiei naţionale de lapte.

La standurile de ovine, ce să mai spun. Irish Texel, Suffolk, Charolaise, Zwartbles, Irish Dutch Spotted, încrucişări de tot felul, rase de lapte, dar mai ales de carne reprezentative pentru Irlanda, toate aparţinând unor fermieri reuniţi în asociaţii profesionale, fără excepţie!

Ai nevoie de finanțare pentru capitalul de lucru?

Scanează codul, completează formularul și un consilier te va contacta.

40 Asociere în agricultură

CAŞCAVALUL DE SĂVENI

Costurile-s tot mai mari.

Cum rezistă producătorii?

De-a lungul veacurilor, una dintre ocupaţiile de bază ale botoșănenilor a fost creşterea animalelor, inclusiv datorită condiţiilor pedoclimatice prielnice dezvoltării pășunilor naturale cu o floră diversificatǎ.

Î

n mod natural, s-a realizat o tradiție a transformării laptelui în produse alimentare cu o calitate superioară.

PRIMA FABRICĂ DE CAŞCAVAL În zona Săveni, județul Botoșani, ținut atestat din timpul lui Petru Rareș, se creșteau îndeosebi vite. În anul 1959, aici se deschidea prima fabrică de cașcaval obținut după rețeta străveche a meșterului Nicolae Caranica și folosindu-se laptele calitativ din zonă.

După anii ‘90, așa după cum s-a întâmplat în majoritatea ariilor economice românești, unitatea de producție industrială a renumitului Cașcaval de Săveni a decăzut, crescătorii de vite din zonă reducându-și în mod substanțial efectivele. Puteau fi numărați pe degete ultimii mohicani care se încăpățânau să susțină această activitate tradițională și, în definitiv, să mențină profilul socio-cultural al zonei.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

6 PRODUCĂTORI ÎN ASOCIAŢIE Asociația „Caşcavalul de Săveni” este compusă din 6 producători, persoane juridice situate în arealul geografic delimitat (jumătatea de nord a jud. Botoşani), respectiv: GERARD S.R.L. - producător de lapte şi procesator, CICOS S.R.L. - procesator, GENYS COMPANY S.R.L. - procesator, FAVIS S.R.L. -producător de lapte şi procesator, VLASIE COMPANY S.R.L. - procesator, VIOFANNY LACT PRODCOM S.R.L. - procesator.

ASOCIAŢIA ŞI CAŞCAVALUL În anul 2014, cei şase producători ai cașcavalului de Săveni, unităţi conduse de oameni ai locului care sunt și specialişti în prelucrarea laptelui, urmași direcți (profesional) ai maistrului Caşcavalului de Săveni, au decis să lupte umăr la umăr pentru a păstra tradiţia şi pentru a perpetua renumele „Caşcavalului de Săveni”.

Astfel, după a luat fiinţă Asociația producătorilor ”Cașcavalul de Săveni”, a urmat drumul de 5 ani de la depunerea caietului de sarcini la Ministerul Agriculturii și până la obținerea IGP (indicație geografică protejată), produsul fiind printre puținele recunoscute și la nivel european. „Ne-am asociat pentru a proteja această bogăție a României, zona de producție a cașcavalului de Săveni fiind alcătuită din regiunea de deal și câmpie a județului Botoșani,... ››› 42

41

SPECIALISTUL ÎNCĂRCĂTOARELOR

, “ E T A O P E S „NU !

A T S I NU EX TEHNODIESEL- FILIALA FIRMEI MAUCH, IMPORTATOR GENERAL ÎN ROMÂNIA Află mai multe detalii de la reprezentant,ii TEHNODIESEL:

Dudeștii Noi, DN 6, KM 10, jud. Timiș. Tel: 0256/378 003 info@tehnodiesel.com, www.tehnodiesel.com

Filiala firmei

42 Asociere în agricultură ››› 40 ... iar ca să poarte denumirea protejată producătorul trebuie să se înscrie în asociație și cașcavalul trebuie să respecte regulile din caietul de sarcini depus la Ministerul Agriculturii”, ne-a spus Constantin Aniculăesă, din Vlăsinești, președintele Asociației.

MINIM 60 ZILE DE MATURARE Cașcavalul de Săveni este diferit de alte tipuri de cașcaval prin faptul că este obținut din lapte crud proaspăt (intră în fabricație la 2 ore de la muls), fără a fi pasteurizat, este lucrat manual și este ținut la maturare timp de cel puţin 60 de zile. În compoziția adevăratului cașcaval de Săveni intră doar lapte, cheag și sare, protejarea produsului făcându-se cu amestecuri de ceruri speciale pentru brânzeturi.

Lupta pentru supraviețuirea brandului ”Cașcavalul de Săveni” a ajuns la o nouă etapă, respectiv presiunea unui mediu socio-politico-economic surprinzător, care generează transformări periculoase în ecuațiile economico-financiare, îndeosebi la procesarea materiilor prime și de obținere a alimentelor.

COSTURI LA LIMITA REZISTENŢEI ”Prețurile la energie și gaze naturale au crescut brusc și excesiv, determinând îngrijorări foarte mari. Noi avem anumite relații contractuale asupra cărora nu putem opera schimbări bruște și majore, în privința prețurilor de livrare a produselor. Sigur că nu este

SOLUŢIA ESTE DIVERSIFICAREA Pentru a rezista provocărilor legate de creșterea costurilor de producție, o altă soluție salvatoare identificată de către membrii Asociației Producătorilor ”Cașcavalul de Săveni” a fost aceea a diversificării gamei de produse și adaptării acestora la cerințele consumatorilor. Astfel, fiecare producător folosește atât reţete tradiţionale, cât și rețete proprii, precum caşcaval Rucăr, Dalia, Vlăsie, caşcaval cu chimen sau cu nucă, rulade cu piper, chimen, boia, şuncă, mozzarella, unt, smântână etc.

15-30 noiembrie 2022

vorba numai despre aceste creșteri de prețuri, dar sunt cele mai surprinzătoare și mai impactante.

Noi, anul acesta am păstrat aceleași prețuri ale produselor, fără majorări, deoarece am considerat că trebuie să le oferim stabilitate partenerilor cu care avem contracte la scadență, inclusiv pentru luna decembrie 2022. Dar este o situație extrem de grea, cu o povară suplimentară determinată de seceta extremă din acest an. Ne și întrebăm cum rezistăm”, arăta producătorul botoșănean.

Producătorii se întreabă, şi tot ei răspund... „Noi suntem parteneri corecți și stabili, aspect răsplătit prin efectuarea optimă a plăților de către partenerii noștri din țară și din străinătate și prin faptul că produsele noastre sunt prezente atât în supermarketuri, cât și în băcănii ori în magazinele de cartier. Sincer spunem, echilibrul financiar cel mai mare ni-l oferă supermarketurile, care preiau cantități însemnate de produse, dar să știți că și apetitul tot mai mare al consumatorilor pentru produsele autohtone reprezintă o mână de ajutor oferită producătorilor locali”, spune preşedintele Asociaţiei „Caşcavalul de Săveni”.

CUM SE OBŢINE CAŞCAVALUL DE SĂVENI? ”Nu ne abatem nicio clipă nici de la calitatea autentică a produselor, astfel încât consumatorul să fie mulțumit.

Așa după cum am notat și în caietul de

sarcini pentru obținerea protecției denumirii, Cașcavalul de Săveni este o brânză maturată cu pastă opărită având o consistenţă semitare. Acest sortiment de caşcaval trebuie obținut din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode tradiţionale. Obţinerea caşului başchiu, maturarea acestuia, opărirea lui în coşuri din nuiele de răchită, urmată de turnarea în forme cilindrice sau paralelipipedice, uscarea şi maturare îndelugată - 60 de zile, toate acestea sunt elemente care definesc produsul.

Se obţin roţi şi calupuri de caşcaval în greutate de 0,450 kg până la 9 kg, la exterior putând fi protejat cu amestecuri de ceruri speciale pentru brânzeturi, fără a prezenta fisuri în amestecul de protecţie”, explică Constantin Aniculăesă.

CA SAREA-N BUCATE! Conţinutul de sare (clorură de sodiu) din Caşcavalul de Săveni variază între 1,5-3,0%. Sarea controlează microflora în timpul maturării, influenţează textura caşcavalului prin favorizarea activităţii unor enzime, ajută la obţinerea unui produs cu gust şi aromă specifică (caşcaval maturat în urma fermentaţiei lactice) iar în final contribuie la creşterea conservabilităţii produsului, termenul de valabilitate fiind de maximum 180 zile, în condiţii de păstrare la o temperatură cuprinsă între 2 şi 8 grade C.

43

44 Info companii

Asigură-te DeVreme!

Asigurarea culturilor agricole reprezintă vesta de salvare pentru fermieri în contexul modificărilor climatice care s-au produs în ultimii ani și au făcut adevărate catastrofe în agricultură.

Ce este dauna la culturile agricole asigurate?

D

auna este pierderea suferită de fermier ca urmare a distrugerii totale sau parțiale a culturii asigurate, în urma producerii unuia sau mai multor riscuri. un articol de

CRENGUȚA TATU Manager Produs

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Cum se evaluează daunele și cum se calculează despăgubirea la cultu­ rile agricole asigurate?

1. EVALUAREA DAUNELOR Evaluarea daunelor și plata despăgubirilor se face în funcție de starea culturilor la data producerii evenimentului asigurat, în baza datelor rezultate în urma constatării în teren și a documentelor emise de instituțiile abilitate (Proces-Verbal Pompieri în cazul daunelor cauzate de incendiu, Adresă ANM de confirmare a evenimentului se solicită doar de anumiți asigurători), referitor la cauzele, împrejurările și consecințele producerii evenimentului asigurat și dacă este cazul, a oricăror alte documente solicitate de asigurător.

Metoda de evaluare pentru stabilirea pierderilor înregistrate ca urmare a producerii evenimentului asigurat

este diferită în funcție de stadiul de dezvoltare a culturii sau a rodului și se realizează în câmp, excepție se face în cazul produselor parametrice unde evaluarea daunelor se realizează în baza datelor furnizate de satelit pentru parametrul care definește riscul asigurat. În funcție de asigurător și de stadiul de vegetație al culturii la data producerii daunei, evaluarea pierderilor și implicit determinarea gradului de dăunare se poate stabili astfel: De la prima constatare în câmp: în cazul culturilor care prezintă semne clare de vătămare cuantificabile în pierderi cantitative de producție.

Cultura rămâne “sub observație”: în cazul culturilor cu simptome evidente de vătămare, dar care pentru determinarea corectă și reală a daunei se impune o nouă constatare care se efectuează, de regulă, la recoltare sau când

TIPURI DE DAUNE În funcție de gradul de dăunare/distrugere, daunele pot fi: Daună parțială: afectarea culturii asigurate (pe suprafața dăunată) cu diferite grade de distrugere, ducând la diminuarea producției programate, dar nu la compromiterea ei.

Daună totală: distrugerea în întregime a culturii asigurate (pe suprafața dăunată) sau constatarea unui grad de distrugere a culturii pe această suprafață care nu justifică menținerea în vegetație a culturii. De regulă, sunt declarate daune totale pe suprafețele unde valoarea producției rămase este mai mică decât cheltuielile ocazionate de recoltarea culturii.

1.

2.

15-30 noiembrie 2022

Info companii

Daună totală la floarea-soarelui elementele de producție sunt definitivate și pierderile pot fi cuantificabile.

Conținutul și dimensiunea daunei În funcție de cultură și de data producerii evenimentului asigurat, conținutul și dimensiunea daunei sunt date de: Pierderi de plante distruse în întregime (plante retezate, rupte, dezrădăcinate, acoperite cu pământ).

Distrugerea aparatului foliar (pierdere de masă foliară) și a tulpinilor, care se repercutează și concretizează în pierderi cantitative de producție.

Pierderi de rod/elemente de fructificare.

Gradul de dăunare se stabilește pentru fiecare parcelă în parte, iar locul de prelevare a probelor va fi ales în mod aleatoriu, în mai multe puncte ale parcelei, de comun acord cu fermierul, cu evitarea efectului de margine.

• • •

2. CE REPREZINTĂ DESPĂGUBIREA ȘI CUM SE CALCULEAZĂ?

Este suma datorată de asigurător fermierului sau beneficiarului pentru compensarea piederilor produse din riscuri asigurate.

Despăgubirea se calculează prin aplicarea gradului de dăunare din riscuri asigurate la valoarea sumei asigurate sau valoarea cheltuielilor tehnologice directe de producție, efectuate până la data producerii fenomenului (în cazul daunelor totale și în cazul polițelor în-

Porumb în fenofaza de polenizare, lovit de grindină cheiate la valoarea cheltuielilor) pe suprafața dăunată, cu deducerea franșizei deductibile prevăzute în poliță.

Pentru unele riscuri, despăgubirea cuvenită este în sumă fixă conform prevederii din Condițiile de asigurare specifice fiecărui asigurător. (Exemple: secetă în faza de răsărire, îngheț).

3. CONDIȚII PENTRU A BENEFICIA DE DESPĂGUBIRE Pentru a beneficia de despăgubire, fermierul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: Cultura și parcelele/blocurile fizice avizate să fie asigurate; Polița să fie activă/în valabilitate la data producerii riscului, respectiv ratele de primă scadente să fie achitate la zi; Riscul avizat să fie risc asigurat în polița de asigurare, iar acesta să fie în perioada de acoperire; Avizarea daunei să fie făcută în termenul prevăzut în Condițiile generale de asigurare specifice fiecărui asigurător; Gradul de dăunare din riscuri asigurate să fie peste nivelul franșizei deductibile prevăzute în poliță; Evenimentul produs să fie confirmat de către o autoritate a statului.

Produsele de asigurare existente în piață, prin riscurile pe care le acoperă, protejează munca și investiția fermierului, în lupta cu vremea. Asigură-te DeVreme!

Grâu afectat de grindină

• • • • • •

FRANȘIZA DEDUCTIBILĂ Reprezintă partea din daună pe care o suportă fermierul și se stabilește ca procent din suma asigurată aferentă suprafeței dăunate sau aferentă parcelei dăunate, în funcție de asigurător.

45

46 Ferma 4.0

Pagini realizate de OLIVIA FIRI | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Automatizare versus muncă manuală în fermă

Automatizarea agriculturii face munca mai ușoară, mai sigură și mai eficientă, în timp ce fermierul se bucură de proces și de rezultat. Desigur, vor fi necesare noi abilități, dar locurile de muncă nu dispar, ci devin mai sigure și mai avansate ca niciodată.

A

utomatizarea nu înseamnă înlocuirea totală a oa­ menilor cu mașini. Doar se schimbă responsabili­ tățile angajaților. Mașinile automate vor ”rafina” agricultura, permițând oamenilor să ia decizii precise și rapide.

CUM ÎMBUNĂTĂȚEȘTE AUTOMATIZAREA AGRICULTURA? Progresul tehnologic în agricultură a adus randamente mai mari în produc­ ție și scăderea prețurilor pentru consumatori. Astăzi, e nevoie în plus de eficiență, de economia de bani și de resurse, de reducerea impactului asupra mediului și de crearea unui produs sănătos. Automatizarea fermelor sau agricultura inteligentă răspunde acestor cerințe.

Organizația californiană Land Income, specializată în tranzacțiile cu terenuri pentru investiții agricole în SUA, a identificat cel puțin trei sfere de activitate în care automatizarea își va găsi locul în viitorul apropiat: 1. Plantarea și plivitul robotizat; 2. Sistemele autonome; 3. Recoltarea automatizată; Vezi cum pot îmbunătăți ele rentabili­ tatea în ferme!

NOI COMPETENȚE ALE FERMIERILOR Automatizarea agriculturii se va orienta în patru direcții majore ­ semănatul, combaterea buruie­ nilor, recoltatul și agricultura în spații protejate.

Cum fermele nu vor fi complet automatizate, este nevoie în con­ tinuare de oameni. Însă muncitorii agricoli vor trebui să dobân­ dească noi competențe tehnologice precum: Cunoștințe IT și software: lucrătorii din fermă vor trebui să folosească tablete și alte dispozitive electronice, să gestioneze conexiuni Wi­Fi stabile pe teren, să facă schimb de mesaje/date, să comprime fișiere etc.

Microsoft Office/G Suite implică sisteme complexe de comu­ nicare în echipă și pentru schimbul de date. Ei vor lucra în foi de calcul în care vor insera/extrage date.

SPSS sau SAS: agricultura modernă are multe în comun cu sta­ tistica. Operatorii agricoli vor analiza o mulțime de date pe baza cărora vor genera și programa modele de lucru.

Sistemul de informații geografice (GIS) este ”motorul” agricul­ turii de precizie. Muncitorii vor trebui să conducă utilaje ghidate de GPS. Vezi care sunt tehnologiile care vor modela agri­ cultura în viitorul apropiat!

• • • •

5 BENEFICII ALE AUTOMATIZĂRII

15-30 noiembrie 2022

Încet, dar sigur, fermierii de pe întreg globul folosesc tot mai mult dispozitivele de automatizare în îndeplinirea sarcinilor lor zilnice, pentru a-și face munca mai ușoară, mai eficientă și pentru a crește productivitatea.

Iată 5 beneficii ale automatizării pe care le iau în considerare adepții acestor tehnologii!

Ferma 4.0 47

SISTEME ADOPTATE ÎN MAREA BRITANIE Criza de muncitori în Marea Britanie a deter­ minat fermierii să apeleze la mașini agricole automatizate. Iată 10 sisteme agricole care au devenit populare în fermele britanicilor: Sisteme de ghidare care pot fi instalate pe mașinile convenționale.

Roboții de cules fructe sunt utilizați în principal la căpșuni și legume pentru procesare. Mașinile automate pot identifica fructele coapte și le pot cântări. De asemenea, pot identifica ce fructe vor fi coapte săptămâna viitoare, astfel încât fermierii să poată planifica culesul din timp.

Sistemele de irigare modernizate pot identifica ce par­ te a câmpului are nevoie de apă suplimentar și se pot reloca la nevoie.

4.

5.

Cartarea și analiza solului: mașinile prelevează eșanti­ oane de sol din diferite puncte ale terenului și oferă re­ zultate precise asupra întregii parcele.

Mașini de sortat: produsele recoltate trebuie curățate și ambalate. Mașinile automate de sortare facilitea­ ză această sarcină și pot împacheta produsele în funcție de greutate sau dimensiune.

Echipamente automatizate de plivit. Plivitul manual este o sarcină laborioasă. Acum există mașini automate care identifică și îndepărtează buruienile aflate în faze incipi­ ente de vegetație.

Detectarea și erbicidarea țintită a buruienilor. În cazul suprafețelor mai mari și al buruienilor în stadii avansate de vegetație, mașinile automate cu camere identifică plantele nedorite și aplică doza optimă de erbicid direct pe ele, evitând risipa soluției și poluarea mediului.

Mașinile automate de semănat economisesc timp și distribuie semințele uniform și la adâncimea potrivită.

Dronele, zburând deasupra fermelor, ”văd” nereguli în culturi sau ne ”spun” dacă efectivele de animale trebuie relocate pe alte pășuni.

Roboții de muls devin din ce în ce mai populari în fer­ mele de vaci. În ciuda beneficiilor și a nevoii acute de a apela la sisteme automatizate, numărul fermierilor care adoptă aceste facilități tehnologice este destul de redus. Care să fie explicația?

1.

2.

6.

3.

8.

9.

10.

7.

SEEDING COMBINATION

SOLITAIR DT MISIUNEA NOASTRA : SUCCESUL DUMNEAVOASTRA !

Afla mai multe lemken.com/en/solitair-dt

Marian Gheorghe +40724524614

Daniel Poiana +40737505113

Miky Babuscov +40722536001

48 Agricultura 4.0

CE ALTE INOVAȚII AU LUAT ARGINTUL LA EUROTIER?

Continuăm să prezentăm câștigătorii celorlalte inovații premiate cu argint la "Innovation Award EuroTier 2022” de către juriul de experți independenți desemnaţi de către DLG (Societatea Germană pentru Agricultură).

1. CAREFOSS E-FORCE Imunitate puternică pentru viței Realizat de către Vilofoss Group, produsul CareFoss E­Force ajută la optimizarea aportului de vitamina E la animale, folosind tocoferol RRR prote­ jat cu lecitină (pentru a oferi o bună protecție împotriva oxidării) şi care este mai uşor de absorbit, spre deose­ bire de acetatul de tocoferol (care se foloseşte în mod obișnuit).

Studiile științifice arată că CareFoss E­Force poate crește semnificativ ni­ velul plasmatic de vitamina E al vițeilor în timpul alăptării și după înțărcare. Va­ lorile mai mici ale amiloidului și corti­ zolului din plasmă indică, de asemenea, reducerea stresului și a inflamațiilor, concomitent cu întărirea răspunsului imun, a stării de sănătate și, prin urma­ re, a perfor­ manței de creștere a animalelor.

Protecția cu lecitină menține vita­ mina E stabilă și crește durata de valabilitate a produsului.

Scanează-mă!

Din cele 150 de produse inovative înregistrate, 4 au luat aurul și 14 au fost medaliate cu argint la ”Innovation Award EuroTier 2022”.

Accesează pagina web a EuroTier pentru a afla detalii despre fiecare inovație câștigătoare!

15-30 noiembrie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2

2. ADITIVUL FURAJER BOVAER Mai puțin metan în rumen Furajele grosiere bogate în fibre, greu de digerat, sunt descompuse în rumen de către microorganisme (in­ clusiv de către cele care produc gazul metan cu efect de seră). Bovaer este un preparat format din 3­nitrooxipro­ panol (3NOP), molecula nou dezvoltată reducând producția de metan în ru­ men. 3NOP inactivează metil­coenzima M reductaza, care catalizează etapa fi­ nală a metanogenezei. În rumen, mole­ cula 3NOP este metabolizată pentru a forma 1,3­propandiol, nitrat și nitrit și nu are efecte nefavorabile asupra să­ nătății animalelor, siguranței consu­ matorilor sau a mediului. Începând cu aprilie 2022, produsul a fost aprobat în UE ca aditiv alimentar în furajele pentru vaci, urmând a fi clasi­ ficat în categoria "aditivi zootehnici".

Producătorul DSM Nutritional Products Europe AG arată că Bovaer contribuie la reducerea extensivă a emisiilor de metan de către vacile de lapte.

3. CLEAN & FILL STATION Igiena sistemelor de alăptare Sănătătatea vițeilor este dependen­ tă de menţinerea igienei adăposturilor şi mai ales a sistemelor de hrănire cu lapte. Sistemele mobile de alăptare a viţeilor sunt foarte populare, mai ales ca urmare a lipsei forţei de muncă. Dar aceste echipamente, după utilizare, trebuie curățate și dezinfectate labo­ rios, manual sau semiautomat.

Clean & Fill Station de la Förster Technik permite spălarea şi dezinfecta­ rea rezervoarelor mobile ale sistemelor de alăptare. După conectare,”stația” execută un program automat de cură­ ţare pentru toate suprafețele zonelor sensibile. În plus, rezervorul sistemului de alăptare este reumplut automat cu apă la momentul dorit, setat de un pro­ gram, și este încălzit la temperatura specificată. Fermierul trebuie doar să adauge cantitatea necesară de în­ locuitor de lapte, iar echipamentul de alăptare este gata de utilizare.

Vezi în video cum reușește Clean & Fill Station de la Förster să excludă aproape complet pro­ blemele de igienă și să realizeze economii semnificative de muncă manuală!

3

Agricultura 4.0 49 4. THERMOCHROME W/E Odihna purceilor sugari Asigurarea unui confort optim pen­ tru purceii sugari îmbunătățeşte ca­ pacitatea de supraviețuire a acestora încă din primele lor zile de viață. Tem­ peratura sistemelor de încălzire prin pardoseală din cuiburile de purcei este monitorizată și controlată prin inter­ mediul unei măsurători în puncte cu

ajutorul unui termometru cu infraroșu sau, în mod universal, cu ajutorul unei camere termografice. În aceste cazuri sunt relativ dificil de detectat rapid defecțiunile sistemelor de încălzire in­ dividuale sau multiple.

MIK International GmbH a dezvoltat o abordare nouă pentru identificarea imediată, rapidă și vizuală a temperatu­ rii cuiburilor de purcei. Pentru a realiza

4

acest lucru, părțile superioare vizibile ale elementelor sistemului de încăl­ zire prin pardoseală sunt acoperite cu pigmenți termocromatici reversibili care își schimbă culoarea la tempera­ turi minime sau maxime prestabilite.

Thermochrome W/E este o nouă me­ todă de monitorizare ușoară și vizuală a temperaturii de suprafață a unui sis­ tem de încălzire prin pardoseală şi per­ mite operatorului să determine foarte rapid o posibilă defecțiune.

5. CÂNTARUL OPTIMARKER Precizie la cântărirea porcilor Determinarea cu precizie a greutăţii optime de sacrificare este esențială pentru succesul economic al fermelor de îngrășare a porcilor. În sistemul con­ vențional, greutatea animalelor este estimată subiectiv, cu un grad ridicat de incertitudine sau prin cântărire indi­ viduală, manual, procedură mare con­ sumatoare de timp şi de muncă.

Realizată de către Hölscher + Leuschner GmbH & Co. KG, OptiMARKER este un cântar "optic" integrat ... ››› 50

Sistemul fotovoltaic SunFarm și bateriile de stocare SunBox Lasă soarele să plătească urmatoarea factură de electricitate

Persoane de contact Dan Stănică +40 744 77 14 72, dan.stanica@yahoo.com Cristian Mugur Bacalu +40 726 166 546, bigdutchman_pig@yahoo.com

50 Agricultura 4.0 5

6

››› 49 ...într­o stație de marcare pen­ tru porcii la îngrăşat. O cameră video 3D determină cu precizie greutatea animalelor, care sunt marcate automat cu vopsea pulverizată la atingerea anu­ mitor valori presetate. În plus, sistemul este mobil. Unitățile optice și de marcare sunt mici și portabile și pot fi introduse în suporturi simple în diferite adăposturi, în funcție de necesități. De asemenea, cântăririle pot fi stocate într­o bază cen­ trală de date, ce oferă informații privind performanța de îngrășare a animalelor, individual sau pe grup.

6. DISPOZITIVUL LIFTY Desfundă rapid canalizarea "Înfundarea" canalizării, blocarea racletelor sau îndepărtarea ”dopurilor” de dejecţii implică o muncă fizică epui­ zantă și prezintă, în plus, riscul de ac­ cidentare. Dispozitivul Lifty, proiectat de Meier­Brakenberg GmbH & Co. KG, vine cu o soluție tehnică pentru toate aceste situaţii.

Lifty constă dintr­un cadru tripod cu picioare dispuse conic, care susţin un troliu electric care poate ridica o încărcătură la o înălţime de până la un metru și care este acționat cu aju­ torul unor baterii reîncărcabile. Lifty este poziționat deasupra "dopului de suspensie" care urmează să fie înde­ părtat sau a racletei care urmează să fie ridicată şi, printr­o simplă apăsare de buton, troliul acţionează, fără să fie necesară nici o forţă manuală. În cazul conductelor montate în perete, Lifty este susţinut de propria greutate, după ce unul dintre picioare e deșurubat.

15-30 noiembrie 2022

7

7. ECHIPAMENTUL DRY.SEC Hrănirea muştelor soldat negru Tehnologia de creştere şi înmulţire a Muştelor soldat negru (BSF ­ Hermetia Illucens) presupune hrănirea larvelor şi adulţilor cu un amestec din diverse subproduse, măcinate şi zdrobite la o dimensiune mai mică de 3 mm, sub formă de pastă. "Piureul" este comple­ tat ulterior cu tărâțe de cereale pentru a obține un conținut optim de materie uscată, proces care necesită aplica­ rea manuală şi distribuirea ulterioară în lădiţele de creştere.

Echipamentul Dry.Sec, produs de către WEDA, permite pregătirea auto­ mată, controlată de un computer, a amestecului de hrană cu 25% conţinut de materie uscată şi distribuirea aces­ teia. Prin urmare, sunt reduse la mini­ mum erorile de hrănire, cum ar fi o "supă" de furaje excesiv de "lichidă", în care larvele se pot îneca, sau o pastă de furaje excesiv de consistentă, cu care larvele nu se pot hrăni.

Vezi cum decurge întregul proces de creștere, hrănire și de procesare a muștelor soldat negru într­o unitate specia­ lizată pe exploatarea acestor insecte!

8. SBE FARM-MANAGEMENT-SYSTEM Bunăstarea animală sub control În fiecare fermă, există numeroase soluţii şi sisteme tehnice independen­ te care controlează climatul grajdu­ rilor, iluminatul, ventilatoarele, etc., iar fermierul trebuie să fie informat asupra lor în permanență. Pentru prima

dată, sistemul Lock SBE, realizat de către Lock Antriebstechnik GmbH, reunește într­o soluție modulară inter­ sectorială o mare varietate de astfel de module de control al parametrilor de microclimat, iluminat şi ventilaţie din adăposturi.

Sistemul utilizează o mulțime de senzori pentru a monitoriza condițiile ambientale curente din clădiri. Astfel, sistemele de ventilație, de iluminat şi de umidificare pot fi activate indife­ rent de locație sau de platformă, Lock SBE fiind capabil să acționeze în mod autonom sau să emită recomandări pentru operarea manuală.

Soluția inteligentă Lock SBE oferă posibilitatea de a optimiza şi eficien­ tiza procedurile operaționale, precum şi reducerea efortului de monitorizare și a volumului de muncă.

8

Agricultura 4.0 51

52 Agricultura 4.0

Climate FieldView

Cum a performat porumbul în ferma lui Muscă?

Deşi estima încă din luna septembrie că va fi un an foarte slab pentru porumb, Dimitrie Muscă a putut face în sfârşit un bilanţ privind producţia medie la hectar obţinută la această cultură pe suprafeţele pe care le lucrează în judeţul Arad.

D

irectorul Combinatului Agroin­ dustrial Curtici a mizat într­o bună măsură pe hibrizii Dekalb, iar pe 11 octombrie am fost invitaţi de echipa Bayer pentru a asista la de­ monstraţia de recoltare utilizând plat­ forma digitală Climate FieldView. Într­un an de referinţă negativă, cum a fost 2022, cu provocări majore din punct de vedere pedoclimatic, den­ sităţile la semănat, dar şi momentul ales de fermieri pentru a pune sămânţa în pământ au influenţat decisiv produc­ tivitatea la cultura porumbului.

LIPSA UNIFORMITĂȚII „Dacă la un moment dat anticipam o producţie de doar o mie de kilograme de porumb boabe la hectar, până la urmă am reuşit să depăşim aceste încercări cum rar mi­a fost dat să întâlnesc, iar cu ajutorul tehnologiei pe care o folo­ sim, ne­am încheiat la o medie de apro­ ximativ 3.300 kg/ha. Avem şi parcele de 4.800 kg/ha, chiar şi 5.200 kg/ha.

A existat însă o lipsă de uniformitate, aşa cum s­a întâmplat şi cu precipita­ ţiile care au căzut pe parcursul sezonu­ lui”, ne­a explicat Dimitrie Muscă, care până acum era obişnuit să recolteze

15-30 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

între 10 şi 14 tone la hectar. Recunoaşte însă că nu poate renunţa la porumb, în condiţiile în care se ocupă şi de zooteh­ nie, având de furajat nu mai puţin de 50.000 de porci şi 3.000 de bovine.

EXPERIENŢĂ MULTIANUALĂ Acesta a ţinut să evidenţieze impor­ tanţa loturilor demonstrative pe care le organizează împreună cu reprezen­ tanţii Bayer de mai bine de zece ani.

Practic, în platforma experimentală de la Curtici este testată genetica Dekalb şi evoluţia diferiţilor hibrizi de porumb, în funcţie de modelele agrotehnice aplicate, cum ar fi rata de semănat şi epoca de semănat. „Avem aici o expe­ rienţă multianuală, pentru că putem urmări evoluţia geneticii din 2010 şi până astăzi. Ne­am propus să analizăm expresia... ››› 54

CE ESTE CLIMATE FIELDVIEW? Tehnologia Climate FieldView permite colectarea de date din te­ ren, analiza agronomică avansată şi monitorizarea condiţiilor me­ teorologice locale, ceea ce ar tre­ bui să conducă la o simplificare a procesului decizional, astfel încât fermierul să poată lua mai uşor ho­ tărâri bazate pe fapte şi nu pe intui­ ţie, aşa cum se întâmplă de foarte multe ori.

Cu ajutorul dispozitivului Field View Drive, care în cazul de faţă a fost conectat la portul ISOBUS al combinei, am putut observa în timp real, metru cu metru, nivelul de pro­ ducţie înregistrat pe fiecare hibrid în parte şi o serie de rapoarte aso­ ciate tehnologiei aplicate în câmp, precum şi o hartă de recoltat.

DKC 4109, un hibrid lansat chiar anul acesta, a fost campionul din platforma experimentală de la Curtici, cu o producţie medie la hectar de 4.419 kg.

Pe poziţiile următoare s-au clasat DKC 5092 (4.385 kg/ha) şi DKC 4611 (4.368 kg/ha), un alt hibrid de generaţie nouă.

Agricultura 4.0 53

54 Agricultura 4.0

Dimitrie Muscă, directorul CAI Curtici ››› 52 ...hibrizilor de porumb ai întregu­ lui portofoliu Bayer şi pe toate grupele de maturitate, la două densităţi diferite, de 72.000 şi, respectiv, 80.000 de boa­ be semănate la hectar”, a subliniat Daniel Grosz, directorul tehnic pe zona de vest al companiei Bayer.

HIBRIZII FIELD SHIELD AU FĂCUT DIFERENŢA Astfel, în urma rezultatelor proce­ sate prin intermediul tehnologiei Climate FieldView, s­au putut trage câ­ teva concluzii. În primul rând, s­a observat că un număr mai mare de plante răsărite aduce automat şi un plus de producţie (diferenţa medie a fost de aproape 800 kg/ha între cele două densităţi).

•

15-30 noiembrie 2022

Daniel Grosz, directorul tehnic pe zona de vest al companiei Bayer

• Pe de altă parte, randamentul la hec­

tar a fost influenţat de fereastra de se­ mănat ­ rezultatele cele mai bune s­au obţinut în perioada optimă (11 aprilie în cazul de faţă).

De asemenea, cel mai bine au perfor­ mat hibrizii din segmentul Field Shield, recunoscuţi pentru toleranţa şi rezis­ tenţa ridicate la secetă şi la arşiţă, pre­ cum şi pentru capacitatea foarte bună de producţie în condiţii de stres termic şi hidric.

•

DEFICIT DE PRECIPITAŢII ŞI SECETĂ EXTREMĂ Sola în care s­a efectuat experienţa era una neirigată. Cantitatea totală de precipitaţii înregistrate în perioada

ianuarie­septembrie a fost de 426 mm. În intervalul ianuarie ­ martie deficitul de umiditate total a fost de ­50 litri faţă de media multianuală de 102 litri. În schimb, între aprilie şi mai a rezultat un exce­ dent de +27 litri comparativ cu media multianuală de 109 litri precipitaţii/mp. În iunie, iulie şi prima jumătate a lunii august, pe fondul secetei extreme (s­au înregistrat temperaturi şi de peste 42 de grade), deficitul de precipitaţii a fost de ­100 litri şi abia pe final de august şi în septembrie s­au înregistrat mai mult de 200 litri de precipitaţii/mp.

SEMĂNATUL CU RATĂ VARIABILĂ Eficientizarea utilizării inputurilor este un deziderat pe care orice fermier cu pretenţii ar trebui să­l urmărească.

Printre opţiuni se numără semănatul sau fertilizarea cu rată variabilă. „Semă­ natul variabil este o soluţie la îndemâna fermierului, pe care noi o recomandăm, pentru că rezultatele sunt validate în câmp. Iar aici intervine din nou tehnolo­ gia Climate FieldView, prin intermediul căreia se poate crea o prescripție de semănat, în funcţie de istoricul parcelei, de potenţialul fermei şi de alţi parame­ tri. Astfel, când vom trage linie, la final de sezon, vom putea observa că se pot obţine până la 600 de kilograme la hectar în plus, faţă de o solă în care s­a mers pe tehnologia de semănat la densitate fixă.

Chiar şi în anii dificili, cum a fost acesta, orice detaliu poate aduce plusvaloare”, a ţinut să specifice Daniel Grosz.

Agricultura 4.0 55

56 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Piața globală a oleaginoaselor, încotro?

Incertitudinea din zona Mării Negre, creșterea prețului petrolului, dar și producțiile agricole mai reduse determină menținerea volatilității prețului cerealelor și mai ales al oleaginoaselor.

C

reșterea prețului energiei și incertitudinile privind evoluția dobânzilor din SUA, combinate cu reducerea dependenței statelor UE de petrolul rusesc au condus la creșterea co­ tațiilor futures ale țițeiului brut (2,9%) și au impulsionat contrac­ tele futures pentru soia și uleiul de soia la Bursa din Chicago. De asemenea, blocajul piețelor de soia din Brazilia, după alegerile prezidențiale, a generat îngrijorări cu privire la exporturile de ali­ mente din această țară. În același timp, culturile de soia din Argen­ tina au fost afectate de secetă și apoi de taifunul La Niña.

CHINA ”REGLEAZĂ” PIAȚA Totuși, cererea chineză continuă să fie un parametru cheie pentru viitoarea direcție a pieței internaționale a semințelor de oleaginoase. În ultimul raport, USDA a menținut prognoza privind importul de soia al Chinei la 96,5 milioane de tone pentru sezonul 2022/2023. Aceste estimări oficiale sunt mai mici față de impor­ turile Chinei din 2020/2021, dar mai mari decât cele din sezonul trecut (2021/2022). În aceste condiții, contractele futures pentru semințele de rapiță la Euronext/Paris (cu livrare în luna mai 2023) s­au închis în 4 noiembrie la 660 euro/t, în creștere cu 23 euro/t pe parcursul săptămânii respective. În aceeași perioadă, în UK semințele de rapiță cu livrare în luna mai 2023 au fost cotate la 587 lire/t, în creștere cu 30,5 lire/t în aceeași săptămână.

Vezi ce estimări face Stratégie Grains pentru rapița recoltabilă în sezonul 2023/2024 în Europa!

Scanează-mă!

Vezi sinteza lunară a preţurilor pentru cele mai reprezentative produse agricole și alimente de consum, atât în UE, cât și la nivel mondial!

15-30 noiembrie 2022

BRAZILIA EXPORTĂ PUTERNIC În primele zece luni ale anului, ex­ porturile de porumb din Brazilia au ajuns la aproape 32 mil. tone, ceea ce depășește cu mult livrările din 2021 (20,6 mil. tone), potrivit Asociației Naționale a Exportatorilor de Cereale (ANEC). Anul trecut, seceta și înghețul au afectat culturile de cereale, reducând disponibi­ litatea de export. Numai în octombrie 2022, Brazilia a exportat 6,24 mil. tone de porumb.

Tot în octombrie, Brazilia a exportat 3,56 mil. tone de soia (comparativ cu 2,98 mil. tone în oc­ tombrie 2021), ajungând astfel la un volum total de 74,45 mil. tone de soia exportate în primele zece luni ale lui 2022.

Exporturile de șrot de soia au totalizat 17,7 mil. tone în primele zece luni ale acestui an, față de 16,8 milioane livrate extern pe tot parcursul anului trecut.

ANEC a majorat prognoza privind exporturile de soia din 2022! Vezi care sunt estimările Asociației braziliene!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 57

UCRAINA PIERDE LA PRODUCȚIA DE FLOARE

PREȚURI INSTABILE

Anul acesta, fermierii din Ucraina vor recolta doar circa 10 mil. tone de floarea­soarelui, față de 17,5 mil. tone anul trecut. Așa arată estimările de la începutul lunii noiembrie, după ce au fost recoltate 9 mil. tone de floarea­soarelui de pe 4,1 mil. ha (87% din suprafață), cu un randament mediu de 2,2 tone/ha.

Prețurile de export pentru floarea­soarelui cu livrare pe DAP ­ România, Ungaria și Bulgaria rămân la nivelul de 560­580 USD/t, în timp ce prețul intern de achiziție pentru floarea­soarelui este de 385­410 USD/t, cu livrare către fabricile din Ucraina, din cauza incertitudinii exportului.

Uleiul de floarea­soarelui se vinde cu 1.000­1.050 USD/t în porturile din Ucraina și cu 1.150­1.200 USD/t pentru livrări în Polonia sau Bulgaria, în timp ce prețul uleiului de floarea­soarelui din Rusia a crescut la 1.250­1.300 dolari/t FOB ­ Marea Neagră. Anterior declanșării conflictului din Ucraina, prețul uleiului de floarea­soarelui era 1500­1600 dolari/t, cu livrare în UE. Contractele futures din decembrie pentru uleiul de palmier la Bursa din Malaezia au crescut cu 9,3% în prima săptămână din noiembrie, până la 935 dolari/t, pe fondul unei cereri mai puternice datorate creșterii prețurilor la uleiul de soia și a restricțiilor impuse exporturilor de ulei de floarea­soarelui din Ucraina.

Cotațiile futures pentru uleiul de soia, pentru luna decembrie, la Bursa din Chicago, au crescut cu 4,5%, până la 1.685 USD/t.

Citește mai multe despre tendințele pieței uleiului!

Nesiguranța din zona Mării Negre sporește incertitudi­ nea privind stabilitatea livrărilor și menținerea prețurilor cerea­ lelor pe piața mondială. Liderii mondi­ ali ai pieței globale de cereale, inclusiv SUA, "vor trebui să suporte această volatilitate, în timp ce comercianții încearcă să înțeleagă calea de urmat pentru comerțul din regiunea Mării Negre”, a declarat Collin Peterson, fost președinte al Camerei Reprezen­ tanților pentru Agricultură din SUA, în cadrul emisiunii Agri­Pulse News­ makers.

Ucraina încă mai are mult grâu de livrat: "probabil că sunt mai mult de 20 de milioane de tone din recol­ ta de anul trecut și mult mai mult din recolta de anul acesta, cantități care trebuie livrate cel mai târziu în aceas­ tă iarnă și în vara următoare", a mai spus Collin Peterson. Chiar dacă mulți producători s­au confruntat cu ran­ damente scăzute la grâu, Petersen afirmă că războiul ”a creat totuși un stimulent” pentru creșterea produc­ ției de grâu din SUA. Aflați mai multe despre situația pieței ameri­ cane a cerealelor!

COTAŢII BURSIERE

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agri­ cole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Evoluţia preţului şi a producţiei de cereale în UE:

58 Evaluarea pagubelor

PLĂŢI COMPENSATORII SAU IMPOZITE MAI MICI? Seceta pedologică din acest an a pus, din nou, în mișcare, autoritățile statului pentru a evalua pagubele provocate culturilor agricole. Cum le vor folosi fermierilor rezultatele acestor evaluări?

S

eceta a lovit anul acesta, pe neașteptate. După vipia din 2020, care a provocat pagube consi­ derabile, fermierii și autoritățile cre­ deau că o nouă urgie va reveni peste câțiva ani, zice­se șapte, ca în basme.

Din păcate, acest fenomen meteoro­ logic temut de agricultori s­a reinstalat mult mai rapid, după numai doi ani…

CU ÎNŞTIINŢAREA LA PRIMĂRIE Au fost afectate culturile de păioa­ se înființate în toamnă, dar mai ales culturile de porumb și floarea soarelui.

Suprafața agricolă calamitată la nivel național se apropie de un milion de hectare! În zonele neirigate, produc­ țiile de porumb, de pildă, au fost de sub 50% din potențial. În aceste condiții, autoritățile sta­ tului au trecut la evaluarea pagubelor.

Un astfel de demers are însă la bază un document formulat și depus la primărie de către fermier, de păgubit adică, iar acest document de numește ”înștiințare”.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

URMEAZĂ COMISIILE DE EVALUARE Este în interesul fermierului să anunțe, în scris, autoritatea publică lo­ cală că pe terenurile lucrate de acesta, diverse fenomene meteorologice au provocat distrugeri semnificative.

Aceste înștiințări ajung ulterior la autoritățile publice județene, care le centralizează și decid înființarea unor comisii de evaluare. O instituție cheie este Prefectura. Comisiile de evaluare la nivel județean au fost compuse din­ tr­un reprezentant al direcției agricole, un funcționar de la centrul local APIA și agentul agricol de la primăria pe teritoriul căreia se află terenurile agricole în cauză.

La nivelul județului Călărași, de pildă, au fost active în acest an 5 comisii de evaluare.

CE ESTE MARTORUL DE 5%?

Pe la începutul lunii iulie, era deja clar pentru autorități publice și fermie­ ri că seceta, pedologică și atmosferică deopotrivă, va afecta semnificativ cul­ turile de floarea soarelui și de porumb.

Distrugerile au fost atât de însem­ nate în anumite zone, încât unii fer­ mieri au decis să nu mai aștepte lunile septembrie ­ octombrie ca să recol­ teze… nimicul și au băgat combina în lanurile compromise.

Pentru a face totuși, posibilă o eva­ luare oficială a pagubelor de către co­ misiile aflate în teren, ministrul Agricul­ turii, Petre Daea, a emis un ordin, în 12 iulie, care a cerut fermierilor să mențină ”o zonă­tampon martor nerecoltată sau nereînsămânțată în suprafață ... ››› 60

NU SE ANUNŢĂ VREMURI MAI BUNE Dincolo de aceste demersuri actuale privind despăgubirile după secetă, rămâne îngrijorarea că și verile următoare ar putea fi la fel de secetoase. Soluțiile pentru prote­ jarea culturilor vor fi cele avute la îndemână de fermieri: irigații, aco­ lo unde sistemul este funcțional, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, tehnologii adecvate.

59

60 Evaluarea pagubelor

Scanează-mă!

Seceta cumplită de anul acesta a determinat tot mai mulți fermieri să gândească noi strategii, atât pentru planul de culturi cât și pentru orientarea afacerii către domenii conexe.

››› 58 ...de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei aferente culturii afectate”.

Au păstrat fermierii acest martor de 5%? Unii da, alții ba! Depinde de modul în care a circulat in­ formația în teritoriu.

ZERO EVALUARE FĂRĂ ZONA-TAMPON DE 5%!

Partea proastă este că agricultorii care nu au menținut zona­tampon martor de 5% nu au mai beneficiat de evaluare. Cel puțin, asta am aflat de la membrii comisiei de evaluare care a activat în zona de vest a județului Călărași. După acțiunea în teren, echipa de evaluare se deplasează la primărie, unde întocmește procesele­verbale, care conțin procen­ tul de calamitare.

De aici, documentele ajung la nivel județean, iar datele sunt comunicate și la București. Pe baza acestor date, sunt făcute raportările publice da­ torită cărora aflăm și noi, jurnaliștii, care este su­ prafața afectată la nivel național. Mecanismul de evaluare este bine pus la punct. Cu aproximările inerente, rezultatele sunt aproape de adevăr, nu sunt scoase din burtă!

FERMIERII CER DESPĂGUBIRI De ce este importantă evaluarea pagubelor pro­ vocate de secetă, dar și de alte fenomene meteo­ rologice ca grindina, inundațiile, înghețurile târzii?

Fermierii așteaptă în primul rând despăgubiri fi­ nanciare. În 2020, au fost acordate astfel de plăți com­ pensatorii, pentru culturile de toamnă. Pentru cele de primăvară, ministerul nu a mai oferit sprijin financiar. Cred că ne aducem aminte cu toții ce sudalme a încasat Adrian Oros care, mânat cel mai probabil de rațiuni electorale (urmau alegeri locale și parlamentare) a promis că va plăti despăgubiri și pentru culturile de primăvară, dar fermierii nu au mai văzut un leu în cont!

CE A DECIS MADR PENTRU 2022?

Ce decizii a luat ministerul, în acest an? În 11 oc­ tombrie, a fost publicat un proiect de ordonanță de urgență pentru ”instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant financiar acor­ dat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și care au fost afectate de seceta pedologică”. Cuantumul este de maximum 1.500 lei/ha.

Așadar, MADR face în 2022 fix ce a făcut în 2020, acordând despăgubiri pentru culturile de toamnă, dar în cuantum mai mare. În privința culturilor de primăvară, cele mai distruse, ministerul nu a luat, deocamdată, nicio decizie. Este probabil să nu fie acordate despăgubiri, dar nu mă pronunț catego­ ric. Cel mai sigur, rezultatele evaluării vor fi utile în relația cu Fiscul.

15-30 noiembrie 2022

61

62 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE MERITĂ SĂ APLICI SISTEMUL STRIP-TILL!

Prelucrarea solului şi semănatul în benzi ajută la reducerea costurilor (îngrășăminte, combustibil şi forță de muncă), concomitent cu creşterea uniformităţii culturilor, diminuarea eroziunii şi menţinerea sănătăţii solului.

"S

trip­till" sau ”cultivarea în benzi” este un sistem de agri­ cultură conservativă care utilizează principiul cultivării (prelucrării) minime a solului. Tehnologia combină avan­ tajele agriculturii convenţionale (prelucrarea, uscarea și încălzirea solului doar în fâşiile unde se face însămânţarea) cu avantajele oferite de conservarea/păstrarea structurii solului pe porţiunile neprelucrate.

CUM SE FACE ”CULTIVAREA ÎN BENZI”?

Strip­till­ul este o formă de lucrare minimă a solului care se potrivește cel mai bine în zonele în care cultivarea in­ tegrală a terenului nu poate fi făcută la timp sau dacă se doreşte o intervenţie minimă asupra terenului. Sistemul este recomandat pentru terenurile slab drenate, solurile reci, grele şi compactate. Practic, prin strip­till se creează benzi înguste de sol lucrat în care se plantează semințele. Dacă este realizat în mod co­ respunzător, prin strip­till se asigură un pat germinativ ideal.

Cultivarea în benzi este o tehnologie intermediară sau de tranzi­ ţie între agricultura convențională și semănatul direct (no­till).

Vezi care sunt numeroasele beneficii economice şi de mediu ale noii agrotehnici!

Citiţi în numerele viitoare ale revistei Ferma despre echipamentele adecvate cultivării în benzi, amplasarea benzilor, sistemul de ghidare şi controlul adâncimii şi al lăţimii de lucru.

15-30 noiembrie 2022

CÂND SE PRACTICĂ STRIP-TILL? Pregătirea terenului în benzi se poate face toamna sau primăvara: Strip-till "de toamnă" este cel mai comun şi mai practicat sistem de semănat în benzi și con­ stă în pregătirea benzilor de semănat (de 15­20 cm adâncime şi 15­25 cm lăţime) în toamnă, urmat apoi de semănat (în benzi) în primăvară, fără a mai lucra terenul.

Strip-till "de primăvară" presupune pregătirea și semănatul terenului primăvara.

Pregătirea benzilor în toamnă este recoman­ dată în terenurile slab drenate şi permite apoi intrarea mai devreme la semănat în primăvară.

Aplicarea îngrăşămintelor se poate face odată cu pregătirea benzilor de semănat sau în acelaşi timp cu semănatul.

•

•

GHIDURI PRACTICE Pentru sfaturi practice privind practi­ carea sistemului strip­till, dar şi cum să evitați unele dintre cele mai frecvente greșeli care apar atunci când vă pregătiți să adoptaţi cultivarea în benzi, puteți descărca gratuit ghidul accesând codul QR alăturat!

Ferma 4.0 63

6 DINTRE BENEFICIILE TEHNOLOGIEI STRIP-TILL Fiecare dintre cele două metode are avantajele și dezavantajele ei, în funcție de sistemul de gestionare a culturilor și de condițiile specifice din teren.

Faţă de semănatul direct, lucrarea solului în benzi creează condiţii mai favora­ bile de umiditate, aerisire și temperatură a solului pentru germinarea seminţe­ lor şi dezvoltarea plantelor imediat după răsărire.

Prelucrarea solului în benzi permite o încălzire și o uscare mai rapidă a solului primăvara şi este posibilă devansarea campaniei de semănat.

De asemenea, aplicarea îngrășămintelor pe rând, la pregătirea benzii, crește disponibilitatea nutrienților, reduce pierderile şi ajută la o mai bună uniformi­ tate a culturii.

Comparativ cu lucrarea convențională a solului (pe întreaga suprafaţă), strip­till­ul are avantajul că zona dintre rânduri rămâne nelucrată şi reține re­ ziduurile vegetale la suprafața solului, ceea ce reduce riscul de eroziune și crește aportul de materie organică. În plus, prin strip­till se reduc costurile cu prelucrarea solului şi numărul de treceri pe câmp.

Filtrarea apei este, de asemenea, crescută în comparație cu practicile convenționale de cultivare a solului, la fel ca şi seches­ trarea carbonului.

Vezi ce alte avantaje oferă tehnologia strip­till!

1.

2.

3.

4.

5.

6.

10 ARGUMENTE PRO STRIP-TILL 1. Pregătirea patului germi­ nativ în benzi înguste cre­ ează un mediu perfect pentru o germinare rapidă.

2. Solul prelucrat în benzi se încăl­ zeşte mai rapid şi permite astfel "intrarea" mai devreme în câmp la semănat.

3. Ameliorează compactarea solului prin prelucrarea adâncă în fâşii.

4. Controlul eroziunii solului prin reziduurile vegetale dintre rânduri.

5. Plasarea cu precizie a nutrienților în benzi, chiar în zona în care plan­ tele au nevoie.

6. Creşte eficiența îngrășămintelor prin reducerea riscului de levigare.

7. Simplitate ­ necesită mai puține treceri decât în cazul agriculturii convenționale.

8. Economii de combustibil.

9. Creşte randamentul culturilor.

10.Economie de timp și de bani.

Iar lista cu motivele pentru a practica sistemul cultivării în benzi continuă!

Citește un articol detaliat!

MANAGEMENTUL NUTRIENŢILOR ŞI CONTROLUL EROZIUNII SOLULUI După 20 de ani de practicare a strip­till, Scott Bussell, fermier din Nebraska (SUA), afirmă să sistemul şi­a dovedit eficienţa prin economiile de timp, de apă şi de forţă de muncă, permițând în același timp o utilizare mai eficientă a nutrienților aplicați. Soții Bussell folosesc sistemul strip­till pe mai mult de 2400 ha, cu cca. 60% din teren în sistem irigat.

Scott Bussell declară că există o mare diferență între producția maximă și pro­ ducția optimă atunci când vine vorba de eficienţa fermei sale, iar cei 20 de ani de aplicare a cultivării în benzi l­au ajutat să profite de această diferență. "Am sacrificat o parte din randament când am început strip­till, dar la sfârșitul anului am avut mai mulți bani în buzunar datorită utilizării mai eficiente a îngrășămintelor, a conservării umidității și a scăderii semnificative a costurilor cu forța de muncă" afirmă Scott Bussell, adăugând că "un alt avantaj al cultivării în benzi este controlul eroziunii solului.

Citește mai mult despre experienţa fermierului american!

64 Cultura mare

Fiți exigenți atunci când alegeți sămânța de porumb!

Exploatați deja la maximum potențialul culturii dumneavoastră de porumb? Soiul ales este esențial pentru reușită.

Asigurați-vă că producția va avea succes optând pentru semințele Maize in France, o alegere excelentă. un articol de

FNPSMS - Maize in France mai multe pe această temă www.maizeinfrance.com

P

arcela aleasă, strategia de culti­ vare aplicată și condițiile clima­ tice pot fi excelente, dar veți ob­ ține cel mai bun randament și cea mai bună calitate a porumbului doar dacă soiul utilizat este perfect adaptat la condițiile locale.

FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL SEMINȚELOR DE PORUMB Cele mai importante caracteristici ale soiurilor sunt caracterul timpuriu, randamentul, calitatea boabelor din punct de vedere al stării de sănătate, rezistența tulpinii și sănătatea frunze­ lor. Odată cu schimbările climatice, toleranța la frig și la secetă este din ce în ce mai importantă. Selecționerii și

MAIZE IN FRANCE Atunci când utilizați semințele de porumb Maize in France, beneficiați de caracteris­ ticile genetice și de know­how­ul utilizat în Franța pentru a face față provocărilor de natură agronomică, economică și de mediu cu care se confruntă agricultorii.

Accesați www.maizeinfrance.com pentru: A descoperi avantajele producției din Franța; A înțelege particularitățile producției de semințe; A optimiza gestionarea culturilor și a selecției soiurilor; A afla mai multe cu privire la aspectele economice specifice acestui sector.

• • • •

15-30 noiembrie 2022

fermierii multipli­ catori de porumb din Franța își folosesc cunoștințele și experiența pentru a multiplica peste 2.000 de soiuri în fie­ care an, oferind astfel soluții excelente pentru toate regiunile și locurile, pentru a face față acestor provocări.

EXCELENȚĂ ÎN PRODUCȚIE Denumirea Maize in France desem­ nează un sector caracterizat de exce­ lență și de o producție care vă oferă semințe de porumb de cea mai bună calitate, atât din punct de vedere al soiurilor, cât și al stării de sănătate.

Franța, datorită diversității climatice și a solurilor, precum și datorită orga­ nizării rețelei, produce semințe de po­ rumb adaptate la toate mediile și aplică cele mai stricte condiții de certificare.

Acești factori garantează o puritate su­ perioară a soiurilor, o germinație opti­

mă și o trasabilitate excelentă, ceea ce permite exploatarea întregului potențial al soiurilor de semințe.

FRANCEZII SUNT LIDERI Maize in France este o denumire creată de Federația Națională de pro­ ducție de semințe de porumb și sorg (FNPSMS) pentru a contribui la dezvol­ tarea semințelor de porumb produse în Franța și a demonstra know­how­ul specialiștilor francezi în domeniu.

Franța, cel mai mare producător de semințe de porumb din Europa și cel mai mare exportator la nivel mondial, reprezintă: ­ 26 de companii producătoare de semințe; ­ 25 de asociații de producători de semințe; ­ 3.300 de producători de semințe; ­ peste 2.000 de soiuri înmulțite în fiecare an; ­ 83.000 ha de semințe multiplicate pe an; ­ 250.000 de tone de semințe certificate pe an.

65

66 AgroEveniment

Hibrizii Pioneer și-au reconfirmat performanța Stabilitatea, toleranţa la secetă și productivitatea, la o densitate de peste 80.000 de ştiuleţi recoltabili, sunt caracteristicile principale ale hibrizilor de porumb Pioneer, cei mai vânduţi din România.

L

a fel ca și în ultimii 15 ani, şi anul acesta Corteva Agriscience a or­ ganizat în ferma Agroferm Brăteiu (jud. Sibiu) un eveniment dedicat re­ coltării hibrizilor de porumb Pioneer, în prezența a peste 200 de fermieri.

Deşi anul acesta seceta s­a manifes­ tat şi în zona Transilvaniei, toleranţa la secetă a hibrizilor de porumb Pioneer şi tehnologia aplicată în ferma condu­ să de către Teodor Aflat au făcut ca producţiile obţinute să fie de peste 10 tone/hectar.

După o scurtă introducere făcută de către Cristian Deliu, director vânzări zonal Corteva Agriscience Romania, şi cuvântul de deschidere al fermierului gazdă, Teodor Aflat, a urmat prezenta­ rea caracteristicilor şi performanţelor hibrizilor de porumb Pioneer, făcu­ tă de către Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience Romania şi Moldova.

APROAPE TREI LUNI FĂRĂ PRECIPITAŢII În platforma Corteva de la Agroferm Brăteiu, semănatul s­a făcut în 21 apri­ lie, la o densitate de 83.000 plante/ha.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cultura premergătoare a fost sfecla de zahăr, iar erbicidarea s­a făcut pre­ emergent şi postemergent, în vege­ taţie, cu Principal Plus. S­au aplicat fracţionat îngrăşăminte chimice: la se­ mănat 120 kg (18:46), în vegetaţie 180 kg uree, apoi îngrăşăminte foliare (micro­ elemente + stimulatori de creştere). În perioada aprilie ­ septembrie, precipitaţiile cumulate au fost de 434 litri/mp, din care majoritatea în lunile aprilie ­ mai (170 l/mp) şi 23 august ­ 30 septembrie (231 l/mp). În aceste condiţii, Andrei Ciocoiu a remarcat că "chiar dacă în această zonă și în această fermă nu au fost precipitații deloc în iunie și iulie și foarte puține în august, spre sfârșitul lunii august, porumbul Pioneer reușește să producă peste 10 t/ha producție de boabe, o performanță remarcabilă care se poate obține doar

FII PREGĂTIT PENTRU SECETĂ!

Condiţiile agrometeorologice di­ ficile din ultimii ani au făcut ca spe­ cialiştii Corteva să recomande fer­ mierilor să fie pregătiți de secetă în fiecare sezon, deoarece "dacă suntem pregătiți de secetă într­un an normal sau bun, nu avem nimic de pierdut. Dar dacă avem genetica de partea noastră într­un an greu, atunci trecem mult mai ușor peste provocările acelui sezon". În aceste condiţii "recomandăm tuturor celor care doresc performanță în cultu­ ra porumbului genetica Corteva și următorul set de hibrizi care nu ar trebui să lipsească din nicio fermă mare cultivatoare: P8834 ­ pentru cine vrea să recolteze foarte repe­ de şi hibrizii P9889, P9911, P0217 (hi­ brizi din maturități de la 300 până la 450 FAO), care fac față oricăror provocări din arealul nostru de cul­ tură, chiar și în cele mai dificile pe­ rioade cu secetă", a încheiat Andrei Ciocoiu.

AgroEveniment 67 cu ajutorul tehnologiei de top şi a gene­ ticii de top".

P9889 - CEL MAI VÂNDUT HIBRID DIN ROMÂNIA Corteva, prin hibrizii Pioneer, domină piața mondială a porumbului pentru boabe, iar în Europa este, de departe, cea mai mare companie. În ceea ce pri­ veşte piaţa locală, "compania Corteva domină piața de porumb boabe prin brandul AQUAmax, cei mai vânduți hi­ brizi pentru boabe din România. Sun­ tem jucătorul numărul unu pe piața de porumb boabe, cu peste 38% cotă de piaţă, ceea ce înseamnă că aproxima­ tiv 3 din 7 hectare sunt semănate cu un hibrid al companiei. P9889 este cel mai vândut hibrid din România şi anul acesta a ocupat o suprafață de peste 150.000 de hectare. Foarte important este faptul că în 2022 am câștigat

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR Oferta Corteva pe segmentul produselor pentru protecţia plan­ telor, în special erbicidele folosite pentru controlul buruienilor din cultura de porumb, au fost prezen­ tate de către Vasile Folea, Custom­ er Technology Specialist România şi Republica Moldova. De aseme­ nea, programele de digitalizare şi aplicaţiile pentru monitorizarea culturilor agricole, aşa cum este Granular Link, au fost detaliate de către Ferdinand Tatu, Digital Agronomy Manager România şi Republica Moldova. În numărul vii­ tor al revistei Ferma vom scrie, pe larg, despre aceste subiecte.

patru puncte cotă de piață, lucru care ne arată orientarea fermierului român către rezultate, către hibrizi stabili şi către productivitate", a afirmat Andrei Ciocoiu.

Este un hibrid AQUAmax care la densita­ tea de 80.000 de ştiuleţi recoltabili/ha şi în condiţii grele de cultură face spectacol cu producţii care depășesc 10­11 tone/ha", a evidenţiat Andrei Ciocoiu.

PRODUCŢII DE PESTE 11 TONE LA HECTAR (FIZIC) La producţie, dintre hibrizii din plat­ forma Corteva de la Agroferm Brăteiu s­au remarcat P8834, P9911, P0023, P0017 şi P0710 (vezi sus foto­tabel cu producțiile realizate de hibrizii Pioneer).

Despre P8834, Andrei Ciocoiu afirma: ”până în maturitatea 320 FAO, nici un hi­ brid din România nu se apropie la o tonă producţie, indiferent de competitor.

Aveți încredere în acest hibrid, încerca­ ţi­l și nu veți rămâne dezamăgit".

La ora actuală, P9911 (410 FAO) este cel mai căutat hibrid de boabe din România, deoarece "acest hibrid este la limita compromisului între calita­ tea superioară a boabelor (bob semi­ sticlos) și productivitatea ridicată.

STABILITATE, ADAPTABILITATE ŞI PRODUCTIVITATE "Stabilitatea, adaptabilitatea şi pro­ ductivitatea sunt principalele caracte­ ristici ale hibrizilor Pioneer AQUAmax, cel mai cunoscut și cel mai vândut brand, la nivel european, pentru po­ rumb de boabe, iar fermierii din Româ­ nia știu acest lucru. O altă caracteris­ tică importantă a geneticii Corteva este plecarea foarte bună a hibrizilor în vegetație, chiar în condiţii grele, ime­ diat după semănat, de aceea un hibrid precum P8834, la maturitate 300 FAO a depășit 11,5 tone astăzi, în condițiile în care în iunie și în iulie nu s­au înregis­ trat precipitații", a remarcat Andrei Ciocoiu.

68 Strategii anti-secetă

„În acest an agricol nu vom putea asigura mai mult de 90% din cantitatea optimă de fertilizanţi recomandată de știința domeniului”.

Seceta schimbă planul de culturi. Care este miza?

Î

La nivel național, până la finalul lunii octombrie, s­a contabilizat o suprafață de aproximativ un milion de hectare de culturi agricole afectate de seceta extremă din anul agricol 2021-2022.

n condițiile în care nu toate terenu­ rile au fost supuse evaluărilor, este foarte probabil ca suprafața ocu­ pată cu culturi afectate să fi fost cu mult mai mare. Pe acest fond, aso­ ciat altor provocări climatice și eco­ nomico­politice actuale, fermierii din România s­au văzut puși în situația de a lua măsuri cât mai hotărâte, pentru a își securiza situația financiară internă și pentru a își asigura continuitatea în activitatea de producție.

CEA MAI MICĂ RECOLTĂ DE PORUMB ÎN 40 DE ANI Într­o asemenea conjunctură s­a aflat în această toamnă și fermierul Vasile Balcan, din Roman, județul Neamț care, în condițiile realizării în anul 2022 a celei mai mici recolte de porumb din ultimii 40 de ani, adică din întreaga sa viață de agricultor, a decis ca pentru anul agricol 2022­2023 să diminueze în mod drastic suprafața destinată cul­ turilor de primăvară și să înființeze cul­ turi de toamnă pe suprafețe aproape dublate.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

STRUCTURA DE CULTURI ÎN 2023 În cadrul SC Marsat SA Roman, județul Neamț, din suprafața totală de aproximativ 2800 ha, în anul agricol 2022­2023 în structura de culturi au fost incluse: rapiță (400 ha, față de 200 ha în 2021), grâu (750 ha, față de 400 ha în anul 2021), orz (200 ha, față de 100 ha), triticale (150 ha), ceea ce înseamnă un total de 1600 ha cu culturi de toamnă, respectiv 57% din suprafața totală, față de maxim 28% în anul 2021. ”Am avut o suprafață de aproxima­ tiv 1200 hectare cu porumb iar recolta medie a fost de 2,5­2,6 tone porumb boabe/hectar. Cea mai mare producție

a fost de aproximativ 3,6 tone/ha, dar numai pe o suprafață de aproximativ 200 hectare. Recolta de porumb a fost foarte, foarte mică, în raport cu tehno­ logia aplicată. În faza în care porumbul era la înălțimea de 1 m, plantele arătau impecabil. Dar, din cauzele lipsei de apă și arșiței, solul s­a uscat instant până la adâncimea de 30 cm și același lucru s­a întâmplat cu porumbul. Rădăcina porumbului poate coborî și până la 1­1,5 m în sol, dar pământul fiind extrem de uscat pur și simplu planta nu a mai pu­ tut rezista”, explica Vasile Balcan.

START CU SECETĂ ÎN NOUL SEZON În zona Moldovei, nici semănăturile din toamna 2022 nu au putut fi reali­ zate în condiții optime, din punct de vedere al rezervei de apă în stratul 0­30 cm, astfel încât lucrările s­au desfășu­ rat greoi și fermierii au pornit anul agri­ col 2023 cu emoții suplimentare. ”Anul acesta, seceta pedologică a fost accentuată și prelungită. Nu am putut miza pe existența unor rezerve satisfăcătoare de apă în stratul ... ››› 70

69

70 Strategii anti-secetă ››› 68 ...30­100 cm. Astfel, pe baza ex­ perienței precedente și a condițiilor specifice din toamna 2022, precum și pe baza prognozelor meteo care nu in­ dică refacerea acestor rezerve de apă, în perioada următoare, cel puțin până la începutul lunii decembrie 2022, am decis să semănăm culturi cerealiere de toamnă pe suprafețe mai mari”, spune Vasile Balcan.

Culturile înființate în toamna 2021 au beneficiat de rezerva de apă creată pe moment în stratul 0­30 cm atât în iarnă cât și în primăvară, astfel încât, într­un an atât de secetos, cei de la Marsat au reuşit să obţină rezultate pe deplin mulțumitoare. Vorbesc despre recolte de 8,1 tone/ha orz și 6,6 tone/ha la grâu.

Evoluția condițiilor climatice din anul 2022 a fost cu totul nefavorabilă agriculturii.

Nu numai că ne­a creat emoții, așa cum se întâmplă anual atunci când lucrezi în aer liber, ci chiar a reprezentat un factor limitativ și distrugător al producțiilor.

VASILE BALCAN

Director general MARSAT Roman

15-30 noiembrie 2022

TEHNOLOGIA ESTE AFECTATĂ DE COSTURILE INPUTURILOR Chiar dacă suprafețele ocupate cu culturi cerealiere de toamnă au fost extinse într­o proporție semni­ ficativă, rămâne totuşi întrebarea legată de viitorul nivel al producți­ ilor, în condițiile în care, din cauza altor factori decât condițiile clima­ tice, fermierii sunt puși în situația de a reduce intensitatea interven­ țiilor pe lanțul tehnologic de pro­ ducție. ”Pe lângă vreme, în luarea de­ ciziilor privind înființarea și întreți­ nerea culturilor din anul agricol 2023 au intervenit și majorările exasperante ale costurilor cu inputurile agricole.

Din acest motiv, unii fermieri ori reduc mult, ori chiar renunță la anumite verigi tehnologice. Acest lucru, în corelație cu evoluția vremii, va fi reflectat în nivelul și calitatea recoltelor de anul viitor. De exemplu, din cauza prețurilor foarte mari ale fertilizanților, noi am redus cantitatea de îngrășăminte adminis­ trate. Reducerea pe care am aplicat­o a fost în proporție de 25­30%. Am sta­ bilit acest nivel, deoarece am luat în calcul și faptul că, în condițiile secetei din anul 2022, în sol nu a fost valorifi­ cată întreaga cantitate de fertilizanți pe care am administrat­o. Sunt însă fermieri care au renunțat cu totul la fertilizare, din cauza creșterii exorbi­ tante a prețurilor, ajungându­se și la peste 6250 lei/tonă azotatul de amo­ niu, o creștere cu aproape 70%. Deci, rămân mari îndoieli legate de faptul că la anul recolta va crește proporțional cu suprafața!”, explica specialistul.

70 DE ANI DE CERCETARE AGRICOLĂ LA LOVRIN (1946-2016) La Editura ArtPress Timişoara a apărut monografia intitulată „Şap­ tezeci ani de cercetare ştiinţifi­ că agricolă la Lovrin (1946­2016), realizată de Dr. ing. ION. D. ŞANDRU, renumit cercetător care, timp de 60 de ani, respectiv din anul 1958, a slujit cercetarea agri­ colă din ţara noastră, contribuind prin rezultatele obţinute la creş­ terea prestigiului naţional şi inter­ naţional al Staţiunii de Cercetare ­ Dezvoltare Agricolă Lovrin.

După cum mărturiseşte autorul, cartea „a rezultat dintr­o legătură între un om şi o instituţie... aleşi de destin şi istoria Lovrinului”.

Omul „îngândurat, îngrijorat şi, nu în cele din urmă, înfricoşat de răul cel mare care ar putea urma, am simţit nevoia de a aniversa cei 70 de ani prin scrierea istoriei S.C.D.A. Lovrin”.

Cartea, care se adresează tu­ turor celor care s­au „adăpat” sau au folosit „roadele” cercetărilor de la Lovrin, poate fi obţinută de la Editura ArtPress Timişoara, tele­ fon 0751086221, 0751155831.

71

72 Jurnal de fermă

Samson Popescu face bilanţul.

Cum a fost anul agricol?

Inginerul Samson Popescu din Cărpiniş, judeţul Timiş, pare împăcat cu sine, pentru că a reuşit să încheie un sezon agricol bunicel. Cultura de porumb l-a necăjit însă: a produs la jumătate de cât estimase.

„Î

ncă nu am finalizat campania de recoltare (n.r. ­ mijlocul lunii octombrie), eu nu am suprafaţă mare, dar o am împărţită în mai multe parcele. Pe cele cu soluri mai grele pro­ ducţiile au fost foarte scăzute. Nicioda­ tă în cei 44 de ani de agricultură nu am recoltat sub 1.000 de kilograme la po­ rumb la hectar!”, ne­a declarat Samson Popescu.

MA FOST CEVA MAI BINE ÎN... „TRIUNGHIUL DE AUR” „În schimb pe Cărpiniş, până aproape de Lovrin şi Sânnicolau Mare, unde i se spune triunghiul de aur al Banatului, recolta obţinută a fost ceva mai bună.

S­a cunoscut enorm, nu cantitatea de precipitaţii şi nici temperaturile ridica­ te, ci aportul de apă freatică. La care s­a Scanează-mă!

Asolamentul este o verigă importantă a planului de cultură.

Cum trebuie întocmit pentru a aduce cât mai multe beneficii agronomice şi economice?

15-30 noiembrie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

adăugat şi aportul nostru în alegerea hi­ bridului şi întreţinerea culturii”, spune specialistul bănăţean.

Dar cele mai bune rezultate au fost oferite de loturile demonstrative, unde s­au testat aproape 100 de hibrizi şi la recoltare au fost producţii între 8 şi 10 tone la ha!

PORUMBUL, LA JUMĂTATE FAŢĂ DE TEHNOLOGIA APLICATĂ În câmp, pe parcelele semănate pri­ mele unde, după erbicidarea în post­ emergenţă timpurie cu Adengo, a căzut o ploaie şi produsul de la Bayer şi­a exprimat potenţialul de combatere a buruienilor dicotiledonate și monocoti­ ledonate anuale, culturile au fost curate şi asta s­a văzut la cântar. „Eu am avut şi o staţie Bayer şi am

putut observa cum umiditatea din stra­ tul superficial (20­30 cm adâncime) scădea vertiginos, iar mai jos a rămas constantă pe perioada asta de secetă, ceea ce m­a ajutat! Am avut sole şi nişte loturi demo în care zile întregi fără pre­ cipitaţii şi cu temperaturi de peste 40 de grade C, plantele ­ ca o minune ­ au rămas verzi! Am avut pe parcele de la sub o tonă şi până la 8 tone/ha, însă me­ dia va fi undeva la 5­6 tone pe hectar, în condiţiile anului ăsta e foarte bine!

GRÂUL AFECTAT DE PITICIRE „Am avut la rapiţă o producţie excep­ ţională. La grâu nu pot spune acelaşi lucru pentru că am mai avut ceva prob­ leme cu virozele în toamna trecută, îndeosebi cu piticirea. Perioada a fost călduroasă şi afidele au fost vectorii de transmitere pentru virozele care au produs piticirea și îngălbenirea plante­ lor, fenomen deosebit de periculos. Cu toate acestea, am avut o recolta bună, nu excelentă. La fel şi la floarea soare­ lui! Una peste alta în condiţiile anului ăsta, ce să zic? Eu sper că atunci când

Jurnal de fermă 73

vom trage linie să ne putem achita chel­ tuielile, arenda şi toate celelalte anga­ rale şi să încheiem pe plus anul finan­ ciar”, ne­a declarat fermierul.

ATENŢIE SPORITĂ LA ROTAŢIE În ţinutul Banatului e o zonă favora­ bilă culturii porumbului, însă au apărut mari probleme cu dăunătorii, în spe­ cial cu viermele vestic al rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera).

“Am luat decizia să nu mai pun po­ rumb în monocultură pentru că nu fac faţă la presiunea agenţilor de dăunare.

De aceea, după ce recoltez porum­ bul, pun grâul şi fac rotaţia. Se impune asolamentul pentru că investiţiile sunt mari şi riscul la fel de ridicat”, consideră Samson Popescu.

RAPIŢA, CULTURĂ PROMIŢĂTOARE Fermierul din Cărpiniş a semănat rapiţa pe o parcelă de 20 de hectare,

SFATUL SPECIALISTULUI Asolamentul constă în amplasa­ rea şi succesiunea unei diversităţi de culturi agricole. Însoţit de un sistem tehnologic optimizat, asi­ gură creşterea producţiei şi ame­ liorarea fertilităţii solului.

Scanează codul QR şi află care sunt avantajele unui asolament raţional!

atât cât a considerat că­i suficient la suprafaţa pe care o lucrează. Cultura a răsărit, are densitate şi uniformitate, solul are umiditate şi până la repausul vegetativ mai aplică un tratament fito­ sanitar. „Am înfiinţat­o după 12 septembrie, nu m­am grăbit să o semăn repede ca alţi cultivatorii, ci am decis să intre în mod normal în iarnă şi să o feresc puţin şi de presiunea dăunătorilor. O să inter­ vin cu un insectid şi să completez cu un produs granimicid, deşi am încercat prin arătură să distrug samulastra”, ex­ plică Samson Popescu. „LA NOI SE POT OBŢINE UŞOR 7 TONE DE GRÂU/HA!” Fermierul a înfiinţat 10 hectare cu orz şi alte 80 cu grâu. „Încerc pe cât posibil să semăn în perioada optimă: nici prea repede, nici prea târziu, că ajută mult şi la polenizare şi la modul cum leagă pro­ ducţia. Tind să realizez cel puţin 7 tone la hectar. La noi se obţin uşor şi 8 tone/ha, mai ales dacă este umiditate în sol şi vom avea răsărire şi ceva înfrăţire din această toamnă!

La porumb, cel puţin, am făcut o teh­ nologie pentru 12 tone, i­am dat peste 500 kg/ha de îngrăşăminte, erbicide, fungicide şi insecticide destul de bune, am încercat să fac lucrările la timp şi, cu toate astea, seceta şi arşiţa ne­au dat peste cap. M­am dus undeva la jumătate din producţia pentru care am făcut teh­ nologia. Noi lucrăm în spaţii deschise,

Am mărit un pic suprafaţa pentru culturile păioase de toamnă! Nu voi renunţa la cultura porumbului, bineînţeles, nici la floarea soarelui, dar am să aleg cele mai bune terenuri şi să fac rotaţie optimă pe ele, ca să nu am probleme.

SAMSON POPESCU Fermier, jud. Tmiş

nu putem controla toţi factorii de climă şi sol. Oricum e un an satisfăcător!”, apreciază inginerul Samson Popescu.

GRÂUL A PIERDUT MULT DIN PREŢ Cultivatorul are de gând să vândă o parte din producţia de prăşitoare şi o parte să o păstreze, deşi „pentru prima dată anul ăsta (n.r. ­ râde încurcat) am stocat şi grâu, şi am ajuns după o lună şi ceva să­l vând mai ieftin decât la recol­ tat. Lucrul ăsta nu s­a întâmplat până acuma!”

74 AgroTehnologii

10 REGULI LA DEPOZITAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR CHIMICE Costul foarte ridicat al îngrăşămintelor chimice obligă fermierii să fie foarte atenți la condițiile în care le depozitează și manipulează pentru a preveni risipa și poluarea mediului ambiant.

Î

n perioada de toamnă ­ iarnă se face aprovizionarea cu îngrășămintele chimice pentru anul viitor. Ce re­ guli trebuie respectate la depozitarea şi manipularea acestora? Încăperile în care se depozitează îngrășămintele chimice să fie construite din materiale neimflama­ bile, din zid de cărămidă și acoperite cu țiglă pentru a nu avea loc procesul de coroziune. Este indicat ca aceste con­ strucții să fie amplasate la distanța de 30­40 m de alte construcții și departe de orice sursă de apă.

Depozitele de îngrășăminte să fie uscate, bine aerisite, cu tempe­ ratura scăzută și să aibă pardoseala impermeabilă. Îngrășămintele se depozitează în straturi de maxim 2 metri, cu

1.

2.

3.

Scanează-mă!

Problema poluării mediului a devenit o pre­ ocupare a întregului mapamond. Scanează codul QR şi află 10 măsuri pentru preve­ nirea poluării cu nitraţi!

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

sacii culcați pentru a evita spargerea acestora. Niciodată nu se depozitează sub cerul liber sau în șoproane impro­ vizate fiind pericol de poluare! Îngrășămintele se depozitează numai în ambalajele originale, inscripționate și etichetate cu denumi­ rea îngrășământului respectiv.

Se va avea în vedere că azotatul de amoniu prezintă pericol de aprindere la temperaturi înalte. El se păstrează separat și departe de orice materiale inflamabile.

Unele îngrășăminte sunt higro­ scopice și dacă în timpul depo­ zitării s­au tasat și aglomerat, este

necesar ca înainte de a fi administrate pe teren să fie mărunțite și cernute.

Buncărul mașinilor de adminis­ trat îngrășăminte chimice este confecționat din fibre sintetice iar organele active de împrăștiat îngră­ șămintele este indicat să fie confec­ ționate din oțel inox pentru a evita coroziunea și deteriorarea acestora cu influență asupra preciziei dozelor aplicate.

Este interzisă spălarea mașinilor de administrat îngrășăminte chi­ mice în râuri sau lacuri pe care le polu­ ează, cu efect toxic asupra viețuitoare­ lor acvatice.

Trebuie evitată stocarea inter­ mediară a îngrășămintelor chi­ mice în camp, fără măsuri de protecție corespunzătoare.

Atenție deosebită la manipu­ larea îngrășămintelor chimice din vagoane în remorci, din remorci în depozit, din remorci în mașinile de ad­ ministrat îngrășăminte. La aceste ma­ nipulări se pot rupe sacii și marfa poate fi risipită. La fel, atenţie la alimentarea mașinilor de administrat îngrășăminte, când îngrăşămintele se pot risipi în jurul mașinii în cantități ce pot deveni toxice pentru plante, în zona respectivă.

7.

4.

8.

5.

9.

6.

10.

CUM ŞI DE CE GREŞIM ATUNCI CÂND FERTILIZĂM? Administrarea inteligentă şi res­ ponsabilă a îngrăşămintelor este lucrarea deosebit de importantă în fermă, mai cu seamă în condiţiile în care costurile fertilizanţilor chimici au crescut şi de patru ori, cum e cazul substanţelor azotoase.

Scanează codul QR şi află care sunt cele 5 erori frecvente la fertilizarea solului!

15-30 noiembrie 2022

75

Înreg is vă g trațirat astă uit zi!

La revedere, carbon.

Salut, profit.

Noi cultivăm oportunități valoroase.

Dumneavoastră culegeți beneficiile.

Scopul nostru este de a pune fermierii pe primul loc în tot ceea ce facem. Tocmai acesta este motivul pentru care am dezvoltat , unul dintre primele programe de carbon din sol acreditate la nivel internațional din lume.

Programul vă recompensează pentru tranziția către practici mai prietenoase cu clima prin certificarea reducerii emisiilor din activitățile de pe câmp și prin emiterea de certificate de CO2e verificate și tranzacționabile.

Ce faceți cu certificatele este alegerea dumneavoastră.

Cel mai important lucru de reținut este că ați dobândit certificatele. Recompensa vă aparține.

570,000+ de hectare aflate în gestiune

100+

de membri ai echipei gata să vă asiste

13

țări deservite în toată Europa

Programul #1 de certificare a carbonului din sol din lume

Înregistrarea pentru sezonul de recoltă 2023 este acum deschisă.

Pur și simplu scanați codul QR pentru a începe.

www.agreena.com

76 Bio Agricultura

EFICIENT ŞI GRATIS

Fertilizant din nămoluri de la stațiile de epurare

Utilizarea a ceea ce pentru anumite ramuri reprezintă deșeuri drept materie primă în alte domenii oferă avantaje însemnate. Un exemplu sunt nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate. un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

F

olosirea nămolului colectat în stațiile de epurare a apelor rezidu­ ale nu este nicidecum un concept nou. În România, de exemplu, a fost reglementată încă din anul 2004 prin­ tr­un Ordin comun al MMGA și MADR, care transpune în legislația autohtonă Directiva europeană (transpune Direc­ tiva nr. 86/278/EEC).

Anul trecut a fost inclusă și în Ordi­ nul de Ministru comun MMAP ­ MADR nr 333/165/2021 privind aprobarea Co­ dului de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole precum și a Programului de acțiune pentru protec­ ția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

APORTUL DE CARBON ORGANIC Premisa de la care se pleacă este aceea că nămolurile colectate în sta­ țiile de epurare sunt foarte bogate în carbon organic (cca. 25%, față de 50% cât conține un cernoziom de bu­ nă calitate), dar și în macroelemente precum azot, fosfor, potasiu. Acest fapt le transformă nu doar într­un în­ grășământ organic valoros, dar și în­ tr­un amendament util pentru solurile calcaroase.

Mai mult decât atât: aplicarea lor permite o mai bună păstrare a umidi­ tății în sol, dar și o protecție eficientă împotriva eroziunii. În plus, față de compostul clasic, riscul îmburuienării terenului scade până aproape de zero.

15-30 noiembrie 2022

PRACTICĂ UZUALĂ ÎN ŢĂRILE UE În multe țări din UE, folosirea nă­ molurilor în agricultură a devenit o practică frecventă. Spre exemplu, în Spania, aproximativ 80% din biosoli­ dele (cum mai sunt numite) provenite

ATENŢIE LA METALELE GRELE! Principala problemă ridicată de utilizarea nămolurilor reziduale în agricultură este legată de conținu­ tul lor de metale grele periculoase.

Dar această chestiune este ușor de depășit, căci compoziția aces­ tor deșeuri este atent monitoriza­ tă de către agențiile de mediu și de către operatorii din domeniu. Ast­ fel, devine o chestiune simplă de a stabili cantitățile utilizate în așa fel încât să nu fie depășite concentra­ țiile maxime admise.

Scanează codul QR şi află deta­ lii despre proiectul care studiază poluarea cu metale grele în Banat!

de la stațiile de epurare sunt utilizate în agricultură!

Ca medie a UE, procentul folosit de fermieri este de peste 40%. De alt­ fel, aplicarea biosolidelor pe terenuri este considerată a fi cea mai durabilă opţiune de valorificare şi eliminare a nămolurilor de epurare. La nivel euro­ pean folosirea biosolidelor în obţinerea de recolte este cea mai susţinută opţi­ une de management a nămolului, unde materia organică şi nutrienţii se întorc în mod benefic în sol.

STUDIU CU AVANTAJE DEMONSTRATE, LA ALBOTA Conform părerii unor reputați spe­ cialiști, “dacă întreaga producție de biosolide din România pentru anul 2019 ar fi fost folosită ca îngrășământ, redu­ cerea estimată a costurilor pentru fer­ mieri ar fi fost de aproape 3 milioane euro, raportat la 230.590 tone de sub­ stanță uscată produse în 2019” (Cioca L. I. și colab., 2021, Industrial Symbiosis through the Use of Biosolids as Fertili­ zer in Romanian Agriculture. Recycling 2021, 6, 59).

Bio Agricultura 77 Între anii 2004 și 2007, la Stațiunea de la Albota a fost organizat un studiu care a urmărit efectul aplicării în agri­ cultură a nămolului rezultat de la staţia de epurare a oraşului Piteşti. S­a iniţiat un asolament de 4 ani, în perioada 2004­2007, cu următoarea configuraţie: anul I ­ porumb pentru boabe anul II ­ grâu de toamnă anul III ­ soia pentru boabe anul IV ­ grâu de toamnă.

S­au folosit doze diferite de nămol, respectiv 5 t/ha, 10 t/ha, 25 t/ha şi 50 t/ha, cu şi fără îngrăşăminte chimi­ ce. Dozele de nămol s­au aplicat în

• • • •

aceleaşi cantităţi în primii doi ani la porumb în primul an şi la grâu, din anul doi, urmând ca soia şi grâul din ultimul an să beneficieze de efectul remanent al dozelor de nămol aplicate.

NĂMOL GRATUIT PENTRU FERMELE ROMÂNEŞTI! La ora actuală, mai multe regii județene de apă pun la dispoziția fermierilor nămolul din stațiile de epurare. Ba mai mult decât atât. RAJA Constanța, de exemplu, oferă doritorilor, în mod gratuit, transportul și împrăștierea nămolului pe terenurile lor, precum și obținerea tuturor avizelor necesare. Singura obligație a agricultorilor este aceea de a asigura înglobarea în aceeași zi în care se face împrăștierea. Și, desigur, de a respecta perioadele de interdicție a aplicării de îngrășăminte.

Un avantaj prea mare pentru a fi ignorat!

PRODUCTIVITATE CRESCUTĂ Un prim efect observat a fost o creștere a conținutului de carbon orga­ nic în sol. În același timp, efectele asu­ pra productivității, raportat la loturile martor, au fost și ele notabile. Indicele de recoltă al porumbului a fost îmbu­ nătăţit cu 8,4%, numărul de boabe per spicul de grâu a sporit cu 6,6 în anul 2005 şi cu 4,9 în anul 2007 iar numărul de păstăi de pe planta de soia a crescut cu 9,5 bucăţi. În același timp, valorile medii ale concentrațiilor de metale grele arată creșteri foarte mici, concentraţiile rămânând scăzute şi sub limitele admise.

78 Protecția plantelor

FIȚI CU OCHII PE RAPIȚĂ, PÂNĂ LA VENIREA IERNII! Pericolul nu a trecut! Temperaturile neobișnuit de ridicate din această perioadă au ca efect un atac ridicat al insectelor dăunătoare la rapiță, inclusiv în a doua jumătate a lunii noiembrie.

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) - larvă, în primele stadii de dezvoltare

Î

n mod normal, în această perioadă, făceam bilanțul anului, care este pe cale să se încheie, și planurile pen­ tru viitor. Rareori mai aveam probleme în câmp cu atacul insectelor dănătoare.

DĂUNĂTORII SUNT ÎNCĂ ACTIVI! Lucrurile s­au schimbat în ultimul deceniu, ca urmare a creșterii tempe­ raturilor. Din ce în ce mai des, suntem obișnuiți cu toamne calde și, în general, secetoase.

Temperaturi ridicate înseamnă că insectele intră mai târziu în hibernare, inclusiv multe specii dăunătoare cul­ turii rapiței. Teoretic, rapița de toamnă este în „linie dreaptă” pentru sezonul rece. Practic, dacă temperaturile sunt mai ridicate decât în mod normal, rapița poate să fie „vizitată” de larvele moliei verzei (Plutella xylostella), al flu­ turelui alb al verzei (Pieris brassicae), al buhei verzei (Mamestra brassicae) sau de păduchele verde al piersicului (Myzus persicae ­ rapița este gazdă se­ cundară pentru această specie).

PRESIUNE PE RAPIŢĂ ŞI BUGET Uneori, am văzut afidele active pe rapiță și la început de decembrie, în anii cu temperaturi ridicate în prima lună de iarnă calendaristică. Ce înseamnă acest lucru? O presiune în plus, atât

15-30 noiembrie 2022

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) - larvă aflată în stadii mai avansate de dezvoltare, pe planta de rapiță

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Presiunea mai mare de infestare înseamnă necesitatea de a face mai multe tratamente în vegetație, toamna, la depășirea PED (pragul economic de dăunare). pentru plantele de rapiță cât și pentru bugetul fermierului.

Rapița este o specie foarte „iubită” de către insectele fitofage, încă de la răsărire (la sfârșit de august sau prima parte a lui septembrie, în funcție de data semănatului), continuând cu luna octombrie și, în cele mai multe cazuri, luna noiembrie (inclusiv a doua parte).

Pe vremuri, toamna nu prea se fă­ ceau tratamente în vegetație pentru combaterea insectelor dăunătoare, de­ cât în unele situații, când era un atac

mare al larvelor viespii rapiței (Athalia rosae), de exemplu. Tratamentul la să­ mânță, cu insecticide sistemice, era considerat suficient pentru protejarea acestei, culturi, aflate în primele faze de vegetație, de atacul dăunătorilor de sezon.

2 TRATAMENTE DE TOAMNĂ?!

Iată că acum, pe lângă tratamentul seminței (momentan este omologată o singură substanță activă), fermie­ rii sunt nevoiți să aplice chiar și două tratamente în toamnă. Unii au făcut și mai multe...

Problema este că aceste tratamen­ te costă iar prețurile tuturor inputurilor au crescut „astronomic” în ultimul an.

Pe de altă parte, rapița are un preț atră­ gător de valorificare, așa că orice mi­ nus de producție, cauzat de insectele dăunătoare, poate să atârne greu în bugetul fermierului.

Prin urmare, ce ar putea face culti­ vatorii de rapiță ca să treacă de ultimul hop „entomologic”, înainte de venirea sezonului rece?

PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA Cea mai la îndemână măsură este să monitorizeze câmpul, dacă se poate zi de zi, pentru a vedea dacă insectele și­au făcut apariția în lan. Scopul moni­ torizării este pentru a vedea ... ››› 80

79

80 Protecția plantelor Scanează-mă!

Muştele cerealelor pot dijmui serios recoltele de grâu sau de orz. Atacul are loc atât în toamnă cât şi în primăvară. Ce măsuri ar trebui să ia fermierii pentru a feri grânele de atac?

››› 78 ... dacă este necesar sau nu un tratament în vegetație, cu un insecticid pentru combaterea dăunătorilor rapiței.

De obicei, atacul dăunătorilor înce­ pe de la marginea solei și, treptat, se poate extinde și către interior. Sunt cazuri când dăunătorii (păduchele ver­ de al piersicului) se găsesc în zona de margine a solei, pe o lățime de 10­20 metri, caz în care nu este necesar să se trateze toată sola, ci doar zonele de margine.

CUM FACEM DETERMINAREA? Metodologia o știți, se merge pe dia­ gonala solei, se aleg între 10 și 20 (25) de puncte de determinare, în funcție de suprafață, și se numără dăunătorii.

Acum, dacă toți dăunătorii ar fi ușor vizibili, pe fața superioară a frunzelor de rapiță, așa cum este cazul larvelor fluturelui alb al verzei, ar fi fost foarte ușor pentru fermieri (în cazul acesta PED­ul este de 2­3 larve/mp).

Din păcate pentru cine face obser­ vațiile, majoritatea dăunătorilor se găsesc pe fața inferioară a frunzelor (larvele moliei verzei sau afidele ­ pă­ duchele verde al piersicului).

Acest lucru ar putea să fie o proble­ mă, nu doar pentru dificultatea efectă­ rii observațiilor cât și prin prisma efec­ tuării tratamentului. Frunza de rapiță

APELAŢI LA SPECIALIST! E MAI ECONOMIC! Înainte să luăm vreo de­ cizie în privinţa combaterii trebuie să ţinem cont și de temperatură. Dacă aceasta este în scădere, sub pragul biologic al speciilor dăunătoare rapiței, atun­ ci un tratament cu un insecticid nu mai este necesar. Cum fermierii nu au timp să studieze, în detaliu, entomologia agricolă, nu ar strica să ceară sfatului unui specialist în protecția plantelor.

15-30 noiembrie 2022

Molia verzei verzei (Plutella xylostella) - larvă, în primele stadii de dezvoltare

Plante de rapiță atacate de larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) și molia verzei Plutella xylostella)

Păduchele vede al piersicului (Myzus persicae) pe plantele de rapiță

poate să acționeze ca o umbrelă pen­ tru dăunătorii care se află pe fața in­ ferioară a ei, caz în care ar fi necesară folosirea unui insecticid local sistemic.

MAI ESTE MULT PÂNĂ DEPARTE...

De ajutor ar fi și sistemele automate de monitorizare (capcane entomolo­ gice cu cameră de luat vederi, care transmit capturi foto în timp real, pe dispozitivul mobil al fermierului).

Până când noile tehnologii digitale vor fi perfecționate și, mai ales, vor avea un preț accesibil și micilor fer­ mieri, de bază rămâne controlul câm­ pului. Dar nu este suficient să vă uitați la câmp din mersul mașinii sau dacă vă dați jos din mașină, să mergeți doar la marginea solei, să vă uitați numai la câteva plante.

Pentru a vă face o imagine cât mai exactă asupra câmpului, trebuie să lu­ ați, la pas, pe diagonală, și să vă uitați pe toate fețele plantei, la cât mai multe plante.

NU ARUNCAŢI BANII DEGEABA! Poate vă întrebați, de ce am scris acest articol? Simplu, pentru a scoate în evidență, încă o dată, complexitatea deciziei de a efectua un tratament în toamnă (inclusiv în noiembrie, în toamnele calde) sau nu, în condițiile creșterii prețurilor inputurilor.

Dacă nu efectuăm tratamentul în vegetație, la momentul oportun, pagu­ bele de producție pot să „topească” profitul fermierului. Dar același lucru se poate întâmpla și dacă se efectuează un tratament ­ sau mai multe ­ degeaba.

81

82 BioEconomia circulară

CUM ARATĂ VIITORUL BIORAFINĂRIILOR?

Bioeconomia circulară presupune conversia resurselor biologice în procese legate în cascadă pentru reciclarea produselor secundare, deșeurilor și a reziduurilor generate în lanțul de procesare.

A

spectele importante ale econo­ miei moderne care duc la dez­ voltarea bioeconomiei circulare includ importanţa crescândă acordată economicităţii proceselor, necesitatea controlului riguros al managementului deşeurilor rezultate din procesele de fabricaţie şi agricultură, impactului asupra mediului. Toate acestea au dus la reactualizarea proceselor de bază aplicate în economie și construirea economiei circulare.

ALTERNATIVE LA ENERGIA FOSILĂ Dacă abordăm sectorul energiei electrice şi termice, energia fosilă poa­ te fi suplimentată printr­o varietate de surse regenerabile, ca energia eoliană, solară, hidro şi biomasa. Însă pentru sectorul transporturilor, alternativele sunt mult mai limitate.

Dacă transportul urban poate fi electri­ ficat într­o bună măsură, transportul de

15-30 noiembrie 2022

un articol de

TEODOR VINTILĂ UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mărfuri și de persoane pe distanțe mari este extrem de dificil de electrificat.

De asemenea, motoarele termice cu care sunt dotate utilajele grele din con­ strucții, agricultură, sectorul aerian sau naval vor trebui alimentate cu combus­ tibili lichizi sau gazoși.

BIOMASA, SINGURA SURSĂ PENTRU BIOCOMBUSTIBILI În momentul de faţă, biomasa este singura sursă de combustibili regene­ rabili sau biocombustibili. Pe lângă sectorul transporturilor, biomasa este şi o materie primă promiţătoare pen­ tru industria chimică, prin dezvoltarea

biorafinăriilor care produc biocombus­ tibili şi o varietate de alte produse simi­ lare cu cele produse în petrochimie.

Termenul de biorafinărie a fost folo­ sit pentru a descrie capacităţile de pro­ ducţie care folosesc sisteme biologice pentru a cataliza în mod eficient trans­ formările biochimice de bază care au loc în acel sistem de producţie. În termeni largi, biorafinăriile pot fi considerate ca fiind capacităţi de pro­ ducţie adaptabile, care nu se limitează doar la obţinerea unui singur produs şi care pot procesa o varietate de materii prime, aplicând diferite procese pentru a obţine o varietate largă de ... ››› 84 Scanează-mă!

Scanează codul QR şi află detalii despre primul tren cu etanol celulozic produs în România, la biorafinăria din Podari, trimis către client în septembrie 2022.

83

84 BioEconomia circulară

››› 82 ...produse, cu o cantitate minimă de deşeuri.

VALOARE ADĂUGATĂ CU PRODUSELE SECUNDARE Este important de specificat însă că într­o biorafinărie se pot obţine şi pro­ duse secundare (aditivi furajeri, glice­ rol, biopolimeri, acid lactic ­ din care se obţin materialele plastice biodegrada­ bile) care pot spori eficienţa procesului prin valoarea adăugată pe care o pot aduce.

Viitorul multor biorafinării va depin­ de de abilitatea lor de a se adapta rapid la schimbările în ceea ce priveşte pre­ ţul materiei prime şi de a obţine pro­ duse cu valoare adăugată. Dezvoltarea unor sisteme flexibile care să permită folosirea unor materii prime variate şi care să prezinte abilitatea de a pro­ duce mai multe produse adiacente cu valoare adăugată trebuie să fie ideea centrală în determinarea valorii unui sistem industrial de producere a bio­ combustibililor.

BIORAFINĂRII CU EMISII ZERO! Valoarea economică a unei biorafi­ nării rezidă din adaptabilitatea ei, din abilitatea de a i se adapta procesele în funcţie de cerinţele pieţei. Există şi alte motive care fac atractiv conceptul de biorafinărie, în special problemele de protecţie a mediului.

Astfel, biotehnologia poate fi apli­ cată pentru a proiecta biorafinării cu emisii zero sau chiar negative de gaze cu efect de seră, eficiente din punct de

15-30 noiembrie 2022

vedere a consumului de energie şi apă, şi totuşi destul de flexibile pentru a fur­ niza în mod profitabil produse utile din substraturi ieftine şi accesibile.

MATERII PRIME ÎN BIORAFINĂRII Majoritatea fabricilor de etanol (bio­ combustibil) sau acid lactic (materie primă pentru bioplastic) folosesc ca materie primă amidonul din cereale sau zaharoza din trestie sau sfeclă de zahăr. Glucidele fermentescibile sunt obţinute din polizaharidele conţinute de aceste materii prime prin diferite procese de hidroliză termică şi enzi­ matică.

Se pune totuşi accent pe reducerea capacităților de producție care se ba­ zează pe surse alimentare (zahăr, ami­ don) și la folosirea biomasei lignocelu­ lozice ca principală materie primă pentru biorafinării.

ETANOLUL (alcool etilic, sau bio­ etanol) este cel mai utilizat bio­ combustibil lichid fie. Etanolul prezintă câteva avantaje când este folosit ca agent de oxidare sau aditiv pentru ben­ zină. În primul rând, are un conţinut mai ridicat de oxigen decât benzina, ceea ce implică o cantitate mai mică de alți aditivi. Dacă etanolul se amestecă

1.

cu benzina, procentul ridicat de oxigen permite o oxidare mai bună a hidrocar­ burilor din benzină, având ca urmare reducerea emisiei de CO şi a com­ puşilor aromatici.

Dacă se compară cu metil tetra­ bu­ til eter (prescurtta MTBE, un derivat al metanolului, folosit ca aditiv în ben­ zină), etanolul are efect mai mare cu privire la mărirea cifrei octanice, nu este toxic, şi nu este poluant. Multe ţări (toate din UE) au implementat deja programe care promovează aditivarea benzinei cu etanol, obținându­se com­ bustibili comerciali notați cu litera E, urmată de un număr care indică pro­ centul de etanol în benzină (E5, E10, E15… E85 etc). În motoarele clasice cu aprindere prin scânteie, se poate folosi în ames­ tec cu benzina în proporții de până la 30% fără să fie nevoie de nici o adap­ tare a motorului. Între 30 și 85% este nevoie de un computer cu senzor care măsoară concentrația de etanol din re­ zervor (tehnologia Flex­fuel).

REZIDUURILE ORGANICE care rezultă din biorafinare se pot în continuare folosi ca materii prime în procesele de digestie anaerobă pentru producerea de biogaz. Biogazul poate fi convertit la biometan sau la electri­ citate și energie termică. Toate aceste forme de energie pot fi folosite în bio­ economia circulară, spre exemplu din biometan se pot produce îngrășăminte (bio)chimice prin aceleași tehnologii care folosesc gazele naturale pentru producția de azotat de amoniu.

Digestatul rezultat din digestia ana­ erobă se poate composta, iar compos­ tul rezultat se poate chiar converti cu ajutorul râmelor până la humus. Astfel, se închide ciclul bioeconomiei circu­ lare: digestatul, compostul sau humu­ sul se redistribuie în sol pentru a reda sănătatea acestuia și a produce bio­ masă cu ajutorul plantelor și a energiei solare.

2.

RES and Circular Economy Applied in an Academic Community as an Example for Smart Sustainable Development (RES­CIRCULAR) project code: 2020/554215 Proiect finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014­2021, în cadrul „Programului de Energie din România". https://biocombustibil­tm.ro/res­circular/

85

86 Vertical Farming

CEL MAI SCURT LANȚ DE APROVIZIONARE

De pe raftul serei verticale, pe raftul magazinelor

D

A oferi produse cât mai proaspete, de o calitate superioară și crescute fără tratamente și fertilizanți chimici reprezintă unul dintre obiectivele oricărui retailer serios. În acest sens, agricultura modernă oferă un ajutor de neprețuit.

e ceva vreme deja, agricultura verticală este practicată pe scară tot mai mare. Dacă în străinătate a ajuns ceva obișnuit, în România este abia la început.

4 DINTRE MARILE AVANTAJE ALE AGRICULTURII VERTICALE Conceptul de agricultură verticală nu este unul atât de complex cum îl face denumirea sa să pară. De fapt, este vorba de a cultiva în sere cu mai multe etaje. Plantele sunt așezate în rafturi cu mai multe nivele. Fiecare din­ tre ele dispune de iluminare adecvată și de un sistem de udare și hrănire cu fertilizanți. În acest fel se realizează o eco­ nomie însemnată de spațiu, dar și de energie.

Folosindu­se încăperi mai mici, evident că și cheltuielile pentru încălzire se reduc corespunzător. Și vor­ bim despre sere care au chiar și câte opt sau zece nivele!

Desigur că în asemenea spații nu se pot cultiva plante care ne­ cesită spații mari, precum tomatele, ardeii ori castraveții. În schimb, sunt ideale pentru plante aromatice sau di­ ferite tipuri de salate.

1.

2.

3.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4.

Un mare avantaj este acela că, fiind nevoie de spații destul de mici, dar în care se pot realiza produse în cantități însemnate, pot fi amplasate aproape oriunde. Acesta este aspectul pe care firma Microgreens, împreună cu Kaufland, l­au utilizat din plin.

CULTURI CU ADEVĂRAT BIO Dar pe lângă prospețime, un alt atu al acestor produse este că sunt cultivate în întregime bio. Nu se folosesc nici un fel de fertili­ zanți chimici și nici tratamente.

Fiind crescute într­un mediu pro­ tejat, în sistem hidroponic, plan­ tele pot fi ferite de atacurile bolilor și dăunătorilor. Nutriția lor se face doar cu produse naturale, admi­ nistrate prin hidropon. Rezultatul: plante cu adevărat bio, mai sănă­ toase pentru consumatori.

PLANTELE CRESC SUB OCHII CONSUMATORILOR Primul pas a fost amplasarea unor microsere în cinci dintre magazine.

Clienții au fost, la început, nedumeriți.

Plantele creșteau chiar lângă raftul de pe care urmau a fi comercializate. Dar ideea a prins. În această toamnă ur­ mează să fie amplasată și cea de­a șa­ sea seră, într­un magazin din Ploiești.

Salatele, pătrunjelul, lăstarii de broccoli sau ridichi, precum și alte plante aro­ matice cresc sub ochii viitorilor consu­ matori. După 10­20 de zile, când ajung în faza de recoltare, sunt culese și mutate pe raft. Un lanț de aprovizionare mai scurt de atât nu se poate...

60 TONE DE PLANTE PRODUSE ANUAL PE 1.250 MP Dar pentru că în cele mai multe din­ tre magazinele rețelei nu există sufi­ cient spațiu, s­a trecut la pasul urmă­ tor. În imediata apropiere a centrului logistic din Ploiești al rețelei Kaufland a fost construită o seră mai mare.

Amprenta la sol a construcției este de 180 mp, dar spațiul efectiv de cultivare este de 1.250 mp. În aceste condiții, se obține o producție de aproximativ 60 de tone de plante anual.

Vertical Farming 87

Vrem să demonstrăm că putem asigura produse românești de calitate.

OANA LUNGU

Director de achiziții produse fresh al Kaufland

Noul obiectiv a fost botezat Green Hub Kaufland by Ultragreens, iar Microgreens s­a transformat în Ultragreens.

Deocamdată, va asigura aprovizio­ narea a 65 de magazine din rețea. Acti­ vitatea este astfel organizată încât co­ menzile lansate din supermarket sunt livrate cel mai târziu a doua zi, asigu­ rând astfel prospețimea.

EFICIENȚĂ CRESCUTĂ ȘI POLUARE REDUSĂ Investiția Ultragreens pentru dez­ voltarea Green Hub Kaufland by Ultragreens se ridică la 350.000 euro.

Plantele sunt cultivate eficient tot tim­ pul anului, cu un consum de apă cu 95% mai redus față de agricultura tra­ dițională. Ciclurile de producție variază între 10 și 20 de zile, fiind cultivate di­ ferite game de salate, ridichi, broccoli sau chives, precum și plante aroma­ tice, crescute în regim hidroponic.

De asemenea, plantele sunt cres­ cute cu ajutorul razelor UV, fiind folo­ site becuri LED cu un consum energe­ tic minim, în timp ce sistemul închis de cultivare verticală permite o agricul­ tură sustenabilă, care exclude polua­ rea cu pesticide și îngrășăminte la sol.

Oana Lungu, director de achiziții pro­ duse fresh al Kaufland, ne spunea că principala provocare a fost aceea de a asigura aprovizionarea populației cu produse de calitate, tot timpul anului.

”INOVĂM LA NOI ACASĂ” “Am crezut mereu în soluțiile de tip indoor vertical farming, ca fiind un răspuns la unele dintre cele mai mari probleme cu care populația se con­ fruntă în momentul actual: nevoia de alimente fără pesticide, instabilitate alimentară, poluare, risipa resurselor.

Am găsit în Kaufland partenerul ideal, alături de care inovăm aici, chiar la noi acasă, pentru o agricultură durabilă și sustenabilă, cu beneficiile unei alimen­ tații sănătoase, pentru un viitor social responsabil”, a declarat Cristian Tudor, fondatorul Ultragreens.

URMĂTORUL CENTRU DE PRODUCȚIE, LA TURDA „Green Hub Kaufland by Ultragreens este pentru noi mai mult decât un pro­ iect sustenabil. Este o nouă etapă în parteneriatul pe care îl avem deja cu Ultragreens, prin care extindem sorti­ mentul de microsere și plante fresh din hipermarketurile Kaufland”, a subliniat și Marco Hößl ­ CEO Kaufland România și Republica Moldova.

Următorul proiect pe care cele două companii îl au este construirea unui astfel de centru de producție și la Turda, lângă centrul logistic de acolo.

Astfel va putea fi asigurată aprovizio­ narea cu produse proaspete din gama respectivă pentru toate cele 157 de magazine Kaufland din România.

În urmă cu doi ani, instalam primele microsere în magazinele Kaufland din București, cu plante cultivate direct în incinta hypermarketurilor - a fost primul nostru pas către agricultura urbană, hiper-localizată.

CRISTIAN TUDOR

Fondatorul Ultragreens

Macrosera este dotată cu tehnologii de ultimă generație, eficiente energetic și propune un model de agricultură responsabilă, în acord cu standardele internaționale privind protejarea mediului MARCO HÖßL

CEO Kaufland România și Republica Moldova

Păduchele lânos la vița-de-vie (Pulvinaria vitis)

Păduchele lânos la măr (Eriosoma lanigerum)

Protecția viei și a livezii în repaus vegetativ

Schimbările climatice și retragerea de pe piață a unor insecticide au readus în actualitate probleme ce păreau rezolvate. În sezonul de repaus vegetativ, este indicat să eliminăm dăunătorii cheie din plantațiile viticole și pomicole.

Î

CUM ACȚIONEAZĂ VERNOIL®?

Prin îmbăierea completă a po­ milor și a viței­de­vie cu insecti­ cid ­ acaricidul biologic VERNOIL®, scoarța și, implicit, formele hiber­ nante ale dăunătorilor cu impact economic major la vița­de­vie și pomi fructiferi sunt acoperite cu o peliculă fină, asfixiindu­le și, ca urmare, reducându­le semnificativ rezerva biologică.

Aplicarea produsului VERNOIL® se poate face începând încă din toamnă, după căderea frunzelor, în ferestrele iernii când condițiile climatice permit acest lucru, sau primăvara, la pornirea în vegetație, până la faza de dezmugurit. Trata­ mentele se efectuează când tempe­ ratura aerului este pozitivă, peste 5 grade Celsius și nu urmează îngheț, ploi sau ninsori în zilele următoare.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

PĂDUCHELE LÂNOS

• La măr, păduchele lânos (Eriosoma

lanigerum) iernează sub formă de larvă pe ramuri, tulpină sau chiar pe rădăcină, iar în primăvară, atacul se observă din­ spre interiorul coroanei spre exterior, ajungând chiar și pe pețiolul frunzei. La locul de hrănire vor apărea nodozități, ce împiedică circulația normală a se­ vei. Drept urmare, va scădea vitalitatea plantei, iar producțiile vor fi slabe.

Păduchele lânos al viței-de-vie (Pulvinaria vitis) iernează

•

Sursa foto: www.alamy.com

n urmă cu câțiva ani aveam la dis­ poziție mai multe substanțe ne­ cesare pentru a ține sub control, în timpul perioadei de vegetație, păduchele lânos din livezi și în plantațiile de viță-de-vie. Ca urmare, în perioada de repaus vegetativ, se im­ pune diminuarea rezervei biologice a acestuia cu produsul VERNOIL®, insec­ ticid ­ acaricid pe bază de ulei de para­ fină (800 g/L).

Atacul Păduchelui din San José (Quadraspidiotus perniciosus) pe fructul mărului

în crăpăturile scoarței și la baza coar­ delor, de unde extrage seva, scăzând potențialul plantei de a se dezvolta co­ respunzător. Un alt efect negativ este „roua de miere” produsă de excremen­ tele larvelor, pe care se dezvoltă fuma­ gina, ducând la producții diminuate și la un conținut redus de zahăr în bob.

PĂDUCHELE DIN SAN JOSÉ Dintre dăunătorii dificil de combătut în livezi și în plantațiile de viță de­vie, nu trebuie omiși păduchii țestoși. De exemplu, la măr, atacul Păduchelui din San José (Quadraspidiotus perniciosus) diminuează valoarea comercială a fructelor, care prezintă dimensiuni re­ duse și pete. Acolo unde atacă, insecta extrage seva și inoculează substanțe toxice, ce conduc la necrozarea țesu­ turilor și la apariția unor pete roșiatice.

COMBATE ȘI ACARIENII Și acarienii, ale căror ouă iernează pe scoarța pomilor și a viței­de­vie, sunt favorizați de seceta atmosferică din ultimii ani. Efectele atacului aces­ tora în vegetație sunt numeroase: de la avortarea florilor și afectarea produc­ ției până la reducerea rezistenței plan­ telor la iernare. Din acest motiv, trebuie efectuat tratamentul cu VERNOIL® în perioada de repaus vegetativ, urmând ca aplicarea în sezon a acaricidului ORTUS® să asigure un control total asupra formelor adulte.

Sursa foto: arhivă internă Kwizda Agro

Sursa foto: arhivă internă Kwizda Agro

88 Horticultură

89 Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum) Păianjenul roșu (Panonychus ulmi) Păduchele din San-José (Quadraspidiotus perniciosus)

Afide (Aphis spp.)

L I O N R E

®

tra n o c arnă e-vie i e d ient și vița-d c i f e ent n livezi m a t di Tra r o l i r ăto dăun

V

Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae)

Păduchele lânos al viței-de-vie (Pulvinaria vitis) Păduchele țestos (Parthenolecanium corni)

VERNOIL®, insecticid-acaricid pe bază de ulei de parafină (800 g/L), formează pe scoarța pomilor și a viței-de-vie o peliculă, care acționează asupra dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora (adulți, larve și ouă).

Beneficiile produsului VERNOIL®: 9 Substanța activă are acțiune de contact și determină asfixierea dăunătorilor.

9 Efectul tratamentului cu VERNOIL® este reducerea rezervei de agenți dăunători ce iernează pe scoarța pomilor, respectiv pe butuci și coarde la vița-de-vie.

9 Se aplică la măr, păr, prun, cireș, cais, piersic, nectarin, viță-de-vie.

9 Combate dăunători cheie, precum: păduchii țestoși (Quadraspidiotus perniciosus, Parthenolecanium corni), păduchii lânoși (Eriosoma lanigerum, Pulvinaria vitis), acarieni (Panonychus ulmi, Tetranychus urticae, Aculus spp., Eriophyes vitis, Calepitrimerus vitis) și afide (Aphis spp.).

VERNOIL® este a doua denumire comercială a produsului OVIPRON TOP®.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

90 SOS Pomicultura

Facturile uriaşe lasă merele nerecoltate în livezi!

Din caza preţurilor mari cu energia, Vasilică Hangan, pomicultor din Reghin, judeţul Mureş, a decis să nu mai recolteze merele în acest sezon, asumându-şi pierderi de jumătate de milion de euro!

C

reşterea facturilor la curent şi gaz a împins sectorul horticulturii pe marginea prăpastiei. Fermierii din întreaga Europă încearcă să caute cu disperare soluţii pentru a face faţă cos­ turilor neprevăzute la începutul sezo­ nului, exact într­un moment în care ar fi trebuit să se pregătească de recoltat. În timp ce unii îşi pun în mod serios problema renunţării la activitatea agri­ colă, alţii sunt mai degrabă tentaţi să­şi lase fructele să putrezească în livezi, minimizând astfel, pe cât posibil, gău­ rile din buget.

CHELTUIELI URIAŞE Este şi cazul lui Vasilică Hangan, ad­ ministratorul şi proprietarul Heliantus Prod SRL, societate care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 650.000 de euro, dar care în acest sezon ar putea înre­ gistra pierderi istorice. „E foarte scumpă forţa de muncă şi nici nu avem prea multe opţiuni pe

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

partea de valorificare. Pentru noi este mai avantajos din punct de vedere eco­ nomic să nu recoltăm deloc. Nu ştim cum ne vom acoperi cheltuielile pe care le­am făcut în acest sezon cu tratamen­ tele pentru întreţinerea culturilor. Nu ne mai permitem nici să aprindem becurile, darămite să mai pornim staţiile de răci­ re. Cheltuielile sunt foarte mari. Avem şi un depozit de fructe pe care am decis să nu­l mai punem în funcţiune”, ne­a măr­ turisit fostul şef de la IAS Reghin.

PIERDERI DE 500 MII EURO Vasilică Hangan exploatează în pre­ zent o suprafaţă de 200 de hectare cu livezi, din care cultura de măr ocupă în

PROVOCAREA POMICULTORULUI Care este cea mai mare provo­ care pentru un pomicultor: bolile şi dăunătorii din livadă, banii şi mun­ ca pentru înfiinţarea şi întreţinerea unei livezi moderne sau pretenţiile consumatorilor? Scanează codul QR şi află opinia unui pomicultor experimentat din judeţul Sibiu!

15-30 noiembrie 2022

jur de 145 hectare. „Nu am recoltat nici un măr toamna asta. Iar şansele sunt foarte mici să mai culegem ceva. Nicio­ dată nu ne­am mai aflat într­o astfel de situaţie. E o bătaie de joc ce se întâm­ plă acum cu energia şi cu motorina. Tot ce am vândut din ianuarie ­ februarie şi până acum, valoarea mărfii a fost cu 50% mai mică decât costurile cu elec­ tricitatea. Din această cauză am fost nevoiţi să facem şi reduceri de perso­ nal. Frigotehniştii, motostivuitoriştii au plecat fiecare pe unde au putut. Faptul că nu vom mai recolta producţia anul acesta înseamnă o pierdere de 500.000 de euro”, a constatat fermierul din ju­ deţul Mureş.

A ÎNCHIS ROBINETUL LA GAZ Anul acesta, Vasilică Hangan a efec­ tuat nu mai puţin de 14 tratamente îm­ potriva bolilor şi a dăunătorilor, doar la cultura de măr. Pe lângă măr, mai cul­ tivă cireş, pe 11 hectare, şi prun, pe 35

SOS Pomicultura 91 de hectare. Are şi o suprafaţă mică de cultură bio, însă producţia este desti­ nată exclusiv industrializării.

De asemenea, a investit şi într­o mică făbricuţă pentru procesarea fruc­ telor, care fost inaugurată în urmă cu doi ani, însă din cauza costurilor prea mari cu funcţionarea a ezitat până acum să o utilizeze anul acesta. „Mi­e teamă acum să o pun în funcţiune pen­ tru că nu ştiu cât aş putea ajunge să plătesc pentru consumul de gaz. S­ar putea să nu­mi pot acoperi cheltuielile pentru pasteurizare”, a recunoscut el.

POMICULTORII CER UN CONTROL MAI STRICT AL IMPORTURILOR În opinia pomicultorului, autorităţile statului nu depun suficient efort pentru a sprijini sectoarele afectate de aceas­ tă criză şi care ţin cumva de securitatea alimentară a românilor. „Poate ar fi suficient să intervină pentru a reglementa piaţa, în sensul unui control mai strict în ceea ce pri­ veşte mărfurile importate. Să existe controale serioase din punct de vedere sanitar­veterinar. Dar pentru că nu se întâmplă asta, noi, producătorii români, suntem în pericol de a ne înceta activi­ tatea. Nouă ni se cer analize din fiecare lot, pentru pesticide, metale grele şi aşa mai departe. Şi nu ştiu în ce măsură astfel de controale se fac şi în ţara de origine pentru produsele importate. Dar

Ne confruntăm cu o concurenţă neloială. Noi nu cerşim nimic, dorim doar să existe un echilibru între producătorii de la noi din ţară şi cei din afara spaţiului comunitar.

VASILICĂ HANGAN

Administrator Heliantus Prod, jud. Mureş

La viţa-de-vie, am recoltat numai strugurii de masă şi i-am comercializat pe parcurs ce s-au copt. Am vândut la poarta fermei, dar şi către magazine mai mici.

TEODOR IANC

Pomicultor Cheresig, jud. Bihor

cu siguranţă, importăm marfă din afara Uniunii Europene, unde se utilizează încă substanţe care la noi sunt interzise de mulţi ani”, a precizat fermierul din Reghin.

PREŢ SUB COSTUL DE PRODUCŢIE Din punct de vedere al producţiei, anul 2022 a fost unul normal pentru so­ cietatea condusă de Vasilică Hangan.

La mere, spre exemplu, estimează o producţie totală în jur de 3.000 tone.

Cultivă soiuri consacrate pe piaţa din România, cum ar fi Golden, Jonatan,

Starkrimson, Idared, dar şi unele mai puţin cunoscute, printre care Rubinola, Red Jonaprince, Fuji, Rubinette.

De vândut, însă, nu a vândut decât cireşe şi prune anul acesta, fără să ob­ ţină profit, pentru că, susţine el, deşi au crescut foarte mult costurile de pro­ ducţie, preţurile de valorificare au ră­ mas cam aceleaşi. „Nu am obţinut un profit cu care să acoperim alte cheltu­ ieli. Vindem la preţuri mici. Am vândut o parte din producţie în Austria şi în reţelele de supermarket de la noi, dar nu cantităţi exagerate, iar restul la an­ grosişti care vin să cumpere la poarta fermei. E greu să faci faţă concurenţei de afară”, se plânge acesta.

CALITATE VERSUS CANTITATE Pe de altă parte, Teodor Ianc, culti­ vator de viţă­de­vie şi pomi fructiferi în Cheresig, judeţul Bihor, spune că atât producţia de struguri cât şi cea pomi­ colă i­a fost diminuată anul acesta din cauza lipsei precipitaţiilor, mai ales pe versanţii sudici. În schimb, are satisfacţia de a fi obţinut o recoltă de calitate superi­ oară. „Noi am depozitat în mare parte producţia din acest an iar în funcţie de cerinţele pieţei vom ieşi la vânzare cu produsele noastre. Am avut 20 de hec­ tare de livadă cu măr pentru procesa­ rea sucurilor”, ne­a explicat inginerul horticol, care are peste 60 de ani de activitate.

92 Utilaje agricole

Anvelopele gigant BKT la Bauma 2022

Lumea bună a sectorului construcţiilor s-a reunit şi anul acesta la München, în cadrul expoziţiei Bauma iar BKT nu putea rata ocazia de a îşi etala competenţa în sectorul anvelopelor specializate.

Î

n actuala situaţie geopolitică este de aşteptat ca previziunile pozi­ tive privind piața construcțiilor să conducă la redresarea economică mondială pe termen mediu, în acelaşi timp cu o rată de creștere mai rapidă şi pentru alte sectoare. La Bauma, BKT şi­a concentrat atenţia pe anvelopele specializate și de înaltă calitate care să răspundă nevoilor unei piețe în evoluție continuă.

ANVELOPELE GIGANT AU FOST EXPUSE LA EXTERIOR BKT a decis să expună anvelopele gigant la Bauma în zona exterioară Atrium (Eingang Ost). Astfel, au fost prezentate anvelopele EARTHMAX SR 468 cu dimensiunea 40.00 R 57, cea mai mare anvelopă fabricată vreodată de BKT, cu înălțimea impresionantă de 3,5 metri și două modele EARTHMAX SR 46 ­ 33.00 R 51 și 27.00 R 49 având un diametru de 3 și, respectiv, 2,6 metri.

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Tot în spaţul expoziţional exterior, în fața intrării de vest, au fost expuse an­ velopele BKT EARTHMAX SR 51 (35/65 R 33) şi EARTHMAX SR 315 (26,5 R 29). EARTHMAX SR 51 (35/65 R 33) este proiectată pentru încărcătoare și buldozere angajate în activități de încărcare și nivelare care necesită o rezis­ tență sporită la tăiere iar EARTHMAX SR 315 (26,5 R 29) este special concepută pentru încărcătoare LHD şi oferă perfor­ manțe excelente în operațiunile Scanează-mă!

Lucrul pe pante este o reală provocare pentru siguranță. BKT oferă consultanță de speciali­ tate pentru alegerea anvelopelor potri­ vite și a presiunii de umflare corecte.

15-30 noiembrie 2022

de săpare, încărcare și transport pe șantierele miniere subterane, în zone stâncoase, foarte solicitante.

NOUTĂŢILE BKT PENTRU CONSTRUCŢII ŞI AGRICULTURĂ Şi în standul interior de la Bauma, BKT a expus o serie de anvelope cu ca­ racteristici remarcabile. Una dintre ele, anvelopa EM 933 SUPER, cu dimensi­ unea 290/90­20 a fost proiectată pen­ tru excavatoare și operațiuni specifice de săpare și încărcare. Caracteristicile sale distinctive sunt tracțiunea de top, confortul excelent la condus, plus pro­ prietățile ridicate de autocurățare în timpul rulării.

Anvelopa radială EARTHMAX SR 313, cu dimensiunea 15.5 R 25 ­ tehnologie All Steel, a fost realizată dintr­un com­ pus deosebit de rezistent la tăieturi şi este destinată camioanelor basculante și încărcătoarelor articulate care ope­ rează în condiții dificile, în medii stân­ coase, sau terenuri accidentate, inclu­ siv în sectorul agricol.

Modelul MAGLIFT, cu dimensiunea 10.00 ­ 20, a fost dezvoltat pentru sti­ vuitoare cu aplicații industriale şi se distinge prin capacitatea de încărcare extraordinară, plus un confort excep­ țional în operare.

Utilaje agricole

93

94 Educaţie agricolă

Mai au mecanizatorii şansa unei pregătiri adecvate?

DA, avem nevoie în România de reprofesionalizarea domeniului agricol, dar asta nu se poate realiza peste noapte.

Acest obiectiv se obține în timp, prin formarea unor noi generații de învățători și învățați.

ŞCOALĂ, ŞCOALĂ, VREM ELEVI!

A

gronomii doresc să practice o agricultură performantă care să le asigure producții mari, de ca­ litate, pe care să le valorifice la prețuri bune și care să le maximizeze profitul.

De asemenea, doresc ca prețurile in­ puturilor să fie cât mai mici, iar supra­ fețele cultivate să fie cât mai mari, tot pentru maximizarea aceluiași profit.

6 ELEMENTE PENTRU O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ Obținerea acestor deziderate se poate realiza printr­un cumul de ele­ mente dintre care amintim: practicarea unei agriculturi res­ ponsabile care să permită exis­ tența pământului sănătos și hrănitor; mecanizarea asigurată cu o gamă de mașini și utilaje moderne; existența unui bagaj genetic bogat al soiurilor și hibrizilor; fertilizarea în funcție de condițiile și cerințele solului din fiecare solă; produse fitosanitare de calitate și ”prietenoase” cu mediul înconjurător; investiții permanente, multă muncă și perseverență.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

CIPRIAN GEORGE FORA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Aș mai adăuga toate acestea un as­ pect care, de cele mai multe ori, rămâ­ ne în umbră din varii motive, mai mult sau mai puțin de înțeles și anume, pre­ gătirea profesională.

UNA-I TEORIA, ALTA-I PRACTICA Pregătirea profesională trebuie să fie corelată cu o legislație simplificată, armonizată și modernizată, atât în edu­ cație cât și în agricultură, cu o investiție sănătoasă și pe termen lung, precum și cu formarea unui nivel cultural accep­ tabil care să pornească din familie și să continue cu școala. În prezent, sistemul de educație ro­ mânesc în domeniul agricol pune ac­ centul pe învățământul universitar. Ast­ fel, avem universități de profil în toate regiunile istorice ale țării și pentru că sunt bănățean încep enumerarea cu universitatea din Timișoara, continui în

Şcoala Agricolă de la Voiteg are o istorie de aproape 100 de ani, fiind fondată de agricultorii şvabi din Banat, după modelul german al şcolii Deula, care oferă cursuri de instruire teoretică şi practică tine­ rilor, dar şi agricultorilor care vor să se perfecţioneze.

Scanează codul QR şi vezi ce s­a dezbătut pe 21 februarie 2019, la evenimentul „Susţinem învă­ ţământul preuniversitar agricol”, organizat de Fundaţia Revistei Ferma la Centrul Româno ­ German din Voiteg, judeţul Timiş. sensul acelor de ceasornic și ajung la Cluj­Napoca, apoi la Iași, București și, nu în ultimul rând, la Craiova. În producție însă, inginerul agronom în loc să își pună pregătirea în folosul optimizării și dezvoltării fermei, este nevoit de mult prea multe ori fie să preia din activitățile mecanizatorilor, fie să lucreze cu personal slab calificat sau chiar necalificat.

EFECTELE „REFORMELOR” FĂRĂ FOND ÎN EDUCAŢIE...

Tot de prea multe ori, cu efect nega­ tiv asupra calității muncii și funcționării

Educaţie agricolă 95 optime a mașinilor și utilajelor agricole, mecanizatorii sunt ”pregătiți” la locul de muncă, aș spune ”peste noapte”. De ce negativ, pentru că de cele mai multe ori lipsește acea verigă foarte importantă în pregătire și anume a maiștrilor agri­ coli care sunt considerați poate demo­ dați însă cu un rol foarte important pentru reușita activității inginerului agronom.

Așadar, în completarea inginerului agronom lipsesc două verigi: maiștrii agricoli și mecanizatorii calificați. Pen­ tru pregătirea profesională a celor din urmă învățământul preuniversitar are o mare responsabilitate!

Din păcate, în țara noastră învăță­ mântul preuniversitar încă își mai caută drumul după mai bine de trei decenii de ”tranziții” și ”reforme” care au drept rezultat existența unui număr de li­ cee agricole care le numeri pe degete, iar puținele clase rămase nu mai sunt atractive pentru copiii din zilele noas­ tre. Din nefericire, fuga de agricultură este întâlnită la nivel global și nu doar în țara noastră, fapt care însă nu trebuie

să ne liniștească, ci să ne stimuleze spre a face domeniul deschis pentru noua generație.

AVEM SOLUŢII. VINO LA VOITEG! Universitatea de Științele Vieții ”Re­ gele Mihai I” din Timișoara, a început un proiect internațional încă din anul 2007,

CURSURI DE PERFECŢIONARE Cursurile de perfecţionare de la Centrul Româno ­ German de Pre­ gătire și Perfecționare Profesio­ nală în Domeniul Agriculturii de la Voiteg pun accent pe practică şi se derulează încă din anul 2008.

Scanaţi codul QR şi aflaţi deta­ lii referitoare la cursuri. Ne găsiţi şi la telefon 0740031040.

NU UITAŢI! Schimbarea menta­ lității se poate face doar prin edu­ cație, inclusiv edu­ cație agricolă și vă îndemn la o reflecție pe acest subiect.

împreună cu Ministerul Agriculturii din Baden­Württemberg prin școala Deula din Kirchheim u. Teck, în comuna Voiteg din județul Timiș.

Astfel, universitatea noastră, prin Centrul Româno ­ German de Pregătire și Perfecționare Profesională în Dome­ niul Agriculturii vine în întâmpinarea ne­ voilor învățământului agricol preuniver­ sitar din regiune și oferă posibilitatea elevilor de a se pregăti practic în labo­ ratoarele sale și în câmp, la cele mai ri­ dicate standarde. În același timp aici se oferă posibili­ tatea mecanizatorilor să se pregă­ tească intensiv pentru a­și actualiza și îmbunătăți bagajul de cunoștințe teo­ retice și a­și forma deprinderile nece­ sare astăzi în fermă. Temele mari de pregătire sunt cuprinse în cursurile de mecanici de exploatare în cultura mare, cursurile practice de tractoare și sis­ teme GPS pentru tractoare, cursurile practice pentru mașini și echipamente de recoltat cereale; cursurile practice pentru mașini de aplicat produse fito­ sanitare.

un articol realizat de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

VALTRA Q CÂȘTIGĂ PREMIUL JURIULUI ”FARM MACHINE 2023”

L

Noua serie Valtra Q a câștigat mult­râvnitul Premiu al Juriului FARM MACHINE 2023, distincție cunoscută anterior drept ”Machine of the Year”.

ansată în septembrie 2022, seria Q este cea mai nouă completare a generației a 5­a de tractoare Valtra. Cunoscută drept ”Bestia”, seria Q completează domeniul de putere Valtra, în clasa 230­305 CP.

”Bestia” a atras rapid atenția indus­ triei datorită sistemului său de propul­ sie eficient și puternic bazat pe CVT și pentru tehnologiile inteligente desti­ nate agriculturii, precum Valtra Guide, Variable Rate Control și SmartTurn, care

fac parte din dotarea standard. Fermie­ rii și antreprenorii deopotrivă au lăudat seria Q pentru confort, manevrabilitate și ergonomie. ”BESTIA” PARTICIPĂ LA TURNEUL VALTRA SMARTTOUR În cele din urmă, gradul mare de adaptabilitate al seriei Q și orientarea spre fermierii contractori de echipa­ mente agricole sunt cele care au făcut posibilă câștigarea Premiului juriului FARM MACHINE 2023, la SIMA, în Paris, în 6 noiembrie.

Clienții și fanii Valtra se pot întâlni cu ”Bestia” la diferite evenimente din Europa, deoarece Seria Q se alătură turneului Valtra SmartTour. Alternativ, Seria Q poate fi vizionată oricând în showroom­ul virtual Valtra.

96 Utilaje agricole

Adrian Alexa, economistul cu o vastă experiență în agricultură Nemțean autentic, Adrian Alexa și-a dedicat întreaga viață profesională slujind pământul din zona în care s-a născut și a crescut. A înființat ferma vegetală în urmă cu aproape 30 de ani, împreună cu prietenul său, inginerul agronom Ioan Apetrei.

A

drian Alexa a primit în ferma sa SC Tehnoind SRL, din localitatea Ștefan cel Mare, echipa de co­ municare a Titan Machinery România.

Reporter: Agricultura este o tradiție de familie sau o pasiune care s­a născut pe parcurs?

Adrian Alexa: Această pasiune a în­ ceput în școala tehnică din Roman, pe care am terminat­o în anul 1968 cu specializarea contabilitate. Pe vremu­ rile acelea, la școlile tehnice se studiau foarte multe discipline cu specific teh­ nic, respectiv cultura plantelor, cultura horticolă, culturi furajere, mașini agri­ cole, tractoare, semănători și toată ga­ ma de utilaje agricole. În familie nu am avut tangențe cu agricultura mare.

Am început să lucrez în agricultură la 1 august 1968, iar acum am 54 de ani

un reportaj de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

de experiență. Am lucrat la CAP­ul din Piatra Neamț, având funcția de Con­ tabil Șef, apoi am fost repartizat la Di­ recția Agricolă Neamț, contrar dorinței mele. Apoi am ajuns Director Plan Eco­ nomic, iar acolo m­a prins și Revoluția. ”AM ÎNCEPUT DE LA PRIMA LOPATĂ” În 1994, pe când aveam 26 de ani de experiență în agricultură, împreună cu Ioan Apetrei, am luat un vechi CAP și am început de la prima lopată, apoi primul tractor... Am început cu cultura mare și am continuat până astăzi. Ne­am

modernizat constant. De la 15­20 hec­ tare, am tot adunat teren în arendă în jurul fermei, până la 1500 ha în prezent.

Am «rotit» mai multe tipuri de culturi, iar în momentul de față avem 600 ha de porumb (din care 180 ha lot semincer), 450 ha cu grâu (150 ha lot semincer) și diferența cu floarea­soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, orz și rapiță. Încăr­ căm întreaga suprafață astfel încât să putem face o rotație corespunzătoa­ re pentru a putea avea câtuși de pu­ țin o garanție că dacă nu ai rezultate la una, ai mai multe șanse la cealaltă.

Reporter: Culturile dumneavoastră sunt asigurate?

Adrian Alexa: Asigurăm culturile, nu­ mai seceta nu, pentru că asigurato­ rii nu permit acest lucru. Nici banca nu­ți dă credite dacă nu ai asigurate

Noi suntem sectorul din economie care băgăm efectiv banii în pământ și apoi stăm și așteptăm și ne întrebăm dacă îi mai scoatem vreodată ADRIAN ALEXA

Proprietarul fermei SC Tehnoind SRL

15-30 noiembrie 2022

Utilaje agricole culturile. Avem un credit pentru pro­ ducție și unul pentru investiții. Am be­ neficiat și de fonduri europene pentru proiecte prin SAPARD și ulterior FEADR și AFIR. Astfel am construit spații de depozitare de circa 6000 de tone pe un proiect european, am mai cumpărat și niște utilaje, dar marea gamă de utilaje am făcut­o din fondurile proprii. Anul acesta am cumpărat utilaje prin cre­ dite în valoare de aproximativ 540.000 de euro.

Nicio bancă nu îți dă nimic până nu ai pus garanția. După ce ai pus ga­ ranția, îți poți amaneta și clanța de la poartă.

Reporter: Cu ce fel de utilaje ați înce­ put afacerea și cum a evoluat aceasta pe parcurs?

Adrian Alexa: Primele utilaje au fost tractoarele românești U 650. Cu un credit am luat 7 astfel de tractoare cu pluguri românești, semănători, etc. Ul­ terior au pătruns pe piață firmele străi­ ne mari. Nu știu cât de bine este acest lucru… Un tractor U 650 îl trăgeai pe marginea tarlalei și îl repara orice me­ canizator cu ceea ce avea la îndemână.

Acum, dacă s­a stricat tractorul, tre­ buie să vină componenta din Germania sau din Austria, Franța etc.

Costurile sunt foarte mari. Înainte să cumperi o combină de 400.000 euro, te gândești în cât timp o amortizezi și ce producție ar trebui să faci în acest timp. Producții bune nu se pot face fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură. Și dai peste un an ca acesta, cu secetă, un an distrugător și pentru sănă­ tate, și pentru agricultură.

Reporter: Credeți că agricultura din România este o afacere riscantă?

Adrian Alexa: Cumpărând orice ma­ terie primă pentru a o procesa și a o vinde ulterior, ai asigurată recupera­ rea efortului financiar, pe când în agricultură ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic. Pe lân­ gă investițiile în lucrările efectuate, utilaje, ș.a.m.d., mai sunt și motorina, semințele, îngrășămintele, pesticidele, manopera scumpe…

Toți furnizorii de inputuri au inves­ tiția asigurată. Însă fermierul este sin­ gurul cu recuperarea investiției supusă hazardului.

Reporter: Cum a fost vremea în această zonă în ultimii 5 ani?

Aveți și sisteme de irigații?

Adrian Alexa: Vremea în ultimii 5 ani a fost în medie deficitară în ceea ce priveș­ te apa, dar în acest an a fost cel mai rău.

Avem sisteme de irigații la suprafe­ țele cu lot semincer, dar pentru asta am forat la peste 100 m adâncime, pentru că nu avem altă sursă de apă. Acest lucru l­am reușit cu niște eforturi financiare foarte mari, pentru că energia electrică nu este în zonă și este nevoie de consum de motorină. Dar altfel nu se poate face irigare, iar pentru hibridare este nevoie neapărat de apă.

Producția de grâu nu a fost la nive­ lul cheltuielilor din sezonul 2021­2022. Îngrășămintele și celelalte materii pri­ me au costat enorm. La grâu nu am avut mai mult de 4 tone la hectar, iar costu­ rile de producție au fost foarte mari. La fel și la celelalte culturi. La porumb, dacă facem 5­6 tone, suntem în pierdere.

Reporter: Cum apreciați colaborarea cu Titan Machinery?

Adrian Alexa: Colaborăm de mulți ani.

Am achiziționat foarte multe ... ››› 98

97

98 Utilaje agricole ››› 97 ... utilaje de la Titan Machinery.

Am o relație foarte bună cu domnul Manfred Spendier, Managing Director Titan Machinery România, cu doam­ na Melania Ungureanu, Director Titan Machinery România, cu Cristian Dabija, Manager de Zonă Titan Machinery Ro­ mânia. Domnul Cristi mă ajută de fie­ care dată când este nevoie. Îmi plac oamenii de cuvânt, oamenii care se impun prin respect și care comunică.

Nu au fost probleme nici cu echipele de service.

Avem variate utilaje Case IH: Magnum 280, Farmall 105 A. Am achiziționat, de asemenea, semănătorile Väderstad Tempo F8 și Väderstad Rapid 400 C cu care semănăm toate culturile, precum și un fertilizator Sulky X 40+, cu ECONOV. Dar primul utilaj a fost un tractor Case IH Maxxum 140.

ECONOMIE LA ÎNGRĂȘĂMINTE CU SULKY X40+ ECONOV Reporter: Sunteți mulțumit de tehnologia de fertilizare cu rată variabilă ECONOV? Adrian Alexa: Fertilizatorul Sulky X40+ ECONOV l­am luat special pentru a eco­ nomisi cantitatea de îngrășăminte chi­ mice la hectar. Mașina asta poate apli­ ca cu rată variabilă, adică exact cât are nevoie solul, dar mai ales unde are nevoie.

15-30 noiembrie 2022

Noi suntem oameni muncitori.

Nu ne­am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux.

Muncim și ne rugăm să plouă sau să nu stăm în ploaie și să așteptăm să vedem dacă mai avem timp să recoltăm ș.a.m.d.

ADRIAN ALEXA

Fermier în județul Neamț

Noi facem cartare agrochimică, studiul solului cu mostre de sol luate din câmp, facem hărți cu structură, textură și nevoile de îngrășământ pentru întreaga suprafață, în funcție de culturile pe care le înființăm.

Aplicăm întreaga tehnologie de fer­ tilizare cu rată variabilă ca la carte cu Sulky X 40+ cu ECONOV și rezultatele se văd. Fertilizarea aceasta o facem urmărind obiectivele pe care ne dorim să le atingem, respectiv producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani.

De mentenanța utilajelor și de coor­ donarea lor și a oamenilor în câmp se ocupă partenerul și prietenul meu Ioan Apetrei.

Reporter: Cum apreciați tractoarele Case IH și semănătorile Vaderstad?

Adrian Alexa: Tractoarele sunt aproa­ pe de vârful tehnologic, sunt bune, îți faci treaba bine cu ele. Sunt tractoare solide, rezistente și au multă tehnolo­ gie. De aceea le­am și ales. Să ne facem bine și repede treaba cu ele, fără să fie nevoie de multă întreținere sau de in­ vestiții suplimentare.

Semănătorile Vaderstad sunt foar­ te bune, au o precizie foarte bună și îți oferă încrederea că nu pierzi bani. Cu aceste semănători ai garanția că ai fă­ cut o investiție bună, sigură. Îți oferă o uniformitate a culturii, un start în vege­ tație așa cum trebuie și apoi producti­ vitate. Pentru noi era neapărat necesar să luăm aceste semănători.

Reporter: Cum descrieți situația prețurilor la cereale, având în vedere contextul geo­politic din regiunea Mării Negre?

Adrian Alexa: Eu sunt deosebit de em­ patic cu poporul ucrainean. Sunt de acord să­i ajutăm, dar acest ajutor nu trebuie să fie în direcția de a ne dis­ truge pe noi. Vedeți, prețurile acestea pe care le impun, toată infrastructura de transport din Ucraina concentrată către porturile de la Galați și Constanța sunt lucruri care, pe de­o parte, ne afectează la capacitatea de livrare a producției obținute de noi și, pe de altă parte, ei le oferă și la niște prețuri care nouă ne creează o concurență fantastică.

Costurile pe care le avem noi la producție la ei sunt mult mai mici. Ei au fost și sunt mari furnizori de îngră­ șăminte chimice, pesticide, etc. La ei motorina este mult mai ieftină, apoi partea de utilaje la fel, mai ales că ei au foarte multe utilaje rezistente, bune, cu consum mai mare de combustibil, dar la ei nu se pune problema consumului.

La ei utilajele sunt mult mai ieftine, dar și mult mai fiabile, pentru că nu au fă­ cut niciun rabat de la materialele din care sunt construite aceste utilaje. La noi, dacă ai lucrat 30 ha, nu mai rămâne același fier de plug. Din toate aceste cauze ei au niște costuri de producție mult mai mici față de noi și își permit să vândă producția mai ieftin, creându­ne o concurență total neloială.

Utilaje agricole

99

100 Utilaje agricole

OptiCorn, hederul adaptat la orice tip de combină Iosif Kiss lucrează 70 de hectare în raza localităţii Dorobanţi din judeţul Arad, chiar pe graniţa cu Ungaria, şi de doi ani foloseşte sistemul de recoltat porumb dezvoltat de Optigép.

M

odelul pentru care a optat fer­ mierul arădean este unul pe şase rânduri, cu 70 cm distanţa între rânduri (opţional există şi varianta de 76,2 cm), cu translaţie pe ambele părţi prin cardan şi tocători de tip elicopter.

Tocătorii sunt dispuşi chiar în vârf, ceea ce înseamnă că în timp ce este tocat po­ rumbul, este tocată şi vegetaţia. „Faptul că are tocător este extrem de impor­ tant pentru mine. De asemenea, viteza de rotaţie este mai mare şi prin urmare are o eficienţă mai bună la tăierea co­ cenilor”, argumentează Iosif Kiss.

O ALEGERE ASUMATĂ Arădeanul şi­a cumpărat masa de recoltat OptiCorn în urmă cu doi ani, odată cu o combină achiziţionată la mâna a doua. S­a lăsat convins de un prieten, care a fost la fabrica Optigép şi s­a declarat mulţumit de calitatea echipamentelor produse de compa­ nia maghiară la Békés. „Oscilam între Optigép şi o altă firmă producătoare de hedere din Ungaria şi pot spune că nu regret alegerea făcută. Sunt foarte mulţumit de el. De doi ani de zile de când folosesc acest tip de heder nu am avut nici o problemă. Nu am repa­ rat şi nici nu am schimbat nimic la el.

Eu l­am cumpărat, e adevărat, de nou.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Dar ţinând cont că ajut şi pe alţii, l­am utilizat intens în campanie”, a explicat fermierul. Înainte spune că îl ajutau prietenii la recoltat, dar mărindu­şi suprafaţa agricolă a ajuns la concluzia că nu se mai poate baza pe altcineva, pentru că „fiecare are priorităţile sale şi e greu să prinzi întotdeauna momentul optim pentru lucrările din câmp”.

RECOLTEAZĂ ŞI PENTRU ALŢII Anul acesta a avut 30 de hectare cultivate cu porumb, însă a recoltat în jur de 150 de hectare, pentru că, la rândul său, a ajuns să facă prestări de servicii pentru alţi fermieri din zonă.

Ca mai peste tot în vestul ţării, şi nu numai, a fost un an slab pentru cul­ tura porumbului. Din cauza secetei a obţinut producţii între 1.600 şi 3.500 de kilograme la hectar, în funcţie de gra­ dul de impactare a solelor pe fondul lipsei de precipitaţii. „Am avut parcele unde, chiar dacă structura terenului este de o calitate mai slabă, am înre­ gistrat producţii mai bune, pentru că a nimerit o ploaie când trebuia. Din mai şi până în iulie nu am avut precipitaţii

De doi ani de zile de când folosesc acest tip de heder nu am avut nici o problemă. Nu regret alegerea făcută.

Sunt foarte mulţumit IOSIF KISS

Fermier în Dorobanţi, jud. Arad

Utilaje agricole 101 în zona noastră, decât ceva localizat.

Cunosc fermieri care nu au recoltat nici măcar 150 de kilograme la hectar.

Seceta asta ne dă mari bătăi de cap. Îmi amintesc că am avut ani în care recoltam şi 14 tone la hectar. În 2020 am obţinut o medie de 11.700 kg, iar anul trecut ne­am încheiat cu o medie 5.800 kg la hectar”, susţine Iosif.

PROTECŢIE PENTRU ANVELOPE, ÎN CONFIGURAŢIE STANDARD Aşa cum îi spune şi numele, OptiCorn este un heder exlusiv de porumb, însă i se poate ataşa un kit special adaptat pentru cultura de floarea­soarelui. De asemenea, este prevăzut cu protecţie pentru anvelope. Acesta este un lu­ cru foarte important pentru protejarea pneurilor de la combină. Este o dotare standard pentru hederul OptiCorn. „În ultimii ani, tot mai mulţi fermieri români au început să folosească produsele Optigép, fie că vorbim de hederele OptiCorn sau de cele specializate pe recoltarea culturii de floarea­soarelui, declarându­se mulţumiţi de calitatea echipamentelor şi de fiabilitatea lor.

Trebuie menţionat faptul că materia­ lele folosite la construcţia acestor utilaje sunt de

Cu seceta asta, care a impactat foarte mult porumbul anul acesta, fermierii sunt mult mai atenţi la sumele pe care le investesc în agricultură. Şi de aceea noi recomandăm hederele Optigép pentru că au un raport calitate­preţ foarte bun LAKATOS TAMÁS

Director comercial SC Terra King SRL

calitate înaltă şi piesele sunt de regulă fabricare chiar în Ungaria”, a ţinut să precizeze Lakatos Tamás, reprezen­ tantul Optigép în România.

SERVICII POST-VÂNZARE Un alt aspect important este dis­ ponibilitatea pieselor de schimb. Ceea ce contează foarte mult, mai ales în această perioadă de instabilitate la nivel mondial, cu problemele de aprovi­ zionare ce pot apărea în orice moment. „Noi ne asumăm să livrăm clientului în maximum 48 de ore orice piesă, indife­ rent în ce zonă a ţării s­ar afla acesta.

Există o flexibilitate mare din partea producătorului, ţinând cont de faptul că fabrica Optigép se află la numai 40 de kilometri distanţă de graniţa cu România”, afirmă Lakatos Tamás, care e convins că OptiCorn este o alegere foarte bună pentru fermierii români, atât datorită preţului atractiv, cât şi a fiabilităţii. „Este uşor de întreţinut, are ochi de gresare iar de partea de service ne ocupăm tot noi. Am vândut hedere nu doar în vestul ţării, ci şi în regiuni mai îndepărtate”, ne­a mărturisit directorul comercial cu ocazia unei demonstraţii în câmp la care am asistat la sfârşit de octombrie.

FLEXIBILITATE MAXIMĂ: COMPATIBIL CU TOATE COMBINELE SC Terra King SRL din Salonta (judeţul Bihor) este dealer autorizat al com­ paniei Optigép pentru piaţa românească. Hederele producătorului maghiar au avantajul de a putea fi configurate pentru orice marcă de combină, modele noi sau mai vechi, şi după nevoile fermierilor, astfel încât prinderea să se potri­ vească indiferent de tipul combinei de recoltat. Totodată, există varianta de heder cu cadrul fix sau cu cadrul pliabil, pentru transportul pe drumurile publice unde există restricţii. „Echipamentul pentru care a optat Iosif Kiss este dotat cu vârfuri din metal, dar clientul poate opta şi pentru material din plastic. Desigur, există avantaje şi dezavantaje. Pe de o parte, plasticul este mai uşor, în timp ce metalul este mai rezistent la uzură”, consideră Lakatos Tamás, directorul comercial al companiei din Salonta.

CONTACT Lakatos Tamás Reprezentant Optigep România terrakingromania@gmail.com + 40 728 090 872

102 Utilaje agricole

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cisterna modulară JOSKIN Modulo 2

C

omplet galvanizată (atât cisterna cât și bara de tracțiune) şi cu o capacitate ce variază de la 2.500 la 20.000 de litri, noua gamă de cister­ ne este potrivită pentru fermele de toa­ te dimensiunile.

Cisterna JOSKIN Modulo este o ma­ șină scurtă și robustă, ușor de mane­ vrat în zone cu acces dificil şi cu peste 750 de opțiuni disponibile, de la cele utile şi comune, până la o gamă largă de peste 60 de brațe de împrăștiere sau injectare a dejecţiilor.

UN ADEVĂRAT "BRICEAG ELVEŢIAN" Joskin Modulo este, de fapt, un ade­ vărat briceag elvețian, deoarece puteți alege o serie de opțiuni în funcție de nevoile fermei dvs. Spre exemplu, pute­ ţi alege anvelope cu diametrul de 1.850 mm şi 875 mm lățime pe modelul cu un singur ax și chiar 850/50R30,5 pe versi­ unea cu două axe. Această opțiune este importantă mai ales pentru terenurile umede, pentru a evita compactarea solului.

Bara de tracțiune cu arcuri oferă un confort deosebit, dar puteți schimba poziția foilor pentru a modifica înclin­ area rezervorului. În acelaşi timp, bara de tracțiune în formă de "V" protejează complet pompa de vid și oferă posibili­ tatea de a regla poziția acesteia pentru a asigura o lubrifiere perfectă a pale­ telor compresorului.

CENTRU DE GREUTATE AJUSTABIL Modelele cu două axe sunt toate echipate cu boghiu "Roll­Over" care,

15-30 noiembrie 2022

prin poziţionarea arcurilor, scade cen­ trul de greutate şi îmbunătățește trac­ țiunea în condiții dificile, deoarece prima axă este trasă în sus în loc să fie împinsă înspre sol.

Acest boghiu este fixat cu șuruburi pe șasiul galvanizat, ceea ce permite mutarea trenului de rulare înapoi dacă se doreşte adăugarea unui injector sau un braț de împrăștiere în partea din spate a rezervorului. Adăugarea de greu­ tate în partea din spate a cisternei va schimba echilibrul mașinii, iar schimba­ rea poziției axelor permite distribuirea

uniformă a greutăţii sau mutarea cen­ trului de greutate spre tractor pentru utilizarea în condiții mai dificile.

DIVERSE SISTEME DE POMPARE Sunt disponibile peste 5 opțiuni de pompare: supapa laterală tradițională, ușa superioară hidraulică și ermetică, braț secvențial care coboară pe stânga sau pe dreapta și care necesită o singu­ ră funcție hidraulică, precum şi braț ar­ ticulat lateral sau brațul dorsal. La toate acestea se poate adăuga un turbo­filler cu motor acționat hidraulic.

KUBOTA DESCHIDE UN NOU CENTRU DE PIESE DE SCHIMB Situat în nord­estul Franţei, în apropiere de Belgia, Germania și Luxemburg, noul Centrul de distribuție de piese de schimb va oferi asistență pentru piaţa europeană, dar şi pentru SUA și Japonia.

Cu o investiție inițială de 15 milioane de euro şi o suprafaţă de 20.000 mp, Centrul Kubota din Thionville are în prezent aproximativ 90 de angajați și va oferi acces la un stoc mare de piese pentru produsele Kubota de prelucrare a solului și de construcții, precum și pentru motoare industriale. Prin această nouă uni­ tate, Kubota se așteaptă să îşi consolideze și mai mult prezența în Europa.

Utilaje agricole 103

CULTIVATOARELE SWIFTER SM Un cul�vator de semințe cu o lățime de lucru între 14m și 18m pentru pregă�rea solului într-o singură trecere.

Crearea unui pat de însămânțare pentru o răsărire corectă și uniformă a culturii este făcută prin combinarea mai multor operațiuni într-una singură trecere: -

Nivelatorul frontal nivelează perfect orice denivelare.

Cilindrul frontal cu lamele fărâmițează bulgării.

Secțiunea principală de lucru subțiază, aerisește și încălzește stratul de sol.

Fărâmițarea finală a bulgărilor este asigurată de diferite �puri de tăvălugi, pentru toate �purile de sol în combinație cu alte echipamente din spatele acestora, care asigură o nivelare perfectă.

104 Utilaje agricole

Eficiență totală cu Seria 6 de tractoare Deutz Fahr

Opt modele noi îmbogățesc gama de tractoare Deutz Fahr Seria 6. Utilajele pot fi echipate fie cu transmisia Powershift, fie cu versiunea complet automată RCshift. Ce funcții noi oferă seria 6 de tractoare Deutz Fahr Powershift/RCshift!

C

u noile modele, Deutz Fahr deser­ vește piața tractoarelor power­ shift între 160 și 230 CP. Acum, Seria 6 oferă cu până la 8% mai mult cuplu, rezervoare de combustibil mai mari, mai mult confort operatorului cu o mulțime de noi opțiuni pentru cabina MaxiVision și costuri de întreținere mai mici datorită extinderii intervalului de schimbare a uleiului de motor la 1000 ore de funcționare (sau 2 ani).

Cu aproape tot cuplul maxim disponibil la doar 1000 rpm, aceste tractoare pot face față majorității sarcinilor la turații reduse ale motorului.

SARCINI GRELE LA TURAȚII REDUSE Două dintre modele, având 4 cilindri și ampatament scurt, asigură o mane­ vrabilitate excelentă și puteri mari de până la 171 CP. Motoarele Deutz TCD revizuite sunt instalate pe modelele cu 6 cilindri, 6160 ­ 6230. Acestea oferă acum până la 192 CP la modelele cu ampatament mediu, 6160 ­ 6190 și până la 230 CP la modelele cu ampatament lung, 6210 ­ 6230.

Motoarele Deutz TCD 6.1 garantează performanțe crescute, cu îmbunătă­ țiri evidente atât în ceea ce privește curba cuplului, cât și flexibilitatea.

DOUĂ VERSIUNI DE TRANSMISIE Transmisiile Powershift oferă ope­ ratorului 30 de viteze la deplasarea înainte și 15 în marșarier. Creeperul – opțional ­ crește numărul de viteze disponibile la 54 + 27. Opțională este și Funcția Automatic Power Shift (APS).

Unitatea de control electronică ajută șoferul să selecteze și să comute auto­ mat treptele Powershift din gamă.

Transmisiile RCshift sunt complet automate. Cu cinci game robotizate și 6 trepte powershift, acestea asigură o schimbare lină a treptelor de la cea mai joasă, la cea mai înaltă. Transmisiile

15-30 noiembrie 2022

un articol de

NHR AGROPARTNERS SRL mai multe pe această temă www.nhr.ro

•

•

RCshift permit, de asemenea, tracto­ rului să atingă o viteză de 40 km/h pe drum, ținând motorul la doar 1158 rpm, sau 50 km/h la doar 1447 rpm. Toate treptele pot fi cuplate fără a acţiona pedala de ambreiaj, în timp ce, datorită funcţiei Stop&Go, transmisia poate fi, de asemenea, oprită şi repornită fără a folosi ambreiajul.

CABINA MAXIVISION, ÎN 3 VARIANTE Pentru prima dată, Deutz Fahr oferă cabina MaxiVision în trei variante: Cabina de bază MaxiVision oferă 2 sau 4 supape mecanice din spate și este disponibilă în combinație cu transmisia Powershift sau RCshift, oferind cel mai simplificat mediu de lucru.

MaxiVision+ conține configura­ ția mixtă nou dezvoltată, cu două valve mecanice și două electro­hidra­ ulice. Oferă un echilibru perfect între confort și simplitate și este disponibil și pentru transmisiile Powershift și RCshift.

1.

2.

Utilaje agricole 105

3.

Cu cabina MaxiVisionPRO, opera­ torul profită de supapele de con­ trol complet electrice și de iMonitorul opțional de 12” de pe cotiera MaxCom, care permite funcționalități suplimen­ tare precum ISOBUS și autoghidare.

Cabina MaxiVisionPRO este disponibilă numai cu transmisiile RCshift.

PRIZA DE PUTERE Pornind de la sistemul central cu o pompă nou dezvoltată de 84 l/min, pot fi instalate sisteme opționale de detectare a sarcinii cu o capacitate de până la 160 l/min. Priza de putere din spate vine cu toate vitezele de funcțio­ nare standard: 540/540 ECO până la 1000/1000 ECO. Opțional, o priză de putere 1000 sau 1000 ECO poate fi in­ stalată în față, iar pentru modelele cu 6 cilindri este disponibilă și priza față DUALSPEED. Priza spate are o capa­ citate de ridicare de până la 9700 kg, iar noua priză față are o capacitate maximă de 3800 kg. În plus, Deutz Fahr oferă și versiuni cu capacitate de ridi­ care de 4110 kg sau 5450 kg (la mode­ lele 6190, 6210 și 6230).

la 4,6 m și o forță de până la 4900 daN, noile modele din seria 6 sunt pregătite pentru orice sarcină de încărcare.

Un nou senzor de suspensie pe pun­ tea din față asigură un confort sporit la transport. În funcție de cerințele de remorcare, Seria 6 poate fi echipată cu frâne hidraulice și/sau pneumatice ale remorcii. Datorită funcției Dual Mode, acum este posibil să conectați mode­ le vechi și noi de remorci cu frânare hidraulică.

Pentru prima dată, și modelele cu 4 cilindri sunt disponibile în ediție spe­ cială Warrior de culoare neagră.

Utilajele agricole Deutz Fahr sunt comercializate în România de către NHR Agropartners, importator de uti­ laje agricole de înaltă calitate.

iMonitor permite ca datele să fie trans­ ferate fără fir pe tabletă. Aceasta oferă operatorului o imagine de ansamblu mai bună și permite reglarea instru­ mentelor din afara cabinei în timp ce folosește ISOBUS UT pe tabletă. Noua serie 6 oferă, de asemenea, un pachet de gestionare a datelor și SDF Fleet Management gratuit pentru primul an.

Acest lucru permite diagnosticarea de la distanță pentru a îmbunătăți fluxul de comunicare între dealer și operator.

SISTEME DE AUTOGHIDARE ȘI TELEMETRIE Funcția Auto­Turn permite tracto­ rului să se întoarcă automat la capăt de rând. iMonitor permite șoferului să gestioneze toate funcțiile tractorului.

Noua sa interfață este mai intuitivă și are noi funcții convenabile. Prin XTEND,

COMPATIBILE CU ÎNCĂRCĂTOARELE FRONTALE PROFILINE Toate modelele din gamă pot fi echi­ pate cu încărcătoarele frontale Profi Line ­ personalizate pentru aceste trac­ toare. Cu o înălțime de ridicare de până

TABEL: DATE TEHNICE: DEUTZ FAHR SERIA 6 POWERSHIFT/RCSHIFT Putere nominală Putere maximă Cuplu Rotații motor 50 km/h Rezervor Ampatament Capacitate maximă de ridicare (GVW)

6160.4

6170.4

6160

6170

6180

6190

6210

6230

161 CP

171 CP

161 CP

171 CP

181 CP

192 CP

216 CP

217 CP

171 CP

-

171 CP

-

192 CP

-

-

230 CP

685 Nm

699 Nm

709 Nm

727 Nm

796 Nm

821 Nm

849 Nm

891 Nm

1969 rpm ECO (Powershift) 1530 rpm SuperECO (RCshift)

1863 ECO (Powershift) 1447 rpm SuperECO (RCshift)

300 l

350 l

410 l

2542 mm

2767 mm

2848 mm

11.500 kg - 50 km/h

12.500 kg - 50 km/h

13.500 kg - 50 km/h

106 La Vest de România

GAEC FAMILLE CHAMPEIX

4 GENERAŢII DE CRESCĂTORI SALERS

Din 1930 familia Champeix creşte Salers. Din 1962 animalele sunt înscrise în Registrul genealogic.

După 4 generaţii şi aproape un secol de ameliorare şi selecție, familia este "unită de pasiunea pentru Salers".

S

ituată în regiunea Parcului Livra­ dois Forez, în departamentul Puy de Dôme (regiunea Auvergne), la 40 km de Clermont Ferrand, GAEC Famille Champeix este format din două ferme: una în St Jean des Ollières (650 de metri altitudine) şi o a doua în Sauxillanges (400 m altitudine).

CINCI ASOCIAŢI ŞI DOUĂ FERME În cadrul GAEC Famille Champeix sunt 5 asociaţi/parteneri: soţii Champeix (Didier şi Christiane), Sophie (sora lui Didier), Sébastien și Charlène, copiii.

Exploataţia are acum: 250 vaci mamă, rasă pură Salers, înscrise în re­ gistrul genealogic oficial al rasei, 8 tau­ ri pentru reproducţie, 60 juninci pentru înlocuire/reproducţie şi tineret mascul şi femel la îngrăşat. În total, GAEC Fa­ mille Champeix lucrează cca 320 ha.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ASOCIEREA FACE... PUTEREA! În 2008, afacerii familiei s­a alăturat Sébastien, fiul soţilor Champeix şi a fost format astfel GAEC Famille Champeix. Au urmat în 2011, mătușa Sophie iar în 2013 fiica Charlène, care s­au alăturat GAEC şi tot atunci au în­ ceput vânzările directe în magazinul deschis în fermă. Acum, în cadrul GAEC Famille Champeix sunt practic cinci asociaţi. În cadrul exploataţiei sunt şi doi an­ gajaţi, unul la măcelărie şi un altul pen­ tru lucru în fermă.

Reamintim că GAEC (Groupement Agricole d'Exploitation en Commun) este un parteneriat civil cu scop agricol care permite fermierilor să își reuneas­ că fermele apropiate din punct de ve­ dere geografic și să își pună în comun munca. Inspirat de organizarea unei ferme de familie, GAEC poate facilita instalarea de noi fermieri și transferul progresiv al fermelor.

PENTRU CE ESTE APRECIATĂ CARNEA DE SALERS Carnea de vită Salers este foar­ te apreciată pentru calitățile sale gustative, granulația și marmora­ rea sa fiind recunoscute și apre­ ciate atât de profesioniști cât și de către consumatorii casnici. Ca să fie fragedă şi să capete un gust "fin", carnea este maturată timp de cel puţin o lună de zile. În magazi­ nul din fermă, preţul cărnii începe de la 9,7 euro/kg.

La Vest de România 107 este practicarea agriculturii durabile, cu respectarea normelor de protecţia mediului, de sănătate și de bunăstare a animalelor.

VÂNZĂRI DIRECTE DE ANIMALE, CARNE ŞI PRODUSE DIN CARNE Ferma a vândut încă de la înfiinţare animale pentru reproducţie în Franţa şi mai apoi la export şi pentru abatori­ zare. Dar, din 2013, odată cu intrarea în afacere a fiicei soţilor Champeix, a fost construită o măcelărie ­ un mic "atelier" de prelucrare a cărnii şi s­a deschis magazinul de prezentare şi vânzare a produselor proprii, carne şi produse din carne de vită Salers, dar şi produse din carne de porc şi oaie/miel de la alţi fermieri din zonă.

Ferma este certificată "Label Rouge" și, în afară de vânzările directe din fermă şi în piaţa tradiţională, aceas­ ta aprovizionează restaurante din Clermont Ferrand şi din localităţile li­ mitrofe, precum şi magazine locale. În acest fel, se adaugă valoare tutu­ ror produselor rezultate din munca fer­ mierilor, folosind la maxim atu­ul local ­ rasa Salers. La magazinul din fermă se vinde carne de vită Salers, diverse categorii de vârstă (vaci, tineret, viţei), precum şi diverse preparate, aşa cum sunt cârnații Salers.

MINIM 6 LUNI LA PĂŞUNAT ALPIN Întreţinerea animalelor se face pe păşune, minim 6 luni, din aprilie până la sfârșitul lui octombrie, pe pajiştile montane, la o altitudine de 1000 m, în apropiere de localitatea Chambon sur Dolore. În timpul iernii, în stabulaţie liberă, pe aşternut permanent, vacile sunt hrănite cu fân și o raţie de furaje concentrate. Animalele la îngrăşat sunt hrănite suplimentar cu siloz de iarbă, tăiţei de sfeclă de la fabrica de zahăr şi fân de lucernă.

Gunoiul de grajd este folosit pentru fertilizarea terenurilor fermei.

Păşunatul în condiţii şi zone dificile, dieta bazată în principal pe iarba de păşune şi capacitatea bună a Salers de a valorifica la maxim furajele grosiere sunt caracteristici specifice rasei.

De asemenea, prioritatea fermierilor

AVEM SALERS ŞI ÎN ROMÂNIA! De la IT la creşterea taurinelor au fost doar câţiva paşi şi mult curaj.

Aşa a început povestea singurei ferme de Salers din România, care îi aparţine lui Radu Teodor Husău.

De ce Salers? Nu a fost o decizie de pe azi, pe mâine. 4 ani s­a docu­ mentat Radu Teodor înainte să ia de­ cizia achiziţionării primelor exem­ plare din această rasă.Scanează codul QR şi află întreaga poveste!

GENETICĂ ŞI SELECŢIE RIGUROASĂ Pasionaţi de rasa Salers, fermierii fac o selecţie riguroasă pentru viţelele reţinute în vederea reproducţiei. Se­ lecția animalelor se face în principal în funcție de docilitate, aptitudini pentru producția de lapte ­ capacitatea de alăptare şi dezvoltarea corporală (mus­ culatură și schelet).

Obiectivul crescătorilor este: O VACĂ = UN VIŢEL/AN. Productivitatea rasei este de cca. 95% (adică 95 viţei de la 100 vaci mamă/an).

Greutatea medie a vacilor adulte este de cca 750 kg iar a taurilor de cca 1100 kg, însă taurii adulţi pot atinge cu uşurinţă o greutate de 1300 kg. Greuta­ tea la naştere a viţeilor masculi este, în medie, de 39 kg. Viţeii rasă pură ajung la o greutate medie de 374 kg în primul an de viaţă.

Totodată, pentru întreţinerea pe păşune animalele trebuie să fie rezis­ tente şi să nu aibă defecte de aplomb.

Uşurinţa la fătare este una dintre cali­ tăţile maternale urmărite.

Producția de lapte trebui să permită alăptarea viţelului timp de cca 9 luni fără hrănire suplimentară: doar laptele matern şi păşune.

Deoarece fermierii sunt conştienţi de progresul genetic, alături de mon­ ta naturală cu taurii din fermă, pentru cele mai bune femele se foloseşte şi inseminarea artificială.

108 Nutriţia animalelor

7 aprecieri nutritive ale grăunțelor de cereale

La o primă discuție avută cu un crescător de animale sau cu un student, primul răspuns la întrebarea ce mănâncă animalele este “porumb, grâu, orz etc”. Cu alte cuvinte, cereale sub formă de boabe.

A

mbii interlocutori ar trebui să cu­ noască faptul că cerealele, pen­ tru o eficiență mai mare a hranei, nu se administrează ca atare, ci au ne­ voie de preparare și prelucrare, pentru a le îmbunătăți valoarea nutritivă.

Aceste materii prime sunt la înde­ mâna oricărui crescător de animale, fie că le produce singur, fie ca le cumpără.

Ele pot fi folosite atât în hrana rumegă­ toarelor, cât și a monogastricelor.

Aceste sortimente furajere formează baza energetică a nutreţurilor combinate şi a amestecurilor de concentrate, având o participare de 50-80!

APORTUL NUTRITIV AL GRĂUNŢELOR DE CEREALE Din categoria grăunţelor de cereale fac parte: porumbul, orzul, grâul fura­ jer, sorgul, triticalele și meiul. Unii din­ tre crescători cunosc faptul că sunt materii prime bogate în energie.

Din punct de vedere nutritiv se ca­ racterizează prin: un conţinut de cca 85% SU şi un nivel relativ scăzut în proteină brută (8­12%), cu valoare biologică influenţată în ca­ zul porumbului de proporţia redusă în lizină, triptofan și cistină; conţinutul în grăsime brută este cu­ prins între 2 și 6% (în porumb 4­5%, fiind de tip oleic); celuloza brută variază de la 2% (la porumb) la 10­12% (la ovăz); sunt foarte bogate în SEN (66­70%), de unde şi de­ numirea de furaje amidonoase.

Aportul nutritiv al grăunțelor de ce­ reale, pe cele două categorii de anima­ le de fermă (rumegătoare și monogas­ trice) este prezentat în tabele.

• • •

15-30 noiembrie 2022

7 CARACTERISTICI NUTRITIVE reprezintă baza energetică a am­ estecurilor de concentrate desti­ nate rumegătoarelor sau a nutreţurilor combinate pentru păsări şi porci; concentraţia energetică ridicată (datorită conţinutului în amidon) predispune la îngrăşare; ovăzul are efect favorabil asu­ pra funcţiei de reproducţie şi de creştere la tineret; orzul favorizează creşterea la ti­ neret şi limitează depunerile de grăsime la suinele supuse îngrăşării; porumbul are o valoare biologică a proteinei scăzută datorită con­ ţinutului mic în aminoacizi esenţiali în special lizină, triptofan, cistină; grâul furajer este recomandat în structura nutreţurilor combinate destinate păsărilor ouătoare deoarece întreţine şi stimulează producţia de ouă; meiul are efect favorabil asupra spermatogenezei fiind recoman­ dat în structura amestecurilor de con­ centrate destinate reproducătorilor masculi.

un articol de

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

LAVINIA ŞTEF UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FACTORII ANTINUTRIŢIONALI O particularitate, la unele grăunțe de cereale este prezenţa poliglucide­ lor neamidonoase cu efect antinutritiv (PnA), a căror inhibare sau distrugere se poate face prin diferite metode de preparare. PnA într­un nutreţ combinat pe bază de grâu, orz, poate ajunge la proporții de 12­16% în SU. Factorii antinutriţionali specifici în grăunţele de cereale sunt: la orz ­ beta­glucani, arabinoxilani la grâu ­ arabinoxilani, beta­glucani la secară ­ arabinoxilani, beta­glucani, inhibitori proteazici la sorg­ tanini.

Consecinţele nutriţionale ale aces­ tor factori sunt: reduc digestibilitatea şi/sau absorbţia nutrienţilor; afectează rata pasajului digestei; măresc activitatea

• • • •

109 TABEL 1 - Valoarea nutritivă orientativă a grăunțelor de cereale pentru rumegătoare Specificare

Porumb

SU g/kg

UFL

UFC

PDIN g/kgSU

PDIE g/kgSU

Ca g/kgSU

P g/kgSU

873

1,20

1,21

96

116

0,3

2,9

Grâu

881

1,18

0,95

83

89

0,7

4,0

Orz

868

1,02

0,99

73

81

0,8

4,3

Ovăz

874

0.96

0,91

77

68

1,3

4,1

TABEL 2 - Valoarea nutritivă a cerealelor folosite în hrana păsărilor și a porcilor Specificare

EM pt.

EM pt.

SU porci păsări (g/kg) (kcal/kg) (kcal/kg)

PB (%)

Lizină Met.+Cist. (%) (%)

Ca (%)

P (%)

CB (%)

Porumb (a)

870

3444

3370

9

0,24

0,24

0,02

0,28

2

Orz

870

2992

2682

11,6

0,39

0,38

0,10

0,32

5,5

Ovăz

870

2723

2530

11

0,42

0,39

0,12

0,33

11

Grâu furajer

870

3260

3080

12,7

0,30

0,37

0,04

0,39

2,5

Sorg

870

3288

3175

10,5

0,24

0,34

0,05

0,30

6

microbiană în intestinul subţire; influen­ ţează textura fecalelor prin creşterea conţinutului în apă şi a vâscozităţii acestora, ceea ce duce la încetinirea creşterii, reducerea utilizării digestive a furajelor, creşterea mortalităţii şi a mor­ bidităţii, tulburări digestive.

PREPARARE ŞI PRELUCRARE Măcinarea este folosită în tehnologia producerii fu­ rajelor combinate şi a amestecurilor de concentrate; asigură posibilitatea omogenizării şi contribuie la creşterea digestibilităţii substanţelor organice.

Prepararea prin hidratare contribuie la inactivarea unor factori antinutritivi prezenţi în gră­ unţe și la îmbunătăţirea valorii nutritive.

Prepararea termică, res­ pectiv prăjirea grăunţelor de cereale în instalaţii simple, în vede­ rea administrării lor în alimentaţia purceilor sugari, începând cu vârsta de 8­10 zile. Prin prăjire este influenţată pozitiv ingesta datorită îmbunătăţirii caracteristicilor organoleptice, în spe­ cial prin gustul dulceag datorat dextri­ nării amidonului. De asemenea, are loc reducerea nivelului de celuloză și se fa­ vorizează eliminarea gazelor rezultate din procesele fermentative în traiectul digestiv. Încolţirea grăunţelor asi­ gură un surplus enzimatic şi vitaminic la grăunţele care se folo­ sesc în alimentaţia de iarnă a tineretului diferitelor specii de animale, îndeosebi

a purceilor şi a puilor. Procedeul constă în umectarea grăunţelor aşezate în tăvi, în straturi de 4­5 cm şi menţinerea lor în încăperi cu temperatură de min. 20 grade C. La 2­3 zile după apariţia colţu­ lui, grăunţele pot fi administrate în ali­ mentaţia purceilor, puilor şi a găinilor ouătoare.

RECOMANDĂRI DE UTILIZARE Grăunţele de cereale asigură aportul energetic a nutreţurilor combinate sau a amestecurilor de concentrate, fiind utilizate astfel: Porumbul: 50­65% la scroafe, tineret suin şi păsări; 50­80% la porcii supuşi îngrăşării, vaci, oi, tineretul taurin şi ovin; 35­40% la purceii sugari şi repro­ ducătorii masculi; Orzul: 20­30% la scroafe, vieri şi la por­ cii supuşi îngrăşării; 10­20% (decorti­ cat) la purceii sugari, la tineretul suin înţărcat şi la păsări; Ovăzul (decorticat): 40­50% la repro­ ducătorii masculi indiferent de specie; 10­20% la purceii sugari, tineret suin înţărcat, scroafe; 5­10% la păsările care produc ouă pentru incubaţie; Grâul, secara și sorgul: pot substi­ tui porumbul în structura nutreţurilor combinate şi a amestecurilor de con­ centrate, în proporţie de 20­30%; Meiul poate substitui în proporţie de 15­20% ovăzul; Grăunţele prăjite: la purceii sugari 50­ 200 g/zi; Grăunţele încolţite: 30­50 g/zi la pur­ cei și 15­25 g/zi la păsări.

110 Ovine şi caprine

12 măsuri de prevenire a parazitismului extern

Perioada de stabulație concentrează multe animale într­un spațiu restrâns, ceea ce favorizează înmulțirea paraziților externi. Râia, căpușele și păduchii afectează performanțele productive la animalele parazitate.

P

entru a contracara efectele no­ cive asupra sănătății și implicit asupra producțiilor obținute se impune aplicarea unui program de combatere a paraziților externi.

DE CE APAR INFESTĂRILE MASIVE Paraziții se hrănesc cu țesuturi cor­ porale diverse cum ar fi sânge, piele și păr. Infestările masive sunt asociate cu anemie ­ căpușele adulte pot, de exem­ plu, să sugă până la 10 ml de sânge o singură dată.

Atașarea de gazdă (oi sau capre) pro­ voacă iritații și ulcerații ale pielii și posi­ bile infecții secundare. Cauzează dis­ confort urmat de manifestări nervoase care au ca efect scăderea în greutate și reducerea producției de lapte. Efectele pot fi potențate și de alimentația neco­ respunzătoare, deoarece animalele pe­ trec mai puțin timp mâncând și scade rezistența organismului.

15-30 noiembrie 2022

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER TIMEA BOCHIŞ UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Pentru a se scărpina, animalele vor folosi dinții, copitele posterioare și coarnele (dacă sunt cu coarne). În ca­ zuri extreme, animalele afectate se vor freca de pereții adăposturilor, stâlpi și garduri sau de orice obiect solid pe care îl pot găsi.

PIERDERI ECONOMICE FOARTE MARI Mușcăturile paraziților pot afecta zonele sensibile ale pielii (uger, vagin, ochi etc.)

Atașarea căpușelor între ongloanele membrelor poate provoca șchiopături severe.

Paraziții pot transmite boli de la an­ imalele bolnave la cele sănătoase din cauza obiceiului lor de a trece de la o gazdă la alta. Unele dintre bolile trans­ mise sunt grave, cu consecințe fatale.

Paraziții externi cauzează pierderi economice foarte mari prin deteriorarea pielii, făcând­o improprie pentru indus­ tria pielăriei. Etiopia obținea al doilea cel mai mare câștig în valută din exportul de piei. Momentan, numai 10­15% din piei se află în categoria superioară, în timp ce cea mai mare parte sunt retrogradate calitativ sau respinse din cauza creșterii infestărilor cu paraziți externi în perioa­ da de dinaintea recoltării.

Ovine şi caprine 111

Pentru a combate paraziții externi pot fi aplicate programe preventive sau terapeutice la nivel de turmă sau comunitate, dar acestea implică timp suplimentar și costuri ridicate!

12 MĂSURI PENTRU PREVENŢIE Pentru ca problemele cauzate de paraziți să nu devină grave, fermierii trebuie să mențină un regim preventiv strict care implică următoarele măsuri: 1. Efectuarea unei evaluări fizice amănunțite a oilor și caprelor cel puțin o dată pe săptămână. Treceți cu mâna peste lână sau păr și observați dacă se produce o cădere excesivă a acestora, dacă se descuamează sau sunt zone de iritare ale pielii, leziuni sau umflături care ar putea fi provocate de paraziții externi.

2. Separați imediat într­o boxă goală, la distanță de turmă, orice animal care prezintă semne de infestare sau care pare slăbit. Aceste animale carantinate nu trebuie introduse în turmă până la finalizarea tratamentului sau până când parazitul este eradicat.

3. Animalele cumpărate de la alți cres­ cători trebuie ținute, de asemenea, în carantină. Nu se introduc în efectivul de oi sau capre până nu efectuăm tra­ tamentul împotriva paraziților.

4.Evacuați des gunoiul din boxele de carantină și adăugați așternut curat.

5. Mențineți curățenia în adăpost prin adăugarea de paie ori de câte ori este nevoie.

6. Reparați crăpăturile din podeaua și pereții adăpostului și îndepărtați vege­ tația (plantele) din jurul saivanului și hambarului.

7. Gunoiul, lâna sau părul provenit de la animalele infestate trebuie colectat și ars sau depozitat la distanță de adă­ postul de animale.

8. Pulverizați o soluție contra parazi­ ților la fiecare 2 săptămâni dacă suspi­ cionați posibilitatea existenței aces­ tora în adăpost.

9. Rotiți terenul pe care pasc oile sau caprele pentru a­i asigura o perioadă de odihnă, astfel încât să întrerupeți ci­ clul biologic de înmulțire a parazitului; 10. Evitați pășunile pe care au pășunat și alte turme de oi sau capre.

11. Tunderea oilor în mod regulat.

12. Tunderea și spălarea caprelor cu soluții eficiente împotriva păduchilor.

Dacă măsurile de prevenire nu sunt eficiente se va trece la tratamente.

TRATAMENT CONTRA PARAZIŢILOR Pentru ovine, cel mai eficient trata­ ment este îmbăierea iar pentru capre (care nu iubesc umezeala și apa) se va administra un produs injectabil. Con­ sultați medicul veterinar cu privire la produsul cel mai eficient și conținutul acestuia în substanță activă. Trata­ mentul împotriva ectoparaziților (para­ ziți externi) se va face obligatoriu înain­ te de intrarea în stabulație.

Dacă oile vor fi tunse toamna, nu se face îmbăierea decât la cel puțin două săptămâni după tuns. Soluția odată preparată trebuie folosită în decurs de 24 de ore pentru a avea eficiență maxi­ mă. Îmbăierea se va face în zile însorite, pentru a evita îmbolnăvirea animalelor.

După îmbăiere, nu uitați de depara­ zitarea internă care este şi ea deosebit de importantă.

E NEVOIE DE 2 TRATAMENTE! Din cauza ciclului biologic al ectopa­ raziților, un singur tratament poate să nu fie eficient. Primul tratament va în­ lătura doar stadiile active ale parazitu­ lui prezent pe corpul animalului. Al doi­ lea tratament va omorî paraziții care au eclozat din ouă ulterior primei acțiuni.

Atât oile cât și caprele sunt gestante în timpul deparazitării, astfel că mani­ pularea lor trebuie să se facă fără a le brusca, cu multă grijă, pentru a preveni apariția avorturilor.

Nu neglijați măsurile preventive și efectuarea tratamentelor obligatorii pen­ tru a avea animale sănătoase care vor produce la nivelul potențialului rasei.

5 PARAZIŢI EXTERNI LA CAPRE În cazul paraziţilor externi, mor­ talitatea caprelor adulte nu va creşte foarte mult, dar va fi afecta­ tă producţia şi, implicit, venitul pe care îl va realiza fermierul. Speci­ ficăm că mai sensibil este tinere­ tul, în special iezii cruzi, la care, în funcţie de parazit, mortalitatea poate creşte destul de mult.

Scanează codul QR şi află care sunt cei 5 paraziţi periculoşi pentru capre?

112 Ovine şi caprine

Ce s-a ales de… ”alege oaia”?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în octombrie 2017, la Indagra, programul ”Alege oaia”. Ministru era atunci Petre Daea. Acum, e tot Petre Daea. Cine mai alege oaia?

C

ampania de promovare a con­ sumului de carne de oaie a du­ rat numai… trei luni! O perioadă mult prea scurtă, pentru a­i convinge pe români să mănânce carne de oaie și în afara zilelor de Paște sau de toamnă, când combină pastrama cu mustul.

Ar fi trebuit ca programul să fie multianual. Nu a fost. Mai mult, ideea, cauza generoasă, a fost uitată. Minis­ trul a fost, din nou, prezent la Indagra, după ce a preluat mandatul, în iulie anul acesta, dar nu a mai fost vorba despre promovarea cărnii de oaie la intern.

LA PRODUCŢII ŞI SACRIFICĂRI DE OVINE STĂM BINE! Cu toate acestea, datele statistice arată o înviorare a producției de carne de oaie și capră în România. De pildă, din ianuarie până în iulie, anul acesta, au fost obținute în urma abatoriză­ rii 59.200 t de carne de oaie și capră, greutate în carcasă, fapt care ne pla­ sează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Spania (72.000 t).

Creșterea a fost de 15,8%, cea mai mare creș­ tere din spațiul comunitar!

Irlandezii au înregistrat o creștere de 11,3%,

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

iar cantitatea obținută în urma sacrifi­ cării a fost de 37.900 t (locul 4). Franța a obținut 50.900 t, greutate în carcasă (locul 3), dar a înregistrat o scădere cu 4,5% față de anul trecut. Ținând cont că noi exportăm cu pre­ cădere animale vii, volumele de carne abatorizată fiind infime, rezultă că pro­ ducția de carne de oaie și capră ieșită din abatoare a mers, în cea mai mare parte, pe piața internă.

NOROC CU TÂRGURILE LOCALE! Dacă programul ”Alege oaia” nu a mai fost reluat, nu înseamnă că nu a existat niciun fel de promovare a cărnii de oaie, în afara cadrului instituțional.

CUM SUNA “ALEGE OAIA” LA LANSARE, ÎN 2017? În 2017, la Indagra, prezenţa ministrului Daea la INDAGRA a cre­ at o adevărată isterie mediatică, şi nu numai. Lumea s­a strâns mai ceva ca la sfintele moaşte pentru a afla care este strategia din spatele sloganului „Alege Oaia!” Şi singura promisiune pe care am putut­o auzi din gura ministrului ar fi in­ tenţia de a înfiinţa anul viitor mai multe pieţe de gros pentru animale în oraşele reşedinţă de judeţ şi în Bucureşti...

Scanează codul QR şi vezi ce promitea ministrul în 2017!

Amintesc în context târgurile din zona montană, unde sunt oferite preparate din carne de oaie. Deja faimos este ”Festivalul Tocanului”, organizat la Novaci, în județul Gorj.

Aceste evenimente, organizate, ce­i drept, cu ajutorul autorităților publice locale sunt vehicule excelente pentru marketingul produselor din carne de oaie. Recent, MADR a anunțat că pune la bătaie bani pentru înființarea unor stâne montane. Aces­ te stâne noi pot fi, în același timp, gândite și construite ca să primească și turiști.

AR TREBUI SĂ ALEGEM OAIA! Reclamăm faptul că exportăm animale vii, nu carne abatorizată.

O promovare susținută a cărnii de oaie și capră pe piața internă ar reorienta producția și către restaurante și bucătăriile ro­ mânilor. O campanie în acest scop ar trebui să dureze mai mult, nu doar trei luni!

15-30 noiembrie 2022

Medicină veterinară 113

Cum poate fi prevenită mamita gangrenoasă?

Mamita gangrenoasă a oilor şi caprelor, denumită popular “răsfugul negru”, este o boală infecţioasă gravă, caracterizată prin febră, suprimarea secreţiei lactate şi gangrena parenchimului mamar.

S

unt sensibile la infecţie numai oile şi caprele aflate în lactaţie. Boala este mai frecventă în lunile aprilie şi mai, perioadă care coincide cu înţăr­ catul mieilor şi cu începutul mulsului.

SURSE PRINCIPALE DE INFECŢIE Principala sursă de infecţie o repre­ zintă oile bolnave care elimină cantităţi mari de germeni prin secreţia mamară patologică. Un rol important îl au şi sur­ sele secundare reprezentate de furaje, aşternut, sol, obiecte de muls şi mâinile mulgătorilor.

Stafilococii pătrund în glanda ma­ mară prin orificiul papilar sau prin plăgile accidentale ale tegumentului mamar, produse de arbuşti, spini sau plante ţepoase existente pe păşune.

Mamita gangrenoasă evoluează obişnuit acut, dar au fost descrise şi forme subacute, supraacute şi cronice.

Din punct de vedere vital, prognosticul poate fi favorabil, rezervat sau grav, însă din punct de vedere economic este grav!

FORMA ACUTĂ A BOLII Forma acută are un debut brusc, cu abatere pronunţată, febră, anorexie, lipsa rumegării şi accelerarea pulsului şi respiraţiei. Animalul se deplasează cu greutate.

un articol de

ADRIAN STANCU UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

În acelaşi timp, de regulă, o jumătate a glandei mamare este tumefiată, caldă şi dureroasă. Pielea mamelei devine al­ bastruie ­ negricioasă (răsfug negru), iar secreţia lactată dispare, fiind înlocuită cu un lichid apos, roşietic, cu bucați de fibrină. Perimamar apare edemul ţesu­ tului conjunctiv subcutanat, care se ex­ tinde pe faţa internă a coapselor şi ab­ domen, până la stern. Starea generală a animalului se agravează.

Durata acestei forme este de 2­5 zile, moartea fiind precedată de hipotermie.

Un procent redus de animale (15­20%) supravieţuiesc bolii, însă la acestea se produce separarea jumătăţii gangrena­ te de ţesuturile sănătoase şi eliminarea ei sub formă de sfacel. Plaga rezultată se cicatrizează în decurs de 1­2 luni.

TRATAMENT LOCAL ŞI GENERAL Oile şi caprele bolnave vor fi izolate şi supuse unui tratament local şi general.

Pentru terapie sunt recomandate peni­ cilinele (amoxicilină) asociate cu acid clavulinic, cefalosporine sau antibiotice pentru stafilococi (lincomicin, rifampi­ cin, novobiocin). De asemenea, condui­ ta terapeutică poate fi stabilită pe baza antibiogramei.

Tratamentul local se repetă 3­5 zile la interval de 12 ore folosindu­se medi­

CUM PUTEM PREVENI BOALA? Prevenirea apariţiei mamitei gangrenoase se poate realiza prin măsuri generale şi specifice.

Profilaxie generală: îmbunătă­ ţirea condiţiilor de igienă din saiva­ ne, dezinfecţii periodice, evitarea mulsului traumatizant, tratamentul plăgilor mamare accidentale, evi­ tarea păşunilor cu plante ţepoase, schimbarea anuală a stânilor, spă­ larea şi dezinfecţia mâinilor mulgă­ torilor şi a vaselor de muls şi înde­ părtarea de la muls a îngrijitorilor cu infecţii stafilococice.

Profilaxia specifică se bazează pe folosirea unor vaccinuri inacti­ vate. Vaccinarea de necesitate a animalelor sănătoase se face cu vaccinul Mamivac şi se vor aplica măsuri prin care factorii favorizan­ ţi vor fi depistaţi şi înlăturaţi.

•

•

camente standardizate (Tetra Delta, Kefamastin, Neomastipra) sau soluţii preparate din antibioticele amintite.

Tratamentul general cu antibiotice va dura 5­7 zile şi va fi asociat cu glu­ coză, preparate pe bază de calciu, vita­ mina C, Novacoc.

Instituirea tratamentului local şi ge­ neral înainte de instalarea gangrenei parenchimului mamar, poate duce la vindecarea completă a animalelor. În formele subacute şi cronice se reco­ mandă doar un tratament local chirur­ gical şi medicamentos.

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

Preveniți înghețul!

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Pentru o stocare corectă a sprayerelor pe �mp de iarnă, vă recomandăm folosirea an�gelului COOL-GARD, soluția cea mai potrivită pentru a proteja eficient furtunurile sistemului de pulverizare.

Sprayerele care au fost depozitate folosind COOL-GARD pe �mp de iarnă, întâmpină mai puține probleme legate de blocaje în noul sezon.

Ag

S

JD

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

lin

em

de

a an

e izi ol e c ric Pr t ag n

ge

me

k

Fa

Au

rac toT

rm

Si

gh

t

aliz

es

ate

lita

s te

na

bil

ita

te

re

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE creat de

www.ipso.ro

Sta

n Teh

o

ții m

ete

o

Con

ie log

for t Per form

A

ltura gricu

A

l na

ize

de

so

de Pre

cizie

l

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 r, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug discuri, necesar 160-180 CP, 13.600 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 r, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h.

Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140-170 CP, 17.500 euro + TVA, transport. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 6.000 euro + TVA, scormonitori urme 600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor rabatabil Agro Tom UPH 4 /4,5 /5 /6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 22 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 11.500/15.600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator purtat, rabatabil Agro-Tom KMH 4 m, 40 lănci pe 4 r la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, 2 tăvălugi elicoidali posterior, necesar 100 - 120 CP, de la 5.700 euro + TVA, opțional nivelator anterior de la 600 euro+TVA. Tel. 0742042066

HRANĂ PENTRU ANIMALE

15-30 noiembrie 2022

ii d

ra

Su

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

ț olu

ltu

Connected Support An

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

u ric

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

JD

lin

k

anță

Diagnos�care

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro