revista Ferma nr. 17 1-14 octombrie 2023

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

ANUL XXV • NR. 17 (332) • 1-14 octombrie 2023

IPSO, PARTENER DE CURSĂ LUNGĂ PENTRU CERCETAREA ROMÂNEASCĂ 12

Preţ: 11 9 lei

Articolul ediţiei

Abonează-te LA REVISTA Sună la 0256.213.328 sau scanează codul QR!

!

Editorial

ANUL XXV • NR. 17 (332) • 1-14 octombrie 2023

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 18 (333) va apărea în perioada 15-31 octombrie 2023

Neliniște pe piața cerealelor.

România a pierdut deja peste 4 miliarde de Euro!

O

rganizațiile fermierilor români au anticipat negru pe alb impactul negativ al crizelor cumulate din ultimii trei ani (COVID, criza economică, războiul din Ucraina) asupra producătorilor de cereale. Evident, răspunsul autorităților naționale și europene a fost unul firav, de-a dreptul în pragul leșinului. Între timp, România înregistrează pierderi de miliarde de euro la valorificarea cerealelor anului agricol 2022, la care se adaugă pierderile anului curent, cauzate de perturbarea pieței regionale a cerealelor, creșterea semnificativă a costurilor logistice, dar și de acordarea facilităților de export, prioritate logistică, renunțarea la controalele sanitarveterinare și taxe vamale pentru cerealele din Ucraina. Cifrele au fost anunțate de Clubul Fermierilor Români.

Odată cu ridicarea interdicției de import pentru țara vecină, situația de pe piața cerealelor devine de-a dreptul dramatică. Ce și cum va fi vom afla abia când expiră termenul de 30 de zile cerut de Ministerul agriculturii pentru implementarea planului de măsuri care, zice MADR, ar trebui să protejeze fermierii români în fața afluxului de cereale ucrainene.

Cel puțin teoretic, ”dacă blocăm importurile ucrainene, vom avea prețuri mai mari (sau cel puțin, nu mai mici), dacă vom controla fluxurile de import și tranzit vom avea mai multă predictibilitate și transparență în piață”, sunt de părere cei de la AgroBrane.

Adevărul este că nimeni nu știe nimic sigur. Politica europeană stă pe un butoi de pulbere, conflictul ruso-ucrainean nu are o finalitate previzibilă și statele care depind exclusiv de importuri vor cerealele ieftine din Ucraina. În primăvara, vara și începutul toamnei 2023, piața de desfacere a cerealelor din România a fost grav afectată de tranzitul și importurile cerealelor din Ucraina. Deși importul a fost interzis

există în piață semnale că cerealele ucrainene au ajuns în România direct, prin Republica Moldova sau prin comerț intracomunitar via Polonia, la prețuri care au destabilizat puternic prețurile de vânzare ale cerealelor aparținând fermierilor din România.

Mai mult, sumele alocate de UE prin mecanismul de criză - cca 500 milioane euro - sunt epuizate, situația din sectorul agricol românesc este precară și majoritatea fermierilor sunt în situații dificile de achitare a datoriilor și continuarea activității agricole.

Deocamdată, MADR lucrează la mecanismul care să permită tranzitul mărfurilor din Ucraina și care ar trebui să fie agreat și de Bruxelles (citiți detalii în pag. 6). Agricultorii români au acordat ministerului păsuirea de 30 de zile și au suspendat temporar toate cererile înaintate autorităților. Dar, spun reprezentanții fermierilor, la cel mai mic semn că ministerul nu respectă propriile decizii, vor organiza proteste de amploare.

Sperăm și noi ca cele 30 de zile de păsuire, fără importuri din Ucraina să nu fie, de fapt, liniștea dinaintea furtunii...

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

8

6 6

Actualitate

30 de zile fără importuri din Ucraina!

Ce urmează?

8 Ghid nou pentru APIA. Stuful, plantă eligibilă 12 IPSO, partener de cursă lungă pentru cercetarea românească 16 AgroInfo 18 Ce fac alți europeni cu banii din PNS? 22 Fermierii au fost sarea şi piperul expoziţiei de la Arad 24 Zootehnia și-a făcut casă bună la Agromalim!

25 Necrolog: ȘTEFAN CSIZMADIA s-a stins din viață 26 Gândurile unui absolvent de Agronomie 30 Fermierii au bătut cu pumnu-n masa miniștrilor la Córdoba 31 Unde se duce 20% din producţia zootehnică mondială?

32 Kristin Petrache: „Mă descurc ca un om normal!”

36 125 de ani de oierie națională la Palas

54

100

50 Cultura mare

78 Utilaje agricole

50 Cerealele Ucrainei: UE s-a pronunțat!

Ce fac statele din prima linie?

52 Cât costă înființarea unei perdele forestiere?

54 10 măsuri de prevenire a fenomenului de deșertificare 56 Seceta amenință din plin investițiile agricole!

60 Cel puțin 20 de motive pentru evitarea monoculturii 62 Tehnologia nouă care preîntâmpină încă un an prost 64 ATENȚIE! Afidele dau iama în cerealele de toamnă 68 Super-cartoful rezistent la schimbările climatice 70 Cu cât a crescut producția de sfeclă de zahăr?

74

38

78 MF 8S i-a stârnit lui Sebi Tegla apetitul pentru investiții 80 Trei premiere absolute la AGROMALIM 84 Florin Văluşescu, MEWI: ”E greu să mai inventezi ceva în domeniul tractoarelor” 86 Magazia lu` Costică are de toate pentru toți fermierii 89 Primul pulverizator autopropulsat Kuhn 90 Decompactarea solului cu Apache 92 HORSCH a avut ce arăta la Press Day 2023 96 Fermieri care au ales Valtra: calitate și preț corect 98 Agricultură pe șenile la Longin SRL 100 Lemken e cu un pas înainte în inovația agricolă 104 Granularea furajelor cu echipamente Himel 106 Tehnologia Rotago: Cum poți semăna 2 culturi diferite la o trecere?

108 5 inovaţii Väderstad pentru o agricultură durabilă

112 Zootehnie

38 Agricultura 4.0

38 eAgronom ajută fermierii să valorifice carbonul sechestrat 40 Magnum 340 AFS autonom și Quadtrac 715 au cucerit Europa 42 NTG-urile s-au împotmolit în normele pentru brevetare 46 Trei branduri, un singur nume: SKY Agriculture 48 Puterea combinată a Krone, Lemken și Apex.AI

1-14 octombrie 2023

74 Horticultură

74 Livada cu smochini din marginea Buzăului 76 De la construcții în Italia, la ciuperci în România

112 Iaurtul de oaie din ferma de pe Valea Secașelor 114 SenseHub® pentru monitorizarea sănătăţii vacilor 116 Ce alegem: porci rezistenți sau porci ”sensibili”?

118 Cum gestionăm riscurile în ferma de capre?

120 Variola aviară, boala cu mortalitate ridicată!

122 Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

"Tare mult mi-aș dori să le putem stoca în cloud."

Digitalizarea este ușoară cu CLAAS. Descoperiți cum vă puteți face afacerea și mai eficientă și, prin urmare, mai profitabilă, cu ajutorul soluțiilor noastre digitale individuale, cum ar fi sistemul de asistență pentru operator CEMOS. Să facem împreună următorul pas, astfel încât să puteți continua să vă gestionați afacerea în mod optim și în viitor.

Together the next step in farming. digital.claas.com

Aflați mai multe despre soluțiile noastre digitale.

6

Ultima oră

Pagină realizată de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Sursa foto: iStock.com/Valeriia Sivakova

30 de zile fără importuri din Ucraina!

Ce urmează?

Conform Deciziei CE, la data de 15.09.2023 a încetat interdicția privind importurile din Ucraina, pentru grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță.

Ce au discutat fermierii români cu MADR?

C

ele mai recente analize arată că România a pierdut peste 3 miliarde Euro doar în cazul valorificării cerealelor anului agricol 2022, la care adăugăm pierderi preliminar estimate de peste 1,3 miliarde Euro asociate, până în prezent, anului 2023 - din cauza perturbării pieței regionale a cerealelor, creșterea semnificativă a costurilor logistice, prin acordarea facilităților de export, prioritate logistică,

LIBER LA IMPORT DOAR PENTRU ZOOTEHNIE În cele 30 de zile vor primi licențe de import doar operatorii economici din Zootehnie - pentru consum propriu în ferme, dar și din industria de procesare - în funcție de stocuri și necesarul pentru 6 luni de procesare.

S-a solicitat din partea organizațiilor profesionale ca cei care vor achiziționa produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensații pentru efectele negative create de introducerea pe piață, ci acestea să ajungă doar la operatorii economici care utilizează marfă de proveniență România și trasabilitate 100%.

1-14 octombrie 2023

renunțarea la controalele sanitar-veterinare și taxe vamale pentru cerealele din Ucraina.

FERMIERII ROMÂNI CER MADR SĂ IA URGENT MĂSURI! Cele mai mari organizații ale fermierilor din România cer Ministerului Agriculturii să intervină cu măsuri care să securizeze producția națională.

Clubul Fermierilor Români, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) și Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) susțin la unison că încetarea interdicției de import va avea un impact negativ asupra competitivității fermierilor români și asupra economiei noastre în ansamblu. În 19 septembrie, reprezentanții MADR, ANSVSA și Autoritatea Vamală Română s-au întâlnit cu fermierii. Care sunt concluziile?

MADR VREA 30 DE ZILE PĂSUIRE În ziua de 18.09.2023, la ora 22.00, Ucraina a prezentat Comisiei Europene un Plan de acțiune privind exporturile sale, astfel încât să nu se producă perturbări în piețele agricole ale țărilor membre vecine, prin care se prevede introducerea unui sistem de licențe de export Ucraina / licențe de importuri în România. Procedura de licențiere va fi elaborată în termen de 30 zile. Din

partea României, MADR este instituția responsabilă cu emiterea licențelor de import pe cele 4 produse principale. ”În această perioadă de 30 zile NU SE IMPORTĂ NIMIC din Ucraina. Dacă se vor realiza importuri în această perioadă, România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. În acest sens, Autoritatea Vamală va pune la dispoziție un call center și o adresă de email unde se vor putea depune de către orice cetățean sesizări și transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicției de import sau tranzit, a condițiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE și non-UE, inclusiv din punct de vedere al calității verificate de ANSVSA”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

DOAR TRANZIT. FĂRĂ IMPORTURI! Tratatul Uniunea Europeană - Ucraina și acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea și menținerea unor culoare de tranzit pentru produsele ucrainiene, nu rămânerea acestora în piețele statelor membre UE vecine Ucrainei. ”Pentru apărarea fermierilor noștri ne menținem hotărârea de a acționa împreună cu autoritățile doar în scopul TRANZITULUI de produse ucrainiene către țările sărace și nu pe piața comunitară”, mai spun reprezentanții AAC.

7

Plug purtat reversibil Teres 300

»

Viteză mare de lucru cu uzură minimă Cu SmartTurn și AutoAdapt 4, 5 sau 6 trupițe Pentru tractoare de 300 cp

Cormana SpeedBlade cu piept de cormană patentat de AMAZONE

10 8

5

AMAZONE piept de cormană Concurent 1 Concurent 2 Zonă de uzură la viteză de lucru de aprox. 5, 8 sau 10 km/oră Flux de pământ

Simte-te liber să ne contactezi!

Dalta acoperă fierul de plug: Punctul de îmbinare cu dalta protejează fierul de plug Resturi vegetale și alte resturi din câmp nu se pot prinde de daltă

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 | Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 | Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

AgroLegislație

GHID NOU PENTRU APIA. STUFUL, PLANTĂ ELIGIBILĂ Cu o lună și jumătate înainte de startul campaniei de acordare a subvențiilor agricole, MADR a modificat Anexa la Ordinul nr. 177/2023 pentru aprobarea Ghidului privind identificarea parcelelor LPIS.

S

ubvențiile agricole vor fi acordate în baza noilor prevederi. Ce conține noul Ghid informativ?

CUM SUNT DEFINITE SUPRAFEȚELE AGRICOLE? Suprafața agricolă înseamnă o suprafață care cuprinde: terenuri arabile, culturi permanente și pajişti permanente.

Terenurile arabile sunt acele terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, zone care respectă cerințele GAEC 8, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile.

1.

LIVADA TRADIȚIONALĂ EXTENSIVĂ Livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană.

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2.

Culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameiști, arbuști fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producție, pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care produc recolte repetate.

Pajiștile permanente sunt terenuri folosite ca pășuni permanente și fânețe permanente, consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane (inclusiv stuful, papura și rogozul, specii declarate eligibile recent, prin Ordinul de ministru 80/2023), care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; acestea pot include și alte specii, precum arbuști și/sau ar-

3.

bori, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante.

ARIA NETĂ ȘI TERENUL PÂRLOAGĂ Aria netă a blocului fizic este suprafața/aria calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile pentru care nu există obligația delimitării, acele suprafețe mai mici de 100 metri pătrați neutilizate în scop agricol dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați la nivelul parcelei de referință.

Această abordare trebuie aplicată şi de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin și nu exclude din parcela digitizată elementele neutilizate în scop agricol cu excepția celor definite pentru GAEC 8 eligibile pentru plata BISS. Terenul lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care ... ››› 10

Sursa foto: iStock.com/RonFullHD

8

Scanează-mă!

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Cum va fi acordată subvenţia pe suprafaţă din 2023?

9

10 AgroLegislație ››› 8 ...terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie - august. Pentru îmbunătățirea fertilității solului, un teren arabil declarat de către fermier ca fiind neproductiv poate fi lăsat în pârloagă pe același amplasament o perioadă de cel mult 4 ani.

REGULI DE DELIMITARE PENTRU BLOCUL FIZIC Blocul fizic se delimitează geografic pe limite stabile (drumuri, căi ferate, limitele așezărilor, cursuri de apă, canalele de irigaţii, baraje artificiale, marginea pădurii, arbori, garduri vii, limitele culturilor permanente, ziduri) având un identificator unic, înregistrat în sistemul de informaţii geografice (GIS - Geographic Information System) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS Land Parcel Identification System).

Blocul fizic se delimitează pe baza imaginilor ortofoto, a imaginilor satelitare sau pe baza măsurătorilor realizate în urma verificărilor în teren. Blocul fizic conține suprafețe agricole.

Suprafețele neagricole trebuie excluse din cadrul blocului fizic prin digitizare.

Statele membre UE aplică, până în 2027, planurile strategice convenite cu Comisia Europeană. Fiecare ţară şi-a conceput planul pe care îl derulează cu bani publici, în mare parte primiţi de la Bruxelles. Ce obiective şi-au propus principalele puteri agricole ale blocului comunitar? Ce urmăreşte Franţa prin Planul strategic?

a)

elementele neagricole indiferent de dimensiunea lor se exclud din blocul fizic dacă se regăsesc la limita blocului fizic; construcțiile de orice fel sunt excluse indiferent de dimensiunea lor; suprafețele neagricole din interior mai mari de 100 mp se exclud din blocul fizic; suprafețele neagricole mai mici de 100 mp din interior se deduc din aria blocului fizic dacă suma lor este mai mare de 100 mp.

Digurile şi şanţurile mai înguste de 2,5 m pot face parte din blocul fizic dacă sunt menţinute cu scopul drenării, doar pentru producţia agricolă.

Aceasta situaţie se întâlneşte şi la culturile de orez. În cazul culturilor permanente, pot exista benzi în interiorul şi împrejurul suprafeţelor respective (de exemplu, pentru manevrarea utilajelor agricole): aceste zone tehnologice, de regulă, nu

b) c) d)

trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic!

CUM DELIMITĂM PARCELELE? Parcela agricolă este o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă.

Parcelele agricole pentru fiecare fermier sunt înregistrate unic în sistemele informatice APIA și sunt numerotate cu cifre de la 1 la n, unde n este numărul maxim al parcelelor deținute de un fermier. În situația în care fermierul nu mai utilizează o parcelă, numărul alocat inițial nu mai este folosit pentru a numerota o altă parcelă.

Sursa foto: iStock.com/Cristalov

CÂND SE EXCLUD SUPRAFEȚELE? Regulile de excludere a suprafețelor neagricole din suprafața blocului fizic sunt:

PROIECTE PENTRU TINERII FERMIERI FRANCEZI

1-14 octombrie octombrie2023 2023

11

Hibrizi // Protecţia culturilor // Soluții digitale

Întotdeauna alături de tine Fiecare sezon este o călătorie – de la începuturi modeste, la o recoltă bogată.

Bayer este partenerul tău la fiecare pas, prin oferta noastră integrată de hibrizi de porumb, produse de protecție a culturilor și soluții digitale.

Suntem mereu lângă tine. Haide să valorificăm fiecare pas.

12 Articolul ediției

IPSO, PARTENER DE CURSĂ LUNGĂ PENTRU CERCETAREA ROMÂNEASCĂ

S

Un element esențial pentru activitatea de cercetare agricolă este dotarea tehnică, iar pentru Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, care exploatează peste 1.100 de hectare de teren arabil, IPSO Agricultură este un partener de lungă durată.

tațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda administrează 1.405 ha de teren, din care 1.175 ha de teren arabil, pe care produc sămânță din categoria bază: 300 ha cu grâu de toamnă, 67 ha cu triticale, 80 ha cu orzoaică, 28 ha cu mazăre, 37 ha cu sfeclă de zahăr, 24 ha cu grâu de primăvară, 30 ha cu ovăz, 160 ha cu porumb, 350 ha cu soia și 23 ha cu lucernă și sparcetă.

În plus, în două dintre cele patru ferme ale SCDA Turda, Stațiunea are în menținere stoc genetic pentru rasele de suine Mangalița și Bazna, cu un efectiv total de 430 de capete, stoc genetic pentru rasa de ovine Țigaie Ruginie, cu un efectiv total de 1.430 de capete, un nucleu de bovine de carne din rasa Limousine, cu 26 de capete,

precum și 13 capete de Bălțată Românească pentru carne. În parcul de mașini și utilaje agricole al Stațiunii sunt 22 de tractoare John Deere, de la 50 CP la 210 CP, două combine de pantă JD, o combină pentru recoltat porumb știuleți și utilaje agricole în valoare totală de peste 3 milioane de euro, toate achiziționate de la IPSO Agricultură.

Din postura de lider de piață, IPSO Agricultură oferă soluții specifice nevoilor fiecărui fermier, atât din punct de vedere al utilajelor, tehnologiei și ofertelor de preț, cât și din punct de vedere al serviciilor post-vânzare ROBERT FARC

Manager Regional Vânzări IPSO Agricultură

De la stânga la dreapta: Nicolae Tritean, directorul SCDA Turda, și Cornel Chețan, șef de fermă la Stațiunea Turda

1-14 octombrie 2023

Articolul ediției un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3.000 TONE DE SĂMÂNȚĂ ANUAL Pe 99% din suprafața arabilă, SCDA Turda produce sămânță doar din creațiile proprii. Stațiunea are omologate peste 32 de soiuri de cereale păiose, în jur de 40 soiuri și hibrizi de porumb, inclusiv de porumb zaharat și 24 soiuri de soia. Au înregistrate la ISTIS și alte soiuri, care probabil vor fi omologate în următorii doi ani.

Stațiunea Turda produce, anual, cca.

3.000 de tone de sămânță. ”Nu putem produce sămânță din toate soiurile pe care le avem omologate din cauză

că nu avem teren suficient”, afirmă Nicolae Tritean, care este director al Stațiunii din 2017. La 1 octombrie s-au împlinit 24 de ani de când Tritean lucrează la Stațiunea Turda.

TEREN PREA PUȚIN, FĂRÂMIȚAT ȘI SCUMP Din suprafața arabilă administrată de Stațiune, în proprietatea statului sunt doar 390 ha, iar pentru restul suprafeței, SCDA Turda are peste 400 de contracte de arendă, pentru care plătește anual între 800 și 1.000 kg de grâu pe hectar, la prețul stabilit de Consiliul Județean Cluj. În prezent, prețul este de 0,91 lei/kg, deși prețul pieței, în momentul de față, este de 0,80-0,83 lei/kg de grâu. ”A trebuit să facem demersuri către Consiliul Județean, care abia ... ››› 14

24 SOIURI DE SOIA OMOLOGATE Din cauza suprafețelor mici pe care le are la dispoziție, SCDA Turda poate produce sămânță din maximum 4-5 soiuri anual din fiecare plantă. Au încercat să facă parteneriate pentru producerea de sămânță din soiurile Stațiunii cu SCDA Secuieni, precum și cu firme private, precum Alcedo și Agrii România.

Din cele 24 de soiuri de soia omologate de SCDA Turda, cele mai cunoscute sunt Felix și Onix, precum și Cristina și Raluca, dintre soiurile mai noi. Anul acesta au încercat să producă sămânță și din soiurile Iris și Caro.

13

14 Articolul ediției ››› 13 ... la finalul lunii mai anul acesta a modificat prețul de referință. Până atunci, prețul era de 1,51 lei pe kilogramul de grâu”, explică Tritean.

UN SOI NOU COSTĂ 2-3 MILIOANE DE EURO Cercetarea românească produce rezultate, dar provocarea cea mai mare este ca acestea să ajungă în fermele din România. ”Degeaba omologăm soiuri noi, dacă acestea nu ajung în cultură”, afirmă Nicolae Tritean. ”Cel mai grav, din punctul meu de vedere, este fapul că Legea 45 din 2009, care spune că sursele de finanțare ale Stațiunii pot fi din vânzare de brevete și de soiuri, nu are încă norme metodologice de aplicare. În urmă cu patru ani, am primit o solicitare de la o firmă franceză care dorea să cumpere două soiuri din portofoliul SCDA Turda. Am discutat propunerea, la vremea respectivă, în Consiliul de Administrație al Stațiunii și am spus că și dacă primim 3 milioane de euro pentru un soi, nu dau soiurile respective, pentru că,

dacă nu există o legislație clară, care să spună cine fixează prețul de vânzare, poate să vină Curtea de Conturi și să spună că le-am dat prea ieftin, că poate un soi merita 3,5 milioane de euro, cu toate că, dacă nu îl dai cu două, trei milioane de euro, cât ar fi prețul pentru un soi foarte bun, soiul respectiv, în câțiva ani, va fi depășit, poate chiar de propriile noastre creații și rămâne în vitrină.

Noi ne mândrim cu creația noastră, dar dacă soiul nu este în cultură, ce folos?”, explică șeful SCDA Turda.

Acesta afirmă că a discutat problema și la nivelul Academiei de Științe Agricole, și la nivelul Ministerului Agriculturii, însă schimbările politice succesive au făcut ca o rezolvare să bată pasul pe loc, deși legea este aprobată din 2009, iar Hotărârea de punere în aplicare a legii a fost aprobată în 2018.

PARC COMPLET DE MAȘINI ȘI UTILAJE AGRICOLE DE LA IPSO Cu toate neajunsurile explicate de șeful SCDA Turda, instituția a reușit, totuși, ca, în fiecare an din 2007 până în prezent, să nu aibă pierderi financiare.

Investiția în mașini și utilaje

agricole și în dotarea laboratoarelor de cercetare și dezvoltare a fost esențială în activitatea Stațiunii.

Colaborarea cu IPSO a început în 2004, când SCDA Turda a cumpărat, în leasing, două tractoare noi John Deere, de 120 CP. Până atunci, la Stațiunea Turda se lucra doar cu tractoare U 650. În 2012, au cumpărat încă un tractor nou JD 6630, de 130 CP. Apoi, din 2013 până în 2015, printr-un proiect cu fonduri europene, Stațiunea Turda a achiziționat utilaje agricole și echipamente pentru dotarea laboratoarelor de cercetare în valoare de peste 3 milioane de euro, printre care două tractoare John Deere 5050,

Articolul ediției

de 50 CP, pentru departamentul de cercetare, patru tractoare JD 5090 M, de 90 CP, un tractor JD 6120 R, de 210 CP, o combină JD W540, o mașină de erbicidat tractată JD 724 cu lățimea de lucru de 18 m, o presă de balotat, încărcătoare frontale pentru tractoare, o semănătoare, o mașină de împrăștiat gunoi de grajd, o combină de recoltat porumb știuleți, două combine mici pentru parcele și utilaje de prelucrat solul cu lățimi de lucru de la 1,5 m la 4 m.

Combinele John Deere sunt bune, dar omul de pe combină e sfânt, așa să scrieți!

CORNEL CHEȚAN

Șef de fermă la Stațiunea Turda

O SOLUȚIE SALVATOARE ”Cei de la IPSO s-au înscris la licitația publică și au câștigat cu toată oferta de utilaje și de echipamente pe care noi am solicitat-o”, explică Nicolae Tritean, directorul SCDA Turda.

Acesta afirmă că dacă IPSO nu ar fi găsit soluția de a acoperi toate cerințele de utilaje agricole și de echipamente solicitate de către Stațiune, instituția risca să piardă toate fondurile din proiectul în valoare de 6 milioane de euro prin care a reușit să își construiască și să își doteze noi laboratoare de cercetare și dezvoltare și să își modernizeze parcul de mașini și utilaje agricole.

Din 2015 până în prezent, SCDA Turda a mai cumpărat de la IPSO, din fondurile proprii ale Stațiunii, tot prin licitație publică, un tractor JD de 195 CP și, în 2020, o combină John Deere S770i HillMaster cu flux axial, echipată cu header pentru recoltat cereale păioase și plante leguminoase, cu care recoltează și soia, și cu echipament pentru recoltat porumb boabe.

VITEZĂ MARE LA RECOLTAT CU COMBINA JD S770I ”La cereale păioase putem merge cu o viteză mai mare, de până la 6 kilometri pe oră, pentru că recoltăm la o înălțime de 15 centimetri, însă la soia, pentru că recoltăm la o înălțime mai mică, foarte aproape de sol, mergem cu o viteză mai mică, de 2-3 kilometri pe oră”, spune Florin Anca, cel care lucrează pe combina JD S770i.

NICI O CHELTUIALĂ ÎN ZECE ANI LA COMBINELE JOHN DEERE ”Cu combina John Deere W540, în zece ani nu am avut nici o cheltuială în afară de consumabile. I-am luat doar două curele, iar la combina John Deere mai nouă, pe care o avem de trei ani, abia anul acesta i-am cumpărat o curea de ventilator”, spune Cornel Chețan, șef de fermă la Stațiunea Turda de 20 de ani. Chețan lucrează la SCDA Turda din 1985 și, în prezent, conduce două din cele patru ferme ale Stațiunii.

Acesta afirmă că este foarte practic și convenabil ca Stațiunea să aibă un singur furnizor de utilaje agricole, având în vedere toate lucrările de întreținere și de service necesare pentru un parc de utilaje atât de mare.

15

O PIAȚĂ CU REGULI DIFERITE ”Noi știm să creăm soiuri, dar până să ajungi să le pui pe piață este un drum lung. Încercăm să facem față pe această piață, deși avem reguli diferite. Suntem prea mici pentru un război cu multinaționalele, ale căror soiuri ajung pe piață, chiar dacă sunt de patru, cinci ori mai scumpe decât ale noastre, deși pro­ ducțiile soiurilor respective nu depășesc pro­ ducțiile soiurilor create de Stațiunea Turda.

Noi, fiind instituție publică, suntem obligați să încasăm banii din vânzarea semințelor la maximum 30 de zile. În schimb, firmele co­ merciale pot să­și vândă marfa către fermieri și să încaseze banii la recoltare sau la anul”, explică șeful Stațiunii Turda.

Acesta afirmă că cel mai important lucru este ca fermierii să cunoască producțiile și realizările cercetării românești, însă pentru aceasta este nevoie de promovare, care este insuficient finanțată de statul român. ”Încercăm să organizăm, în fiecare an, evenimente pentru cultura de porumb, de soia, de grâu, dar bugetul de promovare al Stațiunii aprobat pe tot anul 2023 a fost de 15.000 de lei. Faceți un calcul câți bani rămân pentru un eveniment la care noi am vrea să invităm circa 200 de oameni”, mai spune Nicolae Tritean.

16 Agroinfo

Sursa foto: iStock.com/deyanarobova

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Se lucrează la ”Legea Porcului”!

CE CONDIȚII VOR TREBUI SĂ RESPECTE CRESCĂTORII?

”N

ormele de aplicare a Legii porcului, prin care ne propunem să combatem pesta porcină africană pe teritoriul României, vor fi emise până la finalul lunii septembrie, a declarat Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVSA. Deşi nu mai există o limitare în ceea ce priveşte numărul de animale care pot fi crescute în gospodăriile populaţiei, vor fi impuse măsuri draconice de biosecuritate care vor trebui respectate de crescătorii de porci, precizează Bociu. Acesta susţine că pentru a reglementa zona privind despăgubirile acordate crescătorilor de porci a fost cooptat Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICADR), care va furniza săptămânal preţurile din acest sector pentru a nu mai exista discrepanţe între diferite zone ale ţării.

Bociu a menţionat că numărul focarelor de pestă porcină africană (PPA) s-a redus în ultimii doi ani de peste trei ori, de la 1.660 la câteva sute în prezent, dar cele mai multe sunt active în gospodăriile populaţiei.

Conform ultimelor date centralizate de ANSVSA, PPA evoluează în 190 de localităţi din 21 de judeţe, fiind active 481 de focare. De la prima semnalare a virusului PPA în România la 31 iulie 2017 şi până în prezent au fost eliminaţi peste 1,6 milioane de porci afectaţi de boală iar 7.259 cazuri au fost semnalate la mistreţi. Întrebat ce şanse are România de a eradica această boală şi care ar fi un orizont de timp, şeful ANSVSA a transmis că singura soluţie ar fi apariţia unui vaccin.

1-14 octombrie 2023

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a­i putea accesa!

Controale APIA în teren!

Ce probleme au apărut cu modulul inteligent?

Sunt plățile în pericol?

Sprijin legume în spații protejate Care e cuantumul ajutorului și cine benficiază de acești bani?

Plățile fermierilor, în pericol?

Sindicatul APIA avertizează. Vezi scrisoarea deschisă adresată Guvernului! Și Ungaria susține derogarea!

Ce șanse are solicitarea României de amânare a implementării GAEC 7 și GAEC 8?

Despăgubiri pentru secetă Asigurarea culturilor devine o necesitate.

Cum pot fi gestionate riscurile?

Ați primit banii pentru ”Tomata”?

Când au început plățile pentru program și care sunt sumele alocate?

Agroinfo

Subvenția de 2 lei/litru pentru motorina agricolă

APIA informează că până la data de 26 octombrie 2023 inclusiv, primește cereri de acordare a sprijinului de urgență pentru sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase. Potențialii beneficiari sunt așteptați la Centrele APIA pe a cărui rază teritorială a fost depusă cererea unică aferentă anului 2022, în vederea depunerii cererii de acordare a sprijinului de urgență.

Acest ajutor se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și/sau la fața locului aferente cererii de plată unică pe suprafață depuse în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb/orz/floareasoarelui/rapiță.

APIA pune la dispoziția solicitanților cereri pretipărite cu suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului aferente fiecărei culturi pentru anul 2022.

Pentru acordarea sprijinului de urgență, solicitanții trebuie să depună cererea pretipărită pusă la dispoziție de către APIA însoţită de copia documentului de coordonate bancare - cont bancar activ, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea unică de plată pentru anul 2022.

Sursa foto: iStock.com/Smederevac

Până când trebuie depuse cererile?

Transferul exploatației agricole

Ministerul Agriculturii precizează că tinerii fermieri care se pregătesc să solicite anul acesta ajutorul din cadrul intervenției DR 30 Sprijin instalare tineri fermieri și au depus cererea unică APIA ca persoană fizică, iar ulterior au devenit persoană juridică pentru a încasa banii europeni, trebuie să-și modifice și cererea APIA, adică să-și schimbe statutul în forma de organizare a activității economice cu care vor să solicite sprijin pentru instalare. Astfel, solicitantul va efectua transferul exploatației pe noua entitate cu care solicită sprijin în cadrul acestei intervenții, în conformitate cu cerințele intervenției.

Noua entitate poate fi: persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II), întreprindere familială (IF) sau orice formă juridică de organizare a activității economice, așa cum sunt detaliate în forma consultativă a ghidului solicitantului, disponibil pe site-urile MADR și AFIR. Intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri va fi lansată în luna octombrie 2023.

Sursa foto: iStock.com/Bogdanhoda

Ce trebuie să mai depună tinerii fermieri la APIA?

Subvenții de 15 milioane Euro!

”Banca Europeană de Investiții (BEI) a semnat un împrumut de risc de 15 milioane EUR, susținut de programul InvestEU, cu CrowdFarming, o platformă online pentru fermierii europeni care vând direct consumatorilor finali. Sprijinul este destinat fermierilor care practică agricultura ecologică”, a anunțat europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte Comisia AGRI, Bruxelles.

Piața CrowdFarming are în prezent peste 300 de fermieri din 13 țări europene, care vând consumatorilor finali fără intermediari. CrowdFarming oferă fermierilor site-ul web, logistica, serviciul pentru clienți, instruirea și suportul de marketing. Aceștia sunt selectați de agronomi, care se asigură că acești fermieri aplică cele mai înalte standarde de sustenabilitate, calitate și producție. Pentru a intra pe piață, fermele trebuie să practice agricultura ecologică sau să treacă la astfel de practici.

Alocarea de fonduri din partea BEI va sprijini creșterea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare ale companiei, având ca scop îmbunătățirea pieței digitale și dezvoltarea instrumentelor care promovează practici agricole durabile în Europa, contribuind astfel la stabilirea unui lanț de aprovizionare cu alimente mai sustenabil și mai echitabil.

Sursa foto: iStock.com/Sakorn Sukkasemsakorn

Cine sunt beneficiarii noului sprijin finanțat prin InvestEU?

17

18 Europa agricolă

CE FAC ALȚI EUROPENI CU BANII DIN PNS?

Statele membre ale Uniunii Europene aplică, în domeniul agricol, începând cu anul 2023 până în 2027, Planurile Strategice convenite cu Comisia Europeană, ținând cont de principiile din Pactul Verde.

C

are sunt obiectivele majore și sumele alocate prin PNS, în cazul Germaniei, Spaniei și Olandei?

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CARE ESTE AMBIȚIA GERMANĂ?

O linie de finanțare de 933 milioane de euro este deschisă pentru sprijinirea a peste 8.700 de proiecte de modernizare a fermelor prin investiții, cum ar fi, de pildă, instalarea de plase de protecție împotriva grindinii și achiziționarea de mașini și echipamente noi (de exemplu, pentru agricultura de precizie).

Alte 177 de milioane de euro vor sprijini adoptarea schemelor de asigurări agricole. Totodată, statul german va sprijini fermierii să își convertească exploatațiile la agricultura ecologică

sau să continue să activeze în acest sector, suma alocată fiind de aproape 2,4 miliarde de euro.

Ambiția Germaniei este ca cel puțin 30% din terenurile agricole să fie cultivate în sistem ecologic până în 2030. Totodată, sectorul de procesare va fi sprijinit cu 169 de milioane de euro. Suma totală de care va beneficia Germania în următorii ani este de 34.454.210.729 de euro.

PESTE 800 MII DE FERMIERI SUNT ACTIVI ÎN SPANIA Legumicultura, floricultura, pomicultura și creșterea/procesarea suinelor sunt, în Spania, sectoarele cele mai importante din punct de vedere al valorii producției. Spania asigură jumătate din producția de măsline a... ››› 20 Scanează-mă!

Polonia doreşte să reducă decalajul de venituri între fermele mici şi mijlocii, pe de o parte şi exploataţiile agricole mai mari, pe de altă parte. Cum şi-a propus să atingă acest obiectiv?

Sursa foto: iStock.com/JackF

CÂȚI GERMANI STAU LA SAT? Peste 276.000 de ferme sunt active în Germania, dimensiunea medie fiind de aproximativ 61 ha. În ce privește vârsta fermierilor, în jur de 40% dintre aceștia au 55 de ani sau chiar mai mult, în timp ce numai 7% au sub 35 de ani.

Aproape 13 milioane de germani trăiesc în regiuni predominant rurale, procentul fiind de 16% din populație, în timp ce 41% trăiesc în regiuni intermediare, cu un anumit grad de urbanizare.

Fermele mici și mijlocii vor beneficia, în special, de o plată suplimentară în limita a 60 de hectare per fermier.

Multe dintre aceste ferme sunt, de asemenea, situate în regiuni muntoase și în alte zone cu constrângeri naturale unde agricultura este dificil de practicat. Suma alocată pentru aceste ferme este de 1 miliard de euro.

un articol de

STELIAN RĂDESCU

1-14 octombrie octombrie2023 2023

19

20 Europa agricolă

Sursa foto: iStock.com/kim willems

Floricultura, produsele lactate, ouăle, carnea, legumele și fructele sunt sectoarele cele mai importante din punct de vedere al valorii producției.

Aproximativ 66% din terenul Țărilor de Jos este folosit în scopuri agricole. Sunt active în jur de 51.000 de ferme, cu o dimen­ siune medie a fermei de 32 de hectare. Ex­ portul olandez de alimente valorează peste 100 de miliarde de euro pe an!

Prin Planul Strategic, fermierii olandezi vor avea la dispoziție 17,5 milioane de euro, în fiecare an, pentru asigurarea recoltelor.

Organizațiile de producători sunt de mare importanță pentru sectorul olandez al fructelor și legumelor, fiind așteptate să participe la aceste forme asociative 1.800 de exploatații agricole. 760 de milioane de euro vor fi alocați pentru mai mult de 1,5 mi­ lioane de hectare pentru a încuraja și spri­ jini fermierii să aplice practici agricole care protejează solul și reduc utilizarea nutrien­ ților și pesticidelor.

Totodată, Olanda va ajuta 3 mii de tineri să se lanseze în agricultură. În același timp, fiecare fermier olandez va primi un voucher în valoare de 1.750 de euro, pentru formare profesională.

Suma totală alocată Olandei este de 4.910.025.331 de euro.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Sursa foto: iStock.com/Natallia Dzenisenka

CÂT VALOREAZĂ VOUCHERUL OLANDEZ?

››› 18 ...Uniunii Europene și o treime din recolta de fructe.

77% din teritoriul spaniol este reprezentat de zone predominant rurale și de regiuni intermediare. 3,4% din populație trăiește în zone predominant rurale și 33,3% din spanioli locuiesc în regiuni intermediare. În Spania sunt activi peste 800.000 de fermieri, din care jumătate dețin ferme de 5 hectare sau mai puțin.

Peste 750 de milioane de euro vor fi utilizați pentru a ajuta 128.580 de ferme să participe la grupuri de producători, organizații de producători, piețe locale, lanțuri scurte de aprovizionare și scheme de calitate. Acest sprijin poate ajuta la îmbunătățirea organizării lor, la susținerea costurilor legate de conceperea proiectelor și la compensarea anumitor costuri administrative inerente, cum ar fi înregistrarea și controalele.

SATE INTELIGENTE ÎN SPANIA Totodată, vor fi sprijinite 372 de investiții care vizează, printre altele, îmbunătățirea izolației termice a clădirilor fermelor și producerea de energie, în fermă, din resurse regenerabile.

Pe cel puțin 86% din suprafața agricolă utilizată vor trebui respectate re-

Laleaua este cea mai cunoscută floare din Olanda. Piața olandeză de flori este cea mai mare din întreaga lume iar florile merg bine la export! gulile de bune practici agricole. De precizat că 6 miliarde de euro vor fi alocate pentru fermierii care se angajează în acțiuni de mediu mai ambițioase, cum ar fi captarea carbonului și menținerea caracteristicilor peisajului.

540 de milioane de euro sunt destinați intervențiilor benefice pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, cum ar fi prevenirea incendiilor forestiere și salvarea biodiversității. Spania își propune să cultive 20% din terenurile sale agricole în sistem ecologic.

Peste 58.000 de întreprinderi rurale, inclusiv întreprinderile din bioeconomie, vor fi sprijinite prin Planul Strategic spaniol. Vor fi create 17.347 de noi locuri de muncă și vor fi dezvoltate 16 sate inteligente. Spania va beneficia de o sumă totală de 34.426.947.231 de euro.

21

22 Agromalim 2023

Fermierii au fost sarea şi piperul expoziţiei de la Arad Ediţia cu numărul 33 a târgului AGROMALIM a fost mai mult despre oameni decât despre tehnologii agricole.

Nu pentru că acestea din urmă ar fi lipsit cu desăvârşire, ci mai degrabă pentru că fermierii au constituit sarea şi piperul expoziţiei de la Arad.

C

el puţin din punct de vedere al interesului jurnalistic, întrucât fermierii care au venit la Agromalim au avut subiecte interesante de împărtăşit, într-o perioadă destul de zbuciumată pentru sectorul agricol din ţara noastră.

SEMNALE DE ALARMĂ PE GRANIŢA DE VEST Dan Herţeg, unul dintre fermierii performanţi din vestul ţării, a venit ca de obicei la Agromalim pentru a lua pulsul pieţei, însă nu atât de optimist precum îl ştiam. La fel ca mulţi dintre cei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, a simţit pe propria-i piele ce înseamnă criza ucraineană şi efectele acesteia pe piaţa cerealelor. „Chiar dacă am obţinut producţii bune la grâu, preţurile lasă de dorit. Unde mai pui că

1-14 octombrie octombrie2023 2023

tragem, dar autorităţile competente nu fac nimic pentru a împiedica aceste practici”, se plânge fermierul din Semlac, judeţul Arad.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

inputurile şi în special îngrăşămintele s-au scumpit foarte mult, încărcând practic costurile pe hectar. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, războiul din Ucraina are un impact puternic asupra fermierilor români. Fluxul acesta de mărfuri şi tranzitul lor prin ţara noastră îl resimţim şi noi. Cei care importă cereale din Ucraina au închiriat depozite în Ungaria de unde ulterior le reintroduc în ţara noastră ca marfă intracomunitară. E un semnal de alarmă pe care trebuie să-l

SUBVENŢIONAREA EXPORTURILOR UCRAINENE, O MARE GREŞEALĂ Din punctul său de vedere, cerealele ucrainene nu ajung acolo unde este mai mare nevoie de ele, în Africa şi alte regiuni sărace ale lumii, ci de cele mai multe ori acestea rămân în Europa, iar costurile sunt suportate de noi toţi. „Dacă noi fermierii români avem un cost al producţiei mai mare decât îl au fermierii ucraineni, nu e corect ca Uniunea Europeană să subvenţioneze exporturile lor. În condiţiile în care grâul ucrainean e

Alexander Degianski şi Dan Herţeg (foto dreapta)

Agromalim 2023

ÎNCEP SĂ SE VÂNDĂ FERME

Am ajuns să pot să-mi continui activitatea încă un sezon doar pentru că mi-am drămuit bine banii şi nu am făcut nici o investiţie majoră VASILE TARZIU

Fermier în jud. Timiş

oricum cu 40% mai ieftin şi nu se plătesc taxe vamale. Pe de altă parte, ucrainenii nu au restricţiile pe care le avem noi, la neonicotinoide şi alte produse.

De aici rezultă şi o diferenţă de calitate a cerealelor. Am fost şi am rămas o generaţie de sacrificiu”, consideră administratorul societăţii Agro Raluca.

CHELTUIELI MARI PE HECTAR Exponent al tinerei generaţii de fermieri, Alexander Degianski afirmă că, deşi producţiile au fost mulţumitoare anul acesta la el în fermă, când a trebuit să tragă linie a constatat

Am fost şi am rămas o generaţie de sacrificiu DAN HERŢEG

Fermier din Semlac, judeţul Arad

23

că profiturile nu au fost deloc la nivelul scontat. „Rapiţa a performat cel mai bine, în condiţiile în care am recoltat o medie de 4 tone la hectar şi am valorificat-o cu un preţ mediu de 1.920 lei tona. Astfel ne-am acoperit costurile şi am obţinut şi un profit acceptabil. Din păcate, la grâu şi orz nu am ieşit atât de bine. Chiar dacă am scos peste 6,5 tone de grâu pe hectar, preţurile actuale nu ne aduc mari satisfacţii. E ca şi cum am fi lucrat de pomană pentru că am cheltuit peste 1.100 de euro pe hectar cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii”, a argumentat cel care ocupă şi funcţia de consilier al ministrului Agriculturii.

UN AN FĂRĂ PROFIT La rândul său, Vasile Târziu se declară oripilat de ceea ce se întâmplă la noi în ţară legat de traficul de cereale la Marea Neagră. „Am văzut graficul de intrare al camioanelor în Portul Constanţa în care se observă clar că ucrainenii au prioritate. Eu am vândut grâu unui trader, care nici până acum nu l-a ridicat pentru că nu are cum să-l livreze. Sunt trenuri ţinute în câmp o săptămână până să primească accesul în port”, mi-a explicat fermierul din Cenad, judeţul Timiş. Acesta a semnat contractul de vânzare a grâului la sfârşit de februarie, când kilogramul era cotat la 1,06 lei, mult peste ceea ce se oferă în prezent. Cu toate astea, făcând acum un bilanţ la final de an agricol, bănăţeanul spune că în cel mai bun caz a reuşit performanţa de a nu ieşi în pierdere, aşa cum probabil s-a întâmplat în cazul multor fermieri.

Oricât de ocupat ar fi, Dimitrie Muscă, probabil cel mai cunoscut fermier din vestul ţării, şi­a făcut şi el timp pentru a vizita Agromalim, aşa cum o face de fiecare dată, însă părea la fel de dezamăgit de actuala conjunctură în care ne aflăm. „Toţi politicie­ nii, în frunte cu prim­ministrul, sunt irespon­ sabili. Am ajuns în situaţia în care au început să se vândă ferme. Pentru că, pe bună drep­ tate, îţi pui problema dacă vrei să continui în pierdere sau te opreşti. Mâine, poimâine ne vom trezi că nu mai avem agricultură. Ni­ meni nu pare să vadă această tragedie prin care trecem noi fermierii. Ar trebui să ieşim în stradă să cerem să ni se facă dreptate, dar din păcate nu suntem uniţi şi pe undeva ne merităm soarta. Impactul financiar este foarte mare din cauza scăderii preţurilor la cereale. Eu am pierdut 500 de lei pe tona de grâu, iar guvernanţii şi cei de la Bruxelles ne despăgubesc cu 8 euro pe tonă! E o bătaie de joc”, a răbufnit directorul general al Com­ binatului Agroindustrial din Curtici.

INTERESUL NAŢIONAL AR TREBUI SĂ PRIMEZE! Muscă nu contestă nevoia de a susţine Ucraina în conflictul nedrept pe care Rusia a târât­o, însă e de părere că întâi de toate ar trebui protejat interesul naţional. „Sunt de acord să­i ajutăm pe ucraineni să­şi valori­ fice producţia, dar nu cu preţul distrugerii propriei noastre economii. Agricultura aces­ tei ţări suntem obligaţi să o protejăm. Atât Ciolacu, cât şi Ciucă sau Iohannis sunt nişte calamităţi pentru România, şi le pot demons­ tra asta cu creionul pe hârtie. Dar pe undeva e şi vina noastră, a fermierilor, că suntem dezorganizaţi şi nu suntem în stare să ne facem auzite vocile”, a ţinut să sublinieze fermierul arădean care lucrează 7.600 de hectare, având şi activitate zootehnică.

Dimitrie Muscă

24 AgroExpo

Zootehnia și-a făcut casă bună la Agromalim!

Rasă, casă, masă. Acest trio de bază al creșterii animalelor s-a regăsit și la ediția cu nr. 33 a expoziției Agromalim. În corturile zootehnice au fost prezente cam toate speciile de fermă şi de hobby. un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

e ştie deja că un punct forte al târgului de la Arad este sectorul zootehnic. La ediția desfășurată între 7 și 10 septembrie, au fost amenajate, în premieră, două corturi de mari dimensiuni pentru boxele cu animale.

OILE AU FOST CA LA ELE ACASĂ Unul dintre cele două corturi a fost destinat exclusiv ovinelor și caprinelor aparținând crescătorilor membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Păstorul Crişana” Arad, exemplarele aduse fiind atât din rase de lapte, dar şi de carne. În ringul de prezentare, specialiştii invitaţi au descris rasele de ovine specializate pentru lapte și carne, exemplificând cu valoroasele animale prezente în expoziţie. În cea de-a doua zi de Agromalim a avut loc prezentarea principalelor populații a rasei Țurcană - varietățile bălă/oacheșă, brează şi bucălaie, fiind invitaţi în ring şi crescătorii care au expus animalele în târg.

DE LA FERMĂ, LA FURCULIȚĂ Asociația Crescătorilor de Vaci ”Bălțată românească” Tip Simmental a continuat, și la Agromalim, campania națională de promovare a produselor și consumului de produse premium din carne și lapte de Bălțată românească, prezentând practic conceptul integrat ”Farm to Fork”. Vizitatorii au putut savura deja binecunoscuții burgeri cu carne de Bălțată, preparați la fața locului de un chef tocmit de cei de la Asociație.

Nu au lipsit nici animalele - exemplare din rasele BR și Brună - boxele cu

1-14 octombrie 2023

animale fiind amenajate de partenerii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine Arad și Asociația Crescătorilor de Animale din Arad.

Partea de genetică și ameliorare a lanțului valoric pentru Bălțata românească a fost asigurată de partenerii de la Semtest Craiova.

RASE DE CARNE LA AGROMALIM Angusul a fost bine reprezentat și la Expo Arad. Asociația Aberdeen Angus România a participat cu un efectiv de 6 taurine Aberdeen Angus, 2 tauri și 4 femele, animale provenite de la ferme din județele Timiș și Bihor.

A fost prezentă cu animale și Asociația Crescătorilor de Bovine din Timiș ”Narcisa”.

PRODUS ÎN ROMÂNIA, DEGUSTAT LA AGROMALIM! Am întâlnit la Arad reprezentanții Cooperativei Caprirom Sud Muntenia care au venit cu bunătăți produse de crescătorii reuniți în această organizație: cașul afumat de munte și brânza maturată din lapte de capră.

De la un alt stand, vizitatorii au putut gusta și cumpăra Telemeaua de Sibiu certificată european IGP - Indicație Geografică Protejată, în urmă cu 4 ani.

Am stat de vorbă cu Florin Dragomir, crescător de ovine din Vurpăr, jud. Sibiu, președintele Asociației Producătorilor de Telemea de Sibiu. Despre activitatea celor două organizații citiți detalii în ediția următoare. În această revistă, la paginile 112113, am scris povestea iaurtului de oaie de pe Valea Secașelor din jud. Alba, expus în premieră la un târg agricol de familia Bârsan.

AGROMALIM 2023, ÎN CIFRE Ediţia de anul acesta a expoziției de la Arad a reunit 310 participanţi, 283 din România şi 27 din străinătate, care au expus pe o suprafaţă de 36.500 mp, din care 4.500 interior şi 32.000 exterior.

Peste 16 mii de vizitatori au trecut pragul Agromalim în cele 4 zile ale târgului.

Necrolog 25

ȘTEFAN CSIZMADIA S-A STINS DIN VIAȚĂ C u mare durere în suflet ne-am luat rămas bun de la un bun prieten și colaborator, un OM și un profesionist desăvârșit, care s-a dedicat, cu pasiune și pricepere, activității de dezvoltare și ameliorare a zootehniei în județul Arad. În ziua de 18 septembrie 2023 inima lui ȘTEFAN CSIZMADIA (Piști, cum îl știa o țară întreagă) a încetat să mai bată.

A plecat un părinte, soț, bunic și socru devotat și ocrotitor, un prieten desăvârșit. A trăit ca o lumină și a luminat curat, fără fum, fără să ardă sufletele tuturor celor cărora le-a fost aproape. Și-a iubit necondiționat profesia de inginer zootehnist și în amintirea colegilor de la Agenția Națională pentru

Zootehnie va rămâne un reper de profesionalism, la fel cum va fi și pentru colegii de la Asociația Păstorul Crișana.

Avea pentru toată lumea un zâmbet și un gând bun. Rămân în urma lui, cu durere nealinată, fiicele Andreea și Bianca, soția înlăcrimată și singură, ginerele și nepoții prea timpuriu întristați.

A trăit cu scop, a creat, a construit și a lăsat în urma sa fapte care vor fi pomenite mulți ani de acum încolo. A plecat fără de timp iar în absența lui nimic nu va mai fi la fel.

Dar amintirea unui OM bun va rămâne veșnic în inimile celor care l-au cunoscut!

Dumnezeu să îl odihnească!

Condoleanțe familiei îndurerate.

Colectivul revistei Ferma

Găsiți produsele noastre la www.industriehof.com

PREGĂTITI-VĂ DE ´ ARAT CU PIESE DE UZURĂ INDUSTRIEHOF! Ţîrle, Călin

Manager Regional Vânzări

+40 72 77 66 582 c.tirle@industriehof.com

072 77 66 582 industriehofromania

Sursa foto: iStock.com/~UserGI15633745

26 Educație agricolă

Gândurile unui absolvent de Agronomie

Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la absolvirea Facultății de Agronomie a unei promoții care, la Revoluția din ’89 avea 30 de ani: forța motrice în alinierea agriculturii românești la standardele UE!

A

m avut privilegiul de a participa la două din evenimentele prilejuite de revederea aniversară a colegilor din două centre universitare: Iași și Timișoara. La Iași, pentru ca am absolvit acolo facultatea, în 1983 și la Timișoara, pentru că primii doi ani am studiat acolo.

ARC PESTE TIMP, ARC PESTE CARPAȚI Din cei 132 de absolvenți de la Iași au răspuns prezent 37 dar, împreună cu soții/soțiile și cu câțiva profesori s-a format un grup de vreo 60 de emoționați participanți.

Deschiderea evenimentului s-a ținut pe data de 18 august în Aula U.S.V. Iași cu un curs festiv, apoi o cină cu depănări de amintiri, într-o frumoasă locație de deasupra Copoului studenției noastre.

Promoția de la USV din Timișoara a ales o locație turistică, la Moneasa, în zilele de 24 și 25 august. Din cei 129 de absolvenți au participat 34 de colegi.

1-14 octombrie 2023

un articol de

VASILE POP SILAGHI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Din ambele promoții n-au putut răspunde prezent un număr de câte 13-14 absolvenți trecuți la cele veșnice și un număr mult mai mare de profesori, suiți și ei la Ceruri. Momentele de reculegere ținute în amintirea lor au stors primele lacrimi. Apoi, alte lacrimi, de bucurie de această dată, când, desfăcând barierele vârstei și ale depărtării, ne-am desfășurat frenetic, în voie bună și în povești, mare parte din noapte.

Scanează-mă!

Află când și cum a început Vasile Pop Silaghi colaborarea cu Revista Ferma!

O GENERAȚIE CU 80 MILIARDE DE PÂINI ÎN 40 DE ANI! A fost mai mult decât o onoare faptul că am luat cuvântul în fața foștilor mei colegi. Am încercat să mă pregătesc ca pentru cel mai greu examen și am decis să redau cititorilor revistei câteva dintre gândurile unui absolvent de Agronomie și din viața de fermier care a urmat absolvirii.

Sunt parte din generația care la Revoluția din 1989 avea 30 de ani, o vârstă la care orice vis poate să devina realitate. Abia ne obișnuisem cu un sistem și iată că, în plină forță și cu deosebit entuziasm am îmbrățișat sistemul democratic pe care atunci credeam că-l vom desăvârși noi. După încă mai mult de 30 de ani, au mai rămas totuși frustrări și nostalgii...

Dacă am face un calcul ipotetic, noi, cei 132 de absolvenți ai promoției 1983 - Agronomie Iași, toți potențiali fermieri de câte 500 de ha în medie, am produs în România, în cei 40 de... ››› 28

27

28 Educație agricolă ››› 26 ...ani, aproximativ 80 miliarde de pâini, adică vreo 4000 de pâini pentru fiecare român. Am ținut astfel în viață națiunea cu pâine, mai mult de 10 ani de zile! Este amprenta concretă a unei generații de agronomi.

Am schimbat 26 de miniștri ai agriculturii (ei bine, nu i-am schimbat noi!)... Păcat că n-am avut niciun ministru dintre noi, ar fi avut succes!

Am trăit ca niște torțe veșnic aprinse.

Noi am fost în fața tuturor provocărilor și a schimbărilor, noi am cucerit redute, dar am și pierdut, am căzut și ne-am ridicat, ne-am rănit și ne-am vindecat, am plâns, dar ne-am și bucurat. Trăirea noastră a fost intensă, dar parcă prea intensă și destul de aspră...

EUGEN JEBELEANU ”Aproape de pământ”

ales bunici! Ce poate să fie mai frumos decât să ai cui povesti întâmplările tale pline de neprevăzut, eroismul de care ai dat dovadă în 40 de ani de luptă continuă cu schimbarea!

Nu-i așa că te încearcă emoții? Da, pentru că sufletul tău ascuns după un chip marcat de vreme și de vremuri a rămas la fel de tânăr ca acum 40 de ani!

NICĂIERI NU-I MAI BINE CA ACASĂ, PE PĂMÂNT ROMÂNESC! Salutari celor care n-au reușit să ajungă la întâlnirea de astăzi, salutari celor plecați peste hotare. Îi simțim alături de noi și îi chemăm acasă. Acasă este cel mai bine. Acasă e casa ta, familia ta, țara ta, țărâna ta, rădăcinile tale.

Departe, e totul relativ. E ca zăpada care se topește și ghioceii care te bucură pentru scurt timp și apoi mor. Viața adevărată, nici ea eternă, e în copacul rămuros cu rădăcini adânci, chiar dacă îți acoperă uneori soarele... Și

PĂMÂNTUL, MIRACOLUL RODITOR Ion Ionescu de la Brad, cu puțin timp înainte de a înceta din viață, la 16 decembrie 1891, spunea în plenul Parlamentului României, într-un discurs entuziast: ”Mulți din vechii luptători s-au dus dintre noi, mai înainte de a vedea ca noi răsărind în această țară soarele libertății și al dreptății, mai înainte de a se bucura și ei de rezultatele silințelor și ale sacrificiilor lor. Și noi, câți am rămas, ne vom duce, cum se zice, închinându-ne cu cântecul, cu codrii, cu freamătul iar dumneavoastră, cei tineri care mai rămâneți și care sunteți datori să continuați lupta pe calea progresului și civilizațiunei pentru dezvoltarea și mărirea poporului român, binevoiți a mă asculta și a lua în primire ideile de dreptate și de frațietate ale generațiunei ce se duce, ca să știți ceea ce s-a făcut și ceea ce a mai rămas a se face”.

Să rămânem și noi în continuare credincioși pământului și responsabili pentru generațiile ce vin, pentru că nimic nu e mai sfânt decât acest miracol roditor: PĂMÂNTUL!

Sursa foto: iStock.com/OlenaMykhaylova

PROFESIONIȘTI AI CÂMPULUI Ne-am nins ca-n colindele lui Hrușca (la unii s-a și topit omătul!).... Am adunat pe chip riduri de prea multă arșiță, de vânt, de efort, de durere, de tristeți, dar și de zâmbete largi. Astăzi ar trebui să ne brăzdăm pe față un bujor de fericire iar nostalgia celor 40 de ani trecuți s-o îmbrăcăm într-o poveste frumoasă!

Pentru că avem ce povesti. Din punct de vedere profesional, mulți dintre noi sunt activi în nobila profesie dobândită în amfiteatre. Suntem destui dintre noi, fermieri pe propriul pământ, profesori, doctori, cercetători, directori de instituții sau firme, primari, funcționari - suntem încă pe val! Și, foarte important: suntem părinți și mai

Pământ sublim, neprețuită humă, Din trupul tău curg zahărul și mierea Tu întrunești și moartea și-nvierea, Iar spicul copt pe vatră mitic sună!

tocmai diversitatea percepțiilor noastre față de necunoscut și de efemerul atât de concret, ne dă avântul de a mai trăi în viitoarea clipă... Altfel totul ar fi o platitudine!

O spune subsemnatul, un lucrător al pământului de la absolvire și până în zilele noastre.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

29

30 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Fermierii au bătut cu pumnu-n masa miniștrilor la Córdoba Schimbările climatice au fost pe agenda discuţiilor la reuniunea miniștrilor agriculturii de la Córdoba - Spania. Argumente ştiinţifice, nu sondaje de opinie!

Acesta a fost unul dintre reproșurile făcute de președinții organizațiilor COPA și COGECA.

PROGNOZE SUMBRE „Din cauza secetei, ne aştep­ tăm la o reducere importan­ tă a producţiei, în special la cereale, nu doar în Spania, Portugalia sau Italia (până la ­60% faţă de 2022), ci în toată Uniunea Europeană (de ex. România ­20%, Finlanda ­30%, Polonia ­14%, Lituania ­35% faţă de previziunile din mai). Deşi la oleaginoase şi proteaginoase producţia aşteptată este în continuare decentă (32 milioane tone la oleaginoase, respectiv 3,8 milioane tone la culturi proteice), impactul vremii asupra calităţii ar putea reduce mult profitabilitatea”, se arată într­un comunicat al COPA­Cogeca.

SUSPENDAREA TAXELOR DE IMPORT În acest context, influenta orga­ nizaţie pan­europeană a soli­ citat Comisiei mai multă „flexibilitate în punerea în aplicare a PAC anul acesta.

De asemenea, s­a cerut aplicarea unor de­ rogări pentru anul viitor, din cauza impac­ tului condiţiilor climatice asupra următoru­ lui an agricol, dar şi prelungirea suspendării taxelor la import pentru amoniac şi uree, precum şi extinderea la alte îngrăşăminte minerale.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

R

eprezentanţii cooperativelor europene şi ai organizaţiilor de producători agricoli au cerut soluţii şi măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice şi a efectelor directe ale acestora asupra agriculturii.

E NEVOIE DE SOLUȚII IMEDIATE Întâlnirea informală a miniştrilor agriculturii din UE, organizată la Córdoba, sub patronajul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene, a inclus intervenţii ale preşedintelui COPA, Christiane Lambert, şi ale preşedintelui cooperativelor europene agroalimentare (Cogeca), Ramón Armengol. Înainte de a vorbi în şedinţa plenară, Lambert a declarat presei că inundaţiile teribile care s-au văzut recent în Spania arată că sunt necesare soluţii şi eforturi comune pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

ARGUMENTE ŞTIINŢIFICE, NU SONDAJE DE OPINIE Franţuzoaica a subliniat că inovaţia şi tehnologiile discutate cu această ocazie sunt câteva dintre instrumentele de care au nevoie fermierii pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Ea a cerut ca soluţiile să fie luate pe baza ştiinţei şi nu pe sondaje de opinie, amintind totodată de controversa din jurul glifosatului.

La rândul său, Armengol a declarat că este necesară „accelerarea” măsurilor anunţate pentru ca situaţia de secetă să nu afecteze membrii cooperativelor sau declaraţiile de venituri ale acestora şi să le garanteze supravieţuirea. Preşedintele Cogeca a avertizat că schimbările climatice sunt aici şi consecinţele lor grave sunt deja vizibile, aşa că implementarea noilor tehnici de editare genetică este o „obligaţie”. Scanează codul QR şi citeşte mai mult despre acest subiect!

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 31

Unde se duce 20% din producţia zootehnică mondială? Îmbunătăţirea sănătăţii animalelor ar putea reduce în mod semnificativ emisiile agricole de dioxid de carbon sau, alternativ, ar putea satisface nevoile alimentare pentru 1,8 miliarde de oameni în plus.

O

cincime din producţia de la animalele din întreaga lume este pierdută din cauza bolilor în fiecare an, iar reducerea acesteia (de la 20% la 10%) ar putea elimina 800 milioane tone de emisii de carbon (echivalent cu amprenta medie anuală a 117 milioane de europeni), potrivit unui studiu publicat de firma internaţională de consultanţă Oxford Analytica, comandat de HealthforAnimals. Totodată, acest lucru ar putea satisface şi nevoile alimentare pentru 1,8 miliarde de oameni.

PIERDERI LA CARNEA DE PASĂRE Oxford Analytica a folosit date care acoperă 180 de ţări din 2005 până în 2022, provenite de la Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor şi Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Analiza a arătat că bolile animalelor reduc semnificativ productivitatea globală a sectorului zootehnic, în special în regiunile în curs de dezvoltare. S-a calculat că într-un an, boala a fost asociată cu o reducere de 2,8 milioane tone a producţiei globale de păsări, suficient pentru a hrăni 180 milioane de oameni timp de un an.

ESTIMĂRILE FAO În 2020, pentru toate catego­ riile importante de ani­ male, producţia de carne a fost de apro­ ximativ 320 miliarde kg, deşi ar fi putut fi de 400 miliarde kg, dacă nu ar fi existat acele pierderi estimate de 20% din cauza bolilor. Pe baza preţurilor medii la carne, crescătorii de animale au în­ registrat astfel pierderi de 264 miliarde de dolari. FAO estimează că „genetica avansa­ tă, sistemele de hrănire, controlul sănătăţii animale şi alte tehnologii au permis ţărilor industrializate să­şi reducă în ultimele pa­ tru decenii necesarul total de teren pentru animale cu 20%, dublând în acelaşi timp producţia de carne”.

Scanează codul QR şi află informaţii suplimentare privind studiul Oxford Analytica!

Sursa foto: iStock.com/Maksym Belchenko

32 Picătura de succes

Kristin Petrache: „Mă descurc ca un om normal!”

Pentru Kristin Petrache, fermier din Podu Oprii, com. Buneşti Avereşti, oamenii de succes sunt aceia care își înving tentația de a renunța. Şi vasluianul este unul dintre ei. A dovedit-o de atâtea ori!

A

re puţin peste 40 de ani şi, fără un picior, se nevoieşte de mai bine de două decenii în agricultură.

Povestea lui este una impresionantă, a trecut prin multe cumpene ale vieţii. Cea mai cumplită a fost accidentul în anul 2009, când şi-a pierdut un picior în timp ce lucra pe combină la treierat. „Atunci am rămas fără picior! Cum s-a întâmplat? Am călcat pe o plasă aşezată deasupra buncărului, aceasta a cedat şi m-am dus cu totul în pântecul combinei în timp ce funcţiona. Am trecut de multe ori pe acolo, nu era prima dată, dar a fost ghinion! Puteam să mor, este un miracol că încă mai trăiesc”, îşi aduce aminte cu greu de acea nefericită clipă de neatenţie.

PRINS CU LUCRĂRILE AGRICOLE Kristin Petrache îşi uimeşte sătenii muncind într-un picior, sprijinit de

1-14 octombrie 2023

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cârje, mai îndârjit decât semenii săi perfect sănătoşi. Se urcă pe tractor şi lucrează pământul ca să-şi întreţină familia. Nu poate sta degeaba, ştiind că nimic nu vine din cer fără efort!

“Eu nu ştiu încotro s-o iau dimineaţa după muncă, că am prea multe pe cap or, alţii nu ştiu cum să ajungă mai repede la crâşmă”, spune Kristin Petrache, care se osteneşte să lucreze terenurile şi altor săteni pentru un bănuţ în plus.

Vasluianul din Podu Oii lucrează mai bine de 100 de hectare de teren preluat în arendă pe care cultivă cu grâu, rapiţă, floarea soarelui şi porumb. „Am fost prins cu lucrările câmpu-

lui: înfiinţarea culturilor, treieratul la floare şi la porumb. Până acuma nu mai semănasem rapiţă niciodată, dar am încercat cu 15 hectare. De arat am terminat într-o zi, când m-am urcat de dimineaţă pe tractor şi am coborât târziu în noapte iar a doua zi am intrat cu un combinator pentru că trebuie un pat germinativ bine realizat”, ne-a declarat fermierul vasluian, care va semăna şi grâu de îndată ce va termina de adunat păpuşoiul.

SECETA A FOST NEÎNDURĂTOARE! Nu este prea mulţumit de culturi; şi în acest an seceta a fost aspră. „Floarea e cam slăbuţă, nu ştiu dacă fac 2 tone/ha.

Nu am multă, în jur de 30 de hectare.

Tot atâta am şi porumbul care e oleacă mai bine; poate mi-ajută Dumnezeu şi depăşesc 4 tone la hectar!”, precizează Kristin Petrache.

Când va fi de recoltat, va ... ››› 34

33

34 Picătura de succes

SOLIDARITATE UMANĂ: KRISTIN ARE NEVOIE DE AJUTOR! „Aş vrea să măresc suprafaţa, dar nu am utilajele cu care să lucrez, e bun terenul, dacă­i dai ce trebuie. Şi cum toate­s scumpe, am cheltuit 4.000­5.000 de lei pe hectarul cultivat. Acum, să mă achit de inputuri anul ăsta, dacă oi putea, ca să con­ tinui!”, mărturiseşte fermierul.

Kristin Petrache are nevoie de ajutor. „Nu m­a ajutat nimeni la necaz! O zis cineva că­mi va întinde o mână de ajutor, după ce va treiera floarea, adică într­o săptămână, două; dar, iată, a trecut o lună de zile şi nu a mai dat niciun semn! Pentru mine, anul ăsta e cumplit de greu! Vă daţi seama: com­ bina arsă, neplătită, rate la bancă, datorii la furnizori! De la fier vechi îmi dau 10.000 de lei pe combina făcută praf, iar eu trebuie să achit 10 mii de euro”, ne­a declarat fermierul vasluian care apelează la solida­ ritatea umană ce nu are frontiere!

Aşadar, facem și noi un apel: cine ar pu­ tea să ofere un ajutor cât de mic poate să ia legătura cu Kristin Petrache la numărul de telefon 0734.656.502

M-aţi întrebat cum mă descurc.

Ca un om normal! Muncesc la fermă de dimineaţă până târziu. Conduc un tractor John Deere de 135 CP, cred că e de o seamă cu tata! Când îl luasem de la cineva, era vai de capul lui, dar şi acuma tot aşa este!

Trebuie înlocuit, dar nu am cu ce...

KRISTIN PETRACHE Fermier din jud. Vaslui

››› 32 ...trebui să „împrumute” o combină de la un alt agricultor. Avusese una, se stricase rău şi a fost nevoit să cumpere una la mâna a doua!

Ultimul păs al lui Kristin Petrache a fost cu două luni în urmă, la începutul lunii august, când i-a luat foc combina! Nici nu apucase s-o plătească. „Eu vreau să pot munci! Mă bucuram că aveam cu ce treiera, ca să îmi câștig pâinea. Lucrasem pe combina asta în zilele cu caniculă de se-ncinsese tabla pe ea şi nu a avut nimic. Şi iată: după câteva zile de ploaie și fără să fie folosită, a ars! Nu îmi explic cum de s-a întâmplat!”, ne-a mărturisit fermierul cu vădită mâhnire.

Pentru el şi sezonul agricol trecut fusese cu probleme. Zice că „anul trecut a fost dezastruos! Am trecut calamităţi la floare şi la porumb de peste 80 la sută şi aştept să-mi intre bănuţii pentru despăgubire”. Puţini cât sunt, e mare nevoie.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

O FAMILIE UNITĂ ÎN FAȚA ÎNCERCĂRILOR VIEȚII Kristin Petrache este absolvent de liceu agricol. De mic copil a muncit în agricultură. Părinţii cu asta se ocupau.

Mai serios de lucrul la câmp s-a apucat de 10 ani, din 2013. Înainte era angajat într-o altă unitate şi mai făcea agricultură după program.

Din cauza efortului depus zi de zi, au apărut şi problemele de sănătate.

Trebuia să se opereze de hernie de disc, a refuzat intervenţia medicilor în favoarea tratamentului fizioterapeutic. Şi bine a făcut pentru că, aşa cum susţine, mulţumită lui Dumnezeu se simte mai bine. Întotdeauna, soţia sa devotată, Mirabela, i-a stat alături şi l-a încurajat. Împreună au doi copii, sunt o familie frumoasă, trecută prin multe încercări care i-au unit şi mai trainic. Munca îi oferă cea mai mare satisfacţie pentru că le poate asigura un trai decent.

35

36 Cercetarea în România

125 DE ANI DE OIERIE NAȚIONALĂ LA PALAS

Înfiinţat în 1897, sub numele de Oieria Naţională Palas, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas este cea mai veche unitate de cercetare ştiinţifică şi de producţie.

I

CDCOC Palas are o istorie impresionantă și, în decursul a peste 125 de ani de existenţă, nu şi-a schimbat niciun moment profilul şi menirea.

CELE 4 RASE CREATE LA PALAS „Suntem singura instituţie de cercetare zootehnică din România care are în gestiune un patrimoniu genetic unic, constituit din 8 rase de ovine şi de caprine, dintre care 4 au fost create în cadrul Institutului nostru. Să le inventariem: Rasa Merinos de Palas, Rasa de carne Palas, Rasa de Lapte Palas şi Rasa Prolifică Palas, toate având la bază, la începuturi, oi Merinos de Palas.

La acestea se adaugă şi 2 nuclee de oi australiene unicate în Europa: Polwarth şi Merinos Australian.

RASE DE CARNE ÎN CURS DE OMOLOGARE „Suntem aproape cu omologarea populaţiei de caprine specializate pentru carne. De asemenea, vom omologa, în cadrul rasei Ţigaie, o linie genetică specializată pentru dezvoltarea producției de carne, proiect la care se lucrează în momentul acesta”, a adăugat Răducu Radu care are certitudinea că în anul 2025 oierii dobrogeni vor putea să contracteze carne pentru piaţa europeană.

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

De asemenea, în bazele experimentale de la Reghin (Mureş) şi Biciuleşti (Dâmboviţa) deţinem două rase istorice locale, consacrate: Ţigaie şi Ţurcană.

Prin folosirea pentru încrucişare a berbecilor din rase specializate şi prin activităţi de cercetare s-a reuşit obţinerea generaţiilor de metişi, consolidate și stabilizate genetic urmare a izolării reproductive şi, în cele din urmă, omologarea şi certificarea acestora ca rasă”, ne-a declarat dr. ing. Răducu Radu, directorul general al ICDCOC. PESTE 300 DE OIERI DEȚIN FOND GENETIC DE LA PALAS Potrivit şefului Institutului, pe care-l conduce vreme de 20 de ani, rasa Ţigaie ruginie existentă la Reghin este direcţionată spre două obiective: producţia

de carne (prin selecţia rasă curată) şi producţia de lapte, în realizarea căreia a fost agrementat ca partener al proiectului un crescător din Harghita.

De fapt, activitatea de cercetare a Institutului este în proporţie de 90% dedicată crescătorilor şi interesului economic pe care-l au aceştia în scopul îmbunătăţirii performanţelor la efectivele de animale. „În acest context, mai bine de 300 de oieri lucrează cu fond genetic de la Palas, anual, Institutul livrând peste 1.000 de reproducători în toate zonele ţării.

Ne-am orientat ca preţul să fie în funcţie de costurile de producţie cu care realizăm reproducătorii la vârsta livrării (16-18 luni), la un preţ accesibil pentru crescători şi acoperitor pentru unitate.

Astfel, reuşim să difuzăm progresul genetic în exploataţiile mici şi mijocii care constituie baza creşterii ovinelor în România”, a explicat directorul ICDCOC. Cercetătorii constănţeni au pus la punct şi tehnologii de creştere specifică, testând tehnologii de furajare, de întreţinere, de confort pentru animale, ca fermierii să le aplice în obţinerea profitului din păstorit.

Oi din rasa de lapte Palas

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Cercetarea în România

Oi din rasa Merinos de Palas

Mascul metis caprin pentru carne RESTARTUL ACTIVITĂȚII DE CERCETARE DE LA PALAS Noul restart al activităţii de cercetare şi ameliorare genetică la ICDCOC Palas a început în anul 2010, odată cu omologarea Rasei de Lapte Palas. „Ne-au trebuit 46 de ani de muncă asiduă pentru a reuşi să consemnăm un rezultat cu adevărat strălucit în domeniul ameliorării şi reproducţiei care să aducă din nou în prim-planul mondial cercetarea zootehnică românească”, mărturiseşte directorul Institutului.

Rasa asigură o producţie de lapte mai mare cu până la 180% faţă de rasele autohtone într-un ciclu de lactaţie de până la 298,5 de zile, (în medie 214,5 litri de lapte la un ciclu mediu de lactaţie de 264 zile) şi o prolificitate de 130-140 de miei la 100 oi fătătoare.

Doi ani mai târziu, în 2012, Institutul Palas a omologat Rasa de Carne Palas, în urma unor selecţii şi încrucişări între Merinos de Palas şi Ille de France.

Este un produs valoros, caracterizat prin sporul mediu zilnic la îngrăşare al mieilor de peste 350 g , cu exemplare care au realizat până la 500 g, o greutate medie de 45 kg la cinci luni şi un randament la sacrificare de 45-48%.

De asemenea, în 2020, s-a reuşit omologarea Rasei Prolifice Palas, realizată prin încrucişări dirijate, ale Merinosului de Palas (rasă omologată în 1962) cu masculi din rasele Romanov, Friză, Border Leicester și Landrace Finlandez.

Miei din rasa de carne Palas

Oi mame din rasa prolifică Palas Remarcabilă este prolificitatea (160170%), dar şi producția de lapte muls de 90-100 kg, specifică oilor cu fătări gemelare.

E o muncă de Sisif până să se ajungă la încununarea lucrului unei întregi echipe. În cercetare, succesul nu vine de la sine, ci se clădește prin vocație, dăruire, răbdare şi chiar cu sacrificiul pe care îl poți face în numele unei mistuitoare pasiuni!

RĂDUCU RADU

Director general ICDCOC Palas

OIERIA PALAS ÎN CIFRE

•

3 baze experimentale, cu 1.533 ha de teren, în total 5.000 de ovine, cu un rulaj anual de peste 7.500 de capete 500 de caprine (400 capre mame) 100 proiecte în 20 ani, finalizate cu 91 de soluţii tehnologice 106 angajaţi, dintre care 20 cercetători atestaţi şi 10 cu studii superioare

• • • •

CAPRINE PENTRU LAPTE ȘI CARNE În sectorul caprinelor, la Palas se cercetează rezultatele ameliorărilor şi selecţiei în rasă curată pentru dezvoltarea producției de lapte şi de carne. „La Baza de la Reghin avem un efectiv de 250 de capre din rasa Carpatină, dar şi 100 metişi între rasele Carpatină şi Saanen, tocmai în ideea ameliorării rasei Carpatină pentru producţia de lapte. Însă noutatea este ce facem noi la Palas, în sensul că avem deja consolidată şi stabilizată genetic prin izolare reproductivă o populaţie de caprine specializată pentru carne.

Capre Carpatine au fost încrucişate cu ţapi din rasa de carne Boer şi deţinem în prezent un nucleu de 180 de capre mame (creaţie biologică nouă) şi 50 tineret femel din anul curent.

De remarcat este faptul că în urma experimentelor, producţia de carne la această nouă populaţie este mai mare cu 50-60% faţă de producţia rasei materne. Tineretul caprin realizează sporuri medii zilnice în greutate de peste 200 g, carcasele sunt caracteristice pentru carne, iar gustul și mirosul de capră sunt mult diminuate”, a precizat directorul care consideră că în câțiva ani, această populație va îndeplini condițiile pentru a fi omologată ca rasă.

37

38 Carbon Farming Echipa eAgronom

eAgronom ajută fermierii să valorifice carbonul sechestrat Captarea carbonului și sechestrarea lui a devenit, în ultimii ani, o preocupare principală la nivel planetar.

Pentru fermieri este și o oportunitate de a primi o recompensă suplimentară pentru activitatea lor.

F

irma eAgronom aduce fermieri­ lor din România programul de „Carbon Farming”. Concret, după cum ne­a declarat Flavia Brezoianu, reprezentanta firmei, este vorba des­ pre remunerarea schimbărilor făcute de către fermieri spre o agricultură mai sustenabilă. Principalul obiectiv urmă­ rit este creșterea calității solului.

CE SCHIMBARE TREBUIE SĂ FACĂ FERMIERII? „Consiliem fermierii să adopte acele schimbări de practici care se potrivesc cel mai bine în ferma lor. Vorbim de tre­ cerea de la lucrarea solului în sistem convențional la cea cu minimum de manipulări ­ minimum till sau chiar no­ till ­ unde se poate. În condiții de secetă, soluția no­till ajută foarte mult și mulți fermieri au fost nevoiți să facă această trecere, chiar pe toată suprafața”.

CERTIFICATELE DE CARBON SUNT UN BONUS SUPLIMENTAR Primul pas, și cel mai important, în această direcție, apreciază Flavia Brezoianu, este conștientizarea: „Tre­ buie să înțeleagă că nu mai pot face lu­ crurile așa cum le­au făcut până acum!”

Recompensa pentru aceasta este un

1-14 octombrie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

În România activitatea eAgronom a început doar de trei luni, dar avem convingerea că rezultatele vor fi foarte bune!

FLAVIA BREZOIANU

Director Comercial eAgronom

fel de cireașă de pe tort. Faptul că există oameni, există o companie dispusă să plătească pentru această piață volun­ tară a carbonului, pentru schimbările de practici, este un plus. După ce s­au făcut schimbările de practici, se mă­ soară prin satelit sau, uneori, prin probe de sol, cât carbon am reușit să seches­ trăm în sol. În funcție de tona de carbon

sechestrată, se stabilește remunerația.

Adică, la modul concret, se face o mă­ surătoare a conținutului de carbon îna­ inte de schimbarea practicilor și alta după. În funcție de rezultat, este re­ compensată adiționalitatea, modul în care lucrurile s­au îmbunătățit.

O PREZENȚĂ INTERNAȚIONALĂ CARE GARANTEAZĂ REZULTATE OPTIME Compania mamă a eAgronom și­a început activitatea în Estonia, dar este prezentă și în Cehia, Polonia și Spania, iar rezultatele nu au întârziat să apară. „În Polonia, unde condițiile sunt similare cu cele din România, foarte mulți fer­ mieri au aderat la program. Este vorba despre mii de hectare deja recompen­ sate. Nu este ceva experimental, ci o certitudine”, crede Flavia Brezoianu. „Un plus este acela că fermierii nu trebuie să se ocupe ei de vânzarea cer­ tificatelor. eAgronom are partenerii săi globali, care asta fac. Datorită metodo­ logiei bine puse la punct, firma poate obține un preț bun de la partenerii care doresc să compenseze ceea ce fac rău prin emisiile de carbon generate.

Această certificare garantează un preț bun al creditului de carbon”, mai spune reprezentanta firmei.

Agricultura 4.0 39

SOIURI NOI, PERSPECTIVE NOI. www.saaten-union.ro

GRÂU

KATARINA BARBA NOU PAPILLON CENTURION SU STINDARD NOU SU TARROCA NOU

ORZ

SU ELLEN SU LAURIELLE JAKUBUS HENRIETTE

TRITICALE

BILBOQUET

SECARĂ

TRAKTOR NOU

AMELIORĂM PENTRU VIITOR

40 Utilaje agricole

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Magnum 340 AFS autonom și Quadtrac 715 au cucerit Europa Tractorul autonom Case IH Magnum 340 AFS, alături de ”uriașul roșu”, cum este numit cel mai mare model Quadtrac 715 (778 CP), ”au pus piciorul” în premieră în Europa, la "Farming RED”, în Austria, sub ochii presei internaționale.

C

u un portofoliu de soluții pentru agricultură în creștere, Case IH continuă să fie un lider global cu inovaţii reper din punct de vedere teh­ nologic şi agronomic, fapt reafirmat şi cu prilejul evenimentului dedicat presei agricole internaţionale "Farming RED", organizat împreună cu Väderstad şi Steyr în Austria. Cele mai titrate inovaţii prezentate cu acest prilej au fost noul tractor autonom Case IH cu tehnologie Raven Autonomy™ şi cel mai mare mo­ del Quadtrac 715 (778 CP).

Tractorul Quadtrac 715

Tractorul autonom Case IH Magnum 340 AFS, în lucru

Case IH Quadtrac 715

1-14 octombrie 2023

VIZIUNEA CASE IH PENTRU AUTONOMIE ŞI AUTOMATIZARE Cu această ocazie, Case IH şi­a pre­ zentat viziunea, ţintele şi strategia pri­ vind autonomia maşinilor agricole. Gru­ pul îşi doreşte să pregăteasă soluţiile tehnologice de precizie, digitale şi pen­ tru autonomie în paralel cu maturizarea pieţei, a capabilităților dealerilor şi, tot­ odată, cu implicarea fermierilor.

CASE IH MAGNUM AUTONOM, PENTRU PRIMA DATĂ ÎN EUROPA Prezentat presei internaţionale pe un câmp din apropierea localităţii aus­ triece Grafenegg, tractorul autonom Case IH Magnum 340 AFS şi echipat cu tehnologia Raven Autonomy™ a impre­ sionat prin precizia coordonării şi viteza de execuţie a lucrărilor în combinaţie cu un cultivator Väderstad TopDown 500.

Revista Ferma a fost acolo și a sur­ prins imagini video inedite cu tractorul autonom Case IH Magnum 340 AFS Connect la prima lui prezentare în Europa!

KITUL AUTONOM CASE IH Case IH construiește de mult timp, pentru tractorele și platformele sale de prelucrare a solului, soluţii autonome cu

Utilaje Agricultura agricole 4.0 41 ajutorul Raven Autonomy™ ­ un sistem avansat de percepție și detecție bazat pe cinci camere video cu senzori LIDAR, astfel încât tractorul se oprește ime­ diat în cazul în care un obstacol apare în perimetrul limitrof prestabilit. Echipa Case IH şi Raven au proiectat şi realizat acest kit de conversie pentru autono­ mie astfel încât acesta să poată fi im­ plementat cu uşurinţă şi altor maşini din portofoliul Grupului CNH Industrial.

De altfel, în mai multe ferme din SUA lu­ crează deja tractoare şi maşini de erbi­ cidat dotate cu acest kit de autonomie.

Kitul autonom Case IH cu monitor AFS Pro 1200 şi tehnologie Raven permite integrarea cu AFS Connect prin portalul AFS Connect şi urmărirea hărţilor pentru aplicare cu rată variabilă. Scanează codul QR și vezi prezen­ tarea în premieră euro­ peană a tractorului auto­ nom Magnum 340 AFS! QUADTRAC 715 - NOUL REGE AL TRACTOARELOR! Tot în Austria am asistat la o pre­ vizualizare şi probe de conducere ale primelor două Quadtrac 715 din Europa.

Având o putere de 778 CP, acesta este cel mai puternic tractor de serie de la Case IH şi primul dotat cu noul motor FPT Cursor de 16 litri.

După lansarea recentă a noii linii revizuite de modele Quadtrac 525­645 AFS Connect, noul ”flagship”, chiar dacă pare mult mai mare decât modelul 645, este cu doar 10 cm mai lung, iar restul dimensiunilor fizice sunt similare. Din exterior însă, capota masivă a moto­ rului face ca Quadtrac 715 să pară mult mai mare. Este posibil ca noul design al capotei Quadtrac 715 să "migreze" în următorii ani către celelalte modele de tractoare Case IH. PUTERE PENTRU O ZI LUNGĂ DE LUCRU Motorul FPT Cursor cu o capacitate cilindrică de 16 litri (turbocompresor cu intercooler în două trepte) este cu 23% mai mare decât "fratele" mai mic FPT Cursor de 13 litri, aflat în dotarea Quadtrac 645, şi oferă o putere maximă de 778 CP la 1900 rpm (3.255 Nm cuplu maxim la 1400 Nm). Integrarea unui rezervor cu o capacitate totală de 1.968

de litri de motorină, cu 11% mai mult față de Quadtrac 645, va permite noului rege al tractoarelor să facă faţă zilelor lungi de lucru.

Puterea brută de tracțiune este su­ ficientă pentru implemente de mari dimensiuni, iar opțional poate fi dotat cu sistem de ridicare Cat IV spate (10,1 tone). Pompa hidraulică SmartTorque cu dublu flux de 216 l/min (opțional de 428 l/min) permite alimentarea a până la opt supape hidraulice.

Iată cum arată noul rege al trac­ toarelor după demon­ strația de lucru cu un cultivator Väderstad TopDown 500!

CE AU DIFERIT ȘENILELE LUI QUADTRAC 715?

Noile unități de șenile grele sunt semnificativ diferite de cele de pe cele­ lalte modele Quadtrac, fiind cu 305 mm mai lungi, pentru un contact cu solul cu 6% mai extins. De asemenea, creș­ terea diametrului roții motoare cu 10 cm până la puțin peste 1 m permite angajarea a cinci grupuri de șenile cu roata motoare (în loc de patru, la restul modelelor) pentru a gestiona cuplul mai mare și a maximiza ecartamentul tractorului.

CABINĂ REAMENAJATĂ Noile lumini de drum cu LED, pre­ cum și luminile de lucru care produc o putere de 25.420 de lumeni, cresc cu 11% puterea de iluminare, alături de noile lumini de lucru montate pe cabi­ nă, disponibile în trei pachete, pache­ tul de nivel superior oferind o putere suplimentară de 45.600 de lumeni cu acoperire la 360 de grade. La nivelul cabinei a fost crescută vizibilitatea, sistemul de curățare în siguranță a geamurilor a fost simplificat, iar un nou ștergător frontal mărește suprafața to­ tală curăţată. În stâlpul din dreapta al cabinei a fost integrat un sistem de șine ce per­ mite atașarea ușoară a monitorului și spațiu pentru un al doilea terminal AFS Pro 1200. Tehnologia AFS Connect permite înregistrarea datelor despre vehicul și cele agronomice, inclusiv transferul bidirecțional între tractor și portalul online myCaseIH.

MOȘTENIREA INOVAȚIEI CASE IH Case IH are o moștenire puternică, recu­ noscută și premiată pentru inovație în sis­ temele agricole avansate (AFS). Case IH a dezvoltat și va continua să dezvolte soluții de autonomie pentru toate segmentele de fermă. Unele dintre cele mai recente dez­ voltări includ: Maşina autopropulsată de erbicidat Trident™ 5550 cu Raven Autonomy; Automatizarea combinelor ­ AFS Harvest Command™; Automatizarea prelucrării solului ­ AFS Soil Command; Tehnologia avansată de pulverizare AIM Command FLEX™; Automatizarea preselor pentru balotat.

Cu toate acestea, comercializarea aces­ tor soluții de autonomie este întârziată de lipsa reglementărilor oficiale, în special în Europa, dar Case IH continuă să inoveze pentru a răspunde provocărilor generate de lipsa forţei de muncă cu care se confruntă fermierii, oferind automatizare funcțională și autonomie deplină.

• • • • •

42 Agricultura 4.0

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NTG-urile s-au împotmolit în normele pentru brevetare Plantele editate genetic pot fi brevetate în spațiul comunitar european, însă nu se iau în considerare drepturile de proprietate intelectuală.

Ce înseamnă acest lucru pentru introducerea acestor noi tehnici genomice în practica agricolă?

C

ererile de brevet pentru noile tehnici genomice vor fi examinate în conformitate cu aceleaşi criterii pentru care au fost evaluate până acum organismele modifi­ cate genetic, potrivit Oficiului European de Brevete.

Noua iniţiativă legislativă prezentată de executivul UE la începutul lunii iulie are ca scop relaxarea regulilor privind noile tehnici genomice (NTG) utilizate pentru modificarea genetică a anu­ mitor caracteristici ale plantelor, în special rezistenţa acestora la secetă şi la organismele dăunătoare. Cu toate acestea, Comisia a decis să nu ia în considerare drepturile de proprietate intelectuală, ceea ce nu rezolvă problema brevetabilităţii plantelor obţinute prin aceste noi metode de ameliorare genetică.

CUM SE TRADUCE ÎN PRACTICĂ?

Pentru Oficiul European de Brevete (OEB), această de­ cizie se traduce în practică într­o examinare a cererilor de brevet pentru NTG conform aceloraşi criterii ca şi cele apli­ cate până acum organismelor modificate genetic (OMG), în ciuda propunerilor Comisiei Europene de a introduce regle­ mentări separate pentru a acoperi aplicaţiile comerciale ale acestor tehnologii. Cadrul de referinţă pentru evaluarea unei cereri de brevet este Directiva din 1998 privind protec­ ţia juridică a invenţiilor biotehnologice, inclusă în 1999 în toate normele pe care se bazează practica OEB. Oficiul Eu­ ropean de Brevete, cu sediul la München, este ”braţul” exe­ cutiv al Organizaţiei Europene de Brevete creată de 39 de state contractante pentru a acorda brevete în Europa după evaluarea cererilor de protecţie intelectuală a invenţiilor.

1-14 octombrie 1­14 octombrie2023 2023

PROTEJAREA INOVAŢIEI AGRICOLE Protecţia proprietăţii intelectuale este o par­ te consacrată a industriei agricole, iar sectorul aplică două sisteme complementare pentru a spriini atât inovaţia, cât şi accesul pe întreg lanţul de aprovizionare. Protecţia soiurilor de plante acoperă un soi crescut în mod convenţional în ansamblu şi oferă ame­ lioratorului iniţial dreptul exclusiv de a­şi comercializa soiul. În acelaşi timp, este permisă utilizarea soiurilor disponibile în comerţ pentru dezvoltarea de noi soiuri sub scutirea amelioratorilor. De asemenea, protecţia prin brevet acoperă invenţiile tehnice care, în cazul plantelor, sunt în principal caracteristici specifice ale plantelor dezvoltate, de exemplu de NTG. Acestea pot fi încrucişate în mai multe soiuri, con­ ferind trăsătura dorită, inclusiv toleranţa la secetă sau la frig şi rezistenţa la boli şi dăunători. ››› 44

GRÂUL REZISTENT LA SECETĂ Oficialii UE explică faptul că plantele produse prin tehnici de edi­ tare genomică, cum ar fi grâul tolerant la secetă şi tomatele rezistente la agenţi patogeni, sunt crucia­ le în menţinerea recoltelor, având în vedere schim­ barea constantă a modelelor meteorologice.

Cercetătorii au descoperit genele grâului rezistent la secetă!

Un câștig enorm pentru fermieri!

Scanează codul QR și află detalii!

Agricultura 4.0 43

44 Agricultura 4.0

Noua legislaţie europe­ ană îşi propune să creeze o distincţie între soiurile de culturi dezvoltate fo­ losind diferite „tehnici genomice noi”, care le permit oamenilor de ştiinţă să modifice materialul genetic al unui organism. Preo­ cupările legate de posibilele efecte secun­ dare sau consecinţe ale acestor gene mo­ dificate au condus până acum la proceduri de reglementare stricte, despre care multe organizaţii au susţinut că sunt excesiv de restrictive şi nepotrivite scopului. Conform noilor reguli propuse, culturile modificate genetic, care conţin modificări ale ADN­ului existent în organism şi, în mod esenţial, ar putea fi obţinute prin metode convenţio­ nale de reproducere, se vor confrunta cu o reglementare mult mai uşoară decât cul­ turile modificate genetic, care conţin gene suplimentare străine organismului. Această propunere a fost salutată de mulţi cercetă­ tori şi organizaţii din întreaga UE, care sunt dornici să vadă Europa aliniată cu celelalte părţi ale lumii în acest domeniu.

Sursa foto: iStock.com/yacobchuk

NTG VS. OMG

››› 42

STATUT SPECIAL PENTRU AMELIORATORII INDEPENDENŢI Fermierii şi reproducătorii independenţi pot accesa în continuare trăsăturile protejate ale plantelor prin intermediul platformelor de licenţiere la nivel de indus­ trie, care le permit să crească, să înmulţească şi să reproducă în mod natural culturi protejate, dar care împiedică doar comercializarea soiurilor dezvoltate din sămânţa protejată iniţial. Acest cadru existent este în general susţinut de părţile interesate din sector. „Cercetarea în ştiinţa plantelor este foarte costisitoare şi de aceea este nevoie de un cadru de proprietate intelectuală echilibrat şi eficient. Acest lucru încurajează inovaţia, deoarece dezvoltatorii ştiu că efortul şi investiţia lor pot fi protejate”, susţin reprezetanţii CropLife Europe, organizaţie care reprezintă interesele industriei euro­ pene de protecţia plantelor, din care face parte şi Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM).

PREOCUPĂRI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI Relaxarea controlului de reglementare asupra culturilor mo­ dificate genetic poate accelera introducerea lor pe piaţă, contribuind astfel, de exemplu, la reducerea utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor, care pot avea efecte devastatoare asupra mediului. Cu toate astea, lip­ sa trasabilităţii pe pieţele interne şi transfrontaliere poate reprezenta o provocare.

Proiectul de regulament UE prezentat de Comisie pe 5 iulie propune stabilirea unei categorii pentru plantele modificate genetic obţinute prin anumite tehnici de edi­ tare genomică, pornind de la premisa că modificările genetice rezultate din utiliza­ rea acestor tehnici nu diferă de schimbările care pot apărea fără intervenţia umană sau prin reproducere selectivă. Acest lucru este privit ca o încercare de a spriini fer­ mierii să facă faţă schimbărilor climatice şi de a renunţa la procesul de aprobare a OMG­urilor, care e dificil şi costisitor.

1-14 octombrie 1­14 octombrie2023 2023

Agricultura 4.0 45

46 Agricultura 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Trei branduri, un singur nume: SKY Agriculture Finalizând un proces de transformare ale cărui baze au fost puse în urmă cu 10 ani, cele trei mărci istorice ale grupului Burel - Sulky, Sky și Prolog - sunt acum reunite sub un singur brand european: SKY Agriculture.

D

incolo de o simplă schimbare de identitate, reuni­ rea sub o singură siglă a celor trei branduri des­ chide calea unei evoluţii şi mai dinamice în ceea ce privește inovarea în serviciul agriculturii din Europa. Din­ colo de schimbarea numelui, acesta este "punctul culmi­ nant al unei reflecții atent gândite în jurul unei strategii de monomarcă și a poziționării acesteia", de când au fost stabilite primele etape ale transformării acestui grup solid în urmă cu 10 ani.

Grupul de familie Burel, care deține mărcile istorice Sulky, Prolog și Sky, raportează rezultate record, cu vân­ zări consolidate de 85 de milioane de euro pentru exerci­ țiul financiar 2022/2023, iar echipa de conducere conti­ nuă să lucreze la evoluția companiei.

SKY AGRICULTURE PRIVEȘTE SPRE VIITOR Determinarea companiei de a rămâne un succes pen­ tru următorii ani este evidenţiată şi de David Guy, direc­ torul general al Grupului: „Doar pentru că lucrurile merg bine, nu înseamnă că nu trebuie să schimbăm nimic.

Grupul nostru este solid și a înregistrat câteva rezultate excelente în ultimii ani. Prin reunirea celor trei branduri ale noastre sub un singur banner, scopul nostru este de a fi acolo în viitor pentru a spriini mai bine fermierii în evoluția lor către o agricultură pozitivă, care să răspundă provocărilor sociale și de mediu”.

1-14 octombrie 1­14 octombrie2023 2023

STRATEGIA MONOMARCĂ, O CERINȚĂ FIREASCĂ A PIEȚEI Această strategie monomarcă permite, de asemenea, ca SKY Agriculture să se adapteze la schimbările din domeniul distribuției de echipamente agricole în Europa: piața devine tot mai concentrată, iar rețeaua de dealeri este în curs de re­ structurare, numărul de dealeri scăzând constant în ultimii ani.

PATRU DOMENII CHEIE Crearea SKY Agriculture are, de asemenea, scopul de a spriini creșterea exporturilor Grupului. Acum, 40% din vânzări sunt realizate în afara Franței, iar SKY Agriculture își propune să crească această proporție la 50%, bazându­se în special pe dinamismul departamentului său de cercetare și dezvol­ tare, care se concentrează pe patru domenii cheie: precizie, tehnologie, eficiență energetică și agronomie.

Vizitați standul SKY Agriculture la Sommet de l'Élevage (Franţa) între 3 și 6 octombrie 2023; la Agritechnica (Germania), între 12 și 18 noiembrie 2023 (hala 12, standul C37) și la SIMA (Franţa), între 24 și 28 noiembrie 2024. Reprezentant SKY Agriculture pentru România este Cornel Chiuaru.

Agricultura 4.0 47

GRI GRAFIT ȘI ALB TITAN, CULORILE SKY AGRICULTURE Toate maşinile, echipamentele şi materialele mărcii SKY Agriculture vor fi echipate în gri grafit și alb titan, care au avantajul de a se asorta cu toate culorile tractoarelor, spune David Guy: „Gata cu combinațiile colorate! Alegând aceste coduri de culoare de înaltă tehnologie, ne­am gândit și la fermier, care poate fi mândru de trac­ torul său, indiferent de culoarea acestuia”. Începând cu 16 august, primele utilaje SKY Agriculture au început iasă pe porţile celor patru unități de producție ale grupului.

PESTE 450.000 DE ECHIPAMENTE Grupul industrial francez familial Burel are patru unități de producție în Carvin, Fontenay, Chateaubourg (Franţa) și Osasco (Italia) şi 350 de angajaţi. Peste 450.000 de echipamente au fost proiectate și produse în fabricile Grupului din 1936 şi până în prezent.

SKY Agriculture este expert în pregătirea solului și prelucrarea lui superficială, pentru a reduce consumul de energie şi a conserva solul. Compania este recunos­ cută de circa 10 ani pentru inovaţiile în domeniul tehnologiei de semănat, agricultura regenerativă și semănatul culturilor de protecție, inclusiv semănători cu 1, 2, 3 sau 4 buncăre. SKY este şi un pionier în domeniul fertilizării de precizie.

OBIECTIV DECLARAT SKY Agriculture și­a propus "să fie alături de fermierii de mâine, cu o gamă largă de echipamente inovatoare, adaptate la noile nevoi ale agriculturii europene. Să ne luăm timpul necesar, fără să ne grăbim, pentru a face lucrurile în ordinea corectă, asta e par­ te din ADN­ul nostru. În 2018, am creat linia de bază «Farming together», care a servit inițial la materializarea legăturii dintre cele trei mărci ale noastre, Sulky, Prolog și Sky. Evoluția a continuat, în 2020, cu restructu­ rarea juridică a grupului la nivel intern și re­ organizarea serviciilor comerciale, a servi­ ciului post­vânzare şi piese de schimb. Am început, ca să spunem așa, prin a reface interiorul casei înainte de a vop­ si pereții exteriori. Iar astăzi, putem anunța punctul culmi­ nant al muncii noastre, prin nașterea mărcii SKY Agricul­ ture”, declară Julien BUREL (foto), președintele Grupului Burel.

48 Agricultura 4.0

PUTEREA COMBINATĂ A KRONE, LEMKEN ȘI APEX.AI

CONDIȚII PENTRU SIGURANȚĂ Apex.AI se alătură alianţei Krone­ Lemken în proiectul „Combined Powers”. Parteneriatul se concentrează pe tranziţia din stadiul de concept la nivel de producţie de serie a vehiculului autonom dezvoltat de cele două companii germane. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

upă ce anul trecut au uimit o lume întreagă cu cele două prototipuri funcţionale de tractor autonom, prezentate în cadrul unui eveniment la care a participat şi revista FERMA, Krone şi Lemken sunt pregătiţi să ducă la un alt nivel proiectul lor colaborativ denumit ”Combined Powers”. Pentru asta au apelat la producătorul ameri­ can Apex.AI, specializat în dezvoltarea de sisteme de operare pentru vehicule autonome şi care are cunoştinţe vaste în domeniul roboticii şi inteligenţei arti­ ficiale. Tehnologia software dezvoltată

1-14 octombrie 2023

Din punct de vedere tehnic, conducerea autonomă în teren nu mai este o problemă majoră. Adevărata provocare o reprezintă controlul şi monitoriza­ rea implementelor, pe lângă siguranţa în operare.

Vehiculele trebuie să fie capabile să identifice în timp real pericolele pentru a le evita sau pentru a putea lua decizia de a opri.

De asemenea, pentru a putea opera vehicule autonome în siguranţă, software­ul care controlează aceste maşini trebuie să fie 100% sigur.

De aceea, Lemken şi Krone au decis să folosească software­ul Apex.AI, care este deja folosit de alţi producători din sectorul agricol şi din industria auto, în speranţa că vor reuşi să facă într­un timp cât mai scurt tranziţia de la pro­ totip la producţia de serie. În dezvoltarea produselor sale, Apex.AI se bazează pe software de tip open­source, cum ar fi Robot Operating System (ROS) sau Eclipse iceoryx.

Apoi adaugă suport proprietar pentru aplicaţii comerciale şi critice pentru siguranţă, cum ar fi determinismul în timp real.

1.

2.

de compania cu sediul în Palo Alto, California, ar putea permite producţia în serie, deoarece are certificare TÜV şi astfel îndeplineşte standardele de si­ guranţă necesare.

PROPULSIE DIESEL-ELECTRICĂ Prin utilizarea programului software creat de Apex.AI, Krone şi Lemken ur­ măresc probabil testarea pe scară lar­ gă în vederea promovării comerciale a vehiculului cunoscut astăzi sub numele de VTE, acronim în limba germană care defineşte o „unitate de inginerie a pro­

ceselor”. Cele două tractoare prototip cu tracţiune integrală sunt complet au­ tonome, dezvoltă 230 de cai putere şi pot ataşa implemente atât în faţă, cât şi în spate.

Modelele prezentate în luna mai anul trecut aveau 5,5 metri lungime, 2,7 me­ tri lăţime şi 2,6 metri înălţime, iar ac­ ţionarea era de tipul diesel­electrică, adică roţile sunt antrenate de motoare electrice, în timp ce electricitatea este asigurată de la un generator diesel.

Această unitate autonomă dispune de un sistem inteligent pentru a permite

Agricultura 4.0 49 aratul, cultivatul, semănatul, cositul şi alte operaţiuni agricole, fără interven­ ţia operatorului uman.

CONTROLUL TRACTORULUI DE CĂTRE IMPLEMENT Specific acestui echipament este faptul că unitatea de proces este con­ trolată de implement şi nu invers, aşa cum se întâmplă de obicei. Acest deta­ liu a fost considerat imperativ pentru a obţine rezultate optime, instrumentul şi vehiculul acţionând ca un sistem in­ teligent integrat. Pe baza experienţei îndelungate în implementarea siste­ melor ISOBUS şi TIM pe maşinile Kro­ ne şi Lemken, unitatea de antrenare şi instrumentul comunică şi interac­ ţionează, partajând literalmente toate tipurile de date.

VIITORUL ESTE AL MAŞINILOR AUTONOME VTE şi­a dovedit deja performanţele în câmp, iar dezvoltatorii săi susţin că acesta a fost creat cu gândul de a eco­ nomisi timp preţios fermierilor în viitor,

menţinând totodată calitatea exactă a muncii. În condiţiile în care agricultura, ca şi alte sectoare, se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată, fermierii se bazează din ce în ce mai mult pe digitalizare şi automatizare

pentru a utiliza în mod optim capaci­ tatea de muncă disponibilă, folosind tehnologii inovatoare, inclusiv roboţi care ajută la creşterea animalelor sau maşini care lucrează câmpurile în mod autonom.

50 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CEREALELE UCRAINEI

UE s-a pronunțat!

Ce fac statele din prima linie?

Previziunile privind producţia bună de cereale din Rusia şi Ucraina, dar şi în Brazilia şi SUA, au făcut ca oferta să crească cu mult peste cererea internaţională, astfel că şi preţurile stagnează sau scad uşor.

U

DECIZII PE CONT PROPRIU Polonia, Slovacia și Ungaria și­au anunțat propriile restricții asupra importurilor de cereale ucrainene începând din 15 sep­ tembrie. Cele trei țări au declarat că ac­ ționează pentru a­și proteja fermierii și economiile de scăderea prețurilor pro­ duselor agricole din cauza afluxului de cereale ucrainene pe piețele lor interne.

La noi este (încă) neclar ce măsuri vor lua autorităţile pentru protejarea pieţei interne şi a fermieri­ lor români. (Detalii despre negocieri, în pag. 6).

Scanează codul QR și află o măsură de primă intenție a Executivului din România!

Sursa foto: iStock.com/fotokostic

E a renunțat la restricțiile impuse importurilor de cereale ucrainene, după ce Ucraina a acceptat să in­ troducă măsuri legale de monitorizare a ritmului ex­ porturilor către Uniune.

Decizia a venit după ce organul executiv al blocului comunitar a ana­ lizat datele referitoare la patru cate­ gorii cheie de exporturi agricole: po­ rumb, grâu, rapiță și floarea soarelui.

Astfel, CE recunoaște că activitatea Platformei de coordonare și impu­ nere a măsurilor temporare a dus la „denaturarea pieței” și că fluxurile transfrontaliere şi volumele cresc.

1,4 milioane de tone de cereale au părăsit țara cu trenul de la începutul sezonului 2023/2024 (iulie ­ 15 septembrie), dintr­un volum total de export de 4,5 mil. tone. La care se adaugă încă 1 milion de tone de uleiuri și semințe oleagi­ noase ce au tranzitat Polonia, Slovacia și Ungaria cu trenul.

Scanează codul QR și citește în între­ gime informarea Comisiei Europene!

”Nu vrem ca fermierii noştri să mai culeagă furtuna războiului provocat de Rusia!”

Citește manifestul Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România!

1-14 octombrie octombrie2023 2023

COTAŢII BURSIERE

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 51

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

ŞTIRI PE SCURT ➭ Suprafaţa ce urmează

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor Preţurile cerealelor agricole afișate de în Ucraina!

Euronext!

OFERTĂ MARE ŞI CERERE MICĂ PE PIAŢA EUROPEANĂ

Sursa foto: iStock.com/Liudmila Chernetska

"Europa aproape că nu face vânzări pe piețele de export, iar cererea de pe piaţa internă este slabă", aşa descriu analiştii Agrarheute situaţia actuală din Germania.

Scăderea prețurilor are loc sub influenţa prognozelor ridicate privind recolta bună din Rusia și Ucraina. Acordul cerealelor rămâne în așteptare, în timp ce Rusia vrea să exporte şi ea în țările sărace. De asemenea, în Franța, atât cererea internă, cât și cea de export sunt extrem de slabe, situația fiind aproape similară cu cea din Germania.

La Bursa de la Paris (MATIF) prețurile au scăzut cu 4,50 euro până la 210 euro/tona de grâu în săptămâna 37. De altfel, săptămâna 37 s­a încheiat sumbru pentru toate cerealele, spun analiștii Agritel. Află date suplimentare despre preţul cerealelor!

INDICELE FAO LA ALIMENTE Cu o medie de 121,4 puncte în august 2023, indicele FAO al prețurilor la alimente (FFPI) a înregistrat o scădere de 2,6 puncte (2,1%) față de iulie și cu 38,3 puncte (24%) sub vârful atins în mar­ tie 2022. Scăderea FFPI reflectă evoluţia descendentă a prețului mondial la produsele lactate, uleiuri vegetale, carne și cereale, în timp ce indicele prețului zahărului a crescut moderat.

Indicele FAO al prețurilor la cereale a fost în medie de 125 puncte în august, în scădere cu 0,9 puncte (0,7%) față de iulie și cu 20,6 puncte (14,1%) sub valoarea sa cu un an în urmă. Prețurile interna­ ționale la grâu au scăzut cu 3,8%. Prețul porumbului a scăzut pentru a șaptea lună consecutiv, atingând cea mai mică valoare din septembrie 2020.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a fost în medie de 125,8 puncte în august, în scădere cu 4 puncte (3,1%) față de luna precedentă, după o creștere de scurtă durată în iulie. Află și alte date despre evoluția FFPI!

să fie semănată în această toamnă cu cereale în Ucraina va fi mai mică cu cel puțin 30% faţă de sezonul trecut, în mare parte din cauza creșterii prețului semințelor și al combustibilului. Ministerul Agriculturii din Ucraina a estimat recent că suprafaţa se­ mănată cu grâu de toamnă ar putea scădea de la 4,6 milioane de hectare în sezonul 2021/2022, la 3,8 milioane de hectare în acest an. Până la mijlocul lunii septembrie, în Ucraina au fost semănate 1 milion de hec­ tare cu rapiță de iarnă, 585 mii ha cu cere­ ale, din care 514 mii ha cu grâu. ➭ Ultimul Raport al USDA ce estimează ce­ rerea și oferta de produse agricole (WASDE) evidenţiază o creștere semnificativă a pro­ ducției mondiale de porumb, în special în SUA (+10%) şi Brazilia, în comparație cu se­ zonul trecut. Producția estimată din Brazi­ lia se ridică la 137 milioane de tone, ceea ce ar putea influența perspectivele de export ale SUA şi o scădere a preţului pe piaţa in­ ternaţională. ➭ Ucraina ar putea interzice im­ porturile de legume și mere poloneze, ca răspuns la ac­ țiunile guvernului polonez, conform declaraţiei lui Taras Kachka, ministrul adjunct al Economiei și Comerțului Ucrainei. Ast­ fel, Ucraina ar putea impune un embargo pentru ceapa, roșiile, varza și merele polo­ neze. Această măsură e însoțită şi de plân­ gerea pe care Ucraina a depus­o la Orga­ nizația Mondială a Comerțului (OMC). Potrivit lui Taras Kachka, procesul nu este îndreptat în mod specific împotriva Poloniei, ci împo­ triva introducerii unor măsuri inacceptabile pentru Ucraina și are ca scop să convingă Varșovia să­și anuleze rezoluțiile. ➭ Conflictul dintre Rusia și Ucraina a de­ terminat Serbia să interzică exporturile pe care le consideră importante pentru se­ curitatea alimentară a ţării. Din 24 martie, permite totuși exportul de grâu și porumb, dar numai în conformitate cu contractele semnate înainte de interdicția inițială de export (din 10 martie).

Vezi pe ce producție de grâu și porumb se bazează Serbia în sezonul 2022/2023!

52 Analiză Ferma

CÂT COSTĂ ÎNFIINȚAREA UNEI PERDELE FORESTIERE? Înființarea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole este un obiectiv de interes național, stabilit astfel prin lege, încă din 2002. Doar că de la lege la fapte este drum lung...

F

ermieri entuziaști, printre care se remarcă și Dumitru Manole s­au săturat să mai aștepte autoritățile și au trecut la fapte, pe cont propriu.

Fiecare atât cât a putut! În 2012, agri­ cultorul de la Amzacea a plantat per­ dele forestiere pe o suprafață de 14 ha.

Doar cu salcâm, pentru că nu a avut de unde să procure puieți de arbori și din alte soiuri, așa cum ar fi ideal.

Sursa foto: iStock.com/Leonid Eremeychuk

PERDELE CU BANI DIN BUZUNAR După carte, perdelele forestiere ar trebui să fie compuse din diverse so­ iuri de stejar și alte esențe. Numai că pepiniere care să producă materialul săditor necesar sunt puține. Salcâmul rămâne singurul disponibil în cantități suficiente. Dar legat de salcâm sunt încă numeroase dispute. Conform unor clasificări, la nivel european această specie este considerată ca fiind una invadatoare. În consecință, nu este re­ comandată și nici nu ar trebui să fie subvenționată. Însă la nivelul României, salcâmul este un arbore răspândit, folosit la scară largă pentru construcții și foc, încă de acum mai bine de 150­200 de ani. El conviețuiește foarte bine cu

1-14 octombrie octombrie2023 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

celelalte specii autohtone și este bine adaptat condițiilor de secetă și arșiță.

Revenind la perdelele forestiere, cele 14 ha înființate în 2012 au costat, în total, 263.636 RON. Adică în jur de 18.831 RON/ha, bani plătiți în întregime din fonduri proprii! Adică, la o paritate de 4,53 RON pentru 1 Euro, 4.156 EUR. Din acești bani, 2.240 EUR/ha au fost lucrările și materialele de înființare a perdelelor iar 1.917 EUR/ha, lucrările de întreținere în primii 3 ani. Datele pro­ vin din documentele contabile pe care Dumitru Manole a avut amabilitatea de a le pune la dispoziția celor interesați.

PNRR ACORDĂ FONDURI GENEROASE DAR NUMAI PE HÂRTIE! În Monitorul Oficial din 24.11.2022 a fost publicată Anexa la Ordinul pentru

aprobarea Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanță­ rii din fondurile europene aferente Planului național de redresare și rezi­ liență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C2/I.1.A, pentru subinves­ tiția I.1.A „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”, investiția 1: Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, schemă de ajutor de stat, componenta 2: Păduri și protecția biodiversității.

Conform acestui act normativ, su­ mele alocate sunt mai mult decât ge­ neroase. Pentru un hectar de plantații forestiere cu salcâm, în zona de câm­ pie, suma totală alocată pentru înfiin­ țare și întreținere în primii trei ani este de 10.620 EUR în cazul TVA recuperabil și 12.638 EUR dacă TVA nu este recu­ perat. Suma pentru înființare este de 5.060, respectiv 6.011 EUR, iar diferența este alocată pentru întreținere. Chiar luând în calcul creșterile uriașe ale costurilor lucrărilor agricole și ale car­ buranților, sumele par mai mult decât acoperitoare.

Banii din PNRR încă nu au venit! Și de aici, fireasca întrebare: „Cine nu vrea perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole?”

53

54 AgroTehnologii

10 măsuri de prevenire a fenomenului de deșertificare

Sursa foto: iStock.com/Belykh

Cifre care ar trebui să ne îngrijoreze! Studiile arată că peste 7,5 milioane de hectare din România sunt expuse fenomenului de deșertificare. Din această suprafață, 40% este teren agricol!

CUM SĂ EVITAȚI DEGRADAREA SOLULUI!

D

eșertificarea reprezintă degra­ darea terenului din zonele aride, semiaride și subumede din cauza diverșilor factori, printre care schim­ bările climatice și activitățile umane necorespunzătoare.

PIERDEM 1000 DE HECTARE PE AN În zonele expuse fenomenului de deșertificare, raportul anual dintre pre­ cipitații și evapotranspirația potențială este cuprins între 0,5 și 0,65.

Se are în vedere Sahara Olteniei 100.000 ha, dar și pierderile anuale de teren agricol de 1.000 ha. Cele mai ex­ puse sunt județele Olt, cu 65% din ara­ bil, Dolj cu 60% și Mehedinți cu 30%.

Pentru prevenirea și stoparea feno­ menului de deșertificare sunt necesare măsuri curente, aflate la îndemâna fer­ mierilor, dar și măsuri radicale care se iau la nivel național și care trebuie în­ făptuite cât mai repede, până nu este prea târziu!

10 INTERVENȚII OBLIGATORII Măsurile naționale strategice pentru prevenirea deșertificării se referă la:

1-14 octombrie 2023

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1.

Întocmirea și respectarea de asolamente de lungă durată, cu o diversitate de culturi din care să nu lipsească 20% leguminoase pen­ tru boabe și o solă săritoare cu grami­ nee și leguminoase perene.

Asigurarea a cel puțin 10 t/ha ma­ terie organică în fiecare an, din resturile vegetale, din îngrășăminte or­ ganice, din îngrășăminte verzi sau cul­ turi de acoperire. Este indicat ca 30% din resturile vegetale să se mențină la suprafața solului.

Reducerea fenomenului de tasa­ re­compactare prin efectuarea a cât mai puține intervenții asupra solu­ lui și numai la umiditatea optimă, cu utilaje mai ușoare.

Reducerea fenomenului de erozi­ une a solului urmărind ca pe tere­ nurile cu orice pantă să se lucreze nu­

2.

Cele mai rezistente la degradare sunt agregatele structurale care conțin 4­6% materie organică, 25­45% argilă și ioni de Ca, Mg. Solul trebuie lucrat numai la umidi­ tatea optimă, când agregatele structurale se desfac pe linia de minimă coeziune. Este indicată alternarea adâncimii la care se lu­ crează solul pentru a nu forma hardpan.

Scanează codul QR și află ce avem de făcut pentru a evita degradarea solului? mai paralel cu curbele de nivel. Terenul să se mențină afânat pentru a ușura infiltrarea apei și în acest fel să fie evi­ tate scurgerile la suprafața solului iar terenul să fie acoperit cu vegetație.

Terenul să fie menținut perma­ nent verde în perioada de vegeta­ ție iar peste iarnă să fie ocupat cu cul­ turi de acoperire, până la însămânțările de primăvară.

Pe cât posibil să se aplice siste­ mul de agricultură conservativă, cu lucrări minime sau cu semănatul di­ rect, în teren nelucrat. Afânarea solului să se efectueze pe verticală, fără în­ toarcerea brazdei.

Mulcirea solului cu diferite ma­ teriale asigură o bună protecție

5.

3.

6.

4.

7.

AgroTehnologii 55 Scanează-mă!

Sursa foto: iStock.com/Danielrao

Nivelul şi calitatea recol­ telor sunt condiţionate de prezenţa îndestulă­ toare a apei în sol. În condiţiile schimbărilor climatice, apa a devenit factorul determinant al produc­ ţiei agricole!

atât asupra acțiunii mecanice a picătu­ rilor de ploaie asupra solului cât și îm­ potriva eroziunii și compactării solului.

O măsură importantă o reprezin­ tă amenajarea suprafețelor pen­ tru irigat, realizând și o asociere a fer­ mierilor pentru a asigura suprafețe mai mari și mai eficiente. Dacă ne referim numai la Câmpia Bărăganului, aici se înregistrează deficite mari de apă, și anume: 100­150 mm în anii umezi, 250

8.

mm în anii moderați și 300­350 mm în anii uscați. Deci, irigarea este de strictă și urgentă necesitate! Înființarea perdelelor forestiere de protecție pe suprafețele mari iar pe suprafețe mai mici, plantarea de arbuști pe hotar. Prezența acestor perdele reduce evaporarea apei din sol cu 25­30% iar procesul de transpirație a plantelor se reduce cu 30%. Supra­ fața ocupată cu perdele forestiere de

9.

protecție este de 2­2,5% în silvostepă, 3­4% în stepă și 5­7% pe nisipuri, dar recuperează mai mult prin nivelul ridi­ cat al producției.

Creșterea suprafețelor împă­ durite. În ultimii ani s­au defri­ șat suprafețe mari de pădure. Dacă în Europa, suprafața medie ocupată cu păduri este de 29,3%, în țara noastră este de 26%, repartizată astfel: 66% în zona de munte, 27% în zona de deal și sub 6% la câmpie, unde suprafața opti­ mă ar fi de 14­16%. În câmpiile noastre avem: 5,3% în Câmpia Olteniei, 4,1% în Câmpia Moldovei, 3,5% în Câmpia Bă­ răganului și 3,2% în Câmpia de Vest.

Prin urmare, avem suprafețe foarte mici împădurite tocmai acolo unde peri­ colul de deșertificare este mai mare!

10.

56 Jurnal de fermă

Seceta amenință din plin investițiile agricole!

Însămânţarea culturilor de toamnă se apropie de sfârşit. Cu multă precauţie, cultivatorii au semănat doar în condiţii prilenice, întârziind lucrarea până la venirea precipitaţiilor. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

eceta rămâne o amenințare ma­ joră pentru investițiile agricole.

Mulţi dintre fermierii români au suferit pierderi semnificative în pro­ ducție, iar preţul de valorificare foarte scăzut nu a acoperit cheltuielile.

Fermierii din unele zone se plâng de anul dezastruos, caracterizat prin pro­ ducţii scăzute, preţuri mici şi datorii acumulate.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

VÂLCEA „COSTURILE NU LE ACOPERIM DIN VÂNZAREA GRÂNELOR!” Inginerul Constantin Epure nu are motive de mulţumire, producţiile obţi­ nute nu nu avut darul să­i aducă liniş­ tea şi să­i curme frământările. „A fost un an foarte dificil, atipic, groaznic! Nu am făcut producţii care să ne satisfacă! Am intrat la recoltat la floare am târziu, că ploile din primă­ vară ne­au împins foarte mult cu semă­ natul, cam până spre sfârşitul lunii mai.

Ce am adunat e sub aşteptări, în jur de 2.500 kg/ha.

La porumb, tot aşa, 60% ­ să zic ­ e mai bun, dar 40 la sută din culturi sunt afectate de secetă.

Din nefericire, anii cu ploi sunt mai răi decât cei secetoşi! Asta am obser­ vat cel puţin pentru zona noastră!”, ne­a declarat fermierul de la Damila Agro, din Oveselu, jud. Vâlcea.

Culturile de primăvară ocupă o su­ prafaţă de 500 de hectare (200 floare şi 300 porumb). După ce a fost recoltată şi livrată floarea soarelui, cele două combine au intrat în lanurile de porumb unde fluxul de recoltare şi transport se

desfăşoară pe ultimele suprafeţe. „Pentru floarea soarelui am făcut contract de vânzare/cumpărare că nu avem condiţii de depozitare. Până 15% din recolta de porumb o vom păstra pentru arendă şi ce rămâne vindem.

Acum ne­au mai lovit şi ăştia cu preţu­ rile, ne jecmănesc pe faţă!”, a susţinut Epure.

SOIUL CARE A RIDICAT MEDIA În ferma vâlceană, suprafaţa culti­ vată cu grâu a fost de 500 ha, iar pro­ ducţia obţinută 4.200 kg/ha, sub media pe ţară. „Pe un soi extratimpuriu (semănat pe 200 ha) am făcut între 6.000 şi 7.500 kg/ha, care ne­a scos la media pe fer­ mă, dar pe cele semitardive le­a prins seceta. După 15 iulie, parcă ar fi arun­ cat cineva o găleată de apă fierbinte pe el, s­a oprit din evoluţie, nu a fructifi­ cat, plus că am avut presiune de boli şi am făcut tratamente peste tratamente.

Nu am vândut nimic din grâu, l­am de­ pozitat în speranţa că va mai creşte preţul, dar nu sunt deloc optimist!”, precizează fermierul.

Nici la rapiţă lucrurile nu au mers prea bine. Deşi avusese un start bun în vegetaţie, pe parcurs cultura a avut de suferit din cauza secetei. În final, de pe cele 330 ha s­a adunat o medie de 2.500 kg la hectar.

Până la jumătatea lunii septembrie nu se semănase nimic în fermă din cauza lipsei umidităţii solului. ... ››› 58

57

CU BATTLE® DELTA BĂTĂLIA ÎMPOTRIVA BURUIENILOR ESTE DEJA CÂȘTIGATĂ

Battle® Delta

GRÂU DE TOAMNĂ - ORZ - TRITICALE - SECARĂ

Erbicid

- Erbicid nou, cu aplicare în pre și post-emergență timpurie la culturile de cereale păioase

COMBATERE ÎN PRE-EMERGENȚĂ ȘI POST-EMERGENȚĂ TIMPURIE

- Eficacitate ridicată împotriva buruienilor cu frunză lată și a celor graminee, inclusiv asupra celor mai dificil de combătut: Avena spica-venti, Alopecurus myosuroides, Galium aparine, Papaver rhoeas, Veronica spp.

EFICACITATE RIDICATĂ UȘOR DE FOLOSIT

UTILIZAŢI PRODUSELE DE PROTECŢIA PLANTELOR ÎN SIGURANŢĂ ŞI CU RESPONSABILITATE. CÂND APLICAŢI PRODUSE PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR, URMAŢI ÎNTOTDEAUNA INSTRUCŢIUNILE MENŢIONATE PE ETICHETĂ.

Sursa foto: iStock.com/Natalia Kokhanova

58 Jurnal de fermă

››› 56 ...Îndată ce condiţiile s­au schim­ bat, agregatele au intrat în câmp pentru însămânţa 400 de hectare de rapiţă şi 600 cu grâu. Deocamdată, s­a lucrat fără probleme. „Zilele trecute, am achiziţionat un tractor Claas Axion 930 de 360 CP pe care l­am cuplat la semănătoarea Horsch Pronto. De asemenea, am fer­ tilizat o solă de 100 ha cu gunoi de grajd (20 tone/ha) pe care am pus sămânţă de grâu iar pe 200 ha am aplicat Calci­ pril pentru ameliorarea solurile acide”, a explicat Constantin Epure.

MUREŞ PORUMB: TEHNOLOGIE INOVATIVĂ În ferma Agroprest din Dumbrăvi­ oara, jud. Mureș, a fost cultivată cu po­ rumb o suprafaţă de 900 de hectare.

Tehnologia aplicată, prezentată pe larg la Ziua Porumbului 2023, eveniment găzduit aici luna trecută, va da roade bogate!

“Anul acesta avem în cultură hibrizi de la KWS şi RAGT, lanurile sunt spec­ taculoase, numai bune de... pozat!

Suntem la jumătatea lunii octombrie şi de câteva zile am intrat la recoltat”, a susţinut Dragoş Moldovan, administra­ torul firmei Fitoprest. „La noi fermă, facem o erbicidare preemergentă, după care venim cu arătură sau o lucrare minimă de pre­ lucrare a solului pregătită cu utilajele Horsch. De regulă, facem două erbi­ cidări pentru că regimul pluviometric este diferit în Transilvania faţă de sudul ţării, aplicând erbicide de la mai multe firme”, a continuat fermierul mureşan.

Potrivit acestuia, în primăvară, la semănatul porumbului, tehnologia de

1-14 octombrie 2023

condiţiile de sol şi climă din zona noas­ tră”, a explicat Dragoş Moldovan.

O să ieşim pe pierdere și anul ăsta! Gândiţi­vă că trebuie să dau arenda, sunt cheltuieli cu personalul, avem costuri de producţie ridicate la toate culturile. Atâta timp cât nu există nicio politică de sprijin, noi, fermierii, nu putem gestiona singuri afacerea în profit!

CONSTANTIN EPURE Fermier din Oveselu

fertilizare cuprinde administrarea de uree cu descompunere lentă, urmată separat de fosfor: un îngrăşământ tri­ plu super fosfat sau superfosfat dublu.

Pe vegetaţie se mai intervine cu două fracţii de azot: una cu azot + calciu şi cealaltă cu azot + sulf.

SOIA, O CULTURĂ REUŞITĂ Ferma de la Dumbrăvioara nu cultivă floarea soarelui. „Suntem într­o zonă mai rece şi cultura nu mai are timpul necesar să acumuleze gradele de tem­ peratură pentru a creşte şi se dezvolta corespunzător. Plus că anul ăsta preţu­ rile nu ne recomandă să punem floare!

Aşa că nu ne­am asumat cultura! În schimb, avem semănate 110 ha cu soia, cea mai reuşită din ultimii patru ani! Structura solurilor nu ne permite să obţinem recolte mari, dar peste 3 tone/ha e o producţie bună pentru

„LA 67 DE BANI PORUMBUL, NU IEŞIM PE COSTURI!” Chiar dacă producţiile sunt încuraja­ toare, nu acelaşi lucru se poate spune despre preţuri. „Avem investiţii de până la 7.000 lei pe hectar ori, la 67 de bani pe kilogram cât ni s­a oferit pentru porumb, nu ieşim pe costuri! Undeva de la 80 de bani se poate vorbi de profit! Încă nu am contractat toată producţia, doar pentru 1.000 tone de porumb avem o înţelegere, însă nu ştim ce vom face în continuare, cred că va fi destul de greu pentru agricultori!”

VASLUI FERMIERII SUNT NEVOIȚI SĂ RENUNŢE LA CULTURA MARE! Potrivit agricultorilor moldoveni, seceta prelungită și temperaturile ex­ treme din ultima perioadă au afectat, în proporții destul de mari, culturile de primăvară. Astfel, floarea soarelui a fost calamitată în procent de 30%, iar porumbul în proporție cuprinsă între 50% și 80%.

Din cauza efectelor dezastruoase ale schimbărilor climatice, unii cultiva­ tori au renunţat la cultura mare.

Ioan Nechifor, fermier din Huşi, a decis să îngrijească doar culturile spe­ ciale: plantaţiile pomicole şi viticole.

“Am renunțat la culturile agricole, în fa­ voarea livezilor și a strugurilor de masă.

Folosim sisteme de irigații prin picurare cu puțuri forate, scoatem apa cu pom­ pele și o acumulăm într­un bazin de 10.000 de mc”, a declarat fer­mierul.

6.000.000 1.000.000 32 17 2 1

Inscriere a pe campania ntru este acum 2024 deschisă!

Cifrele noastre vorbesc de la sine Programul Agreena privind carbonul din sol a plătit peste 6.000.000 de euro în doar 2 ani.

Cu peste 1.000.000 de hectare contractate pe 17 piețe, fermierii noștri câștigă cel puțin 32 de euro pe certificat pentru practicile lor prietenoase cu clima.

Te afli la un pas distanță pentru a-ți calcula câștigurile.

Inscriere simplă | Fără obligații | Fără taxe în avans

Calculează-ți potențialul de câștig Doar scanează codul QR și poți începe

www.agreena.com/ro

59

60 AgroTehnologii

Cel puțin 20 de motive pentru evitarea monoculturii De regulă, fiecare specie de plante de cultură este indicat să urmeze după alte culturi care, de-a lungul timpului, s-au dovedit a fi bune premergătoare. De ce e bine să evităm monocultura?

S

DE CE SĂ EVITAȚI MONOCULTURA? Motivele pentru care trebuie evitată monocultura se referă la: Fiecare specie de plante își dez­ voltă sistemul radicular în sol, la o anumită adâncime din care își extrage apa și substanțele nutritive. Revenind cu aceași cultură pe aceeași parcelă, va găsi stratul de sol respectiv epuizat de apă și fertilizanți, cu efecte directe în diminuarea nivelului producției. În monocultură scade numărul bacteriilor utile și se înmulțesc cele dăunătoare culturii respective.

Se înmulțesc bolile și dăunătorii specifici fiecărei culturi. În monocultură, același organism îngrămădește în jurul lui atâtea produse de secreție încât mediul care se formează devine impropriu pentru el.

1.

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Crește numărul de buruieni favo­ rizate de cultura respectivă.

Dacă este monocultură, nu se poate vorbi de biodiversitatea atât de necesară mediului înconjurător.

Cu o singură cultură nu se poate realiza cerința de a menține tere­ nul permanent verde. În monocultură nu avem posibili­ tăți de a menține și spori fertili­ tatea solului.

Repetând o cultură prășitoare, pe aceeași parcelă se produce degradarea structurii solului. În monocultură se aplică ace­ leași lucrări ale solului, fără po­ sibilitatea de a le diferenția ca moment, ca adâncime și ca mașină folosită.

In monocultură nu se poate realiza o rotație a erbicidelor pentru a asigura un mai bun control al gradului de îmburuienare,cu mai puține erbicide.

Pe parcela cu monocultură nu putem avea canități diferite de resturi vegetale și de compoziții diferite.

11.

12.

AVANTAJELE ASOLAMENTULUI RAȚIONAL Odată cu rotaţia culturilor se asigură şi rotaţia lucrărilor solului, a îngrăşămintelor şi a erbicidelor.

Faţă de asolamentele stabile care existau în perioada economiei pla­ nificate, acum avem asolamente elastice, corespunzătoare econo­ miei de piaţă şi schimbărilor cli­ matice. Scanează codul QR și află care sunt principa­ lele avantaje ale asolamentului raţional!

Sursa foto: iStock.com/Kati Lenart

2.

3.

4.

un articol de

Sursa foto: iStock.com/nnorozoff

e întâlnește des în practica agri­ colă noțiunea de cultură repe­ tată, care constă în cultivarea pe aceeași parcelă a aceleiași culturi timp de 2­3 ani. De exemplu, porumbul se poate cultiva pe aceeași parcelă 2­3 ani fără diminuarea semnificativă a ni­ velului producției.

Monocultura se referă la cultivarea pe aceeași parcelă, a aceleiași culturi, mai mult de 2­3 ani, ceea ce nu este indicat.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

AgroTehnologii 61

13.

Pentru a diminua din lipsa rotației culturilor, sunt nece­ sare cantități mai mari de îngrășă­ minte și erbicide. În monoculutură nu se poate realiza o eșalonare a lucră­ rilor. De exemplu, dacă am avea mai multe culturi, lucrarea de semănat la mazăre se execută la 1­2 grade C, sfecla de zahăr la 4­5 grade C, floarea soarelui la 7 grade C, porumbul și soia la 8­9 grade C, cu aceeași mașină.

Rezultă că în monocultură, la aceeași suprafață, sunt necesare mai multe mașini pentru a efectua lucrările în epoca optimă. În monocultură nu se poate face o planificare a diferitelor

14.

15.

16.

Scanează-mă!

Oricare tip de asola­ ment furajer trebuie să producă şi să asigure aproape în totalitate autonomia furajeră a fermei în 3 direc­ ţii. Scanează codul QR și află care sunt acestea? Vezi cele mai eficiente tipuri de asolamente furajere!

lucrări în funcție de evoluția fiecărei culturi, fiind una singură.

Când apare o calamitate, aceasta poate distruge sin­ gura cultură care se găsește într­un anumit stadiu de creștere și dezvol­ tare. În monocultură, totalul chel­ tuielilor sunt mai mari pe unitatea de suprafață.

Nivelul producției în mono­ cultură este mult sub nivelul producției obținute în asolament. Într­o poziție opusă mono­ culturii se găsește asola­ mentul bine întocmit, cu o diversitate de culturi, cu o rotație corectă a cul­ turilor și, totodată, rotația lucrărilor solului și a erbicidelor, cu alegerea celor mai bune premergătoare, cu un necesar mai redus de îngrășăminte și erbicide, cu cheltuieli mai mici și cu asigurarea protecției mediului, cu menținerea și sporirea fertilității solului și, în final, cu ridicarea la un maxim cantitativ și optim calitativ al recoltelor.

17.

18.

19.

20.

CRITERII PRIORITARE LA AMPLASAREA CULTURILOR

1.

Importanţa economică a culturii pentru fermă. În afara preţului de piaţă al unei culturi, aici trebuie ţinut cont şi de costurile specifice de producţie. În funcţie de aceste criterii, pentru o fermă cel mai profitabil este grâul, pentru o altă fermă cea mai profitabilă este rapiţa sau floarea­soarelui etc.

Favorabilitatea specifică a fiecărei parcele pentru fiecare cultură. Prima la amplasare este cultura cu cea mai mare importanţă economică. Aici se ţine cont de cifra cea mai mare, în funcţie de produsul dintre cei doi parametri. Dacă într­o parcelă potenţial fa­ vorabilă se constată restricţii (biologice sau de altă natură) pentru eliminarea cărora costurile ar decădea importanţa economică a culturii, se renunţă la amplasarea ei în această parcelă.

Se continuă cu alegerea şi poziţionarea cultu­ rii de pe locul 2 din punct de vedere al impor­ tanţei economice. Apoi cea de pe locul 3 etc.

Structura culturilor este dată de însumarea suprafeţelor astfel rezultate.

(OCTAVIAN GULER)

2.

62 Jurnal de fermă

Tehnologia nouă care preîntâmpină încă un an prost În discuţiile cu mulţi fermieri din regiunile agricole din sud şi sud­estul ţării, nu lipseşte cuvântul „dezastru” atunci când se vorbeşte despre rodul muncii de un an sau despre starea culturilor!

„S

tart recoltat porumb 2023!

Dezastru!” ­ aceasta a fost postarea fermierului Daniel Nica, din Călăraşi, atunci când a decis să adune sărăcia de pe câmp!

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PIERDEREA DIN 2020 PERSISTĂ PÂNĂ ÎN ACEST AN! Are cultivate 105 hectare cu porumb, din care 60 la irigat. A cules între 500 de kilograme şi o tonă/ha pe terenurile fără posibilităţi de udare pentru că seceta a muşcat suficient de tare din culturile agricole lipsite de apă. Din luna mai şi până în august, ploile au cam ocolit co­ muna Unirea. Unde a asigurat apa, recol­ ta este frumoasă, chiar şi de 14 tone/ha! „Dezastru a fost şi la grâu! Doar 3.750 kg/ha. Să zicem că la rapiţă am scos cheltuiala că am făcut o medie de 2.900 kg. Eu încă nu am finalizat toate costurile. Am emoţii mari de tot! Că nici anul trecut nu m­am închis bine! Pierde­ rea din 2020 nu am reuşit s­o acopăr în 2021, iar în 2022 am ieşit iar în gaură. Am intrat în 2023 cu nişte furnizori neachi­ taţi complet şi acuma nici nu ştiu în ce parte s­o iau!”, ne­a declarat fermierul.

ȘI LUCERNA, DAR ȘI FLOAREA AU AVUT UN AN PROST! Aceeaşi situaţie dezastruoasă a fost şi cu lucerniera. „Eu mai am şi 70 de hectare de lucernă de sămânţă; doar 200 kg am făcut, nu a mers deloc cul­ tura că nu a avut apă. Trei ani din patru am avut rezultate bune şi foarte bune, anul ăsta a fost mai prost ca în 2020”, completează tabloul nerealizărilor.

Nici la floarea soarelui situaţia nu este mai... răsărită! De pe cele 61 ha a cules puţin peste o tonă la hectar. Spune că a avut o problemă de vegetaţie. „Au fost foarte multe plante la care nu şi­au deschis calatidiul. Unii zic că e vină ar fi sclerotinia care a atacat bobocul, alţii, că ar fi arsură de la soare. În lan au fost vetre­vetre afectate, eu înclin să cred că a fost o infestare cu orice altceva decât putregaiul alb”, susţine fermierul.

1-14 octombrie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT

TEHNOLOGIE NOUĂ ÎN FERMĂ Daniel Nica a renunțat de vreo 5 ani la arat, doar scarifică şi discuieşte terenul pe cele 550 de hectare de teren pe care le lucrează. Practică o agricul­ tură conservativă, deoarece menţine­ rea apei în sol a devenit o cerinţă impe­ rativă în ferma sa.

Din acest an a investit 370 mii de euro în achiziţionarea unei semănă­ tori performante Mzuri şi a unui tractor John Deere de 200 CP. “Am însmânţat 185 ha de rapiţă şi 155 de grâu cu noua tehnologie Mzuri: o singură trecere, trei lucrări ­ prelucrare, fertilizare, semă­ nat. Am semănat şi cinci de orz, cultură la care renunţasem, că nu prea am avut rezultate bune”, explică fermierul din Călăraşi. Ştie că va avea succes pentru că se bizuie pe echipa sa tehnică. Are trei băieţi tineri: Cosmin Octavian, Viorel Florea şi Ionuţ Cucoveanu, în plină for­ mare profesională pentru că au termi­ nat anul trecut liceul.

Cel mai rutinat este tatăl tânărului Costel Octavian, responsabil cu iriga­ ţiile cu partea mecano­energetică.

Jurnal de fermă 63

„PREȚURILE SUNT UN DEZASTRU!” „Eu zic că proporţia în fermă trebuie să fie o treime păioase, o treime rapiţă, o treime porumb. De regulă nu pun şi rapiţă, şi floare. Anul acesta am avut floarea soarelui pentru că am întors 60 ha de rapiţă. Deşi cheltuiala este un pic mai mare, totuşi rezultatele la rapiţă, în general, sunt mult mai bune decât la floare. Adică în ani buni poţi face 4­5 tone/ha, în timp ce la floare nu treci de 3,5 tone. Şi cotaţiile bursiere sunt mai mici la floare decât la rapiţă”, opinează călărăşanul. Şi dacă tot a adus vorba de piaţă, Daniel Nica a subliniat că „Preţurile sunt un dezastru! Eu nu am capacitate mare de stocare şi am fost nevoit să vând la recoltat. Am făcut contracte futures cu preţuri mai bune: la grâu am obţinut 950­1.100 lei tona, la rapiţă 1.950­1.990 lei/t iar pentru porumb am semnat şi cu 850 şi la 950 lei/tonă. În­ grijorarea este că vor intra grâne din Ucraina şi se va da peste cap piaţa in­ ternă. Cred că este un risc pe care şi­l asumă fermierii care păstrează recol­ ta; e posibil ca în iarnă sau în primăvara viitoare să aibă preţuri la fel ca acum sau mai mici!”

TROFEUL ”PORUMBUL DE AUR” Lui Daniel Nica cea mai dragă cul­ tură îi este porumbul şi apoi rapiţa. În anul 2018 a câştigat concursul „Po­ rumbul de Aur” pentru o producţie de aproape 14 tone/ha la porumb neirigat. În decursul anilor, a fertilizat intensiv,

zată se reduce doza. Trebuie spus că fac tehnologie completă, cu cheltuieli destul de mari pe hectarul cultivat, care se duc la 4.500­5.000 lei la grâu şi la 6.000 lei/ha la rapiţă”, precizează Daniel Nica.

Suntem forţaţi ­ ca să zic aşa ­ să avem aceste patru culturi: grâu, orz, rapiţă şi porumb. În momentul în care o să am un pivot atunci o să bag şi soia în asolament. Anul viitor voi extinde irigaţiile prin picurare până la 135 de hectare pentru cultura de porumb.

DANIEL NICA

Agricultor din Unirea, jud. Călărași

fără a face rabat de la tehnologia de cultivare. Acum, odată cu scumpirea imputurilor va ţine în frâu cheltuielile. „Am început să reduc cantitatea de îngrăşăminte, oricum terenurile s­au îmbunătăţit foarte mult faţă de acum 15­20 de ani. Odată cu folosirea noii tehnologii Mzuri cu fertilizarea locali­

A ELIMINAT CULTURILE SPECIALE După doi ani de rezultate proaste a fost nevoit să renunţe la culturile spe­ ciale de muştar şi de năut. Şi din acest an la sfecla roşie. Nu au mers! “Într­un an cu foarte mari producţii de porumb, eu aveam pierdere la năut şi la muştar. De exemplu, într­un an am avut atac foarte mare de molia verde, un dăunător rezistent la foarte multe insec­ ticide, şi am făcut 300 kg/ha de muştar cu 13 tratamente. La năut, producţii mai mari de 1,5­2 tone nu am obţinut.

Am renunţat anul ăsta la a mai cul­ tiva sfeclă roşie din cauza tehnologiei, dar şi a preţurilor mici pe care mi le­a dat fabrica”, spune fermierul.

După ce îşi va pune la punct liniile de sortare, metoda de semănat şi maşi­ na de recoltat va face din nou legume.

A cultivat, cu bune rezultate, tomate, pepeni, dovlecei, rădăcinoase, chiar şi căpşuni vreo 2­3 ani. În principal, din cauza lipsei forţei de muncă, a renunţat la producerea de le­ gume, o activitate altminteri profitabilă, așa cum a renunţat şi la loturile de hibri­ dare de floare şi porumb. ”Acum este pe­ nuria asta de forţă de muncă care ne li­ mitează foarte mult activitatea”, susţine cu amărăciune fermierul.

Sursa foto: iStock.com/Tomasz Klejdysz

64 Protecția plantelor

ATENȚIE! AFIDELE DAU IAMA ÎN CEREALELE DE TOAMNĂ În urmă cu câțiva ani nu erau fost atât de dese situațiile când afidele își făceau apariția toamna, în lanurile de grâu și orz. Situația s-a mai schimbat în prezent și necesită monitorizare atentă!

COMPLEXUL DE AFIDE CARE ATACĂ CEREALELE Printre aceștia, un „loc de cinste” îl ocupă afidele. Există mai multe specii care pot ataca cerealele, dar cele mai importante sunt: păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), pă­ duchele ovăzului (Macrosiphum avenae), păduchele cerealelor și rozaceelor (Metopolophium dirhodum), păduchele cenușiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi) sau păduchele verde al porum­ bului (Rhopalosiphum maidis). Pe toate acestea, le denumim, generic, com­ plexul de afide al cerealelor.

Toamna, coloniile de afide pot fi găsite pe frunzele de cereale. Acestea înțeapă și sug sucul celular, cu care se hrănesc. În locul înțepăturii este o zonă galbenă sau roșie. În cazul unui atac mare, plantele își pot înceta creșterea.

1-14 octombrie 2023

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CALE LIBERĂ PENTRU VIROZE Marea problemă este că acești dău­ nători pot să fie vectori pentru o serie de viroze periculoase pentru grâu și orz, cum ar fi virusul piticirii și îngălbe­ nirii orzului (ByDy). Afidele nu transmit virusul la descendenți, acestea îl iau prin procesul de hrănire.

Timpul de la preluarea virusului până

Afide hrănindu-se pe cereale

la transmiterea acestuia altor plante este cuprins între 12 și 48 de ore. Inițial, un număr mic de afide transmit virusul de la o plantă la alta.

Pierderile la orz, cauzate de această viroză, pot să ajungă la 50%, iar la grâu la 60%. Practic, dacă nu reușim să ținem departe afidele de lanurile de grâu sau orz, producția se poate înjumătăți. Adică, pierdere financiară pentru fermieri.

SAMULASTRA ȘI BURUIENILE SUNT PE PLACUL AFIDELOR! Afidele pot supraviețui pe samulas­ tra de cereale sau pe specii de buruieni din familia Poaceae. Toamna ... ››› 66

Sursa foto: www.agric.wa.gov.au

T

oamnele au devenit mai lungi și mai calde, ceea ce înseamnă condiții favorabile de dezvoltare pentru o serie de dăunători de sezon ai cerealelor aflate în primele faze de vegetație.

65

STOP! pesticide contrafăcute și ilegale!

Atenție agricultori, infractorii vă fură munca!

Nu vă lăsați păcăliți și NU cumpărați produse contrafăcute!

Produsele contrafăcute sunt ilegale și vă pot distruge culturile!

Atenție! Au fost identificate pe piață produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, cu etichete în limba maghiară, ucraineană etc., în diverse ambalaje.

Aceste produse au un conținut și proprietăți fizico-chimice total diferite de cele ale produsului original omologat în Romania, care este produs de către compania japoneză Nisso Chemical Europa și comercializat exclusiv în România de către Summit Agro România și partenerii săi.

Aceste produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, nu au fost omologate și testate în România și vă pot distruge culturile, vă pot polua terenurile și producția agricolă. Pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor, recoltele compromise cu asemenea produse contrafăcute trebuie distruse, întrucât conțin reziduuri de produse neomologate în România și nu vor fi acceptate pentru comercializare de către rețelele de magazine alimentare din țară și la export. În partea dreaptă, vedeți cum arată SINGURUL PRODUS ORIGINAL MOSPILAN 20 SG, omologat în România și folosit cu succes de peste 20 de ani de către agricultori. În partea stângă, vedeți cum arată unul din produsele contrafăcute, de care trebuie să vă feriți.

Haideți să facem împreună SCUT împotriva comercializării și utilizării de produse contrafăcute în agricultură! Pentru aceasta, vă rugăm să ne transmiteți la adresa de e-mail sesizari@sumi-agro. ro orice situație ce vă ridică suspiciunea comercializării de produse CONTRAFĂCUTE din portofoliul Summit Agro România. Vă asigurăm că Summit Agro România ia toate măsurile necesare pentru depistarea și înlăturarea produselor contrafăcute de pe piață. Produsele contrafăcute produc prejudicii importante atât fermierilor și consumatorilor de produse agricole, precum și companiei Summit Agro România și partenerilor săi.

Summit Agro. O companie Sumitomo Corporation.

www.sumi-agro.ro

Sursa foto: influentialpoints.com

66 Protecția plantelor

››› 64 ...migrează de pe buruieni sau samulastra de cereale (unde este apă­ rută) în culturile nou înființate, aflate în primele faze de vegetație. În unii ani călduroși, deplasarea afi­ delor poate avea loc pe distanțe mari, ceea ce va face dificilă combaterea lor. Cu toate acestea combatera buru­ ienilor este una dintre cele mai impor­ tante măsuri de prevenire ale atacului.

Cu cât lăsăm mai puține gazde inter­ mediare, cu atât mai crescute sunt șansele să avem mai puține afide, toamna, în lanurile cu cereale. În zonele unde au fost infestări mari cu afide, anii anteriori, ar trebui să erbicidăm samulastra de cereale. Și aceasta poate să fie o gazdă interme­ diară foarte importantă.

PRAGUL ECONOMIC DE DĂUNARE Pentru această toamnă s­a acordat autorizare temporară pentru trata­ mentul semințelor cu neonicotinoide.

Acestea au eficacitate și în combaterea complexului de afide.

Dacă situația din teren o cere, se recomandă un tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea afidelor la cereale. În toamnă, pragul economic de dăuna­ re (PED) este de 10 afide/plantă.

Trebuie avut în vedere că, inițial, atacul mai mare are loc la marginea lanului. Ulterior, afidele se răspândesc în anumite puncte ale parcelei. Dacă va fi cald în continuare, atunci populația va fi ridicată în toată parcela cu grâu.

Acest lucru nu se întâmplă de pe o zi pe alta, ci în timp. Tocmai de aceea sonda­ jele sunt importante.

1-14 octombrie 2023

Atunci când vorbim de samulastră sau de burunieni care acoperă solul până în toamnă, trebuie să avem în vedere și populația de afide!

Este drept că aceste sondaje iau timp mult, plus trebuie răbdare să nu­ meri afidele de pe plante, care plante sunt de talie foarte mică în toamnă, dar un tratament bine făcut este ca o poliță de asigurară a unei recolte bune anul următor.

Virusul îngălbenirii și piticirii orzului.

CĂLDURA FAVORIZEAZĂ AFIDELE Pe viitor, sistemele automate de monitorizare ar putea veni în ajutorul fermierilor. De asemenea, roboții, do­ tați cu camere video de mare rezoluție ar putea fi o soluție pentru realizarea monitorizării lanurilor de cereale de toamnă. Deocamdată aceste sisteme nu sunt accesibile majorității fermie­ rilor, așa că până ne vom digitaliza în totalitate, va trebui să monitorizăm la­ nul în mod tradițional.

Trebuie avut în vedere că încălzirea globală favorizează majoritatea speci­ ilor dăunătoare cerealelor de toamnă, printre acestea și complexul de afide.

Prin urmare trebuie să ne adaptăm și să ținem cont și de aceste aspecte. În fina,l vă urez o toamnă liniștită și să țineți departe afidele de lan!

Sursa foto: www.rmsag.com.au

Afide, pe cereale

67

68 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Super-cartoful rezistent la schimbările climatice

În ecuația viitoarei securități alimentare, cartoful cântărește destul de greu.

Amenințată și ea cu dispariția de schimbările climatice și vizată de politicile de reducere a amprentei de carbon, cea de-a doua pâine a umanității a intrat în atenția cercetării mondiale.

C

onsumul global de cartofi s­a dublat în țările în curs de dezvoltare în perioada 1960­2005. Prin urmare, în­ țelegerea impactului schimbărilor climatice asupra producției globale de cartofi este importantă pentru viitorul securităţii alimentare.

O URIAŞĂ DIVERSITATE GENETICĂ

Oamenii de știință au creat un super "pangenom" care surprinde diversitatea genetică completă a mai multor specii de cartofi pentru a identifica trăsăturile genetice care pot ajuta la îmbunătă­ țirea rezistenței la condiţiile de mediu și a cali­ tăților nutriționale. Cercetătorii au analizat datele din băncile publice de date, inclusiv băncile de gene din Canada, SUA și Peru.

Pangenomul include secvențe de genom de la 296 de soiuri de cartofi și versiuni sălbatice a 60 de specii. Cer­ cetătorii notează că aceasta este „cea mai extinsă colecție de date despre secvența genomului pentru cartof și rudele sale până în prezent”.

TEHNOLOGIA R-LEAF® Prin tehnologia R­Leaf® (leaf=frunză, engleză), dez­ voltată de Crop Intellect, un catalizator fotosintetic este pulverizat pe frunze și, în prezența luminii sola­ re, transformă gazele NOx din atmosferă, cum ar fi protoxidul de azot (N2O), oxidul de azot (NO) și dioxidul de azot (NO2), în nitrat care poate fi folosit de plantă.

R­leaf ar putea permite cultivatorilor să reducă doza de îngrășăminte aplicate la plantarea cartofului.

Sursa foto: iStock.com/gdas

Cartoful (Solanum tuberosum L.) este a treia cea mai importantă cultură non­cerea­ lieră pentru securitatea alimentară a omenirii.

Schimbările climatice și noile (şi viitoarele) reglementări de mediu obligă şi industria cartofului să îşi concentreze atenţia asupra reducerii am­ prentei de carbon a culturii.

Pe lângă soiurile "domesticite" şi ameliorate, cultivate în prezent, cartofii "sălbatici" şi alte specii sălbatice ale genu­ lui Solanum, care se găsesc în munții din centrul Mexicului și Anzi (în America de Sud), au o uriaşă diversitate genetică, pe care cercetătorii au început s­o exploreze.

ANALIZA A SUTE DE SOIURI ȘI VERSIUNI SĂLBATICE

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Ferma 4.0 69

IMPACT CLIMATIC

CE CARACTERE URMĂRESC AMELIORATORII?

Sursa foto: iStock.com/pullia

Varietăți de cartof sălbatic

Pentru a distinge variațiile genetice, cercetătorii au gru­ pat diferitele soiuri de cartofi în patru grupe. De exemplu, un grup a avut gene unice pentru funcții în dezvoltarea florilor și dezvol­ tarea tuberculilor. Autorii au descoperit, de asemenea, gene unice pentru trei gru­ puri de procese asociate cu răspunsurile la stres, cum ar fi frigul. Mai mult, autorii sugerează că elementele transpozabile ­ secvențe mobile de ADN care se pot replica în genomuri independent de ADN­ul celulei gazdă ­ joacă un rol în adaptarea la noi condiţii de mediu. Aceste elemente sunt o sursă esențială de variabilitate genetică.

SECRETUL TUBERCULILOR MARI Cercetătorii subliniază că super­pangenomul poate fi folosit pentru a răspunde întrebărilor despre evoluția cartofului. „A avea mai multe copii ale genomului lor este natural pentru plante și se crede că, probabil, toate plantele cu flori au fost la un moment dat poliploide”, a explicat dr. Martina Strömvik, profesor asociat la Universi­ tatea McGill (Canada) pentru Food Ingredients First. „Plantele poliploide sunt de obi­ cei mai mari decât omologii lor diploizi, iar oamenii le­au selectat pentru că au fructe mai mari sau, în cazul cartofului, tuberculi mai mari.

Citește mai mult despre cum poate fi valorificată variația gene­ tică vastă a cartofului pentru a dezvolta varietăți adaptate climei actuale! ”Prin combinarea acestor date, care reprezintă variația genetică vastă a cartofului și a rudelor sălbatice, sperăm să intensi­ ficăm lucrările de îmbunătățire a germoplasmei de cartofi pentru rezistența la climă și pentru protejarea securității alimentare”, a mai declarat Martina Strömvik.

Martina Strömvik

Analize ale impactului schimbărilor climatice asupra culturii cartofului în compa­ rație cu alte culturi majore sunt rare, în special la scară globală. Totuşi, două stu­ dii globale au analizat aceste aspecte.

Unul a simulat impactul creșterii temperaturii asupra producției po­ tențiale de cartofi; Celălalt a simulat impactul neadap­ tării fermierilor pentru a compensa impactul negativ al schimbărilor climati­ ce asupra randamentului.

Studiile au estimat doar efectele negative ale schimbărilor climatice asupra pro­ ducției de cartofi, deoarece ele nu includ și adaptarea plantelor la schimbările climatice.

Rezultatele studiilor arată o abilitate semnificativă în reproducerea recoltelor observate la scară națională în Europa.

Pe de altă parte, corelațiile sunt în gene­ ral pozitive, dar scăzute, în primul rând din cauza relațiilor slabe dintre randamentele observate la scară națională și climă.

1.

2.

DOUĂ PLUSURI LA RANDAMENT Simulările climatice viitoare, inclusiv adap­ tarea la schim­ bările climatice prin alegerea altor ”ferestre” de plantare și soiuri, arată că se așteaptă ca recoltele să crească în majoritatea cazurilor ca urmare a sezoa­ nelor de vegetație mai lungi și a fertilizării suplimentare.

Beneficiile de randament medii globale ale adaptării la schimbările climatice va­ riază între 10 și 17% în toate modelele climatice. Cultura cartofului este asociată cu emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră în comparație cu alte culturi majore și, prin urmare, poate fi văzută ca o opți­ une inteligentă din punct de vedere cli­ matic, având în vedere creșterile estimate ale randamentului odată cu adaptarea.

Află și alte date despre studiile privind impactul schimbărilor climatice asupra producției globale de cartofi!

70 Analiză FERMA

Sursa foto: iStock.com/mescioglu

Cu cât a crescut producția de sfeclă de zahăr?

În acest an, în zona Moldovei, cultura de sfeclă de zahăr și­a revenit din punct de vedere al suprafețelor contractate de Agrana România. Fabrica din Roman este singura unitate procesatoare din regiune.

F

ață de anul trecut, suprafața a crescut cu aproximativ 50%, respectiv de la 8.500 hectare, la 12.300 hectare contractate.

SFECLA DE ZAHĂR FACE FAȚĂ CU BRIO SECETEI ”La recoltare au ajuns aproxima­ tiv 12.270 hectare, vreo 30 de hectare le­am pierdut la un moment dat din cau­ za unui erbicid care s­a reactivat. Dar, în principiu, toate suprafețele cu care am pornit în primăvară au ajuns la recoltare.

Comparativ cu celelalte culturi din zonă, sfecla de zahăr a evoluat foarte bine, din punct de vedere al reacției la secetă. Toleranța noilor hibrizi pe care îi folosim s­a văzut și anul trecut, iar anul acesta a fost confirmată. De aceea, acum vorbim din nou despre o producție totală peste media ultimilor 5 ani, chiar în condiții de secetă și arșiță.

Legat de arșiță, avantajul sfeclei de zahăr este acela că abandonează o parte din frunze pentru a­și reduce cumva evapo­transpirația. Iar, atunci când survin ploile, sfecla de zahăr își reîncepe ciclul, își continuă creșterea

1-14 octombrie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și, până la momentul recoltării, rezul­ tatele se mențin bune”, arăta Radu Petre, Director cu materia primă Agrana România.

EXISTĂ POTENȚIAL DE CREȘTERE! Termenul de 100 de zile de funcțio­ nare a fabricii de la Roman ține atât de capacitatea de procesare, cât și de dis­ ponibilitatea limitată a fermierilor de a aștepta momentul preluării recoltei. În funcție de eficiența activității de producere și de valorificare a zahărului, în cadrul Agrana s­a pus și problema extinderii capacității de tăiere a sfeclei de zahăr, fiind conștientizat faptul că în zonă există condiții prielnice pentru obținerea unei cantități cu mult mai mari de materie primă.

PRODUCȚIE MAI MARE ÎN 2023 În această toamnă, când startul re­ coltatului s­a dat la sfârșitul lunii sep­ tembrie, recolta pare a fi mai mare cu 8­9% față de cea de anul trecut, esti­ mându­se o medie de 47 tone/ha, față de 44 de tone/ha, în toate cele 10 județe arondate fabricii de la Roman. ”Încă de la finalul lunii august, am observat că și calitatea sfeclei este foarte bună. Digestia depășise 16%.

Prețul de bază pe care îl oferim se raportează la nivelul de 16% al conținu­ tului de zahăr, iar pe măsură ce crește digestia, crește și prețul. Anul trecut, ne­am închis cu o digestie de 17,3%.

Credem că și anul acesta va fi depășit pragul de 17%. Încă din luna august 2023, am luat probe în fiecare săptămână și am ur­ mărit evoluția conținutului de zahăr pe o perioadă de minim 4 săptămâni, înainte de recoltare. Practic, în funcție de cantitatea de zahăr acumulată în sfeclă am stabilit suprafețele cu care să se dea startul recoltării, astfel încât cultivatorii să aibă un nivel așteptat al producției și un conținut de ... ››› 72

71

72 Analiză FERMA

OBIECTIV: 600 MII TONE DE MATERIE PRIMĂ!

Unul dintre planurile Agrana România este acela ca, spre deosebire de anii pre­ cedenți, în toamna 2023 recoltarea sfeclei de zahăr să se finalizeze până la sfârșitul lunii octombrie, pentru a evita întâmpinarea problemelor legate de accesul în câmp, din perioada de noiembrie­decembrie.

Un alt obiectiv este acela ca, în anii urmă­ tori, să fie asigurată cantitatea de aproxi­ mativ 600.000 de tone de sfeclă de zahăr, materie primă care ar permite funcționarea continuă a fabricii pentru o perioadă de 100 de zile. ”Este chestiune de viitor, dar suprafața pe aici va oscila și vom încerca să îi avem în grupul de fermieri contractanți pe acei oameni care pot susține tehnologia, sunt interesați de cultură și de performanță, deoarece știm deja că sfecla de zahăr nu este o cultură la îndemâna oricui. Dar, cine se apucă de cultivarea sfeclei de zahăr, îi rămâne fidel, pune suflet și nu are cum să nu își crească performanța”, puncta Radu Petre.

››› 70 ...zahăr care să le asigure prețuri bune”, menționa specialistul.

CARE VA FI PREȚUL FINAL? În anul 2023, Agrana Roman oferă un preț de bază garantat la care se adaugă bonusul pentru digestie, suma finală achitată cultivatorilor depinzând de prețul cu care se va vinde zahărul la poarta fabricii, într­o perioadă de 7 luni de monitorizare. ”Monitorizarea prețului la care se va vinde zahărul se va realiza în perioada octombrie 2023 ­ aprilie 2024. Deci, încă nu putem vorbi despre un preț final cunoscut. Acela va fi plătit anul viitor, în luna iunie. Dar, imediat după livrarea sfeclei de zahăr, anul acesta, la o digestie de 16%, plătim 47 euro/tonă, comparativ cu anul trecut când am plă­ tit 40 euro/tonă, desigur suma crescând proporțional cu creșterea conținutului de zahăr. În orice caz, vorbim despre una dintre cele mai rentabile culturi agricole, dacă avem în vedere și susți­ nerea financiară considerabilă de care beneficiază”, explica Radu Petre.

TEHNOLOGIA COMPENSEAZĂ PROVOCĂRILE DIN CULTURĂ Strict legat de acest an de produc­ ție, trebuie remarcată și o altă semni­ ficație a ideii de revenire a culturii de sfeclă de zahăr, respectiv reintrarea în evoluție după un start cu dificultăți de­ terminate de factorul climatic.

Fermierii spun că acestei provocări majore i se poate răspunde în mod po­ trivit doar dacă se asigură tehnologie pe măsură și un aport de apă alternativ celui provenit din precipitații. ”Cum sfecla a fost semănată la în­ ceputul primăverii, ne­a prins zăpada care a venit la începutul lunii aprilie.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Noi nu ne propunem să avem suprafață. Noi ne propunem ca fermierii cu care colaborăm să atingă performanțe care să le asigure lor un nivel al producțiilor satisfăcător și banii pe care îi așteaptă, în măsura în care fac și cheltuielile cerute de tehnologie.

RADU PETRE

Director cu materia primă Agrana România

Aveam înființată cultura doar pe două treimi din suprafața totală, restul se­ mănându­se cu 3­4 săptămâni mai târziu decât epoca normală. Și totuși, datorită noii tehnologii, sfecla a avut capacitatea să recupereze, astfel încât astăzi suntem peste nivelul unui an normal. Fermierii au trecut la tehnolo­ gia Conviso® Smart, un fel de Clearfield de la floarea­soarelui aplicat la sfeclă.

Dacă în anul 2021 proporția celor care au utilizat combinația de măsuri chimice, mecanice și biologice po­ trivite situației câmpului era de 18%, anul trecut era de 30%, iar în acest an vorbim despre o proporție de 73%.

Practic, extinderea noilor tehnologii a permis ca sfecla de zahăr să fie culti­ vată mai ușor și să depășească stresul din primele faze de vegetație, când se aplică erbicidele. Deci, întârzierea de la semănat a fost recuperată prin lipsa stresului din aplicarea pesticidelor în tehnologia convențională”, explica spe­ cialistul.

73

74 Pomicultură

LIVADA CU SMOCHINI DIN MARGINEA BUZĂULUI

„Vine lume la mine în livadă, face poze și le trimite la prieteni. Apoi sună telefonul și cunoscuții îi întreabă: „Unde ești?” „Într-o livadă de smochini”. „Păi când ai plecat, că aseară erai în țară?”...

A

șa își începe povestirea Valentin Badea, proprietarul unei livezi de lângă Buzău. Și nu orice fel de livadă!

O LECȚIE DE VIAȚĂ CARE A RODIT PESTE 50 DE ANI Livezile au început să renască în Ro­ mânia. Dar o livadă de smochini ­ tre­ buie s­o recunoaștem ­ este o prezență exotică în peisaj. Și totuși, așa cum o demonstrează faptele, ea poate exista și funcționa, în bune condiții. Trebuie doar pasiune, dragoste și multă muncă.

Aceasta este lecția pe care Valentin Badea o transmite din „Livada cu smo­ chini” de la Buzău.

Ideea unei astfel de livezi a zăcut, în germene, încă de acum 50 de ani.

La vremea aceea, în fostul cartier 23

1-14 octombrie octombrie2023 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

August, acum Titulescu, din Buzău, lo­ cuia un anume domn Tenciuc. El avea doi smochini în curte și o grămadă de puști prin vecini, care dădeau năvală să fure fructe. În năzdrăvănia lor, i­au rupt și gardul. Atunci, domnul Tenciuc le­a deschis poarta și i­a invitat în curte, să mănânce pe săturate. La plecare le­a dăruit fiecăruia câte un pui de smochin, să­l planteze în curte. „De atunci, pe fiecare stradă din cartier puteai vedea smochini în curți”, își amintește Valentin Badea.

SMOCHINUL, UN ARBORE PROLIFIC Anii au trecut. Prin 2018, proprieta­ rul livezii s­a gândit să înceapă ceva nou, de la zero. Adică de la zero lei. Îi erau dragi smochinii pe care îi avea în curte, așa că și­a spus: „de ce nu?”.

A început cu producția de puieți.

Când a strâns în jur de o sută, a dis­ cutat cu un cunoscut, care deținea 4 hectare de teren, să se asocieze. Dar prietenul s­a răzgândit. Așa că a dăruit cei 100 de pui de smochin prietenilor. „Mărturisesc că am avut și un in­ teres: să văd cum se aclimatizează și în afara orașului, cum merg. Și când, după un an, mare parte dintre ei mi­au spus că s­au prins și că au făcut și fructe, mi­am spus: Asta e!”.

A trecut din nou la producția de puieți. În 2020 a luat în arendă, de la

Pomicultură un prieten, un hectar de teren, la mar­ ginea Buzăului. A plantat jumătate din suprafață cu puieți. În anul următor, smochinii din soiul „Tenciuc” (botezat așa după numele celui de la care pri­ mise în copilărie primul pui) au și intrat pe rod. Prima producție a fost de 2.200 kg. Încurajator pentru o livadă de doar un an!

ETERNA PROBLEMĂ: DESFACEREA ȘI PROCESAREA Apoi lucrurile au început să meargă din ce în ce mai repede. În 2021 a plan­ tat și restul livezii. La ora actuală, are peste 600 de pomi.

De la an la an și producția a crescut: 6 tone în 2022 și aproximativ 12 tone anul acesta. Ca mână de lucru ­ doar soția, fiica și, bineînțeles, pomicultorul însuși. „Ca să putem păstra fructele 3­4 zile am cumpărat și o cameră de frig, unde le ținem la 6 grade C. Astfel ele rămân în stare bună pentru vânzare”, spune Valentin Badea.

Vânzarea se face direct de la poarta livezii. Ba mai mult decât atât: cei care doresc să culeagă singuri fructele, sunt bineveniți. „Oamenii se bucură,

75

Din păcate, la ora actuală, în România, un borcan gol este mai scump decât unul plin cu dulceață care conține 25% fruct, adus din Egipt! Am vorbit cu doi procesatori.

Răspunsul a fost același: adu fructele, alege-ți borcanul și eticheta, eu procesez, iar tu îți vinzi marfa!

VALENTIN BADEA Pomicultor din Buzău

se simt bine că își pot alege fructele și să le vadă proaspete, în pom. Mulți din­ tre ei cumpără și pentru prieteni, cu­ noscuți etc.”, povestește proprietarul.

Cu toate acestea, creșterea pro­ ducției a început să îi creeze probleme.

Cantitatea obținută este deja mai mare decât cea pe care o poate vinde.

A încercat să lucreze cu distribuitori mai mari, dar marfa fiind perisabilă, lucrurile nu au mers.

O LIVADĂ TOTAL ECOLOGICĂ Așa că, deocamdată, vânzarea se face direct la poarta livezii și prin două firme de distribuție a fructelor proas­ pete, direct la ușa cumpărătorului fi­ nal. Dar vorbim despre cantități mici. Întrebarea este ce se va întâmpla la anu’, când se așteaptă la o producție de peste 20 de tone. Și în următorii 2­3 ani, când estimează că va produce în jur de 30 tone/an. „Vă dați seama că nu am, deocamdată, nici un gând de extindere!”, spune cultivatorul, cu o tristețe abia resimțită. În ceea ce privește calitatea pro­ duselor, aceasta este din cea mai bună. În livadă nu se aplică nici un fel de tratamente, nici de iarnă, nici de primăvară. Doar primăvara și până când începe coacerea, smochinii mai sunt irigați. Apoi se oprește și udatul, pentru a conserva calitatea fructelor.

LIVADA FĂRĂ SECRETE, DAR CU MULTĂ DĂRUIRE! În ceea ce privește lucrările, cele mai laborioase sunt cele de primăvară. „Smochinul drajonează foarte puternic.

Singur tai drajonii, la fel ca și crengile care, odată ce ar avea rod, ar atinge pământul. Or, să faci asta la peste 600 de pomi este ceva muncă. Dar, nu mă plâng!”, spune Valentin Badea.

O altă operațiune importantă este tăierea, astfel încât să păstreze pomii la o înălțime mică, să poată fi culeși fără scară.

Apoi, destul de des, trebuie cosite buruienile care apar printre pomi. „Iau toate substanțele nutritive și cresc foarte repede. Anul acesta am semănat trifoi pitic. Sper ca acesta să acopere pământul ca o pâslă, care să împie­ dice dezvoltarea buruienilor. În afară de aceasta, ar feri pământul de soare, asigurând păstrarea mai bună a umidi­ tății. În plus, ar fixa și azotul”. „În rest, cam asta e totul. Smochinii nu au nici un secret. De fapt, ar fi cul­ mea ca un pom să aibă secrete!”, își încheie povestea Valentin Badea.

Poate că smochinii nu au secrete. Dar livada cu smochini de la Buzău, sigur are secretele sale: dragostea, dăruirea și pa­ siunea proprietarului... Pe acestea am re­ ușit să le pătrundem. Pe altele, vă invităm să încercați să le aflați la fața locului!

76 Reportaj FERMA

De la construcții în Italia, la ciuperci în România Timp de peste două decenii, soții Doboș au lucrat în Italia, în zona Verona, dar au decis să revină în satul natal. De aproape 7 ani, se ocupă cu producerea ciupercilor Pleurotus în sistem ecologic.

C

laudiu și Angela Doboș sunt din comuna Săbăoani, județul Neamț și au doi copii. La doar două săp­ tămâni de la absolvirea Facultății de Agricultură Iași, în anul 1995, Claudiu a plecat în Italia pentru a aduna banii cu care să își cumpere un tractor și să își facă propria fermă.

CUM A AJUNS ÎN CONSTRUCȚII? Își propusese să muncească în Italia doar doi ani. Dar a rămas acolo 22 de ani! ”În primii 3 ani în Italia, am încercat să lucrez în agricultură dar nu am găsit decât oferte de muncă necalificată la căpșuni și în apicultură. Am încercat dar am văzut că nu am șanse să pro­ gresez ca specialist cu studii superi­ oare agricole și că efectiv cu agricul­ tura aș muri de foame, nicidecum să ajung la tractorul visat. De aceea, am plecat spre a căuta altceva de lucru, în alt domeniu. Primul afiș <căutăm

1-14 octombrie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRIMII PAȘI SPRE PROCESARE În anul 2023, Claudiu și Angela Doboș au făcut doi pași importanți pe linia valorificării producției de ciuperci, respectiv atacarea pieței ieșene (unde, deja, au abonați) și procesarea ciupercilor.

Deocamdată, testează obține­ rea de conserve murate și mari­ nate și diverse sortimente de za­ cuscă pe bază de ciuperci, fiind în plan realizarea unei secții profe­ sioniste de procesare și a unui punct local de comercializare.

muncitori> care mi­a ieșit în cale a fost din construcții. M­am dus, am bă­ tut în poartă și am intrat întâi ca sudor necalificat. În câteva luni, văzându­mi priceperea, m­au trecut la echipa de montaj exterior.

După 3 ani de zile, am deschis pro­ pria firmă cu care făceam montaje exterioare, după ce dânsul realiza pro­ iecte și contracte. O duceam bine, fi­ nanciar. Dar, mereu, agronomul din mine îmi șoptea că trebuie să mă întorc la munca pământului. Să mă întorc în România!”, mărturisea Claudiu Doboș.

COSTURI DE 70% DIN ÎNCASĂRI În anul 2016 a venit acasă pentru sărbătoarea de Paște și nu s­a mai în­ tors la muncă în Italia. A vândut tot ce deținea acolo și a investit în România, în ciupercile Pleurotus. În vara 2023, Claudiu și Angela Doboș au fost printre noii producători

Reportaj FERMA 77 participanți la târgul “Iașul în bucate ­ produse ecologice, tradiționale, mon­ tane și artizanale din regiunea de Nord­ Est”.

“Mă bucur că am venit târgul de la Iași, prin care se oferă ocazia de a ex­ tinde aria de valorificare a mărfurilor și unde am cunoscut atât antreprenori locali care lucrează în mod autorizat, cât și oameni interesați de ceea ce pro­ ducem. În privința ciupercilor, din păca­ te, condițiile economice nu permit un profit rezonabil, deoarece costul factu­ rilor trece de 70% din încasări. Profitul devine neglijabil, cu 12 ore de muncă non­stop. Dar, insistăm pentru că, mă­ car, facem ceea ce ne place”, spune producătorul nemțean.

CIUPERCILE, PRODUS SEZONIER Primul solar al familiei Doboș avea aproximativ 250 mp, cu 33 metri lun­ gime și 8 metri lățime, fiind construit integral de către proprietar. După puțin timp, a fost înființat propriul laborator de producere a compostului, astfel în­ cât să fie eliminate atât dependența de importuri, cât și situația ca, în perioada prielnică ciupercilor, să lipsească de la comercializare compostul autohton de calitate.

“Ciupercile nu sunt solicitate în tot timpul anului. Perioadele cele mai priel­ nice pentru valorificare sunt în post și toamna, atunci când se fac zacusca și conservele pentru iarnă. De aceea, unul dintre secretele supraviețuirii econo­ mice în acest domeniu este să dispui de propria sursă de compost, să cunoști comportamen­ tul pieței și să obții

producție corespunzătoare în fiecare etapă. Astăzi, în laboratorul nostru de pasteurizare vin și studenții de la Uni­ versitatea de Științele Vieții Iași, pentru a vedea cum se lucrează și ce înseamnă producție ecologică de ciuperci Pleuro­ tus”, puncta Claudiu Doboș.

PRODUCȚIA E ÎN LIMITA CERERII Capacitatea de producție este de 12 tone ciuperci/sezon, însă până acum nu s­a depășit niciodată nivelul de 9 tone/sezon, deoarece există o mare prudență asupra proporției pierderilor, prin supraproducție.

“Am testat piața, etapă cu etapă și am observat faptul că doar cei care dețin mai multe informații despre vir­ tuțile ciupercilor Pleurotus le­au deve­ nit fideli. În timp, am reușit să realizăm și un anume act de educație, pe plan lo­ cal și pe o rază care nu depășea orașul Roman, acolo unde suntem prezenți ritmic în Piața Centrală, la sfârșit de săptămână.

Pe măsură ce oamenii ne ascultau,

citeau și consumau mostrele oferite, reveneau la noi și achiziționau mai mult. Astfel, anual, producția a crescut, dar nu am ajuns la maximul capacității fermei. Este o producție perisabilă, destul de costisitoare și care necesită știință și atenție în gestionarea tuturor factorilor, inclusiv cei legați de piață și de valorificare”, explica fermierul.

ROMÂNIA NU ARE SUBVENȚIE DIRECTĂ PENTRU CIUPERCI! Una dintre mâhnirile producătoru­ lui nemțean este aceea că nu există o susținere financiară a acestui tip de produs alimentar care solicită condiții speciale atât pentru producție (vara, este necesar de sistem de condițio­ nare a aerului pentru a se asigura 12­14 grade în solar, echipament costisitor utilizat într­o perioadă când vânzările sunt minime), cât și pentru valorificare, aceasta fiind deosebit de fluctuantă.

“La noi, nu s­au găsit soluții, așa cum s­au identificat, de exemplu, în Ungaria. Vecinii noștri au respectat in­ dicațiile UE și au scos subvenția directă la ciuperci, dar în proporții similare au introdus subvenții la compost și la energie. Practic, la ei s­a schimbat de­ numirea, dar producătorii beneficiază de același ajutor financiar de dinaintea introducerii noilor reguli. Este vorba despre un ajutor de 15­20% din prețul de cost și mi se pare destul. Dacă aș avea o asemenea subvenție, instant aș decide să produc tot timpul anului. Am asigura continuitate pe piață, inclusiv prin procesare. Acum nu pot, cu chel­ tuielile mari pe care le facem”, explica Claudiu Doboș.

78 Utilaje agricole

MF 8S i-a stârnit lui Sebi Tegla apetitul pentru investiții Agricultura nu mai este de mult doar o activitate de subzistenţă, iar cei care produc pentru piaţă au astăzi la dispoziţie cele mai moderne tehnologii pentru a-şi îmbuntăţi productivitatea şi a-şi optimiza costurile pe hectar.

S

ebastian Tegla lucrează, împre­ ună cu fiul său Denis, aproape 700 de hectare în jurul localităţii Cipău (judeţul Mureş), o mică aşezare care din punct de vedere administrativ aparţine de oraşul Iernut. Suprafeţele nu sunt însă cele mai grozave, pentru că în zonă există foarte multe terenuri cu elevaţie, ceea ce necesită maşini şi echipamente pregătite să facă faţă lu­ crului în pantă. Dar la început a trebuit să se bazeze exclusiv pe rudimentarul tractor românesc. Era prin 2003 când s­a apucat efectiv de agricultură şi pe parcurs a tot schimbat între ele cla­ sicele U650 ­ vreo 20 i­au trecut prin mână ­ până când a reuşit să se capi­ talizeze şi să facă practic pasul spre marea performanţă.

RAŢIUNEA A ÎNVINS PASIUNEA Deşi între timp s­a ataşat de un anumit brand, aşa cum se întâmplă de obicei în rândul fermierilor, fiecare cu preferinţele sale mai mult sau mai puţin obiective, anul trecut raţiunea a învins pasiunea, iar Sebastian a

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

renunţat la tradiţie în favoarea unei achiziţii neprevăzute, dar responsa­ bile din punct de vedere financiar, care până la urmă s­a dovedit a fi cea mai bună alegere. Aşa a ajuns să fie pro­ prietarul unui Massey Ferguson 8S, tractorul anului 2021, pe care Denis îl văzuse pentru prima dată expus la Agraria.

O ALEGERE INSPIRATĂ „Eram rezervat în a face investiţii, însă aveam nevoie de un tractor nou.

La vremea respectivă, piaţa nu era foarte ofertantă din cauza proble­ melor legate de

aprovizionare, fiind imediat după pan­ demie. Dar cei de la Sigma ne­au stâr­ nit imediat interesul. La prima vedere, am fost impresionat de cauciucuri, pentru că nu oricine pune anvelope Michelin pe tractoare. Apoi, urcân­ du­mă în cabină, am realizat că este vorba de un model cu totul special”, şi­a justificat acesta alegerea.

UN TRACTOR AGIL ŞI PUTERNIC Folosit în special la lucrări grele, cum ar fi arat, scarificat şi discuit, tractorul Massey Ferguson 8S.265 a devenit între timp mândria familiei.

Mărturisesc că rar mi­a fost dat să aud pe cineva lăudând atât de mult un tractor şi la modul cel mai sincer. Până la urmă este dovada faptului că banii au fost cheltuiţi cu folos şi rezultatele obţinute au răsplătit aşteptările. „În primăvară l­am folosit chiar şi la se­ mănat. I­am pus roţi duble pentru a nu călca cultura. Fiind o zonă pe curbă de nivel, plantele de pe rândul care atin­ gea roata răsăreau mai târziu şi nu se mai dezvoltau cum trebuie. Şi atunci soluţia a fost să cumpărăm roţi duble.

Deşi nu a fost deloc ieftin, în timp ne vom amortiza aceste costuri”, ne­a mărturisit Sebi, aşa cum îi spun apropiaţii.

Petrică Iuga (stg.) și Sebastian Tegla

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Utilaje agricole

Acest tractor folosește cu 15-20% mai puţin carburant decât consumă tractoarele pe care le aveam deja în fermă. Iar la cât costă acum motorina, se simte imediat DENIS TEGLA

Tânăr fermier și viitor inginer agronom

DOTĂRI PREMIUM PENTRU CONFORTUL OPERATORULUI Student în anul trei la Agronomia din Cluj, Denis este unul dintre operatorii tractorului MF 8S.265. A petrecut deja aproape o mie de ore în cabina aces­ tuia, iar condiţiile de lucru i se par mult peste ceea ce oferă la ora actuală alţi producători pe acelaşi segment de putere. „Vizibilitatea este excelentă.

Scaunul se roteşte la 45 de grade, ast­ fel încât după o zi de muncă nu te va durea gâtul. Confortul operatorului în general este unul deosebit. Zgomotul la interior este extrem de redus, la fel şi vibraţiile. Cabina e dotată cu lumini ambientale, făcând lucrul pe timp de noapte foarte relaxant. Dispune de lu­ netă şi oglinzi electrice încălzite, opţi­ uni pe care nu le întâlneşti poate la o maşină de oraş. Scaunul este şi el în­ călzit, iar ventilaţia porneşte de jos în sus, ca să nu îţi sufle aerul în cap. De asemenea, este echipat cu tehnologii de ultimă oră, precum ghidaj automat prin GPS şi section control, pentru a evita suprapunerile şi a face economii de inputuri”, a remarcat Denis.

CU 20% MAI PUŢINĂ MOTORINĂ Un alt capitol la care excelează acest tractor este consumul de carbu­ rant, aspect extrem de important pen­ tru orice manager de fermă. „Acest tractor consumă cam cu 15­20% mai puţin decât consumă tractoarele pe care le aveam deja în fermă. (…) La semănat porumb anul acesta, a trecut puţin peste 4 litri la hectar, în timp ce de obicei consumam în jur de 6 litri”, a subliniat proprietarul şi administratorul

societăţii Agro Teg SRL. Dar adevărata diferenţă se simte la lucrările mai grele, m­a asigurat Denis. „Ultima dată când am scarificat cu el am obţinut un con­ sum mediu de 22 de litri pe hectar, ceea ce în mod normal am fi trecut de 30 de litri”, susţine viitorul inginer agronom.

Datorită experienţei pozitive cu acest model, familia Tegla ia acum în calcul achiziţionarea unui alt tractor Massey Ferguson, de 400 CP. INTERVENŢII PROMPTE ALE ECHIPEI DE SERVICE Pe de altă parte, relaţia cu Sigma Ro­ mânia, reprezentant exclusiv al compa­ niei Massey Ferguson pe piaţa noastră, este una excelentă, bazată pe serio­ zitate, a ţinut să precizeze Sebi. „S­au întâmplat două evenimente neplăcute până acum şi de fiecare dată vina a fost a noastră. Mai întâi, din neglienţă, am rupt un fir la cutia de viteze şi am che­ mat echipa de service după orele de program. A venit Petrică Iuga (manager regional de vânzări, alături de care am vizitat ferma familiei Tegla ­ n.r.) cu încă un coleg de la Cluj, şi nu s­au lăsat până nu au rezolvat problema, deşi se făcuse

deja seară. Apoi, ne­am trezit la un moment dat că s­a rupt axul de la pri­ za de putere, tot în urma unei manevre defectuoase a noastră, şi pentru că nu exista piesa pe stoc, cei de la service au demontat una de la un tractor pe care îl aveau în curte şi ne­au montat­o nouă, chiar dacă asta se întâmpla într­o zi de sâmbătă. Vreau să menţionez că aceste două situaţii în care ne­am aflat ne­au convins că avem de­a face cu nişte oa­ meni profesionişti, dispuşi oricând să ne ajute. Iar asta este extrem de im­ portant, mai ales în campanii, când ai nevoie ca utilajele să lucreze”, a conclu­ zionat Sebastian Tegla.

DATE DE CONTACT

Strada Biharia, Nr. 26, Etaj 4, 013981, Bucuresti, Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

79

80 AgroExpo

TREI PREMIERE ABSOLUTE LA AGROMALIM

O combină de recoltat, un încărcător articulat 100% electric şi o semănătoare universală au fost vedetele ediţiei cu numărul 33 a celui mai important târg de agricultură din vestul ţării. Trei noutăţi pe care nu le puteai trece cu vederea. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

L

a prima vedere, Agromalim 2023 nu a fost atât de spectaculoasă pe cât ne aşteptam. Unii fermieri chiar au taxat absenţa a trei mari distri­ buitori de maşini şi echipamente agri­ cole, reprezentanţi ai unor mărci de re­ nume, pe care i­au acuzat de „sfidare”, în condiţiile în care vestul reprezintă totuşi un punct de referinţă pe harta agricolă a ţării, cu investiţii majore în tehnologii. Până la urmă, însă, fiecare îşi organizează strategia în funcţie de buget şi de logistica de care dispune.

Să nu uităm totuşi că trăim vremuri destul de agitate, cu provocări majore, mai ales în ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare.

A SCĂZUT APETITUL INVESTIŢIONAL NHR Agropartners a venit la Arad pentru a­şi promova produsele, dar şi pentru a fi alături de fermierii din zonă, aşa cum a făcut­o în ultimii peste 20 de ani. „La Arad am deschis prima noas­ tră filială din afara Bucureştiului, iar pentru noi vestul ţării este extrem de important. Practic, vorbim de a doua zonă agricolă pentru cultura mare după Bărăgan”, a ţinut să precizeze directorul de vânzări Răzvan Stanca. În opinia sa, fermierii au încă o oarecare reticenţă când vine vorba de investiţii, şi nu doar din cauza incertitudinilor le­ gate de criza din Ucraina. „Constatăm o stagnare a pieţei iar motivele sunt mul­ tiple. În partea de sud a intervenit iarăşi seceta, producţiile sunt mici şi asta a scăzut apetitul investiţional. Costuri­ le de înfiinţare a culturilor au crescut, în timp ce preţurile la cereale nu sunt

1-14 octombrie 2023

Răzvan Stanca pe măsura aşteptărilor. Dar poate cea mai gravă este lipsa de predictibilitate generată de conflictul din ţara vecină.

Dacă mai punem la socoteală şi aceas­ tă întârziere a publicării noilor măsuri pentru accesarea viitoarelor proiecte europene, nu e de mirare că s­a ajuns aici”, a argumentat reprezentantul NHR. MASCHIO VA PRODUCE SEMĂNĂTOAREA OPERA ÎN ROMÂNIA Gazdă primitoare, ca de obicei, Maschio Gaspardo ne­a surprins de această dată cu semănătoarea pneu­ matică Opera, expusă în premieră la un astfel de târg, despre care am aflat că ar urma să fie produsă la noi în ţară, în fabrica de la Chişineu­Criş. „Este o semănătoare universală, proiectată pentru semănatul în linie a unei varie­ tăţi de culturi, precum rapiţă, grâu,

orz, soia, lucernă. Poate fi oferită în configuraţie de 4 şi 6 metri lăţime de lucru, fiind echipată atât cu buncăr de seminţe, cât şi cu rezervor pentru apli­ carea îngrăşământului. Asta înseamnă că pregătirea solului, însămânţarea şi fertilizarea se realizează într­o singură trecere, reducând astfel timpii de lu­ cru, costurile operaţionale ale fermie­ rilor şi emisiile de carbon pe hectar.

De asemenea, este foarte utilă celor care practică agricultura în sistem minimum­tillage”, ne­a explicat Paolo Rocchi, directorul general al Maschio­ Gaspardo România. ... ››› 82

Maschio Opera

81

82 AgroExpo ››› 80 ...EVION ŞI-A FĂCUT DEBUTUL LA ARAD De asemenea, am remarcat pre­ zenţa la standul Agrocomerţ Holding a noului Evion, combină lansată oficial chiar în această vară şi pe care măr­ turisesc că nu mă aşteptam să o revăd mai repede de Agritechnica. Aşadar, jos pălăria pentru reprezentanţii Claas, care au depus toate eforturile pentru ca noul model să fie accesibil clienţilor săi din România într­un timp atât de scurt. Chiar dacă primele comenzi vor fi probabil onorate abia anul viitor, apreciem foarte mult faptul că există un interes major privind promovarea Evion pe piaţa noastră. „Vorbim de o combină care a fost testată în România, dar care pentru prima dată a fost ex­ pusă la târgul de la Arad. Din punctul nostru de vedere, Evion se pliază foarte bine pentru a fi integrată operaţional în ferme de până în 400­500 de hectare.

Este o combină care a fost aşteptată şi care cu siguranţă îşi va dovedi pro­ ductivitatea şi calitatea Claas. Intere­ sul este destul de ridicat din partea fermierilor şi sperăm ca în curând să putem încheia primele contracte”, ne­a declarat Cătălin Viţonesc, director de vânzări la Agrocomerţ Holding.

AŞTEPTÂND NOUL XERION Seria Evion cuprinde trei modele, cu puteri între 204 şi 258 CP, având capa­ citatea buncărului de până la 8.000 de litri, înlocuind practic modelele Avero,

Artemios Kotsiras

1-14 octombrie 2023

Cătălin Viţonesc ieşite din producţie, şi segmentul infe­ rior al seriei Tucano. În această toamnă ar urma să ajungă în România şi noul Xerion 12.650, cel mai puternic trac­ tor construit vreodată de Claas. Este un tractor pe şenile, nearticulat, care a devenit un candidat serios la titlul de Tractorul anului 2024. „Aşteptăm cu nerăbdare să­l vedem în lucru. Ştiu că promite foarte multe, iar în curând va putea fi văzut şi la noi în ţară”, ne­a asi­ gurat reprezentantul Claas în România.

ÎNCĂRCĂTOR ELECTRIC DE LA GIANT Utilizarea combustibililor fosili a devenit din ce în ce mai controversată în societatea contemporană din cauza impactului lor asupra mediului şi cli­ mei. Electrificarea agriculturii ar pu­ tea aduce numeroase beneficii, cum ar fi creşterea productivităţii şi îm­ bunătăţirea calităţii vieţii fermierilor.

Anul acesta la Agromalim am văzut la standul SIGMA un încărcător articulat 100% electric. Este vorba de modelul G2200E X­TRA de la Giant, un echipa­ ment versatil ce poate fi o opţiune in­ teresantă pentru fermele zootehnice. „Această maşină este foarte silenţi­ oasă şi nu are nici un fel de emisii, ceea ce înseamnă că poate lucra fără probleme într­un adăpost de vaci, fără a le stresa şi cu efecte benefice asupra producţiei de lapte. Sunt absolut sigur că în viitor astfel de echipamente vor fi din ce în ce mai solicitate de către fer­ mieri”, consideră Artemios Kotsiras, country manager la SIGMA România.

G2200E X­TRA este echipat cu o ba­ terie litiu­ion­fosfat de 48V/260Ah şi dispune de două motoare electrice separate ­ de 6,5 kW pentru propul­ sie şi 12 kW pentru sistemul hidraulic.

Poate ridica până 2,2 tone la o înălţime de 2,45 m.

83

Timiş Sos. Timișoara-Jimbolia DN59A, km 11.5, Loc. Săcălaz, Jud. Timiș Tel: (+40) 0755 043 511 (+40) 0755 043 509 (+40) 0755 043 517

Cluj DE (E 576), nr. 236 C, Loc. Jucu de Mijloc, jud. CJ Tel: (+40) 0746 155 177

www.agrocomert.ro, office@agrocomert.net

Dolj Cal. Bucureşti, nr. 1 Loc. Pieleşti, jud. DJ Tel: (+40) 0746 088 302 (+40) 0755 043 516 (+40) 0753 117 180

Alba DN1, km 372 (E81), Loc. Lancrăm, jud. Alba Tel: (+40) 0755 043 518

Bihor Str. Principala, nr. 307 Loc. Inand, jud. Bihor Tel: (+40) 0759 202 162

Covasna DE (E 574), nr. 493, Loc. Chichiș, jud. CV Tel: (+40) 0755 043 523

Satu Mare Str. Cetăţii, nr. 6 Loc. Ardud, jud. SM Tel: (+40) 0752 230 609 (+40) 0744 768 122

Mureş Str. Principală, nr. 563/C Loc. Cristeşti, jud. MS Tel: (+40) 0755 043 524

84 AgroInterviu

Florin Văluşescu, MEWI: ”E greu să mai inventezi ceva în domeniul tractoarelor” Ce utilaje caută fermierii? Pe ce se axează producătorii în dezvoltarea tehnicii agricole actuale?

Despre toate acestea și multe altele am stat de vorbă cu Florin Văluşescu, manager regional la MEWI, importator exclusiv al mărcilor Fendt, Valtra şi Horsch pe piaţa românească. : La Agromalim, MEWI a venit şi în acest an cu artileria grea. Am văzut tractoare de dimensiuni mari și utilaje cu lăţimi mari de lucru. Este aceasta o tendinţă generală de supradimensio­ nare a echipamentelor cu care fermierii îşi lucrează pământurile?

Florin Văluşescu: Se poate spune asta. Observăm şi noi această ten­ dinţă de dotare a fermelor cu maşini de puteri mari cu utilaje echilibrate în spate, asta însemnând lăţimi mari de lucru, iar o posibilă explicaţie ar fi fap­ tul că există o presiune din ce în ce mai mare pe factorul uman. A scăzut foarte mult disponibilitatea forţei de muncă în agricultură şi e tot mai greu de găsit oameni care să corespundă cerinţelor angajatorului şi care să fie cu adevărat interesaţi de jobul pentru care sunt solicitaţi. : Pe de altă parte, există şi acest interes legitim al fermierilor de a termina mai repede treaba, de a profita de ferestrele de lucru optime pentru a nu fi expuşi fenomenelor me­ teo extreme care le­ar putea afecta productivitatea...

Florin Văluşescu: Aceste schimbări climatice duc inevitabil la modificări ale structurii solului, dar şi ale condi­ ţiilor de lucru. Iar de aici rezultă ne­ cesitatea dotării cu tractoare şi echi­ pamente care să facă faţă tuturor provocărilor. E la fel de adevărat că, din păcate, anii de pandemie şi acum războiul din Ucraina au dus la creşteri de preţuri, la livrări întârziate, ceea ce reprezintă un disconfort major pentru fermieri. Noi am încercat pe cât posibil să acoperim aceste deficienţe şi să

1-14 octombrie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fim aproape de clienţi şi de nevoile lor.

Până la urmă este şi interesul nostru ca ei să performeze şi să obţină rezulta­ tele pe care şi le doresc. Suntem con­ ştienţi că au crescut semnificativ cos­ turile de producţie pe hectar, ceea ce reprezintă un efort financiar deosebit, şi de aceea e important să fim mai mult decât oricând alături de ei, pentru că numai aşa putem stabili un partene­ riat corect. Şi mă refer aici inclusiv la partea de service şi consultanţă. : Producătorii de tractoare par să se concentreze pe creşterea puterii şi pe confortul operatorului...

Florin Văluşescu: Din punctul meu de vedere, ca să mai inventezi ceva în domeniul trac­ toarelor este destul de greu, dacă nu chiar imposibil. În schimb se lucrează foarte mult la partea de tehnologi­ zare şi optimizare a proceselor de lucru, astfel încât aceste tractoare să devină mult mai uşor de manevrat, să asi­ gure un control cât mai eficient al im­ plementelor şi să ofere un confort sporit şoferilor.

Fendt 1050 Vario, spre exemplu, este cel mai puternic tractor pe roţi inegale, care dezvoltă 500 de cai putere utilă, dar în acelaşi timp este extrem de uşor de manipulat. Şi pot spune că, la fel ca și în cazul seriei S de la Valtra, care poate ajunge până la 400 CP, există un interes deosebit din partea fermierilor în a achiziţiona astfel de tractoare. : Pe de altă parte, MEWI este şi reprezentant Horsch în România, pro­ ducător care a câştigat o popularitate tot mai mare în ultimii ani...

Florin Văluşescu: Aşa este, Horsch a devenit un brand foarte cu­ noscut în România.

La Arad am pre­ zentat un utilaj relativ nou, Cultro, un cultivator pe

AgroInterviu 85

12 metri, care a stârnit interesul unui client încă de anul trecut, însă nu am putut să îl aducem la timp în ţară. De asemenea, am expus la Agromalim şi semănătoarea de prăşitoare Maestro pe 16 rânduri, un echipament de pro­ ductivitate ridicată care se pretează a fi utilizat în fermele de dimensiuni mari. Pornind de la aceeaşi idee, că se doreşte acoperirea unor suprafeţe cât mai mari într­un timp cât mai scurt. : În ultimii ani am observat un interes tot mai mare privind adoptarea sistemului de lucrări minime ale solului sau chiar no­till. Este firească această tranziţie?

Florin Văluşescu: Această tranziţie depinde foarte mult de structura solu­ lui, dincolo de faptul că e nevoie totuşi de anumite utilaje pentru a practica agricultura no­till. Asta presupune, de­ sigur, un cost scăzut al înfiinţării cul­ turilor, lucru benefic pentru bugetul exploataţiei, dar pe de altă parte unii fermieri aşteaptă rezultate imediate, ceea ce este greşit din punctul meu de vedere. Pentru că nu e vorba aici nu­ mai de păstrarea apei în sol, e nevoie

şi de o bună pregătire agronomică. Noi avem soluţii potrivite pentru o astfel de tehnologie, utilaje care pregătesc foarte bine patul germinativ, astfel încât odată pusă sămânţa în pământ să te poţi aştepta la o dezvoltare bună a plantelor de cultură. : Pe de altă parte, există pre­ miza că într­un viitor poate nu foarte îndepărtat roboţii vor lua locul trac­ toarelor. Inclusiv FENDT a prezentat în urmă cu doi ani un concept de semănat autonom cu mici roboţi ­ Xaver, care pe lângă faptul că au o precizie deosebită, nici nu tasează solul...

Florin Văluşescu: Din punctul meu de vedere, dezvoltarea este bună, dar de­ pinde în ce ritm vom asimila aceste noi tehnologii. Cred că este totuşi prema­ tur să discutăm de astfel de concepte.

Ele sunt binevenite, însă nu trebuie să uităm că instrumentele de precizie şi de control ale înfiinţării de culturi sunt tot mai performante. Din această cau­ ză nu cred că e nevoie deocamdată de o astfel de soluţie. Cert este că toţi producătorii pe care noi îi reprezen­ tăm aduc în fiecare an îmbunătăţiri

utilajelor lor astfel încât acestea devin din ce în ce mai performante. : În noiembrie este programată o nouă ediţie a Agritechnica. La ce să ne aşteptăm?

Florin Văluşescu: Ca de obicei, cred că vor fi foarte multe inovaţii, dar şi dezvol­ tări şi actualizări ale unor sisteme deja existente. Agritechnica este totuşi cel mai mare târg de agricultură din lume, motiv pentru care şi noi vom fi prezenţi acolo. Invit pe această cale fermierii români care vor ajunge în toamnă la Hanovra să viziteze standurile producă­ torilor pe care MEWI îi reprezintă. : În final, te­aş ruga să adresezi un mesaj fermierilor români!

Florin Văluşescu: Agricultura este ra­ mura din economie care aduce plus­ valoare şi de aceea e nevoie de susţi­ nere totală a celor care produc hrană.

Până să ajungem să implementăm toate directivele Uniunii Europene, e important să înţelegem că putem mân­ ca sănătos, iar eu personal prefer să consum produse româneşti în locul ce­ lor de import.

86 Utilaje agricole

Magazia lu` Costică are de toate pentru toți fermierii Prin parteneriatul dintre Magazia lu` Costică şi Rural Plant, fermierii din vestul ţării pot beneficia de o gamă diversă de utilaje agricole. Acum agricultura profesională e și mai accesibilă fermelor.

A

ceastă toamnă a marcat începu­ tul colaborării dintre societatea Rural Plant şi Magazia lu` Costică.

Astfel, Rural Plant a devenit repre­ zentant pentru Magazia lu` Costică în judeţele Timiş, Arad, Caraş­Severin şi Hunedoara. Alături de sediul din Ploieşti şi punctul de lucru din Oradea, prin această asociere cu Rural Plant, Maga­ zia lu` Costică îşi continuă strategia de extindere. "Ne bucurăm că prin acest parteneriat fermierii pot să aibă acces mai rapid şi uşor la utilajele pe care noi le comercializăm şi că, de aseme­ nea, noi vom ajunge într­un timp şi mai scurt în ferme la nevoie", ne­a spus Ştefan Radu, director zonal Magazia lu` Costică.

FURNIZOR DE REFERINŢĂ Înfiinţată în urmă cu peste 15 ani, compania a pornit ca un magazin de utilaje agricole şi a devenit unul dintre furnizorii de referinţă pentru numeroa­ se branduri de maşini şi echipamente agricole. "Aşa cum spune şi logo­ul nostru ­ noi încercăm să facem agri­ cultura profesională accesibilă. Ne do­ rim să servim cât mai mulţi clienţi cu o gamă cât mai largă de utilaje, utilaje

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cu un raport calitate/preţ ­ zicem noi ­ imbatabil", a declarat Ştefan Radu.

CE CUMPĂRĂ FERMIERII? Din portofoliul Magaziei lu` Costică cele mai vândute utilaje sunt semănă­ torile de plante prăşitoare, MET­urile ­ maşinile pentru erbicidat tractate şi purtate, grape cu discuri, alte utilaje pentru prelucrarea solului şi remor­ cile tehnologice. Un utilaj expus la Agromalim și care s­a bucurat de inte­ resul crescătorilor de animale a fost tocătorul pentru siloz pe două rânduri Fimaks BigDrum1250. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei utilajelor agricole, Ştefan Radu apre­ ciază că "preţurile nu vor mai creşte, acestea au o tendinţă de a se stabiliza, la unele echipamente chiar au scăzut, dar, din păcate, cresc costurile pentru finanţare şi de aceea poate această tendinţă nu se simte".

DOUĂ NOI MODELE DE TRACTOARE SOLIS Anul acesta, la Agromalim, alături de tractoarele Solis consacrate de 26, 50 şi 60 CP, compania Rural Plant a expus două noi modele.

Tractorul Solis 90. Recomandat pentru fermele mici şi medii, Solis 90 este un tractor greu (4 tone), care res­ pectă normele europene Stage V, cu un motor diesel ITL 3102 IL cu patru cilindri (4087 cmc) şi o putere de 67,9 kW/90 CP. Dotat cu o cutie de viteză cu 12 trepte (înainte/înapoi), priză de putere 540E rot/min. şi o capacitate de ridicare în tiranţi de 3500 kg, Solis 90 este un tractor robust care se po­ triveşte atât pentru munca în fermele vegetale şi zootehnice, putând să tragă utilaje grele şi remorci de tonaj mare, cât şi pentru aplicaţiile comunale ­ în­ treţinerea drumurilor cu ajutorul unor tocători cu braţ lateral mare.

Tractorul Solis 16 (16 CP) cu trei ci­ lindri (979 cmc), tracţiune 4x4, cutie de viteze 6 faţă/2 spate şi o capaci­ tate de ridicare în tiranţi de 500 kg este pretabil pentru fermele mici, în special pentru sere, solarii şi spaţii în­ guste, dar şi la întreţinerea spaţiilor verzi. "Manevrabilitatea, dimensiunile reduse, consumul scăzut de combus­ tibil, precum şi multitudinea ... ››› 88

•

•

Nu vrem să fim cei mai ieftini de pe piaţă, dar vrem să aducem plusvaloare cu cel mai bun preţ din piaţă. Asta încercăm să facem zi de zi ŞTEFAN RADU

Director zonal Magazia lu` Costică

1-14 octombrie octombrie2023 2023

87

88 Utilaje agricole ››› 86 ...de echipamente cu care poate lucra ne fac să credem că acest model va avea un succes la fel de mare ca şi consacratul tractor Solis 26 pe care noi îl comercializăm de aproape 10 ani", a precizat Marcel Ardelean, administra­ tor Rural Plant SRL. PRELUCRAREA SOLULUI CU BUFER ŞI KARIOTAKIS În domeniul pregătirii solului, Bufer şi Kariotakis sunt două dintre brandu­ rile reprezentate în România de Maga­ zia lu` Costică. La Agromalim au fost prezentate două utilaje de bază pen­ tru prelucrarea solului: grapa Bufer MDC/24 şi cultivatorul Kariotakis Multi­ Kompact MKF400.

Cu o lăţime de lucru de 3 m, grapa grea Bufer MDC 300 are două baterii cu un total de 24 de discuri indepen­ dente cu diametrul de 51 cm (opţional 56 cm) şi care pot fi cu/fără gresare.

Adâncimea de lucru poate fi regla­ tă hidraulic cu ajutorul tăvălugului tip dublu U­ring (la modelul expus), dar care poate fi configurat conform do­ rinţei fermierului.

Destinat pregătirii solului după arat, cultivatorul Kariotakis MultiKompact MKF400 are o lăţime de lucru de 4 m, lăţimea de transport de 2,5 m (este

•

•

1-14 octombrie 2023

Marcel Ardelean

0 GAMĂ ŞI MAI EXTINSĂ DE UTILAJE "Prin parteneriatul dintre Rural Plant şi Magazia lu` Costică, venim mult mai aproape de fermieri cu o gamă şi mai extinsă de utilaje, adică tot ceea ce înseamnă utilaje pentru pregătirea solului, semănat şi întreţinerea cultu­ rilor, inclusiv maşini de recoltat po­ rumb ştiuleţi pe două rânduri şi diver­ se headere pentru combine, alături de tractoarele Solis şi sistemele de irigaţii pentru care compania noastră este recunoscută în vestul ţării", ne­a declarat Marcel Ardelean.

Informaţii suplimentare găsiți pe pagina web: https://ruralplant.ro/

pliabil) şi poate pregăti terenul într­o singură trecere, deoarece maşina are cinci zone de lucru diferite. Adâncimea recomandată de lucru este de până la 12 cm şi puterea necesară la tractor de 120­170 CP. "Kariotakis este un brand mai puţin cunoscut la noi, dar care oferă calitate şi considerăm că are un viitor strălucit.

La Agromalim am expus un echipament cu o lăţime de 4 m, pliabil pentru trans­ port la 2,5 m, un utilaj cu o performanţă remarcabilă în câmp, ce asigură o bună pregătire a terenului şi cu un consum redus de combustibil al tractoarului", a adăugat Marcel Ardelean.

SISTEME DE AUTOGHIDARE SVEAVERKEN Kitul de ghidaj automat F100 pro­ dus de compania suedeză Sveaverken poate asigura o precizie de 2,5 cm a direcţiei de lucru, indiferent de starea vremii, zi şi noapte, prin sistemul de sateliţi GNSS, reducând astfel supra­ punerile şi golurile în timpul lucrărilor agricole. Designul modular permite instalarea pe o multitudine de maşini agricole într­un timp scurt şi poate monitoriza şi înregistra viteza, instan­ taneu şi printr­o interfaţă simplă şi intuitivă. "Din acesta an, colaborarea cu Sveaverken reprezintă o surpriză pentru fermierii noștri şi sunt convins că pentru astfel de sisteme de autoghi­ dare avem cel mai bun preţ din piaţă", spune Ştefan Radu.

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Utilaje agricole

Primul pulverizator autopropulsat Kuhn

C

u prilejul prezentării noutăţilor pregătite pentru Agritechnica, producătorul alsacian a prezen­ tat presei agricole europene, la "Center For Progress", în Monswiller (Bas­Rhin), prima maşină autopropulsată Artec F40 Evo sub brandul Kuhn.

Fabricate împreună cu firma fran­ ceză Artec, pe care Kuhn a cumpărat­o în 2018, primele unităţi F40 Evo au fost introduse pe piaţă în 2021, iar urmaşul său Kuhn F40 Evo a păstrat aproape toate caracteristicile predecesorului său, cu excepţia culorilor specifice.

Cota de piaţă a F40 Evo reprezintă 30% din cele circa 300­350 de maşini auto­ propulsate vândute anual în Franța.

o viteză maximă de 40 km/h pe șosea.

F40 Evo își păstrează ecartamentul variabil, de la 2,2 la 2,7 m, suporturile anvelopelor având de la 320 la 900 mm lățime și un diametru de 2,05 m.

UN NOU BLOC MOTOR VOLVO Kuhn F40 Evo are un bloc motor Volvo D8, Stage V, de 7,7 sau 7,8 litri (de 218 sau 252 CP) şi transmisie hidrome­ canică D.A.S. Maşina dezvoltă o viteză de lucru în câmp de la 0 la 25 km/h și

REZERVOR DE 5-6 MII LITRI F40 Evo este disponibil doar în va­ rianta cu rampe de 28­50 m, montate frontal şi cu rezervorul din oțel inoxida­ bil cu o capacitate de 5.000 sau 6.000 de litri, la care se adaugă rezervorul de

apă curată de 300 de litri. Forma rezer­ vorului facilitează accesul la motor.

Kuhn a optat pentru o nouă cabină, Clasa 4 de securitate, complet reproiec­ tată în jurul ergonomiei de conducere şi cu o cotieră modernă ­ Wachendorff Elektronik (marca grupului TopCon).

Opțional, utilizatorii pot alege un sis­ tem de ghidare Trimble cu un al doilea ecran, fie GFX 750, fie TMX 2050.

Kuhn F40 Evo va putea fi admirat la Agritechnica 2023.

ANVELOPE PENTRU ORICE UTILIZARE AGRICOLĂ

TORQUEMAX

ANVELOPE/ROTI COMPLETE/JANTE/CAMERE/ACCESORII

89

90 Utilaje agricole De la stânga la dreapta: Marius Mitra - manager export Pastò Agriculture în România, Paolo Barchetta și Francesco Pasto - proprietar Pastò Agriculture

DECOMPACTAREA SOLULUI CU APACHE Americanii îi spun ripper, iar europenii îl denumesc, în mod eronat, subsolier. L­am văzut şi noi la Agromalim, în standul celor de la SAM, iar numele său este Apache, creaţie a companiei italiene Pastò Agricoltura.

Î

n realitate este vorba de un decom­ pactor, utilaj care are rolul de a îm­ bunătăţi structura şi porozitatea solului, permiţând astfel o mai bună aerare, ceea ce favorizează înrădăcina­ rea puternică şi explorarea unui volum mai mare de nutrienţi de către plantele de cultură, datorită drenajului pe care îl face.

TERENUL AGRICOL ESTE UN IMENS LABORATOR CHIMIC Alegerea unor practici de prelucrare a solului care să susţină proprietăţile microbiologice, fizice şi chimice ale acestuia, esenţiale pentru dezvoltarea culturilor agricole, a devenit o verigă

1-14 octombrie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

importantă în contextul preocupărilor legate de schimbările climatice.

Aşa cum remarca Paolo Barchetta, fermier cu experienţă şi agronom de primă­clasă, pornind de la raţionamen­ tul că terenul agricol este un imens la­ borator chimic care susţine viaţa tutu­ ror microorganismelor din sol, e de la sine înţeles că lipsa oxigenului poate cauza pierderea acestei biodiversităţi.

COMPACTAREA SOLULUI ŞI EFECTELE SALE „Un teren compactat înseamnă pre­ zenţă scăzută a oxigenului. E suficient să vezi un profil de sol pe adâncimea de 10 cm, unde ar trebui să existe con­ centraţia maximă de microorganisme, care sunt responsabile pentru descom­ punerea materiei organice, şi îţi vei da seama imediat dacă acel sol suferă din cauza compactării. Şi în mod greşit lu­ mea susţine că această compactare se datorează utilizării maşinilor agricole.

Pentru că practic ele calcă doar o mică suprafaţă. În fond, compactarea este rezultatul fie al ploilor abundente, în absenţa vegetaţiei, care descompune

Utilaje agricole

SUBSOLIER VS. RIPPER Deşi multă lume confundă cele două sisteme, acestea au funcţii şi caracte­ ristici diferite, chiar dacă sunt aproape identice ca structură constructivă. În mod normal, subsolierul este folosit pentru spargerea hardpanului, prelu­ crând terenul în profunzime, în timp ce ripperul este considerat a fi o evoluţie a subsolierului, lăsând materia organică la suprafaţă şi reducând pierderile de apă din sol.

Subsolierul lucrează la adâncimi variabile, de obicei între 30 şi 60 cm sau mai adânc, în funcţie de modelul şi de setările maşinii, iar ripperul este proiectat să lucreze la adâncimi mai mari decât subsolierul, de la 60 până la 100 cm, în funcţie de aplicaţie. Ambele utilaje au roluri specifice în pregătirea terenului agricol, dar sunt folosite în contexte diferite pentru a atinge obiective specifice în lucrările agricole. Ripperul este recomandat celor care practică agricultura conservativă şi se încadrează noilor norme euro­ pene privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu. structura solului, fie al secetei extreme, care întăreşte pământul”, e de părere specialistul.

DE CE APACHE? Special creat pentru sistemul de agricultură no­till sau minim­till, uti­ lajul Apache nu face altceva decât să dreneze solul, acţiune în urma căreia se

obţine o restructurare şi o decompac­ tare până la adâncimea de 60 cm, fără a pierde rezerva de apă şi cu efecte pozi­ tive asupra vieţii microbiene. „Se reco­ mandă utilizarea acestui echipament în timpul campaniei de recoltat cereale, chiar în spatele combinei, după care poţi semăna culturi de acoperire. E o practică obişnuită în Statele Unite ale Americii, unde tehnologia no­till este adoptată la scară largă. Apache poate lucra însă şi în sistem minimum­tillage.

Este suficient să faci asta o dată la trei ani şi ai să vezi apoi diferenţa. Pentru că odată rezolvată problema tasării solului, nu vei mai avea această griă o perioadă de timp”, ne­a explicat Paolo Barchetta.

SECHESTRAREA CARBONULUI Echipamentul Apache este mai mult decât un ripper. Cu ajutorul său se poate captura carbonul în sol, proces care ajută la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, reduce eroziunea terenurilor prin fap­ tul că se evită arătura şi alte lucrări ale solului. Dar în acelaşi timp menţine activitatea microorganismelor bene­ fice din sol, care descompun materiile organice şi eliberează nutrienţii, lucru esenţial pentru dezvoltarea radiculară a plantelor. „Există un studiu care a demonstrat că, pe un teren de calitate medie, în primii 10 cm din sol se află un patrimoniu de 5.000 kilograme pe hectar de materie organică ­ bacterii, fungi, insecte, nematozi şi alte micro­ organisme. Şi orice pierdere din aceste resurse înseamnă o scădere a produc­ ţiei”, avertizează agronomul italian.

Pe un teren de calitate medie, în primii 10 cm din sol se află un patrimoniu de 5.000 kilograme pe hectar de materie organică. Şi orice pierdere din aceste resurse înseamnă o scădere a producţiei PAOLO BARCHETTA

Fermier și agronom italian

MATERIALE REZISTENTE LA UZURĂ Agricultura modernă are nevoie de echipamente robuste şi fiabile, soluţii inovatoare care să îmbunătăţească procesele de lucru şi strategii ce ur­ măresc maximizarea producţiilor cu un raport cost­beneficiu ridicat. Apache este realizat din materiale de calitate superioară, oţeluri foarte dure şi rezis­ tente la uzură tip HARDOX. Utilajul este echipat cu un sistem hidropneuma­ tic non­stop care reduce oscilaţiile la un nivel minim şi este capabil să facă faţă terenurilor deosebit de grele şi unor condiţii climatice dintre cele mai dificile. Dar în acelaşi timp promite economii importante de energie. Poate lucra în medie 3,75 hectare pe oră, la un consum mediu de 22,2 litri de mo­ torină pe hectar (date de referinţă pen­ tru modelul APH­4406­T) în condiţii de sol deosebit de greu. Decompactorul Apache poate fi echipat cu 3 până la 8 ancore şi acoperă lăţimi de lucru între 3 şi 6 metri.

91

92 Utilaje agricole

HORSCH A AVUT CE ARĂTA LA PRESS DAY 2023

Aproape 30 de noutăți și inovații a prezentat Horsch la întâlnirea anuală cu presa internațională, pentru a dovedi public că tehnica dezvoltată de companie evoluează și se adaptează cerințelor agronomice din diferite regiuni ale lumii.

A

nul acesta, compania germană a ales ca ”Horsch ­ Press Day 2023” să se desfășoare la fabrica Horsch Leeb Application Systems din Landau (Germania). Din păcate, con­ dițiile meteo nu au permis efectuarea demonstrațiilor în câmp, iar prezenta­ rea noutăților s­a făcut static.

Managerul general Theodor Leeb a făcut o prezentare a istoricului și evoluției companiei, precum și a pla­ nurilor de extindere și a proiectelor SpotSpraying în lucru și viitoare.

CRIZA DE PERSONAL CALIFICAT SE SIMTE ȘI AICI Cu toate că au fost mari provocări în ultimii ani, Horsch Leeb și­a con­ tinuat orientarea internațională, iar cifra de afaceri s­a triplat în perioada 2020/2023. Investițiile majore făcute în ultimii ani sunt oarecum încetinite doar de criza de personal calificat, inerentă din cauza poziționării companiei într­o regiune puternic industrializată. Din 2009, atunci când compania avea 35 de angajați, au urmat extinderi succesive ale suprafeței și personalului în 2012 (95 angajați), 2015 (160 angajați), 2019 (250 angajați) și 2023 (600 angajați). Cu ultima hală aflată acum în construcție, suprafața construită se va dubla, la fel ca și numărul de angajați.

1-14 octombrie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Unitatea Horsch Leeb produce ma­ șinile pentru protecția plantelor ale companiei, într­o mare diversitate: 68 variante de rampe, 17 tipuri de control al duzelor și 162 standarde diferite în configurarea secțiunii rampei.

CE UTILAJE PREFERĂ FERMIERII DIN DIFERITE REGIUNI ALE LUMII? Dezvoltarea conceptelor Horsch în paralel cu evoluţia tehnologiei de

Cu cele aproape 30 de noutăți și inovații prezentate la întâlnirea cu presa internațională, Horsch își reafirmă consecvența în urmărirea principiilor agronomice practice în dezvoltarea tehnicii agricole.

semănat în diverse state din Europa (Germania, Polonia şi Ungaria) au făcut obiectul unei ample prezentări a so­ ților Michael și Cornelia Horsch. S­a evidențiat faptul că vânzările de semă­ nători Horsch (Avatar, Express, Focus, Maestro, Pronto, Sprinter şi Versa), precum și diferențele în tehnologia de cultură şi semănat aplicate în diferite regiuni ale emisferei sudice (Australia, America de Sud) și în emisfera nordică ­ Tiger MT, Terrano FX, Cultro şi Joker, respectiv semănătorile Avatar, Sprinter şi Pronto NT ­ sunt rezultatul adaptării fermierilor la schimbările climatice și al modificării planurilor de culturi.

Diferenţele observate sunt date atât de dimensiunea diferită a fermelor, cât şi (mai ales) de structura solului şi de culturile predominante. Spre exemplu, Ungaria a crescut suprafaţa cultivată în sistem "no­till" în principal datorită schimbărilor climatice, respectiv lipsa precipitaţiilor, în încercarea de a păstra umiditatea în sol.

NOI MAŞINI AUTOPROPULSATE HORSCH LEEB Noutăţile Horsch au inclus maşinile autopropulsate pentru erbicidat: Leeb VT ­ o maşină compactă şi cu posibili­ tatea de reglare flexibilă a ecarta­ mentului. De asemenea, după ... ››› 94

93

94 Utilaje agricole ››› 92 ...succesul înregistrat cu mode­ lele Horsch Leeb VN şi VL, constructo­ rul german lansează pe piaţă o versi­ une îmbunătăţită a maşinii Leeb VL în două variante de motorizare (460 CP şi 400 CP) şi capabilă să lucreze la viteze mai mari.

Un nou rezervor frontal Horsch Leeb CT a fost proiectat pentru a fi combinat cu alte utilaje pentru erbicidat Horsch prin intermediul interfeței de utilizator ISOBUS I­Manager. Rezervorul frontal Leeb CT are capacități de 1.400, 1.800 și 2.400 litri.

DISTRIBUITORUL DE ÎNGRĂȘĂMINTE HORSCH LEEB XERIC 14 FS Cu o capacitate de 14 mc şi lățimi de lucru de până la 48 m, tehnologia ino­ vatoare oferită de Leeb Xeric excelează datorită timpilor scurți de umplere, su­ prafaţa mare de împrăştiere, o dozare precisă și viteze operaționale mari de până la 20 km/h. Indiferent de curenţii de aer/vânt și de calitatea îngrășămintelor granulate, Xeric asigură o aplicare pre­ cisă și stabilește noi standarde pe piață.

SISTEME DE SEMĂNAT PENTRU FERME MICI SAU CONDIȚII GRELE Acum sunt disponibile și noile com­ binații de maşini de semănat Horsch Versa 6 SW şi semănătoarea mecanică Versa 3 KR. Horsch a prezentat, de aseme­ nea, implementul Taro 6 SL, o bară de semănat ușoară și foarte flexibilă, cu prindere în 3 puncte, dedicată ferme­ lor mici. Echipamentul se caracteri­ zează prin eficiență, flexibilitate, ma­ nevrabilitate și versatilitate. Taro 6 SL funcționează perfect în combinație cu Transformer 6 VF. În funcţie de echi­ pare, cu diverse sisteme pneumatice, combinate cu însămânţarea precisă a brăzdarelor TurboDisc, Taro 6 SL exce­ lează şi datorită greutății lui reduse.

CITIȚI ÎN EDIȚIILE VIITOARE Detalii tehnice despre noutățile Horsch, sistemul ”hybrid farming”, proiectele din Brazilia și opiniile lui Michael Horsch despre mașinile autonome, aflați în numerele vii­ toare ale revistei Ferma.

1-14 octombrie 2023

Semănătorile de păioase Sprinter 6.25 SL și 12.25 SC au fost dezvoltate cu obiectivul de a păstra apa în sol prin reducerea le minimum a prelucrării solului şi, totodată, ca o semănătoare care funcționează perfect la cantități mari de reziduuri de paie, precum și în soluri mai dure.

SEMĂNĂTOAREA UNIVERSALĂ PRONTO Cu Pronto 7 DC (7,2 m lăţime de lu­ cru), Horsch oferă o semănătoare uni­ versală care este ideală pentru diferite aplicații, condiții și pentru utilizarea după diferite metode de prelucrare a solului. Pronto 7 DC asigură o plasare precisă a seminţelor şi o răsărire sigu­ ră chiar și la viteze operaționale mari.

PRECIZIE CHIAR ŞI LA VITEZE MARI DE LUCRU Gama de semănători de prăşitoare Horsch Maestro are acum noi membri: Maestro TX, Maestro SV / SX şi Maestro CV / CX. Noile semănători beneficiază de sisteme de separare a seminţelor,

operațiuni realizate cu precizia obiș­ nuită şi bine dovedită de către dispozi­ tivele de măsurare AirVac și AirSpeed, precum și de setări simple şi de o do­ zare extrem de uşoară a semințelor pentru toate culturile, chiar și la viteze operaționale mari.

AVATAR SL, O MAȘINĂ COMPACTĂ ŞI CU POSIBILITĂȚI NUMEROASE Avatar SL este cea mai mică și cea mai manevrabilă semănătoare din gama Avatar, iar Avatar SD oferă lățimi de lucru mai mici și numeroase opțiuni de echipare. Versiunile cu prindere în trei puncte au fost concepute în prin­ cipal pentru o însămânțare precisă, iar rola de control a adâncimii brăzdarului SingleDisc garantează o plasare regu­ lată în adâncime chiar și pe suprafețe neuniforme. Distanța dintre rânduri de 25 cm sau 30 cm deschide calea pentru combaterea mecanică a buruienilor. De asemenea, odată cu Avatar SL se extin­ de gama de combinații cu rezervoarele frontale HORSCH Partner.

95

96 Utilaje agricole

Fermieri care au ales Valtra: calitate și preț corect

B

”Am ales tractoarele Valtra pentru raportul foarte bun calitate-preț și pentru seriozitatea cu care Mewi își tratează colaboratorii”, afirmă, la unison, Dan și Paul Sărăcuț, care conduc, din teren, ferma Beregsana din județul Timiș.

eregsana Societate Agricolă SA din Beregsău Mare, județul Timiș, exploatează 1.000 ha de teren agricol, din care 100 ha cu rapiță, 350 ha cu grâu, 50 ha cu orz, 50 ha cu soia, 150 ha cu floarea soarelui și 350 ha cu porumb.

CEA MAI PROFITABILĂ CULTURĂ În 2022, cea mai profitabilă cultură a fost floarea soarelui, cu o producție medie de 4.950 kg/ha. În 2023, pentru cerealele păioase a fost un an atipic, cu presiune mare de boli foliare, dar au recoltat, totuși, în medie, 6.700 kg/ha de grâu și aproape 7.000 kg/ha de orz.

Problema cea mai mare anul acesta sunt prețurile foarte mici ale cerealelor.

Dan Sărăcuț, șeful fermei Beregsana, afirmă că au investit în jur de 7.000 de lei pe hectarul de grâu și au vândut, până acum, cu numai 80 de bani kilo­ gramul de grâu, deci sunt în pierdere.

Pentru floarea soarelui, unde au doar hibrizi high­oleici, a primit o ofertă de numai 1,67 lei/kg, în timp ce anul trecut au vândut producția de floarea soarelui cu 3,3 lei/kg.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ȘI-AU ÎNNOIT FERMA CU VALTRA ”Anul acesta am reușit să facem față problemelor de rentabilitate și datorită faptului că avem în fermă tehnică agri­ colă de ultimă generație”, afirmă Paul Sărăcuț, inginer agronom al fermei Beregsana. În 2018, și­au înnoit ferma cu două tractoare Valtra de la Mewi: un Valtra S

354 de 350 CP și un Valtra T 174 de 170 CP, iar în 2022 au mai luat un Valtra S 374 de 370 CP, pe care le utilizează la toate lucrările de prelucrare a solului din fermă, de la arat, prelucrarea solu­ lui cu disc greu, dezmiriștit, scarificat, fertilizat, transport.

TRACTOARELE NOI SUSȚIN RENTABILITATEA FERMEI ”Cu cât utilajele cu care lucrăm sunt mai mari și mai performante, cu atât mai mult ne ajută la rentabilitatea fermei”, spune Paul Sărăcuț. ”Este vorba și de consumul de motorină, și de timpul în care facem lucrările din

Utilaje agricole

Cu cât utilajele cu care lucrăm sunt mai mari și mai performante, cu atât mai mult ne ajută la rentabilitatea fermei PAUL SĂRĂCUȚ

Inginer agronom în cadrul Beregsana Societate Agricolă SA, jud. Timiș

Paul Sărăcuț fermă și, la un moment dat, nici an­ gajați n­o să mai putem plăti atât de mulți, însă principalul avantaj e că tractoarele noi nu se strică tot tim­ pul și acum timpul de lucru e foarte scurt, vine câte o ploaie din senin și noi avem și teren pe care, dacă nu­l lucrezi două, trei zile, ori e prea moale, ori se betonează”, explică Dan Sărăcuț.

DE CE VALTRA! Societatea Beregsana funcționea­ ză din 1991, iar cu Mewi colaborează din 2001. Mai au în fermă tractoare și utilaje de la Mewi, de la mai multe branduri.

De ce au ales tractoarele Valtra? ”M­au convins două aspecte: raportul foarte bun calitate­preț și service­ul”, afirmă Dan Sărăcuț. ”Cutia de viteze pe tractoarele Valtra este AGCO, motorul Sisu e foarte renu­ mit și recunoscut că se numără printre cele mai bune motoare diesel pentru mașini agricole”, adaugă Paul Sărăcuț.

DOTĂRI PERSONALIZATE LA CEREREA FERMIERULUI ”Toate tractoarele Valtra pe care le avem au GPS, pot lucra cu precizie la 15­20 cm, avem în plus față de dotările standard: sistem de autoghidare și sis­ tem ISOBUS, mufe hidraulice extra, de care avem nevoie pentru semănători.

Noi am spus ce nevoi avem pentru fer­ mă și ei ne­au pregătit tractorul, din

fabrică, cu toate cerințele noastre”, de­ taliază acesta. ”Tractorul Valtra S 374 are și volan pe spate, dacă vrei să pui o tocătoare în spatele tractorului, poți să mergi și cu spatele. Acest tractor a fost utilizat pentru demonstrații și este full echi­ pat”, completează Dan Sărăcuț.

PESTE 3.000 ORE DE LUCRU FĂRĂ PROBLEME TEHNICE Fiecare tractor Valtra a lucrat deja în jur de 1.000 de ore pe an în ferma Bereg­ sana. ”În afară de ulei și de filtrele de motorină, de ulei și de AdBlue, care se schimbă la 500­1.000 de ore, nu am avut nicio problemă cu tractoarele Valtra, nici măcar cu cele pe care le avem din 2018 și care au deja peste 3.000 de ore de lucru”, spune Paul Sărăcuț. Și cel mai nou dintre tractoarele Valtra din ferma Beregsana, S 374, li­ vrat în primăvara anului 2022, a depă­ șit deja 1.000 de ore de lucru. În au­ gust, când am vizitat ferma Beregsana, tractorul era la lucru cu un disc greu cu lățime de lucru de 5,4 metri și greuta­ tea de 11,5 tone. Afară erau 38 de grade Celsius la umbră, iar în cabina tracto­ rului temperatura era de 20 de grade Celsius.

SERVICE RAPID CU VALTRA CONNECT ”Sistemul de monitorizare directă Valtra Connect, prin care și cei de la

Mewi văd în timp real ce se întâmplă cu tractorul, când trebuie intervenit, când trebuie făcute schimburile de consu­ mabile, este un mare avantaj pentru noi”, spune Paul Sărăcuț. ”Mewi e o firmă serioasă, își respec­ tă colaboratorii, dacă avem nevoie de o piesă de schimb sau apare vreo pro­ blemă, cei de la service sunt la noi cel târziu a doua zi, dacă nu chiar în ziua respectivă”, adaugă Dan Sărăcuț.

AGRICULTURA SUSTENABILĂ Paul Sărăcuț: ”Ce este agricultura sustenabilă? Eu mă gân­ desc la agricultura regenerativă, să intervenim noi cât mai puțin și să lăsăm pământul și plantele să își facă treaba. Ecoschema cu înverzirea este bună, ca aplicație agronomică, dar ne încurcă cel mai tare obligația să lăsăm tere­ nul pârloagă”.

Dan Sărăcuț: ”Vin niște direc­ tive de la Uniunea Europeană pentru toată lumea la grămadă, dar nu toate terenurile sunt la fel. De exemplu, nu poți să faci pe toate terenurile no till. Noi fa­ cem și lucrări de minimum till, dar și arăm, pentru că în singura zonă unde putem pune porumb trebuie să facem arătură. Și obligativitatea cu rotația anuală a culturilor ne încurcă.

Eu îmi cunosc terenul, știu de ce am nevoie. Din punct de vedere agronomic e corect, dar nu e practic”.

97

98 Reportaj în fermă

AGRICULTURĂ PE ȘENILE LA LONGIN SRL

Dragoș Drăghicescu a adus în ferma familiei sale al treilea tractor Quadtrac. Agricultura pe șenile și tehnica de precizie s-au dovedit extrem de benefice pentru afacerea lor. Ce au luat în calcul la fiecare utilaj cumpărat?

E

chipa de comunicare a Titan Machinery România a ajuns la so­ cietatea agricolă Longin SRL din Șerbănești, jud. Olt, unde a stat de vor­ bă cu unul dintre liderii acestei afaceri de familie. Inginerul agronom Dragoș Drăghicescu, deosebit de pragmatic și cu un dezvoltat fler în lumea afaceri­ lor la cei doar 36 de ani ai săi, se ocupă și cu achizițiile de utilaje agricole din această fermă.

Reporter: Cu ce tip de utilaje ați în­ ceput să creșteți ferma și cum ați ajuns astăzi să aveți o flotă impresionantă?

Dragoș Drăghicescu: Facem agricul­ tură din 1993. Am început cu un tractor românesc, după care am crescut numă­ rul lor. În 2004 aveam undeva la 10 com­ bine românești. Acum avem 10 combine de fabricație externă, printre cele mai mari. În 2004, am achiziționat primele 2 tractoare străine, preluând un leasing eșuat al unei foste societăți agricole. În 2005, cu un proiect SAPARD, am achiziționat alte două tractoare de altă marcă, care au funcționat până anul acesta. Tot atunci am luat și primele combine străine. Anii au trecut și ne­am dat seama că pe măsură ce suprafața de exploatat se mărește, e nevoie de mărirea flotei de utilaje și implicit și de tractoare, deci să achiziționăm tractoarele cu cea mai mare capacitate.

1-14 octombrie octombrie2023 2023

un interviu de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

În 2017 am achiziționat primul trac­ tor articulat pe șenile Case IH Quadtrac 620, cel mai puternic din câte existau atunci.

Reporter: De ce v­ați gândit la Case IH? Dragoș Drăghicescu: Când vrei să te interesezi de un tractor articulat, mai întâi îți vin informații despre Case IH Quadtrac și apoi despre celelalte. Și alte mărci au început să producă, dar este clar că Case IH a avut timp să le testeze, să le îmbunătățească, să le dezvolte în fiecare an. Ca atare, ei au într­adevăr atât o mai bună expertiză, cât și o dezvoltare mai mare. Case IH a deținut aproape 20 de ani patentul, așa cum a făcut și cu rotorul cu flux axial de la combine.

Ulterior, în 2020 l­am achiziționat pe al doilea Case IH Quadtrac 620, iar anul acesta a fost livrat noul Case IH Quadtrac 620 AFS Connect, cu cabina nouă, ceea ce reprezintă al treilea Quadtrac 620.

Reporter: Ce ne puteți spune despre tehnica de semănat de la Longin SRL? Dragoș Drăghicescu: Avem și semă­ nători de la Väderstad, 2 semănători de plante păioase de 8 m ­ Väderstad Rapid A800S combi și una de 6 m ­ Väderstad Rapid A600S combi. În acest an am făcut recepția unei semănători de precizie pentru plante prășitoare pe 16 rânduri ­ Väderstad Tempo L 16, o semănătoare cu performanțe absolut uimitoare și cu un randament foarte, foarte bun.

De exemplu, la porumb am avut o precizie de 98% la o viteză medie de lu­ cru de 15,5­16 km/h. Facem și pregătire înainte cu combinator și cu un tractor Quadtrac. Așa am ajuns la 150­170 de ha semănate într­o singură zi. Ceea ce pentru noi este un lucru foarte bun, pentru că ne putem face treaba rapid și fructificăm eficient puținele ferestre optime din primăvară.

Reporter: De ce Väderstad?

Dragoș Drăghicescu: Niciodată n­am luat un utilaj fără să­l înțeleg, fără să­l cunosc, fără să iau anumite informații din piață. Utilajele Väderstad au confir­ mat așteptările și ca urmare am achizi­ ționat și un Top­Down 600 (n.r. cultiva­ tor complex de 6 m) la al doilea tractor Quadtrac. M­am interesat, l­am testat, l­am cumpărat și este și acum la lucru, după 6 ani, lucrând aproximativ 1500­ 2000 ha/an.

Reportaj în fermă 99 Reporter: Cum este repartizată supra­ fața fermei pe culturi?

Dragoș Drăghicescu: Întreaga supra­ față este împărțită pe mai multe loca­ lități și pe mai multe ferme, atât în Olt, cât și în Teleorman. Avem grâu pe 3000 ha, rapiță pe 1500 ha și floarea­soarelui tot pe 1500 ha. Rotația o facem între floarea­soarelui și rapiță. Mai avem po­ rumb pe 600 ha, mazăre pe 500 ha, lu­ cernă plus alte plante tehnice.

Reporter: Cum a fost vremea în ultimii ani și ce producții ați înregistrat?

Dragoș Drăghicescu: Producțiile au fost medii, nu spectaculoase. Spre deo­ sebire de alte zone, noi suntem oare­ cum mulțumiți. La floarea­soarelui sunt ceva probleme. Cele câteva ploi pe care le­am primit nu au venit la momentul oportun și, practic, floarea­soarelui a rămas nepolenizată. Ca atare, producția ajunge la maxim 2500 kg/ha, ceea ce nu e nici rău, dar nici bine.

Am văzut undeva la Constanța pro­ ducții de 300­350 kg/ha. E clar că mare parte din fermieri nu o să aibă profit, suntem la limită. Suntem la limită și din punct de vedere geografic, practic de aici începe seceta severă care continuă spre Bărăgan, Dobrogea și Moldova.

Reporter: Vă gândiți să investiți și în sisteme de irigații?

Dragoș Drăghicescu: Anul trecut am achiziționat o fermă în jud. Teleorman unde există un sistem de irigații pe care l­am îmbunătățit și acum toată suprafața de acolo, de 500 ha, este irigată complet. Am înființat rețeaua subterană de țevi de la Șerbănești pen­ tru o suprafață de 300 ha, urmează să

montăm pivoții și să facem stația de pompare. Încercăm să ajungem la 1000 de hectare irigate anul viitor și vom vedea. Dacă avem succes, vom mări suprafața irigată.

Din păcate, în zona Șerbănești nu există canale de irigații, nu există râuri de care ne putem lega. Singura sursă de apă sunt puțurile sau ceea ce se co­ lectează din apele pluviale.

Reporter: Obișnuiți să vă urcați și la manșa tractoarelor pentru a lucra per­ sonal cu acestea?

Dragoș Drăghicescu: Am lucrat pe fie­ care utilaj pe care l­am cumpărat și am încercat să­i înțeleg modul de funcțio­ nare. Fie că e combină, fie că e trac­ tor, intru cu ele în sarcină și le testez capacitatea, iar în funcție de limita pe care o are, îi setez operatorului obiec­ tivul zilnic sau săptămânal.

Trebuie să captăm fiecare litru de apă și să-l conservăm în așa fel încât să-l aducem pe câmp și să-l valorificăm DRAGOȘ DRĂGHICESCU Fermier în județul Olt

Reporter: Cum descrieți relația cu re­ prezentanții Titan Machinery România?

Dragoș Drăghicescu: Am colaborat foarte bine, ca urmare este al 8­lea echipament pe care ni­l livrează. De fiecare dată au reacționat cu prompti­ tudine, am putut să discutăm și să con­ figurăm utilajele așa cum ne­am dorit, inclusiv pe partea de service am primit un răspuns foarte prompt. Indiferent de tipul solicitării, fie că a fost vorba despre garanție, fie despre o greșeală de­a noastră, toate intervențiile de service au fost tratate cu seriozitate și cu promptitudine.

Reporter: Ce planuri de viitor aveți?

Dragoș Drăghicescu: În fiecare an am achiziționat câte un nou utilaj. Noi suntem într­o continuă modernizare a echipamentelor din fermă, niciodată nu cred că o să ne oprim din a înlocui vechile utilaje cu altele noi, mai perfor­ mate, mai puternice, mai bune.

100 Utilaje agricole

Lemken e cu un pas înainte în inovația agricolă

Pentru producătorul german de utilaje agricole Lemken, investițiile în tehnologiile high­tech au devenit o prioritate încă din 2018. Însă, începând din acest an, reprezentanții companiei sunt deciși să ducă tehnica agricolă la următorul nivel.

L

a începutul lunii septembrie, echipa managerială a companiei Lemken a prezentat, la sediul re­ gional din Boigny­sur­Bionne, Franța, noua strategie de dezvoltare a grupu­ lui, denumită „Your Partener for Next Level Farming”. Ce presupune aceas­ ta? Că până în 2030, sistemele de pre­ cizie, soluțiile autonome și inteligența artificială vor echipa toate gamele de utilaje produse: fie că vorbim de cele destinate prelucrării solului, semăna­ tului, protecției plantelor sau controlu­ lui mecanic al buruienilor.

1-14 octombrie 2023

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CERERE MARE PENTRU SOLUȚIILE INTELIGENTE Cu o creștere constantă în ultimul deceniu, grupul Lemken a ajuns în pre­ zent la peste 15.000 de unități vândute anual și o cifră de afaceri de 559 de milioane de euro, un rol important în

evoluția pozitivă a companiei avându­l segmentul de tehnologii inteligente, după cum a declarat Anthony van der Ley, CEO­ul grupului. „Pentru noi, fermierii nu sunt doar clienți, sunt partenerii noștri de drum în evoluția agricolă, succesul lor înseam­ nă succesul nostru și asta definește strategia noastră de dezvoltare. Urmă­ torul nivel în agricultură presupune să avem o relație atât de strânsă cu fermi­ erii încât să putem adapta tehnologia agricolă pentru nevoile specifice ale fiecărei ferme, având griă, în același

Utilaje agricole 101

STEKETEE DEVINE LEMKEN

timp, să protejăm toate resursele na­ turale de care beneficiază acea ex­ ploatație: sol, apă, biodiversitate. Am arătat că putem face acest lucru cu gama Steketee: am preluat o compa­ nie pionier, am investit în inovație și tehnologie de vârf, iar astăzi producția este la capacitate maximă”.

PRIORITATEA NR. 1 „Vedem deja soluții autonome, bazate pe inteligență artificială (IA), la producătorii de tractoare, com­ bine și utilaje motorizate, iar noi vom veni cu o gamă de utilaje tractate și purtate, de mare precizie, ghidate tot de inteligența artificială. Am im­ plementat deja inteligența artificială pe IC­Weeder, iar rezultatele sunt impresionante, așa că de la câmpul de testare până la solele fermieri­ lor e doar un pas. Nu greșesc dacă spun că în mai puțin de 5 ani toate utilajele Lemken vor fi disponibile și cu această componentă de inte­ ligență artificială”, a declarat Yves Desjardins, directorul comercial al grupului Lemken.

HUB TEHNOLOGIC ÎN OLANDA De altfel, cererea mare pentru ma­ șinile de prășit dotate cu senzori, ca­ mere video și algoritmi inteligenți pentru recunoașterea buruienilor, pre­ cum IC­Weeder sau EC­Weeder, i­au determinat pe cei de la Lemken să in­ vestească peste 18 milioane de euro în construcția unei noi fabrici, la aproxi­ mativ 30 km de actualul sediu Steketee, în Dinteloord, Olanda. Activitatea noii unități de producție va începe în no­ iembrie, însă aceasta va găzdui în egală măsură și unul dintre cele mai impor­ tante centre tehnologice ale grupului Lemken.

O NOUĂ GENERAȚIE DE INGINERI „Cele mai valoroase lucruri pe care le­am câștigat când am preluat Steketee în 2018 au fost competențele și viziunea unei noi generații de ingi­ neri și dezvoltatori de utilaje și mașini agricole. La Dinteloord construim nu doar o fabrică, ci un centru tehnologic dedicat soluțiilor digitale, inteligenței artificiale și proiectelor de smart farm­ ing. Viitorul agriculturii înseamnă high­ tech, iar pentru asta este necesar să atragi specialiști de cel mai ... ››› 102

Odată cu deschiderea liniilor de produc­ ție vom vedea și o importantă operațiune de rebranding, utilajele ce vor ieși pe poar­ ta fabricii din Dinteloord purtând exclusiv sigla Lemken.

Totodată, trecerea la culoarea albas­ tră presupune și integrarea noilor funcții și tehnologii pe care producătorul german le­a lansat în ultimul an și jumătate. Mai pre­ cis, vorbim de camerele IC­Light+, de noua versiune de software IC­Weeder AI, dez­ voltată în colaborare cu firma specializată Track32, dar și de sistemul Combi Cam, ce suprapune imagini provenind de la două ca­ mere diferite pentru a obține o rată de iden­ tificare a plantelor de 99%, chiar și în cazul culturilor abia răsărite.

Află mai multe despre tehnologiile IC-Weeder, Ec-Weeder și SprayHub de la Lemken!

CULOAREA ALBASTRĂ VA FI DOMINANTĂ În egală măsură, vom regăsi sigla Lemken și pe ansamblul EC­Weeder, SprayHub și SprayKit, care la rândul lui a primit o serie de îmbunătățiri și care, în viitor, va permite nu doar combaterea chimică și mecanică a buruienilor la o singură trecere, ci și aplicarea precisă a fertilizanților lichizi. „După 5 ani suntem siguri că putem da culoarea albastră produselor Steketee. Este garanția noastră că aceste utilaje au ajuns la maturitate deplină, că sunt de cea mai bună calitate și că reprezintă întru totul filosofia inovativă a grupului Lemken. De azi înainte, Steketee devine Lemken, iar din noiembrie la noua fabrică din Dinteloord vor fi produ­ se aceste utilaje purtând sigla Lemken”, a Anthony van der Ley, CEO Lemken.

Află mai multe despre tehnologiile pe care Lemken le propune pentru combaterea buruienilor!

102 Utilaje agricole ››› 101 ... înalt nivel. Vrem să creștem această echipă tânără și competentă și de aceea noul sediu este situat în proximitatea a două mari centre uni­ versitare, Rotterdam și Breda”, ne­a declarat Yves Desjardins, directorul comercial al companiei.

Află mai multe despre noua fabrică Lemken de la Dinteloord!

PRIMA GRAPĂ CU ARCURI DIN PORTOFOLIU Pentru a completa portofoliul de soluții destinate controlului meca­ nic al buruienilor, cei de la Lemken au lansat prima lor grapă cu arcuri, inti­ tulată Thulit. Utilajul, pe care l­am vă­ zut la lucru în câmpul de testare din vecinătatea sediului regional Lemken, cuprinde 8 rânduri de organe active, distribuite asimetric pe 4 cilindri, la o

La începutul acestui an, grupul Lemken a decis să își extindă activitatea pe segmentul minim-till și no-till, prin achiziția producătorului de utilaje specializate - Equalizer.

distanță între linii de 31,25 mm, ceea ce îi permite o bună acoperire a suprafeței de lucru. Elementul cheie în acest caz îl reprezintă sistemul hidraulic de reglare a presiunii exercitate asupra solului, care poate fi ajustată între 100 gr. și 5 kg, chiar și în timpul derulării activității.

Astfel, utilajul exercită o presiune con­ stantă atât pe terenurile denivelate, cât și în condiții dificile de sol.

Noua grapă, care combate buruie­ nile în primele lor stadii de dezvoltare, va fi disponibilă începând cu 2024, în lățimi de lucru de 6 și 9 m.

UN NOU MODEL ÎN GAMA RUBIN 10 Tot în Franța a fost prezentat pentru prima dată și noul model de grapă cu discuri, Rubin 10­1000, cel mai mare din serie. Având o lățime de lucru de 10 m, acest utilaj este echipat cu discuri concave DuraMaxx de 645 mm, care prelucrează eficient solul la adâncimi de 7­14 cm, iar distanța între linii este de 14 cm, ceea ce înseamnă că nu vom vedea blocaje nici măcar la volume mari de materie organică.

Totodată, Rubin 10­1000 păstrează caracteristicile care au consacrat deja modelele mai mici: precum dispunerea simetrică a discurilor, ce oferă un plus de eficiență a consumului de combus­ tibil, sau sistemul de protecție la su­ prasarcină cu recul amortizat. ÎNCEPÂND DE LA 300 CAI PUTERE NECESARI Deși poate părea un utilaj mare, luând în considerare și necesarul de

Știm că acesta este viitorul: capitalul uman, tehnologia digitală și inteligența artificială ne vor permite să producem mai mult, mai bine, mai sustenabil Nicola Lemken (stg.) - proprietar Lemken și Anthony van der Ley

1-14 octombrie 2023

ANTHONY VAN DER LEY CEO­ul grupului Lemken

Utilaje agricole 103

putere de peste 300 CP, noua grapă cu discuri a fost special concepută pen­ tru a corespunde normelor europene de transport, astfel încât după pliere poate rula pe drumurile publice cu vi­ teze de până la 40 km/oră.

2023

Scanează și salvează data!

12 – 18 NOIEMBRIE | HANOVRA, GERMANIA ZILE SPECIALE 12/13 NOIEMBRIE

Descoperă inovaţia la cel mai mare târg de maşini agricole din lume.

#agritechnica

www.agritechnica.com

CONTACTAȚI: DLG InterMarketing Corina Mares | Tel.: +40 21 317 12 25 E-Mail: c.mares@dlg.org | www.agraria-dlg.ro

104 Echipamente, instalații

GRANULAREA FURAJELOR CU ECHIPAMENTE HIMEL Mai multă igienă și perfomanță în creșterea animalelor.

Cum? Prin utilizarea tehnologiilor Himel la granularea furajelor.

D

eşi granularea furajelor e prac­ ticată în lume de zeci de ani, în România nu a prins aproape deloc în perioada comunistă. Odată cu apariţia fermelor tot mai performante din ultimii ani, tendinţa în achiziţionarea de echi­ pamente şi de instalaţii tot mai com­ plexe pentru granulare este pe o curbă ascendentă.

CEL PUȚIN DOUĂ BENEFICII Știm că furajele făinoase sunt vul­ nerabile pe timpul verii, mai ales dacă sunt păstrate timp îndelungat la ex­ terior în silozuri metalice, având loc o degradare considerabilă a proteinelor.

Prin granulare, acestea capătă noi în­ sușiri calitative.

Termostabilitate şi igienă superioare.

Odată cu granularea, fie ea chiar şi la rece, are loc şi un tratament termic, care îmbunătăţeşte termostabilitatea şi igiena furajelor. Prin condiţionare, respectiv adaos de abur suprasaturat uscat, de ulei sau melasă, porozitatea lor scade, consistența, respectiv den­ sitatea, creşte şi odată cu aceasta sporește şi rezistența lor în timpul pro­ ceselor de transport şi de manipulare.

Prin creşterea densităţii furajelor, can­ titatea de furaje reprocesate scade, iar consumurile energetice se reduc.

1.

1-14 octombrie 2023

un articol de

dr. ing. LIVIU CECLAN mai multe pe această temă www.himel.de

Igiena furajelor se poate menţine sau pierde şi în timpul proceselor de răcire, transport şi însăcuire. Însă un grad mai mare de utilare și de automa­ tizare a proceselor poate reduce con­ siderabil riscurile de contaminare.

Digestibilitate şi valoare nutritivă sporite.

Concomitent cu un risc mai mic al unei eventuale contaminări a furajelor cu bacterii, cum ar fi Salmonella sau

2.

Escherichia coli, crește digestibili­ tatea şi valoarea nutritivă a furajelor.

Totodată, gradul de utilizare a fura­ jelor granulate poate fi de peste 99%.

S­a constatat şi o creştere în greutate a animalelor hrănite cu furaj granulat, respectiv sporuri în greutate semnifi­ cative.

TEHNOLOGIILE HIMEL În condiţiile creşterii populaţiei globului cu circa 25­30% până în 2050, se estimează că nevoia de fu­ raje s­ar putea majora cu 50­60%.

Desigur că producătorii de furaje se vor diferenţia tot mai mult prin cos­ turile de producţie şi prin calitatea produselor lor. Raportul preţ/calitate este “cheia” rezistenţei pe piaţă.

Firma Himel proiectează, insta­ lează şi pune la dispoziţia fermierilor

interesaţi atât instalaţii de granulare la rece, cât şi la cald, bazate pe prese inelare cu alimentare şi presare din interior (specifice furajelor făinoase), cât şi prese cilindrice plane (specifice furajelor fibroase sau amestecurilor), cu puteri de la 22 la 110 kW. Pentru ofertare, consultaţi site­ul www.himel.de sau scrieți­ne pe e­mail: lc@himel.info.

105

IPSO - sprijinul generațiilor viitoare Cea mai de preț moștenire este pământul, bine lucrat”, iar noi dorim să lăsăm această prețioasă moșternire pe mâini bune.

De aceea, IPSO se implică activ în dezvoltarea viitoarelor generații de tehnicieni și mecanici.

central IPSO Mogoșoaia pentru un tur al sediului și pentru alte activități educative în cadrul Training Center-ului nostru.

Evenimentul presupune prezentări interactive din partea colegilor noștri, ce le permit participanților să înțeleagă mai bine compania și modul în care funcționează, dar și să se implice în jocuri de socializare. În timpul acestor jocuri, elevii au ocazia să se cunoască reciproc și să împărtășească experiențele lor din cele 7 regiuni în care și-au desfășurat activitățile de practică.

De asemenea, elevii au avut parte de un tur al atelierului și al parcului de utilaje, urmând să fructifice cunoștințele acumulate în cadrul unui curs de mecanică și al unui joc de identificare a pieselor unui motor, activități susținute de unul dintre trainerii IPSO. La finalul evenimentului, elevii au fost premiați și felicitați pentru progresul lor, cu speranța de a ne revedea și la anul.

Din 2017, compania IPSO vine în ajutorul liceelor și colegiilor tehnice din țară (Brăila, Carei, Craiova, Fetești, Roman, Oradea și București), atât prin implicarea în programele de practică ale instituțiilor, cât și prin sponsorizarea directă a acestora.

Astfel, elevii claselor IX-XI învăță să aplice cunoștințele teoretice în practică în cadrul atelierelor IPSO, sub atenta îndrumare a mecanicilor noștri.

Rolul nostru este să identificăm potențialul elevilor și să le oferim oportunitatea de a se dezvolta mai departe în cadrul companiei. După finalizarea studiilor, IPSO le oferă elevilor selectați șansa de a-și începe cariera în cadrul companiei și de a progresa în acest domeniu, prin cursurile și instruirea oferite intern angajaților.

"Ziua Porților Inteligent Deschise" Pentru a oferi elevilor o experiență aparte, IPSO organizează în fiecare an „Ziua Porților Inteligent Deschise”. Elevii din programele de practică din toată țara sunt invitați la sediul

PLANUL NOSTRU IPSO continuă să susțină mecanicii și tehnicienii de mâine, nu doar prin intermediul evenimentului "Ziua Porților Inteligent Deschise", ci și prin implicarea în diverse alte activități și proiecte desfășurate în parteneriat cu instituțiile de învățământ.

Scopul nostru este să lăsăm drept moștenire atât un pământ bine lucrat, cât și oameni pregătiți care să-l prețuiască. Hai la IPSO!

106 Utilaje agricole Grapa rotativă Rotago F cu bară de brăzdar f-drill CB F, o combinaţie flexibilă şi eficientă

TEHNOLOGIA ROTAGO

Cum poți semăna 2 culturi diferite la o trecere?

Fiecare centimetru de sol prelucrat înseamnă aproximativ 140 tone de pământ dislocat pe hectar.

Deci un consum mare de carburat și o cantitate crescută de dioxid de carbon eliberată în atmosferă.

Kverneland are soluția!

P

roducătorul norvegian a dezvoltat un nou tip de grapă rotativă care încorporează un sistem inteligent de reglare hidraulică a adâncimii de lu­ cru direct din cabina tractorului.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

KVERNELAND ȘI-A ANUNȚAT NOUTĂȚILE PENTRU ANUL VIITOR Motivaţi de performanţele econo­ mice peste aşteptări din ultimul an, re­ prezentanţii Kverneland au anunţat cu entuziasm lansarea noilor utilaje care vor fi disponibile comercial începând cu 2024. Am aflat şi noi despre aces­ te inovaţii tehnologice în cadrul eveni­ mentului de presă internaţional organi­ zat în luna august în Germania, unde am participat la invitaţia AgroConcept, im­ portator exclusiv al mărcii Kverneland în România. Printre soluţiile care ne­au stârnit curiozitatea atunci se numără şi noua generaţie de grape rotative, care se remarcă printr­o structură a cadru­ lui ce încorporează reglarea hidraulică a adâncimii de lucru şi a poziţiei barei de nivelare.

AJUSTAREA ADÂNCIMII DE LUCRU DIN CABINĂ Pregătirea eficientă a patului germi­ nativ este necesară pentru o creştere sănătoasă a plantelor, în vederea obţi­ nerii unor randamente stabile care să asigure profitabilitatea culturilor de câmp. Când vine vorba de grapele ro­ tative, aceste echipamente versatile şi extrem de utile în prelucrarea activă a solului, e greu de crezut că mai e ceva de inventat. Cu toate astea, inginerii Kverneland au adus noi îmbunătăţiri sistemului făcându­l şi mai perfor­ mant. În sistemele de cultivare stan­ dard, întregul câmp este adesea lucrat la o adâncime uniformă. Numai că une­ ori compactarea, diferitele tipuri de sol sau disponibilitatea umidităţii pot varia

1-14 octombrie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA

foarte mult chiar de la o parcelă la alta.

Rotago F permite însă acum operatoru­ lui ajustarea adâncimii de lucru direct din cabină, cu ajutorul conectivităţii ISOBUS, astfel încât afânarea solului se face doar la adâncimea care este abso­ lut necesară.

DE CE SĂ FII ATENT LA ADÂNCIME?!

Potrivit specialiştilor Kverneland, adâncimea de lucru ar trebui să fie în­ totdeauna redusă la minimul necesar,

REZERVOR DE 2.200 LITRI Rezervorul frontal f­drill maxi plus are o capacitate de 2.200 litri şi este împărţit în două într­un ra­ port de 60:40. Fiecare parte este echipată cu un dispozitiv de doza­ re Eldos independent, alimentat electric. Dacă este necesar, ope­ ratorul poate folosi şi întregul con­ tainer pentru un produs, prin înde­ părtarea pereţilor despărţitori.

Utilaje agricole 107 deoarece fiecare centimetru de pene­ trare înseamnă aproximativ 140 tone de sol dislocat pe hectar. Astfel, o re­ glare optimă a adâncimii de lucru are două avantaje majore: Va reduce cantitatea de dioxid de carbon eliberată în atmosferă.

O ajustare din mers, pe măsură ce condiţiile de câmp se schim­ bă, poate însemna economii importan­ te de carburant.

Reglarea adâncimii de lucru se face din mers

1.

2.

CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL? Tehnologia patentată Rotago presu­ pune reglarea poziţionării şasiului fără a face ajustări la sistemul de ridicare cu prindere în 3 puncte din spatele tractorului sau a tăvălugului. Practic, o legătură de tip paralelogram asigură

DOUĂ VERSIUNI CONSTRUCTIVE Având lăţimi de lucru de la 4 la 6 metri (pliabil), Rotago F este dispo­ nibilă în două variante: Cea de bază, în care setările se fac prin intermediul siste­ mului hidraulic al tractorului; Varianta ISOBUS, ce presu­ pune controlul parametrilor de la terminalul Tellus Go+/Tellus Pro sau direct de pe terminalul tractorului, dacă acesta este com­ patibil ISOBUS. În viitor, ar trebui să fie posibilă şi ajustarea automată pe baza hărţilor de prescripţie.

1.

2.

menţinerea cadrului maşinii para­ lel cu solul pe toată lăţimea de lucru, astfel încât şi în stânga, şi în dreapta să rezulte aceeaşi adâncime de prelu­ crare. Şasiul şi bara de nivelare pot fi ridicate independent una faţă de cealaltă, iar toate reglajele sunt moni­ torizate cu ajutorul senzorilor, pentru a preîntâmpina penetrarea prea adâncă sau prea superficială a solului. Acest concept gândit de Kverneland asigură o mai bună flexibilitate în ceea ce pri­ veşte ajustarea adâncimii de lucru, cu un consum redus de energie.

COMBINAŢIA IDEALĂ În plus faţă de operarea individu­ ală, Rotago F permite pregătirea pa­ tului germinativ şi însămânţarea într­o singură trecere, ca o combinaţie eco­ nomică şi de înaltă performanţă de

Rotago F, în poziţie de transport

însămânţare cu buncăr frontal f­drill şi brăzdar f­drill CB F. Bara brăzdaru­ lui poate fi cuplată sau decuplată ra­ pid, permiţând utilizarea individuală a grapei cu discuri. Pentru o mai bună echilibrare a sarcinii şi o stabilitate su­ plimentară la transportul rutier, este disponibilă o roată de susţinere care poate fi montată fie pe şasiul grapei, fie pe bara brăzdarului. Forţa constan­ tă de susţinere a roţii asigură o rulare lină şi sporeşte siguranţa şi confortul operatorului. ÎNFIINŢAREA DE CULTURI INTERCALATE Precizia în plasarea seminţelor şi a îngrăşămintelor este esenţială pen­ tru o agricultură eficientă şi durabilă.

Reducerea impactului asupra solului şi asupra mediului prin mai puţine tre­ ceri şi asigurarea unor randamente ri­ dicate prin plasarea cât mai precisă a seminţelor şi a îngrăşământului au fost obiectivele cheie pentru dezvoltarea brăzdarului f­drill CB F. Reglarea flexi­ bilă şi individuală a adâncimii fiecărui brăzdar CX­II permite adâncimi de în­ sămânţare diferite pe aceeaşi lăţime de lucru. Ceea ce reprezintă un mare avantaj atunci când se doreşte a fi se­ mănate două culturi diferite la o sin­ gură trecere ­ de exemplu rapiţă la o adâncime mică şi culturi însoţitoare, cum ar fi fasolea, la o adâncime mai mare ­ practică ce urmăreşte proteja­ rea solului de eroziune şi îmbunătăţirea structurii acestuia prin adăugarea de nutrienţi. Pentru solurile umede şi ar­ giloase, există alternativa brăzdarului fără rolă de presiune.

108 Utilaje agricole

Väderstad Extract L

5 inovaţii Väderstad pentru o agricultură durabilă Väderstad îşi demonstrează nu doar forţa inovatoare, ci şi profesionalismul şi dedicarea sa pentru ca inovaţiile sale să ajungă în câmpurile fermierilor de pretutindeni. Iată noutăţile companiei suedeze!

L

a începutul lunii septembrie, Väderstad şi­a prezentat noutăţile pre­Agritechnica în cadrul unui eveniment denumit "Farming RED", or­ ganizat împreună cu Case IH şi Steyr în Austria (vezi în pag. 40). Prezentările şi demonstraţiile în câmp s­au concentrat în jurul a cinci mari inovaţii şi îmbunătă­ ţiri aduse maşinilor Väderstad care vor fi disponibile începând de anul viitor.

NOUTĂȚILE VÄDERSTAD PENTRU 2024 Väderstad Extract. Noua gamă de cultivatoare între rânduri (in­ ter­row) Extract face acum parte din portofoliul de produse pentru prelu­ crat solul și vor fi vândute sub mar­ ca Väderstad începând cu vara anului 2024. Această lansare urmează achi­ ziţionării, în luna februarie 2023, a în­ tregii game de produse de cultivatoare prășitoare între rânduri de la compania daneză Thyregod. Achiziția a inclus toate drepturile de proprietate intelec­ tuală pentru cultivatoarele între rându­ ri ale companiei daneze.

Pentru început vor fi disponibile două modele: Extract L 16­48 tractat

1.

1-14 octombrie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și Extract V 8­36 purtat. În funcție de model, atât Extract L, cât și Extract V vor fi disponibile cu distanțe între rân­ duri de 225, 250, 450, 500 și 750 mm.

"Cultivatoarele între rânduri Extract se potrivesc perfect cu portofoliul actual de semănători de precizie de plante

La sfârșitul anului viitor, primul model Proceed V 24 va fi gata pentru piață.

Comenzile vor fi acceptate începând cu sfârșitul anului 2024, iar producția va lua startul la începutul anului 2025.

prășitoare Tempo, cu noile tehnologii de însămânțare și cu viitorul concept Proceed, cât și pentru agricultura du­ rabilă și eficientă în viitor. Este, de asemenea, un segment nou de produse pentru Väderstad și unul pentru care vedem un mare potențial pe piață", a declarat Mattias Hovnert, vicepreșe­ dinte senior de vânzări și marketing la Väderstad.

EXTRACT E UN UTILAJ SPECIAL Reglementările privind utilizarea produselor pentru protecţia plantelor a sporit cererea din partea pieței pen­ tru utilaje care pot efectua controlul mecanic al buruienilor între rândurile de plante. Principalele caracteristici ale Väderstad Extract sunt cadrul prin­ cipal înalt, împreună cu o soluție bre­ vetată pentru ridicarea individuală a secțiilor/unitățile de rând prin care se evită deteriorarea plantelor, permițând în același timp utilizarea acestor cul­ tivatoare chiar şi pentru plante cu o înălțime mai mare. Väderstad Extract L are, de asemenea, o soluție unică de cadru prin care două bare de cadre

Utilaje agricole 109 Henrik Gilstring, CEO Väderstad Group

efectuate la grâul de toamnă au ară­ tat că la o rată de însămânțare de 150 semințe/mp s­a realizat o creștere de 102% a biomasei vegetale, 72% a bio­ masei rădăcinilor și cu 62% mai mulți frați pe plantă, comparativ cu o semă­ nătoare modernă. sunt susţinute pe un singur cadru prin­ cipal ­ ceea ce crește eficiența și eco­ nomisește numărul de treceri.

SEMĂNAT CU PRECIZIE MILIMETRICĂ Väderstad Proceed V. După lan­ sarea conceptului şi a primelor semănători Proceed la sfârșitul anului 2021, a urmat o perioadă de testare și perfecționare extinsă, iar acum inovația Väderstad este gata să intre pe piață.

Proceed reprezintă o nouă catego­ rie de semănători, unde o singură ma­ șină poate crește randamentul într­o varietate completă de culturi, inclusiv grâu, orz, rapiță, sfeclă de zahăr, ma­ zăre, porumb, floarea­soarelui și multe altele. Datorită capacității sale de a plasa cea mai mică sămânță la adânci­ mea perfectă cu precizie milimetrică, studiile au arătat că Proceed poate re­ duce rata de semănat la grâu la jumă­ tate ­ păstrând același randament de producţie. Testele efectuate în teren au demonstrat că plantele semănate cu Proceed au o dezvoltare mai puter­ nică datorită concurenței mai mici cu alte plante și expunerii mai mari atât la soare, cât și la umiditate, iar cultura are o dezvoltare foarte uniformă în toate etapele de creștere. Astfel, testele

2.

SECŢIILE DE SEMĂNAT, INIMA PROCEED Inima Proceed sunt unitățile sale de rând de înaltă precizie. Înainte de pla­ sarea semințelor, roțile individuale de pre­consolidare tasează solul pentru a asigura aceleași condiții pentru fiecare sămânță. Roțile de pre­consolidare

PARTENERIAT PENTRU VIITOR "Continuăm să ne asumăm pro­ vocările din agricultură și să ve­ nim cu noi soluții, astăzi la scară globală. Avem o sarcină extrem de importantă: să ne asigurăm că fermierii din întreaga lume pot furniza hrană într­un mod eficient și durabil. Pentru aceasta avem o viziune şi ambiţii globale: ne dorim să devenim partenerul principal al fermierilor din întreaga lume şi ne străduim să le simplificăm munca și să îmbunătățim rezultatele. Ca furnizor de top, ne depășim limi­ tele prin inovație şi dorim să con­ struim un parteneriat pentru vii­ tor, bazat pe încredere reciprocă", a declarat Henrik Gilstring, CEO Väderstad Group.

sunt montate individual și folosesc forța de apăsare hidraulică pentru a asigura performanțe ridicate. În momentul în care semințele ajung la unitățile de rând din buncărul cen­ tral, o versiune adaptată a sistemului Väderstad PowerShoot preia controlul deplin asupra fiecărei semințe până la sol. Datorită acestui sistem şi a tubului scurt de semințe, transportul semin­ țelor se realizează rapid, iar la ieșirea din tub, fiecare sămânță este stopată de o roată de oprire, ceea ce asigură un contact optim între semințe și sol la adâncimea dorită pe toată lățimea de lucru.

ELECTRONICĂ ŞI PRECIZIE VÄDERSTAD Sistemul electronic WSX va fi introdus pe semănătorile de pre­ cizie Väderstad Tempo F, Tempo V și Tempo L, ceea ce va permite individu­ alizarea automată a semințelor, forța de apăsare hidraulică activă a unității de rând, precum și compensarea ratei de semănat în curbe.

Cultivatoarele TopDown 400700 și Opus 400-700 vor fi echi­ pate cu senzori și electronică ce va per­ mite utilizarea hărților cu prescripție pentru pregătirea solului prin ISOBUS Task Control și sistemul E­Services.

Väderstad Tempo L 8-24. Ca o nouă opțiune, semănătoarea de precizie și de mare viteză Väderstad Tempo L 8­24 poate fi echipată cu un sistem complet integrat ce permite distribuirea de îngrășământ lichid.

3.

4.

5.

110

1-14 octombrie 2023

111

112 Agromalim 2023

Iaurtul de oaie din ferma de pe Valea Secașelor

Pe Daniela și Traian Bârsan i-am cunoscut la expoziția Agromalim. Au venit în premieră cu noul produs obținut în ferma lor din Câlnic, jud. Alba: IAURTUL DE OAIE din laptele muls de la oile Assaf.

P

ovestea fermei Bârsan a început în 1992, cu un efectiv de vaci cu lapte. Lui Traian i-au plăcut de mic animalele iar visul lui a fost să aibă o activitate zootehnică integrată, cu fermă, procesare și produsul finit care să poarte cu el povestea familiei și gustul autentic al laptelui de pe Valea Secașelor.

O ZONĂ CU TRADIȚIE AGRICOLĂ Nu degeaba se spune că gustul tradițional este legat de locuri, obiceiuri și oameni. Am vizitat în urmă cu câțiva ani Cetatea din Câlnic, un valoros edificiu istoric și, totodată, marca distinctivă a satului care-i poartă numele, purtând până azi amprenta civilizației coloniștilor germani stabiliți în Transilvania.

Cetatea este reprezentativă pentru stilul de viață al comunității săsești de altădată fiind, printre altele, un important centru de depozitare și păstrare a grânelor și produselor de origine animală provenite de la țăranii din zonă. Și astăzi comunitatea locală se îndeletnicește cu agricultura iar Ferma Bârsan este un bun reper pentru autenticitatea produsului românesc ce poartă cu el istoria și tradițiile acestor locuri.

3 ÎN 1: VACI, OI ȘI PROCESARE Ferma Bârsan este astăzi visul împlinit al lui Traian și al familiei lui. Sectorul de vaci cu lapte numără 120 de vaci la muls și 60 de capete tineret iar în urmă cu 3 ani, activitatea zootehnică s-a dezvoltat prin achiziționarea unui efectiv de oi Assaf, despre care se știe că sunt foarte bune de lapte.

Sectorul ovine cuprinde acum 700 de capete efectiv matcă și 150 de mieluțe obținute în ferma de la Câlnic.

La acestea se adaugă 17 berbeci din aceeași rasă prolifică Assaf. Toate ani-

1-14 octombrie 2023

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

malele - mamele și berbecii - sunt cuprinse în Registrul genealogic al rasei.

De ce ovine din această rasă? ”Din momentul în care soțul meu a avut inițiativa de a pune bazele unei ferme de oi, ne-am gândit la scopul final: acela de a procesa, de a ieși pe piață cu produse în cantități mai mari, dar și mai

diversificate. De aceea am ales Assaf, oaia care ne asigură producția de lapte de care avem nevoie”, spune Daniela Bârsan.

PROCESARE CU FONDURI EUROPENE Dorința de a da plusvaloare laptelui obținut în fermă s-a materializat printr-un proiect finanțat cu fonduri europene. ”Am achiziționat utilaje semiautomate pentru iaurt, două dulapuri de maturare, două automate de umplut borcanele, adică am realizat o

Agromalim 2023 113

mică unitate de procesare. Ne-am gândit la iaurt după ce am testat piața cu brânza obținută din laptele muls de la oile noastre, dar care nu a fost pe placul clienților. Însă iaurtul este cu to­ tul altceva. E un produs 100% natural, doar din lapte și cultură, după o rețetă tradițională, din partea locului. La noi îi spune covăsală, dar am dezvoltat și îm­ bunătățit rețeta pentru a obține iaurtul pe care îl vedeți astăzi”, explică Daniela Bârsan.

Iaurtul de oaie ”din laptele bogat al Secașelor” a făcut senzație la Agromalim, unde a fost prezentat în premieră,

deoarece producția începuse cu doar 3 săptămâni înaintea expoziției de la Arad. Rezultatul procesării de la Câlnic este de o calitate fără cusur iar gustul a fost apreciat deopotrivă de vizitatori, dar și de alți producători de lactate din lapte de oaie. Cu alte cuvinte, iaurtul de la Ferma Bârsan a trecut cu brio testul pieței!

TOATĂ FAMILIA E LA FERMĂ!

Mare lucru și bucurie pentru soții Bârsan e că toți cei trei copii ai lor - doi băieți și o fată - au îndrăgit de mici animalele și cu toții au rămas acasă, la fermă, pentru a putea dezvolta activitatea familiei. Mai ales că-și produc singuri furajele necesare pentru hrana animalelor, ori la atâtea suflete e nevoie de multă mâncare și de multă muncă... Membrii familiei lucrează, cu utilajele proprii,

350 de hectare de teren agricol luat în arendă. ”Mulțumim lui Dumnezeu că am putut să ne ținem copiii lângă noi. Chiar și nora e de la Jina, adică tot dintr-o zonă cu tradiție în oierit. Avem și 5 nepoți, care și ei au prins dragul de animale. Împreună am reușit să realizăm ceea ce ne-am propus: o fermă cu circuit închis. Lucrăm pământul, creștem animalele, facem procesare și comercializăm produse finite: iaurt, telemea și caș. Avem mașină cu frig, mergem din magazin în magazin cu lactatele noastre, chiar și la București, colaborăm cu o rețea de supermarketuri, mergem și la piață. Dorința noastră în continuare e să prelucrăm tot laptele pe care îl obținem de la oi și de la vaci, chiar dacă pentru moment o parte îl livrăm la alți procesatori”, îmi povestește Daniela Bârsan.

CĂUTAȚI IAURTUL DE LA FERMA BÂRSAN! Nu se plâng nici de munca zilnică și nici de greutățile vieții de fermier în România. Nu vor să se îmbogățească de pe urma fermei, ci să trăiască decent iar produsele lor să fie plătite corect, la valoarea socotită după munca depusă.

Pe Daniela Bârsan o găsiți la tel. 0754 523 234 și vă poate spune de unde să cumpărați iaurtul din lapte de oaie. Vă zic sincer, merită să-l încercați!

N-ar fi rău ca Statul nostru să sprijine mai mult producătorii locali, nu doar cu vorbe, ci și cu fapte. Să le asigure accesul pe piață și să facă loc produsului românesc la raft, printre atâtea importuri de calitate îndoilenică. Iar noi, consumatorii, să apreciem mai mult gustul autentic și să oferim un ban în plus pentru calitate și pentru susținerea fermierilor noștri! Nu e greu și nici imposibil!

114 Inovații în zootehnie

SenseHub® pentru monitorizarea sănătăţii vacilor Urmărirea parametrilor de reproducţie şi a stării de sănătate, individual şi la nivel de efectiv ajută la creşterea bunăstării animalelor precum şi a performanţelor şi eficienţei fermelor zootehnice. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

între cele două variante de senzori, doar dimensiunea bateriei este diferită, iar rezistenţa acestora, precum şi durata garantată de funcţionare a bateriei este de minim 5 ani. În aceeaşi fermă pot fi utilizaţi atât senzori colier cât şi senzori tag.

Senzorii sunt pre-încărcaţi cu diferite module ale aplicaţiei şi conectaţi la un controler instalat în fermă. Antena realizează conexiunea dintre senzori şi aplicaţia care rulează în cloud şi care creează algoritmul specific fiecărui animal. Funcţionarea sistemului nu necesită un calculator iar utilizatorii o pot accesa direct de pe telefon, tabletă sau un alt dispozitiv conectat la internet.

P

entru fermele de vaci de lapte sunt de mai mulţi ani recunoscute eficienţa şi beneficiile utilizării noii generaţii de sisteme de monitorizare a animalelor de la MSD Animal Health - SenseHub®. Dar, în ultimii ani, utilizarea acestor sisteme de monitorizare şi-a dovedit ajutorul şi pentru crescătorii de vaci de carne.

Cu prilejul cele de-a doua ediții a evenimentului „Zilele Aberdeen Angus în România” (iunie 2023) a fost organizată o vizită la ferma Black Angus Farm în loc. Măgherani, jud. Mureș unde, în cadrul programului Agraria on Tour cu MSD Animal Health, a fost făcută o de-

1-14 octombrie 2023

monstrație privind aplicaţia ”Sense­ Hub® - senzori pentru monitorizarea sănătății și a reproducției taurinelor de carne” şi ”Prevenția prin programe de vaccinare. Allflex: recoltare de țesut și identificare”.

INSTALAREA ESTE SIMPLĂ Montarea unui sistem SenseHub® presupune ataşarea senzorilor cu ajutorul unor coliere (curele) la gâtul animalelor sau cu ajutorul aşa numitelor tag-uri la ureche. Varianta colier este cea mai uşor şi rapid de aplicat, aceste curele putând fi apoi uşor transferate la alte animale. Tehnic nu există diferenţă

SENZORII CREEAZĂ PROFILUL FIZIOLOGIC AL ANIMALULUI În primele 5-7 zile de funcţionare senzorul crează un profilul al animalului respectiv, astfel că parametrii şi graficele rezultate sunt specifice acelui animal. ”Practic, secretul acestui sistem se bazează pe faptul că acest senzor care are capacitatea să creeze un profil specific animalului, iar acest profil evoluează, adică se schimbă în funcţie de starea fiziologică. Senzorul urmăreşte modificările apărute în timpul vieţii productive a vacii. De exemplu: o vacă gestantă are anumite valori fiziologice, iar odată ce se apropie de fătare aceşti parametri se schimbă”, a explicat dr. Lucian Vana, director vânzări Animal Monitoring Solutions, MSD Animal Health România şi Ungaria.

Inovații în zootehnie 115

AVANTAJE PENTRU FERMELE DE VACI DE CARNE

2.

Monitorizarea stării de sănătate şi a parametrilor de reproducţie cu ajutorul aplicaţiei SenseHub® se înscrie în tendinţa generală a agriculturii de precizie.

Utilizarea aplicaţiei SenseHub® creşte eficienţa cu care fermierul îşi îmbunătăţeşte activitatea în fermă.

LUCIAN VANA

Director vânzări Animal Monitoring Solutions MSD Animal Health România şi Ungaria

INTERFAȚĂ UȘOR DE INTERPRETAT Aplicaţia SenseHub® este oferită fermierilor în trei variante de module: standard, avansat şi premium.

Aplicaţia Standard oferă doar alarme legate de reproducţie pentru fiecare animal/individ în parte: vaci în călduri, vaci în anestru, vaci suspecte de avort, vacile probabil gestante, tabel cu vacile care urmează să fete şi data preconizată a fătării şi un rezumat de fertilitate - un raport complex cu informaţii detaliate despre reproducţie (service period, rata de concepţie şi indici de reproducţie etc.).

1.

În cazul în care fermierul alege aplicaţia Avansat, pe lângă alarmele de reproducţie va primi şi alarme legate de starea de sănătate a animalelor. Senzorul are capacitatea să monitorizeze şi să înregistreze cu exactitate (la nivel de minute) momentul în care animalul mănâncă și contorizează minutele/orele când rumegă. Astfel, sistemul face diferenţa dintre perioada în care animalul se află în repaus sau se află într-o stare de suferinţă şi nu rumegă, reuşind astfel să detecteze semnele subclinice ale unor afecţiuni metabolice cu până la 5-7 zile înainte ca acestea să se manifeste clinic.

Un raport de sănătate urmăreşte vacile proaspăt fătate, animalele care au mai puţin de 30 de zile de la fătare şi care sunt monitorizate separat. Perioada de urmărire poate fi modificată în funcţie de dorinţa fermierului, fiindcă este o perioadă critică în care pot să apară diferite probleme.

Varianta Premium include alar­ mele de reproducţie, de sănătate, dar şi alarme de grup, care oferă un profil complet al efectivului fermei.

Modulul de grup se referă la efectiv sau la un grup de animale selectat de către fermier. Cu ajutorul acestui modul se pot observa modificările apărute, spre exemplu, dacă s-a făcut o modificare a raţiei - efectul pe care îl are asupra rumegării, timpului de consum al furajelor etc.

3.

Pentru fermele care fac performanţă în ceea ce priveşte genetica şi vor să obţină produşi de valoare genetică mare, inclusiv prin folosirea de material seminal sexat, fereastra de însămânţare este foarte impor­ tantă.

Aplicaţia SenseHub® ajută şi la gestiunea zilnică a montelor, cu taur în harem, înregistrând automat numele/numărul taurului care va apărea în raportul de montă a grupului şi individului respectiv. Dacă după 21 de zile vaca nu mai intră în călduri, probabilitatea ca această vacă să fie gestantă este serioasă, astfel că animalul va fi înregistrat în grupul de vaci posibil gestante. Astfel, fermierul poate programa individual fiecare animal pentru controlul de gestaţie şi apoi înregistrează automat data fătării.

116 Porcine

Ce alegem: porci rezistenți sau porci ”sensibili”?

Chiar dacă, de 6 ani, creșterea porcului trece prin vremuri dificile din cauza ravagiilor produse de virusul Pestei Porcine Africane, această îndeletnicire va rezista provocărilor de orice natură.

A

traşi de câştigul bun care se poate obţine, de ceva vreme, din creşterea porcilor - logic, având în vedere că sunt tot mai puțini, mulţi fermieri mici care dețin un adăpost, dar şi cereale produse şi nevândute, se gândesc să pornească afacerea şi să crească animale. Întrebând în dreapta şi stânga micul nostru fermier aude de la diverşi inşi, care se pretind specialişti: ”Nu cumpăraţi purcei sau scrofiţe din rase performante pentru că sunt sensibili!”. Și asta, fără explicaţii sau argumente.

Omul nostru stă, cugetă şi îşi zice în sinea lui: „Ehei! Dacă tocmai veterinarul sau zootehnistul îmi dau un astfel de sfat, atunci eu, care nu am făcut atâta şcoală ca ei, ar trebui să-i ascult!”

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE DECIDE MICUL NOSTRU FERMIER ANTREPRENOR? O primă variantă ar fi să meargă la alți crescători găsiți pe internet - pentru că târgurile sunt închise din cauza pestei - şi să îşi cumpere purcei, şoldani şi/sau scrofiţe la „ochi” şi, evident, de la cel care lasă cel mai mult din preţ.

A doua posibilitate, mai comodă, ar fi să meargă la vecinul Vasile, care creşte porci de multă vreme de la nişte scroafe pe

care le-a cumpărat cu mari relaţii, în urmă cu 5 ani de la renumita Fermă XXX şi pe care le-a împerecheat, cum a ştiut el, cu vierul naşului Costică. Evident că, în ambele situaţii, micul nostru fermier e convins că a luat o marfă bună şi rezistentă, deci nu „sensibilă”.

CE FACE MICUL NOSTRU FERMIER CU PORCII ”REZISTENȚI”? Îi aduce mulţumit în gospodărie, le cumpără „concentrate”, îi hrăneşte, le curăţă adăpostul şi îi priveşte zilnic, în aşteptarea câştigului. De la o vreme însă, aşteptarea se transformă în îngrijo­ rare sau nerăbdare, iar nerăbdarea în fu­ rie, pentru că omul nostru constată că: Deşi a cumpărat purceii de mai bine de 4 luni şi i-a îngrijit cum a putut mai bine, godacii nu au mai mult de 40-50 kg; Cu toate că porcii lui rezistenţi au primit, în fiecare zi, 5-6 kg de furaj, tot nu s-au făcut ca cei pe care i-a văzut la televizor sau prin reviste; Scrofiţele cumpărate au fătat, dar nu mai mult de 7-8 purcei, şi aceia destul de piperniciţi şi cu părul zburlit.

1.

2.

3.

Scanează-mă!

Sursa foto: iStock.com/AlexRaths

În fiecare an, la data de 31 iulie, fermierii producători de carne de porc din România comemorează fatidica zi din 2017, în care primul focar de Pestă Porcină Africană a fost raportat în România!

1-14 octombrie octombrie2023 2023

Porcine 117

Profitul real în ferme și gospodării nu poate să-l aducă decât porcul ameliorat, adică porcul așa-zis „sensibil”!

4.

Pe cei mai mari dintre porcii cumpăraţi mai demult i-a dus la abatorul din vecinătate unde s-a lovit de un răspuns sec: „Nu ţi-i cumpăr, omule, pentru că au prea multă slănină, decât la preţul meu! Dacă vrei, bine, dacă nu... tot bine!”

CE AR TREBUI SĂ FACĂ MICUL NOSTRU FERMIER? Pentru a nu ajunge în situaţiile de mai sus, fermierul ar trebui, mai întâi, să se hotărască dacă vrea să obţină şi profit de pe urma animalelor crescute, îngrijite şi, în final, vândute!

Profitul nu poate fi adus decât de animale ameliorate şi selectate, pentru că acestea au câteva trăsături cu adevărat aducătoare de câştig: Scroafele produc de obicei peste 1416 purcei la o fătare şi au suficient lapte pentru a-i înţărca; Purceii cresc repede, putând fi înţărcaţi fără probleme chiar şi la 28 de zile, vârstă la care pot avea 8-10 kg; În continuare, aceştia cresc tot mai repede, astfel încât, în mai puţin de 6 luni, dacă sunt întreţinuţi corect, vor depăşi greutatea de 100 kg.

• • •

CE ÎNȚELEGEM PRIN ”SENSIBIL”?

Dar nu sunt tocmai aceste animale ameliorate mai... „sensibile”? Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu. Depinde ce înţelegem prin „sensibilitate”!

Dacă prin sensibilitate înţelegem că animalele performante actuale rezistă mai greu frigului din perioadele reci ale anului, atunci răspunsul este: DA! Animalele ameliorate sunt mai sensibile, pentru că, spre deosebire de porcul rustic, stratul de slănină ce le protejează de gerul iernii este cu mult mai subţire, deci „haina” lor de protecţie, mult mai uşoară.

Dacă prin sensibilitate înţelegem că animalele performante de azi sunt mai sensibile la boli, atunci trebuie să admitem că animalele ameliorate pot fi mai sensibile la boli, pentru că, de-a lungul generaţiilor selecţia a fost făcută pentru performanţă productivă şi mai puţin, din păcate, pentru rezistenţa naturală la boli.

Dacă prin sensibilitate înţelegem anumite pretenţii aparte faţă de calitatea furajului, atunci răspunsul poate fi şi „Da” şi „Nu”. DA, pentru că aceste animale au nevoie de un furaj de calitate superioară ca să acumuleze musculatură şi nu grăsime şi NU, pentru că şi în cazul în care furajul nu este echilibrat, aceste animale tot vor creşte mai rapid şi vor avea mai puţină grăsime decât porcul cumpărat din vecini sau de pe internet.

Obţinerea de animale de prăsilă amelio­ rate şi selectate, în fermele specializate şi, atenție!, autorizate, este o activitate pe cât de interesantă, pe atât de complexă şi cos­ tisitoare. Indiferent de cât de mică sau mare îi este ferma, crescătorul nu mai poate să-şi permită să aplice jumătăţi de măsură.

Puneţi la dispoziţia porcului ameliorat „casa” şi „masa” de care are el nevoie, în­ grijiți-l așa cum i se cuvine oricărui animal din bătătură iar el vă va răsplăti! Lăsaţi-i pe cei care se ocupă de selecţia şi ameliorarea porcului să facă ce ştiu mai bine - animale performante iar voi, fermierii, creșteți aces­ te animale aşa cum trebuie, pentru a vă aduce profit!

Suntem de acord că ar fi perfect să avem un porc care să pună 1 kg de carne pe zi, să nu aibă grăsime prea multă şi, în acelaşi timp, să-l putem creşte afară, fără să se îmbolnăvească, indiferent ce i-am da să mănânce. Din păcate, acest porc „ideal” nu există! Porcul ideal actual este porcul care aduce profit fermierului.

Sursa foto: iStock.com/Zelenenka

Sursa foto: iStock.com/artbyPixel

ALEGEȚI PORCUL CARE VĂ ADUCE PROFIT!

Sursa foto: iStock.com/oorka

118 Ovine şi caprine

CUM GESTIONĂM RISCURILE ÎN FERMA DE CAPRE? În fermele intensive si semiintensive de creștere a caprelor se aplică tehnologii care implică o densitate mare a animalelor. Acestea beneficiază de mișcare în interiorul adăposturilor și în padocuri.

Î

n fermele extensive caprele sunt crescute preponderent la pășune și sunt întreținute în adăpost doar în perioada de stabulație.

Cu cât numărul de capre este mai mare și creșterea este mai tehnologizată, cu atât mai mult se înmulțesc și proble­ mele care afectează animalelele în parti­ cular și activitatea din fermă în general.

SISTEMUL DE BUNE PRACTICI Pentru a minimiza riscurile în fermele de creștere a caprelor se impune aplicarea unui sistem de bune practici menit să reducă atât riscul introduce­ rii bolii într-un efectiv cât și prevenirea răspândirea bolii în cadrul acelui efectiv.

Deoarece transmiterea bolii, chiar și la un singur animal, poate afecta sănătatea întregului efectiv, practicile de biosecuritate sunt o parte importantă a planului de management sanitar al tu­ turor operațiunilor. Aceste practici includ manipularea corectă a animalelor aduse din altă parte, consultații vete-

1-14 octombrie 2023

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER UȘV Timișoara ACO Păstorul Crişana

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Identificați potențialele boli care afectează caprele și implementați măsuri adecvate de biosecuritate pentru a preveni focarele.

rinare periodice, limitarea contactului cu alte animale, identificarea corectă a caprelor și gestionarea zonelor care prezintă risc de contaminare.

Crescătorii de capre ar trebui să lucreze cu un medic veterinar cu experiență care să impună reguli practice și rentabile pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.

6 RISCURI POTENȚIALE ÎN FERMĂ Într-o fermă de capre gestionarea riscurilor nu se referă numai la îmbolnăviri. Există și alte tipuri de risc care trebuie luate în considerare.

Riscul de piață: Evaluați cererea de produse din capră pe piața țintă, luând în considerare preferințele consumatorilor, concurența și fluctuațiile de preț. Nu înființați o fermă de capre într-o zonă unde piața este saturată de produse.

Risc de marketing: Analizați cerințele pe piață a produselor rezultate din creșterea caprelor și potențialii

1.

2.

Ovine şi caprine 119

TABEL: 9 RISCURI DE BIOSECURITATE ÎN FERMA DE CAPRE

Apariția problemelor de biosecuritate poate depinde de diferite persoane, dar și de călătoriile efectuate în zone de risc.

Bunele practici de biosecuritate ar trebui să facă parte din planul de management preventiv al sănătății animalelor așa cum este specificat în tabel.

Activitate

RISC SCĂZUT

RISC MODERAT

RISC RIDICAT

1. Vizite în alte ferme/zi

O fermă, contact puțin sau deloc cu animalele

Mai mult de o fermă, contact minim cu animalele

Mai multe ferme. Contact direct cu animalele

2. Alți crescători de animale

Nu dețin specii similare acasă

Dețin specii similare acasă, dar tipul de producție este diferit

Deține acasă specii similare cu același tip de producție

3. Contact cu animale bolnave

Contact minim sau deloc cu animale potențial bolnave

Contactul cu animale sănătoase, dar evită contactul cu animale bolnave

Poate deține sau poate fi expus la contact cu multe animale cu stare de sănătate necunoscută sau precară

4. Folosirea echipamentului de protecție

Folosirea încălțămintei și salopetelor igienizate

Poartă cizme și salopete curate. Dacă sunt curate, nu schimba salopeta

Nu poartă cizme sau îmbrăcăminte de protecție sau poartă aceeași îmbrăcăminte în mai multe ferme

5. Lasă sau împrumută provizii sau echipamente altor crescători

Echipamente ținute departe de animale sau zone de hrană

Echipamente în zonele cu contact minim cu animalele sau cu furajele administrate

Echipamentul poate fi lăsat în zone unde este în contact direct cu animale

6. Lucrați în zone unde există contact cu animalele

Lucrează cu animale sănătoase

Expunere minimă la animale cu risc ridicat, dar cu purtarea echipamentului de protecție

Lucrează cu animale potențial bolnave, fără luarea măsurilor de protecție

7. Cunoștințe de biosecuritate

Înțelege și promovează practicile de biosecuritate

Aplică practici de biosecuritate dar nu le respectă în totalitate

Puțină apreciere pentru principiile de biosecuritate dar nu le consideră ca fiind importante

8. Călătorii în alte tări

Nu călătorește în alte țări

Călătorește și are contact minim sau deloc cu animale

Călătorește și are contact direct cu animale din alte ferme

9. Vizitatori străini

Se interzice contactul direct cu animalele sau cu furajul

Sunt permiși în zonele pentru animale sau cele de hrănire după o carantină adecvată

Vizitatori permiși în zonele unde au contact cu animalele sau cu furajele fără control sau carantină

cumpărători. Diversifică-ți strategiile de marketing să poți vinde cât mai mult și stabilește relații pe termen lung cu clienți de încredere.

Risc financiar: Evaluați investiția necesară pentru înființarea fermei, inclusiv infrastructura, echipamentele și animalele. Luați în considerare disponibilitatea fondurilor, creditelor și potențialelor profituri.

3.

4.

Riscul climatic: Evaluați condițiile locale de climă și impactul acestora asupra sănătății și productivității caprelor. Adaptați practicile de management în consecință, cum ar fi asigurarea adăpostului, ventilației și nutriției adecvate.

Risc de management: Evalu­ ați-vă cunoștințele și experiența în creșterea caprelor. Elaborați un plan

5.

de afaceri cuprinzător, obțineți abilitățile necesare și căutați îndrumări de la fermieri cu experiență sau experți în agricultură.

Risc de dezastre naturale: Fiți pregătiți pentru dezastre naturale precum inundații, furtuni sau incendii de vegetație. Elaborați planuri de urgență, asigurați infrastructura fermei și animalele pe care le dețineți.

6.

Sursa foto: iStock.com/ahavelaar

LUAȚI MĂSURI PENTRU A REDUCE RISCURILE! Crescătorii începători fără cunoștințe practice prealabile se vor confrunta cu costuri ridicate de producție, rate ridicate de mortalitate și profit mai puțin sau chiar pierderi.

Deși creșterea caprelor este o afacere riscantă, fermierii pot lua măsuri pentru a reduce aceste riscuri și pentru a le crește șansele de succes.

120 Medicină veterinară

VARIOLA AVIARĂ, BOALA CU MORTALITATE RIDICATĂ!

Variola aviară, cunoscută şi sub numele de difterovariola aviară, este o boală infecţioasă şi contagioasă, întâlnită la mai multe specii de păsări domestice şi sălbatice.

B

oala este produsă de un virus care, în stare uscată, are o rezistenţă faţă de factorii fizici şi chimici chiar mai mare decât celelalte virusuri variolice ale altor specii. Este caracterizată prin erupţie exantematoasă variolică, cu aspect de noduli pe piele şi enantem variolic cu aspect difteroid, localizat mai ales pe mucoasele capului.

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE Variola a fost descrisă la peste 60 specii de păsări domestice şi sălbatice, de curte şi de agrement, aparţinând la 20 de familii diferite. Dintre acestea, mai frecvent este semnalată la găini, curci, fazani, porumbei, bibilici, prepeliţe, ca­ nari, păuni şi vrăbii. Palmipedele (gâsca, rața) sunt puţin receptive.

Pierderile economice cele mai im­ portante se înregistrează la găini. Sunt susceptibile păsările de toate vârstele, dar se poate spune că tineretul este în general mai sensibil, deşi boala nu apare de obicei la puii de găină sub vârsta de 1­2 luni.

Surse de infecţie primară în va­ riola aviară pot fi păsările bolnave care, în faza febrilă, elimină virusul prin toate secreţiile şi excreţiile,

Cadavrele păsărilor moarte din cauza variolei aviare sunt de regulă slabe şi anemice. În afară de modificările sesizate la examenul clinic se mai pot găsi leziuni difteroide pe mucoasa respiratorie, pe la­ ringe, trahee, bronhii sau la nivelul mucoasei digestive, pe mucoasa intestinală. Procesul inflamator poate fi prezent şi în sinusuri, în special în cele infraorbitale.

1-14 octombrie 2023

un articol de

ADRIAN STANCU USV Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dar o importanţă mai mare o au păsările aflate în faza eruptivă când, prin crustele cutanate descuamate şi falsele membrane desprinse de pe mucoase elimină cantităţi mari de virus, capabil să reziste un timp îndelungat în mediul ambiant. Cadavrele păsărilor moarte de variolă aviară sunt, de asemenea, sursă de infecţie primară.

Adăposturile, padocurile, furajele, apele, ustensilele sau penele contami­ nate pot fi tot atâtea surse de infecţie secundare, dar importante din cauza rezistenţei virusului ajuns în aceste medii.

TABLOUL CLINIC AL BOLII Variola aviară debutează clinic, după o perioadă de incubaţie de 3-10 zile, cu febră, abatere, scăderea poftei de mâncare şi scăderea drastică a ouatului. În funcţie de localizarea erupţiei secundare se pot distinge trei forme: Forma difteroidă ­ apare mai frecvent la tineret, şi poate produce mortalitate însemnată. Leziunile variolice de pe mucoase trec de obicei neobservate, la examenul clinic surprinzându-se doar focarele difteroide, sub formă de false membrane groase abundente, de culoare galben-cenuşiu, aderente de ţesuturile învecinate care, prin desprindere forţată lasă ulcere sângerânde. Păsările bolnave au dificultăţi în hrănire si respiraţie. În localizarea conjunctivală apare o conjunctivită seroasă, apoi mucopurulentă care determină lipirea pleoapelor.

Forma variolică ­ la galinacee se caracterizează prin apariţia de noduli duri, cu aspect cornos, pe pielea capului, mai ales pe creastă, bărbiţe, pleoape, urechiuşe şi numai foarte rar, la pui, pe membre, gât sau în jurul orificiului cloacal. De regulă, erupţia variolică nu se instalează în regiunile cutanate acoperite de pene.

Nodulii au suprafaţa crustoasă şi în răstimp de 3–4 săptămâni se usucă şi cad, aproximativ în ordinea în care s-au format.

Forma mixtă, nu­ mită şi difterovariolică este cea mai frecventă şi se caracterizează prin asocierea formei variolice cu cea difteroidă.

1.

2.

3.

Medicină veterinară 121

PROFILAXIE ȘI COMBATERE Profilaxia generală se realizează prin achiziţionarea de păsări numai din fer­ me indemne de variolă aviară, carantină profilactică pentru păsările nou achi­ ziţionate, evitarea contactului cu păsări din alte efective sau cu păsările sălba­ tice, dezinfecţii riguroase după fiecare depopulare, reguli de filtru sanitar etc.

Sursa foto: iStock.com/Alex Milan

DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT Diagnosticul de variolă aviară este uşor de pus într-un efectiv mare, în care apar şi forme variolice sau mixte, care au un aspect clinic concludent.

Nu există un tratament specific dar, dacă evoluţia clinică este gravă şi pierderile sunt considerabile, se poate aplica un tratament colectiv în apă sau în furaje, cu antibiotice cu spectru larg, la tot efectivul, pentru a diminua ponderea infecţiilor secundare.

Păsările cu forme difteroide sau mixte se tratează individual, prin îndepărtarea membranelor difteroide şi badijonarea eroziunilor rămase, fie cu betadină, fie cu antibiotice.

Există vaccinuri antivariolice pentru găini, curci şi fazani, preparate din tulpini de virus de origine columbară.

Se utilizează ca vaccinare de pregătire, la găini şi fazani, în vederea vaccinării, apoi, după 30 de zile se vac-

cinează, cu o tulpină de origine galinară, întrucât aceste tulpini, de origine columbară, sunt mai bine suportate de păsări, la prima vaccinare, decât cele de origine galinară, pentru găini. Se aplică individual.

122 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Înnoiește-ți din timp abonamentul și fii gata de lucru!

Contactează consilierul comercial pentru reactivarea abonamentelor.

STARFIRE 3000 SF2 ( +/- 5 cm ) mRTK (+/- 2.5 cm)

JD

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 r, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 SB. Vând tractor Deutz Fahr Agrotron M640, an 2010, 6000 ore, 170 CP, transmisie Partial Powershift, inversor, cabină pneumatică, compresor aer, greutăți față, cabină AC, 26.500 euro. Tel. 0748066789 BH. Vând heder porumb Olimac Drago, plăcile de cules se reglează în totalitate automat, independente una faţă de cealaltă pentru fiecare rând, cuţite valțuri mai lungi, recoltare perfectă a ştiuleţilor, vizibilitate completă şi manipulare uşoară pe drumuri, tocător încorporat. Tel. 0742042066, 0741649805 BH. Vând semănătoare Agro-Tom tractată ATSN RS 3.0, mecanică, lățime lucru 3 m, 24 talere independente de 510 mm pe 2 rânduri, tăvălug posterior cu anvelope, nivelator anterior în benzi (Crossboard), putere necesară 110 - 130 CP, 26.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vândcompactor Agro-Tom UPH 4,5 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 24 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 15.900/20.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator-compactor purtat/tractat AgroTom UPH 5 m, cadru hidraulic rabatabil oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel anterior/posterior, 28 lăncii cu arc dublu, cuțite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, de la 18.100/23.500 euro +TVA. Tel. 0742042066

1-14 octombrie 2023

ult

STARFIRE 7000 SF-RTK ( +/- 2.5 cm) mRTK (+/- 2.5 cm)

k

Su

s te

na

bil

ita

te

Suppor t

t gh rm

Si

An

aliz

e sa

teli

tar

e

RECOMANDĂRILE Au

LUI

rac toT

ILIE creat de

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 - Cumpărăm ferme și afaceri agricole complexe, 1.000-20.000 ha, cumpărători din România, Europa, Orientul Mijlociu, cerți și eligibili privind capacitatea financiară. Tel. 0734845159 - Cumpărare sau superficie teren parc fotovoltaic, 20-500 ha, investitori direcți, doar proprietari, preț în funcție de suprafață, situația juridică și poziționarea energetică a terenului. Tel. 0734845159

lin

ric

Connec ted

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

STARFIRE 6000 ie 3 cm) SF3 ( +/c iz re eP mRTK a d (+/- 2.5 cm) ur

Ag

Fa

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Teh

no

log

Stații met

Soluții de management

A gric

ad ultur

ie

www.ipso.ro

An

iz al

e

de

BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, 8.900 euro + TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug cu discuri, necesar 160 - 180 CP, 16.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3, 3 m, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic, necesar 120 - 160 CP, 12.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 r, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h.

Tel. 0733561011, 0036205282452 TR. Vindem utilaje agricole second-hand la prețuri rezonabile: pluguri, discuri, semănători, remorci, generatoare, elicoptere beton, cisterne, top down. Tel. 0744589217 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 21.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vindem tocător semipurtat resturi vegetale KB 3011 B, 6 curele trapezoidale de 17 mm, lățime lucru 3 m, necesar 80 CP, înălțime tăiere reglabilă în trepte, cuțite în formă Y, 2 tăișuri, contracuțite. Tel. 0742042066 MS. Vând selector cereale original din import, 2-3 tone/ oră, masă proprie cca. 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, lungime 2500 x lăţime 1100 x înălţime 1750 cm. Tel. 0745096575 BH. Vând heder porumb Olimac Drago GT, cadru fix/ hidraulic rabatabil, 4/12 rânduri, tocător dublu, plăci recoltat cu amortizare și reglare automată, valţ cu cuţite schimbabile din oţel wolfram carbid, unghi lucru variabil de la 18 grade față de sol. Tel. 0742042066

PIESE DE SCHIMB

BH. Vindem o gamă largă de piese și accesorii, mai ales piese uzante Olimac pentru toată gama de hedere Olimac și hedere Olimac 4 -12 rânduri, fixe și rabatabile, noi și second hand. Tel. 0742821820, 0748233525, 075450007, 0742042066 IF. Livrăm din stoc și la comandă controler pentru valvele electro-hidraulice, echivalent cu 521912D1, produs aftermarket cu garanție, unitate control pentru tractoar Challenger, preț cu TVA, expediem prin curier.

Tel. 0723559250 SB. Vindem piese utilaje agricole din dezmembrări. Tel. 0735883191

so

l

eo

Con

for t

agricol

e Pr e

Per forma

cizie

JD

lin

k

nță

Diagnos�care

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR SB. Vindem punți pentru tractoare și combine agricole din dezmembrări, pentru diferite mărci și modele. Tel. 0735883191

HRANĂ PENTRU ANIMALE

SM. Vând Micobent - bentonită furajeră, aditiv hrană păsări, porci, rumegătoare. Doza între 0,5 - 3 kg la tona de furaj. Conținut: 98% bentonită activată, 2% calciu furajer. Ambalaj: saci 25 de kg. Tel. 0261768950 B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

SERVICII

IF. Oferim consultanță pentru ferme agricole pentru implementarea tehnologiei No till fără pierderi de producție, consultanță eficientizare fermă și alegere utilaje, experiență 10 ani. Tel. 0743092208

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328