revista Ferma nr. 16 15-30 septembrie 2023

Page 1

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

ANUL XXV • NR. 16 (331) • 15-30 septembrie 2023

5 artificii tehnologice cu care IRIGAȚIILE MERG CEAS 48

Preţ: 11 9 lei

Irigații 4.0

GENETICA ȘI UTILAJELE ADUC PLUSVALOARE ÎN FERMA FAMILIEI BUCUR 12

Articolul ediţiei

Abonează-te LA REVISTA Sună la 0256.213.328 sau scanează codul QR!

!



Editorial

ANUL XXV • NR. 16 (331) • 15-30 septembrie 2023

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 17 (332) va apărea în perioada 1-14 octombrie 2023

Pleacă-ai noștri, vin ai altora...

E

ste imposibil să se asigure un viitor sustenabil pentru agricultură și zonele rurale fără tineri. Cu toate acestea, doar fiecare al 10-lea fermier din UE are sub 44 de ani iar să convingi un tânăr să înceapă o afacere în agricultură, în zilele noastre, poate fi o reală provocare. Bruxelles-ul se laudă că înnoirea generației ocupată în agricultură este una dintre prioritățile cheie ale noii Politici Agricole Comune, care oferă un sprijin mai puternic tinerilor fermieri. Așa să fie! Poate răzbate curentul ăsta de tinerețe fără bătrânețe până în România și facem și noi ceva, ca buni europeni ce suntem, pentru a-i susține cu adevărat pe tinerii care vor să urmeze calea agriculturii... N-ar fi rău să începem cu educația agricolă, cu sistemul prăfuit care domnește la Ministerul educației și cu lipsa de interes a Ministerului agriculturii la acest capitol! Și să nu uităm: dincolo de agricultură, pentru a-i atrage pe tineri la sate e nevoie de îmbunătățirea calității vieții rurale, a infrastructurii și a diversificării activităților economice, medicale, sociale și lista-i lungă... România nu pare să-și fi însușit nimic din greșelile trecutului nici la capitolul ”să ne-aducem înapoi tinerii plecați la muncă în străinătate”. Aceleași lozinci de doi lei, fluturate intens în campaniile electorale. Și cum urmează un an al alegerilor de tot felul... să te ții bine, nație, ce aflux de bune intenții politice vom avea! De vorbe bune și goale e plină țărișoara, dar și gura făuritorilor de legi proaste pentru agricultură. Între timp, afluxul vine dinspre alte continente, cu lucrători de mâna a treia care fac și ei ce și cum pot prin culturile noastre agricole. ”Ai noștri sunt puturoși, n-au chef de muncă, cer prea mult pe treabă de nimic, preferă Vestul”, cam așa umblă vorba prin târg. Nu zic că n-o fi adevărat, pe alocuri, dar mulți dintre tinerii

noștri ”plecați pe dincolo” s-au reîntors în țară și au devenit antreprenori în agricultură, au investit banii Vestului în pământ românesc și fac cinste satului și neamului lor. Pe ei nu-i vede nimeni sau prea puțini. Însă sunt și din cei care-i văd ”prea bine” și le pun bețe-n roate! Dar cum peștele de la cap se strică, problemele noastre nu-s doar... ale noastre! Sprijinind structurile agricole deja existente și punând accent pe proprietarii unici, subvențiile UE realizează dezechilibre uriașe de gen și lipsa diversității etnice, de vârstă și rasiale în rândul proprietarilor de terenuri agricole din Europa. În plus, politicile de obținere a „alimentelor ieftine” care stau la baza subvențiilor agricole încurajează exploatarea sistematică a singurului grup variat din punct de vedere etnic și rasial care lucrează în agricultura europeană forța de muncă migrantă. Reînnoirea generațională este într-adevăr de o importanță critică pentru viitorul agriculturii europene, dar nevoile statelor membre sunt specifice și situația ar trebui mult mai profund analizată decât este abordată în prezent. Subvențiile nu sunt totul!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3


4

Cuprins

10

6 6

60

Actualitate

ANSVSA intervine în comerțul cu cereale din Ucraina 10 Cine a făcut praf prețul mondial al laptelui! 11 Industria proteinelor vegetale, în declin? 12 Genetica și utilajele aduc plusvaloare în ferma familiei Bucur 16 AgroInfo 18 Vin, grâu, carne și lapte de pe Valea Lactee 20 Proiectele PNDR care transformă visul în coşmar! 24 Zootehnia, banca de zi cu zi a lui Gavrilă Tuchiluș 28 FarmConect: Locul unde te simți în familia agriculturii românești 30 Au făcut-o de oaie cu brânza din... plastic! 34 5 sfaturi pentru a păși cu dreptul în agricultura bio 36 Pășunile permanente, aproape 50% din suprafața eco! 40 Kevili, cooperativa care exportă 90% din producție!

44

84 Utilaje agricole

52 Cultura mare

52 Randament mediocru la prășitoare. Vezi unde! 54 România - în prima linie a exporturilor Ucrainei 56 Cum arată campania de toamnă pe câmpurile României? 60 10 reguli la executarea lucrărilor în pantă 62 Ce factori putem controla în tehnologia porumbului? 66 Controlul afidelor: Evitați pierderile de recoltă încă din toamnă 68 Cum putem ține la distanță muștele cerealelor? 72 Avem lege, avem și susținere, dar n-avem perdele! 76 10 motive pentru extinderea suprafețelor împădurite 78 Sechestrarea carbonului: câți bani câștigă fermierii?

80

44 Agricultura 4.0

44 Roboţii iau cu asalt Centura Porumbului! 46 Vom bate dăunătorii cu propriile lor arme! 48 5 artificii tehnologice cu care IRIGAȚIILE MERG CEAS 50 Cât de artificială este carnea creată în laborator!?

15-30 septembrie 2023

84

80 Horticultură

80 Premieră în România: La recoltat cartof cu combina AVR PUMA 4

84 De ce a ales Maxagro să taseze silozul cu SilaPress? 87 15 ani de parteneriat Rauch - MEWI 88 T4 Electric Power schimbă regulile jocului 92 Kverneland țintește podiumul la Agritechnica 94 5 inovații Amazone au făcut spectacol în câmpurile vasluiene 98 769,36 HECTARE ÎN 24 DE ORE: Bednar a doborât recordul mondial la discuit în România 102 Cu EVION, treieratul devine accesibil tuturor

106

104 Zootehnie

104 De ce să nu ratezi SOMMET DE L’ELEVAGE 2023! 106 Cum îmbunătățim performanțele vacilor cu lapte? 108 CAPRA nu mai este ”vaca săracului”! 110 Ce știm despre fascinantul comportament al purceilor? 112 Chlamidioza păsărilor se poate transmite la om!

114 Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro


5


AgroLegislație

Sursa foto: Michele Ursi

6

ANSVSA intervine în comerțul cu cereale din Ucraina Un proiect de ordin al președintelui ANSVSA, publicat online pentru dezbatere publică, indică o mutare interesantă pe care instituția din subordinea guvernului o face în domeniul importului de cereale.

C

e ar urma să facă inspectorii sanitari veterinari?

CU CEREALELE LA CONTROL! Să încep cu definiția furajelor: ”orice substanţă sau produs, inclusiv aditivii, indiferent dacă sunt prelucrate, parţial prelucrate sau neprelucrate, destinate utilizării ca hrănire pe cale orală a animalelor”. Materiile prime pentru furaje sunt definite astfel: ”produse de origine vegetală sau animală, al căror scop principal este să răspundă nevoilor nutriționale ale animalelor, în starea lor naturală, proaspete sau conservate, și produse derivate din prelucrarea lor industrială, cât și substanțe organice și anorganice care conțin sau nu aditivi pentru hrana animalelor, destinate hrănirii animalelor pe cale orală, fie direct, ca atare, fie după prelucrare sau pentru prepararea furajelor combinate sau ca suport pentru preamestecuri”.

15-30 septembrie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NEMȚII SE TEM DE IMPORTURI! Precipitaţiile abundente şi vremea rece din ultimele săptămâni au adus recoltarea grâului în impas în Germania. În acest context, se vorbea din ce în ce mai des despre faptul că importurile ieftine de cereale din Ucraina înlocuiesc grâul intern, iar preţurile cerealelor sunt sub presiune din cauza acestor importuri. Scanează codul QR și află ce este în spatele unor astfel de afirmaţii?

Este clar că, prin noul ordin, sunt vizate, printre altele, și cerealele și semințele oleaginoase importate din Ucraina. Să reamintesc faptul că aceste mărfuri au fost interzise pe teritoriul României și al altor state din estul Uniunii Europene (Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia) până la 15 septembrie 2023, dar prelungirea de către Bruxelles a interdicțiilor este incertă. CARE SUNT ATRIBUȚIILE ANSVSA? Prin urmare, proiectul de ordin ANSVSA pare să fie o decizie care să ducă la un control pe cont propriu al statului român asupra fluxurilor de mărfuri agricole, venite cu precădere din Ucraina, în afara cadrului decizional comunitar. Reiese acest lucru din atribuțiile și responsabilitățile conferite A.N.S.V.S.A. prin noul ordin: autoritatea, prin structura responsabilă de controlul sanitar veterinar și pentru siguranța ... ››› 8


7


8

AgroLegislație

Sursa foto: iStock.comAleksandr Mokshyn

CUM ESTE DEFINIT IMPORTUL? În Anexa II a proiectului de ordin ANSVSA sunt menționate toate mărfurile care vor intra sub incidența ordinului. Chiar la începutul listei e scris așa: ”orice cereale destinate furajării animalelor cu­ prinse în Capitolul 10 din tariful vamal”. Mai jos: ”semințe de rapiță sau rapiță sălbatică, chiar sfărâmate” și ”semințe de floarea soarelui, chiar sfărâmate”. Ordinul acoperă toate tipurile de furaje și de materii prime pentru furaje sosite din import, importul fiind definit astfel: ”totalitatea operaţiunilor aplicabile furaje­ lor având ca destinaţie România, de la sosi­ rea acestora pe teritoriul Uniunii Europene până la punerea la dispoziţia operatorilor economici pentru scopurile declarate”.

››› 6 ...alimentelor la frontieră, are următoarele responsabilități: Emite Planul anual de monitorizare pentru detectarea reziduurilor de pesticide, a contaminanților și a altor substanțe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător din furaje provenite din țări terțe; Transmite Planul de monitorizare direcțiilor sanitare veterinare, în vederea aplicării acestuia, care au în subordine posturi de inspecție la frontieră și puncte de intrare; Centralizează neconformitățile transmise de direcțiile sanitare veterinare înregistrate în urma controalelor la destinația finală a transporturilor de furaje provenite din țări terțe și monitorizează implementarea Planului de monitorizare.

1.

2.

Sursa foto: iStock.com/piotr_malczyk

3.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

OBLIGAȚII ALE IMPORTATORILOR Controlul strict al fluxului de cereale și semințe oleaginoase din import, cu precădere din Ucraina, va fi obținut prin impunerea unor obligații operatorilor economici în derularea operațiunilor de import de furaje. Astfel, firmele de import-export au obligația să se autorizeze/ înregistreze sanitar veterinar ca operator în domeniul nutriției animalelor, în conformitate cu legislația sanitar veterinară în vigoare, la direcția sanitară veterinară județeană pe raza căreia au înregistrat sediul social al societății co-

merciale. Transporturile de furaje provenite din țări terțe pot intra în România numai printr-un post de inspecție la frontieră, punct de intrare, respectiv printr-un birou vamal, atunci când transporturile intră printr-un punct de trecere a frontierei situat pe teritoriul unui alt stat membru, altul decât postul inspecție la frontieră sau punctul de intrare. Operatorul economic trebuie să notifice data și ora estimată pentru sosirea transportului la postul de inspecție la frontieră sau punctul de intrare, precum și natura lotului, cu cel puțin 24 de ore înaintea sosirii transportului. DOCUMENTUL DE CONFORMITATE Transporturile de furaje importate prin posturile de inspecție la frontieră/ punctele de intrare trebuie să fie însoțite până la destinație de originalul documentului de intrare furaje semnat și ștampilat de inspectorul autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. La importul furajelor operatorii economici au obligația de a achita tariful aferent controlului la importul furajelor și tariful aferent analizei probelor prelevate. Operatorii economici prezintă ins inspectorilor pectorilor autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, în original, documentele emise de producător/exportator sau autoritatea competentă, după caz, inclusiv a celor de natură comercială, care trebuie să însoțească transportul și care atestă că furajele sunt conforme cu legislația Uniunii Europene și cu legislația națională din domeniul hranei pentru animale.


9


10 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CINE A FĂCUT PRAF PREȚUL MONDIAL AL LAPTELUI! După ce preţurile globale au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, producătorii de lapte din Noua Zeelandă spun că vor strânge cureaua pentru a face faţă noilor dificultăți.

„M

uncesc din greu și pierd bani, iar băncile le vor bate în curând la uşă”, cam aşa s-ar putea descrie ceea ce trăiesc în prag de primăvară australă (toamna boreală) crescătorii de vaci pentru lapte neo-zeelandezi, în condiţiile în care preţurile produselor lactate s-au prăbuşit de la o zi la alta, fără perspective prea optimiste în viitorul apropiat. Cei care au de achitat credite sunt într-o situaţie disperată şi cu greu reuşesc să-şi păstreze viabilitatea afacerilor, în timp ce marii producători îşi reevaluează la sânge bugetele pentru anul acesta. „Acum, ferma funcţionează foarte bine, dar ratele dobânzilor sunt de aproape 8 la sută, iar comerţul global cu produse lactate este în scădere şi vom avea de îndurat o perioadă dificilă”, îşi exprimă îngrijorarea Jacques Le Prou, care deţine un efectiv de 400 de vaci în Pihama, districtul South Taranaki.

CAUTĂ ALTE PIEȚE Pe de altă parte, O'Connor consideră că acordurile de liber schimb pe care Noua Zeelandă le­a încheiat recent cu Marea Britanie şi Uniunea Europeană oferă șansa de a explora noi pieţe. „Producem aproximativ 2,5% din producţia mondială de lactate, suntem cel mai mare comerciant unic, dar există şi o mulţime de pieţe din întreaga lume care caută parteneriate co­ merciale pe care noi le­am putea onora”, a precizat ministrul, citat de Radio New Zealand.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

DE CE E CRIZĂ PE PIAŢA LAPTELUI Preţul laptelui praf integral - care a afectat puternic plăţile pentru fermierii locali - a scăzut peste noapte cu aproape 11% la licitaţia Global Dairy Trade, pe fondul încetinirii cererii din China. Prin urmare, Fonterra, cel mai mare procesator din emisfera sudică, care controlează circa 30% din exporturile globale de produse lactate, şi-a redus plăţile estimate pentru sezonul 2023/2024 la 6,25 dolari per kilogramul de substanţă solidă din lapte, de la 7,75 dolari, cât prognozau înainte.

PIERDERI URIAŞE PENTRU SECTOR Specialiştii susţin că tendinţa de scădere a preţurilor la produsele lactate ar putea continua şi fermierii au fost îndemnaţi să păstreze legătura strânsă cu băncile. „O mare lovitură pentru industria produselor lactate, sector care generează cele mai mari venituri din export şi stimulează în general creşterea economică şi bunăstarea comunităţilor rurale”, a declarat ministrul neo-zeelandez al agriculturii, Damien O'Connor, estimând pierderi de sute de milioane de dolari pentru sector. Preşedintele grupului Federated Farmers, Richard McIntyre, ţine oarecum să-l contrazică, declarând că scăderea de 1 dolar prognozată de Fonterra ar putea cauza pierderi de până la 5 miliarde de dolari întregului sector. Scanează codul QR şi vezi ce spun previ­ ziunile AHDB despre producţia mondială de lapte din 2023!


Ferma 4.0 - Agricultura în lume 11

AMBIŢII PRE-ELECTORALE Odată cu apropierea alegerilor europene, a sosit momentul să se consolideze moşte­ nirea Pactului Verde european, întrucât parlamentarii se strădu­ iesc să se asigure că acest mandat legisla­ tiv este recunoscut pentru măsurile sale de protecţie a climei.

Industria proteinelor vegetale, în declin?

Vânzările de alternative pe bază de plante la carnea roşie, carnea de pasăre şi fructele de mare au scăzut cu 20% faţă de vârful înregistrat în 2020, iar industria a ajus într-un punct de cotitură.

„C

onsumatorii rămân interesaţi de conceptul cărnii pe bază de plante, dar preocupările legate de produsele extrem de procesate şi preţurile mai mari i-au dezamăgit pe mulţi potenţiali consumatori”, se arată într-o analiză a creditorului agricol CoBank. Vânzările au crescut la circa 1,4 miliarde de dolari în 2020-2022, dar creşte concurenţa odată cu aprobarea vânzărilor cu amănuntul a cărnii de cultură celulară, în timp ce inflaţia alimentară din 2022 a descurajat consumatorii să încerce alternative proteice, susţin experţii.

PRESIUNEA ALEGERILOR Scrutinul din iunie 2024 aruncă deja o umbră asupra elaborării politicilor UE. Orice directivă sau regulament neadoptat până atunci s­ar confrunta cu un viitor incert, în funcţie de viitorul Parlament şi de noua Comisie. Presiunea asupra calendarului este deja resimţită în politica agricolă şi alimentară a UE, unde avansarea sau amânarea legisla­ ţiei a devenit un instrument politic. În ace­ laşi timp, pe măsură ce partidele europene intră în campania electorală, problemele legate de hrană şi agricultură devin tot mai politizate. Care sunt consecinţele pentru preşedinţia spaniolă a Consiliului UE şi la ce ne putem aştepta ulterior? Citeşte integral articolul publicat de Euractiv, accesând codul QR!

„Inovaţia în proteinele pe bază de plante se va concentra pe înlocuirea soiurilor înalt procesate cu alternative mai sănătoase, o mai bună aliniere a sortimentului de cărnuri pe bază de plante din supermarketuri şi distribuirea cu accent pe locaţiile principale de interes - mai mult în magazinele urbane, axate pe tineri, mai puţin în zonele în care cererea este în întârziere”, este de părere Billy Roberts, economist senior la CoBank, care anticipează o reducere de preţ pentru carnea pe bază de plante, dar nu atât de mult cât să atingă paritatea cu proteinele de origine animală. Află mai multe pe această temă, scanând codul QR!

Sursa foto: iStock.com/Jorisvo

ALTERNATIVE MAI SĂNĂTOASE


12 Articolul ediţiei

Genetica și utilajele aduc plusvaloare în ferma familiei Bucur Aurel Bucur, fermier din Cața, județul Brașov, administrează o fermă de familie cu 75 de vaci pentru lapte. ”Pe lângă genetica animalelor, plusvaloarea fermei o aduc și utilajele”, ne-a spus fermierul brașovean. Cea mai recentă achiziție din ferma sa este un tractor New Holland T5.100 PS S5, de 101 CP.

C

ea mai recentă achiziție din fermă, tractorul New Holland T5.100 PS S5, de 101 CP, a fost livrat de AgroConcept în ferma familiei Bucur în mai 2023, exact de ziua băiatului celui mic al familiei, Matei, care a împlinit 14 ani. Băiatul cel mare, Sergiu, care a împlinit anul acesta 18 ani și este elev la liceul de limbi străine, lucrează și el pe tractor, cot la cot cu tatăl său. Tractorul New Holland este echipat cu încărcător frontal și l-au folosit, până acum, la

15-30 septembrie 2023

producerea furajelor: la cosit, greblat, balotat și transportul baloților. NH T5.100 PS S5, UN TRACTOR PENTRU PRODUCEREA FURAJELOR ”Tractorul New Holland nu e un tractor pentru lucrări grele, l-am luat special pentru producerea furajelor. Cum este un model nou, din toamna lui 2022, cei de la AgroConcept ne tot întreabă cum funcționează, dacă avem probleme cu el. Dacă tot ne cer ei treaba asta, l-am

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pus la muncă și am folosit mai puțin celelalte două tractoare pe care le avem în fermă”, spune Aurel Bucur. De la jumătatea lunii mai și până la finalul lunii august, tractorul New


Articolul ediţiei 13

RESPECT PENTRU FERMIERI ”Am fost prin toată Europa și, pe unde vedeam o fermă, opream camionul și încercam să văd cum fac fermierii de acolo. Când eram șofer de camion, am oprit la un restaurant pe drum între Germania și Austria. La un moment dat, au intrat trei oameni în restaurant și am văzut că toată lumea se ridica în picioare și îi saluta. Mă întrebam cine sunt oamenii ăia: primarul, oficiali, nu știam cine sunt. Și mi-a spus cineva că sunt fermieri, oameni care produc lapte, mâncare. Și toți îi salutau cu respect. La noi, când zici că ești fermier, că tu crești vaci, aruncă după tine cu pietre, du-te, mă, că ești țăran!”, povestește Aurel Bucur.

Aurel Bucur, Alecsandra Bucur (soția), Sergiu Bucur (fiul mai mare), Matei Bucur (fiul mai mic)

Holland a adunat 200 de ore de lucru. În total, familia Bucur lucrează 55 de hectare de teren, din care în jur de 26 de hectare sunt teren arabil, pe care pun porumb boabe, porumb siloz și lucernă. Restul terenului sunt fânețe. PLUSURI PENTRU TRACTORUL NEW HOLLAND ”Tractorul New Holland este foarte fiabil, răspunde perfect la toate comenzile, are frâne bune, care răspund rapid,

nu are scurgeri de ulei, nu am avut probleme tehnice deloc. Fratele meu are, de patru ani, un tractor New Holland de 107 CP, care are deja 2.000 de ore de lucru și nu a avut probleme cu el, nu a avut defecțiuni majore. Încărcătorul frontal este foarte important și, fiind de ultimă generație, ajută foarte mult în fermă. Confortul pentru operatorul tractorului este foarte bun, cabina este spațioasă, are scaun pneumatic și scaun pentru

pasager. Tractoarele noi au dotări și performanțe extraordinare la ora actuală. Eu am lucrat pe camioane mari, dar un TIR nici nu visează ce opțiuni sunt acum pe un tractor nou”, spune, mulțumit, Aurel Bucur. BANI DAȚI CARE MERITĂ După ce a lucrat zece ani ca șofer de TIR și a străbătut toată Europa, Aurel Bucur a revenit acasă, pentru că, spune el, este ”un familist convins”. În ... ››› 14


14 Articolul ediţiei ››› 13 ... 2005, a început să crească vaci de lapte. A pornit cu 11 capete, dintre care cinci vaci primite de la părinții săi și șase luate cu bani împrumutați. În 2010, a cumpărat, din Austria, șase vaci de lapte, cu 1.400 euro bucata. A fost o investiție foarte mare, dar fermierul brașovean afirmă că a meritat toți banii: ”Luând vacile acestea cu genetică, am luat, tot atunci, și un container pentru însămânțări artificiale și, astfel, am crescut producția de lapte pe cap de vacă”. Acum, producția de lapte a fermei este mai mare cu peste 10 litri pe cap de vacă. ”Am avut juninci care au dat 34 de litri de lapte pe zi la prima mulsoare”, afirmă Aurel Bucur. Cea mai productivă vacă din ferma sa, așa cum arată datele din COP, a dat 7.400 de litri de lapte pe lactație. O FERMĂ DE FAMILIE CU 75 DE VACI În prezent, în ferma sa sunt 75 de capete de bovine din rasa Bălțată Românească, din care 35 sunt vaci la muls. Toate vacile sunt înscrise în Controlul Oficial al Producției. Pe lângă registrul oficial, Aurel Bucur are un caiet în care scrie toate datele fiecărei vaci din fermă. Se mândrește că știe pe de rost numărul înscris pe crotaliul fiecărei vaci și fiecare animal din ferma sa are nume. Și în grajd a pus plăcuțe de lemn cu numele fiecărei vaci.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

Acum nu mi se mai pare nimic greu, că avem utilaje, dar când am început să creștem vaci de lapte, acum 18 ani, a fost foarte greu și satisfacțiile au venit după mulți ani AUREL BUCUR

Crescător de bovine din jud. Brașov

”Pentru zona noastră, Bălțata Românească se pretează cel mai bine, pentru pășunat vara și stabulație fixă pe timp de iarnă”, spune Aurel Bucur. Vacile sale merg pe pășune din aprilie-mai până la începutul lunii octombrie. UTILAJE PENTRU TOATE LUCRĂRILE ”Toate tractoarele din fermă le-am luat noi, inclusiv un U650, cu care mă mândresc și pe care am început să lucrez din 1994 și încă îl folosim. E important ca tractorul să fie nou, pentru că nu stai toată ziua să repari câte ceva la el”, explică Aurel Bucur.

Pe lângă tractoare, are în fermă plug, disc, semănătoare de păioase, semănătoare de prășitoare, cositoare, greblă, presă de balotat, mașină de erbicidat, remorci pentru fân și pentru transport, chiar și o combină de recoltat porumb siloz. Sunt utilaje mai vechi, pe care le-a luat second-hand, dar dacă nu ar avea utilajele proprii, costurile fermei ar fi mult mai mari. Anul trecut, în zonă, pentru recoltat se plătea 600 de lei pe hectar, iar pentru arat, chiar mai mult. În plus, lipsa forței de muncă este încă o problemă foarte mare. În 2007 și


Articolul ediţiei 15

INVESTIȚII ESENȚIALE ÎN FERMĂ

2008, a schimbat oamenii din fermă de 39 de ori și acum pare și mai greu. În prezent are în fermă doar doi angajați, care ajută la mulsul și la furajarea vacilor. SINGURUL GRUP DE PRODUCĂTORI DE LAPTE DIN ZONĂ Aurel Bucur este și președintele singurului grup de producători de lapte din zonă, ”Asociația Crescătorilor de Bovine Cața”, înființat în 2009, ce reunește, în prezent, 49 de crescători de vaci de lapte din județele Brașov, Harghita, Covasna și Sibiu. Înainte de 2018 au fost

chiar 90 de crescători de vaci în grupul de producători, însă mulți fermieri mici din zonă au renunțat la animale și le-au dat la abator. În lunile de vară, membrii grupului de producători livrează, în total, circa 200.000 de litri de lapte pe zi. În lunile de iarnă, cantitatea de lapte livrată este mai mică. ”Le tot spun și celorlalți crescători de vaci din grup că este important să facem monte dirijate ca să avem producții de lapte constante și, de vreo doi ani, au început mai mulți să facă asta”, spune fermierul brașovean.

Rețeta succesului unei ferme de vaci de lapte este binecunos­ cută: ”rasă, casă, masă”. Pe lângă investiția în genetica animalelor, care crește producția de lapte, și în montele dirijate, care asigură o producție de lapte constantă, Aurel Bucur a investit în adăpostul anima­ lelor și, pentru a obține furaje de ca­ litate, a cumpărat și utilaje. În 2013 a ridicat un grajd nou, în valoare de 2 miliarde de lei vechi. A fost un moment crucial pentru acti­ vitatea fermei sale: în octombrie 2013, prețul laptelui era 1,4 lei pe litru, iar în noiembrie 2014, primea pentru lapte doar 0,65 de lei pe litru. Toate investițiile din ferma lui Aurel Bucur au fost făcute cu cre­ dite bancare și fermierul brașovean este convins că va avea rate atâta timp cât va avea ferma de vaci. Spre deosebire de alți fermieri, acesta spune că nu se teme și nu se ferește de bănci, ci, dimpotrivă, i se pare că acestea sunt un mare ajutor pentru fermieri. Și tractorul New Holland l­a achi­ ziționat tot cu rate bancare, pe cinci ani. ”Poate așa a fost să se întâmple, că am cerut oferta pentru tractor când era târgul Agraria și am prins o ofertă foarte bună, cu dobândă mai mică”, adaugă Aurel Bucur. NU MAI IROSESC TIMP ȘI MOTORINĂ ”Următorul pas ar fi să înnoim o parte din utilaje. M­ar interesa o presă de balotat nouă și o cositoare nouă, mai mare, cu lățimea de lu­ cru de 2,65­2,8 metri. Având deja tractoare mai mari, irosim și timp, și motorină lucrând cu utilaje mici, pe care noi le aveam pentru U650. Acum avem tractorul New Holland, dar lucrăm cu o cositoare de 1,65 de metri”, spune Aurel Bucur despre planurile pentru ferma sa.


16 Agroinfo

Sursa foto: iStock.com/Svetlana Vetushinskaya

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

CE nu vrea să mai accepte derogări!

POLITICILE EUROPENE DE MEDIU ȘI SOLICITĂRILE FERMIERILOR SE BAT CAP ÎN CAP! Comisia Europeană nu intenționează să le permită fermierilor derogări suplimentare de la măsurile de mediu pentru încă un an pentru a stimula producția de cereale, potrivit comisarului UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Decizia urmează să fie luată în pofida presiunii în creștere din partea statelor membre. Pentru a contracara impactul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, UE a permis anterior derogări temporare de la anumite cerințe de mediu în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), atât în 2022, cât și în 2023. Recent o coaliție de state membre a lansat o campanie pentru ca aceasta să continue până în 2024. Relaxarea măsurilor ecologice a avut ca scop maximizarea capacității de producție a cerealelor în UE, în contextul temerilor legate de lipsa de cereale după invadarea Ucrainei de către Rusia, relatează EURACTIV. Concret, acest lucru ar implica extinderea scutirilor temporare de la regula privind rotația culturilor și utilizarea terenurilor necultivate și pentru anul viitor. Setul de derogări include, de asemenea, norme mai flexibile privind pășunatul pe pajiști permanente și pregătirea solului pentru cultivarea culturilor în perioadele de toamnă și iarnă din 2023 și 2024. Dacă va fi confirmată oficial de Executivul de la Bruxelles, decizia de a nu extinde scutirile va fi salutată de grupurile ecologiste care au avertizat în repetate rânduri că, în contextul crizei climatice, UE nu își poate permite să sacrifice mediul pe altarul securității alimentare.

15-30 septembrie 2023

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a­i putea accesa!

Bani pentru gunoiul de grajd! Ce sume prevede PNRR pentru colectarea și valorificarea biodeșeurilor agricole? Când se deschid liniile de finanțare din PNDR? AFIR anunță startul măsurilor din PNS. Cine vor fi primii beneficiari? Proiecte de investiții pentru fermele de suine și de păsări MADR lucrează la eliminarea blocajelor tehnice. Care este valoarea sprijinului? Suplimentare sprijin pentru legumicultori Care sunt sumele aprobate pentru programul ”Tomata”? Cine a preluat conducerea APIA? Adrian Pintea este secretar de stat MADR. Cine îl înlocuiește la Agenția de Plăți? Termen de plată pentru subvenția pe pășune Ce documente trebuie depuse la APIA și până la ce dată?


Agroinfo

Buget UE mai mare pentru fermieri?

Ce solicitări are Grupul parlamentar PPE pentru 2024? ”Grupul PPE din Parlamentul European tocmai a decis să sprijine amendamentele pe care le-am propus, ca negociator-șef, la Proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2024”, a anunțat europarlamentarul român Siegfried Mureșan. În amendamentele propuse și susținute de Grupul PPE se solicită: Creșterea sprijinului pentru fermieri și, mai ales, pentru tinerii fermieri, în contextul în care sectorul agricol a fost puternic afectat de războiul din Ucraina și de inflație; Mai mult sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii care au, de asemenea, de suferit de situația economică actuală; Creșterea burselor de studiu „Erasmus+”. Tinerii din România și din Europa au nevoie de burse mai mari pentru a acoperi necesarul minim de cazare pe perioada în care studiază în altă țară; Creșterea bugetului pentru investigațiile Parchetului European; Mai mulți bani pentru cercetare și inovare; Alocări suplimentare pentru Programul „Creative Europe” prin care sunt sprijinite cultura și mass-media puternic afectate de pandemia de COVID-19.

• • • • • •

Ajutor UE de 200.000 euro

De ajutorul european beneficiază, începând din acest an, fermierii care au maxim 45 de ani, recent instalați ca șefi de exploatație sau care au beneficiat de sprijin instalare tineri fermieri în exercițiul financiar trecut și au finalizat planul de afaceri. DR 12 se adresează tinerilor fermieri instalați prin PNDR 2014-2020, inclusiv perioada de tranziție și a celor recent instalați (în ultimii 5 ani față de momentul depunerii cererii de finanțare), în vederea consolidării fermelor acestora, a unui management eficient, în vederea creșterii viabilității fermelor. În cadrul intervenției vor fi sprijinite investiții în vederea obținerii producției agricole primare, investiții în condiționare și/sau depozitare, procesarea produselor agricole la nivelul fermei în scopul creșterii valorii adăugate a propriilor produse agricole primare.

Sursa foto: iStock.com/Jevtic

Care sunt condițiile DR 12 pentru fermieri?

Suprafețe excluse de la subvenție

Pășunile lăsate în paragină, neîngrijite, năpădite de vegetație forestieră sunt excluse de la plata subvenției APIA pe hectar, conform modificărilor aduse de Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 177/2023 pentru aprobarea Ghidului informativ privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole LPIS, publicat în 4 septembrie 2023, în Monitorul Oficial. Dacă suprafaţa de păşune este lăsată în paragină (vegetația forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată, precizează Ordinul. Deci, Prin urmare, APIA nu va plăti anul acesta niciun leu subvenție pentru astfel de pășuni. De asemenea, în cazul pajiștilor alpine, zonele cu stâncărie, grohotiș și jnepeniş din pajiștea alpină nu sunt eligibile pentru plata APIA. Suprafețele acoperite cu vegetație forestieră și stânci/grohotiș mai mari de 100 m2 sunt neeligibile la plată. Acestea trebuie excluse din blocul fizic. Pajiștile cu suprafețe neagricole preponderente nu sunt eligibile pentru sprijin. Suprafețele de pajiști invadate de ferigi, chiar dacă au fost curățate, nu sunt eligibile la plata APIA.

Sursa foto: iStock.com/Matthew J Thomas

Ce se întâmplă cu pășunile lăsate în paragină?

17


18 Tânăr fermier în România

VIN, GRÂU, CARNE ȘI LAPTE DE PE VALEA LACTEE Comuna Strunga din jud. Iași, face parte dintr-un areal viticol de pe Dealurile Moldovei, în apropierea Castelului de la Miclăușeni, un important obiectiv istoric ce deschide calea spre vise de poveste.

D

in timpuri de poveste provin și anumite denumiri ale Pământului-mamă al viilor de la Strunga, după cum arată specialiștii de la Crama Strunga Winery. ”Sunt denumiri populare vechi de câteva sute de ani, cum ar fi Dealurile Pârjolita și Calda. Legenda spune că însuși Pământul ar fi făcut un legământ cu primii oameni ai locului și le-a făgăduit simbria în roade bogate an de an, în schimbul muncii la câmp. Iar de atunci și până în prezent, oamenii au muncit pentru recolta de viță de vie, bucurându-se de răsplata bogată a Pământului”. VINUL, GRÂUL ȘI VALEA LACTEE Florin Stegariu este tânărul fermier care a îmbinat armonios tradiția și modernitatea, a pus bazele cramei Strunga Winery și a creat o impresionantă poveste cu provocări și cu reușite, crezând permanent în valoarea

15-30 septembrie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pământului natal și a istoriei acestor locuri, inclusiv în istoria sistemului local de producție agroalimentară. În cadrul Agrocom Strunga, județul Iași, Florin Stegariu lucrează aproximativ 2.700 ha de teren arabil, împreună cu familia sa. Produce grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Pe o plantație viticolă modernă pe care a creat-o de la zero și care include 11 soiuri de struguri pentru vin, majoritatea românești, obține materia primă pentru vinurile noului brand Strunga Winery. În acest an, a demarat procesul de dezvoltare a cramei și a pus în aplicare un proiect rebranding, a sectorului zootehnic și a celui de obținere a

produselor lactate din materie primă proprie, sub denumirea Valea Lactee produse de la văcuțe cu stea în frunte. RODUL PĂMÂNTULUI ÎN ECHILIBRU PERFECT “Viticultura și vinificația reprezintă pasiuni ale sufletului meu, motiv pentru care, chiar fără a beneficia de la început de prea multă încredere, am înființat o plantație viticolă de aproximativ 90 de hectare, am creat crama și brandul de vinuri Strunga Winery. Am așezat totul sub principiul RODUL PĂMÂNTULUI ÎN ECHILIBRU PERFECT și nu a fost întâmplător, crama reușind să obțină foarte multe medalii de aur și distincții naționale și internaționale. 4 medalii de aur au fost obținute la începutul lunii iunie la cel mai mare concurs de vinuri din Europa de Est dar avem și două medalii de aur la Bordeaux, la cea mai veche expoziție, cel mai mare și cel mai prestigios


Tânăr fermier în România 19 concurs de vinuri din Franța. De asemenea, Feteasca neagră a confirmat din nou, atât cu distincții la Berlin, Londra, Bordeaux, cât și în România, acest soi din zona Iașului (Uricani) având un mare potențial și aducând recunoaștere arealului nostru viticol. Este un motiv pentru care readuc în discuție faptul că un eventual brand de țară construit în zona vinului și a României viticole trebuie să pornească cu acest soi fanion și de mare potențial, Fetească neagră. Din suprafața de 90 de hectare cu viță de vie, cu acest soi avem 13 hectare, cu o expoziție foarte bună pe dealul Pârjolita”, arăta Florin Stegariu.

Ne propunem să avem la fabrica de lactate de la Strunga o paletă de 10­12 produse, în etapa inițială. Nici nu ne dorim un portofoliu foarte vast, ci vrem să avem o linie de brand care să ne permită o ușurință în a asigura continuitatea produselor noastre. FLORIN STEGARIU

Fermier din Strunga, jud. Iași

VINUL, GRÂUL ȘI VALEA LACTEE Vinurile de la Crama Strunga sunt exportate în Belgia, Marea Britanie, Suedia, Italia, Polonia, fiind prognozat ca volumul exportului să crească în anul 2023 cu aproximativ 45% față de anul 2022. “Anul acesta, ne așteptăm ca exportul să reprezinte undeva la 7% din cifra totală, față de 4,5 la sută în anul 2022. Producția a crescut și ea, datorită faptului că au intrat pe rod și ultimele plantații. Anul trecut, am procesat 420 de mii de litri de vin și ne dorim să păstrăm o creștere în 2023.

Probabil, va fi o creștere cu 50 la sută producție, dar este totul sub cerul liber și vom vedea ce se va întâmpla până la finalul campaniei de recoltare din toamna acestui an”, menționa antreprenorul ieșean. Din luna ianuarie 2023, fermierul ieșean Florin Stegariu a devenit membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români, reprezentând regiunea Moldova Nord. Pe plan local, prin activitatea vitivinicolă și prin revigorarea segmentului de producție agro-zootehnică până la etapa finală, respectiv până la obținerea de alimente servite în propria sală de degustări, tânărul antreprenor ieșean încearcă să contribuie cât mai mult la dezvoltarea agroturistică a axei Mircești - Strunga - Tg. Frumos, județul Iași. REVENIREA PE PIAȚA LACTATELOR În acest an, au fost realizați pași importanți în rebranduirea celei mai vechi fabrici de lactate din județul Iași, respectiv fabrica din Strunga, creată în anul 1995 de către părinții săii, Maria și regretatul Florin Stegariu. ”Tatăl meu a fost Doctor în Medicină veterinară, iar mama este absolventă a Facultății de zootehnie. Au iubit animalele și au creat un nucleu valoros de vaci care furnizau materia primă pentru obținerea unor sortimente de lactate deosebit de apreciate pe piața ieșeană, acolo unde aveau propriul magazin. Mi-am dorit să aduc un plus în ceea ce înseamnă astăzi unitatea și am demarat un proiect de rebranding total al fabricii de lactate, construind o nouă echipă și aducând tehnologii care să ne ofere noi rețete, noi produse, pentru a valorifica laptele obținut în ferma proprie”, arăta Florin Stegariu. Brandul se va numi Valea lactee și proprietarii spun că produsele sunt de la văcuțe cu stea în frunte, datorită faptului că atât ferma zootehnică și pășunea, cât și fabrica de lapte se află într-o vale de o frumusețe cerească. După un proces de restaurare a sectorului zotehnic și a fabricii, acum reașează nucleul și procesează zilnic 600 litri de lapte. Obiectivul pentru finalul anului 2023 este de 1.200-1.500 litri lapte/zi”.

DEGUSTĂRI DE LACTATE, VINURI ȘI PRODUSE DIN CARNE În ferma zootehnică de la Strunga se cresc vaci din rasa Holstein, în ultimele șase luni fiind achiziționate și vaci din rasa Black Angus, pentru aplicarea conceptului ”Farm to fork”, turiștii care vizitează crama având la dispoziție un meniu cu produse obținute exclusiv în fermele proprii. ”O altă latură a investițiilor este aceea a realizării unei săli proprii de degustare care va fi gata în prima parte a anului 2024. Cas­ telul Miclăușeni, unde realizam degustările, va intra într­un amplu proces de restaurare, ceea ce cumva ne­a grăbit să construim la Strunga, exact în mijlocul plantației viticole, o sală de degustări cu o capacitate de 150­ 180 de locuri și care va avea inclusiv o sală de maturare a vinurilor în baricuri de stejar, special amenajată pentru a putea fi vizitată. Aici, vom prezenta și degusta absolut toate produsele obținute în ferma noastră, in­ clusiv brânzeturi cu maturare îndelungată, legume, fructe­având și un sector pomicol cu cireș, prun și măr. Principiul de a oferi o deosebită experiență gastronomică și viti­ colă este aplicat și în magazinele proprii, anul 2023 fiind anul deschiderii unui nou magazin, în Piața Nicolina din Iași”, explica tânărul fermier.


20 Banii fermierului

Proiectele PNDR care transformă visul în coşmar! În urmă cu aproape 6 ani, brăileanul Cristel Urse, fermier din Chicineţu, comuna Ciocile, şi-a dorit modernizarea fermei zootehnice. Creşterea vacilor cu lapte e marea lui pasiune deprinsă din familie.

F

ermierul a urmat un liceu agricol şi a lucrat o vreme ca tehnician veterinar. Mai târziu şi-a definitivat studiile universitare în managementul agricol. PNDR SAU FABRICA DE INSOMNII Visul lui Cristel Urse este să exploateze animale de elită într-o fermă modernă. Are deja un efectiv total de 100 de capete, din care 42 sunt vaci la muls, încă 25 în repaos (gestante, înţărcate) şi restul e tineret de înlocuire. Animalele provin din rasele Bălţată Românească tip Simmental şi Bălţată cu Negru Românească tip Holstein. Exploataţia este înregistrată într-o asociaţie de crescători de taurine din Vrancea care realizează şi COP şi ţine Registrul de Rasă. În anul 2018 a depus la AFIR un proiect cu finanţare europeană pentru ”Înfiinţare fermă vaci şi achiziţii de utilaje” ce cuprindea: un adăpost modern pentru 60 de posturi, cu toate dotările de interior: sală de muls cu 2x3 posturi, maternitate pentru vaci, creşă pentru viţei, vestiare, fosă septică, tanc pentru răcirea laptelui, stand de furajare, stand de contenţie, hală metalică,

15-30 septembrie 2023

platformă de îngrăşăminte organice, maşină de împrăştiat gunoi pe câmp şi vidanjă şi instalaţie cu racleţi de evacuarea dejecţiilor lichide, împrejmuire… Tractorul cu încărcător frontal şi remorca tehnologică nu au fost cuprinse în cererea de finanţare pentru că le avea cumpărate cu banii proveniţi din profitul fermei.

eu l-am cumpărat cu 8 lei şi un pic. Au rezultat sume suplimentare de bani pe care nu le mai pot acoperi. Am mai pus noi 100.000 euro. Ne-am mai împrumutat de încă 120 de mii de euro şi tot ne mai trebuie vreo 50.000 ca să terminăm proiectul. Mai sunt lucrări, nu de anvergură şi nici de mare valoare, pe partea de electrică, împrejmuirea incintei, achiziţia de mobilier, finisările interioare, lucrări mici, care trebuie făcute! Acum sunt în analiză la câteva bănci, cu IFN-uri, să vedem care ar vrea să mă finanţeze. Sperăm să nu mă înec la mal, precum spune un binecunoscut proverb”!

”AM RĂMAS FĂRĂ BĂNUȚI!” „Valoarea iniţală a proiectului a fost de circa 750.000 euro, cu 30% cofinanţare. În decembrie 2022, ferma de vaci ar fi trebuit să fi fost predată la cheie. Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că am rămas fără bănuţi! Cauza? Au crescut foarte mult preţurile materialelor de construcţii!”, ne-a declarat cu amărăciune în glas fermierul. Apoi a detaliat: „În deviz, un mc de beton costa 175 de lei şi acum s-a dus la 425 lei mc; fierul beton era 2 lei, iar

O COOPERATIVĂ CERE PRELUNGIRE PENTRU EXECUȚIE Un alt caz cu probleme de finalizare a unui proiect este cel al Cooperativei Agricole Agro Matias Muntenia din Buzău care în 2020 a solicitat sprijn financiar de la AFIR, prin PNDR 20142020. Proiectul prevede înfiinţarea unui centru de procesare, depozitare şi comercializare a produselor, precum şi achiziţia de echipamente. Din cauza unor probleme apărute, legate de un cadastrarea unui... ››› 22

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro


Cum te abonezi la revista ? apelează 0256.213.328 completează talonul scanează codul QR și abonează-te online

21


22 Banii fermierului

Nu am finalizat proiectul în decembrie 2022, cum era prevăzut, din cauză că am rămas fără bani. Prețul materialelor de construcții a crescut foarte mult față de sumele alocate prin proiect! CRISTEL URSE fermier

››› 20 ...teren, organizarea licitaţiei pentru serviciile de proiectare, care au întârziat etapele procedurale, iată că la începutul anului 2023 proiectul tehnic este realizat, pregătit pentru a se solicita avizul AFIR. Într-un memoriu justificativ, Niculiță Irinel-Daniel, reprezentantul legal al Cooperativei, solicită prelungirea perioadei de implementare a proiectului, explicând că excutarea a 30% este imposibilă “întrucât tot ce s-a realizat până acum în cadrul proiectului (aprobări, proiect, studiu de fezabilitate) au o valoare redusă, însă a necesitat mult timp. Așadar, am putea realiza atât procentul de 30%, cât și întregul proiect, într-un timp scurt, doar dacă ne este aprobată prelungirea termenului de implementare cu 12 luni”, precizează Cooperativa Agricolă Agro Matias Muntenia din Buzău. MADR PRELUNGEȘTE CU 2 ANI IMPLEMENTAREA UNOR PROIECTE Întrucât realizarea unor obiective de investiţii finanţate prin PNDR 2020 se află în impas, Ministerul Agriculturii a decis să extindă până la 31 decembrie 2025 durata de execuţie pentru o serie de proiecte. „Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de

15-30 septembrie 2023

implementare a PNDR care expiră la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților române să efectueze plăți și după sfârșitul acestui an. Din datele deținute de AFIR, în prezent sunt în derulare 3.269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare”, precizează MADR într-un comunicat din iulie 2023. 3.200 DE PROIECTE NU VOR FI FINALIZATE ÎN TERMEN! Pe aceeaşi linie se înscrie şi AFIR. „În urma unei analize detaliate a portofoliului de proiecte pe care AFIR le are în implementare și pe fondul crizelor sanitare, energetice și de securitate de dată recentă pe care le-am traversat, am constatat că avem peste 3.200 de proiecte cu o valoare de 1,88 miliarde de euro care nu vor fi finalizate în termenul prevăzut în contractul de finanțare. Aceste investiții pot avea șanse să fie finalizate, în condițiile prelungirii duratei de execuție peste data de 31.12.2023. Astfel, am decis împreună cu Autoritatea de Management să

prelungim durata de execuție a contractelor de finanțare aferente acestor proiecte”, a precizat George Chiriţă, directorul general al AFIR. COSTURI MAI MARI CU 400 MILIOANE EURO ÎN 2022 Anul trecut, Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, anunţase Consiliul AgriFish că peste 3.000 de beneficiari de proiecte din zona agribusiness finanțate cu fonduri europene prin PNDR sunt în situația de a nu mai putea susține financiar costurile tot mai mari cu construcțiile și montajul. Fermierii ar mai fi avut nevoie de vreo 400 de milioane de euro, potrivit evaluării MADR. De asemenea, numai anul trecut, costul materialelor de construcție a crescut cu peste 60%, iar prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice au trecut lejer de 40%, la care s-au adăugat creșteri semnificative ale cheltuielilor cu forța de muncă şi scumpirea preţurilor la maşinile, utilajele şi echipamentele agricole.

CUM POATE FI PRELUNGITĂ DURATA DE EXECUȚIE? Condiția de aprobare a prelungirii duratei de execuție pentru proiectele de investiții este ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30% la data de 31 octombrie 2023, stadiu care poate fi demonstrat prin plățile efectuate de AFIR sau prin plățile efectuate de beneficiar către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.


23


24 Reportaj FERMA

Zootehnia, banca de zi cu zi a lui Gavrilă Tuchiluș De peste trei decenii, societatea Agrimat Matca rămâne o unitate agrozootehnică performantă. Astăzi, unitatea deține 1.800 de vaci Holstein (din care 900 cu lapte) și un nucleu de 1.700 de capre.

Î

n sectorul zootehnic, în urmă cu 33 de ani, inginerul Gavrilă Tuchiluș, directorul SC Agrimat Matca, a găsit aici o fermă de vaci de elită, din care se valorificau juninci gestante pentru popularea altor unități din sistemul fermelor de stat. De atunci, în condiții de război permanent cu factorii climatici și nu numai, a investit continuu pentru dezvoltarea fermei. INVESTIȚIA E MAMA PROFITULUI În ferma vegetală, cu o suprafață de aproximativ 4 mii de hectare, sunt produse o mare parte a furajelor pentru animale. ”Zootehnia pentru noi este banca de zi cu zi. Știi cât investești, cât poți să obții, poți să-ți faci un plan matematic, pe când la cultura mare, în anul trecut, am investit în toamnă aproximativ 3 milioane de lei și am scos mai puțin un milion de lei. De aceea, consider că zootehnia merită să își aibă locul său binemeritat în cadrul fiecărei ferme vegetale. Aici, am lucrat foarte mult pe genetică și pe tehnologiile de creștere și exploatare a vacilor. Le-am îmbunătățit și am ajuns acum la un nivel în care putem spune că suntem performanți. Cheltuiala a fost enormă, în primul

15-30 septembrie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Repet ceea ce am spus fiecărui ministru al agriculturii: potențial există în țară, dar media la producția de lapte în România nu este mai mare de 3400 litri, la nivel de gospodărie individuală. Totuși, toate vacile primesc aceeași susținere financiară. Este corect, bun și profitabil pentru România?! GAVRILĂ TUCHILUȘ

Directorul SC Agrimat Matca

rând în oamenii pe care i-am susținut să se instruiască. Am format o echipă de specialiști, de oameni care au înțeles că și în zootehnie se poate lucra în condiții mai bune prin investițiile în tehnologie, prin ușurarea muncii manuale și așa mai departe. Producem astăzi peste 33 de tone de lapte de vacă și 3 tone de lapte de capră”, preciza inginerul Gavrilă Tuchiluș. TOT CE E MAI BUN ÎN FURAJARE! Furajarea animalelor reprezintă o altă linie de investiții permanent actualizate, conducând la o producție de peste 37 litri, cu o calitate foarte bună a laptelui, conținutul de grăsime fiind de 4,2-4,3% și proteina 3,3-3,4. ”Pe programul de furajare, colaborăm cu un specialist de aproape 15 ani. Lunar, verificăm stocurile de furaje și, deoarece nu tot silozul are aceeași calitate, realizăm analize în mod științific, de la porumb și orz, până la fânul pe care îl folosim. Este important să vedem câtă proteină există în silozul de porumb, în semifânul de lucernă ori în semifânul de triticale. De exemplu, în ultimii 5 ani am obținut și am verificat în rația furajeră semifânul de triticale, luat înainte de intrarea în burduf. Încă din urmă cu 5 ani, am dus probele de semifân de triticale la


Reportaj FERMA 25

un laborator din Ungaria și am văzut că aveau un conținut de proteină de 16-17%, ceea ce înseamnă că produsul este de calitate. Animalele îl valorifică foarte bine iar răspunsul în producția de lapte este pe măsură. Ca să avem o valoare sau o calitate mai bună a furajelor, facem semifân de lucernă în care înglobăm toate substanțele vitamino-minerale. Animalele îl consumă cu multă plăcere și rezultatele sunt foarte bune, pentru că

proteina din el se păstrează acolo. Nu mai muncim foarte mult să balotăm, să stivuim și să tocăm. Acum avem celule de siloz în care punem furajele semipreparate să zic așa, pe care întotdeauna le conservăm perfect. Adăugăm cei mai buni inoculanți de pe piață”, explica Gavrilă Tuchiluș. Pentru furajarea eficientă s-a investit și într-o remorcă tehnologică nouă și modernă, care asigură hrănirea a aproximativ 500 de vaci într-o oră.

CONFORTUL E PE PRIMUL LOC Adăpostirea și confortul animalelor constituie o direcție spre care s-au realizat alte investiții majore, din acest punct de vedere exploatația zootehnică de la Matca fiind o fermă model, inclusiv pentru țările vestice. ”Îmi amintesc de faptul că au venit cei de la Asociația Holstein din Statele Unite, iar președintele lor spunea <Ei bine, în fermă ați evoluat genetic dar nu și din punct de vedere al... ››› 26


26 Reportaj FERMA

CONCURENȚA NELOIALĂ DE LA RAFT! Din dorința de a valorifica superior producția de lapte, în ultimii ani, fermierul Gavrilă Tuchiluș s­a asociat cu alți 4 colegi din județul Bacău, înființând o coo­ perativă situată la Sascut, jud. Bacău și în cadrul căreia s­a realizat o investiție într­o fabrică de produse lactate, sub brandul HUZUR. LAPTE BUN. ȘI E DESTUL. ”Fabrica funcționează și sperăm să creștem vânzările. Produsele noastre sunt agreate pe piață și lumea le caută dar, ase­ mănător oricărui comerciant, este lupta la raft. Regret faptul că nici astăzi nu s­a legiferat legea concurenței neloiale, astfel încât să se știe clar care sunt produsele doar din lapte și care sunt produsele cu adaosuri. Și aici instituțiile statului ar tre­ bui să­și facă datoria! Mi­am permis să le spun că le este frică de multinaționale să ia măsurile necesare și, astfel, noi avem de suferit. În decembrie aveam un preț, iar din decembrie până acum am scăzut prețul la lapte cu 40%. Cu cât să mai scădem?”, semnala Gavrilă Tuchiluș.

Investiția totală în adăposturi și utilitățile aferente a fost de peste 4 milioane de euro!

››› 25 ...confortului și siguranței animalelor>. Atunci, m-am întrebat ce pot să fac și mi-am răspuns că trebuie să le creez animalelor condiții ca în pădure, locul unde de fapt s-a născut vaca. Am luat decizia în anul 2019 și am făcut cele două adăposturi, cu sală de muls nouă. Un adăpost are 200 m lungime, 32 m deschidere, 14 m înălțime. Este fără pereți, doar cu perdele care se ridică. Totul este automatizat. În cele două adăposturi animalele circulă doar pe cauciuc, pentru că stresul este un foarte important factor limitativ al producției de lapte. Am dorit să evităm accidentele și am investit temeinic, pentru mai multe generații. Am căutat ca microclimatul să aibă lumină și aer. Pentru confortul vacii care doarme, am luat cel mai bun pat de odihnă din Canada, alcătuit din săculeți cu cauciuc măcinat pe care se află un strat de latex de 5 cm și apoi stratul de uzură”, explica fermierul gălățean. ZERO PROBLEME CU ONGLOANELE Odată cu investiția în salteaua pe care dorm vacile, s-au realizat și investițiile în căile de rulaj. Datorită acestora, de exemplu, în ferma zootehnică de la Matca, nu există probleme cu picioarele vacilor. ”Managementul copitelor (ongloanelor) este meritul medicului din fermă, Bogdan Vasiliu, despre care pot să spun că e doctor docent în treaba asta. O condiție pentru a realiza o producție bună de lapte este aceea ca animalul să aibă picioare sănătoase. Altfel, vaca nu mănâncă, stă culcată și își consumă energia deficitar. Ori, dacă are microclimat, aer, lumină, tren de rulare, pat de odihnă, hrană și apă cât

15-30 septembrie septembrie2023 2023

trebuie, vaca va produce în mod natural cei 36-37 de litri de lapte. Atunci când ne-am dorit să avem 40 litri/vacă furajată, cheltuiala era mult mai mare pe animal și durata de viață a acestuia era mai mai mică. Acum, vaca se exprimă după potențialul său genetic la 36-37 litri, pe o perioadă de 305 zile și este o producție care nu ne creează probleme”, menționa Gavrilă Tuchiluș. REPRODUCȚIA ESTE MODERNIZATĂ La capitolul reproducție, toate coordonatele sunt computerizate, știindu-se cu exactitate despre fiecare exemplar în parte cum se comportă și ce trebuie să i se ofere. În cele 2 adăposturi, există doar un om care circulă pentru a supraveghea la fața locului evoluția și sistemele tehnice. ”Este esential faptul că am crescut durata de viață la un vițel și jumătate, pentru că o junincă o obținem în 12 luni. În 24 de luni, noi trebuie să vedem că produce lapte și atunci programul de reproducție este foarte bine controlat. Dacă a depășit 24 de luni, deja sunt pierderi. Calculatorul ne spune când este momentul optim de însămânțare artificială. Avem specialiști foarte buni în realizarea acestor operațiuni. Știți că în cadrul unității, în anul 2008, am realizat transfer de embrioni cu cele mai bune rezultate. Ar trebui ca România să valorifice aceste premise deosebite. Prin reducerea cheltuielilor cu tratamentele și creșterea duratei de viață, am realizat o anumită eficiență economică. Dar, cu actualul preț al laptelui, este greu de spus mai mult decât că suntem nul la nul. Unele câștiguri au venit în urma vânzării de animale pentru prăsilă”, arăta fermierul.


27

CREȘTEM PRODUCȚIA ÎN FERME Dicor Land a participat, între 31 august – 3 septembrie, la FarmConect, târgul agriculturii românești organizat la Slobozia, în județul Ialomița. Reunind profesioniști din agricultură, furnizori și fermieri, târgul reprezintă ocazia ideală pentru Dicor Land de a se afla alături de agricultorii români. Alături de diviziile Dicor Parts și Dicor Agro, toate parte ale grupului Dicor Holding, echipa Dicor a fost pregatită pentru a oferi soluții complete în materie de agricultură. În număr mare, fermierii care au vizitat standul Dicor Land au avut parte de consultanța de specialitate, o gamă largă de utilaje și echipamente agricole, cât și piese de schimb aflate la prețuri promoționale. De asemenea, au avut și posibilitatea de a încheia parteneriate de lungă durată cu o companie de renume în domeniul agribusiness-ului românesc. www.dicorland.ro

URMĂREȘTE-NE PE:

www.dicorparts.ro

www.dicoragro.ro

PUNERE ÎN FUNCȚIUNE GRATUITĂ TRANSPORT GRATUIT

PRONAR PRONAR


28 AgroExpo

FarmConect

Locul unde te simți în familia agriculturii românești E vremea târgurilor agricole. Dar sunt târguri și târguri: unele la care oamenii merg de nevoie, altele la care se duc ca să se întâlnească sau din cele la care văd ce mai e nou. FarmConect a avut din toate acestea și încă ceva în plus.

F

armConect s-a desfășurat la Slobozia, în perioada 31 august - 4 septembrie. Organizat de Forumul APPR, cu sprijinul tehnic al Primăriei Slobozia, Muzeului Național al Agriculturii și Consiliul Județean Ialomița, a fost, fără nici un dubiu, un eveniment reușit. După cum au declarat organizatorii, a fost gândit ca un târg organizat de fermieri pentru fermieri. Ca urmare, aici s-au găsit câte multe din toate. DE LA SEMINȚE LA IT Bineînțeles că în prim-plan s-au aflat firmele care oferă inputuri și utilaje pentru agricultură. Probabil că nu a lipsit niciunul dintre marii distribuitori de utilaje agricole, la fel cum au fost prezenți majoritatea producătorilor și distribuitorilor de semințe sau de îngrășăminte și substanțe pentru protecția plantelor. Alături de ei s-au aflat și cei care oferă soluții financiare sau asigurări, dar și firme de IT, care oferă soluții

15-30 septembrie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

digitale pentru agricultură. Au fost și oameni pe care te așteptai mai puțin să-i vezi la astfel de evenimente, precum producători și distribuitori de drone sau reprezentanții unor firme specializate în tranzacționarea certificatelor de dioxid de carbon. Or, tocmai acesta a fost farmecul: vizitatorii au putut vedea ce înseamnă agricultura modernă, care sunt factorii care concură la succesul afacerilor din agricultură în ziua de azi. Scanează-mă!

Vezi în câteva secvențe video reprezentative cum a fost la FarmConect România ­ Târgul Agriculturii Românești!

DE LA INPUTURI LA INFORMARE Dar pentru ca lucrurile să fie mai bine înțelese, organizatorii nu s-au mărginit doar la prezentările pe care reprezentanții firmelor le-au făcut la standurile lor. În cele patru zile de târg au avut loc dezbateri, la care au fost invitați fermierii vizitatori, pe teme dintre cele mai stringente legate de problemele agriculturii românești. Specialiști în domeniu, împreună cu fermierii, au discutat despre schimbul de generații și cum se face el în agribussinesul românesc, despre soluții pentru gestionarea mai bună a resurselor în agricultură în contextul schimbărilor climatice, despre contextul geo-politic actual al comerțului cu produse agricole sau despre învățământul agricol de la noi din țară. Au fost schimburi de informații pline de substanță, din care atât vorbitorii invitați, cât și participanții au putut să tragă concluzii valoroase, să își consolideze imaginea asupra lumii și asupra perioadei în care trăim.


AgroExpo 29 BUCURIE PENTRU OCHI, SUFLET ȘI GUST Producători locali, dar și unii veniți de mai departe, au avut prilejul de a-și prezenta produsele. Mulți au fost cei care au descoperit gustul miedului produs la Pătârlagele, de exemplu, sau al smochinelor proaspete crescute lângă Buzău. La mare căutare au fost și strugurii de masă aduși din Oltenia, ca și legumele pe care cooperativele din zonă le-au comercializat. Artizani populari au arătat creațiile lor: de la superbe aranjamente realizate din flori uscate și vopsite, la jucării din lemn, pernuțe și alte aromatizante din lavandă, precum și o mulțime de lucruri care să încânte ochiul, mirosul și sufletul. NU I-AU UITAT PE CEI MICI Și pentru că a fost un târg pentru întreaga familie, în standul Muzeului Național al Agriculturii a fost amenajat și un atelier de olărit pentru cei mai mici vizitatori. Tot pentru ei a funcționat și un manej în care au putut călări ponei. Iar pentru întreaga familie au fost organizate impresionante demonstrații de dresură ecvestră, în ciclul „Basme cu cai”. NICI GURMANZII NU AU AVUT DE CE SE PLÂNGE În spațiile special amenajate au putut găsi o gamă întreagă de produse, de la langoși la fripturi, înghețată sau dulciuri tradiționale, stropite cu limonadă ori bere pentru toate gusturile. Ba chiar a avut loc și un concurs al mămăligii. Participanții au preparat mămăliga după propria rețetă, cu mălaiul produs de ei înșiși, iar Chef Tand Nicolai a jurizat concursul.

Peste 90% din PIB provine din agricultură. Este păcat să nu ne folosim de acest fapt și să nu transformăm Slobozia în capitala agriculturii cel puțin din această parte a României, dacă nu a agriculturii românești DRAGOȘ SOARE Primarul Sloboziei

SLOBOZIA, O CAPITALĂ A AGRICULTURII LOCALE „Orașul nostru se află în mijlocul celei mai mari concentrări de orașe importante din România. La distanțe de 100100 și ceva de kilometri, adică o oră și jumătate cu mașina, se află București, Constanța, Călărași, Buzău, ca și altele,

mai mici, care sunt mari consumatoare de produse agricole. Iar județul nostru este unul dintre cei mai importanți producători de astfel de produse. (…) Am fost acuzat de către unii că am risipit banii publici atunci când am sprijinit realizarea târgului. Dar acești bani s-au întors, cel puțin dublu, în comunitatea noastră. Toate hotelurile sunt pline, serviciile de catering, ca și alte servicii pentru târg sunt asigurate de firme din oraș. Toate acestea sunt o măsură a reușitei. Iar faptul că oamenii au venit aici, din toate părțile, întărește acest lucru”, declara Dragoș Soare, primarul Sloboziei. UN TÂRG DE UNDE FIECARE A PLECAT CU CEVA La această a doua ediție a FarmConect, față de prima, creșterea a fost evidentă. Nu au existat nici un fel de poticneli în program sau în buna desfășurare a evenimentului. Nici măcar ploaia aproape diluviană din noaptea de dinaintea deschiderii (70 litri/mp) nu a reușit să creeze probleme. Iar dacă ar fi să tragem o concluzie proprie, aceasta este că de la acest târg fiecare a putut pleca cu ceva pentru sine, ca om. Fie că a fost vorba de cunoștințe noi, de sentimente bune, de bucuria de a vedea sau de a gusta ceva special sau toate acestea la un loc. Și peste toate, cu bucuria sentimentului că aparține marii familii a agriculturii românești!


AU FĂCUT-O DE OAIE CU BRÂNZA DIN... PLASTIC!

Sursa foto: iStock.com/Artem Balatskyi

30 Anchetă Ferma

Nu de puţine ori, presa a semnalat nereguli în pieţe, unde, în goana lor de a face bani, comercianţi veroşi săvârşesc acte ilicite de comerţ, înşelând cumpărătorii de bună credinţă prin falsuri alimentare!

R

ecent, jurnaliştii de la Antena 1 au descoperit că, în urma analizelor de laborator, ”tradiţionalul” caşcaval de oaie de la Jina, vândut într-un magazin de sibieni din Capitală, conţine, de fapt, lapte de vacă! UN CAȘCAVAL DE TOATĂ... JENA! Lucru fără tăgadă confirmat de directorul general al Institutului de Cercetări Alimentare, Alexandru Cîrîc: „Caşcavalul de oaie Jina, am putea să-i spunem «jenă», este de vacă! Zero

PREȚUL POATE FACE DIFERENȚA! Întrebarea este: cum ştim că brânza care ni se oferă este chiar de oaie sau un fals? În primul rând trebuie să sară în ochi preţul! O brânză adevărată, etichetată corect trece de 50 lei/kg. La băcăniile online din Capitală, Telemeaua de Sibiu, maturată, IGP, costă şi 75 lei/kg, în timp ce în pieţele Capitalei se vinde telemea „de oaie” la 20 lei/kg! Producătorii susţin că nici telemeaua de vacă nu costă atât! Din 4 litri de lapte (care costă 6 lei la fermă) iese 1 kg de brânză. Iar ca să produci brânza, cheltuielile urcă spre 35 de lei.

15-30 septembrie 2023

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

la sută ADN de oaie în caşcavalul de… oaie! Nu a trecut măcar pe lângă lapte de oaie! Nici măcar nu este un amestec de lapte de oaie cu lapte de vacă. Este 90% (plus/minus 10%) lapte de vacă!” MARKETING ÎNȘELĂTOR PENTRU CLIENTUL CA O PRADĂ! Trist este că România este plină de comercianţi care vând produse sub un marketing înşelător, fabricând doar minciuni pentru clienţii care plătesc bani frumoşi cu gândul că vor pune pe masă mâncare autentică! Unele brânzeturi sunt etichetate incorect, spre exemplu! Dar, de fapt, cumpărătorii primesc imitaţii scumpe şi de calitate îndoielnică și care, uneori, pot provoca probleme de sănătate… „În general, în pieţe sau la magazine, nu sunt producători, sunt intermediari care, sub un nume cu tentă de producători, ei de fapt cumpără de la Antrefrig, rup etichetele şi ambalajul şi dau

aspectul de produs local. Şi da, este o concurenţă neloială faţă de adevăraţii producători, aici trebuie să intervină autorităţile de control”, a declarat, pentru revista Ferma, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). CONCURENȚA NELOIALĂ AFECTEAZĂ PRODUCĂTORUL REAL Specialistul în calitatea şi prelucrarea laptelui a susţinut că într-o piaţă bucureşteană era vândută brânza „de oaie” la mai puţin de jumătate faţă de preţul normal! „Problema este în pieţele de cartier, acolo unde se duc pensionarii să cumpere şi oamenii cu venituri mici. Am văzut în Piața Drumul Taberei (fosta Piață Moghioroș) telemea de oaie la... 20 de lei kilogramul! Şi atunci mai poate ciobanul, oierul adevărat, să-şi vândă brânza cu 45 de lei, aia autentică? Deci, este o concurenţă neloială faţă de adevărații producători, care îi bagă în faliment!”, a adăugat Dorin Cojocaru. TELEMEA DE VACĂ ÎN SARAMURĂ DE OAIE! Un caz aparte este Telemeaua de Sibiu, cel de-al şaptelea ... ››› 32 Imaginile afișate au doar scop ilustrativ


AUTOTRAC

Viitorul agriculturii moderne este aici, acum!

A AUTOTRAC ON

ȚINE COSTURILE SUB CONTROL CU SISTEMUL DE GHIDARE AUTOTRAC De la precizia sporită și economiile semnificative de resurse până la eficiența operațională îmbunătățită și calitatea superioară a culturilor, AUTOTRAC poate transforma modul în care îți gestionezi lucrările agricole. BENEFICII: Stres redus pentru operatori Reducerea compactării solului Creșterea productivității cu până la 14 %* Reducerea costurilor de producţie cu până la 8%** Zile de lucru mai lungi în condiții de vizibilitate redusă Descoperă toate avantajele tehnologiei AUTOTRAC*, apelând specialistul FarmSight din regiunea ta: +40 373 800 222, tasta 3. Alege cea mai bună soluție pentru ferma ta!

31


32 Anchetă Ferma

CITIȚI ETICHETELE ȘI CEREȚI EXPLICAȚII!

››› 30 ...produs românesc înregistrat la UE în 2018, cu IGP - Indicație Geografică Protejată, ce poartă o etichetă cu hologramă şi este comercializată în exclusivitate de către cei 11 membri ai Asociației Producătorilor de “Telemea de Sibiu”. „Noi am protejat la nivel european Telemeaua de Sibiu pentru că toată lumea vindea telemea de Sibiu, am pus hologramă pe etichetă şi nu mai are voie nimeni să scrie Telemea de Sibiu”, ne-a declarat Florin Dragomir, liderul Asociației. Numai că falsificatorii au găsit o altă modalitate de a fenta: scriu pe etichetă ”telemea de oaie din zona Sibiului”! „Noi când am controlat în pieţe am găsit etichete pe care scria „Produs din regiunea Sibiului” şi mai jos, telemea de oaie. Nu poţi să le zici nimic! Dar sunt şi brânzeturi din amestec de lapte (vacă plus oaie) sau chiar telemea de vacă la preţ de oaie, ţinută în saramura unde a fost brânza de oaie să prindă mirosul şi gustul”, a explicat Florin Dragomir. Acesta a relatat pentru Antena 1 că a asistat la o înşelăciune pe faţă. “Eu am fost în piaţă şi am văzut că e aceeaşi brânză, o tăiat aceeaşi brânză şi a făcut patru bucăţi. Şi o zis: <De care doreşte doamna? Bivoliţă. Asta e bivoliţă, asta e capră, asta e oaie, asta e vacă>. Aceeaşi brânză!”.

Sursa foto: iStock.com/etiennevoss

Prin acest material am dorit să atra­ gem atenţia asupra falsurilor alimentare ale unor intermediari şi chiar producă­ tori, ce­i drept mai puţini la număr, care în lăcomia lor nemăsurată după bani înşeală cumpărătorii şi atentează la sănătatea lor. Se folosesc de credulitatea şi de lipsa de informare a consumatorului şi merg după… o reţetă tradiţională numită “Taci şi înghite”, care este, de fapt, mămăligă în straturi. Atenție! Ar putea să explodeze mămăliga! O oarecare responsabilitate are şi con­ sumatorul, îndreptăţit să ceară informaţii despre produs şi despre producător şi chiar să semnaleze neregulile. Este recomanda­ bil ca acesta să consulte etichetele iar dacă îşi doreşte un produs autentic şi natural să caute fermierii adevăraţi şi firmele produ­ cătoare cu faimă care vând prin magazine sub branduri consacrate. Trebuie ştiută o axiomă comercială potri­ vit căreia tot ce este ieftin, nu poate fi şi bun! De asemenea, organele de control ar tre­ bui să se implice mai mult în depistarea la timp a actelor de comerţ neconforme şi să sancţioneze comercianţii veroşi.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

CE FAC AUTORITĂȚILE CU ATRIBUȚIUNI DE CONTROL? Mare brânză nu fac! Susţin că verifică, apoi constată nereguli şi sancţionează, recunoscând că nu reuşesc să prindă la timp comercianţii necinstiți. „În urma unor controale am constatat că sunt substituiri de specie, nu exista niciun pic de lapte, toate erau din produse vegetale, ceea ce este foarte grav”, a declarat pentru Antena 1, Dănuţ Pale, vicepreşedinte ANSVSA, care a ţinut să atenţioneze: „Să nu se joace pentru că suntem obligaţi să transmitem aceste probleme organelor de cercetare penală”. ”BRÂNZĂ” 100% DIN... PLASTIC! „Lucrurile au luat-o razna pentru că autorităţile statului care trebuie să vegheze asupra produselor din lapte

Ne întrebăm, pe bună dreptate: cât de naturale, tradiţionale şi sănătoase sunt produsele din pieţele şi magazinele româneşti? nu-şi fac treaba. ANSVSA face controale numai la fermieri şi nu la procesatori sau supermarketuri (care de regulă sunt multinaţionale). În piaţa românească se vând... plasticuri! Noţiunea de brânză poate purta un produs petrochimic care nu are de-a face cu laptele! Brânza de post e orice altceva, numai brânză nu! Conform dicţionarului: brânză: produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui!”, ne-a declarat medicul veterinar Ovidiu Ilea, fermier din Alba, cu experienţă în prelucrarea laptelui. “Feliile de brânză topită, plastic veritabil” a titrat adevărul.ro, în urmă cu ceva ani, constatând că produsul conţine, între alte ingrediente, proteine din lapte concentrat. Acestea sunt definite ca un tip de lapte foarte ieftin, obţinut prin proceduri chimice din care rezultă caseina cu rol de a lega compoziţia de brânză topită, dar şi cu utilizare ca… adeziv în industria maselor plastice! Mai mult decât atât, puse sub flacără, feliile de “brânză topită” în loc să se topească… s-au înnegrit şi întărit, asemenea plasticului! Într-un alt caz semnalat de presă de presă în 2019, era la vânzare o specialitate bulgărească de “brânză” telemea ieftină, care de fapt s-a dovedit a fi un amestesc din uleiuri vegetale, cheag şi urme de lapte praf, periculos pentru sănătate. Am început acest material cu caşcavalul de Jina, încheiem tot cu el, spicuind din postarea crescătoarei de oi Demian Daniela Anca pe facebook: “Or fi și șmecherii la jinari, dar asta nu înseamnă că toți fac același lucru. Să fim serioși cu <tradiționalul cașcaval>: nu a existat cașcaval de oaie în sibiime și nici nu există! Brânzeturile de oaie de la Sibiu sunt doar telemeaua de oaie și atât!” Imaginile afișate au doar scop ilustrativ


33


34 Ferma bio

5 sfaturi pentru a păși cu dreptul în agricultura bio

Sistemul de agricultură ecologică nu permite erori. E suficient un pas greșit și pierderile pot fi foarte mari iar falimentul rapid. De aceea trebuie să fii foarte specializat și bine pregătit tehnic de la bun început.

C

u o experienţă practică în agricultură de peste 40 de ani, inginerul Paolo Barchetta le-a cam făcut pe toate: agricultură convenţională, minimum till, no-till şi, în ultimii 15 ani, agricultură organică", aşa cum singur spune. Una dintre realizările care încununează îndelungata sa activitate şi reprezintă, totodată, un dar al autorului pentru toţi cei care vor să cunoască şi să facă mai mult în agricultură este cartea "Agricultura biologică". O ABORDARE LA 360° După 15 ani de experienţă în agricultura biologică şi cu multe probleme întâmpinate şi rezolvate, Paolo Barchetta ştie că în fiecare an și sezon pot să apară noi probleme. "Mulţi dintre cei care intră în agricultura biologică, greşesc mult încă de la început şi ajung la faliment. Eu am riscat mult, am avut multe probleme şi vreau ca pe viitor alţi fermieri să le evite, să ştie ce să facă. «Agricultura biologică» nu este o carte științifică, este un ghid practic pentru fermierii care vor să ştie ce să facă, pas cu pas, atunci când intră în agricultura bio", a spus Paolo Barchetta.

un articol de

GHEORGHE GHIŞE

5 PAȘI ESENȚIALI PENTRU REUȘITĂ Problemele trebuie rezolvate treptat și în avans: Identificarea dificultăților. Cei care lucrează în agricultură ştiu că fiecare fermă și fiecare parcelă sunt diferite. Astfel că pentru a intra în agricultura biologică, "în fiecare fermă trebuie identificate şi luate în considerare problemele legate de buruieni, insecte şi dăunători, precum şi principalele boli şi patogenii care pot să afec-

1.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cartea are o abordare "la 360 de grade" despre cum trebuie condusă o fermă, inclusiv cum trebuie gestionate resursele umane, care au o importanţă deosebită în orice întreprindere, cu atât mai mult într-o fermă biologică.

Agricultura bio nu se face pe hârtie, nu se face pentru subvenţie. Se face pentru că ai încredere şi atunci ai succes. Este nevoie de un proiect serios, prin care să se obţină o recoltă de calitate şi cu o producţie de minim 60% din cât se realizează în convenţional PAOLO BARCHETTA

Specialist în agricultura bio

Scanează-mă!

Urmărește un interviu video cu Paolo Barchetta acordat în exclusivitate Revistei Ferma!

15-30 septembrie septembrie2023 2023


Ferma bio 35

EXEMPLU PRACTIC Imediat după recoltarea grâului, Paolo Barchetta recomandă ca după combină să fie semănat un mix de plante pentru aco­ perire/cover crop. Porumb. În funcţie de cultura următoare, de exemplu dacă în parcela respectivă ur­ mează ca şi cultură principală porumbul (sau floarea­soarelui), atunci trebuie să semănăm o cultură de acoperire care lasă mult azot în sol ­ leguminoase. În acest caz, Paolo Barchetta recomandă măzărichea de toamnă (vicia panonica), pentru că are o bună rezistenţă la îngheţ (până la ­20°), rezistă peste iarnă, menţine viaţa în sol şi fixează azotul până în primăvară. Măzări­ chea de toamnă poate să fixeze până la 140 kg azot/ha, realizează o bună acoperire a solului şi nu permite extinderea eventuale­ lor buruieni. Soia. Dacă cultura de bază ce urmează este soia, Paolo Barchetta recomandă se­ mănarea în toamnă a unui amestec "cover crops" de secară şi trifoi roşu. Trifoiul roşu are capacitatea de a hrăni secara cu azot fixat (se reduc cheltuielile cu fertilizarea), iar rădăcinile de secară au capacitatea de a secreta un compus cu efect erbicid (ben­ zoxazin) care nu lasă să crească anumite buruieni. În primăvară, cultura de secară şi trifoi roşu poate fi "culcată" şi se seamănă soia.

teze grav evoluţia culturilor. Acesta e primul pas", spune Paolo Barchetta. Îndepărtarea problemelor. Următorul pas constă în "a încerca rezolvarea acestor probleme înainte de a se face trecerea la agricultura bio". Spre exemplu, trebuie găsite căile pentru a reduce presiunea buruienilor periculoase: costrei (Sorghum halepense), pălămidă (Cirsium arvense), pir (Agropyron repens), volbură (Convolvulus arvensis) şi altele. Îmbunătăţiri funciare. În funcţie de profilul şi tipul de sol, dacă sunt anumite probleme legate de stagnarea apei în teren, aceste situaţii trebuie rezolvate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare (nivelare, desecare, etc.), pentru că altfel în acele zone vor fi probleme cu buruienile, bolile şi insectele dăunătoare, dar şi pierderi de producţie din cauza imposibilităţii de a folosi suprafeţele afectate. Acest prim proces de identificare şi îmbunăţire a principalelor probleme poate dura minim doi-trei ani, înainte de a intra în cultura bio. În acelaşi timp, se poate trece la următorul pas… Rotaţia culturilor şi culturile de acoperire pentru o perioadă de minim 5 ani. Planul rotaţional trebuie bine definit, inclusiv pentru culturile

2.

3.

4.

de acoperire (cover crops), care să sporească materia organică în teren, precum şi fixarea de carbon. "Toate acestea ajută la înmulţirea microorganismelor, ceea ce înseamnă viaţă în sol", spune specialistul. Spre exemplu, ”dacă cultiv doar grâu, fără a mai face nimic până la cultura următoare, înseamnă că nu dau nimic înapoi în sol, în natură. Dacă intercalăm o cultură de acoperire care se reîntoarce în sol, ajutăm la îmbogăţirea solului - balanţa ajunge la zero - am scos ceva şi am redat ceva. Practic, ajutăm cultura viitoare. Acesta este principalul secret al culturii bio", a explicat Paolo Barchetta. Reducerea costurilor. Dacă plantele din culturile de acoperire sunt bine alese şi culturile corect înfiinţate, se poate diminua consumul sau chiar se renunţă la îngrăşămintele organice, reducând costurile de producţie şi crescând competitivitatea, inclusiv în ceea ce priveşte manopera, service-ul şi piesele de schimb pentru maşinile agricole, etc. "Reducerea orelor de funcţionare a tractorului/maşinilor agricole într-o fermă biologică ajută la reducerea consumului de motorină/ha de la 110-120 litri până la 50-55 litri", a precizat Paolo Barchetta.

5.

Mai multe sfaturi practice despre cum să fii un fermier de succes în agricultura bio află din cartea "Agricultura biologică". Cele două volume de specialitate pot fi achiziționate accesând linkul https:// www.mondobio.eu/carte/ sau codul QR!


Sursa foto: iStock.com/Miguel Angel Flores

36 Europa agricolă

Pășunile permanente, aproape 50% din suprafața eco! Comisia Europeană a realizat o retrospectivă a agriculturii ecologice la nivelul blocului comunitar, în ultima decadă, folosind date care au fost analizate și prelucrate chiar la începutul acestui an.

C

um stăm la nivel european în sectorul agriculturii ecologice?

ACORDUL ECOLOGIC EUROPEAN Agricultura ecologică este o metodă de producere a alimentelor și furajelor care constă în folosirea de substanțe fitosanitare de extracție naturală. Contribuția agri-eco la atingerea unui nivel înalt de durabilitate a sectorului agricol în ansamblu este recunoscută în Politica Agricolă Comună (PAC). În 2021 a fost adoptat un plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice în UE, pentru a sprijini atât producția, cât și consumul și pentru a spori și mai mult sustenabilitatea, în conformitate cu Acordul ecologic european, bazat pe cele două strategii: ”Farm to Fork” și ”Biodiversitate”. Datele disponibile privind producția și consumul de alimente ecologice în Uniunea Europeană arată o tendință de creștere în deceniul 2010-2020.

15-30 septembrie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GREU CU CERTIFICAREA ECO Precizez că raportul Comisiei Europene a fost actualizat în 2023, întrucât datele brute, primite în timp, sunt prelucrate ulterior într-un interval de 2-3 ani. Cu 14,8 milioane ha, în 2020, suprafața cultivată ecologic a reprezentat 9,1% din totalul terenurilor agricole din UE și aproape 20% din suprafața cultiScanează-mă!

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, sta­ tisticile spun că specia bovine este cea mai populară printre crescătorii de animale certificate ecologic.

vată ecologic din lume. Cea mai mare pondere este a pășunilor permanente (42%). Furajele verzi dețin o pondere de 17%, cerealele 16% și culturile permanente, precum fructele, măslinii și vița de vie ocupă 11% din suprafața totală certificată ecologic. În ciuda creșterii semnificative, producția animală ecologică din Uniunea Europeană reprezintă o mică parte din producția animală totală a blocului comunitar, între 1% și 7%, în funcție de sector. În medie, fermele ecologice sunt mai mari decât fermele convenționale și sunt conduse de manageri de fermă mai tineri. CHELTUIELI MAI MICI ȘI BENEFICII MAI MARI Beneficiile de mediu, economice și sociale ale agriculturii ecologice sunt arătate de datele din Rețeaua de date contabile agricole din U.E. și de rapoartele publicate de institutele de ... ››› 38


37


Sursa foto: iStock.com/kasto80

38 Europa agricolă

››› 36 ...cercetare, cu rezultate care variază semnificativ între sectoare și statele membre. De exemplu, fermele de culturi arabile ecologice economisesc 75-100% din costurile produselor de protecție a plantelor pe hectar și 45-90% din costurile cu îngrășăminte pe hectar, comparativ cu fermele convenționale și generează un venit mai mare sau similar pe unitate de lucru. În medie, în ciuda randamentelor mai scăzute, fermele ecologice generează un venit similar sau mai mare per lucrător datorită prețurilor mai mari și nivelurilor mai mari de sprijin din partea UE, care decurg în principal din PAC, cu o serie de abordări în statele membre în planurile lor strategice. STIMULAREA AGRICULTURII ECO Comparativ cu 2015, vânzările cu amănuntul din UE aproape s-au dublat în 2020 iar suprafața cultivată ecologic a crescut cu 41%. Importurile din țări din afara UE, în special fructe tropicale, au crescut între 2018 și 2021. Măsurile din cadrul planului de acțiune ecologic și ale PAC au ca scop susținerea creșterii producției și consumului, care poate fi afectată, recunoaște raportul Comisiei Europene, de evoluțiile economice, cum ar fi inflația alimentară care erodează puterea de cumpărare a consumatorilor din UE și,

15-30 septembrie 2023

prin urmare, cererea de produse ecologice. Agricultura ecologică este o formă de agricultură intensivă în cunoștințe, mai degrabă decât intensivă în inputuri. Prin urmare, cercetarea și inovarea sunt instrumente cheie pentru stimularea agriculturii ecologice. Sprijinul a fost și este oferit în cadrul programelor-cadru de cercetare și inovare ale UE - Orizont 2020 și Orizont Europa (2014-2020 și 2021-2027) și al parteneriatelor europene pentru inovare agricolă ale PAC EIP-AGRI.

Ponderea terenurilor agricole din UE în agricultura ecologică a crescut cu peste 50% în perioada 2012-2020! UNDE SE AFLĂ ROMÂNIA PE HARTA CONVERSIEI LA AGRI-ECO În intervalul 2012-2020, ponderea terenurilor destinate agriculturii ecologice a sporit în toate țările UE, cu excepția Poloniei (unde a început să crească din nou în 2019, după câțiva ani de declin). Cele patru țări cu cea mai mare

suprafață certificată în agricultura ecologică din UE sunt: Franța, Spania, Italia și Germania, cu 52% din total, în 2012, și 59%, în 2020. Franța, în special, și-a extins suprafața în agricultură ecologică cu aproape 150%, față de 2012, în timp ce Italia aproape a dublat-o, față de același orizont temporal. În 2020, Franța a devenit țara europeană cu cea mai mare suprafață de teren cultivată ecologic, cu 2,5 milioane ha și o creștere medie anuală de 11,8% în perioada 2012-2020. Spania, care avea cea mai mare suprafață în agricultură ecologică în 2012, s-a apropiat de 2,4 milioane de hectare. În ceea ce privește ponderea suprafeței agricole utilizate în agricultura ecologică, față de media UE de 9,1%, în 2020, aceasta a atins peste 25% în Austria și peste 20% în Estonia și Suedia. În Irlanda și Malta, însă, ponderea a rămas sub 2%. Suprafața în curs de conversie de la agricultura convențională la agricultura ecologică oferă un indiciu al creșterii potențiale a sectorului ecologic în următorii ani. În 11 țări din UE, ponderea suprafeței în conversie reprezintă între 10% și 20% din suprafața totală în agricultura ecologică și, în 6 țări, depășește 20%. Două treimi din suprafața în curs de transformare din agricultura convențională în agricultura ecologică sunt în Franța, Spania, Italia și România.


39


40 Europa agricolă

Kevili, cooperativa care exportă 90% din producție! Cooperativa agricolă KEVILI este cea mai mare organizație de cultivatori de cereale și rapiță din Estonia, având misiunea principală de a crea avantaje pe piața concurențială pentru membrii săi.

C

ooperativa estoniană a fost înființată în anul 2005 și are în prezent 152 de membri care exploatează împreună o suprafață de 84.000 de hectare. Consiliul de administrație este format din 7 persoane și un președinte iar numărul de angajați este de 35. Membrii cooperatori dețin la comun spații de depozitare și procesare, acestea fiind cele mai mari terminale de cereale din Estonia, construite de

15-30 septembrie 2023

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fermieri. În afară de utilajele moderne și spațiile de depozitare, fermierii membri au fost instruiți să cultive lucernă pentru fabrica proprie de nutrețuri construită în anul 2017 - Golden Fields Factory OÜ.

DEPOZITARE PENTRU 100.000 TONE DE CEREALE Vizita organizată în Estonia de către UNCSV a inclus și o deplasare la unul dintre cele două terminale de cereale ale Cooperativei Kevili, situat în nordul Estoniei, la Roodevälja. Terminalul se află în plină expansiune, de la 56.500 mt în prezent, la 80.500 mt în viitorul apropiat. Celălalt terminal se află în sudul țării, la Rõngu și are capacitatea de 51.500 mt. KEVILI a semnat acorduri cu porturile Sillamäe și Muuga, unde închiriază depozite și de aici încarcă cerealele în vasele mari. Navele de dimensiuni mai mici sunt încărcate în portul Kunda, situat aproape de terminalul din Roodevälja. Cooperativa exportă aproape 90% din cerealele colectate de la membri! Serviciile cooperativei sunt concentrate pe eficiență și flexibilitate pentru fermieri. Adică logistică rapidă, urmărirea online a camioanelor, plățile la termen. ”Folosim borderouri electronice, deci nu este nevoie de hârtie. Totul este vizibil online, de la locația fermierului și până la navă, în port,... ››› 42


41


42 Europa agricolă

DE CE SĂ FII MEMBRU ÎNTR-O COOPERATIVĂ AGRICOLĂ? Reprezentanții cooperativei Kevili spun că, pentru a fi membru al unei cooperative trebuie să fii conștient de drepturile, dar și de responsabilitățile care vin odată cu cali­ tatea de membru și trebuie să­ți însușești obiectivele principale ale organizației. În cazul în care aceste scopuri nu se potrivesc cu principiile tale, atunci nu există niciun motiv pentru care să devii membru! Cu alte cuvinte, vezi­ți de treabă! În schimb, calitatea de membru vine cu: un preț corect și mai bun pentru materia primă produsă inputuri la prețuri mai bune, negociate la comun acces la piețe și riscuri mai scăzute de producție reducerea costurilor de depozitare obții o parte din profitul generat din vân­ zarea cerealelor apartenența la o comunitate cu care împărtășești obiective comune

• • • • • •

››› 40 ...motiv pentru care am implementat sisteme IT avansate”, ne spune un reprezentant Kevili. CONTRACTE FUTURES PENTRU 50% DIN PRODUCȚIE Fermierii asociați produc și comercializează, prin cooperativă: rapiță, ovăz furajer, ovăz - inclusiv furajer, orz furajer, orz pentru malț, grâu furajer, grâu de panificație, mazăre - inclusiv furajeră, secară și triticale. ”Suntem capabili să oferim clienților noștri cantități diferite de produse și să oferim valoare suplimentară prin logistica pe care o deținem”, spun cei de la Kevili. Prețurile se schimbă zilnic în piețe și, prin urmare, cooperativa oferă fermierilor cel mai bun preț raportat la situația de pe piață. Cantitatea mare de cereale este acoperită cu instrumente derivate, ca Euronext futures pentru grâu și rapiță, contractele fiind negociate de regulă pentru volume mari de produse. Unii fermieri vând pe contracte futures până la 50% din producție sau chiar mai mult iar majoritatea contractelor de export sunt încheiate prin brokeri cunoscuți pe piață. Clienții cooperativei estoniene sunt de obicei utilizatori finali sau cunoscuți comercianți internaționali. KEVILI: ÎNCREDERE, COOPERARE ȘI EFICIENȚĂ Viziunea KEVILI este de a dezvolta cooperativa la nivel național, pentru a crește profitabilitatea membrilor săi și sustenabilitatea agriculturii estoniene prin achiziții colective, marketing și formare profesională. Activitățile principale sunt: 1. furnizarea de inputuri pentru membri (îngrășăminte, produse pentru protecția plantelor, semințe, motorină etc.) 2. servicii de uscare și selectare la

15-30 septembrie septembrie2023 2023

prețuri de producător 3. transmiterea de informații de piață și accesul facil la piață 4. schimb de informații și consultanță pentru maximizarea profitului la fermier 5. proiectarea și implementarea strategiilor de dezvoltare 6. cooperare internațională 7. instruirea membrilor 8. organizarea de evenimente pentru membrii cooperativei În fiecare an, cooperativa planifică 12-14 sesiuni de formare pentru membrii săi. Din activitatea desfășurată de membri prin cooperativă, suplimentar față de oprirea la sursă a costurilor pentru buna funcționare a cooperativei și a investițiilor deținute, se mai opresc cca. 120 euro/ha de teren lucrat, pentru investiții colective. CÂTE CEREALE EXPORTĂ ESTONIA? Ca și alte state baltice, Estonia este o țară recunoscută ca exportatoare de cereale, dar cu volume mult mai mici față de Lituania, spre exemplu. Este și motivul pentru care, de multe ori, cele două țări furnizează încărcătură la comun pentru navele de cereale. În comparație cu vecinii finlandezi, cererea locală de cereale este relativ scăzută. De regulă, volumul exporturilor de cereale și rapiță din Estonia se situează anual între 800.000 mt și 1.300.000 mt. Principalele destinații pentru grânele estoniene sunt Algeria, Maroc, Arabia Saudită, Spania, Turcia. Grâul furajer ajunge în special în Țările de Jos, Spania și Irlanda iar rapița este exportată către Germania, Marea Britanie și Finlanda. Mazărea de consum, secara și ovăzul ajung preponderent în Olanda, Germania și Norvegia.


43


44 Ferma 4.0

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ROBOŢII IAU CU ASALT CENTURA PORUMBULUI!

Americanii au reușit să erbicideze culturile din aşa-numita Centură americană a Porumbului cu o economie de 95% la soluția de stropit față de cantitatea folosită în varianta clasică, cu pulverizatoarele tradiționale. Cum au procedat?

L

ider global în inteligenţa artificială şi practicile agricole durabile, Solinftec a stabilit parteneriate cu trei mari cooperative americane care au experimentat beneficiile oferite de un sistem autonom pentru pulverizarea spot. Aproximativ 20 de roboţi Solix au lucrat anul acesta în Centura Porumbului, experiment în urma căruia volumul de erbicid pe culturile pulverizate s-a redus cu peste 95%, datorită aplicării direcţionate şi ultra-precise a substanţelor chimice în vederea eliminării buruienilor în stadii incipiente. Pentru a-şi testa tehnologia, Solinftec a încheiat contracte cu trei cooperative - Co-Alliance, Carroll FS şi Premier Ag, care au şi plasat între timp comenzi ferme de achiziţie a acestui robot sprayer autonom.

ANALIZE AGRONOMICE Pe lângă funcţia de staţie meteo, Solix este sincronizat să lucreze împreună cu platforma de inteligenţă artificială ALICE, care poate oferi recomandări adecvate privind viteza vântului şi ferestrele optime pentru stropirea culturilor. Pulverizatorul este alimentat de patru panouri solare care controlează sistemul său de antrenare şi sistemul de pulverizare, oferind rapoarte despre culturi şi densităţi, identificarea buruienilor şi a insectelor, hărţi de pulverizare cu analiza inputurilor, precum şi alte pachete de date pentru analize complexe 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Scanează codul QR şi vezi cum lucrează robotul sprayer autonom Solix!

15-30 septembrie septembrie2023 2023

SE SCHIMBĂ MODUL DE TAXARE A FERMIERILOR În mod tradiţional, cooperativele americane achiziţionează produse agrochimice direct de la companiile din industrie care de obicei şi oferă servicii de pulverizare împreună cu produsul ce vine aplicat în câmp. „Odată cu introducerea robotului Solix, apare posibilitatea de a schimba modul în care sunt taxaţi fermierii pentru astfel de servicii, nu în funcţie de volumul de substanţe agrochimice achiziţionate, ci de hectarele lucrate. Asta înseamnă o combinaţie de factori precum suprafaţa eliberată de buruieni, productivitatea pe hectar şi posibilitatea de a stabili o valoare fixă, deoarece alegerea produsului care urmează să fie aplicat de platforma Solix revine cooperativei”, asigură reprezentanţii companiei braziliene.


Agricultura Ferma 4.0 45

GRÂUL ANTIC ANTI-FOAMETE O echipă internaţională de cercetători, condusă de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Maryland, a secvenţiat genomul complet al grâului Einkorn - prima specie de grâu cultivată de om acum circa 12.000 de ani. Oamenii de știință au reușit să urmărească istoria evolutivă a grâului Einkorn, o descoperire care va ajuta la identificarea trăsăturilor genetice precum toleranţa la boli/ dăunători și la secetă/căldură pentru a le reintroduce la grâul de panificaţie modern.

În funcţie de forma şi geografia câmpului, Solix poate acoperi până la 50 de acri pe zi (circa 20 de hectare), iar preţul de achiziţie al unui astfel de echipament porneşte de la 50.000 de dolari!

SE REDUC ȘI PIERDERILE DIN CAUZA DERIVEI Pulverizatorul Solix menţine câmpurile curate, lipsite de plante invazive şi asigură o producţie durabilă de la pre-însămânţare şi până la recoltare. Acesta este capabil să aplice cu precizie substanţele de combatere, permiţând controlul eficient al buruienilor, prevenind răspândirea acestora şi competiţia pentru nutrienţi cu plantele de cultură. Un alt punct de referinţă pentru pulverizatorul Solix este capacitatea sa de a evita deriva în timpul aplicării erbicidului, deoarece este un echipament mai uşoar care funcţionează la o viteză mai mică, oferind o stabilitate mai mare în braţe, respectând totuşi distanţa recomandată între duze, de obicei 20 inci (aprox. 50 cm).

AGRI 4.0 PE NOUL SITE REVISTA FERMA În 2020, Ferma Media Grup a reformat sistemul infomatic cu lansarea Revistei FERMA ONLINE cu un DESIGN NOU în pas cu AGRICULTURA VIITORULUI, devenind PRIMA REVISTĂ de specialitate din România care interconectează sistemele fizice (revista Ferma print) şi sistemele cibernetice (site-uri, social media şi video), cu accent pe Agricultura 4.0 (era digitală a agriculturii). De curând, am lansat și noul site REVISTA FERMA, o platformă modernă și intuitivă. Scanează codul QR și vezi cum arată secțiunea Agricultura Viitorului pe noul site Revista Ferma!

EINKORN VERSUS GRÂUL PANIFICABIL Pe măsură ce agricultura s-a răspândit în întreaga lume, oamenii au renunţat la Einkorn, în favoarea grâului panificabil, pe care l-au cultivat selectiv pentru trăsături precum dimensiunea mare a boabelor şi treieratul uşor. De-a lungul secolelor de cultivare şi selecţie intensivă, grâul panificabil şi-a pierdut rezistenţa naturală la secetă, căldură şi la dăunători, ceea ce ar putea reprezenta o ameninţare pentru securitatea alimentară globală în contextul schimbările climatice actuale. Pe de altă parte, Einkorn, care este încă cultivat într-o varietate de medii şi folosit pentru a produce anumite pâini rustice, nu a suferit o creştere selectivă atât de intensă, păstrându-şi multe dintre proprietăţile sale rezistente. Scanează codul QR și vezi cum ar putea salva Einkorn omenirea de la foamete!


46 Agricultura 4.0

VOM BATE DĂUNĂTORII CU PROPRIILE LOR ARME! 2 VICTORII ISTORICE

1.

Se elimină rezistența! Cercetătorii susţin că eforturile lor vor ajuta la dezvoltarea produselor de protecţie a culturilor care sunt mai specifice speciei şi vor depăşi problema rezistenţei, o problemă uriaşă pentru fermieri şi adesea motivul utilizării în exces a pesticidelor. Combatere non-chimică. De asemenea, vor ajuta la dezvoltarea unor metode non-chimice de combatere a dăunătorilor, cum ar fi manipularea comportamentului insectelor, concentrându-se pe genele care controlează modul în care insectele îşi găsesc pereche şi plantele gazdă, putându-le astfel ţine departe de culturile agricole.

Comportamentul dăunătorilor este foarte aproape de a fi elucidat! Ce beneficii aduce această victorie a științei în efortul pentru un control mai natural și direcționat al inamicilor care consumă o cincime din producția vegetală mondială?

Sursa foto: wiStock.com/Tomasz Klejdysz

PIERDERI IMENSE O cincime din producția agricolă mondială este compromisă sau distrusă de insectele dăunătoare. Se preconizează că procentul va crește la 25% în condițiile actualelor schimbări climatice, dacă insectele nu vor fi oprite. Linda Field de la Rothamsted este convinsă că viitorul agriculturii va fi „mai inteligent” și va implica mai puțină utilizare a pesticidelor. Noile strategii de combatere vor îmbina supravegherea inteligentă a mișcării insectelor cu măsurile biologice de control al dăunătorilor și, într-o măsură mai mică, cu utilizarea drecționată a pesticidelor de nouă generație, care nu trebuie neapărat să ucidă insectele, cât să le schimbe comportamentul. Află mai multe despre această cercetare accesând codul QR!

15-30 septembrie septembrie2023 2023

Sursa foto: : iStock.com/Pedal-Power-Photos

2.

C

ercetătorii britanici au reuşit să secvenţieze genomic aproape 20 de specii diferite de insecte pentru a înţelege mai bine comportamentul dăunătorilor şi a putea dezvolta soluţii de combatere mai eficiente.

PESTE UN MILION DE SPECII DE INSECTE În ultimii cinci ani, oameni de ştiinţă de la cel mai vechi centru de cercetare agricolă din lume, Rothamsted Research, au colaborat cu jucători de top din industrie, printre care Syngenta şi Bayer, pentru a debloca noi perspective în ceea ce priveşte controlul dăunătorilor din culturile agricole. Cei implicați doresc să aducă protecția plantelor împotriva dăunătorilor la un nivel mai prietenos cu mediul şi mai ţintit. Anterior, secvenţierea completă a genomului a fost făcută doar pentru câteva dintre cele peste un milion de specii de insecte existente la nivel planetar, despre care Linda Field, cercetător principal, spunea că este „o

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

adevărată piatră de poticnire” pentru cercetare. DĂUNĂTORI VS. INSECTE BENEFICE Profesor emerit la Rothamsted Research şi un eminent biolog molecular în domeniul insectelor, Linda Field a declarat că, pe lângă faptul că reprezintă un beneficiu extraordinar pentru lumea entomologiei, secvenţierile genomice, puse la dispoziţia publicului printr-o bază de date, ar putea revoluţiona controlul direcţionat al dăunătorilor. Pentru că, pe bună dreptate, cartografierea genomului poate dezvălui diferenţe cheie care stau la baza mecanismelor biologice ale speciilor dăunătoare în comparaţie cu cele ale altor insecte.


Agricultura 4.0 47


48 Irigații 4.0

A consemnat OLIVIA FIRI | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 artificii tehnologice cu care IRIGAȚIILE MERG CEAS

T

ehnologia de irigare avansează rapid, odată cu învățarea automată (machine learning) și monitorizarea de la distanță. Care sunt cele mai recente progrese în tehnologia de irigare și cum pot câștiga fermierii de pe urma lor? AȘI ÎN DOMENIUL IRIGAȚIILOR: 5 CELE MAI AVANSATE TEHNOLOGII 1. MAI MULTĂ PRECIZIE LA IRIGAREA PRIN PICURARE Economie de apă și de nutrienți Netafim a combinat sistemul cu utilizarea senzorilor de umiditate a solului, a inteligenței artificiale (AI) și a datelor meteo pentru a ajusta automat livrarea apei în funcție de nevoile culturii, de condițiile solului și de modelele meteorologice. Micro-irigarea este un alt progres în irigarea prin picurare: utilizarea unor senzori/emițători foarte mici care comandă furnizarea apei direct la rădăcină. Sistemul Eco-Drip, fabricat din plastic reciclat, furnizează apă culturilor cu o rată de numai aproximativ 2 litri/oră.

• •

2. IRIGARE INTELIGENTĂ Senzori și date/modele meteorologice În Israel se utilizează imagini aeriene și IA pentru a detecta stresul hidric în plantații. Datele sunt apoi analizate pentru a genera planuri de irigare personalizate. Senzori de umiditate a solului și analiza datelor culese pentru a programa irigațiile în funcție de nevoile culturilor și de condițiile meteorologice. Sistem inteligent de irigare integrat

• • •

Scanează-mă!

AFIR a lanst ghidul noii măsuri ”DR 26 - Înfiinţarea sistemelor de irigaţii”. Ferma îți arată cum să fii pregătit să iei banii europeni pentru irigaţii!

15-30 septembrie 2023

în infrastructura de irigare existentă, bazat pe senzori și analize de date pentru a monitoriza utilizarea apei, detectând pierderile. Senzori wireless pentru a măsura nivelul de umiditate a solului și a transmite informațiile unui controler de irigare, care ajustează automat livrarea apei în funcție de nevoile culturii.

3. IRIGAREA PRIN PICURARE SUBTERANĂ (SDI) Volum redus de apă plasat fix la rădăcina plantei Irigare de precizie pe baza analizei datelor în timp real. Sisteme SDI cu controlere inteligente de irigare care utilizează date meteorologice, senzori de umiditate a solului și debitmetre. Utilizarea apei reciclate, pentru a conserva resursele și a reduce impactul irigației asupra mediului. Tehnologie cu bandă de picurare (recomandat atunci când frunzele nu trebuie să se ude în timpul stropirii).

• •

Sursa foto: iStock.com/ChatkarenStudio

Costuri mai mici pe unitatea de suprafață și randament maxim al culturilor. Cum să ai toate astea cu un consum de apă, de nutrienți și de energie incredibil de mic și cu zero impact asupra mediului?

Senzori portabili de sol măsoară rapid și ușor umiditatea solului și nivelul de nutrienți. Fermierii pot lua decizii din mers și mai informate cu privire la irigare, fertilizare și alte practici de management.

Scanează-mă!

Vezi care sunt deschizătorii de drumuri care au brevetat aceste tehnologii!

4. TEHNOLOGIA SENZORILOR DE UMIDITATE A SOLULUI O mai bună monitorizare a parametrilor solului Rețele de senzori fără fir (wireless) folosind o aplicație mobilă sau un tablou de bord web. Sisteme cu mai mulți senzori care măsoară simultan mai mulți parametri ai solului, inclusiv umiditatea, temperatura, salinitatea sau nutrienții. Învățarea automată: senzori de sol care încorporează AI și învățarea automată pentru a analiza date din mai multe surse, inclusiv senzori de sol, date meteorologice și imagini din satelit, pentru a oferi fermierilor recomandări precise.

• • •

5. IRIGAREA CU VITEZĂ VARIABILĂ (VRI) Cartografierea solului și date GPS pentru aplicarea variabilă a apei VRI de precizie utilizează senzori de umiditate a solului, date meteorologice și alte surse de informații pentru a aplica apa exact acolo unde este nevoie. Sistemele de control fără fir permit fermierilor să ajusteze ratele de aplicare a apei de la distanță, folosind o aplicație mobilă sau un tablou de bord web. AI și învățarea automată permit analiza datelor din mai multe surse, inclusiv senzori de sol, date meteorologice și imagini din satelit. Sistemele mobile de irigare, ce pot fi mutate cu ușurință dintr-o locație în alta, permit irigarea mai multor câmpuri cu un singur sistem.

• • • •


Agricultura 4.0 49


50 Hrana viitorului - Punct de vedere

Pagini realizate de IOAN VINTILĂ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cât de artificială este carnea creată în laborator!?

A

Carnea ”crescută” în laborator nu este atât de artificială pe cât s-ar crede! De ce spun asta? Există două argumente foarte puternice care susțin afirmația. Și-atunci de ce o numim ”carne sintetică”?

șa-numita ”carne artificială”, creată în laborator și lansată recent pe piața americană, putem spune că este naturală, din două motive: Ea se realizează din celule ”embrionare” pluripotente (celulele satelite fibrelor musculare scheletice), recoltate de la animalul viu, dar care apoi sunt cultivate într-un mediu nutritiv, amplasat într-un termostat special fără gravitație, unde se înmulțesc (se divid), se diferențiază și se măresc în volum (se hipertrofiază) până ce devin identice cu celulele (fibrele) musculare ale animalului de la care provin. Elementele din compoziția mediului de cultură (aminoacizi, acizi grași, glucide simple, factori de creștere, hormoni, enzime, vitamine și săruri minerale), care susțin diviziunile celulare, diferențierea și hipertrofia fibrelor musculare, sunt naturale și identice cu cele pe care le primesc acestea atunci când mușchiul scheletic se dezvoltă în interiorul organismului viu, începând cu faza embrionară și până la vârsta adultă. Diferența este aceea că aceste elemente nutritive în condiții naturale sunt primite din sânge, iar în termostat sunt adăugate de către operator. Așadar, carnea artificială creată în laborator este, de fapt, naturală, doar mediul în care se dezvoltă este artificial.

1.

Pentru a facilita înțelegerea, voi spune mai întâi că toate țesuturile care formează organele animalului, evident că și ale omului, provin din transformarea primelor celule (de aceea se și numesc celule ”totipotente” sau celule stem) care se formează în embrionul rezultat din fecundația ovulului de către spermatozoid printr-un proces de intrare în funcțiune a noii grupe de gene, numit diferențiere. În al doilea rând, voi mai spune că celulele stem nu dispar odată cu formarea completă a organelor, ci multe dintre ele rămân în structura acestora pentru a participa, pe parcursul vieții, la regenerarea țesuturilor respective după deteriorarea lor accidental. În al treilea rând, celulele sau fibrele musculare scheletice (numite și striate) sunt singurele tipuri de celule care posedă mai mulți nuclei așezați sub membranele acestora. Știința a dovedit că ele sunt, de fapt, celule stem pluripotente păstrate aici din perioada embrionară și fetală, când se dezvoltă mușchiul scheletic pentru a contribui la regenerarea acestora în cazul unei leziuni accidentale.

• •

Sursa foto: iStock.com/didesign021

2.

CE FEL DE CELULE SE RECOLTEAZĂ DE LA ANIMALELE VII?

Scanează-mă!

Primul burger cultivat în laborator a fost ”degustat” în urmă cu un deceniu. Vezi cât a costat atunci și cât costă acum un buger din carne sintetică!

15-30 septembrie septembrie2023 2023


Hrana viitorului - Punct Agricultura de vedere 4.0 51

GUST ȘI SAVOARE SPECIFICE

CUM SE CULTIVĂ CARNEA? Procesul de producere a cărnii în laborator începe cu recoltarea, prin biopsie, de mici eșantioane de mușchi scheletici, din care apoi, printr-o tehnică specială, se izolează celulele satelite fibrelor musculare și se incubează într-un mediu nutritiv special, inclus într-un termostat circular, fără gravitație, cu un nivel constant de temperatură, pH și atmosferă de bioxid de carbon și oxigen. Celulele satelite fiind pluripotente, datorită factorilor de creștere și a hormonilor, susținuți în activitate de către elementele nutritive, intră într-un proces lung de diviziune și diferențiere (noi gene intră în funcțiune), transformându-se întâi în mioblaste cu un singur nucleu, apoi se asociază unele cu altele și formează așa-numiții microtubuli, cu mai mulți nuclei, și în cele din urmă se transformă în celule sau fibre musculare scheletice, identice cu cele din mușchii speciei de la care s-au recoltat. Este carnea artificială un atentat la sănătatea umană? Scanează codul QR și află răspunsul!

La mediul de cultură se mai adaugă și niște formațiuni solide comestibile, grăsimi și arome, pentru ca celulele în dezvoltarea lor să se atașeze pentru a forma structuri tridimensionale și să capete gust și savoare specifice. Analizele obiective au stabilit că valoarea nutritivă, precum și conținutul în elemente nutritive esențiale, vitamine și săruri minerale ale cărnii artificiale sunt foarte asemănătoare cu cele ale cărnii realizate de către organismul animal. Este și firesc să fie așa, deoarece ea se construiește de către ,,mașinăria genetică” a donatorului (animalul sursă) existentă în celulele stem aduse în cultură. Puiul american și-a luat zborul din laborator! Când și unde va putea fi comercializat?


52 Monitorul culturilor în Europa

Pagină realizată de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Evenimentele meteorologice extreme din această vară au afectat culturile agricole în multe regiuni ale Europei, inclusiv România, unde porumbul şi floarea-soarelui au avut de suferit.

P

otrivit datelor publicate de ser­ viciul ştiinţific intern al Comisiei Europene (JRC) în buletinul său lunar privind starea culturilor agricole, precipitaţiile frecvente şi abundente au împiedicat recoltarea în nordul conti­ nentului, în timp ce valurile de căldură au afectat negativ recoltele din sud. La nivelul UE, impactul acestor evenimen­ te asupra estimărilor de randament (deja mediocre) a fost oarecum limitat. Prognozele de producţie pentru floa­ rea­soarelui au fost revizuite în sus, în principal datorită condiţiilor mai bune peste așteptări din Spania şi Franţa. ARȘIȚĂ ȘI PLOI TORENȚIALE Temperaturi mai calde decât nor­ malul au predominat în Europa medite­ raneană, cu ploi abundente şi furtuni cu grindină în unele zone, iar în nordul Europei s­au menţinut condiţii mai umede şi puţin mai reci decât de obicei. Ploile torenţiale, precum şi furtunile localizate, dar numeroase, şi furtunile cu grindină au cauzat daune substanţiale culturilor din nordul Italiei, Slovenia şi Croaţia. În anumite zone, Scanează-mă!

Accesează codul QR şi vezi cea mai recentă analiză publicată în Monitorul culturilor!

15-30 septembrie 2023

ploile torenţiale de la începutul lunii au­ gust au provocat inundaţii şi pagube pe scară largă asupra terenurilor agricole. CARE E SITUAŢIA LA NOI ÎN ŢARĂ? În ceea ce priveşte România, tem­ peraturile din est şi (în special) sud­est au fost, în medie, cu 1 până la 2 grade Celsius mai calde decât de obicei, dar cu valori fluctuante de la ex­ trem de cald perioade lungi şi mult mai reci decât de obicei pentru perioade foarte scurte. Temperaturile maxime au atins 36­41°C în perioa­ dele caniculare. Precipitaţiile au fost

CULTURA Total cereale Total grâu grâu moale grâu dur Total orz orz de primăvară orz de toamnă Porumb boabe Secară Triticale Rapiță Cartofi Sfeclă de zahăr Floarea soarelui Soia

media 5 ani 5,44 5,58 5,79 3,50 4,89 4,19 5,77 7,48 3,98 4,22 3,10 34,1 72,0 2,21 2,76

frecvente şi abundente în vestul şi cen­ trul României. Culturile de primăvară sunt în stare bună în zonele de vest, unde conţinutul de umiditate a solului a fost aproape sau peste medie. Cu toate acestea, aprovizionarea cu apă este o problemă în cea mai mare parte a estului Româ­ niei, cu impact negativ asupra acumu­ lării de biomasă a culturilor. Tempe­ raturile extrem de ridicate din timpul înfloririi au înrăutăţit şi mai mult si­ tuaţia. La nivel naţional, prognozele de randament pentru porumbul boabe şi floarea­soarelui au fost reduse şi mai mult sub media pe 5 ani.

randament t/ha prognoză prognoză %23 / 5ani anterioară 2023 5,46 5,44 +0 5,59 5,58 +0 5,80 5,78 +0 3,39 3,41 ­3 4,74 4,74 ­3 3,62 3,60 ­14 5,91 5,92 ­3 7,53 7,45 ­0 4,12 4,12 +4 4,29 4,31 +2 3,20 3,19 +3 34,4 34,4 +1 73,3 73,7 +2 2,12 2,18 ­2 2,86 2,82 +2

% difer. iulie ­0 ­0 ­0 +1 +0 ­1 +0 ­1 +0 +0 ­0 +0 +0 +3 ­1

Sursa foto: iStock.com/Rasica

Randament mediocru la prășitoare. Vezi unde!


53


54 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ROMÂNIA - ÎN PRIMA LINIE A EXPORTURILOR UCRAINEI

I

Căile tradiționale de tranzit al cerealelor din Ucraina pe Marea Neagră sunt blocate de Rusia. Așadar, „Coridoarele de solidaritate” rămân singura rută posibilă pentru exporturile țării vecine.

nstituirea „Coridoarele de solidaritate” terestre înseamnă, însă, costuri suplimentare. România este în prezent prin­ cipala țară de tranzit pentru cerealele ucrainene.

RUSIA STĂ BINE ÎN PROGNOZE

1.

Acordă sau nu compensații financiare? Consiliul de administrație al Comisiei Europene urmează să analizeze propunerile comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pentru a rezolva problema exporturilor de cereale ucrainene către țările din „prima linie” ­ Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România. Menține sau nu interdicția de tranzit? Wojciechowski apreciază, totodată că interdicția temporară pentru tranzitul cerealelor nu este o discrimi­ nare: ”Nu se aplică întregii UE și este văzută ca o măsură de prevenire a consecințelor negative pentru ambele părți. Importurile directe nu sunt bune pentru fermierii din aces­ te țări aflate „în primă linie”, ci și pentru Ucraina”. Președintele turc Tayyip Erdogan spune că acordul cu cereale la Marea Neagră poate fi restabilit în curând! Scanează codul QR și află detalii despre discuțiile lui Erdogan și Vladimir Putin!

2.

Sursa foto: iStock.com/Imagesines

Agenția rusă de consultanță IKAR crește prog­ noza privind producția și exportul de cereale ru­ sești: recolta din acest an atinge 140 mil. tone, față de 139 mil. tone în raportul anterior. Prognoza include 91 mil. tone de grâu, în creștere de la 89,5 mil. tone. Potențialul de export al Rusiei a crescut de la 61 la 64 mil. tone în sezonul 2023/2024, inclusiv 49,5 mil. tone de grâu. Vezi care sunt prețurile de export ale grâului din Rusia!

UE ARE DE LUAT 2 DECIZII CRUCIALE

15-30 septembrie 2023 15­30


COTAŢII BURSIERE

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor! Scanează codurile QR și află:

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 55

PIERDERI MASIVE ÎN CANADA •

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor Preţurile cerealelor agricole afișate de în Ucraina! Euronext!

GRÂUL RECUPEREAZĂ TIMID •

Contractele futures pe grâu la Bursa din Chicago au crescut marți (5 septem­ brie) cu aproape 1%, recâștigând o parte din terenul pierdut în săptămâna anterioară (4%), în principal pe fondul așteptărilor privind o producție mai scăzută în țările ex­ portatoare cheie, inclusiv Australia, unde se estimează că producția va scădea cu 800 mii de tone, până la 25,4 milioane de tone. După trei ani consecutivi de recorduri, se estimează că producția totală a culturilor de iarnă din Australia va scădea drastic. Scanează codul QR și află pe ce date se bazează prognoza Biroului Australian ABARES! Trebuie menționat și că Egiptul a cumpărat aproximativ jumătate de milion de tone de grâu rusesc într­un acord privat, reușind să negocieze prețuri mai mici decât cele oferite în tradiționalele licitații. Porumbul și soia au ”crescut” (cu 0,5%, respectiv 0,2%), pe fondul perspectivelor de secetă din vestul Statelor Unite și după ce marii jucători și­au redus poziția scurtă netă în contractele futures pe porumb la Chicago în săptămâna înche­ iată la 29 august. Iată o analiză detaliată pe marginea recoltelor prognozate și a prețurilor la principalele culturi agricole cultivate în lume!

EU PIERDE LA OLEAGINOASE Pentru a doua lună consecutiv, Strategie Grains și­a redus prognoza privind producția de oleaginoase din Uniunea Europeană până la 18,9 mil. tone, față de 19,3 mil. tone estimate în august, respectiv 19,4 mil. tone înregistrate sezonul trecut. Scăderea producției interne de rapiță a UE va fi parțial compensată de importuri, în principal din Australia și Ucraina. Viitoarea campanie de recoltare a rapiței din Canada, precum și recolta de soia din America de Sud, care va debuta la începutul anului 2024, pun presiune asupra prețurilor rapiței în UE, potrivit experților Strategy Grains, iar contractele futures COMK4 din mai pe Euronext pot scădea cu 25 de euro (26,99 USD) pe tonă. În acest sezon, statele UE ar putea recolta 10,3 mil. tone de floarea soarelui, cu 200 mii tone mai puțin decât previziunile anterioare, dar cu 10% mai mult decât în 2022. Prognoza pentru importurile de semințe de floarea soarelui din Ucraina a fost revizuită în scădere din cauza prețurilor mai puțin competitive și pe baza ipotezei că interdicția privind furnizarea de produse agricole ucrainene către cele cinci țări din estul UE va fi prelungită până la sfârșitul anului 2023. Recolta de soia în UE se va ridica la 2,84 mil. tone (prognoza ante­ rioară a fost de 2,87 mil. tone). Citește pe larg despre acest subiect, scanând codul QR!

Producția totală de grâu a Canadei este estimată la 29,5 mil. tone, cu 14,2% mai mică decât producția din 2022 și cu 6,3% sub media ultimilor cinci ani. Chiar dacă suprafața recol­ tată (10,7 mil. hectare) este cu 6,3% mai mare față de anul trecut, randamentul mediu de 2,77 tone/ha este cu 18,6% mai mic. Reamintim că recolta de grâu din 2021 de 22,4 mil. tone a fost cea mai mică din ultimii opt ani. Producția mai redusă se va reflecta într­o scădere estimată la 16,3% a exporturilor, până la 21 mil. tone. Recolta de rapiță va scădea până la 17,6 mil. tone, cu 6,1% comparativ cu anul trecut și cu 5,6% sub media ultimilor cinci ani și a doua cea mai mică recoltă din ultimii nouă ani. Producția de rapiță din acest sezon este de așteptat să fie de 1,98 t/ha, cu 8,8% mai mică față de anul trecut. Exporturile canadiene de rapiță se vor situa probabil la cel mai mic nivel din ultimii trei ani, fiind estimate la 7,2 mil. tone. Și recolta de orz a fost afectată de se­ cetă, producția estimată fiind în scădere cu 21,4% până la 2,98 t/ha comparativ cu 2022. În ciuda unei creșteri de 2,2% a su­ prafeței recoltate estimate, producția va scădea cu 20,7%, până la 7,9 mil. tone. Producția de porumb va crește cu 1,3%, până la 14,7 mil. tone în 2023, cu 5,2% mai mult decât media ultimilor cinci ani (14 mil. tone).


56 Jurnal de fermă Sursa foto: iStock.com/BitsAndSplits

Cum arată campania de toamnă pe câmpurile României? A doua jumătate a lunii septembrie găseşte fermierii în plin sezon agricol. Recolta de floarea soarelui se strânge din câmp, rapiţa se seamănă pe ultimele suprafeţe, păioasele sunt în plină desfăşurare.

C

âmpul freamătă de muncă. Po­ rumbul urmează să fie adunat ceva mai spre miezul toamnei. Nu peste tot e aceeaşi tragere de inimă. Sunt aceleaşi probleme care­i frământă pe agricultori: seceta, recol­ tele mici, costurile de producţie ridi­ cate, preţuri scăzute, venituri sub chel­ tuială, datorii rostogolite de la un an la altul... Unii fermieri spun că nu mai au su­ ficiente resurse financiare pentru un bun început de sezon agricol. BUZĂU DUPĂ 4 ANI DE SECETĂ, NU MAI CUMPĂRĂM DELOC ÎNGRĂŞĂMINTE! „La noi e dezastrul de pe lume. De patru ani de zile e secetă cruntă şi am făcut datorii de miliarde de lei vechi. Vai, mama noastră! O să însămânţăm, dar la noroc! Avem de gând să facem vreo 200 ha de rapiţă, peste 100 ha de orz şi mai bine de 300 ha de grâu. Terenul e uscătură, beton, nu altceva; nu se lipeşte plugul de sol! E al patrulea an rău!”, ne­a declarat cu amărăciune inginerul buzoian Ovidiu

15-30 septembrie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cristinescu, cel care conduce Socie­ tatea Agricolă „Recolta” Mihăileşti din satul Florica, care administrează circa 2.000 ha în Bărăganul Călmățuiului. „Îngrăşăminte nu mai cumpărăm de­ loc! Am achiziţionat anul trecut, ne­am nenorocit că au fost de trei ori mai scumpe ca anul ăsta! Le­am dat, nu au avut niciun efect, am pierdut banii şi am rămas la sapă de lemn!”, îşi varsă ama­ rul buzoianul. SECETA ȘI GRINDINA AU LOVIT RAPIȚA, PORUMBUL ȘI FLOAREA Ovidiu Cristinescu spune că a recoltat floarea soarelui şi abia a obţinut o tonă la hectar. „Floare am avut 81 ha, am pus puţină că am luat ţeapă în anii din urmă şi am redus drastic suprafaţa. Sunt cul­ tivatori care au scos şi 700 kg. Pe unele parcele a mai pustiit şi grindina.

Porumbul (180 ha) e uscat tot; e opărit şi a început să cadă pe jos! Tot grindina, ploaia şi furtuna ne­au cala­ mitat peste 200 ha de rapiţă, am de­ clarat la Primărie şi cam atât, că nu am avut asigurate culturile”, a explicat fermierul. Nici culturile recoltate nu au adus profit, doar pagubă! „La grâu, orz şi rapiţă nu am avut producţii, din cauza secetei și nici preţurile nu ne­au aju­ tat, au fost la jumătatea celor de anul trecut. Ni s­au oferit 70 de bani pentru kilogramul de orz, 80 pentru grâu, în jur de 1,70­1,80 lei pentru rapiţă şi între 1,60 şi 1,70 lei/kg pentru floare. Cum cheltuiala medie a fost de 5.000 lei/ha și toate inputurile s­au scumpit, dezastrul e asigurat! Nu avem cum să ieşim pe zero!”, a susţinut agri­ cultorul buzoian. GALAŢI CULTURI... ACCIDENTATE CLIMATIC ŞI TEHNOLOGIC! La ferma Agroind din Tuluceşti, dacă la floarea soarelui (230 ha) s­a ob­ ţinut o producţie acceptabilă, ... ››› 58


57


58 Jurnal de fermă

Am recoltat 300­400 kg de floarea soarelui la hectar, ceea ce e sub orice critică. Floarea e foarte proastă în tot judeţul Tulcea! Nici porumbul nu­i mai bun, dar vom face câteva tone la hectar. Avem 200 ha şi va trebui adunat cu grijă, mai mult pentru arendă.

Nu avem buget pentru fertilizare! Deocamdată, semănăm, dacă o fi ceva anul viitor şi va ploua, cumpărăm nişte azot, dăm acolo 200 kg la hectar şi atât! Nu mai avem bani nici de salarii! Cum să mai luăm și îngrăşăminte, mai ales că s­a dublat prețul?

Agricultor din jud. Tulcea

Agricultor din jud. Galați

CĂTĂLIN IONESCU

OVIDIU CRISTINESCU

››› 56 ...în schimb cultura de porumb a suferit mult, îndeosebi din cauza se­ cetei. Ing. Cătălin Ionescu, tehnologul so­ cietăţii, nu are motive de mulţumire. În zona în care a reuşit să irige, va face ceva recoltă de boabe, însă de pe solele cu uscăciune nu va avea prea mult de cules. Una peste alta, a estimat la vreo 5 tone/ha. Cea mai mare dezamăgire i­a pro­ dus­o grâul, unde „ne­am închis neaş­ teptat de prost!”. Semănase 540 ha şi, în urma unui tratament, plantele s­au stresat! „Au fost în zonă nişte acciden­ te despre care nu vorbeşte nimeni... S­au ars culturile de grâu! Şi asta în condiţiile în care am respectat dozele de pesticide la hectar. Explicaţiile au fost de genul: că de vină ar fi fost se­ ceta, temperaturile joase din timpul nopţii sau chiar

atacul agresiv al dăunătorilor! Nu ştim ce a fost, dar, practic, am stropit şi s­au stresat culturile foarte puternic… Eu ţin să cred că substanţele de com­ batere au fost de vină, din moment ce pe suprafeţele unde nu am mai ajuns stropitul, cultura a arătat foarte bine! Unde s­a stropit ­ atât în ferma noastră cât şi la vecini ­ cultura s­a stresat şi producţia a scăzut dramatic. Adică de la vreo 4.000, evalută înainte de tratamentul fitosanitar, am ajuns să recoltăm 2.500 kg/ha”, a susţinut ingi­ nerul de la Agroind.

achiziţionate din toamna trecută. „Şi cum încasările sunt mult sub acest nivel, rămânem şi în acest an în deficit financiar!”, o spune, cu vădită tristeţe, agronomul gălăţean.

Agricultor din ju. Buzău

RĂMÂNEM ÎN DEFICIT FINANCIAR! Recolta de grâu a fost vândută pen­ tru că „am avut datorii foarte mari pen­ tru îngrăşăminte!” La ferma Agroind Tuluceşti investiţia pe hectar s­a dus spre 5.000 de lei, din cauza preţu­ lui ridicat al îngrăşămintelor chimice

Sursa foto: iStock.com/jovanjaric

COSTIN CABUZ

Am sole unde porumbul arăta acceptabil până la fenofaza de fecundare; apoi au urmat temperaturi mari care au afectat destul de mult producţia. Au mai fost şi nişte vânturi puternice care au culcat la pământ plantele. La fel s­a întâmplat şi cu floarea soarelui.

15-30 septembrie 2023

TULCEA „AN DEZASTRUOS, PLECAT CU COSTURI EXAGERATE!” În Podişul Casimcei, semănatul rapiţei e întârziat din lipsa apei în sol. „Terenul e pregătit pentru a fi însămân­ ţat, dar seceta pedologică severă per­ sistă. Numai dacă avem condiţii bune lucrăm, altminteri semănăm degeaba şi nu are rost! Vrem să punem cam 70% din suprafaţă (2.000 ha) cu păio­ ase şi rapiţă. Prăşitoarele de primăvară sunt culturi din ce în ce mai vulnerabile la schimbările climatice”, ne­a declarat Costin Cabuz, liderul Cooperativei Agri­ cole Sâmbăta Nouă, înfiinţată în 2018. SITUAŢII DRAMATICE PE FONDUL UNUI AN PROST! „Anul acesta este dezastruos pentru că am plecat pe nişte costuri exagerate din toamnă! Avem costuri tehnologice de 5.000 de lei/ha, la rapiţă; la porumb la fel, în funcţie de cât s­a fertilizat, au fost şi unii care au forţat un pic fertili­ zarea şi nu au făcut bine. Este o problemă gravă anul ăsta. Deja au apărut situaţii disperate. Ajunşi în imposibilitate de plată, unii agricul­ tori îşi vând apartamentele ca să­şi plătească furnizorul, alţii însă au ales să renunţe la afacere şi­au scos fermele la vânzare”, a precizat Costin Cabuz.


59


60 AgroTehnologii

10 REGULI LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN PANTĂ Suprafața cu terenuri în pantă în țara noastră reprezintă 7 milioane de hectare, din care suprafața agricolă reprezintă 40%. Ce reguli trebuie să respectăm pentru a reduce pierderile prin eroziune?

P

ierderile de sol, prin eroziune, pe terenurile în pantă sunt apreciate la 150 mil. tone de sol fertil, cu 1,5 mil. tone humus și 0,5 mil. tone NPK.

PIERDERILE PRIN EVAPORARE Experimental s­a stabilit că, atunci când lucrările se execută pe curbele de nivel se înregistrează pierderi de sol ero­ dat de 7,2 t/ha, iar când se lucrează din deal în vale pierderile ajung la 50,7 t/ha. Prezența a 6 t/ha de resturi vege­ tale reduc scurgerile de apă de 30 ori și pierderile de sol erodat de 348 ori. Pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului sunt calculate atât în funcție de înclinarea pantei, cât și de expoziția terenului, astfel: S

E

V

N

Pe pante de 30%

100% 80,7% 73,2 % 52,7 %

Pe pante de 15%

100% 86,2% 88,1% 70,9%

Toate acestea ne obligă să respec­ tăm următoarele reguli.

15-30 septembrie 15­30 septembrie2023 2023

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

10 RECOMANDĂRI PENTRU TERENURILE ÎN PANTĂ Toate lucrările pe terenurile în pantă se efectuează paralel cu curbele de nivel. Arăturile nu se gră­ pează, coamele brazdelor constituind obstacole în calea apei care se scurge la vale. Pe terenurile cu pantă mai mare de 10% se folosesc pluguri rever­ sibile. Pe suprafețele cu panta mai mare de 14% brazda se răstoarnă în amonte. Pe suprafețele cu panta mai mare de 18% se folosesc trac­ toare pe șenile. Culturile foarte bune protectoare împotriva eroziunii solului sunt

1.

2. 3. 4. 5.

gramineele și leguminoasele perene, care acoperă peste 75% din suprafață. Sunt considerate culturi bune protectoare împotriva eroziunii solului cerealele păioase și plantele furajere care acoperă 50­75% din su­ prafață. Sunt apreciate mijlociu protec­ toare împotriva eroziunii solului leguminoasele anuale care acoperă 25­50% din suprafață. Sunt slab protectoare împotriva eroziunii solului culturile prăși­ toare (porumb, floarea­soarelui, cartof ș.a.) care acoperă sub 25% din supra­ față. În ceea ce privește structura cul­ turilor:

6. 7.

8.

9.

Scanează-mă!

Prin efectele pozitive ale materiei organice asu­ pra creșterii și dezvoltă­ rii plantelor le asigură acestora rezistență mărită la factorii nefavorabili precum stresul hidric, termic și chiar la boli și dăunători.


AgroTehnologii 61

Pe terenurile cu panta de 6­7% se pot cultiva și prășitoarele Pe suprafețele cu panta de 10­14% se cultivă leguminoasele anuale Pe suprafețele cu pantă de 15­18% se cultivă cerealele păioase Pe terenurile cu orice pantă se pot cultiva gramineele și leguminoasele perene Se vor folosi următoarele sis­ teme de cultură: Între parcelele cu culturi agricole se vor înființa culturi de benzi înierbate late de 4­6 metri

• • •

10. •

Se va practica sistemul de culturi în fâșii, cu lățimea în funcție de înclinarea pantei, astfel: pe pante de 10%, fâșii late de 150 m

• pe pante de 15­20%, fâșii late de 30 m • pe pantele mai mari se va practica

sistemul de culturi pe terase special amenajate

REGIMUL HIDRIC ȘI RESURSELE DE APĂ Apa a devenit factorul determinant al producției agricole. Resursele de apă trebuie gestionate cu maxim de pricepere și responsabilitate pentru a fi folosite numai în aprovizionarea plantelor de cultură. Pentru buna ges­ tionare a apei este necesar să se cunoască și regimul hidric al solurilor din fiecare zonă agricolă.Scanează codul QR și află care sunt cele 10 tipuri de regim hidric al solurilor din România!

Beneficiile agriculturii sustenabile Protejarea mediului înconjurător Reducerea cantităților de îngrășăminte și al altor produse chimice Gamă diversă și flexibilă de bune practici agricole Reduceri de cost și optimizare operațională

O tranziție ușoară spre agricultura sustenabilă începe cu finanțare de la ProCredit Bank

Susținerea potențialului de producție al terenurilor Creșterea rezilienței solurilor în fața secetei

Avantajele finanțării cu ProCredit Bank Finanțare în LEI și EURO Avans ZERO Rambursare sezonieră Finanțarea TVA-ului aferent investiției Dobândă preferențială Consilier bancar dedicat

Scanați codul și completați formularul, iar un consultant vă va contacta în scurt timp.

Obține oferta 0372-100.200 / 021-201.55.55 ROU.ProcreditBusinessDevelopment@procredit-group.com


62 Cultura mare

Ce factori putem controla în tehnologia porumbului?

Schimbările climatice sunt o realitate, nu doar o ipoteză pesimistă. De aceea, companiile din agribusiness încearcă, fiecare în felul ei, să se adapteze noilor condiții. Syngenta a ales să transmită partenerilor săi cunoaștere.

P

e 24 august, compania de semin­ țe a organizat o întâlnire în câmp, legată de cultura porumbului, la marginea Buzăului. ”Field Seeds Academy” este un nou program pe care Syngenta l­a demarat anul acesta. Inițial a fost gândit ca o rețea de platforme experimentale și de testare, specializate pe diferite culturi. Acolo, echipa de vânzări urma să poată prelua de la colegii din divizia tehnică cunoștințe noi despre produsele din portofoliul companiei. Dar apoi a venit întrebarea: „De ce să nu transmitem aceste informații și clienților noștri fer­ mieri? De ce să nu aflăm chiar de la ei ce și­ar dori și să ne consultăm?” Și așa rețeaua s­a deschis și către fermieri, după cum ne­a spus Raluca Boțan, marketing manager al Syngenta pentru regiunea Mării Negre. POLENIZAREA ÎNTRE DIFERIȚI HIBRIZI Unul dintre experimentele cele mai interesante despre ale cărui rezultate parțiale au aflat fermierii a fost cel referitor la cum e influențată poleni­

15-30 septembrie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

zarea de modul în care se cultivă la un loc hibrizi diferiți. În experiment au fost folosiți patru hibrizi diferiți, de culori diferite ­ alb, galben, portocaliu și roșu ­ pentru a urmări și gradul de combinare între ei. Experimentul se află în primul an. Până acum a rezultat că porumbul alb și cu cel galben se polenizează reci­ proc foarte ușor, iar cel roșu și cel por­ tocaliu nu au prezentat boabe de alte culori, nici măcar când semănatul s­a făcut cu boabe amestecate la un loc, și nu doar pe rânduri învecinate. SUPLIMENTUL DE AZOT ÎNSEAMNĂ, ADESEA, RISIPĂ Foarte utile s­au dovedit a fi și stu­ diile care urmăresc evidențierea core­ lației dintre densitatea de semănat și cantitatea de azot aplicată. Rezultatele

de până acum indică faptul că în ca­ zul densităților mici (65.000 ­ 70.000 boabe/ha) mărirea cantității de azot aplicată nu influențează producția. În schimb, în cazul unor densități cuprin­ se între 80.000 și 90.000 ­ 100.000 boabe germinabile/ha, o creștere mo­ derată a azotului aplicat ­ 20 kg s.a./ ha ­ poate avea rezultate benefice. Și, poate paradoxal, în cazul densităților mari ­ 100.000 boabe/ha și peste ­ su­ plimentarea cantității de fertilizant aplicată nu dă rezultate. Și rezultatele studiilor asupra modu­ lui în care densitatea de semănat sau tehnologiile aplicate ­ convenționale, no till sau minimum tillage, precum și textura solului influențează producția au stârnit interesul fermierilor. „O ZI CÂȘTIGATĂ LA RĂSĂRIRE ÎNSEAMNĂ DOUĂ LA POLENIZARE” O întrebare pertinentă legată de cul­ tura porumbului este „când semănăm?” Conform rezultatelor încercărilor fă­ cute pe platforma Field Seeds Aca­ demy de la Vernești, Buzău, în... ››› 64


63 DIN 1923 ~ 100 ANI

FARMALL A ROBUST

FIABIL

ECONOMIC

3 nț i e

G i n A

ACHIZIȚIONEAZĂ ACUM UN TRACTOR FARMALL 90A SAU 100A ȘI TE BUCURI DE ECHIPARE DE TOP: • • • • • • • •

Motor FPT Stage V de 3.6 litri în 4 cilindrii, putere nominală 90/100 CP PowerShuttle, 12 viteze în fata x 12 în spate Viteză maximă de deplasare 40Km/h Priză de putere: PTO: 540/540E/1000 rpm 3 perechi de cuple hidraulice Pompă hidraulică cu debit maxim 82 litri/min Cabină panoramică dotată cu Aer Condiționat, radio cu Bluetooth Capacitate de ridicare la capătul tiranților 4.400 kg

Imagini cu caracter informativ fără valoare contractuală. Ofertă supusă unor termene și condiții, valabilă în limita stocului disponibil. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery.

titanmachinery.ro

a r a

BONUS

PENTRU REMORCĂ


64 Cultura mare

CE POATE FACE FERMIERUL? Vorbind mai concret despre obiecti­ vele urmărite în cadrul acestui proiect de anvergură ­ ”Field Seeds Academy”, Iulian Ciobanu, directorul Syngenta România și Republica Moldova, a arătat: „De câțiva ani încercăm să ne reorientăm atenția către provocările din ferme. Sunt factori pe care îi putem controla și factori pe care nu îi putem controla. Nu vom vorbi despre ploaie sau despre «comodity prices», ci vom vorbi despre ceea ce se poate controla la nivelul fermei: La ce adâncime să semăn? Cum setez semănătorile? Ce fel de anvelope să folosesc? Cu ce densitate semăn? Cum interacționează densitatea de semănat cu cantitatea de azot utilizată? Când să aplic acest azot? Cred că acestea sunt lucruri care pot fi controlate în fermă pentru a influența po­ zitiv producția. Ceea ce ne dorim să înțele­ geți, dumneavoastră, fermierii, este că, mai mult decât hibrizii, sunt și acțiunile dum­ neavoastră în ferme!”

• • • • • •

››› 62 ...condițiile actuale este un câș­ tig să se semene cât mai devreme, imediat ce sunt îndeplinite condițiile de răsărire. „O zi câștigată la răsărire înseamnă două zile câștigate la pole­ nizare”, spun specialiștii Syngenta. Importanța acestui avans este impor­ tantă în contextul arșiței care se insta­ lează timpuriu și se prelungește zile de­a rândul. Când temperaturile cresc peste 30°C, polenizarea porumbului este foarte dificilă. La 32°C grăuncio­ rul de polen trăiește în aer cel mult un minut, iar la 35 polenizarea nu se mai produce! DIGITALIZAREA REZOLVĂ MULTE PROBLEME Un ajutor imens pentru fermieri, însă, este introducerea tehnologiilor di­ gitale. Specialiștii Syngenta au creat o platformă virtuală, susținută de o bază de date uriașă. În platformă, orice fer­ mier poate să selecteze solele pe care le lucrează, apoi să introducă datele referitoare la istoricul producțiilor din ultimii ani și la așteptările sale. După ce va selecta și grupa FAO, sistemul va întregi setul de informații cu istoricul precipitațiilor din ultimul an, cu o hartă a structurii solului și, dacă există, cu cartarea agrochimică. Pe această bază va recomanda hibrizii cei mai indicați zonei, din care fermierul îi poate selec­ ta pe cei preferați. Apoi se face o hartă cu recomandările privind densitatea de semănat și se elaborează automat har­ ta de semănat pentru utilaje.

15-30 septembrie 15­30 septembrie2023 2023

VITEZĂ ȘI PRECIZIE REMARCABILE Partenerii de la Titan Machinery, distribuitorii tractoarelor Case, au avut grijă, după cum a arătat Octavian Matei, reprezentant al departamentului „Agri­ cultură de precizie” al companiei, ca mașinile lor să aibă în dotarea standard acele componente și soft­uri care să le permită să transpună pe câmp in­ dicațiile de pe hărți. Tractoarele pot „colabora” perfect cu semănătorile Vaderstad, de exemplu, astfel încât să poată pune sămânța sub brazdă, cu rată variabilă, cu o viteză remarcabilă. Cât despre precizie, vom spune doar că utilajele numite au scris, cu o acuratețe remarcabilă, prin semănare variabilă, numele „Syngenta”, în mijlocul platfor­ mei demonstrative. COMPACTARE REDUSĂ LA MINIM Un element important este că uti­ lajele dau rezultate maxime atunci când sunt folosite și auxiliarele cele mai performante. O economie de 4% la combustibil și o tasare minimă a solului devin posibile atunci când sunt utilizate cauciucurile Michelin de nouă generație. În brazdă acestea pot fi uti­ lizate umflate la doar 0,9 bari, ceea ce reduce semnificativ tasarea și fac ca patinarea să nu existe, practic. Pe șo­ sea, în schimb, funcționează la presiu­ nea normală, de doi bari. În concluzie, parteneriatul din ca­ drul ”Field Seeds Academy” reprezintă o sursă valoroasă de soluții pentru vii­ torul fermelor românești!


65


Sursa foto : iStock.com Sursa foto : iStock.com

66 Protecția plantelor

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase

Virozele cerealelor păioase (piticirea galbenă a orzului)

CONTROLUL AFIDELOR

Evitați pierderile de recoltă încă din toamnă

Atacurile puternice ale dăunătorilor în toamnă creează pagube serioase culturilor în ciclul doi de vegetație și astfel pot înjumătăți și chiar compromite total recolta. Cum protejăm grâul și rapița de insectele dăunătoare?

S

chimbările climatice și condițiile pedologice din ultimii ani aduc cu ele noi provocări pentru fermi­ eri, în special atunci când discutăm de protecția culturilor de toamnă ­ grâu, orz, secară, rapiță și muștar. În urma acestor fenomene, în cele mai multe zone geografice ale țării, fermierii sunt nevoiți să semene culturile de toam­ nă în condiții de secetă pedologică și atmosferică, din cauza temperaturilor ridicate ale aerului. În aceste condiții pedoclimatice neprielnice, nu putem avea o cultură viguroasă și bine pregăti­ tă pentru a intra în perioada de iernare.

PROCESE FIZIOLOGICE DECISIVE PENTRU PRODUCTIVITATE Din momentul răsăririi și până la intrarea în faza de iernare, plantele de cereale trec prin câteva procese fizio­ logice foarte importante pentru viitoa­ rea recoltă, care corespund cu: Perioada formării nodului de înfrățire; Fenofaza de inițiere a fraților; Formarea primordiilor și a numărului de boabe în spic.

• • •

15-30 septembrie 2023

un articol de

Ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR Director Tehnic Summit Agro România

3.

Să utilizăm produse de protecție a plantelor pentru a menține cul­ tura sănătoasă de la răsărire și până la recoltare. CÂT DE PERICULOȘI SUNT DĂUNĂTORII DE TOAMNĂ? Condițiile pedoclimatice, cumu­ late cu celelalte elemente ce țin de tehnologia specifică culturilor de ce­ reale semănate toamna influențează dezvoltarea plantelor de cultură, însă,

CUM AJUTĂM TINERELE PLANTE? De aceea este recomandat ca atunci când pregătim tehnologia de înființare a culturii: Să utilizăm soiuri cât mai bine adaptate pentru zona noastră geografică; Să folosim sisteme și produse adaptate pentru fertilizare, pre­ cum și biostimulatori care să ajute plantele să treacă peste stresul fiziolo­ gic (consum mare de energie în forma­ rea fraților și a noii recolte) și stresul produs de factorii abiotici;

1. 2.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, Deca 2.5 EC, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.


Sursa foto : iStock.com Sursa foto : iStock.com

Protecția plantelor 67

Colonie de afide în cultura de rapiță

Atacul larvelor de viespea rapiței

schimbările climatice și toamnele lungi, cu temperaturi ridicate, favorizează dezvoltarea unor dăunători foarte im­ portanți ai culturilor, care produc pa­ gube directe și indirecte. Insectele dăunătoare, prin atacul lor toamna, afectează plantele de cultură cauzând diminuări foarte importante cantita­ tiv, precum și calitativ ale producției. În unele zone ale țării, atacurile puter­ nice ale dăunătorilor, necontrolate în toamnă, cauzează pagube în ciclul doi de vegetație (după iernare), ducând la pierderi de recoltă de 50­60%, iar în cazuri extreme pot duce la compromi­ terea totală a recoltei. Aceleași situații, menționate la culturile de cereale, le în­ tâlnim și la rapița de toamnă. AFIDELE ADORĂ TOAMNELE LUNGI ȘI CĂLDUROASE Afidele sunt specii de insecte ce produc pagube însemnate atât cerea­ lelor păioase, cât și rapiței. Cunoscute sub denumirea populară de „păduchii cerealelor”, afidele cerealelor sunt in­ secte polifage ce trăiesc în colonii, ap­ tere sau diptere cu aparat bucal care înțeapă și se hrănesc cu sucul celular. Toamnele călduroase și lungi favo­ rizează dezvoltarea coloniilor de afide, atacul, precum și migrarea lor de la o cultură la alta. Speciile de afide întâlnite în cultu­ rile de cereale sunt: păduchele ovăzu­ lui (Sitobion avenae), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis)

şi păduchele roz al gramineelor (Meto­ polophium dirhodum). VECTORI DE TRANSMITERE AI BOLILOR Pe lângă pagubele directe produse, prin migrare afidele produc pierderi foarte mari prin infestarea culturilor cu virusuri care produc virozele plantelor, cum ar fi virusul piticirii grâului (WDV ­ Wheat Dwarf Virus) sau virusul îngăl­ benirii și piticirii orzului (BYDV ­ Barley Yellow Dwarf Virus). SOLUȚIA SALVATOARE Pentru controlul afidelor din culturile de cereale, ca tratament în toamnă, Summit Agro România vă oferă soluția salvatoare: DECA 2.5 EC ­ insecti­ cid de contact din grupa piretroizilor de sinteză, ce are 25 g/L deltametrin substanță activă și acționează asupra insectelor dăunătoare prin contact și ingestie. DECA 2.5 EC are efect de șoc, com­ bate dăunătorii în stadiul de adult și larvă, acționând la nivelul sistemului nervos al insectei, producând paralizia acesteia. Indivizii paralizați nu se mai pot hrăni, iar în acest fel plantele de cultură sunt protejate. Tratamentele cu produsul DECA 2.5 EC se fac la avertizare sau la apariția dăunătorilor în cultură. Numărul de tratamente recomandat este de 1­2 pe sezon, având o protecție de 7­10 zile de la aplicare. Doza recomandată pentru controlul afidelor în toamnă este de 0,15 L/ha produs comercial. Pentru controlul insectelor dăunătoare din cultura de rapiță ­ purici

Cunoscutul produs Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în Țara Soarelui Răsare. Este omologat în România pentru culturile de rapiță, grâu, porumb, cartof, viță­de­vie, pomicultură și legumicultură, precum și trandafiri sau crizanteme și combate 19 spe­ cii de insecte dăunătoare culturilor agricole. Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, de culoare albastră, omogene, fară tendință de sfărâmare și con­ ține 200 g/kg acetamiprid ­ substanță acti­ vă aprobată pentru utilizare până în 2033 în Uniunea Europeană. ACȚIUNE RAPIDĂ, PROTECȚIE ÎNDELUNGATĂ Acțiunea rapidă a substanței active (ace­ tamiprid) asigură combaterea dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora. Formularea SG (granule solubile în apă) favo­ rizează o absorbție superioară în plantă, dato­ rită stabilității granulelor și dizolvării ușoare, fapt ce conduce la o eficacitate rapidă și la o perioadă de protecție îndelungată. Mospilan 20 SG este omologat la cultura de rapiță pentru combaterea viespei rapiței (Athalia rosae) și este recomandat a fi aplicat în tratamentul de toamnă în doză de 150 g/ha. de pământ (Psylliodes chrysocephala), puricii cruciferelor (Phyllotreta nemo­ rum) și afide (Aphis spp.), ca tratament în toamnă, vă recomandăm să aplicați produsul DECA 2.5 EC în doză de 0,15­ 0,25 L/ha. CUM COMBATEM VIESPEA RAPIȚEI? Un alt dăunător deosebit de pericu­ los în toamnă, pentru plantele de rapiță, este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei). Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este MOSPILAN 20 SG ­ in­ secticid sistemic cu efect de lungă durată, ce combate un spectru larg de dăunători din culturile agricole.


68 Protecția plantelor

Cum putem ține la distanță muștele cerealelor?

În ultimii ani, fermierii au probleme din ce în ce mai mari cu muștele cerealelor. Din cauză că nu mai avem substanțe cu care să le combatem, să vedem care sunt metodele de prevenire a atacurilor. un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MUȘTELE AU REVENIT ÎN FORȚĂ! Ei bine, substanțele sistemice, din clasa neonicotinoidelor au fost inter­ zise la nivelul UE, prin urmare în țara noastră au rămas omologate doar in­ secticide de contact, pentru tratamen­ tul semințelor de grâu sau orz. De ase­ menea fermierii fac rotații scurte sau monocultură 2 ani (chiar 3) iar, de frica secetei, seamănă din ce în ce mai tim­ puriu, chiar și cu o lună mai devreme, față de epoca oprimă. Rezultatul? Pe termen scurt nu s­au văzut efectele, dar pe termen mediu și lung a crescut atacul larvelor muștelor cerealelor. Atât de mult încât unele sole au fost compromise în toamnă. Uite­așa, avem încă un exemplu

Sursa foto: wikipedia

S

e știe că tratamentul cu insecti­ cidele sistemice proteja cerea­ lele de atacul larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides), al viermi­ lor sârmă (Agriotes spp.) al buhei semă­ năturilor (Agrotis segetum), dar aveau efect și asupra complexului de muște ale cerealelor.

clasic că niște dăunători, considerați de importanță secundară au revenit în forță, din păcate. Simptomele atacului din toamnă sunt asemănătoare pentru toate spe­ ciile de muște. Acesta are loc când plantele sunt în faza de 1­3 frunze (BBCH 11­BBCH 13). TRATAMENTUL ÎN VEGETAȚIE, O UTOPIE?! În urma atacului, frunza centrală se îngălbenește, iar aceasta se poate detașa ușor, dacă tragem de ea. Este simptomul cel mai ușor de recunoscut pentru cineva care nu este specialist în entomologie. Plantele atacate pot să fie colorate mai intens, să înfrățească mai puternic sau să stagneze în creștere.

PREVENȚIA LIMITEAZĂ ATACUL, DAR NU NE SCAPĂ DE EL! Este de reținut că rotația corespunzătoare, evitarea semănatului timpuriu, respectarea densității și adâncimii de semănat și fertilizarea ca la carte pot ține sub control atacul muștelor cerealelor. Dar acest complex de măsuri nu pot înlo­ cui de tot tratamentul seminței cu insecticide sistemice. Aceste măsuri limite­ ază atacul, dar nu ne scapă de el! Probabil că viitorul constă în găsirea plantelor rezistente care să lupte cu muștele, dar trebuie mulți bani pentru cercetare și oameni. Ori, dacă vom co­ masa cercetarea, așa cum se dorește, nu știu dacă vor fi rezultatele pozitive la care sperăm!

15-30 septembrie 2023

Datele din literatura de specialitate autohtonă au scos în evidență pierderi între 25 și 40% din producție, în urma atacului larvelor muștelor cerealelor, în toamnă! Dar, dacă atacul este ridicat, aceste pierderi pot depăși 50% sau chiar mai mult. Tratamentul în vegetație împotriva muștelor este, oarecum, o utopie. Teoretic, trebuie ampalsate la nivelul plantelor capcane adezive, iar la înre­ gistratrea maximului zborului muștelor să se facă tratamente cu un insecticid de contact. În practica agricolă nu prea s­au efectuat tratamente în vegetație, toamna, pentru combaterea muștelor cerealelor. De bază era tratamentul semințelor cu insecticide sistemice. Autorizarea temporară a acestor insec­ ticide pentru tratamentul semințelor cerealelor, în această toamnă, repre­ zintă o gură de oxigen pentru fermierii mult încercați de atacul dăunătorilor cerealelor din perioada toamnei, inclu­ siv complexul de muște. Dar, șansele de a se obține derogări și în toamnele următoare sunt pur teoretice. Tocmai de aceea este foarte im­ portant, să încercăm, pe cât putem, să adoptăm toate măsurile de prevenire ale atacului. Scopul acestor ... ››› 70


69

SOIURI NOI, PERSPECTIVE NOI. www.saaten-union.ro

GRÂU

KATARINA BARBA NOU PAPILLON CENTURION SU STINDARD NOU SU TARROCA NOU

ORZ

SU ELLEN SU LAURIELLE JAKUBUS HENRIETTE

TRITICALE

BILBOQUET

SECARĂ

TRAKTOR NOU

AMELIORĂM PENTRU VIITOR


Sursa foto: ahdb.org.uk

Larvă de musca cerealelor Sursa foto: sciencephoto.com

Musca galbenă a cerealelor (Opomyza florum)

Sursa foto: ahdb.org.uk

Sursa foto: ahdb.org.uk

70 Protecția plantelor

Atacul larvelor muștelor cerealelor (frunza centrală galbenă)

Atacul larvelor muștelor cerealelor (frunza centrală galbenă)

››› 68 ...măsuri este de a ține sub con­ trol populația muștelor cerealelor. 1. RESPECTAREA SISTEMELOR DE ROTAȚIE A CULTURILOR Din păcate, mulți fermieri nu pot să respecte această măsură, din mo­ tive economice. Se știe că, din punct de vedere fitotehnic, monocultura de grâu timp de 2 ani este permisă. Dar această regulă era atunci când se fă­ cea tratamentul semințelor cu insec­ ticide sistemice. În lipsa tratamentului

FERTILIZARE CORECTĂ VS. PREȚURI Tot în literatură se mai recomandă o fertilizare echilibrată și să nu ignorăm îngrășămintele cu fosfor. Din păcate, din cauza prețurilor prohibitive ale îngrășă­ mintelor, cum a fost în toamna trecută, mulți fermieri nu au mai putut fertiliza ca la carte. Tot cartea recomandă folosirea unor soiuri cu rezistență la atacul muștelor (cum ar fi musca de Hessa), dar nu există soiuri de grâu rezistente la complexul muștelor, adică toate speciile de muște care pot ataca cerealele în toamnă.

15-30 septembrie 2023

semințelor ar trebui să avem un asola­ ment ca la carte iar anul următor, cul­ tura de grâu să fie cât mai departe de cea din anul precedent. Sigur că aici depindem și de mărimea exploatației agricole. Este important de reținut: o rotație ca la carte poate duce la evitarea pro­ liferării populațiilor insectelor dăună­ toare grâului! Dar mai este o condiție pentru a se face o rotație ca la carte: celelalte culturi din fermă să fie rentabile și să existe o piață stabilă de desfacere. Iar pentru asta, după părerea mea, ar tre­ bui o strategie la nivel de țară, un plan pe termen lung. 2. RESPECTAREA EPOCII DE SEMĂNAT Sigur că această epocă nu mai este bătută în cuie, odată cu schimbările climatice și a toamnelor din ce în ce mai calde și secetoase. Trebuie avut în vedere că zborul majorității speciilor de muște are loc până în octombrie, chiar început de noiembrie. Ori, dacă semănăm în septembrie, cerealele vor răsări taman în perioada zborului ma­ xim al muștelor. Este de dorit ca plan­

tele să răsară când zborul muștelor este mai scăzut și, în consecință, și pre­ siunea de infestare este mai scăzută. 3. RESPECTAREA ADÂNCIMII DE SEMĂNAT A treia măsură este respectarea adâncimii se semănat. Dacă plantele sunt semănate prea la suprafață vor putea fi „victime sigure” pentru atacul muștelor cerealelor. Pe de altă parte, dacă le semănăm prea adânc pot să fie atacate de viermii sârmă. Este important să se respecte și densitatea de semănat specifică fie­ cărui soi în parte. Dacă semănăm la densități prea mari, vom avea o vege­ tație luxuriantă, tocmai bună pentru ca femelele muștelor să depună ouă. Iar multe ouă depuse înseamnă mai multe larve în lan și posibile pagube mai mari. În literatura de sepecialitate autoh­ tonă se recomandau arăturile adânci de 15­25 cm pentru încorporarea restu­ rilor vegetale. În prezent, toți mai mulți fermieri practică sistemul de minimum tillage. Acest sistem are avantaje mul­ tiple în păstrarea rezervei de umiditate în sol. Din păcate, „ajută” și majoritatea speciilor de insecte dăunătoare.


71


Sursa foto: iStock.com/Alena_Zolot

72 Analiză Ferma

Avem lege, avem și susținere, dar n-avem perdele! Perdelele forestiere sunt un mijloc eficient de adaptare la schimbările climatice. O recunosc specialiștii, fermierii și autoritățile. Cu toate acestea, nu se mișcă mai nimic în direcția înființării lor...

P

erdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole au fost o componentă a peisajului din estul și sudul României până în anii 50. Apoi au fost desființate cu o viteză incredi­ bilă și cu o inconștiență pe măsură. Re­ zultatele au început să se vadă repede, dar au fost ignorate.

PERDEAUA FORESTIERĂ, OBIECTIV DE UTILITATE PUBLICĂ? Până în urmă cu aproximativ două decenii, schimbările climatice nu pă­ reau prea grave, cel puțin pentru cei care nu aveau nici o viziune asupra viito­ rului. Apoi, problemele s­au accentuat... În ultimii ani a devenit evident cât de importante sunt aceste fâșii de protecție pentru culturile agricole și nu numai. Sau, mai exact spus, ar fi importante, căci acum nu mai există decât pe alocuri și asta grație unor fer­ mieri înțelepți care au știut să înțeleagă încotro se îndreaptă lucrurile.

15-30 septembrie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Toate forurile științifice românești au atras atenția asupra necesității re­ înființări perdelelor forestiere de pro­ tecție. Ba chiar a fost întocmită și o lege în acest sens: Legea 289/2002. Potrivit acestui act normativ, care a fost republicat și modificat în mai multe rânduri, rețeaua de perdele fores­ tiere de protecție formează Sistemul Scanează-mă!

Experimentări riguroase au dovedit că perdelele ocupă numai 3­4% din suprafaţa de teren, în schimb asigură sporuri de producţie de peste 35 la sută!

național al perdelelor forestiere de protecție. Realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție se declară de utilitate publică. Articolul 33 al legii mai specifică și că „fondurile necesare pentru finanțarea de la bu­ getul de stat a perdelelor forestiere de protecție vor fi solicitate anual de către direcția de specialitate din cadrul auto­ rității publice centrale care răspunde de silvicultură până la data de 30 mai, pentru a fi incluse în bugetul de stat pentru anul următor, cu destinația res­ pectivă”. NICI O FAPTĂ BUNĂ NU RĂMÂNE... NEPEDEPSITĂ! Așadar, după cum se vede, la capito­ lul legislație stăm cât se poate de bine. Dacă e să mai adăugăm și alte preve­ deri, putem pune pe listă PNS și PNRR. Numai că, în stilul pur românesc pe care îl cunoaștem atât de bine, ... ››› 74


73

PROTECȚIA EFECTIVĂ A CEREALELOR CIECH Agro România oferă o gamă largă de produse pentru protecția culturilor. EFICIENȚĂ

siguranța combaterii bolilor și buruienilor din culturile de cereale

FIABILITATE

bazată pe substanțe active cunoscute și testate în agricultură

VERSATILITATE

protecția culturii în fiecare fază de creștere a plantelor

www.ciechagro.ro Produsele de protecție a plantelor trebuie utilizte în condiții de siguranță. Înainte de fiecare utilizare, citiți informațiile de pe etichetă și informațiile despre produs. Familiarizați-vă cu riscurile și respectați măsurile de precauție enumerate pe etichetă.


74 Analiză Ferma ››› 72 ... atunci când e să vorbim despre fapte, discuțiile se opresc. Nu prea avem despre ce vorbi. Cel puțin la capi­ tolul „ce s­a făcut”! Singurii care pot spune ceva sunt o mână de fermieri care au înființat perdele agricole de protecție prin eforturile proprii și pe cheltuiala lor. În fruntea acestora s­a aflat inimosul ve­ teran al agriculturii românești, Dumitru Manole. A plantat peste 350 ha de per­ dele în județul Constanța, în jurul locali­ tăților Amzacea, Cobadin și Viișoara. În Oltenia, în județul Dolj, între 2006 și 2022, Mihai Anghel a reușit să înfiin­ țeze 600 ha de perdele forestiere. Însă, cu toate că există legea care ar trebui să permită finanțarea de către stat a acestor lucrări, oamenii au tre­ buit să suporte toate cheltuielile. Ba, pe deasupra, să mai aibă și alte probleme pentru că au făcut, în loc să stea!

AVANTAJELE PERDELELOR

restiere, inclusiv cele de acum mai bine de 150 de ani, erau constituite predomi­ nant din salcâm. Ba chiar, în 2008, cu sprijinul secretarului științific al Acade­ miei de Studii Agricole și Silvice, Marian Ianculescu, au fost înființate și două pepiniere, la Medgidia și la Plopeni. ȘI AU APĂRUT SURPRIZELE... Conform unei clasificări a speciilor, realizată de organisme din străinătate, salcâmul este considerat o specie in­ vadatoare. Ca atare, nu se pot acorda subvenții, de niciun fel, pentru culti­ varea sa. Ba chiar este încurajată dis­ trugerea salcâmilor. Și, bineînțeles că niciun reprezentant al autorităților ro­ mâne nu s­a dus la Bruxelles să ceară o revizuire sau o derogare. Deși argu­ mente există, și încă solide! În concluzie, faceți perdele, dacă vreți, dar pe banii voștri și fiți fericiți că nu vă și sancționăm! Cam așa s­ar ”traduce”, într­o singură frază, mesajul guvernelor de până acum referitor la această chestiune. În anul acesta, conform estimărilor de până la sfârșitul lunii august, la Amzacea, la Sport Agra, sporul de pro­ ducție realizată pe solele protejate de perdelele forestiere a fost de 30%, conform declarațiilor domnului Manole! Oare nu e un argument suficient?

Sursa foto: iStock.com/gyro

Primul român care a semnalat necesitatea şi utilitatea acestor per­ dele forestiere a fost marele agronom şi om politic Ion Ionescu de la Brad, prin anul 1860. Pentru a convinge mai bine proprietarii de terenuri agricole despre rolul perdelelor forestiere de protecţie, a trecut la plantarea acesto­ ra în anii 1870­1872, prin propria moşie de la Brad­Roman, având ca scop “a crea adumbriri contra vântului”. Scanează codul QR și află cum ne pot proteja perdelele forestiere de un eventual dezastru?

FĂ PERDELE, DACĂ AI CU CE! La ora actuală, în situația de fapt, plantarea unei perdele forestiere de­ vine o întreprindere riscantă. În primul rând e nevoie de o aprobare pentru schimbarea destinației terenului, res­ pectiv pentru transformarea sa din teren agricol în teren forestier. Până la urmă, un lucru realizabil, dacă discuți despre un teren asupra căruia ai drep­ tul de proprietate. Dar, dacă e în discuție un teren pe care îl ai în arendă, lucrurile se schim­ bă fundamental. De cele mai multe ori, proprietarii unor terenuri mici, date în arendă marilor fermieri, nu își dau acordul. Și nici fermierii nu riscă să facă investiția pe un teren asupra că­ ruia nu au garanția dreptului de folo­ sință pe un termen mai lung. Poate că noua lege a arendei va schimba ceva în acest sens. O altă piedică o reprezintă lipsa ma­ terialului semincer. Deocamdată, doar cu mare greutate pot fi procurați puieți de stejar roșu ori alte specii recoman­ date pentru înființarea perdelelor fo­ restiere de protecție agricolă. În lipsa acestora, Dumitru Manole a apelat la salcâm. O specie răspândită și care se pretează perfect condițiilor din câmpiile Dobrogei. De fapt, dacă e să facem o paranteză, vechile perdele fo­

15-30 septembrie 2023


75

CU BATTLE® DELTA BĂTĂLIA ÎMPOTRIVA BURUIENILOR ESTE DEJA CÂȘTIGATĂ

Battle® Delta

GRÂU DE TOAMNĂ - ORZ - TRITICALE - SECARĂ

Erbicid

- Erbicid nou, cu aplicare în pre și post-emergență timpurie la culturile de cereale păioase

COMBATERE ÎN PRE-EMERGENȚĂ ȘI POST-EMERGENȚĂ TIMPURIE

- Eficacitate ridicată împotriva buruienilor cu frunză lată și a celor graminee, inclusiv asupra celor mai dificil de combătut: Avena spica-venti, Alopecurus myosuroides, Galium aparine, Papaver rhoeas, Veronica spp.

EFICACITATE RIDICATĂ UȘOR DE FOLOSIT

UTILIZAŢI PRODUSELE DE PROTECŢIA PLANTELOR ÎN SIGURANŢĂ ŞI CU RESPONSABILITATE. CÂND APLICAŢI PRODUSE PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR, URMAŢI ÎNTOTDEAUNA INSTRUCŢIUNILE MENŢIONATE PE ETICHETĂ.


76 AgroTehnologii

Sursa foto: iStock.com/dohtar

Pagină realizată de VASILE POPESCU | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

10 motive pentru extinderea suprafețelor împădurite

Pădurea este apreciată ca fiind plămânul perfecționat al pământului. În timpul unui an, 1 hectar de pădure absoarbe 30-80 t praf, fixează 8-10 t carbon și degajă 10-12 t oxigen! DE CE AR TREBUI SĂ CREASCĂ SUPRAFEȚELE CU PĂDURI? Pădurea reglează ciclul apei, menține constant debitul, reține precipitațiile, întârzie topirea zăpezii și apa se infiltrează în sol favorizând apa­ riția izvoarelor. Având suprafața foliare mare, asi­ gură captarea cantităților mari de CO2 în procesul de fotosinteză, redu­ când din concentrația gazelor cu efect de seră. În pădure se găsește o diversi­ tate de arbori, arbuști și iarbă

care asigură biodiversitatea. Datorită litierei și gradului ridicat de porozitate asigurat de țesă­ tura sistemului radicular, mare parte din apa din precipitații se infiltrează în sol, evitând eroziunea, alunecările de teren și inundațiile. Prin fotosinteză, se realizează o cantitate de biomasă de 3­4 ori mai mare decât la culturile agricole, fără a se administra nici un fel de îngră­ șământ. Fotosinteza netă pe un teren agricol este de 290 g/m2/an, pe când în pădure este de 580 g/m2/an! Pădurea, exploatată în regim sil­ vic controlat, asigură canitități importante de masă lemnoasă. Pădurea poate furniza fructe, ciu­ perci, plante medicinale și vânat, asigurate în mod natural. Prezența teilor, salcâmilor și a duzilor în pădure, asigură dezvol­ tarea apiculturii și sericiculturii în zona respectivă. Pădurea existentă în apropierea localităților îmbunătățește regi­ mul de viață al oamenilor prin reduce­ rea vitezei vântului cu 25­50%, creș­

1.

4.

2.

5.

3.

PĂDURI MAI PUȚINE, SECETĂ MAI MARE! În anul 1800, în România erau 8,5 mil. ha de pădure iar în prezent sunt cu 2 mil. ha mai puține păduri. În trecut, suprafețele mai mari ocupate cu pădure pe glob făceau ca o secetă să apară la doar 50 ani însă, pe măsură ce s­a redus suprafața împădurită, seceta a apărut la 40 ani, la 25 ani, apoi la 10 ani iar în prezent seceta e la ordinea zilei. Conform aprecierilor FAO, în ultimii 50­ 60 ani frecvența secetei a crescut de 8 ori.

15-30 septembrie 2023

6. 7. 8.

9.

În zonele împădurite circuitul apei din precipitații este: 65% reține solul, 15% ajunge în pânza freatică, 15% se evaporă și doar 5% se scurg la suprafața solului! terea umidității atmosferei, reducerea diferenței de temperatură între zi și noapte cu 6,2°C, aer curat, oxigenat, amortizarea zgomotelor etc. Toate aceste avantaje pădurea la oferă fără mari intervenții ale omului decât să­l extindă suprafa­ țele și să interzică defrișările ilegale. România poate arăta ca o grădină când vor fi împădurite toate terenurile im­ proprii agriculturii, când de­a lungul cursurilor de apă se vor crea zăvoaie și când se vor înființa perdele forestiere de protecție!

10.


77


78 CarbonFarming

Sechestrarea carbonului: câți bani câștigă fermierii?

180.000 hectare de teren din cele 1,8 milioane înscrise în programul Agreena pentru sechestrarea carbonului se găsesc în România. Lista înscrierilor e deschisă. Ce trebuie să facă fermierii care doresc să intre și ei în sistem?

S

olul este poate cel mai de preț capital al unei ferme. De aceea, conservarea și restaurarea sa ar trebui să fie o preocupare crucială a oricărui agricultor. Iar dacă asta merge împreună cu sechestrarea carbonului, ca o formă de luptă împotriva schim­ bărilor climatice, este cu atât mai bine. Dar când din acestea două mai ies și bani suplimentari, atunci este ideal! Și Agreena face ca lucrurile să se petreacă astfel... 180.000 HA ÎN ROMÂNIA Programul Agreena a debutat în ur­ mă cu patru ani, fiind dezvoltat, la înce­ put, în Danemarca. La ora actuală, 1,8 milioane de hectare de teren, din 17 țări, sunt înscrise în acest program, după cum ne­a spus Mihaela Vasile, repre­ zentant al firmei. Dintre ele, 180.000 se găsesc în România.

32 EURO/TONA DE CO2 SECHESTRAT Pentru fiecare tonă de dioxid de car­ bon sechestrat, fermierul primește un certificat verde de carbon, pe care îl poa­ te păstra sau vinde pe piața voluntară a certificatelor de emisii de carbon. Anul acesta, fermierii au primit pentru certifi­ catele din 2022 câte 32 de euro/bucată.

15-30 septembrie 15­30 septembrie2023 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CUM FUNCȚIONEAZĂ PROGRAMUL? Fermierii care doresc să treacă la o agricultură conservativă pentru sol ­ adică la sistemul minimum tillage sau no till ­ se adresează firmei. Specialiștii de la Agreena verifică dacă noul sistem de lucru din fermă corespunde stan­ dardelor adoptate pentru păstrarea calității solului și, în funcție de rezultat, aprobă înscrierea. Urmează apoi moni­ torizarea calității solului din fermă. Aceasta se face atât prin satelit, dar și direct. Pe baza acestei monitorizări este evaluată cantitatea de dioxid de carbon care a fost sechestrată în sol sau extrasă din atmosferă. AGREENA ȘI IPSO - ALIAȚI PENTRU UN MEDIU MAI CURAT Agreena a încheiat un parteneriat strategic cu firma IPSO, cunoscut dis­ tribuitor de utilaje agricole. În acest fel,

doritorii de a se înscrie în program au acces mult mai ușor la informații. De fapt, înscrierea este foarte sim­ plă: doritorii au o discuție cu un repre­ zentant al firmei, în cadrul căreia se completează un chestionar, referitor la tehnologiile utilizate în fermă. Urmează apoi validarea înscrierii și monitorizarea. CE TREBUIE SĂ FACĂ FERMIERUL? Practic, în afară de a respecta prin­ cipiile impuse de agricultura conserva­ tivă pentru sol, fermierului nu îi revin nici un fel de obligații suplimentare. El trebuie doar să renunțe la operațiunile clasice precum arătura adâncă și al­ tele și să le înlocuiască cu trecerile cu combinatoare speciale sau să adopte semănatul direct. În fiecare an, pe baza evaluării rezultatelor, partenerul pri­ mește certificatele de carbon pentru dioxidul de carbon fixat în ferma sa cu un an în urmă. În concluzie, iată o cale pe care fer­ mierii pot obține un venit suplimentar ca o recompensă pentru efortul de a asigura conservarea solului și a lupta împotriva schimbărilor climatice!


79

STOP! pesticide contrafăcute și ilegale! Atenție agricultori, infractorii vă fură munca!

Nu vă lăsați păcăliți și NU cumpărați produse contrafăcute! Produsele contrafăcute sunt ilegale și vă pot distruge culturile!

Atenție! Au fost identificate pe piață produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, cu etichete în limba maghiară, ucraineană etc., în diverse ambalaje. Aceste produse au un conținut și proprietăți fizico-chimice total diferite de cele ale produsului original omologat în Romania, care este produs de către compania japoneză Nisso Chemical Europa și comercializat exclusiv în România de către Summit Agro România și partenerii săi. Aceste produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, nu au fost omologate și testate în România și vă pot distruge culturile, vă pot polua terenurile și producția agricolă. Pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor, recoltele compromise cu asemenea produse contrafăcute trebuie distruse, întrucât conțin reziduuri de produse neomologate în România și nu vor fi acceptate pentru comercializare de către rețelele de magazine alimentare din țară și la export. În partea dreaptă, vedeți cum arată SINGURUL PRODUS ORIGINAL MOSPILAN 20 SG, omologat în România și folosit cu succes de peste 20 de ani de către agricultori. În partea stângă, vedeți cum arată unul din produsele contrafăcute, de care trebuie să vă feriți. Haideți să facem împreună SCUT împotriva comercializării și utilizării de produse contrafăcute în agricultură! Pentru aceasta, vă rugăm să ne transmiteți la adresa de e-mail sesizari@sumi-agro. ro orice situație ce vă ridică suspiciunea comercializării de produse CONTRAFĂCUTE din portofoliul Summit Agro România. Vă asigurăm că Summit Agro România ia toate măsurile necesare pentru depistarea și înlăturarea produselor contrafăcute de pe piață. Produsele contrafăcute produc prejudicii importante atât fermierilor și consumatorilor de produse agricole, precum și companiei Summit Agro România și partenerilor săi. Summit Agro. O companie Sumitomo Corporation.

www.sumi-agro.ro


80 Jurnal de campanie

PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA

LA RECOLTAT CARTOF CU COMBINA AVR PUMA 4

Am fost la recoltat cartofi cu combina AVR Puma 4, importată în România de Cormana Machinery SRL. Vă spunem de ce este o investiție profitabilă pentru cultivatorii de cartofi și ce părere are fermierul care a testat combina în ferma sa. un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

zőcs József, administratorul fer­ mei Bioplant SRL din județul Co­ vasna, lucrează, împreună cu fiul său, 530 de hectare de teren arabil, din care 210 hectare sunt cultivate cu car­ tofi. Pe circa jumătate din această su­ prafață cultivă soiuri de cartofi pentru consum, în timp ce peste o treime din suprafață este cultivată cu soiuri de cartofi pentru indus­ trializare, iar restul cu cartofi de sămânță.

De la stg. la dr.: Marius Siriac - Manager vanzari, Herre Heeres - Brand manager și Mathijs van den Hooff - mecanic specialist AVR/Cormana, alături de fermierul Szőcs József

15-30 septembrie septembrie2023 2023

PESTE 6.000 DE TONE AJUNG ÎN SUPERMARKETURI ȘI LA PROCESARE Ferma Bioplant livrează anual 3.500­ 4.000 de tone de cartofi de consum către supermarketuri și 2.000­2.500 de tone de cartofi pentru procesare. Are spații de condiționare și de depozi­ tare, în depozite climatizate, pentru aproape 4.500 de tone de cartofi.

Ferma exploatează terenuri atât în Sânzieni, cât și în Cernat, localitatea unde am fost la recoltat cartofi cu mașina autopropulsată AVR Puma 4. AVR PUMA 4, PRODUCTIVITATE MARE, PIERDERI MICI Anul acesta, recoltatul cartofilor în ferma Bioplant a început la fina­ lul lunii august, cu trei combine pe câte două rânduri, cu care recoltează, cu fiecare, câte 2­2,5 hectare pe zi.


Jurnal de campanie 81

Aflați detalii despre combina de recoltat cartofi AVR Puma 4 și despre oferta de utilaje agricole din portofoliul Cormana pe site‑ul companiei: www.cormana.ro

Suntem conștienți că un utilaj performant trebuie să vină cu servicii post-vânzare și cu tehnicieni pe măsură MARIUS SIRIAC

director vânzări Cormana Machinery România

”Cu combina AVR Puma 4 putem recolta o suprafață de trei ori mai mare pe zi, dar intervine limita­ rea de perisabilitate și de trans­ port. Combina trebuie reglată pentru fiecare soi de cartof și pentru fiecare parcelă în parte, pentru a avea debitul optim de cartofi și de pământ pe bandă, astfel încât să obținem cel mai mic procent de cartofi loviți. Dacă mer­ gem cu foarte puțin pământ, vor fi mai mulți cartofi loviți, deci cresc pierde­ rile”, explică Szőcs József. LUCREAZĂ BINE ÎN SOL UMED ”O altă diferență importantă față de combinele cu care lucrăm acum este

aceea că cu combina AVR Puma se poate lucra mult mai bine în condiții de sol umed”, adaugă fermierul din Covasna.

„Cormana a demonstrat capacitatea AVR de a recolta cartofi cu succes în diverse circumstanțe, de sol uscat sau umed. Acest lucru este posibil datorită faptului că mașinile de recoltat AVR pot fi configurate prin mai multe module de curățare, precum Varioweb cu role axi­ ale, role transversale, curele cu țevi în combinație cu dispozitive de curățare sub formă de ”degete”. Datorită modi­ ficării setărilor, combina AVR Puma 4 fiind bine configurată, a fost posibil să se recolteze cartofii în condiții dificile de sol umed și lipicios, în timpul... ››› 82


82 Jurnal de campanie

››› 81 ... demonstrației de la Bioplant”, a explicat Herre Heeres, Brand manager/ Manager vânzări AVR/Cormana.

BUNCĂR DE 8 TONE Motorul Volvo Stage V de 12,8 litri (469 CP sau 1 CP la 50 kg) face din combi­ na AVR Puma 4 un utilaj pu­ter­nic,­iar­cu­buncărul­ de­8­tone,­care­poate­fi­ des­căr­cat­în­timpul­mer­ su­lui,­ se­ poate­ câștiga­ timp­prețios­la­recoltare.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

ACCES UȘOR PENTRU SCHIMBAREA PIESELOR Szőcs József susține că un alt avan­ taj al utilajului este și faptul că ”piesele de uzură sunt mai puține și se schimbă mult mai ușor față de alte mașini de recoltat cartofi, fără să fie nevoie să fie demontată o mare parte din combină”. ”Suntem conștienți că un utilaj per­ formant trebuie să vină cu servicii post­vânzare și cu tehnicieni pe mă­ sură”, spune Marius Siriac, director vânzări Cormana Machinery România. ”În momentul de față avem doi me­ canici pentru service. Pe viitor, la fie­ care două săptâmâni, vom avea câte o echipă de la firma din Olanda care va instrui mecanicii noștri din țară. Asigu­ răm piese de schimb în termen foarte scurt, de câteva zile, și service, inclusiv pentru fermierii din România care au achiziționat mașini de recoltat AVR direct de la producător”, adaugă reprezen­ tantul Cormana Machinery.


Jurnal de campanie 83

CORMANA MACHINERY

Informații despre cum puteți programa o demonstrație cu combina AVR Puma 4 în ferma dumneavoastră: Marius Siriac, tel. 0743.090.013

TOCĂTOR DE VREJURI ÎNCORPORAT Brandul producătorului belgian AVR este extrem de cunoscut și popular printre cultivatorii de cartofi din țările din vestul Europei. Combina AVR Puma 4 este echipată, în partea frontală, cu tocător de vrejuri, ceea ce scutește o lucrare suplimen­ tară și reduce, astfel, costurile în fermă. Sistemul de copiere cu un singur ax central asigură o copiere uniformă a terenului. Reglajele și setările com­ binei se pot face rapid și ușor din ca­ bină, iar modulul de curățare Varioweb permite reglarea continuă a intensității de curățare, pentru toate condițiile de recoltare.

INVESTIȚII OBLIGATORII LA CULTURA CARTOFULUI ”O astfel de investiție este rentabilă pentru o fermă care are cel puțin 200 de hectare cu cartofi. Trebuie să fa­ cem investiții în utilaje specializate pentru cultura cartofului, pentru că nu mai este forță de muncă pentru acest domeniu. Și așa suprafețele cu cartofi au scăzut foarte mult în ultimii ani, iar costurile au crescut foarte mult. Pen­ tru un hectar de cartofi, cu sămânță din import, cheltuielile au ajuns anul acesta la circa 6.000 euro”, susține Szőcs József.

Cormana Machinery România, unicul im­ portator autorizat al combinelor de recoltat cartofi­AVR­în­România,­este­o­firmă­relativ­ nouă­pe­piața­din­România,­însă­are­avan­ ta­jul­ experienței­ și­ expertizei­ companiei­ mamă­ GroeNoord,­ una­ din­ cele­ mai­ mari­ firme­din­Olanda­ce­activează­în­domeniul­ me­ca­nizării,­cu­19­filiale­în­toată­țara. PORTOFOLIU DE UTILAJE PENTRU DIVERSE CULTURI Pe­lângă­brandul­AVR,­Cormana­mai­co­ mer­cia­lizează­în­România: Utilaje ScanStone, tot pentru cultura cartofului; ­ Utilaje­CANN­pentru­cultura­de­cânepă; ­ Utilaje­Kemper,­RMH­Agri­și­Schuitemaker­ pentru culturi furajere; ­ Mașini­de­împrăștiat­dejecții­Veenhuis; Echipamente pentru transport Kröger; ­ Încărcătoare­telescopice­și­telehandlere­ Giant.­ Toate­utilajele­comercializate­în­România­ de­Cormana­sunt­deja­în­curs­de­înscriere­în­ baza­de­date­a­AFIR. „Pe­ lângă­ Puma­ 4,­ AVR­ are­ și­ alte­ tipuri­ de­mașini­de­recoltat­cartofi.­În­gama­lor­de­ produse,­ sunt­ disponibile­ mașini­ optime­ de­ re­coltat­atât­pe­2­rânduri,­cât­și­pe­1­rând.­De­ asemenea, pentru cultivarea solului, planta­ rea­și­manipularea­cartofilor­în­depozite,­AVR­ are­diverse­soluții­pe­care­Cormana­le­ofe­ră­în­ România”, a precizat Marius Siriac, directorul de­vânzări­al­Cormana­Machinery­România.­ Gama­completă­de­pro­ duse­și­servicii­a­firmei­ AVR, pe care Cormana Machinery­le­oferă­în­ România,­o­puteți­găsi­ pe­site­ul:­www.avr.be.­

• • • • • •

Cu combina AVR Puma 4 putem recolta o suprafață de trei ori mai mare pe zi. SZŐCS JÓZSEF

Administratorul fermei Bioplant SRL, jud. Covasna

Marius Siriac


84 Utilaje agricole

De ce a ales Maxagro să taseze silozul cu SilaPress?

În ferma de bovine a societăţii Maxagro, vacile ascultă muzică simfonică de dimineaţa până seara pentru a da un litru de lapte în plus, iar silozul de porumb este tasat cu SilaPress pentru un furaj de cea mai bună calitate. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

ompactarea silozului de porumb este un aspect esenţial pen­ tru asigurarea calităţii hranei şi menţinerea valorilor nutritive ale fura­ jelor pentru vacile de lapte. La un efectiv de 2.700 de animale, din care 1.100 de vaci la muls, bucătă­ ria furajeră reprezintă o verigă impor­ tantă în economia fermei societății Maxagro, din judeţul Timiş. Aici, silozul de porumb constituie cam 60% din raţia furajeră zilnică a vacilor, motiv pentru care se acordă o atenţie deo­ sebită calității materialului recoltat. De aceea, silozul de porumb este tasat cu SilaPress, un utilaj special creat pen­ tru a asigura o compactare uniformă a silozului, reducând timpii de lucru şi costurile operaţionale.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

CE ÎNSEAMNĂ UN SILOZ DE CALITATE? „Ca să obţii un siloz de foarte bună calitate e nevoie de câteva elemente importante: În primul rând, tocătura trebuie să nu fie nici prea mare, nici prea măruntă. Iar masa de însilozat trebuie tasată cât se poate de bine, pentru a asigura anaerobioza. Bacteriile lactice se dez­ voltă într­un mediu profund anaerob. Dacă ajunge aer la ele mor. Practic, cu cât este tasat mai bine, cu atât fermen­ tează mai bine. În linii mari, temperatura masei de însilozat nu ar trebui să crească cu mai mult de 3­4 grade peste temperatura normală, altfel silozul se degradează. Iar pentru asta e nevoie de o tasare

• •

Genetica la vaci a evoluat foarte mult. Dacă în urmă cu zece ani administrarea a 22-23 kg de substanţă uscată reprezenta o mare performanţă, astăzi există ferme care oferă şi 29 kg de furaj pe cap de animal MARIUS UICOABĂ

Manager Fides Agro România


Utilaje agricole 85 excelentă. Tractoarele mari, în special cele pe şenile, sau buldozerele prin natura lor au fost concepute pentru a nu tasa solul. Or, pe noi chiar asta ne interesează, să tasăm cât mai bine! SilaPress, cu roţile sale metalice, asta face, tasează foarte bine silozul”, ne­a explicat Marius Uicoabă, managerul Fides Agro România, compania care comercializează pe piaţa noastră acest tip de echipament. TASARE DUPĂ PRIMA REMORCĂ DESCĂRCATĂ Rola de presare poate avea diferite lăţimi de lucru. Modelul livrat la Maxagro are 11 roţi de tasare şi o lăţime de 3 metri. Specialiştii recomandă ca lăţi­ mea SilaPress să depăşească lăţimea tractorului pentru ca operatorul să se apropie cât mai mult de marginea celu­ lei. Astfel nu vor exista acele pierderi de lângă pereţii silozului. De asemenea, foarte important este ca tasarea să se facă încă de la începutul amenajării si­ lozului, de la primul strat aplicat. Cu cât stratul este mai mic, să zicem între 15 şi 20 cm, cu atât şi tasarea va fi mai bună. De aceea, utilajul ar trebui să intre în lucru după fiecare remorcă descărcată şi imediat după ce masa de însilozat a fost împrăştiată uniform în celulă”, a detaliat Marius Uicoabă.

Laurenţiu Căprioru FURAJUL PENTRU UN AN DE ZILE „Absolut toţi clienţii cărora le­ am livrat până acum un echipament SilaPress s­au declarat extrem de mulţumiţi. Sunt fermieri mari care au declarat că aceasta ar fi cea mai bună achiziţie pe parte tehnică. Nu poţi înţelege ce avantaje aduce un astfel

de utilaj până nu îl încerci. Pentru că nu este nici strălucitor, nu are nici desene frumoase pe el, însă e un echipament deosebit de valoros și îşi face treaba pentru care a fost gândit. Ferma de vaci este un business, iar ţinta princi­ pală este producţia de lapte. Mulţi însă nu acordă o atenţie deosebită calităţii furajului. Pregătirea silozului înseamnă mâncarea pe un an de zile şi ea trebuie realizată perfect. Dacă silozul nu e bine tasat, el se aprinde, adică creşte tem­ peratura. Fiecare grad în plus înseam­ nă consum de energie. Or, acea ener­ gie nu mai ajunge în hrana animalelor”, susţine Marius Uicoabă. UN PLUS PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR Laurenţiu Căprioru, şeful fermei zootehnice, consideră că achiziţia SilaPress reprezintă şi un mare avan­ taj pentru sănătatea animalelor. „Pen­ tru că tasarea silozului este extrem de importantă în vederea evitării apariţiei acelor goluri de aer care pot ... ››› 86 Scanează-mă!

Denis Dorobanţu

Urmărește imagini video din timpul demonstrației de lucru cu SilaPress!


86 Utilaje agricole ››› 85 ...afecta calitatea furajului. Îm­ piedică dezvoltarea mucegaiurilor şi, în final, ne ajută să creştem producţia de lapte. Pe lângă asta, datorită aces­ tei tasări continue, capacitatea de stocare în celula de siloz a crescut cu aproximativ 10%”, a constatat medicul veterinar. Maxagro deţine nu mai puţin de şase celule pentru depozitarea silozului de porumb, cu o capacitate totală de sto­ care ce ajunge la 30.000 de tone. MUNCA S-A SIMPLIFICAT Utilajul a ajuns în ferma din Gătaia în luna iulie, iar la sfârşit de august s­a apucat serios de treabă. Înainte de a utiliza SilaPress, tasarea silozului la Maxagro se făcea cu tractoare de mare tonaj. Acum, cu această achiziţie, lu­ crurile s­au simplificat foarte mult. „Am reuşit să reducem timpii de lucru, făcând totodată economii importante de carburant, pe lângă faptul că avem

AMORTIZARE RAPIDĂ Deşi vorbim de un echipament ieftin, undeva la 10.000 de euro, acesta poate să­ţi asigure acea plusvaloare de care ai avea ne­ voie pentru a­ţi creşte profitabi­ litatea afacerii. Practic, costurile de achiziţie se pot amortiza într­un singur sezon, ne­a asigurat repre­ zentantul Fides Agro.

15-30 septembrie septembrie2023 2023

speranţa că vom obţine un siloz de calitate mai bună”, a ţinut să precizeze Laurenţiu. PORUMB DE 3 METRI ÎNĂLŢIME Anul acesta, porumbul siloz a fost cultivat pe o suprafaţă de 600 de hec­ tare, iar producţia medie la hectar este estimată la 50 de tone. „Datorită faptului că am semănat, am erbicidat şi recoltăm în perioada optimă, putem spune că avem o calitate foarte bună a silozului. Ne­a ajutat foarte mult şi

ploaia. În zona noastră am avut destul de multe precipitaţii. Aşa se explică faptul că plantele au o înălţime de 3 metri. Am folosit doi hibrizi, respectiv Sistem Duo de la Lidea (grupa FAO 500) şi Advisio de la KWS (grupa FAO 480). Avem în câmp o combină de recoltat furaje Jaguar, precum şi şapte cami­ oane şi trei tractoare cu remorci care transportă în permanenţă masa vege­ tală în fermă”, a subliniat, la rândul său, Denis Dorobanţu, reprezentant al gru­ pului de firme Maxagro.


Utilaje agricole 87

un articol realizat de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

C

15 ANI DE PARTENERIAT RAUCH - MEWI

ompania germană Rauch Land­ maschinenfabrik GmbH este o afacere de familie aflată la a pa­ tra și a cincea generație, având o isto­ rie de peste 100 de ani, pe care i­a săr­ bătorit, în 2020, sub motto­ul aniversar caracterizat de valori corporative sem­ nificative: tradiție, precizie, sustena­ bilitate și inovație. Toate acestea pre­ supun calitate și fiabilitate pentru a satisface cerințele tot mai ridicate din agricultură, în termeni de eficiență și ecologizare. Cele peste 170 de brevete active și numeroasele premii la princi­ palele târguri internaționale sunt dova­ da puterii inovatoare continue a com­ paniei, produsele Rauch fiind o sinteză a preciziei, performanței, fiabilității ridicate, funcționalității și confortului maxim în exploatare.

Datorită suportului tehnic și comercial al celor de la Rauch, am avut posibilitatea de a oferi soluții potrivite pentru fiecare cultură și pentru fiecare etapă a ciclului agricol RĂZVAN ENACHE

Brand manager Rauch

PESTE 150 DE CLIENȚI ÎN ROMÂNIA În 1880, Franz Rauch a pus bazele companiei ca maestru fierar, iar astăzi compania germană este un producător european important de distribuitoare de îngrășăminte și de substanțe pen­ tru întreținerea drumurilor în sezonul rece. În agricultură, dezvoltarea sus­ tenabilă și obținerea unor recolte de calitate sunt esențiale pentru a asigura securitatea alimentară, iar un factor important în realizarea acestor obiec­ tive este distribuirea uniformă și cali­ tatea îngrășămintelor utilizate. MEWI a început, în 2008, colabora­ rea (exclusivă) cu compania germană Rauch, în prezent peste 150 de fermieri români bucurându­se de beneficiile utilizării unui distribuitor de îngrășă­ minte ce poartă sigla brandului.

2023

Scanează și salvează data!

12 – 18 NOIEMBRIE | HANOVRA, GERMANIA ZILE SPECIALE 12/13 NOIEMBRIE

Descoperă inovaţia la cel mai mare târg de maşini agricole din lume.

#agritechnica

www.agritechnica.com

CONTACTAȚI: DLG InterMarketing Corina Mares | Tel.: +40 21 317 12 25 E-Mail: c.mares@dlg.org | www.agraria-dlg.ro


88 Utilaje agricole

T4 ELECTRIC POWER SCHIMBĂ REGULILE JOCULUI Cu mai bine de două luni înaintea târgului Agritechnica, New Holland a lansat oficial primul tractor electric cu funcţii autonome, la Farm Progress Show - expoziţia agricolă numărul unu de dincolo de Atlantic. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

fi Agritechnica cea mai impor­ tantă manifestare expoziţională agricolă din lume, ceea ce re­ prezintă cu siguranţă o mândrie pen­ tru Germania şi industria europeană de profil, însă când vine vorba de lan­ sarea noilor tehnologii, de multe ori americanii ne iau faţa. S­a întâmplat nu o dată şi am putut constata asta din nou recent, când New Holland a pre­ ferat Farm Progress Show pentru a­şi prezenta public în premieră mondială una dintre cele mai noi creaţii ale sale ­ tractorul T4 Electric Power, cu mai bine de două luni înaintea marelui eve­ niment de la Hanovra. O NOUĂ CLASĂ DE TRACTOARE: ELECTRIC UTILITAR Pe lângă faptul că abordează provo­ cările actuale din agricultură, cum ar fi creşterea costului total de proprietate şi deficitul forţei de muncă, T4 Elec­ tric Power este definiţia pură a ceea ce americanii numesc „game changer”, adică ceva care are potenţialul de a schimba regulile jocului. O inovaţie care creează practic o nouă clasă de tractoare ­ electric utilitar ­ axată pe oferirea de soluţii pentru eficientiza­ rea operaţiunilor din câmp. T4 Electric Power este cea mai recentă dezvoltare a planului strategic New Holland pentru electrificare şi o completare a gamei de Scanează-mă!

Accesează codul QR şi vizualizează un clip de prezentare a noului T4 Electric Power!

15-30 septembrie 2023

tractoare alimentate cu surse alterna­ tive de energie, care mai cuprinde mo­ delele T7 Methane Power LNG (gaz na­ tural lichefiat) şi T6.180 Methane Power. SURSĂ DE ENERGIE PENTRU UNELTELE ELECTRICE Echipat cu un acumulator litiu­ion de ultimă generaţie, T4 Electric Power oferă putere graduală şi cuplu conti­ nuu atins la cele mai mici viteze, ceea ce asigură o experienţă complet nouă de condus şi o funcţionare perfectă în timpul ciclurilor de lucru cu încărcătorul frontal şi a rutinelor zilnice ale fermei. Comparativ cu omologul său alimentat cu motorină, T4 Electric Power promite

performanţe superioare. În plus, poate oferi disponibilitatea energiei oriunde şi oricând un operator are nevoie de ea. Acesta este obiectivul principal al caracteristicii practice şi convenabile Exportable Power. Echipat cu prize comune de 110 V şi 220 V utilizate în ateliere şi instalaţii electrice de curte, tractorul poate servi ca sursă de ener­ gie pentru unelte electrice, cum ar fi maşinile de sudat, de găurit sau de tăiat. SILENŢIOS LA EXTERIOR, DAR ŞI ÎN INTERIOR Sub capota lui T4 Electric Power se află un sistem de baterii de ultimă ge­ neraţie, asociat cu un sistem ... ››› 90


89


90 Utilaje agricole

FUNCȚII AUTONOME Operațiunile autonome inteligente şi modurile creative de asistenţă pentru şofer fac parte din caracterul inovator al tractorului T4 Electric Power pentru a îmbunătăţi operaţiunile agricole zilnice cu soluţii de precizie şi telematică, sigu­ ranţă, diagnosticare şi service. Funcţiile asistate de şofer: Modul “Follow Me” (sincronizarea mai multor echipamente); Invisible Bucket (extrem de utilă la manevrarea încărcătorului frontal); 360 Degree Awareness (pentru detec­ tarea şi evitarea obstacolelor) ­ sunt com­ pletate de alte funcţii complet digitale şi conectate, cum ar fi “Over the Air Updates”, “Live View” şi “Map Maker”, care fac din acest tractor un model fără egal în piaţă.

• • •

PERFORMANŢĂ ŞI SIGURANŢĂ T4 Electric Power foloseşte camere şi senzori, iar funcţiile sunt activate şi con­ trolate prin intermediul unui ecran tactil modern. Rezultatul este o performanţă şi siguranţă îmbunătăţite atât la interior, cât şi la exteriorul cabinei. Pe de altă parte, adoptând noua schemă de culori Clean Blue, New Holland a dorit să transmită clar faptul că T4 Electric Power este alimentat de o sursă alternativă de combustibil. ››› 88 ...de propulsie complet electrifi­ cat, care oferă putere şi productivitate de excepţie. Dispunând de o capaci­ tate maximă de stocare a energiei de 110 kWh într­un circuit nominal de înal­ tă tensiune de 400 V, acesta oferă o

15-30 septembrie 2023

putere nominală de 74 CP (55 kW) şi o putere PTO de 65 CP (48 kW). Are tracţi­ une pe toate cele patru roţi, o transmi­ sie dovedită 12x12, inversor electronic fără ambreiaj şi toate funcţiile obiş­ nuite ale unui utilitar diesel tradiţional. Motorul electric silenţios al lui T4 Elec­ tric Power este cu siguranţă un mare avantaj şi un instrument important în zonele sensibile la zgomot, cum ar fi lucrul într­un adăpost de animale, în special în crescătoriile de cai. La exte­ rior, tractorul emite mai puţin zgomot şi vibraţii în comparaţie cu cele diesel. DURATĂ DE FUNCŢIONARE EXTINSĂ LA 8 ORE T4 Electric Power a fost proiectat de CNH Industrial Engineering în Statele Unite (Burr Ridge) şi Italia (Modena) cu caracteristici şi componente de ultimă

generaţie care vizează o durată de via­ ţă extinsă şi timp de funcţionare îmbu­ nătăţit. În general, luând în considerare aplicaţiile uşoare, medii şi grele peste rutina sa zilnică, se estimează că trac­ torul poate oferi o durată medie de funcţionare de 4 ore. Totuşi, aceasta poate fi extinsă cu uşurinţă până la 8 ore de lucru pentru aplicaţii cu consum redus de energie. De altfel, durata de funcţionare extinsă le permite opera­ torilor să se ocupe de o varietate de lucrări fără a fi nevoie de reîncărcare frecventă, sporind şi mai mult produc­ tivitatea generală şi reducând timpul de repaus operaţional. Tractorul poate fi reîncărcat din mai multe surse de energie, cum ar fi reţele obişnuite, pa­ nouri solare, biodigestoare şi energie eoliană, atât în curent alternativ (AC), cât şi în curent continuu (DC).


91


92 Utilaje agricole

KVERNELAND ȚINTEȘTE PODIUMUL LA AGRITECHNICA

Ultimele 12 luni nu au trecut degeaba pentru grupul norvegian, care în tot acest timp a pus la punct câteva dezvoltări tehnologice promiţătoare, ce ar trebui să asigure o productivitate mai mare pe suprafaţa cultivată.

2

022 a fost un an foarte bun pentru Kverneland, din punct de vedere al vânzărilor, iar 2023 se anunţă la fel de prolific, după cum avea să re­ marce Yasukazu Kamada, preşedinte şi CEO al grupului norvegian, cu ocazia evenimentului de presă organizat pe 24 şi 25 august în apropiere de Soest (Germania), unde Kverneland deţine un centru de excelenţă. UN AN MARCAT DE CREȘTERE Am aflat cu această ocazie că anul trecut la nivel de grup au fost înregis­ trate vânzări record în valoare de 667 milioane de euro, ceea ce corespunde unei creşteri de 18% comparativ cu 2021. În ceea ce priveşte performanţele din acest an, în primele şase luni s­a observat o creştere de 9,4%, deşi volu­ mul comenzilor a scăzut cu peste 20%, din cauza problemelor legate de lanţul de aprovizionare, care continuă să afecteze întregul sector.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cu toate astea, ca orice companie care se respectă, Kverneland a găsit motivaţia şi resursele pentru a dez­ volta noi soluţii tehnologice în vederea transferului către potenţialii clienţi din întreaga lume, în conformitate cu prin­ cipiile de sustenabilitate şi eficienţă economică pe care şi le­a asumat. TWINFILL UMPLE SIMULTAN DOUĂ REZERVOARE O parte dintre aceste inovaţii ne­au fost expuse luna trecută, iar unele pro­ babil ne vor fi dezvăluite în toamnă, la Agritechnica, unde norvegienii speră să obţină cel puţin o medalie pentru inovaţie. Printre no­ minalizări (rămâne de văzut dacă

va obţine validarea juriului) se numără TwinFill, un sistem de umplere simul­ tană și automată a rezervoarelor de pulverizare montate în faţa (iXtra) şi în spatele (iXter B) tractorului.

FERTILIZARE SPOT O altă noutate prezentată de Kverneland la sfârşit de august are legătură cu tehnologia Pudama, integrată acum pe semănătoarea pneumatică de precizie Optima F, care datorită aplicării sincronizate a seminţelor cu fertilizantul, pro­ mite aceeaşi economie de 25% a cantităţii de îngrăşământ starter, fără a afecta potenţialul de pro­ ducţie. Transportul îngrăşămin­ telor se face cu ajutorul rezervoru­ lui f­drill montat în faţa tractorului. Dezvoltată în parteneriat cu Uni­ versitatea de Ştiinţe Aplicate din Köln, tehnologia Pudama a fost în­ corporată iniţial pe semănătoarea Optima TFprofi.

Cultivatorul între randuri Onyx în acțiune

15-30 septembrie septembrie2023 2023


Utilaje agricole 93

TEHNOLOGIA TWINFILL Sistemul TwinFill permite operatorului să umple ambele rezervoare cu soluția de protecţie a culturilor într­o singură opera­ ţiune. Această combinaţie de pulverizare oferă, de asemenea, posibilitatea unei stra­ tegii cu două amestecuri de pulverizare di­ ferite în rezervoarele din faţă şi din spate pentru anumite aplicaţii sau transportul de apă curată pentru utilizare ulterioară.

Grapa rotativă Helios PRĂŞIT MECANIC CU ONYX ȘI HELIOS Controlul eficient al buruienilor, cu cea mai redusă utilizare posibilă a agenţilor chimici, este una dintre mari­ le provocări cu care se confruntă agri­ cultura în acest moment. Kverneland a înţeles asta, iar recenta achiziţie a companiei franceze BC Technique îi dă acum posibilitatea de a deveni un jucă­ tor important şi pe segmentul prăşitu­ lui mecanic.

Distribuitor exclusiv al mărcii Kverneland în România este AgroConcept, companie care are nu mai puţin de 16 puncte de lucru în toată ţara! În Germania am putut vedea în acţi­ une cultivatorul între rânduri Onyx, echipat cu o interfaţă de ghidare Lynx, şi grapa rotativă Helios, cu roţi din fontă în formă de stea, antrenate pasiv. Grapa Helios este oferită în patru lăţimi de lucru diferite, o versiune cu cadru rigid de 3 m şi trei modele plia­ bile, de 4,8 m, 6 m şi 6,4 m. Greutatea mare a utilajului asigură o bună pene­ trare a solului şi o eficienţă deosebită în combaterea buruienilor. În plus, prin spargerea stratului superior de sol, Helios favorizează germinarea semin­ ţelor şi restabileşte fluxul de apă şi de aer, stimulând reacţiile fizico­chimice şi viaţa microbiană. Cultivatorul Onyx. Având în ve­ dere noile standarde definite în aşa­numita strategie ”De la fermă

la furculiţă”, care limitează cantitatea şi alegerea substanţelor chimice active permise, precum şi rezistenţa la erbici­ de a anumitor buruieni, Onyx se anunţă a fi o alternativă de luat în considerare pentru combaterea eficientă a buruie­ nilor în culturile pe rânduri, precum şi cele de cereale. Acest echipament pro­ mite performanţe mari şi o precizie ri­ dicată, putând acţiona pe lăţimi de rând între 80 şi 12,5 cm, având un control constant al adâncimii pe toată lăţimea de lucru. Fiecare element funcţionea­ ză independent, iar dacă este echipat cu Section Control, până la 13 secţiuni sunt controlate automat de ISOBUS. Lucrarea superficială a solului la 2 cm cu Onyx îmbunătăţeşte aerarea solului ca o condiţie prealabilă a reac­ ţiilor fizico­chimice (humificare, mine­ ralizare a azotului organic), culturile ur­ mând a beneficia de plusul de nutrienţi disponibil, cu impact pozitiv asupra randamentului. Pentru o precizie maximă chiar şi în condiţii dificile de pantă, Onyx poate fi combinat cu interfaţa de ghidare Lynx, care, datorită mişcării laterale de până la 25 cm pe fie­ care parte, asi­ gură o flexibili­ tate sporită.

SE CÂȘTIGĂ TIMP ȘI SE DOZEAZĂ SOLUȚIA CORECT Până acum, operatorul avea la dispoziţie două moduri de a­şi încărca combinaţia de pulverizare faţă­spate: Fie măsurând lichidul de pulverizare de două ori pentru ambele rezervoare separat; Fie rezervoarele erau umplute deo­ dată, cu un timp mai lung de ames­ tecare ulterioară. Ambele metode sunt consumatoare de timp şi nu foarte uşor de utilizat, crescând riscul apariţiei unor con­ centraţii incorecte, ceea ce duce la costuri suplimentare şi poate cauza supradozare sau subdozare. Cu ajutorul TwinFill, lichidul de pulverizare este împărţit şi transferat în rezervoarele din faţă şi din spate în cantita­ tea corectă şi având aceeaşi concentraţie. Volumul de umplere dorit al ambelor rezer­ voare sau numărul de hectare poate fi in­ trodus pe ecranul terminalului.

1. 2.

Yasukazu Kamada, preşedinte şi CEO al grupului norvegian

Tehnologia TwinFill explicată de specialiștii Kverneland


94 Utilaje agricole

5 inovații Amazone au făcut spectacol în câmpurile vasluiene

Cele mai noi cinci implemente Amazone au fost prezentate în cadrul unui eveniment spectaculos cu demonstrații în câmp, desfășurat pe 23 august 2023, la Ferma Agro Oliver Trans din Poienești, județul Vaslui, organizat de Amazonen Werke.

S

emănătorile Primera DMC 6000­ 2C, Condor 12001­2C, Cirrus 4003­TC și Precea Super 12000­ 2TCC, alături de cultivatorul de miriște Ceus 3000­2TX cu tăvălugul DUW au fost vedetele demonstrațiilor tehnice. Trei dintre semănători sunt deja vân­ dute în județul Vaslui. Florin Pârgaru a pus la dispoziție terenul și semănătoa­ rea Condor de 12 m. SEMĂNĂTORI POLIVALENTE Demonstrațiile s­au efectuat în cele trei sisteme cu care se lucrează la ora actuală în lume: clasic, minimum tillage și no­tillage. Noile modele de utilaje și echipamente sunt adaptate transformărilor climatice asupra solu­ rilor. Spre exemplu, Primera DMC este utilizată în toate tipurile de tehnolo­ gie, de la sistemul convențional și pâ­ nă la no­tillage, fiind o semănătoare polivalentă. Pentru a răspunde lipsei precipitații­ lor, semănătorile Primera DMC și Con­ dor vin cu o echipare diferită de organe de însămânțare: ”nu mai au binecunos­ cutele brăzdare tip disc, ci sunt dotate

15-30 septembrie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cu brăzdare tip daltă și distanțele dintre rânduri sunt mai mari, 25 cm, respec­ tiv 18,75 cm. Sunt semănători foarte ușoare și plasamentul semințelor este cât se poate de exact”, sublinia Con­ stantin Cioară, responsabil Amazone pentru zona de Est a României.

ÎNTÂI LA VASLUI, APOI LA AGRITECHNICA La Poienești a putut fi văzută de aproape cea mai recentă inovație Amazone, respectiv semănătoarea pen­ tru culturile prășitoare Precea Super 12000­2TCC, care va fi prezentată la Agritechnica. Semănătoarea duce în­ grășământul lângă bob, nu pe rând, eli­ minând risipa. “Pentru semănătoarea Precea, avem și modelele purtate pe care le­am pus în piață de câțiva ani, iar datorită cererii foarte mari pentru uti­ lajele de tipul acesta tractate, ... ››› 96

Constantin Cioară


95


96 Utilaje agricole ››› 94 ... a trebuit să adăugăm și o soră mai mare în portofoliul nostru. Are un buncăr mare, împărțit în două compo­ nente, respectiv compartimentul pen­ tru semințe de 2200 litri și cel pentru îngrășământ cu o capacitate de 6000 litri”, preciza Constantin Cioară.

COSTURI CONTROLABILE ÎN FERME ”Fermierii își dau seama că se schimbă clima, se schimbă complet tehnologia și se schimbă încă un aspect, respectiv cheltuielile din fermă. Noi nu putem să previzionăm veniturile noastre, pentru că piața cerealelor este volatilă. Ceea ce putem să facem este să controlăm costurile, respectiv costurile inputurilor. În aceste condiții, fermierii trebuie să fie mult mai chibzuiți în a cheltui banii și să caute să folosească tehnologii care le permit să facă doar o trecere cu rezultate bune chiar în condiții de secetă, ca să aibă șanse de a rămâne profitabili pe piața europeană”, a punctat Franz Jakoby, director general Amazone România și fermier.

SECȚII CU ACȚIONARE ELECTRICĂ “Astăzi am văzut semănători dotate cu secții cu acționare electrică aproape sută la sută. Deci au dispărut sistemele clasice de transmisie cu lanț. Fermierii trebuie să se orienteze către asemenea tehnică. În primul rând, e foarte impor­ tant să efectuăm mai multe lucrări la o singură trecere. Pentru că în ultimii 4­5 ani sunt probleme foarte mari din cauza lipsei apei din sol”, declara Sorin­Tiberiu Bungescu, cadru didactic de speciali­ tate la Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara. CE TREBUIE SĂ ȘTII DESPRE NOILE UTILAJE? Primera DMC 6000-2C poate fi uti­ lizată în toate sistemele de prelucrare a solului, inclusiv la semănatul direct în miriște, administrând imediat și îngrășămintele. Disponibilă în variantele de 3 m, 4,5 m, 6 m (necesar de putere de la 240 CP), 9 m și 12 m, Primera DMC are o capacitate de însămânțare de 200­ 400 kg/ha. Organele sunt de tip daltă, poziționate pe 3 rânduri, iar distanța dintre organe este de 18,75 cm sau 25 cm. Capacitatea buncărului de semințe poate fi de 4.200 l, 6.000 l sau 13.000 l. Aceste semănători pot fi accesorizate cu senzori monitorizare flux de produs, diverse dălți de însămânțare, role de adâncime, diverse capacități ale bun­ cărului, etc. Condor 12001-2C poate fi utiliza­ tă în sistemul minimum­tillage sau

Franz Jakoby no­tillage. Lățimea de lucru este de 12 m sau 15 m. Organele tip daltă au 2 vari­ ante constructive pentru diverse tipuri de sol și sunt poziționate pe 3 rânduri. Distanța dintre rânduri este de 25 cm sau 33,3 cm pentru modelul cu lățimea de lucru de 12 m și de 31,3 cm pentru modelul de 15 m. Buncărul de 8.000 l este împărțit în 3 compartimente. Capacitatea de însămânțare este de 200­400 kg/ha. Puterea recomandată este de minim 300 CP. Cirrus 4003-TC, destinată sistemu­ lui convențional sau minimum­tillage, are lățimi de lucru de 3 m, 4 m și 6 m. Sistemul de lucru este compus din discurile de prelucrare poziționate pe

TEHNOLOGIZAREA FERMELOR MICI “Am văzut, aici, utilaje excelente pentru aplicarea eficientă a noilor tehnologii, inclusiv a celor din cadrul noului Green Deal care ne provoacă foarte multe chel­ tuieli. Bine ar fi ca în Planul Național Strategic să fie aprobat un buget mai mare la investiții și pentru fermele mici și mijlocii, nu așa cum s­au alocat, 100 de mi­ lioane pentru 6 milioane jumătate de hectare. Dacă venim în sprijinul fermei de familie, cu 200, 300 sau 400 de hectare, cu siguranță vom vedea și acolo aceste utilaje”, consideră fermierul vasluian Florin Platon.

15-30 septembrie 2023

două rânduri, discuri crenelate, urmate de o zonă de compactare a solului prin roțile Matrix și brăzdare tip simplu sau dublu disc. Distanța dintre rânduri este de 12,5 cm sau 16,6 cm. În funcție de model, capacitatea buncărului poate fi de 3.600 l sau 4.000 l. Poate administra îngrășământul concomitent cu sămân­ ța (pe același brăzdar) sau între brăzda­ rele de însămânțare. Precea Super 12000-2TCC: alături de modelele purtate de 6 și 8 rânduri, mai există și două variante tractate, de 12 sau 16 rânduri. Distanțele dintre rân­ duri sunt de la 45 la 80 cm. Sistemul de distribuție este pneumatic. În unitatea de dozare răzuitorii se reglează auto­ mat în funcție de tipul semințelor. Cultivatorul CEUS 3000-2TX cu tăvălug DUW face o prelucrare super­ ficială a miriștilor prin discurile crene­ late și o prelucrare în profunzime prin ghearele de lucru, până la 30 cm adân­ cime. Distanța dintre ghearele de lucru este de circa 40 cm, iar lățimile de lucru sunt: 3 m, 4 m, 6 m sau 7 m. Necesarul de putere este de 80­100 CP. Poate fi echipat cu diverse tipuri de tăvălugi.


97


98 Utilaje agricole

769,36 HECTARE ÎN 24 DE ORE

Bednar a doborât recordul mondial la discuit în România

Unul dintre cele mai puternice tractoare din lume ­ John Deere 9RX 460, cuplat la grapa cu discuri Bednar Swifterdisc XE 18400 Mega, a readus România pe harta mondială a recordurilor. Ferma îți prezintă detaliile din spatele „24 HOURS RECORD”.

A

proape 770 hectare ­ aceasta este suprafața lucrată cu unul dintre cele mai grele cultivatoa­ re de mirişte ­ Bednar Swifterdisc XE 18400 MEGA în timpul unei probe de lu­ cru continue de 24 de ore (23 de ore și 36 de minute timp de funcționare netă a mașinii). Un plus incredibil de 125,36 ha față de vechiul record de 644 ha, înregistrat tot în România în anul 2007 pentru numărul de hectare cultivate în 24 de ore. Recordul a fost doborât în timpul evenimentului „24 HOURS RECORD”, organizat de John Deere și Bednar în colaborare cu IPSO Agricultură, folo­ sind un ansamblu format din tractorul John Deere 9RX640 și cultivatorul Swifterdisc XE 18400 MEGA.

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRODUCTIVITATE. ANDURANȚĂ. PERFORMANȚĂ Întregul eveniment a avut loc la jumătatea lunii iulie a.c., la societatea agricolă Olt Piess Slatina, în sudul ță­ rii, în ferma familiei Popescu, care lu­ crează circa 4600 ha, cultivate în prin­ cipal cu culturi de toamnă. ”Am fost impresionat de organizare şi încântaţi că ne­au ales. Cei de la Bednar şi IPSO Agricultură au format o echipă unită, în aşa fel încât totul să se desfăşoare conform planului”,

Am văzut o productivitate foarte bună şi un consum redus de combustibil/ha al ansamblului format de tractorul John Deere 9RX 640 și cultivatorul Swifterdisc XE 18400 MEGA. A fost o experienţă frumoasă şi reuşită! ANDREI POPESCU

Fermier gazdă al recordului Bednar

DATE DE FUNCŢIONARE:

• Adâncime de lucru: 7 cm; • Consum mediu: 3,1 l/ha; • Viteza maximă de lucru: 21 km/h; • Randament mediu: 32,6 ha/h; • Distanța parcursă: 450,7 km; • Consum total de combustibil: 2.355,6 litri.

15-30 septembrie septembrie2023 2023


Utilaje agricole 99

FAN JOHN DEERE

ne­a declarat Andrei Popescu, cel care conduce împreună cu tatăl şi fratele său ferma. România a fost aleasă datorită su­ prafețelor de teren extinse pe care le dețin fermele locale. Pentru a demon­ stra utilizarea reală și potențialul an­ samblului, proba a avut loc pe șase parcele diferite de pe care s­a recoltat recent grâu, rapiță de iarnă și mazăre. Cea mai mare parcelă de teren pe care a prelucrat­o ansamblul în timpul eveni­ mentului a avut o suprafață de 161,36 ha. 32,6 HA/ORĂ ȘI 3,1 LITRI DE COMBUSTIBIL LA HECTAR Suprafața extinsă a terenurilor și combinația dintre lățimea mare și vi­ teza de lucru ridicată

au permis ansamblului să obțină para­ metri de funcționare excelenți. Per­ formanța medie a fost de 32,6 hectare pe oră, iar consumul de combustibil a fost de 3,1 litri pe hectar în timpul net de 23 de ore și 36 de minute. În acest timp, ansamblul a parcurs o distanță de 450,7 km, iar consumul total de com­ bustibil a fost de 2.355,6 litri. DOAR 24 DE MINUTE PAUZĂ Adâncimea de lucru setată la grapa cu discuri a fost de 7 cm. Timpul de in­ activitate al ansamblu­ lui, necesar pentru întreținerea esenți­ ală și alimentare, a fost de doar 24 de minute.

Încă din 2007, Olt Piess Slatina cola­ borează cu IPSO Agricultură, iar în fermă lucrează doar utilaje John Deere, actual­ mente 8 combine şi peste 10 tractoare de diverse puteri. "Avem un parteneriat foarte solid şi de lungă durată cu IPSO, iar din 2018 suntem o fermă pilot. Am investit foarte mult în tehnologie şi IPSO sunt aproape de noi pentru a se asigura că tehnologiile res­ pective funcţionează în parametrii optimi. Avem un suport adecvat din partea IPSO şi am ajuns la un nivel excelent în ceea ce pri­ veşte implicarea vs. rezultatele obţinute", apreciază Andrei Popescu. De altfel, pe partea de agricultură de precizie în fermă se lucrează cu sistemul de ghidare prin satelit AutoTrac cu o aba­ tere de maxim 2,5 cm, semnal SF3, ceea ce "ne ajută să eliminăm tot ceea ce înseamnă eroare umană şi, în acelaşi timp, uşurăm şi munca operatorilor, care astfel îşi pot concentra atenţia asupra implementului, în condiţiile în care tractorul face tot ceea ce este nevoie, inclusiv întoarce la capăt de rând, ridică şi pune jos implementul, etc.", ne­a precizat Andrei Popescu. Conducătorii au făcut schimb în timpul lucrului, de exemplu, atunci când mași­ na întorcea la capăt de rând. LIDER PE SEGMENTUL MAȘINILOR CU LĂȚIME MARE Bednar este unul dintre producăto­ rii de utilaje cu lăţime mare de lucru. „Bednar s­a specializat încă de la în­ ceput în producția de mașini cu lățime mare. Am fabricat prima ... ››› 100


100 Utilaje agricole

››› 99 ... astfel de mașină în 2003 ­ cul­ tivatorul Swifter SM. Putem vedea un interes tot mai mare pentru astfel de mașini pe piață, ceea ce ne­a determi­ nat să lansăm noua serie Swifterdisc XE MEGA în anul 2021. În prezent aceas­ ta cuprinde trei modele cu lățimi de lucru de la 14,4 la 18,4 m. Sunt extrem de mulțumit și mândru de ceea ce am reușit să realizăm cu utilajul nostru în timpul probei de funcționare de 24 de ore. Rezultatul confirmă nu doar calitatea mașinii, care a rezistat unei sarcini atât de mari, ci, mai presus de toate, productivitatea și eficiența ridi­ cate”, a declarat ing. David Ryčl, direc­ tor de marketing al Bednar FMT. DETALIILE TEHNICE CARE AU SUSȚINUT RECORDUL Pentru tentativa de a doborî re­ cordul, modelul Swifterdisc XE 18400 MEGA a fost echipat cu discuri agre­ sive cu formă specială, cu un diametru Scanează-mă!

Vezi cele mai importante momente din tipul desfășurării recordului Bednar!

15-30 septembrie septembrie2023 2023

În timpul lucrului, prima osie este ridi­ cată pentru a obține o presiune descen­ dentă mai mare pe secția de discuri.

Ne­am dorit să organizăm în România acest eveniment pentru că ţara noastră este o piaţă cu un mare potenţial pentru astfel de utilaje. De altfel, încă din 2007, primele utilaje Bednar vândute în România au fost utilaje mari, cu 14 m lăţime de lucru SORIN AIOANEI

Director vânzări Bednar România

de 560x5 mm, și cu tăvălug posterior V­RING cu un diametru de 630 mm, dotat cu răzuitori. În varianta stan­ dard, mașina oferă reglare hidraulică a adâncimii de lucru, utilizând cleme hidraulice. Întoarcerea la capăt de rând este rapidă, datorită ridicării secției de dis­ curi; mașina se întoarce utilizând ru­ lourile (tăvălugii) posterioare, roțile de sprijin din față și osia de transport.

VITEZĂ DE 21 KM/ORĂ "Combinatorul Bednar Swifterdisc XE 18400 MEGA a făcut o dezmiriştire la adâncimea de 7 cm. Am folosit un model de discuri agresive pentru o mai bună tăiere a paielor şi apoi o ameste­ care eficientă a resturilor vegetale cu solul. Aceasta ne­a permis să lucrăm cu o viteză mare, de până la 21 km/oră. Am avut suportul deplin al John Deere şi IPSO România, iar tractorul John Deere 9RX 640 a funcţionat ireproşabil. Am făcut o singură alimentare în tim­ pul nopţii, iar sistemul telemetric John Deere JDLink ne­a permis să lucrăm fără suprapuneri, rapid şi eficient, apoi toate datele şi parametrii de lucru au fost extrase din programul JDLink al tractorului”, ne­a detaliat Sorin Aioanei, director vânzări Bednar România. La eveniment au asistat reprezen­ tanții companiilor Bednar, IPSO Agri­ cultură și John Deere, iar editorul revis­ tei agricole germane PROFI a îndeplinit rolul de jurat independent.


101

Înnoiește-ți din timp abonamentul și fii gata de lucru! Contactează consilierul comercial pentru reactivarea abonamentelor.

STARFIRE 3000 SF2 ( +/- 5 cm ) mRTK (+/- 2.5 cm)

STARFIRE 6000 SF3 ( +/- 3 cm) mRTK (+/- 2.5 cm)

STARFIRE 7000 SF-RTK ( +/- 2.5 cm) mRTK (+/- 2.5 cm)


102 Utilaje agricole

Cu EVION, treieratul devine accesibil tuturor Claas a făcut totul pentru a ieşi din nou în evidenţă în această vară, iar lansarea noului model de combină Evion nu face decât să confirme ataşamentul grupului german faţă de valorile familiei.

D

espre Evion am auzit prima oară în iunie, când am şi avut şansa de a o vedea în cadrul unui eve­ niment restrâns organizat chiar în tim­ pul târgului AgriPlanta ­ RomAgroTec. Modelul expus atunci purta semnătura Cathrinei Claas­Mühlhäuser, moşteni­ toarea acestui business de familie, însă nu avea însemnele ataşate. Aşadar, numele era încă un secret bine păstrat despre care aveam să aflu abia odată cu lansarea oficială de pe 18 iulie. O GAMĂ COMPLETĂ Seria Evion completează segmentul inferior al gamei de recoltat Claas, fiind dezvoltată special pentru a deservi ex­ ploataţiile agricole de familie, precum şi acei prestatori de servicii sau fermieri care cultivă suprafeţe mai mici sau mai fragmentate. Cele trei modele, care oferă un sistem de treierat cu lăţimea de 1.420 mm şi separare secundară cu cinci scuturători, înlocuiesc modelele Avero, ieşite din producţie, precum şi segmentul inferior al seriei Tucano, în timp ce variantele de performanţă su­ perioară Tucano sunt succedate de fa­ milia Trion. Împreună cu seria Lexion, care a suferit o actualizare de gamă în

15-30 septembrie septembrie2023 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2019, noua generaţie de combine Claas este acum completă. PERFORMER DE CURSĂ LUNGĂ Pentru dezvoltarea Evion, inginerii Claas au urmărit în mod conştient ne­ voile speciale ale segmentului, deoa­ rece în cazul fermelor familiale o astfel de investiţie are o importanţă deose­ bită şi este adesea o decizie comună a mai multor generaţii. În consecinţă, a fost proiectată o construcţie robus­ tă şi durabilă, care poate rămâne în familie pentru o lungă perioadă de timp, datorită componentelor Trion şi Lexion care şi­au dovedit deja fiabili­ tatea. Pe lângă faptul că s­a concen­ trat pe utilizarea componentelor de înaltă calitate, cu eficienţă dovedită, oferind o calitate fără compromisuri a treieratului şi asigurând fiabilitate în funcţionare, chiar şi în condiţii dificile de recoltare, echipa de dezvoltare s­a

asigurat că noul Evion este uşor de uti­ lizat. Prin urmare, acesta este echipat cu o unitate de treierat tangenţială cu un singur bătător de dimensiuni mari (600 mm) şi un rotor sincronizat com­ binat cu cinci scuturători de paie cu o lungime de 4,40 metri şi o lăţime a canalului de alimentare de 1.420 mm.

DIFERITE NIVELURI DE ECHIPARE La fel ca şi legendarul Domina­ tor, noul Evion va fi disponibil în versiunile Maxi sau Classic, am­ bele variante putând fi selectate cu niveluri de echipare Trend sau Business. În practică, modelele Classic sunt instrumentele de bază pentru recoltarea tradiţională a ce­ realelor, în timp ce versiunile Maxi sunt instrumentele ţintă pentru recoltarea câmpurilor de porumb, floarea soarelui sau leguminoase cu cerinţe de performanţă mai ridicate. Nivelul de echipare Trend reprezintă configuraţia rentabilă pentru ambele variante, în timp ce pachetul Business oferă ceva mai mult clienţilor cu nevoi mai mari. Tehnologia Evion se bazează de fapt pe un sistem modular care este deja folosit pentru construcţia unui număr de aproape 40 de ver­ siuni ale modelelor Lexion şi Trion.


Utilaje agricole 103

CARACTERISTICI TEHNICE REMARCABILE Rezultă astfel o suprafaţă impresio­ nantă a contrabătătorului, de 0,95 mp şi o suprafaţă de separare de 6,25 mp, asigurată de scuturători. Completată de grătarul de pre­separare standard de sub bătător, această configuraţie oferă un randament ridicat şi o cali­ tate excelentă a cerealelor. Viteza bătătorului este infinit reglabilă prin intermediul terminalului Cemis 700. Reglarea jocului contrabătătorului se efectuează hidraulic din cabină şi este prevăzută o protecţie integrată la su­ prasarcină. Întrucât contrabătătorul, atât în varianta Classic, cât şi în versi­ unea Maxi, este o unitate MULTICROP, comutarea între diferitele tipuri de

cultură se realizează foarte rapid şi uşor, iar când este necesară conversia, segmentele contrabătătorului pot fi schimbate cu uşurinţă prin separatorul de pietre. Opţional, sunt disponibile şi funcţiile CEMOS AUTO CROP FLOW şi AUTO SLOPE. PUTERE MARE DE DESCĂRCARE A MATERIALULUI RECOLTAT Buncărul de boabe integrat în spate­ le cabinei are o capacitate de 5.600 litri pentru modelul EVION 410, de 6.500 litri pentru EVION 430 şi de 8.000 litri pentru varianta vârf de gamă, EVION 450. Sen­ zorii alertează operatorul când nivelul de umplere ajunge la 70 la sută şi apoi la 100 la sută. Pe lângă această funcţio­ nalitate, o fereastră de inspecţie de

dimensiuni mari a buncărului de boabe oferă operatorului vedere directă şi cu­ prinzătoare a nivelului de umplere şi a calităţii cerealelor. În materie de des­ cărcare, toate cele trei modele EVION beneficiază de diametrul de 330 mm al tubului de descărcare al buncărului de boabe şi de rata de descărcare rezul­ tată de 90 de litri pe secundă, ceea ce înseamnă că descărcarea poate fi fina­ lizată în cel mult un minut şi jumătate! Un alt argument puternic în favoarea noului EVION îl constituie elevatorul de cereale, cu o capacitate de transport mărită, de 34 l/s. ECONOMIE DE COMBUSTIBIL Combinele din seria EVION sunt echipate cu un motor Cummins de 6,7 litri care îndeplineşte standardul de emisii Stage V. Este practic aceeaşi unitate common­rail cu şase cilindri folosită pentru modelul Trion, care ex­ celează prin faptul că poate furniza un cuplu ridicat la turaţii mici. Puterea nominală maximă de 204 CP (EVION 410), 231 CP (EVION 430) şi 258 CP (EVION 450) este disponibilă la doar 1.900 rpm, în timp ce turaţia la ralanti este scăzută la 800 rpm (1.200 rpm cu funcţii hidraulice active). Sistemul de management al motorului DYNAMIC POWER asigură faptul că motorul fur­ nizează doar atâta putere cât este necesar în momentul respectiv, ceea ce, potrivit producătorului, ar trebui să asigure o economie de carburant de până la 10 procente.


104 AgroExpo

De ce să nu ratezi SOMMET DE L’ELEVAGE 2023! Peste 2000 de animale de elită vor fi expuse la întâlnirea internaţională a crescătorilor de animale de la Clermont - Ferrand, în Franța. Care sunt evenimentele cu cea mai mare priză la publicul de specialitate? un articol de

ECONOMISEȘTE TIMP!

GHEORGHE GHIȘE

Vizitatorii din afara Franţei benefici­ ază de intrare gratuită la expoziție, tu­ ruri ghidate ale expoziției, vizite în ferme, în unităţi de procesare şi în staţiuni de cercetare pentru creşterea animalelor. Diversitatea programului în cazul vizitelor în fermele franceze este remarcabilă: ex­ ploatații de vaci (rasele Limousin, Aubrac, Blonde d’Aquitaine Bazadais, Holstein, Montbéliarde şi Abondance), ferme de oi (rasele Ile de France & Texel, Blanche du Massif Central, Charollais şi Romane) și vizită la ferma de cai din rasa Saddle. Imprimă ecusonul de intrare gratuit și înregistrează-te pentru vizitele în fermele franceze incluse în programul SOMMET DE L’ÉLEVAGE 2023 - direct online: https://www.sommet-elevage. fr/sommet-de-l-elevage-2023/en/content/visites-d-elevages-. Scanează codul QR și accesează pagina direct de pe telefon!

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

15-30 septembrie septembrie2023 2023

S

OMMET DE L’ÉLEVAGE este re­ cunoscut innternaţional pentru valoarea genetică a animalelor expuse: cele mai multe sunt bovine, cu peste 1300 capete din 22 de rase de carne şi de lapte, apoi 400 de ovine (26 de rase) şi 300 de cai (16 rase). SERVICII DE LA A LA Z Dar, alături de animale, în expoziţie sunt reprezentate toate sectoarele im­ plicate în această industrie a creşterii animalelor: nutriție animală, genetică, sănătate și igiena animalelor, echipa­ mente pentru muls și produse lactate, servicii și echipamente pentru animale, clădiri agricole, energii regenerabile, mașini agricole şi multe altele. Toate acestea sunt cuprinse într­un spațiu expozițional de peste 20 hectare, din

care 90.000 mp spațiu net expoziţional (standuri), cu peste 1.500 de expozanți, din care 300 de expozanți din 31 de țări. INTERES CRESCUT DIN PARTEA VIZITATORILOR PROFESIONIȘTI Diversitatea culturală, dublată de interesul profesional al vizitatorilor SOMMET DE L’ÉLEVAGE, este relevantă: la ediţia de anul trecut a expoziţiei au fost 105.000 de vizitatori profesioniști, din care 5.000 de vizitatori internațio­ nali din 85 de țări. SEARA INTERNAŢIONALĂ A ZOOTEHNIEI Organizatorii SOMMET au pregătit pentru vizitatorii internaţionali un pro­ gram special. Astfel, miercuri 4 octom­ brie, în arena sălii Zenith va avea loc prezentarea raselor franceze de bo­ vine, ovine, caprine și cabaline, urmată de un cocktail. Tot în cadrul halei centrale Zénith d’Auvergne, pentru vizitatorii şi delega­ ţiile oficiale din afara Franţei, a fost or­ ganizat "Clubul de Afaceri Internațional"


AgroExpo 105 şi sunt disponibile numeroase servicii (tururi ghi­ date ale târgului, întâlniri B2B cu expozanți sau alţi vizitatori internaţionali, traducători, săli de ședințe, etc.). CONCURS DE INOVARE TEHNICĂ „THE SOMMETS D’OR” Peste 100 de conferințe pe probleme cheie și de actualitate legate de agricultură, inclusiv transferul de energie şi sustenabilitatea în pro­ ducția de animale, se vor desfăşura pe parcursul Sommet de l’Élevage. De remarcat sunt două din­ tre conferințele internaționale: "Către practici mai bune de creștere a anima­ lelor: înțelegerea conceptului evolutiv al bunăstă­ rii animalelor" (INRAE, marți 3 octombrie, orele 14.00­15.00, International Business Club); "Care sunt prioritățile și perspectivele cheie pentru creșterea animalelor în Asia Centrală?" (France Group & The Dairy News, joi 5 octom­ brie, orele 14.00­16.00, International Business Club).

• •

CONCURSURI CU DOUĂ DINTRE CELE MAI ÎNDRĂGITE RASE Două dintre cele mai aşteptate evenimente care se vor desfăşura cu prilejul celei de­a 32­a

ediţii a SOMMET DE L’ÉLEVAGE sunt con­ cursurile naționale ale raselor Limousine și Brown Swiss. Concursul Naţional anual al Limou­ sine va reuni cele mai valoroase şi frumoase 400 de animale din această rasă originală, expresie a creativităţii specialiştilor şi crescătorilor francezi. Concursul Naţional urmează concursu­ rilor regionale, iar animalele expuse pro­ vin din aproape 140 de ferme de top de pe tot cuprinsul Franţei. Participând la SOMMET DE L’ÉLEVAGE veţi avea ocazia să ve­ deţi şi cele peste 150 de exemplare din rasa Brown Swiss participante la Con­ cursul Naţional al rasei. Anul acesta se doreşte întărirea colaborării dintre cres­ cătorii francezi şi partenerii străini. Pen­ tru vizitatorii străini se va organiza un „Tur național Brown Swiss”, în colaborare cu Organismul de Selecție al Serviciului de Genetică Brown Swiss (BGS). Licitaţii cu vânzare pentru animale din diferite rase de bovine de carne, dar şi ju­ ninci din rasa Brună vor avea loc pe par­ cursul SOMMET DE L’ÉLEVAGE 2023.

1.

2.

MYSOMMET APP Programul şi activităţile Sommet de l’Élevage sunt acum disponi­ bile şi în format digital prin noua aplicație MySommet. Descăr­ când aplicaţia MySommet, găsești harta expoziţiei şi lista expozan­ ţilor. Totodată se poate organiza agenda/programul întâlnirilor, se pot accesa ultimele ştiri, etc. De asemenea, programul complet al SOMMET 2023 este disponibil pe www.sommet­elevage.fr și în apli­ caţia MySommet. Scanează oricare dintre co­ durile QR alăturate și descarcă aplicaţia MySommet!

Apple

Android

SUMMIT-UL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE

TÂRGUL DE ZOOTEHNIE N°1 ÎN EUROPA

1 550 expozanţi

105 000 vizitatori

Octombrie

sommet-elevage.fr

VIZITATORI STRĂINI > Vizitatorii străini sunt invitați să se înregistreze online pentru intrare gratuită şi/sau pentru turul fermelor pe www.sommet-elevage.fr

3>6

2023

Contact în România Business France România Dna Roxana PUȘCAȘU Tel: (+40) 741 230 599 roxana.puscasu@businessfrance.fr

Clermont-Ferrand Franța

Photo credit : Philippe Pecher

2 000 animale


106 Nutriție

Cum îmbunătățim performanțele vacilor cu lapte? Am decis să scriu acest articol pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de vaci de lapte care doresc să îmbunătățească performanțele vacilor din fermă folosind un preparat furajer inovativ.

Î

n perioada anilor 2003­2005, în cadrul unui proiect care se deru­ la la Universitatea din Timișoara, am intrat în contact cu mulți fermieri crescători de vaci de lapte ajungând să facem rații personalizate pentru vacile din fermele partenere în proiect. Atunci am înțeles că mulți fermieri foloseau rații dezechilibrate și, mai mult decât atât, le lipseau materiile prime proteice, dar și alte suplimente nutriționale deosebit de importante în nutriția vacilor de lapte. PROIECT PENTRU OBȚINEREA UNUI PREPARAT INOVATIV Acest lucru ne­a determinat să pro­ punem și să facem un preparat furajer pentru vacile de lapte care să asigure partea proteică a unei rații, partea mi­ nerală, dar și alți principii activi deose­ bit de necesari vacilor de lapte. Am obținut un preparat furajer care

15-30 septembrie 2023

un articol de

LAVINIA ŞTEF USV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

poate fi folosit de către fermieri ală­ turi de materiile prime energetice re­ prezentate de porumb, grâu, orz, tri­ ticale, pe care majoritatea fermierilor le cultivă și le au în fermele lor. Acest preparat furajer inovativ a fost testat în cadrul unui proiect pe submăsura 16.1 intitulat ”Preparat furajer inovativ destinat îmbunătățirii performanțelor productive, de reproducere, a calității produselor lactate și reducerea poluă­ rii mediului în fermele de vaci”. Coordonatorul acestui proiect a fost Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara. În proiect, ală­ turi de universitate, au participat trei

parteneri: Asociaţia crescătorilor de bovine Narcisa, S.C. Canamar SRL, S.C. Rogera Service SRL. PARTEA PROTEICĂ A FURAJULUI Pentru a stabili structura preparatu­ lui furajer am pornit de la ideea că ma­ joritatea fermierilor crescători de vaci își produc unele furaje necesare vacilor de lapte. Acestea pot fi reprezentate de floarea soarelui, rapiţă şi grâu, materii prime care pot fi procesate. Din floa­ rea soarelui extragem grăsimea şi se obţine șrotul de floarea soarelui, din rapiţă se extrage grăsimea și se ob­ ține șrot de rapiță iar din grâu se pot obține tărâțele de grâu. Aceste furaje pot reprezenta partea proteică a unui preparat furajer destinat furajării vaci­ lor de lapte. Pentru a crește și a susține produc­ ția de lapte, la vacile cu potențial pro­ ductiv ridicat, în structura prepara­


Nutriție 107 rea vacilor de lapte cu grăsimi protejate în rumen (rumen­bypass), la începutul lactației, au crescut producția de lapte. În alimentația rumegătoarelor, grăsi­ mea trebuie folosită protejată la nivel ruminal, evitând astfel degradarea ei de către microsimbionții ruminali.

tului furajer se poate folosi grăsime protejată care asigură energie pentru organism şi, în același timp, determină şi modificarea profilului de acizi grași ai laptelui, prin furnizarea de acizi grași polinesaturați (acizi grași cu săruri de calciu). Numeroase studii au arătat că hrăni­

PARTEA MINERALĂ A RAȚIEI De nelipsit într­o rație este şi partea minerală a rației, reprezentată de car­ bonatul de calciu ca și sursă de calciu, fosfatul monocalcic ca și sursă de fos­ for, un premix vitamino­mineral pentru asigurarea necesarului de microele­ mente şi vitamine. Pentru îmbunătățirea calității lapte­ lui, respectiv a profilului în acizi graşi nesaturați, se poate folosi acidul lino­ leic conjugat. Din categoria probioti­ celor recomandată este drojdia vie. Drojdiile, cunoscute ca sursă bogată în proteine, vitamine și enzime, se uti­ lizează ca supliment în hrana vacilor de lapte. Celulele de drojdie stimulează bacteriile celulolitice din rumen, cresc digestia fibrelor și fluxul de proteine microbiene din rumen. Adaosul culturi­ lor de drojdie în hrana vacilor de lapte îmbunătățește rata de conversie a hra­ nei, cu efect diferit asupra producției de lapte și a compoziției chimice a lap­ telui. Pe lângă mteriile prime prezen­ tate în structura preparatului furajer se încorporează și bicarbonatul de sodiu. Aceste materii prime pot intra în structura preparatului furajer care se administrează vacilor de lapte. Din cauza faptului că încarcă prețul de cost această structură este recomandată vacilor care au un potențial productiv peste 20 l lapte/zi.

TABEL: RAȚIE PENTRU O VACĂ CU GREUTATEA DE 650 KG ȘI PRODUCȚIA DE LAPTE DE 30 LITRI Specificare

Kg

SU (kg)

UFL

PDIN (g) PDIE (g) Ca (g)

P (g)

Necesar

x

23,6

18,5

1860

1860

137,5

89,25

Fân de lucernă

6

5,34

3,48

370,92

384,60

84

15,6

Fân de graminee

8

7,12

4,72

214,64

422,16

82,4

48

Borhot de bere

10

2,30

1,90

253,90

239,8

41

62

Amestec de concentrate

7,7

6,62

7,62

476,25

720,03

47,74

23,10

476,25

720,03

Preparat furajer inovativ (PFI)

7,7

6,62

7,62

47,74

23,10

TOTAL

34,2

23,63

20,22 1700,68 2003,76 319,19

171,33

Furajele reprezentate de fân de lucernă, fân de graminee şi amestecul de concentrate, format în general din concentrate energetice sunt furaje care pot fi produse de majoritatea fermierilor. Borhotul de bere poate fi achiziționat de la fabrica de bere.

REZULTATE OBȚINUTE ÎN FERME Administrarea preparatului furajer în hra­ na vacilor de lapte determină o creștere a producției de lapte cu cca 9 l lapte, respectiv de la o producție medie de 21 l lapte, aceasta a crescut la 30 de litri. De asemenea, foarte important pentru sănătatea consumatorilor este calitatea laptelui, respectiv calitatea grăsimii din lapte. Administrarea acestui preparat furajer a determinat creșterea cantității de acizi grași nesaturați și scăde­ rea cantității acizilor grași saturați. Într­o fermă foarte importantă este func­ ția de reproducere a vacilor. Administrarea preparatului furajer inovativ a îmbunătățit fecunditatea vacilor, a redus repausul uterin şi intervalul între fătări. Prin urmare fermierii crescători de vaci de lapte pot folosi un astfel de preparat fu­ rajer în hrana vacilor de lapte pentru exte­ riorizarea potențialului productiv şi îmbu­ nătățirea calității laptelui cu efect benefic asupra consumatorilor.


108 Ovine şi caprine

CAPRA NU MAI ESTE ”VACA SĂRACULUI”!

Cu câteva decenii în urmă, caprinele autohtone erau puține. Însă dintre speciile de animale domestice de la noi, efectivele de capre au crescut spectaculos: de la 1 milion în 1990 la 2,2 milioane astăzi.

C

ercetări efectuate în ultima pe­ rioadă au evidențiat că în laptele obținut de la caprele care pășu­ nează pe pajiști permanente se găsesc cele mai numeroase elemente mine­ rale (aprox. 70­75), vitamine și biosti­ mulenți!

30 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE Pentru ameliorarea caprelor autoh­ tone, la 13 septembrie 1993, prin hotărâ­ rea Tribunalului Constanța a fost înfiin­ țată Asociația Națională a Crescătorilor de Capre Caprirom (ANCC), la inițiativa Prof. univ. dr. Stela Zamfirescu, cu spri­ jinul unor specialiști de la ICDCOC Palas Constanța. Caprirom s­a constituit ca organiza­ ție profesională, cu personalitate juridi­ că, neguvernamentală, apolitică și inde­ pendentă, deplin autonomă din punct de vedere funcțional și economic. Evoluția dezvoltării asociației a fost dificilă în primii ani, din cauza număru­ lui mic de membri. Începând cu anul 2000 numărul acestora a crescut ast­ fel că, într­un timp foarte scurt, activi­ tățile au luat amploare.

15-30 septembrie 2023

un articol de

IOAN PĂDEANU

Membru corespondent ASAS

DORINA NADOLU Caprirom

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Datorită activităților moderne apli­ cate de membrii laboratorului de bio­ tehnologii de reproducție, o parte dintre crescătorii care au folosit inse­ minări artificiale, au reușit să­și ame­ lioreze producțiile caprelor locale. Din echipa ANCC Caprirom, în peri­ oada actuală, fac parte 75 de angajați și colaboratori, din care 30 specialiști cu studii superioare și 45 tehnicieni și personal auxiliar. În anul 2022 au fost înscriși 1433 crescători din 40 județe, cu un efectiv de peste 206 mii capete caprine, reprezentând 15,8% din efec­ tivul de reproducție. OBIECTIVE ASUMATE DE CAPRIROM Obiectivele principale ale asociației au fost, de la bun început, mărirea

efectivului de caprine și sporirea pro­ ducției de lapte și de carne. La acestea se adaugă: Apărarea drepturilor şi interese­ lor crescătorilor de capre; Cointeresarea crescătorilor de capre pentru sporirea numeri­ că a efectivelor și a performanțelor de producție și reproducție, în scopul creșterii veniturilor proprii; Acordarea de sprijin informațional și tehnic pentru valorificarea di­ versificată a producțiilor de la caprine; Aplicarea unor măsuri tehnice privind ameliorarea genetică, fo­ losind biotehnicilor de reproducție, în mod deosebit inseminarea artificială; Asistența tehnică pentru realiza­ rea de proiecte cu fonduri euro­ pene; Sprijinirea crescătorilor în acti­ vități de aprovizionare cu furaje, medicamente și consumabile speci­ fice caprinelor; Participarea la proiecte de cer­ cetare, organizarea de mese rotunde, conferințe, comunicări și pu­ blicații privind promovarea de noi in­

1. 2.

3. 4. 5. 6. 7.


Ovine şi caprine 109

formații științifice și practice în dome­ niul creșterii caprinelor; Implementarea politicii de dez­ voltare a sectorului creșterii ca­ prelor prin intermediul filialelor zonale.

8.

7 ATRIBUȚII ÎN AMELIORARE Conform ordinului UE/112, Asociația Caprirom are o societate de ameliorare cu următoarele atribuțiile: verifică şi aprobă cererile cres­ cătorilor de animale privind preluarea animalelor în controlul oficial şi asigură personalul necesar pentru efectuarea controlului oficial; întocmesc graficul de control; execută controlul performanțe­ lor productive; informează crescătorii de ani­ male asupra obligațiilor ce le revin, conform prevederilor Programelor de ameliorare; constituie baza de date în con­ formitate cu normele în vigoare; transmite crescătorilor de ani­ male rezultatele controlului oficial, efectuat în fermă, pentru a ajuta la rea­ lizarea unui management mai eficient în fermă. Eliberează certificate zootehni­ ce pentru caprinele care indeplinesc cerințele specifice. CAPRIROM LA CEAS ANIVERSAR Cu ocazia sărbătoririi a 30 de ani de la înființare, ANCC Caprirom a organi­ zat, în perioada 28­29 iulie, Conferința națională a crescătorilor de caprine ”30

de ani de activitate în dezvoltarea sus­ tenabilă a sectorului caprin din Româ­ nia, 17 ani de Registru Genealogic”. Gazdă a fost Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța, reprezen­ tată prin Directorul general Radu Răducu și cercetătorii din institut. La organizarea Conferinței a participat și Stela Zamfirescu, președinte onorific al ANCC Caprirom. Conferința a fost prezidată de preșe­ dintele ANCC Caprirom, Claudiu Anghe­ lescu, Directorul general ICDCOC Palas, președintele ASAS Valeriu Tabără, se­ cretarul științific al Secției de zootehnie, Cristina Zaharia și personalități locale. Programul aniversar a inclus susți­ nerea unor lucrări științifice din dome­ niul creșterii caprinelor, dar și un con­ curs de brânzeturi de capră care s­a desfășurat pe mai multe categorii. În cele 2 zile ale manifestării au fost prezenți 50 de crescători de capre din 24 de județe, care au invitat vizitatorii să guste din produsele specifice. Crescătorii de capre din județul Constanța au adus în boxe exemplare din rasele Carpatină, Albă de Banat, Boer, Alpină Franceză, Saanen și Anglo­ Nubiană. Toți participanții la această confe­ rință au plecat cu convingerea fermă că sectorul de creștere a caprelor din România are șanse mari să se dezvolte mai mult, să fie mai eficient și să asi­ gure produse de calitate superioară pe piață.

AVANTAJELE PROGRAMELOR DE AMELIORARE A RASELOR Programele de ameliorare pe rase se desfășoară în etape și au în ve­ dere coordonarea tuturor lucrărilor efectuate în scopul perfecţionării rasei și vizează: organizarea repro­ ducţiei, controlul oficial, testarea reproducătorilor, certificarea valorii şi calităţii caprinelor care urmează a fi folosite la reproducţie. Beneficiarul final al acestor programe este consumatorul, re­ spectiv societatea, deoarece ame­ liorarea caprelor duce la creşterea producţiilor iar la nivelul economiei naţionale creşterea producţiei se concretizează în creşterea ofertei de produse. Începând cu anul 2006 și până în prezent, activitatea de control al producției de lapte la peste 15% efectivul național de caprine de re­ producție a permis selecția și ame­ liorarea raselor locale și exprimarea potențialului productiv al raselor din import, în condițiile specifice țării noastre.


110 Porcine

Ce știm despre fascinantul comportament al purceilor? Observarea și interpretarea manifestărilor comportamentale ale porcilor reprezintă elementul cheie al unei productivități sustenabile în ferme, indiferent de dimensiunea sau sistemul de creștere adoptat.

PURCEII LA VENIREA PE LUME Venirea pe lume este un moment epuizant atât pentru scroafă, cât și pentru purcei, mai ales în cazul feme­ lelor hiperprolifice actuale la care, din cauza numărului mare de purcei, făta­ rea adesea durează destul de mult. În acest context și având în vedere că purceii se nasc cu rezerve limitate de energie, demararea reflexului înnăs­ cut de a găsi cât mai rapid posibil sursa laptelui matern face, de cele mai multe ori, diferența dintre supraviețuire sau moarte prematură. Acesta este motivul pentru care purcelul nou­născut devine capabil să se deplaseze la câteva mi­ nute după naștere. Având în vedere că se nasc pe rând, unul câte unul, primii purcei fătați vor fi întotdeauna avan­ tajați față de ultimii, la supt. Nu numai pentru că sunt primii, ci și pentru că își pot alege sfârcul preferat, pentru care, în următoarele zile, vor lupta strașnic cu ceilalți frați. JOACA ȘI INTEGRAREA SOCIALĂ Aceia dintre noi care au avut ocazia de a observa complexul comporta­ ment al purceilor, încă din primele ore de viață, am putut observa că timpul acestora este dedicat câtorva activi­ tăți: suptul, somnul și joaca. Dacă suptul și somnul reprezintă ac­ tivități fiziologice esențiale pentru su­ praviețuire, joaca reprezintă un com­ portament care începe în primele zile de viață, se amplifică până după înțăr­

15-30 septembrie 2023

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează-mă!

Sursa foto: iStock.com/Tsekhmister

Î

n ciuda mileniilor scurse de la înce­ puturile controversatei domesticiri a acestei specii, multe dintre aspec­ tele comportamentale demonstrate de către porcii domestici ai zilelor noastre au rămas practic identice cu ale înde­ părtatelor rude sălbatice, aspect unic printre speciile de mamifere crescute în ferme.

În ciuda acumulării de informații științifice, ne aflăm încă departe de a înțelege pe deplin fascinanta lume a purceilor! care, pentru ca mai apoi să scadă atât în intensitate, cât și ca frecvență. Multe studii de etologie a purcelului sugar au demonstrat că joaca este principalul

Care sunt cauzele apa­ri­ției­stresului­de­ în­ţăr­ca­re­și­cum­ gestionăm­cri­za­de­ înțărcare­a­purceilor?

factor al adaptării și integrării sociale a purceilor, mai ales după despărțirea de mamă, la înțărcare. Tot prin joacă purceii ajung să inter­ acționeze cu diverșii stimuli din lumea lor înconjurătoare și, mai apoi, să înve­ țe să reacționeze mult mai eficient în situații stresante cum ar fi contactul cu personalul fermei. S­a observat că purceii sugari cres­ cuți într­un mediu lipsit de materiale ocupaționale, nu numai că se joacă mai puțin, ci dezvoltă comportamente diferite, cum ar fi îndreptarea atenției


Sursa foto: iStock.com/Jevtic

Porcine 111

spre mișcările cozilor și urechilor ce­ lorlalți purcei din aceeași boxă, aspect care, în unele condiții, conduce la apa­ riția anomaliilor cum ar fi mușcarea cozilor/urechilor, respectiv către for­ ma cea mai dăunătoare: canibalismul. JOACA ȘI INTEGRAREA SOCIALĂ Interacțiunea purceilor cu mama, pe durata alăptării se realizează preponde­ rent prin intermediul mirosului, pipăitu­ lui și, mai ales, vocalizare. Aceasta din urmă este extraordinar de complexă prin multitudinea de sunete prin care mama, respectiv purceii comunică, încă din primele ore după fătare. Descifrarea rolului acestora repre­ zintă o preocupare din ce în ce mai ex­ tinsă în vederea înțelegerii în detaliu a diverselor forme comportamentale și, implicit, a îmbunătățirii condițiilor de bunăstare în maternități. Ori, de aici re­ zultă o altă serie de controverse. Astfel, pe de o parte, se cunoaște faptul că în fermele comerciale actuale, scroafele lactante sunt claustrate în boxe cu o suprafață relativ redusă (de 4­4,5 mp) afectând mai ales bunăsta­ rea scroafei, care nu poate face decât câteva mișcări limitate, fără posibilita­ tea de a se întoarce. Unul dintre argu­ mentele valide ale fermierilor este ace­ la că, în astfel de condiții, se face un compromis între calitatea bunăstării scroafei și salvarea multor purcei de la moartea prin strivire.

INFLUENȚA FACTORILOR EXTERNI Unele studii au arătat că suprafața disponibilă limitată determină o creș­ tere a frecvenței interacțiunilor directe dintre purcei și scroafă, conducând nu numai la o îmbunătățire a sporului me­ diu zilnic al purceilor până la înțărcare (plus 5­7%), dar și la creșterea capaci­ tății purceilor de a se obișnui cu furajul solid la vârste precoce. Interacțiunile frecvente cu scroafa conduc la o amplificare a activităților de joacă, în paralel cu reducerea agre­ sivității purceilor. Însă, pe de altă parte se observă o mare variabilitate a com­ portamentului de joacă între ferme, indiferent de dimensiunea boxelor din maternitate, ceea ce ne îndreptățește să considerăm că acest comportament poate fi influențat și de o multitudine de alți factori externi, inclusiv calitatea personalului. Pentru o mai bună înțelegere a aces­ tor fenomene s­a procedat și la întreți­ nerea scroafelor în grupuri comune de câte 5­6 scroafe cu purceii acestora, în spații generoase. Efectele pozitive ale acestui sistem au fost semnificative, din diferite puncte de vedere. Primul, ar fi o diminuare a semnelor crizei de înțărcare, precum și manifestarea de către purcei a unui comportament social pozitiv, agresivitatea fiind mult diminuată. Nu în ultimul rând, aceste elemente au condus și la o îmbunătățire a performanțelor productive după înțărcare.

DIFERENȚE LA ÎNȚĂRCARE Unele experimente au comparat efectele modalității de înțărcare asupra comportamentului și per­ formanței purceilor. Astfel, un grup de purcei a fost înțărcat treptat, pe durata a 7­8 săptămâni, iar altul a fost înțărcat brusc, la vârsta de 4 săptămâni, adică tehnica uzuală actuală din fermele comerciale. Rezultatul a fost că purceii din primul grup au avut performanțe productive ulterioare superioare, în paralel cu o creștere limitată a agresiunii purceilor dominanți.

CURIOZITATEA PURCEILOR Curiozitatea porcului este ex­ trem de bine argumentată și cer­ cetată, însă cea a purceilor sugari e de­a dreptul debordantă, ajutân­ du­i să găsească rapid sursele de apă, hrană și căldură, în diverse sis­ teme de creștere. O altă fațetă interesantă a com­ portamentului de joacă a purcei­ lor pare să fie că efectul pozitiv al acestuia pentru socializare este de scurtă durată. În lipsa unor stimuli noi, diferiți, în mediul în care pur­ celul sugar se dezvoltă, interesul pentru joacă se diminuează treptat.


112 Medicină veterinară

Chlamidioza păsărilor se poate transmite la om!

Sursa foto: iStock.com/Dr_Microbe

Boala este produsă de Chlamydophila psittaci la păsările domestice şi sălbatice și poate evolua fără semne clinice, cu localizarea agentului etiologic în intestin. Este contagioasă şi se transmite la om.

P

ierderile economice sunt produse prin mortalitate, scăderea oua­ tului, confiscări de abator şi chel­ tuieli legate de tratament şi asanare. Focarele de boală la păsări sunt surse de infecţie pentru personalul fer­ melor şi abatoarelor, la care se adaugă izbucniri epidemice familiale legate de contactul cu păsările de agrement şi porumbeii infectaţi. EPIDEMIOLOGIA BOLII Boala a fost semnalată la peste 130 specii de păsări. Printre acestea se numără toate speciile de importanţă economică, păsările de agrement şi numeroase specii de păsări sălbatice. Infecţia este însă mai frecvent întâl­ nită la curci, palmipede şi porumbei şi mai rar la găini şi fazani. Păsările de agrement (papagalii, peruşii şi altele), la care infecţia evoluează inaparent, sunt o permanentă sursă de infecţie pentru om. Sursa de infecţie o constituie, de regulă, păsările infectate, cu forme cli­ nice sau asimptomatice, care elimină

15-30 septembrie 2023

un articol de

ADRIAN STANCU UȘV Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

chlamidii prin dejecţii. Un rol important revine vrăbiilor şi porumbeilor care, pă­ trunzând în crescătoriile de păsări, le infectează, transmiterea infecţiei fiind posibilă şi în sens invers. Porumbeii şi păsările de agrement se infectează cu ocazia concursurilor şi expoziţiilor. Porumbeii semisălbatici din marile oraşe sunt infectaţi în pro­ porţie de 20­85%! ASPECTE CLINICE ALE BOLII Perioada de incubaţie variază între 5 și 15 zile, în medie 8­10 zile. Formele clinice supraacute sunt rare, întâlnite doar la papagali. Boala evoluează de regulă acut, subacut sau cronic. Unul din primele simptome este scăderea bruscă a ouatului, însoţită de apetit capricios şi sete accentuată.

Păsările bolnave sunt abătute, somno­ lente, prezintă mers nesigur, adesea cu pareze ale aripilor şi membrelor, tremu­ rături; porumbeii au capacitate redusă de zbor iar în formele cronice slăbesc și au musculatura pectorală redusa. La toate speciile se constată frec­ vent secreții, conjunctivite mucopuru­ lente, diaree, dejecţiile având un aspect gelatinos şi culoare galben­verzuie. Porumbeii prezintă uneori respiraţie bucală dificilă. ASPECTE LEZIONALE ALE BOLII Leziunea cea mai frecvent întâlnită la toate speciile este reprezentată de membrane gălbui pe ficat şi splină. Aceste leziuni pot fi întâlnite și la nive­ lul sacilor aerieni și cordului. La curci se întâlnesc îngroşări ale epicardului sub forma unor dungi ne­ regulate, albicioase şi ale pericardului, care este congestionat şi acoperit cu membrane gălbui. Pulmonul este congestionat, cu fo­ care de bronhopneumonie. Ficatul şi splina sunt mărite şi congestionate, cu


Medicină veterinară 113 consistenţă scăzută, uneori cu focare mici de necroză. În evoluţiile acute şi subacute se constată enterită şi o can­ titate crescută de uraţi în cloacă. METODELE DE PREVENȚIE Profilaxia generală se realizează prin carantină, control serologic al efectivelor de completare şi prin exclu­ derea contactului cu păsările sălbatice şi sinantrope, în primul rând cu porum­ beii şi vrăbiile. În situaţiile în care păsări din diferite crescătorii sunt adunate la un loc pen­ tru concursuri şi expoziţii se recoman­ dă administrarea pe întreaga perioadă a tetraciclinelor în furaj. În scopul prevenirii infecţiilor uma­ ne în mediul urban s­a recomandat re­ ducerea populaţiei de porumbei sălba­ tici din marile oraşe. În multe ţări boala este inclusă în lista bolilor declarabile şi este reglementată circulaţia păsărilor din focarele de boală. Încercările de imunoprofilaxie nu au dat rezultate încurajatoare şi nu au găsit o aplicaţie practică.

CUM PUTEM COMBATE BOALA? Combaterea se realizează prin re­ ducerea surselor de infecţie în focarele de boală, evitarea difuzării acesteia şi prevenirea contaminării umane. Soluţia ideală şi cea mai rapidă este sacrificarea întregului efectiv şi repo­ pularea după o dezinfecţie riguroasă. În efectivele de valoare se va pro­ ceda la sacrificarea tuturor păsărilor bolnave sau cahectice, iar celelalte vor primi furaje cu adaos de tetracicline timp de minimum trei săptămâni. Spre sfârşitul perioadei de tratament păsă­ rile vor fi trecute în adăposturi dezin­ fectate. Pe toată perioada tratamentului se vor evita aglomerările şi se vor asigura cele­ lalte condiţii de zooigienă. Se evită lucră­ rile care pot genera praf sau aerosoli. În focar se vor lua măsuri pentru a evita accesul păsărilor sălbatice sau a altor animale. ATENȚIE! Se interzice accesul persoa­ nelor străine iar personalul propriu va fi instruit asupra pericolului de infecţie şi a măsurilor de protecţie.

TRATAMENTUL RECOMANDAT Doar tetraciclinele pot fi utilizate în sco­ puri terapeutice, preferându­se tetracicli­ ne, care, administrate în furaj, 400­800 g/ tona de furaj, timp de 3 săptămâni, sterili­ zează organismele. Dozele mici (100­300 g/tonă) pot opri evoluţia epizootiei, dar păsările continuă să elimine chlamidii prin dejecţii, iar la sacrifi­ care pot provoca infecţii la personalul aba­ toarelor. Pentru tratarea porumbeilor s­a reco­ mandat administrarea preparatului hidro­ solubil de clortetraciclină în apa de băut, asigurând 100­110 mg substanţă activă la 1 kg greutate corporală, pentru o perioadă minimă de 25 zile (12). Pentru asanarea efectivului sunt necesare perioade repetate de tratament alternate cu perioada în care nu se administrează antibioticul. La psittacide, durata tratamentului este de 45 zile, adăugându­se în furaj şi vitami­ nele C, K şi B.


114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

Ag

JD

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 GL. Vând teren agricol de vânzare în extravilanul comunei Cuza Vodă, 5 ha, format din mai multe loturi în zona Poligon, Lozova, Strachina, Mitrache. Tel. 0726187211

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

TR. Vindem utilaje agricole second-hand la prețuri rezonabile: pluguri, discuri, semănători, remorci, generatoare, elicoptere beton, cisterne, top down. Tel. 0744589217 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 r, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând semănătoare Agro-Tom tractată ATSN RS 3.0, mecanică, lățime lucru 3 m, 24 talere independente de 510 mm pe 2 rânduri, tăvălug posterior cu anvelope, nivelator anterior în benzi (Crossboard), putere necesară 110 - 130 CP, 26.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 32 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 24.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3, 3 m, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic, necesar 120 - 160 CP, 12.000 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 r, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 17.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 7.200 euro + TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066

15-30 septembrie 2023

ra

de

Pr

ec

izi

e

k

Suppor t

gh

t

Connec ted

rm

Si

An

aliz

e sa

teli

tare

RECOMANDĂRILE Au

LUI

rac toT

ILIE creat de

TERENURI ŞI FERME

lin

ric

u ult

Teh

no

log

Stații met

Soluții de management

A

ltur gricu

ie

www.ipso.ro

a An

e liz

de

BH. Vindem talere de disc netede, crestate și ondulate diametre 410 - 710 mm, din oțel aliat cu bor, rezistenţă excelentă la uzură şi rupere, de la 80 RON+TVA. Tel. 0742042066, 0748233525 MS. Vând selector cereale original din import, 2-3 tone/ oră, masă proprie cca. 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, lungime 2500 x lăţime 1100 x înălţime 1750 cm. Tel. 0745096575

PIESE DE SCHIMB

a de

IF. Livrăm din stoc și la comandă controler pentru valvele electro-hidraulice, echivalent cu 521912D1, produs aftermarket cu garanție, prețul include TVA, expediem în toată țara prin curier. Tel. 0723559250 SB. Vindem piese din dezmembrări combine și tractoare, second hand și noi, termen livrare piese second hand foarte scurt, piese verificate în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295

so

l

eo

Con

for t

agricol

Pr e c

Per forma

izie

JD

lin

k

nță

Diagnos�care

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441 SM. Vând Micobent - bentonită furajeră, aditiv hrană păsări, porci, rumegătoare. Doza între 0,5 - 3 kg la tona de furaj. Conținut: 98% bentonită activată, 2% calciu furajer. Ambalaj: saci 25 de kg. Tel. 0261768950

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

Serviciile John Deere Farmsight te ajută să maximizezi timpul de funcționare și productivitatea utilajelor din fermă. Îți recomand să te conectezi la Centrul de Operațiuni John Deere, de pe MyJohnDeere.com sau din aplicația mobilă, pentru a gestiona și asista utilajele de la distanță. Prin observarea parametrilor de funcționare și cu ajutorul Sistemului de Ghidare AutoTrac, le poți mări te ita bil na performanța cu până la 14%. s te Su

Fa

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).


"Trecere la generația următoare? Dacă ar fi atât de ușor..."

Digitalizarea este simplă cu CLAAS. Descoperiți cum vă puteți face afacerea și mai eficientă și, prin urmare, mai profitabilă cu ajutorul soluțiilor noastre digitale, precum sistemul de asistență pentru operator CEMOS. Haideți să facem împreună următorul pas, astfel încât să puteți continua să vă gestionați afacerea în mod optim în viitor. Together the next step in farming. digital.claas.com

Aflați mai multe despre soluțiile noastre digitale.



Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.