revista Ferma nr. 13 1-14 august 2022

ANUL XX

IV • NR. 13

(306) • 1-

14 august

2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

BĂLȚATA ROMÂNEASCĂ

O VACĂ BUNĂ DE LAPTE ȘI PRETABILĂ LA MULSUL ROBOTIZAT 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIV • NR. 13 (306) • 1-14 august 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 14 (307) va apărea în perioada 15-31 august 2022

Vara-i pe sfârşite. Începe sezonul marilor probleme!

S

criam pe la începutul anului că ce-i mai greu în agricultură va veni odată cu toamna şi cu debutul noului sezon agricol. N-am spus-o eu, ci mulţi dintre fermierii care au resimţit din plin costurile unei primăveri încărcată de capricii meteo, de preţuri şi facturi uriaşe, de legi proaste şi decizii şi mai proaste... sau deloc!

Chinuită şi decimată de seceta pedologică extremă şi de arşiţa instalate confortabil în aproape toată România, vara agricolă se încheie cu multe şi mari minusuri la hectar. „Nu-i peste tot la fel”, spun oficialii de la agricultură, aflaţi prin ţară la numărătoare de ştiuleţi şi boabe în spic. Între noi fie vorba, ar cam fi cazul să-şi vadă de treabă prin minister şi să ia nişte decizii cu scaun la cap, chiar şi pe ultima sută de metri! De constatat pagubele şi producţia vă ocupaţi voi, cei mai în măsură să vă daţi cu presupusul asupra propriului buzunar!

2022. Încă un an secetos, încă un an în care s-au prăjit la propriu toate estimările agrometeo. Ştim, se schimbă clima, se topesc gheţarii şi se deşertifică terenurile agricole. Fără doar şi poate, suntem cu toţii mari contributori la asta, să recunoaştem... Însă important este CE FACEM? Că nu mai merge la deal cu boii mici, asta-i clar! Şi mai evident este că mai bine nu va veni!

Avem toate ingredientele unui sezon agricol greu, foarte greu: război, impact economic devastator, secetă, inputuri la preţuri de lux, burse extrem de volatile. Mai avem şi un „Pact Verde” european cu impact direct (şi nu în bine!) asupra fermierilor, dacă nu se vor schimba lucrurile în foarte scurt timp.

Mai adăugăm câteva mioritice, de-ale noastre: prea puţine depozite, prea multă birocraţie, prea mulţi băgători de seamă, prea puţine decizii pentru agricultură, prea multe importuri, prea puţine irigaţii. Să mai adăugăm şi că zootehnia e pe avarie, cu preţuri mici la

vânzare şi furaje la costuri de mâncare pentru populaţia umană de fiţe...

Ne mai mănâncă şi lăcustele culturile, cum n-au făcut-o de vreo 75 de ani încoace. Dar rezolvăm problema asta, se pare. Le vom mânca noi pe ele, în curând! Şi nu, nu-i loc de glumă cu foametea. Dacă Pământul nu-şi revine rapid, şi singur n-are cum s-o facă, Europa se va trezi în curând la poartă cu zeci de milioane de oameni care vor începe migrarea în căutare de hrană.

Poate că unii abia atunci vor realiza că vremurile disperate cer măsuri urgente! Între timp aşteptăm mediile naţionale la hectar pentru păioase şi rapiţă şi ne uităm a pagubă spre câmpurile cu porumb şi floare, care se usucă în prea multe zone ale ţării. Pentru pregătirea viitoarelor recolte, pământul uscat cere tehnologii pe care mulţi nu şi le mai permit. La fel de chinuit ca şi sezonul precedent, următorul se pregăteşte de mari provocări şi multe neajunsuri. Iar incertitudinile zilei de mâine îl fac şi mai vulnerabil. Şi anul agricol, şi pe noi toţi!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

6

5 5 6 10

12 14 18

22 24 26 30 32 36 40 42 44 45 46 50 52

30

Actualitate

2 opțiuni pentru fermier: traderul şi procesatorul Cod roşu de calamitate în agricultură!

ANUL EXTREMELOR Producţie mai mică, exporturi în creştere!

AgroInfo Cum ajută ONG-urile cooperativele agricole?

Bălțata Românească O vacă bună de lapte și pretabilă la mulsul robotizat Petru Răzvan Danciu, un adevărat EROU al ogoarelor!

Irigațiile, o problemă mereu fierbinte!

Analize greşite, fermieri păgubiţi.

Cine răspunde?

Plantația de afine deschisă permanent clienților Propunerea absurdă a lui Timmermans Cum să scoţi profit din ferma de porci?

Vrem lapte, dar la ce preţ?

Sezon dificil pentru sectorul european al tomatelor Drojdii şi ultrasunete pentru protecția viilor Israelul are ”cheia” recoltelor bogate Biomasa, bateria verde care stochează energia solară Fără "carne" pe eticheta produselor vegetale BUCATE STRĂVECHI Cum le aduc elevii ieşeni în actualitate?

56

Agricultura 4.0

56 Tractorul electric românesc e gata de lucru 58 Claas investeşte în vehicule autonome

1-14 august 2022

134

59 LELY ASTRONAUT Un robot mai economic decât se credea 60 Câștigătorii "DLG Agrifuture Concept" 2022 62 AutoTrac TIM, adevărata revoluţie digitală 66 7 practici pentru controlul buruienilor la recoltare 67 3 metode de colectare a semințelor de buruieni

68

Cultura mare

68 S-a prăbușit prețul grâului!

70 6 sfaturi la afânarea adâncă a solurilor 74 Tehnologia care aduce un plus de 1.000 kg grâu/ha 76 Tratament complet al semințelor de cereale 78 Bănăţeanul care a depăşit frontiera celor 5 tone!

80 Agriventura, evenimentul de la firul ierbii!

84 10 tipuri de regim hidric al solurilor din România 86 Atenţie unde amplasaţi cultura de rapiţă!

90 10 motive pentru asigurarea apei necesară plantelor 92 SAFECAP®: un nou partener împotriva manei la cartof

94

Horticultură

94 VERDANA, noua creație de fasole de la SCDL Bacău 96 Magazinul cu pepeni de la drumul mare 98 Noul fungicid ecologic împotriva micozelor 100 La Gheorghe Doja, pepenii unesc oamenii!

102 Combaterea putregaiului cenușiu la vița-de-vie

104

Utilaje agricole

104 Reportaj în Țara Bârsei, la ferma lui Ioan Benea 108 O singură echipă, un rezultat de... Cartea recordurilor!

108 Venituri record pentru SDF în 2021 109 Ai grijă de solul tău!

110 4 soluţii Kverneland pentru viitorul sezon 112 John Deere recoltează mai mult de jumătate din cerealele lumii!

112 Creștere cu 50% a producţiei de tractoare Mahindra 113 Cu Aplicația KRAMP salvați timp prețios 114 Munax deschide un nou punct de lucru la Ploiești 116 TechFarm Agro știe ce vor fermierii 118 O nouă serie de tractoare: Valtra Q

122

Zootehnie

122 Cum pregătim vacile gestante pentru lactația următoare?

124 Fiți pregătiți de muls cu produsele DeLaval!

126 De la unul, la o sută... de porci!

128 Drojdiile hidrolizate, ingredient-cheie în rație 132 Cercetarea face casă bună cu tradiţiile locale 134 4 acţiuni prin care putem reduce stresul termic!

136 Babesioza ovină, boala transmisă de căpuşe

138

Mica publicitate

138 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

Plusvaloare prin procesare

2 opțiuni pentru fermier: traderul şi procesatorul

Vorbim prea mult despre traderi, în piața agricolă, uitând că o parte din materiile prime merg și la procesatori din țară. Contrar unor mesaje negative, există în România fabrici de procesare!

R

eprezentanți ai industriei de procesare a semințelor oleaginoase spun că în România sunt active 5 unități, care produc mai mult decât produceau cele 17 unități dinainte de 1989! Numai o fabrică din Slobozia prelucrează anual 300.000 tone de semințe de floarea soarelui, adică o zecime din producția din producția anuală de semințe de floarea soarelui a României, care a fost anul trecut de peste 3.000.000 tone!

APROAPE JUMĂTATE DIN FLOARE ESTE PROCESATĂ LOCAL! În total, fabricile din țară procesează anual, în medie, 1.200.000 t. Restul merge la export. Unul dintre fermierii care livrează recolta acestui procesator este Cosmin Iancu, din comuna Grădiștea, județul Ilfov. Tânărul fermier a însămânțat în această primăvară 150 ha cu floarea soarelui, producția urmând să fie livrată fabricii din Slobozia și nu unui trader sau altul.

MAI MULTĂ PROCESARE? Potrivit declarațiilor unor reprezentanți ai industriei de profil, capacitatea de procesare a semințelor oleaginoase în România este maximă acum. Pentru

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a procesa mai mult, ar trebui înființate unități noi de procesare. Pentru asta e nevoie de bani...

Numai că a construi o fabrică nouă sau a mări capacitatea de procesare a unei unități deja existente nu rezolvă automat problema vânzării produsului finit. Milioanele de euro alocate pentru un proiect ar putea fi pierduți pentru interesul economic general și ar umfla niște conturi private, dacă, în final, produsul finit nu ar avea succes pe piață.

PREŢUL DETERMINĂ VÂNZAREA! Ce ar face un fermier pus în situația să aleagă între un trader multinațional Scanează-mă!

Exporturile de brânzeturi europene pe piețele terțe au scăzut în primele luni ale acestui an. România nu face excepție. Valoarea financiară a exporturilor a înregistrat însă creșteri importante.

În cazul cerealelor, situația este favorabilă exporturilor, dar să nu uită că avem o industrie de morărit și pani­ ficație care procesează în țară cerealele obținute în fermele românești! și o fabrică românească, înființată cu bani publici? ”Prețul determină decizia”, mi-a răspuns franc fermierul Mircea Chipăilă, din localitatea Poarta Albă, jud. Constanța. Prin urmare, niciun fermier român nu-și va vinde recolta unui procesator numai din considerente patriotice!

Lucrurile trebuie bine cântărite, când se discută despre finanțarea industriei cu zeci de milioane de euro, pentru a spori procesarea materiilor prime agricole. Concurența dintre traderi și procesatori pe piață este una bună pentru fermieri. Când marfa lor este căutată și de unii și de alții, parcă începe să aibă un preț mai bun. Desigur, stabilitatea relației comerciale este la fel de importantă.

5

6

Jurnal de fermă

COD ROŞU DE CALAMITATE ÎN AGRICULTURĂ!

Î

Recoltatul grâului este la final în cele mai multe dintre regiunile ţării, producţiile sunt dezamăgitoare, iar temerile şi incertitudinile legate de prețuri apasă greu asupra fermierilor.

n zona de sud a Moldovei calamitatea a devenit o certitudine, iar bătălia cu schimbările climatice este, deja, pierdută!

GALAŢI În judeţul cu Dunăre, Siret şi Prut, fermierii cer guvernanţilor declararea stării de calamitate din pricina secetei! „Situaţia este mult mai proastă decât în anul 2020. Porumbul, semănat pe 117.094 ha, este calamitat în proporţie de sută la sută, iar floarea soarelui între 80 şi 85%. De, asemenea, 90% din cultura de mazăre este afectată de secetă, producţia de pe 3.125 ha fiind adunată... manual la coasă şi furcă!”, ne-a declarat directorul executiv al DAJ Galaţi, ing. Doina Ragea.

300 KG DE GRÂU LA HECTAR! În judeţ nu este încheiat recoltatul la păioase, procentul de calamitate fiind de 70 şi 90%, dar ceea ce este pe câmp nu va face o producţie mai mare de 300-400 kg la hectar.

Dezastruos este că producţiile medii la grâu pe judeţ la neirigat sunt între 900 şi 1.100 kg/ha, iar la orz media a fost şi mai mică: 800 kg! Randament deosebit de scăzut are şi rapiţa, cultură rămasă pe 5.230 ha pentru că mai mult de două treimi a fost întoarsă!

1-14 august 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PIERDERI DE 2.500 LEI/HECTAR Săndel Malaxa, fermier din Fârţăneşti, a recoltat cam o tonă de grâu în medie la hectar, asemenea multora dintre producătorii agricoli gălăţeni. „În toamnă am înfiinţat cultura în condiţii... criminale, încorporând sub brazdă aproape 400 kg de sămânţă. Până să adun recolta am avut cheltuieli de circa 3.800 lei pe hectar, cu motorina, cu îngrăşămintele, cu arenda. Dacă la începutul lunii iunie prețul grâului era de 1,92 lei/kg, acum a scăzut la 1,4-1,5 lei/kg.

Păi, din start am o gaură de 2.300 de lei pe hectar!”, se amărăşte cultivatorul.

Acesta susţine că fermierii gălăţeni nu au de unde să-şi plătească inputurile, mulţi au semnat contracte scadente la recoltare.

PRODUCŢIE ZERO LA PORUMB! Fermierii tecuceni au muncit şi au cheltuit degeaba, că nu au strânge de pe câmp. “Am recoltat în medie între o tonă şi două de grâu şi orz la hectar. La aceste rezultate nu ne acoperim costurile.

Am crezut că nu va fi un an mai rău ca 2020! Dar iată că acest sezon agricol e mult mai prost!”, ne-a declarat Ionuţ Pavel, directorul executiv al Cooperativei Agricole „Drumul Belşugului”.

VRANCEA „Toată Vrancea e un dezastru! Am început lucrările de curăţat pământul, că nu avem ce recolta. Orzul e prost şi foarte prost, între 200 de kilograme şi 1,8 tone la hectar. Grâul arăta mai binişor, dar acum e aproape la fel de prost ca şi orzul”, ne-a declarat Sorin Marius Bolovan, preşedintele Cooperativei Agricole Cereal Top Farmes, din comuna Coteşti. „Rapiţă nu mai avem absolut deloc, că a fost întoarsă; din 1.600 ha, am rămas cu fix 1,9 hectare! Floarea soarelui este cât usturoiul, înflorită şi pe cale de a se usca. Porumbul e uscat deja, şi avem 5.000 ha de prăşitoare.

E catastrofă!”, a subliniat amar liderul cooperatorilor vrânceni.

STAŢIILE DE ADUS… SECETA! „Cooperatorii, dar şi mulţi alţi fermieri, reclamă că vina pentru lipsa precipitaţiilor din judeţul Vrancea o poartă sistemul antigrindină! De câte ... ››› 8

7

UG – O lume a preciziei Mașină de erbicidat tractată

I

2.200 – 3.000 l

I

15 m – 28 m

» Super-S2-rampă de stropire foarte ușoară » Rezervorul principal

Rezervorul principal este dispus cu un centru de greutate optim, fiind foarte ușor datorită materialului din care este confencționat (fibră de sticlă).

»

Rampa este construită conform normelor aeronautice, fiind foarte ușoară și, în același timp, foarte stabilă. Rampa pendulează liber și este amortizată multiplu pe un suport cu arcuri care garantează stabilitatea. Un mare plus este dimensiunea de transport foarte mică.

UG – masina de erbicidat tractată de 100.000- ha Inălțime mare la cadru cu rotunjiri la capetele de cadru Constructiv, foarte stabilă si, totuși, foarte ușoară Pompă cu membrană de capacitate foarte mare, cu mentenanță redusă Toate elementele de manipulare sunt dispuse logic, pe partea stângă a utilajului si fară a se putea confunda Bazinul de amestec cu Power-Injektor, pentru un amestec rapid, omogen si exact al soluțiilor Manipulară facilă a dispozitivelor Terminal ISOBUS AmaTron 4

AMAZONEN-WERKE S.R.L. Strada Ghe. Lazăr, no 9 C block, Office HQC-04.03, 4th floor 300081, Timișoara, Romania

Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747

GO for Innovation | amazone.ro

8

Jurnal de fermă

De 5 luni nu plouat absolut deloc în judeţul Galaţi, media precipitaţiilor până la data actuală este de 92 de litri, faţă de 231, cât ar fi trebuit să fie!

DOINA RAGEA

Director executiv DAJ Galaţi

››› 6 ...ori se adună nori a ploaie, se trage cu rachetele şi în 20 de secunde se sparg norii şi apare soarele! În acest sens, am primit filmuleţe făcute cu telefonul pe lângă staţiile de antigrindină care au surprins împrăştierea norilor de ploaie cu rachetele lansate”, a precizat Sorin Marius Bolovan.

SATU MARE În zona de câmpie din vestul judeţului Satu Mare, culturile de primăvară se află în diferite stadii de vegetaţie. Porumbul este înalt la peste doi metri, dar şi pipernicit, de nici 70 cm!

La floare estimez între 300 şi 600 kg/ha şi la porumb... producţie zero! Totul moare pe câmp! Avem peste 3.000 ha şi nu putem iriga nimic pentru că nu este apă!

IONUŢ PAVEL

Director executiv Cooperativa Agricolă „Drumul Belşugului” Tecuci

PORUMB DE 800 KG LA HECTAR?! „Depinde de premergătoare, de cum s-a prelucrat solul în anii anteriori, de agrotehnica aplicată, de genetica folosită, de fertilizare, dar mai cu seamă de umiditatea din sol! La noi, va fi porumb de 7-8 tone, dar şi de 800 de kilograme la hectar! Doar floarea soarelui e un pic mai bunicică, dar îi trebuie precipitaţii că altfel nu se va forma miezul, iar seminţele nu vor avea masa hectolitrică optimă”, ne-a declarat Arnold Bekes, preşedintele Coperativei Agricole Câmpia Careiului.

Acesta susţine că, venite sporadic şi în cantităţi mici, precipitaţiile nu au căzut uniform în judeţ. „În câmp e arşită de 40 de grade, timp de 10 zile, în jurul prânzului şi până spre seară temperatura nu a scăzut sub 35 de grade C. S-au anunţat ploi, norii s-au dus, am rămas cu seceta!”, a continuat liderul cooperatorilor din Carei.

CULTURI DE TOAMNĂ SALVATOARE Culturile de toamnă par să fie salvatoare iar recoltarea a ajuns la jumătate (n.r. - în prima jumătate a lunii iulie).

Grâul oferă o producţie medie de circa 5 tone, orzul la fel, rapiţa între 2,5-3,5 tone la hectar. Însă cultivatorii erau obişnuiţi să obţină 8-10 tone la grâu şi 10-12 tone la orz.

Cooperatorii din Carei lucrează în comun o suprafaţă de 980 ha, din care 45% reprezintă semănături de toamnă. „Am reuşit să dăm ceva din orz la preţul de 1.500 lei tona, preţ care s-a dovedit acuma că a fost bun! Restul e depozitat, dar ne îngrijorează că vin cereale păioase din Ucraina cu preţuri scăzute.

1-14 august 2022

Chiar dacă va veni ploaia, plantele sunt la limita supravieţuirii; ce s-a pierdut nu se mai poate reface. Eu sunt acum lângă lanul de floare şi primele trei frunze de la sol sunt deja uscate!

MIHAI DEHELEAN

Director Agro Mureşana Cooperativă Agricolă

Producătorii noştri sunt nemulţumiţi! E bine să ajutăm fermierii ucraineni, dar nu în sensul acela, să ne autodistrugem!”, ne-a declarat Arnold Bekes.

ARAD Şi într-un alte judeţ din vest, Arad, recoltatul grâului este trecut bine de jumătate. Orzul şi rapiţa au fost strânse din câmp, utilajele de dezmiriştit şi de prelucrat solul intrând la lucru în urma combinelor.

PORUMB ŞI FLOARE FĂRĂ ŞANSE „Rapiţă am avut în cultură 800 ha, producţia e diferită de la zonă la zonă, de la hibrid la hibrid, de la tehnologie la tehnologie, dar ca medie e undeva la 3.000 kg/ha. Grâul este cultivat pe 2.700 hectare şi a dat între 3.500 şi 6.500 kg/ha”, ne-a declarat Mihai Dehelean, directorul Agro Mureşana Cooperativă Agricolă, unitate care dispune de o suprafaţă de 4.285 hectare.

Acesta susţine că sunt "întrunite" toate condiţiile pentru calamitarea porumbului şi florii-soarelui, culturi care ocupă aproape 2.000 ha.

Aproape toţi cooperatorii au depozitat producţiile obţinute, în aşteptarea unui preţ mai bun de care nu prea sunt siguri că o să vină!

Scanează-mă!

În Moldova, calamitatea este o certitudine!

Seceta pedologică extremă falimentează fermierii gălăţeni. Cu o medie de mai puţin o tonă la orz şi grâu, ei nu pot achita datoriile acumulate în acest an!

9

10 România exportă!

ANUL EXTREMELOR

PRODUCŢIE MAI MICĂ, EXPORTURI ÎN CREŞTERE!

România a depășit, în luna martie, recordul anual la exportul de cereale: peste 11.000.000 t, între iulie 2021 şi martie 2022. CE estimează o producție de grâu mai mică, dar exporturile vor crește.

1

.163.262 t de cereale au plecat din România, pe piețe terțe, în luna martie a acestui an. În martie 2021, cantitatea exportată a fost de 512.864 t.

Cantitatea livrată până acum în anul comercial iulie 2021 - iunie 2022 este cea mai mare din ultimii 15 ani: 10.960.632 tone!

EXPORTURI ÎN ANUL RĂZBOIULUI Cum cerealele ucrainene sunt greu de livrat, țările producătoare din Uniunea Europeană, printre care și România, vor spori vânzările pe piețele terțe. Astfel, în sezonul 2022/2023, exporturile de grâu ar putea ajunge la 38 de milioane, ceea ce ar însemna un record pentru europeni. În sezonul 2021/2022, exporturile au însumat 30 de milioane de tone.

Noul sezon a început la 1 iulie și este marcat profund de războiul din Ucraina.

1-14 august 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PORUMBUL, ÎN TOP LA EXPORT Recordul de până acum, 10.290.023 t în anul comercial 2019-2020 a fost deja depășit în luna martie. Cu siguranță, exporturile aferente lunilor aprilie, mai și iunie (trimestrul II) au urcat totalul la un nivel și mai mare.

Din cele 1.163.262 t de cereale vândute în martie 2022, 607.498 t au fost porumb și 507.824 t au fost grâu comun.

EGIPTUL, CEL MAI BUN CLIENT Cel mai important cumpărător al cerealelor din România este Egiptul, care în luna martie a importat 401.119 t de cereale. La nivelul blocului comunitar, România domină topul vânzărilor de cereale pe piețele terțe, în acest an comercial, pe locul al doilea aflându-se Franța, cu 10.756.987 t. Vânzările de

cereale din Franța au scăzut la nivelul lunii martie, de la 1.382.497 t, în martie 2021, la 1.110.910 t, în martie 2022, plasându-se, astfel, sub livrările din România.

UE: GRÂU MAI PUȚIN, DAR VÂNDUT MAI BINE! Între timp, Comisia Europeană și-a revizuit estimările cu privire la producția de grâu a Uniunii Europene în sezonul 2022/2023, dar și-a menținut prognozele anterioare privind exporturile de grâu. Producția totală de grâu a statelor membre ar putea fi de 125 milioane de tone, în 2022/2023, față de 130,4 milioane tone, cât estimase Comisia Europeană anterior.

Revizuirea a fost făcută pentru mai multe țări: Franța, Spania, Polonia și România. Seceta și valurile de căldură din această perioadă au convins și firmele private de prognoză să revizuiască în minus estimările. În schimb, vor crește exporturile, ca efect al războiului din Ucraina, unul dintre cei mai mari furnizori de cereale de pe piața internațională.

11

12 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

DECIZII MADR PENTRU FERMIERII AFECTAȚI DE SECETĂ

TERMENE PRELUNGITE PENTRU CONSTATAREA PAGUBELOR ȘI DEPUNEREA DOCUMENTELOR Fermierii înscriși la APIA pot depune înștiințările scrise pentru culturile agricole afectate de secetă până cel târziu la 1 august 2022 inclusiv, pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2021 și până cel târziu la 15 noiembrie 2022 inclusiv, pentru celelalte culturi agricole.

Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor se întocmesc până cel târziu la 15 august 2022 inclusiv, pentru culturile de toamnă, respectiv până la 30 noiembrie 2022 inclusiv, pentru culturile de primăvară, iar rapoartele de sinteză se întocmesc până cel târziu la 30 august 2022 inclusiv, pentru culturile de toamnă și până la 15 decembrie 2022 inclusiv, pentru culturile de primăvară.

Termenul de depunere a documentațiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu și triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prășitoare (porumb și floarea soarelui).

De asemenea, a fost modificat Ordinul 97/63/2020, astfel încât fermierii pot recolta sau reînsămânța suprafețele cu culturi de primăvară afectate de secetă pentru care depun înștiințări și înainte de întocmirea procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, dar trebuie să identifice cultura afectată, blocul fizic și parcela/tarlaua aferentă fiecărei culturi și să mențină o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic şi parcelei/tarlalei aferente culturii afectate de secetă, în vederea completării procesului-verbal de constatare a pagubelor.

1-14 august 2022

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern! wCe se modifică la vânzarea terenurilor agricole extravilane Lista cu toți fermierii care vor încasa acești bani!

Când se face plata micrograntului de 5.000 euro/fermier?

Anunțul ministrului Petre Daea despre exportul de cereale Ce se întâmplă cu exportul de porumb și floarea soarelui din România!

Ce obligații au cei care dau în arendă terenurile agricole Modificări lege: Care va fi durata minimă a contractelor de arendă Termen plata subvenției APIA pășune pentru acest an!

Obligații și documente necesare pentru persoane fizice și asociații AFIR: Ajutor pentru fermieri, 100.000 euro/an!

Sesiune deschisă până pe 18 octombrie 2022

Agroinfo

Credite pe adeverință de la CEC Bank

DE TREI ORI SUBVENȚIA APIA PENTRU FERMIERI! Revenit la conducerea Ministerului Agriculturii după demisia lui Adrian Chesnoiu, Petre Daea a anunțat un nou program de sprijin pentru fermieri, intitulat „De trei ori subvenția APIA”. Începând din 20 iulie, fermierii pot lua credite în valoare de trei ori mai mare decât suma pe care o au de primit în acest an de la APIA, în baza adeverinței eliberate de Agenția de Plăți.

Creditul va fi garantat în proporţie de 80% din valoare de către Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), iar dobânda va fi de 2% pe an, fixă pe toată perioada creditului, plus ROBOR. Prima și deocamdată singura bancă ce oferă acest tip de credite fermierilor este CEC Bank, însă Daea a precizat că orice bancă interesată poată să participe la acest program.

Câți fermieri sunt în eșantionul de control pe teren

CONTROALE APIA PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR DIN 2022!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că a început controlul la fața locului pentru fermierii care au solicitat subvenții în acest an și fac parte din eșantionul de control pe teren aferent Campaniei 2022. În total, 56.177 de dosare unice sunt incluse în eșantionul de control, pentru care vor fi realizate verificări ce vizează respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic: 51.050 dosare eșantion scheme de sprijin pe suprafață; 5.233 dosare eșantion scheme de sprijin sector zootehnic; 15.112 dosare eșantion ecocondiționalitate.

Controlul la fața locului trebuie finalizat până pe 14 octombrie 2022, iar controlul aferent unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

Autorizare temporară pentru tratament sămânță cereale

DEROGARE PENTRU CAMPANIA DE TOAMNĂ 2022 Ministerul Agriculturii a aprobat, la solicitarea APPR, utilizarea temporară, în perioada 1 august - 28 noiembrie 2022, a trei produse neonicotinoide ce conțin imidacloprid - YUNTA 246 FS, NUPRID AL FS și PICUS 600 FS - pentru tratamentul semințelor de cereale păioase cu care vor fi înființate culturile de grâu, orz și orzoaică în toamna acestui an.

Principalul argument pentru această decizie sunt pagubele provocate de dăunătorii Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) și Agriotes spp. (viermii sârmă) culturilor de cereale păioase în absența tratamentului la sămânță cu produse neonicotinoide.

Sămânța tratată va fi utilizată doar în zonele și pe suprafețele cu infestare foarte puternică, peste pragul de dăunare economică, iar suprafețele însămânțate cu sămânță tratată trebuie semnalizate cu plăcuțe de avertizare.

13

14 Asociere în agricultură

Cum ajută ONG-urile cooperativele agricole?

Societatea civilă din România se implică de peste 10 ani în zona rurală, pentru a-i sprijini pe micii producători agricoli să se asocieze și să reușească ulterior să aibă acces la piață. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COOPERAREA TREBUIE SPRIJINITĂ În PAC 2014-2020 ar fi trebuit înființate 72 G.P., cu suma de 25 mil euro, dar au fost înființate numai 35 G.P., cu 9 milioane de euro. Mihaela Luca a cerut Ministerului Agriculturii să introducă în noul PNS mai multe intervenții financiare pentru a sprijini cooperarea fermierilor: ”MADR să găsească banii necesari să crească numărul Grupurilor de Producători, pentru a crește cantitatea și calitatea producției agricole”.

1-14 august 2022

C

oopNet este un proiect amplu, care implică mai multe ONG-uri.

Ce ar trebui făcut, în contextul noii PAC? COOPERATIVIZARE ȘI BIROCRAȚIE Sprijinirea formelor asociative, a cooperativelor agricole, care s-au constituit mai timid la început, iar mai apoi procesul de înființare s-a accelerat, a început cu zece ani în urmă, prin finanțări acordate de Fundația Româno-Americană. ”Am dat de-a lungul anilor 6 milioane de euro, pentru a contribui la înființarea unor cooperative agricole. Nu știu dacă e mult, dacă e puțin, aceasta este suma”, a precizat Roxana Vitan, directorul FRA. DE LA CAP LA COOPERATIVE Efortul postrevoluționar de convingere a micilor producători români să

se asocieze în cooperative agricole nu a fost unul ușor, pe fondul experienței negative trăite în comunism, când "ceapizarea" satului românesc a fost, în mare parte, forțată.

De aceea, a fost nevoie ca mai multe ONG-uri să pună umărul și să ia cu asalt satele românești, să le prezinte sătenilor avantajele cooperativizării pe stil nou, în economia de piață.

Fondurile europene acordate în cadrul PNDR, prin PAC, au fost un stimulent decisiv pentru lansarea noii cooperativizări, atunci când, prin ghidurile solicitantului, a fost acordat un punctaj favorabil acestor structuri asociative.

UN PROIECT ŞI 5 ONG­URI Proiectul CoopNet a fost lansat în 2017, de mai multe ONG-uri: Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Filiala Cluj-Napoca, Fundația Centrul pentru Educație Economică și ... ››› 16

15

EFECTA CE 1200 O semănătoare cu lățime de 12m de lucru cu echipament de pregă�re a solului într-o singură trecere. Șenile - compactare redusă a solului cu 88% față de varianta de echipare cu roți.

SEAMĂNĂ PÂNĂ LA 20 HA/H

INOVĂM PENTRU UN VIITOR SUSTENABIL!

16 Asociere în agricultură

››› 14 ... Dezvoltare din România (CEED), Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

Experții în diferite domenii (management, marketing, juridic, contabil etc.) i-au ajutat pe unii fermieri să înființeze cooperative agricole, dar i-au și antrenat pe liderii unor cooperative deja înființate să își îmbunătățească activitatea sau să treacă peste obstacolele puse în cale de birocrația statului român, mai ales în procesul de accesare a banilor europeni.

PROMISIUNI DE LA CAPITALĂ...

Balogh Marton, administrator Civitas, a afirmat: ”contribuim și noi la prosperitatea țării”, reclamând, totodată, că șefimea structurilor din teritoriu ale unor autorități publice centrale cu competențe în agricultură și acordarea fondurilor europene pune frână unor proiecte: ”doamna Lucica - un nume generic - face cu pixul ce vrea dumneaei, deseori în contradicție cu deciziile sau asigurările primite de la București. Când mergem la București, suntem primiți bine, ni se promite că o să fie ok, când venim la județ, lucrurile se schimbă, se blochează!”.

Scanează-mă!

Nu este deloc uşor să alcătuieşti o documentaţie pentru o cooperativă agricolă, dar nici imposibil. Cum au reuşit legumicultorii din Probota să depăşească obstacolele?

1-14 august 2022

CÂTE COOPERATIVE SUNT ACTIVE? Cu ajutor de la ONG-uri sau prin efort propriu, avem acum aproximativ 1.500 de cooperative agricole. Numărul acestora a crescut foarte mult din 2012, când erau înregistrate 460 C.A. În 2020 au fost înregistrate 1485 C.A., dar dintre acestea numai jumătate au depus bilanțul contabil. Situația prezentată de organizatorii evenimentului de la București este următoarea: ”deși se poate observa o creștere importantă din punct de vedere economic și numeric a sectorului în ultimii ani, cifrele financiare reflectau în 2020 performanța scăzută a acestora: 59 de cooperative aveau cifra de afaceri 0 (deși au depus bilanț nu au avut activitate economică), un sfert dintre cooperative aveau o cifră de afaceri sub 10.000 de euro".

COOPERATIVELE DE PE HÂRTIE Doar 322 de cooperative din România au declarat profit în 2019, fiind eligibile pentru un un împrumut bancar.

Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), a confirmat că sunt cooperative care ”doar au fost înființate”, fără să fie funcționale și astfel, nu și-au depus bilanțul contabil.

Bercu speră ca Registrul Comerțului să verifice aceste entități și cele care nu se conformează, în termen de 100 de zile, să fie desființate!

SUNT BANI PENTRU COOPERARE? Procesul de cooperativizare ar trebui să continue și în noua PAC. Mihaela

Scanează-mă!

Cooperativa Agricolă Legume Belinţ a luat fiinţă în 2016, la iniţiativa câtorva producători din vestitul bazin legumicol timişean. Cum funcţionează cooperativa care face toţi banii?

Luca, manager de programe în cadrul DG AGRI - Comisia Europeană, a vorbit despre importanța Grupurilor de Producători (G.P.) și a Organizațiilor de Producători (O.P.), forme asociative orientate către piață, care pot include și cooperative agricole.

Obiectivele de înființare a G.P., cu ajutorul fondurilor europene, au fost atinse parțial. În PAC 2007-2013, România a avut 22,5 milioane euro pentru a înființa 165 G.P., dar au fost înfințate numai 58 de grupuri, pentru care a fost absorbită suma de 5,6 mil euro.

BANI VOR FI, DAR MAI PUŢINI! Prezent la dezbateri, secretarul de stat în MADR, Costin Telehuz, a recunoscut că ”pentru cooperare, alocările sunt mai mici, avem un buget mai mic pentru PNS, toată lumea cere mai mult.

E dificil de tăiat dintr-o parte și dat în altă parte”. Bani vor fi așadar pentru cooperare, dar mai puțini!

La discuții au fost prezenți și reprezentanți ai unor cooperative agricole. De pildă, Raluca Barbu, secretar și membru fondator al Cooperativei "Sol Bun" din Brașov, spune că a intrat în proiectul CoopNet 2.0., o continuare a proiectului din 2017, pentru a beneficia de expertiza oferită de ONG-uri.

17

ANI

GARANȚIE EXCELENȚA DE FABRICARE Case IH

PUMA

Case IH

OPTUM

Case IH

MAGNUM

Case IH

Case IH

STEIGER QUADTRAC

Ca expresie ce reprezintă tradiţia pură a leadership-ului care a pus în mişcare sectorul agricol timp de aproape două secole și a excelenţei tehnice de fabricare a echipamentelor agricole, Titan Machinery România oferă la achiziționarea oricărui tractor Case IH Stage V mai mare de 150 CP - 5 ani garanție. Beneficiază de cea mai sigură opțiune de pe piață și acordă-ți liniște, campanie după campanie!

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery.

titanmachinery.ro

18 Articolul ediţiei

BĂLȚATA ROMÂNEASCĂ

O vacă bună de lapte și pretabilă la mulsul robotizat În ferma familiei Dumitru, din județul Brașov, am aflat de ce este Bălțata Românească o alegere ideală pentru producția de lapte și am demontat un mit frecvent despre mulsul robotizat.

Radu și Mircea Dumitru

1-14 august 2022

Articolul ediţiei 19

un reportaj de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

Cum arată Bălțata Românească ideală?

Mare, robusă, să poată consuma mult, ca să poată produce mult, înaltă și cu ugerul simetric, așa este Bălțata ideală RADU DUMITRU

Administrator ferma Agricow Production

ircea Dumitru, în prezent președinte al Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR - SIM), crește vaci de la începutul anilor ‘90. Acum zece ani, l-a cooptat în afacerea familiei și pe fiul său, Radu Dumitru, care administrează, în prezent, ferma Agricow Production, cu un efectiv de 103 vaci în lactație, din 150 vaci adulte, 20 vaci primipare, 40 vițele cu vârsta până la 12 luni și 120 masculi de toate vârstele.

Ferma familiei Dumitru, situată între Brașov și Bod, a fost construită de la zero și echipată printr-un proiect cu fonduri europene, finalizat în 2019.

Valoarea proiectului a fost de peste 1,7 milioane de euro, iar contribuția proprie a fost de circa 500.000 euro.

DE CE BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU PRODUCȚIA DE LAPTE? Proiectul cu fonduri europene prin care a fost construit și echipat noul grajd prevedea ca cel puțin 50% din animale să fie vaci din rasă autohtonă și cu certificat de origine.

Am aflat de la Mircea și Radu Dumitru de ce s-au orientat către producția de lapte cu vaci din rasa Bălțată Românească și nu au ales vaci dintr-o rasă specializată pentru producția de lapte. ”Pentru că Bălțata se adaptează cel mai bine în zona noastră și este o rasă mixtă lapte/carne, deci, în momentul în care vaca a trecut la reformă, se duce până la 700-800 kg, am dat și animale de peste de 900 kg. Taurii crescuți într-un sistem intensiv au un spor de greutate de 1,51,8 kg pe zi, mult mai mare decât cei din rasele de carne, iar carnea este de foarte bună calitate. Având cele două linii, de lapte și de carne, avem siguranța că dacă avem o problemă cu laptele, putem trece pe carne, să finisăm pentru abator. Animalele sunt mult mai rezistente și sistemul de furajare, rețetele, rațiile sunt mult mai acceptabile din punct de vedere financiar. Pentru Holstein, de exemplu, ca să ajungi la potențialul maxim, cheltuielile sunt mult mai mari”, afirmă Mircea Dumitru.

CEA MAI PRODUCTIVĂ BĂLȚATĂ ”O Bălțată poate fi exploatată minimum 2-3 lactații în plus față de rasele de lapte. Avem și animale cu 5-6 lactații în fermă. Trendul la rasele de lapte este ca după maximum trei lactații să se renunțe la animale, pentru că și-au atins potențialul. Noi avem... ››› 20

20 Articolul ediţiei 29 DE LITRI DE LAPTE/VACĂ/ZI Media producției de lapte pe fermă este, în prezent, de 23 de litri pe cap de animal pe zi, în condițiile în care au în efectiv și animale mai puțin productive. Pe grupa de animale performante, 40 de vaci din cele 100 pe care le au la muls, media producției depășește 29 de litri pe zi pe cap de animal.

Radu Dumitru: ”Roboții Lely sunt cei mai buni angajați ai noștri” ››› 19 ... animale și de peste 10 ani, care încă sunt productive. Cea mai productivă vacă din fermă, în vârstă de 5 ani și 5 luni, are o medie de 46 litri de lapte pe zi, la 25 de zile din a patra lactație, deci este în creștere”, adaugă Radu Dumitru.

ROBOTUL LELY MULGE ORICE FEL DE UGER Tânărul fermier ne ajută să demontăm mitul că Bălțata Românească nu este o vacă ce poate fi mulsă robotizat: ”Lumea este foarte speriată că nu poate mulge la robot decât vaci cu uger perfect, ceea ce nu este adevărat.

Avem vaci cu ugere inegale, cu mame-

loane prea lungi, prea scurte, inegale, cu o parte mai lăsată decât cealaltă, încrucișate, îndepărtate, cu tot felul de particularități ale ugerului și care pot fi mulse robotizat fără probleme. Robotul Lely este destul de inteligent ca să mulgă orice fel de uger. N-am întâmpinat probleme decât la animalele care au ugerul foarte jos. Din toate animalele pe care le-am avut la muls până acum, aproape 200 de vaci, nu cred că am avut probleme la mai mult de 3 sau 4 vaci pe care nu le-am putut mulge la robot. Problemele la muls apar de la lactațiile mai avansate, după a treia, a patra lactație, pentru că tendoanele ugerului se slăbesc și ugerul se lasă”.

DOUĂ CONDIȚII PENTRU MULSUL ROBOTIZAT FĂRĂ PROBLEME Robotul Lely scanează poziția și forma ugerului cu camere cu infraroșu și insistă până reușește să realizeze mulsul. Contează ca vaca să fie liniștită și să fie curate toate lentilele camerelor robotului de muls. Ca să fie liniștită, vaca primește un supliment de furaj în robot în momentul în care merge la muls. Toate vacile primesc acest bonus de furajare în mod automat, iar cantitatea este calculată de robotul de muls în funcție de producția de lapte a fiecărei vaci. ”Furajul este foarte gustos, cel pe care îl folosim noi are niște arome speciale. Este un furaj granulat pe care îl cumpărăm și i-am specificat producătorului să îl aromatizeze, astfel încât să fie atractiv pentru vaci și acestea să fie tentate să meargă la robotul de muls. Lentilele robotului se curăță automat, dar noi, în plus, le curățăm și manual o dată sau de două ori pe zi”, explică fermierul.

AMELIORAREA UGERULUI ”Robotul poate mulge orice, dar trebuie să îl ajutăm și noi. Singurul dezavantaj la Bălțată este că ugerul este poziționat mai jos, dar noi am reușit să avem sub 1% animale nepretabile la mulsul robotizat”, adaugă Radu Dumitru.

Cum au reușit acest lucru? În 2012, în fermă erau, în total, 170 de animale, din care 60 de vaci în lactație. Văzuse deja roboți de muls și în țară, și în afara țării și știa cât de greu este să găsești forță de muncă pentru o fermă de vaci de lapte. Atunci s-a hotărât că vrea să își doteze ferma cu roboți de muls, a început demersurile pentru proiectul noului grajd și, tot atunci, a început să lucreze țintit pe ameliorarea ugerului.

1-14 august 2022

Articolul ediţiei 21 TAURI PRETABILI PENTRU MULSUL LA ROBOT ”Majoritatea furnizorilor de material genetic au deja tauri pretabili pentru mulsul la robot, care îmbunătățesc aspectul ugerului: pe lângă forma și simetria ugerului, se poate ameliora și înălțimea animalului, deoarece cu cât animalul este mai înalt, cu atât mai ușor se poate mulge la robot”, spune tânărul fermier.

AMELIORAREA PRODUCȚIEI DE LAPTE În prezent, se concentrează doar pe îmbunătățirea producției de lapte, cu trei tauri de la Semtest Craiova: Horia și Vidar, ai ACVBR - SIM, plus Winner.

Deocamdată nu fac selecție, deoarece grajdul este proiectat pentru 240 de animale, cu patru roboți de muls, cu capacitate de 70 de vaci la muls pe fiecare robot, iar în fermă sunt doar 100 de vaci la muls. Acum au montați doar trei roboți de muls, iar obiectivul este ca până în 2024 să ajungă la 170 de animale la muls, ceea ce va crește și veniturile fermei și vor putea achiziționa încă un robot de muls. ”Avem mult tineret în fermă, iar circa 70% din animale au certificat de origine. Vom culege roadele procesului de ameliorare peste trei, patru ani”, spune, optimist, Radu Dumitru.

REPRODUCȚIE EFICIENTĂ ȘI INTELIGENTĂ Radu Dumitru recunoaște că dacă nu ar fi apărut oportunitatea de a accesa un proiect cu fonduri europene pentru a construi o fermă de vaci modernă, nu ar fi continuat afacerea familiei, pentru că știa cât de greu se lucra înainte. ”Acum este mult mai bine și chiar fac cu plăcere ceea ce fac. Robotul de muls Lely ne dă toate datele posibile despre animal în timp real, mă ajută să identific animalele cele mai productive și știu ce tauri trebuie să folosesc pentru reproducție. Astfel, garantăm și o reproducție eficientă și inteligentă pentru animalele care sunt, într-adevăr, vârf de rasă. Vom încerca să trecem și la transfer de embrioni pentru Bălțata Românească, printr-un proiect al ACVBR-SIM. Ce face softul Lely și mă ajută foarte mult la partea de reproducție este că

mă anunță care vacă este în perioada de călduri și care este momentul optim de însămânțare. Îmi arată momentul optim la oră pentru șanse maxime de a obține o gestație”, explică Radu Dumitru. ”DETECTEZ, DIN TIMP, ORICE PROBLEME DE SĂNĂTATE” ”În plus, softul Lely mă ajută să găsesc, în stare incipientă, eventuale probleme la ugere. Robotul îmi transmite date despre conductivitatea laptelui pe fiecare sfert de uger și mă atenționează când este posibil să apară o mastită sau o mamită și, astfel, pot să previn, în loc să tratez.

La fel, în cazul în care un animal este mai apatic, robotul mă atenționează că acel animal are activitate scăzută și trebuie să îl verific. Pot să detectez, din timp, orice probleme de sănătate.

Robotul nu are vacanță, timp liber. Cât timp are curent, poți să te bazezi pe

el. Cu oamenii nu este la fel”, adaugă tânărul fermier.

MANAGEMENTUL FURAJELOR Robotul de muls Lely oferă informații despre grăsimea și proteina din lapte, precum și despre timpul de rumegare pentru fiecare animal și pe tot efectivul, date extrem de utile pentru a gestiona conținutul furajului pe care îl primesc vacile. ”Deocamdată nu am pus saltele în grajd, vom cumpăra la următoarea investiție, dar am pus paie pe jos. Am observat că în ziua în care puneam paie, vacile mâncau extrem de multe paie și creștea timpul de rumegare. Scădea puțin producția de lapte, dar creștea grăsimea din lapte. De atunci am introdus paie și mai multă substanță uscată în furaj, ceea ce nu am fi putut face dacă robotul nu îmi spunea cât timp rumegă vacile zilnic.

Acum, timpul de rumegare este de 510 minute pe zi”, explică Radu Dumitru.

22 Lecţie de viaţă

Petru Răzvan Danciu, un adevărat EROU al ogoarelor! În prima zi de vară, când am vorbit cu Petru Răzvan Danciu, un tânăr de 25 de ani din comuna Valea Vinului, jud. Satu Mare, acesta era urcat pe tractor.

Pregătea terenul pe o solă de 20 ha cu porumb! un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

În viaţă, totul se obţine cu sacrificiu. Aş fi putut să stau confortabil într­un fotoliu şi să privesc la alții cum lucrează.

Nu asta­i menirea mea!

D

eşi e imobilizat într-un cărucior, tânărul are peste 6.200 de ore lucrate pe tractor! Cu circa o săptămână în urmă recoltase ultimele bucăţele de teren cu porumb boabe, cultură înfiinţată în primăvara trecută!

De ce aşa de târziu? „Nu am putut intra în câmp, că a fost terenul moale, suprafeţele-s mici şi înguste şi nu m-am putut organiza. Am stâns cam 6 tone la hectar, faţă de 8,5 cât am obţinut în toamnă, pentru că mistreţii şi caprele sălbăticite au dat iama prin recoltă. O parte din boabe le-am vândut la 1,55 lei kilogramul, ce a rămas am păstrat pentru consumul animalelor”, ne-a declarat tânărul agricultor.

OPTIMISM ÎN CIUDA GREUTĂŢILOR Petru Răzvan Danciu este un caz special, poate unicul din agricultura

1-14 august 2022

PETRU RĂZVAN DANCIU

Fermier din Valea Vinului, jud. Satu Mare

românească, despre care revista Ferma a mai scris în urmă cu aproape un an.

L-am contactat să vedem dacă a renunţat la agricultură. NU! Povestea lui e dureros de simplă. În urma unui tragic accident suferit în urmă cu vreo doi ani a rămas imobilizat în scaunul cu rotile.

Nu s-a împăcat cu ideea resemnării. A avut destulă determinare, putere interioară şi ambiţie să fie util familei. Iar utilitatea e unul dintre cele mai nobile sentimente umane.

Cum s-a simţit ceva mai bine a încercat să se urce pe tractor - un Fendt Vario 716, de 160 CP adaptat şi modificat pentru

nevoile lui - ajutat de tatăl său sau de viitoarea soţie, o femeie care i-a rămas alături. Şi, puţin câte puţin, a reuşit...

CHELTUIELI MARI LA HECTAR Fermierul avea semănate din toamnă 50 ha cu grâu şi 10 cu orz, iar din primăvară alte 80 ha cu porumb şi 60 cu floarea soarelui. Acestea din urmă trebuiau erbicidate, stropite şi fertilizate cu produse foliare şi îngrăşăminte solide.

“Culturile sunt rezonabile: nu foarte bune, dar nici foarte slabe, sunt sănătoase şi bine hrănite cu câte 300 kg de substanţe chimice complexe la hectar.

Am reuşit de ne-am descurcat ceva mai

Lecţie de viaţă 23 bine decât sezonul trecut. A trebuit să ne cumpărăm îngrăşămintele azotoase ale căror preţuri s-au scumpit de patru ori. Nu ne-am făcut un calcul, dar cred că am depăşit până acum 6.000 de lei investiţie pe hectar; şi mai e de cheltuială până vom vedea producţia finalizată în hambar”, susţine fermierul.

UN TRACTOR NUMIT DORINŢĂ!

Lucrările agricole din acest sezon au fost realizate efectiv de Petru Răzvan Danciu. Un prieten cu un tractor l-a ajutat la lucrări timp de 3 zile şi cam atât.

Tânărul şi-ar fi dorit să cumpere un tractor nou, de putere mai mare, de cel puţin 250 CP. Fendt-ul l-a slujit cu credinţă, dar este cam obosit. Ne spune că Scanează-mă!

„Nu te lăsa NICIODATĂ călcat în picioare! Arată că poţi mai mult decât pot duce toţi la un loc”, spune Petru Răzvan Danciu. Scanează codul QR şi vezi cum a fost prima noastră întâlnire cu tânărul sătmărean.

are peste trei ani ani de când tot trage de el zi şi noapte. Însă nu a putut strânge un bănuţ... ştie că au venit vremuri trudnice şi nu-i loc de investiţii. Ar trebui să schimbe tehnologia şi să realizeze mai puţine treceri cu utilajele în câmp. „Îmi vine greu, dar nu avem ce face. Tatăl meu se ocupă de zootehnie. Avem 40 de văcuţe Bălţată Românească şi la ele trebuie îngrijire continuă”, a explicat tânărul fermier.

DAI VOINŢĂ, AI PUTERE! De mic copil, Petru Răzvan Danciu a fost pasionat de agricultură. Urmându-şi chemarea a absolvit Grupul şcolar agricol din Seini, judeţul Maramureş.

Până la accident, s-a ocupat singur de cultivarea pământului.

Acum dă dovadă de o forţă şi voinţă ieşite din comun. Ori, dacă ai voinţă poţi să muţi şi munţii din loc, spune o vorbă înţeleaptă. Exact acest lucru face tânărul sătmărean! Nu îi este ușor, se luptă cu durerile care-l mai chinuie din când în când, dar nu vrea să renunțe.

24 România irigată

IRIGAȚIILE, O PROBLEMĂ MEREU FIERBINTE! În România, irigațiile sunt fezabile tehnico-economic pe 2,6 milioane de hectare, a anunțat Dumitru Bârzoi, director general adjunct al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), la IRIG Show 2022. Dar cât mai avem până acolo?

D

LG InterMarketing, cu sprijinul Ambasadei SUA la București, a organizat o nouă acțiune în cadrul ciclului IRIG Show. Acesta este un proiect demarat de către DLG încă din 2017 și constă în organizarea de întâlniri între fermieri, producătorii de echipamente pentru irigații și, de multe ori, alți factori implicați în acest domeniu atât de fierbinte. Ultima întâlnire a avut loc recent la București.

VOCEA FERMIERILOR UN ACT NORMATIV NUMIT ”SPERANȚĂ” „Ca unul care am lucrat în sistem irigat și nu s-a mai putut lucra pentru că decidenții nu au mai luat măsuri să sprijine fermierii pentru a avea apă la

1-14 august 2022

plantă când trebuie, constat cum randamentele s-au diminuat. Fostul ministru (n.red. - Adrian Chesnoiu) a elaborat un act normativ care cuprinde nu numai fermierii care își desfășoară activitatea în spațiul fost irigat, ci și pe cei care au făcut amenajări locale sau care au moștenit astfel de amenajări”, a declarat Gheorghe Nițu, fermier din jud.

Giurgiu.

PRODUCȚII FLUCTUANTE, COSTURI RIDICATE „Știm cu toții că avem o rețea hidrografică extrem de bogată, dar apa curge la vale, intră în Dunăre și de aici intră în alt spațiu și în loc să folosim acest lucru și să devenim o țară cu agricultură

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

stabilă și cu randament înalt, facem producții fluctuante de la an la an, cu costuri ridicate. Practic, am rămas la mila lui Dumnezeu”, a adăugat fermierul.

FERMIERII ȘI­AU FĂCUT TREABA „Noi, fermierii, ne-am străduit să facem tehnologii, dar fără apă este greu.

Iar apa care vine în ultimii 10-15 ani este punctiformă. Într-un loc poți să ai 15 litri, iar la 200-300 m, doi litri. Trebuie

România irigată 25

BANII FAC LUMEA SĂ SE MIȘTE Cei mai mari producători americani de sisteme de irigații, ca și producătorii de echipamente pentru producerea de energie utilizând resurse alternative au fost și ei prezenți. Numim companiile Valmont, Lindsay Irigation, Honeywell Internațional și Xylem Water Solutions. Și pentru că „banii fac lumea să se miște”, și reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ai Băncii Mondiale și Exim Bank au arătat preocuparea și ajutorul pe care instituțiile lor îl acordă sectorului de irigații.

ca acest program pentru sistemul de irigații să fie luat în serios, și nu numai atunci când e nevoie de apă, ci tot timpul, pentru a putea ajunge să avem eficiență și producții stabile. Avem capital uman - niște ingineri foarte bine pregătiți profesional - utilaje obținem, chiar dacă cu eforturi financiare mari, dar acest dar, apa pe care o primim de la Dumnezeu, trebuie folosit eficient. Trebuie foarte multă seriozitate și continuitate, nu cu fiecare guvern care se schimbă să o luăm de la capăt, așa cum facem de 30 de ani!”, a încheiat Gheorghe Nițu.

1.500 EURO HECTARUL DE PORUMB „În 2020, fiind cel mai mare utilizator de apă din zonă, am obținut 7.500 kg porumb boabe/ha, iar cei care n-au irigat, din jurul meu, 500 kg. La prima vedere

pare un câștig foarte mare. Dar acolo unde se irigă se și investește și un hectar de porumb înființat anul acesta pe mine m-a costat 1.500 euro/ha. Dacă ținem cont de seceta atmosferică, în sistem irigat, cu echipamente destul de bune și pierderi mici de apă, nu știu dacă voi depăși cele 7,5-8 t/ha, din care 6 tone vor acoperi costurile. Nu este o eficiență mare”, a calculat Viorel Nica, fermier și președinte al Ligii Asociațiilor de Utilizatori de Apă pentru Irigații (LUAR).

CADRUL LEGISLATIV ESTE GREOI… „Trebuie să stai câte 30 de zile ca să obții avizele necesare. La ora actuală, pentru a înființa o asociație UAI trebuie să aduni 15 membri, ceea ce este extraordinar de greu, mai ales că într-o astfel de asociație interesul și-l va da cel care are o suprafață mare. Cei cu suprafețe mici - de la câteva pogoane la câteva hectare - sunt mai sceptici și nu vor să irige.

UAI-urilor le mai trebuiesc echipamente performante, în condițiile în care un pivot pentru irigații cu o rază de la 350 la 500 m costă peste 120.000 de euro. În ultimii 20 de ani am achiziționat 24 de echipamente, dar e foarte greu ca de acum încolo un UAI sau fermierii dintr-un UAI să poată să achiziționeze echipamente”, a subliniat Viorel Nica.

CONSULTAREA CU FERMIERII ”De aceea doresc ca MADR să creeze cadrul ca prin PNRR, PNDR, fermierii să poată să acceseze echipamente moderne, eficiente, cu pierderi foarte mici de apă. De asemenea, din cauza prețurilor foarte mari la energie, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, să promoveze o măsură prin care UAI-urile să beneficieze de sprijin financiar. În concluzie, mi-aș dori ca MADR să cheme fermierii, UAI-urile, la discuții punctuale atunci când se fac proiecte zonale, se discută despre procentele de rambursabilitate, se elaborează caietele de sarcini, pentru că noi știm foarte bine ce este nevoie, ce trebuie făcut!”, a conchis fermierul.

VOCEA ACADEMICĂ CARE E NECESARUL DE APĂ? „Este o problemă care nu a fost discutată aici: de la ce pornim când

Am avut o zestre în urmă cu 32 de ani, am părăsit acel sistem cu veselie, timpurile s-au schimbat, anotimpurile nu mai seamănă unul cu altul și din patru, au devenit două, iernile blânde, arșița, de la două luni, a ajuns să dureze și șase luni, schimbările climatice au determinat schimbarea din temelii a întregii gândiri în agricultură GHEORGHE NIȚU

Fermier din județul Giurgiu

Față de 2016, am făcut o nouă evaluare a eficienței și am constatat că suprafața care poate fi irigată fiabil a crescut la 2,6 milioane hectare, iar fondurile alocate au fost crescute la 1,5 miliarde euro DUMITRU BÂRZOI

Director general adjunct ANIF

vorbim despre necesarul de apă? Eu cred că e vorba de consumul specific al unei plante. Câte unități de apă îmi trebuie pentru obținerea unei unități de substanță uscată? La seceta pedologică se adaugă seceta atmosferică și arșița. Aceasta duce la apariția unor fenomene în lanț. Șocul termic închide stomatele plantei, care se sufocă. E o problemă de abordat și sunt convins că biotehnologiile pot aduce plantelor caracteristici de toleranță și rezistență la secetă”, consideră Valeriu Tabără, președintele ASAS. Vocea autorităților: revenim în ediția viitoar cu versiunea oficială a problemei irigațiilor în România!

26 Anchetă Ferma

ANALIZE GREŞITE, FERMIERI PĂGUBIŢI. CINE RĂSPUNDE?

Un act normativ în vigoare omite despăgubirea fermelor de pui broiler depistate cu salmoneloză!

Când două laboratoare autorizate dau rezultate contrarii, adevărul este undeva la... mijloc!

Î

n urmă cu 7 ani, Adrian Mocanu, un tânăr bucureştean, a hotărât să investească într-o fermă de creşterea păsărilor pentru carne. Ideea a încolţit după ce vizitase câteva exploataţii agricole în cadrul unei acţiuni de promovare a proiectelor de succes din agricultură, organizată de Ministerul Agriculturii.

Aşa a fost începutul unui business cu şanse reale de reuşită, însă care acum a ajuns în pragul falimentului!

PROIECT ÎNCEPUT ÎN PANDEMIE Proiectul a prins viaţă în satul Movila Oii, comuna Cilibia, jud. Buzău. A costat 1,5 milioane de euro şi a avut ca finalitate construirea unei ferme moderne

I­AU ADUS ÎN PRAG DE FALIMENT Conducerea SC A&A Eco Energie Regenerabilă SRL ştie că a creat o presiune în sistem, iar lipsa de acţiune a organelor statului şi lacunele din legislaţie au adus societatea în pragul falimentului! Tocmai de aceea, reprezentanţii firmei sunt hotărâţi să meargă până la capăt ca să-şi caute dreptatea, inclusiv la Curtea Europeană de Justiţie!

1-14 august 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cu un efectiv total de 54.000 de pui broiler din specia Gallus gallus, cazaţi în trei hale tehnologice. „Acum doi ani, exact când a început pandemia, noi am început activitatea; adică în cel mai prost moment!”, îşi aminteşte cu amărăciune Alina Nan, administratorul SC A&A Eco Energie Regenerabilă SRL, firma din această poveste.

CUM SE FACE CONTROLUL? Coşmarul a început la sfârşitul lunii aprilie, mai exact pe 28.04.2022, în urma unui control sanitar veterinar la sfârşitul unui ciclu de producţie.

O nouă serie de pui intra pe fluxul de creştere, hala a fost curăţată, igienizată şi au fost prelevate probe biologice pentru analiză privind depistarea unor eventuale zoonoze în fermă.

Potrivit Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de broileri din România, controlul este realizat de către operatorul

economic (autocontrol) şi fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator.

CONFIRMAREA SALMONELOZEI Prin buletinul de analiză nr 10739/ 03.05.2022, Laboratorul DSVSA Buzău a confirmat prezenţa Salmonellei Serogrup DO, drept pentru care a fost elaborat şi trimis la ANSVSA Raportul de notificare internă a bolilor - SUSPICIUNE nr. 9827/04.05.2022, probele suspicionate fiind trimise la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, respectiv la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA).

La data de 05.05.2022 a fost emis buletinul de analiză nr. 12471 către IDSA care confirmă prezenţa Salmonelei Enteritidis. În consecinţă a fost întocmit Raportul de CONFIRMARE a bolilor nr.

9982/06.05.2022 şi celelalte acte procedurale.

60.000 DE EURO PENTRU NEUTRALIZAREA CADAVRELOR Focarul depistat trebuia stins iar animalele sacrificate. „Am luat... ››› 28

27

28 Anchetă Ferma ››› 26 ...legătura cu toate abatoarele din România, degeaba; nimeni nu taie 150 de tone de carne! Dacă ar face-o, ar trebui trimise probe la laborator pentru analiză dar, până vin rezultatele, spaţiul frig al unităţii respective ar rămâne blocat”, susţine Alina Nan. În aceste condiţii trebuie demarată procedura de ucidere a întregului lot de pui broiler şi neutralizarea cadavrelor. „Am contactat o societate autorizată care a cerut 60 mii de euro. Mult prea mult! În cele din urmă am ajuns la o firmă poloneză care vine şi ia puii pe costuri zero şi îi va valorifica prin termoprocesare”, continuă administratorul firmei crescătoare de păsări.

LABORATOARELE PRIVATE AU INFIRMAT BOALA! Pentru a fi cu inima împăcată, Alina Nan a solicitat un alt set de analize unui laborator veterinar autorizat particular, mai ales că păsările nu prezintau simptomatologia de animale bolnave!

Astfel, buletinul de rezultate eliberat de Synevovet SRL la 27.05. 2022 consemnează absenţa salmonellei spp.

Deci, care este adevărul? Are ferma salmoneloză sau nu?! În termen legal, SC A&A Eco Energie Regenerabilă SRL a depus contestaţie la DSVSA Buzău, cerând ca instituţia să preleveze noi probe care să fie reanalizate de Laboratorul naţional al IDSA. Însă DSV respinge cererea pe motiv că „odată ce s-a confirmat pozitiv nu mai sunt necesare măsuri de investigaţii suplimentare în cadrul programului de control oficial!”.

INSTANŢA CERE NOI ANALIZE Fiind refuzată, în baza unui text de lege cel puţin discutabil, conducerea fermei s-a adresat Justiţiei să oblige ANSVSA la o nouă expertiză. „Am deschis trei acţiuni la Judecătoria Pogoanele: pe Ordonanţă Prezidenţială, pe asigurare de dovezi şi pe anulare buletin de analize... Instanţa a obligat DSVSA Buzău să preleveze noi probe care să fie analizate de Laboratorul IDSA. După o săptămână, rezultatul a fost că în două hale s-a depistat boala, iar în cea de-a treia, nu?! Dar, ce să vezi?

Contraprobele noastre analizate la un alt laborator autorizat confirmau lipsa

1-14 august 2022

Creştem puii ca într­o ruletă rusească cu această salmonella.

Ne­am sacrificat 5 ani din viaţă să derulăm proiectul şi acum vine statul, ne zice să omorâm efectivele de animale şi nu acordă despăgubiri!!

De ce? Este peste înţelegerea noastră!

ALINA NAN

Administratorul SC A&A Eco Energie Regenerabilă SRL

ULTIMA ORĂ DE LA UCPR

salmonelozei pe toate cele 3 hale! Deci, în fermă nu este focar de salmonella!”, explică Alina Nan. LACUNE MARI ÎN LEGISLAŢIE Revolta administratorului, dar şi a proprietarului firmei este că, în caz de salmoneloză, societatea nu poate fi despăgubită! Actul normativ care reglementează domeniul exclude de la despăgubire categoria de pui broiler.

Statul acordă compensaţii doar pentru fermele de reproducţie şi cele ouătoare depistate pozitiv la salmonella! „Nu mi se pare normal să nu se recupereze prejudiciul. Eu trebuia să înlocuiesc efectivele de pe 7 aprilie şi am fost obligată să ţin în fermă două serii de păsări, de două ori mai mult. De la un cost cu furajele de 540 mii de lei am ajuns la 900 mii. În total, paguba se ridică la circa 1,25 milioane de lei, facturi neplătite furnizorilor. Chestia este că nu avem de unde să plătim datoria. Ca să realizăm proiectul au fost împrumuturi bancare pentru cofinanţare. Riscăm să

ANSVSA a cerut Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) un preț de piață pe rasă, categorie de producție și reproducție pentru plata despăgubirilor animalelor ucise în vederea stingerii rapide a focarelor de boli transmisibile. Sigur, va avea în vedere şi fermele de pui broiler, excluse de la plăţile compensatorii. În răspunsul formulat, UCPR susţine că nu e relevant să se acorde despăgubiri la preţul de piaţă, „pentru că la unele categorii (păsări vii la jumătatea ciclului de producţie) acesta nu poate fi stabilit pentru că la această vârstă păsările nu se comercializează în viu!”. Ar trebui luat în calcul preţul de producţie! ne pierdem şi locuinţele gajate la bancă şi ferma, pentru că am vrut să luăm bani de la UE să facem ceva ca ţara asta să arate într-un fel mai european”, îşi varsă năduful Alina Nan, care a fost nevoită să dea puii pe zero lei unei firme procesatoare din Polonia...

29

30 Fructe româneşti

Plantația de afine deschisă permanent clienților

O familie din Sibiu și­a transformat hobby­ul în afacere și și­a învățat clienții să meargă la cumpărături direct în plantația de afine. Am aflat de la Doina Vasiu povestea ”Afine de cultură Sibiu”.

Este mult mai important să îți faci reclamă din gură în gură. E altceva când vine omul și vede de unde își culege fructele cu mâna lui, cât timp necesită doar culesul, apreciază altfel munca și vede exact omul care are plantația.

DOINA VASIU

”Afine de cultură Sibiu”

AFINE DE CULTURĂ SIBIU Pe internet, clienții îi cunosc sub numele de ”Afine de cultură Sibiu”.

Au pagină de Facebook și o pagină de internet și au zilnic clienți care vin să își culeagă singuri afine din plantația de la marginea orașului Sibiu. Scanaţi codul QR şi accesaţi site-ul pentru mai multe detalii!

1-14 august 2022

Fructe româneşti 31

”A

vem încă primele două plante de afin, cumpărate de la un supermarket și plantate în niște ghivece uriașe în grădina casei unde locuiam înainte. După doi ani, am văzut că plantele cresc foarte bine, am început să citim despre afin, am fost la câteva sesiuni de comunicare organizate de pepiniera Natural Invest din Baia Mare, de la care am luat și materialul săditor, ei ne-au prezentat și câteva plantații pe rod, în diverse stadii”, povestește Doina Vasiu, despre cum a început mica lor afacere de familie.

HOBBY TRANSFORMAT ÎN AFACERE DE FAMILIE Doina Vasiu este economist bancar, iar soțul său este inginer. Au înființat plantația în 2013, pe 0,82 ha și este pe rod din 2015. ”Este o afacere de familie pe care o facem ca pe un hobby”, spune Doina Vasiu. Soțul său se ocupă de îngrijirea plantației, ea are grijă de clienți și distribuție, fiica cea mare ajută cu livrările în Sibiu. ”Culegem cu patru oameni: mama, care are 82 de ani, sora mamei care are aproape 90 de ani și surorile mele, care au peste 60 de ani”, spune Doina Vasiu. Casa în care locuiește familia este în mijocul plantației de afin și este și mai dificil să găsească oameni de încredere pentru cules. ”PÂNĂ ANUL TRECUT, AM ADUS APĂ CU TANCUL” Investiția inițială în plantație a fost în jur de 25 de mii de euro, apoi a trebuit să își aducă și curent, apă, iar costurile au crescut.

Plantele sunt cultivate pe biloane, sunt udate în cantitate controlată, apa vine din rețea și este mai întâi depozitată în bazine, pentru că este prea rece. ”Acum am reușit să ne racordăm la rețeaua orașului. Până anul trecut, am adus apă cu tancul, pentru două zile de udat plăteam 2.800 de lei. Am forat 150 de metri și nu am găsit apă, s-au dus zece mii de euro pe nimic”, spune Doina Vasiu.

TRATAMENT: ZEAMĂ DE URZICI Singurul tratament pe care îl fac în plantația de afin este stropirea cu o soluție din urzici, împotriva afidelor,

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

după finalizarea recoltatului. Plantația nu este însă certificată ecologic, pentru că au o suprafață prea mică, iar costurile și birocrația ar fi nejustificat de mari. Dovadă este însă producția, afirmă Doina Vasiu: ”Noi cel mai mult am recoltat 4 tone, deci cam 5 tone pe hectar, pentru că avem producție ecologică. În sistem convențional, producția ar fi până la 10-12 tone pe hectar”.

Au trei soiuri de afin: Spartan, timpuriu, cu fructele cele mai mari și dulci, cu textură destul de tare, Duke și Elliot, un soi tardiv, care se culege până la sfârșit de august, început de septembrie, în funcție de vreme. Dintr-o plantă culeg o lună și jumătate, de obicei de

PLANTAȚIE DESCHISĂ CLIENȚILOR În timp, metodele lor de a atrage mai mulți clienți și de a-i fideliza s-au diversificat: acum, primesc clienții pe plantație, unde aceștia pot să își culeagă fructele singuri, pot să petreacă timp cu familia, au la dispoziție terasa, terenul de sport, animale cu care copiii pot să se joace. Copiii primesc gratis afinele pe care și le culeg singuri.

De asemenea, găzduiesc teambuildinguri pentru companii, primesc în vizită grădinițe, iar locația este întotdeauna gratis.

patru, cinci ori, pe cum se coc fructele. ”Avantajul nostru este că suntem foarte aproape de Sibiu și oamenii pot veni să își culeagă singuri afinele. Culegem din 15 iunie până la începutul lunii septembrie, în funcție de cum e vremea. De doi, trei ani, merge foarte bine așa”, mai spune Doina Vasiu.

DEPOZITELE PLĂTESC 2,5 EUR/KG Începutul a fost greu și a trebuit să se adapteze ca să aibă clienți, mai ales că Doina Vasiu știe că afinele nu sunt fructe foarte ieftine și există doar câteva categorii de cumpărători. ”În primii ani, când ai foarte multe fructe și nu ai clienți, e greu. La început, am vândut și unor depozite care le vindeau mai departe în Germania sau în Olanda. Trebuia să sortezi toată marfa în funcție de niște șabloane, puneai în caserole speciale în care aveau ei 100 de grame în plus la fiecare caserolă scăzământ, le duceai la depozit. Acolo, dacă li se părea că una este un pic moale, aveai 15% penalizare la preț, găseau ei orice. Le luau și, după 10 zile, când venea rezultatul analizelor de unde le duceau ei, în Germania sau Olanda, îți spuneau dacă au fost conforme sau nu, poate îți mai luau ceva din preț. Acum, depozitele plătesc 2,5 euro pe kilogram, o bătaie de joc. Prefer să fac afinată sau dulceață”, spune Doina Vasiu.

Ei vând afinele cu 30 de lei kilogramul și anul acesta, la fel ca anul trecut, deși costurile pentru ambalaje, curent, apă au crescut. Clienții care vin în plantație plătesc doar 25 de lei pe kilogramul de afine pe care și le culeg singuri. În plus, cei care culeg mai mult decât vor să cumpere, primesc 5 lei pe kilogramul de afine cules.

METODE INEDITE DE VÂNZARE În primul an, au mers la Piața volantă Transilvania, au organizat evenimente de ziua porților deschise și așa i-au cunoscut clienții, au putut să vadă în ce condiții sunt cultivate afinele. Au făcut livrări până la ușa clientului în Sibiu, și încă fac, deși, în unele cazuri, îi costă mai mult benzina decât fructele livrate.

Fac livrări și în țară, prin curier, până la București sau Constanța. Mai vând afine și către câteva magazine mici de cartier și câteva hoteluri.

32 Pactul Verde European

PROPUNEREA ABSURDĂ A LUI TIMMERMANS

Vicepreşedintele CE doreşte ca până în 2030 utilizarea pesticidelor chimice în agricultură să se reducă la jumătate. Propunerea înaintată de acesta nu se bucură însă de sprijinul comisarului Wojciechowski.

C

onfirmând încă o dată nivelul de ambiţie exprimat în aşa-numitul Pact Verde, executivul UE şi-a dezvăluit planul de revizuire a cadrului normativ privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, introducând prima ţintă de reducere obligatorie din punct de vedere juridic, anunţată deja în capitolul alimentar al Green Deal, cunoscută sub numele de strategia Farm to Fork.

PRACTICI PRIETENOASE CU MEDIUL „Până în 2030, jumătate din pesticidele chimice ar trebui să fie înlocuite cu alternative, cu practici precum rotaţia culturilor şi tehnologii ce ţin de agricultura de precizie”, a declarat Timmermans, precizând totodată că unii au folosit războiul din ţara vecină ca pe o scuză pentru a sabota punerea în aplicare a strategiei „De la fermă la consumator”. „Folosirea războiului pentru a reduce propunerile noastre şi

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a speria europenii este, sincer, destul de iresponsabilă”, a spus el.

Potrivit acestuia, ştiinţa a confirmat că crizele climatice şi ale biodiversităţii reprezintă ameninţarea reală la adresa securităţii alimentare şi de aceea Comisia a început să le abordeze. Pe de altă parte, Stella Kyriakides, responsabilă pentru sănătatea şi siguranţa alimentară a blocului comunitar, a dat asigurări că principalul obiectiv al propunerii nu este interzicerea pesticidelor, ci înlocuirea acestora cu alternative sigure şi durabile!

COMISARUL VREA ALTĂ ABORDARE Propunerea nu se bucură însă de sprijinul întregului spectru politic european. Dovadă că la

momentul anunţului, Timmermans era însoţit doar de către Stella Kyriakides şi Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, în timp ce polonezului Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, nu i s-a oferit ocazia de a-şi exprima opiniile cu privire la acest subiect de mare interes pentru fermieri.

Din câte se pare, Frans Timmermans încearcă să obţină acum susţinerea Parlamentului European fără acordul explicit al DG Agri. „Dacă securitatea alimentară este în pericol, trebuie să regândim şi să corectăm obiectivele Farm to Fork”, a subliniat Wojciechowski.

DIFERENŢE MAJORE ÎNTRE STATE Într-o postare pe Twitter, acesta a arătat care erau în 2019 nivelurile medii de utilizare a produselor de protecţie a plantelor (în termeni de substanţă activă) pe teritoriul Uniunii, în care România ocupa ultimul loc între statele membre UE, cu 0,57 kg/ha de teren cultivat, în timp ce Olanda deţinea ... ››› 34

TIMMERMANS IGNORĂ REALITATEA! În pofida ameninţărilor legate de insecuritatea alimentară provocată de invazia rusă din Ucraina, Frans Timmermans caută sprijin în Parlamentul European, promovând sloganuri populiste despre sănătatea consumatorilor şi mediul contaminat, fără a lua în calcul specificitatea fiecărui stat membru.

1-14 august 2022

33

34 Pactul Verde European ››› 32 ... detaşat poziţia de lider, cu 8,88 kg/ha, urmată de Irlanda (5,97 kg/ha) şi Italia (5,21 kg/ha)! Acestea sunt de altfel şi argumentele celor care contestă adoptarea unei decizii generalizate, fără a ţine cont de realitatea din fiecare ţară UE. Statisticile în cauză (elaborate de FAO) se referă la terenurile arabile şi culturile permanente.

Prin reducerea cantităţilor de substanţe fitosanitare aplicate pe culturile agricole toată lumea se aşteaptă şi la o scădere a productivităţii.

NE PAŞTE UN MARE PERICOL! Chiar dacă în ţara noastră situaţia nu este atât de dramatică precum în alte state europene, îngrijorări există şi la noi. Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb

SE CAUTĂ SOLUŢII ALTERNATIVE Copa-Cogeca a anunţat că este în favoarea reducerii utilizării pesticidelor, dar nu cu orice preţ! „Comunitatea agricolă europeană sprijină obiectivul global de reducere a produselor de protecţie a plantelor. Pentru a face acest lucru, fermierii şi cooperativele agricole trebuie să aibă la dispoziţie instrumente sigure, eficiente şi accesibile. Concentrarea pe reguli mai stricte nu va rezolva problemele pentru protecţia plantelor.

Interzicerea de produse fără a avea suficiente alternative nu este o abordare eficientă”, avertizează reprezentanţii Copa-Cogeca.

1-14 august 2022

La noi în ţară nivelul de contaminare a solurilor este de zece ori mai scăzut decât într-o ţară în care se practică o agricultură extrem de intensivă şi suntem de cel puţin patru ori sub media europeană!

ALINA CREŢU

Director executiv APPR

din România, este de părere că o astfel de decizie nu poate fi decât nocivă pentru fermieri. „Observăm că se doreşte cu orice preţ introducerea unor constrângeri legate de rotaţia culturilor, ceea ce ar fi o crimă pentru noi. În Dobrogea, din cauza secetei, fermierii sunt obligaţi pe anumite parcele să cultive grâu doi ani la rând. De asemenea, cei care produc sămânţă şi doresc să cultive porumb pe aceeaşi solă şi îşi permit pentru că irigă terenurile, nu vor mai putea face asta. Iar, din punctul meu de vedere, această reducere cu 50% a cantităţii de pesticide sintetice este un deziderat ce nu poate fi realizat”, ne-a explicat Alina Creţu. ŢINTE NAŢIONALE DE MINIM 35% Deşi va exista un obiectiv general obligatoriu din punct de vedere juridic de reducere a utilizării pesticidelor

chimice cu 50% în următorii opt ani, statelor membre li se va cere să îşi stabilească propriile ţinte naţionale.

Iar pentru a se asigura că fiecare ţară se mişcă în aceeaşi direcţie, Comisia va stabili totuşi anumite limite pentru atingerea obiectivului general. „Dacă vor să se îndepărteze de la 50%, atunci trebuie să aibă justificări foarte clare pentru a face asta”, a comentat un înalt oficial al Comisiei. Aceste justificări pot fi legate fie de progresul istoric în reducerea pesticidelor pe care ţările le-au făcut deja, fie de intensitatea utilizării pesticidelor.

Cu toate acestea, obiectivul naţional de reducere nu poate fi în niciun caz mai mic de 35% atât pentru utilizarea, cât şi pentru riscul pesticidelor.

Propunerea are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului European înainte de a deveni lege.

35

36 Eficienţa economică

CUM SĂ SCOŢI PROFIT DIN FERMA DE PORCI?

Într-o industrie a producției cărnii de porc aflată într-o continuă schimbare la nivel mondial, reducerea costului de producție pe unitatea de produs rămâne obiectivul cheie al oricărui fermier.

P

rofitul nu poate fi obținut decât prin controlul unui set de factori și, de aceea, mulți producători consideră prețurile pentru furaje, prețul porcului la sacrificare și problematica bolilor în fermă ca fiind factorii cheie ce afectează eficiența afacerilor în acest sector.

Principiile economice fundamentale nu pot fi ignorate nici în fermele producătoare de carne de porc!

DE UNDE PROVIN DIFERENŢELE? Cu toate că majoritatea producătorilor trebuie să facă față unor fluctuații similare ale prețurilor inputurilor, totuși există diferențe majore între aceștia în privința costului de producție realizat per kg de carcasă, aspect ce indică și

1-14 august 2022

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

variații semnificative în managementul sistemului de producție.

Astfel, nu este deloc surprinzător faptul că diferențele de productivitate sunt mai degrabă legate de capacitatea personalului de a asambla acest pachet complex de acțiuni, decât de genetică, echipamente, furaje etc.

PLANIFICAREA EFICIENȚEI PRODUCTIVE ÎN FERMA DE PORCI Planificarea performanțelor preconizate necesită o cunoaștere a principalelor variabile fizice și financiare care contribuie la rentabilitatea fermei.

Acestea se împart în trei categorii: Volumul și valoarea porcilor produși (vânzări totale)

Costurile suportate pentru producerea fiecărui animal (costuri variabile) Costurile existente indiferent de tipul producției (costuri fixe) În final, profitul nu reprezintă altceva decît vânzările totale, mai puțin costurile variabile și costurile fixe.

PROFIT = Venitul din Vânzări - (Costuri variable + Costuri fixe) VOLUMUL PRODUCȚIEI ÎN FERME Facilitățile fizice din fermă definesc o anumită capacitate de producție a acesteia. Adesea, principalii parametrii de calcul sunt considerați a fi numărul boxelor de fătare și, respectiv, vârsta planificată la înțărcare a purceilor. Cele două elemente determină limita superioară a efectivului de reproducție dintr-o anumită fermă.

Cu toate acestea, pentru maximizarea eficienței reproductive, fiecare departament al unității trebuie să fie în echilibru cu celelalte și ... ››› 38

37

38 Eficienţa economică

››› 36 ...întreaga operațiune să fie apoi orientată către un anumit nivel de producție planificat. Acestă integrare este denumită și „flux de producție”, iar succesul acestei planificări stabilește dacă efectivul de reproducție produce numărul optimizat de porci.

4 FACTORI ESENŢIALI CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA Calculul capacităților necesare în creșă și finisare depinde, de asemenea, de vârsta de înțărcare și de timpul petrecut de porci în fiecare dintre aceste departamente (timp determinat de greutatea de intrare, greutatea de ieșire și rata de creștere).

Este important să recunoaștem existența următoarelor influențe asupra volumului producției: Inventarul femelelor de reproducție și numărul de femele înțărcate per grupă au o influență mai mare asupra volumului producției decât numărul de porci înțărcați/femelă și/sau numărul de porci înțărcați per cuib.

Numărul de femele inseminate per grupă este mai important decât rata fătării, în privința influenței sale asupra volumului producției.

Deoarece numărul de scroafe înțărcate, numărul de întoarceri în călduri și cel al scroafelor reformate la înțărcare este dificil de previzionat,

1.

2.

3.

1-14 august 2022

numărul de scrofițe inseminate pe grupă are o influență mai mare asupra volumului producției decât numărul scroafelor inseminate în aceeași grupă.

Ca atare, cheia succesului se bazează pe inseminarea unui număr cât mai previzibil de scrofțe aclimatizate și dezvoltate corespunzător.

Zilele neproductive afectează volumul producției prin influența lor asupra eficienței producției (porci

4.

CUM SĂ FACI PROFIT ÎN FERMĂ?

Obținerea unui ritm constant al fătărilor și, prin urmare, a volumului de producție este provocarea majoră cu care se confruntă producătorii de carne de porc. Planificarea prea ambițioasă a fluxului de producție poate duce la supraaglomerarea sistemului, apariția problemelor de bunăstare, iar surplusul de porci poate să reprezinte mai degrabă o pierdere de profit!

Pentru a obţine profit din producerea cărnii de porc trebuie luaţi în calcul o multitudine de factori, din care doar o parte ţin de potenţialul biologic al animalului.

Scanează codul QR şi află soluţiile pentru reducerea costului de producţie!

livrați/femelă/an) și, de asemenea, asupra inventarului efectivelor de reproducție.

COSTURILE ÎN FERMA DE PORCI COSTURILE VARIABILE. Odată ce volumul de porci din toate etapele ciclului de producție a fost planificat, este util să se calculeze costurile variabile, pornind de la estimările consumului de furaj, costului acestuia și costurile veterinare, cu forța de muncă, precum și alte costuri asociate efectivului de animale din creșă și finisare.

Costurile variabile sunt strâns legate de volumul producției și reprezintă o mare parte din costul producerii unui purcel înțărcat.

COSTURILE FIXE sunt, în mare parte, cele asociate cu investițiile în facilități și echipamente, dar includ și costurile cu chiria, dobânda bancară la credite și diversele forme de asigurare. În mod normal, costurile fixe vor trebui să fie suportate, indiferent dacă ferma produce sau nu porci la un moment dat.

Scanează-mă!

Succesul finisării depinde de aplicarea corectă a unei întregi serii de abilităţi individuale ale personalului, direcţionate spre menţinerea sănătăţii efectivului şi îmbunătăţirea eficienţei producţiei.

39

40 Ferma 4.0 - Prețuri. Piețe. Tendințe

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Vrem lapte, dar la ce preţ?

În UE se constată o contradicţie acută între, pe de-o parte, nevoile şi puterea de cumpărare a consumatorilor şi, pe de altă parte, evoluţia preţului produselor agro­alimentare și a costurilor pentru producţia acestor bunuri.

Î

n sectorul laptelui, fermierii europeni doresc creşterea preţului în paralel cu majorarea producţiei, doar că piaţa nu "rezonează" cu acest deziderat.

CÂT DE MARE ESTE PIAŢA EUROPEANĂ A LAPTELUI? La nivel global, Europa este a doua piață ca mărime în comerțul cu amănuntul a produselor lactate. La nivel de retail, statele UE reprezintă 63% din consumul total al Europei.

GlobalData a evaluat piața europeană a produselor lactate la 129,1 miliarde USD în 2020 și se preconizează că se va înregistra o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 2,3%. Piaţa va ajunge la 145 miliarde USD în 2025. Deoarece UE este o piață consacrată și matură, se preconizează o scădere a volumului de 1,2% a CAGR în perioada 2020-2025. În acelaşi timp, se preconizează că Asia și Africa vor înregistra cea mai mare creștere a volumului, cu 5% și, respectiv, 3% CAGR, în aceeași perioadă.

Scanează-mă!

Livrările și exporturile de produse lactate ale UE au scăzut în primăvara 2022. Evoluţia volumului de lapte colectat/procesat în statele europene poate fi urmărită pe pagina oficială a Comisiei Europene, scanând codul QR!

Cel mai mare consumator Germania este cel mai mare cumpărător de produse lactate și de substituenţi de soia, cu 22% din volumul total al vânzărilor cu amănuntul din UE. Franța și Spania se plasează pe locurile următoare.

Cipru se preconizează că va avea cea mai mare creștere procentuală a consumului de lactate (3,3% CAGR), iar România, Bulgaria, Malta, Croația și Irlanda vor înregistra și ele o creștere a volumului de lactate până în 2025.

Cost per cap de locuitor În cadrul UE, cheltuielile pe cap de locuitor pentru produsele lactate și substituenţi de soia variază în funcție de țară. În 2019, în Europa de Vest se cheltuiau 306,6 USD per cap de locuitor pentru produse lactate și substituenţi din soia, de patru ori mai mult decât nivelul global de 76,5 USD, în timp ce în statele din Europa de Est cheltuielile/locuitor erau de la 102,7 USD. Care sunt nevoile de consum ale populației UE, aflați din studiile de piață realizate de Consiliul de dezvoltare a agriculturii și horticulturii (AHDB) din Marea Britanie!

Ferma 4.0 - Prețuri. Piețe. Tendințe 41

CREŞTE PREŢUL, SCAD VÂNZĂRILE Prețurile ridicate au un impact puternic asupra vânzărilor cu amănuntul de produse lactate în Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Statisticile din UK arată că vânzările de produse alimentare au scăzut cu 1,9% în perioada martie - iunie 2022, față de aceeaşi perioadă din 2021, în condițiile în care prețurile produselor alimentare comparate au crescut cu 8,3%.

Vânzările de bânzeturi au fost cele mai afectate (scădere de 5,7% în perioada 12 iunie 2022 - mai 2021, faţă de perioada similară din 2021-2020).

Cheltuielile consumatorilor pentru laptele de vacă au scăzut cu 0,6%, în timp ce volumul a scăzut cu 6,6% şi prețurile medii au crescut cu 6,4%.

Detalii privind evoluţia preţului şi vânzărilor de produse lactate găsiţi pe site-ul AHDB!

CEL MAI IEFTIN LAPTE DIN UE Conform datelor oficiale, preţul mediu al laptelui crud a fost, în luna iunie, de 48,52 euro/100kg, cu 1,9% mai mult decât în luna mai. Cel mai mare preţ s-a înregistrat în Malta (63,48 euro/100 kg), Belgia (61,45 euro/100 kg) şi Cipru (57,52 euro/100 kg), iar cel mai redus preţ a fost în Portugalia (38,22 euro/100 kg), Ungaria (38,36 euro/100 kg) şi Slovacia. În România, preţul mediu raportat a fost de 42,47 euro/100 kg în luna iunie, faţă de 42,40 euro/100 kg în luna mai.

Date statistice privind preţul laptelui găsiți pe site­ul oficial al Comisiei Europene!

ECOLOGIC VS. CONVENȚIONAL Confederaţia fermierilor din Franţa avertizează că laptele ecologic este mai ieftin decât cel convenţional. Astfel, în aprilie, prețul standard al laptelui ecologic a scăzut sub prețul laptelui convențional cu o diferență de peste 5 euro/1000 de litri. Dezechilibrul dintre cererea și oferta de lapte ecologic vulnerabilizează sectorul. Încă din septembrie anul trecut, prețul standard al laptelui ecologic a scăzut sub prețul laptelui convențional.

Sondajul lunar al FranceAgriMer arată că preţul mediu al laptelui ecologic a fost de 400 euro/1000 litri, față de aproape 406 euro/1000 litri, cât este prețul de bază pentru laptele convențional.

Situaţia sectorului laptelui ecologic din Franţa a fost prezentată de La France Agricole!

URMEAZĂ O CRIZĂ A LAPTELUI Evoluţia preţului laptelui nu este cea aşteptată de către fermieri, se arată într-un articol publicat de La France Agricole. În Bretania (Franţa), asociaţia Jeunes Agriculteurs (Tinerii Agricultori - JA) este îngrijorată de îmbătrânirea populației agricole, de scăderea producției de lapte, de creșterea costurilor de producție și de prețul laptelui, care "nu se potrivește" condiţiilor actuale. În regiune se constată deja un declin al producției de lapte (cu 1% în primele patru luni din 2022), iar criza materiilor prime continuă să pună presiune asupra fluxului de numerar. "Dacă prețul laptelui plătit producătorilor nu va fi egal cu aceste creșteri de costuri, unii fermieri își vor înceta activitatea", a avertizat Jeunes Agriculteurs.

JA reclamă redeschiderea negocierilor comerciale cu supermarketurile pentru ca "producătorii să fie nevoiți să suporte toate costurile suplimentare legate de criză și război". Totodată, asociația avertizează asupra "penuriei de produse lactate în magazine".

Citește mai mult despre criza laptelui în Franța!

42 Preţuri.Pieţe. Tendinţe

Sezon dificil pentru sectorul european al tomatelor Piața tomatelor a avut unele suișuri și coborâșuri extreme în acest sezon, la nivel european.

Prețurile în multe țări au crescut din cauza deficitului de aprovizionare şi a costurilor mari de producţie. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

L

a toate relele din sectorul legumicol s-a adăugat presiunea ToBRV - virusul fructelor brun rugozate de tomate.

PRODUCŢIILE SCAD DRAMATIC În Italia, costurile de producție au crescut cu 55% față de anul trecut, în timp ce producătorii olandezi și belgieni ar fi gata pur și simplu să nu mai aprindă luminile în sere, în acest an, dacă prețurile la energie continuă să crească, informează publicația freshplaza.com.

Producția în Spania a scăzut cu un sfert din oferta sa obișnuită, din cauza vremii nefavorabile în timpul sezonului de vegetație.

TOBRV ATACĂ DIN PLIN TOMATELE Olanda și Belgia se mai confruntă și cu atacuri ale ToBRV. Cultivatorii de tomate din aceste două țări sunt în dubiu dacă să mai înființeze culturi în spații protejate, cu lumină artificială. Merită să mai cultivi tomate și alte legume, în lunile de iarnă, cheltuind tot mai mulți bani pentru căldură și iluminat artificial?, se întreabă tot mai numeroși fermieri olandezi.

Ceea ce pare sigur este că suprafața cultivată cu roșii în Olanda și Belgia va fi tot mai restrânsă faţă de cum a fost înainte de criza energetică. Prețurile tomatelor au scăzut, de asemenea, raportat la ultimii ani.

GERMANIA ŞI­A CONSTRUIT SERE! Probabil de aceea roșiile din cele două țări domină piața din Germania,

1-14 august 2022

CINE EXPORTĂ CEL MAI MULT?

țară care, în ciuda unei clime mai aspre, își are producția proprie de tomate, în sere, în creștere față de alți ani. În special în Renania de Nord-Westfalia, Bavaria și Germania de Est, au fost construite sau extinse mai multe suprafeţe pentru culturi protejate. Cu toate acestea, prețurile mari la gaze și alte creșteri ale costurilor de producție din cauza războiului din Ucraina îi îngrijorează și pe cultivatorii germani. În Franța, a fost înregistrată o scădere a prețurilor, dar cererea nu a absorbit oferta. În Marea Britanie, în ciuda unui an dificil, fermierii sunt pe cale să obțină recolta obișnuită a unui sezon: 100.000 tone.

DAU TOMATELE PE DOVLECEI În Spania, producția de tomate scade cu 25%. Suprafața plantată cu roșii în spații protejate, în Spania, a fost redusă anul acesta cu 4% față de campania precedentă, în favoarea culturilor precum dovleceii, ardeiul și vinetele. Astfel, în ultimele 5 campanii s-a menținut un trend descendent în zona tomatelor. Acest fapt se reflectă în balanța comercială europeană: mai puține exporturi, mai multe importuri.

În ceea ce privește tomatele de import, Olanda este în continuare principalul furnizor pe piața tomatelor, cu un volum total cuprins între 380.000 și 400.000 de tone pe an.

Spania vinde între 160 de mii şi 190.000 tone, Belgia între 55.000 şi 70.000 t și Maroc între 40 de mii şi 55.000 tone.

COD ROŞU DE CANICULĂ Culturile de legume din câmp sunt afectate nu doar de lipsa apei, ci și de arșiță. Dacă asigurarea apei este o condiție obligatorie, arșița este mai greu de controlat. În astfel de condiții, cu temperaturi extrem de ridicate, soluția este să sprijiniți plantele să își crească rezistența proprie la condițiile nefavorabile.

Scanează codul QR şi vezi câteva soluţii pentru a face față arșiței!

Scanează-mă!

Un cultivator de legume din Matca anticipa recent că, în curând, preţul tomatelor va ajunge la 50 de bani kilogramul şi oamenii vor arunca roşiile pe câmp, aşa cum s-a mai întâmplat şi în anii trecuţi!

43

44 Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DROJDII ŞI ULTRASUNETE PENTRU PROTECȚIA VIILOR

Sectorul vitivinicol spaniol testează utilizarea anumitor drojdii, aplicarea ultrasunetelor şi alte alternative pentru menţinerea calităţii strugurilor şi a vinului în condițiile schimbărilor cauzate de încălzirea globală.

C

reşterea temperaturilor determină scăderea acidităţii vinurilor și creşterea concentraţiei de zaharuri în must - aşadar, vorbim de o băutură mai alcoolizată. La acestea de adaugă proliferarea anumitor boli în podgorii, care depreciază calitatea vinului. Un scenariu deloc optimist pe care oamenii de ştiinţă vor să-l remedieze prin dezvoltarea de noi tehnici şi tehnologii, aşa cum reiese dintrun articol publicat de agenţia EFE.

MAI PUŢINE GRADE Printre opţiuni se numără utilizarea unui anumit tip de drojdie, creată de Pilar Morales, cercetător la Institutul de Știinţe ale Viei şi Vinului (ICVV) din La Rioja. Echipa sa a reuşit să îmbunătăţească variantele de drojdie nemodificate genetic prin dezvoltare dirijată (pe medii de cultură), produs ce poate fi folosit ca metodă naturală pentru a scădea nivelul de alcool în timpul proceselor de fermentaţie. „Am găsit o tulpină care nu produce acid acetic în condiţii aerobe (în prezenţa oxigenului) şi am patentat-o pentru utilizare în anumite condiţii”, explică Morales, adăugând că lucrează deja cu o companie pentru a dezvolta această tehnologie la nivel industrial.

1-14 august 2022

MAI MULTĂ AROMĂ ÎN PAHARE Pe de altă parte, producătorul şi distribuitorul Agrovin, specializat în produse şi utilaje oenologice pentru crame, precum şi echipamente pentru prese de ulei, propune aplicarea ultrasunetelor de mare putere şi de joasă frecvenţă pentru extracţia compuşilor fenolici din strugurii roşii. Este o soluție pentru pierderea potenţialului organoleptic al recoltei viticole ca urmare a schimbărilor climatice. Prin aplicarea ultrasunetelor, se obține o aromă mai pronunțată a vinului și totodată se reduce perioada de coacere a strugurilor, ceea ce permite recoltarea lor înainte de a atinge maturitatea fiziologică.

Această tehnică inofensivă, aprobată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), a fost testată în Spania, Chile, Argentina, Statele Unite şi Noua Zeelandă.

Citeşte integral articolul, scanând codul QR!

Agricultura în lume 45

FERMA VERTICALĂ

Israelul are ”cheia” recoltelor bogate Pandemia şi invazia Ucrainei de către Rusia au creat o nouă urgenţă: lupta împotriva insecurităţii alimentare.

BetterSeeds din Israel dezvoltă metodele de editare genomică a plantelor ca o modalitate cheie de a rezolva această provocare.

Israelul este astăzi un jucător foarte important în sectorul tehnologiei alimentare, deoarece dispune de o bază academică solidă în domeniul biotehnologiilor. BetterSeeds foloseşte tehnologia CRISPR de editare a genelor - „foarfeci moleculari” care le permite oamenilor de ştiinţă să schimbe ADN-ul unui organism. Rezultatul este crearea de seminţe care pot produce culturi ce se maturizează mai repede, având un randament mai mare şi fiind adaptate la condiţiile climatice în schimbare.

CULTURI PRODUCTIVE ŞI MAI PUŢIN PRETENŢIOASE Pe lângă licenţele pe care BetterSeeds le deţine pentru tehnologia fundamentală CRISPR dezvoltată de cei doi oameni de ştiinţă care au primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2020, compania israeliană a primit licenţă pentru o tehnologie unică CRISPR din partea gigantul farmaceutic Merck, pentru a-şi valida instrumentele de editare genomică CRISPR în utilizări pentru agricultură.

BetterSeeds susţine că trăsăturile de schimbare pe care le poate încorpora le vor permite fermierilor să obţină culturi mai rezistente la climatele extreme, fiind în acelaşi timp mai puţin riscante şi reducând costurile.

ÎN LUCRU: MAZĂREA CU OCHI NEGRI Compania lucrează în prezent la o varietate de mazăre cu ochi negri, o specie foarte nutritivă, care este mai rezistentă la schimbările climatice decât leguminoasele actuale cultivate pentru proteine vegetale. În plus, are un potenţial de producţie mai mare pe aceeaşi suprafaţă de teren și folosește mai puţine îngrăşăminte și apă.

Scanează codul QR şi vezi de ce seminţele BetterSeeds nu sunt considerate organisme modificate genetic!

Pentru a pune capăt dependenţei de importurile de alimente, Jones Food Company (JFC) din Marea Britanie construieşte cea mai mare fermă verticală din lume.

Investiţia de mai multe milioane de lire sterline ar trebui să fie finalizată în toamna acestui an. Suprafaţa de cultivare prevăzută în proiect este de peste 13.500 mp, echivalentul a 96 de terenuri de tenis stivuite unul peste altul.

Retailerii britanici primesc deja aproape o treime din busuiocul proaspăt de la JFC. Acesta este cultivat, alături de alte verdețuri, la cea mai mare fermă verticală din Europa, din Lincolnshire, Anglia. JFC experimentează acum cultivarea fructelor şi chiar a viţei-de-vie la scară comercială.

100% ENERGIE VERDE JFC spune că fermele verticale folosesc mai puţin îngrăşământ decât cele în aer liber, deoarece acesta este reciclat prin sistemul de apă al fermei dacă plantele nu îl absorb. De asemenea, nu există riscul ca îngrăşămintele să polueze solul și sursele de apă. Compania adaugă că această configuraţie inovatoare de cultivare a alimentelor poate fi alimentată cu energie verde 100%, utilizând cu 95% mai puţină apă.

Află mai multe despre acest ambiţios proiect accesând codul QR!

46 BioEconomia circulară

Biomasa, bateria verde care stochează energia solară

Este universal acceptat că BIOMASA este o resursă regenerabilă, iar producția de biomasă contribuie la stocarea carbonului și la stoparea efectelor nocive ale emisiilor de dioxid de carbon asupra climei.

C

onsiderând faptul că biomasa ia naștere prin procesul de fotosinteză, prin combinarea dioxidului de carbon (CO2) și a apei (H2O) cu aportul energiei solare, putem conchide că biomasa este cea mai ecologică baterie care stochează energia solară prin combinarea celor trei elemente: carbon, hidrogen și oxigen.

Energia astfel stocată o putem folosi atunci când avem nevoie, convertind cu ajutorul biotehnologiilor bateria biomasă în diferite produse.

CUM A APĂRUT BIORAFINĂRIA? În acest context sunt dezvoltate biotehnologiile verzi, care au la bază dezvoltarea sustenabilă a societății umane cu accent pe siguranța alimentară, securitatea energetică, reducerea poluării, agricultura durabilă și managementul sustenabil al bioresurselor.

Biotehnologiile astfel integrate au dat naștere la conceptul de biorafinărie, în care se face conversia diferitelor tipuri de bioresurse, inclusiv biomasa reziduală generată prin activități economice, care are valoare intrinsecă sau

1-14 august 2022

Obiectivul central al biorafinăriei este manage­ mentul sustenabil al bioresurselor existente într­o bioeconomie circulară, abordând sintagma: ”Nimic nu se pierde, totul se transformă”!

BIOMASA DEVINE RENTABILĂ!

Principalul obstacol în trecerea de la utilizarea petrolului ca principală materie primă a economiei la resurse regenerabile, inclusiv biomasa, îl reprezintă competitivitatea pe piața internațională față de prețul de producție a materiei prime... Doar că această balanță a prețurilor se schimbă! Costurile de producție a energiei conținută în biomasă se situau înainte de criza prețului petrolului în general peste prețul de vânzare al energiei conținută de combustibilii fosili pe piața internațională. În prezent există abordări tehnologice eficiente economic, prin care se pot produce (bio)materiale și (bio) combsutibili la prețuri competitive cu cele ale sectorului petrochimic.

comercială redusă sau cea produsă pe soluri poluate, degradate, obținându-se: biocombustibili, bioproduse, biopolimeri, materii prime pentru industria chimică bazată pe resurse regenerabile (sau chimia verde).

VALORIFICAREA BIOGAZULUI ÎN UNITĂȚI DE COGENERARE Să luăm ca exemplu producția de (bio)energie dintr-un tip clasic de biomasă: porumbul însilozat. În digestoarele anaerobe operate în sisteme continue mezofile se obțin în jur de 100 mc metan sub formă de biogaz pe ... ››› 48

un articol de

TEODOR VINTILĂ USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

47

48 BioEconomia circulară ››› 46 ...tonă biomasă însilozată. Având în vedere că 1 mc metan are o putere calorifică inferioară, de cca 10 kWh, o tonă de siloz ne furnizează în jur de 1000 KWh (1 MWh) energie conținută în biogaz.

Dacă biogazul conținând cei 100 mc metan este folosit ca biocombustibil într-o unitate de cogenerare energie electrică și termică, se obțin în jur de 380 kWh curent electric și în jur de 400 kWh energie termică. Restul energiei conținută de metan se pierde.

Dacă energia termică este în cele mai multe cazuri disipată în radiatoare și rareori este valorificată, energia electrică este distribuită în rețeaua electrică la prețul pieței din România, în prezent în jur de 2300 lei/MWh. Pe această cale, dintr-o tonă de porumb siloz obținem 870 de lei sub formă de curent electric, plus energia termică utilizabilă pentru încălzire, în uscătoare de cereale etc.

CONVERSIA BIOGAZULUI ÎN BIOMETAN În sistemele de producere a biometanului, biogazul este tratat, separându-se (bio)metanul din acesta. Prin această tehnologie, cei 100 mc metan (conținând 1 MWh energie) sunt injectați în rețeaua de gaze naturale existentă.

Astfel, biorafinăria produce gaz metan.

1-14 august 2022

RES and Circular Economy Applied in an Academic Community as an Example for Smart Sustainable Development (RES-CIRCULAR) project code: 2020/554215 Proiect finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România". https://biocombustibil-tm.ro/res-circular/

La Bursa Română de Mărfuri gazul metan este astăzi tranzacționat la prețuri în jur de 400 Lei/MWh. Pe această cale, dintr-o tonă de porumb siloz obținem 400 de lei sub formă de biometan.

RESURSELE VERZI CÂŞTIGĂ TEREN Referitor la prețul materiei prime, probabil că se pot găsi cumpărători pentru a vinde porumbul siloz chiar la prețul de 400 lei/tonă, cu toate că nu se poate vorbi de cantități importante care pot fi vândute. Oricum, după cum reiese din calculele prezentate, tehnologia producerii energiei electrice din biogaz este mai atractivă economic decât tehnologia producerii de biometan. Însă, în perspectivă este de așteptat ca prețurile la gaze naturale și la toți combustibilii fosili să crească într-un ritm mai alert decât prețul energiei electrice. Aceasta pentru că electricitatea se va obține din ce în ce mai mult din surse alternative, regenerabile și mai ieftine decât combustibilii fosili.

PETROL VERSUS BIOECONOMIE Susținerea bioeconomiei este o prioritate națională în mai multe țări de pe glob, prin subvenții care au ca efect dezvoltarea bio-industriei asociată bioeconomiei și pregătirea pentru a face față șocurilor pe care deja le resimțim pe piața mondială ca urmare a creșterii prețului petrolului.

De aceea, este nevoie ca societatea să susțină dezvoltarea sectorului bio-economie/biomasă/biorafinărie fără să aștepte ca resursele fosile să își reducă disponibilitatea și prețul acestora să crească și mai mult. Sugestivă pentru această abordare este declarația unui fost ministru al petrolului din Arabia Saudită, şeicul Zaki Yamani: „Epoca de piatră nu s-a încheiat din lipsă de piatră, iar epoca petrolului se va încheia cu mult înainte ca lumea să rămână fără petrol”.

49

50 Ferma 4.0 - Alimentația viitorului

un articol de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Fără "carne" pe eticheta produselor vegetale

Franța este prima țară din Uniunea Europeană care interzice sintagma "cu carne" din denumirea produselor alimentare care conţin o "proporție semnificativă de proteine vegetale". Interdicția va intra în vigoare la 1 octombrie 2022.

M

ăsura vine pe fondul unei legi, introdusă în Franța în primăvara anului 2020, referitoare la transparența informațiilor privind produsele agricole și alimentare.

Franța urmează să interzică utilizarea cuvintelor asociate produselor de origine animală pentru a descrie preparatele alimentare care conțin "proteine vegetale". Astfel Franța va deveni prima țară europeană care va interzice utilizarea unor denumiri precum "friptură/steak" şi "cârnaț" pentru a descrie produse de origine vegetală. În documentul oficial se precizează că: "nu va fi posibil să se utilizeze terminologia specifică sectorului, asociată în mod tradițional cu carnea și peștele, pentru a desemna produse care nu aparțin regnului animal și care, în esență, nu sunt comparabile".

1-14 august 2022

IMPORTURILE NU SUNT VIZATE DE INTERDICȚIE Măsura se aplică numai produselor fabricate și comercializate în Franța, nu și celor importate din alte țări din UE. Într-o declarație a Uniunii fermierilor francezi (FNSEA), cel mai mare grup de lobby agricol din Franța, este salutată această măsură, dar este considerată încă "insuficientă", deoarece importurile nu sunt acoperite de interdicție.

Vezi ce măsuri solicită FNSEA și alte grupuri de lobby din partea autorităților franceze și a oficialilor de la Bruxelles!

Ferma 4.0 - Alimentația viitorului

"PRODUSE VEGETALE TIP MEZELURI" Aceasta este de cele mai multe ori denumirea generică a produselor vegetale care se găsesc în magazine: "cârnaţi, salam, crenvurşti vegani afumaţi", "parizer vegan", "şuncă vegană" şi altele. Iar denumirile produselor "de post" sunt, de cele mai multe ori, asociate celor "vegane". Celebru este "pateul" (pate = pastă făcută din ficat sau peşte şi amestecată cu condimente, conform DEX).

DECIZII OFICIALE ÎN UE Reamintim că în domeniul produselor lactate, UE a interzis deja utilizarea unor cuvinte precum "lapte", "brânză" și "unt" pentru a descrie produse care nu sunt de origine animală.

O interdicție a burgerilor vegetarieni a fost propusă de industria cărnii în Europa în 2019, dar a fost respinsă în Parlamentul European în 2020, după o campanie susținută de organizația ProVeg International, precum și de alte grupuri.

ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA Iar recent, Departamentul pentru Agricultură, Reformă Agrară și Dezvoltare Rurală (DALRRD) din Africa de Sud a anunțat că va interzice utilizarea cuvintelor care nu corespund definiției cărnii procesate sau legată de carne în denumirile produselor vegetale, cum ar fi "biltong", "chiftele", "nuggets" și "bratwurst". În Africa de Sud, măsura a fost criticată de directorul ProVeg Africa de Sud, Donovan Will, care a declarat că reglementările de acest gen sunt "exact ceea ce nu avem nevoie acum când oamenii de știință din lume ne spun că trebuie să reducem urgent consumul de carne pentru a stopa încălzirea globală".

ProVeg International militează pentru transformarea sistemului alimentar global prin înlocuirea produselor convenționale de origine animală cu alternativele vegetale. Unul dintre argumentele ProVeg este acela că "nu există nicio dovadă că oamenii sunt derutați de denumirile asociate produselor din carne pentru alimentele pe bază de plante".

Detalii suplimentare pe acest subiect ne oferă jurnaliștii de la publicația Agriland!

PIAȚA GLOBALĂ A "CĂRNII" VEGETALE În raportul "Piața globală a cărnii pe bază de plante - Perspective și previziuni 2022-2027", realizat de către agenţia Research and Markets, se arată că piața cărnii pe bază de plante este de așteptat să crească cu aproximativ 19% în perioada 2022-2027.

Industria produselor alimentare pe bază de plante a înregistrat o creștere uriașă, deoarece oamenii au devenit mai precauți în ceea ce privește consumul de alimente, optând pentru hrana mai sănătoasă. Prin urmare, există o creștere notabilă a pieței de ”carne vegetală” și a produselor lactate "non-lapte" (fără lapte).

De altfel, interesul mare al consumatorilor față de produsele pe bază de plante, precum și întreruperile în aprovizionarea cu carne din cauza pandemiei au extins vânzările produselor vegetale cu 49%. Europa este cea mai mare piață mondială pentru carnea pe bază de plante. La nivel mondial se fac de mai mulţi ani investiţii uriaşe pentru dezvoltarea industriei produselor alimentare pe bază de proteine din plante, dar care imită carnea.

Vezi care sunt perspectivele pieței alimentelor din surse vegetale!

51

52 AgroAlimentaţie

BUCATE STRĂVECHI

CUM LE ADUC ELEVII IEŞENI ÎN ACTUALITATE?

Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare din cadrul Universităţii Agronomice din Iași și Direcția pentru Agricultură Județeană Iași au organizat cea de­a IV­a ediție a concursului național intitulat ”Identificare de produse tradiționale”.

C

oncursul este organizat cu scopul de a încuraja obținerea și consumul de produse alimentare realizate după rețete străvechi și, totodată, de a urmări stimularea spiritului antreprenorial al elevilor și studenților prin valorificarea superioară a produselor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică.

PREZENTARE ŞI DEGUSTARE Evenimentul de la Iaşi a fost dedicat elevilor și studenților care s-au înscris individual sau în echipă, fiind coordonați de către un cadru didactic.

După prima etapă, de primire și de analizare a dosarelor produselor înscrise în competiție, a urmat faza finală, care s-a desfășurat în 7 mai 2022, în Sala de Marmură a FIRRA Iași și în cadrul căreia au avut loc prezentarea și degustarea preparatelor.

BUCATELE MOLDOVENEŞTI CARE­ŢI LASĂ GURA APĂ!

Alivanca bunicii, papanași cu dulceață de mure, brânzoaice moldovenești, chiroști cu brânză, cozonac moldo-

1-14 august 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PAPANAŞI CU DULCEAŢĂ DE MURE

venesc, învârtită pufoasă, colac cu unt și scorțișoară, mucenici moldovenești, sărmăluțe cu urdă, sărmăluțe moldovenești cu mămăliguță și smântână, varză cu afumătură la cuptor, slănină fiartă cu boia și usturoi, tochitură moldovenească cu mămăliguță, ou și brânză sunt doar câteva dintre cele 29 de preparate înscrise în concurs, pe două secțiuni, respectiv preparate de bază și preparate dulci, la care s-au adăugat și unele băuturi speciale, respectiv hidromel frizant și vin de tip Kagor.

Produsul ”Papanași prăjiți cu dulceață de mure” are câteva trăsături proprii care îl diferențiază de alte produse similare, din aceeași categorie, respectiv : Gustul deosebit este dat de aroma specifică de aluat copt, intensificat de procesul de prăjire.

Deoarece este natural 100% și nu conține conservant, produsul se poate consuma imediat sau se poate păstra la frigider 1-2 zile.

Toate operațiunile de producție sunt efectuate manual, ceea ce conduce la o specificitate unică a produsului finit.

TRASEE ALE GASTRONOMIEI Participarea la concurs a fost gratuită, organizatorii oferind diplome și premii, recunoscând marele merit al tuturor competitorilor de a se fi străduit să caute printre comorile gastronomice păstrate din strămoși și să

aducă în actualitate rețete de bucate, care au darul de a ne apropia de o alimentație sănătoasă și de a oferi oportunități fantastice de valorificare a resurselor agro-alimentare românești. ”Încă din anul 2017, când am... ››› 54

• • •

53

OPTICORN

OPTISUN

OPTICORN

ECHIPAMENT CU SCHELET FIX PENTRU PORUMB • Cu reglarea electrică a plăcilor de detașare • Montat cu valțuri de rupere cu cuțite • Viteza de recoltare: 8 – 10 km/h • Are transmisie ușoară • Înălțătoare laterale • O pereche de tălpi de călcare a cioturilor • Plăci cauciuc pentru salvarea știuleților • Garanție 2 sezoane

OPTISUN

ECHIPAMENTE OPTISUN SUNT DISPONIBILE ÎN: VERSIUNEA 2, 3, 4, 6, 8, 10, 12, 16 RÂNDURI. DISTANȚA ÎNTRE RÂNDURI: 50, 55, 60, 65, 70, 76 CM • Plăci laterale suplimentare și plasă de protecție pierdere capitole • Forma tăvilor vibratoare ajută la un flux uniform de materiale, fără pierderi de semințe • Viteza de recoltare în funcție de recoltă: 8-12 km/h • Pierderi minime de boabe: 0,3-0,4% • Pe baza măsurătorilor verificate oficial

UNITATEA DE RUPERE OPTICORN

www.optigep.hu

54 AgroAlimentaţie ››› 52 ...avut primele discuții pe tema organizării unui asemenea concurs, am urmărit să vedem ce idei de mici afaceri locale pot prinde rădăcini în jurul acestor produse tradiționale. An de an, lucrurile au evoluat, iar noutatea de anul acesta a fost reprezentată de faptul că am dezvoltat mai mult și mai aplicat ideea de trasee ale gastronomiei românești. Prin PNRR se alocă fonduri pentru dezvoltarea turismului și pentru astfel de afaceri, care pot fi atractive pentru turiști și prin care se promovează produsele tradiționale românești”, sublinia Mihaela Ivancia, Prodecan al Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA), din cadrul Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași.

PRODUSE TRADIŢIONALE PREMIATE Iată lista produselor premiate la cea de-a IV-a ediție a concursului ”Identificare de produse tradiționale” de la Iaşi: Secțiunea „Preparate de bază” I Varză acră cu afumătură la cuptor și mămăliguță - Colegiul Agricol „Vasile Adamachi” Iași

VARZĂ ACRĂ CU AFUMĂTURĂ Ingrediente (6 porții): 1 kg varză tocată mărunt, 500 g costiță afumată, 4 linguri de bulion de pătlăgele, 3 foi de dafin, piper Se taie varza fin, se spală cu apă caldă, se stoarce și se pune la prăjit cu untură sau untdelemn. Costița și slănina se taie bucățele și se spală cu apă fierbinte. Apoi, în vasul pentru cuptor, se așează un rând de varză și unul de slănină și costiță, se umple cu apă caldă și se pune bulion de pătlăgele sau de ardei.

Se adaugă o frunzuliță de dafin și câteva boabe de piper iar apoi se dă la cuptor ca să scadă și să se rumenească.

1-14 august 2022

Anul acesta, în competiție s-au aflat 13 preparate de bază și 16 deserturi. Toate au fost deosebit de gustoase și cu aspect extrem de apetisant. I-am încurajat pe toți participanții să continue preocupările de a descoperi și de a găti bucate după rețete străvechi.

GABRIEL HOHA

Pentru zona noastră, traseele gastronomice pot fi o excelentă oportunitate și, tocmai pentru aceasta, am dorit să oferim o mână de ajutor, prin identificarea unor produse tradiționale românești și a anumitor oameni care poartă asemenea informații.

MIHAELA IVANCIA

Director DAJ Iași

Prodecan FIRAA, USV Iași

II Slănină fiartă cu boia și usturoi Liceul Tehnologic Economic „Nicolae Iorga” Pașcani III Sărmăluțe cu urdă - Liceul Tehnologic Vlădeni Secțiunea „Preparate dulci” I Papanași prăjiți cu dulceață de mure - Colegiul Tehnic Căi Ferate „Unirea” Pașcani II Cozonac tradițional moldovenesc Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași III Poale-n brâu cu smântână - Liceul Tehnologic „Grigore Antipa” Bacău

Premiu pentru popularitate: Turtele coapte - Liceul Tehnologic Vlădeni, jud. Iaşi Cea mai frumoasă prezentare: Pârjoale moldovenești cu piure de cartofi - studenți FIRAA Iași şi Chiroști cu brânză - Colegiul Agricol „V. Adamachi” Iași Cea mai bună documentare: Păstrăv în cetină de brad - Liceul Tehnologic „Grigore Antipa” Bacău Originalitate: Cremă de ficat de pasăre - Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu” Miroslava Premiul Special al FIRAA: Vinul de tip Kagor - studenți Facultatea de Horticultură USV Iași

55

56 Agricultura 4.0

Tractorul electric românesc e gata de lucru Creat de inginerii şi tehnicienii de la INMA Bucureşti, acesta a fost conceput să lucreze în sere şi poate fi exploatat fără întrerupere peste patru ore, având şi un oarecare nivel de inteligenţă. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

V

orbim de al doilea prototip al tractorului electric românesc prima versiune, ce-i drept, una cu un aspect mult mai „primitiv”, fiind expusă tot în cadrul târgului AgriPlanta-RomAgroTec, acum trei ani. Singura asemănare între modelul din 2019 şi cel din 2022 este culoarea... verde. O altă veste bună este că actualul prototip chiar arată şi se comportă ca un tractor adevărat. Şi dacă vehiculul de generaţie anterioară a fost dezvoltat pentru uz didactic, acesta a fost gândit să fie fabricat în serie!

Revista Ferma a scris despre lan­ sarea primei versiuni a Tractorului Electric Ro­ mânesc (TER). Articolul poa­te­fi­citit­accesând­ codul QR! CONECTAT LA INTERNET „Acesta este practic un tractor complet funcţional, care este alimentat şi propulsat numai de un motor electric”, m-a asigurat Mario Cristea, cel care s-a ocupat de partea electrică şi cu care am avut plăcerea să discut şi în urmă cu trei ani. „Avem pompa hidraulică, care ne ajută să avem şi servodirecţie, toată hidraulică pe spate. Dispune de priză de putere şi pe faţă, şi pe spate, are tracţiune 4x4 şi, de data asta, este şi inteligent. Este echipat cu GPS. De asemenea, avem posibilitatea să transmitem datele pe un website, de unde se pot urmări consumul și nivelul de încărcare a bateriei. Are montată o cameră care funcţionează şi pe timp de noapte. Se pot transmite şi imagini în

1-14 august 2022

timp real, dacă e nevoie”, mi-a explicat cercetătorul ştiinţific. Desigur, acest site poate fi accesat pe baza unei parole de utilizator de pe orice dispozitiv cu acces la internet.

COST OPERAŢIONAL - 4 LEI PE ORĂ!

Capacitatea bateriei este de 17 kWh. Iar dacă ai o priză de alimentare la 220 de volţi şi 32 de amperi, acumulatorul se încarcă în trei ore de la 0 la 90%, susţine reprezentantul INMA. Acest

40.000 DE EURO INVESTIŢI „Costurile au fost destul de mari, chiar dacă nu aş putea spune cu exactitate cât s-a cheltuit cu el.

Poate undeva la 40.000 de euro, cu aproximaţie. Pentru că pe lângă materialele şi echipamentele folosite şi munca propriu-zisă, a existat partea de testare”, ne-a mărturisit Mario Cristea. În orice caz, nu este deloc un preţ mare pentru un prototip, ţinând cont că în acest domeniu se cheltuiesc sume uriaşe în alte ţări.

concept, aşa cum a fost el gândit, se pretează cel mai bine a fi utilizat în sere.

Dar aria se poate extinde foarte uşor, pentru că în testele efectuate până acum, autonomia de operare a fost de peste 4 ore la tractare, fără a lua însă în calcul timpii în care tractorul stă efectiv. „Consumul este undeva la 3,5 kW/h în funcţiune. Ceea ce, la preţurile de astăzi, ar fi un cost de numai 4 lei pe oră în condiţii de lucru! În anumite situaţii, desigur, el poate funcţiona şi opt ore până când e nevoie să fie încărcată bateria. Pentru că de obicei un tractor mai are şi momente de staţionare în timpul operaţiunilor dintr-o fermă”, afirmă specialistul.

URMĂTORUL PAS: FUNCŢIONAREA AUTONOMĂ Doi ani a durat construcţia acestui prototip. Iar acum ambiţia celor implicaţi în proiect este să ofere tractorului electric capabilităţi de funcţionare autonomă şi să poată fi comandat şi monitorizat direct de pe telefonul mobil, fără a mai fi necesară intervenţia unui operator.

58 Agricultura 4.0

CLAAS INVESTEŞTE ÎN VEHICULE AUTONOME

Producătorul german de maşini şi echipamente agricole îşi consolidează cooperarea cu start-up-ul olandez AgXeed pentru dezvoltarea şi comercializarea de vehicule agricole autonome.

P

rin societatea sa de investiţii Seed Green Innovations GmbH, Claas a participat la o nouă rundă de finanţare a companiei olandeze, alături de investitorul de capital de risc Amathaon Capital din München şi de o companie din grupul Amazone, cu sediul în Hasbergen-Gaste. Bazele cooperării dintre Claas şi AgXeed au fost puse

O ”ARMATĂ” DE ROBOŢI AGRICOLI Start-up-ul olandez AgXeed B.V. oferă un sistem agricol inteligent, sustenabil şi complet autonom, cu hardware scalabil, instrumente de planificare virtuală şi modele de date cuprinzătoare, fiind astfel una dintre companiile lider în aceste zone din Europa în momentul de faţă. După lansarea versiunii pe şenile, în 2020, un an mai târziu a fost prezentat un robot agricol cu trei roţi destinat lucrului în vii şi livezi, căruia i s-a alăturat recent robotul agricol cu patru roţi.

Toate aceste vehicule autonome sunt echipate cu motoare hibrid de tip diesel-electric.

1-14 august 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

după prima investiţie din primăvara anului 2021, fiind extinsă în mod continuu de atunci. Prin investiţia ulterioară, Claas asigură acces suplimentar la tehnologii inovatoare pentru utilajele agricole autonome. În acelaşi timp, AgXeed beneficiază de reţeaua internaţională şi de expertiza Grupului Claas în multe domenii, de la dezvoltare până la vânzări şi service.

VEHICULE AUTONOME DIESEL-ELECTRICE Prin urmare, chiar din această vară, dealerii Claas selectaţi din Germania şi Elveţia vor deveni parteneri de distribuţie şi service pentru gama AgBot de vehicule autonome diesel-electrice, care include în prezent versiunea pe şenile de 154 CP (115 kW) şi cele cu trei şi patru roţi care au o putere de tracţiune de 74 cai putere (55 kW).

POSIBILITATEA ÎNCHIRIERII Pe lângă roboţii agricoli puşi în vânzare, vor fi disponibile şi modele pentru închiriere, menite să faciliteze accesul clienţilor la tehnologia agricolă autonomă şi să permită testarea extensivă în propriile structuri de operare. În acest scop, Claas Vertriebsgesellschaft mbH (CVG) a inclus deja doi roboţi agricoli în portofoliul First Claas Rental. Între timp, AgXeed intenţionează să accelereze şi mai mult dezvoltarea de soluţii eficiente şi holistice pentru procese agricole, alături de partenerii săi. Optimizarea performanţei de cultivare şi calitatea muncii sunt în centrul atenţiei când vine vorba de implementarea tehnologiilor ce ţin de operarea în câmp deschis a vehiculelor autonome. Datorită diferitelor orizonturi de expertiză ale AgXeed, Claas şi Amazone, provocările tehnologiei de siguranţă pot fi abordate cu o eficienţă excepţională.

Scanează-mă!

Scanează­codul­QR­şi­ vezi robotul AgXeed în acţiune!

LELY ASTRONAUT

Agricultura 4.0 59

UN ROBOT MAI ECONOMIC DECÂT SE CREDEA

Testele efectuate recent de Societatea Germană pentru Agricultură (DLG) arată o economie de energie de 35% faţă de 20%, cât a anunţat iniţial Lely, pentru unităţile cu doi roboţi în exploatare.

Î

n 2018, Lely a prezentat robotul Astronaut de generaţia a cincea, ca succesor al lui A4, lansat în 2010. Cu această ocazie, producătorul olandez a creditat noua versiune cu o economie de 20% la consumul de energie electrică. Revista germană Profi a dorit să se asigure de acest lucru, încredinţând DLG sarcina de a verifica promisiunea. În 2014, organismul independent pusese la punct un protocol de testare, în colaborare cu diverşii producători.

Astronaut A4 a ieşit cu un consum de 2,3 până la 3,6 kWh de energie electrică şi 26 până la 46 de litri de apă pentru 100 de litri de lapte din rezervor. Cel mai recent test a implicat două unităţi A5. Rezultatul? Un consum de 1,7 kWh de energie electrică - cu 35% mai puţin decât măsurarea făcută pe A4.

NECESAR REDUS DE AER COMPRIMAT Producătorul explică scăderea consumului printr-o reducere cu 70% a consumului de aer. Pentru că la A5, braţul de muls nu se mai mişcă doar cu ajutorul aerului comprimat, ci mai ales cu ajutorul motoarelor electrice. Drept urmare, A5 nu este doar mai silenţios,

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dar, în combinaţie cu noul sistem laser de detectare a tetinei TDS II, este şi mai rapid atunci când ataşaţi cupa pentru tetine.

CEL MAI EXPERIMENTAT ROBOT DE MULS DIN LUME Primul prototip al robotului Astronaut dezvoltat de Lely a fost pus în funcţiune în 1992. În ultimii 30 de ani, acest sistem de muls automat a fost îmbunătăţit constant pe baza experienţei a mii de utilizatori din întreaga lume. Timpul de funcţionare al unui robot de muls spune practic totul despre disponibilitatea şi fiabilitatea acestuia.

Lely şi-a propus de la bun început o ţintă de funcţionare de 100% şi acum este mai aproape ca oricând de acest obiectiv. Actualul robot Astronaut A5 se poate lăuda cu o performanţă de peste 99%!

800 DE EURO/AN ECONOMISIȚI Cu două cutii de energie electrică, Astronaut de generaţia 5 are nevoie de doar 1,7 kWh/100 l lapte, în timp ce A4 avea nevoie de 2,6 kWh/100 l lapte. Asta înseamnă o reducere de 0,9 kWh sau de 35%! Cu recuperarea opţională de căldură a răcirii laptelui, economisiţi încă 7,2 kWh/zi. La 30 de cenţi/kWh, asta înseamnă aproape 800 de euro/an, explică reprezentanţii Lely.

Scanează-mă!

Află­mai­multe­despre­ arta mulsului robotizat!

Scanează­codul­QR­şi­ vezi­cum­funcţionează­ Lely Astronaut!

60 Agricultura 4.0

Câștigătorii "DLG Agrifuture Concept" 2022

"Spot Farming" - pentru un sistem holistic și durabil de producție vegetală

Premiile ”DLG Agrifuture Concept” subliniază relevanța unor concepte şi lucrări de pionierat în domeniul mașinilor agricole, inovații decisive pentru viitorul agriculturii în următorii cinci-zece ani.

N

u toate ideile și conceptele din domeniul mecanizării agricole ajung la stadiul de produs finit, pregătit pentru aplicaţii practice în ferme. Uneori constrângerile tehnice sau juridice limitează sau stopează dezvoltarea lor până la maturitatea de a intra pe piață. Dar multe dintre aceste concepte au potențialul de a oferi inspirație și de a stimula agricultorii și inginerii să imagineze noi produse şi abordări. Iată că DLG răsplătește ingeniozitatea creatorilor acestor inovații. Într-o primă fază, DLG a publicat lista celor 10 inovații nominalizate pentru premiu, apoi au fost selectate cinci concepte câştigătoare, de către un juriu format din experți internaționali independenți, numiți de DLG. Scanează­codul­QR­ pentru a vedea nomina­ lizările!­ 5 CONCEPE PREMIATE 1. AGCO H2-AGRAR În contextul schimbărilor climatice şi al crizei energetice, conceptele alternative de mobilitate sunt prioritare.

1-14 august 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Proiectul H2-Agrar explorează potențialul și perspectivele utilizării hidrogenului în agricultură. Sunt în curs de elaborare soluții inovatoare care arată nu numai că producția și utilizarea descentralizată a hidrogenului în agricultură poate avea succes din punct de vedere economic, ci și cum poate fi integrată agricultura ”alimentată” cu hidrogen, cu o infrastructură corespunzătoare, într-un sistem global de aprovizionare cu hidrogen și de interconectare a sectoarelor.

Cu ajutorul tractoarelor alimentate cu hidrogen, soluțiile de mobilitate pe Scanează-mă!

Vezi conceptele câştigătoare­ale­ "DLG Agrifuture Concept" 2022!

bază de hidrogen pot fi demonstrate și testate. Conceptul oferă posibilitatea de a transfera abordările și rezultatele obținute și către alte domenii agricole.

2. CONTROLLED ROW FARMING În cooperare cu AGRAVIS Raiffeisen AG și Schmotzer Hacktechnik GmbH, Amazone a realizat conceptul "Controlled Row Farming" - o nouă metodă de abordare a culturilor agricole în care fiecare etapă de cultivare se realizează în raport cu un rând fix, crescând astfel randamentul şi utilizând mai puține îngrășăminte și pesticide. Prin cultivarea la o distanță fixă și uniformă între rânduri, de 50 cm (cereale în rânduri duble), și prin includerea unui decalaj al rândurilor de 25 cm, pentru a permite rotația culturilor, se obține atât optimizarea randamentului, cât și o utilizare cu eficiență maximă a inputurilor agricole. Opțiunea de a introduce culturi complementare intercalate între rândurile culturii principale sporește valoarea ecosistemului agricol, de exemplu prin reducerea evaporării apei și a eroziunii.

Agricultura 4.0 61 ACGO_H2-Agrar

VIZIUNE ȘI PIONIERAT 3. INTEGRATED DRIFT MANAGEMENT Conceptul de gestionare integrată a driftului, dezvoltat de Bayer AG Crop Science Division, se bazează pe ”citirea informațiilor” privind tendința de derivă a soluţiei pulverizate și zonele tampon, precum și pe controlul distanței indicate pentru fiecare produs şi substanţă de protecţie a plantelor. Atunci când "pesticidul" este turnat în maşina de pulverizat, informațiile salvate în prealabil sunt transpuse într-o hartă de aplicare. În același timp, direcția și viteza vântului sunt înregistrate în câmp în timp real. În mod automat, dacă este necesar, sunt activate duzele de pulverizare care reduc deriva și sunt menținute zonele tampon și controlul distanței.

Sistemul Bayer înregistrează și salvează toate activitățile, inclusiv datele meteorologice.

4. SPOT FARMING Dezvoltat de către un grup format din Universitatea Tehnică din Braunschweig, Johann Heinrich von Thünen Institut şi Institutul Julius Kühn, conceptul "Spot Farming" pune accent pe condițiile de viață și de creștere particulare ale plantei, dar și ale câmpului și mediului înconjurător, prin observarea aprofundată de către fermier. Pe această bază, se încearcă optimizarea a patru puncte: Selectarea culturilor sau a soiurilor optime pentru condițiile de amplasare; Îmbunătățirea practicilor de gestionare spațială și temporală; Creșterea eficienței produselor agrochimice; Consolidarea structurilor funcționale în peisajul agricol.

5. SISTEM AUTOMAT DE RECOLTARE A FRUCTELOR Dezvoltat de Kubota (Germania GmbH) în parteneriat cu Tevel Aerobotics Technologies (Israel) - Sistemul automat de recoltare al fructelor foloseşte o combinație inovatoare de drone și soluții corespondente de logistică.

Dronele sunt echipate cu un sistem de compensare a vântului, ceea ce asigură o funcționare sigură și eficientă în majoritatea timpului, indiferent de condițiile meteorologice. Informațiile colectate cu ajutorul dronelor sunt transferate către sistemul logistic, optimizând această etapă de recoltare.

Dronele detectează și clasifică în timp real fiecare fruct în parte, permițând astfel o pre-selectare și o recoltare selectivă a fiecărui fruct, fără a-l deteriora.

DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) a acordat pentru prima dată premiul "DLG-Agrifuture Concept Winner" pentru viziune şi realizări de pionierat în domeniul tehnologiei agricole. Inovațiile premiate se concentrează pe posibilitățile tehnice din următorii 5-10 ani și explorează șansele realiste de implementare a lor.

Sunt oferite mai multe niveluri de automatizare, de la un simplu "sistem de navigație" pentru tractoristul care transportă containerele și până la transporturi complet autonome care plasează containerele goale și le colectează pe cele pline. Conceptul poate fi integrat în cadrul operațiunilor de recoltare și în procesele de lucru existente în fermele actuale.

Utilizarea acestor sisteme poate asigura o creștere a randamentului cu 20%.

• • • •

Soluția Bayer pentru managementul integrat al driftului

62 Agricultura 4.0

AutoTrac TIM, adevărata revoluţie digitală

Vești bune de la John Deere! Sistemul de management al implementelor AutoTrac TIM poate fi utilizat acum şi pe tractoarele altor producători care au integrate capacităţi de ghidare şi certificare AEF.

G

estionarea flotelor mixte poate fi o adevărată pacoste pentru fermieri şi prestatorii de servicii. De cele mai multe ori, aceştia sunt obligaţi să utilizeze mai multe sisteme pentru managementul maşinilor şi utilajelor din fermă sau doar unul singur, care însă nu este compatibil cu alte tehnologii dezvoltate de competitori. Situaţia este pe cale să se schimbe, spre marea satisfacţie a principalilor beneficiari.

controleze automat anumite funcţii ale tractorului, deschizând noi posibilităţi în domeniul agriculturii de precizie.

Ce ar trebui să facă fermierii cu toate aceste informaţii rămâne de văzut. Dar în orice caz, până în prezent nu putem spune că a existat o îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte practicile de management al fermei, în pofida potenţialului companiei pe care toată lumea îl menţionează.

COLECTAREA DATELOR VERSUS PARTAJAREA LOR John Deere este de multă vreme un susţinător devotat al tehnologiei digitale, deşi mai degrabă sub forma unei colectări masive de date. Cum este sistemul ”Tractor Implement Management” (TIM), care permite utilajului să

SOLUȚIE PENTRU OPERAREA MAI EFICIENTĂ A FLOTEI Dar lucrurile încep să se îndrepte în direcţia bună. Poate tocmai lipsa entuziasmului clienţilor săi a determinat gigantul american să se concentreze în sfârşit pe o soluţie cu adevărat inteligentă care ajută la operarea mai

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

eficientă a flotei, în loc să blocheze computerul fermierului cu fluxuri de date inepuizabile.

COMPATIBILITATE INSTANTANEE În acest sens, John Deere tocmai a anunţat că sistemul său de conducere automată AutoTrac va fi disponibil pentru toate sistemele TIM certificate de Agricultural Engineers Foundation (AEF).

Prin urmare, fermierii şi antreprenorii care dispun de flote cu tractoare multi-brand pot folosi acum activarea AutoTrac TIM pentru afişajele universale Gen4. Aceasta înseamnă că sistemul de control poate fi utilizat pe toate tractoarele cu control TIM, indiferent de producător, prin intermediul ISOBUS. CARE E MARELE AVANTAJ? Soluţiile existente până acum pentru ghidarea maşinilor din flotele multimarcă erau AutoTrac Universal 300 şi sistemul Green Fit de la Reichhardt. Iar

1-14 august 2022

Agricultura 4.0 63 noul AutoTrac TIM de la John Deere este un sistem suplimentar care este complet integrat cu alte produse, iar principalul său avantaj îl reprezintă faptul că nu sunt necesare alte componente de direcţie sau controler.

SISTEM DE GHIDARE UNIVERSAL John Deere pretinde că aceasta este o soluţie simplă pentru fermierii şi prestatorii de servicii cu flote mixte care doresc să utilizeze un sistem de ghidare universal. Cu toate astea, pentru a profita de AutoTrac TIM, e nevoie, pe lângă Gen4 Universal Display certificat AEF (4240 sau 4640) cu activare AutoTrac, şi de receptorul StarFire 6000 sau 7000.

SCHIMB DE DATE CU CENTRUL DE OPERAŢIUNI JOHN DEERE În plus, dacă maşina (indiferent de marcă) este echipată cu un modem JDLink, datele pot fi schimbate fără fir şi gratuit cu Centrul de operaţiuni John Deere. Acest lucru permite configurarea, planificarea, monitorizarea şi analizarea fluxurilor de lucru într-un singur

portal online, oferind astfel clienţilor posibilitatea să utilizeze funcţii de agricultură de precizie cum ar fi întocmirea hărţilor de prescripţie. Odată ce acestea au fost create, ele pot fi apoi trimise direct la tractoarele de pe câmp folosind John Deere AutoSetup.

O ABORDARE COMPLET DIFERITĂ John Deere susţine că, permiţând această integrare a altor sisteme cu propriile sale sisteme, a demonstrat că deschiderea către alţi producători joacă un rol important în aplicarea tehnologiei digitale. În trecut, John Deere şi-a exprimat dorinţa de a-şi folosi propria arhitectură digitală în încercarea de a menţine clienţii blocaţi să cumpere doar maşinile şi echipamentele pe care le comercializează. Această mişcare sugerează că gigantul american a realizat că încercarea de a menţine un sistem închis este contraproductivă, iar o abordare universală este mult mai probabil să câştige teren în agricultura de zi cu zi şi să încurajeze o mai mare acceptare a tehnologiilor digitale.

O PIAȚĂ ÎN EXPANSIUNE Analiza de piaţă condusă de compania de cercetare Markets&Markets estimează că piaţa agriculturii de precizie ar urma să crească de la 8,5 miliarde de dolari în 2022 la 15,6 miliarde de dolari până în 2030, cu o rată medie anuală de creştere de 7,9%. Principalii factori care ghidează această evoluţie sunt: Adoptarea rapidă a tehnologiilor avansate în agricultura de precizie, pentru a reduce costul forţei de muncă; Adoptarea dispozitivelor Internet of Things (IoT) în domeniul agricol; Schimbările climatice; Necesitatea de a satisface cererea în creştere pentru alimente în întreaga lume.

• • • •

64

1-14 august 2022

66 Agricultura 4.0

7 practici pentru controlul buruienilor la recoltare

Cea mai eficientă metodă de combatere a buruienilor este eliminarea semințelor acestora încă din faza lor de repaus prin reducerea viabilităţii (înainte de germinare) sau distrugerea plantelor imediat după răsărire. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

seminţe de buruieni se poate amâna semănatul culturii pentru a permite germinarea şi răsărirea buruienilor, care mai apoi sunt distruse cu un erbicid sau prin prelucrarea solului înainte de semănat.

Desigur, întârzierea semănatului poate reduce randamentul culturii.

Pășunatul miriştilor, în special după culturi puternic îmburuienate, poate fi o modalitate rentabilă de a controla creșterea şi răspândirea buruienilor. Digestia animală a semințelor de buruieni împiedică o parte din semințe să germineze. Totuși, o proporţie mare de seminţe de buruieni, în special cele dure şi de mici dimensiuni, au mai multe șanse să supraviețuiască ingerării şi rămân viabile după digestie, iar acest proces poate să întrerupă dormanța (semințelor), încurajând germinarea lor după eliminarea în materiile fecale. De asemenea, "îngroparea" semințelor prin călcare poate grăbi răsărirea buruienilor.

Colectarea seminţelor de buruieni la recoltare. Recoltarea este o ocazie excelentă de a elimina seminţele de buruieni şi de a preveni răspândirea lor, lucrarea fiind o componentă utilă a unui program integrat de gestionare a buruienilor.

Pentru ca procesul de recoltare să nu se transforme într-unul de "împrăştiere" a seminţelor de buruieni, trebuie ca înălţimea headerului să permită colectarea semințelor de buruieni, iar semințele care pot fi treierate şi care nu se sparg în timpul recoltării să fie distruse sau colectate odată cu strângerea paielor.

6.

E

xistă numeroase metode de control al buruienilor, mai mult sau mai puţin eficiente. Un prim pas este acela de a reduce rezerva de seminţe de buruieni din sol. Ce alternative avem?

Arderea resturilor vegetale (a miriştilor) este o metodă eficientă prin arderea seminţelor, a bolilor şi a dăunătorilor. Dar acestă practică este interzisă... Încurajarea "consumatorilor" de seminţe. Semințele de buruieni fac parte din ”dieta” multor insecte (predominant furnici), rozătoare şi păsări. Există metode de stimulare a creșterii populațiilor de insecte în timpul perioadei de vară/toamnă și, prin urmare, de creștere a consumului de semințe de către insecte.

Arătura adâncă. Răsturnarea completă a brazdei (solului) va

1.

2.

3.

1-14 august 2022

"îngropa" semințele de buruieni plasate la suprafața solului (sau la foarte mică adâncime) la o adâncime mare, de la care nu mai pot germina. Acestă lucrare poate fi practicată o dată la 8-10 ani, iar în anii intermediari se vor efectua lucrări de conservare a solului.

Stimularea germinaţiei timpurii Printr-o prelucrare superficială a solului, seminţele de buruieni (și ale culturii anterioare) sunt "îngropate" la o adâncime de 1-2 cm, ceea ce determină germinarea prin creșterea contactului lor cu umiditatea solului. Prelucrarea superficială a solului dă posibilitatea seminţelor de buruieni să germineze mai devreme, până în toamnă, iar apoi acestea pot fi distruse cu ajutorul unui erbicid total sau tot printr-o lucrare mecanică a solului.

Amânarea semănatului. În parcelele cu rată mare de infestare cu

4.

5.

7.

Agricultura 4.0 67

Dispozitivul Harrington (iHSD)

1.

3 metode de colectare a semințelor de buruieni

"Traseu" îngust pentru tocătorul de paie Este cea mai ieftină și mai simplă formă de colectare "pe rând"/"în bandă" a semințelor de buruieni împreună cu paiele şi reziduurile rămase după treierat. Adăugarea unui simplu jgheab sub tocătorul de paie permite formarea unui rând îngust în urma combinei. Într-un sistem de cultură "cu trafic controlat", paiele și semințele de buruieni pot fi deviate pe calea de rulare, unde este mai puțin probabil să germineze. De asemenea, în timpul sezonului de vegetație următor, se poate face erbicidarea doar pe aceste cărări "de paie".

Ataşarea unui "cărucior de pleavă" Prin ataşarea după combină a unui sistem cu cărucior de paie, resturile vegetale și semințele de buruieni sunt colectate. "Căruciorul" (remorca) se goleşte periodic când se umple.

Folosirea unor "distrugătoare de semințe" Există numeroase dispozitive şi echipamente care se ataşează combinei pentru colectarea şi distrugerea mecanică a seminţelor de buruieni.

Principiul de bază al acestor dispozitive este de tipul unei mori cu site şi ciocane. Atașarea distrugătoarelor de seminţe se face simplu, singurul inconvenient fiind creşterea consumului de combustibil la recoltat. Prezentăm câteva modele:

2.

Seed Terminator

•

Harrington (HSD) distruge 90-95% din semințele de buruieni din paiele pe care le prelucrează, după preluarea de către header. HSD este disponibil încorporat într-un header (Integrated Harrington Seed Destructor, iHSD).

Iată­cum­funcționează!

•

Seed Terminator permite colectarea şi distrugerea mecanică a 98% din seminţele de buruieni care intră în sistem, fiind dirijate, după trecerea printr-o sită, în două mori multietajate, cu ciocane. Sistemul distruge seminţele indiferent de turație și de umiditate, cu patru moduri de acțiune: zdrobire, lovire, tăiere şi măcinare.

Seed Terminator este disponibil pentru principalele modele de combine: John Deere, Claas, Case IH, New Holland și Massey Ferguson.

Citiţi­mai­multe­despre­­ Seed­Terminator­și,­­ totodată,­vizualizați­un­­ filmuleț­demonstrativ!­

•

TOP CUT Collect - mașina de recoltat buruieni este un echipament pentru controlul mecanic al buruienilor rezistente la erbicide, precum şi pentru fermele ecologice. Echipamentul, care are la bază un header şi un sistem de colectare şi de transfer al masei vegetale, permite tăierea şi colectarea ierburilor şi buruienilor cu creștere înaltă, care sunt tăiate cu precizie chiar deasupra plantelor de cultură. În acest fel sunt colectate şi îndepărtate semințele de buruieni înalte din culturile agricole sau păşuni.

Mai­multe­detalii­și­ma­ te­riale­video­găsiţi­pe­ site­ul­producătorului!­

3.

Mașina de recoltat buruieni Top Cut Collect

68 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S-a prăbușit prețul grâului!

Sub influența secetei, valoarea de piață a porumbului este în creștere uşoară. În schimb, prețul grâului rămâne relativ stabil, dar mult mai mic decât se aşteptau mulţi dintre fermierii noştri.

L

a mijlocul lunii iulie, pe Euronext/Paris, tona de grâu era cotată la 325,50 euro cu scadența în septembrie și la 316,75 euro cu scadența în decembrie.

Prețul porumbului a crescut cu 5,50 euro, până la 323,25 euro/tonă cu livrare în august și 305,25 euro/tonă pentru noiembrie.

Cotaţia rapiţei se menţine ridicată până în mai 2023, preţul futures fiind de 675,25 euro/tonă (livrare în august), 680,00 euro/tonă (noiembrie 2022) şi 679,25 euro/tonă (februarie 2023).

PRESIUNE PE RAPIȚĂ!

Piața rapiței se află de câteva săptămâni sub presi­ unea mai multor factori: Se așteaptă ca producția europeană să crească cu aproape 8%, până la 18,3 mil. tone (UE 27).

Ieftinirea petrolului își pune amprenta asupra pieței uleiurilor vegetale. Uleiul de rapiță, care este utilizat pe scară largă în producția de biodiesel în Europa, a înregistrat o scădere a prețului cu aproape 100 USD/t (la Rotterdam).

Deprecierea bruscă a euro în raport cu dolarul a limitat contracția prețurilor la rapiță. Cele două monede sunt acum aproape la paritate pentru prima dată de la introducerea euro în 2002. Acest lucru consolidează competi­ tivitatea furnizorilor europeni pe piața mondială.

La France Agricole a analizat piaţa interna­ ţională pentru principalele produse agricole!

• •

•

1-14 august 2022

RECOLTA 2022: ESTIMĂRI OPTIMISTE

• COCERAL estimează o producţie totală de cereale în

statele UE­27 şi Marea Britanie de 309,5 mil. tone, în scă­ dere față de cele 312 mil. tone recoltate în 2021. Producția de grâu (cu excepția grâului dur) este estimată la 143 mil. tone (143,9 mil. tone recoltate anul trecut). Producția de orz este prognozată la 60 mil. tone (59,4 mil. tone în 2021), cea de porumb ­ 66 mil. tone (67,2 mil. tone în 2021) şi la rapiță ­ 19,5 mil. tone (18,5 mil. tone în 2021).

FAO estimează producția mondială de cereale în 2022 la 2792 mil. tone, cu 7 mil. tone mai mult față de prognoza din luna iunie, dar cu 0,6% mai mică decât în 2021. Prognoza FAO pentru grâu indică 770,3 mil. tone, cu 1% mai puţin față de anul precedent. Cele mai importante scăderi sunt în Uniunea Europeană (din cauza secetei) și, într­o măsură mai mică, în Argentina și Irak. Creşteri ale recoltei sunt aşteptate în Canada și Australia.

Consumul mondial de cereale în sezonul 2022/2023 este estimat la 2797 mil. tone, cu 1,7 mil. tone (0,1%) sub nivelul din sezonul 2021/2022, reflectând în principal o utilizare mai mică a furajelor.

Prognoza FAO privind cererea și oferta de cereale poate fi consultată la linkul din codul QR alăturat!

USDA estimează producţia de grâu a statelor UE la 134,1 mil. tone (suprafaţa cultivată 24,1 mil. hectare şi radamen­ tul mediu 5,6 tone/ha), în timp ce producţia totală de cereale va atinge 283,9 mil. tone.

Vezi rapoartele şi estimările USDA!

•

•

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 69

Scanează-mă!

Comisia Europenă a lansat sinteza lunară a preţurilor pentru cele mai reprezen­ tative produse agricole și prețurile alimentelor de consum, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial.

SOARTA EXPORTURILOR MARITIME UCRAINENE Un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene prin porturile sale ar putea avea un efect major asupra pieţei internaţionale. Între timp, Ucraina a relansat speranţele cu privire la o creştere a exporturilor sale de cereale, în pofida blocadei ruseşti asupra por­ turilor la Marea Neagră. Rusia, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite discută semnarea unui acord care vizează reluarea ex­ porturilor de cereale ucrainene din Marea Neagră.

Analiştii pieţei internaţionale se aşteaptă ca Ucraina să producă mai multe cereale decât se anticipase inițial. Care sunt producțiile așteptate!

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor Preţurile produselor agricole la Bursa agricole afișate de de la Chicago!

Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

BLOCADA CEREALELOR Exporturile agri­ cole pe cale ma­ri­ti­mă­ ale Ucrainei în luna iunie au crescut cu 25%­față­de­ luna mai. 3545% din acest volum tranzitează Portul Constanța, în con­dițiile­în­care­acesta­se­confruntă­cu­ blocaje majore! În luna iunie, Ucraina a exportat 978 mii­ de­ tone­ produse­ agricole­ pe­ cale­ feroviară.­ Dacă­ se­ extinde­ capacitatea­ terminalelor­de­cereale­de­la­graniță,­este­ posibil­să­se­mărească­potențialul­de­ex­ port agricol al Ucrainei la 1,2-1,3­mil.­tone­pe­lună.

Cum s-a produs blocada cerealelor în Portul Constanța!

PROGNOZĂ OPTIMISTĂ Anul acesta Ucraina va recolta "mai puţin­grâu­decât­anul­trecut,­dar­mai­mult­ decât­s-a­prognozat­la­semănat",­a­anunțat­ministrul­Agriculturii­din­Ucraina.­Produc­ţia­ oficială­ prognozată­ este­ de­ 18-19­ mil.­ tone,­ consumul­ intern­ totalizează­ 3-4­mil.­tone­pe­an,­iar­în­silozuri­mai­sunt­ câteva­milioane­de­tone­din­recolta­2021.­

70 Cultura mare

6 SFATURI LA AFÂNAREA ADÂNCĂ A SOLURILOR

Deși țara noastră nu se găsește în condiții naturale proprii unor excese climato­hidrologice, din în ce în ce mai frecvent și fără anticipație au loc fenomene pluviometrice de amploare și intensitate extremă.

C

onsecințele acestor fenomene naturale aduc după ele și pro­ cese de degradare a solurilor prin eroziune și acoperirea cu mâluri și pie­ triș a unor mari suprafețe de terenuri, care afectează fondul funciar și silvic.

Fertilitatea solurilor se schimbă iar în anumite situații, readucerea la starea lor normală cere timp și investiții.

Afânarea adâncă a solului este o măsură tehnică foarte bună pentru mărirea capacității de producție și are ca efecte eliminarea unor substanțe chimice în exces, stimularea și îmbunătățirea activității biologice.

1-14 august 2022

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LUCRĂRI NECESARE, DAR IGNORATE Pentru perioada viitoare de refacere a solurilor se impun executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de îmbu­ nătățiri funciare, astfel: lucrările, amânate la infinit, de îndi­ guiri și desecări; lucrări de combatere a eroziunii solului; refacerea lucrărilor de irigații dis­ truse prin nepăsare și înstrăinare a tot ce se putea și extinderea irigațiilor pe suprafețe cât mai mari pentru a opri fenomenul de deșertificare tot mai extins, pentru a nu ajunge să creștem cămile în loc de vaci și să nu schimbăm

• • •

structura și chiar introducerea unor noi specii de animale în fauna țării!

Aceasta este singura cele de a înlă­ tura pagubele cauzate de inundații, în­ lăturarea efectelor secetei, îmbunătă­ țirea regimului de apă din sol și oprirea fenomenelor de degradare a solurilor prin eroziune și de a spori producția chiar și pe unele terenuri cu crovuri și denivelări accentuate.

LUCRĂRI EFICIENTE ECONOMIC În lupta cu fenomenele climato­hi­ drologice extreme, aproape necunos­ cute până acum și greu de prevăzut, cele mai multe fără corespondent ca intensitate și spațiu, în trecutul istoric al meleagurilor noastre, se impune ca toți să ne unim forțele.

Revin asupra necesității ridicării fertilității solurilor prin afânarea adân­ că, lucrări care reprezintă o cale a efi­ cienței economice a fermei și ... ››› 72

71

72 Cultura mare ››› 70 ... va permite folosirea unor teh­ nologii mai simple de pregătirea și cul­ tivare a pământului. În prezent sunt necesare lucrări complexe, prin care să se acționeze di­ rect și mai energic asupra profilului de sol, dintre care amintim: afânarea prin scarificare nivelarea modelarea terenului amendarea

• • • •

AFÂNAREA PRIN SCARIFICARE Afânarea adâncă a solului prin sca­ rificare este o lucrare benefică, condi­ ționată însă de o serie de factori obli­ gatoriu de avut în atenție: Alegerea terenurilor care impun efectuarea lucrării se face în funcție de: natura pedolo­ gică, climatică, geomorfologică, litolo­ gică, hidrogeologică ș.a.

Din punct de vedere pedologic: prioritate au terenurile afectate de umiditate de natură pluvială;

•

TEHNOLOGIE CU TRECUT ÎN BANAT În trecutul mai îndepărtat, în Banat s­au efectuat lucrări de îmbunătățiri funciare, respectiv de afânare adâncă la 70­80 cm, efectuate la intervale de 3­4 ani, cu pluguri basculante, trase prin cablu de către două locomobile cu abur, constituind așa numitul sistem Fowller. Prin acest sistem de afânare adâncă se evita complet tasarea terenului cu toate consecințele nega­ tive, aducând acestei zone bunăstarea care se mai menține şi astăzi.

1-14 august 2022

•

prioritare sunt solurile cu o porozi­ tate totală deficitare, care au un grad de tasare de peste 10% și permeabili­ tatea pentru apă și aer scăzută.

Elementele scarificării de care trebuie să se țină sea­ ma sunt: adâncimea de scarificare, lă­ țimea de lucru a unei piese active, dis­ tanța între organele active și direcția de scarificare.

Momentul executării scarificării. Alegerea momen­ tului de lucru se face în funcție de sta­ rea de umiditate a solului. Umiditatea optimă este cuprinsă între 60 şi 90% din I.U.A. (intervalul umidității active).

SFATURI UTILE LA SCARIFICARE Scarificarea solului la umidități mai reduse, sub 60% I.U.A., se realizează cu consum mare de carburan­ ți, din cauza rezistenței mari opusă de sol organelor active ale scarificatorului.

Scarificarea la umiditate mare a solului are doar efect de spinte­ care și de rupere pe toate direcțiile de afânare.

Scarificarea la umidități foarte mari, de peste 90% I.U.A., nu este recomandată. Scarificatoarele actuale sunt acționate hidraulic, de cilindrii in­ stalației hidraulice.

Pe terenurile normale, scarifica­ torul lucrează cu 3 piese active.

Pe terenurile ușoare se pot in­ stala încă 2 piese active.

1.

2.

3.

4.

5.

3 BENEFICII ALE SCARIFICĂRII

1.

Creșterea porozității totale ca urmare a lucrărilor de scarificare, distrugerea hardpanu­ lui ca și mărirea permeabilității au ca efect îmbunătățirea capacității de înmagazinare a apei.

Cantitatea de apă înmaga­ zinată în sol este folosită de plante în perioadele de secetă.

Regularizarea regimului de apă și creșterea porozității totale a solului afânat prin scarifi­ care influențează conținutul de aer din sol, lucru foarte important pentru dezvoltarea microflorei și microfaunei utile.

2.

3.

6.

Pe terenurile grele se lucrează cu două piese active sau chiar cu una singură.

Influența benefică a scarificării asu­ pra profilului de sol vă este cunoscută prin rezultatele bune obținute în activi­ tatea proprie sau cele cunoscute parti­ cipând la demonstrații pe această temă.

Pe lângă scarificatoarele obișnuite, pentru afânarea adâncă a unor soluri grele, forță care poate depăși posibili­ tățile tractoarelor frecvent utilizate, sunt scarificatoare speciale cu organe active vibratoare, care reduc forța de înaintare a tractoarelor cu până la 30%.

73

74 Picătura de succes

Tehnologia care aduce un plus de 1.000 kg grâu/ha

Semănatul la 25 cm între rânduri i-a asigurat lui Octavian Dogărescu, un tânăr fermier din judeţul Brăila, un spor producţie la grâu de aproape o tonă la hectar, faţă de tehnologia convenţională.

Î

ncepem cu o frumoasă constatare: în ultima vreme, tot mai mulţi fer­ mieri dintre cei tineri au „curajul” de a încerca noi tehnologii de cultură. Un exemplu este cel al brăileanului Octavian Dogărescu, un tânăr absolvent de Agronomie care lucrează o suprafaţă de teren arabil de 300 de hectare pe terasă, în mare parte amenajat la irigat.

TEHNOLOGIA CÂŞTIGĂTOARE! „Anul trecut am avut în testare o su­ prafaţă de 10 hectare cu soiul Avenue, cel mai vândut grâu genetică străină din România şi cel mai timpuriu, semă­ nat la 25 cm între rânduri şi nu la 12,5 cm cum recomandă tehnologia clasică.

Prin mărirea distanţei între rânduri am sporit spațiul de nutriție şi, implicit, am eliminat competiția dintre plante.

Practic, am pus în valoare potențialul genetic al soiului de a produce frați viabili și productivi!”, susţine tânărul agronom.

Octavian Dogărescu a luat decizia

1-14 august 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 AVANTAJE ALE SEMĂNATULUI LA 25 CM ÎNTRE RÂNDURI 1. Reducerea cantităţii de sămân­ ţă aproape la jumătate; Octavian Dogărescu a utilizat 107 kg la hec­ tar, faţă de peste 170 kg; 2. Scăderea presiunii bolilor, ceea ce scuteşte un tratament fitosanitar; 3. Îmbunătăţirea procesului de fo­ tosinteză, ceea ce duce la menţi­ nerea paiului verde mai mult timp şi, automat, asigură indici de cali­ tate superiori; 4. Optimizarea înfrăţirii; 5. Asigurarea unui spor de pro­ ducţie de circa o tonă la hectar!

ca din toamnă să semene distanţat şi aerisit toată suprafaţa de grâu plani­ ficată, de până la 100 de hectare. Nu va folosi semănători ultraperformante pentru că nu­i permite bugetul o ase­ menea investiţie, ci vor fi reglate maşi­ nile de semănat de precizie.

PORUMBUL SEMĂNAT LA 50 CM „Ca o noutate, în această primăvară am înfiinţat 150 de hectare cu porumb la 50 de cm distanţă între rânduri, aşa cum am văzut în Insula Mare a Brăilei.

Am ales să cultivăm hibrizi Dekalb pe 80% din suprafaţă şi Corteva pentru testare. Ţinta noastră este să obţinem o medie de 14­15 tone boabe stas la hectar. După cum se prezintă la aceas­ tă dată, cultura ne îndreptăţeşte să spe­ răm la realizarea ei”, susţine brăileanul. „FLOAREA NU-I RENTABILĂ!”

Fermierul nu cultivă floarea soare­ lui şi iată motivele: „Chiar dacă are preţ bun, pentru mine nu este o cultură

Picătura de succes 75

De pe 10 ha, în aceleaşi condiţii de genetică ­ soiul Avenue, de fertilizare, de protecţie fitosanitară, de umiditate, aplicând noua tehnologie de semănat la 25 cm între rânduri, am recoltat 9.326 kg de grâu!

Rezultă un spor mediu de aproape 1.000 kg la hectar, comparativ cu producţia de pe solele semănate convenţional.

OCTAVIAN DOGĂRESCU Fermier jud. Brăila

profitabilă. După recoltare trebuie să tragem mult de teren ca să­l aducem la parametrii optimi de fertilitate. Şi nu se merită!”. În sezonul acesta nu a avut nici rapiţă. A vrut să cultive, dar au întârziat rezultatele cartării agrochimice de sol şi trecuse epoca optimă de semănat.

A semănat în schimb soia, cultura arată foarte bine, se dezvoltă armonios, semn

că a făcut o alegere bună!

Tânărul agronom ne spune că va vinde o parte din producţia obţinută iar ce rămâne va depozita în fermă. Are ne­ voie de capital de lucru din cauza chel­ tuielilor de producţie foarte mari; peste 2.000 lei pe hectar îl costă numai apa! „Este un an bun, în limita bunului simţ!”, conchide tânărul producător agricol.

CAPACITATEA NOASTRĂ MARE DE ÎNCĂRCARE OFERĂ O MÂNĂ DE AJUTOR PENTRU LUCRĂRILE DVS.

AGRITERRA

Anvelopele noastre reduc numărul de drumuri necesare pentru a termina munca, îmbunătățindu-vă productivitatea.

PARTENERUL INTELIGENT PENTRU SUCCESUL DVS. mitas-tires.com

76 Cultura mare

Tratament complet al semințelor de cereale

Pentru culturi bine răsărite, uniforme și înrădăcinate corespunzător ai nevoie de biostimulatorul Oligal SD, soluția oferită de Timac Agro România pentru tratamentul semințelor de grâu și orz de toamnă. un articol de

TIMAC AGRO ROMÂNIA mai multe pe această temă www.ro.timacagro.com

un plus de performanță și de calitate seminței. Oligal SD este soluția opti­ mă pentru tratamentul semințelor de grâu și de orz. Prin avantajele pe care le oferă, produsul poate fi o alternativă excelentă la pregătirea seminței pen­ tru semănat.

G

erminarea, răsărirea și primele etape ale înrădăcinării plantelor depind de o serie de factori care pot influența pozitiv sau negativ par­ cursul culturii. Pentru a obține randa­ mente ridicate este foarte important să înțelegem factori precum: Factori tehnologici: ­ Rotația (planta premergătoare); ­ Lucrările solului (tehnologie conven­ țională, minimum tillage, no tillage); ­ Epoca de semănat; ­ Adâncimea de semănat; ­ Sămânța folosită.

Factori abiotici: ­ Temperatura; ­ Umiditatea.

Factori biotici: ­ Boli; ­ Dăunători.

MAI PUȚINE STROPIRI ÎN POSTEMERGENȚĂ Utilizarea la însămânțare a unor semințe cu o înaltă calitate fiziologică și cu o stare fitosanitară corespunză­ toare este esențială pentru înființarea

1-14 august 2022

culturii. Anumite produse eficiente uti­ lizate la semănat pot reduce tratamen­ tele în postemergență cu fungicide și cu pesticide, scăzând atât costurile de producție, cât și efectul negativ asupra mediului înconjurător.

BIOSTIMULATORII GERMINAȚIEI La fel ca și fungicidele și insecti­ cidele, biostimulatorii pot îmbunătăți performanța agronomică a cerealelor de toamnă prin includerea acestora în tratamentul seminței.

S­au făcut foarte multe studii pri­ vind impactul tratamentelor clasice ale seminței asupra calității fiziologice a acesteia și asupra dezvoltării inițiale a plantelor, dar există mai puține cerce­ tări cu referire la folosirea unui biosti­ mulator în tratamentul seminței, deși această soluție crește eficiența trata­ mentului și asigură un start excelent în vegetație.

Timac Agro România vine în întâmpi­ narea acestor problematici cu o soluție confirmată prin rezultatele obținute în loturile de testare și în ferme, aducând

CE AVANTAJE ADUCE OLIGAL SD? Încă de la tratamentul seminței și până la stadiul inițial de dezvoltare a plantei observăm că Oligal SD: 1. Pune în valoare calitățile seminței pe orice tip de sol; 2. Are acțiune atât de contact, cât și sistemic; 3. Mărește eficiența celorlalte produse folosite datorită faptului că aderă bine pe sămânță; 4. Prin modul de acțiune stimulează energia germinativă, deci o răsărire rapidă; 5. Creează mediul necesar unui sistem radicular mai bine dezvoltat, cu mai mulți perișori absorbanți și cu un con­ tact mai bun cu microorganismele din sol; 6. O mai bună valorificare a nutrienților din sol; 7. Rezistență la stres; 8. Nu are impact asupra mediului.

Căutați cea mai bună stra­ tegie pentru a vă optimiza pro­ ducțiile? Contactați specialiștii #TIMACAGRO pentru a afla tehno­ logiile care aduc randament! Fiți cu un pas înainte cu Timac Agro!

77

78 Jurnal de campanie

Bănăţeanul care a depăşit frontiera celor 5 tone!

Inginerul Samson Popescu, unul dintre veteranii câmpurilor bănăţene a reuşit, pentru prima dată de când lucrează în agricultură, să treacă pragul de 5.000 kilograme de rapiţă la hectar!

„A

sistat de specialişti mai bine pregătiţi decât mine”, susţine agricultorul din Căr­ piniş, jud. Timiş, „este pentru prima dată când depăşesc borna de 5 tone/ha pe suprafeţe mai mari decât loturile demonstrative!”.

HIBRIDUL CARE A DAT LOVITURA A folosit în cultură hibridul nou DK Immortal CL, stabil, cu potențialul ge­ netic de producție foarte ridicat şi con­ ținut ridicat de ulei. În plus dispune de o combinație uimitoare de alte carac­ teristici: toleranță ridicată la virusul galben al ridichei (TuYV), dublă rezis­ tență la Phoma (RLM7) și rezistență ri­ dicată la scuturare.

RAPIŢA: 5.100 KG LA HECTAR, UN RECORD DE FERMĂ! „Am început ceva mai târziu decât alţi cultivatori din zonă recoltatul rapi­ ţei pentru boabe. Specialiştii în această cultură ­ între care Lucian Buzdugan ­ susţin că perioada optimă de recoltat începe când tulpina este încă verde, iar

1-14 august 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

umiditatea boabelor este mai mică de 10%. Exact aşa am procedat intrând cu combina în lan”, a precizat Samson Popescu, fermierul care spune că în aplicarea tehnologiilor pledează întot­ deauna pentru Excelenţă! „Am avut în cultură o suprafaţă de peste 20 ha de rapiţă de toamnă, cam atâta pun eu anual. Nu am mult teren, lucrez vreo 200 ha în Cărpiniş. Am scos o producţie medie foarte bună, de 5.100 de kilograme la hectar, cea mai Scanează-mă!

Fermierul din Timiş care a renunţat la agricultura ecologică pentru a încer­ ca să cultive sustenabil, s­a conectat la Agricultura 4.0. Cine este tânărul de 40 de ani care a aplicat cu drona tratamentele pentru rapiţă?

mare din zona noastră. Dat fiind recol­ ta excelentă obţinută, probabil că o să măresc puţin suprafaţa în toamnă!”, ne­a declarat fermierul.

RAPIŢA AŞTEAPTĂ UN PREŢ BUN Pentru Samson Popescu, rapiţa este o cultură tehnică, pretenţioasă şi trebuie să fii tot timpul cu ochii pe ea!

Zice: „Eu am beneficiat de asistenţa tehnică de specialitate a echipei Bayer, în privinţa stabilirii şi aplicării progra­ mului de protecţie fitosanitară, specia­ liştii au fost... pe cultură”!

Producţia, obţinută este, deocam­ dată, depozitată în fermă, în aşteptarea unei oferte mai bune, de peste 3,50 lei pe kilogram! În perioada recoltării, au că­ zut preţurile. Fermierul primit 3,1 lei/kg şi nu a acceptat oferta. ÎN CIUDA COSTURILOR MARI, RAPIŢA ESTE RENTABILĂ!

Culivatorul din Cărpiniş ne spune că a aplicat o tehnologie de cultivare de tip intensiv, cu scheme complete de tratamente fitosanitare şi de fertilizare

Jurnal de campanie 79 cu îngrăşăminte cu diferite formulări şi conţinut de microelemente, fapt ce a ridicat costurile de producţie la 7.000­ 7.500 de lei pe hectar! „În ciuda cheltuielilor substanţiale, socotind producţia şi preţul de livrare, pot afirma că rapiţa e o cultură profita­ bilă, lucru dovedit şi anul trecut, când am obţinut un randament de 4.500 kg/ha”, explică Samson Popescu.

ORZ DE 6.250 KG LA HECTAR Fermierul a avut puţin peste 10 hec­ tare cu orz, l­a recoltat repede şi în bune condiţii şi s­a închis cu 6.250 ki­ lograme la hectar. Producţia a livrat­o unui cunoscut trader cu 300 de euro tona, din două motive: nu avea loc să depoziteze şi avea nevoie de bani. Or­ zul este prima cultură care aduce bani în fermă.

GRÂU DE PESTE 6 TONE/HA Agricultorul din Cărpiniş intrase din plin la treieratul grâului, mai devreme decât de obicei, pentru că temperatu­ rile caniculare au forţat coacerea lanu­ rilor. „Am o suprafaţă de 70 de ha, cul­ tura se prezintă bine. Nu va fi producţia de anul trecut, când am făcut 7.000 kg la hectar, cu masa hectolitrică bună şi proteină excelentă, dar tot e bine. Mă aştept la peste 6 tone/ha!”, a susţinut Samson Popescu. Acesta a ţinut să precizeze că o parte din grâu este de sămânţă, destinat micilor fermieri din zonă, iar cel comercial îl va livra către o moară din Cărpiniş.

RAPIŢA A FOST UN TEST! „Am vrut să văd dacă noul hi­ brid folosit DK Immortal CL îşi ex­ primă potenţialul genetic maxim în condiţiile normale de cultură.

A fost mai mult ca un test pentru mine, să mă conving dacă în zona mea pot să obţin peste 5 tone de rapiţă la hectar. Am vrut să văd cu ochii mei cum se creşte şi se dez­ voltă cultura. Am ţinut să cultiv rapiţa pe o suprafaţă mai mare, nu pe loturi demonstrative. Norocul a fost că am primit o ploaie de peste 10 litri la umplerea bobului”, a pre­ cizat experimentatul agronom.

Pentru noi e greu, nu avem surse de apă, nu avem capital să ne dezvoltăm şi vă spune un inginer agronom ajuns la 70 de ani care a avut ocazia să vadă agricultura ţărilor avansate. Avem nevoie de irigaţii, fără apă nu poţi face performanţă în agricultură!

SAMSON POPESCU

Fermier­din­Cărpiniş,­jud.­Timiş­

PORUMB SUB STRES TERMOHIDRIC Culturile de primăvară (peste 100 de hectare) au pornit bine, dar e secetă! În perioada mai­iunie de­abia s­au înre­ gistrat 10 litri pe mp!

Floarea soarelui nu suferă atât de mult de lipsa apei deoarece are ră­ dăcina pivotantă, probleme sunt însă la porumb. Cultura este sub stres

termohidric, stadiul de vegetaţie dife­ ră de la parcelă la parcelă în funcţie de aprovizionarea solului cu apă şi subs­ tanţe nutritive, în funcţie de timpurie­ tatea hibridului... Fermierul este nerăb­ dător să vadă cum va fi cu polenizarea.

Anul trecut a obţinut 9 tone de porumb boabe STAS la hectar şi 3,5 tone/ha la floare.

80 AgroEveniment

Agriventura, evenimentul de la firul ierbii!

Între 30 iunie şi 2 iulie, pe platforma agricolă realizată de Panifcom Iași pe terenurile Staţiunii Podu Iloaiei, Asociația „Grânarii. Dă-te pe brazdă” a organizat prima edițe AGRIVENTURA - SFATUL GRÂNARILOR.

Î

n cele trei zile de eveniment, pe o vreme caniculară (35­36 grade Celsius), s­au pus în evidență difi­ cultățile majore pe care le întâmpină fermierii din regiunea de Nord­Est, atât în realizarea producțiilor agricole, cât și în valorificarea recoltelor, dar și posibilele soluții de care ar trebui să țină seama decidenții. ÎN PREMIERĂ, LA AGRIVENTURA În cadrul acestei prime ediții a eveni­ mentului AGRIVENTURA 2022 ­ SFATUL GRÂNARILOR, s­au înregistrat câteva premiere, respectiv: Pentru prima dată s­au reunit și au transmis un mesaj comun cele mai reprezentative asociații agricole naționale și internaționale.

Pentru prima dată au fost grupa­ te sub o singură cupolă 3 eveni­ mente agricole care, până acum, erau organizate în perioade diferite, respec­ tiv zilele dedicate culturilor de grâu, porumb și floarea soarelui.

Pentru prima dată, semnalele au fost transmise în mod tranșant către cea mai mare organizație euro­ peană a fermierilor și cooperativelor, COPA COGECA, reprezentată la Iași prin

1.

2.

3.

1-14 august 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

vicepreședintele său, fermierul finlan­ dez Max Schulman.

Pentru prima dată, cel puțin în zona Moldovei, au fost angrenate cele mai multe segmente din comuni­ tate, pentru a pune reflectorul pe agri­ cultură și pe viața satului românesc, precum și pe relațiile producătorilor autohtoni de alimente cu consumatorii.

4.

DEMONSTRAŢII ŞI EXPOZIŢIE Programul fiecăreia dintre cele trei zile ale ediției pilot AGRIVENTURA a fost structurat în trei părți, fiind oferită o ex­ periență completă de informații, muzi­ că, gastronomie, meșteșuguri și tradiții reînnăscute ale satului românesc, pre­ cum și orizonturi pe care le poate valo­ rifica noua generație de fermieri. În prima parte a zilei, pe platforma experimentală de 140 ha de la Podu Iloaiei, au fost incluse demonstrații de tehnică agricolă, târg de utilaje, vizite

FIECARE ZI, CU TEMATICA EI! Fiecare dintre cele trei zile de AGRIVENTURA ­ SFATUL GRÂNA­ RILOR 2022 a avut câte o tematică distinctă, reflectată în câte un ge­ neric propriu: 30 iunie: ”Ziua Rodniciei. Despre Glie, Oameni și Belșug” 1 iulie 2022: ”Ziua Elogiului Satu­ lui Românesc” 2 iulie 2022: ”Ziua Moștenirii: co­ piii fermierilor de astăzi, marii fer­ mieri de mâine”

• • •

și discuții la standurile expoziționale de prezentare a peste 100 de companii și branduri naționale și internaționale de utilaje agricole, companii producătoare de semințe, standuri și echipamente zootehnice, inputuri, furnizori de soluții complete pentru ferme, prestatori de servicii pentru agricultură.

PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI În partea a doua a fiecărei zile, s­au desfășurat colocvii, seminarii și dezba­ teri, care au inclus atât prezentări ale companiilor și ale noutăților tehnolo­ gice din țară și din lume, cât și ample conferințe tematice privitoare la agri­ cultură ­ oportunitățile, rigorile... ››› 82

81

82 AgroEveniment ››› 80 ...și provocările sale actuale și viitoare, la condiția socio­economico­ spirituală de ieri și de astăzi a satului românesc și la perspectivele noii gene­ rații de agricultori.

ELOGIU SATULUI ROMÂNESC În partea a treia a fiecăreia din­ tre cele trei zile ale evenimentului AGRIVENTURA 2022 ­ SFATUL GRÂNA­ RILOR, au fost incluse momente live cooking show (cu vânzare), programe muzicale și de divertisment susținute de artiști renumiți, de pe ambele ma­ luri ale Prutului: Plăieșii din Republica Moldova, Lupii lui Calancea, Ansam­ blul folcloric ”Constantin Arvinte” din Iași, Pamfil Roată, Maria Șalaru Bacău, Anuța Săgneanca Neamț, Fanfarele „Zece prăjini”, precum și discoteca ti­ nerilor fermieri.

AGRICULTURA, PREZENT CONTINUU În prima zi a evenimentului, dezba­ terea principală s­a concentrat pe slo­ ganul ”Agricultura, prezentul continuu”, la care a participat şi Max Schulman, vicepreședinte COPA COGECA, organi­ zație ce reprezintă 28 de milioane de fermieri şi familiile acestora, dar şi în jur de 38.000 de cooperative.

Au luat cuvântul: Valeriu Tabară ­ Președinte ASAS, Cristina Cionga ­ Di­ rector afaceri europene în APPR, Florian Ciolacu ­ Director Executiv Clubul Fer­ mierilor Români, Florentin Bercu ­ Di­ rector Executiv UNCSV, Cristian Gavrilă ­ Vicepreşedinte Federația PRO AGRO, Dimitrie Muscă ­ fermier, Alexandru Baciu ­ fermier Călărași şi vicepreşe­ dinte LAPAR, Cezar Andrei Musteață ­ fermier în județul Iași, membru în conducerea Asociaţiei GRÂNARII. DĂ­ TE PE BRAZDĂ, Dan Hurduc ­ fermier Vaslui și vicepreședinte al CFRo, Andrei Amariei ­ fermier Iași și Emil Teofil Bălteanu ­ Președinte al Asociației GRÂNARII. DĂ­TE PE BRAZDĂ.

SEMNALE DE ALARMĂ DIN MOLDOVA S­au adus în atenție numeroase semnale disperate, legate de situația climatică și economico­socială deo­ sebit de dificilă a fermierilor din zona Moldovei, multe dintre probleme fiind similare cu cele ale fermierilor din întreaga țară, în cazul particular al

1-14 august 2022

Conceptul acestui eveniment a fost unul deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg.

Agricultura este un domeniu strategic iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană.

EMIL TEOFIL BĂLTEANU

Am văzut și am simțit condițiile agrometeorologice deosebit de grele. Am avut discuții cu preșe­ dintele CJ Iași și am promis că vom susține soluțiile pentru îmbunătățirea sistemelor de irigații. Dar trebuie să ne mai uităm și la noile tehnici de culti­ vare și la alte structuri de culturi.

MAX SCHULMAN

Președinte Asociația GRÂNARII. DĂ­TE PE BRAZDĂ

Vicepreşedinte COPA COGECA

Moldovei adăugându­se însă aspectele privitoare la constrângerile naturale care nu sunt pe deplin reflectate în politicile agricole naționale și cele le­ gate de amplasarea la o distanță mai mare față de Portul Constanța, cu con­ secința unor costuri cu transportul pentru valorificarea producțiilor, care pot ajunge și până la 35 euro/tonă.

faptul că suntem afectați enorm atât de seceta care acum ne pârjolește cul­ turile din această regiune, de căderea prețurilor la cereale și aglomerația din portul Constanța, de lipsa fabricilor și a susținerii pentru investiții în fabrici care, aici, în zona noastră, ar putea să transforme materiile prime în alimente, de creșterea continuă a prețurilor motorinei, energiei electrice, gazelor naturale și a prețurilor inputurilor agricole, cât și de ambițiile europene privind agricultura, care vor aduce re­ guli dure pentru fermierii români, din anul 2023. Cerem ajutor, pur și simplu situația fermierilor din zonă este dispe­ rată”, sublinia Emil Teofil Bălteanu.

FERMIERII CER AJUTOR DISPERAT ”Am reușit să subliniem foarte hotă­ rât și, poate, în ultimul ceas, va fi auzit

CITIŢI ÎN EDIŢIILE VIITOARE În viitoarele numere ale revistei Ferma, vom prezenta unele dintre noutățile tehnice și tehnologice pre­ zentate în cadrul AGRIVENTURA ­ SFATUL GRÂNARILOR 2022, pre­ cum și posibile soluții verificate practic în anul agricol 2021­2022, pe terenurile din cadrul Stațiunii de Cercetări Agricole Podu Iloaiei­ platforma Panifcom Iași și care pot conduce la o mai bună ges­ tionare a producției agri­ cole, pe fondul schimbărilor climatice tot mai accentuat resimțite în fermele din regiu­ nea Moldovei.

SCHULMAN A PROMIS SUSŢINERE Vicepreședintele COPA COGECA, finlandezul Max Schulman a promis că va transmite la Bruxelles toate semnalele și cerințele comunicate de către fermierii români, subliniind faptul că, deja, organizația europeană face presiuni pentru a se adopta noi mă­ suri menite a reduce impactul asupra pieței agricole din România produs de situația din Ucraina, precum și pentru ca strategia „De la fermă la consuma­ tor” să țină cont de toți cei trei piloni ai durabilității, respectiv cel economic, social și de mediu.

83

84 AgroTehnologii

10 TIPURI DE REGIM HIDRIC AL SOLURILOR DIN ROMÂNIA Apa a devenit factorul determinant al producției agricole. Resursele de apă trebuie gestionate cu maxim de pricepere și responsabilitate pentru a fi folosite numai în aprovizionarea plantelor de cultură.

P

entru buna gestionare a apei este necesar să se cunoască și re­ gimul hidric al solurilor din fiecare zonă agricolă.

FACTORI CARE DETERMINĂ CIRCUITUL APEI ÎN SOL Ansamblul fenomenelor de alimen­ tare, de circulație, de reținere și de pierdere a apei, care determină dinami­ ca umidității și direcția predominantă a curentului de apă din sol constituie regimul hidric al solului.

Circuitul general al apei este de­ terminat de cantitatea de apă primită, reținută și pierdută de sol, de proprie­ tățile hidrice ale solului, de climă, de relief, de adâncimea apei freatice și de intervențiile omului.

PROPRIETĂŢILE HIDRICE La proprietățile hidrice se au în ve­ dere permeabilitatea, capilaritatea și capacitatea de reținere a apei.

Permeabilitatea este ca­ pacitatea solului de a lăsa să treacă apa, mai ușor sau mai greu, în funcţie de porozitatea solului, iar po­ rozitatea depinde de gradul de afânare a solului. Permeabilitatea este mică la 0,6­2 mm/oră și mare la 10­35 mm/oră.

1-14 august 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Capilaritatea reprezintă înălțimea de ridicare a apei prin capilare, în funcție de diametrul acestora. Din pânza freatică se poate ridica la 0,5­1 m în solurile cu textură grosieră și la 2­3 m în solurile cu textură fină. În aprecierea tipului de regim hidric mai trebuie cunoscut Indicele de ariditate (Ia) din fiecare zonă care se calculează cu for­ mula: Ia = P/T + 10, unde P este media precipitațiilor din zonă şi T ­ tempera­ tura medie a zonei.

Ia poate avea valorile: sub 25 în zonele de stepă și silvostepă cu climat arid și umed 25 este limita între climatul secetos și subumed 26­32 se găsește în zona forestieră și moderat umedă 32­45 se găsește în zona forestieră umedă peste 45 se găsește în zona montană

• • • • •

Pierderile de apă din sol pot avea loc prin evaporare la suprafața solului și prin transpirația plantelor (ET) evapo­ transpirație. ETP reprezintă evapo­ transpirația potenţială din solul per­ manent aprovizionat cu apă în optim și acoperit cu un covor vegetal încheiat.

TIPURILE DE REGIM HIDRIC Vom întâlni termenul “percolează” care înseamnă “străbate”.

Regim hidric parţial percolativ este caracteristic solurilor cu deficit de umiditate (zonă de stepă) și când apa freatică se află la adâncime mai mare, neputând influența umidit­ atea solului. Ia este mai mic de 25 iar ETP este mai mare decât precipitațiile din zonă.

Regimul hidric periodic percolativ se întâlnește în zonele de silvostepă. Aici curentul de apă, la anu­ mite intervale, ajunge la pânza freatică, adică percolarea afectează periodic în­ tregul profil de sol. Ia are valori de 26­35 iar ETP este egală cu precipitațiile.

Regimul hidric percolativ se în­ tâlnește în zonele mai umede de păduri de câmpie, deal și podiș. Aici cu­ rentul de apă percolează anual stratul de sol, până la pânza freatică. Ia are

1.

2.

3.

AgroTehnologii 85 valori de 35­45 iar ETP este mai mică decât precipitațiile.

Regimul hidric percolativ repetat este caracteristic zonelor al­ pine, în care percolarea are loc de mai multe ori pe an. Ia este mai mare de 45 iar ETP este mult mai mică decât pre­ cipitațiile.

Regimul hidric exudativ se în­ tâlnește în zona de stepă și silvo­ stepă, dar cu pânza freatică mai spre suprafață (sub 3 m ­ adâncimea critică) și există un curent ascendent de apă care umezește solul până la supra­ față. Exudativ înseamnă că solul pier­ de prin evaporare mai multă apă decât primește din precipitații. Solul este per­ manent umezit.

Regim hidric exudatuv în profunzime se găsește în zone cu pânza freatică la adâncimi mai mari de 3 m și curentul ascendent de apă umezește solul numai în partea inferi­ oară a profilului.

Regim hidric freatic stagnant prezent în zone cu pânză freatică la peste 3 m adâncime, dar în condiții de

4.

5.

6.

7.

climă umedă. Aici evaporarea nu depă­ șește nici apa provenită din precipitații, astfel încât apa ridicată din pânza frea­ tică este apă stagnantă.

Regim hidric freatic stagnant de profunzime. Aici apa are caracter stagnant numai la baza profilului de sol.

Regim hidric stagnant se întâl­ nește în solurile greu permeabile, în condiții de climă umedă. Ca urmare a stagnării apei, solul prezintă exces de umiditate în partea superioară, uneori chiar de la suprafață.

Regim hidric de irigații se întâlnește în perimetrele iriga­ te. Prin aplicarea irigațiilor se produce o umectare mai profundă și repetată a solului, fără a se schimba regimul hidric natural al acestuia.

8.

9.

10.

Scanează-mă!

Exploatarea nerațională a solurilor, prin aplicarea de tehnologii de cultură necorespunzătoare, a dus la degradarea continuă a acestora ajungându­se, de multe ori, la starea lor de nefolosință!

86 Protecția plantelor

ATENŢIE UNDE AMPLASAŢI CULTURA DE RAPIŢĂ! În limita posibilităților, amplasați cultura rapiței cât mai departe de solele unde au fost cultivate în anul precedent. Puricii pot „sări” cu ușurință de la o solă la alta!

Puricii de pământ (Phyllotreta atra) și daunele produse de aceștia pe samulastra de rapiță

L

a data la care va apărea acest articol (în prima parte a lunii au­ gust), cel mai probabil vă apro­ piați de data semănatului rapiței și puneți la punct ultimele detalii.

Cu toții știți ce specii de insecte dăunătoare pot produce pagube tine­ relor plăntuțe de rapiță, începând cu puricii de pământ (Phyllotreta spp.), continuând cu puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) și larvele viespii rapiței (Athalia rosae).

TRATAMENTUL ESTE ESENŢIAL! În această perioadă veți fi „bombar­ dați” cu articole privind dăunătorii rapi­ ței, apărute fie în revistele de popula­ rizare, fie pe paginile de Facebook ale diferitelor grupuri de fermieri, fie pe Scanează-mă!

Larvele viespii rapiţei sunt o ameninţare pentru această cultură în fiecare toamnă. În câteva zile pot distruge complet lanul, fără şanse de refacere. Cum previi sau cum intervii în caz de atac puternic?

1-14 august 2022

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

bloguri destinate agriculturii etc. În toate aceste articole se precizea­ ză, pe bună dreptate, importanța tra­ tamentului semințelor de rapiță, pen­ tru a proteja plantele aflate în primele faze de vegetație împotriva atacului speciilor dăunătoare amintite.

LA NOI E PLIN DE DĂUNĂTORI! După cum bine știți, în România rezerva speciilor dăunătoare rapiței este foarte ridicată, atât toamna, când plantele sunt în primele faze de vege­ tație, cât și în primăvară, când plantele de rapiță se află în fazele de îmbobo­ cire ­ înflorire ­ formarea silicvelor.

Ceea ce nu se menționează în majo­ ritatea articolelor care tratează acest subiect, este importanța amplasării culturii de rapiță.

SAMULASTRA "PLIMBĂ" PURICII Să ne uităm puţin la puricii de pă­ mânt (Phyllotreta spp.). La sfârșitul lu­ nii iunie sau începutul lunii iulie, apar adulții noii generații. Aceștia se hră­ nesc cu crucifere spontane (buruieni), cu cele cultivate (varză, conopidă) și cu samulastra de rapiță. Acest ultim as­ pect se ia foarte puțin în considerație, dar fix samulastra de rapiță este un „vehicul” de propagare a puricilor! În condițiile din jumătatea sudică a țării noastre avem două tipuri de sa­ mulastră de rapiță: cea provenită de la cultura de anul trecut, de exemplu cea pre­ zentă în orz (care nu a fost erbicidată la timp) samulastra din anul în curs, re­ zultată ca urmare a întârzierii recoltării rapiței, silicvele s­au scutu­ rat, iar din semințele scuturate apare samulastra, dacă umezeala solului este corespunzătoare.

1.

2.

MASA PERFECTĂ PENTRU PURICI Pe ambele tipuri de samulastră de rapiță, la sfârșitul lunii iunie, ... ››› 88

87

88 Protecția plantelor

Prezența masivă a puricilor pe samulastra de rapiță ››› 86 ...am găsit prezența masivă a puricilor de pământ (Phyllotreta atra), hrănindu­se.

Anul acesta, pe 30 iunie, într­un lan de orz semănat în cărări, am constatat prezența samulastrei de rapiță, pe aceste spații libere din lan. Cu un an în urmă fusese o cultură de rapiță, recol­ tată cu întârziere. Drept consecință, anul trecut, samulastra de rapiță și­a făcut prezența în lan, încă de la finalul lunii octombrie (a fost o toamnă sece­ toasă).

Plantele de rapiță au crescut nes­ tingherite, au supraviețuit pe durata sezonului hivernal (ce­i drept, nu prea a fost iarnă!), iar la finalul lunii iunie, plan­ tele erau mari. Ce reprezentau aceste plante dezvoltate de rapiță, din lanul de orz? O masă perfectă pentru purici!

CONDIŢII IDEALE PENTRU PURICI Lanul de orz a fost recoltat pe data de 21 iunie, dar plantele de rapiță au „scăpat” de cuțitele combinelor. Din va­ rii motive, nu s­a făcut dezmiriștirea, imediat după recoltat, așa că puricii de pământ (Phyllotreta atra) s­au bucurat de o masă copioasă. Numai pe o sin­ gură frunză de samulastră de rapiță am văzut zeci de purici, aflați la ora mesei! În 30 iunie, la data când am făcut observațiile, temperatura aerului era mai ridicată de 30 de grade Celsius, iar cerul era senin. Adică era o zi caldă și cu soare... condițiile ideale pentru purici. În manualele de entomologie agricolă se menționează faptul că în zilele reci și cu precipitații, puricii stau mai mult ascunși. Nu a fost cazul zilei de 30 iunie, în schimb, vremea rece a fost pe data de 7 iunie, când a plouat toată ziua și

1-14 august 2022

Samulastra de rapiță a scăpat de la recoltare

Rezultatele cercetărilor din țara noastră au scos în evidență faptul că tratamentul semințelor de rapiță cu un insecticid este indispensabil, în condițiile din România. temperatura aerului a fost sub 22 grade C. Adică, o zi de toamnă autentică în mijlocul verii calendaristice. Totuși, acest val de frig a venit după ce puricii s­au hrănit.

PURICII STAU LA PÂNDĂ!

Acum puricii așteaptă toamna, unde vor trece pe plantele de cultură abia răsărite. Dacă atacul este ridicat, când

TEORIA SUNĂ FRUMOS. PRACTICA... „NE OMOARĂ”! În prezent, majoritatea fermie­ rilor au un sortiment redus de cul­ turi, drept consecință se fac rotații scurte. De asemenea, din cauza costurilor ridicate ale erbicide­ lor, nu în toate cazurile buruienile din cereale sunt combătute ca la carte. Ideal ar fi să se efectueze o erbicidare a grâului sau a orzului din toamnă, pentru a se combate și samulastra de rapiță dar, date fiind condițiile economice actuale, nu știu câți își vor mai permite să facă o erbicidare aşa cum trebuie...

plantele de rapiță se află în primele faze de vegetație (de la răsărit la faza de trei frunze), dacă e vreme secetoasă și caldă şi nu se efectuează tratamen­ tul semințelor, atunci plantele pot să fie distruse în urma atacului puricilor.

Chiar și în cazul în care se efectuează tratamentul semințelor, în cazul unei presiuni foarte ridicate de infestare, puricii pot produce daune plăntuțelor, chiar dacă nu se vor mai hrăni în urma acțiunii insecticidului (nu mor imediat, dar au apucat să „ciuruiască” frunzuli­ țele).

UNDE VA FI CEA MAI MARE PRESIUNE DE INFESTARE? În apropierea solelor cultivate anul trecut cu rapiță! Puricii de pe samulas­ tra de rapiță se vor deplasa „la vecini”, adică pe solele cultivate în această toamnă cu rapiță. Cât de mare a fost gradul de infestare a samulastrei, puteți observa în pozele din acest articol.

Cu toții știm că, deocamdată, în țara noastră este omologată o singură subs­ tanță activă folosită la tratamentul se­ mințelor de rapiță. Tocmai de aceea, pe lângă tratamentul semințelor, care este obligatoriu trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a scădea presiu­ nea de infestare cu purici.

SOLUŢIA E AMPLASAREA CULTURII Cea mai la îndemână soluție este amplasarea viitoarei culturi de rapiță.

Cu cât ea se află mai departe de sola cultivată anul trecut cu rapiță, cu atât mai bine. Problema este ca sola cul­ tivată cu rapița, pe anul în curs, să fie departe și de solele vecinilor, cultivate anul precedent cu rapiță.

89

90 AgroTehnologii

10 motive pentru asigurarea apei necesară plantelor Este tot mai evident că nivelul și calitatea recoltelor sunt condiționate de prezența îndestulătoare a apei în sol.

Î

n condițiile schimbărilor climatice, apa a devenit factorul determinant al producției agricole. Rolul impor­ tant al apei în viața plantelor constă în: Corpul plantelor este constituit 80­90% din apă. Ea condiționea­ ză desfășurarea proceselor vitale. Este solvent de bază și mediul reacțiilor me­ tabolice și biochimice la care participă.

Menține multe substanțe în stare diso­ ciată, sub formă de ioni.

Apa este factor important în menținerea temperaturii corpu­ lui plantelor, prin procesul de transpi­ rație. Pentru transformarea a 1 g apă în vapori se consumă 536 cal, reușind să mențină temperatura plantei cu 6­7 grade C mai mică decât temperatura mediului înconjurător.

Apa fiind component al proto­ plasmei (90­95%) favorizează formarea sistemelor coloidale în pro­ toplasmă și determină structura pro­ teinelor.

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1.

4.

Apa asigură fenomenul de os­ moză și participă la turgescența celulelor, la mișcarea de închidere și deschidere a stomatelor, la orientarea plantelor și a frunzelor.

Apa servește la reducerea CO2 în faza de întuneric a fotosintezei.

CO2 este fixat de către ribuloză 1­5 di­ fosfat cu participarea enzimelor și cu energie ATP (adenozin trifosfat), ener­ gie care se include în substanța orga­ nică sintetizată.

Apa participă la hidratări având polaritate pronunțată (H+ și OH­), la oxido­reduceri, la fotosinteză, la asi­ milație (sinteza substanței organice) și dezasimilație.

Apa influențează permeabilitatea membranelor față de electroni și protoni.

Apa asigură dizolvarea și trans­ portul în plantă a sevei brute prin vasele lemnoase și a sevei elaborate prin vasele liberiene.

2.

5.

3.

6.

Apa, cheia de boltă a omenirii, element esențial pe TERRA, reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale planetei, componentă esențială a agriculturii durabile, a securității și siguranței alimentare, a menținerii biodiversității, constituind parte integrantă a peisajului.

ACAD. CRISTIAN HERA

1-14 august 2022

7.

8.

9.

Apa asigură integritatea orga­ nismelor vegetale formând un curent continuu de la absorbția rădă­ cinii, până la nivelul frunzei. Sucul va­ cuolar mai concentrat (98% apă) decât soluția solului (0,5%) asigură realizarea procesului de absorbție a apei prin osmoză. Pe timp de secetă sau când se administrează cantității mari de în­ grășăminte, are loc fenomenul de ex­ omoze (solul absoarbe apa din plante).

La germinarea plantelor, for­ țele de imbibiție ale coloizilor hidrofili absorb apa din sol și declan­ șează procesul de germinare. Nece­ sarul de apă este diferit; de exemplu, meiul poate germina când a absorbit 25% apă iar sfecla de zahăr 120% apă din greutatea seminței.

Considerăm că sunt suficiente ar­ gumente pentru a ne strădui să asigu­ răm necesarul de apă pentru plante.

10.

Scanează-mă!

Seceta se manifestă atunci când regimul precipitațiilor este sub media normală și pro­ duce dereglări în bilanțul hidrologic, cu influențe negative asupra capacității productive a solului. Scanează codul QR şi află 15 măsuri prin care putem reduce efectele secetei.

91

92 Culturi de câmp

SAFECAP®: un nou partener împotriva manei la cartof Fermierii cultivatori de cartof sunt în prima linie a celor care au nevoie de soluții eficiente pentru prevenirea manei (Phytophthora infestans), deoarece, în urma infecției, producția este afectată în proporție foarte mare.

C

ondiții favorabile pentru apariția manei la cartof: după cum știm, principalii factori care contribuie la apariția manei sunt temperaturile situate în intervalele 15 ­ 18°C (când are loc sporularea) și 20 ­ 25°C (când se propagă infecția), precum și umiditatea ridicată.

NOUL SAFECAP® - FUNGICID CU ACȚIUNE RAPIDĂ Produsul, pe bază de cimoxanil 450 g/kg, se prezintă sub formă de granule dispersabile în apă și se dovedește efi­ cient împotriva manei la toate soiurile de cartofi, timpurii și tardivi. Se re­ comandă includerea SAFECAP în pro­ gramele preventive și aplicarea sa în amestec cu alte fungicide, atunci când riscul de infectare este mare. De ase­ menea, produsul oferă rezultate foarte bune și atunci când este utilizat ca tratament curativ.

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Cimoxanilul pătrunde rapid în plantă, oferind protecție după infecția primară.

Prezintă sistemie locală și este com­ patibil cu o serie largă de fungicide de contact. Datorită faptului că substanța activă cimoxanil este foarte eficientă, asocierea în tank ­ mix cu un alt fun­ gicid cu un mod diferit de acțiune ge­ nerează un tratament foarte eficient împotriva manei.

MOMENTE OPTIME DE APLICARE Prevenție. În lipsa avertizărilor, pentru a preveni riscul unei pre­ siuni mari de infecție, prima stropire se realizează înainte de închiderea rându­ rilor. Tratamentele trebuie repetate la intervale de 7 ­ 14 zile, intervalul de timp mai lung fiind recomandat în perioade­ le secetoase. Poate fi utilizat un interval între tratamente de 7 zile atunci când riscul de apariție a manei este ridicat.

Stoparea infecției și controlul bolii. Decizia de aplicare se ia în funcție de datele meteo și de situația din teren (iminența atacurilor și aver­ tizările), iar aplicarea se realizează cât mai curând de la primul semnal de alar­ mă. Tratamentul se reia la 7 ­ 14 zile, în

1.

SITUAȚII CU RISC RIDICAT Chiar dacă se emit avertizări privind un potențial atac în perioa­ da următoare, cum vara acestui an este destul de călduroasă, se reco­ mandă atenție sporită în fermele care beneficiază de un sistem de irigații, unde acest risc este mai accentuat.

Situațiile cu risc ridicat de infec­ ție includ: dezvoltarea rapidă a culturii, even­ tual în situații de fertilizare intensă; culturile irigate, respectiv supra­ fețe cu culturi intensive de cartofi; soiuri vulnerabile sau un focar de mană activ în apropiere.

• • •

funcție de incidența bolii și presiunea de infecție. Pentru că irigarea culturilor crește riscul de apariție a manei, apli­ carea SAFECAP, în amestec cu un fun­ gicid de contact, trebuie realizată cât mai repede posibil după irigare.

Ultimul tratament se va realiza res­ pectând timpul de pauză de 14 zile până la recoltare.

1-14 august 2022

Sursa foto: alamy.com

Sursa foto: alamy.com

2.

Mana cartofului, atac pe tubercul

Sursa foto: alamy.com

Mana cartofului, atac pe tulpină

Mana cartofului, atac pe frunză

93

94 Legumicultură

VERDANA, noua creație de fasole de la SCDL Bacău

În ultimul deceniu, ca urmare a faptului că specialiștii din cadrul SCDL Bacău au studiat atent preferințele consumatorilor, au reușit să poziționeze în top soiuri de fasole urcătoare nou create și brevetate.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

U

nul dintre soiurile care au influ­ ențat decisiv gustul beneficiarilor este fasolea Verdana, cu păstaia dreaptă, lată, cu vârful ascuţit de culoa­ re verde, boabele ajunse la maturitate fiziologică având culoare albă.

CARACTERE MORFOLOGICE Verdana este un soi timpuriu, cu pe­ rioada de vegetaţie de 41­45 de zile pâ­ nă la maturitatea de consum şi 80­85 de zile, până la maturitatea fiziologică a boabelor.

Planta are portul înalt, nedeterminat, cu înălţimea de 180­220 cm. Fructul are lungime mare, de 25­26 cm și lăţimea

1-14 august 2022

de 2,3­2,5 cm, fără aţe şi strat perga­ mentos. Numărul mediu de păstăi pe plantă este de 30­35, cu M.M.B.­480 g.

De pe o plantă se recoltează 1,2 ­1,5 kg păstăi marchetabile.

Producţia obţinută de pe 1000 mp este de 3.500 kg păstăi, iar cea de se­ minţe 140 kg!

TEHNOLOGIA TREBUIE RESPECTATĂ ”Fermierii trebuie să știe că, în pri­ vința culturii de fasole urcătoare, există anumiți factori de risc a căror gestiona­ re trebuie făcută foarte atent. Adesea, se foloseşte expresia <acest an a fost rău pentru fasole>, în sensul că pro­ ducţia este compromisă în mare parte.

Cei mai importanţi factori de risc sunt manipularea seminţei şi semănatul ne­ corespunzătoar, seceta prelungită în timpul răsăririi şi înfloririi, precipitaţiile prelungite în perioada de recoltare, atacul puternic al unor boli şi dăunători.

În cultura fasolei urcătoare sunt cunoscute şi câteva lucrări speciale: palisarea, ciupitul şi cârnitul.

Tocmai de aceea, tehnologia trebuie respectată cu strictețe, fiind deosebit de importante repere precum alegerea și pregătirea terenului, înființarea pro­ priu­zisă a culturii, lucrările de întreți­ nere și, chiar, recoltarea”, precizează Silvica Ambăruș, cercetător științific și fost director al SCDL Bacău.

ALEGEREA TERENULUI DE CULTURĂ Cultura se amplasează pe terenuri plane sau uşor înclinate, cu pantă unifor­ mă și soluri corespunzătoare cerinţelor speciei. Este nevoie să fie asigurate

Legumicultură condiţiile de irigare. Ca plante premer­ gătoare se admit, în principiu, oricare dintre speciile legumicole, mai puţin cele din aceeaşi familie botanică. ”Uneori, se poate practica monocul­ tura, dacă atacul de boli nu a fost pu­ ternic sau dacă nu s­a format în sol o rezervă prea mare a agenţilor patogeni.

Este de dorit ca planta premergătoare să fi fost fertilizată cu îngrăşăminte or­ ganice şi să nu fi fost atacată de unul dintre agenţii patogeni polifagi, care atacă şi fasolea (Fusarium, Rhizoctonia, Sclerotinia)”, arată cercetătoarea.

PREGĂTIREA TERENULUI Lucrarea se realizează în două repri­ ze, toamna şi primăvara.

Toamna se desfiinţează cultura an­ terioară şi se distrug straturile, rigolele şi canalele provizorii de irigare. Urmea­ ză apoi fertilizarea de bază. Dacă se aplică gunoi de grajd, acesta trebuie să fie descompus şi în cantitate de 20­30 t/ha. Fertilizarea de bază, de regulă, se realizează cu îngrăşăminte minerale pe bază de NPK.

•

Recoltarea se efectuează exclusiv manual, înce­ pând din prima decadă a lunii iulie până la căderea primei brume. Se reali­ zează 10­15 recoltări la un interval de 6­10 zile.

•

În primăvară, terenul se mobilizează prin două lucrări cu grapa cu discuri sau alte utilaje şi se încorporează în sol îngrăşămintele starter, recomandân­ du­se cantități de 100­150 kg/ha azotat de amoniu şi eventual, o parte din îngră­ şămintele potasice, dacă în toamnă nu s­a administrat întreaga cantitate. ÎNFIINŢAREA CULTURII Epoca de înfiinţare a culturii este reprezentată de perioada când tempe­ ratura solului nu mai scade sub 10 gra­ de Celsius cel puţin 3 zile consecutiv.

Schema de înfiinţare este deosebit de variabilă, în funcţie de tradiţie, de posi­ bilităţile tehnice, materiale sau mana­ geriale.

Elementul tehnic de bază, care de­ termină schema de înfiinţare a culturii, îl reprezintă modul de palisare.

Dacă palisarea se va face pe araci, cultura se înfiinţează în cuiburi de 4­6 plante, aranjate în rânduri paralele la 80­100 cm între ele. Distanţa dintre cuiburi pe rând este de 50­60 cm. În acest fel, se realizează o densi­ tate de 17­25 mii cuiburi/ha sau 70­150 mii plante/ha.

Dacă palisarea se efectuează pe spalier, se respectă aceeaşi den­ sitate şi, parţial, schema de înfiinţare. În mod obişnuit, spalierul constă dintr­un rând de bulumaci (stâlpi) de 200 cm înălţime, dispuşi pe mijlocul stratului la distanţa de 8­10 m între ei; la capătul de sus al stâlpilor se prinde o sârmă galva­ nizată de 2­3 mm grosime. De o parte şi de alta a spalierului se amplasează câte un rând de cuiburi de 3­4 seminţe fie­ care, la distanţă de 40­80 cm; distanţa dintre cuiburi este de 40­60 cm. Densi­ tatea ce se poate realiza variază între 18 şi 36 mii cuiburi/ha. Norma de semănat

1.

FASOLEA, VEDETĂ LA SCDL BACĂU În urmă cu 10 ani, alături de alte legume și semințe, soiurile de fasole create la Stațiunea de Cercetare­Dez­ voltare pentru Legumicultură Bacău erau principalele mărfuri prin valorifi­ carea cărora se susțineau funcționar­ ea unității, vedeta fiind fasolea aurie „Auria de Bacău”.

Cultura fasolei urcătoare (Phaseo­ lus vulgaris L.), se practică, în mod curent, în grădinile familiale şi, pe su­ prafeţe mai reduse, în fermele mari.

Preponderent, recolta se foloseşte pentru consum imediat şi mai rar pentru conserve.

2.

este de 30­40 kg/ha, în funcţie de den­ sitate şi de masa a o mie de boabe (MMB). Adâncimea de semănat este de 3­4 cm.

LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE Erbicidarea postemergentă se efec­ tuează cu unul sau două erbicide. Pen­ tru o combatere eficientă, buruienile trebuie să fie în “faza de rozetă”, adică să aibă maxim 2­3 cm înălţime.

Dacă îmburuienarea este realizată mai mult de specii monocotiledonate, inclusiv perene, se aplicarea tratamen­ tului atunci când buruienile au cel puţin 2­3 noduri formate.

Să nu uităm de irigare! De obicei, se aplică 2­3 udări cu norme de udare de 200­400 mc/ha. În afara udărilor ocazio­ nate de răsărire, obligatoriu se efectu­ ează câte o udare în fenofazele de după răsărirenși la începutul înfloritului.

Se recomandă 2­3 fertilizări faziale, începând cu apariţia primelor păstăi.

Următoarele reprize de fertilizare se efectuează la circa 20 de zile, una faţă de alta. Ca fertilizanţi se recomandă îngrăşămintele complexe (NP), în can­ titate de 150­200 kg/ha sau cele foliare (5­10 l/ha).

COMBATEREA BOLILOR ŞI A DĂUNĂTORILOR DIN CULTURĂ Reprezintă una dintre lucrările cheie din întreaga tehnologie a culturii, din cau­ ză că atacul acestora este de multe ori surprinzător şi poate scăpa controlului. ”În mod deosebit trebuie luat în considerare faptul că unele boli atacă preferenţial păstăile, iar o singură pată pe o păstaie determină eliminarea de la comercializare. Dintre agenţii patogeni importanţi trebuie menţionaţi arsura bacteriană şi antracnoza. Deoarece acestea atacă de cele mai multe ori si­ multan, se combat în complex. În cazul unui exces al umidităţii solului se pot dezvolta fuzarioza (Fusarium) şi putre­ zirea bazei tulpinilor (Rhizoctonia). Din­ tre dăunători, de mare importanţă sunt: gărgăriţa fasolei şi musca seminţelor, păduchele negru. Atacul de gărgăriţă se produce în perioada înfloritului şi legării păstăilor. Primul tratament se aplică la formarea primelor păstăi, iar celelalte (1­2) la circa 10 zile de la primul”, explică Silvica Ambăruș.

95

96 Hai la pepeni!

MAGAZINUL CU PEPENI DE LA DRUMUL MARE

Șoferii care parcurg șoseaua Lehliu Gară ­ Slobozia pot cumpăra pepeni verzi și galbeni de la familia Spătărelu, din Gheorghe­Doja. E visul multor producători să aibă ferma și magazinul lângă o șosea circulată.

L

a intersecția șoselei principale cu drumul drept care duce în co­ muna Gheorghe­Doja, îmi atrage atenția un panou fixat deasupra tara­ bei: ”Avem pepeni cu semințe”.

O fi vreo nouă modă, îmi spun. Așa cum sunt și strugurii fără sâmburi. Așa cum ne dorim peștele fără oase...

GOSPODĂRIA DE LA ŞOSEA Aici nu e doar taraba asta, construi­ tă dichisit, ca să țină pepenii mari.

Lângă tarabă, se află magazinul pro­ priu­zis, de care stau lipite două rulote. În spate, o sală mică, o bucătărie.

Familia Spătărelu și­a amenajat aici o mică gospodărie. În magazin e răcoare, mă simt ferit de arșița care mușcă din culturile agricole ale Bără­ ganului și răsucește frunza porumbului ca pe foița unei țigări.

Ion Spătărelu, fermierul 1-14 august 2022 de la şoseaua Lehliu Gară - Slobozia

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Magazinul e burdușit cu pepeni verzi vărgați și cu roșii puse în lădițe de plas­ tic, dar și în coșuri din nuiele. Pepenii sunt la 3 lei/kg. Pe un raft stau înşirate câteva borcane mari cu murături și unele, mai mici, cu dulceață. Mai văd și două lăzi cu usturoi.

FERMA DIN SPATELE MAGAZINULUI Ion Spătărelu mă îndeamnă să merg în spate, unde se află solariile, iar mai departe, hectarele cu pepeni. Un câine mare mă latră furios și smucește gata să rupă lanțul. Intru într­un solar, privesc roșiile, unele deja coapte, fac câteva poze, apoi ies, încins de cădura din interior. În apropiere se află un bazin des­ chis, abia mă abțin să nu mă arunc în apa destinată irigării culturilor.

FELIA DE PEPENE ROŞU Îmi place ce a construit familia Spătărelu aici, la șoseaua Lehliu Gară ­ Slobozia. Un magazin aprovizionat din ferma de șapte hectare care se întind în apropiere.

E lanțul cel mai scurt al comerțu­ lui nostru cu produse agricole. Mulți dintre agricultorii noștri și­ar dori un asemenea vad. Între timp, fermierul a adus din câmp un pepene verde și unul galben. Pune repede o tavă pe o masă și se apucă să­i felieze cu cuțitul. Nu aștept să mă invite: întind rapid mâna și apuc felia cu miezul roșu, copt, îm­ bietor. Mușc și gura mi se umple de ră­ coare dulce sau de dulceață răcoroasă.

VIN CLIENŢI ŞI DIN CONSTANŢA Câmpul dogorește în depărtare, frunzele porumbului se răsucesc ca foița unei țigări, dar aici, în magazin, e umbră și pepenele gustos. Îl cred pe om că vin clienți tocmai din Constanța ca să cumpere pepeni de aici. Felul primi­ tor al familiei Spătărelu se numără sigur printre motivele care îi pun la drum!

97

98 Horticultură

NOUL FUNGICID ECOLOGIC ÎMPOTRIVA MICOZELOR mai multe pe această temă www.kwizda­agro.ro

FUNGICIDUL IDEAL: 3 CARACTRISTICI ESENȚIALE Infecțiile provocate de ciuperci afec­ tează dezvoltarea plantelor, produc­ tivitatea și calitatea recoltelor, iar pe lângă acest aspect, se adaugă și solici­ tările consumatorilor, care caută hrană fără reziduuri chimice. Adevărul este că toți avem nevoie de un fungicid fără timpi de pauză, remanențe chimice și risc de a dezvolta rezistențe.

VitiSan®, unul dintre cele mai utili­ zate fungicide din cultura ecologică, prezintă toate aceste caracteristici. În ultima perioadă, datorită eliminării mai multor substanțe chimice sinte­ tice din utilizare, acesta a devenit util și fermierilor convenționali. Noul pro­ dus este un fungicid de contact, cu substanța activă bicarbonatul acid de

AVANTAJE ÎN PLUS Ce alte beneficii obțineți prin utilizarea VitiSan®?

Are un efect puternic curativ, chiar dacă tratamentul s­a efec­ tuat la câteva ore de la primele semne ale infecției.

Se poate amesteca atât cu alte produse de protecție a plantelor, cât și cu îngrășăminte.

Este potrivit pentru manage­ mentul rezistențelor în strategii ce conțin fungicide convenționale.

La temperaturi mai mari de 28°C nu prezintă risc de fitotoxicitate.

Interval scurt sau chiar absent înainte de recoltare.

• • • • •

1-14 august 2022

Făinarea viței-de-vie (Uncinula necator)

potasiu (994,9 g/kg). Acesta combate preventiv și curativ un spectru larg de boli precum: făinarea (Uncinula necator) la vița­de­vie, rapănul (Venturia spp.) la măr și păr, dar și putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) la căpșun, zmeur sau coacăz.

CUM ACȚIONEAZĂ VITISAN®?

Factorii care influențează comba­ terea sunt: valoarea pH­ului, presiunea osmotică și efectele ionice specifice ale bicarbonatului.

După aplicarea fungicidului, hifele explodează și se usucă, în urma întâr­ zierii formării miceliului de către agen­ tul patogen. La final, VitiSan® determină prăbușirea totală a sporilor și a mice­ liului ciupercilor susceptibile. Deoarece VitiSan® prezintă un mod de acțiune multiplu, nu se creează și nici nu există risc de rezistență a agentului patogen, chiar dacă este aplicat frecvent.

VitiSan® îndeplinește 2 funcții: pre­ ventivă și curativă, putând fi utilizat atât pentru evitarea infectărilor, cât și atunci când acestea s­au produs.

Astfel, fermierii pot adăuga în stra­ tegia lor un nou element valoros pentru

Sursa foto: Alamy

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

Sursa foto: Arhiva internă Kwizda Agro

Putem combate eficient micozele din culturile de viță­de­vie și pomi fructiferi cu un fungicid ecologic?

Răspunsul este da și vine de la KWIZDA Agro: cu noul fungicid VitiSan®, produs de compania Andermatt.

Rapănul mărului (Venturia inaequalis)

diminuarea pericolului de creare a re­ zistențelor, deoarece, prin modul său de acțiune, VitiSan® nu permite agen­ tului patogen să formeze rezistențe.

MODUL DE APLICARE La pomii fructiferi, speciile semin­ țoase (măr, păr), doza recomandată este de 2,5 kg/ha x 1 m coroană înălțime în 200 ­ 500 l/apă, ori de câte ori este necesar în intervalul BBCH 10 ­ BBCH 85.

La vița­de­vie, tratamentul poate fi efectuat fie între stadiile BBCH 10 ­ BBCH 57 (în doză de 3 ­ 4 kg/ha în 200 ­ 500 l apă), fie între BBCH 71 ­ BBCH 85 (în doză de 6 kg/ha în 200 ­ 800 l apă).

Folosit împreună cu alte produse de protecție a plantelor, în special cu produsele pe bază de sulf, se obține un efect sinergic, protejând pentru o perioadă mai îndelungată foliajul plan­ telor. Produsul prezintă profil toxicolo­ gic favorabil față de insectele benefice și este certificat pentru agricultura ecologică (Reg. EU 834/2007).

Andermatt este o companie specia­ lizată în cercetarea și dezvoltarea me­ todelor ecologice de protecție a plan­ telor și combatere biologică.

99

Calcium

Aminocal

Fertilizant foliar sub formă de suspensie cu concentrație foarte ridicată de calciu, îmbogățită cu azot, magneziu și microelemente. E benefic pentru producții superioare calitativ și cantitativ, cu fructe mai ferme și mai rezistente în timpul depozitării. Noua tehnologie Xtra Uptake facilitează absorbția îmbunătățită și rezistența la spălare.

Biostimulator lichid organic cu calciu, polipeptide, mangan și zinc, special formulat pentru îmbunătățirea coloritului fructelor și prelungirea perioadei de depozitare a acestora. WUXAL® AMINOCAL este liber de azot mineral, excluzându-se astfel dezvoltarea târzie a lăstarilor.

Produsul asigură o aprovizionare excelentă cu calciu chiar și în cazul fructelor mature.

Beneficiile tratamentelor cu WUXAL® CALCIUM și WUXAL® AMINOCAL la pomii fructiferi:

9 Stimulează diviziunea celulară și cresc rezistența fructelor la boli, în special la cele care pot compromite producția în timpul perioadei de depozitare.

9 Sprijină obținerea unui procentaj ridicat de fructe superioare calitativ, cu aspect comercial foarte bun.

9 Prezintă siguranță în aplicare, fiind ușor și rapid absorbite de către plante și au un risc redus de apariție a fitotoxicității.

www.kwizda-agro.ro | www.mywuxal.com/ro

t in Pr ve re și p

WUXAL® CALCIUM și WUXAL® AMINOCAL sunt formulări de ultimă generație, cu o concentrație foarte ridicată de Calciu, care corectează carențele generate de lipsa acestui element vital și susțin o nutriție avansată în livezi.

e tte ste rp it).

Soluții avansate de nutriție pentru fructe de calitate r ni re a re van elo i a p tajele produs ăr (B ătăr ii amare la m

100 Asociere în agricultură

LA GHEORGHE DOJA, PEPENII UNESC OAMENII!

Comuna Gheorghe Doja din jud. Ialomița este una dintre zonele Bărăganului în care şi horticultura are succes. În ultimii ani, localnicii s­au lămurit că, dacă se unesc, împreună pot să­și vândă mai bine producția.

CE OBIECTIVE ARE BOSTĂNĂRIA? Pentru acest an, coopera­ tiva estimează o cifră de afa­ ceri de 4 milioane de lei, din vânzările de pepeni. Printre cele mai importante obiective pe termen scurt ale membrilor cooperativei se află valorifica­ rea producţiei în cât mai multe lanţuri de retail, respectarea angajamentelor asumate cu privire la cantitatea de pepeni livrată, calitatea fructelor şi a standardelor de livrare. Un alt obiectiv este finalizarea lucră­ rilor de construcție a primului depozit al cooperativei, cu o suprafață de cca 500 mp.

Ș

i așa s­a ajuns ca în localitate să se înființeze cea de­a treia coo­ perativă agricolă...

CU PLANURI MARI DE LA ÎNCEPUT Cea mai tânără cooperativă agricolă din Gheorghe Doja a luat ființă la sfârși­ tul anului trecut, dar practic și­a înce­ put activitatea odată cu deschiderea sezonului de pepeni. Căci „Bostănăria”, așa cum arată și numele asociației, este specializată pe producerea şi co­ mercializarea pepenilor.

Nicoleta Radu, Andrei Boitoș, Viorel Radu și Vasile Boitoș ­ patru dintre cei cinci membri fondatori ai Cooperativei Agricole „Bostănăria” ­ sunt fermieri cu experiență de două generații în agri­ cultură.

Deși tânără, noua organizație are obiective ambițioase, încă de la început!

SPERANŢE MARI ÎN „BOSTĂNĂRIE” „An de an, cea mai mare incertitudine pentru noi era valorificarea producţiei,

1-14 august 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

iar această asociere ne aduce mai multă linişte în privinţa vânzărilor. O altă pro­ vocare pentru noi, fermierii, este volati­ litatea preţurilor, iar o planificare mai bună, pe tot lanţul de producţie şi vân­ zare, ne ajută să avem o mai bună pre­ dictibilitate a sezonului. Ca producător este aproape imposibil să planifici in­ vestiţii şi să te dezvolţi fără să ai certi­ tudinea unor contracte de valorificare a produselor. După acest prim sezon, dacă totul merge aşa cum ne­am planificat, vrem să creştem suprafaţa cultivată cu pepeni la 150 de ha. Cooperativa Agricolă Bostănăria este un proiect în care ne punem mari speranţe”, a declarat Andrei Boitoş, preşedinte şi membru fondator al Cooperativei Agricole Bostănăria.

AU ÎMPREUNĂ 65 HA DE PEPENI La ora actuală, cei 4 membri ai coo­ perativei cultivă 65 de hectare, terenu­ rile fiind situate pe raza localităţii Gheorghe Doja, al doilea mare bazin de producţie de pepeni din România. O pondere de 90% din această suprafaţă este alocată culturilor de pepene verde (verde, negru, fără semințe, Charleston, Yellow Watermelon), iar pe restul de 10% sunt cultivate patru soiuri de pepe­ ne galben (Galia, Cantaloupe, Honeydew şi Piel de Sapo). În sezonul actual, început la finalul lunii iunie şi care se va încheia în sep­ tembrie, membrii cooperativei estimea­ ză o producţie totală de 3.500 ­ 4.000 de tone de pepeni, din care circa 3.000 pepeni verzi.

ASOCIEREA CU UN TRADER, PREMISĂ A SUCCESULUI Ceea ce aduce nou această asocia­ ție în peisajul cooperatist este că cel de­al cincilea membru este o societate

Asociere în agricultură 101 cu vastă experiență în comerțul cu fructe, compania Microfruits. Așa se face că „Bostănăria” a pornit la drum cu o „zestre frumoasă”: un depozit clasa A, alcătuit din 14 camere frigorifice, o cameră de producție, un spațiu de pro­ cesare/ambalare, șapte rampe dedi­ cate In/Out, flotă auto proprie, formată din 27 de tiruri şi camioane.

Experiența traderului a făcut ca pro­ ducția primului sezon să fie contrac­ tată cu lanțurile de retail din România.

Un avantaj îl constituie și poziționarea comunei, la o distanță de aproximativ 100 de km față de cele mai importante depozite logistice ale marilor retaileri.

Astfel, pepenii au nevoie de maxim 24 de ore pentru a ajunge de pe câmp di­ rect pe rafturile marilor magazine.

Primul meu loc de muncă a fost la ferma avicolă de aici, din Gheorghe Doja. Cunosc bine activitatea de aici, este un bazin important în legumicultură.

MADR sprijină formele asociative și e bine că această cooperativă vine după altele și este un exemplu de succes, care ar trebui urmat!

IULIAN BUCUR

Secretar de stat MADR

PRIMUL PAS A FOST FĂCUT! „Lucrez cu produse românești de când mă știu. De­a lungul anilor, am încercat să aducem lângă noi mulţi producători români. Prin acest prim pas, sper să reuşim să cointeresăm şi alţi parteneri din diverse zone ale ţării, dar și să răspundem unei nevoi acute a pieței, respectiv creșterea perioadei de disponibilitate a produsului româ­ nesc la raft. Experienţa şi seriozitatea producătorilor din cooperativă şi com­ petenţele Microfruits în planificare, negociere, vânzări şi logistică mă de­ termină să am încredere că vom reuși să ne îndeplinim obiectivele propuse.

Succesul acestui proiect va avea un

impact important și va aduce beneficii concrete și durabile comunității locale", și­a exprimat, la rândul său, încrede­ rea, Adrian Racoviţă, directorul gene­ ral al Microfruits şi membru fondator al „Bostănăria”.

EFORTUL LE ESTE RĂSPLĂTIT! Primarul comunei Gheorghe Doja, Ion Curelea a subliniat: „Aceasta a fost unica soluție de a rezista și a se dez­ volta pe piață a unor oameni curajoși și cu spirit de inițiativă. Într­un singur

an, membrii acestei cooperative, prin ambiție, prin perseverență, dar nu în ul­ timul rând prin efort și muncă susținută au reușit, atât pentru binele lor, cât și pentru al celorlalți cultivatori de pepeni din comună. În calitate de primar susțin activitatea cooperativelor din comună, ca fiind un factor pentru stabilitatea și prosperitatea cetățenilor localității!”. Încă din acest an, cooperatorii și­au propus să încerce și varianta exportului unei mici părți a producției, dar și pro­ movarea unui brand propriu.

102 Viticultură

Combaterea putregaiului cenușiu la vița-de-vie

Sursa foto: Adobe Stoc k Photos Sursa foto: Dreamstim e

Sursa foto: Adobe Stoc k Photos

Sursa foto: Dreamstim e

Sursa foto: Dreamstim e

Problemele pe care le ridică Botrytis cinerea la vița­de­vie sunt determinate de faptul că poate ataca lăstari, frunze tinere, ciorchini în formare sau boabe, chiar strugurii în etapa de coacere.

Putregaiul cenușiu al viței-de-vie (Botrytis cinerea)

A

tacul Putregaiului cenușiu al viței­ de­vie (Botrytis cinerea) asupra boabelor aflate în faza de coacere este cel mai păgubitor, deoarece dis­ truge recolta deja formată, după un se­ zon agricol în care fermierul viticultor a investit deja resurse considerabile. Însă, nici infecția în celelalte stadii de dezvol­ tare ale viței­de­vie nu trebuie ignorată, deoarece poate compromite producția într­un timp relativ scurt.

CONDIȚII FAVORABILE BOLII Dezvoltarea patogenului este favo­ rizată în perioadele cu umiditate exce­ sivă (90%), cauzată de precipitații abundente urmate de vreme însorită, cu temperaturi în jur de 20°C. Condiții favorabile apar și în plantațiile situate în apropierea apelor curgătoare sau lacu­ rilor, atunci când este ceață densă.

SEMNAL DE ALARMĂ Îngrijorător este faptul că această ciupercă supraviețuiește mult timp în resturile vegetale de la baza plantației, de aceea, un prim pas sunt lucrările de igienizare ale solului și tăierile de rodire corecte. După pornirea în vegetație, dată fiind agresivitatea bolii, utilizarea unui fungicid polivalent reprezintă o

1-14 august 2022

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda­agro.ro

măsură de control cu rezultate insufici­ ente. Și aceasta pentru că este dificilă descoperirea unei substanțe active unice atât de performante, încât să combată în același timp mai multe boli cu impact economic ridicat.

RECOMANDĂRI LA APLICARE La stadiul de pârgă (BBCH 81 ­ BBCH 85), atunci când atacul de Botrytis cinerea provoacă cele mai mari pagube, doza de JAVISE® WG recomandată este 0,75 kg/ha și necesită un timp de pauză de doar 7 zile până la recoltare.

JAVISE® WG este rezistent la spălare, caracteristică ce se mani­ festă la scurt timp după aplicare (2 ore), cu o bună gestionare a rezi­ duurilor. Produsul nu are impact asupra fermentației alcoolice a vinurilor.

UN PRODUS NOU CU EFECT ȚINTIT Noul fungicid sistemic JAVISE® WG este specializat în controlul preventiv și curativ al putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea) la vița­de­vie. Substanța ac­ tivă ciprodinil (500 g/kg) face parte din grupa anilinopirimidinelor (FRAC D1), ale căror efecte antifungice împotriva acestui patogen sunt recunoscute la scară largă de peste 20 de ani.

MOD DE ACȚIUNE Aplicat la temperaturi scăzute (dar nu sub limita de 5°C), JAVISE® WG blo­ chează acțiunea ciupercii încă de la primele faze ale infecției. Produsul acționează prin inhibarea sintezei de metionină și secreția enzimelor hidro­ litice care susțin pătrunderea ciupercii în plantă. Tratamentul fungicid afectea­ ză tubul germinativ, formarea apreso­ rilor și creșterea miceliilor.

Cu acest mod de acțiune țintit asupra Botrytis cinerea, JAVISE® WG reprezintă o soluție excelentă în managementul rezistenței, putând fi utilizat în combinație sau în alternanță cu alte produse de protecție a plantelor, inclusiv cu fungicide cu spectru diferit de combatere.

103

104 Utilaje agricole

Reportaj în Țara Bârsei, la ferma lui Ioan Benea

În localitatea brașoveană Hărman există o fermă vegetală cu o tradiție îndelungată, o afacere model, dezvoltată cu pricepere de binecunoscutul fermier Ioan Benea, ajuns acum la venerabila vârstă de 76 de ani.

E

chipa de comunicare a Titan Machinery România a avut deo­ sebita onoare de a discuta cu domnul Ioan Benea, cel care timp de 12 ani a păstorit activitatea Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Reporter: Pare că acest întreg ținut a fost însuflețit de dumneavoastră. Cum ați reușit?

Ioan Benea: M­am născut aici, dintr­o familie de țărani. Am muncit în mod deosebit pământul și am crescut cu acest spirit cu mult timp înainte de 1989, ajungând astăzi la peste 30 de ani de activitate în această economie de piață cu această societate pe acțiuni Hibridul.

Am făcut școala profesională la ca­ mioane, după care am făcut liceul la seral și școala tehnică sanitară la zi, timp de 2 ani. În 1969 m­am îndreptat către Zootehnie, pentru că Ceaușescu voia să facă un singur specialist pen­ tru agricultură: zootehnistul. După ce am absolvit facultatea la București, am fost repartizat la CAP Purcăreni, unde am avut 3 ferme de animale: 1200 de vaci, 4000 de oi și 1500 ha bază furajeră,

1-14 august 2022

un articol de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

după o lună de stagiatură devenind șef de fermă.

Reporter: Cum a luat ființă ferma pe care o conduceți astăzi?

Ioan Benea: După desființarea CAP­uri­ lor, am creat această firmă în 1992 cu mai mulți acționari, dar eu am con­ dus­o de la început ca președinte și di­ rector general; aveam 12% din acțiuni.

De la 150 ha, am ajuns la 1600 ha culti­ vate cu sfeclă, cartof, grâu și orzoaică. În anul 2000, când ne aflam la apo­ geul profitabilității, o secetă severă ne­a adus aproape în faliment, nemai­ putând oferi dividente. Am fost nevoit să fac un credit ca să plătesc datoriile la stat, credit pe care în timp l­am achitat.

Majoritatea acționarilor ne­au vân­ dut acțiunile și am rămas doar 3 acțio­ nari: eu, soția și un partener fidel de la început. Atunci a început moderniza­ rea. Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă și la cartof.

Reporter: Și totodată, ați trecut și la cultura mare!?

Ioan Benea: După anul 2000 am intro­ dus rapița și porumbul în zonă. Am re­ coltat și 6 t/ha la rapiță și 10 t/ha la po­ rumb, ceea ce pentru Țara Bârsei este foarte bine.

La ora actuală cultiv 250 ha de po­ rumb, 260 ha de grâu și 220 ha de ra­ piță, în total 730 ha, teren comasat în parcele mari, pe care le lucrez cu trac­ toare și utilaje tractate mari, având rentabilitate maximă.

Am lucrat cu un U650, care încă funcționează, iar primele 2 tractoare Case IH de 125 CP le­am luat încă din 2006. Astăzi avem 4 tractoare Case IH ­ MXM 155 Maxxum, Farmall 95 C, Puma 165, Puma 230 CVX ­ și 2 combine Case IH Axial­Flow: 5088 și 7240.

O COLABORARE DE LA BINE-N SUS ”Colaborarea cu Titan Machinery este de la foarte bine în sus. Sunt prompți și au în mine un client care știe să prezinte aceste utilaje și știe să le exploateze ca să arate bine. Colaborăm foarte bine cu Reprezentanța de la Brașov, inclu­ siv cu Ionuț Oltean (n.r. Manager de Zonă Titan Machinery România), pe care doresc să­l onorez cu o vânzare mai substanțială”, afirmă Ioan Benea.

Utilaje Utilaje agricole agricole 105 Reporter: Ce v­a determinat să alegeți utilaje Case IH și nu alte mărci?

Ioan Benea: M­am îndrăgostit de Case IH pentru că am avut cele mai puține probleme cu aceste tractoare. Când mi­am dorit un utilaj nou, am testat personal mai multe tractoare moderne. În final m­am convins că acest brand bate tot. De exemplu, tractorul Case IH MXM155 Maxxum de 125 CP din 2006 are peste 19.000 ore de funcționare, celălalt l­am dat buy­back când am cumpărat următorul tractor.

Un factor decisiv în extinderea cola­ borării cu Titan Machinery l­a avut și re­ lația mea cu George Stanson ­ Business Manager la CNH Industrial. În fermă lucrăm cu doi mecanizatori foarte buni, care sunt specialiști în ex­ ploatarea acestor utilaje, pentru că nu mai poți face agricultură la ora actuală cu “tractoriști”.

Reporter: Am văzut în curte tamburi.

Aveți și teren la irigat?

Ioan Benea: Nu mai irigăm deoarece nu avem sursă de apă. Avem câțiva

Avem un secret în zonă: chiar și când sunt 30°C ziua, noaptea avem 3-10°C și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, care pentru porumb este foarte bună IOAN BENEA

Aministrator SC Hibridul SA

tamburi pe care i­am folosit mai de­ mult, fiind nevoit să irig cu apă pota­ bilă la prețul de atunci doar pentru a salva sămânța de cartof, nu pentru producție.

Am avea mare nevoie de irigare în acest platou al Țării Bârsei. Astăzi pu­ tem face un sistem modern de irigare.

Chiar am plătit un studiu de fezabilitate de 8000 lei, dar dosarul a murit prin sertarele ministerului.

Clima s­a schimbat foarte mult. Pe vremuri aveam circa 550 de litri pe se­ zon, suficient pentru sfeclă și cartof ­ mare consumator de apă. Iar preci­ pitațiile erau repartizate destul de uni­ form în timpul vegetației. Astăzi, poate cad 100 de litri astăzi, mult și izolat, apoi niciun strop o perioadă lungă. De­ geaba torni 200 litri odată, care poate distruge cultura, și după aceea, 3 luni de zile, nu vezi o picătură de ... ››› 106

106 Utilaje agricole

››› 105 ...apă. Acum în perioada de ve­ getație am ajuns la maxim 250 litri.

Timpul de execuție al unor lucrări este foarte comprimat, pentru că ba este soare, ba este prăpăd, iar în aces­ te condiții trebuie să faci anumite lucrări într­un timp extraordinar de scurt. Oameni nu sunt prea mulți, ca atare trebuie să faci maximum de ran­ dament în perioade minime, mai ales când folosești și utilaje de ultimă gene­ rație. Eu prefer să investesc decât să scot dividende și să mă distrez.

Reporter: Cum apreciați acest an agri­ col în contextul geo­politic care a ge­ nerat creșterea prețurilor?

Ioan Benea: Anul acesta poate să fie unul profitabil, pentru că am făcut achiziții potrivite, cu costuri mai mici, până acum. Însă la prețul la care a ajuns motorina, mă îngrozesc până unde vor ajunge costurile.

Nu am făcut contracte futures nici la rapiță, nici la grâu. Eu nu vând grâul la recoltare, îl depozitez, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi con­ vine prețul. Porumbul deocamdată este iarbă, până nu­l vedem în hambar, nu ne putem pronunța. Avem și asigurări.

Reporter: Cum vedeți influența tehnicii de recoltat asupra recoltelor realizate?

Ioan Benea: Brandul Case IH este

1-14 august 2022

numărul 1. La combine, aprecierea o face specialistul care vede greșelile pe care le­a făcut personal la tratament, atunci când trece prin lan, brazdă cu brazdă. Totul se vede în combină. Apoi văd furnizorii de semințe calitatea și rezultatele produselor lor. Calitatea recoltei mai rezultă poate și din efici­ ența erbicidelor aplicate. Dar calitatea recoltei este dată în primul rând de performanța combinelor. Combina cea mare ­ Case IH Axial­Flow 7240 ­ este excepțională, avem sub 1% corpuri străine la rapiță și nu mai discutăm despre pierderi, care sunt minime. Și consumul mă surprinde. Mă costă hectarul de tratat 0,7 litri de motorină la hectar.

Orele de funcționare dintre revizii nu le depășim niciodată. Totul este dis­ ciplinat, am toate datele înregistrate în calculator. Toate reviziile se fac la reprezentanță, numai cu piese de ori­ gine. La sfârșit de săptămână curățăm toate utilajele. Orele de funcționare sunt întinse la maxim.

Reporter: Ce planuri de viitor aveți?

Ioan Benea: Nu am interes să mă dez­ volt; vreau să le ofer oamenilor mei timp să trăiască, pentru că muncesc foarte mult. Dacă vrei să ai utilaje în orice moment apte, curate, funcționale 100%, și ei trebuie să fie 100% apți, pentru că sunt oameni.

PROFIL DE MECANIZATOR Am discutat și cu Dorin Chiriac, unul dintre cei doi frați mecaniza­ tori ai fermei: ”Tatăl meu a fost primul tractorist din această fer­ mă, iar eu și cu fratele meu am crescut de mici aici. Tractoarele Case IH sunt ca tancurile, pare că nu au moarte. Numai cu acest Case IH MXM 125 am făcut aproape 20.000 de ore. I­am schimbat doar piulițele de la grupuri, semering, compresorul de aer, pompa de in­ jecție și injectoarele la 8800 de ore.

Combinele sunt extraordinare, nu avem spargeri, pleavă, pierderi­ le sunt minime. Mitul că sunt foarte bune numai la porumb este greșit.

E la fel de bună și la semințe mici.

La porumb combina se reglează aproape singură și scoate recol­ ta curată fără să­i faci aproape nimic. La rapiță și la grâu trebuie să faci anumite reglaje”.

Utilaje agricole 107

108 Utilaje agricole

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O SINGURĂ ECHIPĂ, UN REZULTAT DE... CARTEA RECORDURILOR!

A

groConcept setează primul record GUINNESS WORLD RECORDS™ pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore (de o echipă), cu un total de 403,64 tone!

Recordul a fost atins cu o combină New Holland CR8.90 Revelation (cu tehnolo­ gie Twin Rotor™), echipată cu un Heder MacDon Draper FD140 de 12,2 metri.

Recordul a fost atins cu o com­ bină de serie, New Holland CR8.90 Revelation (cu tehnologie Twin Rotor™) echipată cu un heder MacDon Draper FD140 de 12,2 metri, în prezența unui arbitru oficial Guinness World Records, doamna Seyda Subasi­Gemici, dar și în prezența domnului Ovidiu Ranta, Profe­ sor Doctor Inginer USAMV Cluj­Napoca, în calitate de observator independent, și a patru martori externi.

Recoltarea s­a făcut în ziua de 4 iulie a.c. în Șindrilița, Găneasa, județul Ilfov, la ferma Geo & Costi Agrostar SRL, aflată în proprietatea fermierului Gheorghe Preda. Combina New Holland CR8.90 a intrat la recoltat la 10.07 și a recoltat non­stop, până la semnalul de final dat de arbitrul oficial GUINNESS WORLD RECORDS la 18.07.

“Dorința noastră a fost să dovedim performanțele unei combine ideale pentru fermele din România, ca și ca­ pacitate și caracteristici tehnice. Am vrut să facem asta în condiții locale, familiare fermierilor români, pe un sol românesc și cu o echipă majoritară AgroConcept”, a spus Florin Marin, Director Tehnic AgroConcept.

Scanează-mă!

VEZI VIDEO cu stabilirea RECORDULUI în câmp, în România!

VENITURI RECORD PENTRU SDF ÎN 2021

G

rupul SAME Deutz­Fahr (SDF), cu sediul în Treviglio (Bergamo, Italia) a obținut cel mai bun re­ zultat financiar din noul mileniu: un venit record de 1,48 miliarde de euro, în creștere cu aproape 30% față de cele 1,14 miliarde de euro în 2020 şi cu 17% mai mare decât în 2019 (1,26 miliarde de euro) ultimul bilanț pre­pandemic,

1-14 august 2022

relevant pentru situaţia actuală.

Profitul net al SDF în 2021 a fost de 62,6 milioane de euro (4,2% din cifra de afaceri).

SDF apreciază că și­a crescut cota de piață europeană a tractoarelor de la 10,7% în 2020 la 11,4% în 2021. Cifra de afaceri a crescut cu 27,6%, ajungând la 356 de milioane de euro, iar SDF a

investit 63 de milioane de euro în cerce­ tare și dezvoltare în 2021.

36.210 TRACTOARE ÎN 2021 Grupul SDF are 8 unităţi de produc­ ţie în Europa şi Asia, 13 sucursale co­ merciale, 155 de importatori, 3.100 de dealeri, o societate mixtă în China și una în Rusia şi cca. 4.200 de angajați.

SDF a produs 36.210 tractoare în 2021, faţă de 26.481 în 2020, în creștere la toate unităţile de producţie: +16% în Treviglio (Italia), +87% în Lauingen (Germania), +103% în Bandirma (Tur­ cia), +21% în Ranipet (India) și +22% în Linshu (China).

Pentru 2022, obiectivul SDF a fost de a ajunge la venituri de 1,8 miliarde de euro, dar realizarea acestor cifre depin­ de foarte mult de situaţia economică globală, prelungirea crizei materiilor prime și de conflictul din Ucraina.

Utilaje agricole 109

AI GRIJĂ DE SOLUL TĂU!

Ce este necesar pentru o anvelopă de tractor agricol? Pe lângă tracțiune, calitatea lucrării, costul pe durata de viață și eficiența combustibilului, acum anvelopele trebuie să răspundă și preocupărilor privind mediul și sustenabilitatea.

F

ermierul și antreprenorul italian Sergio del Gelsomino ține cont de toate aceste cerințe în gestiona­ rea fermei sale de 80 hectare, din pro­ vincia Viterbo, la circa 60 km nord de Roma, Italia.

TRELLEBORG TM1000 PROGRESSIVETRACTION Del Gelsomino a ales anvelopele Trelleborg TM1000 ProgressiveTraction® pentru tractoarele sale, deoarece asi­ gură performanţe înalte şi o flexibilitate maximă pentru nevoile sale multiple. „Am ales TM1000 pentru că ne permi­ te să lucrăm în cadrul unor aplicații cu cuplu mare, asigurând totodată o tracțiune excelentă”, spune fermierul. „Avem 12 tractoare, inclusiv două com­ bine de recoltat şi mai multe utilaje de construcţii. Echipamentul nostru este folosit şi la fermele învecinate, aşa că s­ar putea să lucrăm vreo 800 hectare”, a adăugat Del Gelsomino.

un articol de

CLAUDIA B. FLISI mai multe pe această temă www.trelleborg.com

Wheel Systems, această anvelopă avansată se adresează celor mai pre­ sante cerinţe din sectorul agricol: mări­ rea eficienţei transmiterii puterii la sol și reducerea compactării solului.

COMPACTARE MINIMĂ TM1000 ProgressiveTraction de la Trelleborg creează o amprentă foarte lar­ gă, care asigură o compactare minimă

a solului. Tehnologia permite ca solul să revină la starea sa iniţială. Astfel va absorbi mai bine nutrienţii, se vor în­ corpora mai ușor resturile vegetale după recoltare şi va reține mai multă apă, pentru a asigura producții sporite la culturile viitoare.

Designul cu crampon dublu al anve­ lopei TM1000 ProgressiveTraction, cu o formă unică, asigură performanţe deo­ sebite: „măreşte aderenţa, în compara­ ţie cu anvelopele standard, şi, totodată, reduce consumul de combustibil, rezul­ tând costuri reduse și o compactare minimă a solului”, a punctat fermierul italian.

CREATĂ PENTRU NEVOILE FERMIERILOR TM1000 ProgressiveTraction® de la Trelleborg, cu tehnologia sa premiată, a intrat pe piaţă în 2013. Conform lui Alessio Bucci, Manager Senior pentru Marketingul Produselor la Trelleborg

TM1000 ProgressiveTraction® Productiv prin natura Anvelopa noastră este specială: Trelleborg TM1000 ProgressiveTraction® este o soluţie inovatoare pentru anvelope, care crește productivitatea oferind o flotaţie superioară, mai puţin stres asupra solului și o tracţiune imbatabilă. Pe drum, garantează un consum redus de combustibil și emisii, o manevrabilitate premium și confort, prelungind în același timp durata de viaţă a anvelopei.

trelleborg.com/wheels

Trelleborg, o forta a naturii.

110 Utilaje agricole

4 SOLUŢII KVERNELAND PENTRU VIITORUL SEZON

Producătorul norvegian a ales Italia pentru a­şi prezenta noua gamă de produse cu care se va adresa clienţilor în viitorul sezon, decizie motivată şi de recenta achiziţie a 80% din acţiunile companiei ROC.

G

rupul Kverneland, proprietate a corporaţiei Kubota, a încheiat anul 2021 cu o creştere de 14% şi o cifră de afaceri de 546 milioane de euro. Pentru acest an compania esti­ mează un volum global al vânzărilor de 20 miliarde de euro, din care 5,2 miliar­ de numai în Europa!

AGRICULTURA LA 50°C Într­o Italie parcă mai fierbinte ca oricând, cu temperaturi la sol de pes­ te 50°C, şi într­o zonă (Portomaggiore ­ provincia Ferrara) aflată sub nive­ lul mării, unde agricultura depinde în bună măsură de irigaţii, Kverneland a organizat, pe 21 şi 22 iunie, o întâlnire cu peste 80 de jurnalişti de la cele mai importante instituţii media de pe con­ tinent, printre aceştia având privilegiul să mă număr şi eu, mulţumită Agro­ Concept, reprezentantul exclusiv al mărcii Kverneland în România. Agenda evenimentului a inclus vizite la fabri­ ca Kverneland din Ravenna, unde sunt produse şi asamblate presele de balo­ tat, şi la uzina ROC din Rimini, respectiv o sesiune de demonstraţii în câmp cu noile echipamente şi sisteme ce vor fi disponibile din 2023.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1. ECOMAT ON-LAND ARĂTURA SUPERFICIALĂ PĂSTREAZĂ APA ÎN SOL Şi pentru că întâi de toate Kverneland este recunoscut drept un specialist al pregătirii terenului înainte de semănat, norvegienii au venit în Italia cu un nou tip de plug denumit Ecomat On-land, despre care se spune că este o soluţie eficientă împotriva compactării solului.

Disponibil cu 8 sau 10 trupiţe, acesta a fost proiectat să lucreze la adâncimi de 6 până la 18 cm. În funcţie de condiţiile solului, de viteza de lucru şi de resturile vege­ tale, lăţimea pe fiecare brazdă poate fi reglată de la 30 la 50 cm, pentru a obţi­ ne cele mai bune rezultate la arat.

Potrivit producătorului, cu Ecomat On­land consumul de combustibil este scăzut datorită forţelor de tracţiune mai mici.

• • •

•

Un alt avantaj important este elimi­ narea compactării solului, deoarece presiunea nu este în brazdă, ci în stra­ tul superior al solului, care este imediat arat. De asemenea, se obţine o îmbu­ nătăţire a profilului de sol în condiţii nefavorabile, mai ales pe solurile grele.

2. BUNCĂRUL FRONTAL F-DRILL MAI MULTĂ FLEXIBILITATE Totodată, Kverneland a lansat o nouă generaţie de rezervoare frontale f-drill, care oferă o flexibilitate supli­ mentară fermierilor şi prestatorilor de servicii, întrucât sunt adaptate pen­ tru toate tipurile de sisteme agricole.

Suportă atât seminţe fine, cât şi boabe mai mari, fiind posibilă însămânţarea şi fertilizarea într­o singură trecere, precum şi aplicarea combinată a mai multor tipuri de sămânţă. Materialul din care au fost construite aceste buncăre ­ polietilenă de înaltă densitate ­ prote­ jează rezervorul de coroziune, făcân­ du­l să fie și relativ uşor.

Sunt disponibile două versi­ uni: una compactă, cu o capacitate de 1.600 de litri, respectiv f-drill maxi, de 2.200 litri.

Ecomat On-land reduce riscul de compactare a solului în urma arăturii

1-14 august 2022

Utilaje agricole 111

Noul rezervor f-drill ajutorul unui sistem de senzori.

Aplicarea ţintită şi discontinuă a în­ grăşământului doar în zona boabelor de porumb permite o utilizare mult mai bună a nutrienţilor de către rădăcinile plantei. În plus, scade semnificativ po­ luarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi.

•

Tehnologia Pudama, un sistem ultra-localizat de aplicare a fertilizanţilor Modelul standard este echipat cu o uni­ tate de dozare ELDOS. Doze mai mari de aplicare pot fi atinse prin versiunea duo, deoarece două unităţi ELDOS dis­ tribuie de două ori până la 400 kg/ha de îngrăşământ sau seminţe. Utilajul poate fi controlat cu ajutorul IsoMatch Tellus Pro, IsoMatch Tellus GO+ sau cu orice alt terminal compatibil ISOBUS. 3. TEHNOLOGIA PUDAMA DEPOZIT DE ÎNGRĂŞĂMÂNT SUB FIECARE SĂMÂNŢĂ A fost prezentată şi o nouă metodă de însămânţare de precizie pentru po­ rumb. Dezvoltată în parteneriat cu Uni­ versitatea de Ştiinţe Aplicate din Köln, tehnologia Pudama facilitează plasa­ rea unui depozit de îngrăşământ iniţial exact sub sămânţă, acolo unde este nevoie pentru un start bun în vegetaţie. În demonstrații, Pudama a fost utilizată în combinaţie cu semănătoarea Optima TFprofi SX. Potrivit Kverneland, avantajul noii metode de semănat este o mai bună

•

absorbţie a îngrăşămintelor şi reduce­ rea cantităţii de fertilizant ­ cu până la 25%, fără a scădea potenţialul de producţie!

La o viteză de deplasare de 15 km/h rezultă o frecvenţă de 25 de porţii de îngrăşământ pe secundă.

Sincronizarea aplicării seminţelor şi a materialului fertilizant se obţine cu

• •

4. CULTIVATORUL ENDURO ACUM ŞI ÎN VARIANTA TRACTATĂ Între timp, cultivatorul de mirişte Enduro a devenit disponibil şi în versiu­ nea tractată. Enduro T şi Enduro Pro T, cu lăţimi de lucru de 4 m, 4,5 m şi 5 m, pot opera la viteze de până la 40 km/h şi sunt ideale pentru fermele de dimensiuni medii, întrucât nu au ne­ voie de un necesar de putere ridicat.

Cu cele trei rânduri de organe active, acestea prelucrează, nivelează şi con­ solidează solul într­o singură trecere.

Adâncimea maximă de lucru este de 35 cm în cazul Enduro Pro T, respectiv 30 cm la Enduro T. Ambele modele pot fi echipate cu două tipuri de gheare, pentru o afânare profundă sau pentru activităţile pe terenuri dificile sau cu pietre.

În timpul prezentării, s-au folosit seminţe de sfeclă în loc de îngrăşământ pentru a vedea mai uşor cum funcţionează sistemul

112 Utilaje agricole

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

John Deere recoltează mai mult de jumătate din cerealele lumii!

A

pariţia combinelor de recoltat autopropulsate a schimbat fun­ damental agricultura mondială, iar grupul american sărbătoreşte anul acesta 75 de ani de la lansarea mode­ lului 55, prima combină de recoltat autopropulsată, care este considerată precursorul combinelor de astăzi.

Povestea de succes a combinelor

John Deere, de la modelul 55 la seriile S, T şi X, este una a inovației tehnice, iar astăzi combinele John Deere recol­ tează mai mult de jumătate din cerea­ lele din lume!

Din 1947, odată cu Modelul 55, John Deere s­a concentrat în primul rând asupra mașinilor autonivelante, aşa cum este combina 55H pentru zonele

colinare, care au reușit să obțină cele mai bune rezultate de treierat, chiar și pe terenuri înclinate şi în condiţii dificile.

Sistemele de direcție au intrat din ce în ce mai mult în centrul atenției şi, încă din 1999, John Deere a introdus sistemul ce a permis ghidarea paralelă a utila­ jului cu ajutorul afișajului Greenstar 1.

Trei ani mai târziu este lansat sistemul AutoTracTM și prima generație a recep­ torului StarFireTM care au oferit opera­ torilor de combine ghidarea automată.

Odată cu introducerea modemului Modular Telematics Gateway (MTG), în 2002, John Deere a deschis calea către recoltarea de precizie.

Această dezvoltare rapidă a dus la modelele actuale din seriile T, S și X, care permit fermierilor și antreprenori­ lor să utilizeze, în timp real, date privind performanța și poziționarea mașinii pentru monitorizarea și analiza recol­ tei, de la distanță.

Creștere cu 50% a producţiei de tractoare Mahindra

D

ivizia de agricultură (Farm Equipment Sector ­ FES) a Mahindra & Mahindra Ltd. a ra­ portat vânzări interne de 34.153 de uni­ tăți în luna mai 2022, față de 22.843 de unități în mai 2021, în creştere cu 50%.

Vânzările totale de tractoare (intern + export) au fost de 35.722 de unități, fa­ ță de 24.184 de unități în aceeași peri­ oadă a anului trecut.

Vânzările de tractoare pe piața in­ ternă în luna mai 2022 au crescut şi cu 51% faţă de luna aprilie 2022. La ex­ port, Mahindra a înregistrat o creștere cu 17% a vânzărilor în luna mai față de aceeaşi lună a anului trecut.

NOI TRACTOARE SUB MARCA YUVO TECH+ Mahindra a lansat șase noi mode­ le de tractoare sub sigla Yuvo Tech+.

Proiectate și dezvoltate la Mahindra's Research Valley (MRV) din Chennai (India), noile tractoare au motoare m­ZIP cu 3 cilindri și ELS cu 4 cilindri şi

1-14 august 2022

putere între 37 și 50 CP (27,6 ­ 36,7 kW).

Caracteristicile­cheie includ: trac­ țiune integrală, ambreiaj dublu, valve auxiliare și priză de putere cu două vi­ teze. Tractoarele Yuvo Tech+ au trans­ misie cu 12 viteze înainte şi 3 înapoi şi o opțiune cu 3 viteze (H­M­L), ceea ce asigură performanțe optime pe tipu­ ri de sol și aplicații variate. Sistemul

SLIPTO facilitează operațiile pentru di­ verse implemente precum presele de balotat.

Gama de tractoare Mahindra Yuvo Tech+ se bazează pe un cuplu de re­ zervă ridicat iar motoarele eficiente asigură economii importante de com­ bustibil. Mahindra Tractor oferă un program de garanție de 6 ani.

Utilaje agricole 113

pagină realizată de KRAMP | mai multe pe această temă www.kramp.com

Cu Aplicația KRAMP salvați timp prețios Fie că sunteți la fermă, departe pe câmp, la depozit sau călătorind din loc în loc, este esențial să aveți cu dvs. un sistem de identificare și de comandă care funcționează.

Folosiți Kramp App și salvați timp pentru lucruri care contează!

A

plicația KRAMP a fost dezvoltată special pentru eficientizarea muncii. Căutați, identificați și co­ mandați produse de oriunde v­ați afla 24h/7 zile. E atât de simplu!

ACUM, CU AJUTORUL APLICAȚIEI KRAMP: Scanați eticheta de expediere de pe colet și puteți vizualiza ce se află în interiorul acestuia fără să îl deschideți.

Recepția și identificarea produselor se face rapid și eficient.

Scanați codurile de bare pentru a comanda cu ușurință. Pur și simplu scanați eticheta produsului și îl adăugați în coșul de cumpărături fără să fie ne­ voie să tastați nimic altceva.

Recunoașteți produsul după imagine. Identificarea produsului se face după fotografia acestuia. Veți primi re­ comandări și pentru produse asociate și veți putea oferi feeedback.

Verificați disponibilitatea și prețul

• • • •

instantaneu și veți putea gestiona comenzile și setările direct din aplicație. Toate informațiile sunt oferite în timp real.

Coș de cumpărături lansat din aplicație. Comandați orice, de oriunde, di­ rect de pe telefonul dvs. mobil.

Descărcați și folosiți aplicația Kramp chiar acum! Accesați Google Play sau App Store pentru descărcarea aplicației. Asigurați­vă că actualizați versiunile astfel încât să nu ratați ulti­ mele îmbunătățiri ce vă oferă și mai multe beneficii.

Avem peste 10.000 de descărcări reușite și utilizatori mulțumiți.

Conectați-vă!

Sunteți Dealer Kramp? Folosiți nu­ mele de utilizator sau adresa de e­mail pentru log in.

Nu aveți cont Kramp? Puteți conti­ nua ca invitat.

It’s that easy!

• •

• •

100 95 75

•

25 5 0

001

10

59

95

57

75

52

25

5

5

0

0

114 Utilaje agricole

Munax deschide un nou punct de lucru la Ploiești De la stg. la dr.: Lajos Csaba, Agata Dașcău, Cătălin Muntean

Înființată în 2003, firma Munax, parte a grupului Axial, comercializează utilaje, piese de schimb și asigură service multi-brand.

Compania își continuă procesul de dezvoltare inaugurând un nou sediu regional la Ploiești.

R

eprezentantă a grupului Axial în România, având 14 puncte de lu­ cru, compania Munax reprezintă un reper al pieței de comercializare a utilajelor agricole, a pieselor de schimb și a unui service de calitate, fiind una dintre cele mai stabile și lon­ gevive firme din acest domeniu. Dintre brandurile aflate în portofoliu amintim Landini, Krone, Kramer, Bergmann, Berthoud, Dondi, Bicchi, Oros, Nardi și Maschio Gaspardo.

Având peste 100 de angajați, cei de la Munax oferă o gamă completă de produse și servicii dedicate: de la achiziția de utilaje agricole, la piese de schimb, lubrifianți, anvelope, soluții conexe și service pentru reparații de utilaje agricole.

PLOIEȘTI, O ALEGERE STRATEGICĂ Cel mai nou punct de lucru din re­ țeaua Munax a fost inaugurat pe 15 iulie la Ploiești, pe Bulevardul București, nu­ mărul 88, și face parte din strategia de extindere și perfecționare a companiei, începută în 2019. „Primii doi ani ne­am

1-14 august 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

concentrat pe eficientizarea activității interne și a fluxurilor operaționale, iar acum am început să ne extindem. Am pornit cu 12 puncte de lucru și, în pre­ zent, am ajuns la 14. Am modernizat și relocat o parte din punctele vechi de lucru, precum cele de la Brăila, Brașov și Oradea și am deschis altele noi: la Constanța ­ în martie, cel de aici, de la Ploiești, iar pe 22 august mai des­ chidem încă unul în zona Moldovei, la Albița”, ne­a explicat Agata Dașcău, di­ rector general Munax.

TIMPI DE LIVRARE MAI SCURȚI Cu o suprafață de 2000 mp și dotat cu două mașini dedicate livrărilor de piese, sediul de la Ploiești este situat la ieșirea din oraș spre Capitală, fiind poziționat în mod strategic pentru a

oferi o mobilitate cât mai bună, după cum susține Lajos Csaba, directorul de vânzări piese pe zona de sud a țării: „Pentru o mai bună acoperire geogra­ fică și pentru că ne aflăm într­o zonă agricolă importantă, am decis ca ală­ turi de sediile de la Slobozia, Alexandria și Brașov, să avem un punct de lucru și la Ploiești. Am ales exact această loca­ ție pentru că oferă acces facil și rapid către cele mai importante drumuri na­ ționale, astfel încât timpii de livrare să fie cât mai scurți”.

PUNCTUL FORTE: LOGISTICA Cel mai important aspect în dome­ niul pieselor de schimb este rețeaua logistică a furnizorului, componentă care, de multe ori, face diferența. „În prezent, noi avem stocuri atât la uti­ laje, cât și la piese, pentru că strategia noastră logistică este de a gândi stocu­ rile chiar și cu un an înainte. Zilnic pri­ mim un camion de 7,5 tone cu piese de la Axial și la fiecare 24 de ore comple­ tăm stocurile din sedii. Avem 15 mașini cu capacitate de 3,5 tone care asigură

Utilaje agricole 115 fluxul operațional între punctele de lu­ cru, dar și livrările voluminoase către clienți. În plus, avem o flotă de peste 100 de mașini mici dedicate livrărilor de piese și intervențiilor de pe teren, iar în departamentul de piese de schimb lucrează 64 de angajați. Practic, clien­ tul comandă și în câteva ore piesa sau utilajul este la el în exploatație”, a com­ pletat Agata Dașcău.

CALITATEA PERSONALULUI, O PRIORITATE Resursa umană este un alt element important în care cei de la Munax au decis să investească în ultimii ani, fiind, după cum susține Agata Dașcău, atuul companiei pe care o conduce: „punem mare accent pe implicare și pe comu­ nicare, de aceea încurajăm oamenii să fie cât mai activi în echipele din care fac parte și să împărtășească expe­ riențele lor cu colegii din celelalte de­ partamente, fie că vorbim de vânzări, de logistică sau de service”.

MANAGER DE SEDIU CU EXPERIENȚĂ ÎN SERVICE De altfel, activitatea noului punct de lucru de la Ploiești este coordonată de Cătălin Muntean, care a lucrat timp de 10 ani în service și care a decis să revalorizeze această experiență și în comercial. „De 10 ani lucrez în agri­ business pe partea de service, eu fiind absolvent al Politehnicii București, specializarea mașini și utilaje agricole.

E o nouă provocare pentru mine să co­ ordonez acest sediu de la Ploiești și cred că experiența mea anterioară mă ajută să înțeleg mult mai bine nevoile clienților, pentru că știu ce presupune repararea unui utilaj și care e impor­ tanța pieselor de calitate. Sunt pregătit și îmi doresc ca 90%

din timpul meu de lucru să fie pe teren, iar obiectivul meu este să fiu mai mult decât un furnizor de piese de schimb, să fiu un consilier al fermierilor”, ne­a declarat Cătălin Muntean.

TRAININGURI ÎN FABRICA KRONE În ceea ce privește piața de service, conform lui Lajos Csaba, pregătirea și calificarea personalului sunt esențiale, motiv pentru care fiecare dintre mem­ brii echipei de service urmează perio­ dic cursuri de perfecționare chiar în fabricile unde sunt produse utilajele comercializate. „Presele de balotat de la Krone sunt exemplul cel mai perti­ nent. Oferim cel mai bun service de pe piață pentru aceste utilaje, lucru care se datorează faptului că angajații noștri își fac școlarizarea chiar în fabri­ ca unde sunt produse presele. Anual, personalul de la service merge două săptămâni în Germania, la Spelle, pen­ tru cursuri și traininguri specializate oferite de cei de la Krone. Pentru noi este foarte important ca oamenii de service să fie la zi cu toate noutățile. La fel procedăm pentru toți producătorii din portofoliu”, ne­a explicat Lajos Csaba.

MEREU ÎN EVOLUȚIE Alături de extinderea operațio­ nală, în 2022 cei de la Munax și­au mărit și portofoliul de produse, in­ tegrând în catalog noile șenile de la Camso, divizie a Michelin, dedicate tractoarelor de peste 300 CP. O noutate pentru acest an este in­ troducerea noilor utilaje Arcusin ForStack, utilaje moderne de co­ lectare a baloților.

Totodată, au fost extinse parte­ neriatele cu BKT și Industriehof, iar planurile de viitor sunt chiar mai ample: „la anul vom moderniza punctul de lucru de la Iernut și vom inaugura încă două sedii. Apoi ur­ mărim cu mare atenție ceea ce se întâmplă pe partea de agricultură de precizie, drone și sisteme auto­ nome. Cu siguranță vom ajunge să comercializăm și să oferim suport și pentru astfel de produse”, este convins Lajos Csaba.

116 Utilaje agricole

TECHFARM AGRO ȘTIE CE VOR FERMIERII

Apropierea de fermieri şi înţelegerea nevoilor clienților, parteneriatele solide cu furnizorii şi, desigur, produsele de calitate stau la baza reușitei în agribussines. Iar TechFarm Agro confirmă această reţetă a succesului.

C

u sediul central la București și punct de lucru în Roman (Secu­ ienii Noi), TechFarm Agro este o companie relativ tânără, administrată de către Puiu Ştefan Andronache şi Andrei Taradaciuc, ambii cu experien­ ţă şi buni cunoscători ai pieţei de utila­ je agricole. Cei doi administratori şi­au "construit" un portofoliu de maşini şi echipamente agricole dedicat fermie­ rilor din zona Moldovei. Cele mai inte­ resante branduri reprezentate de că­ tre TechFarm sunt: Pasto, Ovlac, Falc, Toselli, Eurospand şi Pioggia Carnevali.

SOLUŢII COMPLETE PENTRU IRIGAŢII Sezonul agricol 2022 s­a dovedit a fi unul dificil din punct de vedere pedo­ climatic, mai ales în Moldova. În aces­ te condiţii, TechFarm Agro propune soluţii viabile. "De la Tulcea şi până în Botoşani ne­am axat pe relaţia foar­ te bună cu clienţii. Încercăm să găsim rezolvări pentru problemele pe care fer­ mierii le întâmpină, mai ales în această perioadă dificilă. Anii sunt din ce în ce

1-14 august 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mai secetoşi şi este tot mai greu să faci agicultură performantă în condiţiile climatice actuale. Nu ai cum să obţii producţii mari fără apă şi irigaţii", ne­a declarat Andrei Taradaciuc.

Compania dispune de o echipă teh­ nică cu care poate să implementeze un sistem de irigat complet, începând de la conducte şi branşament. "Lu­ crăm cu producătorul italian Pioggia Carnevali şi furnizăm motopompe, tamburi şi pivoţi, venim cu o soluţie completă către fermieri", a adăugat di­ rectorul de vânzări al TechFarm Agro.

PRIORITATEA FERMIERILOR: CONSERVAREA APEI ÎN SOL În ultimii ani se observă tendinţa fermierilor spre aplicarea lucrărilor

minime ale solului. "În anii 2015­2016 nu se concepea agricultura fără arătură, iar acum toată lumea caută strategii pentru conservarea apei în sol, să re­ ducă la minimum lucrările solului, chiar no­till", a remarcat Andrei Taradaciuc.

TechFarm Agro furnizează utilaje care urmează aceste tendinţe ale agri­ culturii moderne. Spre exemplu, plugu­ rile MINI de la Ovlac, robuste şi în acelaşi timp uşoare, fac o arătură superficială şi au un necesar mic de putere.

UN NOU PUNCT DE LUCRU Planurile de viitor ale TechFarm Agro includ deschiderea unui punct de lucru în judeţul Vaslui şi extinderea echipei. "Vom avea o divizie dedicată pentru piese de schimb şi un departament pen­ tru irigaţii, cu oameni care se vor ocupa exclusiv de aceste domenii.

Am investit mult în consolidarea parteneriatelor, atât cu furnizorii, cât şi cu fermierii", ne­a declarat Andrei Taradaciuc.

Utilaje agricole 117

Fermierul este antreprenor, inginer, contabil şi mecanizator. În condiţiile de azi, fermierii caută soluţii eficiente, încearcă să producă hrană cu costuri minime, fără să arunce banii pe fereastră, iar acest lucru nu este posibil fără utilaje performante, dedicate şi specializate ANDREI TARADACIUC

Director vânzări TechFarm Agro

În categoria echipamentelor inova­ toare se înscriu şi maşinile Pasto, atât scarificatoarele, cât şi "decompactoa­ rele", care sunt adevărate "aeratoare" de sol. De asemenea, plugul rotativ Falc realizează o prelucrare eficientă a solului chiar şi în condiţii de umiditate excesivă sau de secetă prelungită.

DISTRIBUŢIE ŞI DOZARE PRECISĂ În urma scumpirii excesive a inputu­ rilor, tot mai mulţi fermieri caută maşini şi echipamente inteligente. Maşinile pentru distribuţia îngrăşămintelor (MA­urile) produse de Eurospand sunt dotate cu cântar, dozează foarte bine îngrăşământul, fără suprapuneri şi au un control precis al dozei distribuite.

"Maşinile Eurospand pot face aplicarea cu rată variabilă a îngrăşămintelor gra­ nulate, au un raport preţ/calitate imba­ tabil şi sunt foarte apreciate de către fermieri.

Pentru protecţia plantelor am intro­ dus în portofoliu maşinile de erbicidat

Toselli, echipamente performante, cu aplicare precisă, având lănci din inox şi multe alte opţiuni. În plus, producătorul oferă cinci ani de garanţie", ne­a asigu­ rat Andrei Taradaciuc.

SERVICE ŞI VÂNZĂRI DE PIESE Datorită entuziasmului tineresc sau poate intuiţiei anteprenoriale, TechFarm Agro a investit anul trecut circa 800.000 de euro în stocul de piese de schimb şi a făcut un număr mare de precomenzi la finalul anului trecut. "Am dorit să avem stoc de piese de schimb pentru toate brandurile pe care le comercializăm.

Această previziune, care s­a adeverit a fi cel mai bun lucru de la începutul afa­ cerii noastre, pentru că am avut stoc pentru aproape orice utilaj, ne ajută

DEMONSTRAŢII ÎN CÂMP TechFarm Agro îşi propune să organizeze demonstraţii practice în fermele unor clienţi sau potenţiali cumpărători. "Vom invita un număr redus de fermieri, maxim 30 la fie­ care eveniment. Ducem 3­4 utilaje, le punem la treabă şi apoi vedem rezultatele și care sunt concluziile celor prezenţi", a explicat Andrei Taradaciuc.

acum să avem termenele de livrare de circa o lună. Dacă eşti prompt în ceea ce faci, ai numai de câştigat", este convins reprezentantul TechFarm Agro.

SERVICII FINANCIARE DEDICATE Pentru a facilita achiziţiile, TecFarm Agro lucrează preponderent cu trei par­ teneri (BNP Paribas, BCR şi Raiffeisen Bank) şi oferă condiţii de finanţare avantajoase şi pachete personalizate cu un termen de răspuns în analiza do­ sarelor foarte rapid. "Degeaba ai utila­ jul în stoc dacă fermierul nu poate intra rapid în posesia lui; e ca şi cum nu l­ai avea", consideră specialistul.

PARTENERIATE STABILE ”De Marius Mitra, reprezentantul în România al brandurilor Pasto, Ovlac, Falc, Toselli, Eurospand şi Pioggia Carnevali, ne leagă o lungă prietenie şi îi apreciem profesionalismul şi dedica­ rea pentru sprijinirea nevoilor clientu­ lui. Mizăm pe un parteneriat stabil şi ne dorim branduri stabile şi produse de ca­ litate. Apreciem în special afacerile de familie şi care sunt apropiate efectiv de fermieri. Prietenul la nevoie se cunoaş­ te şi este bine să lucrezi cu cineva pe care să poţi să îl suni oricând, și pentru bune, şi pentru mai puțin bune...", a în­ cheiat Andrei Taradaciuc.

118 Utilaje agricole

O nouă serie de tractoare: Valtra Q

Gama de tractoare din cea de-a 5-a generație Valtra este acum completată cu o serie nouă, care își găsește locul între binecunoscutele T și S. Tractorul Valtra Q gândește ca un profesionist, lucrează ca o fiară dezlănțuită!

S

eria Q, gândită, proiectată și pro­ dusă în Finlanda, este tractorul ideal pentru fermele mari și an­ treprenorii care caută performanță și tehnologie inteligentă, în gama 230­305 CP. Combinând elemente de design de vârf în industrie, compo­ nente și finisaje de înaltă calitate și asistența post­vânzare remarcabilă, seria Q are puterea, inteligența și un grad ridicat de adaptabilitate pentru a maximiza productivitatea, reducând în același timp costurile.

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

să manipuleze orice utilaj cu ușurință și eficiență, datorită motorului fiabil de 7,4 litri AGCO Power și transmisiei AGCO CVT, lider în industrie.

Confortul operatorului este remar­ cabil atât datorită cabinei mari și con­ fortabile, care asigură o vizibilitate ex­ celentă, cât și suspensiilor și interfeței SmartTouch ­ sistemul multi­premiat al finlandezilor.

Soluțiile de agricultură de precizie ușor de utilizat, robustețea și service­ul excelent asigurat le permit clienților

CONSTRUIT PENTRU PROFESIONIȘTI Un tractor din seria Q este inteligent, ușor de utilizat, construit pentru pro­ fesioniști și care le permite clienților să îndeplinească orice sarcină, fie din domeniul agricol, fie din oricare altul, și

TABEL: MODELELE SERIEI VALTRA Q MODELE

STANDARD

BOOST

Specificații

CP

Nm

CP

kW

Nm

Q225 Q245 Q265 Q285 Q305

230 245 265 285 305

1000 1100 1200 1280 1280

250 265 290 305 305

184 195 213 224 224

1100 1200 1280 1280 1280

1-14 august 2022

unui Valtra Q să își maximizeze perfor­ manța și să asigure eficiența consu­ mului de combustibil, de materii prime și a timpilor de lucru .

CONSULTANȚĂ TEHNICĂ ȘI DIAGNOZĂ DE LA DISTANȚĂ Dealerii seriei Q ­ în România, MEWI fiind reprezentanța ­ își vor oferi cunoștințele de specialitate în tot ceea ce înseamnă vânzări și servi­ cii post­vânzare (piese de schimb, post­garanție etc.). În plus, dealerii certificați pentru seria Q asigură o flotă 100% conectată pentru o durată maximă de funcționare, utilizând cele mai moderne instrumente de diagnoză la distanță. La livrare, va fi acordată o atenție deosebită punerii în funcțiune, asigurând configurarea pentru utilajele atașate cu care va lucra clientul și a tu­ turor funcțiilor dedicate agriculturii de precizie, încă din prima zi.

TEHNOLOGIE DE ULTIMĂ ORĂ A TRANSMISIEI Motorul de 7,4 litri are cea mai mare cilindree de pe piață pentru această dimensiune a tractorului, asigurând

Utilaje agricole 119

PRIMELE LIVRĂRI Producția seriei Q va începe în toamna lui 2022, primele trac­ toare fiind livrate clienților în­ cepând cu luna octombrie. Mai multe informații despre seria Q vor fi făcute cunoscute la eve­ nimentul virtual de lansare pu­ blică din 2 septembrie. Vizitați www.valtra.com/releasethebeast și înscrieți­vă! fiabilitate și eficiență a consumu­ lui de combustibil. Puterea maximă este disponibilă la turații foarte mici ale motorului, de 1850 rpm, iar cuplul maxim rămâne constant în intervalul de la 1000 la 1500 rpm. Viteza maxi­ mă de conducere este atinsă la doar 1500 rpm.

Transmisia este ușor de operat, gestionarea electronică a transmisiei la seria Q selectând automat cele mai mici turații posibile ale motorului pen­ tru a menține cel mai mic consum de

combustibil, distribuind puterea în mod corespunzător sistemului hidraulic, pri­ zei de putere sau transmisiei. Operato­ rul își reglează pur și simplu setările în funcție de ceea ce i se potrivește lui sau lucrării pe care o execută.

UTILAJ COMPACT ȘI EXTREM DE STABIL Valtra Q este un tractor nici prea ușor, nici prea greu, având o greutate de 9,2 tone și protejează solul de com­ pactare. Greutatea maximă brută este de 16 tone, ceea ce asigură o sarcină utilă mare.

Seria Q este compactă, are o înălți­ me totală mică și un ampatament mare.

Prin urmare, centrul de greutate este scăzut, ceea ce face dintr­un Q un trac­ tor extrem de stabil. Suspensia Aires, secondată de ampatamentul mare, contribuie la creșterea forței de tracți­ une a tractorului și reduce decalajele de putere. Aderența la sol este cres­ cută deoarece suspensia pneumatică are un timp de reacție mai rapid în comparație cu suspensia hidraulică,

dotarea standard din industrie.

La deplasarea pe drumuri publice, puterea este transmisă aproape pur mecanic, ceea ce înseamnă o accele­ rare rapidă și lină. Atât cabina, cât și puntea față au suspensie pneumatică și sunt perfect sincronizate pentru a asigura confort constant în orice me­ diu și la orice temperatură.

DE LA UN PROFESIONIST LA ALTUL Operatorii tractorului din seria Q vor aprecia confortul pe tot parcursul zilei: de la suspensia sa pneumatică, cotiera SmartTouch ușor de utilizat, ergono­ mia atent proiectată, cea mai bună vi­ zibilitate de pe piață, până la cele mai ușor de utilizat funcții specifice agri­ culturii inteligente de pe piață.

Totul la seria Q este astfel conce­ put încât să contribuie la reducerea consumului de energie, maximizarea productivității, optimizarea eficienței consumului de combustibil și la sus­ ținerea clienților în îndeplinirea cerin­ țelor autorităților privind diverse regle­ mentări.

120 Utilaje agricole

1-14 august 2022

Utilaje agricole 121

122 Nutriţie

Cum pregătim vacile gestante pentru lactația următoare?

Mulți crescători nu conştientizeză faptul că vacile în gestație avansată (repaus mamar) trebuie hrănite diferit faţă de cele în lactație. Faza de gestație avansată este cu 60 de zile înainte de fătare. un articol de

LAVINIA ŞTEF

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

limentaţia vacilor în gestaţie avansată trebuie să satisfacă atât cerinţele pentru întreţine­ rea funcţiilor vitale, cât şi cele pentru dezvoltarea fătului şi pentru depunerile de substanţe nutritive de rezervă.

Pentru dezvoltarea fătului şi acumu­ larea substanţelor nutritive de rezervă, în perioada de la înţărcare şi până cu 21 zile înainte de parturiţie, necesarul se calculează ca pentru o producţie de 7 litri lapte, iar în perioada următoare până la fătare, corespunzător unei pro­ ducţii de 9 litri lapte.

VACILE CU PRODUCŢII MARI În orice fermă sunt și vaci care dau producții mari de lapte, la noi în țară aceasta însemnând vacile care dau

1-14 august 2022

peste 25­30 l lapte pe zi. Acestea tre­ buie să beneficieze de o atenție sporită în perioada de gestație avansată.

La aceste vaci de o importanţă deo­ sebită este pregătirea foarte bună pen­ tru fătare şi asigurarea unei perioade de repaus mamar mai lungă, respec­ tiv 75­90 de zile. Înţărcarea lor este dificilă fiind necesar ca, pe lângă redu­ cerea numărului de mulsori să se reali­ zeze modificarea structurii raţiei, prin reducerea sau chiar excluderea con­ centratelor şi înlocuirea unei părţi din fibroase cu furaje grosiere.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNŢĂRCARE După înţărcare trebuie să se revină treptat la o hrănire abundentă şi com­ pletă, utilizându­se furaje cu digestibi­ litate ridicată şi concentrate cu efect laxativ (tărâţe de grâu, făină de ovăz), reprezentând 25­30% din structura raţiei. În acest fel are loc obişnuirea microsimbionţilor la raţiile de după parturiţie, bazate pe cantităţi mari de concentrate, care permit reducerea

pierderilor prea mari în greutate şi sus­ ţinerea unor producţii mari de lapte.

FURAJE ÎN SEZONUL ESTIVAL Fiind în sezonul de vară, vacile în gestaţie avansată trebuie să consume furaje verzi în cantităţi de 40­60 Kg/zi, care pot asigura 75­80% în structura raţiei, diferenţa fiind reprezentată de amestecurile de concentrate. În cazul leguminoaselor, masa verde se constituie și ca sursă de proteine şi trebuie consumată pălită și adminis­ trată la iesle.

Nutreţurile concentrate, date sub formă de amestecuri de concentrate, pot fi alcătuite din: porumb şi orz 55­ 60%; tărâţe de grâu; şroturi de floarea Scanează-mă!

Deşi suntem obişnuiţi ca în iulie-august să vedem vacile pe păşune, din cauză că este o perioadă secetoasă, pajiştile nu pot asigura animalelor suficientă masă vegetală.

Ce facem în această situaţie?

123 TABEL: AMESTEC DE CONCENTRATE Specificare

Porumb Tărâţe de grâu Sare Cretă furajeră Fosfat monosodic Premix Total

%

SU (kg)

UFL

PDIN (g)

PDIE (g)

65,5 30 1 1,5 1 1 100

56,8 25,8 ­ ­ ­ ­ 82,6

71,9 23,1 ­ ­ ­ ­ 95,0

4620 2940 ­ ­ ­ ­ 7560

6798 19,8 2460 39,0 ­ ­ ­ 585 ­ ­ ­ ­ 9258 643,8

Ca (g)

P (g)

198 330 ­ ­ 224 ­ 752

soarelui, mazăre 35­40%. Partea minerală (cretă furajeră, sursă de fosfor, sare) şi premixul vitamino­mineral se administrează în cantităţi medii de 1,5­2,5 kg sau 0,3­0,5 kg/100 kcorp, condiţionat de producţia de lapte planificată în lactaţia următoare.

EVITAŢI ŞROTUL DE SOIA! Am evitat folosirea șrotului de soia, acesta fiind o ma­ terie primă scumpă, mai greu de procurat (vine din import) şi pe care o direcționăm cu precădere în hrana monogas­ tricelor. De asemenea, șrotul de soia are o degradabilitate ridicată la nivelul rumenului, aminoacizii rezultaţi din de­ gradarea proteinei fiind folosiți de către microsimbionții ruminali şi transformati în proteină cu o valoare biologică mai redusă.

Alte materii prime care pot fi folosite ca și sursă de pro­ teine în amestecurile de concentrate sunt: șrotul de floa­ rea soarelui, mazărea, tărâțele de grâu, șrotul de rapiță.

RAŢIE PENTRU VACILE GESTANTE TABEL: RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 600 KG ÎN REPAUS MAMAR (VARA) SU (kg)

PDIN (g)

PDIE (g)

Ca (g)

P (g)

Necesar - 11-15 6,6 530 Golomăţ masă verde 35 9,0 5,6 525 Amestec de 1,5 1,2 1,42 114 concentrate Sare bulgări ­ ­ ­ ­ Cretă 0,06 ­ ­ ­ furajeră Fosfat ­ ­ ­ ­ monosodic Total 10,2 7,02 539

530

52

32 11,5-15,5

595

21

17,5

10,6

138

9,6

11,3

­

­

­

­

­

­

23,4

­

­

­

­

4,5

Specificare

kg

UFL

733 54,0 33,3

UIDL

­ 10,6

Ponderea furajelor verzi ajunge la cca. 80%, dife­ rența până la 100% fiind reprezentată de amestecul de concentrate. În acest caz, amestecul de concentrate este format din materii prime care se găsesc în ferme în mod normal, respectiv porumb și tărâțe de grâu.

Acest lucru permite fermierilor să obțină costuri mai reduse cu furajele.

Această rație poate fi administrată vacilor în repaus mamar cu 2­3 luni înainte de fătare. Ea permite anima­ lului să își facă rezerve pentru lactația următoare și să își exteriorizeze potențialul productiv.

124 Ferma de lapte

Fiți pregătiți de muls cu produsele DeLaval!

DeLaval nu formulează și nu produce detergenți pentru igiena mulsului doar spre a oferi chimicale. O face deoarece calitatea laptelui este totul. Iar de marfa livrată procesatorului depinde rentabilitatea economică a fermierului. contact

COSMIN BATIS

Tel. +40 744 341 112 E­mail : cosmin.batisEXT@delaval.com mai multe pe această temă www.delavalcorporate.com

T

imp de 135 de ani am fost în frun­ tea industriei de echipamente și soluții de muls, proiectând, fa­ bricând, instalând și operând sisteme moderne de muls. De aceea, concepem și producem, de asemenea, produse precum garnituri, uleiuri și detergenți despre care știm că vor funcționa per­ fect cu sistemele noastre, pentru a oferi rezultatele pe care le așteptați de la noi și pe care le pretindem de la siste­ mele noastre. Drept urmare, producem detergenți a căror utilizare garantează furnizarea unui lapte de cea mai bună calitate. Aceasta înseamnă că, mai mult decât igiena, cu DeLaval știți că sistemul dumneavoastră de muls este pregătit pentru un lapte de calitate.

DETERGENȚI SPECIALI PENTRU SISTEMELE DELAVAL Majoritatea detergenților pentru in­ stalațiile de muls par să facă o treabă destul de bună. Cu toate acestea, ar pu­ tea dura un timp până când acumularea de bacterii sau biofilmele se fac vizibile.

EFICIENT, DAR DELICAT Detergenții concurenței pare că își fac treaba, dar din moment ce nu am fost implicați în formula­ rea lor, nu putem fi siguri că sunt destul de eficienți sau că sunt su­ ficient de ”blânzi” pentru a nu dete­ riora instalațiile DeLaval. Pentru că vorbim aici de detalii de finețe.

1-14 august 2022

Ferma de lapte 125 Dar detergenții DeLaval sunt special concepuți pentru a curăța instalațiile de muls DeLaval, susținând activitatea tehnicienilor care întrețin și pun la punct performanța echipamentelor.

O PROBLEMĂ CARE SE SIMTE ÎN BUZUNAR! Dacă o instalație nu a fost curățată corespunzător, probabil că fermierii nu vor putea vedea acest lucru, deoarece resturile de minerale, grăsimi și pro­ teine se acumulează în locuri greu de observat. Consecința va fi creșterea numărului de bacterii în laptele colectat de către procesator. Deoarece aceștia efectuează analize regulate ale laptelui, s­ar putea să fie primii care află că aveți o problemă. Fermierii sunt conști­ enți de faptul că un nivel mai ridicat de bacterii în lapte le aduce prețuri mai mici pentru marfa lor. Cu marjele din ce în ce mai restrânse din zilele noastre, un preț mai mic pentru laptele livrat poate șterge orice profit.

CAUZE DIFICIL DE IDENTIFICAT Cu toate acestea, nu este ușor să afli ce este în neregulă. Ar putea fi vor­ ba de probleme cu sănătatea ugerului, de garnituri învechite, tancuri de răcire ineficiente sau… o instalație care nu este curățată suficient de bine. Dar la DeLaval, noi ne cunoaștem foarte bine echipamentul (din interior) și ne cu­ noaștem detergenții 100%. Acest lu­ cru înseamnă că nu trebuie să facem compromisuri. De aceea garantăm o

curățare bună și eficientă fără a dete­ riora vreo piesă a instalației. De exem­ plu, efectuăm teste de compatibili­ tate pentru a ne asigura că nu există substanțe chimice care să afecteze piesele din cauciuc, cum ar fi garnitu­ rile, manșoanele sau tuburile. Și apoi le testăm la maxim.

CONSISTENT, DE LA INGREDIENTE ȘI PÂNĂ LA PRODUSUL FINAL Toți detergenții sunt produși de DeLaval de la zero, cu control deplin asupra tuturor ingredientelor. Nu nu­ mai că știm exact ce conțin produsele

noastre, dar datorită controlului meti­ culos al calității, produsele finale sunt extrem de consistente, an de an. Veri­ ficăm toate materiile prime atunci când ajung la fabrică, le analizăm și ne asi­ gurăm că îndeplinesc cerințele noastre de calitate. Iar apoi, după amestecare, analizăm formula pentru a ne asigura că aceasta îndeplinește specificațiile noastre.

CONDIȚII PENTRU O CURĂȚARE PERFECTĂ Curățarea echipamentelor se reali­ zează în patru faze: temperatura apei, timpul de curățare, acțiunea mecanică și acțiunea chimică (care este asigurată de detergent). O curățare eficientă se obține numai prin găsirea unui echilibru corect între acești patru parametri: Volumul de apă contribuie la acțiunea mecanică, dar aveți nevoie și de aer în conducte.

Dacă aveți prea multă apă, nu veți ob­ ține nici o acțiune mecanică, iar dacă aveți prea puțină, aceasta nu va ajunge pe toate suprafețele.

Este nevoie de un know­how con­ siderabil pentru a obține un echilibru corect. Poate că un vânzător de deter­ gent nu va înțelege toate acestea, dar tehnicienii noștri cunosc instalațiile de muls pe dinafară. Ei știu unde să caute reziduurile. Și ce trebuie să facă în pri­ vința lor.

DeLaval vă ajută să asigurați un echilibru optim al tuturor factorilor pri­ vind curățarea, cu setări și doze corec­ te, pentru a vă ajuta să vă asigurați că sunteți pregătiți pentru a mulge un lap­ te de calitate.

• •

126 Reportaj în fermă

DE LA UNUL, LA O SUTĂ... DE PORCI!

La doar 28 de ani, Cătălin Nejloveanu a cochetat cu sala de forță, cu sportul și cu jurnalismul, însă a descoperit că agricultura este cea care i se potrivește cel mai bine! un articol de

DANIEL PLĂIAŞU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

T

ânărul fermier este astăzi un poli­ valent al domeniului: apicultor, cultivator de cereale și crescător de porcine.

A început cu un porc și a ajuns la 100, în mai puțin de trei ani, plecând doar de la o idee. Aceasta este povestea tânăru­ lui Cătălin Nejloveanu, fermier în satul Lada, comuna Tătărăștii de Jos, din ju­ dețul Teleorman, care, în toamna anului 2019, a renunțat la viața din capitală pentru a se dedica pasiunii sale pentru agricultură.

DE LA FORȚĂ... LA AGRICULTURĂ Originar din localitate, Cătălin, ase­ meni multor tineri din zonă, a plecat încă din adolescență la București, orașul fiind la o distanță de aproximativ o oră și jumătate cu mașina. Aici a absolvit cursurile Universității de Științe Agrono­ mice și Medicină Veterinară, fără a avea însă în plan să profeseze în domeniu. „Părinții mei au făcut agricultură toată viața și mi s­a părut firesc să merg la agronomie, dar la vremea res­ pectivă eu eram cu sportul. Aveam un grup de prieteni cu care mergeam constant la sală. Chiar am participat la niște preselecții și am fost la pas să fac culturism de performanță. Apoi am urmat o școală de operatori de imagine pentru televiziune și am lucrat concomitent în domeniul securității”, își amintește Cătălin.

AI FĂCUT FACULTATE ȘI ACUM VREI SĂ TE APUCI DE PORCI? După cum ne­a explicat Cătălin, ideea unei afaceri cu porci a venit

1-14 august 2022

întâmplător, după ce a văzut la un prie­ ten mai multe scroafe. „Mi s­au părut o genetică deose­ bită și am început să îl întreb și să mă intereseze subiectul. Apoi am decis să achiziționez și eu una, iar de acolo a pornit totul. Practic, am plecat de la un exemplar și am ajuns să rulez undeva în jur de 80­100 de capete anual, cu tot cu purceii pentru îngrășat.

La început ai mei nu erau prea entu­ ziasmați, mama chiar mi­a zis: vii tu de la oraș să te apuci să faci hală de porci.

Te­ai chinuit, ai făcut facultate și acum vrei să te apuci de porci? Dar am in­ sistat și până la urmă m­au ajutat.

Hala a fost construită din banii lor. Investiția a fost cam 20.000 de lei pe care i­am amortizat destul de repede și aşa s­a convins și mama”, ne­a mărturisit Cătălin.

REPRODUCŢIE ŞI ÎNGRĂŞĂTORIE În prezent, tânărul fermier deține 7­8 scroafe care produc anual două generații de purcei (una în primăvară și una în toamnă). Din fătări păstrează aproximativ 30­40 de capete pentru îngrășat, iar restul îi vinde, după aproxi­ mativ 2 luni, către alți crescători de ani­ male din zonă.

Am urmărit să am un circuit complet și să reduc costurile, de aceea îmi produc singur furajele.

Totuși, mai mult ca sigur, din toamnă mă voi vedea nevoit și eu să cresc prețul, pentru că sunt unele inputuri care costă și de trei ori mai mult față de anul trecut.

CĂTĂLIN NEJLOVEANU

Reportaj în fermă 127

În ce privește genetica, Cătălin a optat pentru exemplare de tip mixt dato­ rită calităților nutriționale: „Pe de o parte este fosta genetică de la Periș, pe care am încrucișat­o cu vier de la Semtest Târgu­Mureș și am scos produși F1, practic o încrucișare între Marele Alb și Landrace. Apoi, am oprit câteva scro­ fițe pe care le­am inseminat cu vier Pietrain și am scos produși care îmi oferă multă carne în carcasă, un pro­ cent foarte redus de grăsime și un gust al cărnii deosebit”.

PROVOCĂRILE SECTORULUI SUINE Deși mulți crescători de porci traver­ sează o perioadă delicată, Cătălin este convins că, dacă îți place ceea ce faci și acorzi suficientă atenție, indiferent de situație vei găsi soluții. „Sunt fermieri care au fost afectați de pestă porcină și crescători care au renunțat la animale de teama ei. Încă de la început eu am luat în considerare aceste riscuri și am impus măsuri de biosecuritate stricte. Apoi, eu am o re­ gulă pe care o aplic întotdeauna, și dacă nu ar fi pesta: nu deplasez animalul fără să am avizul și acordul medicului

veterinar. Nu doar pesta e o problemă, ai boala edemelor, ai Escherichia coli și alte boli digestive la care dacă nu ești atent riști să pierzi animalul”, ne­a ex­ plicat tânărul fermier.

STRATEGIE ADAPTATĂ LA COSTURI Pentru a­și asigura necesarul de fu­ raje, Cătălin a integrat în proiect și cele 35 ha de teren ale familie, pe care a ales

E RENTABIL SĂ VINZI PURCEII În actualul context, Cătălin Nejloveanu susține că este mai avantajos să vinzi purceii la 2 luni, decât să îi păstrezi pentru îngră­ șătorie. „Eu am și avantajul că îmi produc singur purceii, pentru că dacă ar fi trebuit să­i cumpăr, cos­ tul ar fi cam 100 de euro per cap de animal, și atunci investiția și mun­ ca de 7 luni de zile nu s­ar justifica.

Anul acesta, am preferat să vând purcei la 2 luni și să păstrez mai puțini la îngrășat, așa am redus din costurile de întreținere”, spune tânărul fermier.

să cultive preponderent cereale, po­ rumb şi mazăre. Chiar dacă rezultatele din câmp de până acum le consideră bune (5.000 kg/ha la grâu și 3.000 kg/ha la mazăre), anul 2022 i se pare cu adevă­ rat unul dificil, din cauza inflației.

Oricât ar vrea și oricât ar încerca să se bazeze pe producția proprie de cereale, tractorul tot motorină va con­ suma!

APICULTURA, TRADIȚIA FAMILIEI Alături de creșterea porcilor și cul­ tivarea celor 35 de hectare, Cătălin Nejloveanu se ocupă și de apicultură, o tradiție de familie pe care a ales să o ducă mai departe. „Când eram copil mă uitam la tata cum umbla la stupi. Apoi, când m­am întors, după primele luni, m­a prins și pe mine și acum am ajuns la 130­140 de stupi. Am vândut miere și la institut, dar cel mai adesea din gură în gură, exact cum am făcut și cu porcii. Cei care au cumpărat de la mine m­au recomandat și altora și s­a format o rețea socială.

Agricultura e o stare aparte și impor­ tant este să fi atras de lucrurile astea, să îți placă ceea ce faci”.

128 Info Companii

Drojdiile hidrolizate, ingredient-cheie în rație

Sursa foto: www.canva.com

Asigurați animalelor tinere din ferma dumneavoastră o creștere sănătoasă prin administrarea unor produse noi, pe bază de drojdii hidrolizate.

M

enținerea sănătății intestinale și obținerea unor performanțe ridicate sunt factori cheie în producția modernă și rentabilă. Supli­ mentarea rațiilor cu un nou produs din drojdii hidrolizate a dovedit îm­ bunătățirea acestor factori esențiali pentru creșterea cu succes a anima­ lelor tinere, în speță a purceilor.

STRESUL ÎNȚĂRCĂRII Înțărcarea este considerată una dintre cele mai stresante etape din viața porcului, fiind însoțită de o inci­ dență ridicată a tulburărilor intestinale soldate cu diaree, ceea ce duce la su­ primarea performanțelor de creștere. În sistemele moderne de producție, purceii sunt înțărcați brusc la o vârstă fragedă (21­28 de zile), lucru care în mod natural nu se întâmplă. În condiții

1-14 august 2022

un articol de

BIRGIT KEIMER

Cercetare și Dezvoltare, Biochem mai multe pe această temă www.biochem.net/ro

de sălbăticie, purcelul este înțărcat treptat între săptămânile 12­17 de viață, când gradul de maturizare este evi­ dent superior. Reducerea vârstei de înțărcare a avut loc în mare parte din motive economice (de exemplu, pro­ ductivitatea mai bună a scroafelor), dar se caracterizează printr­o incidență ridicată a patologiilor cu localizare intestinală, al căror simptom preva­ lent îl reprezintă diareea, secondate de un spor în greutate scăzut, ulterior înțărcării.

CONSECINȚELE CONSUMULUI REDUS DE FURAJE Efectul imediat al înțărcării se ma­ terializează într­o reducere dramatică a consumului de furaje. Brooks și co­ lab. (2001) au observat că aproximativ 50% dintre purceii înțărcați au început să consume furaj în primele 24 de ore după înțărcare, dar aproximativ 10% din purcei nu au consumat deloc în primele 48 de ore după înțărcare.

Diferiții factori de risc care însoțesc înțărcarea conduc la malnutriție și la modificări marcante ale fiziologiei, microbiologiei și imunologiei intestina­ le. În consecință, purceii înțărcați sunt extrem de susceptibili la afecțiuni en­ terice precum diareea post­înțărcare, afecțiune care poate provoca pierderi economice considerabile. În cadrul efectivelor de suine din UE, pierderile

Info Companii 129 totale în perioada de creștere a purcei­ lor înțărcați se ridică la aproximativ 3%, iar o proporție substanțială a pierderi­ lor în industria creșterii suinelor poate fi asociată cu infecții care progresează de la nivelul mucoasei intestinale la diferite țesuturi și organe.

UN APORT SUFICIENT ȘI STABIL DE HRANĂ Studiile au demonstrat univoc fap­ tul că un consum suficient și stabil de furaje în primele zile după înțărcare constituie unul dintre factorii cheie în creșterea cu succes a purceilor. Un consum scăzut de furaje după înțărcare poate afecta arhitectura intestinală (înălțimea vilozităților, raportul dintre înălțimea vililor intestinali și adâncimea criptelor intestinale), funcția de barieră a intestinului (mucoasa, proteinele care intră în componența joncțiunilor impermeabile ale epiteliului intestinal), compoziția microbiotei (diversitatea, numărul de bacterii benefice), com­ petența imună (dezvoltarea sistemului imunitar adaptativ). Consecutiv, aces­

te dezechilibre pot duce la apariția inflamației țesutului intestinal și la creșterea incidenței diareii, reducând inerent performanțele de creștere ale tineretului suin.

ristici ale dietei, cum ar fi un profil bine echilibrat al aminoacizilor esențiali (li­ zină, metionină, triptofan, treonină), factori importanți în selecția și consu­ mul furajului de către purcei.

STIMULAREA APETITULUI Prin urmare, este extrem de impor­ tant să utilizați rații care să asigure un consum ridicat de furaje. Porcul are un simț al gustului foarte dezvoltat și limba relativ voluminoasă, acoperită de papile gustative într­un număr dintre cele mai mari (N = 19.904) înregistrate la speciile de mamifere. Aminoacizii cu gust umami, cum ar fi acidul glutamic, sunt prevalenți în proteinele de origine animală și s­a dovedit că acționează asupra anumitor receptori de gust de la nivelul limbii, stimulând apeti­ tul pentru hrană. Sursele de proteină foarte palatabile și cu un grad ridicat de digestibilitate, cum sunt laptele praf și plasma sanguină de origine suină, au efecte pozitive asupra consumului de furaje și asupra morfologiei intestinale.

Nu sunt de neglijat, însă, alte caracte­

IMPACTUL DROJDIILOR HIDROLIZATE ASUPRA CONSUMULUI DE FURAJE Drojdia hidrolizată este un mate­ rial furajer relativ nou și se bazează pe hidroliza unor specii de drojdii ca Kluyveromyces fragilis. Hidroliza este o metodă blândă de conservare a tuturor nutrienților. În urma procesului de hi­ droliză, legăturile celulare ale drojdiei sunt desfăcute, iar celulele sunt des­ compuse în componente ale peretelui celular (30%) și în extract de drojdie (70%). Datorită cantităților ridicate de aminoacizi, peptide și nucleotide cu gust umami, drojdiile hidrolizate cresc palatabilitatea furajelor. Procesul de hidroliză duce la o creștere a disponi­ bilității compușilor intracelulari, ca aminoacizii cu gust umami și acizii nucleici/nucleotidele și, în consecință, crește consumul de furaje în ... ››› 130

130 Info Companii

STUDII COMPARATIVE Un studiu recent a investigat efectele diferitelor surse de proteine, printre care și a plasmei sanguine sui­ ne 3% (PSS), a drojdiei hidrolizate 1% (TechnoYeast, TY) și a combinației de plasmă sanguină suină 2% și drojdie hidrolizată 1% (PSS + TY) asupra per­ formanței la înțărcare comparativ cu rezultatele obținute prin furajarea cu rație simplă pe bază de făină de soia (FS). Performanțele generale, precum și consumul de furaje după înțărcare s­au situat la un nivel foarte ridicat în urma utilizării tuturor surselor de pro­ teină de înaltă calitate.

SPOR MEDIU ZILNIC SUPERIOR La grupurile TY (TY + PSS, TY) s­a în­ registrat cel mai mare consum de furaje înainte și după schimbarea rației, ceea ce poate indica o maturizare intestinală accelerată datorită efectelor multiple ale produsului obținut din drojdie (vezi figuri). Scăderea binecunoscută a con­ sumului de furaje după retragerea plas­ mei sanguine a putut fi observată și în studiul actual, dar nu și în grupul TY. Da­ torită consumului mărit de hrană după schimbarea rației, în ziua 15, purceii din grupul TY au avut un spor mediu zilnic superior comparativ cu alte grupuri (564 g față de 483 g, P <0,01). Un avantaj economic clar a putut fi observat când s­au utilizat rațiile suplimentate cu TY, datorită unui preț mai scăzut al hranei și a unor performanțe egale sau chiar mai bune comparativ cu cele înregistrate în

1-14 august 2022

(grame/zi)

Consumul mediu zilnic

zilele 1-42

Rata de conversie a furajului

(grame/zi)

››› 129 ... perioada de după înțărcare.

Cele mai frecvent utilizate drojdii includ tulpini din genul Saccharomyces, dintre care S. cerevisiae este cea mai utilizată și studiată, mai frecvent cu­ noscută sub numele de „drojdie de pani­ ficație”. În prezent, alte genuri de drojdie, cum ar fi Kluyveromyces spp., primesc o atenție sporită pentru întrebuințarea în nutriția animalelor. Comparativ cu cele obținute din S. cerevisiae, produsele pe bază de K. fragilis au un conținut ridicat de proteine brute și aminoacizi (de exemplu, acid glutamic), imprimând un gust mai plăcut furajelor. În special în nutriția purceilor, drojdia Kluyveromyces deține un avantaj datorită gustului său specific.

zilele 1-42

SBM = FS (făină de soia BP + TY = PSS + TY (plasmă sanguină + TechnoYeast)

PBP = PSS (plasmă sanguină suină) TY = TY (TechnoYeast)

Rațiile care conțin surse de proteină de înaltă calitate determină creșterea consumului de furaje și a ratei de conversie a furajelor în comparație cu rațiile pe bază de făină de soia cazul formulelor furajere care au inclus PSS (­8,67%).

DROJDIILE HIDROLIZATE, O SURSĂ DE PROTEINĂ PREFERATĂ În concluzie, produsul din drojdie hidrolizată TechnoYeast este demn de atenție în domeniul furajării purceilor.

Aromele umami cresc palatabilitatea și, implicit, consumul de furaje, care s­a dovedit comparabil sau superior celui înregistrat în cazul rațiilor pe bază de plasmă sanguină. Proteinele și acizii nucleici ușor digerabili asigură o dez­ voltare sănătoasă a intestinului și re­ marcabile performanțe de creștere.

131

FII PREGĂTIT PENTRU LAPTE

Ne îngrijim de întreg procesul pentru a te ajuta să îți optimizezi rutina de curățare. Acest lucru înseamnă, că mai mult decât o simplă curățare, cu DeLaval știi că ești pregătit pentru lapte.

Asigură-te că sistemul tău este pregătit să extragă, să transporte, să răcească și să depoziteze lapte de cea mai bună calitate.

AVEM O EXPERIENȚĂ DE PESTE 30 DE ANI ÎN DEZVOLTAREA ȘI PRODUCEREA DETERGENȚILOR DELAVAL DETERGENȚII DELAVAL SUNT 100% COMPATIBILI CU ECHIPAMENTUL DELAVAL DETERGENȚII DELAVAL TE POT AJUTA SĂ ÎȚI ASIGURI CALITATEA LAPTELUI

Pentru mai multe detalii vă rugăm sa contactați un reprezentant DeLaval Director Vânzari: Ing. Cosmin Batis • +40 744 341 112 • Cosmin.BatisEXT@delaval.com

132 Ovine şi caprine

Cercetarea face casă bună cu tradiţiile locale

România are şanse să ajungă, în 10 ani, pe locul I la efectivele de ovine din UE, dacă se aplică strategii corecte de gestionare a celor 3 milioane ha păşune pentru ovine. Ţintă: încărcătură medie de 5 oi/ha!

A

cademia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), prin Secţia de Zootehnie, a susţinut financiar şi a promovat cercetările în domeniul ovinelor şi caprinelor care să facă mai atractivă şi mai eficientă creşterea acestor două specii.

10 PROIECTE DE CERCETARE Institutul de Cercetare­Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas (ICDCOC) are sediul la Constanţa şi încă două Baze experimentale: la Reghin, pentru cercetări pe Ţigaia ru­ ginie şi la Bilciureşti, pentru cercetări pe Ţurcana bălă.

Acest institut gestionează 8 proiec­ te de cercetare finanţate de la buge­ tul de stat şi 2 cu finanţare din surse proprii, axate pe nevoile actuale şi de perspectivă.

EVENIMENT DEDICAT OVINELOR Asociația Caprirom Nord în partene­ riat cu ICDCOC a organizat în perioada 18­19 iunie 2020, ”Expoziţia ­ târg cu vânzare de produse tradiţionale”, ediția a IV­a, care s­a desfășurat la Reghin, în curtea bazei experimentale.

1-14 august 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU CĂLIN VASILE ILIŞIU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Prima zi a evenimentului a fost de­ dicată prezentării rezultatelor cerce­ tării obținute în cadrul ICDCOC Palas Constanța iar în cea de­a doua zi, Caprirom Nord a promovat rasele de ovine, dar şi produsele agroalimentare și tradiţionale specifice zonei.

La evenimentul ştiinţific au prezen­ tat lucrări aplicative şi inovative cinci cercetători, în prezenţa unor specialişti de la Registrul de rasă al rasei Ţurcană AJCO Dacia, de la RG al rasei Ţigaie ru­ ginie, de la ANCC Caprirom şi numeroşi crescători de ovine şi caprine.

Lucrările au fost deschise de Elena Ilişiu, coordonatoarea Laboratorului Experimental Reghin, care cu claritate, lux de amănunte şi argumente ştiinţi­ fice convingătoare a prezentat o parte din cercetările acestui laborator.

REPRODUCŢIA PRECOCE, O REUŞITĂ!

CE SPUN REZULTATELE Unul dintre obiectivele de cercetare l­a constituit introducerea precoce la reproducție a tineretului ovin femel, care ating greutăți corporale de 40­45 kg și apoi introducerea la reproducție la vârsta de 10­12 luni.

Rezultatele obținute au evidențiat faptul că, la greutatea de 40­45 kg, in­ troducerea la reproducție a tineretului femel a putut fi realizată mai devreme, respectiv la vârsta de 8 luni, valorile indi­ cilor de reproducție fiind de: 105% pro­ lificitate, 78,45% fecunditate și 78,57% rata înțărcării, comparativ cu 105,24% prolificitate, 94,60% fecunditate și 91,40% rata înțărcării la oile adulte.

PROIECT: O NOUĂ RASĂ DE CARNE La Laboratorul Experimental Reghin se desfășoară cercetări finanțate din fonduri proprii pentru formarea unei rase de carne.

Debutul lucrărilor de cercetare a fost în anul 2006, când s­au încrucișat oi din rasa Țigaie ruginie cu berbeci din rasa specializată pentru producția de carne Germană de carne cu Capul Negru.

De­a lungul timpului s­a format un nucleu de cca. 200 capete ovine metise (hibride) cu 75% Germană de carne cu Capul Negru x 25% Țigaie

Ovine şi caprine 133

ruginie care, începând cu anul 2019, au fost încrucișate cu masculi din rasa Suffolk, astfel că produșii care s­au obținut dețin în genom: 50% Suffolk, 37,5% Germană de Carne cu Capul Negru și 12,5% Țigaie ruginie.

Mieii cu acest genom sunt foarte solicitaţi pe piaţa externă şi mai bine plătiţi. În continuare aceste procente de sânge constituie precursorii rasei de carne care se dorește a fi realizată la Reghin.

PROIECTE CU IMPACT NAŢIONAL Cercetătorii de la ICDCOC Palas Constanţa au adus contribuții impor­ tante evenimentului, diseminând rezul­

ASOCIAŢIA CAPRIROM NORD Înfiinţată în 2007 pentru a veni în sprijinul crescătorilor de caprine, Asociaţia Caprirom Nord şi­a înce­ tat activitatea pentru o perioadă de doi ani, revenind din anul 2016, când un grup de oieri pasionaţi au considerat că este momentul opor­ tun pentru reactivarea organizaţiei care îşi desfăşoară activitatea în Baza Experimentală Reghin. În prezent în asociaţie sunt în­ scrişi 95 membri, crescători de ovine din judeţele Mureş, Harghita, Bistriţa­Năsăud și Neamț care au înscrise în COP şi în RG cca. 31.500 de ovine. Specialiştii Asociaţiei Caprirom Nord vin în întâmpinarea crescătorilor cu servicii de deter­ minare a calităţii genetice a acestor ovine şi caprine, care să le permită accesarea SCZ, dar şi sprijin pentru promovarea produsele obţinute.

tate ale proiectelor de cercetare cu im­ pact la nivel național. Astfel, Alexandru Gabriel Vartic a prezentat noile creații biologice obținute și omologate, iar Mioara Stanciu şi Camelia Zamfir au prezentat teme despre capre referi­ toare la "Performanțele morfoproduc­ tive ale populației nou create de capri­ ne de carne comparativ cu caprinele din rasa Carpatină", şi "Cercetări priv­ ind elaborarea de tehnologii inovative de creștere a ovinelor și caprinelor exploatate pentru producția de carne".

Interesante au fost şi măsurăto­ rile cu ultrasunete efectuate de ing.

Ion Chirteş, ale suprafeţei muşchiului Longissimus dorsi şi ale grosimii stra­ tului de grăsime la mieii din genotipuri diferite, furajaţi cu raţii variate.

PRODUS TRADIŢIONAL, LA REGHIN Aflată la a patra ediţie, ”Expoziţia - târg cu vânzare de produse tradiţionale” s­a desfăşurat în ziua de duminică 19 iunie şi a atras în jur de 1.200 de vizitatori.

La standurile cu produse de stână am găsit caş, telemea, urdă, jintiţă, iar în cele 11 boxe cu ovine am văzut exem­ plare din rasele locale Ţigaie ruginie şi Ţurcană bălă. Cei mai admiraţi au fost mieii şi miorii hibrizi trirasiali obţinuţi prin încrucişarea raselor Suffolk, Germană de carne cu Cap Negru şi Ţi­ gaie ruginie.

Organizatorii expoziţiei au acordat premii pentru cele mai bune brânze­ turi, iar participanţii la eveniment s­au putut bucura şi de o tombolă, putând câştiga 3 coşuri cu produse alimenta­ re, precum şi un ied, oferit de Mărioara Gabriela Csenger, membru al Asociaţiei Caprirom Nord.

134 Ovine şi caprine

4 acţiuni prin care putem reduce stresul termic!

Anotimpurile nu mai sunt așa cum le ştiam și de la iarnă trecem adesea direct la vară, cu temperaturi extreme și un regim de precipitații foarte scăzut. Efectul asupra oilor și caprelor este dublu.

I

ndirect, prin secetă și căldură sunt limitate resursele de hrană iar prin acțiunea directă a razelor solare or­ ganismul animalelor suferă. Ambele efecte se manifestă prin scăderea drastică a producției de lapte, limitarea sau chiar regresia sporului mediu zilnic și moarte, în cazurile severe.

CAPRELE SUNT MAI REZISTENTE Abilitatea caprelor de a face față stresului termic, fără a le afecta sănă­ tatea și performanța de producție, a fost pusă în evidență adesea. Deși ca­ prele sunt rezistente la stresul termic, într­o măsură mai mare decât alte specii, suferă totuși dacă trec dincolo de zona lor de confort. Un dezechilibru între producerea de căldură în interiorul corpului lor și disiparea acesteia în me­ diul înconjurător duce la stres termic.

SEMNELE STRESULUI TERMIC Reacția caprelor la temperatură ri­ dicată se manifestă prin modificări de comportament și creșteri ale ritmu­ lui cardiac. Semnele clinice ale stre­ sului termic includ gâfâitul continuu, respirația rapidă, slăbiciune, incapaci­ tatea de a sta în picioare și o tempera­ tură rectală crescută (40,6 grade C).

Dacă temperatura rectală depășește

1-14 august 2022

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

41,7 grade, caprele pot să moară, deoa­ rece celulele animalului încep să dege­ nereze.

CUM PIERD ANIMALELE CĂLDURA? Când corpul este supraîncălzit tre­ buie găsită o cale de a reduce tempera­ tura corporală. Animalele pierd căldura corporală prin: convecție (când aerul sau apa este încălzită prin con­ tactul cu pielea, rezultând o pierdere a căldurii corporale) conducție (când căldura este transferată de la piele pe o suprafață mai rece în contact cu pielea)

radiație (trecerea căldurii din corp în atmosfera încon­ jurătoare) și evaporarea apei de la su­ prafața corpului (transpirație sau gâfâit).

4 ACŢIUNI PRIN CARE REDUCEM EFECTELE STRESULUI TERMIC O zonă umbrită ferește caprele și oile de acțiunea directă a ra­ zelor solare. Pot fi construite copertine simple acoperite cu un material care nu radiază căldura sau se pot folosi pâl­ curile de arbori sau lizierele de păduri.

1.

CĂLDURA MARE SCADE IMUNITATEA Stresul termic scade imunita­ tea naturală a animalelor, făcân­ du­le mai susceptibile la boli. Nu este neobișnuit să vezi cazuri de pneumonie pe vreme extrem de caldă. În general, animalele vor avea mai puțină toleranță la bolile parazitare sau alte boli.

Ce este de făcut? În perioadele de căldură și/sau umiditate ridica­ tă, oile și caprele trebuie suprave­ gheate atent pentru a lua măsuri imediate la apariția primelor sem­ ne de suferință.

Ovine şi caprine 135 Adăpostirea în saivan, în zilele căldu­ roase, necesită o bună ventilație pentru mișcarea aerului.

Nu putem schimba clima, dar asigurați­vă că oile și caprele au acces la apă proaspătă și curată în zilele calde și umede. În perioadele ca­ niculare, chiar dacă sunt probleme în aprovizionarea cu apă, trebuie asigu­ rată o cantitate de cel puțin 6­8 litri pe capră și pe zi. O parte din apa necesară organismului este asimilată prin con­ sumul de masă verde care conține pâ­ nă la 80% apă. Cealaltă parte trebuie asigurată de către crescător. Odată cu îmbătrânirea vegetației și creșterea proporției de participare a celulozei si­ tuația se schimbă pentru că furajele us­ cate cresc necesarul de apă.

Dietele mai bogate în nutrienți sunt de obicei preferate în peri­ oadele cu căldură și/sau umiditate ridi­ cată. Acest lucru se datorează faptului că animalele generează mai multă căl­ dură corporală atunci când digeră fu­ raje de proastă calitate. Deși cerealele (de ex., porumbul) sunt considerate rații

2.

3.

GRADE MULTE, PRUDENŢĂ MAXIMĂ!

La creșterea progresivă a tempe­ raturii mediului înconjurător trebu­ ie să fim prudenți pentru a nu pune în pericol sănătatea animalelor!

Măsuri

Prudență Prudență maximă Pericol Pericol maxim

Interval temperatura (°C)

26 ­ 32 32 ­ 35 35 ­ 40 Peste 40

„fierbinți” în alte privințe, se produce mai puțină căldură corporală atunci când animalele digeră cereale în com­ parație cu furaje fibroase.

Consumul de sare crește de ase­ menea aportul de apă, motiv pen­ tru care bulgării de sare trebuie ampla­ sați lângă sursa de apă.

4.

NECESARUL DE APĂ AL OVINELOR Animalele tinere au nevoie de mai multă apă, în raport cu greutatea corporală, decât adultele, deoarece

organismul lor conține mai multă apă.

Animalele tinere beau mai puțin și mai des și au un metabolism mai rapid.

Un studiu efectuat pe ovine, timp de 3 ani, a arătat că necesarul de apă este de 10­12% din greutatea corporală iarna și de 16­20% în timpul verii. La un procent de 20% din greutatea corpora­ lă ar fi nevoie, la o oaie de 50 de kg, de o cantitate de apă de peste 10 litri pe zi în perioadele foarte calde.

O modalitate de adaptare a oilor la căldurile extreme este producerea de urină mai concentrată și “păstrarea” apei în organism.

STRES TERMIC VS FERTILITATE După ce un berbec sau un țap a fost afectat de stresul termic, vor trece cel puțin 6 săptămâni până când va pro­ duce material seminal capabil de fertili­ zare. Spermatozoizii complet dezvoltați sunt mai puțin sensibili la stresul termic decât spermatozoizii în stadiile de dez­ voltare. Temperaturile ridicate pot fi, de asemenea, în detrimentul supraviețuirii embrionului și dezvoltării fetale.

136 Medicină veterinară

Babesioza ovină, boala transmisă de căpuşe Babesioza ovină este o boală parazitară, caracterizată prin evoluție sezonieră, care apare mai mult vara, în strânsă legătura cu existența căpușelor care au rol de vector. un articol de

ADRIAN STANCU USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

B

oala mai este denumită popu­ lar „cârceag“ și se produce prin parazitarea intraeritrocitară de către babesii care se dezvoltă, ajung la maturitate și se înmulțesc în celula gazdă. Căpușele infestate cu babesii contaminează sângele animalului și fa­ vorizează declanșarea bolii.

CUM SE TRANSMITE BOALA? Calea de transmitere este una direc­ tă, prin muşcătura de căpuşă sau expe­ rimental, prin inoculare de sânge.

Animalele cu gradul de imunitate scăzut (cele care nu au primit suficient colostru sau deloc) sunt mai predispuse la declanșarea bolii.

Simptomele clinice ale bolii evolu­ ează cu febră, anemie, icter (culoare gălbuie) și urinare cu sânge.

FORMELE DE MANIFESTARE Din punct de vedere clinic, evoluția bo­ lii poate fi supraacută, acută și cronică. În forma supraacută, boala evo­ luează de la câteva minute până la 4­5 ore, cu mortalitate în procent de 100% și imposibilitatea unei intervenții terapeutice. Oile cad, scot gemete și mor în decubit. În cazul în care oile nu mor fulgerător în 3­4 ore, se poate con­ stata și hemoglobinurie caracterizată prin urină de culoare cafenie. Animalul moare prin asfixie din cauza anemiei. În forma acută, cel mai des întâl­ nită, animalele suferă de hiper­ termie, dar cu perioade de scădere a febrei în raport direct proporțional cu numărul paraziților intraeritrocitari.

După această perioadă temperatura

1.

2.

1-14 august 2022

În tratamentul babesiozelor se utilizează Imizol 0,25-0,5 ml/10 kg greutate corporală, în funcție de gravitatea bolii, administrat subcutanat sau intramuscular. corporală rămâne crescută timp de 4­5 zile, cu risc mare de mortalitate în această fază. Oile bolnave sunt abătute și își pierd pofta de mâncare.

După 3­4 zile de boală, se instalează anorexia (lipsa poftei de mâncare), timp în care oile beau foarte multă apă.

Pot apărea semne paralitice, mai ales la nivelul trenului posterior, oile stau culcate, iar ridicarea de la sol se face cu mare greutate, scoțând gemete și scrâșnind din dinți, decubitul este cos­ tal cu capul întins pe gât.

Se observă afecțiuni musculare manifestate prin tremurături. Mucoase­ le sunt congestionate (roşietice), ulte­ rior devin anemice, iar uneori mucoasa conjunctivală poate fi colorată subic­ teric (gălbui). Urina se modifică și ca­ pătă culoare roșiatică la 3­4 zile după

infestare și poate deveni cafenie, inten­ sitatea culorii depinzând de numărul de paraziți.

SE POATE CREA CONFUZIE! Din punct de vedere clinic, babe­ sioza poate fi confundată cu afecţiuni care însoţesc febra: anemie, hemoliză, icter, urina roşie. De aceea confirmarea se face prin examen microscopic prin­ tr­un frotiu din sânge integral, de pre­ ferat din capilarele din vârful urechilor sau din coadă sau postmortem, prin amprente din miocard, organe precum rinichi, ficat, plămâni, creier.

LEZIUNILE CARE INDICĂ BOALA În stabilirea diagnosticului, un rol principal îl au datele epizooto­ logice. Boala este strâns legată de sezon și poate evolua din luna mai până în noiembrie.

Leziuni importante în vederea stabilirii diagnosticului sunt repre­ zentate de splina mărită şi friabilă, un ficat umflat, vezica biliară ex­ tinsă care conţine bilă vâscoasă granulară, congestii, rinichi de cu­ loare închisă, anemie şi icter gene­ ralizat. Creierul şi inima pot avea congestii şi hemoragii.

137

SUMMIT-UL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE GUL

ÂR

DE

E

N°1

A P O R ÎN EU NI

T

95 000 vizitatori | 1 500 expozanţi | 2 000 animale

ZOOTE

H

4 > 7 Octombrie 2022 www.sommet-elevage.fr VIZITATORI STRĂINI

#sommetelevage info@sommet-elevage.fr

+33 (0) 4 73 28 95 10

> Vizitatorii străini sunt invitaţi să se înregistreze online pentru intrare gratuită şi/sau pentru turul fermelor pe www.sommet-elevage.fr

Contact în România Business France România

Dna Roxana PUȘCAȘU Tel: (+40) 741 230 599 roxana.puscasu@businessfrance.fr

Photo Credit : L. Combe

Clermont-Ferrand | Franța

138 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând compactor tractat/purtat Agro Tom UPH 6 m, livrabil imediat, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oțel, 32 lănci, tăvălug Crosskill, de la 19.500 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, purtat, 2 r talere dințate 560 mm, 890 mm între rânduri, cadru oțel profilat, tăvălug inelar prismatic, de la 10.900 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, din Polonia, 6 m, tractat, 48 talere 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug cu discuri, necesar 170 - 220 CP, 23.700 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând dezmiriștitor Agro-Tom ATH Premium 4,5 m, tractat, 36 talere dințate 560 mm pe 2 rânduri, independente, rulmenți fără întreținere, tăvălug inelar prismatic, tăvălug anterior cu cuțite. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug cu discuri, necesar 160 - 180 CP, 13.600 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor Agro-Tom 5 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, 28 lănci cu arc dublu pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, opțional sistem tractare, 16.900 euro +TVA . Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, din Polonia, 5 m, tractat, 40 talere Ofas la 560 mm, rulmenți Optimal fără întreținere, tăvălug inel prismatic, necesar 140 - 170 CP, 17.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066

1-14 august 2022

B. Vindem din stoc orice tip de furtun de aer condiționat, confecționăm pe loc orice tip de furtun de AC, reparăm instalații AC montate pe utilaje: tractor, combină, încărcător frontal, utilaje construcții, forestiere, navale, feroviare. Tel. 0722506900 B. Reparații aer condiționat, furtunuri AC, orice piesă AC în stoc, electronică auto pentru utilaje agricole și de construcții, piese schimb, garanție, factură, service mobil. Tel. 0722506900

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

TM. Efectuăm transport cereale. Tel. 0732614835

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328