revista Ferma nr. 12 1-13 iulie 2022

ANUL XX

IV • NR. 12

(305) • 1-

31 iulie 2 0

22

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

AGRICULTURA VIITORULUI S-A MUTAT ÎN PREZENT! 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIV • NR. 12 (305) • 1-31 iulie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 13 (306) va apărea în perioada 1-15 august 2022

Revizuire să fie, da’ să ştim şi noi!

D

espre ambiţiile europene prevăzute cu generozitate de Pactul Verde cam ştie toată lumea de-acum. Cel puţin, la modul general. Înverzim, ecologizăm, regenerăm, reducem pesticidele cu 50%. Şi nici măcar nu e treabă individuală, aşa zice UE, adică să se descurce Statul să implementeze drăciile astea şi apoi mai vedem noi ce facem.

Treaba pare simplă, dar faptul că nu e obligatoriu să implementăm anumite ecoscheme, spre exemplu, nu înseamnă că nu vor fi implicaţii. Acestea există şi lovesc tare la buzunar! Cam tot ce înseamnă subvenţii europene, de pildă, vor fi cuplate cu alegerea unor scheme eco pe care Statul le va propune, în cazul fericit ţinând cont de opinia organizaţiilor de fermieri şi de starea agriculturii româneşti.

Una dintre „ambiţiile” europene se complică şi mai mult când vine vorba despre reducerea pesticidelor. Green Deal-ul nu e pe tocmeală însă regulamentele ignoră cu desăvârşire faptul că sunt ţări care consumă substanţe pentru protecţia plantelor sub media europeană! În această situaţie sunt Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia şi Croaţia.

Toate aceste ţări utilizează cantități sub media UE de substanță activă la hectar şi multe dintre acestea ar trebui să diminueze consumul de pesticide la sub 1 kg sau chiar 0,35 kg SA la hectar. „O reducere strictă ar face țările noastre să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest și cu restul lumii, dependente de importuri și în totală nesiguranță alimentară. Țările noastre ar fi discriminate și sancționate în mod disproporționat”, se arată într-o scrisoare adresată Comisiei Europene pe 20 iunie 2022 şi semnată de organizaţiile de fermieri şi camerele agricole din statele în cauză.

Reprezentanţii fermierilor mai spun că obiective foarte ambițioase și, în același timp obligatorii ar duce şi la creșterea costurilor de producție, creș-

terea prețurilor la alimente și creșterea importurilor din țări terțe, ceea ce este în contrast puternic cu eforturile actuale de a consolida independența alimentară a Uniunii Europene.

E drept că nimeni nu putea să prevadă nici conflictul armat de la graniţele României şi nici efectele lui economice. Însă regulile din strategia “De la Fermă la Furculiţă” n-au de-a face cu războiul ruso-ucrainean, au fost făcute dinaintea izbucnirii lui. “Războiul verde” se poartă pe alte fronturi şi nimic nu poate justifica lipsa unei analize de risc asupra agriculturii sau elaborarea unor alternative pentru utilizarea eficientă a pesticidelor în statele care oricum folosesc mai puţine substanţe potenţial periculoase decât majoritatea europenilor.

Toată lumea e de acord cu o agricultură durabilă, cu produse şi lucrări cu impact redus asupra solului şi a mediului, dar dacă tot există libertate decizională la nivel de ţări membre, atunci să fie lăsate statele să aleagă propriile soluţii pentru atingerea acestor obiective. Altfel nu putem vorbi de un “ACORD VERDE” în... acord cu toate statele UE. Şi atunci, unde e echitatea europeană care stă la baza Uniunii?

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

14

6 6 8 12 14

18 22 24 26 30

34 38 39 40 42 44

46

Actualitate

Andreea Mureşan, fata cu sparanghelul de la Gâlgău PÂINE ŞI RACHETE Grâul ucrainean, furat sau bombardat!

Agroinfo FONDURI DE TRANZIŢIE Câţi bani vor fi investiţi în agricultură în 2022?

Agricultura viitorului s-a mutat în prezent!

TURBA, fără viitor în fermele horticole?

Ferma de vaci cu 7 roboţi şi un tânăr fermier Păşunea de la Adămuş, o poveste cu... frecuş!

VISUL LUI TUCHILUŞ Matca va fi irigată!

Cât vor costa investiţiile?

Cum arată viitorul economiei bazată pe bioresurse?

Se doreşte prelungirea derogărilor PAC Spania investeşte în irigaţii!

Debut drept pentru FarmConect România 1000 de Tineri Lideri pentru Agricultură SU Ellen, orzul de 13 tone la hectar!

46

Agricultura 4.0

46 Top 7 tendințe în domeniul roboticii 48 Vantage și-a scos așii din mânecă 50 Robotul "multi-tools" lucrează fără pauză!

52 S-a lansat Agrim Smart Farming!

54

Cultura mare

54 2 direcţii de ameliorare a pajiştilor la SCDP Vaslui 58 Preț bun este!

Dar cum vor fi recoltele?

1-31 iulie 2022

142

60 Scăderea producţiilor pare iminentă în Europa 62 Valorificarea miriştilor prin culturi intermediare 66 Secerişul, proba de foc a campaniei de vară!

70 GRUP TOP AGRO 3 metode pentru conservarea apei în sol 74 17 situaţii care cer corectarea dozelor de îngrăşăminte 78 Grâul românesc, umăr la umăr cu cel străin 80 Premisele recoltelor bogate, la Ziua Câmpului Almos 82 Randamentul la hectar trebuie îmbrăcat economic!

86 AGROIND CAUACEU: „Ziua Grâului” a stat sub semnul secetei 88 GRÂUL şi RAPIŢA au fost sărbătorite în câmp, la Caracal 90 Omida fructificațiilor scoate peri albi fermierilor 94 Și plantele vorbesc!

Ce ne ”spun” ele?

96 Controlul cercosporiozei la sfecla de zahăr

98

Horticultură

98 S-a prăbuşit preţul tomatei!

Cât costă kilul de roşii?

100 3 condiții pentru recolte profitabile 102 Garcua: un soi de usturoi premium 104 E vremea acarienilor în livezi 106 Schimbări climatice în podgoria Târnave

108 Utilaje agricole

108 Adio samulastră după recoltare 110 Massey Ferguson la recoltat și la arat 112 Echipamente Himel pentru furaje de calitate

112 Recoltaţi fără pierderi cu headerele Optigép 113 Topaz 5000, semănătoarea penumatică de precizie 115 Trelleborg și Agricolus, pact pentru fermieri 116 Amazone Condor Semănat direct și fertilizare cu rată variabilă 118 FendtONE, acum şi pe tractorul 1050 Vario 120 Utilaje din târg, direct la lucru în câmp 122 Vino la Dicor Fest 2022!

124 Noutăți Cesivo la AgriPlanta 2022 126 Lider în Bulgaria, furnizor de top în România 128 Noul Case IH Optum CVXDrive AFS Connect® 130 SIMA, expoziţia de 100 de ani!

134

Zootehnie

134 Corteva a lansat divizia de nutriție animală 136 Un fermier francez îşi caută succesor!

138 Cum s-a măsurat laptele Brezelor de la Obştea Jiana 140 3 cauze majore ale căderii părului la capre 142 Cum ar trebui să creştem porcii ca să fie... Bio? 144 Adenomatoza pulmonară, boala fără tratament!

145 Tradiţie şi inovaţie la Sommet de l’Elevage

146

Mica publicitate

146 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Au crescut cu Ferma

Andreea la vârsta 9 ani şi familia ei, în expoziţie la Agraria (2017)

Andreea la 14 ani (mai 2022)

Andreea Mureşan, fata cu sparanghelul de la Gâlgău

I-am cunoscut la Agraria în urmă cu mai bine de 6 ani, veniseră să viziteze expoziţia. Cornelia şi Dorin Mureşan, fiica Andreea şi fiul Andrei din Sălaj nu sunt doar o familie de români frumoşi şi harnici...

C

ei doi soţi au lucrat 7 ani în Germania, la o "fermă de sparanghel" iar când au revenit în ţară au adus ideea şi tehnologia cu ei, la Gâlgău Almaşului, în Sălaj.

Cultivă sparanghel alb şi verde, au 500 de oi şi livadă iar acum sunt pe ultima sută de metri cu construcţia agropensiunii care, în viitor, va fi cel mai bun mod de valorificare a produselor obţinute.

ACASĂ LA FAMILIA MUREŞAN Ne-am reîntâlnit la Agraria, ediţia 2022, după doi ani de pauză forţată de împrejurări, şi le-am promis că voi ajunge acasă la ei. Şi, am reuşit! La sfârşitul lunii mai am făcut un popas în Sălaj, în frumoasa zonă a Gâlgăului, cu

SPARANGHELUL ALB DE LA GÂLGĂU Revista Ferma a adunat de-a lungul anilor sute de poveşti croite în jurul fermierilor gospodari. Cu toate bucuriile, împlinirile, neajunsurile şi visurile lor. Scanează codul QR şi află povestea familiei Mureşan şi cum au ajuns să cultive sparanghel în Sălaj!

1-31 iulie 2022

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dealuri molcome şi păşuni de-un verde ţipător, în ciuda secetei care nu se mai lasă dusă.

Mureşenii sunt la fel cum îi ştiam.

Primitori, harnici, exploatând la maxim, dar cu mare grijă ceea ce natura le oferă din plin în zona în care trăiesc şi muncesc. Am vizitat cultura de sparanghel şi de la distanţă am văzut pe o păşune şi turma de oi iar bunica Andreei mi-a povestit despre copilăria micuţei care acum s-a transformat într-o frumoasă domnişoară!

PRICEPUTĂ ÎNCĂ DE MICĂ!

Atunci când am cunoscut-o pentru prima dată, Andreea s-a recomandat drept specialista familiei când vine vorba de... tehnici de vânzare. Ţin minte că i-am cerut Andreei să ne imaginăm că suntem în piaţă în Cluj şi nu sunt hotărâtă dacă să cumpăr sau nu căpşuni de la taraba lor. Micuţa m-a convins imediat! Talentul ei de

bun producător şi vânzător a şi fost motivul pentru care am decis să public fotografia cu Andreea pe coperta Ferma.

CE MAI FACE ANDREEA? Andreea avea 9 ani când a apărut pe coperta revistei, în iunie 2017. Acum are 14 ani şi doar ce a absolvit clasa gimnazială. O vârstă frumoasă, la care tânăra sălăjancă îşi face deja planuri pentru viitor.

Andreea e hotărâtă să le urmeze părinţilor în activitatea agricolă a familiei, dar şi să se ocupe de cea mai nouă dintre investiţiile de la Gâlgău Almaşului, agropensiunea care va fi finalizată în toamna acestui an. Probabil că acesta este şi motivul pentru care Andreea nu va pleca departe de casă pentru a urma cursurile liceale. Prima ei opţiune este profilul de Ştiinţe ale Naturii de la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou.

Mult succes, Andreea şi îţi doresc să-ţi împlineşti toate planurile. Dar, mai ales, îmi doresc să te reîntâlnesc în postura de gazdă la pensiune. Am promis deja că voi fi printre primii turişti care îi vor călca pragul, în camera cu vedere la livada de pe deal!

7

8

România exportă!

PÂINE ŞI RACHETE

GRÂUL UCRAINEAN, FURAT SAU BOMBARDAT!

Sectorul agroalimentar din Ucraina suferă distrugeri masive din partea Rusiei. Pe lângă culturile afectate în câmp, recoltele de anul trecut sunt aproape imposibil de exportat. România trage foloase!

2

4 februarie 2022 este o zi neagră în istoria Ucrainei: trupele militare rusești au atacat țara, iar războiul început atunci (Moscova susține că este doar o ”operațiune militară specială”) continuă și pare să nu existe șanse de a se încheia prea curând.

Pe lângă victime umane și distrugeri materiale uriașe, războiul acesta provoacă pagube însemnate și agriculturii ucrainene, care aproviziona, până mai ieri, rețele comerciale internaționale importante, cu cereale și semințe proteaginoase, dar și cu miere.

PORTURILE SUNT BLOCATE...

Una dintre loviturile cele mai dure a constat în închiderea porturilor ucrainene, de unde plecau înainte vapoarele încărcate cu materii prime agricole, având drept destinație numeroase țări din Asia și din Africa, dar și din Uniunea Europeană. Aceste porturi au devenit neoperaționale încă din luna martie.

Recolta de anul trecut nu a mai putut fi încărcată și transportată spre clienții tradiționali. Cerealele au rămas pe mai departe în hambare, în silozuri. Proprietarii acestor imense cantități de cereale au trăit cu speranța că

1-31 iulie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

atacatorii măcar vor accepta deschiderea unor coridoare comerciale, pentru a permite reluarea activităților portuare și a traficului cu mărfuri esențiale. Din păcate, aceste coridoare ale speranței nu au fost deschise. ... GRÂUL E ÎN FLĂCĂRI! Mai mult, rușii au bombardat două dintre marile depozite ucrainene cu cereale și semințe oleaginoase! Materiile prime agricole ucrainene nu mai sunt sigure nici în silozuri. Lucrurile nu s-au oprit însă aici.

Secretarul american de stat a declarat că, potrivit unor informații credibile, rușii au furat grâu din Ucraian pentru a-l revinde!

STATISTICĂ CEL PUŢIN BIZARĂ!

Nu este sigur când au început rușii să prăduiască grâul din depozitele ucrainene. Date statistice europene

SITUAŢIE COMPLET DATĂ PESTE CAP LA MAREA NEAGRĂ Situația cerealelor la Marea Neagră este una imposibil de cuprins într-o singură formulă. Avem, pe de o parte, porturi închise în nordul Mării Negre și depozite de cereale din Ucraina distruse de rachetele rusești, iar pe de altă parte, o activitate intensă în portul Constanța, unde ajung, pe cale terestră, cerealele din Ucraina, care nu au fost distruse. De aici, sunt preluate și transportate pe Dunăre, către inima Europei. Coridoarele comerciale maritime nu au fost deschise, dar statistica europeană arată că rușii și-au intensificat comerțul cu cereale, în timp ce sunt acuzați de la nivel înalt că fură grâul ucrainean și îl revând. Războiul a dat peste cap comerțul cu cereale de la Marea Neagră, afectând cel mai mult Ucraina, țara atacată. aferente lunii martie arată o creștere masivă a vânzărilor de cereale operate de Rusia pe piața unor țări din Uniunea Europeană: 216.183 tone. Aceasta este cea mai mare cantitate de cereale importată vreodată de Uniunea Europeană din Rusia, în luna martie.

Recordul precedent a fost atins în anul comercial 2013/2014, când ... ››› 10

9

10 România exportă!

O CRIZĂ CU FINAL ANUNŢAT! Dacă până acum securitatea alimentară era pentru mulţi doar aşa, o noţiune mult prea generală ca să ne batem capul cu ea sau mai degrabă o "armă" pe post de atenţionare a popoarelor risipitoare de hrană, iată că efectele unui conflict armat au declanşat, într-un timp foarte scurt, o criză alimentară cum n-a mai resimţit mapamondul de zeci de ani.

Ucraina, pentru a evita o criză alimentară la nivel mondial. Portul Constanța, dar și Dunărea au devenit extrem de importante pentru comerțul cu cereale din Ucraina.

››› 8 ...au intrat pe piața europeană, în luna martie, 211.558 tone de cereale rusești. Cea mai vândută cereală, în luna martie 2022, în plin război în Ucraina, a fost porumbul, 136.288 t, urmat de grâul comun, 39.213 t, și orez, 17.150 t.

CINE CUMPĂRĂ GRÂNE DIN RUSIA? Statul european care a importat cea mai mare cantitate de cereale rusești, în martie, a fost Letonia: 89.478 t. Pe locul doi, Lituania, 57.123 t. Spania a cumpărat 23.035 t de cereale rusești.

Grecia, 19.885 t, Italia, 17.126 t.

Cantități mai mici au ajuns și în Finlanda, 8.177 t, Germania, 157 t, Estonia 128 t, Belgia, 150 t, România, 80 t, Scanează-mă!

Recoltele fără precedent obținute anul trecut în România s-au regăsit în exporturile derulate pe piețele terțe din afara UE, cantitățile vândute între iulie 2021 - ianuarie 2022 fiind uriașe.

1-31 iulie 2022

Ungaria, 115 t. Cea mai mare cantitate de cereale din Rusia cumpărată de Uniunea Europeană, într-un an comercial, a fost înregistrată în 2011/2012, 2.600.973 t. În anul comercial iulie 2021 - iunie 2022, UE a importat de pe piața rusească 976.566 t, până în luna martie, mai mult decât în anul comercial anterior, 839.043 t.

BRUXELLES-UL CAUTĂ SOLUŢII Importurile din Ucraina, țara atacată de Rusia și lovită puternic de rachete rusești, au scăzut însă în luna martie, față de martie 2021. Dacă în martie 2021, Uniunea Europeană a importat 889.238 t de cereale, în martie anul acesta, în plin război, cantitatea importată de europeni a fost de 568.230 t de cereale.

Blocada instituită de Rusia în porturile ucrainene afectează puternic comerțul cu cereale ale țării atacate militar. Autoritățile de la Bruxelles caută soluții alternative pentru grâul din

RECORD ROMÂNESC LA EXPORTURI 1.163.262 tone de cereale au plecat din România, pe piețe terțe, în luna martie a acestui an. În martie 2021, cantitatea exportată a fost de 512.864 tone. Precizăm însă că recordul din luna martie 2020 nu a fost depășit: 1.324.668 t.

Cantitatea livrată însă până acum în anul comercial iulie 2021 - iunie 2022 este cea mai mare din ultimii 15 ani: 10.960.632 t. Cu siguranță, exporturile aferente lunilor aprilie, mai și iunie (trimestrul II) au urcat totalul la un nivel și mai mare.

Recordul de până acum, 10.290.023 t în anul comercial 2019-2020 a fost deja depășit în luna martie. Din cele 1.163.262 t de cereale vândute în martie 2022, 607.498 t au fost porumb și 507.824 t au fost grâu comun.

CLIENTUL NR. 1 AL ROMÂNIEI Cel mai important cumpărător al cerealelor din România este Egiptul, care în luna martie a importat 401.119 t de cereale. România domină topul vânzărilor de cereale în acest an comercial, pe locul doi aflându-se Franța, cu 10.756.987 t.

Vânzările de cereale din Franța au scăzut la nivelul lunii martie, de la 1.382.497 t, în martie 2021, la 1.110.910 t, în martie 2022, plasându-se, astfel, sub livrările din România.

11

12 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Perioada obligatorie de arendă ar putea să fie mai mică de 10 ani

DISPUTE PE DURATA MINIMĂ A CONTRACTULUI DE ARENDĂ

ACTUALITATEA AGROINFO

Agreată de fermierii mari, propunerea ca terenurile agricole să fie arendate pe minimum 10 ani nemulțumește micii fermieri. ”Problema cea mai mare, din ultima perioadă, este faptul că, în cazul terenurilor care sunt deţinute de grupuri de investiții, de fonduri de investiții externe, arenda este pe perioadă foarte scurtă - 1 an, 2 ani. (...) Am gândit această durată minimă că să îi putem oferi fermierului posibilitatea de a face rotaţia terenurilor, de a face investiții, de a avea o predictibilitate", a explicat, recent, ministrul Adrian Chesnoiu, inițiativa legislativă depusă în Parlament încă din aprilie.

Micii fermieri se tem că arenda obligatorie pe minimum 10 ani va duce la dispariția fermelor de familie, dar și a tinerilor fermieri. Pe de altă parte, Nina Gheorghiță, vicepreședinte LAPAR, argumentează că atât fermele mari, cât și cele mici, au nevoie să convingă băncile sa le dea credite pentru a se dezvolta, iar pentru aceasta trebuie ”să demonstreze cu documente, nu vorbe, că au mijlocul de producție - pămantul - în exploatare pe perioada de rambursare a creditului”.

Aceasta susține că ”lipsa contractului de arendă va conduce la creșterea nivelului arendei, dar și a prețului de vânzare a pământului”.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 287/2009 privind codul civil a fost dezbătută împreună cu fermierii în ședința de lucru în a Comisiei pentru Agricultură a Senatului, pe 21 iunie. Legea va ajunge în toamnă în Camera Deputaților, unde se va da votul final.

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

1-31 iulie 2022

pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Vot în Senat: Condiții pentru închirierea pajiștilor comunale Se schimbă legea! Se face dreptate pentru crescătorii de animale!

Greu de găsit! În România, ar fi nevoie de cel puţin 50.000 de ciobani Ce salarii au ciobanii români la stânele din Italia, Franța, Spania sau Germania!

Cum să-ți crești subvenția APIA pe hectar și animal!

Campanie de informare pentru fermieri: Plăți până la 600 euro/ha!

Vaci care produc electricitate, încălzesc locuințe și alimentează autobuze O fermă de 2.000 de vaci asigură anual încălzirea și apa caldă pentru 5.000 de locuințe!

Nouă schemă de sprijin din bani europeni, valabilă până în 2026 OFICIAL. Ajutor de stat 500 milioane euro pentru proprietarii de terenuri agricole!

Doar 1,3 milioane de hectare sunt irigabile în prezent Ministrul Agriculturii: Bugetul pentru irigații, majorat la 1,5 miliarde euro!

Agroinfo

Ministrul Chesnoiu: Ajutorul Covid plus ANT, 100 euro/bovină!

MAI PUŢINI BANI PENTRU AJUTORUL COVID LA BOVINE ”Dacă adunăm sumele din Covid cu sumele din ANT, veţi vedea că suma pe care a primit-o un crescător de bovine este de peste o sută de euro pe cap de animal”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, după ce crescătorii de bovine au reacționat, nemulțumiți că valoarea sprijinului Covid pe care îl primesc în acest an este de doar 126,83 lei/bovină.

Chesnoiu motivează că sunt cu peste 42.000 de capete în plus la plată faţă de anul trecut. În 2022, au solicitat sprijinul Covid 92.103 de crescători de bovine, pentru 1.342.340 animale. În 2021, ajutorul a fost de 140,37 lei/cap de vacă, iar în 2020, sprijinul Covid a fost de 484,09 lei/cap de vacă, însă numărul de animale la plată a fost de aproape 12 ori mai mic, respectiv 109.147 capete, fiind doar 537 beneficiari.

Potrivit șefului APIA, Adrian Pintea, anul acesta au mai depus cereri de plată și 257 crescători de porcine și 317 crescători de păsări. Pintea a promis că toți fermierii vor primi banii până pe 30 iunie 2022.

Modificări AFIR pentru achiziția de utilaje agricole și neagricole

PREŢURI ACTUALIZATE LA FIECARE 3 LUNI! Prețurile din Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) a AFIR pentru utilajele și echipamentele achiziționate prin PNDR vor putea fi actualizate la fiecare trei luni, dacă este cazul, indiferent de procentul de creștere al prețurilor. Până acum, actualizarea prețurilor se realiza la șase sau 12 luni, pentru o creștere a prețurilor mai mare de 5%.

Decizia Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) vine ca răspuns la majorările continue de prețuri la materii prime, servicii și echipamente.

Baza de Date conține peste 37.500 de elemente pentru investiții agricole și neagricole, de la recipiente pentru creșterea plantelor, în valoare de 3 euro/buc., la tractoare de peste 400.000 euro, drone de erbicidat, roboți agricoli, sisteme de depozitare de peste 2 milioane euro.

6 milioane de euro, ajutoare pentru fermieri

CONDIŢII PENTRU OBŢINEREA BANILOR! TERMEN: 15 IULIE 2022 Cultivatorii de cartofi de consum și producătorii de struguri de masă pot depune cererile de înscriere în programele de ajutor de minimis până pe 15 iulie.

Bugetul pentru sprijinirea producătorilor de cartofi în acest an este de 15 milioane de lei. Vor primi maximum 200 euro/ha solicitanții care cultivă cel puțin 0,3 ha și obțin minimum 15 tone/ha, din care vând 6 tone/ha până la 29 noiembrie.

Pentru producătorii de struguri de masă, bugetul măsurii este tot de 3 milioane de euro, iar valoarea sprijinului este de 1.200 euro/ha.

Condițiile sunt ca producătorii să cultive minimum 1.000 mp cu struguri din soiuri de masă și să obțină minim 6.000 kg/ha, vândute până pe 29 noiembrie. Sprijinul se acordă pentru maximum 10 hectare.

13

14 AgroFinanţare

FONDURI DE TRANZIŢIE

Câţi bani vor fi investiţi în agricultură în 2022?

AFIR a anunțat rezultatele etapei a doua a sesiunii anuale 2021 pentru proiectele depuse în cadrul submăsurii 4.1. Cooperativele agricole au luat fața altor beneficiari, o premieră pentru finanţările europene.

A

u fost, în total, 811 de proiecte câștigătoare, pentru care vor fi alocate fonduri europene în cuantum total de 448,2 milioane de euro.

O SUBMĂSURĂ CU MULTE PACHETE Potrivit unui comunicat al AFIR, cererile de finanţare au fost depuse în perioada 25 noiembrie - 24 decembrie 2021, pentru mai multe pachete (componente) aferente submăsurii 4.1 Investiţii în exploataţii agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Revista Ferma a informat, în repetate rânduri, că 2021 și 2022 sunt ani de tranziție către viitoarea PAC, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023, cu noi regului.

7 PACHETE PENTRU INVESTIŢII Pentru pachetul 4.1.1 Achiziţii simple de utilaje agricole şi/ sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - sector vegetal, AFIR a selectat 262 cereri de finanţare în valoare de 112,4 milioane de euro.

1.

1-31 iulie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2.

Prin componenta 4.1.2 Condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie - vegetal, exceptând legumicultura şi cartofii, au fost selectate 55 investiţii cu suma de 49,4 milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.4 Tineri fermieri - achiziţie utilaje, la nivelul AFIR, au fost selectate 265 de proiecte în valoare de 62,3 milioane de euro. În cadrul componentei 4.1.5 Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) -

3.

4.

Scanează-mă!

Cooperativa Agricolă Legume Belinţ a luat fiinţă în 2016, la iniţiativa câtorva producători din vestitul bazin legumicol timişean. Cum funcţionează cooperativa care face toţi banii!

naţional, AFIR a selectat pentru finanţare 62 de proiecte în valoare de 64,8 milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.6 Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - zona montană, AFIR a selectat 55 de cereri de finanţare cu valoarea de 53,3 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.7 Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (producţie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare, AFIR a selectat 95 de cereri de finanţare în valoare de 86,3 de milioane de euro. În cadrul pachetului 4.1.8 Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizarea exploataţiilor agricole, au fost selectate pentru finanţare 17 proiecte de investiţii însumând 19,7 milioane de euro.

MĂSURA DE LEGUME ȘI CARTOFI Propun să ne oprim puţin asupra M 4.1.7. Legume (inclusiv în spații protejate ) și cartofi (producție primară, condiționare, marketing), întrucât sectorul legume și cel al cartofului ... ››› 16

5.

6.

7.

15

16 AgroFinanţare ››› 14 ... beneficiază, deseori, de o atenție mediatică sporită, datorită importanței acestor produse agricole pentru alimentația noastră, a tuturor.

Suma totală alocată a fost de 100.000.000 de euro, dar fermierii au accesat, după cum am precizat mai sus, 86.314.608 de euro. A rămas disponibilă suma de 13.685.392 euro. Rezultă o sumă medie de aproximativ 900.000 euro per proiect.

JUMĂTATE DIN PROIECTE SUNT DEPUSE DE CĂTRE COOPERATIVE! Aproape jumătate din proiectele selectate aparțin unor cooperative agricole!

De pildă, Cooperativa Agricolă ”Legume oltenești” Vădăstrița, din județul Olt, a câștigat un proiect cu o valoare eligibilă de 1.484.676 euro, din care valoarea publică este de 1.336.208 euro, pentru a crea ”produse cu valoare adăugată”.

Cooperativa Agricolă ”Cartoful din Valea Sâmbetei”, din comuna Sâmbăta de Sus, jud. Brașov, a câștigat un proiect cu o valoare eligibilă de 1.666.629 euro, din care 1.499.892 euro valoare

Guvernul a adoptat, în ședința din 14 aprilie, o hotărâre prin care a fost aprobat Programul Naţional Apicol (PNA), mai exact normele de aplicare și valoarea sprijinului financiar pentru 2022.

Scanează codul QR şi află câţi bani au apicultorii la dispoziţie? publică, pentru ”achiziția de utilaje agricole și dotarea spațiului de sortare, ambalare și depozitare cartofi”.

Printre câștigători se află și societăți comerciale și întreprinderi individuale.

BANI PENTRU ZONA MONTANĂ Fermierii din zona montană a avut la dispoziție o sumă totală de 60.000.000 de euro, din care a fost atrasă suma de 53.270.900 de euro, pentru un număr de 55 de proiecte.

Beneficiarii sunt cooperative agricole, întreprinderi individuale și societăți comerciale. De pildă, Cooperativa

agricolă montană Vamlact, din com.

Rebrișoara, sat Gersa, jud. BistrițaNăsăud, a câștigat 1.645.553 euro, valoare eligibilă, din care 1.480.997 euro valoare publică, pentru construirea unei ferme de vaci pentru lapte.

Firma Framo România SRL, din orașul Gurghiu, a accesat 2.992.144 euro, valoare eligibilă, din care 876.643 euro valoare publică, pentru ”modernizarea unei ferme de găini ouătoare, prin achiziția de utilaje și echipamente pentru producție ouă, la sol”.

Din cele 55 de proiecte selectate, 30 vor fi implementate în județele Covasna și Harghita!

DOAR 3 PROIECTE ÎN EST ŞI SUD În județele din afara arcului carpatic (estul și sudul țării) sunt numai trei proiecte: unul în Gorj, în comuna Crasna, și două în Suceava, în localitățile Mălini și Poiana Stampei.

"Pragul de calitate lunar aferent celei de-a doua etape a sesiunii (25 noiembrie - 24 decembrie 2021) a fost de 60 de puncte pentru pachetele 4.1.1 şi 4.1.4, respectiv 50 de puncte pentru restul componentelor.

Anul trecut au fost lansate simultan mai multe sesiuni de primire a proiectelor prin care s-au depus numeroase solicitări pe toate liniile de finanţare deschise pentru fermierii, procesatorii şi antreprenorii români, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de evaluare şi de selecţie a proiectelor, cât şi analizarea ulterioară a contestaţiilor depuse la nivelul AFIR, a anunțat agenția într-un comunicat.

CONCLUZIA ESTE LIMPEDE...

Aproape o jumătate de miliard a intrat în agricultura românească, iar dacă nu vor mai exista tracasări de ordin birocratic, dar și de ordin economic (de pildă, scumpiri galopante la materialele de construcție şi la utilajele şi echipamentele cuprinse în proiecte, înregistrate deja anul trecut) banii aceștia ar trebui să ducă, în final, la dezvoltarea și modernizarea fermelor către care sunt direcționați.

1-31 iulie 2022

17

18 Articolul ediţiei

Agricultura viitorului s-a mutat în prezent!

Agricultura de precizie nu mai reprezintă doar o opțiune a viitorului, ci a devenit, acum mai mult ca niciodată, o necesitate pentru fermierii care vor să rămână competitivi pe o piață cu tot mai multe provocări.

”A

ici, conceptul de «precision farming» nu definește un experiment, ci un mod de lucru efectiv”. Așa se prezintă ferma Emiliana West Rom, din Dudeștii Vechi, județul Timiș.

Ca să exploatezi 12.000 de hectare, este clar că trebuie să ai utilaje performante, însă performanța unui utilaj agricol nu mai ține, de mult, doar de putere sau de lățimea de lucru, ci de tehnologii și servicii integrate, care îi permit fermierului să își planifice lucrările și să ia decizii bazate pe analiza informațiilor din teren, la care are acces în timp real.

SOLUȚII PENTRU MANAGEMENTUL INTELIGENT AL FERMEI Echipamentele inteligente și soluțiile integrate pentru managementul fermei pe care Ipso Agricultură le oferă fermierilor, de la AutoTrac, JD Link - ce oferă informații despre parametrii de funcționare ai fiecărui utilaj, consum,

1-31 iulie 2022

un reportaj de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

patinaj, date tehnice și alerte, până la planificarea culturilor, gestionarea irigațiilor, alerte de boli, analize de sol și hărți precise de prescripție pentru aplicarea tratamentelor, fertilizare și semănat cu rată variabilă, se traduc în productivitate mai mare, timp de lucru redus și economie de inputuri.

10-12% ECONOMIE DE FERTILIZANȚI ”Am câștigat timp, am economisit bani. Prin folosirea AutoTrac, adică a liniilor de ghidare, am economisit carburant. În cazul prășitoarelor, utilizarea AutoTrac-ului ne ajută să avem rânduri drepte, ceea ce face ca lucrările ulterioare de fertilizat să fie mai ușor și mai rapid de efectuat, ceea ce înseamnă,

iarăși, timp câștigat. Noi utilizăm tehnologia strip-till, deci folosim aceleași linii generate în toamnă la semănat, și la fertilizat, și la recoltat. La fertilizat utilizăm rata variabilă și avem o economie de fertilizanți de 10-12 la sută”, explică Ionel Pistrui, unul dintre inginerii agronomi care coordonează ferma vegetală Emiliana West Rom. 12.000 HA CU CULTURI VEGETALE În cifre, aceasta înseamnă 5.000 ha cu grâu, din care 2.300 ha în sistem ecologic și 2.700 ha în sistem convențional, 2.700 ha cu floarea soarelui, 1.300 ha cu rapiță în sistem ecologic, 600 ha cu soia, 300 ha cu porumb pentru sămânță și 150 ha cu floarea soarelui pentru sămânță. 5.000 ha din total sunt irigate.

Pe lângă suprafața arabilă, Emiliana West Rom mai administrează o fermă de 1.200 capete de vaci de carne din rasa Limousine, un siloz de 90.000 tone și, mai nou, o plantație de alun de 500 ha.

Articolul ediţiei 19

Petru Costa (stg.) și Ionel Pistrui

INFORMAȚII DIN CÂMP ÎN TIMP REAL Dacă timpul și informația înseamnă bani, cât de valoroasă este informația pe care fermierul o primește în timp real, direct din câmp?

Platforma John Deere Operations Center oferă o imagine agronomică asupra fiecărei parcele din fermă, precum și informații transmise, în timp real, de tractor sau combină.

Pe o hartă colorată, fiecare culoare desemnează ultima lucrare efectuată în parcela respectivă: verde - semănat, portocaliu - recoltat, albastru - erbicidat sau fertilizat, maro - pentru parcelele pe care a fost realizată doar prelucrarea solului.

La recoltat, fermierul vede cantitatea recoltată la hectar, umiditatea

culturii recoltate, viteza de lucru, timpul de lucru pe parcelă, consumul de combustibil pe oră și hectar, dar și eficiența consumului de combustibil, calculată în tone recoltate pe litrul de combustibil.

De asemenea, este disponibilă inclusiv o hartă de elevație a terenului pentru fiecare parcelă din fermă.

Prin aplicațiile mobile, inginerul și proprietarul fermei au acces instant, pe telefonul mobil sau pe tabletă, la toate aceste informații.

TIMP CÂȘTIGAT Cum s-a schimbat modul de lucru în fermă odată cu utilizarea John Deere Operations Center? ”Înainte, ca să aflu media producției de pe o parcelă, așteptam să termine

combinele de recoltat de pe parcela respectivă, să ajungă toate remorcile în depozit, să calculeze cineva toată cantitatea care a plecat din câmp și abia apoi aflam producția. Toate astea durau încă o oră sau o oră și jumătate de când se încheia recoltatul, până ajungeau toate remorcile în siloz, descărcau, cântăreau și primeam informația. Acum, când au intrat combinele în parcelă, dacă a făcut fiecare câte un tur, văd deja imediat pe telefon cantitatea recoltată de fiecare combină și productivitatea pe hectar, pot deja să-mi fac o idee despre producția de pe parcela respectivă cu o precizie de 90%”, spune inginerul fermei Emiliana West Rom. ”ȘTIU INSTANT DACĂ UMIDITATEA ESTE BUNĂ PENTRU RECOLTAT” ”La fel cu umiditatea: începeam recoltatul cu o combină, trebuia să o opresc, să calculez cu umidometrul de mână sau să fug cu o probă în siloz ca să aflu umiditatea. Acum, dăm drumul la combină, recoltează 50 de metri și știu instant dacă umiditatea este bună pentru recoltat sau mai trebuie să așteptăm. Este încă un timp câștigat”, adaugă specialistul. În ferma Emiliana West Rom se lucrează acum cu patru combine John Deere S690i pe șenile și două combine S790i, model nou, toate cu hedere 635 Flex de 10,5 m, cu care... ››› 20

20 Articolul ediţiei ››› 19 ... recoltează grâu, soia, și, cu kit special, și rapiță. Toate combinele au tracțiune 4x4. Pe lângă combine, în fermă sunt și opt tractoare John Deere, de la 180 CP la 220 CP. REGLARE INTERACTIVĂ A COMBINEI ”Combina John Deere S790i, cea mai inteligentă dintre cele pe care le avem în fermă, are sistemul de reglare interactivă, care ne ajută la optimizarea combinei în timp real, pentru a obține o performanță maximă la recoltat.

Practic, noi îi spunem combinei că avem de recoltat grâu, iar ea ne ajută să facem reglajele optime. În momentul în care recoltăm, putem transmite, pe display-ul combinei, dacă avem corpuri străine, iar combina ne spune unde trebuie să mai reglăm. După un timp, combina ne întreabă dacă s-a

1-31 iulie 2022

JD SMART FARMING

• 3417 utilaje conectate, • • •

în România; 734 pachete de servicii; 1543 ferme care utilizează Operations Center; 2.937 ore de instruire pentru management digital, realizate de specialiștii Ipso.

rezolvat sau nu problema și știm dacă trebuie să mai facem anumite reglaje sau putem continua recoltatul”, mai explică Ionel Pistrui.

PLANIFICATORUL DE LUCRU Tot prin intermediul platformei Operations Center, cu opțiunea Planificatorului de Culturi, fermierul poate să

planifice culturile pentru anul următor, iar cu ajutorul Planificatorului de Lucru poate transmite direct lucrările pe care trebuie să le execute operatorul. ”Poți să îi trimiți informația direct în utilaj, iar operatorul, când ajunge în tractor, știe că trebuie să meargă la o anumită parcelă și să efectueze o anumită lucrare”, mai spune Ionel Pistrui.

PRIMUL UTILAJ ÎL VINDE VÂNZĂTORUL, IAR URMĂTOARELE SERVICE-UL Când este vorba de o fermă care exploatează 12.000 de hectare, nu e greu de imaginat că producătorii de echipamente agricole ”se bat” pentru un astfel de client. Ce a făcut, totuși, diferența pentru Ipso și John Deere? ”Am avut în probe combine de la mai multe firme, iar principalul motiv a fost raportul calitate-preț. În plus, ne doream două

Articolul ediţiei 21

combine destul de rapid și cei de la Ipso au fost foarte prompți, dar, eu cred că primul utilaj îl vinde vânzătorul, iar următoarele utilaje le vinde service-ul”, spune Ionel Pistrui.

SERVICE PROACTIV ȘI DIAGNOSTICARE DE LA DISTANȚĂ Atât fermierul, cât și oamenii din echipa de service primesc notificări, în timp real, pe telefonul mobil sau pe tabletă, despre orice defecțiune a unui utilaj. Mai mult, aceștia pot vedea exact display-ul combinei și pot, astfel, remedia orice problemă într-un timp relativ scurt.

Prin intermediul serviciului Expert Alerts, echipa de service TRACTORUL AUTONOM JOHN DEERE monitorizează, printr-o tehnologie unică, parametrii de funcJohn Deere a lansat deja, la începutul ționare ai utilajului, ceea ce peracestui an, tractorul autonom 8R410, care mite identificarea din timp a se aseamănă foarte mult cu tractoarele unei eventuale probleme și noticonvenționale din această serie, însă este ficarea fermierului, astfel încât prevăzut cu tehnologie de ultimă generaacesta poate evita o defecțiune ție pentru controlul și monitorizarea traccostisitoare sau poate comanda torului și a implementului atașat. din timp o piesă de care va avea Tractorul poate lucra atât cu operator, nevoie. De exemplu, un consum cât și în regim autonom, comandat prin prea mare de ulei poate indiintermediul aplicației Operations Center ca faptul că pompa de ulei va Mobile. trebui înlocuită în viitorul aproTractorul autonom este disponibil deopiat. Fermierul își poate procura camdată doar în SUA, deoarece legislația o pompă nouă, pe care să o aibă din Europa nu permite utilizarea vehiculedeja în fermă când va trebui înlor autonome. locuită cea veche.

”SIGUR VOM AVEA CEL PUȚIN UN UTILAJ AUTONOM” ”Dacă o să apară pe piață în următorii ani, sigur o să avem în fermă cel puțin un utilaj autonom. Tehnologia ușurează mult munca operatorilor din fermă. Cred că în următorii ani operatorul o să aibă cât mai puține de făcut, mai mult va monitoriza lucrările.

Trebuie să ținem pasul cu tehnologia, să învățăm fiecare pas la rând.

Cred că, în viitor, cei care nu vor utiliza agricultura de precizie foarte greu vor fi competitivi. Fără agricultură de precizie, dacă ai de lucrat 80 de hectare și la fiecare trecere ai suprapuneri, ajungi să consumi combustibil pentru 100 de hectare, la care mai pui și uzura utilajelor”, afirmă Ionel Pistrui.

O CHESTIUNE DE SUPRAVIEȚUIRE PE PIAȚĂ ”Trăim într-o piață concurențială.

Cei care nu folosesc agricultura de precizie vor avea costuri de producție foarte mari și nu-și vor mai permite să vândă la același preț cu cei care utilizează aceste tehnologii, ceea ce îi va scoate de pe piață. Agricultura de precizie a devenit deja foarte importantă pentru ca fermierii să rămână competitivi, prin scăderea costurilor și creșterea productivității în fermele lor”, afirmă Petru Costa, specialist agricultură de precizie Ipso Agricultură.

22 Europa agricolă

TURBA, fără viitor în fermele horticole?

Germania a pledat la întâlnirea AGRIFISH din 24 mai 2022 pentru eliminarea turbei ca substrat în fermele horticole. Ce soluții au fost propuse pentru a înlocui turba în horticultura europeană?

T

urba este componenta cel mai des utilizată în fermele horticole din Europa. Aceasta este extrasă din natură, din locuri numite turbării, cele mai importante rezervoare de carbon, pe termen lung, de la suprafața pământului.

TURBĂRIILE STOCHEAZĂ CARBON Turbăriile acoperă doar aproximativ 3% din suprafața terestră, dar pot stoca aproape de două ori mai mult carbon organic decât toate zonele de pădure din lume! Potrivit experților internaționali, extracția turbei și utilizarea acesteia în scopuri horticole constituie o sursă relevantă de emisii de gaze cu efect de seră, care a reprezentat 12 Mt CO2 pe an, în 2019, în UE 27.

Astfel, dintre toate materialele utilizate, în mod obișnuit, pentru producerea substraturilor horticole, turba are cel mai mare impact asupra schimbărilor climatice. În Uniunea Europeană, extracția de turbă va fi reglementată ca parte a categoriei „zone umede”, începând cu 2026.

Scanează-mă!

Cum să alegi cel mai potrivit substrat pentru cultura ta?

Scanează codul QR şi vezi un ghid complet!

1-31 iulie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Până acum, în unele țări europene, inclusiv în Germania, au fost angajate strategii politice naționale de reducere și eliminare treptată a utilizării turbei în horticultură.

CE PUNEM ÎN LOCUL TURBEI? Potrivit unui document de lucru științific publicat de Institutul German Thünen, turba poate fi înlocuită cu fibrele de lemn, scoarța lemnoasă compostată, compostul verde și nuca de cocos. Aceste materiale sunt regenerabile și au amprente

climatice mult mai mici în comparație cu turba. În plus, în prezent nu există nici o indicație că utilizarea lor extinsă în calitate de constituenți alternativi ai mediilor de cultură este limitată.

Potrivit Institutului Thünen, cererea actuală pentru constituenți alternativi ai mediilor de creștere reprezintă o mică parte din oferta actuală. Pentru lemn, scoarță și nucă de cocos, cererea potențială maximă specifică este chiar sub oferta actuală. Numai pentru deșeurile vegetale, cererea potențială maximă specifică depășește ușor oferta actuală.

ACCESUL LA MATERII PRIME Disponibilitatea datelor privind mediile de cultură, constituenții mediului de cultură (inclusiv turba) și reziduurile de biomasă trebuie îmbunătățită pentru a dezvolta strategii de informare pentru reducerea turbei. Pe lângă oferta de resurse potențial disponibilă, ar trebui luate în considerare condițiile economice și legale pentru ca industria de medii de cultură, aflată în dezvoltare, să aibă acces la materii prime.

Comisia Europeană este invitată să elaboreze o strategie comună a UE pentru a promova reducerea turbei în mediile de cultură produse și utilizate în țările europene.

DELEGAŢIA GERMANĂ LA AGRIFISH

23

24 Tânăr fermier în România

Ferma de vaci cu 7 roboţi şi un tânăr fermier

Ar fi putut ajunge un mare fotbalist dar a ales să se facă medic veterinar iar astăzi împreună cu tatăl său exploatează 250 de hectare şi deţine o fermă de creştere a vacilor de lapte în Orheiul Bistriţei.

D

eşi are numai 26 de ani, Vlăduţ Peica poate fi considerat deja un specialist în domeniu. Se ocupă serios de agricultură de la vârsta de 19 ani, odată cu admiterea la facultate. Înainte de asta a făcut sport de performanţă. A practicat fotbal şi a jucat chiar şi în echipa naţională sub 18 ani. A renunţat la cariera fotbalistică pe motiv că şcoala i-ar putea oferi, totuşi, un viitor sigur şi nu regretă sub nici o formă această alegere.

INVESTIŢII DE MILIOANE DE EURO Graţie celor două proiecte pe Măsura 4.1 pe care le-a accesat, în valoarea totală de 2 milioane de euro, la care s-a adăugat încă peste un milion de euro capital propriu, şi-a proiectat una dintre cele mai moderne ferme zootehnice din Transilvania, în care roboţii Lely - nu mai puţin de şapte la număr - îndeplinesc un rol extrem de important, lucrând zi şi noapte în cele două adăposturi.

Trei sunt roboţi de muls (Astronaut), unul pentru pregătirea amestecului furajer şi distribuirea hranei (Vector), doi pentru curăţat pordoseala din grajd (Discovery) şi unul care apropie mâncarea la frontul de furajare (Juno). „Fără ei ne-am descurca mult mai greu şi cu eforturi deosebite din cauza lipsei forţei de muncă”, recunoaşte tânărul veterinar.

1-31 iulie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BIROCRAŢIA, BAT-O VINA! Nu i-a fost deloc uşor să se strecoare prin desişul birocratic cu care ne-a obişnuit autorităţile române. „Nu este uşor pentru că la noi birocraţia este foarte stufoasă şi practic trebuie să ai multă răbdare şi să-ţi dedici timp pentru a elabora documentaţia. Pe când în Ungaria, din câte am înţeles, te duci cu un dosar plic în care introduci actele firmei iar ei te verifică. Aici, la fel se întâmplă şi cu subvenţiile. Ai de depus o grămadă de acte la APIA ca

Am avut şi 32 de litri, media pe fermă. Laptele nostru are un nivel de proteină de 3,5-3,6 şi procentul de grăsime între 4,05 şi 4,1%. Aşadar, vorbim de un lapte de calitate!

VLĂDUŢ PEICA

Fermier din Orheiul Bistriţei, jud. Bistrița-Năsăud

să primeşti ceea ce ţi se cuvine. Vorbim atâta de digitalizare şi autorităţile noastre nu sunt în stare să proceseze datele fermierilor fără a le cere de fiecare dată un morman de hârtii. Cum vrei să atragi tinerii în agricultură dacă tu mai mult le pui piedici? Hai să mai eliminăm din birocraţia asta că nu ne face decât rău!”, îndeamnă acesta pe cei în măsură să le facă viaţa mai uşoară fermierilor.

5000 LITRI PREDAŢI ZILNIC Circa 90 la sută din laptele colectat de la vaci este livrat celor de la Lactalis.

Diferenţa se procesează sau este vândută prin reţeaua proprie de dozatoare din Bistriţa. Zilnic predă procesatorului cam 5.000 de litri. „Avem un proiect câştigat în care ne-am angajat că vom face procesare de produse cu ingrediente naturale, fără adaosuri de culturi bacteriene. Însă piaţa este destul de restrânsă aici, la noi.

Astfel că în prezent prelucrăm doar o cantitate mică de lapte. Avem şi avantajul

Tânăr fermier în România

160 DE VACI MULSE DE ROBOŢI

unui preţ bun la laptele crud, aşa că ne-am axat mai mult spre vânzarea de lapte ca materie primă către procesator. Dacă noi luăm, să zicem, 2 lei pe litrul de lapte, pe mine m-ar costa 24 de lei, echivalentul a 12 litri, să fac un kilogram de caşcaval. Dacă mai adaug şi celelalte cheltuieli se ajunge undeva la 32 de lei. Cu cât trebuie să vând eu acel caşcaval ca să scot profit şi să fiu şi competitiv pe piaţă?”, se întreabă retoric bistriţeanul.

DESPRE SUBVENŢII ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ O altă nemulţumire a tânărului fermier este legată de subvenţii. În opinia sa, ministerul ar trebui să găsească o soluţie mai echitabilă în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor pentru crescătorii de vaci de lapte. „Cel mai corect ar fi să se acorde în funcţie de cantitatea de lapte produs. E mult mai simplu să precedezi aşa şi în felul acesta şi stimulezi performanţa. Dacă cineva are, să zicem, 100 de vaci care dau

500 de litri şi altul are 100 de vaci de la care colectează o mie de litri, e corect să se obţină aceeaşi sumă? Când e clar că cel care are o producţie mai mare a investit mai mult. Trebuie plătită performanţa! Mai sunt unii la care vacile nu au văzut niciodată un siloz sau un concentrat şi primesc aceeaşi subvenţie. Iar asta nu e corect. Un alt criteriu de luat în considerare, dar nu ştiu cum ar putea fi implementat, ar fi bunăstarea animalelor. Sau să se impună nişte standarde pentru condiţiile din adăpost”, consideră tânărul medic veterinar.

ORĂŞENILOR LE PUTE A VACĂ...

Poluarea cu metan despre care tot mai mult se discută la nivel european, şi nu numai, este o temă falsă, consideră tânărul, în condiţiile în care centrele zootehnice sunt date de obicei ca exemplu când vine vorba de principalele cauze ale emisiilor de gaze cu efect de seră. „În Occident, lucrurile nu sunt chiar atât de dramatice. În Elveţia, spre

Din totalul de 400 de animale din fermă, circa 160 de vaci sunt în lactaţie iar până la sfârşitul anului numărul exemplarelor la muls ar putea creşte la 200. Acesta ar fi, de altfel, potenţialul maxim, în condiţiile în care un robot poate mulge până la 70 de animale.

Evident, contează şi cantitatea de lapte pe care o dă fiecare vacă.

Producţia medie zilnică pe cap de animale în ferma familiei Peica era în jur de 30 de litri la momentul vizitei noastre. Vacile sunt în proporţie de 90% din rasa Red Holstein. exemplu, proprietarii de hoteluri dau cu bălegar prin jur pentru a promova mediul rural şi agricultura. Acolo fermierul este văzut ca cel care dă de mâncare la populaţie. Aici la noi foarte mulţi se plâng că miroase. Dar îi invit să vadă ce nivel de amoniac este în ferma noastră.

Ambele adăposturi sunt construite cu podea întreruptă, fosa este dedesubt, cu captarea dejecţiilor. Totul este betonat. Evident, nu poţi elimina complet mirosul, dar nici nu cred că e foarte deranjant, aşa cum se încearcă a se acredita”, susţine Vlăduţ Peica.

25

26 Anchetă Ferma

Păşunea de la Adămuş, o poveste cu... frecuş!

În urmă cu vreo doi ani, revista Ferma a scris despre familia Ersek din Adămuş, judeţul Mureş, a cărei ocupaţie este creşterea animalelor, ce duce o luptă cu autorităţile locale pentru o bucată de păşune.

DISPERAREA ÎŞI SPUNE CUVÂNTUL

A

tât de straşnice au fost încrâncenarea, interesele sau ambiţiile actorilor locali, încât s-a lăsat cu contestaţii, reclamaţii şi plângeri pe la poliţie, DNA şi, în final, acţiuni prin instanţele de judecată.

Se pare că drumeagul ce ducea spre o rezolvare amiabilă - aşa cum ar fi fost firesc - între Primărie, Consiliul Local Adămuş şi fermier a ajuns într-o fundătură… Într-un final, Curtea de Apel a dat câștig de cauză părţii reclamate, adică autorităţilor locale.

CE S-A ÎNTÂMPLAT, DE FAPT? Totul a pornit de la o licitaţie pentru concesionarea păşunii comunale. În luna mai 2019, David Ersek, crescător trecut de 70 de ani, avusese închiriată de la Primărie o suprafaţă de 22 hectare de păşune. Anul următor, în iunie, Consiliul Local Adămuş a scos "la licitaţie" suprafaţa prin atribuire directă, dar cu… ofertare la plic!?

Câştigător a fost Ioan Mihu, un fermier din sat cu vreo 500 de vaci de

1-31 iulie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

carne Limousine şi circa 200 ha de teren care a licitat suma de fix 1.500 lei/ha/an, de departe cu mult peste cât oferiseră ceilalţi trei competitori, adică 200 lei/ha/an.

AMENINŢAREA CU EXECUTAREA Au urmat contestaţiile din partea perdanţilor pe motiv că atât procedura, cât şi caietul de sarcini stabilite de comisie nu au fost conforme cu actele normative în vigoare. “Cum adică, atribuire directă şi ofertă în plic închis?!

Mai bine s-ar fi împărţit păşunea la cei patru solicitanţi!", spuneau crescătorii. Între timp, David Ersek primeşte o notificare semnată de primarul comunei Adămuş, avizată de executor judecătoresc, prin care i se cere „eliberarea în termen de 5 zile a imobilului pe care

„Suntem crescători cu dragostea de animale în sânge. Am început de la o vacă şi, iată, am ajuns la 30, plus tineret; în total, avem un efectiv de 48 de capete. De la supărare, tata a ajuns la pat; are cancer osos, în fază terminală. Suntem disperaţi, nu ştim unde şi la cine să mai apelăm. Unii ne-au spus că până nu se va ajunge la scandal, cu vârsare de sânge (!?!), nu se va rezolva problema. Or, noi nu vrem asta. Vrem doar să ne înţelegem paşnic şi să trăim în pace ca toată lumea”, ne-a declarat Zoltan Ferencz Ersek. îl folosiţi fără drept - teren, în suprafaţă de 22 ha, având categoria de folosinţă păşune, aflat în domeniul privat al comunei (...) cu denumirea topică Vuleşti - La vii. Dacă nu veţi proceda conform celor de mai sus precizate, în termenul acordat, învederăm că ne vom adresa instanţei de judecată cu acţiune în evacuare”.

DREPTATE, DE PARTEA PRIMĂRIEI Neavând unde duce animalele la păşunat, crescătorul a refuzat "eliberarea" terenului şi s-a ajuns în instanţă. După mai multe înfăţişări, Curtea de... ››› 28

27

FLEXIBILITATE ȘI EFICIENȚĂ

Leeb VL

HORSCH Leeb VL oferă cele mai înalte cerințe de tehnologie cu o gardă la sol mărită.

Bazin de 5.000 și 6.000 de litri din polietilenă sau Bazin de 8.000 litri din oțel inoxidabil BoomControl asigură o poziționare perfectă a brațului și mai puțină derivă prin menținerea distanței constantă față de suprafața țintă Garda la sol standard este de 1,60 m și cu ClearanceControl până la 2,00 m Distribuție optimă a greutății 50:50 Intuitiv, ușor de manevrat Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

28 Anchetă Ferma

››› 26 ...Apel Târgu Mureş a hotărât că dreptatea e de partea Primăriei. “Acum ce vom face, că nu mai avem din ce trăi! Probabil că vom fi nevoiţi să vindem animalele care ne-au ţinut în viaţă în aceşti ani”, ne-a relatat supărat Zoltan Ferencz Ersek, fiul lui David Ersek, proprietarul fermei.

Potrivit acestuia, ar fi două soluţii de rezolvare a situaţiei: fie Ioan Mihu, câştigătorul contestat ale păşunii licitate, să renunţe la o parte din teren în favoarea familiei Ersek, fie Consiliul Local din Adămuş să anuleze HCL-ul cu licitaţia şi să organizeze din nou procedura. Însă ambele variante nu par să aibă deloc sorţi de izbândă! Şi să vedem de ce!

DE UNDE A PORNIT GÂLCEAVA? Mai întâi am vorbit cu Ioan Mihu. Din discuţie am dedus că ar fi vorba şi despre o ambiţie şi chiar o răzbunare. „Nu era nici o problemă, că nu mă interesa păşunea. Alta a fost situaţia! Eu am avut pe PF opt hectare de păşune, pe care aveam un contract de concesiune.

Scanează-mă!

În urmă cu două decenii, Zoltan Ferencz Ersek, din comuna Adămuş, judeţul Mureş, a pornit cu o Bălţată Românească şi acum a ajuns la un efectiv de 40 de capete. Scanează codul QR şi află cum au rămas animalele fără loc de păşunat!

1-31 iulie 2022

Primarul mi-a zis atunci că dacă nu am înregistrate animale (oile i le dădusem băiatului meu) va fi nevoit să anuleze înţelegerea. Exact aşa s-a şi întâmplat.

Terenul de 8 ha a fost scos la licitaţie şi familia Ersek, încrezătoare, a ridicat concesiunea începută de la 200 de lei/ ha/an până la 1.500 lei/ha/an! (n.r. - De fapt, a urcat la 2.000 de lei hectarul!)", explică fermierul.

AMBIŢIA A CERUT RĂZBUNARE "Oamenii prezenţi în şedinţa publică de la Primărie şi-au făcut cruce! Eu mi-am zis că nu-i nimic, peste câţiva ani se va termina şi contractul lor pentru suprafaţa de 22 de hectare şi voi proceda şi eu la fel!”, a precizat Ioan Mihu, care până la urmă s-a ţinut de cuvânt. Şi apoi a continuat: „Zilele trecute, a venit la mine fostul primar să vedem cum facem să rezolvăm situaţia, că l-ar fi chemat vicepreşedintele CJ Mureş.

Am spus-o direct: să-mi dea diferenţa de bani de la 200 pe hectar, cum a fost concesiunea în toată comuna, şi până la cât au ridicat licitaţia (1.500 lei/ha/ an) şi le las lor păşunea! Eu nu vreau să pierd un miliard de lei vechi”. „ORGANIZĂM NOI LICITAŢII!" Discutând cu primarul comunei Adămuş, Tibor László Miklós, acesta a oferit şi alte ieşiri din impas: de la închirierea pajiştilor private şi până la participarea la licitaţiile publice de

Avem identificate câteva corpuri de câte 1,5 hectare, 5 ha, 9 şi o bucată de 10 hectare.

Familia Ersek se poate înscrie să participe la competiţie, criteriul de departajare fiind cel mai bun preţ!

TIBOR LÁSZLÓ MIKLÓS Primarul comunei Adămuş

concesionare a terenurilor de păşunat din această lună, când Consiliul Local şi Primăria le va anunţa. „În Adămuş sunt păşuni private.

Ersek ar putea să discute cu proprietarii, să se înţeleagă şi să închirieze de la ei! O altă posibilitate este participarea la licitaţiile pe care le vom organiza, începând de săptămâna viitoare, pentru concesionarea unor suprafeţe de păşuni care fac parte din domeniul privat şi public”, ne-a declarat edilul-şef al comunei.

29

30 România irigată

VISUL LUI TUCHILUŞ

Matca va fi irigată!

Cât vor costa investiţiile?

După mai bine de zece ani de aşteptare, Gavrilă Tuchiluş va vedea dus la împlinire un vis în care a crezut: acela de a iriga culturile agricole. Ministerul Agriculturii a aprobat finanţarea.

A

m vizitat recent societatea Agrimat, administrată de inginerul Gavrilă Tuchiluş, un profesionist al agriculturii româneşti. Fermierul era nespus de bucuros de faptul că Ministerul Agriculturii a aprobat suma de aproape 100 de milioane de euro pentru finanţarea unui important proiect de modernizare a infrastructurii de irigații din agricultura județului Galați.

INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURĂ Vestea bună pentru fermierii gălăţeni a fost făcută public de către Costel Fotea, preşedintele Consiliului Județean Galați: “Este o investiție extrem de importantă pentru agricultura gălățeană, mai ales în noul context internațional, în care specialiștii avertizează o posibilă criză alimentară.

Acest proiect de aproape 100 de milioane de euro va duce în mod cert la creșterea producției agricole din județ și la crearea de noi locuri de muncă. Se vor construi stații de pompare a apei din barajul Movileni, precum și toată infrastructura necesară pentru a iriga mii de hectare de teren agricol. Cheltuielile vor fi reduse cu mai bine de jumătate, pierderile vor fi zero, iar apa va ajunge la rădăcina plantei în cel mult 12 ore”.

1-31 iulie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

IRIGAŢII PE 30 MII HECTARE! În prima etapă, vor putea fi irigate aproape 15.000 de hectare din Drăgănești, Barcea, Ivești, Liești și o parte din Cudalbi, iar în cea de-a doua etapă alte 13.000 de hectare din Matca, Cudalbi și Valea Mărului.

Pe platoul Matca, ploile sunt un musafir rar... De la începutul anului s-au acumulat doar 120 litri de apă, căzând cu ţârâita câte 3 litri, 5 litri şi 7 litri. Semănăturile de toamnă sunt ca şi pierdute!

“S-a muncit extrem de mult, timp de mai mulți ani, pentru a aduce această investiție la Galați, alături de europarlamentarul Dan Nica și de unul dintre cei mai performanți fermieri din județul Galați, domnul Gavrilă Tuchiluș. Mulțumesc ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a înțeles importanța acestui proiect pentru agricultura ... ››› 32

31

32 România irigată ››› 30 ...gălățeană, aprobat în comisia tehnică a ministerului”, a declarat președintele CJ Galați.

Proiectul are deja studiul de fezabilitate realizat, cuprinde două etape majore de implementare şi este finanţat prin Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii.

PROPUNERE: 10 SOLUŢII TEHNICE Ideea găsirii unei noi soluţii tehnice prin care să se reducă semnificativ costurile cu pomparea apei din Dunăre a apărut în urmă cu aproape 10 ani şi i-a aparţinut inginerului Liviu Baltagă, directorul de atunci al Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi.

Specialistul, care-şi susţine teza de doctorat pe acest proiect, ne-a oferit câteva detalii tehnice: Suprafaţa propus a fi irigată este de 28.042 ha, din care 16.526 capacităţi existente şi 11.516 capacităţi noi propuse a se realiza.

Efecte preconizate: reducerea înălţimii de pompare - treapta de joasă înălţime de la Movileni va avea 25-35 m (de la 96 m, cât este acum), iar treapta de înaltă de la 133 m la 70-80 m.

Scăderea consumului specific de energie electrică de la 450 KW pe 1.000 mc pe treapta de joasă înălţime (la ora actuală) la 277 KW/1.000 mc, iar pe treapta de înaltă de la 667 KW la 230 KW/1000 mc.

Reducerea duratei de asigurare a apei la punctul de livrare de la 1012 zile în situaţia actuală la cel mult o zi în condiţiile noii soluţii tehnice.

Scurtarea reţelei de aducţiune de la 67 km la 24 km reţea conductă îngropată.

Eliminarea pierderilor de apă pe aducţiune la zero.

Creşterea perioadei de exploatare a amenajării de la 2-3 luni (în prezent) la 5-6 luni.

Reducerea costurilor cu manopera de la 180 de salariaţi la 12.

Creşterea suprafeţei cultivate cu legume la 200 la 3.000 de hectare.

Restabilirea echilibrului ecologic în zonă prin refacerea pânzei freatice.

La vremea respectivă (2010-2011) costurile estimative se ridicaseră la circa 180 milioane de lei.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

1-31 iulie 2022

Sperăm să dăm drumul la investiţia de la SPA Dunăre de 85 milioane de lei, proiect ce prevede refacerea completă a unui grup de şase agregate de pompare, începând cu partea de aspiraţie de la Dunăre.

ADRIAN SORIN PÎRVU

Zona de 3.000 hectare propusă pentru amenajările suplimentare reprezintă suprafaţa unui bazin legumicol important pentru judeţul Galaţi, respectiv teritoriul comunelor Matca şi Cudalbi.

LIVIU BALTAGĂ

Director SNIF Galați

Fost director SNIF Galați

APELE SIRETULUI VOR UDA 3.000 HA DE LEGUME Gavrilă Tuchiluș este optimist. Odată ce există studiul de fezabilitate şi e aprobat în comisia tehnică a MADR, se va face o reevaluare a prețurilor şi apoi dată undă verde la execuţie. Proiectul cu cele două etape de implementare poate fi finalizat în cel mult doi ani. Ar mai fi de rezolvat problemele legate de staţia de bază de la Movileni, cu traseul conductelor de refulare, pentru că sunt multe zone de intravilan, amplasarea staţiei de transformare şi reţeaua electrică.

Fermierul lucrează aproape 5.000 de hectare de teren arabil, cultivat cu: grâu, orz, rapiţă, floarea soarelui, porumb şi lucernă. Factorul limitativ în zonă este apa, producţiile nu sunt uniforme şi nici stabile de la an la an. De 33 de ani de când a venit pe funcţia de director la unitatea din Matca doar de două ori a obţinut la porumb o producţie de 10 tone/ha. Seceta pedologică severă înjumătăţeste recoltele în fiecare sezon!

culturi agricole: grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, soia, lucernă, din suprafața contractată de 86.451,36 ha.

Faţă de anul trecut stăm foarte bine, nu am avut, deocamdată, avarii majore, probleme sunt tot timpul”, ne-a declarat Adrian Sorin Pîrvu, directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Galați.

40.000 HA IRIGATE ÎN GALAŢI „De mai bine de o lună de zile, se irigă în Câmpia Covurlui, toate canalele sunt pline de apă. Până acum s-au irigat până la 40.000 de hectare cu

Parlamentul României a votat recent o lege care aduce modificări importante la vechea lege a îmbunătățirilor funciare 138/2004.

Scanează codul QR şi află noutăţile!

La societatea Agrimat Matca, Gavrilă Tuchiluş aplică cele mai performante tehnologii, foloseşte cei mai buni hibrizi, utilizează cele mai inovative produse de protecţie fitosanitară, programe complete de fertilizare, are specialişti de valoare şi utilaje de ultimă generaţie, însă factorul limitativ în obţinerea producţiilor este APA! Scanează codul QR şi vezi cât de mare e deficitul de apă în sol!

Scanează-mă!

33

34 BioEconomia circulară

Cum arată viitorul economiei bazată pe bioresurse? Începând cu acest număr al revistei vom aborda tematica bioeconomiei, cu accent pe aspectele legate de energie, biomateriale, biocombustibili, managementul reziduurilor din agricultură și industria alimentară.

Biomasa este o resursă regenerabilă, iar producția acesteia contribuie la stocarea gazelor cu efect de seră și, implicit, la stoparea efectelor nocive ale acestora asupra climei.

E

conomia viitorului se va baza din ce în ce mai mult pe bioresurse.

Deja societatea umană a început tranziția de la economia dezvoltată în timpul revoluției industriale, bazată pe resurse fosile epuizabile și cu grad redus de sustenabilitate, la un alt tip de economie, bazată pe resurse regenerabile și cu impact mai redus asupra ecosistemelor planetei.

CE ESTE BIOECONOMIA? Bioeconomia, așa cum este definită în Strategia pentru bioeconomie a Uniunii Europene, acoperă toate sectoarele și sistemele care se bazează pe resurse biologice (animale, plante, microorganisme și biomasa derivată din acestea, inclusiv deșeurile organice), funcțiile și principiile acestora. Cuprinde și interconectează: ecosistemele terestre și marine și serviciile pe care le furnizează;

•

1-31 iulie 2022

un articol de

TEODOR VINTILĂ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

•

toate sectoarele de producție primară care utilizează și produc resurse biologice (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură); toate sectoarele economice și industriale care utilizează resurse biologice și procese pentru producerea de alimente, furaje, produse bio-bazate, energie și servicii.

•

ŢIŢEIUL ŞI GAZELE NATURALE NU SUNT SUSTENABILE Țițeiul și gazele naturale acumulate în litosferă prin procese biogene care au avut loc în epoci în care existau condiții specifice ... ››› 36

RESURSE BIO PENTRU VIITOR Economia viitorului se proliferează ca fiind o bioeconomie, având ca placă turnantă managementul bioresurselor, o economie bio-bazată. Cerințele societății umane moderne, începând cu hrana și continuând cu energia, materialele de larg consum, produsele chimice sau materialele de construcție vor fi asigurate din resurse biologice.

Modul în care acest tip de economie bio-bazată poate asigura necesarul de consum al omenirii depinde de adaptarea sistemelor de management al bioresurselor în scopul utilizării inteligente a acestora, în spiritul sustenabilității şi al protecției mediului.

35

36 BioEconomia circulară BIOMETANUL ARE COSTURI MAI MICI DE PRODUCŢIE! Costurile de producție ale biometanului sunt cu 30% mai mici decât actualul preț al gazelor naturale!

BIOMETANUL se produce în UE la costuri în jur 55 Euro/MWh, în timp ce gazul natural se tranzacționează la burse la 80-100 Euro/MWh, fără a lua în calcul costurile legate de emisiile de CO2!

››› 34 ... pe Terra pentru acumularea acestor rezerve, reprezintă principalele resurse în economia construită de către om de după revoluția industrială.

Din păcate, principala caracteristică a acestui model economic este NESUSTENABILITATEA. Pur și simplu poate fi aplicată doar pe termen foarte scurt din două simple motive: 1. resursele fosile se epuizează 2. duc la emisii de gaze cu efect de seră care contribuie la modificarea climei pe Terra BIOMASA, SINGURA ALTERNATIVĂ Singura resursă regenerabilă care poate să înlocuiască resursele neregenerabile folosite în economia bazată pe petrochimie este BIOMASA. De fapt, este resursa din care s-au format hidrocarburile, cărbunele și gazele naturale începând cu era Paleozoică, în urmă cu 500 milioane de ani.

Termenul de ”biomasă” se referă pe larg la materia organică, adică biomasa înglobează orice material biogen rezultat în urma proceselor de biosinteză a organismelor vii.

TEHNOLOGII CARE PRODUC CARBON Compoziția chimică a biomasei este bazată pe scheletul de carbon care reprezintă principala resursă utilizată de către om în industria chimiei organice,

1-31 iulie 2022

inclusiv rafinării.

Sunt demonstrate și ridicate la scară industrială tehnologii cu ajutorul cărora se poate procesa biomasa pentru a livra pentru economie aceleași produse care în prezent sunt obținute la scară largă din hidrocarburi: (bio) combustibili ca purtători de energie; (bio)materiale plastice biodegradabile sau de utilizare îndelungată; materii prime pentru industria chimică (acetat, lactat, acetonă, butanol, etanol, poli-hidroxi-alcanoați, succinat, esteri, glicerol etc.) și fără de care nu putem avea produse ca vopseluri, spume poliuretanice, materiale din industria automotive, baterii, sau detergenți.

PREŢUL, PRINCIPALA PROVOCARE! Principalul obstacol în trecerea de la economia bazată pe resurse fosile la economia bazată pe bioresurse a fost, înainte de actuala criză a prețurilor energiei, competitivitatea pe piața internațională a prețului biomaterialelor și a biocombustibililor față de prețul combustibililor fosili.

Până în urmă cu câteva luni, costurile de producție a biomaterialelor și a bioenergiei se situau în general peste costurile de producție a produselor similare obținute din hidrocarburi sau gaze naturale. Cu toate acestea, statele dezvoltate economic au susținut dezvoltarea sectorului bioeconomie - biomasă - biorafinărie fără să aștepte ca resursele fosile să își reducă disponibilitatea și prețul acestora să crească.

PUTEM ACOPERI 80% DIN GAZ! Conform declarației făcute de Dr. Simone Peter, președintele Federației Germane pentru Energii Regenerabile (BEE), în prezent există peste 9.500 de instalații de biogaz în Germania, care produc împreună aproximativ 10 miliarde de metri cubi de biometan cu un conținut de energie de aproximativ 100 de terawatt-oră (TWh) pe an. Aceasta reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaz din Germania!

Dacă România ar avea aceeași capacitate instalată de producere de biometan, ar acoperi aproximativ 80% din consumul de gaz din România, care este mult mai scăzut decât al Germaniei, fiind estimat la circa 125 de terawatt-oră (TWh) pe an.

DURABILĂ ŞI CIRCULARĂ Pentru a avea succes, bioeconomia europeană trebuie să fie centrată pe durabilitate și circularitate. Acestea vor conduce la reînnoirea industriei, modernizarea sistemelor de producție primară, protecția mediului și va spori biodiversitatea.

Cum poate contribui cultivarea carbonului la obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice?

Scanează codul QR şi află câteva posibile!

RES and Circular Economy Applied in an Academic Community as an Example for Smart Sustainable Development (RES-CIRCULAR) project code: 2020/554215 Proiect finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România". https://biocombustibil-tm.ro/res-circular/

37

38 Ferma 4.0

PIERDERI IMENSE ÎN UCRAINA Potrivit calculelor autorităţilor de la Kiev, agricultura din Ucraina a suferit prejudicii în valoare de 4,3 miliarde de dolari, ca urmare a războiului. Potrivit unui raport al cercetătorilor din ţara vecină, suprafeţe mari au fost avariate sau contaminate de mine. Numai costul cartografierii şi al degajării minelor a fost estimat la 436 milioane de dolari. În plus, au fost distruse tehnologii agricole în valoare de 926 milioane de dolari, iar în zonele ocupate de Rusia în sudul Ucrainei au fost avariate sistemele de irigare în valoare de 225 milioane dolari. Daunele aduse silozurilor de cereale au fost estimate la 285 milioane dolari.

De asemenea, Rusia a transportat cereale în valoare de 613 milioane de dolari din teritoriile ocupate.

Vezi care sunt costurile provocate de războiul din Ucraina, scanând codul QR!

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Se doreşte prelungirea derogărilor PAC

Miniştrii agriculturii din UE au reiterat în cadrul Consiliului AGRIFISH din iunie importanţa adoptării unor măsuri eficiente de coordonare la nivel internaţional pentru a garanta un răspuns global la securitatea alimentară.

O

x serie de state membre UE cer ca derogări în temeiul Politicii Agricole Comune (PAC), similare cu cele introduse anul acesta, să fie disponibile și în 2023.

Derogările din acest an, care au inclus, printre altele, o exceptare de la anumite cerinţe de ecologizare, au fost puse în aplicare de Comisia Europeană în martie, ca răspuns la preocupările legate de securitatea alimentară apărute în urma invaziei ruse din Ucraina. Posibilitatea ca aceste tipuri de derogări să continue în noul ciclu PAC a fost abordată în cadrul unei reuniuni a miniştrilor agriculturii din UE desfăşurate la mijlocul lunii iunie.

WOJCIECHOWSKI NU FACE PROMISIUNI Cu toate acestea, se pare că discuţia despre posibile noi derogări PAC nu a avut loc într-una dintre şedinţele publice ale consiliului. Nu mai puţin de 16 state membre susţin această extindere a principiului derogărilor, deşi nu se menţionează care sunt aceste ţări.

La întâlnire a participat şi comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, care, deşi nu şi-a luat niciun angajament de a pune la dispoziţie derogări anul viitor, a indicat că va „reveni rapid la consiliu pe această chestiune”.

Printre celelalte subiecte abordate s-a numărat şi criza din Ucraina, miniştrii subliniind necesitatea de a scoate cerealele din depozitele ucrainene înainte de următoarea recoltă.

Scanează codul QR şi citeşte mai multe despre acest subiect!

Janusz Wojciechowski

1-31 iulie 2022

Ferma 4.0 39

Spania investeşte în irigaţii! În timp ce autorităţile române bâjbâie cu graţie când vine vorba de implementarea unor proiecte de irigaţii cu impact major asupra agriculturii, Spania a decis alocarea a nu mai puţin de 2,137 miliarde de euro până în 2027.

S

uma va fi alocată parţial de la bugetul de stat şi din fondurile de redresare şi cele de dezvoltare rurală.

Aşa cum a menţionat Luis Planas, ministrul spaniol al Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei, această investiţie va însemna practic triplarea sumei anuale în următorii cinci ani faţă de ceea ce s-a investit între anii 2000 şi 2020.

CEA MAI MARE SUPRAFAȚĂ IRIGATĂ DE PE CONTINENTUL EUROPEAN „Avem 3,8 milioane de hectare de teren irigat, cea mai mare suprafaţă din Europa, şi suntem prima ţară din lume în irigaţii localizate şi, deşi reprezintă doar 22,6% din suprafaţa agricolă utilă, însumează 65% din total. Producţia agricolă, adică întreaga valoare a ceea ce se cultivă se înmulţeşte cu trei”, a subliniat Planas.

SOARELE ŞI VÂNTUL, SURSE INEPUIZABILE DE ENERGIE În acest sens, el a insistat că guvernul de la Madrid trebuie să facă eforturi susţinute pentru a asigura securitatea producţiei agricole cu ajutorul irigaţiilor, în contextul schimbărilor climatice. Luis Planas a declarat că irigaţiile reprezintă „o chestiune de prezent şi viitor”, în care inovaţia digitală şi implicarea tinerilor sunt foarte importante. De asemenea, el a menţionat că energiile regenerabile trebuie încorporate în irigaţii pentru a reduce costurile şi a controla agricultura de precizie: „Soarele şi vântul reprezintă cea mai bună modalitate de a economisi energie”.

Luis Planas a apreciat că „majoritatea comunităţilor de irigaţii şi-au întreprins transformarea energetică prin subvenţii publice sau prin investiţii proprii”.

Citeşte articolul integral scanând codul QR!

SOIA Bt DĂ RATEURI Fermierii argentinieni se confruntă cu o situaţie extrem de serioasă şi neplăcută, respectiv scăderea tot mai mare a performanţei tehnologiei Bt (Bacillus thuringiensis) în controlul lepidopterelor la cultura de soia.

Argentina a aprobat în 2012 utilizarea seminţelor de soia Bt în agricultură, care este capabilă să producă o proteină ce combate anumiţi dăunători, facilitând astfel reducerea utilizării insecticidelor. În cei zece ani de când a fost adoptată în cultură, această varietate de soia transgenică a devenit foarte populară în această ţară, acoperind în ultimele două sezoane circa 70% din suprafaţa totală cultivată cu soia. Potrivit, însă, cercetărilor întreprinse de reţeaua de management al dăunătorilor Aapresid, în ultimul timp s-a observat tot mai des prezenţa lepidopterelor în cultura de soia Bt, ceea ce a dus la tratarea a 56% din suprafaţă cu insecticide foliare.

Află mai multe despre această situaţie accesând codul QR!

40 AgroExpo

DEBUT DREPT PENTRU FARMCONECT ROMÂNIA

În perioada 9-11 iunie, la Slobozia, s-a derulat prima ediție a FarmConect România - Târgul Agriculturii Românești, un eveniment care a adus în prim plan soluțiile și modelele adoptate de fermierii români.

O

rganizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) în colaborare cu Primăria Slobozia și Libramont, cel mai nou târg agricol din țara noastră a reunit deopotrivă producători agricoli, furnizori de inputuri și tehnologie agricolă, dar și decidenți din domeniu. În total, peste 6.500 de vizitatori și 100 de expozanți au participat la cele trei zile ale evenimentului, desfășurat pe o suprafață de 6 hectare la ieșirea din oraș, spre Brăila.

Totodată, la Centrul de Conferințe Multimedia din cadrul expoziției au fost organizate și transmise live nu mai puțin de 10 dezbateri de tip panel pe teme de actualitate (agricultură regenerativă, piața carbonului, tehnologii digitale, Pactul Verde, învățământ agricol) a căror audiență înregistrată a fost de 22.000 de vizualizări.

ADRIAN CHESNOIU LA FARMCONECT Alături de autoritățile locale și de reprezentanții APPR, la deschiderea

1-31 iulie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

oficială a târgului a participat și Ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu, care a reafirmat necesitatea investițiilor în tehnologii agricole: „Perioada 20222027 va fi o perioadă de tranziție, iar cuvântul definitoriu va fi performanța, indiferent dacă vorbim de ferme mari sau ferme mici. Am ajuns la un parteneriat cu Ministerul Energiei, astfel încât să existe un pachet financiar care să le permită fermelor și unităților de procesare să se modernizeze și să devină autonome din punct de vedere energetic. În egală măsură, irigațiile sunt o altă prioritate a ministerului, pentru că agricultura este un domeniu extrem de important în arhitectura statului, iar materiile prime agricole sunt materii strategice”.

PRACTICI AGRICOLE SUSTENABILE Principalele trenduri evidențiate în cadrul târgului sunt: cercetarea aplicată, monitorizarea digitală a culturilor și dăunătorilor, fertilizanții și soluțiile fito-sanitare de generație nouă, dar și sistemele de colectare a datelor.

De altfel, conform directorului de comunicare, Andrei Măruțescu (foto), compania Syngenta împreună cu APPR sunt parteneri într-un proiect de cercetare privind practicile agriculturii regenerative (minimum și no tillage) în România: „urmărim modul în care sunt implementate aceste practici, atât la nivel de timp (1-5 ani) cât și la nivel de

AgroExpo 41 zone pedologice, în trei ferme diferite.

Este o cercetare realizată alături de fermieri, prin care vedem comparativ, în rotația culturilor practicată la noi în țară, rezultatele între agricultura regenerativă și cea convențională”.

DIGITALIZARE ÎN AGRICULTURĂ Companiile Bayer, Corteva și FMC propun aplicații noi, cu algoritmi îmbunătățiți, pentru a permite furnizarea celor mai exacte date și avertizări.

Granular Link, din portofoliul Corteva oferă, datorită conexiunii cu satelitul Planet, acces instant la imagini satelitare și indicii de vegetație ai parcelelor, realizând concomitent recomandări în ceea ce privește aplicarea fertilizanților și a produselor de protecție a plantelor. Totodată, aplicația face o predicție pentru ziua optimă de recoltare și prezintă indicatori specifici pentru anumite culturi, precum porumbul de siloz.

Pentru monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb, în speță Ostrinia Nubilalis (sfredelitorul porumbului) și Helicoverpa Armigera (omida fructificațiilor), cei de la FMC propun noua aplicație Arc Farm Intelligence ce reunește date din peste 100 de locații din toată țară, culese zilnic prin intermediul unei rețele de capcane feromonale cu transmitere digitală. La momentul atingerii pragului de dăunare se emit buletine de avertizare transmise pe telefonul fermierilor. Și sistemul Climate Field View de la Bayer a fost îmbunătățit, noul kit oferind date privind performanțele hibrizilor și a produselor aplicate chiar din timpul recoltatului, acestea putând fi integrate într-o platformă comună la nivel de exploatație. Un avantaj al Climate Filed View este că poate fi montat pe orice combină, indiferent de model sau vechime.

1.

2.

3.

SUBSTANȚE ACTIVE EFICIENTE Pe segmentul fertilizanților ne-au atras atenția cei de la Naturevo, care propun un model de fertilizare integrată (FlexiTech Agro), cu soluții adaptate pe specificul fiecărei exploatații de la însămânțare până la recoltare, și cei de la Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari care oferă produse azotoase și complexe fosforice cu disponibilitate de absorbție prelungită.

Nu în ultimul rând, merită amintit și insecticidul Mavrik al celor de la ADAMA, un produs dedicat combaterii afidelor, cu acțiune translaminară, care acționează inclusiv pe spatele frunzelor.

UTILAJE DE ULTIMĂ GENERAȚIE Tehnica agricolă a fost reprezentată de combinele Ideal 9T de la Sigma România și Deutz-Fahr C6205 de la NHR Agropartners, dar și de tractoarele Massey Ferguson 8S și 8730, respectiv Deutz-Fahr seria 7.

Cei de la Dicorland au prezentat cele mai noi utilaje din portofoliu destinate lucrărilor solului.

O inițiativă cu adevărat interesantă aparține celor de la AgriCloud, o companie românească care propune o monitorizare integrală și precisă a tuturor parametrilor dintr-o fermă cu ajutorul stațiilor meteo digitale, a dronelor și a „câinelui” Nero, un robot de achiziție de date, dotat cu camere multispectrale.

Mă bucur că în cadrul acestui târg se discută despre noile tehnologii dar și despre procesarea producției. Îmi doresc foarte mult ca la următoarele ediții să vedem și expozanți care vin cu soluții pentru producția de energie regenerabilă, deoarece țara noastră are un potențial fantastic în acest sens.

ADRIAN CHESNOIU

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

UN DECENIU DE APPR Născut la inițiativa fermierilor, prima ediție a târgului FarmConect marchează şi un deceniu de activitate a Asociației Producătorilor de Porumb din România, după cum remarca și președintele organizației, Nicolae Sitaru: „Sărbătorim cei 10 ani de activitate ai APPR printr-un târg care ne dorim să devină unul cu tradiție și care să reprezinte fermierii din toată țara.

FarmConect își propune să contribuie la dezvoltarea agriculturii în România, pentru că doar colaborând și sprijinindu-ne unii pe alții pentru un interes comun vom crește mai puternici ca indivizi și ca țară”.

42 Tineri fermieri în România

1000 de Tineri Lideri pentru Agricultură

Până la 15 august a.c., tinerii provenind din familii de fermieri se pot înscrie la cea de-a 4-a sesiune a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Vor fi acordate 120 de burse pentru perfecționarea noii generații din agribusiness. un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

rganizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, programul Tineri Lideri pentru Agricultură a luat naștere în 2019, având la bază trei principii fundamentale: 1. Continuitatea fermelor familiale; 2. Creșterea competențelor și abilităților antreprenoriale ale tinerilor; 3. Implicarea acestora ca agenți activi atât în activitatea agricolă, cât și în reprezentarea comunităților din care fac parte.

Despre ce i-a motivat să aplice pentru acest program, ce beneficii le-a adus și de ce recomandă și altora să participe, am discutat, în exclusivitate pentru revista Ferma, cu doi dintre absolvenții ultimei sesiuni a proiectului.

HOTĂRÂT SĂ DUCĂ MAI DEPARTE MOȘTENIREA FAMILIEI La doar 25 de ani, Matei Titianu din Brăila îmbină parcursul academic cu practica agricolă din ferma familiei.

Absolvent și doctorand în cadrul USAMV Iași, după ce anterior s-a specializat în agribusiness și management agricol, tânărul lucrează, alături de tatăl său, aproximativ 500 ha de cultura mare în Insula Mare a Brăilei. Matei este decis să ducă mai departe moștenirea familiei, motiv pentru care a aplicat la Tineri Lideri pentru Agricultură, program despre care susține că i-a oferit ”skill-uri” și informații valoroase. „M-A AJUTAT SĂ-MI DESCOPĂR ANUMITE VALORI” „Mi-a plăcut modul în care au fost organizate cursurile, pentru că am avut o serie de traineri, în special Cătălin

1-31 iulie 2022

Matei Titianu Chirilescu la public speaking, care m-au făcut să îmi descopăr anumite valori. De exemplu: până acum eram conștient că îmi place să vorbesc în public, dar nu eram conștient de valoarea mea ca speaker. Am avut și alți traineri care, prin noțiunile pe care ni le-au predat, m-au învățat să îmi setez obiectivele, să comunic mai bine și să coordonez mai eficient activitatea din fermă”, a declarat Matei.

O TÂNĂRĂ MANAGER AGRICOL După 5 ani de carieră în învățământ, Claudia Elena Petrucean a ales să preia afacerea tatălui ei. Astăzi cultivă circa 200 ha în localitatea Coșteiu, jud.

Timiș. Pentru tânăra de 34 de ani, decizia de a participa la program a venit din dorința de perfecționare. „Avem o fermă vegetală pe care vreau să o administrez cât mai bine și am văzut pe internet că Agricover oferă aceste burse. A fost un program complex conceput pentru dezvoltarea profesională și personală a tinerilor. Am învățat foarte multe lucruri: de la negociere, la

Claudia Elena Petrucean cum să cooperăm și să ne asociem, la administrarea afacerilor, cadre legislative sau cum să ne promovăm. În plus, am fost printr-un internship la centrul «Sol și Suflet» pentru a vedea un model de business real. Toată experiența asta mă ajută mult, mai ales că acum, cam 70-80% din decizii și management îmi revin mie”, ne-a declarat Elena Petrucean.

ANGAJAMENT PENTRU VIITOR Conform CEO-ului Agricover, Liviu Dobre, compania oferă în această ediție a programului 120 de burse și are ca obiectiv să susțină formarea noilor generații de agricultori prin nu mai puțin de 1000 de burse până în anul 2027: „Vorbim de 1000 de tineri lideri care reprezintă vectorul schimbării și al performanței în agricultura românească”.

43

44 AgroEveniment

SU ELLEN, ORZUL DE 13 TONE LA HECTAR! Saaten Union le-a prezentat fermierilor, pe platforma de la Drajna, județul Călărași, hibrizi și soiuri consacrate din portofoliul companiei, cât și genetică nouă pentru culturile de toamnă.

PRODUCȚII RECORD ÎN ROMÂNIA

F

ermierii prezenți la ”Ziua porților deschise ale câmpului”, pe 19 și 20 mai 2022, au putut face și un calcul al tehnologiei utilizate pentru rapiță, grâu, orz, orzoaică, triticale, secară, mazăre și culturi verzi. ”Aplicăm o tehnologie minimă spre medie, fără cheltuieli foarte mari. Ne punem în pielea fermierilor și vrem ca aceștia să aibă o producție ridicată cu costuri cât mai mici”, a explicat Mihai Mirițescu, director comercial Saaten Union.

Anul acesta au fost probleme cauzate de secetă și de șocul termic, un atac masiv de afide și de Tanymecus și la grâu, și orz, fiind necesare tratamente combinate cu produse sistemice și de contact.

DENSITATEA OPTIMĂ LA SEMĂNATUL ORZULUI Dintre densitățile de semănat testate la orz - 320/360/390 boabe germinabile/mp, varianta cea mai economică și productivă recomandată fermierilor este de 360 boabe germinabile/mp, cca. 160-170 kg sămânță/ha, cu peste 800 de spice recoltabile/mp (888 spice/ mp pentru soiul SU Ellen).

1-31 iulie 2022

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Soiurile de orz Saaten Union au capacitate mare de înfrățire - peste 5-6 frați la fiecare plantă, 5-6 spice de aceeași înălțime pe fiecare plantă și coacere uniformă. Producția de orz estimată la Drajna este de peste 9 tone/ha.

SOIURI DE GRÂU CU PRODUCȚII MARI Marius Crețu, director comercial Saaten Union, a prezentat soiurile de grâu: Tika Taka, un soi de grâu nearistat, semitimpuriu, are spice ce depășesc 10 cm la maturitate, o normă de semănat de 200 kg/ha și poate da peste 11 tone/ ha. Are protecție foarte bună împotriva bolilor foliare, fuzariozei, ruginilor și făinării. Este foarte căutat în sudul țării. Este recomandat și în Transilvania, Banat și chiar Crișana.

Aspekt este fratele mai mic al soiului Joker, cel mai vândut soi de grâu Saaten Union, și poate depăși 13 tone/ha.

•

•

Ionuț Bărbulescu, product manager floarea-soarelui și porumb Saaten Union: ”SU Ellen, cel mai căutat soi de orz din România, a dat, în 2021, o producție de 13 tone/ha în județul Constanța și 12,5 t/ha în județul Tulcea. Este soiul de orz cu cea mai mare toleranță la cădere”.

NOUTĂȚI LA RAPIȚĂ Saaten Union oferă, în 2022, un nou hibrid de rapiță: Jurek, semitimpuriu, cu rezistență la Phoma (Rlm7) și la TuYV (Turnip Yellow Virus), precum și toleranță la Verticillium și, ca noutate, la Sclerotinia. Se recomandă, totuși, aplicarea unui fungicid, preventiv, în perioada înfloritului.

INFECTAREA CU TuYV Vectorul principal de transmitere a TuYV sunt afidele, ce atacă plantele din toamnă, continuând și în primăvară. Insecticidele elimină afidele, dar plantele vor rămâne infectate cu virus. O repopulare cu afide poate duce la infectarea și a plantelor sănătoase, a explicat Alina Petrea, director marketing Saaten Union.

45

46 Agricultura 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TOP 7 TENDINȚE ÎN DOMENIUL ROBOTICII

Ultimii ani au făcut mult mai vizibile atât lacunele sistemelor logistice globale, cât şi deficitul de forţă de muncă în agricultura multor state. O posibilă soluţie pare a fi automatizarea şi robotizarea unor activităţi agricole.

T

recem în revistă șapte previziuni care vor marca viitorul roboticii în agricultura mondială: Automatizarea robotică a proceselor (Robotic Process Automation - RPA) - există numeroase activităţi (irigaţii, muls, etc.) care presupun mişcări/sarcini repetitive şi care pot fi uşor automatizate, uneori fără echipamente sofisticate.

Servicii de robotică (Robotics-as-a-Service - RaaS) Companiile (fermele) mici pot să contracteze servicii de robotică pe bază de abonament, precum şi module de programe ca serviciu (Software-as-a-Service - SaaS) -aşa cum sunt serviciile de management al flotei de utilaje.

Roboți mobili autonomi (AMR) ca platforme de achiziție de date Piaţa AMR-urilor s-a multiplicat în ultimii ani cu rate incredibile - de la 0,88 miliarde de euro în 2017, la o valoare estimată de 6,17 miliarde de euro în 2022. Acum se așteaptă ca AMR-urile să înceapă să acționeze mai mult ca niște "hub-uri" pentru "internetul lucrurilor (Internet of Things - IoT).

1.

2.

3.

4.

Roboți multifuncționali Roboți multifuncționali, denumiți şi ”cobots”, folosiţi pentru a îndeplini mai multe sarcini în același timp, mai ales în sectorul de retail, pot îndeplini şi în agricultură activităţi precum preluarea comenzilor şi transmiterea cererilor de materiale, achiziţii, etc.

Creşterea interoperabilităţii Odată cu adoptarea noilor tehnologii şi a robotizării în aproape toate industriile, vine și o nevoie sporită de a găsi soluţii care să asigure interoperabilitate în acest sector. Roboții trebuie să comunice atât între ei, cât și cu alte sisteme, pentru a se crea un mediu de lucru eficient și sigur.

Roboții pentru livrare Se preconizează că piața roboților de livrare (delivery) va crește de la o valoare de 188 milioane de euro în 2021 la aproape 850 milioane de euro până în 2026.

Crește cererea de robotică și nevoia extinderii plajei de abilități Roboții devin tot mai inteligenți datorită progreselor în tehnologii precum ”Învăţarea automată” (Machine Learning), ”Inteligenţa artificială” (AI) și ”Internetul lucrurilor” (IoT). Tot mai multe industrii care au adoptat roboți şi automatizarea proceselor devin și ele mai inteligente şi vor înregistra progrese mari în ceea ce privește eficiența, acuratețea și consecvența operațională. Scanează codul QR și citește mai multe informații!

5.

6.

7.

INTERNET OF THINGS (IOT) IoT este un termen generic care include orice mediu în care mai multe dispozitive sunt conec­ tate unele la celelalte prin interme­ diul internetului. Aceste dispozitive pot interacţiona unele cu altele, cu administratorul lor, între alte reţele, oferind informaţii şi date despre procesele urmărite.

Consultă dicționarul de termeni din Agricultura 4.0!

1-31 iulie 2022

Agricultura 4.0 47

CE POT FACE ROBOȚII AGRICOLI? Sarcinile îndeplinite de către roboţii agricoli sunt, de cele mai multe ori, repetitive şi obositoare, dar îi ajută pe fermieri să economisească timp şi bani. În acelaşi timp, robotizarea îi poate ajuta pe agricultori să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea randamentului general al fermei.

Sarcinile obișnuite pe care le pot îndeplini roboții agricoli sunt: analiza solului, fenotipare, controlul buruienilor, sortarea și ambalarea, recoltarea, monitorizarea mediului, cosit şi tăiat, semănat, erbicidare/pulverizare, etc. Îngrijirea culturilor și recoltarea sunt unele dintre cele mai comune activități pentru care multe companii de robotică agricolă dezvoltă roboți.

Află și alte informații relevante despre aplicarea și viitorul roboticii în agricultură!

PIAŢA GLOBALĂ A ROBOŢILOR AGRICOLI Piaţa globală a roboților agricoli a fost estimată la 6,94 miliarde USD în 2021 și se așteaptă să ajungă la 99,30 miliarde USD în 2030.

Intensificarea activității de cercetare și dezvoltare (R&D) în domeniul automa­ tizării proceselor din ferme, precum și creșterea cererii globale de alimente sunt principalii factori care determină crește­ rea veniturilor de pe piața globală a robo­ ților agricoli.

Totodată, fenomene precum scăderea forței de muncă în sectorul agricol, imple­ mentarea constantă a roboților agricoli și trecerea la tehnici și abordări agricole mai avansate se preconizează că vor continua să susțină creșterea veniturilor pieței.

Majorarea costurilor cu forța de muncă este un alt factor care se preconizează că va susține implementarea roboților, datorită rentabi­ lității și fiabilității acestora pe termen lung.

•

•

•

PRECIZIE VS. INTELIGENȚĂ Abundenţa noilor termeni (unii mai greu de tradus din engleză sau limbajul IT) creează uneori confuzie. Prin ce se deosebeşte "agricultura de precizie" de "agricultura inteligentă"? În timp ce "agricultura de precizie" se concentrează pe măsurători precise între dinstanţele dintre rânduri, plante, variații ale condițiilor de creștere a plantelor sau a animalelor, cartarea terenurilor sau aplicarea cu precizie a produselor pentru protecţia plantelor, etc. "agricultura inteligentă" se concentrează pe accesarea/colectarea şi interpretarea datelor, precum şi pe aplicarea rezultatelor obţinute în urma analizei datelor.

Există o interdependenţă între "agricultura de precizie" şi ”agricultura inteligentă": datele provenite din practicile agricole inteligente pot fi utilizate pentru a optimiza practicile agricole de precizie, care la rândul lor generează alte date...

Dar care este diferența dintre agricultura de precizie, agricultura inteligentă şi agricultura digitală?

48 Agricultura 4.0

VANTAGE ȘI-A SCOS AȘII DIN MÂNECĂ

Soluţii consacrate pentru agricultura de precizie, dar şi câteva tehnologii prezentate în premieră absolută cu ocazia AgriPlanta-RomAgroTec, cea mai dinamică expoziţie agricolă din România. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

gricultura de precizie nu poate fi imaginată astăzi fără roboţi şi drone, aceste echipamente desprinse parcă dintr-o altă lume, dar care tind să devină indispensabile fermierului modern, preocupat din ce în ce mai mult să-şi securizeze investiţiile prin creşterea productivităţii şi a eficienţei. Din acest punct de vedere, Vantage are multe de oferit. Iar pentru cei care au avut curiozitatea şi îndrăzneala de a se apropia de standul pe care compania l-a amenajat anul acesta în platforma de la Fundulea, cu siguranţă a meritat tot efortul.

PRODUCTIVITATE RIDICATĂ ŞI ECONOMIE DE INPUTURI Şi dacă tot am pomenit de drone, trebuie amintit că Vantage a încheiat în toamna anului trecut un contract de reprezentare pentru piaţa românească cu XAG, unul dintre liderii mondiali în producţia de astfel de echipamente.

Două dintre modelele reprezentative au fost expuse la târgul desfăşurat în judeţul Călăraşi. Este vorba de P40 şi V40.

Primul are o capacitate de stocare de 20 de litri şi patru rotoare. Poate acoperi o suprafaţă de 70 de hectare într-o singură zi! La o încărcare a bateriei, autonomia de zbor durează până la 10 minute, în funcţie şi de condiţiile de vreme.

AJUSTAREA MĂRIMII PICĂTURILOR Interesant la aceasta este sistemul de pulverizare. Practic, cele două duze sunt rotative şi permit ajustarea dimensiunii picăturilor între 60 şi 400 de microni, făcând posibilă astfel reglarea

1-31 iulie 2022

DRONA CU DOUĂ ROTOARE În ceea ce priveşte modelul V40, care dispune de un rezervor de 16 litri, acesta are o înfăţişare complet diferită, dar performanţe asemănătoare cu P40. Designul revoluţionar, cu două rotoare, produce un flux de aer concentrat, ceea ce permite o lăţime de pulverizare de până la 10 metri. Ca şi în cazul P40, debitul maxim de stropire ajunge la 10 litri/minut şi poate împrăştia până la 40 kg/minut de produse granulate. Aceste drone agricole pot fi folosite atât pentru aplicarea tratementelor fitosanitare şi erbicidare, cât şi pentru semănatul culturilor verzi înainte de recoltat.

Scanează-mă!

Urmărește materialul video cu demonstrațiile practice ale robotului autonom R150 și ale dronelor, prezentate de Vantage la AgriPlanta-RomAgroTec 2022!

cu precizie a cantităţii de substanţă aplicată pe hectar. Rezultatul: se obţin economii între 20 şi 30% faţă de sistemele de aplicare convenţională.

R150, UN ROBOT COMPLET AUTONOM O premieră absolută în platforma de la Fundulea a fost prezenţa robotului autonom R150, o altă creaţie a companiei XAG, pentru care Vantage deţine exclusivitatea pentru piaţa românească. Construit pe un şasiu de oţel folosind un design modular, acesta poate fi utilizat ca maşină de stropit sau ca platformă de transport, având o sarcină maximă de încărcare de 150 kg. Configurat 4x4, cu garda la sol reglabilă, şi echipat cu două motoare fără perii, capabile să dezvolte o forţă de 1.000 Nm, R150 poate străbate practic orice formă de relief, fiind recomandat în special pentru culturile pomicole şi viticole. Are o autonomie de până la 4 ore şi viteza de deplasare de 5 km/h.

Agricultura 4.0 49

50 Agricultura 4.0

ROBOTUL "MULTI-TOOLS" LUCREAZĂ FĂRĂ PAUZĂ!

Agricultura va trebui să depindă tot mai puţin de munca fizică și manuală, iar digitalizarea şi roboţii reprezintă viitorul.

Poate părea greu de crezut, dar Viitorul este (uneori) cu mult mai aproape decât ne putem imagina. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

B

akus este un proiect în dezvoltare al companiei VitiBot din Reim, regiunea Champagnes, renumită pentru plantaţiile de viţă-de-vie.

"VitiBot lucrează de mai mulţi ani pentru realizarea unui robot electric performant, prieten cu mediul, fără zgomot, un utilaj care să fie mai performant decât tractoarele actuale, care sunt conduse de șoferi", spune Radu Lupu, manager Agrirom Utilaje.

CARACTERISTICI TEHNICE Robotul Bakus este acţionat electric cu ajutorul a patru baterii litiu-ion de 60 kW total şi are o autonomie de 10 ore, timp în care poate executa mai multe lucrări simultan şi "fără pauze de masă sau de ţigară". Încărcarea

1-31 iulie 2022

acumulatorilor se poate face cu ajutorul unui încărcător rapid (380V) în doar două ore sau la reţeau de 220V într-un interval de timp de 10-14 ore.

BAKUS SE AȘAZĂ SINGUR PE RÂNDUL DE VIE Bakus este un robot autonom care încalecă, practic, rândul de vie. Robotul poate lucra până la o înălţime a rândurilor de viţă de vie de 2,20 m şi o lăţime de 80 cm. Distanța dintre rânduri trebuie să fie de minimum un metru.

Face toate lucrările de cultivare a solului, atât pe sub vie între butuci, cât și între rânduri. Sunt lucrări de cultivare cu brăzdar tip lamă, cu palpator, lucrări cu discul, cu freze, cu tocătoare mecanică, atât pe rând, cât și între butuci.

ECHIPARE "MULTI-TOOLS" Mecanismele de suport permit ataşarea a diverse scule de lucru şi organe active, atât echipamente dedicate, produse de către VitiBot, cât şi "scule" ale terţilor. VitiBot continuă să proiecteze

şi să dezvolte şi alte echipamente special dedicate robotului Bakus şi care vor fi disponibile opţional. De exemplu, echipamentul pentru stropit (disponibil începând de anul viitor) va cuprinde două panouri cu duze şi sistem de

DEMONSTRAȚII ÎN FERME "Suntem o firmă tânără ce aduce utilaje de ultimă generație pentru agricultura românească, iar prezenţa robotului Bakus în standul nostru este cea mai bună dovadă în acest sens. Am făcut câteva demonstrații în țară, atât în Transilvania, cât și în Dobrogea, şi fermierii au fost foarte mulțumiți de ceea ce au văzut. Ne așteptăm să dezvoltăm acest proiect, să îl facem să fie cât mai cunoscut în toată țara și, de ce nu, să poată fi folosit eficient cât mai curând de către producătorii de viță de vie din România", ne-a precizat Radu Lupu.

Agricultura Agricultura 4.0 4.0 51

Bakus este o soluție eficientă și de viitor în viticultură. Robotul poate să lucreze atât ziua, cât și noaptea și în condiții de siguranță maximă și de calitate pentru lucrările efectuate. Cred că un astfel de robot (sau mai mulţi) nu ar trebui să lipsească din nici o fermă viticolă RADU LUPU

Manager Agrirom Utilaje

recuperare a soluţiei, pentru eliminarea pierderilor şi reducerea consumului de substanţe pentru protecţia plantelor.

Pentru orice situaţie, pe telecomanda robotului este prevăzut şi un buton de siguranţă pentru operator, prin care se poate dezactiva instantaneu robotul.

PRECIZIE ŞI SIGURANŢĂ Pentru deplasarea în parcelele de viță de vie, robotul necesită un semnal GPS de corecție RTK, prin satelit, și se auto-ghidează cu ajutorul unei hărţi digitale a plantaţiei. Odată cu încărcarea hărţii parcelei sau a podgoriei, Bakus recunoaşte fiecare rând şi execută singur întoarcerile la capăt. "Pe aceeaşi parcelă pot să lucreze mai mulți roboți în același timp. Proiectul este foarte bine dezvoltat, iar robotul Bakus e deja în fază de comercializare. Peste o sută de unităţi se află deja la lucru în podgoriile din Franţa şi Italia", ne-a spus Radu Lupu.

Robotul este dotat cu un sistem de camere video şi, cu ajutorul unui algoritm de inteligenţă artificială, distinge forma umană, avertizează sonor şi încetineşte dacă apare o persoană în raza sa de acţiune. Dacă persoana nu se deplasează, robotul se opreşte.

VERSATIL ŞI EFICIENT Aplicaţiile pentru care robotul este specializat cuprind toate lucrările mecanice desfăşurate la nivelul solului, pe rând şi între butucii de vie (prăşit, distrugere buruieni, cosit, bilonat, etc).

Nu sunt restricții în ceea ce priveşte "vârsta" plantaţiilor sau sistemul de susţinere, atât timp cât robotul poate să încalece rândul de vie.

Toate cele patru roţi sunt directoare şi au fiecare tracţiune electrică asigurată de câte un motor independent.

Astfel că spaţiul mic necesar pentru executarea manevrelor de întoarcere face ca Bakus să fie foarte versatil.

Scanează-mă!

Urmărește demonstrațiile video efectuate cu robotul Bakus la AgriPlanta 2022!

52 Agricultura 4.0

S-A LANSAT AGRIM SMART FARMING!

Vorbim despre un instrument util pentru managementul integrat al fermei, care oferă posibilitatea calculului eficienţei economice și al randamentului culturilor agricole, precum şi consultarea în timp real cu specialiştii.

P

rogresul tehnologic în agricultură a deschis calea fermierilor şi a industriilor conexe către atingerea potenţialului maxim de producţie, favorizând totodată depăşirea unor provocări legate de eficientizarea costurilor şi gestionarea mai bună a utilizării inputurilor.

Chiar dacă aplicația Agrim Smart Farming este funcţională încă de acum doi ani, prezentarea sa oficială a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19, astfel încât ”botezul” public l-a primit abia la început de iunie a.c., cu ocazia târgului AgriPlanta-RomAgroTec. SOLUȚIE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FERMEI La cinci ani de la punerea în funcţiune a platformei AGRIM, privită ca un instrument de bune practici ce promovează legătura dintre producătorii agricoli, furnizorii de inputuri şi specialişti (consultanţi, cadre didactice, cercetători), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a lansat de curând şi o aplicaţie - Agrim Smart Farming, care se doreşte a fi o soluţie accesibilă pentru managementul integrat al fermei.

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi urmăreşte interviul cu Roxana Vidican despre aplicaţia Agrim Smart Farming!

1-31 iulie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GESTIONAREA INPUTURILOR Agrim Smart Farming este o aplicaţie care reuşeşte, printr-o gestionare corectă a tuturor datelor tehnologice pe care fermierul le are la îndemână, să realizeze un management al inputurilor dintr-o fermă, pentru promovarea unei agriculturi durabile, după cum ne-a explicat prof. dr. Roxana Vidican, decanul Facultăţii de Agricultură din cadrul universităţii clujene, cea care de altfel a avut iniţiativa acestui proiect, pus în practică în colaborare cu Fundaţia READ. PARTENERIAT CU LAPAR Şi pentru că instrumentul se adresează în primul rând fermierilor, s-au pus deja bazele unei viitoare colaborări cu membrii asociaţiei profesionale LAPAR,

în domeniul consultanţei, al stabilirii unor obiective comune de cercetare şi transfer tehnologic şi, nu în ultimul rând, în domeniul calificării resursei umane. „Din punctul nostru de vedere, există trei factori limitativi ai producţiei agricole. Doi dintre ei sunt dependenţi de climă şi de poziţionarea geografică a României, pentru că vorbim de sol şi de apă, iar al treilea stă în puterea noastră să îl controlăm şi se referă la resursa umană. Iar aici, rolul nostru, al universităţilor, este evident în formarea profesională a celor care se ocupă de agricultură”, a precizat Roxana Vidican.

CONSULTANŢĂ GRATUITĂ Ceea ce diferenţiază însă Agrim Smart Farming de alte aplicaţii care există pe piaţă în acest moment este faptul că la pachet cu toate aceste mijloace de eficientizare a activităţii din fermă şi de calcul financiar al producţiei, ea oferă posibilitatea consultanţei, pe care experţii AGRIM o asigură în mod gratuit celor care utilizează aplicaţia!

Agricultura 4.0 53

54 AgroEveniment

2 direcţii de ameliorare a pajiştilor la SCDP Vaslui

Cea de­a treia ediție a evenimentului ”Ziua porților deschise”, manifestare organizată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui a avut loc în ziua de 27 mai 2022.

CERCETĂRI UNICE ÎN ŢARĂ

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

F

ermieri și alți reprezentanți ai me­ diului agricol moldav, specialiști de pe ambele maluri ale Prutului, cadre didactice, cercetători științifici și autorități locale și județene au răs­ puns invitației de a lua act de realizările singurei unități de cercetare de acest tip din zona Moldovei și de a sublinia public aspecte de interes pe tema im­ portanței pajiștilor.

Contextul actual în care se des­ fășoară activitatea SCDP Vaslui este caracterizat de minim 3 coordona­ te importante, respectiv schimbările climatice care impun identificarea şi crearea de soiuri adaptate noilor ca­ racteristici pedoclimatice și ampla­ sarea acestora în noi arhitecturi de cultură, întocmirea amenajamentelor

1-31 iulie 2022

pastorale care presupune elaborarea unor tehnologii specifice pentru îmbu­ nătățirea pajiștilor și ambițiile europe­ ne legate de Green Deal.

2 EXPERIENŢE PENTRU PAJIŞTI SCDP Vaslui a prezentat câteva modele despre cum anume ar trebui să fie amenajate și îmbunătățite pajiștile permanente. Pe o pajiște tipică zonei Vaslui ­ Bârlad ­ Galați, areal unde întâl­ nim preponderent pajiști de bărboasa (Dichanthium ischaemum), foarte slab productive și de o calitate mai mult de­ cât precară, s­au simulat două variante de experiențe. Însăși amplasarea experiențelor a plecat de la ceea ce fac fermierii în mod concret pentru întreținerea acestor pa­ jiști și ce ar trebui să facă pentru îmbu­ nătățirea performanțelor lor, astfel încât rezultatele finale se vor constitui în re­ comandări practice pentru producători.

Lucrări de suprafaţă "Prima experiență a presupus încercări de îmbunătățire a pajiștilor

1.

Staţiunea pentru Pajişti Vaslui, înființată în anul 1981, este singura unitate de cercetare științifică din ţară care studiază şi creează soiuri la speciile Bromus inermis (obsigă nearistată), Onobrychis viciifolia (sparcetă), Agropyron pectiniforme (pir crestat), specii adaptate con­ diţiilor de stepă şi silvostepă, ela­ borând tehnologii moderne de cul­ tură a pajiştilor și de multiplicare a seminţelor de obsigă nearistată şi de sparcetă din categorii biologice superioare. prin măsuri de suprafață care implică distrugerea vegetației lemnoase, com­ baterea mușuroaielor și, bineînțeles, lucrări de fertilizare deoarece proble­ ma cea mai mare pe aceste pajiști este reprezentată de nivelul trofic foarte scăzut al solurilor. Fertilizând, urmărim să schimbăm troficitatea, prin instala­ rea de specii mai productive și care nu preferă neapărat solurile sărace.

Supraînsămânţarea pajiştilor Cea de­a doua experiență a pre­ supus realizarea de supraînsămânțări, folosind amestecuri de specii de plan­ te adaptate zonei, inclusiv cele trei specii ameliorate în cadrul stațiunii.

Din datele practice, s­a putut ob­ serva faptul că, utilizând formula supraînsămânțare + fertilizare, ... ››› 56

2.

55

56 AgroEveniment

Datele preliminare ne duc către o direcție clar favorabilă supraînsămânțării. Avantajul pentru fermieri este faptul că SCDP Vaslui reușește să producă sămânță și să continue cercetările științifice, beneficiind de un câmp experimental la un nivel ridicat.

COSTEL SAMUIL

Avem în derulare și un proiect de reabilitare a stației de condiționare semințe, în valoare de 750 mii euro. Sperăm ca anul viitor să finalizăm investiția. Nu am fost lăsați de izbeliște, ci am fost susținuți atât cât s-a putut, prin bugetul alocat MADR. SIMONA DUMITRIU

În cadrul experiențelor realizate de SCDP Vaslui s-a putut vedea și analiza diferențele practice dintre o pășune utilizată nerațional și o pășune pe care se aplică un management performant, prin utilizarea unor specii valoroase.

GIGEL CRUDU

Prorector USV Iași

Director general SCDP Vaslui

Director DAJ Vaslui

››› 54 ...rezultatele în producție au fost de două ori mai mari față de cele obținute în urma utilizării formulei de îmbunătățire a pajiștilor doar prin fer­ tilizare. Așadar, fermierii trebuie să ia serios în considerare ideea de supraîn­ sămânțare a pajiștilor”, sublinia Costel Samuil, Prorector USV Iași și Director științific al SCDP Vaslui.

La amestecurile de plante folosite pentru supraînsămânțările experimen­ tale realizate de SCDP Vaslui au fost utilizate ca bază cele trei specii pe care unitatea de cercetare științifică vaslu­ iană le ameliorează: Bromus inermis (obsigă nearistată), Onobrychis viciifolia (sparcetă), Agropyron pectiniforme (pir crestat), la care s­au adăugat Medicago sativa (lucerna) și Dactylis Glomerata (golomăț).

zentăm fermierilor soluții tehnologice și recomandări viabile trebuie să avem minim trei ani de cercetări științifice.

răspunsului la condițiile de stres hidric și recomandă verificarea lor inclusiv în arealul de pe malul drept al Prutului.

Din anul 2023, cele trei specii, pe care cercetătorii încă nu le­au făcut publice, vor fi luate în studiu și în cadrul SCDP Vaslui.

PAJIŞTILE AMELIORATE STOCHEAZĂ MAI MULT CARBON! În cadrul cele de­a doua experiențe s­a mai urmărit un indicator, cel legat de stocarea carbonului. ”Ni s­a de­ monstrat faptul că, fertilizând cu can­ tități relativ mici de îngrășăminte, dar realizând o supraînsămânțare corectă, am ajuns la a stoca o cantitate impre­ sionantă de carbon. Această experien­ ță este în cel de­al doilea an de studiu științific, iar pentru a putea să le pre­

1-31 iulie 2022

Pe mai mult de 55% din suprafaţa celor 4,8 milioane ha de pajişti ale României se manifestă fenomenul de degradare prin eroziune!

PROIECT CU REPUBLICA MOLDOVA Cercetătorii științifici vasluieni pro­ iectează studierea a încă 3 specii de plante care ar putea fi introduse în structura florei pastorale din România, în urma unei colaborări SCDP Vaslui ­ Grădina Botanică Națională din Chișinău (Institutul "Alexandru Ciubotaru”), din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, principala structură de cercetare în do­ meniul botanicii din Republica Moldova.

Instituția a fost reprezentată la eve­ nimentul de la Vaslui de trei cercetă­ tori care au subliniat faptul că, de câ­ țiva ani, cele trei grupe de plante se află în studiu cu rezultate pozitive ale

NOI TEHNOLOGII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PAJIŞTILOR Una dintre problematicile aduse în atenție a fost cea legată de neres­ pectarea de către numeroși fermieri a celor mai elementare norme în vederea punerii în valoare a pășunilor și fâne­ țelor de la nivel național. Specialiștii prezenți au reamintit faptul că SCDP Vaslui elaborează tehnologii de îmbu­ nătăţire a pajiştilor permanente, a ce­ lor afectate de eroziune şi de alunecări de suprafaţă.

"Mă bucură să subliniez oportuni­ tatea unei noi colaborări între SCDP Vaslui și Stațiunea de Cercetare­Dez­ voltare pentru Combaterea Eroziunii Solului <Mircea Moțoc> Perieni, județul Vaslui, respectiv a unui viitor proiect de colaborare științifică pentru crearea, diriarea și amplasarea speciilor create la SCDP Vaslui pe terenurile degrada­ te, pentru creșterea valorii agricole a acestor suprafețe”, spune Gigel Crudu, Directorul DAJ Vaslui.

57

58 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Preț bun este!

Dar cum vor fi recoltele?

Prețurile foarte bune pentru majoritatea culturilor vor acoperi o parte din costurile mai mari de producție.

Pentru sezonul curent, mai rămân în atenție irigaţiile (la porumb şi la soia) şi strânsul recoltelor verii!

A

cum, mulţi fermieri se gândesc la planul culturilor pentru anul viitor. Imediat după campania de recol­ tare, se va da startul pregătirilor pentru viitoarea cul­ tură de rapiţă.

O PIAȚĂ A GRÂULUI SUB TENSIUNE Pe piața mondială, "situația este extrem de fragilă din punct de vedere al disponibili­ tății grâului în principalele țări exportatoare", conform unei analize a Agritel. În ciuda creșterii din ultimele luni, acum prețurile vor avea o evoluție moderată. Agritel a estimat o scădere cu 5% a randamentelor culturii în Europa și Ucraina, mai ales din cauza scumpirii îngrășămintelor, și a redus, de aseme­ nea, potențialul de producție în SUA, unde condițiile pentru recoltă culturi "nu au fost niciodată atât de proaste". Acest lucru ar însemna o reducere de la an la an a disponibilității grâului (7,8 milioane de tone).

Află perspectivele Agritel pentru piața globală a grâului pe termen lung!

CÂT GRÂU VA PRODUCE UNIUNEA EUROPEANĂ?

• Producția de grâu, pentru anul de

comercializare 2022/2023, în Uniu­ nea Europeană este estimată la 136,1 milioane de tone, în scădere cu 400 mii de tone față de luna trecută, cu 2,3 mmt (2%) față de ultimul an, dar cu 3% peste media ultimilor 5 ani (132,7 mil. tone).

Suprafața recoltată este estimată la 24,1 milioane de hectare, neschimbată față de luna trecută, dar în scădere cu 100 mii de hectare față de anul trecut și cu 200 mii ha față de media pe 5 ani. Randamentul mediu este estimat la 5,65 t/ha, cu 1% mai puțin decât anul trecut, dar în creștere cu 2% față de media pe 5 ani.

Seceta prelungită din Franța, Spania, România și Ungaria a determinat scăderi ale producției, care sunt parțial com­ pensate de o creștere a recoltelor în Germania.

Raportul USDA (în limba engleză) privind producțiile agricole mondiale îl puteți consulta scanând codul QR!

•

INSTABILITATEA PREȚURILOR

COTAŢII BURSIERE

Cotațiile grâului european erau (în 8 iunie) cele mai com­ petitive, după ce au scăzut cu 11 dolari/tonă în ultimele săptămâni. Cotațiile canadiene au scăzut cu 9 dolari/tonă, iar în SUA s­au redus cu 30 dolari/tonă, odată cu începerea recoltării grâului de iarnă. De asemenea, cotațiile rusești au crescut cu 31 dolari/tonă, din cauza rezervelor limitate din Marea Neagră, iar în Australia preţul a crescut cu 38 dolari/ tonă, datorită cererii internaționale solide.

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţio­ nală a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

1-31 iulie 2022

Preţurile Preţurile Preţurile produselor produselor cerealelor în agricole la Bursa agricole afișate Ucraina! de la Chicago! de Euronext!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 59

HRANĂ TOT MAI SCUMPĂ

PREȚURI BUNE LA CONTRACTELE FUTURES Preţul futures pentru rapiţă la Bursa de la Paris se menţine ridicat, la milocul lunii iunie fiind stabilit la 757,25 euro/t (noiembrie 2022). În creştere era şi preţul grâului furajer din Marea Britanie, 317,10 lire/t (noiembrie 2022). De asemenea, îngriorările privind seceta din SUA susțin contractele futures la Bursa de la Chicago, porumbul fiind cotat la 289,37 dolari/t (decembrie 2022).

BRITANICII CULTIVĂ MAI MULTĂ RAPIŢĂ Suprafața cultivată cu rapiță în Marea Britanie a scăzut semnificativ în ultimii ani. În 2018, înainte de intrarea în vigoare a interzicerii neonicotinoidelor, se cultivau cca.

582 mii ha cu rapiţă, semnificativ mai mult decât în 2021, când s­au cultivat doar 306 mii ha.

Preţul deosebit de atractiv pentru rapiţă (preţul intern care urmează să fie plătit pentru livrarea imediat după recoltare a atins un maxim de 820 lire/t la în aprilie) îi determină pe fermierii britanici să crească suprafaţa cultivată cu rapiţă în sezonul următor, în ciuda provocărilor meteorologice şi a problemelor cauzate de dăunătorii acestei specii agricole.

Care sunt perspectivele culturii de rapiţă în Marea Britanie în sezonul următor?

CHINA IMPORTĂ MAI PUȚIN ULEI VEGETAL ALIMENTAR Creșterea prețurilor internaționale pentru uleiul de palmier și de soia a făcut ca şi China să îşi reducă previziunile privind importurile de uleiuri vegetale alimentare. Astfel, se așteaptă ca China să importe 7,43 milioane de tone de ulei comestibil în anul de comercializare 2021­2022, față de estimarea anterioară de 8,53 milioane de tone din luna mai.

Iată situația importurilor anterioare de uleiuri vegetale de către China!

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), prețurile mondiale la produsele alimentare de bază au crescut cu 22,8% în luna mai față de aceeaşi lună a anului precedent. Indicele FAO al prețurilor la alimente (FFPI / The FAO Food Price Index) a înregistrat o medie de 157,4 puncte în mai 2022, în scădere cu 0,9 puncte (0,6%) față de aprilie, marcând a doua scădere lunară consecutivă, deși este încă cu 29,2 puncte (22,8%) peste valoarea din luna mai 2021.

Indicele FAO al prețurilor la cereale a înregistrat o medie de 173,4 puncte în luna mai, cu 3,7 puncte (2,2%) mai mare decât valoarea din aprilie și cu 39,7 puncte (29,7%) mai mare decât în urmă cu un an. În aceeaşi perioadă, Indicele FAO al prețurilor produselor lactate a înregistrat o medie de 141,6 puncte, în scădere cu 5,1 puncte (3,5%) faţă de luna aprilie, dar încă cu 20,5 puncte (16,9%) mai mare decât nivelul înregistrat în luna mai a anului trecut.

Indicele FAO al prețurilor la carne a înregistrat o medie de 122 puncte, în creștere cu 0,6 puncte (0,5%) față de aprilie, stabilind un nou maxim istoric, determinat de o creștere abruptă a prețurilor mondiale la carnea de pasăre, care a compensat ieftinirea cărnii de porc și de ovine. Vezi evoluția indicelui FAO al prețurilor produselor alimentare!

60 Monitorul culturilor

PERSPECTIVE MEDIOCRE

Ediţia din iunie a Buletinului JRC MARS analizează şi perspectivele privind recolta de cereale din Ucraina, unde temperaturile peste medie ar putea reduce şi mai mult potenţialul de producţie. Astfel, potrivit estimărilor formulate de specialişti, anul acesta Ucraina ar urma să obţină 26,88 milioane tone de grâu, 6,66 milioane tone de orz şi 3,75 milioane tone de rapiţă.

Ostilităţile în desfăşurare au dus şi la o scădere bruscă a suprafeţei însămânţate pentru culturile de primăvară, ceea ce va însemna până la urmă o producţie mai scăzută de orz de primăvară, porumb boabe, floareasoarelui şi soia.

Scăderea producţiilor pare iminentă în Europa Perspectivele de randament pentru culturile de toamnă au fost uşor reduse pentru a treia lună consecutiv.

La nivelul UE, prognozele pentru grâul moale, grâul dur şi pentru orz sunt acum sub media ultimilor cinci ani.

P

rincipalele motive pentru aceste estimări sunt legate de condiţiile atmosferice mai uscate decât de obicei în regi­ uni extinse ale Europei, cu cele mai puternice efecte acolo unde acestea sunt combinate cu temperaturile foarte ridicate. În schimb, în zona Mării Baltice culturile agricole au fost afec­ tate negativ de vremea constant mai rece decât de obicei.

STATE PERDANTE LA RECOLTA DE GRÂU Potrivit datelor publicate de serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene în buletinul său lunar privind starea culturilor agricole, cea mai puternică revizuire descendentă (cu aproape 5% la nivelul UE) este pentru grâul dur din sudul Europei. Grâul moale a fost revizuit în scădere în 13 din cele 25 de ţări producătoare din UE, cele mai importante pierderi consem­ nându­se în Ungaria, România, Polonia şi Franţa. Condiţiile climatice observate în perioada de analiză arată suprafeţe întinse afectate de secetă, în special în regiunile sudice şi sud­vestice, unde temperaturile ridicate intensifică acest impact. Cel mai mult de suferit pare să fi avut sud­vestul Ucrainei şi estul României, unde lipsa per­ sistentă a precipitaţiilor ameninţă atât culturile de toamnă, cât şi pe cele semănate în primăvară.

CULTURILE DE PRIMĂVARĂ RĂMÂN SUB PRESIUNE Previziunile pentru rapiţă, porumb şi floarea­soarelui au fost, de aseme­ nea, reduse, dar rămân în jurul sau chiar peste media ultimilor cinci sezoane.

Prognozele pentru sfecla de zahăr, cartofi şi soia (încă bazate în mare parte pe ten­ dinţele istorice), precum şi pentru orzul de primăvară rămân în esenţă neschimbate.

Monitorul culturilor din luna iunie conţine şi o secţiune specială dedicată orezului în Europa, din care reiese că semănatul s­a realizat fără constrângeri majore, Scanează-mă! dar pe o suprafaţă cu aproximativ 7% Vezi care sunt aşteptările mai mică decât anul trecut, în principal în ceea ce priveşte producţia agricolă din Ucraina din cauza preocupărilor legate de scanând codul QR! disponibilitatea apei.

1-31 iulie 2022

61

62 Cultura mare

Valorificarea miriştilor prin culturi intermediare

După recoltarea rapiței, a orzului, a soiurilor timpurii de grâu și alte culturi care părăsesc terenul în luna iunie şi în prima jumătate a lunii iulie, pot fi înființate culturi intermediare.

M

iriştile pot fi valorificate prin culturi cu obiective în următoa­ rele direcții: 1. Producerea de furaje și boabe ca a doua cultură; 2. Culturi folosite ca îngrășământ verde; 3. Culturi pentru protecția solului.

1.

PRODUCEREA DE FURAJE ȘI BOABE CA A DOUA CULTURĂ CULTURA SUCCESIVĂ DE PORUMB Porumbul pentru boabe, siloz sau masă verde se cultivă cu bune rezulta­ te în Câmpia Română, sudul Moldovei, Dobrogea și unele părți din vestul țării. se cultivă în regim irigat sau pe soluri cu aport freatic și în zone mai umede;

•

NU DAȚI FOC MIRIȘTILOR! În agricultura modernă, cultu­ rile intermediare sunt căi pentru elaborarea unor tehnologii inten­ sive ecologice care prin miloace biologice să îmbunătățească ferti­ litatea solului și însușirile fizice şi biologice ale acestuia.

1­31 iulie 2022

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

•

cultivarea de hibrizi extratimpurii, cu perioada de vegetație până la 100 de zile; semănatul să se realizeze până la 1­5 iulie direct în miriște cu mașini adecva­ te sau cu semănători obișnuite, pe sol pregătit în prealabil fără întoarcerea brazdei, de preferat cu gruberul sau alte combinatoare moderne; fertilizarea cu 80­100 kg azot sau cu îngrășăminte complexe; densitatea 50­70 mii plante/ha; irigarea după semănat cu 300­400 mc apă/ha și 2­3 udări în vegetație cu 500­600 mc apă/ha; lucrările din perioada de vegetație sunt cele din tehnologia curentă.

•

• • • •

CULTURA SUCCESIVĂ A FASOLEI Rezultate bune se obțin în sudul țării, în condiții de irigare. cele mai bune rezultate se realizează în cultură succesivă după borceag, orz și secară masă verde, soiuri timpurii de grâu; pregătirea bună a solului se face fără întoarcerea brazdei, la adâncimea de 18­20 cm, cu combinatoare moderne; semănatul direct cu semănători spe­ ciale, în miriște este posibil, pe terenuri bine lucrate anterior, curate de buruieni; lucrarea se face cât mai repede po­ sibil, deoarece o zi de întârziere la se­ mănat, înseamnă 5­6 zile întârziere la coacere; fertilizarea se poate face cu doze moderate de îngrășăminte cu azot; Elementele de tehnologie sunt cele din cultura obișnuită, cu... ››› 64

• • • • •

63

64 Cultura mare

CULTURI INTERMEDIARE LA ALŢII Sistemele de culturi intermediare care sunt folosite în prezent în UE sunt orientate în trei direcții: Amestecuri pentru fixarea și conservarea azotului mazăre 50%, ovăz 50% (borceag), variantă folosită și în România măzăriche 50% , camelină 50%, amestec propus a fi introdus în România trifoi încarnat 50%, măzăriche 20%, ovăz 20% Amestecuri destinate drenării în profunzime, acoperirii solului și pentru apicultură facelia 60%, trifoi încarnat 30%, sulfină 20% facelia 60%, măzăriche 30%, camelină 20% rapiță 60%, trifoi încarnat 30%, sulfină 20% Diverse amestecuri cu caracter mixt muștar 50% + măzăriche 50% măzăriche 50% + secară 50% (servește ca mulci bioactiv) Raigras + trifoi încarnat

• • • • • • • • •

››› 62 ...mențiunea că după semănat necesită o udare de răsărire cu 200­300 mc apă/ha și încă 1­3 udări în vegetație cu 500­600 mc apă/ha.

CULTURA SUCCESIVĂ A SOIEI În condițiile din țara noastră această cultură se poate înființa în sudul țării, în condiții de irigare, cerințele fiind ase­ mănătoare cu cele enumerate la faso­ le, astfel: se cultivă soiuri extratimpurii și tim­ purii;

•

1-31 iulie 2022

•

plantele premergătoare sunt orzul, soiurile timpurii de triticale și grâu; lucrările solului trebuie făcute fără pierderea apei; înainte de semănat semințele se bacterizează după tehnica cunoscută; fertilizarea se face preemergent, cu doze mici de îngrășăminte cu azot, care să asigure necesarul plantelor până la data când începe simbioza; după semănat, pentru a asigura o răsărire uniformă se aplică o udare cu norma de 300­400 mc apă/ha, iar pe parcursul perioadei de vegetație nece­ sită aplicarea a 3­5 udări cu norme de 500­600 mc apă/ha.

• • • •

2.

CULTURI FOLOSITE CA ÎNGRĂȘĂMÂNT VERDE Masa verde rezultată în acest caz nu se folosește în furajarea animalelor. În acest sistem culturile intermediare au un singur obiectiv principal, acela de fertilizare a solului, în 2 variante: 1. Toamna târziu biomasa se taie, se toacă și se încorporează în sol până la 25­30 cm, fără întoarcerea brazdei.

2. Biomasa rezultată din culturile in­ termediare nu se taie, este lăsată ca mulci la suprafața solului; acesta nu se degradează în timpul iernii ci numai în primăvară, iar cultura de bază se va

semăna direct în mulciul bioactiv, care împiedică răsărirea buruienilor și eva­ porarea apei. Această metodă are dez­ avantajul că poate proteja unele boli și dăunători.

ROLUL ÎNGRĂȘĂMÂNTULUI VERDE protejează solul împotriva eroziunii, îi conservă structura și previne compac­ tarea și formarea crustei; protejează solul de înmulțirea și di­ seminarea buruienilor; reduce pierderile de azot și previne poluarea; se acumulează azot în sol, în cazul plantelor leguminoase și se reduc do­ zele de îngrășăminte cu azot mineral; se îmbunătățește activitatea biolo­ gică a solului şi procesul de humificare; se acumulează în sol mai multă apă; îndeplinesc funcția de nutrient pen­ tru cultura care urmează.

• • • • • • •

3.

CULTURI PENTRU PROTECȚIA SOLULUI În mod frecvent se folosesc: lupinul, mazărea, secara, ovăzul, borceagul, sulfina, facelia, trifoiul roșu și alb.

Acestea vizează protecția împotriva eroziunii şi a îmbruienării, pentru pro­ tejarea structurii solului, pentru pro­ tecția activității biologice.

65

66 Jurnal de campanie

SECERIŞUL, PROBA DE FOC A CAMPANIEI DE VARĂ!

Sfârşitul primei luni de vară este perioada recoltării semănăturilor de toamnă. Vremea destul de caldă din iunie a grăbit coacerea lanurilor, pe fondul secetei pedologice, extremă în unele regiuni.

DOLJ CAMPANIA DE SECERIŞ IA AVÂNT Primele ferme care au început sece­ rişul au fost cele din sudul ţării. Aşa cum anunţa Direcţia pentru Agricul­ tură, flotilele de combine ale agriculto­ rilor din Câmpia Băileştilor au recoltat primele cantităţi de orz la Ciupercenii Noi, Poiana Mare, Băileşti. Umiditatea boabelor a fost de sub 12%, iar produc­ ția estimată la circa 5 tone/ha! „Seceta şi­a spus cuvântul, produc­ ţia de cereale păioase va fi mai mică cu până la 20% dintr­un sezon nor­ mal. Boabele au crescut, dar nu s­au dezvoltat din cauza lipsei de apă şi a temperaturilor ridicate”, ne­a declarat Romulus Sorin Agapie, director execu­ tiv DAJ Dolj.

PRODUCŢIE ESTIMATĂ LA SEGARCEA „Majoritatea culturilor arată bine, ne­au ajutat foarte mult ploile căzute în ultima perioadă, însă avem şi zone afec­ tate de secetă. După ce se va mai usca terenul vom declanşa campania de

1-31 iulie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

seceriş”, ne­a spus Alexandru Niculeţ, preşedintele Cooperativei Agricole Segarcea, unitate ce lucrează 7.000 ha.

Producţiile medii evaluate de cultivatori sunt undeva la 6.000 kg/ha la orz şi între 4.000 şi 4.500 kg/ha la grâu. „Nu am contractat recolta, o parte o vindem acum, iar o parte depozităm, în aşteptarea unui preţ mai bun!”, a expli­ cat Niculeţ.

Fermierii doljeni speră că plusvaloarea va veni de la semănăturile de primăvară care până acum promit producţii bune.

CĂLĂRAŞI JUMĂTATE DIN CULTURI SUNT AFECTATE DE SECETĂ Cooperatorii din Agrosîrbi Ciocă­ neşti au pierdut jumătate din culturile de toamnă. Cauza principală: seceta pedologică severă! „Am avut semănate 550 ha şi combinele abia dacă mai au ce recolta. Culturile semănate în pri­ măvară se prezintă foarte bine, ne­a plouat în jur de 20 de litri în ultimul timp şi sunt de nota zece”, ne­a declarat Viorel Velicu, liderul cooperatorilor din Ciocăneşti.

Acesta a precizat că nu s­au sem­ nat contracte futures pentru că „ne­a fost frică de ceea ce am păţit în 2020, când ne­am fript cu toţii”. Producţia obţinută se va vinde pe piaţa liberă la preţuri negociate cu achizitorii.

BRĂILA NECAZ MARE LA GRÂU ŞI FLOARE! În sudul judeţului Brăila, inginerul Cristel Urse privea cu tristeţe lanurile de grâu. Ne spune că a ales să pună soiuri străine cu înfrăţire în primăvară şi a dat chix! Nu a plouat deloc ... ››› 68

67

68 Jurnal de campanie ››› 66 ...în aprilie şi plantele au avut de suferit. Culturile semănate pe teren ni­ sipos s­au uscat de tot! „Avem o solă de 75 de hectare unde nu ştim dacă vom recolta două tone de grâu la hectar!”, a susţinut agricultorul din Ciocile. În atelierul mecanic, Mihai Popa şi Gheorghe Roşca pregătau combinele pentru rapiţă. Cultura care ocupă 45 ha este evaluată la 2,4 tone la hectar. Cei doi mecanizatori au adunat în cel mai scurt timp recolta de orz furajer pentru hrana vacilor cu lapte, media fiind de 6.000 kg/ha. „Necaz mare avem şi cu floarea soarelui, e pitică şi îmbătrânită prema­ tur din pricina lipsei de apă. Porumbul a prins o ploicică de vreo 25 l/mp şi se menţine mai bine”, a continuat fer­ mierul.

CLUJ NU SE GRĂBESC CU SECERIŞUL La Cluj, campania este decalată cu aproximativ trei săptămâni, faţă de sudul sau vestul ţării. Agricultorii sunt pe deplin mulţumiţi. “La noi nu sunt probleme, a plouat suficient de bine, câmpurile sunt frumoase. La fermă am 45 de hectare cu orz pentru bere, plantele arată foarte bine, şi­au reve­ nit după ploaie”, a precizat Iosif Balla, liderul Asociaţiei Producătorilor Agri­ coli Cluj.

Fermierul mai cultivă grâu pe 55 ha, porumb pe 50 ha, lucernă şi iarbă de nutreţ. “Prin partea noastră, orzul înce­ pe să fie recoltat după 15 iulie şi grâul la sfârşitul lunii lui Cuptor, cu mult după ce termină sudul ţării. Suntem într­o zonă de deal şi lanurile se coc foarte târziu. Am avut ani când m­a prins săr­ bătoarea de Sfânta Mărie cu treierul la grâu şi triticale”, a explicat liderul APA. NORD-VEST MAREA PROBLEMĂ E SECETA! În zona de nord­vest, pe fondul se­ cetei, producţia de rapiţă va fi mai scă­ zută ca anul trecut, în funcţie de pre­ cipitaţii. Estimările specialiştilor sunt undeva în jurul a 3,5­4,5 tone, numărul ramificaţiilor fiind cu aproximativ 20­ 30% mai mic decât într­un an normal.

Fermierii, între care Mihai Budăi, consilier tehnic la Agroind Cauaceu, susţin că anul agricol, este unul atipic.

1-31 iulie 2022

CE PREŢURI AU NEGOCIAT FERMIERII LA FUTURES

După un ciclu de 6­7 sezoane proaste, vine unul normal. Sunt primăveri care ţin şi cinci săptămâni, cu variaţii bruşte de temperatură.

De asemenea, există un dăunător (Meligethes aeneus ­ gândacul lucios al rapiţei) care în anii normali atacă maxim 2 săptămâni; acum, atacul s­a prelun­ git până la 5 săptămâni! Acest lucru face ca lupta cu agenţii de dăunare să fie foarte grea, mai ales în condiţiile în care aceştia au căpătat toleranţă faţă de piretroizii de sinteză. ÎN RAPIŢĂ MERITĂ SĂ INVESTEŞTI Inginerul Marian Coneac, directorul tehnic Promat Tăşnad din Satu Mare, consideră că 2022 este un an în care rapiţa dovedeşte încă o dată faptul că este o cultură de succes pentru care merită să ai răbdare să investeşti. Spe­ cialistul se aşteaptă să obţină de pe cele 1.000 ha cultivate o medie de pes­ te 3.500 kg/ha. Sunt sole care promit şi peste 5.000 kg/ha.

Până atunci, însă, după probele de câmp, combinele fermierilor din nord­ vest au intrat la seceriş în lanurile coapte de orz. Va urma proba de foc a verii: recoltarea grâului!

În preajma campaniei de vară, unii fermieri au încheiat contracte pentru producţiile pe care le vor obţine. Alţii, mai reticenţi, nu s­au grăbit... „Noi am făcut licitaţie să vindem recolta prin contracte futures.

Pentru un stoc de 1.000 t de rapi­ ţă am obţinut preţul de 817 euro pe tonă, iar pentru 6.000 tone de orz ­ 1.460 de lei/t.

De asemenea, pentru alte 7.000 t de orz s­a obţinut preţul de 1.605 lei tona.

Fermierii noştri sunt reţinuţi în speranţa că va mai creşte preţul.

Ne­a fost frică să semnăm pen­ tru grâu şi culturile de primăvară pentru că în anii precedenţi s­au încheiat contracte şi apoi s­a plătit diferenţa de preţ care i­a împovă­ rat”, ne­a declarat Nenu Tudor, di­ rector Cooperativa Agricolă Vlaşca 2008 ­ Giurgiu. „O parte din producţie am con­ tractat­o la un preţ mulţumitor: 2 tone/ha de rapiţă cu 4.000 de lei, 1.700 lei/tonă orzul, iar la grâu am obţinut două preţuri: 1.700 şi 1.900 lei/t, cu marfa luată din curte. Ce rămâne vom vinde la momentul recoltatului!”, susţine Paul Mihăiţă Moldoveanu, fermier din Albeşti ­ Constanţa.

69

70 Cooperare agricolă

GRUP TOP AGRO

3 METODE PENTRU CONSERVAREA APEI ÎN SOL

Zona Moldovei s­a aflat în prima parte a anului agricol 2022 sub auspicii meteo destul de severe.

Totuşi, fermierii speră la rezultate economice care să le permită continuarea activității cel puţin ca până acum.

P

entru fermierii din zona de nord a Moldovei, încrederea în producţii rezonabile se bazează pe cel puţin 3 agrumente, respectiv: aportul de apă din primăvara 2022, tehnologiile aplica­ te în perioada de vegetație caracteriza­ tă de stres hidric și condițiile de piață specifice acestei perioade de conflict la Marea Neagră.

UN AN AGRICOL PROVOCATOR Eugen Damean, președintele Coo­ perativei Agricole Grup Top Agro din comuna Dumbrăveni, jud. Suceava, lu­ crează peste 700 de hectare şi spune despre 2022 că este un an agricol deo­ sebit de provocator. "Toamna 2021 a fost atât de secetoasă, încât după o perioadă îndelungată în care am aștep­ tat precipitații, am riscat și am înființat culturile, sperând că o să plouă. Într­un final, a venit ploaia, dar plantele au ră­ sărit neuniform. A urmat un start al pri­ măverii 2022 cu multe și mari semne de întrebare, atât din punctul de vedere al condițiilor climatice, cât și din cauza exploziei prețurilor la îngrășăminte, pe­ ste care s­au suprapus criza energiei electrice și a gazelor naturale și dificul­ tățile determinate de blocajele provo­ cate de pornirea conflictului armat din Ucraina", explică fermierul.

1-31 iulie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

30% ECONOMIE, PRIN ASOCIERE Pe acest fond, agriculturii au căutat să susțină evoluția normală a plante­ lor, prin fertilizare și prin apelarea la sisteme de hrănire pe bază de bionutri­ enți, cum ar fi extractul de humus de râ­ mă, care să activeze enzimatic plantele.

Nu a fost o soluție chiar ieftină, dar a dat rezultate.

Făcând parte și din Asociația GR­ NARII, DĂ­TE PE BRAZDĂ, prin licitațiile

organizate de asociație, cooperativa din Dumbrăveni a reușit să achiziționeze îngrășămintele în timp optim și la pre­ țuri decente, inclusiv pentru azotoasele utilizate în primăvara 2022. "În mod concret, ca urmare a faptului că facem parte din această asociație, am realizat o economie de minim 30%. De prin ia­ nuarie 2022, pentru cei care achizițio­ nau individual îngrășăminte prețurile au crescut cu peste 100%, iar la noi majo­ rarea prețurilor a fost cu aproximativ 70%!", spune Eugen Damean.

RĂSPUNS LA AMBIŢIILE EUROPENE Încă de la înființare, în urmă cu 5 ani, activitatea Cooperativei Agricole Grup Top Agro din Dumbrăveni s­a ... ››› 72

Fiind parte a unei asociații, am înregistrat minimum 2 avantaje: reducerea costurilor cu aprovizionarea și creșterea șanselor de a realiza producții, ca urmare a faptului că ne-am asigurat condițiile materiale care ne-au permis aplicarea unor măsuri tehnologice suplimentare și specifice.

EUGEN DAMEAN

Președinte Grup Top Agro Dumbrăveni, jud. Suceava

71

72 Cooperare agricolă ››› 70 ...aflat în organizarea președinte­ lui Eugen Damean și a directorului teh­ nic Lăcrămioara Cojocariu, pentru care aspectele legate de transformarea sistemului de producție agricolă sub presiunea recentelor directive și am­ biții europene legate de Green Deal și Farm to Fork, reprezintă provocări că­ rora caută să le răspundă cât mai potri­ vit și profitabil. ”De la UE se anunță faptul că strate­ gia Farm to Fork se află în centrul Acor­ dului ecologic european, urmărind să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul.

Se mai adaugă faptul că punerea sis­ temelor noastre alimentare pe o cale durabilă aduce, de asemenea, noi opor­ tunități pentru operatorii din lanțul valoric alimentar, noile tehnologii și descoperirile științifice, combinate cu creșterea gradului de conștientizare a publicului și a cererii de alimente dura­ bile, aducând beneficii tuturor părților interesate. Dar, în fond nu știm prea multe despre asemenea oportunități!", precizează agricultorul.

ECOLOGIZAREA DĂ DURERI DE CAP Ce știu clar fermierii este faptul că se tinde către creșterea semnificativă a ponderii suprafețelor ecologice, iar aceasta le cam dă o mare durere de cap. Motivele țin de faptul că este greu ca pe suprafețe întinse lucrate în acest sistem să realizezi producții performan­ te, atâta vreme cât la noi loturile nu sunt comasate și, vrei nu vrei, curenții de aer transportă dăunătorii pe culturi, de la ve­ cinii care au suprafețe mai mici și care lucrează fără a avea posibilitatea de a aplica tehnologii prietenoase cu mediul.

"Diferența dintre noi și cei care vor să implementeze astfel de sisteme, respectiv țările vestice, este aceea că ei au folosit 50 de ani pesticide, au fă­ cut terenurile ultracurate și acum își permit sau se simt nevoiți să meargă pe o activitate agricolă în sistem ecologic, pentru biodiversitate. La noi, există biodiversitate. Să vină în România cu mașina și să vadă, de la intrarea în țară, cum parbrizul mașinii se încleiază cu.. biodiversitate. În țările din vestul Europei, nu se prea întâmplă așa ceva”, puncta fermierul Eugen Damean.

1-31 iulie 2022

1.

Utilaje noi pentru reducerea tasării solului În încercarea de a se pregăti pen­ tru întâlnirea cu acest context agricol complicat, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, fermierii membri ai Cooperativei Agricole Grup Top Agro au stabilit că obiectivul de conservare a apei în sol reprezintă o prioritate abso­ lută și o direcție comună de cel puţin 3 noi măsuri și investiții. ”Pentru noi, conservarea apei în sol reprezintă mai mult decât un semn că practicăm o agricultură ecologică, mai exact reprezintă calea vitală pentru a rezista ca fermieri. De aceea, prin in­ termediul cooperativei, am depus un proiect pe măsura 4.1.1., pentru achiziții directe de sisteme moderne de prelu­ crare a solului, cu ajutorul cărora reu­ șim să efectuăm treceri mai puține pe câmp și să reducem tasarea terenului, ceea ce reprezintă un plus pentru vege­ tație", spune preşedintele Cooperativei.

Muştarul, cultura de înverzire De asemenea, au mai accesat măsura 10, pachetul 4, culturi de înver­ zire. Aceasta înseamnă că, după recol­ tarea grâului, înființează o cultură de

2.

Încă de la începutul activității sale, Asociaţia ”GRÂNARII. DĂ­TE PE BRAZDĂ!” Moldova ­ Iaşi a orga­ nizat numeroase evenimente agri­ cole în câmp, cu scopul prezentării celor mai noi repere din agricultură.

Scanează codul QR şi află detalii despre AGRIVENTURA! muștar pe 250 ha, pentru ca terenul să nu rămână gol și să nu piardă apa, prin evaporare. Mai mult, plantele de muștar având rădăcini pivotante, ajută la drena­ rea solurilor. Pe perioada iernii, mușta­ rul topește gheața și, astfel, se creează acumulări suplimentare de apă în sol.

Intercalarea cu lucernă O a treia măsură la care au apelat membrii cooperativei este aceea de a utiliza sistemul culturilor intercalate, ceea ce presupune ca, între rânduri­ le de porumb, după răsărirea culturii, să se semene lucernă, mizându­se pe efectele de reducere a evaporării apei și de aport de azot în sol.

3.

ASOCIEREA FACE TOTUL MAI UŞOR Convinși de faptul că formele asociative reprezintă structuri care pot asigura o stabilitate mai mare a afa­ cerilor agricole, un mediu consultativ de referință în conturarea cadrului legislativ și o șansă suplimentară de a accesa fonduri pentru realizarea unor investiții majore, inclusiv în procesarea producției agricole, fermierii membri ai Cooperativei Agricole Grup Top Agro din co­ muna Dumbrăveni, pe lângă faptul că s­au înscris în Asociația ”Grânarii.

Dă­te pe brazdă”, au aderat Uniunea Națională de Ramură a Cooperati­ velor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și au făcut pasul către trecerea la statutul de grup de producători, deja fiind beneficiari ai susținerii financiare aferente acestei forme de organizare.

73

74 AgroTehnologii

17 situaţii care cer corectarea dozelor de îngrăşăminte Prețul ridicat al îngrășămintelor ne obligă să gestionăm cu mare atenție acțiunea de fertilizare a culturilor agricole și să răspundem pozitiv Directivelor UE de reducere a consumului de îngrășăminte chimice.

T

rebuie să cunoaştem foarte bine conținutul solului în elemente nutritive, pe baza analizei agro­ chimice, dar și cerințele plantelor în funcție de nivelul producției planificate.

CÂND ŞI CUM CORECTĂM DOZELE? Dozele de îngrășăminte stabilite pe baza acestor factori se pot corecta, ținând seama în special de evoluția factorilor climatici ai anului agricol, dar și de însușirile solului și capacitatea plantelor de a valorifica superior îngră­ șămintele aplicate.

Aceste corecții se referă la: În funcție de rezerva de apă exis­ tentă în sol la desprimăvărare: se adaugă 3 kg/ha azot pentru fie­ care 10 mm apă în plus se scad 5 kg/ha azot pentru fiecare 10 mm apă în minus În funcție de adâncimea la care a ajuns apa în sol: când este la 60 cm adâncime se apli­ că 50% din doză când este la 90 cm adâncime se apli­ că 75% din doză

1.

• •

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• când este la 120 cm adâncime se

aplică 100% din doză când este la 150 cm adâncime se aplică 125­150% din doză În funcție de planta premergătoare se corectează astfel: minus 30 kg/ha azot după legumi­ noase boabe minus 20 kg/ha azot după borceag, trifoi doza întreagă după porumb şi floa­ rea soarelui plus 20­25 kg/ha azot după sfecla de zahăr Când se aplică îngrășământe organice se corectează astfel: se scade 2 kg/ha azot la fiecare tonă aplicată direct se scade 1,5 kg/ha azot la fiecare tonă la planta premergătoare

•

3.

•

5.

IN

sub 1

1­2

2­3

3­4

peste 4

Indicele de corecție

1,2

1,15

1

0,95

0,9

6.

Când se aplică îngrășăminte foliare crește coeficientul de valo­ rificare a azotului cu 6­18% și a fos­ forului și potasului cu 6­9%. În acest caz doza de îngrășăminte se reduce cu 15­25%.

După starea de vegetație a grâului la desprimăvărare: dacă este slab, neînfrățit, se majo­ rează doza cu 15­20 kg N/ha dacă are dezvoltare bună și densi­ tate corespunzătoare, se reduce cu 15­ 20 kg N/ha Dacă în timpul vegetației sunt ploi abundente se adaugă 15 kg/ha azot. În asolamentul alcătuit științific se reduce doza de azot ... ››› 76

•

7.

•

•

•

•

2.

•

4.

•

•

•

1-31 iulie 2022

•

se scade 0,5 kg/ha azot la fiecare tonă la planta antepremergătoare În funcție de indicele de azot (IN):

8.

9.

75

76 AgroTehnologii ››› 74 ...cu 30­50% și de fosfor și pota­ siu cu 20­40%.

Când se aplică îngrășăminte starter care stimulează ger­ minația și înrădăcinarea și o creștere viguroasă în primele faze de vegetație, se poate reduce doza de îngrășăminte cu 20­40%.

Coeficientul de corecție a do­ zelor de îngrășăminte în func­ ție de gradul de aprovizionare a solului este: la aprovizionare scăzută: 1,3­1,5 N; 1,3­1,5 P2O5; 1,3­1,5 K2O la aprovizionare medie: 1,1­1,3 N; 1,3­1,5 P2O5; 1,3­1,5 K2O la aprovizonare normală: 1 N; 1 P2O5; 1 K2O la aprovizionare ridicată: 0,5­0,7 N; 0,5­0,75 P2O5; 0,5­0,75 K2O * Doza calculată se înmulțește cu coefi­ cientul respectiv Eficiența îngrășămintelor în funcție de pH-ul solului este: pH 4,5: 30 N; 23 P2O5; 33 K2O pH 5,0: 43 N; 31 P2O5; 52 K2O

10.

11.

• • • •

12.

• •

•

Seceta se manifestă atunci când regimul precipitațiilor este sub media normală și produce dereglări în bilanțul hidrologic, cu influențe negative asupra capaci­ tății productive a solului.

Scanează codul QR şi vezi care sunt măsurile prin care putem reduce efectele secetei?

• • • • • •

• pH 5,5: 77 N; 48 P O ; 77 K O • pH 6,0: 89 N; 52 P O ; 100 K O • ph 6,5: 100% N; 100% P O ; 100% K O 2 5

2

2 5

2

2 5

2

* Maxim de eficiență îl au îngrășămintele la pH neutru Pe solul cu mai puțin de 6 mg P2O5/100 g sol se majorează doza de fosfor cu 15­20 kg P2O5/ha, pen­ tru fiecare 1 mg sub 6 mg P2O5/100 g sol. În general, coeficientul de corecție cu care se înmulțește doza de îngrășăminte este:

13.

14.

când toamna­iarna­primăvara sunt umede: 1,3 N; 1 P2O5; 1,1 K2O când primăvara este rece: 0,8 N; 1 P2O5; 1 K2O când primăvara este caldă și uscată: 1,4 N; 1,1 P2O5; 1 K2O când toamna este caldă și uscată: 0,8 N; 1,2 P2O5; 1 K2O când toamna este caldă și umedă: 1,1 N; 1 P2O5; 1 K2O când pH este acid: 1,2 N; 1,3 P2O5; 1,4 K2O când pH este bazic: 1 N; 1 P2O5; 0,8 K2O când solul este bogat în humus: 0,6 N; 1,3 P2O5; 1,2 K2O când solul este bogat în P și K: 1 N; 0,5 P2O5; 0,5 K2O când este sărac în P și K: 1 N; 1,4 P2O5; 1,4 K2O în condiții de irigare: 1,3 N; 0,8 P2O5; 1,2 K2O Se va avea în vedere că prin activitatea microbiologică din sol se acumulează azot, astfel: 10­30 kg/ha prin fixarea liberă 70­90 kg/ha prin fixarea asociativă 60­300 kg/ha prin fixare simbiotică * De aceste cantităţi se va ține seama la stabilirea dozelor și îngrășămintelor În general se apreciază că din dozele de îngrășăminte apli­ cate se valorifică: 30­50% la sistemul clasic de fertili­ zare 50­60% când se folosesc îngrășă­ minte cu eliberare treptată/controlată 80­90% când fertilizarea de bază se asociază cu aplicarea îngrășămintelor foliare, cu biostimulatori etc. În situația în care se asigură o analiză agrochimică rigu­ roasă, pe baza căreia se întocmesc hărțile topografice și cartografice iar la administrarea de îngrășăminte se folosesc mașini digitalizate care aplică îngrășăminte cu rată variabilă, atunci doza de îngrășăminte se reduce sem­ nificativ.

• • • •

15.

• • •

16.

• • •

17.

REDUCEŢI CHELTUIELILE INUTILE Urmărind evoluția culturilor în câmp se mai pot întâlni și alte situații când este necesară corectarea dozelor de îngrășăminte. Important este să nu se facă risipă, cu cheltuieli inutile și cu poluarea mediului.

1-31 iulie 2022

77

78 AgroEveniment

Grâul românesc, umăr la umăr cu cel străin

Pentru fermieri cel mai bun mod de a alege soiurile pe care să le cultive este să vadă cu ochii lor cum evoluează.

Iar locul unde acest lucru se face cel mai bine este pe platformele demonstrative.

U

n astfel de prilej şi de lecţie de agricultură „pe viu” a fost și Ziua Grâului din Bărăgan, desfășurată la Ferma Telehuz, din Mărculești.

ZIUA GRÂULUI ÎN BĂRĂGAN Manifestarea a devenit de­acum tradițională. Organizatorul, Asociația Producătorilor de Porumb din Româ­ nia, împreună cu principalul partener Corteva și cu gazdele au reușit să se întreacă pe sine în ceea ce privește condițiile în care s­a desfășurat evenimentul.

Participarea celor mai im­ portanți producători de se­ mințe, în număr mare, a făcut ca

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

vizitatorii, fermieri, Bărăgan să nu aibă de ce regreta că au bătut drumul.

GENETICĂ DIN TOATE ZĂRILE Pe platformă au fost cultivate atât soiuri tradiționale, autohtone, cât și soiuri noi, creație a cercetătorilor ro­ mâni sau străini. De asemenea, a fost prezentată și gene­ tică din alte țări, precum Cehia,

Croația, Slovenia, Germania etc.

Specialiștii firmelor ofertante au răspuns tuturor întrebărilor celor care au dorit să afle mai multe decât se ve­ dea cu ochiul liber, în câmp. Iar fermie­ rii au ascultat, au reținut, au schimbat între ei păreri și au clasat informațiile, pentru la toamnă.

SOIURI DIFERITE, TEHNOLOGIE UNICĂ Și pentru ca întrecerea să fie una cinstită ­ căci până la urmă este vorba despre o competiție a soiurilor de grâu ­ tehnologia aplicată în loturi a fost aceeași pentru toate semințele. În primul rând, semințele au fost tra­ tate la semănat cu fertilizantul Ympact, care conține acizi fulvici, acizi humici,

•

TINERII CARE ADUC DRONELE ÎN FERMELE ROMÂNEŞTI Raul Guşeilă şi Mădălina Şerban şi­au făcut propria afacere de consultanţă şi prestări de servicii în domeniul protecţiei plantelor cu ajutorul dronelor. Beneficiile sunt enorme. Ce costuri există? Scanează codul QR şi află detaliile din Revista Ferma!

1-31 iulie 2022

AgroEveniment 79

UN EVENIMENT LA SUPERLATIV Se poate spune că la Mărculești lucrurile s­au desfășurat la su­ perlativ. Chiar și timpul a ținut cu organizatorii, vremea fiind ideală pentru acest gen de eveniment.

Iar câștigul este în primul rând al fermierilor, care au putut să vadă oferta generoasă de soiuri și, mai mult ca sigur, vizita­ rea loturilor demons­ tive le va face mult mai uşoară alegerea pentru planul de culturi din urmă­ torul sezon agricol! micro și macroelemente.

Postemergent, în toamnă, s­a erbici­ dat cu Bison, un erbicid care combate foarte eficient buruienile dicotiledona­ te, acționând atât la nivelul solului, prin formarea peliculei, cât și la nivel foliar. În primăvară, în T1 s­a utilizat fun­ gicidul Verben și ca erbicid pachetul Pixaro Super.

• •

În T2/T3 s­au folosit insecticidul Transform și fungicidul Evolus.

Rezultatele au fost vizibile pentru toată lumea. Grâul arăta impecabil, în ciuda diferențelor de talie sau a celor date de specificitatea fiecărui soi.

•

EVENIMENT ANIVERSAR LA ASAS

TEHNOLOGII DIGITALE PREZENTE ŞI ÎN LUMEA CEREALELOR Pe lângă producătorii de semințe de grâu, la eveniment au participat și distribuitorii de mașini și echipamente agricole. Pe lângă utilajele clasice, cei interesați au putut să vadă și să afle informații despre drone sau despre sis­ teme de automatizare noi, dar foarte utile și eficiente.

De asemenea, nu au pierdut oca­ zia de a­și prezenta oferta și creato­ rii aplicațiilor informatice complexe pentru managementul fermelor. Ei au demonstrat cum, prin intermediul unei tablete sau al unui telefon inteligent se pot controla, simultan: situația și starea culturilor, activitatea utilajelor, precum și elementele financiar­con­ tabile.

În data de 31 mai a.c. a avut loc sesiunea aniversară a Acade­ miei de Stiințe Agricole și Silvice “Gh. Ionescu­Şișești” consacrată împlinirii a 95 de ani de la înfiin­ ţarea Institutului de Cercetări Agronomice din România.

Au participat a eveniment membri ai ASAS, cercetători din institutele și stațiunile de cerce­ tări agricole din țară și numeroși invitați. În sesiune au fost prezentate 18 referate cu teme din toate ra­ murile agriculturii, axate pe as­ pecte importante din cercetarea agricolă autohtonă care au re­ flectare în practica agricolă.

VASILE POPESCU

80 AgroEveniment

Premisele recoltelor bogate, la Ziua Câmpului Almos Sub auspicii norocoase, determinate de vremea prielnică întrunirilor în aer liber, Almos Group România a organizat cea de-a XIII-a ediție a evenimentului ZIUA CÂMPULUI ALMOS, la data de 9 iunie 2022.

E

venimentul de anvergură s­a des­ făşurat pe o suprafață de aproxi­ mativ 15 ha, în comuna Dulcești, județul Neamț. Au participat în jur de 200 de fermieri din județele Moldovei, interesați de tehnologiile agricole mo­ derne din sfera producției vegetale, de tehnica modernă utilizată în loturile ex­ perimentale, precum și de formulele de asigurare a profitului propuse de Gru­ pul Almos România.

GAZDELE ZILEI CÂMPULUI La eveniment au mai fost prezenți specialiști din cadrul unor instituții și organizații de profil, cadre didactice și cercetători științifici din domeniul agricol, autorități locale, județene și naționale, precum și furnizori de inpu­ turi pentru agricultură (seminţe, îngră­ şăminte, produse pentru protecția plantelor, tehnică agricolă etc.).

Gazdele manifestării au fost Alexu Molodoi, director tehnic Grup Almos România și, sosiți special din Germania, pentru a asista la întâlnirea de la Dul­ cești, proprietarii companiei, Alfons Mosel (retras din zona activă de con­ ducere, în urmă cu 3 ani) și fiica sa, Minnegard Mosel, actualul administra­ tor grupului.

3 OBIECTIVE ALE EVENIMENTULUI ”După 13 ani, de când am început aceste manifestări

1-31 iulie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

profesionale în câmp, putem spune că am crescut permanent, atât din punc­ tul de vedere al participării și al dina­ mismului prezentării, cât mai ales din perspectiva densității de informații identificate prin experiențele din lotu­ rile experimentale.

Evenimentul din acest an s­a axat pe trei direcții principale de interes: tehnologii pentru protecția plantelor, genetică și utilaje agricole moderne, care să ne ajute să punem în valoare calitățile solului, ale semințelor și ale profesioniștilor care le gestionează pe toate", sublinia Alexu Molodoi.

TEHNOLOGII DE ULTIMĂ ORĂ Au fost prezentate loturi demonstra­ tive de rapiţă, orz, grâu, lupin, mazăre, bob. Firmele furnizoare de semințe au verificat în condițiile reale zeci de soiu­ ri și hibrizi noi și adaptați la condițiile actuale de stres, numai la grâu fiind vorba despre un portofoliu total de 20 de soiuri și chiar hibrizi.

Cât privește tehnica agricolă verifi­ cată în realizarea tehnologiilor la cul­ turile prezentate, s­au analizat rezul­

tatele practice ale celor mai bune oferte internaționale pentru efectuarea lucrărilor, începând de la cele de pre­ gătire a patului germinativ și până la cele de erbicidare.

"România se confruntă cu condiții pedoclimatice din ce în ce mai severe, iar acum ne confruntăm cu secetă și trebuie să putem prelucra solul fără a pierde apa. Pe partea de protecție a plantelor, care este cea mai spinoasă atât din cauza pericolului apariției de noi boli și dăunători, cât și din cauza faptului că UE în fiecare an retrage de pe piață anumite produse, am avut o ex­ trem de strânsă și de atentă colaborare cu firmele care ne propun noi soluții care ne ajută pe noi, agronomii”, spune reprezentantul Grup Almos România.

AVEM NEVOIE DE RECOLTE BOGATE Măsurile și tehnologiile care să con­ tribuie la menținerea rezervei de apă în sol, pentru producții agricole per­ formante, au fost analizate amănunțit, fiind corelate cu necesitatea de a drămui mai atent fiecare bănuț, după explozia preţurilor la inputurile agri­ cole, inclusiv după saltul dramatic din această perioadă a prețului moto­ rinei utilizate în agricultură. ”Vedem că, dacă în ur­ mă cu câteva săptămâni, culturile se înfățișau destul

AgroEveniment

REVISTA FERMA, PREMIATĂ LA ZIUA CÂMPULUI ALMOS La cea de­a XIII­a ediție a eveni­ mentului Ziua Câmpului ALMOS, organizatorii au acordat în mod oficial câteva distincții, în semn de recunoaștere publică a longevității parteneriatului pentru performan­ ță în agricultură. Un asemenea trofeu fost oferit Revistei Ferma, un fapt onorant pentru care expri­ măm mulțumiri și disponibilitatea de a continua colaborarea, înspre beneficiul cititorilor noștri. de bine, dispunând de o anumită rezer­ vă de apă în sol, acum deja arată faptul că au început să se afle în stres hidric.

Dacă această situație va continua, va avea o influență negativă enormă și asupra viitoarelor producții. Știm foar­ te bine că, acum, prețurile cerealelor și oleaginoaselor sunt bune și trebuie să beneficiem de acestea, adică avem nevoie de recolte bogate, ca să putem acoperi cheltuielile foarte mari cu in­ puturile agricole", a precizat Minnegard Mosel.

SECETA A PUS STĂPÂNIRE PE CULTURILE DIN NEAMŢ În mod public, au fost aduse în aten­ ție semnale privitoare atât la viitoarele provocări în producția agricolă, inclusiv prin noile reglementări și ambiții euro­ pene, cât și la pericolul ca în acest an agricol să se înregistreze scăderi ale producțiilor cu minim 20% față de anul precedent. ”La nivelul județului Neamț, din cele 170 de mii de hectare de teren arabil, aproape 100 de mii sunt cultivate cu porumb. Într­o structură de culturi în care, alături de amintita suprafață cu porumb, mai găsim vreo 15 mii de ha

Grupul de firme Almos România va creşte capacitatea de stocare a producțiilor de la 30 de mii de tone la 50 de mii tone. Vom putea prelua recoltele fermierilor din zonă și, pentru anul agricol 2023, li se vor putea livra atât semințe de grâu, orz și rapiță, cât și îngrășăminte și substanțe pentru protecția plantelor.

ALEXU MOLODOI

Anul trecut am avut o medie la grâu de 4800 kg/ha, dar anul acesta nu știu dacă vom avea 4000 kg/ha. Chiar și așa, situația este salvată de fermele mari, care dispun de tehnică și tehnologii performante, reușind să păstreze apa în sol și să realizeze producții de grâu care, de regulă, variază între 6 şi 8 mii kg/ha.

MARCEL TĂLMĂCEL

director tehnic Grup Almos România

Director executiv DAJ Neamț

cu floarea soarelui și 4 mii ha de soia, este mai greu să faci rotație. Ori, dacă fermierii s­ar reorinta și spre alte cul­ turi, ar putea realiza și o rotație echili­ brată, care ajută inclusiv în lupta cu seceta. În anul agricol 2022, cel mai mare dușman este seceta. Din cauza deficitului de apă, răsărirea culturilor de toamnă a fost eșalonată.

Comparativ cu starea culturilor din luna iunie a anului trecut, acum situa­ ția este mai slabă cu 20­25%, plantele răsărite mai târziu începând deja să moară deoarece nu mai au apă în stratul superficial”, observa Marcel Tălmăcel, Director executiv DAJ Neamț.

CITIŢI ÎN URMĂTOARELE EDIŢII Una dintre caracteristicile speci­ fice evenimentului din acest an a fost legată de faptul că, între participanți, s­a aflat un numar mai mare de tineri fermieri, care au venit la manifestare cu obiective foarte clar definite, respec­ tiv pentru a afla răspunsuri verificate practic la unele întrebări și situații deli­ cate ivite în propria activitate.

Despre asemenea problematici, precum și despre unele dintre noile so­ luții tehnologice pe care se poate baza creșterea productivității și a eficienței muncii agricultorilor, vom prezenta detalii în viitoarele numere ale revistei Ferma.

Alfons Mosel şi Minnegard Mosel

81

82 Agricultura pe verticală

Randamentul la hectar trebuie îmbrăcat economic!

„Culturile arată bine la ora asta, bunul Dumnezeu s-a îndurat şi ne-a dat o ploaie agronomică, în jur de 30 de litri care a făcut ca lanurile să arate aşa cum trebuie!”, spune fermierul giurgiuvean Gheorghe Niţu.

L

a cei aproape 80 de ani, admi­ nistratorul Agrozootehnica SA Mihăilești este o adevărată „le­ gendă vie a agriculturii” din partea de sud a României. Cu vocea calmă şi fer­ mă susţine că a avut parte de o toamnă lipsită de precipitații, fapt ce a împins perioadele de însămânțare a primelor culturi cu mai mult în afara epocii optime.

AGROZOOTEHNICA E PROFITABILĂ!

Gheorghe Niţu, teleormănean la origine, este născut la 10 aprilie 1943, în comuna Vârtoapele. După absolvi­ rea şcolii elementare în sat, a urmat liceul la Turnu­Măgurele şi apoi s­a înscris la Facultatea de Agronomie din Bucureşti. Terminând studiile a fost repartizat să lucreze în multe uni­ tăţi agricole de stat şi în organisme centrale de specialitate din Ilfov şi Giurgiu. În anul 2021, Societatea pe Acţiuni Agrozootehnica Mihăilești, administrată de el, a raportat o cifră de afaceri de 15.973.356 lei, profit net 1.933.718 lei, având pe statul de plată 41 de angajaţi.

1-31 iulie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„Seminţele de rapiță au fost încor­ porate în sol aproape de începutul lunii octombrie, tocmai în speranța că vor beneficia de ploaie. La fel s­a întâm­ plat şi cu grâul, l­am însămânţat după 20 octombrie. Împingând semănatul mai târziu, am avut şi un beneficiu: am scăpat de atacul afidelor”, susţine ve­ teranul agronom. Şi aşteptările nu au fost în zadar: frontul de precipitaţii de peste 50 li­ tri/mp a ajutat culturile să răsară, să crească şi să se dezvolte uniform, să­ nătoase şi bine hrănite.

DILEMA GRÂNELOR: CALITATE SAU CANTITATE? Gheorghe Niţu spune că soiurile românești de grâu nu te lasă la greu, dar nici nu îți oferă producții record.

“De când mă știu cultiv mai multe so­ iuri. Am început cu 65­70% genetică românească și am ajuns la ora actuală

la 25­28%. De ce? Sunt foarte bune pentru panificație, dar în cel mai bun anul agricol n­am trecut de 6 tone/ha.

Calitatea nu este plătibilă. Sunt adeptul calității, dar una e să faci 6 tone şi alta 9 tone/ha. Anul acesta am în portofoliu 14 soiuri, din care românești doar trei: Glosa, Ursita și Voinic”, a precizat dr. ing. Gheorghe Nițu.

Sămânţa de grâu din import nu­i aleasă la întâmplare. „După experiențe minuțioase, făcute pe suprafețe mai mici, apoi mai mari, an de an, și­au făcut loc în fermă soiurile: Ingenio (cu pro­ ducții constante între 7,5 şi 9 tona/ha), Avenue, Apilco, Alcantara, dar și altele, varietăţi care s­au adaptat condițiilor noastre de climă şi sol”, explică giur­ giuveanul.

TEHNOLOGIA PENTRU GRÂU Iată cum explică Gheorghe Niţu paşii făcuţi la înfiinţarea unei sole de grâu: „Imediat după recoltarea rapiței (hi­ bridul PT 298/Agile de la Pioneer, care a dat o medie de 4.200 kg/ha) am făcut o lucrare de dezmiriștire a solului urmată de o scarificare și am așteptat să vină o sfântă de ploaie. Nu s­a întâmplat și atunci am fost nevoiți să fertilizăm după primul discuit cu 200 kg/ha ... ››› 84

83

84 Agricultura pe verticală Scanează-mă!

Pandemia de Covid a bulversat complet omenirea, însă agricultura pare să fi suferit cel mai puţin şi chiar a înregistrat anumite beneficii, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii digitale. Scanează codul QR şi vezi 5 inovaţii 4.0 pentru ferma viitorului.

››› 82 ...de NPK 18­48­0... Apoi am er­ bicidat samulastra şi celelalte buruieni cu Biathlon 4D ­ un produs cu acţiune dublă dată de cele două substanţe active: tritosulfuron (cu acţiune siste­ mică şi la sol) și florasulam (stopează creşterea buruienilor sensibile în numai câteva ore de la aplicare)”.

CALCULE ECONOMICE LA HECTAR Fermierul pledează pentru o gândire economică sănătoasă şi realistă! În orice fermă, riscurile trebuie calculate și prevăzute. Spune că a întâlnit destui agricultori care, după ce au livrat pro­ ducţia obţinută, au rămaşi... datori! De aceea atrage atenţia: „Trebuie să ținem cont de fișa tehnologică ajustată eco­ nomic, să ne gândim foarte atent: fa­ cem 5 tone/ha cu economii sau facem 7 t/ha și ne împrumutăm? Împrumutul ăsta, ce cotă are din valoarea patrimo­ niului? Din valoarea producției mele?

Noi, în general, avem o cotă de înda­ torare de 10­15­20%. Rentabilitatea în agricultură nu e mare!”

SISTEMUL DE LUCRĂRI MINIME Agrozootehnica Mihăileşti adminis­ trează circa 4.000 hectare de teren agricol în judeţul Giurgiu. „Noi lucrăm într­un asolament pe cinci ani judicios realizat pentru că agricultura nu se schimbă din temelii. Marii agronomi ai României au stabilit să avem rotaţia culturilor cu avantajele ei. În structura de producţie a societăţii noastre, plan­ tele tehnice ocupă undeva la 20­22%, leguminoasele 10­15%, iar restul în mod

Încă din anii ‘75, de când am fost timis cu o bursă în Statele Unite, am descoperit că solul se lucrează pe verticală și nu pe orizontală! Treptat, am trecut la aceast nou tip de abordare, achiziţionând tehnică de mecanizare ultraperformantă, tractoare pe şenile, scarificatoare, agregate complexe pentru a realiza lucrări cât se poate de puține pentru a conserva apa în sol!

GHEORGHE NIŢU

Agrozootehnica SA Mihăilești

1-31 iulie 2022

egal cereale păioase şi culturi prăşi­ toare. De bază în fermă este aplicarea sistemului de lucrări minime ale solului (prelucrarea terenului fără întoarcerea brazdei, păstrarea la suprafaţă a restu­ rilor vegetale în proporţie de 15­30% şi executarea lucrărilor solului şi a semă­ natului prin una sau cel mult două tre­ ceri”, a explicat Gheorghe Niţu.

PERFORMANŢĂ PRIN INOVAŢIE Fermierul a completat subliniind că el promovează o agricultură avansată, cu tehnologii inovative, gândeşte şi răspunde... economic! „Totul e să lu­ crezi în ore, nu în luni de zile şi chiar trimestre, pentru a păstra apa în sol.

Suntem într­o zonă de climă temperat continental şi conservarea apei nu mai e o noutate, este o cerinţă vitală”.

De aceea are ferma înzestrată cu tractoare şi miloace mecanice ultra­ performante, mânuite de operatori su­ ficient de bine instruiţi, pe unii anga­ jaţi îi are de trei generaţii (tractorişti din tată­n fiu, născuţi pe tractoare, pentru tractoare). În zilele următoare va achiziţio­ na, din resurse financiare proprii, un agregat complex prin care, la o singură trecere să realizeze pregătirea terenului în totalita­ te, în parametri optimi de viteză de lucru şi calitate.

85

86 Jurnal de câmp

AGROIND CAUACEU

„Ziua Grâului” a stat sub semnul secetei

Comuna Diosig din judeţul Bihor a găzduit pe data de 7 iunie cea de a 15-a ediţie a Zilei Grâului, eveniment organizat, ca de obicei, de Agroind Cauaceu, în parteneriat cu Agrotex Carei şi Promat Tăşnad.

D

in păcate, anul acesta culturile de cereale păioase au avut mult de suferit din cauza secetei, fenomen care a afectat în bună mă­ sură dezvoltarea plantelor şi, în mod inevitabil, îşi va pune amprenta asupra producţiilor din această vară.

ATENŢIE LA VÂNZAREA RECOLTEI! Procesatorii şi traderii vor avea de ales între a cumpăra grâul produs în România şi cel importat din Ucraina, care în mod sigur va fi mai ieftin, pentru că este produs la un cost mai mic! Pro­ prietarul Agroind Cauaceu îi îndeamnă astfel pe fermieri să cântărească foarte bine momentul în care îşi vor contracta producţiile obţinute în această vară. „Preţurile vor creşte şi vor scădea de la o zi la alta şi nimeni nu vă va putea garanta că momentul în care aţi ales să vindeţi va fi şi cel mai bun din această campanie”, a declarat Dan Corbuţ.

1-31 iulie 2022

700 FERMIERI AU VENIT ÎN CÂMP Cu toată seceta, interesul fermieri­ lor a fost unul deosebit, aşa cum de alt­ fel s­a întâmplat de fiecare dată când a avut loc acest eveniment. Nu mai puţin de 700 de persoane au fost prezente în câmp pentru a evalua, împreună cu specialiştii companiilor producătoare de sămânţă şi furnizorii de soluţii pen­ tru protecţia culturilor, cele 54 de loturi demonstrative reprezentând varietăţi de grâu, orz, orzoaică şi triticale.

elaborarea schemelor de tratament fi­ tosanitare. Dar, aşa cum avea să cons­ tate ulterior, rezultatele au fost mult sub aşteptări. „Dacă an de an producţiile erau aici între 9 şi 11 tone în medie, anul acesta nu vom putea recolta mai mult de 6.500 kg pe hectar. Am avut o toamnă foarte grea, fără precipitaţii şi un deficit de peste 200 de litri de apă la metrul pă­ trat. Terenul a fost pregătit în condiţii dificile. Am aşteptat ploi care nu au mai venit şi până la urmă am semănat în 29 şi 30 octombrie. Anul acesta am avut o singură ploaie de 18 litri. Restul precipi­ taţiilor care au căzut au fost fără impor­ tanţă agronomică, în sensul că apa nu a ajuns la nivelul rădăcinii plantelor”, s­a plâns tehnologul de la Agroind Cauaceu.

EFECTELE SECETEI PEDOLOGICE De platforma experimentală de la Diosig s­a ocupat, ca de obicei, inginerul Mihai Budai, care a docu­ mentat şi monitorizat întregul proces tehnologic, începând cu semănatul, aplicarea îngrăşămintelor şi până la

PIERDERI DE PÂNĂ LA 2,5 T/HA Pe fondul secete pedologice foar­ te pronunţată şi a arşiţei, umiditatea atmosferică s­a redus considerabil, provocând arsuri solare la nivelul frunzelor. „Am constatat cu stupoare cum plantele de cultură intră în declin

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Jurnal de câmp 87 Scanează-mă!

Războiul din Ucraina a arătat cât de fragilă este stabilitatea europeană, mai ales în ceea ce privește securitatea alimentară și cea energetică. Ce răspuns poate avea Europa la criza prețurilor alimentare și la dependența de gazul rusesc și ce rol poate juca agricultura?

În special partea de nord a judeţului Bihor a fost grav afectată de secetă iar cultura grâului a avut cel mai mult de suferit. Din fericire, orzoaica, orzul, dar şi rapiţa, arată mult mai bine.

DAN CORBUŢ

Administrator Agroind Cauaceu

Din cauza secetei, pierderile de producţie la cerealele păioase în ferma Agroind Cauaceu vor fi de până la 2,5 tone pe hectar!

fiziologic şi ulterior în moarte clinică.

Inclusiv frunza stindard a fost opărită.

Ca atare, sistemul foliar nu va putea asi­ gura o bucătărie normală pentru plante iar boabele vor fi mai mici. Masa hecto­ litrică la grâu va fi undeva între 62 şi 65 kg/hl. În schimb, nu va avea un conţinut mare de amidon şi, prin urmare, vom avea un nivel de proteină superior şi, de asemenea, un conţinut mai mare de gluten”, a explicat Mihai Budai, estimând totodată că aproximativ 70% din suprafaţa judeţului Bihor a fost afectată anul acesta de secetă.

TRATAMENTE PENTRU PĂIOASE Pentru a ţine sub control presiunile de boli şi dăunători, au fost aplicate nu mai puţin de trei tratamente pe parcur­ sul perioadei de vegetaţie, în care au fost utilizate produse cu două şi chiar trei substanţe active. La fiecare trata­ ment cu fungicid sau inecticid s­au ad­ ministrat şi aminoacizi, extract de alge marine şi fitohormoni de creştere şi dezvoltare. Chiar şi aşa, a fost imposibil de menţinut foliajul plantelor de cultură la un nivel satisfăcător.

Ca fertilizare, în toamnă s­a aplicat azot, fosfor şi potasiu în proporţie de 50 kg substanţă activă la hectar, după care la desprimăvărare s­a intervenit cu 60 kg de azot de tip ureic iar la sta­ diul de doi fraţi şi burduf s­au aplicat câte 40 kg de azot.

CEL MAI SECETOS SEZON DIN ULTIMELE DOUĂ DECENII! Dan Corbuţ, administratorul Agroind Cauaceu, societate care anul trecut a raportat o cifră de afaceri de peste 117 milioane de euro şi un profit net de 1,26 milioane de euro, spunea despre anul agricol 2021­2022 că este cel mai se­ cetos din ultimii 20 de ani.

„Dacă anul trecut am obţinut producţii record la grâu ­ o medie de 9 tone la hectar, anul acesta probabil va trebui să ne mulţumim cu 5 tone”, a precizat proprietarul celei mai mari companii producătoare de seminţe certificate din zona de nord­vest a României.

RĂZBOIUL AMENINŢĂ PROFITUL! Deşi se declară mulţumit de cotaţia pe burse a cerealelor din prezent, Corbuţ a ţinut să tragă totuşi un semnal de alarmă. „Războiul din Ucraina ar pu­ tea duce la o instabilitate a preţurilor. Şi, mai mult decât atât, această criză ameninţă să ne creeze probleme de lo­ gistică. Chiar dacă producţiile vor fi un pic mai mici decât anul trecut, supra­ faţa de grâu la nivelul judeţului Bihor a crescut cu aproximativ 20% faţă de 2021, iar spaţiile de depozitare s­ar pu­ tea să nu fie suficiente., pentru că în momentul de faţă se importă cantităţi mari de cereale din Ucraina”, a aver­ tizat Dan Corbuţ, în condiţiile în care Uniunea Europeană a decis deja elimi­ narea taxelor vamale pentru mărfurile importate din ţara vecină.

88 Jurnal de câmp

GRÂUL şi RAPIŢA au fost sărbătorite în câmp, la Caracal Cea mai bună cale de a­l convinge pe un fermier despre calitățile unui anumit hibrid sau soi este să-l lași să le vadă cu ochii săi. Iar dacă se poate face și o comparație, atunci cu atât mai bine! un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

rincipiul studiului comparativ al culturilor stă la baza organizării platformelor demonstrative, în diverse zone ale țării.

La data de 18 mai, pe platforma de­ monstrativă a Stațiunii de Cercetare ­ Dezvoltare Agricolă de la Caracal s­a desfășurat "Ziua Grâului și a Rapiței".

NU S-AU SPERIAT DE VREMEA REA Nu mai puțin de 62 de soiuri de grâu și 68 de hibrizi de rapiță au pu­ tut fi observate în toată splendoarea lor. Principalele companii care oferă semințe de grâu și rapiță au fost prez­ ente la acest eveniment, organizat de

PROIECTE DE CERCETARE La Staţiunea din Caracal sunt în desfăşurare 2 proiecte de cerce­ tare pe grâu şi orz, pentru soiul de grâu fiind întreprinse demersuri în vederea omologării, în contextul în care produsul prezintă caracteris­ tici promiţătoare şi productivitate ridicată, rezistență crescută la boli şi la presiuni climatice, îndeosebi seceta. În lotul de testare dezvol­ tat la nivelul unităţii a fost deja ob­ ţinută, anul trecut, o producţie de aproximativ 9 tone/ha.

Noul soi de grâu denumit CARO a fost introdus în reţeaua de testare a Insti­ tutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS), urmând a fi testat timp de 3 ani.

1-31 iulie 2022

Universitatea din Craiova în colaborare cu Asociația Producătorilor de Porumb din România.

Ca o dovadă că evenimentul a deve­ nit deja tradițional și este considerat ca foarte important de către fermierii din Oltenia, vom spune că în ciuda unei vremi câinoase, cu ploaie, vânt și doar 11 grade C, agricultorii au fost prezenți în număr mare.

SURSĂ DE SEMINȚE DE CALITATE PENTRU SOIURILE ROMÂNEȘTI „Stațiunea de la Caracal are o su­ prafață de aproximativ 2.500 ha unde se desfășoară, în deplină armonie, o activitate de dezvoltare și o activitate de cercetare. Activitatea de dezvoltare este focusată în principal pe obținerea de semințe de calitate pentru soiurile românești. Și în acest an Stațiunea va avea în ofertă soiurile Glosa și Otilia, din cat­

egoriile bază și C1. Activitatea de cer­ cetare este axată pe testarea soiurilor și hibrizilor la principalele plante de cultură, pe recomandarea tehnologiilor implementate, pe monitorizarea bo­ lilor. Se derulează aproximativ 60 de contracte de cercetare, cu peste 30 de firme”, a arătat gazda manifestării, directoarea SCDA Caracal.

REPER ÎN CERCETAREA AGRICOLĂ Directorul executiv al APPR, Alina Crețu, a precizat:„ În primul rând do­ resc să felicit Stațiunea de la Caracal și Universitatea din Craiova pentru lucru­ rile extraordinare pe care le fac aici. De ani de zile, fermierii din zonă vin și iau informație, și nu numai, pentru că iau și semințe pe care le comercializează stațiunea de la Caracal. Această uni­ tate de cercetare reprezintă o foarte importantă sursă de informații pentru toată zona agricolă a Olteniei”.

Jurnal de câmp 89

ANI BUNI PENTRU SCDA CARACAL

UN EVENIMENT UTIL AGRICULTURII Pe lângă faptul că oaspeții au putut vedea cum s­au dezvoltat în condițiile de la Caracal hibrizii și soiurile pre­ zentate, ei au putut afla direct de la specialiștii firmelor și alte amănunte.

Plusurile și minusurile fiecărui soi s­au văzut sau au fost evidențiate în cursul discuțiilor deschise care au avut loc. Însă dincolo de prezentările „ofi­ ciale” și de discuțiile cu reprezentanții

companiilor, un alt câștig a fost schim­ bul de păreri direct, nemilocit, între fermieri. Grupați după cum se cunoș­ teau, ori după vârstă sau locul de unde veneau, aceștia și­au împărtășit, ca niște practicieni ce sunt, experiențele cu soiurile și hibrizii pe care i­au culti­ vat până acum. În concluzie, am participat la un eveniment reușit, dar mai ales util agri­ culturii oltenești și nu numai!

În 2019, Staţiunea de Cercetare­ Dezvoltare pentru Agricultură Caracal a continuat să se menţină pe un trend ascendent început în urmă cu câţiva ani, reuşind să in­ tre în 2020 cu realizări remarcabile în activitatea de cercetare­dezvol­ tare şi inovare, dar şi cu un profit semnificativ.

Scanează codul QR şi află detaliile!

90 Protecția plantelor

Omida fructificațiilor scoate peri albi fermierilor Alături de sfredelitorul porumbului, omida fructificațiilor este un dăunător periculos al porumbului, mai ales în cea de-a doua parte a perioadei de vegetație a acestei culturi.

Helicoverpa armigera-adult

P

ână în urmă cu un deceniu era considerat un dăunător de im­ portanță secundară al porumbu­ lui în țara noastră. În prezent, omida fructificațiilor a devenit o prezență constantă în lanurile de porumb, pro­ ducând pagube mai ales calitative.

Larvele consumă mătasea porum­ bului, apoi boabele aflate în faza de lapte­ceară, din vârful știuletelui. Din punct de vedere cantitativ, pagubele produse de omida furctificațiilor la cul­ tura porumbului sunt mici, uneori ne­ semnificative.

Din păcate, în urma atacului larvelor, porumbul este infectat de diferite spe­ cii de ciuperci, cum ar fi Fusarium spp., acestea venind la pachet cu micoto­ xinele. În acest caz, fermierii nu își vor mai putea valorifica recolta, cu pierderi financiare foarte importante.

DE CE A CRESCUT ATACUL OMIZII În primul rând suprafețele cu po­ rumb s­au mărit, în ultimul deceniu.

Mai mult porumb, înseamnă mai multă mâncare pentru omida fructificațiilor.

Această cultură face parte din „meniul” acestui dăunător, dar trebuie mențio­ nat faptul că omida fructificațiilor este

1-31 iulie 2022

Helicoverpa armigera - larvă un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Plantele de porumb sunt foarte înalte, astfel că pentru efectuarea tratamentului de combatere este necesară o mașină autopropulsată, cu gardă mare la sol. foarte polifagă, fiind semnalată la pes­ te 120 de plante gazdă, cum ar fi: floa­ rea soarelui, tomate, ardei, soia, lupin, dovleci, in, tutun, hamei, plante orna­ mentale sau chiar în pepiniere.

LUCRĂRI PUŢINE, PUPE MULTE! În al doilea rând, sistemul de lucrări minime al solului, fără întoarcerea brazdei, distruge mai puține pupe

aflate în sol, la adâncimea de 7­25 cm (dăunătorul iernează în stadiul de pupă). Sistemul de lucrări minime are o mulțime de avantaje incontesta­ bile, cum ar fi păstrarea umidității în sol însă, pe de altă parte, nu se mai poate reduce din formele de iernare ale dăunătorilor din sol, așa cum se întâm­ plă în cazul arăturilor.

UN DĂUNĂTOR APROAPE PERFECT Iernile ușoare, fără geruri mari, vin în ajutorul formelor hibernante ale dă­ unătorilor culturilor agricole, inclusiv omida fructificațiilor, ceea ce înseam­ nă o presiune mai mare de infestare în anii următori.

Cercetări efectuate în China au scos în evidență faptul că pupele pot rezista până la o temperatură de ­16 grade C, dacă umiditatea solului, pe adâncimea unde se găsesc acestea, este scăzută.

Din contră, la o umiditate a solu­ lui mai mare de 70%, pupele de H. armigera nu pot rezista la aceste tem­ peraturi scăzute. Alte cercetări au scos în evidență faptul că pupele pot rezista la o temperatură de ­21 grade C! Așadar, din păcate, fermierii se con­ fruntă cu un dăunător aproape ... ››› 92

91

92 Protecția plantelor

Helicoverpa armigera - pagube produse de larve

Atac de Fusarium spp., survenit în urma atacului omizii fructificațiilor

››› 90 ...perfect, foarte adaptabil atât la climatul tropical și subtropical, dar și la climatul temperat.

dacă este necesar să aplicăm un tra­ tament în vegetație. Din acest motiv monitorizarea este importantă.

REZISTENŢĂ LA INSECTICIDE Studii recente au ajuns la concluzii îngriorătoare: omida fructificațiilor este rezistentă la o gamă largă de in­ secticide, dar și la preparate biologice, pe bază de virusuri. Din fericire, la noi în țară, nu s­au semnalat fenomene de rezistență a omizii fructificațiilor la in­ secticide (atât cele chimice cât și cele biologice), dar trebuie să fim în gardă. În America de Nord și în America de Sud s­au semnalat fenomene de rezis­ tență a larvelor acestei specii dăună­ toare la porumbul modificat genetic (la toxinele sintetizate de aceste plante).

VIZITAREA ZILNICĂ A CÂMPULUI Problema este că, deocamdată, din cauza costului ridicat, foarte puțini fer­ mieri își permit să folosească capca­ nele entomologice digitale, dotate cu cameră foto și care transmit capturile de imagine direct pe laptop sau în tele­ fonul mobil.

Așa că sunt suficiente și capcanele clasice, cu condiția ca lanul de porumb să fie vizitat zilnic de fermieri.

CE POT FACE FERMIERII PENTRU A PROTEJA PORUMBUL? Să amplaseze capcane feromonale, pentru a stabili cât mai exact momen­ tul apariției fluturilor în lan. De aseme­ nea, sistemele automate de monitorizare pot să vină în ajutorul fermierilor, cu condiția ca feromonul folosit să fie foarte selectiv. În literatura de specialitate se re­ comandă efectuarea unui tratament în vegetație, cu un insecticid, la începutul depunerii în masă a pontei. De obicei, depunerea ouălelor începe la 3­5 zile din momentul apariției fluturilor. De acest aspect trebuie să ținem seama

1-31 iulie 2022

VIESPEA CARE PARAZITEAZĂ OUĂLE DĂUNĂTORILOR S­ar mai putea face altceva, în afară de tratamente în vegetație? Da, așa numitele „strip­flowers”, aflate la mar­ ginile solei cu porumb, unde sunt culti­ vate mai multe specii de plante cu flori, Sistemele automate de moni­ torizare a dăunătorilor oferă po­ sibilitatea combaterii ”țintite” a speciilor de insecte­problemă din plantații, prin controlul digital al acestora.

Scanează codul QR şi află cum poţi depista instant când ai insecte în lan!

Trichogramma evanescens, o specie de viespi, parazit oofag al omizii fructificațiilor

PAGUBE PRODUSE DE OMIDĂ Ca tacâmul să fie complet, flu­ turii de Helicoverpa armigera pot să zboare pe distanțe de sute de kilometri, iar cercetări mai recen­ te au scos în evidență faptul că unii fluturi pot să zboare și 2000 de kilometri iar o femelă poate depune peste 1000 de ouă (chiar 3000, în condiții de laborator)!

Probabil acesta este motivul pen­ tru care pagubele produse de omi­ da fructificațiilor, la nivel mondial, se ridică la peste 2 miliarde de dolari anual! care asigură un habitat pentru speciile de paraziți oofagi sau prădători ce au omida fructificațiilor în meniul lor. Cele mai cunoscute sunt speciile de viespi (ce aparţin genului Trichogramma), care parazitează ouăle dăunătorilor, inclusiv Helicoverpa armigera.

Benzile de la marginea solelor cu po­ rumb, cultivate cu diferite specii de flo­ ri, ar putea reprezenta un habitat ideal pentru viespile parazite, dar cu condiția ca majoritatea fermierilor dintr­o anu­ mită zonă să procedeze la fel. Dacă doar câțiva fermieri practică acest sistem și marea majoritate nu, atunci efectul este aproape zero, deoarece fluturii speciei Helicoverpa armigera pot veni de la sute de kilometri.

93

94 Ferma 4.0

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Și plantele vorbesc!

Ce ne ”spun” ele?

Comunicarea între plante implică o parte "emitentă" ce transmite un semnal (chimic, electric, sunet, hidraulic, luminos, etc.), în conformitate cu stimulii de mediu, care sunt asociați cu un răspuns rapid al organismului receptor.

C

omunicarea între plante este un domeniu de cercetare început în anul 1983 în America de Nord. De atunci, dovezi ale comunicării între plante într­un context de apărare au fost susținute în principal prin cercetări de laborator şi mai rar prin studii pe teren. Acum se discută intens despre „limbajul plantelor”, „sensibilitatea plantelor” și chiar „inteligența plantelor", iar studii şi dovezi ale comunicării între plante apar permanent.

Ce tipuri de comunicare există în lumea plantelor?

IMPULSURI ELECTRICE ÎN LOC DE CUVINTE Plantele nu folosesc cuvinte, ci „impulsuri electrice”, care ar putea constitui o formă de limbaj.

Această teorie a fost avansată de Andrew Adamatzky, informatician, şef al Labora­ torului de calcul neconvențional de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie).

Vârfurile de potențial de acțiune sunt atribu­ tele­cheie ale neuronilor. Dar multe organisme fără sistem nervos, inclusiv ciupercile, produc și ele vârfuri de potențial electric. Andrew Adamatzky a înregistrat potenția­ lul electric emis de ciupercile Pleurotus djamor, dezvăluind două tipuri de activitate: a) Semnale de înaltă frecvență (cu o perioadă de 2,6 minute); b) Semnale de joasă frecvență (cu o perioadă de 14 minute).

Alte cercetări au arătat că ciupercile răspund la stimularea mecanică, chimică și optică prin modificarea modelului activității lor electrice, similar cu cele observate în sistemul nervos central uman.

Detalii, în linkul din codul QR alăturat.

1-31 iulie 2022

APLICAȚII ALE COV Rolul metaboliților organici volatili în comunica­ rea dintre plante și alte organisme oferă noi opor­ tunități pentru protecția durabilă a culturilor. Există studii tot mai numeroase și, în unele cazuri, dovezi practice clare privind semnalizarea plantelor, care poate fi extinsă la semnalizarea dinspre plante că­ tre organismele antagoniste (dăunători) și la sem­ nalizarea indusă de stres de la plantă la plantă sau la semnalizarea de la plantă la plantă pentru stimularea apărării și a creșterii. Un studiu amplu pe acest subiect poate fi consultat scanând codul QR!

Ferma 4.0 95

CINE NU (RE)CUNOAŞTE MIROSUL IERBII COSITE? Mirosurile pot evoca amintiri sau gânduri şi sentimente diverse. Dar plantele în general, nu doar iarba, cu frunze deteriorate de către maşinile de tăiat sau de către dăunători, eliberează mirosuri care mani­ pulează subtil comportamentul plantelor și al insectelor din jurul lor.

Mirosurile subtile emise de plante sunt alcătuite din molecule mici numite compuși organici volatili (COV). Plantele vecine pot detecta unii dintre acești compuşi organici şi îi pot recunoaște ca pe un semnal de avertizare că in­ secte sau erbivore se află în apropiere. Ca răspuns, plantele respective pot produce molecule care le fac neatractive sau chiar toxice pentru erbivore.

Mai mult, prădătorii acestor erbivore pot, în unele cazuri, să detecteze COV eliberați de către plante, iar aceştia să fie asemănători unui clopoțel ce­i cheamă la ”cină”. În plus, unii compuşi organici volatili emişi de către plantele afectate pot, de asemenea, să inhibe dezvoltarea agenților patogeni bacterieni și fungici și să ajute plantele să depăşească unele condiții stresante, cum ar fi seceta. În prezent, cercetătorii explorează modalități de valorificare a COV­urilor pentru a reduce nevoia de pesticide şi pentru a proteja recolta în unele sisteme agricole. Vezi cum ”limbajul” secret al plantelor poate face agricultura mai sustenabilă!

SUNTEM PREGĂTIȚI PENTRU NOUA PROVOCARE? Utilizarea compușilor organici volatili ai plantelor (COV) în agricultură pentru îmbunătățirea strategiilor de apărare durabilă și a productivității culturilor poate fi următoarea mare provocare a agriculturii viitorului.

COV emiși de frunze au potenţialul agronomic pentru a deveni o soluție naturală și ecologică pentru a apăra plantele de stres și pentru a spori pro­ ducția agricolă. În prezent, aplicarea COV­urilor este adesea limitată la combaterea erbi­ vorelor. Dar utilizările potențiale ale COV­urilor sunt mult mai largi, deoarece acestea pot, de asemenea, să protejeze împotriva agenților patogeni și a stresului. COV­urile pregătesc mecanismele de apărare ale plantelor pentru a dezvolta o rezistență/toleranță sporită la stresul viitor, au efecte antimicro­ biene puternice, precum și efecte alelopatice. În plus, ar putea avea un rol important în reglarea creșterii, dezvoltării și îmbătrânirii plantelor prin interc­ țiunea cu hormonii vegetali.

Află mai multe despre limitele și dezavantajele care pot împiedica utilizarea COV-urilor în câmp deschis, precum și despre soluțiile pentru o mai bună exploatare a lor în agricultura durabilă!

PATRU MARI GRUPE COV Factorii biotici și abio­ tici determină plantele să emită patru grupe majore de compuși organici volatili (COV):

1.

Substanțele volatile (produse de plante) induse de erbivore, care "apără" plantele de erbivore prin atrage­ rea dușmanilor naturali ai erbivorelor.

Efectele alelopatice ale COV­urilor, care "sufocă" culturile neeconomice.

Aplicarea exogenă de siliciu, deter­ minanți chimici de creştere, modi­ fică semnificativ profilurile HIPV (Herbi­ vore­induced plant volatiles ­ compuşi volatili emişi de către plante sub influenţa erbivorelor).

Culturile de însoțire şi transgenice pot fi utilizate pentru a spori emisiile de COV în scopul combaterii integrate a dăunătorilor.

2.

3.

4.

96 Culturi de câmp

Controlul cercosporiozei la sfecla de zahăr

Prin daunele pe care le produce, cercosporioza este în topul bolilor cu impact economic la sfecla de zahăr. Vestea bună este că există o soluție pe măsură: noul fungicid SEKVENCA® EC, intrat anul acesta în portofoliul Kwizda Agro Romania.

Î

n plus față de tratamentele reco­ mandate cu SEKVENCA® EC, pot fi luate și măsuri suplimentare prin lucrări agrotehnice și efectuarea rota­ ției culturilor.

La sfecla de zahăr, pentru com­ baterea cercosporiozei, se pot efectua două tratamente în doză de 0,4 l/ha la interval de 10­28 de zile, cu timp de pauză de 28 zile.

Utilizarea produsului împreună cu adjuvantul DESIGNER® sporește persistența substanței active pe frunză și mărește gradul de ab­ sorbție al acesteia la nivel foliar.

1-31 iulie 2022

FUNGICIDUL SEKVENCA® EC: CARACTERISTICI DE BAZĂ Difenoconazolul este recunoscut pentru calitățile antifungice, potențate de alte caracteristici: Efect sistemic și translaminar; Translocare acropetală; Acțiune antisporulantă foarte bună.

Sursa foto: Alamy

MODALITATE DE APLICARE

dezvoltarea fungilor. Substanța activă interferează cu biosinteza ergostero­ lului, o componentă de bază a mem­ branelor celulare. Prin urmare, me­ canismele ciupercii sunt perturbate, înmulțirea și germinarea sporilor nu se mai produc, stopând astfel infecția și limitând pagubele.

Frunză atacată de cercosporioză

Sursa foto: Alamy

ALIAT DE ÎNCREDERE ÎMPOTRIVA CERCOSPORIOZEI Substanța activă din SEKVENCA® EC este difenoconazolul, în cantitate de 250 g/l, substanță din grupa triazo­ lilor, care stopează dezvoltarea fungi­ lor. Modul de acțiune al produsului este foarte eficient, acesta fiind absorbit rapid de către plante, unde oprește

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Infecție cu cercosporioză la nivel foliar (detaliu)

Sursa foto: Adobe Stock

MOD DE DĂUNARE Cercosporioza (Cercospora beticola) se manifestă la nivel foliar prin prezen­ ța a numeroase pete circulare, de cu­ loare maro și margini purpurii. În timp, aceste pete se unesc, iar frunzele se usucă. Odată cu evoluția bolii, scade capacitatea de fotosinteză a frunze­ lor, vigoarea plantelor și capacitatea acestora de acumulare a substanțelor utile. Apariția bolii este favorizată, ca și în cazul altor ciuperci dăunătoare, de umiditatea atmosferică și de tem­ peraturi ridicate (18­28°C). Sporii sunt răspândiți de vânt sau cu ajutorul sis­ temelor de irigație, pătrunzând în su­ prafața foliară prin stomatele frunzei.

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

Cultură de sfeclă de zahăr infectată cu cercosporioză

• • •

PACHET DE BENEFICII Datorită formulării de înaltă cali­ tate, SEKVENCA® EC oferă culturii de sfeclă de zahăr și alte beneficii impor­ tante: Produsul este translocat rapid acropetal prin vasele lemnoase către toate organele verzi ale plantei, prote­ jându­le de atacuri ulterioare.

SEKVENCA® EC are cea mai lungă acțiune după aplicare, comparativ cu alte produse pe bază de triazoli (până la 72 de ore după realizarea infecției).

Are un efect preventiv excelent, dar este și un fungicid curativ și chiar eradicativ, mai ales când tratamentul are loc în primele faze ale bolii. Aplicat imediat după germinarea sporilor pe suprafața plantei, stopează infecția, cu limitarea daunelor.

Prezintă o compatibilitate ridicată cu alte fungicide.

• • •

•

97

98 Legumicultură

S-a prăbuşit preţul tomatei!

Cât costă kilul de roşii?

Un cultivator de legume din Matca anticipa recent că, în curând, preţul tomatelor va ajunge la 50 de bani kilogramul şi oamenii vor arunca roşiile pe câmp, aşa cum s-a mai întâmplat şi în anii trecuţi!

RAZIILE ŞI FISCALIZAREA AU PERTURBAT PIAŢA

E

i bine, “profeţia” este pe cale de a se împlini. O situaţie dramatică pentru cultivatori se conturează în bazinele legumicole olteneşti, unde preţul roşiilor “s­a dus în cap”!

TOMATA LA 1 LEU KILOGRAMUL Pe fondul unui vârf de… suprapro­ ducţie, alimentat şi de volumele mari din import, preţul de vânzare la fermieri a ajuns la un leu kilogramul!

Sigur, sunt şi roşii mai arătoase care pleacă din solariile neîncălzite cu preţ ceva mai bun: 2 sau 2,5 lei/kg, însă la tarabă ajung chiar şi de patru, cinci ori mai scumpe. Motivul: intermediarii sau

În pieţe, roșiile se vând cu prețuri cuprinse între 5 și 8 lei/kg. Castraveţii sunt la 1,5 lei, în schimb varza la 2 lei/kg anunță și că va fi una dintre cele mai rentabile culturi ale anului, alături de foasolea urcătoare, cum e Auria de Bacău.

1-31 iulie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

samsarii iau “mucronul” afacerii, urcând preţurile!

CE SPUN PRODUCĂTORII? Ion Păunel, liderul Sindicatului Pro­ ducătorilor Agricoli Olt, susţine că în cazul tomatelor de 1 leu/kg, recolta­ rea începută cu o lună de zile în urmă a inundat piaţa cu cantităţi mari, ceea ce ar explica și prețurile reduse. Acum se desfăşoară culesul hibrizilor olandezi ceva mai scumpi, la 2 lei kilogramul.

Potrivit acestuia, chiar şi acest preţ asi­ gură cu succes falimentul investiţiilor făcute! Dacă în câteva săptămâni nu se va echilibra piaţa tomatelor, ca acestea să revină la un preţ cât de cât corect, de cel puțin 3­3,5 lei/kg, atunci îngrijorarea e mare.

NU SE SCOT CHELTUIELILE! În Matca, Aurel Lupu abia venise din piaţa angro, unde vânduse câteva sute de kilograme de castraveţi culeşi de cu noapte din solar. „Preţul e scăzut: între 1 şi 1,5 lei kilogramul. Roşiile la 2­3 lei, dar

Controalele ANAF şi raziile poli­ ţiştilor din pieţe au speriat comer­ cianţii şi o scură perioadă de timp nu au mai vrut să preia legume româneşti de la producător. „Eu care vând la angro nu am putut să dau din marfă pentru că interme­ diarilor le­a fost frică de control.

Este uşor de ghicit că aceştia fug de fiscalizare! Eu cred că dacă ar fi impozitaţi cu 1 sau 2 la sută din ci­ fra de afaceri, cu siguranţă că o să vedem 50­60% dintre intermediari care nu se vor mai feri să lucreze la negru”, precizează Simon Idiţă, fermier din Pleşoiu. am văzut oferte şi mai mici, chiar şi la un leu/kg. Acestea sunt de dimensiuni mai mici, culese de pe etajele superioare ale plantelor. Nu se caută! Trebuie spus că la asemenea preţuri nu se scot chel­ tuielile de producţie. Anul trecut, multă marfă nevândută s­a aruncat la plat­ forma de gunoi”, susţine cultivatorul.

PE PIAŢĂ SE CAUTĂ ROŞII MARI Inginerul Florin Ciocan confirmă că în piaţa mare de legume din Matca sunt tomate sub trei lei kilogramul: la 2,5 şi 2 lei/kg. „Dacă roşia nu se vinde în două­trei zile după cules, îşi pierde din calităţi, se depreciază de nu mai poţi s­o dai! Pe piaţă se caută roşii tari, să fie cât mai mari şi arătoase, pe mulţi cumpărători nu­i interesează gustul...”, susţine cultivatorul. În piaţa din Matca, deocamdată, au căutare fasolea păstăi (8­10 lei/kg) şi varza la 2 lei/kg.

Calculele făcute anul acesta privind costurile de producţie la tomate sunt undeva între 3 şi 4 lei pe kilogram la

Legumicultură

Preţul o să fie în scădere, poate şi sub doi lei, chiar începând din această lună, aşa cum se întâmplă în fiecare an.

La tomate, un preţ mai jos de 3 lei şi la castraveţi sub 2 lei pe kilogram e muncă degeaba!

FLORIN CIOCAN

Legumicultor din Matca

solariile neîncălzite. Cei care au solarii performante cu sisteme de încălzire moderne şi ies primii cu tomatele pe piaţă au cheltuieli mai mari: de la 12 la 16 lei pe kilogram, iar solariştii cu sisteme de încălzire obişnuite, cu tunuri de căldură, între 8­10 lei pe kilogram.

ROŞIA SE VINDE ÎN PIERDERE „Eu am terminat de dat roşiile. Am auzit că s­a blocat puţin preţul la Izbice­ ni, ca şi în târgurile angro din Braşov şi Pucheni şi Cluj. La Pleşoiu, media este 4 lei, luate de acasă. Roşiile de calitatea a doua sunt mai ieftine, între 1,5 şi 2 lei kilogramul.

Ca să se acopere costurile de pro­ ducţie la solariile încălzite, la cum s­au triplat toate preţurile la îngrăşăminte şi la combustibilul solid şi s­au majorat la sămânţă, substanţe de combatere, folie, la câte şi mai câte, tomatele ar trebui livrate de la 8­9 lei pe kilogram în sus! Acum, se vinde în pierdere”, explică Simon Idiţă, cultivator din bazinul legu­ micol Pleşoiu.

Fermierul a realizat Programul Tomata, menţionând că „nu prea s­a făcut producţie pentru că a fost frig! El a avut un preţ bun pentru că a cultivat hibrizii bulgăreşti Prekos şi Paris, ce tolerează foarte bine frigul, gustoşi şi apreciaţi de cumpărători.

Am semănat mai rar, ca să evit pericolul de infecţie cu bolile specifice culturii şi am obţinut mai puţin de 1,4 kg de fructe pe plantă. Şi eu am întârziat câteva zile la piaţă pentru că ne-am confruntat cu o perioadă lungă de frig şi cu temperaturi scăzute pe timp de noapte.

În piaţă este destulă marfă, graţie Programului Tomata, care a prins la producători. Multă lume a pus roşii, suprafaţa a crescut, s-a făcut ceva producţie. Acum au ieşit toţi odată cu legumele şi de aceea e preţul scăzut.

SIMON IDIŢĂ

GHEORGHIŢĂ VASILACHE

Legumicultor din Pleşoiu

Legumicultor din Matca

BLOCAJUL NU ARE LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL TOMATA „Când vorbim de tomatele extratim­ purii, în fiecare an, avem această proble­ mă: creşterea temperaturilor conduce la supracoacerea timpurie a fructelor.

Fiind şi către final de producţie ­ vorbim aici de roşii cu creştere semidetermina­ tă ­ roşiile s­au copt dintr­o dată şi din această cauză apare blocajul în piaţă”, susţine Ion Păunel.

Acesta adaugă: „calitatea tomatelor de un leu kilogramul nu este una chiar foarte bună, nu vorbim despre gust, ci de dimensiuni, sunt foarte mici şi au acel capac verde. Fermierul recoltează, dar marfa de calitatea a II­a nu mai este vandabilă. Prăbuşirea preţului la tomate este inerent, chiar sunt fermieri care le şi aruncă! Acest lucru nu are nici o legătură cu Programul Tomata”, este de părere Păunel.

Pentru a vă cunoaște cât mai în detaliu culturile, înregistrați o documentație cât mai corectă prin setarea culturilor și a soiului recoltat, și nu în ultimul rând, prin setarea înălțimii de oprire a înregistrării pentru header.

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE creat de

www.ipso.ro

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro

99

100 Horticultură

3 CONDIȚII PENTRU RECOLTE PROFITABILE

Nu este niciun secret că profitabilitatea unei culturi depinde de condiția de: 1) a avea fructe și legume mari, 2) cu o rezistență bună la transport și 3) care pot fi păstrate o perioadă îndelungată. Cum puteți obține aceste calități? un articol de

MALAGROW mai multe pe această temă www.malagrow.ro

E

ste deja bine știut că fructele și legumele mai mari vor fura ochii consumatorilor, ceea ce vă ajută la vânzarea recoltei. Adevăratul câștig vine însă din faptul că un calibru mai mare înseamnă o cantitate mai mare produsă pe unitatea de suprafață.

Practica a demonstrat că o creștere în diametru de doar câțiva milimetri poate să însemne un plus semnifica­ tiv în volumul și greutatea fructelor și legumelor recoltate.

Soluția Malagrow pentru a obține fructe și legume mai mari și cu dimen­ siuni uniforme este combinația Benefit PZ și MC Cream.

REZULTATE CONCRETE Atât testele realizate de specialiștii Malagrow, cât și experiențele fermieri­ lor care au utilizat cele două produse cu rol biostimulator, pentru cartofi, varză, mere, cireșe, pepene verde, au demonstrat aceleași efecte: fructe mai multe, de calibru mai mare și mai uni­ forme, cu miezul mai dens.

CUM ACȚINEAZĂ BENEFIT PZ? Benefit PZ conține acizi nucleici, minerale, vitamine, proteine și ami­ noacizi care stimulează procesul de diviziune celulară din fructe. În același timp, ajută la dezvolta­ rea unor pereți celulari puternici, care are ca rezultat o perioadă de valabilitate mai lungă a fructelor și legumelor, aspect esențial pentru comercializarea producției.

1-31 iulie 2022

• Pentru varză, după două aplicări fo­

liare cu Benefit PZ 2 l/ha + MC Cream 2 l/ha, greutatea totală a căpățânii a crescut cu 11,8%, iar diametrul aces­ teia a crescut cu o medie de +0,72 cm, adică mai mult de 13% din volumul căpățânii de varză de calibrul cu dia­ metru de 16­17 cm (în jur de 2 kg)! În cazul culturii de cartof, Benefit PZ a determinat atât creșterea numărului de tuberculi, cât și calibrul acestora, rezultând o recoltă mai mare cu 19,5%.

•

REZISTENȚĂ LA TRANSPORT ȘI PROSPEȚIME ÎNDELUNGATĂ Un rol esențial pentru durata de viață la raft (shelf life), dar și pentru rezistența la transport a fructelor și le­ gumelor îl are calciul. Calbit C este un supliment de calciu lichid, fără conţinut de azot, ce se absoarbe în întregime, eficient și în condiții nefavorabile, cu

temperaturi foarte ridicate.

Utilizat împreună cu biostimulatorul Sweet, reduce procesul de degradare a cojii fructelor și legumelor, asigură coacerea simultană și conferă poame­ lor gust și miros mai intense.

CUM SCĂPAȚI DE AFIDE ȘI TRIPȘI? Protejarea culturilor împotriva dău­ nătorilor precum Tuta absoluta, afide sau tripși reprezintă o provocare tot mai mare pentru cultivatorii de legume și fructe.

NanoTac EC asigură o apărare efi­ cientă împotriva acestor dăunători, acționând exclusiv prin contact fizic, ceea ce face ca insectele să nu dez­ volte rezistență la produs și să nu exis­ te reziduuri în legume și fructe, astfel că puteți recolta imediat după aplicare, în cazurile în care NanoTac este aplicat fără alt insecticid.

101

102 Horticultură

Sursa foto: www.canva.com

Garcua: un soi de usturoi premium

Soiul de usturoi Garcua este foarte adaptabil condiţiilor de cultivare din România.

Principalele caracteristici ale acestei varietăţi sunt calitatea premium (Planasa Premium) şi mărimea foarte mare (Planasa Jumbo).

S

oiul creat de compartimentul de cercetare al Planasa este vigu­ ros și rustic. Alte avantaje ale lui Garcua sunt faptul că nu emite inflo­ rescenţe și este foarte uşor de recoltat şi de tăiat.

Varietatea este o selecţie din ustu­ roiul alb ECO Valledo (din Segovia, Spania), renumit pentru aspectul său foarte atractiv (culoare albă imaculată şi calibru uniform) cu aromă şi gust foarte intense.

adâncimea de semănat este de 2­4 cm.

Desfacere. Garcua este recoman­ dat pentru toate tipurile de desfacere: usturoi verde, în formă proaspătă, sau uscat.

CUM ÎL CULTIVĂM? Perioada de plantare. Ca timpurie­ tate, soiul Garcua se încadrează în seg­ mentul semitârziu, deci trebuie plantat în octombrie­noiembrie, pentru a ob­ ține o producţie premium în lunile iunie ­ iulie.

Tipul de sol. Garcua poate fi culti­ vat pe diferite tipuri de sol, dar preferă terenurile argiloase uşoare. Dată fiind rusticitatea soiului, este foarte rezis­ tent la bolile de sol.

Plantare. Cantitatea de sămânţă necesară la hectar pentru plantare este de aproximativ 1400­1600 kg, iar

REZULTATE REMARCABILE ÎN FERMELE DIN ROMÂNIA În ultimii ani, soiul Garcua a fost plantat cu succes şi în România. Elixir Green Farm este una dintre firmele care produce usturoi verde în sistem BIO pentru Lidl. Încă de la începutul activităţii, în 2019, a plantat usturoi Garcua by Planasa. ,,Am cultivat ustu­ roi Garcua pe un hectar. Planul meu a fost să recoltez în lunile aprilie şi mai usturoi verde în sistem bio. Soiul s­a comportat excelent, a germinat foarte bine şi am obţinut la sfârşitul perioadei producţia scontată. Am încercat şi alte

•

• •

1-31 iulie 2022

un articol de

PLANASA

mai multe pe această temă https://planasa.com/

•

ALTE 3 SOIURI PERFORMANTE În oferta Planasa se găsesc şi alte trei soiuri de usturoi cu anu­ mite caracteristici deosebite pen­ tru segmentul lor de timpurietate.

1. Garpek: soi timpuriu cu inser­ ții violet. Specifică soiului este timpurietatea: el trebuie plantat devreme şi se poate începe recol­ tarea pentru căpăţâna de usturoi proaspătă în luna aprilie.

2. Gardacho: usturoi alb de cali­ tate foarte bună, cu productivitate ridicată.

3. Gardos: un soi târziu, formează o căpățână de usturoi violet, de ca­ libru foarte mare, gust şi aspect deo­ sebite; se păstrează foarte bine.

Toate aceste soiuri pot fi livrate şi în România. Pentru informaţii şi comenzi, luați legătura cu Vasile Fonoage, tel. 0771144766 sau e­mail: vfonoage@planasa.com, precum și pe site­ul: planasa.com. soiuri, dar am rămas pe Garcua, care s­a dovedit cel mai adecvat scopurilor, solului şi climei noastre”, a declarat tânărul fermier Andrei Lesnic, de la Elixir Green Farm.

103

104 Horticultură

E vremea acarienilor în livezi

Sursa foto: Dreamstime

Sursa foto: Alamy

Păianjenul roșu (Panonychus ulmi) - ouă

P

entru siguranța producției cu­ rente, dar și pentru sănătatea pomilor fructiferi, în general, specialiștii Kwizda Agro Romania re­ comandă tratamentul cu acaricidul ORTUS® 5 SC la avertizare, indicat când se atinge pragul economic de dăunare de 3­5 forme mobile pe o frunză. Bene­ ficiile sunt concludente: Spectrul de acțiune vizează păianjenul roșu la măr și la prun Păianjenul roșu (Panonychus ulmi) poate fi recunoscut după aspect: adul­ tul este galben­brun, cu lungime între 0,25 și 0,55 mm. Larva are culoare gal­ benă, evoluând spre galben­brun.

La măr și la prun, densitățile acaria­ nului roșu pot fi ridicate, fapt ce explică pagubele semnificative pe care acesta le produce.

Prin modul lor de acțiune, acarienii reduc vitalitatea plantelor și capacita­ tea pomilor de a susține fructele. Ast­ fel, acarienii înțeapă frunza și extrag sucul celular. Înțepătura inițială evolu­ ează într­o adevărată leziune a frunzei, transformându­se într­o pată ce se extinde, cauzând căderea frunzelor.

1) • • •

1-31 iulie 2022

Sursa foto: Adobe Stock

Temperaturile ridicate din lunile iulie și august generează condițiile prielnice pentru înmulțirea acarienilor în livadă, dăunători recunoscuți pentru pagubele pe care le produc atunci când nu sunt combătuți eficient.

Păianjenul roșu (Panonychus ulmi) - adult un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Desigur, fotosinteza este puternic afec­ tată.

Atacul din vară are urmări negative semnificative în plantație, deoarece nu se mai produce maturarea lemnu­ lui, astfel încât pomii vor fi sensibili la

•

MOD DE APLICARE Doza recomandată este de 1 litru/ha. Pentru o aplicare cât mai eficientă, sunt foarte impor­ tante calibrarea echipamentului și acoperirea totală a plantei cu substanța de stropit, deoarece acarienii se găsesc în general pe partea inferioară a frunzelor. Pro­ dusul nu emite vapori. Pentru un efect mai bun, se poate recomanda și un adjuvant (DESIGNER®).

Păianjenul roșu (Panonychus ulmi) - larve temperaturile joase din sezonul rece, ducând uneori chiar și la uscarea aces­ tora.

Mecanismul de luptă este recunoscut pentru eficiență, cu acțiune de șoc Acaricidul ORTUS® 5 SC conține fenpiroximat 51.2 g/l și acționează prin contact și ingestie, conducând la moartea acarienilor. Fenpiroximatul face parte din clasa acaricidelor ce inhibă complexul mitocondrial 1 de transport al electronilor, afectând ast­ fel respirația celulară, producția de energie a celulelor și, prin aceasta, funcționarea întregului organism. Prin aplicarea acestui produs, dăunătorii își stopează hrănirea la numai o zi după aplicare, încetând să producă pagube.

Prezintă avantaje multiple și flexibilitate în aplicare Ține sub control acarienii în toate stadiile de dezvoltare (ou, larvă, adult), cu persistență îndelungată.

Se aplică la avertizare, atunci când populația de acarieni începe să crească, la pragul economic de dăunare de 3­5 acarieni/frunză.

2)

3) • •

Horticultură 105

106 Viticultură

SCHIMBĂRI CLIMATICE ÎN PODGORIA TÂRNAVE

Schimbările climatice sunt considerate printre cele mai grave amenințări asupra mediului, a cadrului social și economic. Încălzirea globală a produs deja multe dereglări în ecosistemele viticole. un articol de

SCDVV BLAJ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

numite soiuri de viță de vie au fost nevoite să se adapteze și să­și modifice desfășurarea ci­ clului anual de vegetație în cele mai multe cazuri cu consecințe negative.

EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE S­au observat efecte negative ale încălzirii în unele podgorii de pe glob, precum: coacere mai timpurie a strugurilor; deshidratarea și pierderea acidității; acumulare mai mare de zahăr, stru­ gurii fiind excesiv de dulci iar vinurile prea bogate în alcool.

Cu toate acestea, încălzirea globală ar putea avea o influență benefică asu­ pra zonelor viticole aflate la limita nor­ dică a cultivării viței de vie.

• • •

PODGORIA DINTRE 3 RÂURI Podgoria Târnave face parte din re­ giunea viticolă centrală a Transilvaniei, situată la 46º11”N latitudine, 23º55”E. Pe dealurile aflate de­a lungul râurilor Târnava Mare, Târnava Mică și Mureș se găsesc plantațiile viticole, situate pe versanți sudici, la o altitudine cuprinsă între 250 și 450 m deasupra nivelului mării.

Panta terenurilor viticole variază în­ tre 15 şi 35%, cea mai mare fiind pe râul Scanează-mă!

Este o perioadă vulnerabilă pentru plantaţiile viticole, în care se manifestă din plin presiunea bolilor şi a dăunătorilor, dar se derulează şi fenofazele în care aportul de microelemente este esenţial.

1-31 iulie 2022

Târnava Mare, în timp ce coboară spre Târnava Mică, Mureș.

ZONĂ FAVORABILĂ VITICULTURII Clima tipică podișului Transilvaniei este influențată de râurile Târnave, fi­ ind considerată temperat continentală blândă. Această climă se caracteri­ zează prin niveluri mai scăzute ale re­ surselor de căldură, dar este foarte favorabilă culturii viței de vie datorită toamnelor lungi, calde și însorite. Acest climat asigură acumularea zaharurilor în struguri, iar aciditatea rămâne ridi­ cată, contribuind la obținerea unor vi­ nuri echilibrate. ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ SCHIMBĂ SISTEMUL DE CULTURĂ În podgoria Târnave, temperatura medie anuală, în perioada 2010­2021, arată o încălzire cu 1,1 grade C față de temperatura medie de referință multi­ anuală. Aceasta și­a pus amprenta asu­ pra modului de cultivare a viței de vie. În trecut era o problemă să se planteze vița de vie la baza dealului,

CEA MAI MARE PODGORIE DIN TRANSILVANIA Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania, cu o supra­ față de aproximativ 2.250 de kilometri pătrați, întinzân­ du­se începând de la Crăciunelul de Jos (7 km vest de Blaj), până spre cursul superior al Târnavelor, pe teritoriul a trei județe: Alba, Mureș, Sibiu. deoarece exista pericolul brumelor târ­ zii (primăvara) și timpurii (toamna). În momentul actual se poate planta viță de vie aproape fără probleme pe toată suprafața dealului, datorită primăveri­ lor mai timpurii, toamnelor prelungite și a iernilor mai blânde. Înainte de anul 2000, în podgoria Târnave, vița de vie era condusă în formă joasă, după sistemul Guyot cla­ sic, însă în prezent este preferată for­ ma de conducere semiînaltă, sistem

Studiu realizat de HORIA-SILVIU RĂCOARE, MARIA COMŞA, MARIA DOINIŢA MUNTEAN, ALEXANDRA-DOINA SÂRBU - SCDVV Blaj

Viticultură 107

Schimbările climatice din ultima perioadă pot duce la modificarea indicilor utilizați și în restabilirea vocației pentru anumite zone viticole.

Guyot cu brațe cu înlocuire periodică, iar la capătul acesteia prezintă un bici (cep + coardă), facilitându­se astfel lu­ crările de tăiere și întreținere.

CERCETĂRI LA SCDVV BLAJ Colectivul de cercetare al Stațiunii de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Viti­ cultură și Vinificație Blaj a realizat stu­ dii privind evaluarea potențialului agro­ biologic și tehnologic al soiurilor de viță de vie, pentru struguri de masă și vin, cultivate în podgoriile din România, în condițiile schimbărilor climatice.

Astfel de studii au fost efectuate în

cadrul proiectului ADER 7.3.3., finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România în perioada 2019­ 2022.

TÂRNAVE A AVUT DE CÂŞTIGAT! În podgoria Târnave încălzirea cli­ mei a indus viței de vie o precocitate a pornirii în vegetație și o prelungire a perioadei de vegetație. Unii jurnaliști, specializați pe vinuri afirmă că atunci când vine vorba despre schimbări cli­ matice sunt câțiva câștigători și mai mulți învinși.

Studiile efectuate în acest sens la SCDVV Blaj, demonstrează că în mo­ mentul de față, zona viticolă a Tran­ silvaniei, în special podgoria Târnave, se regăsește în tabăra câștigătorilor.

Studierea comportării anumitor so­ iuri de viță de vie pentru vinuri roșii: Amurg, Fetească neagră, Regent, Syrah în relație cu condițiile ecoclimatice, odată fiind demonstrată pretabilitatea lor, poate fi o șansă în diversificarea sortimentului de soiuri cultivate în pod­ goriile Transilvaniei.

ADAPTAREA VITICULTURII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE Ca urmare a faptului că încălzirea globală afectează desfășurarea nor­ mală a fenofazelor de vegetație ale viței de vie atât la nivel global cât și la nivel regional, este necesară o schim­ bare şi o adaptare la aceste condiții a fiecărui viticultor în parte, prin aplica­ rea unor strategii viticole viabile, în fața schimbărilor climatice viitoare.

CARENŢE DE NUTRIŢIE LA VIE Fertilizarea plantaţiilor vitico­ le prezintă o serie de probleme specifice, ceea ce face imposibilă elaborarea unui sistem de fertili­ zare unic pentru viţa de vie. O vie hrănită mai puţin sau în exces faţă de necesar ne arată acest lucru pe aparatul foliar. Scanează codul QR şi vezi cum se manifestă carenţele de nutriţie la viţa de vie!

108 Ferma 4.0

ADIO SAMULASTRĂ DUPĂ RECOLTARE

Canadienii au inventat roata! Nu vorbim de roata de la combină, ci de un sistem de control al buruienilor încă din faza de recoltare, care odată cu pleava, distruge și 98% din semințele de buruieni din cultură.

U

n grup de peste 200 de fermieri și oame­ ni de știință din Marea Britanie participă la un proiect de cercetare inovator, pen­ tru a testa eficacitatea unui sistem de control al buruienilor încă de la recoltare ­ Redekop (SCU), dezvoltat de o companie canadiană, infor­ mează jurnaliștii de la Farmers Weekly.

Redekop SCU este folosit cu succes în Canada, SUA și Australia. Dezvoltate mai întâi pentru combinele John Deere, unitățile Redekop SCU sunt acum disponibile și pen­ tru modelele mai noi Case IH, New Holland și Claas. Ele pot fi echipate și ulterior.

PREGĂTIREA TEHNICĂ A COMBINEI Buna desfăşurare a campaniei de recoltare depinde foarte mult de pregătirea tehnică a combinelor, pre­ cum şi de reglajele din timpul sece­ rişului. Ce aspecte trebuie să aibă în vedere mecanizatorii? Citește un arti­ col detaliat pe www.revista­ferma.ro!

CUM FUNCȚIONEAZĂ?

RECOLTAREA GRÂULUI PITIC

Sistemul montat pe combină preia pleava și semințele de buruieni, pe care le ”macină” pentru ca semințele de buru­ ieni să fie neviabile. Redekop SCU distruge până la 98% din semințele de buruieni­pro­ blemă recoltate, cum ar fi și raigrasul. Astfel se previne ger­ minarea acestora și răsărirea samulastrei, care ar trebui combătută cu glifosat, produs care ar putea fi interzis în viitorul apropiat. „Redekop SCU funcționează la 2.850 rpm, trecând plea­ va și semințele cu o viteză de 400 km/h prin două secțiuni rotative de coloane și trei secțiuni staționare”, arată președintele companiei canadiene Redekop Trevor Thiessen. Totuși, operațiunea are un necesar mai mare de putere, de până la 85 CP, care poate reduce viteza combinei cu 10­12%.

Citește articolul integral scanând codul QR!

În multe zone din Kansas, seceta prelungită a dus la formarea unei lan de grâu cu tulpină scurtă și subțire. Recoltarea grâului în aceste situații poate fi o provocare. O atenție deosebită trebuie acordată înălțimii de tăiere și reglajelor combinei.

Cercetători de la Universitatea de Stat din Kansas au realizat un studiu privind recoltarea fără probleme a acestui tip de cultură.

1-31 iulie 2022

GESTIONAREA MIRIȘTILOR ÎNCEPE CU RECOLTAREA Configurarea mașinii de recoltare determină modul în care sunt lăsate miriștile după recoltare. Când planificați logistica recoltării, luați în considerare tipul preferat de miriște și modul în care vor fi gestionate resturile vegetale, pentru a asigura însămânțarea cu succes și răsărirea culturii în sezonul următor.

Cum trebuie să procedați, aflați dintr-un articol detaliat!

Ferma 4.0 109

CUM RECOLTĂM LANURILE CULCATE?

REGLAJE ESENȚIALE LA COMBINĂ Americanii spun că 17 boabe pier­ dute într­un singur loc echivalează cu aproximativ un bushel de grâu pierdut pe acru (1 bushel/acru = 62.77 kg/ ha)! De aceea, setările combinei sunt vitale pentru o recoltă de grâu de suc­ ces. Ce reglaje trebuie să faci, află dintr-un articol de specialitate!

Pentru unii producători, campania de seceriș nu va fi de­ loc simplă acolo unde furtunile puternice au culcat lanurile.

La culcarea lanurilor contribuie și greutatea spicelor, dar și înălțimea mare a tulpinii. În acest caz, headerul trebuie fixat cât mai jos posibil și se recoltează în contra direcției de culcare a lanului. O altă recomandare este reducerea vitezei de de­ plasare a combinei. Iată cum trebuie să procedați pentru a avea pierderi cât mai puține și o recoltă de calitate!

REDUCEȚI PIERDERILE! Pierderile înainte de recoltare pot fi cau­ zate de buruieni, insecte și rugini, în timp ce pierderile de recoltare pot fi cauzate de spargerea boabelor.

Iată 15 pași pentru a preveni aceste pierderi la secerișul cerealelor cu combina John Deere din seria S!

110 Utilaje agricole

MASSEY FERGUSON LA RECOLTAT ȘI LA ARAT

Am descoperit, în ferma Agricola Internațional Brebeni din județul Olt, o flotă impresionantă de tractoare și combine Massey Ferguson, care fac treabă foarte bună cu consum mic și randament mare.

„T

rebuie neapărat să scrieți că nu mai există forță de muncă. Fermierii investesc în utilaje performante ca să reducă din personal. Mizează pe combine mari, cu masă de 12 metri, cât sunt ultimele ge­ nerații, și pe oameni puțini, pentru că nu mai au cu cine să lucreze. Și nu poți să pui pe oricine pe o combină de 500­ 600 de mii de euro”, ne­a spus Marius Preda, șeful fermei Agricola Internațio­ nal Brebeni.

Ferma are peste 1.600 de hectare cultivate în sistem convențional, din care 800 ha cu grâu, 400 ha cu floarea soarelui, 285 ha cu rapiță, 100 ha cu orz și 50 ha cu mazăre. Pe lângă acestea, mai sunt 50 ha cu grâu și 100 ha cu floarea soarelui în sistem ecologic.

CEA MAI BUNĂ COMBINĂ E… CEA POTRIVITĂ PENTRU FERMA TA Marius Preda știe bine plusurile și minusurile fiecărei mărci de combine.

Ne spune, foarte sincer, ce îi place și ce nu îi place la fiecare combină pe care a lucrat, care are cel mai bun sistem de răcire, care are cea mai slabă cernere, care este cea mai bună pentru grâu și

1-31 iulie 2022

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Începând din 2021, toate tractoarele Massey Ferguson din Seria 8 sunt echipate standard cu anvelope Michelin. care pentru porumb, care sunt avanta­ jele și dezavantajele combinelor foarte mari, apoi trage concluzia: „Combine­ le Massey Ferguson sunt foarte bune pentru fermele cum suntem noi, de 1.600 ha, unde nu toate terenurile sunt uniforme. Avem și parcele mai mici, unde nu poți să bagi o combină cu masa de 12 metri. Combinele noastre Massey Ferguson au maxim 250 de cai putere și cea mai mare masă are 7 metri. Randamentul la recoltat este

undeva la 25 hectare pe zi și consumul este de 12­13 litri pe hectar cu tocător și 9 litri pe hectar fără tocător. La com­ binele cu masă de 6 m, pe 5 cai, oricât de repede ai merge, dacă e bine reglată combina, nu ai pierderi și cernerea e foarte bună”.

OPERARE UȘOARĂ ȘI ÎNTREȚINERE SIMPLĂ Primele combine Massey Ferguson sunt în ferma din Brebeni din 2013/ 2014: două combine identice Massey Ferguson Beta 7260, cu masa de 6 m, pe benzi, cu care pot recolta atât grâu, cât și floarea soarelui. Din 2018, au și o combină Massey Ferguson Activa S 7347, cu masă de 7,2 m și o masă speci­ ală pentru recoltat rapiță.

De trei ani, de când e șef de fermă la Brebeni, Marius Preda coordonează și echipa de mecanici din fermă, nouă angajați care lucrează pe tractoarele și combinele din fermă și care fac și re­ parațiile de întreținere a utilajelor. „Din experiență pot să spun că întreținerea combinelor Massey Ferguson e foarte simplă și oricine poate învăța și lucra foarte ușor pe ele”, adaugă acesta.

Utilaje agricole 111

DATE DE CONTACT

B­dul Ficusului, nr. 8, apt. 2, Sector 1 Bucuresti Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro GEMENELE URIAȘE Cât timp am povestit noi despre combine, mecanicii din fermă au așe­ zat față în față gemenele uriașe: două tractoare Massey Ferguson 8740, de 400 CP, cu care lucrează din 2020.

Le folosesc la arat, cu un plug cu 7 trupițe, și la lucrări foarte grele. Cu compresor, vor putea fi folosite și pen­ tru transportul unei bene de cereale de 40 de tone. Unul dintre tractoare are deja 3.000 de ore de lucru, iar celălalt are 1.800 de ore și până acum nu s­a stricat nimic la ele. Garanția este de 2.000 de ore de lucru sau 2 ani.

ECHIPARE DIFERITĂ, ÎN FUNCȚIE DE NECESITĂȚI „Cele două tractoare Massey Fergu­ son de 400 CP din ferma Agricola Inter­ național Brebeni au motor AgcoPower în 6 cilindri, de 8,4 litri și transmisie Dyna VT, însă sunt configurate diferit: unul dintre tractoare are greutăți fron­ tale, iar celălalt este dotat cu ridicător frontal ce poate ridica până la 5 tone.

Puntea față este heavy duty, pregătită pentru a pune roți duble pe tractor. Ti­ ranții din spate ridică până la 12 tone. În funcție de cerințele clientului, orice tractor Massey Ferguson poate avea compresor sau alte dotări suplimen­ tare. Cabina este foarte spațioasă, în comparație cu alte mărci de tractoare, și este dotată, la fel, în funcție de ne­ cesitățile și cerințele clientului”, ne­a declarat Robert Săraru, reprezentant vânzări Sigma România.

CONSUM MAI MIC LA ARAT „Eu fac comparație între tractoarele pe care le avem în fermă și sunt foarte

mulțumit de consumul tractoarelor Massey Ferguson. De exemplu, cu un alt tractor din fermă și un plug cu 5 trupi­ țe, consumul la arat se duce undeva la 28­30 de litri pe hectar, în condiții nor­ male, cum a fost anul trecut în toamnă, că a plouat.

Cu Massey Ferguson, cu un plug cu 7 trupițe, consumul e maxim 26 de litri pe hectar, la o arătură de 27­30 cm”, expli­ că Marius Preda.

Alături de cele două tractoare Massey Ferguson de 400 CP, în ferma din Brebeni mai lucrează un tractor Massey Ferguson

5470, de 125 CP, utilizat pentru trans­ port, aplicat îngrășăminte, cărat apă, și un tractor Massey Ferguson 8470, de 255 CP, utilizat la fertilizat și arat.

PREȚUL CORECT L­am întrebat pe Marius Preda care crede că ar fi prețul corect pe care fermierii ar trebui să îl primească anul acesta pentru un kilogram de grâu. „Peste 2 lei/kg.

25% sunt salariile, restul inputu­ rile. Poate că sunt ferme care nu reușesc să facă 5 tone de grâu pe hectar și atunci nu își acoperă cos­ turile”, spune Marius Preda. Anul trecut, la grâu, care ocupă jumă­ tate din suprafața fermei, au ob­ ținut o medie de aproape 6,5 t/ha. „Glossa a bătut tot, cu 7,1­7,2 t/ha”, adaugă acesta. Anul acesta, se așteaptă ca producția de grâu să fie mult mai mică, din cauza lipsei precipitațiilor: din februarie până aproape de jumătatea lunii mai au căzut, în total, doar 42 l/mp.

112 AgriPlanta-RomAgroTec 2022

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ECHIPAMENTE HIMEL PENTRU FURAJE DE CALITATE Furajele și furajarea reprezintă mai mult de jumătate din costurile totale ale oricărei ferme zootehnice, iar impor­

tanţa "bucătăriei furajere", a FNC­ului sau micro­FNC­ului este binecunos­ cută oricărui fermier.

Producem o gama diversă de remorci tehnologice şi, obiectiv fiind, pot spune că sunt printre cele mai bune mixere furajere.

Calitatea pregătirii furajului se reflectă apoi în producţia de lapte şi desigur în calitatea acestuia procent de grăsime şi proteină.

LIVIU CECLAN

Reprezentant Himel România

Interesul pentru astfel de instalaţii şi echipamente s­a văzut şi la AgriPlanta­ RomAgroTec, la standul Himel, produ­ cător german specializat în fabrici pen­ tru producerea furajelor, remorci teh­ nologice şi instalaţii pentru granulat furaje şi biomasă (pentru combustibili sau aşternut).

Remorca tehnologică Himel, cu fre­ ză pentru auto încărcare şi o capacita­ te de aproape 13 mc, a fost una dintre atracţiile standului.

De asemenea, avantajele folosirii furajelor granulate în raţia animalelor sunt binecunoscute; pe lângă faptul că prin efectele termice furajul se și steri­ lizează oarecum, se reduce risipa şi fu­ rajul este valorificat superior. Cu ajuto­ rul unui micro­FNC fermierul poate ţine sub control calitatea şi costul de pro­ ducţie a furajelor şi nu mai este atât de vulnerabili la schimbările de prețuri.

RECOLTAŢI FĂRĂ PIERDERI CU HEADERELE OPTIGÉP Minimalizarea pierderilor la recol­ tare este principala caracteristică a echipamentelor OptiGép pentru recol­ tat porumb şi floarea­soarelui. Cam­ pania de recoltare, mai ales la floarea soarelui este relativ scurtă şi orice în­ târziere poate provoca pierderi.

Echipamentul OptiGép pentru recoltat floarea soarelui, cu 6, 8 şi 12 rânduri permite o viteză de lucru de 8­10 km/oră şi pierderi de boabe de maxim 0,4­0,5 %, în condiţii de den­ sitate normală a culturii. Sistemul de tocare creşte cu numai 10% consu­ mul de combustibil şi acest echipa­ ment permite recoltarea a 40­50 ha/zi la floarea­soarelui; doar capacităţile combinei şi starea culturii pot limita vi­ teza de recoltare.

OptiGép produce echipamente de recoltat floarea­soarelui cu cadru fix şi pliabile în 3 variante: gama standard PSM ­ fără tocător de resturi vegetale OptiSun­Z ­ headere cu tocător fix (acest tip de tocător nu permite şi

• •

1-31 iulie 2022

recoltarea plantelor căzute la pământ) OptiSun cu tocător reglabil pe înălţi­ me, care copiază denivelările solului iar tocarea resturilor vegetale se face cât mai aproape de sol

•

Pentru recoltarea porumbului, OptiGép propune fermierilor echipamente fixe sau pliabile, universale şi premium, cum este headerul pentru porumb OptiCorn Lux în farianta fixă sau CS ­ pliabil.

Calităţile extraordinare ale echipamentului OptiGép pentru recoltat floare-soarelui se fac remarcate în situațiile în care cultura este culcată la pământ, iar cu ajutorul acestui echipament este posibilă recuperarea unei părţi bune de recoltă.

NICOLAI GRAJDIAN

Reprezentant OptiGép România

Utilaje agricole 113

OPTICORN

OPTISUN

OPTICORN

ECHIPAMENT CU SCHELET FIX PENTRU PORUMB • Cu reglarea electrică a plăcilor de detașare • Montat cu valțuri de rupere cu cuțite • Viteza de recoltare: 8 – 10 km/h • Are transmisie ușoară • Înălțătoare laterale • O pereche de tălpi de călcare a cioturilor • Plăci cauciuc pentru salvarea știuleților • Garanție 2 sezoane

OPTISUN

ECHIPAMENTE OPTISUN SUNT DISPONIBILE ÎN: VERSIUNEA 2, 3, 4, 6, 8, 10, 12, 16 RÂNDURI. DISTANȚA ÎNTRE RÂNDURI: 50, 55, 60, 65, 70, 76 CM • Plăci laterale suplimentare și plasă de protecție pierdere capitole • Forma tăvilor vibratoare ajută la un flux uniform de materiale, fără pierderi de semințe • Viteza de recoltare în funcție de recoltă: 8-12 km/h • Pierderi minime de boabe: 0,3-0,4% • Pe baza măsurătorilor verificate oficial

UNITATEA DE RUPERE OPTICORN

www.optigep.hu

Utilaje agricole 2022 114 AgriPlanta-RomAgroTec

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TOPAZ 5000, SEMĂNĂTOAREA PENUMATICĂ DE PRECIZIE Mecanica Ceahlău, brand românesc de tradiţie, a sărbătorit anul trecut 100 de ani de la înfiinţare. Alături de utilaje­ le deja consacrate, Mecanica Ceahlău a prezentat fermierilor, în standul AgriPlanta­RomAgroTec 2022, ultimele noutăţi lansate chiar anul ăsta: presa pentru baloţi rotunzi înfoliator pentru baloţi rotunzi

• •

• cositoarea cu tamburi şi sistem de

condiționare a frurajelor verzi semănătoarea Topaz 5000.

Semănătoare pneumatică univer­ sală Topaz 5000 este produsul cel mai nou din portofoliul Mecanica Ceahlău şi este disponibilă în 2 variante, cu lăţimi de lucru de 5 și 6 metri, tractată şi cu un buncăr de 2.000 de litri. Buncărul

•

generos asigură o autonomie foarte mare de lucru şi în acelaşi timp, se pot administra, prin același tub, și sămânţa şi îngrășămintele. Buncărul poate fi uti­ lizat în diverse combinaţii: doar pentru sămânţă sau 1200 litri sămânță și 600 litri îngrășământ.

Adâncimea de semănat este de 2­10 cm, reglarea brăzdarelor dublu disc se face independent, cu arc, viteza de lu­ cru poate fi de 5­12 km/oră iar produc­ tivitatea de 2,2­3,5 ha/oră.

Topaz 5000 este o semănătoare robustă, cu doi distribuitori reglabili, se reglează foarte uşor şi permite plasarea seminţelor cu precizie pe 40 de rânduri la lăţimea de 5 metri, iar prin administrarea simultană de îngrăşăminte în timpul semănatului fermierii câştigă timp.

IONUŢ MORARU

Director național vânzări Mecanica Ceahlau

ANVELOPE TRELLEBORG PENTRU TRACTOARE DE MARE PUTERE Orice lucrare agricolă care implică "acţiune şi mişcare" presupune şi con­ sumul de combustibil. Tracţiunea şi aderenţa, dar şi tasarea solului sunt direct dependente de tipul şi calitatea anvelopelor. Profilul binecunoscut "TM" al anvelopelor Trelleborg precum şi "cramponul dublu" ­ element pa­ tentat Trelleborg, fac ca atacul la sol, respectiv apăsarea, contactul anvelo­ pei cu solul să se realizeze la două nivele. Practic, prin acest model de crampon creşte suprafaţa de contact a anvelopei, creşte tracţiunea şi, tot­ odată, se îmbunătăţeşte autocurăţarea anvelopei.

Anvelopele Trelleborg TM1000 Progressivee Traction se pretează pentru tractoarele de mare putere.

Aderenţa îmbunătăţită, patinajul mai redus şi amprenta mai mare la sol fac ca şi timpul de execuţie al unei lucrări

1-31 iulie 2022

să fie mult mai scurt, deci fermierul câştigă timp, lucrează mai mult teren, iar consumul de combustibil este redus raportat la unitatea de suprafaţă.

O altă inovaţie Trelleborg este "PneuTrac", prin care se combină an­ velopa pneumatică cu şenilele. Anve­ lopele "PenuTrac" au cameră de aer şi un profil ce imită oarecum forma

unei şenile, ceea ce face ca în timpul lucrului amprenta la sol să crească în lungime, determinând o mai mică com­ pactare şi tasare a terenului. Modele "PneuTrac" sunt destinate tractoarelor specializate, de mai mică putere (până la 100­150 CP), destinate lucrului în vii şi livezi, precum şi în legumicultură.

un articol de TRELLEBORG | mai multe pe această temă www.trelleborg.com

Utilaje agricole 115

Trelleborg și Agricolus, pact pentru fermieri

Trelleborg și Agricolus combină experiența de înaltă tehnologie pentru a îmbunătăți agricultura de precizie.

Cele două companii au pregătit fermierilor o platformă integrată oferind soluții digitale pentru o agricultură durabilă.

T

relleborg, în parteneriat cu Agricolus, lansează noua platformă integrată pentru a oferi soluții digitale pen­ tru o agricultură inteligentă și durabilă.

Platforma comună oferă fermierilor infor­ mații­cheie suplimentare pentru a­i ajuta să crească recoltele și să optimizeze ma­ nagementul fermei printr­un site web și o aplicație mobilă.

CUM TE AJUTĂ PLATFORMA AGRICOLUS? Combinând avantajele sistemului de management al presiunii TLC+ și caracte­ risticile și serviciile specializate ale plat­ formei Agricolus, fermierii au următoarele avantaje: Pot îmbunătăți managementul agrono­ mic al fermei lor lucrând într­un mod mai durabil.

Utilizatorii pot profita de modele de prognoză, de cercetare geo­localizată a culturilor și de teledetecție prin satelit, pentru a monitoriza sănătatea culturilor, pentru a preveni dăunătorii și bolile și pen­ tru a reduce costurile variabile cu mai mult de 20% prin adoptarea presiunii corecte în anvelope.

• •

SOLUȚII DIGITALE ÎN MÂINILE FERMIERILOR „Ca și companie, suntem încântați să conducem viitorul agriculturii. Prin crearea acestei platforme nou integrate cu Agri­ colus, credem că putem inspira mai mulți fermieri să folosească inovațiile tehnolo­ gice pentru a­și îmbunătăți afacerea. Cola­ borând cu cei mai promițători dezvoltatori și companii start­up, putem pune cele mai inteligente soluții digitale în mâinile fermi­ erilor pentru o agricultură de precizie mai durabilă”, a declarat Paolo Pompei, preșe­ dintele Trelleborg Wheel Systems.

VIZIUNE COMUNĂ „Această nouă platformă digitală in­ tegrată confirmă și întărește parteneria­ tul strategic cu Trelleborg. Colaborarea noastră este rezultatul viziunii comune asupra viitorului agriculturii, în care sus­ tenabilitatea joacă un rol cheie. Dorim să promovăm transformarea digitală în sec­ torul agricol, oferind fermierilor tehnologii ușor de utilizat, accesibile și inovatoare, care să le susțină munca de zi cu zi în do­ meniu”, a precizat Andrea Cruciani, CEO Agricolus.

INOVAȚIE ȘI DIGITALIZARE Trelleborg și Agricolus continuă să­și îmbine expertiza, resursele și tehnologia în urma acordului de parteneriat din 2019, pentru a spri­ jini digitalizarea agriculturii prin construirea de soluții inovatoare, bazate pe cloud. Agricolus este un start­up inovator care dezvoltă soluții pentru agricultura digitală.

Compania a fost fondată în 2017 în Perugia, Umbria ­ „inima verde” a Italiei ­ și își propune să sprijine fermierii, organizațiile și profe­ sioniștii din acest sector pentru simplificarea și îmbunătățirea ac­ tivității lor în domeniu prin utiliza­ rea tehnologiilor de ultimă oră de colectare și de analiză a datelor.

Scanează-mă!

Pentru mai multe informații despre acest parteneriat și beneficiile lui pentru fermieri, accesați codul QR!

116 Utilaje agricole

Amazone Condor

Semănat direct și fertilizare cu rată variabilă În condiţiile actuale, orice detaliu tehnic, orice economie de inputuri şi de timp pot face diferenţa pentru reuşita unei culturi, iar fertilizarea şi semănatul cu rată variabilă stau la baza succesului.

S

ocietatea arădeană Terracult SRL, din Horia, cultivă 6.600 ha (330 ha irigate), din care 2200 ha rapiţă, 1400 ha grâu comun, 950 ha grâu dur, 750 ha orz, 660 ha porumb şi 600 ha soia. Din acest an a crescut suprafaţa cultivată cu soia pentru că a intrat în funcţiune propria unitate de procesare pentru extracţie de ulei din soia şi rapiţă.

Pe un teren nisipos şi sărac în hu­ mus, specialiştii fermei reuşesc să facă producţie. Anul trecut, la rapiţă au recoltat 3,8 t/ha, iar la soia, în sistem "greening", 2,8 t/ha. La final de mai, culturile de toamnă promiteau mai mult decât anul trecut. "La grâu culti­ văm soiul Antonius, calitate premium şi foarte bun pentru panificaţie (15% proteină); cred că vom avea 6 t/ha, iar la soia sperăm să obţinem 4 t/ha", declara inginerul agronom Pavel Ballai.

CARTAREA SOLULUI… Din 2019, în fiecare an fac cartarea a câte 1500­2000 ha. ”Tot de atunci

1-31 iulie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

facem fertilizare şi semănat cu rată variabilă. De asemenea, folosim hărţile de recoltă primite direct de la com­ bine şi, în funcţie de toate acestea, în­ cercăm să luăm cele mai bine decizii agronomice", ne­a declarat Cristian Hegheduş, responsabil agricultură de precizie la Terracult. …ŞI A RECOLTEI Aplicarea de îngrăşăminte lichide foliare la grâu se face cu maşini auto­ propulsate John Deere cu sistemul "GreenSeeker", care citeşte biomasa.

"Cu acest sistem avem două opţiuni: omogenizarea culturii sau aplicare di­ ferenţiată. Folosim aplicarea diferen­ ţiată la grâu tocmai pentru a creşte

calităţile de panificaţie ale recoltei", a adăugat Cristian Hegheduş.

Lucrările trebuie executate repede şi la timp: "Obiectivul nostru este să ne încadrăm în maxim şapte zile pentru orice lucrare, inclusiv semănat şi recol­ tat. Avem flota de maşini necesară şi lucrăm în trei schimburi în campanie, doar la recoltat închiriem combine", a precizat Pavel Ballai.

AMAZONE CONDOR, SOLUŢIA PENTRU REŢINEREA APEI ÎN SOL În contextul actual al creşterii preţu­ lui inputurilor, dar şi pentru beneficiile agrotehnice în situaţii de secetă pe­ dologică, trebuie aplicate tehnologii care să conserve apa în sol. Cultivarea în sistem "minimum­tillage" (sau poate chiar "no­tillage") pare a fi soluţia alea­ să de Terracult. Un prim pas a fost făcut anul trecut prin achiziţia semănătorii Amazone Condor cu care în toamnă s­a semănat direct rapiţă şi grâu, iar în primăvară soia.

Utilaje agricole 117 SEMĂNAT DIRECT LA SOIA În primăvară, semănătoarea Condor a fost folosită într­o prima etapă pen­ tru fertilizarea de bază cu DAP. În­ grășămintele au fost încorporate la o adâncime de 10 cm, după care s­a re­ venit cu semănatul soiei la o adâncime de 4 cm şi la 75 cm distanţa între rânduri (pentru a putea face praşila mecanică).

"Am făcut două treceri, ca să încorporăm îngrășămintele la adâncime diferită față de sămânță; în acest fel, după germi­ nare şi odată cu dezvoltarea rădăcinilor, plantele au disponibilă o rezervă de în­ grăşăminte, într­o fază critică de vege­ taţie", ne­a explicat Pavel Ballai.

VITEZĂ ŞI PRECIZIE La soia, densitatea a fost de 550 mii de boabe/ha, circa 90 kg sămânţă/ha (650 mii boabe/ha pe teren irigat), iar viteza de lucru a fost puţin mai redusă decât la rapiţă şi la grâu. "Am semănat la 7,5 km/oră deoarece două treimi dintre secţii au fost blocate (pentru a obţine o distanţă între rânduri de 75 cm) şi atunci exista riscul ca boabele să se aglomereze pe furtun și să se înfunde.

Răsărirea a fost uniformă, ceea ce ne

PRECIZIE ŞI EFICIENŢĂ "Lucrând pe suprafeţe mari, orice mică eroare în administrarea fertilizan­ ţilor sau a seminţelor poate să coste foarte mult. Semănatul direct cu rată variabilă este un experiment reuşit şi ne dorim să îl extindem până la jumătate din suprafaţa cultivată. Pentru noi pre­ cizia şi eficienţa lucrărilor de fertilizat şi semănat cu rată variabilă este foarte importantă iar semănătoarea Amazone Condor se potriveşte cu nevoile noastre, ne­a declarat Pavel Ballai.

Pavel Ballai, Paul Bajko - reprezentant Amazone - și Cristian Hegheduş arată că adâncimea de lucru a fost uni­ formă, indiferent de denivelările din teren", a mai spus Pavel Ballai.

PRODUCTIVITATE LA 10 KM/ORĂ Roțile de tasare din spatele secțiilor de semănat pun foarte bine sămânța în contact cu solul la semănat direct.

"Consumul redus de motorină la 12 m lățime de lucru și la o viteză de 10 km/oră, precum şi productivitatea de 70­80 ha/zi sunt alte două avantaje importante ale semănătorii. De aseme­ nea, mașina este ușoară şi simplu de manevrat. Reglajele se fac cu uşurinţă din cabina tractorului sau cu ajutorul aplicaţiei mobile, de la distanţă. Opera­ torul trebuie doar să supravegheze buna funcționare a utilajului", a detaliat Pavel Ballai.

TREI BUNCĂRE, TREI DOZATOARE Un alt avantaj al semănătorii Amazone Condor este compartimen­ tarea buncărului. În toamnă au fost se­ mănate mai multe soiuri de grâu şi au fost făcute diferite experienţe. Având trei buncăre, le­au umplut cu trei soiuri diferite de grâu, fiecare cu reglajul său, iar operatorul doar a schimbat, ma­ nual sau automat, buncărul, respectiv soiul din care să se facă semănatul.

Nu a mai fost nevoie ca la schimbarea tarlalei sau/şi a soiului, să golească semănătoarea şi să o cureţe. În plus, se poate folosi și un buncăr pentru îngră­ șăminte, două pentru sămânță (sau în­ grăşăminte în două buncăre şi sămânţă într­unul) şi aplicarea de îngrășăminte şi sămânţă cu rată variabilă în același timp.

118 Utilaje agricole

FendtONE, acum şi pe tractorul 1050 Vario

Alexandru Karacsonyi

Dacă eşti genul de operator căruia îi plac butoanele, atunci e imposibil să nu te „dea pe spate” noua interfaţă intuitivă FendtONE, care oferă un spaţiu de manevră extins pentru personalizarea setărilor din cabină.

P

rezentată pentru prima dată în 2019, la Agritechnica, dar lansa­ tă oficial abia un an mai târziu, odată cu noua generaţie de tractoare FENDT din Seria 700 Vario, interfața FendtONE este un sistem inteligent care combină funcţiile de planificare şi management al datelor în secto­ rul agricol. Practic, prin intermediul acesteia poţi combina munca de zi cu zi pe teren cu sarcinile administrative efectuate de obicei la birou. FendtONE promite, aşadar, valoare adăugată atât pentru fermele de familie, cât şi pen­ tru exploataţiile de mari dimensiuni şi pentru prestatorii de servicii.

NAVIGARE INTUITIVĂ Interfaţa inovatoare FendtONE este o reproiectare completă a mediului de lucru din cabină, oferind operatorului o şi mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte personalizarea funcţiilor de control ale tractorului, având ca reper propriile preferinţe. Sistemul foloseşte ecrane tactile cu LED, respectiv un afişaj principal de 12 inci situat vizibil pe cotieră, un monitor opţional tot de 12 inci, încastrat în căptuşeala plafonului, şi un „tablou de bord digital” de 10 inci montat pe coloana de direcţie. Ecranele

1-31 iulie 2022

un articol de

elimină timpul pierdut în detalierea mai multor meniuri sau ecrane.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MAI PUŢIN STRES ÎN CABINĂ Aşa cum remarca şi Alexandru Karacsonyi, service brand manager la MEWI, distribuitor exclusiv al mărcii FENDT pe piaţa din România, datorită interfeţei FendtONE zilele lungi în cabi­ nă vor fi mult mai puţin stresante. „Prin intermediul FendtONE, operatorul are o cu totul altă structură cu care interac­ ţionează. Atât comenzile, cât şi me­ niul au fost regândite pentru a fi mult mai accesibile operatorului şi pentru a permite un mod de lucru intuitiv şi mai bine integrat. Prin urmare, la finalul zi­ lei, acesta va simţi mult mai puţină obo­ seală”, susţine reprezentantul MEWI. Mai puţin stres la volan înseamnă mai puţine griji pentru operator şi ar putea duce la o îmbunătăţire a acura­ teţei şi eficacităţii fiecărei lucrări din câmp, ceea ce până la urmă va avea un impact măsurabil asupra costurilor şi profitabilităţii operaţiunilor agricole.

LIVIU GORDEA

sunt conectate şi sincronizate, ceea ce permite ca datele să fie afişate în acelaşi timp. Pe fiecare din cele două ecrane de 12 inci pot fi afişate până la şase panouri de informaţii selectate de utilizator. Navigarea este la fel de uşoară şi intuitivă ca şi folosirea unui smartphone sau a unei tablete, dato­ rită unui meniu cu două niveluri care

INSTRUIRE GRATUITĂ „Totul este extrem de bine in­ tegrat, astfel încât orice operator să aibă o perioadă de acomodare cât mai scurtă cu putinţă. Iar când un client achiziţionează un trac­ tor cu un astfel de sistem, odată cu semnarea contractului, acesta va primi şi un curs gratuit pentru şcolarizarea operatorilor din fer­ mă”, a ţinut să precizeze Alexandru Karacsonyi.

FUNCȚII UȘOR DE CONTROLAT Comenzile cu butoane sunt potrivi­ te culorilor specifice diferitelor func­ ţii, care apar pe afişajul tractorului

Utilaje agricole 119 folosind aceeaşi codare de culoare.

Operatorii învaţă astfel rapid să asocie­ ze culorile cu sarcini şi funcţii specifi­ ce, astfel încât să efectueze lucrări mai eficient, mai precis şi fără erori. Există nu mai puţin de 11 butoane „atribuibile” care pot fi programate pentru a con­ trola funcţiile tractorului sau ale imple­ mentului, în concordanţă cu preferin­ ţele operatorului.

Toate butoanele şi comenzile sunt iluminate de lumini LED colorate, care se potrivesc cu funcţia controlată de buton.

FENDTONE FACILITEAZĂ PARTAJAREA DATELOR Platforma FendtONE oferă aplicaţii de smart farming, cum ar fi opţiuni avansate de monitorizare şi manage­ ment al sarcinilor ­ Task Manager sau pentru gestionarea datelor din câmp ­ Guide Sync. Iar, aşa cum a anun­ ţat producătorul german, caracteris­ ticile acesteia pot fi extinse treptat.

FendtONE sprijină utilizatorii în optimi­ zarea proceselor de lucru şi a utilizării

maşinii. De asemenea, se ocupă de o varietate de documente, care vor deve­ ni din ce în ce mai importante în viitor.

PLATFORMA AGRIROUTER FendtONE integrează interfaţa Agri­ router, o platformă neutră care permite schimbul de date între ferme, tractoare şi alte maşini şi partajarea acestora cu furnizorii de servicii şi cu alte entităţi agreate. De menţionat că Agrirouter nu stochează date, iar fermierii decid cui şi dacă doresc să împărtăşească vreo

informaţie. Asta înseamnă că fermele deţin control deplin asupra propriilor date. Întregul proces este supus direc­ tivelor stricte ale Regulamentului euro­ pean privind protecţia datelor.

Scanează-mă!

Interfața FendtONE a fost integrată și pe tractorul Fendt 1050 Vario, adus în premieră la AgriPlanta-RomAgroTec 2022!

Alexandru Karacsonyi ne-a prezentat acest model într-un scurt interviu video!

EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE SOLUȚII ȘI TEHNOLOGII PENTRU O AGRICULTURĂ EFICIENTĂ ȘI DURABILĂ

GĂSIȚI TOATE SOLUȚIILE ȘI TEHNOLOGIILE AGRICOLE ÎNTRE 6 ȘI 10 NOIEMBRIE 2022 LA PARIS NORD VILLEPINTE!

SOLICIT A GRATUIT ȚI LEGITIMAȚIA Ă PENTR U SIMA: SAU CU

C

ROUPA ODUL PE SIMA RPRI22 ONLIN E.COM

+ INFO  SIMAONLINE.COM URMĂRIȚI-NE

#SIMA

CONTACTAȚI-NE: TEL 0771 638 393 • TRADINGCONSULTBG@YAHOO.FR

120 Utilaje agricole

UTILAJE DIN TÂRG, DIRECT LA LUCRU ÎN CÂMP Mecanica Ceahlău a bătut palma la târgurile Agraria și AgriPlanta­RomAgroTec. Utilajele lansate de companie la Jucu și Fundulea au ajuns din târg direct la lucru în câmpurile noilor lor proprietari. un articol de

MECANICA CEAHLĂU mai multe pe această temă www.mecanicaceahlau.ro

C

u prilejul târgurilor Agraria și AgriPlanta­RomAgroTec, compa­ nia Mecanica Ceahlău a lansat în premieră o gamă nouă de echipamente performante, realizate în fabrica de la Piatra Neamț, echipamente care au fost achiziționate și transportate din târg di­ rect în fermele clienților noștri pentru a fi puse la lucru. Obiectivul este de a oferi fermierilor soluții integrate, o gamă cât mai variată de echipamente agricole, un raport calitate­preț competitiv și corect, oferte de finanțare accesibile, precum și servicii after­sales de calitate.

LANSĂRI ÎN PRIMĂVARA 2022 Cositorile cu disc gama VELA ­ des­ tinate recoltării plantelor furaje­ re, trifoi, măzări­ che, lucernă etc. sau alte culturi ce pot fi folosite ca hrană pentru animale.

Gama de cosi­ tori VELA este disponibilă în

•

1-31 iulie 2022

următoarele variante: VELA 200 cu 5 rotoare și VELA 240 cu 6 rotoare, am­ bele echipate cu bară de tăiere cu de­ sign modern și cuțite rezistente, fiind ușor de utilizat și de întreținut; VELA 225C cu 5 rotoare este echipată cu con­ ditioner pentru o uscare cât mai rapidă și uniformă a plantelor, fără pierderi de calitate și de cantitate. Carcasa de alu­ minium turnat, lățimea brazdei reglabilă și sistemul anti coliziune sunt principa­ lele avantaje ale cositorii cu conditio­ ner, iar înălțimea de tăiere reglabilă, precum și uniformitatea acesteia asi­ gură recoltarea și împrăștierea rapidă și eficientă a materialului recoltat.

Grebla cu două rotoare SPIDER 720 pentru adunat fânul, cu plasarea centralizată a materialului, reprezintă soluția perfectă pentru creșterea per­ formanței de greblat, indiferent de di­ mensiunea fermei sau de forma tere­ nului. Este un utilaj versatil cu sistem flexibil de reglaj continuu al lățimii și înălțimii de lucru, obținând un randa­ ment maxim în orice condiții de lucru. În plus, sistemul de ridicare hidraulic facilitează întoarcerea la capăt de rând și oferă o distanță față de sol mărită, pentru a trece peste brazde, iar antre­ narea la priza de putere este realizată prin intermediul unui arbore cardanic cu protecție la suprasarcină. Înfoliatorul de baloți PAVO 140 vă garantează o experiență de înaltă

•

•

performanță și o productivitate crescu­ tă datorită sistemului cu cilindru rotativ de tonaj mare și a vitezei de înfoliere.

Este echipat cu sistem automatizat de tăiere a foliei de plastic la terminarea procesului de ambalare, iar sistemul de comandă din cabina tractorului ușurea­ ză munca operatorului.

Presa pentru baloți rotunzi VEGA R1240 dispune de pick­up reglabil hi­ draulic pe înălțime, cu distanță opti­ mă între gheare, pentru preluarea fără probleme a materialului scurt. Dispune, de asemenea, de o bară de susținere pentru eliberarea în siguranță a baloți­ lor. Este echipată cu un sistem de ali­ mentare cu rotor și cu melci laterali, care asigură un randament ridicat și obținerea unor baloți de calitate chiar și atunci când fluxul de material este mai voluminos. Sistemul de legare este cu plasă sau sfoară.

Presa pentru baloți paralelipipedici VEGA P555 este echipată cu volantă, contragreutate și berbece, montate pe role pentru robustețe și rezultate de ex­ cepție. Presa beneficiază de un sistem de prindere fiabil, lateral, conceput special pentru o balotare uniformă.

Gama de utilaje este disponibilă pentru vizualizare în toate showroom-urile companiei din țară: Giarmata (Timiș), Iernut (Mureș), Piatra Neamț (Neamț) și Brăila.

•

•

Utilaje agricole 121

Utilaje agricole 122 AgroEveniment

Vino la Dicor Fest 2022!

În perioada 30-31 iulie a.c., Dicor Land vă invită la evenimentul Dicor Fest, unde vă așteaptă peste 300 de utilaje agricole expuse în incinta sediului nostru central din localitatea Braniștea, situată lângă Galați!

E

venimentul propune un program de socializare și vizualizare a pro­ duselor expuse, muzică, de­ale gurii și voie bună. Mai mult decât atât, astfel de evenimente sunt de bun augur pentru toți participanții, întrucât facili­ tează dezbaterea diverselor probleme întâlnite în domeniul agricol, în vederea dezvoltării sectorului prin contribuția tuturor celor implicați.

CINE MAI VINE LA BRANIȘTEA? Scopul nostru, astăzi, este același ca în fiecare zi, de a vă oferi toată priceperea și atenția noastră, pentru a vă ajuta să faceți alegerile cele mai po­ trivite pentru dumneavoastră și pentru afacerile dumneavoastră și de a con­ strui parteneriate de succes.

Alături de noi vor fi partenerii noștri, producători de echipamente agricole, partenerii de finanțare, precum și partenerii din domeniul academic de specialitate.

CE PUTEȚI FACE LA DICOR FEST? Pe lângă programul de voie bună pregătit de echipa Dicor Land, ce inclu­ de tombole și invitați surpriză, puteți vizita magazinul de piese de schimb, parcul de utilaje agricole, atelierul de

1-31 iulie 2022

un articol de

DICOR LAND mai multe pe această temă https://dicorland.ro/

sertizare. În plus vă puteți bucura de sfatul specialiștilor noștri privind uti­ lajele de interes. De asemenea, puteți primi consultanță direct de la repre­ zentanții producătorilor din porto­ foliul Dicor Land, cum ar fi Maschio Gaspardo, Lemken, Olimac, IRTEC, Pronar, Madara, Rolmako, Zanon, APV. SOLUȚII FIABILE PENTRU AGRICULTURA ZILELOR NOASTRE Dicor Land este unul dintre furnizorii de top de utilaje agricole, piese, soluții tehnice, service și servicii de finanțare necesare realizării performanței în agricultură. Încă de la început, viziunea noastră s­a axat pe a oferi pieței din România un partener de încredere pentru fermieri. Întrucât România are nevoie de susținere pentru a­și atinge potențialul agricol, Dicor Land își cana­ lizează eforturile pentru a putea sa­ tisface nevoia constantă de parcuri de mecanizare și puncte de service,

precum și pentru a fi un consultant de bază în găsirea unor soluții fiabile pen­ tru agricultura secolului 21.

STOC IMENS DE UTILAJE Dicor Land are un stoc de peste 700 utilaje agricole, de la pluguri, scarifi­ catoare, combinatoare și până la se­ mănători, mașini de erbicidat, fertili­ zatoare, utilaje pentru prelucrarea fânului, sisteme de irigat etc. Puteți oricând să optați pentru garanții extin­ se și să vă preocupați doar de planul agricol și realizarea acestuia fără a avea grija defecțiunilor timpurii.

DICOR LAND, ÎN 4000 DE FERME ÎN 2022 Până în prezent, compania noastră a ajuns în 4000 de ferme, a vândut peste 1200 de utilaje și echi­ pamente agricole și peste 150.000 piese de schimb. Dicor Land a încheiat 2021 pe primul loc în topul dealerilor pentru mărcile Maschio Gaspardo și Olimac și s­a remar­ cat ca dealer reprezentativ pentru producători de renume precum Lemken, Irtec, Pronar și Madara.

Utilaje agricole 123

124 Utilaje agricole

NOUTĂȚI CESIVO LA AGRIPLANTA 2022

Lider regional, Cesivo Agricultură a reunit în standul său o serie de producători de mașini agricole, parteneri de nădejde și pentru fermierii români: Ovlac, Toselli, Pasto, Eurospand și FALC.

C

ESIVO Agricultură și­a întâm­ pinat clienții și vizitatorii la AgriPlanta 2022 cu un stand mult mai vizibil (comparativ cu ediția din 2019), atât ca număr de utilaje, cât și ca suprafață ocupată. "Am decis să venim împreună cu o parte dintre colaborato­ rii noștri din Italia și Spania și pentru a oferi posibilitatea fermierilor să desco­ pere o gamă mult mai mare de utilaje și pentru a evidenția noutățile apărute în ultimii 2­3 ani, perioadă în care au lip­ sit astfel de evenimente", a remarcat Flavius Nețoiu, director vânzări CESIVO Agricultură.

UN AN PROVOCATOR Cu un portofoliu consolidat de parteneri și clienți în zona Olteniei, Cesivo Agricultură

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

"acoperă" județele limitrofe: Dolj, Mehedinți, Olt, Teleorman și o parte din județul Argeș.

Datorită conjuncturii geo­politice și a creșterii prețului îngrășămintelor și al energiei, în prima parte a anului, ape­ titul investițional al multor fermieri a a fost temperat.

"Situația eco­ nomică ge­ nerală, dar mai ales seceta

De la stânga 1-31 la dreapta: iulie 2022 Marius Mitra, Juan de Celis Azqueta - manager export Ovlac și Flavius Nețoiu

din iarnă și din primăvară au afectat curajul oamenilor de a mai face inves­ tiții, iar mulți au așteptat rezultatele proiectelor pe fonduri europene. Plo­ ile din luna mai au salvat culturile. Cu toate acestea, 2022 rămâne un an pro­ vocator", a adăugat Flavius Nețoiu.

DEMONSTRAȚII "PUNCTUALE" Cesivo Agricultură oferă o gamă diversă de mașini și echipamente agri­ cole, începând de la pluguri, utilaje pentru pregătirea patului germinativ, pentru dezmiriștire, pentru distribuția îngrășămintelor, semănat, erbicidare și întreținerea culturilor.

Pentru a convinge po­ tențialii clienți despre posibilitățile tehnice ale mașinilor

Utilaje agricole 125 distribuite, compania a desfășurat un amplu program de demonstrații prac­ tice. "Am reușit să facem demonstrații punctuale la majoritatea fermierilor in­ teresați, direct în câmp, cu 1­2 utilaje. A sosit vremea ca fermierii să se îndrepte către utilaje eficiente, cu un raport calitate/preț corelat posibilităților și suprafeței lor. Desigur, toți și­ar dori utilaje de top și cu lățimi mari de lucru, dar aceste investiții trebuie justificate și de nevoile concrete ale fiecărui fer­ mier, iar noi îi sprijinim inclusiv prin consultanță financiară. Ne străduim să oferim cele mai bune condiții contrac­ tuale", a explicat Flavius Nețoiu.

ACTIVITATEA DE SERVICE CREȘTE CONSTANT Activitatea de service și vânzările de piese de schimb au crescut an de an. În curând, Cesivo Agricultură va deschide un nou punct de lucru, având hală de service cu două posturi de reparații și magazin de piese de schimb.

"Suntem pe ultima sută de metri și cu

roțile tractorului nu "calcă" în brazdă și astfel se reduce fenomenul de com­ pactare a solului.

Am dorit să scoatem în evidență produse noi, care nu se regăsesc pe piața din România, așa cum este plugul rotativ FALC. Marele avantaj al acestui plug rotativ, în afară de faptul că îți permite să lucrezi în orice fel de teren, oricât ar fi de dur, este acela că, față de plugul normal, amestecă resturile vegetale în tot volumul de sol până la adâncimea de 30 cm, ceea ce în timp duce la creșterea fertilității solului.

MARIUS MITRA

Reprezentant FALC în România

amenajarea noului sediu și sperăm să ne mutăm până în toamnă", a precizat Flavius Nețoiu, subliniind însă faptul că "foarte importanți sunt oamenii.

Am crescut atât echipa tehnică de ser­ vice, cât și cea de comercializare a pie­ selor de schimb. Acum acoperim toată gama de utilaje necesare într­o fermă și prioritatea noastră este consolida­ rea portofoliului actual de mașini și uti­ laje agricole".

PLUGURILE OVLAC MINI "LUPTĂ" CU SECETA În condițiile tot mai frecvente și ge­ neralizate de secetă, păstrarea rezervei de apă din sol este esențială pentru reușita culturilor viitoare. De aseme­ nea, accelerarea descompunerii restu­ rilor vegetale contribuie la creșterea aportului de materie organică din sol.

Lucrările de suprafață realizate cu aju­ torul plugurilor Ovlac Mini ajută la înde­ plinirea celor două obiective.

ARĂTURĂ LA MICĂ ADÂNCIME Alte caracteristici importante prin care se remarcă plugurile Ovlac Mini sunt productivitatea crescută şi con­ sumul redus de combustibil. Plugurile Ovlac lucrează la adâncime mică (8­20 cm), prelucrează superficial solul și nu necesită tractoare de mare putere.

Plugul Ovlac Mini lucrează "on land",

PLUGUL ROTATIV FALC Din gama utilajelor pentru prelucra­ rea solului, alături de plugurile Ovlac și scarificatoarele Pasto, plugurile rota­ tive FALC au fost cele mai apreciate și "disputate" echipamente. Plugul rotativ FALC este acționat la cardan. Este unul dintre utilajele specifice companiei italiene, creat special pentru lucrul în terenurile foarte dure, uscate sau în cele umede, grele. "Avem mai mulți cli­ enți care au cumpărat anii trecuți astfel de pluguri, tocmai pentru că în toamnă nu reușeau să prelucreze terenul și trebuia să amâne lucrările până la ve­ nirea ploilor..., după care terenul era prea moale și astfel se intra într­un cerc vicios. Acest utilaj este una din­ tre soluțiile care acoperă necesitățile fermierilor", este convins Marius Mitra, reprezentant FALC în România.

PLUGUL ROTATIV FALCLAND Acest model este un utilaj greu și ne­ cesită un tractor de minim 300 CP. Dar "această putere a tractorului nu este necesară acționării utilajului, ci pen­ tru că plugul solicită un tractor foarte mare (greu), fiind masiv: cântărește aproape patru tone și are nevoie de stabilitate, altfel riscăm să transmită vibrațiile asupra tractorului. De altfel, consumul este mult mai redus, cu cca.

10% decât în cazul arăturii convențio­ nale, deoarece plugul nu solicită forța de tracțiune a tractorului", a explicat Marius Mitra.

ANCORE CONCAVE SAU CONVEXE Plugul rotativ FALCLAND are o lățime de lucru de 3 m, o viteză de înaintare de 5­6 km/oră și, deci, un randament mult mai bun decât un plug convențional.

FALC produce trei modele de pluguri rotative, pentru toată gama de tractoa­ re, de la 90 până la 400 CP, iar modelul FALCLAND este vârful de gamă. Mode­ lul prezentat în standul Cesivo de la Agriplanta este echipat cu ancore con­ cave, destinate terenurilor foarte dure, iar pentru terenurile moi și în condiții de iarnă se recomandă ancore con­ vexe.

126 Utilaje agricole

Lider în Bulgaria, furnizor de top în România

Cu o istorie de peste jumătate de secol, cel mai mare producător de utilaje agricole din Bulgaria, Madara Agro, este o prezență activă și pe piața din țara noastră. Ce soluții oferă și ce caracteristici au utilajele acestei companii?

C

u o suprafață totală de 956.000 mp, fabrica Madara, situată la mai puțin de 150 km de granița cu România, în vecinătatea orașului Șumen, este unul dintre cei mai mari producători de piese, componente și utilaje agro­industriale din regiune.

LIDER ÎN BULGARIA „Din 1958, Madara este producător de componente pentru camioane, au­ tobuze, compactoare și alte utilaje, iar din 2008 ne­am extins și pe piața de utilaje agricole. Producem toate tipurile de utilaje necesare într­o fermă: plugu­ ri, grape, cultivatoare, scarificatoare, tocătoare, tăvălugi, semănători, mașini de erbicidat, remorci, cisterne galvani­ zate, etc. În total avem peste 200 de utilaje agricole și suntem astăzi lider în Bulgaria”, ne­a explicat Daniel Postică, responsabil comercial MadaraAgro pentru România, Moldova și Ucraina.

SAPA ROTATIVĂ SUNRISE Madara și­a prezentat, la AgriPlanta 2022, o parte din portofoliu, elemen­ tul central fiind reprezentat de sapele

1-31 iulie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

rotative Sunrise din seria MR. Cu o lățime de lucru între 2 și 18 me­ tri, cultivatoarele rotative Sunrise pre­ lucrează și afânează partea superioară a solului (până la 8 cm adâncime) și pot fi configurate ­ în funcție de cererea clientului și de specificul terenului lu­ crat ­ cu roată de sprijin, scut protec­ tor împotriva pietrelor sau cu grapă cu ace. Organele de lucru sunt formate din roți zimțate cu diametrul de 555 mm, montate pe suspensii individuale cu arc, numărul roților fiind între 24 (mo­ delul de 2 m) și 206 (modelul de 18 m).

UN PRODUS ”BESTSELLER” „Sapele rotative Sunrise sunt cel mai vândut produs din portofoliu în ultimul interval de timp. Numai în Ger­ mania am exportat, de la începutul acestui an, aproximativ 600­700 de

Daniel Postică

bucăți. Aceste utilaje reduc necesarul de erbicid la culturile în rânduri și sunt foarte adaptabile, datorită sistemului reglabil de prindere. În plus, au avanta­ jul că organele de lucru sunt turnate, ceea ce le face mult mai rezistente în timp”, ne­a explicat Daniel Postică.

Necesarul de putere pentru folosirea eficientă a utilajului, la o viteză de lucru de maxim 12 km/h, este de 40­270 CP. Modelele sub 7 m sunt transportate, iar cele peste această lățime sunt tractate.

COMBINE PENTRU CULTURI SPECIALE Gama de produse Madara cuprinde și utilajele pentru culturile specifice, precum plantele medicinale sau aro­ matice. Numite sugestiv Lavander, combinele tractate din seria KL prezin­ tă cositoare rotative, sistem de balotat, elevatoare pentru încărcat și descăr­ cat, respectiv buncăre specifice pen­ tru plantele aromatice.

SERVICE PROMPT Compania Madara lucrează cu nu mai puțin de 40 de parteneri, prin care se asigură, în cel mai scurt timp, atât distribuția utila­ jelor, cât și serviciile post­vânzare și garanții. „Suntem puternic an­ corați în toată regiunea de Est a Europei (Letonia, Polonia, Ucraina, Moldova, România, Ungaria, Gre­ cia, etc.) prin rețeaua noastră de parteneri, iar piesele de schimb provin direct din fabrică, la preț de producător și cu livrare cât mai rapid posibil”, a continuat Daniel Postică.

Utilaje agricole 127

ANI

GARANȚIE EXCELENȚA DE FABRICARE Case IH

PUMA

Case IH

OPTUM

Case IH

MAGNUM

Case IH

Case IH

STEIGER QUADTRAC

Ca expresie ce reprezintă tradiţia pură a leadership-ului care a pus în mişcare sectorul agricol timp de aproape două secole și a excelenţei tehnice de fabricare a echipamentelor agricole, Titan Machinery România oferă la achiziționarea oricărui tractor Case IH Stage V mai mare de 150 CP - 5 ani garanție. Beneficiază de cea mai sigură opțiune de pe piață și acordă-ți liniște, campanie după campanie!

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery.

titanmachinery.ro

128 Utilaje agricole

Noul Case IH Optum CVXDrive AFS Connect®

Fermierii vor din ce în ce mai multă putere de la tractoarele lor, dar la aceleași dimensiuni ale utilajelor, de exemplu ca ale modelului Case IH Puma. Soluția Case IH pentru aceste cerințe este gama Optum CVXDrive®.

T

ractoarele din gama Optum CVX® sunt puternice, compacte și foarte manevrabile, cu un raport putere­greutate excelent. Aceste utila­ je execută orice tip de sarcină cu ma­ ximum de productivitate. Tractoarele Optum au un aspect aerodinamic, o deplasare confortabilă și dezvoltă fără probleme între 250 și 300 CP, în funcție de model. Raportul optim putere­greu­ tate conferă o și mai mare versatilitate.

PUTERE ȘI EFICIENȚĂ IMPRESIONANTE Indiferent că este vorba despre arat, pregătirea patului germinativ, plan­ tat sau remorcat în timpul recoltării, Case IH a echipat Optum CVXDrive® cu cele mai noi sisteme pentru a garanta tracțiune maximă pe câmp, precum și manevrare și frânare eficiente pe drum. Optum CVXDrive® oferă control și siguranță.

1-31 iulie 2022

un articol de

sunt respectate cu sistemul special de post­tratare Hi­eSCR2.

PR & Communication Specialist Titan Machinery România

VERSATILITATE ȘI PRODUCTIVITATE Puntea față este prevăzută cu doi cilindri de amortizare cu o cursă de 110 mm, care sunt montați pe perne, oferind confort și stabilitate. Versatilitatea și productivitatea sunt principiile funda­ mentale ale Optum CVXDrive®. Aceste tractoare sunt suficient de compacte pentru lucrări rapide de remorcare și su­ ficient de puternice pentru lucrări grele de tracțiune. Împreună cu noul design al punților din față și din spate, ampata­ mentul mai mic de 2,995 mm și pneurile cu diametrul de 2.15 (de ex. 710/75R42) asigură putere excelentă la nivelul solu­ lui și o tracțiune impresionantă.

BOGDAN CONSTANTIN

Gama Case IH Optum CVX® AFS Connect® cuprinde 3 modele: de 250 CP, 270 CP, respectiv 300 CP. Pentru un tractor de asemenea di­ mensiuni, puterea și eficiența genera­ te sunt impresionante. Vă puteți baza pe puterea constantă, dezvoltată fără niciun compromis, pentru că motorul trage fără efort orice cultivator sau agregat de mare calibru, dar și remorci mari, într­un mod economic și sigur, iar pe drumurile publice poate merge cu o viteză de până la 50 km/h. Optum are un motor autentic FPT®, deosebit de puternic, în 6 cilindri, cu o capacitate de 6,7 litri. Normele de emisie Stage V

GHIDARE AUTOMATĂ În cabina Optum CVXDrive®, puteți butona telefonul în timp ce sistemele

Utilaje agricole 129 avansate de ghidare automată de la Titan Machinery au grijă să vireze trac­ torul mai precis decât majoritatea ope­ ratorilor profesioniști. De fapt, când sunteți în tractor, de ce să nu vă conec­ tați telefonul prin Bluetooth la sistemul audio Optum CVXDrive®?!

Cu suspensia punții față, suspensia cuplajelor din față și din spate, sus­ pensia cabinei și suspensia scaunului șoferului, tractorul va fi ferit de gropi și de zdruncinături.

Monitorul AFS Pro 1200® anunță din timp că tractorul este pregătit să exe­ cute întoarcerea. Aveți vizibilitate ex­ celentă asupra zonei de întoarcere și asupra suprafeței de lucru din spate, chiar și noaptea, datorită pachetului de lumini cu led la 360°.

CEA MAI BUNĂ TRANSMISIE Transmisia CVXDrive® încorporează trei game de transmisii. În plus, cu funcția ActiveStop®, motorul ține tractorul

CABINA LUXURY Pentru și mai mult confort, există cabina Luxury cu suspensie hidrau­ lică semi­activă. Scaunul ventilat, din piele premium, volanul îmbrăcat în piele, scaunul pasagerului din piele și podelele mochetate vă dau senzația de lux pur. Acest pachet include și camere standard în par­ tea din față și din spate, pentru cea mai bună vedere de jur­împrejur.

Joystick­ul ergonomic de pe co­ tieră prezintă mai multă funcționa­ litate ca niciodată, inclusiv controlul supapelor acționate de la distanță, din față și din spate, toate setările de transmisie și funcțiile ISOBUS.

în poziție, permițându­vă să porniți și să vă opriți mai ușor pe zone înclinate fără a utiliza ambreiajul sau frâna.

Mergeți de la zero la 40 sau 50 km/h doar mișcând manșa. CVXDrive® selec­ tează automat cea mai bună gamă de transmisie pentru viteza sau sarcina dorite, fără a fi nevoie de ambreiaj sau a schimba viteza.

MULTICONTROLLER CU MULTIPLE FUNCȚII Cea mai nouă versiune a cunoscutu­ lui Multicontroller îmbină ergonomia perfectă cu funcționalitatea, putând fi personalizat în funcție de preferințe.

Cele patru butoane liber configurabile de pe Multicontroller pot fi programate cu orice funcție. În plus, cele patru bu­ toane de pe blocul supapelor controlate de la distanță pot fi configurate pentru oricare supapă.

Tastele alocate funcțiilor ISOBUS pot fi salvate pentru utilaje diferite. Pic­ togramele de pe butoane sunt retro­ilu­ minate pentru a facilita munca chiar și pe întuneric.

CE ÎNSEAMNĂ AFS CONNECT® LA TRACTOARELE CASE IH OPTUM? AFS Connect® ne oferă libertatea de a fi exact acolo unde ne dorim să fim. Nu trebuie să

ne aflăm în cabină pentru a vedea tot ce vede operatorul. Nu trebuie să fim în proximitatea tractorului pentru a­l vedea în acțiune. Putem accesa moni­ torul AFS din orice loc. Tractoarele Case IH AFS Connect® sunt echipate cu cele mai noi aplicații de telematică.

Mai mult decât atât, se pot trans­ fera informații în timp real între trac­ tor, telefon, tabletă sau calculator, din orice colț al lumii, totul fără fir. Având la bază telematica AFS Connect®, admi­ nistratorul are libertatea de a lua deci­ ziile potrivite pe baza tuturor datelor disponibile, la momentul potrivit. De asemenea, receiver­ul AFS Vector Pro funcționează cu baza semnalului de precizie RTK+ dezvoltat de Titan Machinery România, asigurând cea mai bună precizie între treceri, de 2,5 cm.

MENTENANȚĂ DE LA DISTANȚĂ Acum fermierii pot lucra împreună cu Titan Machinery și de la distanță, pentru a rezolva probleme de mente­ nanță și service și să găsească piesele de schimb de care au nevoie pen­ tru a menține tractorul funcțional. De asemenea, Departamenul pentru Agri­ cultura de Precizie actualizează de la distanță firmware­ul de operare, astfel încât fermierul să aibă acces la funcții noi și la îmbunătățiri.

Scanează-mă!

Află mai multe informații de pe noul nostru site: www.titanmachinery.ro sau de la reprezentanții Titan Machinery România, accesând codul QR sau în punctul de lucru cel mai apropiat de ferma dvs.

130 AgroExpo

SIMA, expoziţia de 100 de ani! În mai puţin de cinci luni se vor deschide porţile SIMA ­ expoziția internațională ce va cumula soluții și tehnologii pentru o agricultură performantă și durabilă.

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

IMA prezintă în 2022 o nouă pozi­ ționare, spații expoziţionale noi și inovații care să răspunde ne­ voilor şi cerinţelor tuturor actorilor din sectorului agricol.

SCHIMBARE DE PERIOADĂ!

Organizată anterior în luna februa­ rie a anilor impari, SIMA va avea loc de acum înainte în luna noiembrie a ani­ lor pari (6-10 noiembrie 2022, Paris Nord Villepinte), pentru a răspunde mai bine așteptărilor exprimate atât de ex­ pozanți, cât și de vizitatori şi pentru a se integra mai logic în ciclul de de­ cizie a fermierilor şi a producătorilor de echipamente şi tehnologii pentru agricultură.

SIMA FARMING AWARDS Ca o recunoaştere a importanţei activităţii fermierilor, alături de "SIMA Innovation Awards" (Premiile SIMA pentru inovaţie), organizatorii pregă­ tesc o competiţie destinată fermierilor europeni, iar premiile "SIMA Farming Awards" vor urmări recunoașterea celor mai inovatoare practici ale agriculto­ rilor. Competiţia va fi organizată în par­ teneriat cu AXEMA și rețeaua NUFFIELD International.

Premiile SIMA Farming Awards oferă fermierilor europeni posibilitatea de a­şi creşte vizibilitatea într­un cadru internaţional, permițându­le să împăr­ tășească cele mai recente tehnici ale lor cu alţi fermieri din întreaga lume.

Pentru a concura la această primă edi­ ție a competiţiei, fermierii trebuie să fie angajați într­un proces de tranziție durabilă și să poată demonstra impac­ tul social, economic și de mediu al ino­ vației lor.

1-31 iulie 2022

SIMA TECH FORUM În centrul expoziției, într­o zonă spe­ cial amenajată (Hala 6) se vor afla tehno­ logiile şi soluțiile pentru o agricultură de înaltă performanță și durabilă.

SIMA Tech Forum va cuprinde: o secţiune dedicată start­up­ urilor, organizată în parteneriat cu La Ferme Digitale, Agri Sud­Ouest Innovation și Co­Farming, care va per­ mite realizarea de legături între socie­ tăţile aflate la început de drum şi pro­ fesioniştii în domeniu. o secţiune de robotică agricolă, organizată în parteneriat cu FIRA, cu 15 expozanţi care vor prezenta de­ monstraţii cu tehnologiile şi echipa­ mentele autonome. un forum atrium central care va oferi un spațiu pentru prezentări, ateliere de lucru și oportunități de networking, dar și mese rotunde orga­ nizate de SIMA și partenerii săi pe teme precum: reducerea impactului asupra mediului, reușita tranziției agroecologi­ ce, reducerea durității sarcinilor etc.

1.

2.

3.

ETAPE DE SELECŢIE PROIECTE

•

până la 26 august 2022 se fac înscrieri la secţiunea "evenimente" pe www.simaonline.com; în 27 septembrie, în cadrul unei conferinţe internaţionale de presă se vor anunţa nominalizările pen­ tru "Premiile pentru inovaţie SIMA 2022"; la începutul lunii octombrie vor avea loc interviurile individuale ale candidaților nominalizați de către juriul SIMA; 6 noiembrie 2022: vor fi anunţaţi câștigătorii "SIMA Farming Awards 2022" în cadrul unei ceremonii de premiere.

Vor fi selectați fermieri din: Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, România, Spania şi Marea Britanie.

Scanează codul QR şi înscrie-te în competiţie!

• • •

Utilaje agricole 131

132 Utilaje agricole

1-31 iulie 2022

Utilaje agricole 133

134 Nutriție

Jean Ionescu

Corteva a lansat divizia de nutriție animală

Zootehnia performantă are nevoie de furaje de calitate pe tot timpul anului. Însilozarea reprezintă soluția optimă pentru acest deziderat. Dar un siloz de calitate necesită atât culturile potrivite, cât și inoculanții necesari.

N

oua echipă a Corteva, specia­ lizată în nutriția animală, oferă partenerilor atât experiență, cât și hibrizi și inoculanți pentru a­i ajuta să obțină rezultatele cele mai bune.

O HRANĂ DE CALITATE, CU COSTURI MAI MICI Atunci când sunt analizate indivi­ dual, diferitele culturi însilozate au un potențial diferit de a satisface cerin­ țele nutriționale ale animalelor. „De exemplu, cerealele însilozate, cum ar fi porumbul cu umiditate ridicată, sunt o sursă excelentă de energie, în timp ce lucerna este utilizată în principal ca sursă de fibre și proteine”, a explicat Maria Cîrjă, Marketing Manager pentru România și Republica Moldova al Corteva Agriscience.

Costul furajelor reprezintă cea mai mare cheltuială unică pentru majori­ tatea operațiunilor de creștere a ani­ malelor. Producția de silozuri de înaltă

1-31 iulie 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

calitate poate ajuta la reducerea cos­ turilor asociate hranei pentru concen­ trate și suplimente. ”Pentru producăto­ rii de lactate și carne de vită, porumbul din plante întregi, porumbul cu umi­ ditate ridicată, lucerna, cerealele și o

3 CONDIȚII PENTRU CALITATE Pentru obținerea unui siloz de calitate trebuie îndeplinite cel puțin trei condiții esențiale: 1. Folosirea unor plante de calitate; 2. Lucrul cu tehnologiile potrivite; 3. Utilizarea inoculanților care să asigure păstrarea calității furajului.

varietate de specii de iarbă sunt silozu­ rile cu cea mai mare importanță eco­ nomică”, a adăugat Maria Cîrjă.

SILOZUL POATE FI ȘI O CULTURĂ ENERGETICĂ Centrala de producere a biogazului poate fi proiectată să accepte culturi energetice crescute special pentru a fi folosite în instalația de fermentare deșeuri sau culturi agricole. Aceste culturi sunt de regulă însilozate și de­ pozitate în rezervoare sau silozuri și sunt alimentate continuu în bazinul de fermentare pe toată durata anului.

O formulă aproximativă de cal­ cul este aceea conform căreia 1 acru (0,405 hectare) de cultură de porumb produce o cantitate de gaz suficientă pentru a genera 1 kW de curent electric ­ adică este nevoie de 500 de acri de porumb siloz materie primă pentru un digestor care alimentează un motor de 500 kW.

Nutriție 135 AVANTAJUL CULTURII SUCCESIVE Indiferent de scopul pentru care se realizează silozul, energetic sau furaj, tre­ buie subliniat faptul că materia primă se obține, de cele mai multe ori, ca un bonus pe lângă culturile de bază. Excepție face lucerna, care este cultură principală, dar oferă mai multe producții pe an.

Cultura dublă (succesivă), prin definiție, reprezintă acea plantă de cultură care ur­ mează după o cultură principală, realiza­ tă în acele locații ce permit din punct de vedere pedo­climatic și tehnic (prezența irigațiilor) valorificarea la maxim a poten­ țialului productiv al ecosistemului. De obi­ cei, cultura succesivă vine după culturile care eliberează devreme terenul, precum cerealele de toamnă (grâu, orz), dar și după mazăre, sfeclă sau rapiță. Perioada optimă de semănat a culturii succesive începe cu data de 1 iunie și trebuie să se termine cel mai târziu pe 15 iulie. Este de preferat să nu depășim 5­7 iulie. Reco­ mandarea specialiștilor Corteva, mai ales pentru partea de sud a României, sub irigat, este ca răsărirea plantelor să se facă cel târziu la 5 iulie.

5 SFATURI PENTRU CULTURA DUBLĂ A PORUMBULUI Pentru cultura dublă de porumb cele mai bune premergătoare sunt ce­ realele de toamnă, mazărea și rapița.

Recomandabil este ca amplasarea culturilor succesive să se facă pe terenurile irigate, în unele zone mai ume­ de și pe solurile cu aport freatic.

Cultura succesivă de porumb se poate realiza atât pentru masa ver­ de, cât și siloz. Ca tehnologie de cultură, este recomandată tăierea plantei premer­ gătoare cât mai de sus, astfel încât canti­ tatea de resturi vegetale care rezultă în urma combinei să nu fie mare.

Semănatul se face direct în miriște.

Această metodă este cea mai efi­ cientă căci scurtează timpul de pregătire a terenului semănat, grăbind astfel răsări­ rea, conservă apa existentă în sol, astfel încât plantele să beneficieze la maximum de aportul freatic, și scade riscul de îmbu­ ruienare.

Dacă, totuși, terenul este foarte îmburuienat sau în urma recoltării rezultă o cantitate mai mare de resturi vegetale, atunci se face o „dezmiriștire“ ușoară prin folosirea discului. Ideea este

1.

2.

3.

4.

5.

să conservăm cât mai multă apă în sol. De aceea trebuie evitată cu orice preț folosi­ rea plugului.

CUM SE OBȚINE SILOZUL DE CALITATE? Una dintre primele preocupări ale ma­ nagementului este recoltarea cât mai ra­ pidă și depozitarea silozului de porumb în­ tr­un mod care elimină și exclude cât mai mult oxigen posibil. Suprafaţa de recoltat, masa recoltei, capacitatea utilajelor de recoltare, dimensiunea depozitelor, toate determină împreună viteza de umplere a silozului, care este unul dintre factorii cheie de succes.

Apoi compactarea este un factor im­ portant pentru o fermentare de succes.

Bacteriile lactice sunt micro­organisme „anaerobe“, ceea ce înseamnă că se multiplică în condiţii de mediu fără aer.

Determinarea factorilor de compac­ tibilitate trebuie să țină seama de con­ ţinutul de materie uscată, de conţinu­ tul de fibre și de dimensiunea furajului tăiat. Conţinutul de materie uscată influenţează compactibilitatea masei de furaj tăiat. Este imposibil de com­ pactat silozul de porumb cu un pro­ cent de 50% sau mai mare de ma­ terie uscată. Compactibilitatea unui furaj cu conţinut de fibră de 20­25% și dimensiunea de 25 mm a tăierii fu­ rajului are o compactibilitate relati­ vă de 100%.

Dimensiunea optimă a furajului tăiat nu este o cifră absolută, ci de­ pinde întotdeauna de conţinutul de materie uscată și de fibre. Recol­ tele cu procent mare de materie uscată și fibre trebuie tăiate mai mărunt.

Dar pasul final îl reprezintă ino­ cularea silozului astfel pregătit cu fermenții care vor asigura păstra­ rea în bune condiții, dar și crea­ rea echilibrului ideal între diferite componente. Scopul final este ca hrana să fie atât atractivă, cât și cu digerabilitate maximă pentru animale.

Despre toate aspectele amă­ nunțite ce se află în spate­ le prezentării succinte din acest articol, reprezentanții noii echipe de la Corteva vor fi bucuroși să vă vorbească!

Maria Cîrjă,

Marketing manager România și Republica Moldova

•

•

Mihaela Buruiană și Liliana

Irimie, Reprezentante siloz, Mold ova și Transilvania

Andrei Ciocoiu,

Category Marketing Manger Seeds Ro& MD

•

Gabi Oetjen,

Regional Product Manage r Inoculants & applicators

•

Loic Aubry

Forage Business Developeme nt

Adrian Gageanu,

Reprezentant siloz RO& MD

Lead Europe

136 La Vest de România

UN FERMIER FRANCEZ ÎŞI CAUTĂ SUCCESOR!

Denis Mousset, un crescător de vaci din orășelul Saint­Germain­de­Martigny din Normandia, a ajuns la vârsta de pensionare şi de 2 ani se tot chinuie să vândă ferma cuiva care să-i ducă pe mai departe faima.

D

in păcate, şi în Franţa e cam ca la noi: creșterea animalelor este o ocupaţie neatrăgătoare pen­ tru multă lume. Cei interesaţi de oferta lui Denis Mousset doreau să păstreze doar suprafaţa de teren şi să renunţe la creşterea văcuţelor.

Aşa că Denis Mousset este obligat să aștepte... Au trecut aproape doi ani de când caută să vândă ferma, fără să găsească un candidat serios.

A preluat afacerea de familie de la tatăl său în urmă cu 4 decenii şi spera să o dea mai departe unuia dintre fii săi. Are trei copii, dar niciunul nu este interesat, aşa că i­ar plăcea să instalez un tânăr, însă este destul de complicat.

FERMA DE 100 DE VACI CU LAPTE Ferma din Orne a lui Denis Mousset are un efectiv de peste 100 de vaci cu lapte, din rasa Prim'holstein, de care se ocupă doi angajaţi, producţia medie fiind de 8.500 de litri de lapte pe vacă (900.000 litri de referință), având în

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

medie 180.000 de celule somatice per mililitru.

Suprafaţa de teren aferentă fermei este de 130 ha, din care 30 în proprie­ tate, pe care le cultivă anual cu porumb 50 ha, 30 ha cu cereale păioase şi restul pajişti.

CU MULSUL MODERNIZAT, PRODUCŢIA E MAI MARE! În anul 2018 a modernizat sala de muls cu una automată, de ultimă gene­ raţie la acea vreme, marca MultiLactor, care mulge 110 vaci în două ore, supra­ vegheată de un singur îngrijitor. În total, investiţia l­a costat pe fer­ mier circa 120.000 euro. Din total cos­ turi, un sfert i­au fost finanţate în urma

unui plan de competitivitate și adap­ tare a fermelor.

Potrivit estimărilor sale, producţia de lapte a crescut cu circa 10%, ceea ce a făcut ca investiţia să fie amorti­ zată în numai 3 ani. În plus a îmbună­ tăţit confortul de lucru şi sănătatea animalelor.

VINDE FERMA, CU O CONDIŢIE! Fermierul francez pune condiţia ca noul proprietar să păstreze animalele pentru reproducţie şi producţia de lapte, “minereul alb”, după cum explică el. “Însă tinerii nu vor să intre în dato­ rii, să facă împrumuturi bancare şi să fie blocaţi într­o fermă, ei își doresc timp liber. Să fii producător de lapte înseamnă să munceşti 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână timp de 365 de zile, ori asta nu mai interesează pe nimeni”, constată cu amărăciune cres­ cătorul de animale din Saint­Germain ­de­Martigny.

Pentru mine a sosit vremea pensionării, am 61 de ani şi îmi ajunge cât am muncit. Vreau să las ferma pe mâini bune, dar este dificil să găsești un cumpărător căruia să îi placă să producă lapte de vacă. Astăzi, a fi fermier e o vocație din ce în ce mai rară…

1-31 iulie 2022

DENIS MOUSSET

Crescător de vaci din Normandia

137

138 Ovine şi caprine

Cum s-a măsurat laptele Brezelor de la Obştea Jiana

Laptele de oaie obținut de la oile la care pășunează în zona de deal și mai ales montană este un produs natural de calitate excepţională care va avea o piață foarte favorabilă în anii următori.

L

a invitația inginerului Dumitru Negoi Răscolean, un pasionat crescător de oi, președintele Com­ posesoratului ”Obștea Jiana” Petrila și a Asociației Crescătorilor de Ovine Dacia coordonată de Dumitru Andrișoi, am participat la măsuratul laptelui la oile Ţurcană Brează aduse la pășunat în Muncelul Birăonilor.

DRUMUL DE LA "FRĂŢIA JIANA" LA "OBŞTEA JIANA" Composesoratul denumit la începu­ turile lui ”Frăția Jiana” a fost organizat pe baza Legii 19 din 1899 care prevedea regulamentul de organizare și dreptu­ rile ca persoană juridică. Însă în iunie 1948 composesoratele au fost naționa­ lizate și s­a sistat activitatea lor.

După anul 1990, prin aplicarea legilor retrocedării proprietăților private, la 1 ianuarie 1999 s­a constituit Asociația Composesoratului ”Obştea Jiana” care în anul 2004 dobândește și personali­ tate juridică, având un patrimoniu de 5000 ha pădure și 1002 ha pășune în: Muncelul Jiețului, Muncelul Birăonilor, Muncelul Dobrăii, Măgura, Piscul Răs­ coalei, Dobraia, Dealul Popii, Prislop,

1-31 iulie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU ACO Dacia

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Boul ­ Lăsătoarea spre Valea Popii. Pe acești munți sunt pășunate oile cu lapte iar în muntele Dobraia mieii noateni și noatene, berbeci, în general oi sterpe.

VIAŢĂ PASTORALĂ INTENSĂ În după­amiaza zilei de 25 mai am fost onorați de prezența scriitorului Dumitru Gălăţan-Jieţ care ne­a prezen­ tat o vastă analiză a vieții tradiționale a momârlanilor din zona Văii Jiului. În această zonă care integrează imagi­ nea reală a vieții de la poalele munților Parâng, Retezat, Șureanu și Vulcan, ocu­ pația de bază a locuitorilor a fost, multă vreme, oieritul, până în anul 1850 când a început treptat exploatarea cărbunelui. În acești munți situați de­o parte și de alta a Văii Jiului se află o zonă intra­ montană depresionară brăzdată de Jiul de Est și Jiul de Vest, unde s­a practi­ cat cea mai intensă și specifică viață pastorală din munții României, întâl­ nindu­se oieri ciobani din Ardeal, Olte­ nia și Banat, preciza Romulus Vuia, un

pasionat etnograf, cel care a pus suflet la promovarea tradițională și a obiceiu­ rilor locale şi a înnobilat prin munca sa zona de la poalele Parângului.

EFECTIVE MICI, PRODUCŢII BUNE De regulă, în zona montană a Văii Jiului, oile sunt aduse pe pășunile montane în funcție de vreme, în jurul sărbătorii de Sf. Constantin și Elena.

După trei, patru zile de adaptare la aceste presiuni și la mediul specific, se organizează la stânele composesora­ tului măsuratul laptelui la oile Ţurcană Brează la turmele în devălmășie for­ mate prin împreunarea oilor de la 10­15 proprietari.

Specific oierilor din această zonă este că au efective mici de oi (10­70), dar performante pentru producția de lapte care să le completeze veniturile ce le au din alte ocupații.

CUM S-A FĂCUT MĂSURATUL În data de 26 mai, după un drum difi­ cil, am ajuns în zona alpină a Muncelului Birăonilor unde, la o stână nouă, pro­ prietate a Composesomatului Obștea Jiana, așteptau să fie mulse 328 de oi, proprietate a 13 oieri.

La deschidere un preot local a ținut o slujbă de sfințire și ocrotire a păstorilor

139 BREAZA, OAIA BUNĂ DE LAPTE! Oile cele mai... breze pentru producția de lapte sunt din rasa Ţurcană varietatea Brează, originare din zona Văii Jiului și a Streiului. Oare ce producție de lapte ar avea aceste oi pe o pajiște cultivată cu specii valoroase de plante și adaos de concentrate, dacă în condiții rustice produc 1,4-1,5 litri lapte la două mulsori?! Această comoară vie cu calităţi excepțio­ nale pentru producția de lapte și miei ­ prolificitatea 140­170%, merită din plin să fie promovată ca rasa autohtonă!

Scanează codul QR şi află mai multe despre Ţurcana Brează. și a oilor. La amiază, după 18 ore de la mulsul din seara precedentă, fiecare proprietar și­a muls oile. În compa­ nia secretarului ACO Dacia, Dorin Vulc, am urmărit ca fie­ care oaie să fie mulsă complet și laptele să fie turnat din găleata de muls în vasul personal.

După terminarea mulsului, șeful de strungă Culiță a măsurat cu ajutorul țarcului (o riglă gradată în litri) câţi litri de lapte a muls fiecare proprietar și a anunțat canti­ tatea care a fost înregistrată într­un caiet.

LAPTELE SE MĂSOARĂ DE 3 ORI Convențional, pentru un litru de lapte muls în ziua pri­ mului măsurat se socotesc 36 litri lapte pentru o perioadă de 40­42 zile. Urmează apoi al doilea măsurat, în jurul da­ tei de 1 iulie și al treilea măsurat la începutul lunii august.

Cantitatea de lapte muls de la aceste oi a variat între 0,75 şi 1 l pe oaie. În medie, de la cele 328 de oi s­au muls 0,872 litri lapte pe oaie, o producție foarte bună, dacă luăm în considerare că aceste oi au pășunat pe o pajişte dominată de specia Nardus stricta (Ţeposica), cu o valoa­ re nutritivă mai redusă.

CANTITATEA DE LAPTE MULS LA ŢURCANA BREAZĂ Dintre păstorii care au muls oile la această stână s­au evidențiat cu un litru de lapte/oaie mulsă Nicolae Trăilă, Dumitru Negoi Răscolean și Iulian Răduca.

Proprietar

Birău Dumitru Bolog Claudiu Bunea Romeo Butnar Petru Duma Ilie Duma Iulian Negoiu Ionel Opriș Nicolae Răduca Iulean Răscolean Negoi Dumitru Trăilă Dumitru Trăilă Ion Trăilă Nicolae Total

Lapte muls (26.05)

Oi mulse

Total litri

Media pe oaie

20 10 31 30 14 20 15 31 60 10 14 13 60 328

17 7,5 30 24 11,5 18 14 25,5 47, 5 10 11,5 11 58,5 286

0,975 1,00 0,791 0,967 0,800 0,822 0,900 0,933 0,821 0,821 0,846 0,750 0,850 0,872 litri

140 Ovine şi caprine

3 cauze majore ale căderii părului la capre Căderea părului la capre este una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă crescătorii. În mod natural părul cade ca urmare a năpârlirii sezoniere, dar sunt şi multe alte cauze.

Î

n timpul anotimpului rece, caprelor din rasele rustice le crește păr gros pentru a­și izola corpul și a păstra căldura. Când sosește sezonul cald, o parte din păr cade pentru a ajuta la reglarea temperaturii corpului. La rasele de capre perfecţionate, care sunt crescute doar în adăpost, părul este mai rar și acoperă uniform tot corpul.

CE FACTORI DUC LA NĂPÂRLIRE? Primăvara, năpârlirea este lentă, se produce în timp îndelungat și poate trece neobservată. Factorii care o in­ fluențează sunt temperatura, expune­ rea la lumina soarelui, ciclul sexual sau perturbările hormonale. Perioadele de secetă, boală și alăptare pot provoca, de asemenea, căderea părului. În articolul din numărul anterior am descris cauzele parazitare, bacterio­ logice, virusologice și fungice ale căde­ rii părului. Voi continua cu deficiențele nutriționele, de stres și hormonale.

Deficiențe în nutriţia caprelor Carența în minerale se manifestă

1.

1-31 iulie 2022

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

prin piele aspră, descuamată și căde­ rea părului, în special pe vârful cozii, “deschizând ușa” către infestările cu bacterii și paraziți. Suplimentarea fu­ rajului cu macro și microminerale se va face doar după analiza conținutului mineral specific din plantele și cerea­ lele locale care constitue rația și sursa de apă.

Perioada de timp în care caprele sunt carențate de anumite vitamine

sau minerale este în timpul iernii, când baza hrănirii o constituie furajele con­ servate, în special fânul și cerealele.

NICI PUŢINE, DAR NICI PREA MULTE VITAMINE ŞI MINERALE Carențele nutriționale care duc la căderea părului la capre sunt determi­ nate de neasigurarea sau supradoza­ rea prin rație a micromineralelor ca zinc, cupru, seleniu și iod, dar și vitami­ na A, cunoscută ca vitamina epiteliilor.

Zincul este un mineral esențial și joacă un rol crucial în funcțiile sistemu­ lui imunitar, diviziunea celulară, vinde­ carea rănilor și multe altele. Deficiența în zinc se manifestă de obicei prin pier­ derea părului în zona nasului, membre rigide, piele descuamată, apetit scăzut, salivație excesivă, membre umflate și deformarea copitelor.

APORTUL EXCESIV DE CALCIU Unii crescători de capre introduc în rația caprelor gestante prea multe su­ plimente cu calciu. Aportul excesiv de calciu poate duce la o absorbție slabă

Ovine şi caprine 141 a zincului. Pentru a rezolva această problemă, cantitatea de calciu ar tre­ bui redusă și reechilibrată proporțional cu cantitatea de zinc din dieta caprelor.

IODUL ŞI SELENIUL Lipsa de iod determină căderea pă­ rului, mai ales la caprele tinere.

O supradozare a seleniului poate provoca căderea părului iar dacă și vi­ tamina A nu se asigură la nivel de nece­ sar, pielea poate deveni groasă, uscată și solzoasă, ducând la căderea părului pe cap, gât, flancuri, zona perineală și membrele inferioare. Se ştie că solurile din țara noastră sunt sărace în seleniu ceea ce impune suplimentarea prin rație a deficitului.

Stresul şi căderea părului O alta cauză posibilă a căderii părului la capre este stresul fizic sau psihologic. Poate să apară la trans­ portul pe distanțe lungi, separarea de turmă, căldură sau frig extrem, expu­ nere prelungită la zgomote puternice, apariția unei boli, la fătare, alăptare sau hrănire deficitară.

• •

2.

CUM CADE PĂRUL LA CAPRE? Un indicator al cauzei căderii părului poate fi găsit în diferitele modele de pierdere a părului. Că­ derea părului ca urmare a unui traumatism este de obicei pe o parte sau pe cealaltă a corpului. O problemă parazitară poate prez­ enta un model mai unilateral de cădere a părului iar o problemă hormonală se manifestă de obi­ cei într­un model bilateral, unde căderea părului este egală pe am­ bele părți.

Căderea părului, în aceste circums­ tanțe, apare de obicei pe linia supe­ rioară (grebăn, spinare, șale) și zona spetei.

CĂDEREA PĂRULUI LA ALĂPTARE Atunci când caprele care alăptează încep să­și piardă părul, aceasta ar pu­ tea fi rezultatul modificărilor hormona­ le pe care corpul le suferă după fătare.

Dacă părul caprei nu începe să crească în momentul în care iezii sunt înțărcați, cauza poate fi diferită și trebuie să o găsiți și să o tratați.

INJECŢII ŞI TRAUME Injecțiile sau alte tratamente medi­ cale pot provoca căderea părului la loc­ ul injectării sau aplicării. Acest lucru se poate întâmpla la administrarea unor medicamente pentru controlul para­ ziților. În unele cazuri, traumele autopro­ vocate pot duce la căderea părului.

Când își freacă frecvent corpul de gar­ duri sau de obiectele contondente, din jurul lor, pot apărea iritații și răni ale pielii. Unele răni ar putea fi cauzate și de luptele cu alte capre.

Deficiențele hormonale Factorii de stres hormonali, cum ar fi funcționarea neregulată a tiroidei sau suprarenalei, provoacă, de aseme­ nea, căderea părului. Pierderea are loc fie pe zonele superioare ale corpului, fie cele inferioare sau ambele.

3.

142 Porcine

Cum ar trebui să creştem porcii ca să fie... Bio?

Se discută intens despre ceea ce numim alimente bio. E greu de crezut că mai există consumatori care să nu se fi întâlnit cu acest termen, prezent pe tot mai multe etichete ale comercianților de produse agroalimentare.

C

onfuzia noastră se amplifică atunci când pe etichete mai vedem și marcajele ECO sau ORGANIC. În realitate însă toate înseam­ nă același lucru, produsele respective trebuind să rezulte din sisteme care respectă legislația națională și cea Europeană în acest domeniu.

GOSPODĂRESC NU ÎNSEAMNĂ BIO! Mult mai puțin se aude sau se vor­ bește despre carnea de porc etichetată astfel. În contextul în care jumătate din porcii României sunt crescuți în gospo­ dăriile populației am fi tentați să credem că aceste animale și, implicit carnea lor sunt, prin definiție, bio. Ei bine, nu este așa, întrucât statutul de exploatație care produce carne de porc bio/eco se acordă de către instituții abilitate legal în acest sens, cu condiția respectării unui set de reguli foarte clare și stricte, bazate pe legi și regulamente.

3 VARIANTE PENTRU CAZARE Ca principiu se pot crește porci bio în trei variante de cazare: 1. în adăposturi 2. în aer liber 3. în sistem mixt, acesta din urmă fiind aplicat în țările în care întreținerea în exterior a animalelor nu este posibilă în perioada sezonului rece.

1-31 iulie 2022

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

7 CERINŢE MINIME ÎN ADĂPOST În cazul în care se alege sistemul de creștere în adăpost sau mixt, cerințele minime ar fi: Asigurarea de pardosele netede, dar nealunecoase.

Minim 50% din suprafața interi­ oară trebuie să fie dintr­un ma­ terial solid (nu grătare sau grilaje).

Există necesitatea delimitării unei zone uscate, de odihnă, cu baza din materiale solide și acoperită cu așternut natural.

Zonele din boxe destinate mișcă­ rii și defecării trebuie să fie ușor de drenat și să fie acoperite și acestea, cu așternut natural.

Suprafețele minime variază în funcție de vârstă, greutate și sex. Astfel, necesarul pentru o scroafă cu purcei (cu vârsta de maxim 40 zile) este de minim 9 mp, pentru un purcel înțărcat și crescut până la 30 kg va fi 1 mp/cap iar pentru cei mai mari, de la 1,8 mp la 2,7 mp/cap, în cazul celor ce

1.

2.

3.

4.

5.

depășesc greutatea de 110 kg în viu.

Vierilor trebuie să le fie asigurați 10 mp/cap, iar scroafelor gestante 4,5 mp/cap, incluzând accesul la padocuri exterioare. Fătarea se asigură în boxe individuale, fără restricții de mișcare pentru scroafe și purcei, pe așternut din materiale naturale. Întreținerea animalelor se face exclusiv în grupuri, cu excepția vierilor și a scroafelor în perioada fătă­ rii și pe durata lactației, iar rasa este irelevantă.

Gunoiul de grajd se administrea­ ză numai pe terenurile proprii sau pe bază de contract, în zonele în­ vecinate, pe terenuri tot cu statut bio și nu mai mult de 170 kg de echivalent azot la hectar.

6.

7.

În contextul actual al răspândirii Pestei Porcine Africane, creșterea porcilor în sistem bio, cu acces la pășuni rămâne riscul major al unei asemenea investiții!

Porcine 143 4 REGULI PENTRU ALIMENTAŢIE Este interzisă producția de carne de porc bio de către cei care nu dețin teren agricol în proprietate.

Minim 20% din cantitatea de fu­ raj necesară fermei trebuie să fie din producție proprie, iar diferența poate fi achiziționată de la alți fermieri, cu precizarea că și aceștia să fie auto­ rizați în producția bio.

Toate materiile prime și ingredi­ entele utilizate în furajare trebuie să fie garantate ca nefiind derivate din organisme modificate genetic și să provină din culturi bio în proporție de 95%.

Furajele convenționale pot fi uti­ lizate doar în perioada de tranzi­ ție în care ferma trece de la sistemul de creștere convențional către cel bio, durata acesteia fiind aprobată de orga­ nismul de acreditare.

1.

2.

3.

4.

AVANTAJELE CĂRNII DE PORC BIO Pe lângă faptul că acest sistem de producție este apreciat de consuma­ tori datorită faptului că asigură un nivel ridicat de bunăstare și sănătate anima­ lă, în țările în care se practică pe scară mai largă, se asigură intrarea pe piață a unor produse de calitate superioară din multe puncte de vedere, însă la un preț pe măsură. Nu este deloc neobișnuit ca prețul unui kg de carne de porc bio să Scanează-mă!

Tot mai multe studii de nutriție umană demonstrează că, atunci când e consumată cu moderație, carnea de porc este un aliment sănătos și indispensabil pentru o dietă alimentară echilibrată.

ATENŢIE! Sunt multe produse din carne de porc scoase la vânzare, mai ales pe internet, cu etichete marcate Bio/Eco/Organic. Nu mergeți pe încredere!

Solicitați documente doveditoare ale acreditării! aibă un preț mai mare cu 300­500% față de carnea provenită din ferme convenționale. Și, pe bună dreptate, în­ trucât și costul de producție este mult mai mare!

Este clar că, în viitorul previzibil, marea masă a consumatorilor nu își vor permite aceste prețuri care, în ca­ zul specialităților, pot să treacă de 30 euro/kg.

DEZAVANTAJELE PRODUCŢIEI BIO Dacă avantajele revin în mare mă­ sură consumatorului, fermierul produ­ cător de carne de porc bio este însă cel care trebuie să facă față multor provo­ cări, preponderent în privința menține­ rii sub control a costului de producție, îngrădit fiind şi de numeroasele inter­ dicții amintite.

Prima provocare ar fi asigurarea constantă a materiilor prime fu­ rajere din surse acreditate bio, al căror preț este, după cum ne putem imagina, cu mult peste cel al ingredientelor con­ venționale, mai ales dacă ne referim la sursele de proteină vegetală.

Apoi, sistemul în sine ridică pro­ bleme în privința numărului de

1.

2.

porci livrați ca urmare a mortalității ridicate după fătare prin strivirea pur­ ceilor de către scroafă, dar și din cau­ za limitării drastice a tratamentelor și substanțelor veterinare permise, in­ clusiv a gamei de antiparazitare. Așa­ dar, nu este de mirare că dimensiunea medie a fermelor care produc carne de porc bio nu depășește 200­300 porci livrați anual.

Nu în ultimul rând, putem aminti acumulările masive de emisii de amoniac, care sunt mai greu de gestio­ nat în condițiile obligativității folosirii așternutului natural.

Pe lângă acestea, nu putem omi­ te și costurile extrem de ridicate cu energia necesară asigurării unor temperaturi minime de confort pe perioada rece a anului, cu impact ma­ jor asupra costului final pe kg de carne produsă.

Nici temperaturile verilor toride nu pot fi ignorate, motiv pentru care, în sistemele cu acces la pășunat umbrarele sunt obligatorii.

3.

4.

5.

PRACTICI LIMITATE ŞI INTERZISE ÎN SISTEMELE BIO! Scurtarea cozilor la purcei este interzisă în sistemul de creștere bio. Dacă ne referim la reproducție este preferată practicarea montei naturale, nefiind însă interzisă inseminarea artificială, cu condiția ca ciclul estral al scroafei să nu fie modificat prin administrarea vreunui produs hormonal.

Tratamentele trebuie menţinute la un minim posibil iar cele preventive, pe bază de antibiotice sunt interzise, cu excepția situației în care viața sau bunăstarea animalelor este pusă în pericol! Vaccinările de rutină sunt limitate și oricum trebuie administrate de către personalul veterinar autorizat, iar aplicarea lor se va regăsi în registrele obligatorii.

144 Medicină veterinară

Adenomatoza pulmonară, boala fără tratament!

Prima semnalare a bolii a fost în 1825, în Africa de Sud, de unde şi denumirea de Jaagsiekte (boala “deplasării”), ca urmare a apariţiei semnelor clinice preponderent la deplasarea animalelor pe distanţe mai mari. un articol de

ADRIAN STANCU

Tratamentul bolilor respiratorii este îngreunat de un mit al crescătorilor, conform căruia oile care nu răspund bine la tratamente pur şi simplu "îşi doresc să moară".

Astfel, intervenţia terapeutica este deseori tardivă.

USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

U

lterior, boala a fost semnalată în diferite ţări din Europa, inclusiv România, iar apoi şi pe celelalte continente. În urma unei întruniri care a avut loc la Missilac, în Franţa, s­a decis ca boala să poarte denumirea de adenocarcinom pulmonar ovin (OPA).

PNEUMONIA, CONFUNDATĂ DES CU ALTE BOLI Pneumonia este adesea supradiag­ nosticată la ovinele adulte, pentru că animalul se prezinta cu o rată a frec­ venţei respiratorii crescută şi tulburări de respiraţie, în ciuda faptului că nu­ meroase infecţii care afectează alte sisteme şi organe pot evolua cu astfel de semne, inclusiv mamita, metrita, enterotoxiemiile anaerobe, afecţiuni

EXAMINAREA PULMONULUI Se constată aspecte caracteristice, o coloraţie cenuşie albicioasă la hemipul­ monul drept, lobii apicali, cardiaci şi trei­ mea anterioară a lobilor diafragmatici a acestora, atât la suprafaţă cât şi pe sec­ ţiune, consistenţa fiind cărnoasă, iar pe secţiune aspect slăninos. Zonele afectate sunt net delimitate de zonele sănătoase.

1-31 iulie 2022

dureroase, şchiopături severe, respec­ tiv fascioloza acută. Şi multe cazuri de hipocalcemie la oile gestante sunt con­ fundate cu pneumonia.

CUM AJUNGE BOALA ÎN EFECTIV? Există trei cauze majore ale bolilor respiratorii la ovinele adulte: boli respiratorii cauzate de Mannheimia haemolytica adenomatoza pulmonară a ovinelor (APO) pneumonia supurativă/abcesele pulmonare Introducerea şi răspândirea bolii în­ tr­un efectiv poate avea consecinţe economice dramatice, din cauza mor­ talităţii ridicate şi a sacrificărilor de necesitate. Creşterea numărului de ani­ male achiziţionate pentru reproducţie creşte şi riscurile de a introduce mai multe boli în cadrul turmei.

Pierderile în rândul berbecilor este foarte ridicat din cauza pneumoniei su­ purative/abceselor pulmonare, mai ales după perioada de împerechere, când animalele sunt foarte stresate. Şi vre­ mea rece, dar şi hrana insuficientă pot fi factori favorizanţi.

Transmiterea bolii este facilitată de spaţiile închise din timpul hrănirii şi a prezentat o problemă semnificativă

1.

2.

3.

în unele efective de ovine, în cazul adă­ postirii pentru perioade lungi.

IMPACTUL ECONOMIC E MAJOR! Adenocarcinomul pulmonar al ovi­ nelor este o boală contagioasă virală, care duce la dezvoltarea unor neopla­ zii pulmonare. Impactul economic este semnificativ: până la 80% din efectiv poate fi pierdut după prima expunere la virus, continuând cu pierderi până la 20% în fiecare an, în unele efective.

Adenomatoza pulmonară a ovinelor poate evolua cu o rată a mortalităţii de până la 5.

Excluderea aceastei boli dintr­un efectiv este dificilă, pentru că nici un test de diagnosticare nu poate detecta animalele în faza preclinică.

BOALĂ FĂRĂ TRATAMENT! Niciun tratament eficace sau un vaccin nu este disponibil actualmente şi, din acest motiv, eradicarea consti­ tuie o provocare. În prezent, adenoma­ toza pulmonară a ovinelor există în cele mai multe ferme de creştere a ovinelor, în majoritatea ţărilor din lume, cu ex­ cepţia Noii Zeelande şi Australiei, unde incidența este foarte scăzută. Islanda este singura ţară care a eradicat cu succes această boală.

AgroExpo 145

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TRADIŢIE ŞI INOVAŢIE LA SOMMET DE L’ELEVAGE

Anul acesta SOMMET se va desfăşura sub semnul „atragerii de noi vocații şi transmiterii moștenirii ancestrale”.

Cele 2 tematici reprezintă aspecte majore pentru viitorul agriculturii europene.

Peste 1.500 de expozanți și 100 de mii de vizitatori profesionali sunt aș­ teptați să participe în octombrie la Clermont­Ferrand.

T

MONGOLIA, INVITAT DE ONOARE Anvergura internațională a Sommet de L’elevage este marcată şi la această ediţie prin invitarea, ca şi "ţară de onoa­ re" a Mongoliei, eveniment ce va marca totodată şi revenirea numeroasă a vizi­ tatorilor străini după restricţiile din anii trecuţi.

SOMMET reprezintă o ofertă comple­ tă de soluții destinate tuturor sectoa­ relor de creștere a animalelor și agri­ culturii, un hub de afaceri recunoscut

ÂR

GUL

OPA

NI

EUR N Î 1 ° N DE

și un forum de informare cu 70 de con­ ferințe și simpozioane care tratează subiectele cheie ale noutăților din agri­ cultură. Târgul este și un instrument ex­ celent pentru a dezbate problemele cu care se confruntă agricultura.

E

F

ranţa este recunoscută pentru "industria" creşterii animalelor iar "oglinda geneticii" bovinelor de carne, dar nu numai, este Sommet de L’elevage. Evenimentul va găzdui şi în acest an peste 70 de rase de ani­ male (cca. 2.000 de animale), bovine de carne, bovine de lapte, oi şi cai. În total, peste 70 de rase se găsesc la SOMMET în competiție sau în prezen­ tare, adică toate atuurile geneticii ani­ male franceze.

Timp de 4 zile, în centrul atenţiei vizi­ tatorilor se va afla Concursul Naţional al rasei Charolaise, unde vor fi prezen­ tate cele mai bune 400 de exemplare de pe tot cuprinsul Franţei.

ZOOTE

H

SUMMIT-UL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE 95 000 vizitatori | 1 500 expozanţi | 2 000 animale

4 > 7 Octombrie 2022 Clermont-Ferrand | Franța www.sommet-elevage.fr

VIZITATORI STRĂINI #sommetelevage info@sommet-elevage.fr

+33 (0) 4 73 28 95 10

> Vizitatorii străini sunt invitaţi să se înregistreze online pentru o intrare gratuită şi/sau pentru turul fermelor pe www.sommet-elevage.fr

Contact în România Business France Romania

Dna Roxana PUȘCAȘU Tel: (+40) 21 305 67 90 roxana.puscasu@businessfrance.fr

146 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând dezmiriștitor Agro-Tom ATH Premium 4,5 m, tractat, 36 talere dințate 560 mm pe 2 rânduri, independente, rulmenți fără întreținere, tăvălug inelar prismatic, tăvălug anterior cu cuțite. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor Agro-Tom 5 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, 28 lănci cu arc dublu pe 3 rânduri, tăvălug posterior Crosskill, opțional sistem tractare, 16.900 euro +TVA . Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 SB. Vând piese din dezmembrări, second hand și noi la comandă, pentru toate mărcile de combine si tractoare, termen livrare piese second hand foarte scurt, piese verificate în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

1-31 iulie 2022

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR