Revista Ferma 1-14 februarie 2022

ANUL XX

IV • NR. 2

(295) • 114

februarie 2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

Cu ochii pe regiunea Mării Negre!

48

Ferma 4.0 - Bursa agricolă

O AFACERE DE MILIOANE... DE OUĂ 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIV • NR. 2 (295) • 1-14 februarie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 3 (296) va apărea în perioada 15-28 februarie 2022

Ne dorim un an mai bun, dar pare-se că mai avem de aşteptat!

N

u aduce anul, ce aduce criza!

Până şi vremea a devenit previzibilă şi, în oarecare măsură, ciclică şi predictibilă, iar efectele ei mai pot fi controlate cu ajutorul tehnologiilor. Dar, ce te faci când tocmai tehnologiile salvatoare sunt lovite în plin? În doar câteva luni, îngrăşămintele au ajuns marfă de lux, tranzacţionată la preţuri de sute de ori mai mari! Ori, cine să îşi mai permită acum luxul de a fertiliza "ca la carte"? Cel mai probabil sunt şi fermieri care, văzând încă de anul trecut tendinţa de creştere, şi-au făcut stocuri pentru campania de primăvară. Dar mai mult ca sigur că şi ei vor strânge bine gura sacilor. Soluţia de forţă majoră, dacă o putem numi aşa, va fi fertilizarea cu ţârâita, evident sub necesarul culturilor şi cu speranţa că măcar condiţiile meteo vor pune umărul la ducerea recoltelor spre un final acceptabil.

Dar, vorba ministrului Adrian Chesnoiu, marea problemă va fi la toamnă, mai ales dacă preţurile o vor lua razna în acelaşi ritm. Ordonanţa Guvernului va plafona temporar facturile la gaz şi la electricitate, dar nimeni nu poate garanta asta pe termen lung. În zootehnie, aceeaşi bălărie! Costurile cu utilităţile sunt imense, mai ales în perioada asta în care trebuie asigurat confortul termic al animalelor în ferme. În sere şi solarii e plin sezon la pregătirea răsadurilor. Aceleaşi probleme. Şi, după cum ne-am obişnuit deja, consumatori fiind cu toţii, mâncarea cea de toate zilele ne va fi mai puţină şi mult mai scumpă. Bruxelles-ul a spus clar, prin vocea comisarului de la Agricultură, că nu are cum să intervină în stăvilirea preţurilor la energie, dar încurajează statele membre să ia decizii pentru susţinerea producătorilor agricoli... Mai garantează cineva securitatea alimentară?

A debutat un nou an calendaristic şi suntem cu un picior la startul campaniei de primăvară care, inevitabil, a intrat în zodia crizei îngrăşămintelor. Ministrul Agriculturii a promis soluţii, pachete legislative şi capitalizarea fermierilor şi a industriei alimentare. Aşteptăm

"minunile" salvatoare. Până atunci, fiecare se descurcă aşa cum poate. S-a văzut şi la declanşarea pandemiei de Covid, agricultura nu se opreşte în loc şi de voie, de nevoie, mergem mai departe spre o normalitate de care tuturor ni s-a făcut dor. Nu ne rămâne decât să facem ce ştim mai bine, fiecare dintre noi.

Ce se întâmplă cu criza îngrăşămintelor în Europa? Dar în lume? Care este evoluţia preţurilor? Cum gestionează alţii această problemă majoră pentru agricultură şi cum răspund autorităţile din România?

Ce spun fermierii noştri? Ce spun specialiştii agronomi? Care sunt efectele asupra agriculturii şi alimentaţiei?

La toate aceste întrebări jurnaliştii FERMA MEDIA GRUP răspund prin instrumentele specifice pe care le avem la dispoziţie. Publicăm zilnic pe site-ul www.revista-ferma.ro informaţii actuale. Scanaţi codul QR şi aveţi acces direct şi rapid la articole care dezbat tema momentului: Agricultura, sub asediul crizei îngrăşămintelor!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

8

6 6 6

8 10 12 14 18 22 24 26 28 30

74

Actualitate

Guvern: de la 1 februarie, schemă nouă de sprijin pentru populaţie şi firme Cum a reuşit mafia siciliană să fraudeze un sfert din totalul subvenţiilor agricole alocate României!

ENERGIA, factorul stresant al afacerilor agricole Europa are nevoie de tineri în agricultură AgroInfo CINE şi DE CE sabotează PNS-ul României?

O afacere de milioane... de ouă A fi sau a nu fi eco? De ce nu poate fi aplicat Regulamentul?

7 principii pentru agricultura ecologică Codaşi în Europa la consumul de fructe şi legume Cum arată solarul ridicat din bursa de student!

Cu cât se vor vinde mieii în acest an?

34

Ferma 4.0

34 PE SCURT: Cine şi cum poate lua bani europeni?

35 Idei de afaceri agricole profitabile în 2022 36 Farm to Fork: Strategie de Impact sau Impact Strategic?

39 Culturi de toamnă în pericol de îngheț 40 IoT - puterea deciziei cu ajutorul internetului 42 Viitor incert pentru oierii din Marea Britanie 44 Țara cu cea mai mare densitate de animale 46 Renunţă nemţii la zootehnie pentru canabis?

1-14 februarie 2022

114

48 Bursa agricolă: Cu ochii pe regiunea Mării Negre!

50

Agricultura 4.0

50 Roboţii anului 2021 în zootehnie, la FIRA 54 Cea mai bună sursă de energie pentru tractoare

56

Cultura mare

56 Exportul de cereale a revigorat balanţa comercială 60 7 sfaturi utile la aplicarea dozei corective cu azot 64 Cum arată culturile în luna lui Făurar?

70 Cum faceți producție cu mai puțin îngrășământ 72 17 avantaje ale asolamentului raţional 74 2 substanțe active noi pentru combaterea dăunătorilor 78 Viermii sârmă: sezon nou, aceeași amenințare

80

110

Zootehnie

Horticultură

110 Gunoiul de grajd, între deșeu și materie primă 112 Nou! Furajare lichidă cu Clex® Quattro drink 114 Cum să creşteţi profitul prin programul de reproducţie 118 Robotul de muls DeLaval VMS™ V300 121 Pardoseli ideale în ferma de carne (I) 122 3 tendinţe şi 2 soluţii pentru SCZ-ul la ovine 124 Cu ce hrănim suplimentar iezii?

126 6 efecte ale frigului asupra porcilor 128 CUM şi CU CE hrănim tineretul porcin înțărcat?

Utilaje agricole

130

80 Legumicultorii nu au răgaz.

Ce lucrări se fac acum?

84 5 atenţionări pentru stropirile de primăvară 86 Factura îngroapă pomicultura!

88 5 investiţii profitabile în PODGORIA COTNARI

90

94 ”Un fermier bun este și un bun manager” 98 Ce înseamnă un ”service bun”?

100 Bobcat T7X: primul mini-încărcător electric 100 Creștere de două cifre a veniturilor Krone 102 Rostselmash a produs 30.000 de combine Acros 102 Bednar: perspective extraordinare pentru 2022 104 Grapa cu discuri Veloce 106 Procesarea face diferența în buzunarul fermierului

90 Massey Ferguson în ferma de familie 92 Tapițer în serviciul fermierilor

Mica publicitate

130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

Ultima oră

pagină realizată de VIOLETA MÂŢ | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GUVERN: DE LA 1 FEBRUARIE, SCHEMĂ NOUĂ DE SPRIJIN PENTRU POPULAŢIE ŞI FIRME

D

e la 1 februarie, consumatorii casnici vor plăti pentru energie electrică maximum 0,8 lei/kWh, cu tot cu taxe, în scădere de la plafonul actual de 1 leu/kWh. Valoarea compensaţiei rămâne la 0,29 lei/kWh, dar cresc pragurile de consum, astfel că vor primi această compensaţie toţi utilizatorii casnici care consumă până la 500 kWh/lunar, faţă de plafonul actual de 300 kWh. Preţul plătit de populaţie va fi de 0,68 lei/kWh după aceste măsuri, nivel sub care preţul nu poate coborî.

Pentru consumatorii non-casnici mici (IMM-uri, instituţii) şi pentru consumatorii mari, preţul energiei electrice va fi plafonat la 1 leu/kWh. Pentru gaze naturale, clienţii casnici vor plăti maximum 0,31 lei/kWh, de la 0,37 lei/kWh, şi vor primi o compensare de 40% din preţul de furnizare fără tarife, pentru un consum maxim de 1.500 metri cubi în perioada 1 noiembrie 2021 -

31 martie 2022. După compensare, preţul nu poate să scadă sub 0,221 lei/kWh. IMM-urile, industria alimentară, şcolile, spitalele, bisericile vor plăti maximum 0,37 lei/kWh de gaz.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat că noile măsuri, adotate prin Ordonanţă de Urgenţă, vor fi aplicate în perioada 1 februarie-31 martie, timp în care Guvernul va analiza ce să facă în continuare.

Scanează-mă!

Ce se întâmplă cu cele un milion de facturi de curent şi gaze calculate greşit?

CUM A REUŞIT MAFIA SICILIANĂ SĂ FRAUDEZE UN SFERT DIN TOTALUL SUBVENŢIILOR AGRICOLE ALOCATE ROMÂNIEI! AFIR: IMPORTANT PENTRU BENEFICIARII DE FONDURI UE!

Patru societăţi comerciale din Mehedinţi, controlate de cinci sicilieni, au reuşit să obţină, în mod ilegal, subvenţii agricole în valoare de 850.000 de euro, aproximativ un sfert din totalul subvenţiilor UE alocate României în 2017. Nici măcar un cent din aceşti bani nu a fost cheltuit în agricultură sau în România. Banii au fost folosiţi pentru finanţarea unor activităţi criminale, a descoperit o investigaţie realizată în România şi în Italia de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi procurori itlaieni. În perioada 2014-2018, România a fost ţara care a raportat cele mai multe fraude din Uniunea Scanează-mă!

Europeană privind fondurile europene pentru agriCine sunt mafioţii cultură şi dezvoltare rurală şi s-a clasat pe locul doi sicilieni care au furat banii europeni de la valoarea fraudată, arată raportul OLAF privind roşii din România? lupta împotriva corupţiei pentru anul 2018.

1-14 februarie 2022

Garanţiile de participare sau de bună execuţie constituite printr-un instrument de garantare emis de o instituţie financiară nebancară (IFN) nu sunt acceptate în procedurile de achiziţie publică, anunţă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Ce condiţii trebuie să înde­ pli nească instrumentele de ga ran tare şi cine este respon sa bil cu verifica­ rea acestora? Sca nează codul QR şi află toate detaliile!

Sursa foto: www.canva.com

6

Pantera – O lume a preciziei Mașină de erbicidat autopropulsată

I

4.500 l

I

21 m – 40 m

3

ANI GARANTIE * * activând opțiunea AmaProTect 36

» Poziția perfectă pe toata lungimea rampei

Segmentele rampelor, construite pe tehnologia aeronautică, sunt în același timp super ușore și super stabile. Sistemul de suspensia în mișcare liberă și multi-amortizoare și cu arcuri asigură o poziționare foarte liniștită a rampei.

»

Sistem de circulație cu presiune DUS Sistemul de circulație cu presiune DUS asigură o concentrație uniformă a lichidului prin toată lațimea rampelor.

» Ghidare automată a rampelor

Ghidarea precisă a rampelor cu ajutorul controlului automat DistanceControl poate fi crescută în continuare pentru rampe foarte mari și terenuri deluroase prin ghidarea activă ContourControl în legătură cu sistemul de amortizarea vibrațiilor active SwingStop.

» Centrul de control SmartCenter

Cu pachetul Comfort pentru controlul automat al celor mai importante funcții, cum ar fi umplerea, intensitatea agitatorului și curățarea.

» Secțiuni automate de 50 cm lățime de oprire

Schimbare exactă pe căpt de parcelă și în pană cu combinația comutatorului automat de secțiune a părții de lățime GPS-Switch și comutatorul individual al duzei AmaSwitch sau AmaSelect. » În funcție de condiții, economii de aproximativ 5 până la 10 % pesticide.

» Gestionarea inteligentă a puterii motorului

Lucrând în modul optim din punct de vedere al consumului de combustibil, datorită controlului inteligent al motorului cu modul ECO și modul de alimentare.

Viteze de conducere fără pași între 0 și 50 km/h.

» Gardă la sol de 1,7 m pe șasiul al Pantera-H

AMAZONEN-WERKE S.R.L. Strada Ghe. Lazăr, no 9 C block, Office HQC-04.03, 4th floor 300081, Timișoara, Romania

Manevravilitate de precizie Șasiul în tandem, în combinație cu suspensia hidropneumatică, asigură urmărirea terenului foarte bună și stabilitate ridicată chiar și pe versant. Reglarea standard infinit variabilă a ecartamentului face ca Pantera să fie flexibilă pentru diferite culturi și cerințe de aplicare.

Terminal ISOBUS AmaPad 2

Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Liviu Zimcea • Vest • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504

GO for Innovation | amazone.ro

7

8

S.O.S. Agricultura

ENERGIA, factorul stresant al afacerilor agricole Anul 2022 a început cu o mare incertitudine: cum vor evolua prețurile la energie, gaze și la fertilizanți?

Vor mai fi îngrășăminte pe piață? Autoritățile statului sunt chemate să dea un răspuns!

S

ectorul agroalimentar românesc, dar și cel european, în ansamblul său, este afectat de creșterea uluitoare a prețurilor inputurilor și energiei, resimțită cu precădere din a doua jumătate a anului trecut.

Fermierii români, mai ales cei din zonele care nu sunt acoperite de Sistemul Național de Irigații, se temeau până de curând numai de seceta extremă, fenomen care i-a păgubit masiv în sezonul agricol 2019/2020. De acum, toți fermierii sunt afectați serios și de scumpirea inputurilor, a energiei electrice și a gazului metan.

O CRIZĂ AGRICOLĂ GLOBALĂ Criza este însă una globală, pentru că fermierii din alte state membre ale Uniunii Europene, dacă acest lucru poate fi cumva o consolare, sunt la fel de loviți.

Iar perspectivele nu sunt deloc liniștitoare. În Irlanda, prețurile la îngrășăminte au crescut cu 52% într-un singur an, potrivit Oficiului Central de Statistică, iar evoluția costurilor este alarmantă.

CONDUCTA DE GAZ, INCRIMINATĂ Miniștri europeni ai agriculturii, reuniți în octombrie la Bruxelles, în cadrul Agrifish, au pus pe masă subiectul fierbinte al crizei energiei, preocupați că fermierii cheltuiesc mai mult pentru afacerile lor, iar consumatorii vor plăti mai scump alimentele.

COST ENERGIE VS. AGRICULTURA Chiar dacă preţurile cerealelor au crescut în 2021, profiturile fermierilor nu au explodat, aşa cum era firesc, din cauza costurilor din ce în ce mai mari cu îngrăşămintele.

Scanează codul QR şi vezi cum „îngraşă” inputurile preţul hranei!

1-14 februarie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Reprezentanții Poloniei, țara originară a actualului comisar al Agriculturii, Janusz Wojciechowski, au arătat cu degetul spre furnizorul de gaze rusesc Gazprom, care a redus drastic, în anumite perioade, livrările către țările europene. ”Varșovia a dat vina pe inamicul său tradițional, Rusia, pentru creșterea prețurilor, susținând că gigantul Gazprom restricționează oferta. (Compania rusă spune că îndeplinește termenii contractelor sale de export cu țările UE.)”, arată publicația Politico.

Prețurile la îngrășăminte aproape s-au dublat în decursul unui singur an, arată datele Băncii Mondiale. Din cauza creșterii prețului gazului, o treime din fabricile de îngrășăminte și amoniac din Europa fie s-au închis, fie au redus temporar producția, potrivit lui Jacob Hansen, directorul general al grupului de lobby la nivelul UE Fertilizers Europe.

Efectul s-a resimțit puternic și pe piața românească: în decembrie 2021, producătorul de îngrășăminte Azo Mureș a oprit temporar producția!

CE FAC AUTORITĂȚILE ROMÂNE? Ministrul Chesnoiu s-a întâlnit în 12 ianuarie 2022 cu directorul executiv al Azo Mureș, Harii Kiiski, după cum a comunicat ministerul pe pagina de facebook.

Ministrul a susținut în postare că "în bugetul Ministerului Agriculturii, am prevăzut sume importante pentru aplicarea unor măsuri complementare, astfel încât fermierii să fie cât mai puțin afectați de creșterile de prețuri la energie și gaze naturale și să poată continua să producă suficient pentru piața internă".

Dacă un fermier a cheltuit 10.000 de euro pe un fertilizant chimic, în 2021, același îngrășământ îl va costa 27.000 de euro în 2022!

MARK PLUNKETT

reprezentant Teagasc - Autoritatea irlandeză pentru Sectorul Agroalimentar

Sectorul fructelor și legumelor din Spania începe anul 2022 în nesiguranță cu privire la costuri și reglementări. Producătorii și comercianții de fructe și legume proaspete se confruntă cu creșteri abrupte ale costului de producție şi ale inflației.

JOSE MARIA POZANCOS

preşedinte Fepex - Federația producătorilor și exportatorilor de fructe și legume din Spania

9

10 Europa agricolă

Europa are nevoie de tineri în agricultură Sursa foto: www.canva.com

Circa 65% din exploataţiile din Uniunea Europeană sunt conduse de fermieri cu vârsta peste 55 de ani şi numai 11% dintre acestea sunt administrate de persoane cu vârsta sub 40 de ani!

R

eînnoirea generaţională şi angajarea tinerilor în agricultură reprezintă o prioritate cheie a noii Politici Agricole Comune (PAC). O mare parte dintre fermierii europeni au peste 55 de ani şi doar 6% au sub 35 de ani, în timp ce femeile reprezintă doar 4,9% dintre fermierii cu vârsta sub 35 de ani.

Pornind de la aceste dovezi statistice, al şaptelea Congres European al Tinerilor Fermieri a încercat să aducă în atenţia opiniei publice şi mai ales a celor care gândesc politicile europene importanţa implicării tinerei generaţii în activităţile din mediul rural. ÎNGRIJORARE PRINTRE TINERI „Numărul tinerilor fermieri a scăzut semnificativ, de la 3,3 milioane în 2005 la 2,3 milioane în prezent. Abandonarea zonelor rurale de către tineri şi îmbătrânirea populaţiei în agricultură reprezintă provocări serioase pentru dezvoltarea sectorului, alături de accesul la terenurile arabile şi credite, conectivitatea digitală, adoptarea de Scanează-mă!

Trei tineri au renunţat la oraş şi au pus pe picioare o fermă de capre în satul bunicilor.

Scanează codul QR şi află povestea din spatele brandului "Poiana lu' Şerban".

1-14 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

noi tehnologii, lipsa de stimulente pentru cooperare şi furnizarea de servicii personalizate”, este mesajul de îngrijorare pe care reprezentanţii noii generaţii de fermieri îl adresează celor care grândesc politicile de la Bruxelles.

Abordând un slogan aspiraţional - „Tinerii fermieri ca modele de rezilienţă”, congresul a avut loc imediat după adoptarea PAC 2023-2027 de către Parlamentul European şi Consiliu iar participanţii au fost cu toţii de acord că accesul la pământ şi rentabilitatea sunt deziderate absolut legitime pentru a atrage şi menţine tinerii în agricultură.

TRANSFORMARE PRIN INOVARE Viitorul alimentaţiei şi agriculturii este în mâinile tinerilor fermieri din UE, care joacă un rol crucial în dezvoltarea unui sector agricol pe deplin durabil - unul care sprijină îngrijirea mediului, acţiunile împotriva schimbărilor climatice şi soluţiile inteligente pentru furnizarea de alimente sigure

Stimularea şi crearea de soluţii pentru reînnoirea generaţiilor este ceea ce va face sectorul agricol mai durabil, mai eficient şi mai puternic. Alocarea celor 3 procente din plăţile directe ale viitoarei PAC pentru tinerii fermieri este o măsură binevenită, însă insuficientă.

DIANA LENZI

preşedinte Consiliul European al Tinerilor Fermier (CEJA)

şi de înaltă calitate pentru consumatorul european, susţin reprezentanţii CEJA. Strategia 'Farm to Fork' pentru alimente durabile, ca parte a noului 'Green Deal', sugerează calea de urmat pentru un sistem alimentar transformat de la producţie la consum. „Capacitatea înnăscută a tinerilor fermieri de a inova, îi plasează drept liderii naturali ai transformării sistemului agroalimentar”, este concluzia la care s-a ajuns pe parcursul congresului.

11

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Termene pentru plata subvenţiilor către fermieri

ŞEFUL APIA: PLĂŢILE PE HECTAR CARE ÎNCEP DUPĂ 15 FEBRUARIE!

Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat că plata ajutoare­ lor naţionale tranzitorii (ANT) pentru sectorul vegetal pentru anul 2021 va începe după data de 15 februarie 2022.

Primele la plată vor fi ajutoarele naţionale tranzitorii din zoo tehnie, pentru bovine de lapte şi de carne şi pentru ovine şi caprine.

Pentru ANT vegetal la cânepă şi tutun fermierii trebuie să depună documente justificative până la 31 martie, respectiv 2 mai, însă plăţile pentru celelalte scheme vor începe mai repede, după 15 februarie, a explicat şeful APIA, la emisiunea Viaţa Satului de la TVR 1.

Ajutoarele naţionale tranzitorii din pentru sectorul vege tal se acordă pentru culturi în teren arabil, cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahăr.

CÂŢI FERMIERI AU BANII ÎN CONTURI Pintea a precizat că vrea să plătească toate subvenţiile pe 2021 până la 1 martie, mai puţin sprijinul cuplat vegetal şi ANT vegetal, a căror plată este condiţionată de depunerea unor documente justificative.

Potrivit şefului APIA, până pe 23 ianuarie au primit plata finală peste 95% din fermieri. „Unii dintre ei sunt cei care au primit restul de plată, care au avut avansul, sau unii care au intrat în totalitate la plată", a explicat Pintea.

1-14 februarie 2022

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Oficial APIA: Pentru ce puteţi lua bani în plus din fonduri UE Lista subvenţiilor suplimentare pentru acest an pentru fermieri şi crescători de animale!

Noile reguli ANSVSA pentru creşterea porcilor!

Norme minime de protecţie şi standarde de bunăstare în adăposturi Şeful APIA: Nu apare şi nu dispare nicio formă de sprijin în 2022 Subvenţii APIA din 1 martie pentru fermieri şi crescători de animale!

Peste 1,91 miliarde euro pentru fermierii români. Cum se împart banii Eurodeputat: Subvenţii pe hectar, cap de animal şi tona de lapte pentru 2022!

ANSVSA: Pentru ce puteţi lua amendă de 25.000 lei Crescătorii de animale, obligaţi să respecte aceste reguli! Sancţiunile sunt uriaşe!

Decizie în Parlamentul European pentru fermierii din România Oficial! Liber la exportul de ovine şi bovine către ţările arabe!

Agroinfo

MADR: Sume ajutoare de stat pentru fermieri

CÂT VA FI SUBVENŢIA LA MOTORINA PENTRU AGRICULTURĂ?

Ministerul Agriculturii a anunţat, într-un proiect de hotărâre de Guvern, că valoarea ajutorului de stat acordat fermierilor din sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare pentru motorina utilizată în agricultură în anul 2022 va fi de 1,630 lei/litru. suma totală alocată de la bugetul de stat pentru plata subvenţiei la motorină în 2022 este de 309 milioane lei.

Pentru plata ajutoarelor de stat pentru efectuarea COP şi menţinerea registrelor genealogice, Ministerul Agriculturii a prevăzut, pentru 2022, maximum 96 milioane lei credite de angajament, din care lei 41,66 mil. lei pentru taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 54,33 mil. lei pentru ovine şi caprine, respectiv 72,77 mil. lei credite bugetare, din care 31,58 mil. lei pentru taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 41,18 mil. lei pentru ovine şi caprine.

Total: 640.000 lei. Cine şi cum poate primi bani de la stat

MADR: AJUTOR DE MINIMIS PENTRU CRESCĂTORII DE PORCI! Ministerul Agriculturii va continua susţinerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa în acest an.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern care modifică şi completează HG 365/2020, valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru 2022, este de 640.000 lei, de la bugetul de stat.

Crescătorii de Bazna şi Managliţa pot primi 1.200 lei/an pentru fiecare scroafă de reproducţie, cu condiţia comercializării a minimum 4 purcei/ cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis pe care le încasează un beneficiar nu poate depăşi 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, respectiv 2020 2022. Scroafele de reproducţie trebuie să fie înscrise în secţiunea principală a registrului genealogic al rasei şi să fi fătat cel puţin o dată înainte de depunerea cererii de sprijin.

Chesnoiu: Agricultura României are trei etaje de performanţă

4.600 DE FERMIERI PRODUC 70% DIN CEREALELE ROMÂNIEI! Din 786.000 de fermieri care primesc subvenţii APIA, 4.600 deţin 30% din suprafaţa agricolă a ţării şi produc 70% din cantitatea totală de cereale a României, a dezvăluit ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Acesta a detaliat, în cadrul unei emisiuni DC News, că agricultura României are trei etaje: o agricultură de subzistenţă, care include gospodăriile tradiţionale care lucrează pentru a-şi asigura existenţa zilnică, un etaj de mijloc, care cuprinde fermele mici şi mijlocii, care fac, de obicei, o agricultură integrată şi încearcă să producă pentru piaţă locală şi un etaj superior, unde intră fermierii mari care sunt capitalizaţi şi care fac performanţă. Aceştia sunt doar 4.600 de fermieri, care exploatează aproape o treime din terenul agricol şi produc aproape trei sferturi din producţia de cereale.

România are 9,4 milioane ha de teren arabil, din care 7,7 milioane ha sunt înscrise la APIA şi beneficiază de subvenţii din fonduri europene.

Restul de 1,7 milioane ha sunt suprafeţe sub 1 ha, exploatate de gospodăriile de subzistenţă, a mai spus Chesnoiu.

13

Sursa foto: www.canva.com

14 Actualitate

CINE şi DE CE sabotează PNS-ul României?

Dacian Cioloş cere mai multă responsabilitate din partea autorităţilor române şi face apel la premierul Ciucă pentru a se implica în elaborarea Planului Naţional Strategic pentru agricultură.

O

treime din totalul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ratat primul termen limită pentru finalizarea şi transmiterea Planului Naţional Strategic cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună către Comisia Europeană. Desigur, printre întârziaţi se numără şi România care, justificat sau poate nu, continuă să bată pasul pe loc, în pofida avertismentelor care vin de la Bruxelles.

Chiar dacă, privind în ansamblu, putem să ne consolăm cu gândul că facem parte dintr-un grup compact, cu Germania şi Belgia cap de listă, situaţia la noi pare destul de dramatică, în condiţiile în care aspiraţiile politice ale noului guvern riscă să pună în pericol acest proiect, altfel extrem de important pentru fermierii români.

APEL CĂTRE PREMIERUL ROMÂNIEI Acesta a fost, se pare, şi pretextul conferinţei de presă online organizată,

1-14 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pe 10 ianuarie, de către Dacian Cioloş şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi, cu scopul de a trage încă un semnal de alarmă faţă de proasta gestionare a situaţiei şi lipsa de responsabilitate de care dau dovadă politicienii noştri.

Sesizând pericolul care ne paşte din cauza acestei amânări, fostul comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală a cerut însuşi prim-ministrului Scanează-mă!

Implicarea fermierilor în realizarea Planurilor Naționale Strategice este vitală. Scanează codul QR şi află care este impactul PNS în atribuirea subvenţiilor agricole!

Nicolae Ciucă să se implice pentru a pune lucrurile în mişcare. „Îi cer premierului să se aplece şi asupra Planului Naţional Strategic pentru agricultură.

E vorba de 22 miliarde de euro pentru următorii ani şi, aşa cum a făcut-o pe ultima sută cu PNRR, ca să recupereze întârzierile acumulate în ultimele luni ale anului trecut, mă aştept să aibă un ochi şi pe ce se întâmplă la Ministerul Agriculturii, să nu mai fim în situaţia în care premierul discută cu ministrul doar atunci când îi cere demisia. Avem cumva reflexul să trăim cu impresia că problemele legate de agricultură sunt doar ale fermierilor şi sunt probleme sectoriale pe care le rezolvă ministrul”, a constatat Cioloş.

INCOMPETENŢĂ SAU INDIFERENŢĂ?

Deşi statele membre nu sunt penalizate în mod direct pentru faptul că nu au respectat termenul de 31 decembrie 2021 pentru a transmite Comisiei ... ››› 16

15

16 Actualitate

Cu cât întârziem mai mult PNS­ul, cu atât luăm fermierilor români dreptul de a fi «influenceri» la nivel european vizavi de proceduri şi îi facem doar consumatori de reguli europene, la care ei nu sunt parte pentru că administraţia lor naţională nu e capabilă să îşi asume această responsabilitate.

Dacă amânăm depunerea şi adoptarea PNS­ului, este posibil să nu mai putem să depunem cererile unice de plată, aşa cum le depunem în fiecare an, în perioada martie­mai, fără penalităţi.

GEORGE CĂŢEAN Fermier jud. Braşov

DACIAN CIOLOŞ Preşedinte USR

››› 14 ... Europene Planul Naţional Strategic pentru agricultură, cei care riscă să fie afectaţi sunt chiar beneficiarii fondurilor, adică fermierii. „Noi dacă vrem să fim jucători la nivel european, trebuie să terminăm cu abordarea asta în care suntem consumatori de reguli europene şi să facem parte dintre aceia care se gândesc să fie producători de reguli europene, să influenţăm regulile şi normele europene şi în interesul fermierilor din România. Asta înseamnă să fii proactiv şi să fii direct implicat, nu să aştepţi să găseşti scuze de ce ai dreptul să mai întârzii câteva săptămâni sau poate câteva luni ca să îţi acoperi incompetenţa sau indiferenţa. Cu cât noi am fi depus mai repede Planul Naţional Strategic, cu atât am fi făcut parte din cercul acelor state membre care influenţează regulamentele de aplicare pe care Comisia Europeană le va propune în următoarele luni către Parlamentul European şi către Consiliu”, susţine liderul USR. ECO-SCHEMELE, O OPORTUNITATE La rândul său, europarlamentarul Alin Mituţa a adus în discuţie aşa-numitele eco-scheme, instrument care

1-14 februarie 2022

Prin eco­scheme am putea finanţa reconversia la agricultura ecologică, pentru a ne apropia de ţinta europeană prevăzută în strategia 'Farm to Fork' a Uniunii Europene. De asemenea, cu ajutorul eco­schemelor s­ar putea investi în irigaţii inteligente, cum ar fi tehnologia de irigare prin picurare.

ALIN MITUŢA

Scanează-mă!

Ce va conţine PNS­ul nostru? Fermierii ecologişti sunt îngrijoraţi. Află care este potenţialul României în sectorul bio!

condiţionează 25% din plăţile directe. „Trebuie să ne hotărâm dacă pentru noi acest 'Green Deal' este o mare tragedie, un moft al Europei sau mai degrabă reprezintă o necesitate. Să nu uităm că avem şi în România o grămadă de terenuri degradate, ne confruntăm cu fenomenul deşertificării. Deci vedem

CE RISCĂM CU AMÂNAREA PNS? Dacian Cioloş vede viitoarea Politică Agricolă Comună ca pe o şansă uriaşă pentru agricultura românească: „Este pentru prima când Comisia Europeană lasă o breşă foarte mare statelor membre să decidă cum va arăta PAC, inclusiv din punct de vedere legislativ.

Comisia are şase luni ca să evalueze planurile naţionale strategice ale statelor membre după ce ele sunt depuse. Cu cât aceste şase luni sunt împinse mai încolo, cu atât riscurile de întârzieri de plată pentru fermieri sunt mai mari”.

Europarlamentar

că schimbările climatice ne afectează în mod serios, chiar peste media europeană. Şi atunci eco-schemele sunt gândite exact pentru a contracara aceste probleme cu care ne confruntăm. De aceea, ar trebui să privim ecoschemele ca pe o oportunitate", a ţinut să precizeze europarlamentarul.

CE SPUN FERMIERII? Prezent şi el la discuţie, George Căţean, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a vorbit din perspectiva fermierului. În opinia sa, amânarea adoptării PNS-ului de către autorităţile române ar putea angrena întârzieri în ceea ce priveşte plăţile directe începând cu 2023.

Pe de altă parte, spune Căţean, există riscul de a nu putea cheltui o parte din sume şi probabil că vom fi puşi în situaţia de a returna bani sau de a rămâne cu ei nefolosiţi. Acesta a sugerat şi faptul că, prin lipsa unor consultări publice, planează suspiciunea că ar exista nişte interese care nu au legătură cu voinţa fermierilor. „Trebuie corectate anumite lucruri care merg spre deturnarea de fonduri europene”, afirmă braşoveanul.

17

18 Articolul ediţiei

O AFACERE DE MILIOANE...

DE OUĂ

Deşi nu sunt nici pe departe cei mai mari producători de ouă din zonă, fraţii Beian reuşesc să performeze pe o piaţă extrem de concurenţială datorită corectitudinii şi a modelului de business sănătos pe care l-au dezvoltat în ultimii 20 de ani.

T

otul a pornit ca o afacere de familie. Aşa a şi fost gândită investiţia în creşterea găinilor ouătoare.

Mai întâi, cu 146 de păsări, adăpostite în curtea părinţilor. Asta se întâmpla undeva după anul 2000, când întreaga producţie de ouă era valorificată în pieţe. Astăzi, însă, Călin şi Cătălin Beian se laudă cu un efectiv de 10.000 de capete de găini ouătoare pe producţie şi 15.000 de puicuţe, crescute cu mare grijă în ferma lor din Pănet, o comună din imediata vecinătate a oraşului Târgu Mureş. Anual, aici sunt produse circa 2.160.000 de ouă. În cele mai bune condiţii de igienă şi bunăstare animală.

Hala de producţie a fost construită din fonduri proprii iar adăpostul de creştere a tineretului a fost ridicat parţial cu fonduri europene.

MATERIAL GENETIC ADUS DIN CEHIA Dacă la începuturi nu puneau mare preţ pe genetică, cu timpul s-au orientat

1-14 februarie 2022

un reportaj de

că familia Beian are în exploatare şi 280 de hectare de teren agricol.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SISTEM AUTOMATIZAT, UN SINGUR ANGAJAT Au ales sistemul de creştere pe baterii îmbunătăţite pentru că s-a ţinut cont de normativele europene privind spaţiul de exploatare, condiţiile de furajare etc. „La noi totul este automatizat, în proporţie de 99%. Avem un singur angajat, care sortează ouăle şi le pregăteşte de livrare. Sunt zile în care în hală nu intru decât eu, pentru a urmări fluxul”, m-a asigurat Călin.

LIVIU GORDEA

spre hibrizi cu potenţial ridicat de producţie. Astfel, în ferma lor cresc doar găini din rasele hibride Lohmann Brown şi Isa Brown iar puii sunt aduşi tocmai din Cehia, pentru că, susţin ei, acolo sunt de o calitate superioară. „Puii sunt uniformi şi viguroşi. În România e greu să găseşti material genetic de calitate.

Nici nu prea mai există ferme specializate, deoarece nu pot să se susţină financiar ca să păstreze formele parentale în standardul genetic impus de hibrid”, mi-a explicat Călin Beian, care este inginer zootehnist şi principalul responsabil cu partea de creştere a găinilor. În schimb, fratele său Cătălin se ocupă mai mult de cultura mare, pentru

8 LUNI DE PRODUCŢIE/PASĂRE De la acesta am aflat că păsările nu stau mai mult de opt luni pe producţie. „Noi nu exploatăm la maximum pasărea, nu o stoarcem de resurse. O vindem într-un moment în care îi mai oferim şansa să trăiască în condiţii optime într-o gospodărie încă cel puţin doi

Articolul ediţiei 19

Conceptul de găină stresată e o aberaţie în sine. Orice specie de interes zootehnic, dacă are un stres cât de mic, nu produce. Acela este semnul că ceva nu este în regulă, dacă scade producţia CĂLIN BEIAN

AUTONOMIE ENERGETICĂ Halele sunt monitorizate permanent. Orice modificare a parametrilor de producţie alertează trei persoane, indiferent dacă este zi sau noapte. Totodată, ferma este autonomă din punct de vedere energetic. Dacă apare o pană de curent, porneşte automat generatorul.

Călin Beian ani. Asta înseamnă că la un an şi două luni de viaţă găinile noastre sunt dirijate spre vânzare. Nu agreăm ideea de abatorizare, ci preferăm să le vindem în viu în momentul în care randamentul lor scade sub 85%, după care introducem o serie nouă”, a ţinut să precizeze acesta.

MEDIU EXTREM DE CURAT Ventilaţia interioară este foarte bună. Ceea ce m-a frapat cu adevărat este faptul că, deşi la momentul vizitei mele afară era destul de cald, în interior nu se simţea nici un miros şi nici în jurul fermei.

Asta pentru că dejecţiile vin evacuate automat şi sunt încărcate într-o remorcă, după care vin transportate într-o platformă de depozitare de unde, la un moment dat, sunt împrăştiate pe câmp ca îngrăşământ natural. De asemenea, un alt aspect care mi-a sărit în ochi - ouăle sunt extrem de curate, fără praf şi alte impurităţi.

Nu există contact cu excrementele, pentru că oul ajunge imediat în zona de colectare după ce a fost ouat.

TERMENUL DE GARANŢIE AL UNUI OU Performanţele economice sunt dirijate în mare măsură de evoluţia pieţei.

Există practic două perioade care le influenţează activitatea: Una în care găinile din gospodării nu fac ouă, dar fac ale lor. Și atunci beneficiază de un preţ mai bun.

A doua e primăvara, când piaţa este inundată cu ouă produse în gospodăriile ţărăneşti. Atunci scade cererea şi în magazine, „pentru că fiecare (consumator - n.r.) se pare că mai are câte un furnizor pe la ţară. Şi atunci noi începem să acumulăm stocuri. Dar, evident, oul nu este un produs pe care să-l poţi pune la păstrare, ca şi grâul. În 28 de zile el trebuie consumat, chiar dacă ai cele mai bune condiţii de păstrare. Şi atunci căutăm tot felul de soluţii ca să ne scăpăm de ele iar cea mai la îndemână practică este să lăsăm din preţ. Din păcate, însă, nu toţi agenţii economici procedează corect. Importurile... ››› 20

• •

20 Articolul ediţiei ››› 19 ... nu sunt controlate aşa cum ar trebui, pentru a se proteja piaţa internă şi producţia locală. Şi atunci apar fraudele”, avertizează Cătălin.

OUĂ FĂRĂ MARCAJ DIN IMPORT! „După ce a trecut termenul de garanţie pentru consum, oul mai poate fi vândut doar pentru industrializare.

Dar la noi se practică importul de ouă fără marcaj. Asta înseamnă că ouăle vin inscripţionate ulterior, cu data termenului de expirare modificată. Sunt câteva depozite în zona Braşovului care cu asta se ocupă. E o afacere ilegală evident,

1-14 februarie 2022

despre care sunt sigur că ştiu şi autorităţile, dar interesele financiare sunt prea mari. Nu trebuie decât să dai un telefon şi să plasezi o comandă şi ouăle vin inscripţionate cu data pe care o doreşti. Şi de obicei marcajul se face direct pe cofrag. De aceea, recomandarea mea este să nu cumpăraţi ouă care vin inscripţionate în capete, pentru că există riscul să fie expirate sau, în orice caz, data de valabilitate să fie falsificată. În mod normal, pe fluxul de sortare ouăle sunt marcate pe lateral. De multe ori ouăle sunt antedatate pentru a le creşte viaţa la raft. Am văzut ouă în supermarket care

aveau termen de garanţie 35 de zile.

Asta e împotriva legii”, a răbufnit Călin.

DE CE ALŢII POT VINDE SUB PREŢUL PIEŢEI!?

Avicultorul îşi exprimă frustrarea că trebuie să concureze cu o marfă veche şi de altă calitate. „Importurile care vin în special din Polonia nu sunt controlate aşa cum ar trebui. De aia apar şi acei intermediari. Pentru că e greu de înţeles cum alţii pot vinde sub preţul pieţei. Când costul furajelor e cam acelaşi peste tot în Europa, tehnologia e aceeaşi, costul cu salariile acolo sunt mai mari, presupunem. Nu-mi explic cum

Articolul ediţiei 21

FREE-RANGE, O POSIBILĂ SOLUŢIE Fraţii Beian iau în calcul trecerea la sistemul de creştere freerange în următorii ani. „Avem posibilitatea să implementăm un sistem tip volieră, ca pasărea să poată ieşi oricând din adăpost.

Consumatorul este foarte sensibil la ideea că pasărea este ţinută în baterii şi că este limitată ca spaţiu de mişcare. Deşi, din punctul nostru de vedere, îndeplinim în totalitate standardele de bunăstare.

Dar şi în sistemul free-range există anumite provocări. Chiar dacă găina putem spune că are o altă viaţă socială, este mai expusă la boli”, a ţinut să sublinieze Călin Beian. pot ajunge ouă din import la un preţ sub costul de producţie în România...”, spune Călin Beian.

LIPSEŞTE PREDICTIBILITATEA „Nouă ne lipseşte predictibilitatea, pentru că cererea pe piaţă nu este constantă. Are o legătură cu perioada concediilor şi cu ouatul găinilor la ţară.

La noi pleacă oul din fermă la 40 de bani plus TVA şi în magazin îl vei găsi la 60-65 de bani. Noi nu câştigăm atât de mult pe cât o fac comercianţii”, afirmă zootehnistul.

Ferma vinde şi en-gros, dar şi către magazine mici şi mijlocii de cartier din Târgu Mureş şi Reghin, sub brandul BioAgras.

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ E O PROVOCARE Pe lângă concurenţa neloială, fraţii Beian se mai confruntă cu o problemă - legislaţia europeană! „Este o mare provocare pentru noi, în sensul că ne pune anumite piedici. E din ce în ce mai restrictivă. Este foarte greu să produci la nivel extensiv şi la un preţ bun. Avem nevoie de un climat corespunzător pentru o concurenţă cinstită şi să se poată vinde oul în funcţie de calitatea sa. În prezent, pare că se doreşte să obişnuim consumatorul să mănânce mult, prost şi ieftin. De cele mai multe ori, românii cumpără fără să se uite pe etichetă.

Noi, de exemplu, de peste 15 ani folosim

aceeaşi reţetă la fiecare serie de găini, furaj care nu include aditivi sau coloranţi. Ne bazăm doar pe cereale şi şroturi proteice, de soia şi floare. Este o hrană foarte simplă şi sănătoasă”, afirmă Călin. Raţia furajeră este administrată în funcţie de categoria de vârstă. Tineretul de creştere are o reţetă iar pasărea în exploatare o altă reţetă.

AFARĂ, RANDAMENTUL DE OUAT E PERTURBAT Despre noile reglementări europene privind metoda de creştere a păsărilor,

Călin crede că sunt aberante. „Atâta timp cât în cuşcă găina îşi exprimă potenţialul genetic cel mai bine, asta înseamnă că are condiţii optime de viaţă.

Cuştile noastre sunt moderne, de 3,2 metri pe 1,6 metri, compartimentate.

Dacă scoatem găina afară din cuşcă, îi scade randamentul de ouat. Şi asta se întâmplă de obicei când apare cel puţin un factor perturbator. Nici o specie de interes zootehnic nu îşi exprimă potenţialul productiv dacă are un factor de stres”, argumentează inginerul zootehnist.

22 Agricultura ecologică

A FI SAU A NU FI ECO?

De ce nu poate fi aplicat Regulamentul?

Măsuri favorabile micilor fermieri care își certifică producția în agricultura ecologică.

Ministerul Agriculturii, așteptat să emită un ordin pentru agricultura bio. Până atunci, blocaj pe toată linia! un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

U

niunea Europeană intră într-o nouă eră agricolă, caracterizată printr-o grijă fără precedent pentru mediul înconjurător. Principiile sunt cuprinse în marele program numit 'Green Deal'.

MEDIUL VA FACE LEGEA ÎN UE Specifică agriculturii este strategia ”De la fermă la furculiță” (Farm to Fork), existând conexiuni puternice și cu strategia ”Biodiversitate”. Cele două strategii sunt conectate la Politica Agricolă Comună (PAC) și vor fi aplicate prin Planurile Naționale Strategice (PNS). În paralel cu activitatea agricolă care include eco-schemele, va funcționa, mai departe, chiar cu ținte mai ambițioase, și agricultura ecologică.

DECIZIA APARȚINE MADR-ULUI Agricultura ecologică este subvenționată, cuantumul subvențiilor fiind mai mare decât în agricultura convențională, însă fermierii fac cheltuieli pentru obținerea certificatului eco. Pentru a-i scuti de aceste cheltuieli pe micii

RECOMANDAREA FERMY Până la noi... ordine ale Ministerului Agriculturii vă prezentăm câteva dintre principiile care stau la baza noului Regulament european destinat agriculturii ecologice. Citeşte detalii în pagina 24!

1-14 februarie 2022

fermieri, dar și pentru a-i ajuta să se asocieze, autoritățile europene au inclus în noul regulament anumite facilități, însă decizia aparține autorităților naționale.

Astfel, statele membre pot scuti de la obligația de a fi în posesia unui certificat (acesta este furnizat în România de organismele de control private) pe operatorii care vând direct consumatorului final produse ecologice neambalate, cu excepția hranei pentru animale, cu condiția ca operatorii respectivi să nu producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel decât în legătură cu punctul de vânzare sau să nu importe astfel de produse dintr-o țară terță sau să nu subcontracteze astfel de activități unei părți terțe. Vânzările nu trebuie să depășească 5.000 kg pe an, iar cifra de afaceri anuală să nu depășească 20.000 euro.

Așa sună regulamentul european, rămâne de văzut ce categorii de operatori va exonera ministerul de la obligația de a obține certificatul ecologic.

LEGISLAŢIA, ÎN BLOCAJ TEMPORAR Toate bune și frumoase dar, deocamdată, în România, noul regulament nu poate fi pus în practică. ”Va exista o întârziere. Pentru a putea fi aplicat Reg. C.E. 848/2018, ar fi trebuit ca, la această dată, Organismele de Control delegate de Ministerul Agriculturii și care efectuează inspecția și certificarea în România să fi fost deja acreditate și aprobate conform noului regulament.

Ar fi trebuit finalizată legislația națională încă din vara anului trecut și trebuia înlocuit ordinul de ministru 895/2016, care descrie cerințele pentru aprobarea O.C. cu unul nou, în baza căruia O.C. să fi fost aprobate până la 1 ianuarie 2022,

Covrigei eco româneşti

Până vom obține acreditarea și aprobarea va mai trece ceva timp, probabil până în martie.

Pe de altă parte, nici legislația națională pentru înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică nu a fost publicată încă, astfel că nici operatorii nu își pot înregistra activitatea la direcțiile agricole. Deocamdată, totul este blocat, atât pentru noi, Organismele de Control, cât și pentru operatori!

ANA GOLOBORODCO

responsabil Agricultura Ecologică SRAC CERT

data intrării în vigoare a regulamentului european. În cele din urmă, ministerul a emis ordinul 321 din 6.12.2021, astfel că procesul de acreditare efectuat de RENAR și cel de aprobare efectuat de MADR înregistrează întârzieri”, ne-a explicat Ana Goloborodco, responsabil Agricultura Ecologică SRAC CERT.

23

24 Agricultura ecologică

7 PRINCIPII PENTRU AGRICULTURA ECOLOGICĂ

Sursa foto: www.canva.com

Regulile care stau la baza organizării, producţiei şi subvenţionării agriculturii ecologice în statele Uniunii Europene sunt cuprinse în Regulamentul 848/2018, care este aplicabil de la 1 ianuarie 2022.

Î

n paralel cu activităţile agricole care vor include eco-schemele prevăzute de 'Acordul Verde' european, va funcționa și agricultura ecologică, distinctă față de aplicarea eco-schemelor, dar cu scop comun: protejarea mediului.

Pe scurt, un fermier poate aplica pentru eco-scheme fără să își certifice producția agricolă în sistem ecologic.

Dacă optează pentru agricultura ecologică, aplică un set de reguli specifice acestui sector și beneficiază de subvenții în cuantumuri diferite față de agricultura convențională.

SOL CURAT, ANIMALE SĂNĂTOASE Cele 7 principii specifice şi aplicabile activităților agricole și acvaculturii sunt: menținerea și îmbună tă ți­ rea vieții so lului și a fertilității naturale a solului; limitarea la minim a utilizării resurselor neregenerabile și a factorilor de producție externi; reciclarea deșeurilor și a produselor secundare de origine vegetală și animalieră, prin utilizarea lor ca factori de producție; menținerea sănătății plan­ te lor prin selectarea de specii, soiuri sau materiale eterogene adecvate, rezistente la dăunători și la boli, prin rotația culturilor, prin metode

1-14 februarie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mecanice și fizice și prin protecția dușmanilor naturali ai dăunătorilor; utilizarea semințelor și animalelor care au un grad ri di cat de diversitate genetică, rezistență la boli și longevitate; selecționarea raselor de ani male ținând seama de un grad înalt de diversitate genetică, de capacitatea de a se adapta la condițiile locale, de valoarea de ameliorare, de longevitatea acestora, de vitalitatea și de rezistența acestora la boli și probleme de sănătate; practicarea producției animaliere adap tate zonei și tipului de teren.

7 REGULI PENTRU ASOCIERE Noul Regulament pentru agricultura eco mai prevede și că fermierii pot forma grupuri de operatori, cu respectarea următoarelor condiții: 1. costul de certificare individual reprezintă mai mult de 2% din cifra de afaceri a fiecărui membru sau din producția sa

ecologică standard, iar cifra de afaceri anuală pentru producția ecologică nu depășește 25.000 euro sau producția ecologică standard nu depășește 15.000 euro pe an; 2. dețin fiecare exploatații de maxim: 5 ha, 0,5 ha în cazul serelor sau 15 hectare, exclusiv în cazul pajiștilor permanente; 3. este stabilit într-un stat membru sau într-o țară terță; 4. are personalitate juridică; 5. este alcătuit numai din membri ale căror activități de producție se desfășoară în proximitate geografică una față de cealaltă; 6. instituie un sistem comun de comercializare pentru produsele grupului; 7. instituie un sistem de controale interne care cuprinde un set documentat de activități și proceduri de control.

Prezența într-un grup de operatori reduce cheltuielile și sarcina administrativă pentru micii fermieri, față de situația în care aceștia ar acționa individual.

MILIARDE DE EURO PENTRU CLIMĂ Comisia Europeană a alocat prin exerciţiul financiar 2014-2020 peste 100 de miliarde de euro pentru atenuarea schimbărilor climatice, mai mult de un sfert din bugetul total al Politicii Agricole Comune. Au avut aceste finanţări impactul scontat? Scanează codul QR şi află adevărul din spatele cifrelor, într-o analiză marca "Ferma".

25

26 Europa agricolă

Codaşi în Europa la consumul de fructe şi legume Românii ocupă ultimul loc între statele Uniunii Europene într-un clasament al consumului de fructe şi legume.

Doar 2% din populaţia ţării mănâncă zilnic porţia recomandată.

P

otrivit celor mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), care ia ca referinţă anul 2019, unul din trei cetăţeni din UE (33%) a raportat că nu consumă zilnic fructe şi legume, în timp ce doar 12% din populaţie consuma atunci cele cinci sau mai multe porţii recomandate pe zi. În medie, peste jumătate din locuitorii statelor membre ale blocului comunitar (55%) declarau că, în 2019, consumau cel puţin o porţie de fructe şi legume pe zi, dar nu mai mult de patru.

FEMEILE ALEG MAI SĂNĂTOS! Statistica oficială ne mai dezvăluie un lucru interesant - consumul zilnic de fructe şi legume este mai ridicat în rândul femeilor decât al bărbaţilor. În medie, 58% dintre femei au raportat că au mâncat între una şi patru porţii de fructe şi legume pe zi, faţă de 51% în cazul bărbaţilor. Tendinţa este similară

1-14 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ROMÂNII, PRIMII DE LA COADĂ...

Ponderea cea mai mare a celor care consumă cinci sau mai multe porţii zinice de fructe şi legume se află în Irlanda (33% din populaţie), Olanda (30%), Danemarca (23%) şi Franţa (20%). La polul opus se află România, cu doar 2% din populaţie care mănâncă zilnic cel puţin cinci porţii de fructe şi legume, urmată de Bulgaria şi Slovenia (ambele cu 5%) şi Austria (6%).

în cazul consumului de cinci sau mai multe porţii de fructe şi legume pe zi: 15% în rândul femeilor, comparativ cu 10% în cazul bărbaţilor.

Sondajul a arătat, de asemenea, că mai mulţi bărbaţi decât femei au raportat că au sărit cu totul peste aportul de fructe şi legume (39% faţă de 27%).

RECOMANDAREA SPECIALIŞTILOR Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă adulţilor să consume cel puţin 400 de grame (adică cinci porţii) de fructe şi legume pe zi, excluzând cartofii, cartofii dulci, maniocul şi alte rădăcinoase cu amidon. Totodată, OMS avertizează că un consum redus de fructe şi legume poate afecta sănătatea, favorizând riscul de apariţie a bolilor cronice.

Agenţia ONU estimează că peste 3 milioane de decese la nivel mondial pot fi atribuite în fiecare an consumului inadecvat de fructe şi legume!

27

Sursa foto: www.canva.com

28 Tânăr fermier în România

Cum arată solarul ridicat din bursa de student!

Această poveste este despre determinarea a doi tineri, absolvenţi ai USAMV Iaşi, care au hotărât să nu plece din ţară şi să dea un exemplu că se poate munci şi acasă în agricultură, cu bune rezultate!

Î

n urmă cu trei ani, Anca şi Silviu Ursu s-au aşezat pe vatra strămoşească a părinţilor Ancăi, din Bogdăniţa, judeţul Vaslui, şi au transformat saivanul de capre într-un solar de 400 mp. Cu banii strânşi din bursa de la facultate au cumpărat primele pliculeţe de seminţe de legume, apoi folia de învelire.

DOUĂ FINANŢĂRI PRIN PNDR În 2019, cei doi tineri au depus primul dosar de finanţare nerambursabilă prin PNDR, în valoare de 11 mii de euro.

Au cheltuit 2.000 lei la înfiinţarea întreprinderii de familie, iar bănuţii rămaşi au fost pentru solar. A urmat cel de-al doilea proiect, aflat în curs de derulare, pe Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, de 11.200 de euro. În primul an de activitate a fermei au reuşit să facă un profit de 4.000 de lei. Era un început!

DIN PROFIT, UN NOU SOLAR! „Noi vrem să promovăm tot ce-i românesc. Achiziţionăm seminţe de la SCDL Buzău şi de la alţi producători din ţară. În

1-14 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

acest ciclu ne dorim să producem 40 de mii de fire de răsad. Anul trecut, am avut 30 mii, răsadul ne-a costat între 80 de bani şi 1,2 lei firul. În final, am rămas cu 1.000 euro câştig, adică ne-am scos banii investiţi. Anul acesta vom lucra ceva mai

FERMA URSU deţine o colecţie de plante legumicole şi exotice, în care, numai anul trecut, au fost peste două sute de soiuri şi hibrizi de tomate, de culori, mărimi, forme şi gusturi diferite.

organizat. Ne oprim vreo 3.000 de fire pentru nevoile fermei şi restul vom vinde. Din banii pe care-i vom obţine, dar şi cu tranşa a doua de 3.750 de euro de la proiect, vrem să mai ridicăm un nou solar, unul cu schelet metalic, acoperit cu folie profesională, care costă 34.000 lei”, susţine tânăra legumicultoare Anca Ursu.

LEGUMICULTURĂ ECOLOGICĂ “Anul acesta, având răsadniță nouă și gata mai devreme, de pe 25 ianuarie am început să semănăm pentru solarii și aromaticele în ghivece, eșalonat. Silviu se ocupă de partea cu via și livada; la noi bate crivățul și tăierile încep mai târziu.

El lucrează la un magazin fitosanitar și după servici vine să mai lucrăm la răsadniță. Eu mă ocup de partea birocratică, de comenzi, de organizarea semințelor, de mărțișoare cu semințe, de buchete comestibile, de planul culturilor pe 2022”, precizează Anca despre diviziunea muncii.

Mica fermă ecologică vasluiană este organizată pe un teren de 1,59 hectare,

Tânăr fermier în România 29

În 2018, în al doilea an de master, ne­am apucat în satul natal să muncim la visul nostru: acela de a avea o fermă pentru oameni, unde să vină să își culeagă legumele, să se relaxeze, să vadă cum sunt îngrijite plantele și unde să punem în practică ce am învățat: eu, horticultura ecologică, iar Silviu, producerea de material săditor.

ANCA-ELENA URSU

Horticultor Bogdăniţa, jud. Vaslui

cultivat cu viţă de vie, livadă, grădină şi are două solarii de câte 270 mp fiecare. “În această perioadă punem salată, ridichi, ceapă, spanac, ce vor veni acoperite cu agril. Ca produs de bază folosim VermiPlant, un îngrăşământ natural pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, în formă lichidă cât şi granule. Pe partea

fitosanitară utilizăm produsele Klastrof și Norofert, atunci când vor fi anumite carențe. Avem mare grijă de rotația culturilor şi respectăm cu rigoare verigile tehnologiei de producere bio”, explică Silviu.

VÂNZAREA, BAT-O VINA! Marea problemă este legată de desfacere. „Ne-am făcut cunoscuţi pe paginile de socializare, facem livrări de legume cu maşina proprie săptămânal ori de câte ori este nevoie, vindem şi de acasă.

Oferim pachete cu dovlecei, tomate, castraveţi, ardei, fasole păstăi, la 50 de lei, în funcţie de ce preferă cei peste 50 de clienţi pe care-i avem în portofoliu. La anul vrem să instalăm centrale termice în solarii şi să facem şi cultură de iarnă”, au susţinut Anca şi Silviu.

Deocamdată, cei doi tineri specialişti nu sunt interesaţi de Programul Tomata că nu îngrijesc 1.000 mp de solar şi nu sunt axaţi pe o singură cultură! Ei vor să înfiinţeze o asociaţie de legumicultori la nivel de judeţ. În satul Bogdăniţa mai sunt câţiva localnici care le-au urmat exemplul şi au ridicat solarii pentru a produce legume pentru propriul consum.

Aşa că sunt şanse reale ca ideea să aibă succes.

RĂSADURILE CER TEHNOLOGIE! În 'Ferma Ursu VS' se află în testare hibrizi şi soiuri de specii de legume, plante aromatice şi medicinale. “Ca substrat la producerea răsadurilor folosim Plantella, pământ de calitate superioară, de culoare negru-intens care conţine fibre bio, argilă și îngrășământ bioactiv. La obținerea răsadurilor, ținem cont de temperatură, lumină şi umiditate şi aplicăm la nevoie tratamente cu aminoacizi. Repicăm când firele de răsad au 4 frunze adevărate, după care coborâm temperatura la 10-12 grade C. După o săptămână, aplicăm un biostimulator organic, iar la 14 zile mutăm răsadul în camera de aclimatizare şi folosim un îngrăşământ organic. Cu o săptămână înainte de plantat lăsăm firele să se călească“, explică Silviu Ursu.

30 Analiză Ferma

Cu cât se vor vinde mieii în acest an? În fermele de ovine, fătările sunt toi. Mieii asigură venituri importante, dar şi creşterea efectivului sau înlocuirea reformelor.

Cum arată evoluţia preţului la miei pe piaţă?

Va zburda acesta spre 20 lei/kg?!

La preţul cu care s­au vândut mieii în 2021 ar trebui să adăugăm măcar un 5­6 lei, pentru că toate au crescut: porumbul, lucerna, motorina, mâna de lucru PAVEL IOVĂNEASĂ

Crescător de ovine jud. Hunedoara

STUDIU EUROPEAN PENTRU CONSUM Un studiu al Comisiei Europene preconizează că: producția de carne de oaie în UE ar trebui să crească ușor, cu 0,3% pe an în perioada 2021-2031, susținută de sprijinul cuplat voluntar, oferta mondială mică, dar și de o ameliorare a prețurilor plătite producătorilor; consumul mediu ar urma să crească ușor până în 2031, la 1,4 kg pe cap de locuitor.

Scanează codul QR şi vezi ce măsuri de piaţă ia UE pen­ tru carnea de oaie!

•

P

e fondul unei conjuncturi economice nu tocmai favorabile, oierii sunt preocupaţi de evoluţia preţului. Cei mai mult dintre ei consideră că 20 lei/kg este un preţ rezonabil.

PREŢ CORECT: DE LA 3,5 EURO 2021 a fost un an bun pentru crescătorii de ovine, chiar în condiţiile în care furajele s-au scumpit semnificativ. Kilogramul de miel de lapte în viu ajunsese să fie preţuit şi cu 16 lei, în condiţiile în care mulţi ani s-a vândut la preţul de producţie sau chiar în pierdere. „În 2021, a crescut prețul față de alți ani, am avut cerere cu ocazia sărbătorilor la arabi, iar mielul în viu s-a vândut chiar și cu 15,2 lei/kg, ca marfă finisată.

Cererea a mers până prin 15-20 iulie.

La fermă, cred că n-am avut de cel puțin zece ani așa un preț bun”, susţine Nicolae Cioranu, fermier din Arad.

Nicolae Cioranu recunoaşte că, în România, preţurile la carnea de miel nu sunt influenţate de consumul intern, ci de export şi că “evoluţia lor este fluctuantă, de multe ori are mai multe coborâşuri şi că mulţi crescători şi au rămas cu miei nevânduţi din producţia lui 2021”.

1-14 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PORUMBUL AJUNGE LA 1,5 LEI! Pavel Iovăneasă, cunoscut crescător de ovine hunedorean, ne spune că în 2021 a vândut miei la o greutate medie de 19,5 kg, cu 14 lei kilogramul în viu, la care s-a adăugat compensarea ANAF de 8%, plus TVA. Dar au fost ani în care a dat şi cu 5 lei kilogramul.

Potrivit acestuia, preţul de 14 lei/kg, raportat la costurile de producţie ale anului trecut, a fost rezonabil, nu s-a ieşit în pierdere, dar nici nu s-a câştigat cine ştie ce. “În acelaşi timp, în 2021, porumbul s-a cumpărat la recoltare cu un leu kilogramul, iar acum, pentru anul în curs, se fac contracte la 1,5 lei/kg.

Unde ne ducem cu cheltuielile?”, se întreabă retoric crescătorul.

AŞTEPTĂM O CREŞTERE DE PREŢ!

Ovidiu Ilea, crescător de animale din Ciugudu de Jos, din judeţul Alba, consideră că în preajma sărbătorilor... ››› 32

•

Eu cumpăr aproape toate furajele; am pus la adăpost peste 100 tone porumb şi 300 baloţi de fân de lucernă, toate acestea m­au costat circa 150.000 de lei.

MOISE TĂNASE

Crescător de ovine jud. Tulcea

31

32 Analiză Ferma

Normal ar fi, dacă cresc costurile de producţie, automat ar fi să crească şi preţurile la marfa finită; dar la noi se întâmplă foarte rar aşa ceva.

Baza cerealieră pentru anul viitor va fi la un cost foarte mare. Au crescut preţurile la îngrăşămintele chimice, e o anormalitate.

NICOLAE CIORANU

OVIDIU ILEA

Preţul la miel se învârte în jurul a 13­14 lei/kg, dar eu nu văd să crească anul acesta. La 14 lei/kg nu prea se acoperă cheltuielile de producţie.

PETRU EUGEN GONŢEA

Crescător de ovine jud. Arad

Crescător de ovine jud. Alba

Crescător de ovine jud. Braşov

››› 30 ...pascale, preţul are toate şansele să crească de la 17 lei/kg în viu spre 20 de lei, având în vedere tendinţa de scumpire a furajelor.

Ovidiu Ilea deţine un efectiv de 1.000 de oi, preponderent din rasa Ţurcană, şi vreo 400 de miei fătaţi. Animalele sunt sănătoase, fortificate şi hrănite ca la „bufetul suedez” având la discreţie porumb siloz, şrot de floarea soarelui, paie, fân, lucernă.

de lucernă se vinde cu 120 lei, iar furajele combinate şi concentratele cu 2 lei kilogramul.

PREŢUL MARE ESTE JUSTIFICAT SONDAJ. Într-un grup de crescători de animale de pe Facebook a fost lansat un sondaj: „Cu cât ar trebui să vin­ dem kg în viu de miel de lapte pentru a recupera cheltuielile și să avem și câştig”?

Ei bine, 298 fermieri au considerat că 20 lei kilogramul în viu ar fi un preţ rezonabil, 203 au răspuns 17 lei/kg.

Redăm câteva dintre comentarii: „Sunt costuri mari, dar trebuie ţinut cont şi de puterea de cumpărare a omului” „Dacă 17 lei/kg ar fi preţul, eu zic că mulţi am fi mulţumiţi, nu are rost să visăm la 20 de lei, că nu o fi nici în 5 ani de acum încolo” „Cum să nu visez la 20 de lei/kg când porumbul este 1,10 lei kilogramul și balotul de lucernă 130 de lei?

Păi, pe mine mă costă 3.000 de lei să semăn un hectar de porumb şi 300 de lei să scot oaia din iarnă!”

Eu zic că 17 lei/kg ar fi un preț bun, uitaţi-vă la cât de proastă e piaţa!” „De Paşti, oameni buni, faceți și cheltuială cu oile, nu munciți degeaba să faceți banii la samsari!” „Dacă ne uităm în jur la cât de scumpe sunt toate şi cât munceşte crescătorul, la 20 lei este bine plătit mielul” „Cine zice că ar fi scump 17 lei, să vină să stea doar o săptămână lângă animale!”

FURAJELE S-AU SCUMPIT MULT Tulceanul Tănase Moise din Greci, pare mulţumit de preţul pieţei cărnii de miel. La 17-18 lei kilogramul, cât este acum, e bunicel şi îi asigură un mic profit. Are 1.000 de animale şi aşteaptă să mai cazeze şi să hrănească încă 700 de miei şi mieluţe.

Oierul este necăjit că balotul mare

VOM AJUNGE SĂ IMPORTĂM OAIA! Petru Gonţea, crescător din Braşov, este sceptic, nu crede că preţul la mielul în viu va trece de 14 lei/kg. „Preţurile sunt date de cerere şi ofertă, nu poţi să faci o prognoză, depinde de contractele care se încheie. În orice caz, efectivele s-au diminuat şi se diminuiază în continuare. În sector, problemele sunt structurale şi trenează de ceva vreme. O să ajungem, în curând, la vreo 4 milioane de oi şi o să vedeţi că România va importa carne de oaie!”, susţine Gonţea.

Fermierul susţine că pe piaţa liberă, porumbul (care reprezintă cam 80% din componenţa reţetelor furajere) se vinde cu 1,3 lei/kg şi nici nu se va ieftini.

PIAŢA VOLATILĂ A OVINELOR

•

În condiţiile scumpirii bazei furajere, a inputurilor, costurile de producţie vor fi mai mari şi este de aşteptat ca şi preţul cărnii de oaie să crească; Preţul cărnii de miel este cartelat între exportatori; De cele mai multe ori, cei mai câştigaţi din această ecuaţie sunt samsarii!; Trenează problemele structurale: lipsa forţei de muncă, a investiţiilor în modernizarea fermelor, infrastructura, inexistenţa unor politici bine articulate şi susţinute; În sector, declinul se vede în diminuarea efectivelor de animale şi dispariţia fermelor zootehnice. În 2021, după un an secetos şi o primăvară capricioasă, în care furajele s-au scumpit, carnea de miel a fost mai scumpă cu peste 20%. Scanează codul QR şi află cât a fost preţul anul trecut?

• • • •

1-14 februarie 2022

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

33

34 Fermierii întreabă, Ferma răspunde

PE SCURT: Cine şi cum poate lua bani europeni?

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

G

raba, nerăbdarea și entuziasmul ne determină adesea să omitem etapa informării temeinice atunci când vrem să pornim pe drumul acce­ sării fondurilor europene. Or, această etapă este, poate, cea mai importantă, pentru că dacă nu cunoşti detalii, poţi greşi foarte uşor. Și orice greşeală, mai ales atunci când vorbim de bani,… costă!

5 ÎNTREBĂRI SIMPLE Iată doar cinci întrebări simple la care ar trebui să ai deja răspunsuri atunci când decizia este luată. Dacă nu le deții, atunci ele trebuie aflate cât mai curând! În ce domeniu de activitate ai vrea să porneşti afacerea?

Ce vârstă ai şi ce studii de specia­ litate?

1.

2.

1-14 februarie 2022

3.

4.

5.

Dispui de suficient capital finan­ ciar pentru o cofinanţare?

Cât de bine cunoşti legislaţia în domeniu?

Eşti dispus să renunţi la actuala activitate pentru o afacere, ştiind care sunt riscurile unui business pe cont propriu?

URMĂTORUL PAS… După ce ai răspunsuri la aceste în­ trebări, cel mai indicat ar fi să cauţi un specialist în domeniu, un consultant se­ rios, care îţi poate pune la dispoziţie un portofoliu cu proiecte din diverse ramuri de activitate care au primit finanţare şi care au fost implementate deja. Deşi po­ vestea ta este unică, este bine să citeşti şi să înveţi din experienţele altora.

Lista AFIR cu consul­ tanți care te pot ajuta să obții fondurile europene pentru agricultură!

CE BANI POȚI ACCESA ÎN 2022!

Mai trebuie să ştii că la această dată funcţionează Ghidul Solicitantului

Sursa foto: www.canva.com

Primim adesea la redacţie următoarea întrebare: Sunt Xulescu, aş dori să revin acasă din străinătate şi să încep o afacere agricolă cu fonduri europene în ţara mea. Ce ar trebui să fac? Răspunsul este, în primă fază: Informează-te! Dar cum? Unde?

PNDR ­ Tranziţie 2021 ­ 2022. Acesta are opt submăsuri din domeniul agricol şi neagricol. Fiecare dintre acestea are: Propriul Ghid de accesare; O sumă de bani disponibilă la finanţare; Beneficiarii eligibili; Restricţii de la finanţare; Condiţii minime de accesare; Principii de selecţie a proiectelor; Idei privind ceea ce puteţi realiza; Ce cheltuieli acoperă, etc.

Pentru o privire de ansamblu, un prim pas ar fi să consulţi Ghidul Solicitantului PNDR ­ Tranziţie 2021­2022!

• • • • • • • •

Lista cu prețurile de referință ale achizițiilor de mașini, utilaje, echipa­ mente specializate, sere, silozuri, hale, grajduri și mobilier, utilizată pentru evaluarea proiectelor cofinanțate de AFIR din Fondul European Agricol pen­ tru Dezvoltare Rurală în cadrul programelor naționale de dezvoltare rurală.

Ferma 4.0 35

IDEI DE AFACERI AGRICOLE PROFITABILE ÎN 2022

La întrebarea „Ce afacere agricolă este profitabilă?”, venită deseori la pachet cu cea despre finanțarea și accesarea fondurilor europene, am putea da mai multe răspunsuri. Iată doar câteva dintre acestea!

D

acă îţi place grădinăritul şi vrei să investeşti în producerea legu­ melor, ai putea începe cultivând, pe suprafeţe relativ mici, specii de plante mai puţin pretenţioase din punct de vedere fitosanitar.

POŢI ÎNCERCA SĂ CULTIVI: Fasole ­ la fel ca orezul şi majoritatea cerealelor, fasolea este un alt aliment care oferă o piață stabilă, fiind con­ sumat în toată lumea. Dacă este bine conservată, fasolea are termen lung de valabilitate şi poate fi uşor transportată dintr­o regiune în alta.

Plantele aromatice şi medicinale valo­ rifică excelent terenurile slab productive şi pot fi cultivate pe suprafeţe mai mici.

Cererea mare şi preţurile bune ale re­ coltelor aduc venituri superioare. În ţara noastră există aproximativ 50 de spe­ cii de plante medicinale şi aromatice.

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Fiecare specie are tehnologia proprie de cultivare.

Ceapă ­ o cultură care se consumă în toate colţurile lumii, prin urmare există o piaţă globală mare pentru ea. În plus, dacă este bine ambalată (în special cu pungă de iută), poate fi transportată din­ tr­o regiune în alta şi chiar peste graniţe.

7 paşi tehnologici pe care trebuie să­i urmezi în cultivarea plantelor aromatice!

Citește articolul!

ZOOTEHNIE PROFITABILĂ Dacă, în schimb, îţi plac animalele şi consideri că ai cunoştinţele şi posibili­ tatea de a le îngriji, vei fi bucuros să vezi că poţi face profit cu: Laptele de măgăriţă, cel mai scump din lume, e la mare căutare. Preţul de peste 120 de lei litrul garantează renta­ bilitatea investiţiei.

Produsele din carne de porc proce­ sate în ferma proprie; Vaca de lapte, dacă ai asigurată piaţa de desfacere a laptelui și a produselor lactate; Ferma de capre, întrucât produsele din lapte de capră sunt mereu la mare căutare.

Pentru acestea din urmă este însă nevoie de investiţii semnifi­ cative, de informare temeinică şi de disponibilitatea de a munci mult.

•

Sursa foto: www.canva.com

Iată ce spun specialiştii externi despre începerea unei mici afaceri în agricultură. Află ce trebuie să ştii scanând codul QR alăturat!

• •

•

36 Ferma 4.0

pagini realizate de DANIEL PLĂIAȘU | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FARM TO FORK Strategie de Impact sau Impact Strategic?

Considerată elementul central al Green Deal, Farm to Fork este cadrul operațional agro­alimentar privind obiectivele neutralității climatice asumate de UE la nivel mondial. Ce presupune această strategie și ce oportunități și provocări aduce?

Adoptată pe 20 mai 2020, strategia ”Farm to Fork” (De la Fermă la Consumator/Furculiță, denumită popular F2F) precede Pactul Verde European și are la bază Acordul global privind schimbările climatice de la Paris și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă a ONU publicată încă din 2015. Documentele privind obiectivele și angajamentele pot fi consultate scanând codul QR alăturat!

DE LA CONSUMATOR, LA REFORMĂ AGRO-ALIMENTARĂ În fapt, ”Farm to Fork” și mai departe Strategia UE pri­ vind Biodiversitatea, respectiv Green Deal, sunt, în raport cu abordările FAO și OCDE, primele proiecte în direcția sus­ tenabilității agro­alimentare din lume, fiind stabilite astfel direcțiile avute în vedere de instituțiile internaționale la nivel global.

Vezi și Ghidul pentru Agricultură Responsabilă și lanțuri de aprovizionare al OCDE. Dincolo de țintele privind protejarea mediului și schim­ bările climatice, ceea ce caracterizează ”Farm to Fork” este importanța ridicată acordată consumatorului în cadrul lanțului alimentar, multe dintre inițiativele strategiei fiind structurate în jurul așteptărilor enunțate de cetățenii euro­ peni în cadrul barometrelor Eurostat din anii 2018­2020 privind alimentația și tendințele de cumpărare.

Vezi versiunea în limba engleză a barometrului Eurostat pe anul 2020!

1-14 februarie 2022

OBIECTIVELE ”FARM TO FORK” Gândită ca un răspuns la potențialele crize care ar afecta sistemul alimentar, inclusiv pandemia de CoVid­19, strategia urmărește reducerea schimbărilor climatice prin utilizarea agriculturii ca factor de captare a carbonului în sol și inversarea pierderii biodiversității, dar și măsuri ce privesc securitatea alimentară, respectiv accesibilitatea la alimente prin încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a producției locale.

Află mai multe despre obiectivele ”Farm to Fork” scanând codul QR! DIN ACESTE MOTIVE, STRATEGIA PREVEDE: Reducerea cu 50% a utilizării pestici­ delor chimice; Diminuarea cu cel puțin 50% a pier­ derilor de nutrienți și cu 20% a utilizării îngrășămintelor; Reducerea la jumătate a substanțelor antimicrobiene destinate sectorului zootehnic și acvaculturii până în 2030.

Tot până în 2030, ar urma ca agricul­ tura ecologică să reprezinte 25% din suprafața terenurilor agricole la nivel european.

Totodată, până în 2025 ar urma ca toate zonele rurale să beneficieze de acces la internet de mare viteză.

11 întrebări și răspunsuri despre implementarea și prevederile strategiei „De la Fermă la Consumator”!

• • • • •

Ferma 4.0 37

SURSE DE FINANȚARE Însă trebuie înțeles că ”Farm to Fork” se află de fapt la intersecția a cel puțin trei politici europene diferite: 1) Mediu, 2) Agricultură și Alimentație, respectiv 3) Cercetarea și Inovația.

Implicit, dincolo de ecoschemele și condiționalitățile din noul PAC și Planu­ rile Strategice Naționale, strategia va beneficia de finanțare și pe alte axe și mecanisme, cum este cazul Horizon Europe, care va avea alocate 10 miliarde de euro pentru cerce­ tarea din domeniul agri­ col și alimentar. Află ce este Horizon Europe!

MĂSURI CONCRETE CU IMPACT ASUPRA FERMIERILOR EUROPENI

1.

Probabil cea mai dezbătută și criticată modificare avută în vedere este directiva privind Utilizarea Durabilă și Sustenabilă a Pesticidelor (SUD), ce ar urma să fie revizuită în martie 2022. Este de așteptat ca în următoarea perioadă să fie stabilit un proiect și un calen­ dar privind reducerea acestor substanțe în agricultură și alternativele posibile. Care este impactul lor și la ce trebuie să ne așteptăm în elaborarea politicilor UE în 2022? Aflați răspunsurile din analiza realizată de Euractiv.com! Însă, după cum arată Asociația ”Fertilizers Europe”, deja unii producători de inputuri au început să dezvolte soluții pentru noile condiții, un exemplu fiind EU Nitrogen Expert Panel care are ca obiectiv eficien­ tizarea utilizării îngrășămintelor chimice în producție. Cum și-a propus ”Grupul de experți pentru azot” să eficientizeze utilizarea îngrășămintelor în sistemele alimentare din Europa!

Un alt aspect al ”Farm to Fork” care va fi decis în acest an este modul în care vor fi implementate măsurile privind captarea carbonului în sol. Dacă vom avea o taxă pe emisiile de carbon aplicată în toate sec­ toarele și scutiri pentru fermieri sau dacă, din contră, vor exista fonduri sau subvenții dedicate agricultorilor care vor fi implicați în această acti­ vitate vom afla de la reuniunile de miniștri din următoarele luni, însă la nivelul factorilor decidenți subiectul este o prioritate.

O analiză interesantă pe acest subiect, realizată de jurnaliștii de la Euractiv.com, poate fi studiată scanând codul QR!

2.

Cele 5 elemente-cheie ale ”Farm to Fork”, aspecte juridice, plan de acțiuni și calendarul de implementare a strategiei!

››› 38

38 Ferma 4.0 ››› 37

ROMÂNIA, ÎN PRAGUL UNEI SANCȚIUNI Totuși există măsuri, parte din strategia F2F, deja adoptate la nivel comunitar, una dintre ele implicând riscul ca România să fie sancționată de instituțiile europene. Este vorba de Directiva 2019/633 privind practicile neloiale din comerțul agro­alimentar, ce ar fi trebuit transpusă în legislația națională încă de la 1 mai 2021. Documentul prevede interzicerea a 16 practici abuzive ale intermediarilor și retailerilor și acordă o protecție și o capacitate de negociere sporită fermierilor și producătorilor agricoli mici și mijlocii.

Se urmărește astfel întărirea și securizarea poziției agricultorilor locali în raport cu piața.

Cum au transpus alte state această directivă în legislația lor națională!

Semnat de 23 de asociații și 42 de societăți europene, Codul de conduită al UE privind afacerile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar este un alt document important în ceea ce privește securitatea alimentară. Punând accentul pe producția locală și pe angajamentele sociale și de mediu, acest cod, care pentru moment are caracter voluntar, prioritizează producția și comercializarea produselor provenind din surse sustenabile aflate în proximitatea locului de comercializare, astfel încât să reducă dependența fermierilor și a consumatorilor de lanțurile globale de transport și aprovizionare.

Consultă Codul de conduită al UE privind afacerile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar!

1-14 februarie 2022

IMPLICAȚII INTERNAȚIONALE: MODEL AGROALIMENTAR GLOBAL Tranziția către obiectivele impuse de strategia ”Farm to Fork” s­ar putea dovedi dificilă și chiar ar putea determina o scădere temporară a producției cu până la 20%, după cum arată mai multe studii analizate de Euractiv.com.

Totuși, în plan internațional, F2F reprezintă primul angajament major spre un nou model agroalimentar global.

Conform IDDRI, unul dintre cele mai importante institute de cercetare în domeniul politicilor publice din Franța, Departamentul American pentru Agricultură (USDA) derulează în prezent propria analiză privind impactul ”Farm to Fork”, în vederea adoptării unor măsuri similare adaptate condițiilor de peste Ocean.

Totuși specialiștii IDDRI menționează că îndeplinirea obiectivelor propuse de strategia europeană și ulterior adoptarea ei la nivel global, ca standard de producție agricolă, implică necesitatea accelerării progresului tehnologic în agricultură, în special în ceea ce privește digitalizarea. Analiza IDDRI poate fi consultată scanând codul QR! În final, merită menționat că de anul trecut, în SUA există o inițiativă privată omonimă, care preia majoritatea principiilor din strategia europeană Farm to Fork. Cum este structurat proiectul ”Farm to Fork” al organizației de caritate Windward Fund!

pagină realizată de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Monitorul culturilor în Europa 39

CULTURI DE TOAMNĂ ÎN PERICOL DE ÎNGHEȚ

Vremea relativ blândă în majoritatea regiunilor Europei a fost favorabilă culturilor de toamnă, fără să se fi produs daune semnificative de îngheţ. Totuși, toleranţa la ger constituie o problemă în Bazinul Mării Negre.

P

otrivit celui mai recent raport al Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre ­ JRC), serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene, însămânţările agricole de toamnă au trecut cu bine prima parte a iernii, beneficiind de temperaturi uşor mai ridicate decât de obicei şi de un aport al precipitaţiilor chiar peste me­ dia multi­anuală, în multe dintre regiu­ nile de pe continent. Cu mici excepţii, starea generală a culturilor de toamnă se află la un nivel optim spre foarte bun.

EUROPENII AU CULTIVAT MAI MULTĂ RAPIȚĂ Informaţiile colectate din mai multe surse confirmă o creştere semnifica­ tivă a suprafeţelor semănate cu rapiţă faţă de sezonul precedent (de exemplu, în Franţa s­a înregistrat o creştere de 12,1%, iar în Germania de 8,7%), în timp ce suprafeţele însămânţate cu cereale de toamnă au rămas aproximativ stabile. ŢĂRILE DIN JURUL MĂRII NEGRE, EXPUSE LA ÎNGHEŢ Conform simulărilor JRC, până acum nu s­au produs daune cauzate de îngheţ la cerealele de toamnă. Dar din cauza condiţiilor climatice mai blânde, tole­ ranţa la îngheţ rămâne slabă, cu excep­ ţia regiunilor de nord şi central­estice

LA CE SĂ NE AŞTEPTĂM?

ale Europei, unde culturile agricole erau aproape sau complet ”călite” (adaptate la îngheț). O zonă ceva mai expusă la ger ar fi cea din jurul Mării Negre. Precipi­ taţiile au fost peste medie în această regiune, dar mai ales sub formă de ploaie sau de zăpadă, care s­a topit destul de repede, astfel că există prem­ iza producerii unor pagube cauzate de îngheţ, mai ales la culturile semănate târziu.

Pe de altă parte, de­a lungul Medite­ ranei, din sudul Spaniei şi până în nordul Italiei, s­a observat un deficit de pre­ cipitaţii, care însă nu a avut un impact negativ semnificativ asupra culturilor agricole.

Prognozele pentru lunile febru­ arie, martie şi aprilie arată condiţii mai calde decât de obicei, în cea mai mare parte a Europei. Unele modele prevăd probabilitatea unor precipitații mai reduse decât de obicei în Europa de Vest. Scăderea bruscă a temperaturilor în Europa de Est de la sfârşitul lunii ianuarie ar putea influența evoluţia cultu­ rilor, mai ales acolo unde nu a exis­ tat strat protector de zăpadă.

Prognozele oficiale pot fi con­ sultate pe site­ul JRC, iar cel mai recent buletin MARS poate fi descărcat din secțiunea ”Publicații conexe”!

40 Ferma 4.0

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

IoT - puterea deciziei cu ajutorul internetului Pe măsură ce fermierii continuă să se confrunte cu problema preţurilor de producţie mai mari şi a resurselor limitate, internetul obiectelor (IoT - Internet of Things în limba engleză) este cheia pentru gestionarea mai bună a inputurilor şi maximizarea profitului.

CE ESTE IOT? Termenul IoT definește conectarea obiectelor fizice, care pot fi detectate şi controlate de la distanţă, creând opor­ tunităţi pentru o integrare mai directă între lumea fizică şi sistemele bazate pe computer. Utilajele agricole autonome, colierele de monito­ rizare a animalelor şi sistemele de senzori sunt exemple de echipamente agricole IoT. Află care este definiţia IoT accesând dicţionarul de termeni din Agricultura 4.0 publicat pe site-ul revistei noastre!

INTERNETUL OBIECTELOR ÎN AGRICULTURĂ IoT permite dispozitivelor încorporate cu senzori să se conecteze şi să interacţioneze între ele cu ajutorul inter­ netului. Dispozitivele pot fi monitorizate şi controlate de la distanţă în timp real şi pot include orice, de la pompe, hale şi tractoare, până la staţii meteo şi computere.

Iată un scurt videoclip care explică și arată cum este utilizat internetul obiectelor în agricultură!

1-14 februarie 2022

CARE SUNT OPORTUNITĂŢILE? IoT se referă la puterea datelor. Lumea noastră este conectată digital iar datele sunt un bun esenţial. Infor­ maţiile colectate de pe dispozitive pot ghida deciziile fermierilor, ajutându­i să cultive mai inteligent şi mai sigur şi să se adapteze mai rapid la un mediu de lucru dinamic. Capacitatea de a monitoriza de la distanţă condiţiile fermei şi infrastructura poate economisi timp, forţă de muncă şi capital de investit, permiţând fermie­ rilor să se concentreze asupra altor activităţi.

3 SOLUŢII PENTRU AGRICULTURA DE PRECIZIE Majoritatea oamenilor, când se gândesc la internet, aproa­ pe instinctiv sunt tentaţi să facă o asociere mai degrabă cu lumea computerelor sau a telefoanelor inteligente decât cu agricultura.

1. CONTROLUL DĂUNĂTORILOR În condiţiile în care presiunile societăţii sunt tot mai mari faţă de fermieri pentru a furniza alimente sănătoase şi fără aportul substanţelor chimice în procesul de cultivare, agri­ cultorii din întreaga lume încearcă să reducă sau chiar să

Ferma 4.0 41 elimine utilizarea pesticidelor. Senzorii şi camerele conectate la internet permit astfel fermierilor să monitorizeze mai bine populaţiile de dăunători iar în cazul în care acestea ajung cu adevărat să pună în pericol culturile, ele pot, spre exemplu, elibera de la distanţă feromoni pentru a controla invazia dăunătorilor, fără a apela la pesticidele sintetice.

BASF şi Pessl au dezvoltat o soluţie de monitorizare şi de control al dăunătorilor în culturile pomicole şi la viţa-de-vie.

VALOAREA DATELOR Conectarea resurselor fizice din ferme la internet promovează: monitorizarea de la distanţă a condi­ ţiilor şi a infrastructurii fermei; îmbunătăţirea procesului decizional al producătorilor prin analiza datelor; informaţii mai rapide, obţinute în timp real, de­a lungul lanţului valoric, ajutând fermierii să răspundă la ceea ce îşi doreşte piaţa; eficientizarea producerii de alimente, cu mai puţină risipă; trasabilitate îmbunătăţită pentru a li­ vra clienţilor alimente sigure şi durabile; dezvoltarea capacităţilor de a răs­ punde la tehnologiile noi şi emergente.

• • • • • •

2. MANAGEMENTUL TURMEI Sub presiunea reglementărilor de bunăstare şi a nevoii de a reduce cos­ turile de exploatare, crescătorii de animale au început să apeleze la IoT. Una dintre cele mai răspândite tehnologii privind managementul turmei în fermele de vaci pentru lapte este senzorul de mişcare şi de monitorizare a activităţii ruminale, ce vine montat într­un colier de la gâtul animalelor și care este conectat la internet. Informaţiile colectate de aceşti senzori, care nu provoacă nici un fel de disconfort animalelor, sunt extrem de valo­ roase. Fermierul ştie în permanenţă care este starea generală de sănătate a animalului, analizând tensiunea arterială, ritmul cardiac şi alţi parametri. În unele cazuri se poate apela şi la tehnologia GPS. Monitorizarea locaţiei poate fi extrem de utilă fermierilor care îşi cresc animalele pe păşune. Un articol pe această temă poate fi vizualizat scanând acest cod QR! 3. CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII Pentru a maximiza randamentele şi profiturile, fermierii trebuie să crească productivitatea. Tehnologia Internet of Things oferă aces­ tora şansa de a deveni mai productivi într­o varietate de mo­ duri, printre care şi cu ajutorul echipamentelor agricole. IoT permite fermierilor să­şi monitorizeze de la flota de trac­ toare, până la benzile transportoare de cereale. De exem­ plu, senzorii conectaţi la internet pot fi integraţi în tractoare pentru a determina dacă acestea funcţionează la eficienţă maximă. În caz contrar, senzorul trimite o alertă de averti­ zare fermierului, care astfel poate interveni imediat. Acest lucru va ajuta la prevenirea defecţiunilor bruşte ale tractorului, permiţându­i acestuia să rămână mai mult timp pe câmp. Adoptarea unei abordări pro­ active poate permite ca echipamentul să fie utilizat pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce duce la creşterea pro­ ductivităţii. Vezi cum funcţionează managementul flotei de utilaje cu ajutorul IoT!

IoT este o soluție pentru monitorizarea culturilor. Iată un studiu de caz foarte edificator!

42 Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

VIITOR INCERT PENTRU OIERII DIN MAREA BRITANIE Brexitul a pus la grea încercare crescătorii de oi din Regatul Unit, al treilea cel mai mare exportator de carne de oaie din lume. Situația dificilă este accentuată de presiunea importurilor de carne de miel din Noua Zeelandă şi Australia.

Marea Britanie deține peste 32 milioane de ovine (efectiv matcă şi miei). În 2020, valoarea producţiei realizată de acest sector a fost de 1,3 miliarde de lire sterline, existând circa 150.000 de locuri de muncă în ferme și în industriile asociate. În UK sunt mai mult de 27 de mii de ferme comerciale, iar efectivul mediu al unei exploatații este puţin peste 600 oi matcă.

PESTE 15 MILIOANE DE OI EFECTIV MATCĂ Ultimul sondaj al Departamentului pentru Mediu, Ali­ mentație și Afaceri Rurale (DEFRA) din UK arată că efectivele de ovine din Marea Britanie au scăzut în 2020 cu 3% faţă de anul precedent. O scădere importantă a efectivelor a fost semnalată în special în Țara Galilor. Incertitudinea legată de relația comercială cu UE pare să determine o contracție suplimentară a numărului de ovine în Regatul Unit. În iunie 2020, efectivul matcă de ovine era de 15,4 mil. capete, cel mai mic din 2012 încoace. Numărul mieilor (sub un an) aflați în ferme era de 16,5 milioane.

Detalii suplimentare despre efectivele de ovine din Marea Britanie găsiți pe pagina web a Consiliului de dezvoltare a agriculturii și horticulturii din Marea Britanie (AHDB)!

TEMERILE FERMIERILOR După Brexit, care a cauzat reducerea subvenţiilor şi a mo­ dificat acordurile privind schimburile comerciale cu statele UE, crescătorii de oi și de vite se tem pentru viitorul lor.

Cunoscutul realizator de documentare TV Jeremy Clarkson (foto) este şi un pasionat fermier. Acesta locuieşte şi lucrează la ferma familiei, împreună cu tatăl şi cu fratele său mai mic. Ferma are 250 acri de pajişti (cca. 101 ha) în vestul Yorkshire şi are dimensiuni medii pentru această zonă a Angliei. Familia Clarkson creşte aproximativ 60 de capete de bovine de carne și 100 de oi de reproducție.

Jeremy Clarkson consideră că viitorul oierilor este incert. Ciţiţi mai multe despre temerile fermierilor britanici!

ADIO SUBVENŢII EUROPENE! Pentru mulţi fermieri britanici, subvenţiile europene re­ prezentau până la 90% din veniturile lor. Odată cu Brexitul, în următorii şapte ani, schema de plată de bază a Regatului Unit va fi eliminată treptat, ceea ce va afecta zeci de mii de ferme. În ciuda perioadei lungi de eliminare treptată a subvenţiilor, în 2022 fermierii vor primi cu aproximativ 10% mai puțin decât în 2021, iar aproape jumătate din plățile schemei de bază vor dispărea până în 2024.

1-14 februarie 2022

Exemplare din rasa Scottish Blackface

Ferma 4.0 43

PIAȚA CĂRNII DE MIEL Marea Britanie este al treilea cel mai mare exportator mondial de carne de oaie, după Noua Zeelandă şi Australia. Piața internă absoarbe cca. 60­ 65% din producția britanică de carne de miel, iar UE este cea mai mare piață de export. În perioada 2013­2017, cca. 82% din carnea de vită britanică și 78% din produsele lactate/ouă și din fructele și legumele exportate de către Marea Britanie au mers către statele UE. În același timp, consumatorii britanici se bazează pe importurile din UE. Peste 80% din carnea și aproape 100% din lactatele și ouăle importate au provenit din UE în 2021.

Impunerea unor tarife de export, precum şi reglementarea controalelor vamale ca urmare a Brexitului ar putea duce la prăbuşirea pieţei cărnii de miel din Marea Britanie, odată cu scăderea veniturilor fermierilor.

PESTE 60 DE RASE DE OVINE

• Specifice zonei de deal sunt rasele

Welsh Mountain, Swaledale, Scottish Blackface, Cheviots, Rough Fell, Dalesbred, Derbyshire Gritstone şi Herdwick. Acestea sunt rezistente, cu blană groasă, robuste, mame excelente şi adaptate la condițiile dure de viață de pe dealurile înalte.

DUPĂ 30 DE ANI, SE REIA EXPORTUL ÎN SUA Statele Unite ale Americii vor ridica interdicția asupra importurilor de carne de miel provenită din Marea Britanie, o măsură care, potrivit premierului Boris Johnson, va maximiza oportunitățile comerciale pentru fermierii britanici.

Interdicția SUA privind importurile de carne de miel și de vită din UK a fost în vigoare din 1989, din cauza îngrijorărilor legate de "boala vacii nebune". În următorii cinci ani, Marea Britanie va putea exporta carne de miel în valoare de 37 mil. de lire sterline, relatează Farming UK. Citește articolul integral!

Exemplar din rasa Welsh Mountain

• În zona montană rase tipice sunt:

Bluefaced Leicester, Border Leices­ ter, Teeswater, Wensleydale, Devon şi Cornwall Longwool. Acestea sunt mai prolifice decât rasele de deal.

SISTEM "STRATIFICAT" DE CREŞTERE Conceput pentru a valorifica potențialul diferitelor rase şi ale habitatelor variate din Marea Britanie, sistemul unic de creştere a ovinelor de aici este "stratificat" în funcţie de altitudine şi de condiţiile specifice zonelor de câmpie, deal şi munte.

Cele mai multe ferme de ovine din Regatul Unit operează ca o "turmă închisă": nu fac schimb de animale de reproducție cu alte ferme sau fac un schimb redus.

Pe site-ul Asociaţiei naţionale a crescătorilor de ovine din Marea Britanie sunt prezentate sistemele de creştere a oilor şi schimburile care se fac între ferme!

Exemplare din rasa Texel

Exemplar din rasa Bluefaced Leicester

• Rasele tipice de câmpie sunt: Texel,

Suffolk, Charollais, Clun Forest, Romney, Oxford (Hampshire, Dorset Down). Aces­ tea au un spor bun de creştere, carcasă mare şi sunt mai prolifice.

Caracteristicile raselor britanice de ovine şi sistemele de în­ crucişare sunt prezen­ tate într­un articol acce­ sibil la acest cod QR!

44 Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ȚARA CU CEA MAI MARE DENSITATE DE ANIMALE

Cu o producție medie de lapte de aproape 9.000 kg/vacă, Olanda ocupă locul 5 în topul mondial al marilor exportatori de lactate. ”Creșterea vacii de lapte este înscrisă în genele olandezilor", spune fermierul Ad van Velde.

Olanda exportă 65% din producţia de lapte, în cea mai mare parte sub formă de brânzeturi şi produse lactate. Dar "nu producţia de lapte este principala pro­ blemă cu care se confruntă crescătorii", spune van Velde, fermier în vârstă de 64 de ani. "Fermierii olandezi trebuie să fie în top şi atunci când vorbim despre neutralitatea cli­ matică, sănătatea animalelor, reducerea anti­ bioticelor, confortul vacilor și toate aspectele importante pentru societate. Trebuie să fim în frunte pentru că avem o poziție puternică la export", consideră olandezul.

SUSTENABILITATEA FERMELOR Și aici numărul fermelor de vaci de lapte scade, în timp ce mărimea medie a efectivului/fermă crește. În 2000, în Olanda existau aproape 30.000 de ferme de lapte și 1,5 milioane de vaci matcă, iar în 2020, erau mai puţin de 16.000 de ferme, dar cu 1,59 milioane de vaci.

Reglementările stricte privind gestionarea gunoiului de grajd sunt cauza reducerii efectivelor şi a producției de lapte. Cei care doresc să își mărească efectivul, trebuie să dețină mai mult teren.

Povestea interesantă a sectorului creşterii vacilor de lapte, spusă de fermierul Ad van Velde, o puteţi citi accesând codul QR!

1-14 februarie 2022

FERMA DE LAPTE A CRESCUT Fermele de vaci de lapte ocupă aproape jumătate din totalul terenurilor agricole din Țările de Jos. În 2021, supra­ faţa medie a unei ferme de lapte a fost de 58 ha, cu aproape 12 ha mai mult decât în 2011. În 2021, efectivul mediu/fermă era de 103 vaci, în creștere cu peste 25% faţă de anul 2011 (76 de vaci). În 2020, efectivul mediu era de 101 vaci de lapte/fermă. Prin comparație, SUA avea 9,3 mil. de vaci de lapte în 2020, cu un efectiv mediu/fermă de 297 de vaci.

Rata medie de încărcare (numărul de vaci/ha) era de 1,63 unități în 2011, iar în 2021 a ajuns la 1,77. În regiunile Noord­Brabant și Flevoland se înregistrează cea mai mare densitate (2,21 și, respectiv, 1,96 unități), iar cele mai mici rate de populare se găsesc în Noord­Holland și Drenthe, cu 1,52 și, respectiv, 1,59 unități.

Alte date statistice privind evoluţia efectivelor de animale din Olanda!

Ferma 4.0 45

PLAN DE 25 MILIARDE DE EURO PENTRU REDUCEREA EFECTIVELOR

PRODUCŢIE MEDIE DE 9000 KG LAPTE/VACĂ

Cu peste 100 de milioane de bovine, găini și porci, Olanda are cea mai mare densitate de animale la hectar din Europa ­ de peste patru ori mai mare decât în Marea Britanie sau Franța. Olanda este şi cel mai mare exportator de carne din Europa. Cu această concentrare de animale, Olanda traversează o criză de poluare cu dejecții animale. În aceste condiţii, statul olandez anunță un plan în valoare de 25 mld. euro pentru reducerea radicală a efectivelor de animale, precum și un acord de compensare a crescătorilor afectați.

Care sunt reacțiile fermierilor olandezi ne informează cotidianul The Guardian!

În perioada 2000­2020, producția medie de lapte per vacă a crescut în Olanda cu aproximativ 1.600 kg, până la aproape 9.000 kg. Aproximativ 96% din producție (peste 14 mld kg) este livrată la procesare. Diferența o păstrează fermierii pentru consum şi uz propriu (hrănire tineret și/sau produse lactate).

Consultă datele statistice despre volumul de lapte livrat periodic de către fermierii olandezi!

EFECTIV STABIL În 2021, efectivul total de bovine din Olanda a scăzut cu doar 17 mii capete (0,4%) şi se menţine la aproape 3,8 mil. de capete, conform datelor provizorii extrase din Recensământul agricol 2021 (Statistics Netherlands ­ CBS). Numărul de viței de carne a scăzut cu 2%, ajungând la peste 1 milion de capete, după ce acest prag a fost depășit pentru prima dată în 2018. Efectivul de vaci de lapte a fost de 1,57 mil., cu 1,4% mai puțin decât în 2020.

Pe de altă parte, numărul tineretului bovin a crescut cu 3,4% (la 967 mii capete).

EXPERTIZA AGRICOLĂ OLANDEZĂ DATEAZĂ DE SECOLE Paul Schouten adminis­ trează o fermă cu 250 de vaci Holstein în provincia Gelderland, reprezentând a treia generaţie de fermieri. El speră ca fiul său să fie cea de­a patra generaţie în ferma de familie.

Moștenirea lor nu se rezumă doar la pământ, ci se măsoară și în cunoștințe. Bunicul lui Schouten îngrijea 25 de vaci cu o echipă de patru persoane. Acum, Schouten, cu aju­ torul automatizării, gestionează 250 de vaci de lapte împreună cu fratele său și o persoană angajată. Dar fermierul crede că tehnologia are limitele ei, mai ales pe zona de sănătate și bunăstare a animalelor.

Citește mai mult despre experienţa fermierilor olandezi în creșterea vacii de lapte!

EXPORTATOR MONDIAL DE TOP Olanda exportă produse lactate în valoare de aproape 8 mld euro. Sectorul olandez al produselor lactate reprezintă 7% din excedentul comercial național şi aproape 5% din volumul mondial al comerţului cu produse lactate.

Olanda ocupă locul 5 în topul mondial al celor mai mari exportatori de produse lactate, alături de Noua Zeelandă, SUA, Belarus și Germania. Aproape 75% din laptele procesat în Țările de Jos rămâne în Europa. Belgia, Germania și Franța sunt cele mai importante piețe de des­ facere a lactatelor olan­ deze. Care este dinamica sectorului produselor lactate din Olanda!

46 Agricultura în lume

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

Renunţă nemţii la zootehnie pentru canabis?

N

u ştim cât de serioasă este pro­ punerea ministrului german al agriculturii Cem Özdemir, dar cu siguranţă a stârnit o mulţime de reacţii şi nu doar în rândul conaţionalilor săi, ci în toată Europa.

OPORTUNITATE ECONOMICĂ Legalizarea canabisului pentru con­ sum în scop recreativ a devenit o temă importantă de discuţii în cea mai pu­ ternică economie de pe continent, în special odată cu venirea la putere a verzilor. Dincolo de îngrijorările lega­ te de sănătatea publică, securitate şi chiar dimensiunea morală pe care o presupune o astfel de abordare, o eventuală decizie privind cultivarea şi comercializarea acestei plante este

prezentată ca o uriaşă oportunitate economică pentru Germania, având în vedere puternica sa piaţă internă, pre­ cum şi capacitatea de export, care în prezent pare a fi exclusă. Într­un articol publicat la început de an pe digismak.com, se aminteşte de studiul unor economişti de la Univer­ sitatea Heinrich­Heine din Düsseldorf, care proiectează un profit de aproape 5 miliarde de euro pe an pentru statul german, dacă se va legaliza consumul de canabis în scop recreativ. „Este timpul ca nebunia interzice­ rii canabisului să se termine”, a spus ministrul federal al Agriculturii, Cem Özdemir, într­un interviu acordat tablo­ idul Bild Zeitung, cel mai bine vândut şi cel mai citit ziar din Germania.

Sunt fermierii interesaţi? Citește articolul integral accesând codul QR!

COSTUL DE PRODUCŢIE PROVOACĂ ÎNGRIJORĂRI LA ANTIPOZI

Î

n ciuda faptului că preţurile cerea­ lelor se apropie de niveluri record şi că mulţi cultivatori de cereale au înregistrat producţii bune în 2021, fer­ mierii australieni au păşit cu scepti­ cism în noul sezon agricol. Creşterea preţurilor la inputuri, inclusiv pentru combustibil, dar mai ales la pesticide şi îngrăşăminte, au făcut ca pentru cei mai mulţi dintre fermieri costul de pro­ ducţie să crească semnificativ, punând presiune pe bugetul acestora. Cel puţin asta scriu jurnaliştii de la Farmonline, care observă că motorina s­a scumpit cu 20%, în timp ce preţurile la îngrăşă­ mintele pe bază de fosfor s­au dublat iar ureea s­a scumpit de aproape trei ori faţă de acum un an!

1-14 februarie 2022

SCENARII SUMBRE În aceste condiţii, fermierii de la an­ tipozi vor avea de luat unele decizii difi­ cile pentru planificarea însămânţărilor din noul sezon. Pentru a nu scăpa situa­ ţia de sub control şi a rămâne în limita de profitabilitate, aceştia speră că vor

obţine producţii apropiate şi în 2022.

Dar dacă ceva nu va funcţiona conform aşteptărilor, atunci situaţia va deveni cu adevărat dramatică...

Citește articolul și vezi care sunt cele mai sumbre scenarii!

Agricultura în lume 47

FRANŢA VREA SĂ PUNĂ CAPĂT CONCURENŢEI NELOIALE

D

upă ce a preluat la 1 ianuarie preşedinţia rota­ tivă a Uniunii Europene, autorităţile franceze au anunţat că vor să se asigure că produsele agricole importate din afara spaţiului comunitar respectă aceleaşi standarde ca şi cele europene, pentru a combate concurenţa neloială. Într­un ar­ ticol publicat de agenţia de presă Efeagro, se men­ ţionează faptul că guvernul de la Paris şi­a propus să îmbunătăţească politicile comerciale privind produsele agralimentare, ca parte a priorităţilor sale în următoarele şase luni. În acest sens, s­a fă­ cut referire la aşa­numita condiţionalitate tarifară, care constă în condiţionarea accesului preferenţial pe piaţa UE de respectarea deplină a standardelor europene de producţie. „Acţionarea pentru o reciprocitate a regulilor va fi prioritatea priorităţilor preşedinţiei franceze”, a declarat ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie (foto), citat de Efeagro, argumen­ tând totodată faptul că „standardele ridicate de producţie reprezintă unul dintre factorii succesu­ lui exporturilor europene în sectorul agroalimentar”.

Articolul Efeagro poate fi con­ sultat prin scanarea acestui cod QR!

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

48 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CU OCHII PE REGIUNEA MĂRII NEGRE Posibilul blocaj al porturilor din Marea Neagră, de unde se exportă aproape 29% din producția mondială de grâu şi cantităţi importante de porumb şi de floarea soarelui, creează îngrijorare pe pieţele internaţionale.

Situaţia specială din regiunea Mării Negre face ca tranzacţiile futures să se desfăşoare cu prudenţă, orice viitoare decizie comercială fiind dificil de luat.

INSTABILITATE GEOPOLITICĂ Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, doi dintre cei mai im­ portanți furnizori mondiali de grâu, porumb și ulei de floa­ rea­soarelui, au făcut ca prețurile futures să crească uşor, dar traderii încearcă să minimizeze impactul asupra pieţei.

Tranzacțiile comerciale continuă, principalele preocupări fiind nivelul ofertei și al cererii (prețurilor), dar temerile sunt în creștere de ambele părți.

RUSIA ȘI UCRAINA AU STOCURI MARI DE CEREALE Ucraina a raportat exportul a 16,1 mil. tone de grâu (1 iulie 2021 până în 10 ianuarie 2022), aproximativ două treimi din potenţial, conform celei mai recente prognoze a USDA (24,2 mil. tone).

Rusia a exportat o cantitate estimată de 21,1 mil. tone de grâu în perioada iulie ­ decem­ brie 2021. SovEcon estimează că alte 2,6 mil. de tone ar putea fi livrate în ianuarie. Astfel că exporturile din intervalul iulie ­ ianua­ rie ajung la 23,7 mil. tone sau 68% din cifra prognozată de USDA (35 mil. tone).

Astfel, chiar dacă cele două state au ex­ portat deja volume semnificative de cereale, mai rămân aproximativ 20 mil. tone de livrat până la sfârșitul lunii iunie 2022, arată esti­ mările USDA.

1-14 februarie 2022

COTAŢII BURSIERE • Cotaţiile futures MATIF pentru porumb, grâu şi rapiţă pot fi consultate scanând codul QR alăturat!

• Vezi și cotațiile pentru porumb, grâu şi rapiţă la Bursa de la Chicago!

RISCURI POSIBILE Principala grijă a pieţei internaţionale este legată de "riscul" care planează asupra viitoarei recolte de cereale din Rusia şi Ucraina. Stocurile deținute de principalii exportatori mondiali sunt în scădere şi nu vor putea contrabalansa even­ tualele probleme din regiunea Mării Negre.

O analiză a evoluţiei pieţei agricole în contextul actual a realizat Helen Plant, analist senior - cereale și semințe oleaginoase la Consiliul de dezvoltare pentru agricultură și horticultură (AHDB).

IMPACTUL CURSULUI VALUTAR Devalorizarea evidentă a monedelor regionale în raport cu dolarul american (hrivna a scăzut cu 4%, iar rubla cu 5% de la începutul lunii ianuarie) a făcut ca preţurile interne să crească, iar marjele comercianților să se reducă. De ase­ menea, băncile sunt mai puțin dispuse să acorde credite ca urmare a tensiunilor din regiune, iar primele de asigurare sunt în creștere, mai ales că posibilitatea apariției unui "caz de forță majoră" este iminentă.

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 49

PORUMB MAI SCUMP, DAR DIN SURSE SIGURE Nu s­au semnalat blocaje ale schimburilor comerciale, dar unul dintre efectele observate este creșterea diferenței dintre prețul porumbului ucrainean și cel românesc. Conform unor surse comerciale, cumpărătorii preferă să plătească mai mult pentru a obţine porumb din surse sigure, aşa cum este România. Astfel că ofertele de porumb românesc au ajuns până la 255 euro/tonă FOB CVB şi au fost raportate tranzacții la 252 euro/tonă, aproximativ același nivel cu ofertele de porumb ucrainean pentru China.

China este una dintre principalele piețe pentru Ucraina, iar ofertele sale sunt, de obicei, cele mai mari din cauza problemelor de certificare și pentru că transportul se face prin canalul Panama, o opțiune mai scumpă decât cea cu nave mai mari.

PREŢUL GRÂULUI AMERICAN E ÎN SCĂDERE Prețul mediu anual al grâului în SUA este prognozat să scadă cu 2% față de anul precedent, ajungând la 250 de dolari/tonă în 2022, pe fondul scăderii consumului intern şi al ofertei relativ stabile la nivel mondial.

Oferta globală de grâu se va menține în 2022, deoarece creșterea producției în Argentina și UE va compensa scăderile preconizate în Brazilia și Paraguay, precum și stocurile reduse ale Rusiei. Producția Argentinei va depăși un record de 20,5 mil. tone de grâu în acest an. În 2022, volumul comerțului mondial cu grâu va scădea la 204 mil. tone din cauza reducerii ofertelor din SUA și Rusia.

COTE DE EXPORT ÎN RUSIA

Grâul american rămâne necompetitiv pe piețele externe, iar guvernul rus a impus cote asupra volumelor de export pentru a asigura o aprovizionare in­ ternă suficientă și pentru a stabiliza prețurile interne ale alimentelor. Creșterea livrărilor din UE ar putea compensa doar parțial această scădere a exporturilor mondiale.

Mai mult de jumătate din livrările mondiale de grâu provin din Rusia, SUA, Canada, Franța și Ucraina. Urmează Australia (10 milioane de tone), Argentina, Germania, Kazahstan, Polonia (4,7 mil. tone) şi România (4,3 mil. tone).

Mai multe date despre volumul comerţului internaţional cu grâu găsiţi scanând codul QR!

ALTERNATIVE PENTRU GRÂUL DIN REGIUNEA MĂRII NEGRE •

Încrederea cumpărătorilor din Asia este stabilă, deoarece aceștia au încă timp, dar și alte opțiuni pentru a se aproviziona cu grâu în cazul în care fur­ nizorii din regiunea Mării Negre vor avea probleme. Oricum, traderii interna­ ţionali au acoperit necesarul până în aprilie, iar unii încearcă să execute mai devreme contractele pentru a evita eventualele complicaţii.

Grâul australian pentru lunile iunie ­ iulie încă are prețuri relativ competi­ tive, în timp ce Argentina și India ­ de asemenea furnizori importanți ­ ar pu­ tea acoperi deficitul până când situația din Marea Neagră se va calma.

Grâul australian (9% proteină) pentru perioada iunie­iulie are un preț de cca.

318­320 dolari/tonă FOB WA, iar ofertele indiene de grâu (11,5% proteină) pentru luna aprilie sunt de 300 dolari/tonă FOB, în timp ce ofertele argentiniene de grâu (11,5% proteină), cu livrare în aprilie, ajung la 290 dolari/tonă FOB Upriver.

Contractele futures la grâul din SUA au crescut cu 5,5% pentru livrările din martie şi s­au apreciat cu 6% pentru luna mai, totul pe fondul tensiunilor din regiunea Mării Negre.

•

•

•

50 Agricultura 4.0

Roboţii anului 2021 în zootehnie, la FIRA

Automatizarea în zootehnie se practică de mult timp. Relația animal - mașină/robot trebuie să fie în concordanță cu mediul ambiant și să se integreze în mod natural în metodele de lucru ale crescătorilor.

A

stfel, roboţii sau mașinile autonome trebuie să se adapteze la ritmul natural de creştere, aducând în același timp un beneficiu real pentru bunăstarea animalelor. Companiile producătoare de tehnologii destinate sectorului creşterii animalelor trebuie să ţină seama de aceste exigențe.

Iată ce inovații au prezentat firmele din domeniu la Salonul Internațional FIRA 2021!

LELY EXOS FACE TREABA PÂNĂ LA CAPĂT Premiat la FIRA 2021, Lely Exos este o mașină care poate efectua în regim autonom două operaţii: recoltarea/cositul furajelor verzi, direct din câmp, după care le transportă şi le adiministrează la grajd. În același timp, Lely Exos poate duce şi împrăştia îngrășăminte lichide pe câmp. Detalii tehnice despre robotul Lely Exos găsiţi pe site-ul revistei Ferma!

Practic, Lely Exos realizează două operaţii costisitoare mai ales din

1-14 februarie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

punct de vedere al forţei de muncă și al manoperei şi, în acelaşi timp, optimizează procesul de furajare cu nutreţ verde, evitând tasarea solului şi risipa de furaj.

Urmăriți imaginile video cu Lely Exos în misiune!

FAMILIA DE ROBOŢI ERMMI Aflat încă în curs de dezvoltare, ERMMI cuprinde o familie de roboți de dimensiuni reduse, concepută pentru fermele mai mici. Constructorul Easton Robotics a utilizat un ampatament reglabil unic, adaptat unui robot - vehicul terestru autonom - care îşi poate schimba în mod dinamic distanţa dintre roți pentru a se deplasa pe rânduri aflate la distanţe diferite. Cu ajutorul unor brațe și

implemente atașate, ERMMI poate fi adaptat pentru a efectua o mare varietate de sarcini. Modelele viitoare vor fi de mai mari dimensiuni, robuste, vor avea brațe articulate şi durată lungă de funcţionare.

Află detaliile tehnice despre viitoarea familie de roboţi Ermmi!

XO MONITORIZEAZĂ MEDIUL ŞI ANIMALELE Robotul XO a fost conceput de către Octopus Biosafety pentru crescătorii de păsări care doresc să crească productivitatea şi prin îmbunătățirea bunăstării.

XO urmăreşte parametrii de... ››› 52

Agricultura 4.0 51

52 Agricultura 4.0 ››› 50 ...mediu, tratamentele efectuate şi monitorizează starea de sănătate a animalelor.

Roboţii XO execută mai multe operaţii: scarificarea aşternutului, analiza unor parametri de mediu şi chiar nebulizare în adăposturile pentru păsări.

Prezentarea oficială a seriei de roboţi XO o puteți vedea accesând codul QR! SWARMBOT, ROBOT UNIVERSAL Platforma SwarmBot, concepută de către SWARMFARM, este un echipament universal care poate realiza o serie de activităţi agricole specifice, de la lucrări între rânduri şi până la suprafețe mari sau culturi irigate, în livezi, podgorii și gazon.

Utilajele SwarmBot sunt special proiectate şi construite pentru a permite menţinerea centrului de greutate, pe roți şi la lăţimi de 2, 3 sau 4 m și la o gamă diversă de înălțimi, pentru diferite culturi. SwarmBot poate fi echipat cu cositori și pulverizatoare de la peste 10 furnizori diferiți. Multe alte aplicaţii sunt în curs de dezvoltare.

Aplicaţii ale roboţilor SwarmBot găsiţi scanând codul QR! T-MOOV, AJUTORUL AVICULTORILOR Robotul T-Moov asistă crescătorii de păsări, patrulând în jurul adăposturilor de păsări timp de 24/7, pentru a stimula comportamentele naturale ale păsărilor.

Robotul execută această sarcină repetitivă în locul fermierului, reduce numărul de vizite la cuibare, fără a le stresa suplimentar și le îmbunătățește starea de sănătate. T-Moov încurajează păsările să depună ouăle în cuibare.

Robotul T-Moov reduce agresivitatea şi îmbunătățește comportamentul păsărilor, iar prin varietatea de stimuli acustici și vizuali, creează un mediu de viață mai bun.

T-Moov poate fi controlat cu ajutorul unei aplicaţii pe mobil, iar Tibot Technologies a testat robotul T-Moov în ferme de reproducţie pentru câini şi curcani.

Vezi detaliile tehnice şi parametrii de lucru ai T-Moov!

1-14 februarie 2022

Agricultura 4.0 53

54 Agricultura 4.0

Cea mai bună sursă de energie pentru tractoare Soluţiile alternative de propulsie a motoarelor, precum tehnologia hibridă, electrificarea completă, gazul natural şi hidrogenul, stârnesc interesul producătorilor de echipamente agricole. Cu ce ne surprind aceștia mai nou?

Tractorul pe hidrogen EOX al companiei H2Trac

C

ând vine vorba de tractoare şi de alte maşini agricole autopropulsate, părerile sunt încă împărţite.

Mai mulţi producători consacraţi lucrează de ceva timp pentru a perfecţiona conceptul unei maşini complet electrice. În timp ce aceste tehnologii oferă beneficii operaţionale, impactul costurilor lasă de înţeles că va mai dura ceva până când vor fi adoptate pe scară largă în industrie. Însă în timp ce tractoarele sunt încă dependente de motorină, majoritatea roboţilor autonomi funcţionează pe baterii.

BATERIILE - SURSĂ DOMINANTĂ DE ENERGIE O interesantă dezbatere pe această temă a avut loc cu ocazia Forumului Internaţional de Robotică Agricolă (FIRA), desfăşurat în luna decembrie, la Toulouse (Franţa). Aici s-a vehiculat ideea că bateriile ar putea deveni, în următorii ani, sursa dominantă de energie în acest sector de activitate.

Varta este un jucător cheie pe această nişă, fiind un furnizor important pentru producătorii de roboţi agricoli.

1-14 februarie 2022

Robotul Earth Rover Un segment de piaţă care cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă şi despre care se spune că are puterea de a aduce o schimbare radicală în viaţa fermierilor, comparativ - ca impact - cu ce a însemnat la momentul respectiv revoluţia industrială şi trecerea de la plugul tras de cai la munca mecanizată.

SOLUŢIE IDEALĂ PENTRU ROBOŢI „Privind în ansamblu, deocamdată electrificarea pare soluţia potrivită pentru roboţii de mici dimensiuni, însă pe măsură ce va creşte capacitatea de stocare a sarcinii electrice în acumulatori, vom putea vedea şi maşini mai mari care funcţionează pe acelaşi principiu”, spunea Steve Saunders, reprezentantul companiei germane Varta.

AU APĂRUT ÎNCĂRCĂTOARELE WIRELESS Desigur, există încă destule piedici în calea adoptării pe scară largă a tehnologiei electrice în agricultură, iar una dintre provocări este legată de timpii de încărcare a bateriilor. Din fericire, soluţii există. Startup-ul german Wiferion, de

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pildă, a dezvoltat un soi de încărcător wireless care funcţionează pe principiul inducţiei. Avantajul acestei tehnologii este că ea poate fi plasată direct în câmp, pentru a transmite energie fără contact propriu-zis şi poate funcţiona în cele mai dure condiţii. De asemenea, un aspect extrem de important este acela că mai multe vehicule pot împărţi aceeaşi infrastructură. „Poate că soluţia noastră nu este potrivită pentru echipamentele grele, care mişcă mult sol în timpul lucrărilor, iar în cazul acesta motorina este singura opţiune, dar pentru roboţii mai mici şi o mulţime de aplicaţii, electricitatea este deja cea mai bună sursă de alimentare”, a precizat Johannes Mayer, director general şi co-fondator al Wiferion. În plus, într-o regiune cu mult soare, panourile sunt o sursă alternativă de energie.

Agricultura 4.0 55 TRACTORUL PE HIDROGEN E PREGĂTIT DE LANSARE Dacă electrificarea vi se pare totuşi nerealistă, mai ales în condiţiile în care lucraţi suprafeţe mari şi aveţi nevoie de tractoare de putere, atunci există varianta hibridă sau chiar propulsia cu hidrogen. H2Trac este o companie olandeză care a dezvoltat un astfel de tractor, ce poate funcţiona cu un pachet mic de baterii (45 kWh) şi un sistem generator pentru motor de 120 de kilowaţi, alimentat cu motorină, benzină, GPL (gaz petrolier lichefiat) sau GNC (gaz natural comprimat), respectiv poate fi alimentat exclusiv cu hidrogen.

Primul astfel de tractor alimentat cu hidrogen va fi livrat în luna aprilie anul acesta!

CÂT VA COSTA UTILAJUL? O încărcătură de 30 kg de hidrogen asigură o autonomie de lucru de până la opt ore, iar fiecare roată este acţionată independent.

Preţul unui astfel de tractor este

estimat la 280.000 de euro în configuraţia hibridă, respectiv 400.000 de euro în varianta de alimentare cu hidrogen.

O grămadă de bani, însă producătorul ne asigură că investiţia este justificată printr-un cost total de proprietate foarte scăzut.

„Unul dintre motivele pentru care folosim motorină este că robotul nostru autonom este de fapt în dezvoltare de mai bine de 20 de ani şi nu exista o altă opţiune atunci. Dar asta reprezintă un avantaj pentru noi acum, pentru că fermierii sunt obişnuiţi cu tehnologia motoarelor diesel, ceea ce le induce un oarecare confort. Nu excludem că s-ar putea să ne schimbăm sursa de alimentare în viitor”, a recunoscut Jakob Møhl Bebe, director comercial la Agrointelli.

ALȚII AU PARIAT PE MOTORINĂ Chiar dacă majoritatea producătorilor de roboţi agricoli au optat pentru propulsia electrică, există şi unii care au ales o abordare mai conservatoare. Este cazul danezilor de la Agrointelli, care au dezvoltat acel tractor autonom pe care l-am putut vedea şi în România vara trecut, când a participat la o sesiune de teste în Insula Mare a Brăilei. Revista Ferma a relatat această demonstrație! Citește articolul!

TOATE OPŢIUNILE PE MASĂ Dacă ar fi să trag acum o concluzie, după toate cele auzite în cadrul conferinţei FIRA, aş spune că în acest moment e greu de anticipat care va fi sursa de energie agreată pentru tractoare peste zece ani. Realitatea e că încă se caută cea mai potrivită soluţie, atât din punct de vedere al producătorului, cât şi pentru fermier. Suntem abia la început de drum, iar tehnologiile noi trebuiesc validate de piaţă şi de consumatori. Cel puţin astăzi, toate scenariile par plauzibile.

Scanează-mă!

O scurtă prezentare a tractorului EOX dezvoltat de H2Trac, în video!

56 Bursa cerealelor

Sursa foto: www.canva.com

Exportul de cereale a revigorat balanţa comercială

Grâul și porumbul scad semnificativ deficitul țării noastre în comerțul cu produse agroalimentare. Dar să nu uităm că banii europeni sunt disponibili şi pentru produse finite, inclusiv cerealiere.

Î

n iulie 2021, țara noastră a tran­ zacționat pe piețele din afara Uniu­ nii Europene 1.406.892 tone de grâu comun. Cu un an în urmă, exporturile de grâu și meslin însumaseră numai 850.561 t, întrucât seceta extremă in­ stalată în toamna anului 2019 a afectat puternic producția.

BARJE PLINE CU PRODUSE DIN RO Vânzările de grâu și meslin pe piețele terțe au sărit în august 2021 la 1.588.663 t, față de 396. 352 t în august 2020, iar în luna următoare la 1.794.074 vs. 410.251 t. În octombrie, România a exportat 1.613.223 t vs. 424.416 t.

Așadar, în trei luni succesive, ex­ porturile s­au situat la peste 1.500.000 tone/lună. Anul trecut, se plasaseră sub 500.000 tone/lună. În termeni fi­ nanciari, exporturile de grâu și meslin au depășit un miliard de euro în primele luni ale anului comercial 2021/2022 (anul comercial a început în iulie 2021).

Vânzările de porumb au fost, de asemenea, la cote înalte. Diferențele între intervalul iulie­septembrie 2021

1-14 februarie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și același interval 2020 nu au fost mari, fiindcă nu începuse recoltarea, dar în­ tre octombrie 2021 și aceeași lună a anului 2020, decalajul a fost conside­ rabil: 1.298.416 t vs. 385.662 t. Încasările au totalizat 919,9 milioane de euro.

SUNT BANI PENTRU PROCESARE! Exportul de materii prime este deseori criticat, invocându­se nevoia de zootehnizare și procesare. Pentru trecerea la aceste etape este oferită ca soluție principală finanțarea de la bugetul public, fie acesta european, fie național.

Au fost alocați bani pentru proce­ sare? Datele oferite de AFIR susțin un răspuns afirmativ. Consultând pe siteul agenției calendarul sesiunilor în ca­ drul PNDR, am descoperit următoarea

NU SUNTEM CEI MAI DEFICITARI! Ar trebui să fie procesarea materiilor prime un fel de obsesie națională? Trebuie spus că defici­ tul în comerțul cu produse agricole nu este propriu României. Două mari puteri agroalimentare ale Uni­ unii Europene, Franța și Germania, au un deficit mult mai mare decât al nostru, chiar în relația cu cele­ lalte state membre. Germania este cel mai mare cumpărător de pro­ duse agro­alimentare provenite din statele membre. Dacă Berlinul și­ar bate capul să ajungă la o așa­numită ”suveranitate alimen­ tară”, un concept mai mult politic propriu țărilor din Estul Europei, multe state de pe continent ar avea de suferit. situație, pentru Măsura 4.1 ”Investiții în exploatații agricole”: a) sector condiționare și procesare în fermă și marketing ­ modernizare exploatație (vegetal), exceptând legu­ micultura și cartofii, sesiune închisă în 22.12.2021, 99 de proiecte depuse, fon­ duri epuziate; b) sector condiționare și procesare în fermă și marketing ­ modernizare ex­ ploatație (zootehnic), alocare ... ››› 58

57

58 Bursa cerealelor

România a exportat în ultimele luni, datorită recoltelor record din vara anului 2021, cantități impresionante de cereale, datele statistice oficiale indicând salturi de-a dreptul spectaculoase.

Sursa foto: www.canva.com

Datele au fost publicate de AFIR în 6 ianuarie, deci au mai suferit modi­ ficări, dar sunt relevante în ce privește apetitul fermierilor pentru accesarea fondurilor europene în vededea pro­ cesării materiilor prime agricole. Sunt sute de milioane de euro acordate prin PNDR, nimeni nu mai poate spune că agricultura românească nu primește bani pentru a se dezvolta în direcția procesării materiilor prime agricole.

Scanează-mă!

Vezi care a fost producţia de porumb a României în 2021 şi cine sunt campionii Europei la porumb?

››› 56 ...55.000.000 euro, valoarea pro­ iectelor depuse 4.498.874 (8 proiecte); c) sector condiționare, procesare și marketing ­ legume, cartofi ­ moderniza­ re exploataţie, valoarea proiectelor de­ puse 26.412.711 euro, fonduri disponibile 48.587.289 euro (23 proiecte depuse). În același timp, mai există în PNDR M 4.2: a) sprijin pentru investiţii în procesa­ rea/ marketingul produselor agricole ­ SOIA/PROTEICE (investiții noi, extindere și modernizare), alocare 39.166.655 euro, valoarea proiectelor depuse 57.455.459 euro, 59 de proiecte, mai rămăseseră 1.294.523,5 euro, sumă disponibilă până în 7 ianuarie 2022; b) sprijin pentru investiţii în procesa­ rea/ marketingul produselor agricole

1-14 februarie 2022

(modernizare), alocare 143.611.067 euro, valoarea proiectelor depuse 80.560.548 euro, au fost depuse 127 de proiecte, fonduri rămase disponibile până la 7 februarie 2022, 134.856.052 euro.

A SCĂZUT DEFICITUL COMERCIAL Câștigurile înregistrate la ex­ portul de materii prime agricole (cereale, floarea­soarelui, tu­ tun, etc.) au însumat 6,57 mi­ liarde de euro și au condus la o scădere cu 40% a deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare a României.

PROCESARE, DAR CU PRUDENȚĂ!

Sigur, merită să investești în proce­ sare, dar nu cu orice preț! A procesa o materie primă agricolă, în mod indus­ trial, la standarde de calitate, este o altă afacere și cere din partea antre­ prenorului o altă instruire. E o specia­ lizare, o profesiune în sine. Sistemele integrate în țara noastră sunt rarități.

De regulă, economia este secvențiată, fiecare actor își are segmentul său de competență. Noi, românii, știm să pro­ ducem. Ne pricepem un pic și la proce­ sare, dar mai mult la nivel artizanal.

Pe piața internațională, produsele noastre finite nu prea au căutare. Poate nici nu prea avem ce vinde, iar dacă avem ce vinde, poate nu e suficient promovat. Povestea eroică despre cum o să dezvoltăm noi piața produselor finite românești poate funcționa, dar trebuie multă seriozitate, onestitate și implicare. Produsul alimentar finit e mucul și sfârcul întregului sector agroalimentar. Poți să reușești ma­ gistral sau poți să dai chix lamentabil.

Dar dacă eșuezi pe banii statului, te doare la bască! Mai bine vindem cin­ sit mărfuri agricole căutate pe piețele internaționale, iar banii publici să fie investiți în scopuri mai utile.

59

60 Cultura mare

7 sfaturi utile la aplicarea dozei corective cu azot

Î

Problema zilei în agricultură o reprezintă îngrășămintele, din cauza crizei și a prețului foarte ridicat, iar cauza principală este costul exagerat de mare al energiei folosită în procesul de fabricație.

n condițiile date de criza îngrăşă­ mintelor se întrevede o scădere a nivelului recoltelor din acest an și va fi afectată chiar și calitatea lor. Unii remarcă faptul că, de voie, de nevoie, o verigă importantă din tehnologia de cultivare va deveni mai puțin poluantă, dar trecerea spre o ecologizare a agri­ culturii este o problemă care se poate rezolva treptat, cu multă chibzuință, fără a afecta hrana polulației.

SOLURI "ÎMBIBATE" CU AZOT! Începând cu ultimele trei decenii ale secolului trecut, aplicarea îngrășămin­ telor chimice de sinteză, în special a azotului, a luat un avânt greu de imagi­ nat. În acest sens, în unele țări din vest (Olanda, Belgia, Anglia și Germania) s­au atins doze de până la 700­800 kg s.a./ha, cu mult peste necesarul plan­ telor!

Rezultatul a fost că peste 50% din aceste doze au ajuns în apele freatice prin levigare și în cele de suprafață, provocând fenomene grave de poluare.

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ATENŢIE! În fâșiile suprafertilizate cu azot se creează dezechilibre în nutriția plantelor, acidifierea terenului și este afectată activitatea microorganismelor din sol. În prezent există o nouă gândire privind folosirea inputurilor în nutriția plantelor, care să prevină apariția poluării, susținută de UE, FAO, IPNS (Integrated Plant Nutrition Systems).

FĂURAR E CU OCHII PE CULTURI! În luna februarie, în fermele de câmp se analizează starea de vegetație a cul­ turilor de toamnă, în vederea aplicării "dozei corective" de îngrășăminte cu azot.

Nivelul dozei și tipul îngrășămin­ telor, momentul aplicării în funcție de complexul de factori fitotehnici, parti­ cularitățile climatice din perioada oc­ tombrie ­ februarie sunt prezentate în cele ce urmează.

CÂND APLICĂM DOZA CORECTIVĂ?

Aplicarea fracționată a azotului în cultura grâului de toamnă, în două pe­ rioade, toamna la semănat și în timpul iernii, în luna februarie sau în primăvară devreme în luna martie, corespunzător fazei de regenerare a plantelor a fost demonstrată prin numeroasele cerce­ tări efectuate în stațiunile de cerce­ tare, institutele de învățământ superior și unități de producție și, dovedindu­şi eficiența asupra recoltei și a calității boabelor.

Majoritatea țărilor fac eforturi de adaptare la strategii menite să reducă poluarea. În acest context trebuie înțeleasă și orientarea României spre aplicarea în etape a noilor directive europene, fără a afecta alimentația oamenilor și câştigul producătorilor agricoli. În țara noastră nu s­au folosit cantități halucinante de îngrășă­ minte; de aceea pământul nostru este încă roditor, cu o viață biolo­ gică bună, motiv pentru care este invidiat și râvnit. O recomandare însă: trebuie să păstrăm pământul românesc și pentru generațiile vii­ toare, fără a­l mai înstrăina!

1-14 februarie 2022

Sursa foto: www.canva.com

SOLUL NOSTRU INVIDIE POARTĂ!

Cultura mare

NU ORICÂT AZOT ŞI NU ORICUM! Cantitatea de azot levigat este dependentă de: cantitatea de precipitații însușirile fizice și chimice ale solului cantitatea de azot existentă în sol gradul de solubilizare a îngrășă­ mântului folosit Aceasta înseamnă că pe solurile cu textură ușoară, din zonele cu precipitații mai multe în lunile de toamnă ­ iarnă, fenomenul levigării azotului este în relație pozitivă și cu poluarea solului. Cercetările au dovedit efectele nefavorabile ale aplicării azotului în cantități mari și la date nepotrivite.

• • • •

Motivarea aplicării dozei de îngrășă­ minte cu azot, numită și doză corectivă, în momentul pornirii vegetației este o necesitate din cauza insuficienței azo­ tului accesibil plantelor în această fază importantă, ca urmare a condițiilor nefavorabile meteorologice de pe par­ cursul iernii, cât și a levigării azotului în orizonturile mai adânci ale solului.

STAREA DE VEGETAŢIE ESTE BUNĂ În acest sezon, condițiile meteo în care s­au derulat lunile din perioada toamnă ­ iarnă în țara noastră au fost di­ ferite de la zonă la zonă dar, per ansam­ blu, starea de vegetație a grâului și în general a culturilor de toamnă este bună. În prezent avem în țară culturi de grâu înfrățite, cu doi, trei frați viguroși,

iar densitatea din aceste culturi este bună și foarte bună. Sunt însă și culturi de grâu semănate tardiv, după plan­ te care au eliberat terenul târziu, în care plantele sunt răsărite, dar... ››› 62

61

62 Cultura mare

7 SFATURI UTILE LA FERTILIZARE Fertilizarea corectivă cu azot a cul­ turilor de cereale de toamnă dă rezul­ tate dacă o faceţi aşa cum trebuie și la momentul optim. Iată câteva recoman­ dări de care ar trebui să ţineţi cont: CÂND FACEM FERTILIZAREA? Aplicarea îngrășămintelor cu azot se face cât mai devreme, pe teren în­ ghețat, dar neacoperit de zăpadă.

ATENŢIE LA DENSITATE! În culturile cu densitate mare la această dată, azotul aplicat devreme va mări peste cel optim indicele suprafe­ ței foliare, sensibilizând plantele la boli și cădere, având efect asupra fertilită­ ții spicelor, dar nu și asupra numărului de spice la unitatea de suprafață. În această situație, azotul se aplică mai târziu, când spicul este deasupra zonei de înfrățire cu circa 2­3 cm.

CORELAREA CU PRECIPITAŢIILE Doza de îngrășământ cu azot care se aplică în primăvară trebuie corectată în funcție de cantitatea de precipitații căzută în intervalul toamnă ­ iarnă în regiunea respectivă, mărin­ du­se sau scăzându­se cu câte 3­4 kg de azot/ha pentru fiecare 10 mm

1.

2.

3.

Scanează-mă!

În februarie avem două activităţi prioritare: fertilizarea cerealelor de toamnă şi aproviziona­ rea cu sămânţă pentru înfiinţarea cultu­ rilor din epoca I. Scanează codul QR şi află recomandările specialistului Ferma!

1-14 februarie 2022

CULTURILE DE TOAMNĂ, SUB LUPĂ La ce să fii atent iarna ca să ai ce recolta vara?

Rezistenţa la iernare depinde de: soiul cultivat; prezenţa stratului de zăpadă; grosimea stratului de zăpadă şi durata existenței lui; formarea crustei de gheaţă la suprafaţa stratului de zăpadă; vânturile puternice ce rănesc frunzele şi dezgolesc nodul de înfrăţire; excesul temporar de apă.

Scanează codul QR şi află de ce și cum trebuie controlate cul­ turile de toamnă în criptovegetaţie, precum și produ­ sele depozitate.

• • • • • •

precipitații căzute în plus sau în minus, față de normalul zonei pentru această perioadă. Această metodă de aplicare pune la dispoziția plantelor azotul solubil, într­o perioadă critică pentru nutriția plantelor.

IMPORTANŢA APLICĂRII UNIFORME Fertilizarea cu azot în timpul iernii sau în primăvară devreme se face cu mijloace terestre, pe sol înghețat sau zvântat, ori cu aviația utilitară acolo unde suprafețele cultivate permit. In­ diferent de metoda de aplicare, multă

4.

atenție trebuie acordată aplicării uni­ forme, evitându­se formarea de fâșii fertilizate prea puternic, în alternanță cu fâșii slab fertilizate, cu consecințe asupra producției viitoare.

ATENŢIE LA SOLURILE ACIDE! Efecte negative se obțin și în situația alegerii greșite a tipului de în­ grășământ folosit. Astfel, aplicarea pe solurile cu reacție acidă a îngrășămin­ telor cu reacție acidă, cum sunt sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu, nu este posibilă!

AZOT PENTRU SOLURILE ALCALINE Pe solurile cu pH alcalin nu este indicată aplicarea îngrășămintelor cu reacție alcalină cum este nitrocal­ carul. Dintre îngrășămintele complexe, eficiență maximă se poate obține dacă se vor folosi, pentru fertilizarea corec­ tivă din perioada iarnă ­ primăvară, îngrășămintele complexe în care pre­ domină azotul, în raport cu fosforul și potasiul (2 ­ 3:1:1).

CÂND E NECESARĂ TĂVĂLUGIREA? În situația când culturile au fost dezrădăcinate (descălțate) în timpul iernii, tăvălugirea acestora este nece­ sară, pentru a pune plantele în contact cu pământul și a favoriza formarea de noi rădăcini. Lucrarea de tăvălugire trebuie efectuată cât mai devreme, în momentul când solul este zvântat.

Mărirea eficienței acestei lucrări se poate obține dacă este însoțită și de fertilizarea cu azot ușor solubil.

5.

6.

7.

Sursa foto: www.canva.com

››› 61 ... încă neînfrățite și cu densitate mică. În această situație doza corectivă de azot poate fi mai mare decât cea plani­ ficată inițial, pentru a favoriza formarea unui număr mai mare de frați viguroși, care să participe la înfrățirea produ­ ctivă, mărind astfel recolta viitoare.

63

Sursa foto: www.canva.com

64 Jurnal de fermă

CUM ARATĂ CULTURILE ÎN LUNA LUI FĂURAR?

Multe dintre semănăturile de toamnă au o stare de vegetaţie bună, plantele sunt uniform răsărite şi călite pentru a rezista gerului. În ciuda scumpirii îngrăşămintelor, fermierii şi-au făcut datoria în câmp.

P

recipitaţiile mixte căzute în cea de­a doua jumătate a lunii ianu­ arie au contribuit la refacerea rezervei de umiditate din sol în multe zone agricole ale României. În acelaşi timp se menţine şi se manifestă seceta pedologică în areale însemnate ca su­ prafaţă din Moldova şi Dobrogea, unde răsărirea culturilor de toamnă este întârziată şi neuniformă.

Vă propunem o radiografiere a cul­ turilor agricole din 5 zone ale ţării, în ul­ tima lună de iarnă calendaristică. Iată ce spun fermierii:

GALAŢI LA NOI A PLOUAT, DAR E SECETĂ Aşa cum prezintă şi buletinele agro­ meteorologice, în cea mai mare parte a Moldovei se înregistrează seceta pe­ dologică. În judeţul Galaţi, culturile de toamnă sunt întârziate pentru că nu au avut apă o bună perioadă de timp.

Inginerul Cătălin Ionescu, tehnolo­ gul­şef al Societăţii Agricole ”Agroind” Tulucești, a pus grâu pe 500 de hectare, aproape jumătate din suprafaţa lucrată. „Am riscat foarte mult şi eram pe punctul să pierdem grâul, dar o ploaie

1-14 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

căzută în ultimul minut ne­a reînviat speranţele! Am ales să cultiv soiul Adesso (Probstdorfer), stabil şi pro­ ductiv, cu conţinut ridicat de proteină

Problema cea mai mare e că apa care a căzut, circa 100 l/mp, asigură vegetaţia culturii doar în prima parte a primăverii. Mai jos de 20 cm în pământ nu mai este rezervă de umiditate. La noi a plouat, dar suntem în... secetă!

Pare un nonsens, dar e un adevăr...

CĂTĂLIN IONESCU

Tehnolog­şef ”Agroind” Tulucești, jud. Galaţi

şi gluten. La semănat, am aplicat loca­ lizat 150 kg/ha dintr­un îngrăşământ complex cu fosfor. Plantele răsărite ceva mai târziu au scăpat de atacul bo­ lilor şi dăunătorilor şi acum se prezintă relativ bine”, explică agronomul. Ţinta lui este să obţină între 5 şi 6 tone/ha, dar ca să o atingă este nevoie de apă în sol. De aici vin şi frământările specialistului.

RAPIŢA, UN LOZ NECÂŞTIGĂTOR Nici în acest an, Agroind Tuluceşti nu are parte de rapiţă. A fost semănată pe o solă de 40 ha, dar va fi întoarsă. „De trei ani ţin sămânţa pe stoc şi nu am putut să o încorporez din cauza secetei. În toamnă, am avut pământul ceva mai reavăn şi m­am încumetat de am semănat! Precipitaţiile au venit mult prea târziu şi plantele nu au avut cum să acumuleze suficiente grade până la intrarea în iarnă”, precizează Cătălin Ionescu.

TEHNOLOGIA CU RISC ASUMAT Fermierul recunoaşte că anul trecut a făcut o producţie bună de grâu folo­ sind o schemă de fertilizare ... ››› 66

65

Sursa foto: www.canva.com

66 Jurnal de fermă

››› 64 ...minimă şi o tehnologie de pro­ tecţie fitosanitară redusă. „Am sesizat că va fi secetă şi am riscat, reducând cantitatea de sămânţă la hectar la doar 120 kg. În final am scos o medie de 5.000 kg/ha, cu jumătate din cheltuiala fermierilor vecini. Grâul meu a fost de bună calitate: peste 14% proteină şi mai bine de 81 masa hectolitrică”, ex­ plică specialistul gălăţean.

Pentru culturile de primăvară, Cătălin Ionescu preferă să discuiască terenul foarte devreme, motivat de fap­ tul că seceta se poate instala oricând şi lucrarea nu va mai ieşi cum trebuie.

BOTOŞANI GRÂUL E ÎN CURS DE RĂSĂRIRE! În ferma lui Tiberiu Nichiteanu din Miorcani, comuna Rădăuţi Prut, jud.

ANM: REZERVA DE UMIDITATE În cultura grâului de troamnă, rezerva de apă pe profilul de sol 0­100 cm se va încadra în limitele satisfăcătoare până apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Transilvania, Banat, Crişana şi Oltenia, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia şi Dobrogea, izolat în sud­estul Moldovei. Defi­ cite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor întregistra în cea mai mare parte a Moldovei, izolat nordul şi nord­estul Munteniei şi în centrul Dobrogei.

1-14 februarie 2022

Botoşani, rapiţa arată excelent. A semănat 120 ha în epoca optimă şi este mândru de cultură. La grâu nu stă la fel de bine, “este niţel întârziat, pe vreo 200 ha e înfrăţit, iar pe alte 230 se află în fenofaza de răsărire”.

Tiberiu Nichiteanu nu a vândut din producţia de grâu şi porumb 2021, o păstrează pe stoc în speranţa că o va vinde la un preţ mai bun. În zonă, grânele se vând în jurul a 1,4 lei/kg.

BRĂILA UN AN AGRICOL "REZONABIL" În judeţul Brăila, semănăturile de toamnă nu ridică probleme, umiditatea în sol e la un nivel satisfăcător, iar geru­ rile episodice sunt binevenite să mai distrugă din rezerva de păduchi, viruşi şi alţi agenţi de dăunare. „Anul care a debutat prost în toamnă pare a fi unul rezonabil. După ploile căzute în urmă cu două luni s­au redre­ sat rezervele de apă din sol”, susţine inginerul Vasile Datcu, fermier, preşe­ dinte Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila.

Cultivatorul are semănate păioase de toamnă (orz şi grâu) pe aproximativ 150 ha. Rapiţă nu pune pentru că nu vrea să rişte, aruncând cu banii aiurea.

TEHNOLOGIA TREBUIE REGÂNDITĂ „În stadiul de dezvoltare existent, culturile au dispus de îngrăşămintele necesare la înfiinţare. La desprimăvă­ rare va fi mult mai greu cu fertilizările din cauza preţurilor explodate la sub­ stanţele azotoase. Evident că trebuie

RECOMANDAREA FERMY • Efectuarea controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii speciilor de toamnă • Efectuarea lucrărilor de arat, îndeosebi pe terenurile fără strat de zăpadă FERMY

Specialist Agri 4.0

să regândim tehnologiile şi schemele de fertilizare. La ferma mea, la culturile de primăvară, o să dau în vegetaţie fo­ liar şi nu mai arunc de pomană azotatul să mă trezesc că nu au răsărit semănă­ turile. Aşa s­a întâmplat acum doi ani când tot îngrăşământul s­a dus în pân­ za freatică şi nu am făcut producţie. E timpul să procedăm aşa cum fac medi­ teraneenii, ei aplică fertilizanţii direct pe masa foliară. Este o soluţie”, consi­ deră agricultorul brăilean.

În situaţia în care azotatul va avea în continuare un preţ ridicat, o să stau mai potolit, mă voi limita cam la 150 kg/ha.

VASILE DATCU

Preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila

MARAMUREŞ ÎN N-V, PORUMBUL E PE CÂMP! „Culturile de grâu şi orz sunt intrate în iarnă bine dezvoltate ­ răsărite uni­ form, viguroase, cu densitate bună ­ mai ales că stratul de zăpadă este sufi­ cient de gros ca să protejeze plantele”, ne­a declarat Daniel Dumitru Cristea, din Someș­Uileac, Maramureş.

Problema majoră este cu porumbul care încă nu a fost adunat din câmp, astfel că, la jumătatea lunii ... ››› 68

67

68 Jurnal de fermă ››› 66 ... ianuarie, sute de hectare aş­ teaptau intrarea combinelor. „Circa 80% dintre fermierii din zona de graniţă dintre judeţele Sălaj, Satu Mare şi Maramureş nu au putut intra în lanuri. Porumbul a fost semănat târziu şi, din cauza precipitaţiilor şi a drumu­ rilor impracticabile s­a întârziat recol­ tarea. Am un vecin cu 100 ha care nu a putut recolta, deoarece umiditatea boabelor era de 29%”, explică mara­ mureşanul.

DOBROGEA 5 KG GRÂU LA 1 KG ÎNGRĂŞĂMÂNT În fermele dobogene starea de vegetaţie a culturilor este corespun­ zătoare, semn că fermierii şi­au făcut datoria, chiar dacă preţurile unor inpu­ turi au crescut şi cu 400%!

“Am avut în testare un soi de grâu franţuzesc, l­am extins în cultură pe 100 ha şi am mari aşteptări de la el. E un sezon foarte complicat pentru că îngrăşămintele s­au scumpit de 4­5 ori. Şi aşa, înainte vindeam 2 kg de grâu ca să luăm unul de complex, dar acum va trebui să vindem 5 kilograme! Dacă până acum cheltuielile pe hectar erau între 3.000­3.500 lei, gândiţi­vă că se vor duce la 4.500­5.000 şi va trebui să scoatem cel puţin 6.000 lei, ca să avem şi ceva de rezervă. Mi se pare exagerat”, ne­a declarat Gheorghe Lămureanu, fermier din Agigea.

SOCOTELI PENTRU PRIMĂVARĂ Agricultorul constănţean a decis ca în primăvară să cultive P64LE99, hibrid tardiv de floarea soarelui cu cel mai

CUM A ÎNCEPUT SEZONUL ACTUAL? Actualul sezon a debutat cu aceleaşi vechi probleme. Campa­ nia de semănat a fost lungă şi în­ târziată. Culturile de păioase din multe zone răsar în ferestrele ier­ nii şi la desprimăvărare, fenomen caracteristic anilor trecuţi.

Scanează codul QR şi află cu ce probleme se con­ fruntau fermierii la startul noului sezon agricol!

1-14 februarie 2022

Deocamdată, nu am achiziţionat niciun fel de îngrăşăminte pentru primăvară. Voi fi mai ponderat cu cheltuielile, intenţionez să fac o producţie de 4,5­5 tone/ha la grâu, iar la rapiţă o să rămân la 2,5 tone/ha.

CRISTEL URSE

Fermier Chichineţu, jud. Brăila

ridicat potențial de producție, cu o bună plasticitate și adaptabilitate, care a dat o medie de peste 5 tone. De asemenea, la porumb şi­a propus să obţină un ran­ dament de peste 11 tone/ha.

BRĂILA RAPIŢĂ DEVORATĂ DE... GÂŞTE! În bărăganul brăilean, Cristel Urse, din Chichineţu, comuna Ciocile, are însămânţate 130 hectare cu grâu, din care 45 pe teren irigat, şi 125 de rapiţă (din care 40 ha irigate). Pe solele care au primit apă, culturile sunt bine îngri­ jite şi uniform dezvoltate.

Fermierul trebuie să adapteze teh­ nologiile de cultivare în funcţie de... gâşte! Păsăretul pune în pericol lanurile verzi şi de aceea, seamănă mai adânc. „Anual am mari probleme cu gâştele sălbatice; se strâng cu sutele de mii să ierneze în jurul lacului Chioibăşeşti şi ne distrug culturile. O bună parte din rapiţă a fost mâncată de gâşte. Numai într­o singură după­amiază, 45 ha au fost rase de a rămas pământul la ne­ gru”, susţine cultivatorul.

GÂŞTELE AU DAT ATAC ŞI LA GRÂU Dar inginerul Cristel Urse nu dis­ peră. „Noroc, că mugurele de creştere nu a fost smuls din pământ, gâştele au mâncat doar frunzele mai mari. Pentru a evalua starea de vegetație a culturii am recoltat monoliţi de sol şi am con­ statat că se dezvoltă, dar cu o densi­ tate mai mică. Însă temerea mea este că în primăvară plantele vor lăstări şi gâştele le vor ciuguli din nou!”, îşi ex­ primă neliniştea brăileanul.

Acesta susţine că şi lanurile de grâu

au fost atacate de gâştele sălbatice, dar şi­au revenit rapid pentru că au avut grijă să însămânţeze mai adânc, astfel încât să rămână un internod în sol care să nu poată fi smuls.

SOLUŢIE: Cum orzul nu­i în meniul gâştelor sălbatice, că are frunza aspră, fermierul se gândeşte ca pe viitor să extindă suprafaţa cultivată cu orz.

ANM VĂ INFORMEAZĂ Vremea la debut de februarie În prima săptămână a ultimei luni de iarnă, mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice acestei săptămâni în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele nor­ male pentru această perioadă. Canti­ tățile de precipitații estimate pentru acest interval vor avea o tendință ușor deficitară în regiunile sudice și vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

STAREA DE VEGETAŢIE Se va menţine repaosul vegetativ la speciile de toamnă în cea mai mare parte a teritoriului agricol. La cultu­ rile de rapiţă, orz şi grâu semănate în perioada optimă şi bine adaptate la condiţiile de pe parcursul iernii, unifor­ mitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie, iar la semănă­ turile tardive, insuficient călite şi ne­ pregătite pentru a rezista temperatu­ rilor scăzute, starea de vegetaţie va fi în continuare medie şi slabă, iar densi­ tatea redusă.

Culturile de păioase îşi vor continua răsărirea (80­100%), formarea frun­ zei a treia şi înfrăţirea (10­100%), cu o stare de vegetaţie per ansamblu medie şi bună, respectiv medie şi slabă, în semănăturile tardive.

Sub aspect fenologic, rapiţa înfiin­ ţată în epoca optimă se va afla în faza de înfrunzire (7­14 frunze), din care 1­3 frunze bazale sunt îngălbenite sau us­ cate parţial/total.

Scanează-mă!

Respiraţia plantelor este un proces contrar fotosintezei, dar favori­ zează productivitatea.

Scanează codul QR şi află care sunt principalii factori care influenţează respiraţia plantelor!

69

70 Cultura mare

CUM FACEȚI PRODUCȚIE CU MAI PUȚIN ÎNGRĂȘĂMÂNT

În contextul actual al cheltuielilor mari cu îngrășămintele chimice, trebuie spus că fermierii pot face totuși economii importante. Cum reduceți consumul de îngrășăminte fără a afecta cantitatea și calitatea producției?

E

ste de actualitate problema chel­ tuielilor pe care le fac fermierii cu îngrășămintele chimice și teoriile conform cărora neutilizarea unei can­ tități de îngrășăminte pe unitatea de suprafață ar diminua producția până la un anumit nivel.

EXCESUL ESTE LA FEL DE PĂGUBOS Prețurile la îngrășăminte au luat­o razna, dar mă simt dator să afirm că și consumul de îngrășăminte este exage­ rat, făcându­se risipă, cu rezultate ne­ gative pentru fermier, pentru producție și pentru mediu.

Exagerarea cu necesarul de îngră­ șăminte vine și din faptul că inclusiv la nivelul cercetării evaluarea consumu­ rilor de elemente nutritive se face uni­ lateral, fără a se lua în seamă influența corectată/cumulată a mai multor ele­ mente nutritive, consumurile specifice în funcție de sol (capacitatea de tampo­ nare, de schimb cationic, activitate mi­ crobiologică, conținut în humus etc.), de specie, de soi/hibrid, de microelemente disponibile, de stimularea fotosintezei s.a.m.d.

FERMIERII AU DOAR DE CÂȘTIGAT Aplicând măsurile expuse în arti­ col, fermierii își vor reduce costurile (rețineți: costurile pe unitatea de pro­ dus și neapărat cheltuielile) și își vor spori profiturile!

Tot astfel, producătorii de îngrășă­ minte vor trece de la cele de tip clasic, extensiv (cu consum mare pe unitatea de suprafață) la cele mai moderne, cu un randament mult mai bun de utiliza­ re și care nici nu mai poluează!

Naturevo aplică aceste principii de mai mulți ani în agricultura României și mulți fermieri s­au convins de va­ liditatea lor.

1-14 februarie 2022

un articol de Dr. Ing. IOAN ENOIU Director strategii integrate Naturevo mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

9 SOLUȚII PENTRU A REDUCE DOZA DE ÎNGRĂȘĂMÂNT Cantitatea de îngrășăminte poate fi redusă cu 25­50%, dacă se iau urmă­ toarele măsuri: Utilizarea îngrășămintelor cu eli­ berare treptată și/sau controlată; Stimularea germinării semințelor și creșterii inițiale a plantelor; Utilizarea îngrășămintelor micro­ granulate ca starter; Utilizarea bioregulatorilor pentru stimularea proceselor metabo­ lice, prin care se reduce consumul de elemente nutritive și se mărește sin­ teza naturală (fotosinteza); Utilizarea fertilizatorilor foliari specifici și pe faze de vegetație, pentru a crește randamentul de utiliza­ re a nutrienților; Stimularea dezvoltării unui apa­ rat radicular puternic, care să exploreze o masă mai mare de sol și să absoarbă mai ușor substanțele nutritive din sol; Menținerea sănătății plan­ telor, care în acest fel nu mai consumă elemente nutritive pentru refacerea lor; Utilizarea produselor care dimi­ nuează arsurile solare, respon­ sabile pentru pierderi masive de producție în ultimii ani;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Aplicarea îngrășămintelor pe rând sau în benzi, la culturile la care distanțele între rânduri determină zone care nu sunt explorate de rădăcini.

SE IMPUNE O ABORDARE COMPLEXĂ Se poate înțelege din cele arătate anterior că necesarul de îngrășăminte trebuie evaluat luând în calcul mai multe aspecte decât niște tabele teore­ tice stabilite pe baza unor experiențe monofactoriale.

Agricultura este un proces mult mai complex și presupune, înainte de toate, o abordare multidisciplinară și echilibrată.

Această abordare nu o poate face un vânzător (pur și simplu) de îngrășă­ minte și nici chiar un fermier, obligat să acopere în 24 de ore multiple aspecte ale producției agricole într­o fermă.

Pentru a aplica soluțiile cele mai efi­ ciente este nevoie de specialiști.

71

Oferta specială de primăvară!

PP1450V

Diferite culturi şi distanţe între rânduri

PP1450V-SX

Viteză de lucru de până la 18 km/h

Distanţe între rânduri de la 33 la 80 cm

Distanţe între rânduri de la 33 la 80 cm 6 rânduri Secţii SX pentru semănat prin împuşcare Antrenare electrică Buncăr fertilizare de 1000 l Echipament purtat

6 sau 7 rânduri Secţii e-drive cu antrenare electrică Buncăr fertilizare de 1000 l Echipament purtat deculturi lucru deşi Diferite PP1601F SX Viteză

până la 18între km/h rânduri distanţe 8Distanţe rânduri între rânduri

PP1601TF-SX

Viteză de lucru de până la 18 km/h

de la 33 la 80 cm Secţii pentru semănat 6 sauSX 7 rânduri prin împuşcare Secţii e-drive cu antrenareelectrică electrică Antrenare Buncăr fertilizare de 1000 l Echipament purtat repliabil Echipament purtat

8 rânduri Secţii SX pentru semănat prin împuşcare Antrenare electrică Buncăr fertilizare de 2000 l Echipament purtat

Semănători de precizie Kubota

În primăvara aceasta, profitaţi de oferta specială la semănătorile de precizie Kubota!

Contactaţi-ne pentru a alege împreună semănătoarea potrivită pentru nevoile dumneavoastră!

AFUMAŢI, Şos. Bucureşti-Urziceni nr. 291, Ilfov | DRĂGĂNEŞTI VLAŞCA, Str. Alexandria nr. 76, Teleorman | SATU NOU, Satu Nou nr. 1A, Bihor | SECUIENII NOI, E85, km. 322, Neamţ | SLOBOZIA, Şos. Bucureşti-Constanţa nr. 8, Ialomiţa | TIMIŞOARA, Ghiroda, Calea Lugojului nr. 2, Timiş

e l a e j a t n a 17 av ului raţional t n e m a l o s a Sursa foto: www.canva.com

72 AgroTehnologii

Asolamentul constă în amplasarea și succesiunea unei diversități de culturi agricole. Însoţit de un sistem tehnologic optimizat, asigură creșterea producției și ameliorarea fertilităţii solului.

O

dată cu rotația culturilor se asi­ gură și rotația lucrărilor solului, a îngrășămintelor și a erbicide­ lor. Față de asolamentele stabile care existau în perioada economiei planifi­ cate, acum avem asolamente elastice, corespunzătoare economiei de piață și schimbărilor climatice.

Iată care sunt principalele avantaje ale asolamentului raţional!

1. ÎNGRĂŞĂMINTE MAI EFICIENTE Valorifică eficient îngrășămintele aplicate. Cultura de grâu, de exemplu, realizează 3,7 kg grâu în monocultură, 7 kg grâu în rotația de doi ani și 13,5 kg grâu în rotația de patru ani, dintr­un sin­ gur kg de azot!

2. SPOR DE PRODUCŢIE DE 167%!

Asolamentul asigură sporuri de pro­ ducție fără cheltuieli suplimentare. Astfel, producția de grâu în monoculturi a fost de 100%, în rotația de 2 ani 148%, în rotație de 3 ani 158% și în rotație de 4 ani 167%.

3. REDUCE GRADUL DE ÎMBURUIENARE La recoltarea grâului s­au găsit: 416 buruieni/mp în monocultură, 134 buru­ ieni/mp în rotație de doi ani și 68 buru­ ieni/mp în rotație de trei ani!

4. REDUCE ATACUL DE FITOPATOGENI Atacul de fusarioză la grâu a fost de 20% în monocultură și 9% în rotație de

1-14 februarie 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

trei ani, iar atacul de Sclerotinia la floa­ rea­soarelui a fost de 45% în monocul­ tură și 14% în rotație de patru ani!

5. REDUCE ATACUL DE DĂUNĂTORI Urmărind atacul de Tanymecus la sfecla de zahăr, acesta a fost de 42% în rotație de doi ani și de 0,6% în rotație de 4 ani!

SFATUL SPECIALISTULUI În asolament trebuie să fie cuprinse cel puțin 20% culturi leguminoase și o solă săritoare cu graminee și leguminoase perene ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

6. CU 30-50% MAI PUŢIN AZOT Reduce necesarul de îngrășăminte cu azot cu 30­50%, datorită prezenței culturilor leguminoase precum și canti­ tăților de resturi vegetale care prin des­ compunere eliberează azot.

8. REDUCE NECESARUL DE PESTICIDE Deoarece asolamentul asigură redu­ cerea gradului de îmburuienare precum și gradul de atac al agenților fitopato­ geni și al dăunătorilor, necesarul de pesticide se va reduce cu 40­50%.

7. MAI PUŢIN FOSFOR ŞI POTASIU Reduce necesarul de îngrășăminte cu fosfor și potasiu cu 20­40% datorită multiplelor culturi din asolament care au însușirea ca, prin rădăcinile lor să solubilizeze compușii cu fosfor și pota­ siu greu solubile din sol. Totodată, CO2 rezultat din descompunerea materiei organice și din respirația rădăcinilor în amestec cu apa formează acidul carbo­ nic, cu proprietăți de solubilizare.

9. ASOLAMENTUL REDUCE POLUAREA Poluarea este mult redusă ca urmare a reducerii cantităților de îngrășăminte chimice și a pesticidelor aplicate în cul­ tură.

10. MAI PUŢINE COSTURI LA HECTAR! Asolamentul reduce cheltuielile de producție pentru că se reduc cantitățile de inputuri necesare procesului de pro­ ducție.

AgroTehnologii 73 11. CREŞTE POROZITATEA DE AERAŢIE Se îmbunătățesc însușirile fizice ale solului prin faptul că densitatea apar­ entă scade de la 1,41 g/cm3 la 1,25 g/cm3 în rotația de 2 ani, după sola înierbată, iar porozitatea de aerație crește de la 12,67% în rotația de doi ani la 18,34%, după trifoi.

12. CREȘTE FERTILITATEA SOLULUI Asolamentul raţional conduce la ameliorarea fertilităţii solului, prin: îm­ bogățirea cu azot, fosfor și potasiu, prin îmbunătățirea porozității, prin îmbo­ gățirea în materie organică din resturi vegetale, printr­o activitate biologică intensă producătoare de humus și nu­ trienți.

13. REDUCE EROZIUNEA SOLULUI Reduce sau anulează fenomenul de eroziune prin prezența solei cu ierburi perene, a solului cu structură glome­ rulară stabilă care asigură o bună per­ meabilitate și infiltrare a apei, evitând fenomenul de scurgere a apei la supra­ fața solului, care provoacă eroziune.

Se apreciază că asolamentul este stâlpul planului de organizare gospodărească, dar gospodarul nu trebuie să fie sclavul asolamentului!

14. CONSERVAREA APEI ÎN SOL Gradul ridicat de afânare a solului, cu densitate aparentă de 1,20­1,25 g/cm3 și structura glomerulară stabilă asigură un nivel ridicat de infiltrare a apei în sol, astfel încât să nu se piardă nimic din precipitațiile căzute. Totodată, aces­ te însușiri ale solului asigură și o bună conservare a apei, astfel încât să re­ ducă la minim pierderile prin evaporare.

15. EFICIENTIZAREA LUCRĂRILOR Multitudinea de culturi din asola­ ment, de toamnă și de primăvară, cu perioade de vegetație diferite, soiuri și hibrizi diferiți, asigură o eșalonare a

lucrărilor și reduce necesarul de mași­ ni. De exemplu, cu o singură combină se asigură recoltarea rapiței în iunie, a ce­ realelor păioase în iulie, a florii soarelui în august și a porumbului și sorgului în septembrie­octombrie!

16. EŞALONAREA SURSELOR DE VENIT Asolamentul asigură eșalonarea vo­ lumului de transport și a surselor de venit ca urmare a recoltării culturilor în diferite etape ale anului.

17. CONFORM CU CERINŢELE F2F Răspunde cerințelor legislative ale "Green Deal" (Farm to Fork) privind pro­ tecția mediului şi reducerea necesaru­ lui de pesticide cu 50% și de îngrășă­ minte chimice cu 20%, menținând totodată şi biodiversitatea.

Scanează-mă!

Află principalele reguli pentru întocmirea planului de cultură şi care sunt dezavantajele monoculturii!

74 Protecția plantelor

2 substanțe active noi pentru combaterea dăunătorilor În Europa se vorbește tot mai des în ultimii ani despre eliminarea substanțelor chimice folosite în protecția plantelor (medicamente pentru plante). Ce se întâmplă pe alte continente?

Asia vine tare din urmă cu noi substanțe active pentru combaterea dăunătorilor. Întrebarea este câte din aceste noi descoperiri ale științei vor fi disponibile și în țările Uniunii Europene?

Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n alte colțuri ale lumii se desfășoară cercetări intense pentru găsirea de noi substanțe active, care să reali­ zeze o combatere cât mai țintită asu­ pra dăunătorului, să aibă un impact cât mai mic asupra entomofaunei utile și a mediului înconjurător și să le înlocu­ iască pe cele care deja nu au mai primit aprobare.

Viermele sârmă (Agriotes spp.)

Omida fructificațiilor, adult (Helicoverpa armigera)

1-14 februarie 2022

5857 DE PATENTE PENTRU PPP Printre substanțele active noi ar pu­ tea fi alternative și la neonicotinoide, folosite la tratamentul semințelor, „scoase în afara legii” în UE. Cu ocazia participării la Congresul Internațional de Protecția Plantelor (IPPC) care s­a ținut în Hyderabad, India în noiembrie 2019, am aflat multe informații intere­ sante despre stadiul actual al cercetă­ rilor privind găsirea de noi molecule fo­ losite pentru protecția plantelor. Astfel, în perioada 2008­2016, numărul total de patente depuse (substanțe active noi care intră în componența pesticidelor) a fost de 5857, din care, numai în China

Scanează-mă!

Putem prognoza eventualele invazii de insecte? Scanează codul QR şi află cum poţi să previi atacul de Tanymecus în acest an!

au fost 2358 patente, în Japonia 706 patente, în SUA 516 patente, în Coreea de Sud 230 patente, în timp ce în Rusia, numărul patentelor a fost de 56.

UE E CODAŞĂ LA PRODUSELE NOI Este de remarcat faptul că cele mai multe patente din perioada analizată au fost în trei țări din Asia și anume China, Japonia și Coreea. În același timp, în Europa, numărul de patente este în scădere, iar acest trend se va păstra și în următorul deceniu, ca urmare a reglementărilor din ce în ce mai severe, la nivelul UE, pentru omologarea noilor substanțe active.

DIAMIDELE LUPTĂ CU DĂUNĂTORII Pe termen mediu și lung, trendul în domeniul insecticidelor este dezvolta­ rea substanțelor active din clasa dia­ midelor. Aceasta este o clasă nouă de insecticide cu acțiune asupra sistemu­ lui muscular al insectelor, afectând re­ ceptorii ryanodinici, perturbând fluxul de calciu dintre aceștia şi, ... ››› 76

75

Sursa foto: www.canva.com

76 Protecția plantelor

››› 74 ...drept rezultat, insectele nu se mai pot hrăni și mor în cîteva zile.

Insecticidele diamide prezintă efi­ cacitate ridicată, la doze scăzute, în combaterea unei game variate de dăunători ai culturilor agricole și hor­ ticole (în special lepidopterele), având toxicitate foarte redusă față de mami­ fere și organismele acvatice, precum și toxicitate redusă pentru albine, poleni­ zatori sau entomofauna utilă (paraziții sau prădătorii dăunătorilor). Insecti­ cidele diamide pot fi folosite cu succes în strategia de combatere integrată a dăunătorilor culturilor agricole și hor­ ticole.

Exemplificăm cu două substanţe active din clasa diamidelor.

ALTERNATIVĂ PENTRU COMBATERE Comparativ cu insecticidele din clasa piretroizilor de sinteză sau a neonicotinoidelor, cele pe bază de cyclaniliprole au acțiune mult mai rapidă și o activitate rezidu­ ală mult mai ridicată. Prin urmare, cyclaniliprolul, ar putea fi o posibilă alternativă atât pentru combate­ rea adulților rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) cât și pen­ tru combaterea sfredelitorului po­ rumbului (Ostrinia nubilalis) sau a omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera).

1-14 februarie 2022

Scanează-mă!

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) este unul dintre cei mai peri­ culoşi dăunători ai porumbului. Cum putem proteja culturile?

1. TETRANILIPROL VS. LEPIDEOPTERA Substanța activă tetraniliprol are o eficacitate foarte ridicată în comba­ terea defoliatorilor și a minatorilor dar, în același timp, are și efect asupra unor specii de insecte cu aparat bucal adap­ tat pentru înțepat și supt (când sunt fo­ losite în combinație cu alte insecticide).

Majoritatea dăunătorilor țintă aparțin ordinelor Lepideoptera, Coleoptera și Diptera. Insecticidul se poate aplica atât ca tratament foliar, cât și ca trata­ ment la sol (sub formă de granule). Este un insecticid sistemic, care se trans­ locă rapid în plante după aplicare.

Ca și insecticidele pe bază de chlo­ rantraniliprole, cele pe bază de tetra­ niliprol sunt aplicate în doze reduse (50­200 g p.c./ha), având o eficacitate foarte ridicată în combaterea dăunăto­ rilor din culturile de orez, porumb, tres­ tie de zahăr, tomate, vinete, roșii, ardei, cartofi, pomi fructiferi, viță de vie, plante ornamentale. De asemenea, în urma testelor efectuate, atât în condiții de laborator cât și în condiții de câmp, tetraniliprolul a prezentat selectivitate ridicată pentru polenizatori, dar și pen­ tru entomofauna utilă.

ATENŢIE! Insecticidele pe bază de tetraniliprol nu se pot aplica când culturile se află în faza de înflorit, atunci când activitatea albinelor și a polenizatorilor este maximă. Tetraniliprolul este recomandat în programele de combatere integrată ale dăunătorilor, mai ales în cazurile în care s­au semnalat fenomene de rezistență la insecticidele organofosforice, piretroizi de sinteză sau neonicotinoide.

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

2. NOUA GENERAŢIE: CYCLANILIPROLE O altă substanță activă din clasa diamidelor este cyclaniliprole (cycla­ pryn). Insecticidul de nouă generație a fost omologat în Coreea de Sud, în anul 2017, fiind în procedură de omologare în Japonia, Australia, Canada și SUA. În urma experiențelor efectuate, atât în condiții de câmp cât și în labo­ rator, s­a constatat faptul că sub­ stanța activă cyclaniliprole are o efi­ cacitate foarte ridicată în combaterea unor dăunători problemă din culturile agricole și horticole (cultivate atât în câmp cât și spații protejate), cum ar fi: omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), molia verzei (Plutella xylos­ tella), gândacul de Colorado (Leptino­ tarsa decemlineata), tripsul californian (Frankliniella occidentalis), tripsul tutu­ nului (Thrips tabaci), musculița albă a tutunului (Bremisia tabaci), musculița albă de seră (Trialeurodes vaporario­ rum) sau musculița de oțet (Drosophila melanogaster).

77

78 Protecția plantelor

An după an, fermierii cultivatori de cartof și legumicultorii se confruntă cu aceeași provocare majoră: viermii sârmă și alți dăunători de sol.

Acum există o soluție performantă de combatere: Columbo® 0,8 MG.

C

olumbo® 0,8 MG este un produs pe bază de cipermetrin, o soluție eficientă împotriva viermilor sâr­ mă și a altor larve de lepidoptere (buha semănăturilor) și diptere.

PREVENIREA ATACULUI ÎNAINTE DE PLANTARE Un atac al viermilor sârmă (Agriotes spp.) poate conduce și la pierderea a peste 50% din recolta cantitativă și calitativă a unui an agricol. Condițiile climatice din zonele de cultură a car­ tofului sau legumelor favorizează dezvoltarea Agriotes spp. chiar și până la 1­5 larve/mp, de aceea este obliga­ toriu ca prevenirea atacului să se facă înainte de plantare. Așadar, problema care trebuie pusă nu este dacă va ata­ ca, pentru că în peste 80% din cazuri atacul este cert, ci cum să ne ferim din start de pierderile cauzate de larvele

un articol de

gândacului pocnitor (Agriotes spp.). Și nu doar de ele.

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

BARIERĂ PUTERNICĂ DE PROTECȚIE Singura soluție care garantează pro­ tecția tuberculilor, răsadurilor, rădăci­ noaselor sau a legumelor cu bulbi este încorporarea directă a unui insecticid granulat în patul germinativ, pentru a crea o barieră de protecție în jur, care să oprească la timp atacul dăunătorilor.

Unul dintre puținele produse din cate­ goria microgranulatelor, cu eficiență dovedită împotriva viermilor sârmă, precum și a altor larve de insecte la fel de periculoase: musca cepei (Delia antiqua), musca rădăcinilor (Delia brassicae), musca morcovului (Psila rosae), este Columbo® 0,8 MG. Substan­ ța activă cipermetrin 0,8%, din grupa piretroizilor de sinteză, se manifestă ca o neurotoxină cu acțiune rapidă asupra

KWIZDA AGRO ROMANIA

INFORMAȚIE UTILĂ Datorită densității mari a pro­ dusului, acesta nu trebuie ames­ tecat cu granule de densitate diferită, datorită separării în tim­ pul aplicării. Aplicarea corectă a produsului COLUMBO® 0,8 MG este suficientă pentru un control foarte bun al dăunătorilor prezentați în acest articol.

Doza necesară pentru cartof este 24 kg/ha, iar la legume și floarea­soarelui 12 kg/ha.

Figura 1

1-14 februarie 2022

Sursa foto: Adobe StockPhoto

Viermii sârmă: sezon nou, aceeași amenințare

Protecția plantelor 79

sistemului nervos al insectelor, cărora le cauzează hiperactivitate și paralizie.

UN SINGUR PRODUS, MAI MULȚI DĂUNĂTORI PROBLEMĂ Conform cu rezultatele testelor din câmp, dar și în urma relatărilor fermie­ rilor care au folosit Columbo® 0,8 MG, s­a dovedit că eficacitatea tratamen­ tului cu cipermetrin la cartof se menține ridicată pe durata ambelor perioade de atac al viermilor sârmă în vegetație. Mai exact, la 120 de zile de la plantat, eficiența produsului are o rată de peste 70%.

Această reușită are la bază mai multe avantaje ale produsului în utilizare: Substanța activă cipermetrin nu are efect de vapori și nu este solubilă în apă, ceea ce demonstrează o acțiune locali­ zată foarte eficientă; Micro­granulele de Columbo® 0,8 MG devin active doar acolo unde sunt

•

Atac de Psila rosae la morcov

plasate și nu se deplasează, datorită densității mari, date de suportul de car­ bonat de calciu; Efectul rezidual activ este foarte bun după aplicare, cu o perioadă de acțiune de peste 3 luni; În plus, produsul are o acțiune mult mai blândă asupra râmelor față de alte insecticide de sol.

• •

DOUĂ VARIANTE DE APLICARE La cartof, pe suprafețe mari, produ­ sul trebuie încorporat în sol cu ajutorul unui dispozitiv tip coadă de pește DXP, atașat la microgranulator, care va fi reglat cu foarte mare precizie, pentru o distribuție uniformă a microgranulelor atât la baza brazdei, cât și pe lateralele acesteia. După aplicare, roțile de închi­ dere vor compacta solul tratat în jurul tuberculului (vezi figura 1).

Pentru legume, răsaduri sau chiar

Sursa foto: Adobe StockPhoto

•

Atac de Delia radicum la vărzoase

Sursa foto: Dreamstime

Sursa foto: Dreamstime

Atac al viermilor sârmă asupra morcovului

Atac de Delia antiqua asupra prazului

Sursa foto: Adobe StockPhoto

Sursa foto: Alamy

Atac al viermilor sârmă (Agriotes spp.) asupra tuberculilor

pentru cartof pe terenuri mai înguste există, din acest sezon, ambalajul „ga­ ta­de­folosit” (”ready­to­use”, la 1,2 kg, care este, așa cum dovedește și denu­ mirea, foarte simplu de utilizat. La apli­ care, trebuie avut în vedere ca brazdele să fie cât mai largi, iar microgranulele să fie răspândite uniform pe toată am­ prenta (forma) brazdei (inclusiv pe late­ rale). Vezi figura 2! În ambele variante de aplicare, este foarte importantă pregătirea unui pat germinativ bine afânat și mărunțit pen­ tru dispersia omogenă a particulelor de produs. În acest fel, bariera construită în jurul tuberculului va fi compactă și de durată.

PROFIL DE INAMIC: MODALITATEA DE ATAC Toate insectele pe care produsul le combate au în comun atât stadiul de atac: cel larvar, când li s­a format deja aparatul masticator, precum și modul de dăunare: sapă galerii adânci în inte­ riorul tuberculului, rădăcinii sau răsa­ dului atunci când îl rod. Atacul este, de cele mai multe ori, agresiv și în vetre.

Efectul este același: tuberculii și legu­ mele afectate putrezesc sau capătă un aspect atipic necorespunzător, astfel încât nu mai pot fi comercializate pen­ tru consum.

Figura 2

80 Legumicultură

Legumicultorii nu au răgaz.

Ce lucrări se fac acum?

Mulţi dintre legumicultori au început lucrul în solar încă de la sfârşitul anului trecut. Atunci au pregătit răsadniţele şi au semănat.

Culturile extratimpurii de tomate îşi urmează ciclul vegetativ normal.

P

roducerea unui nou ciclu de legume extratimpurii şi timpurii în spaţii protejate se desfășoară la foc continuu. Cum se pregătesc legumicultorii pentru a ieşi primii pe piaţă cu trufandale?

ROŞIA DE DĂBULENI, ÎN GRAFIC „Am înfiinţat cultura de tomate în substrat vegetal şi în plăci alveolare de 104 poziţii. Pe 8 ianuarie am început re­ picatul la tomate în caserole cu 32 de spaţii de nutriţie. Am produs un răsad vi­ guros şi sănătos, în lungime de 12­15 cm cu un sistem radicular bine format”, sus­ ţine Viorel Gherghe din Dăbuleni. Ca de fiecare dată, la muncă îl ajută soţia sa. Încălzirea spaţiului de producţie se face prin pardoseală, iar un godin asi­ gură temperatura optimă. Răsărirea a fost de aproape sută la sută.

Scanează-mă!

Specialiştii ţi-au pregătit un calendarul complet al lucrărilor în solar din această perioadă.

Scanează codul QR şi vezi detaliile!

1-14 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„Aşteptăm să se facă vremea bună şi în trei săptămâni, undeva la sfârşitul lunii ianuarie, trecem la plantatul toma­ telor în solar. Apoi, peste încă o lună de zile vom ieşi pe piaţă în Râmnicu Vâlcea să vindem roşia gustoasă de Dăbuleni”, adaugă cultivatorul.

CÂT COSTĂ CICLUL DE PRODUCŢIE? În comuna Cuca, judeţul Galaţi, legu­ micultorii pregătesc solariile pentru se­ mănat. Cezar Căruceru deţine un spaţiu protejat de 8 ari în care pune două cul­ turi: tomate şi castraveţi. În luna ianua­ rie a terminat făcut reparaţiile nece­ sare, dezinfecţia solarului şi a solului şi s­a aprovizionat cu folie pentru 1400 mp, substrat vegetativ (mraniţă, nisip şi pământ de pădure), seminţe şi îngrăşă­ minte, cam tot ce­i necesar producerii răsadului.

PREŢ LA FIRUL DE RĂSAD În multe zone legumicole din ţară sunt la vânzare răsadurile.

Lângă București, o legumicul­ toare avea 2.500 cuburi de salată verde la preţul de 40 de bani firul. În Topraisar, (Constanţa) răsadul de salată Centore F1 era ofertat la 30 de bani/fir.

La piaţa de angro din Matca, salata se vindea cu 1,3-1,5 lei bucata; iar unii producători livrau către o reţea de magazine mari, cu 1,2-1,3 lei bucata.

Firul de tomate va ajunge să coste între 2 şi 2,5 lei, estimează producătorii mătcaşi.

•

• • •

“Pentru acest nou ciclu de producţie îmi trebuie cam 40 de mii lei capital de lucru, cu peste 20% mai mult decât anul trecut. Am grijă ca solarul să fie curăţat, luminos, bine aerisit şi să asigur o tem­ peratură a solului între 22 şi 26°C. La jumătatea lunii februarie, în data de 15, semăn hibridul extratimpuriu Magnus F1, care nu mi­a înşelat ... ››› 82

81

82 Legumicultură

7 REGULI PENTRU RĂSADNIŢE 1. Respectaţi normele de igienă din răsadniţă (spaţiul dezinfectat, solul erbicidat).

2. Nu aşezaţi prea adânc seminţele în substratul de semănat.

3. Utilizaţi turbă corespunzătoare.

4. Asiguraţi în optim factorii de microclimat (temperatura, umidi­ tatea, aerisirea) şi umiditatea.

5. Udaţi cu apă limpede, curată, fără conţinut ridicat de săruri.

6. La prepararea amestecului (mraniţă, pământ, nisip), mraniţa să nu depăşească 25%.

7. Aerisiţi răsadniţa pentru a se evita intoxicaţie cu CO2, gaz ce poate rezulta din arderea incompletă a combustibilu­ lui din sursele de încălzire. În acest caz, frunzuliţele răsadului sunt în unghi ascuţit spre vârf.

PREGĂTIŢI PENTRU PLANTARE? Deşi acum sunt ocupaţi până peste cap cu pregătirea răsadu­ rilor, legumicultorii se gândesc şi la ce va urma şi planifică urmă­ toarele lucrări. Venim şi noi în aju­ torul dvs. cu câteva sfaturi utile.

Scanează codul QR şi află ce "capcane" poţi să eviţi la plantarea răsadurilor!

1-14 februarie 2022

››› 80 ...aşteptările în privinţa produc­ ţiei. Când plantele au format o frun­ ză­două, probabil pe 5 martie, realizez transplantarea pentru asigurarea unui spaţiu de nutriţie mai mare, iar în jurul datei de 5 aprilie plantez răsadul în so­ lar. De asemenea, în timpul repicării am grijă să înlătur plantele slab dezvoltate şi să elimin vârfului rădăcinii pivotante pentru a determina o mai bună ramifi­ care”, ne­a declarat legumicultorul.

MUNCĂ ÎN FOLOS… COMUNITAR! Cezar Căruceru s­a declarat nemul­ ţumit de rezultatele muncii de anul tre­ cut. Producţia obţinută a fost bună, nu­ mai că nu a reuşit să o comercializeze în întregime. Aşa că a hotărât să doneze câteva zeci de tone de roşii şi castraveţi la Mănăstirea Adam din judeţul Galaţi, la un centru de copii cu dizabilităţi şi un aşezământ social în judeţul Alba.

“Eu am solarul chiar lângă târgul săptămânal din centrul comunei şi am constatat un lucru ciudat. Mulţi săteni nu cumpără de la noi, cei care produ­ cem legume, proaspete şi sănătoase, fie pentru că li se par că sunt… con­ trafăcute (!?!), fie că nu vor să­i îm­ bogăţească pe cei care muncesc!!!”, susţine Cezar Căruceru.

TEHNOLOGIE NOUĂ LA REPICARE Legumicultorul din comuna gălă­ ţeană Cuca ne dezvăluie un secret: a descoperit o “tehnologie” de succes pe care o va aplica, în premieră, la repica­ rea răsadurilor.

“În compoziţia amestecului bine afânat adaug îngrăşământul Bionatural Vita care conţine, printre alte compo­ nente, două ciuperci speciale. Prima este Micoriza care colonizează rădăci­ na, mărind suprafaţa de absorbţie a acesteia de până la zece ori, oferindu­i plantei hrana, iar firul de răsad îi pune la dispoziţie zaharuri; cealaltă ciuper­ că, Tricoderma, atacă şi consumă ciu­ pecile şi bacteriile dăunătoare din sol”, precizează Cezar Căruceru.

Specialiştii susţin că Tricoderma este utilizată cu rezultate remarca­ bile în solurile unde sunt probleme cu Fuzarium, Pythium Alternaria, Armillaria, Botrytis, Colletotrichum, Phythophtora, Rhizoctonia, precum şi alte organisme care atacă rădăcina plantelor şi pro­ voacă diferite boli.

INGREDIENTELE SUCCESULUI “De asemenea, am grijă ca tăviţele alveolare să le îmbăiez într­un amestec de 10 ml de îngrăşământ foliar (Kent) şi un stimulator al creşterii plantelor şi dezvoltării fructelor, tot 10 ml, dizolvate în 10 litri de apă. La udarea răsadurilor replicate voi folosi un compus de 10 ml Bioact Veg (stimulator al creşterii vege­ tative) în amestec cu 10 ml Evo Plant Plus (îngrăşământ organic) o dată pe săptămână, timp de 14 zile”, explică Cezar Căruceru care, în urma aplică­ rii acestei reţete, aşteaptă ca tinerele plante să dezvolte un sistem radicu­ lar bogat, bine conturat, sănătos şi să crească viguros.

83

84 Pomicultură

5 ATENŢIONĂRI PENTRU STROPIRILE DE PRIMĂVARĂ Dacă vremea permite, din a doua jumătate a lunii februarie în plantațiile pomicole pot începe lucrările de igienizare, tratamentele, tăierile de întreţinere şi fructificare, prelucrarea solului, fertilizarea. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

dată cu desprimăvărarea, în livada de cireş de lângă Vârlezi a fermierului gălăţean Adrian Nedelcu, va începe munca de sezon.

Pomicultorul este mulţumit că tânăra plantaţie, intrată pe rod anul trecut, se comportă destul de bine la iernat. „Primele două luni de iarnă au fost relativ blânde, fără episoade semnifi­ cative de ger. Am avut un pic de emoţie de Bobotează, atunci când temperatura ajunsese la 19 grade Celsius şi mă te­ meam ca mugurii să nu pornească în vegetaţie, cum s­a întâmplat în sud cu caisul”, afirmă livădarul.

STROPIRI CU ROL PREVENTIV Pentru pomicultorul gălăţean, prio­ ritatea sunt stropirile de primăvară. „În primele zile de primăvară, înainte de apariţia mugurilor voi aplica zeama bor­ deleză, în doză de 4 kg/ha, pentru a con­ trola infecţiile fungice. Soluţia este un fungicid de contact pe bază de cupru, cu efect antiseptic, menit să întărească sistemul natural de apărare al plantei. În spectrul de prevenire sunt poziţio­ nate bolile specifice: mana, alternario­ za, bacteriozele, monilioza. Cu ajutorul atomizorului, într­o zi bună de lucru vom încheia lucrarea”, explică Adrian Nedelcu.

În miez de primăvară, îngheţul târziu este principalul duşman al livezilor. Ce facem pentru a salva producţia de fructe?

1-14 februarie 2022

Sursa foto: www.canva.com

Scanează-mă!

AL 2-LEA TRATAMENT, CU ULEI Spre finalul repausului vegetativ şi începutul dezmuguritului, va urma trata­ mentul doi cu uleiul horticol, cu scopul

de a elimina formele hibernate ale mai multor dăunători: acarieni, afide sau păduchele de San­Jose. “Aştept până când se anunţă temperaturi cu minus noaptea şi, cu o zi înainte, voi pulveriza uleiul pentru că, susţin unii specialişti, pelicula aşezată pe ramuri ar proteja po­ mii de îngheţ”, explică Adrian Nedelcu.

Noi am făcut tăierile în verde din vară, menite să conducă la formarea pomului, dar şi la obţinerea unor fructe de calitate, sacrificând, cumva, nivelul de producţie.

Vom intra în livadă doar să rectificăm, dacă va fi cazul.

ADRIAN NEDELCU

Pomicultor Vârlezi, jud. Galaţi

În schema de protecţie fitosanitară, Adrian Nedelcu foloseşte inputuri re­ comandate pentru cultivarea în sistem ecologic (produse organice având în compoziţie microorganisme, aşa cum este insecticidul Laser 240 SC).

Pomicultorul gălăţean are în vedere şi o altă lucrare de frezare cu un uti­ laj cu palpator menită să toace iarba

Pomicultură 85

LIVADA DE UN MILION DE EURO Adrian Nedelcu deţine o plan­ taţie modernă de cireş de 10 ha situată la Vârlezi (km 43 ­ DN 24 D, Bârlad­Galaţi) dotată cu: sistem de irigaţii, puţ forat, lagună, plasă antigrindină, hală de sortare, utila­ je. Livada a fost înfiinţată în urma unui proiect pe sub­măsura 4.1a “Investiţii în exploataţii pomicole“, depus în 2016. Valoarea iniţială a fost de circa 600.000 de euro, bani nerambursabili. În afara proiectu­ lui s­au făcut achiziţii de utilaje şi alte dotări, iar în final, investiţia a ajuns la 1 milion de euro. printre rânduri, renunţând, astfel, la er­ bicidarea chimică a terenului.

5 REGULI PENTRU STROPIRI În februarie­martie, stropirile oferă un start bun în perioada de vegetație.

Multe soiuri înmuguresc și înflo­ resc de îndată ce ziua devine aproape egală cu noaptea.

Stropirile se aplică înainte de în­ mugurire, apoi, în următoarele etape de vegetație (înmugurirea și for­ marea fructului).

Tratamentul, tipul de substanțe și concentrațiile eficiente depind de specia de pomi fructiferi, etapa de vegetaţie, vârsta plantaţiei, condiţiile climatice specifice zonei şi riscurile de îmbolnăvire ale livezii.

T1 se aplică după tăierile de pri­ măvară în zile cu temperaturi de peste 5 grade Celsius și umiditate scăzută.

1.

2.

3.

4.

5.

CHELTUIELI CU 70% MAI MARI! Întrucât preţurile pe piaţa inputurilor agricole au explodat, l­am întrebat pe pomicultor care sunt costurile viitorului ciclu de producţie. „La această dată nu le pot anticipa pentru că distribuitorii nu şi­au făcut stocurile şi se aşteaptă noi reaşezări de preţ. Dar, vă pot spune că anul trecut, cheltuielile pe hectar s­au dus în jurul a 10.000 de lei, cu tot ce ţine din toamnă şi până la recoltare.

Probabil că în acest an vor fi cu vreo 70 la sută mai mari, dacă socotim că

numai îngrăşămintele s­au scumpit de circa patru ori! Şi apoi, n­avem cum să uităm de preţul facturilor la energia electrică.

Dacă anul trecut am avut facturi de 4­5 mii de lei, acum valoarea aces­ tora s­a triplat! Am primit notificări de la furnizorul de energie că preţul unui kilowatt s­a mărit de peste trei ori, de la 0,34 la 1,35 lei! În timpul sezonului, numai cu sistemul de irigare, fără depo­ zitul frig, plăteam facturi de câte 4­5 mii de lei lunar.

Anul acesta voi avea de plată circa 30.000 lei/lună numai la electricitate”, subliniază pomicultorul. Frământările

acestuia sunt justificate: „Toate costu­ rile se vor duce în preţul de livrare. Se vor vinde fructele? Dispun oamenii de bani să cumpere mai scump, ţinând cont de faptul că puterea de cumpărare a scăzut! Suntem într­o incertitudine totală. E clar că nu decid eu preţul, ci piaţa va decide!”, explică Nedelcu.

LA MĂR, SITUAŢIA E GĂUNOASĂ!

Soluţia de moment găsită de pomi­ cultor este că va reduce din lucrări: „Îmi fac treaba la 70 la sută din cât ar trebui, irig mai puţin... Suntem într­o peri­ oadă în care nu ştim ce se va întâmpla.

Deocamdată, cred că la cireaşă am sta ceva mai bine, dar la alte fructe, la măr, spre exemplu, deja se iese în pierdere.

Mărul se păstrează la frig luni de zile, iar preţul pe piaţă a rămas la acelaşi nivel din toamnă, în timp ce facturile de elec­ tricitate pentru depozitare sunt de ordi­ nul zecilor de mii. Acolo e jale!”, susţine Adrian Nedelcu.

Livezile superintensive sunt o adevărată "fabrică de făcut bani", dar ele cer şi investiţii pe măsură.

Scanează codul QR şi află care sunt aspectele de care trebuie să ţii cont la înfiinţarea unei livezi superintensive!

86 Pomicultură

Factura îngroapă pomicultura! „Dacă nu se iau măsuri, jumătate dintre pomicultorii români vor dispărea de pe piaţă!”, avertizează administratorul Asociației Pomicole Itești, cu referire la impactul preţurilor la energia pentru pomicultură.

„L

a fermele noastre, preţul unui megawatt a crescut de la 250 lei, la 800­1.300 lei!

Dacă până acum, costul mediu cu de­ pozitarea mărului, pe o perioadă între şase şi opt luni, era undeva la 0,6 lei pe kilogram, acum s­a dus spre 1,5 lei/kg”, spune Lucian Mugurel Florea, adminis­ tratorul Asociaţiei Pomicole Iteşti.

CONCURENŢĂ PE PIAŢA MERELOR Producătorii vor să vândă toată marfa existentă pe stoc şi să scape de condiţiile de depozitare. „Cei mai straşnici concurenţi sunt ungurii şi polonezii care vin la ofertă cu un preţ la măr fix cât e la noi costul cu depo­ zitarea, adică 1,5 lei/kg! În realitate, mărul pleacă din fermele noastre cu 3 lei/kg, deoarece ambalajele, eticheta, transportul, paleţii, pungile, toate s­au scumpit. De asemenea, pe piaţa liberă kg de măr este undeva la 2­2,50 lei/kg şi 3 lei la supermarket!”, a continuat interlocutorul băcăuan.

STOCURI MARI, VÂNZĂRI SLABE! La asociaţia băcăuană sunt peste 700 de tone de fructe care se mişcă anevoios, volumele de vânzări sunt cu

În ultimii 5 ani, producţia de mere din România a crescut cu 18%, în timp ce numărul de meri a scăzut cu 2%, până la 24,2 milioane, arată datele INS.

1-14 februarie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ASOCIAŢIA POMICOLĂ ITEŞTI Asociația băcăuană a fost înfi­ ințată în anul 2011 ca grup de pro­ ducători recunoscut preliminar de către Ministerul Agriculturii. Deține o suprafață de 90 ha cultivată cu pomi fructiferi, din care mai bine de două treimi sunt livezi de măr. În 2016, grupul s­a transformat în organizație de producători în sec­ torul fructe. Pomicultorii iteşteni deţin un spaţiu de depozitare cu o capacitate de 1.000 de tone cu at­ mosferă modificată ­ controlată şi de 500 to, pentru produse refrige­ rate. Asociaţii au intrat cu produc­ ţia în retail încă de la început.

40­50% mai scăzute, faţă de anul tre­ cut. Viitorul se anunţă cu adevărat... găunos! „Cred că jumătate dintre producători nu vor mai fi în piaţă. Vor dispărea pomicultorii care au planta­ ţiile îmbătrânite şi nu cred că mai au vreo şansă de a reporni motoarele!”, susţine Lucian Mugurel Florea.

ALTE STATE AU GĂSIT SOLUŢII! Ungaria şi Polonia, spre exemplu, se confruntă cu aceleaşi probleme. „Diferenţa e că în aceste state s­au găsit şi aplicat soluţii. În Ungaria, spre exemplu, livădarii pot converti planta­ ţiile în sistem ecologic şi primesc de la guvern o compensaţie între 4.000 şi 6.000 de euro/ha, timp de trei ani. În Polonia, statul suportă costul cu în­ grăşămintele. Deci, se caută soluţii de avarie pentru a depăşi acest episod de criză şi pentru a nu se distruge livezile vechi”.

CE POT FACE AUTORITĂŢILE? La nivelul UE mai este o măsură pe care ar putea s­o aplice şi România: Directiva privind retragerile de pe piaţă. Potrivit acesteia, se strâng pro­ dusele de către autorităţi şi apoi sunt donate aşezămintelor sociale, iar pro­ ducătorii primesc o compensaţie cal­ culată undeva la 1,78 lei/kg. De ajutor ar mai fi: scăderea accizei la motorină, subvenţionarea unei cote din preţul în­ grăşămintelor, plafonarea preţului la electricitate, acordarea de credite performante.

Statul nu face licitaţiile la care şi noi am fi putut să ne înscriem, cum ar fi programul „Mere în şcoli”. Există pâghii pe care le are statul la îndemână şi care ar putea ajuta sectorul pomicol să nu ajungă în colaps!

LUCIAN MUGUREL FLOREA

Administrator Asociaţia Pomicolă Iteşti

PRODUCĂTORUL, ŢAP ISPĂŞITOR?!

Asociația Pomicolă Itești a sesizat Consiliul Concurenţei să verifice impor­ turile de măr care vin cu preţuri extrem de mici, sub costurile de producţie! „Răspunsul primit a fost halucinant! Am fost acuzaţi că nu am atras fonduri şi că nu suntem performanţi! Cum să fim performanţi dacă nu suntem sprijiniţi?

Dacă am fi avut autostrăzi nu ne­ar fi costat atât de mult transportul. Tot ce n­a făcut statul, Consiliul Concurenţei a aruncat în curtea noastră!”, şi­a vărsat amarul Lucian Mugurel Florea.

87

88 Viticultură

5 INVESTIŢII PROFITABILE ÎN PODGORIA COTNARI Cei doi ani de pandemie au afectat industria vinului românesc, pe segmentele de producere, depozitare și comercializare, cu un impact negativ major asupra livrărilor de produse vitivinicole către HoReCa. ORIGINEA VINURILOR DE COTNARI

Î

n context pandemic și sub presiunea unor dificultăți economice dramati­ ce, inclusiv pentru marii producători de vin s­a implementat legislația euro­ peană privind acordarea unor forme de susținere financiară, printre care s­a aflat sprijinul pentru măsura de disti­ lare a vinului, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019­2023.

COTNARI NU A ALES DISTILAREA În România, nu toți producătorii de vin au apelat la această soluţie, unii ale­ gând să identifice propriile căi de redre­ sare și chiar de dezvoltare. Un exemplu concret este cel al Companiei Cotnari SA Iași, unitate care a privit cu prudență opțiunea de a distila anumite volume de vin, pentru a obține sprijinul financiar specific, îndreptându­se preponderent către unele soluții proprii de menținere a standardelor și a nivelului activității. ”Cred că, în anul 2020, am fost sin­ gura mare unitate românească din in­ dustria autohtonă a vinului care a ales să nu opteze pentru distilarea vinului.

Poate că este mai ușor să spui că, de exemplu, în loc de 15 milioane de litri vinzi doar 10 milioane și restul se trimite la distilare. Dar, per total, se reduce

1-14 februarie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

volumul produsului la raft și scade cota de piață, ceea ce ar fi dificil de re­ cuperat în anii următori”, spune Remus Deleanu, președinte al Companiei Cotnari SA Iași.

ADAPTARE LA CERINŢELE PIEŢEI Compania moldavă a căutat să se adapteze, observând faptul că pande­ mia a resetat unele valori și principii ale activității. Poate, înainte, vinurile care erau destinate HoReCa se găseau exclusiv acolo. În ultimii doi ani, multe dintre produse au fost ofertate inclusiv online. ”Consider că acest fapt repre­ zintă o plus­valoare, deoarece, pe de o parte, accesul la produse este mai larg, iar pe de altă parte se vede că românii au redescoperit produsele românești și, în mod prioritar, s­au orientat către acestea. Nu mă refer numai la vinuri, ci și la alte categorii de produse agro­ alimentare”, punctează preşedintele Cotnari.

Podgoria Cotnari este situa­ tă în nord­estul României și face parte din grupul celor cinci regiuni ce aparțin zonei viticole pericar­ patice, fiind localizată în zona de contact a celor două importante unități din partea nordică a aces­ tuia, respectiv Podișul Sucevei la vest și Câmpia colinară a Moldovei la est. Aici, solurile au o textură luto­ nisipoasă, fiind bogate în humus și baze schimbabile, fapt care împiedică răspândi­ rea bolilor criptogamice.

1. ORIENTAREA SPRE ONLINE ”Ne­am creat un site specializat și, dacă până acum doi, trei ani nu făceam vânzări online, în acest moment cere­ rea este spectaculos de mare. Treptat, s­a văzut că produsele sunt sigure și ajung direct la beneficiar, că sticlele nu sunt crăpate și vinul este exact cel comandat. Astăzi, vânzările în online au ajuns la aproximativ 100 de mii de euro/ lună și cred că există un mare potențial de creștere. O pârghie primită foarte bine de piață a fost aceea a ofertelor de pachete, care poartă și simbolul unei invitații de a degusta inclusiv produsele noi. Este important de știut faptul că avem o echipă distinctă, care lucrează pe zona de site și livrări online, moni­ torizând toate răspunsurile clienților

Viticultură 89

În cadrul companiei, beneficiind de suficiente spații de depozitare, în timpul celor doi ani de pandemie au fost continuate atât activitățile curente de producție, cât și investițiile.

De asemenea, am descoperit potențialul vânzărilor online.

REMUS DELEANU

președinte Compania Cotnari SA

și venind în întâmpinarea tuturor ce­ rințelor acestora”, menționează Remus Deleanu.

2. INVESTIŢII ÎN MODERNIZARE Între direcțiile certe de investiții pentru anul 2022, se numără cele legate de continuarea modernizării sistemelor de prelucrare a strugurilor, respectiv achiziționarea unor prese noi, după in­ vestițiile anterioare de 1,5 milioane de euro în realizarea unor capacități mo­ derne de prelucrare și de 2 milioane de euro în cele două noi linii de îmbuteliere a vinului.

Pandemia de Covid a afectat și turismul viticol care începuse să devină o activitate din ce în ce mai profitabilă, datorită apetitului crescut al turiștilor față de bucuria de a poposi într-o cramă autentică.

Pe partea de limpezi­ re, fermentare și depo­ zitare a vinurilor, ca urmare a unor inves­ tiții de aproximativ 22 milioane euro, la Cotnari s­au mărit capa­ citățile la 27 milioane de litri, astfel încât să avem un flux conti­ nuu și să nu ne blocăm activitatea”, ex­ plică președintele Cotnari.

3. DOAR SOIURI AUTOHTONE! ”Dacă va fi necesar să mai schim­ băm anumite soiuri de struguri pentru vin, vom continua să investim și în re­ plantări, în cei doi ani pandemici reu­ șind să plantăm 77 de hectare pe par­ tea de reconversie, cu sprijin financiar de la APIA. Considerăm că reprezintă un beneficiu pentru întreaga industrie românească a vinurilor, în condițiile în care am plantat soiurile Fetească albă și Busuioacă, în podgorie existând doar soiuri autohtone”, spune Remus Deleanu.

Dintre cele 1.800 hectare ale podgo­ riei, prin reconversie s­au replantat în jur de 1.600 hectare, într­un sistem ce permite și recoltarea mecanizată, pen­ tru a nu fi vulnerabili în cazul unei crize majore a forței de muncă.

4. RECOLTARE MECANIZATĂ ÎN 2022 La orizontul anului 2022, o grijă deosebită este cea legată de asigura­ rea timpurie a unor condiții corespun­ zătoare de recoltare a strugurilor, pe

fondul adâncirii problemei forței de muncă. ”În anul 2020, compania a făcut efortul de a achiziționa un lot de trei combine pentru recoltarea mecanizată a strugurilor. În același an, absența în toamnă a forței de muncă a determi­ nat achiziționarea a încă unei combine pentru recoltare. Cu această flotă, anul trecut am recoltat 400 de hectare, din cele aproximativ 1.800 hectare cu viță de vie pe care le deținem în exploatare. În anul 2022, ne gândim că vom re­ colta mecanizat 500­800 de hectare și poate chiar mai mult. Dacă situația o va impune, suntem pregătiți pen­ tru noi achiziții pe partea de recoltare mecanizată a strugurilor, deși există anumite limitări date de relief, pe pante mari fiind dificil să operezi cu astfel de sisteme”, puncta Remus Deleanu.

5. PROIECT: SISTEME DE IRIGAŢII Președintele Cotnari SA a accentuat preocuparea pentru realizarea unor sis­ teme de irigații care, la început, să aco­ pere până la 300 de hectare. ”Subiectul asigurării apei pentru plante ne pre­ ocupă de mai mult timp. Am încercat varianta forării la adâncime, dar am constatat că nu reprezintă o soluție optimă. Anul trecut am demarat unele studii legate de posibilitatea de a reali­ za un sistem de irigații cu apă din sursă de suprafață. Am fost încurajați și de un context bun, creat de măsurile prin care se acordă finanțări pentru realizarea de investiții în irigații. Am demarat unele analize, pentru a vedea ce debit poate fi asigurat”, spune președintele Cotnari SA Iași.

90 Utilaje agricole

MASSEY FERGUSON ÎN FERMA DE FAMILIE

Peste 95% dintre exploatațiile agricole din UE sunt ferme familiale; în România procentul este chiar mai mare. Cum ar trebui să funcționeze și ce dotări se așteaptă de la un tractor destinat acestui segment aflăm de la Sorin Știubianu. un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„D

acă nu ai utilaj, nu faci trea­ ba la timp și dacă nu ai cu ce lucra terenul la timp, mai degrabă nu îl mai lucrezi”, este con­ cluzia la care a ajuns fermierul Sorin Știubianu după mai bine de 30 de ani de agricultură. Tot de atunci datează și primul tractor din exploatația sa, un U650 „cumpărat nou în 1993, direct de la fabrica din Brașov”. A urmat un alt tractor românesc în 2004, „printre ulti­ mele care s­au mai fabricat la UTB”, și un Massey Ferguson de 200 CP (mode­ lul 8160), achiziționat în urmă cu 11 ani second­hand din Franța.

Fermierul din satul Durnești, jud.

Botoșani, a decis în ianuarie 2021 să achiziționeze de la Sigma România (fosta General Leasing) un Massey Ferguson 7716S de 165 CP, tractor des­ pre care, după un an de lucru, spune că este „numai bun pentru tot ce am ne­ voie”, pentru că „a preluat întreaga muncă a celor două tractoare românești și mai face și din ce făceam cu vechiul Massey înainte”.

DATE DE CONTACT

B-dul Ficusului, nr. 8, apt. 2, Sector 1 Bucuresti Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

1-14 februarie 2022

MUNCA ÎN FAMILIE Pentru Sorin Știubianu agricultura nu este doar o pasiune, ci și o parte inte­ grantă a vieții de familie, atât soția, cât și fiul de 26 de ani fiind direct implicați în activitatea exploatației, iar nora sa a absolvit Agronomia la Iași. Împărțite între membrii familiei, cele 120 de hectare ale fermei, situa­ te pe raza comunei Ungureni, sunt lucrate la comun. Cultivă în principal porumb, floarea­soarelui, lucernă și, pe suprafețe mai mici, soia. Alături de lucernă, porumbul de pe circa 10­12 ha este însilozat pentru hrana unui șeptel de aproximativ 50 de vaci, juninci și viței de carne.

CÂMPUL NU AȘTEAPTĂ La momentul vizitei noastre, Sorin Știubianu era la arat cu noul tractor și cu un plug reversibil cu 4 trupițe, luat tot de la Massey Ferguson. În același timp, pe o altă parcelă, fiul său realiza aceeași operațiune cu vechiul Massey Ferguson 8160, pentru că „lucrările câmpului trebuie făcute; dacă nu pot eu, poate băiatul, dacă nu poate el, pot eu, iar acum când e nevoie, lucrăm amândoi”, explică fermierul.

MF 7716S: UN TRACTOR, MAI MULȚI OPERATORI Deciziile sunt luate tot la comun, fapt care a contat mult în alegerea mode­ lului MF 7716S, deoarece Sorin își do­ rea un tractor pe care să îl poată folosi cu ușurință atât fiul, cât și el. „Eu, care am trecut de pe U650 pe acest Massey Ferguson, m­am adaptat foarte repede.

Practic, ai totul pe bord vizibil, mane­ tele și butoanele sunt simplificate și organizate la îndemână (becurile, cup­ lajul de 4x4, diferențialul, tiranții, toate cele). Trecerea din modul transport la cel de lucru mi se pare foarte bună, ca și faptul că pot schimba vitezele fără ambreiaj. Transmisia Dyna 6 simplifică mult lucrul: sunt 6 trepte de viteză care se schimbă din manetă sau automat, în funcție de lucrare. Apoi am obser­ vat că ajută și la consum, pentru că ai o turație constantă. La U650, consumul depindea de cum conduci tractorul”, a punctat fermierul.

MOTOR FIABIL ȘI TRANSMISIE PERFORMANTĂ Experiența cu vechiul Massey Fergu­ son l­a convins să rămână fidel mărcii, iar astăzi, după 350 de ore de lucru cu

Utilaje agricole noul său tractor MF 7716S, consideră că a făcut o alegere bună. Printre atu­ urile menționate de el sunt transmisia Dynashift cu 6 rapoarte, fiabilitatea motorului (AGCO Power, dotat cu sis­ temul de gestionare a puterii ­ EPM) și consumul redus. „Nu mai stai să schimbi viteza din ambreiaj, ca la ăla românesc sau la modelele mai vechi. Dacă vrei să îi dai altă viteză, apeși pe manetă (n.r.

Power Control). Acum este 2D, apăs și se schimbă viteza cu 2E. E mai rapid, dar consumă mai mult, deoarece pământul este greu și uscat, căci nu a mai plouat de mult. Apoi motorul abia are 1700­ 1800 de turații acum când ară; în afară de terenurile în pantă, nici nu a trecut de 1800 de turații de când îl am”, ne­a arătat fermierul în cabina tractorului.

CONSUM OPTIMIZAT În ceea ce privește consumul, Sorin susține că, optimizând viteza de lucru, nu a depășit niciodată 25­26 litri/ha, chiar și în condiții dificile: „Acum la arat, după toată seceta care a fost, cu un plug cu 4 brazde, avem pe bord un consum sub 20 de litri. Aici suntem pe culmea dealului și terenul este mai drept, dar hai să zic o medie de 22 l/ha cu tot cu terenurile din vale, care sunt mai greu de lucrat. Depinde și de pantă: dacă e pământ argilos, pe coasta dealului ajunge și la 25­26 litri, dar la fel am și terenuri nisipoase lângă izvor, unde consumul e mult mai mic”.

Scanează-mă!

Vezi interviul video cu Sorin Știubianu realizat chiar în cabina noului său tractor Massey Ferguson 7716S, în pauza de lucru de la arat!

CONDIȚII BUNE DE MUNCĂ PENTRU UZ PRELUNGIT Un alt aspect important este confor­ tul și condițiile de lucru de care benefi­ ciază operatorul, mai ales în cazul unui

MASSEY FERGUSON 7716S

• Motor: AGCO Power de 6,6 litri în 6 cilindri SCR;

• Putere maximă: 165 CP; • Transmisie: Dyna 6, semi-power•

shift cu 6 rapoarte distribuite în 4 game; Capacitate de ridicare: 9.600 kg.

tractor de uz curent, folosit la o gamă diversă de operațiuni (arat, semănat, scarificat, erbicidat sau balotat). „Când lucram pe U650, seara după ce mă dădeam jos din tractor îmi rămânea huruitul în cap până adormeam, așa de tare era zgomotul. Cu acest tractor pot să ascult liniștit radioul, nu mai in­ tră praf iar sistemul de climatizare face față și la caniculă, și la frig”, ne­a expli­ cat Sorin Știubianu.

VA MAI COLABORA CU SIGMA ROMÂNIA Sorin Știubianu a achiziționat trac­ torul Massey Ferguson 7716S în leasing, cu avans 10% și dobândă de 2,9%, la prețul de 80.000 de euro. Afirmă că tim­ pul de livrare a fost foarte scurt: „băieții de la vânzări mi l­au adus acasă într­o zi sau două; la bancă a durat mai mult”. În viitor, fermierul intenționează să construiască o hală pentru depozitare. Și­ar dori și o combină nouă pentru a face prestări servicii. Tot de la Sigma România. ”Dar mai întâi să mă consult cu fiul și să văd ce răsare în primăvară, căci în toamna asta la noi a fost secetă severă”, a încheiat Sorin.

91

92 Afaceri de nișă

TAPIȚER ÎN SERVICIUL FERMIERILOR

Estetica nu reprezintă neapărat o caracteristică de care să ţină cont operatorii de tractoare, ci mai degrabă performanţa, fiabilitatea şi randamentul utilajelor. Cu toate astea, Vasile Oriol vrea să schimbe mentalităţi.

D

upă aceste standarde, ideea basarabeanului stabilit de mulţi ani în ţara noastră nu părea că va avea prea mare succes. Şi to­ tuşi, pariul său s­a dovedit a fi unul câştigător, cu mare „priză” la fermieri.

Asta şi pentru că investitorii în tehno­ logie agricolă nouă sunt tot mai inte­ resaţi să îşi păstreze în timp calitatea echipamentelor.

CONFORT PENTRU ȘOFER ȘI PROTECȚIA TAPIŢERIEI Husele de scaune pe care Vasile Oriol le creează, prin firma sa, sporesc confortul şoferilor, pe lângă protecţia pe care o asigură tapiţeriei originale.

Asta în ideea în care te gândeşti la un moment dat să vinzi utilajul pentru a­ţi lua altul nou în locul său. Până la urmă e o practică uzuală în rândul fermierilor cu pretenţii, care îşi înlocuiesc flota de utilaje o dată la câţiva ani.

1-14 februarie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

EXPERIENŢĂ ÎN VÂNZĂRI Venind din domeniul vânzărilor, Vasile Oriol, artizanul acestei idei de succes, s­a gândit la nevoile fer­ mierilor. El a încercat să răspundă unei cereri reale, dar neexprimate şi s­a dovedit că intuiţia sa a fost una bună. Venit din Chişinău în 2001 la Timişoara, Vasile nu este deloc străin de domeniul agricul­ turii, fiind absolvent al universităţii de profil din capitala Banatului. A şi lucrat o perioadă pentru câteva companii de renume din sector iar acum este propriul său şef.

HUSE PERSONALIZATE Sursă de inspiraţie i­a fost pro­ sopul tradiţional, pe care tractoriştii şi combinerii îl folosesc de obicei în zilele toride de vară. „Total nepractic, chiar enervant, mai ales că nu prea stă fixat pe scaun. În plus, acel prosop, prin praful pe care îl absoarbe şi apoi îl răspândeşte cu generozitate în cabină poate înfunda filtrele instalaţiei de cli­ matizare, aducând prejudicii maşinii”, îmi spunea Vasile, pe care l­am întâl­ nit întâmplător în ferma lui Alexander Degianski, unul dintre clienţii săi cei mai fideli. Administratorul societăţii Forest and Biomass România şi­a tapiţat toate scaunele tractoarelor pe care le folo­ sesc angajaţii săi. Mai mult decât atât, şi le­a personalizat cu logoul companiei.

COMENZI PE BANDĂ RULANTĂ Planul său iniţial era ca până la finele anului 2021 să vândă 300 de bucăţi,

Utilaje agricole

93

Pentru tapiţeria din piele scumpă, cu sistem de ventilare, husele asigură protecţie materialului scump şi o aerisire suplimentară VASILE ORIOL

Tânăr antreprenor

obiectiv pe care şi l­a depăşit cu mult datorită volumului ridicat de comenzi.

Husa este de o calitate superioară, rea­ lizată dintr­un material textil buretat, cu o foarte bună aderenţă, care nu dă impresia unui scaun retapiţat.

GARANŢIA UNUI PREŢ MAI BUN „Pentru interioarele cu un grad mare de uzură, aceasta reprezintă un mare avantaj. Pe de altă parte, pen­ tru tapiţeria din piele scumpă, cu sistem de ventilare, husele asigură

protecţie materialului scump şi o aeri­ sire suplimentară”, consideră tânărul antreprenor. În condiţiile în care fermierii apelează tot mai des la serviciile de tip „buy­back”,

această protecţie suplimentară poate fi o garanţie pentru un preţ mai bun. De obicei, culorile solicitate sunt, desigur, cele închise, din motive uşor de intuit, ce ţin de mediul de lucru.

VĂ MULÞUMIM!

Mulţumim fermierilor din România pentru că ne-au fost clienţi fideli şi în anul 2021!

România ne este cel mai mare partener de export pentru instalaţiile de însăcuit şi poduri rutiere electronice.

Vă dorim sănătate multă şi vă aşteptăm şi în 2022 cu cântare pentru cele mai diferite sarcini!

Instalaţie de însăcuit seminţe (10-50 kg)

MP-ZBG

Instalaţie de dozat în saci big-bag (200-1500 kg)

MP-BBBG

Cântar de dozat, capacitate 1-500 t/h

MP-AFG

METRIPOND PLUS MÉRLEGTECHNIKA KFT. H-6800 Hódmezővásárhely, str. Bajcsy-Zs. nr. 70., Ungaria • Tel.: +36-62-530-870, +36-30-998-5830 Persoana de contact în limba română, Szabolcs Rátz (tel: 0744-817-879). www.metripond.ro E-mail: info@metripond.ro

94 AgroInterviu

”Un fermier bun este și un bun manager” Gestionarea fluxului de numerar este mai importantă decât profitabilitatea.

De aceea, un fermier bun trebuie să fie şi un bun manager, consideră Jaydeep Singh, directorul executiv al companiei AgroConcept. vânzărilor anuale de 3.300 de tractoare şi 790 de combine, într­un interval de numai trei ani. În prezent, cred că se poate vorbi de o stabilizare a pieţei, care a devenit mult mai matură. În ceea ce ne priveşte, sunt convins că ne mai putem extinde cota de piaţă, dar obiectivul nostru este să creştem într­un mod sustenabil. Vrem să ne consolidăm poziţia.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

N

ăscut în Nigeria, unde a petrecut primii 18 ani din viaţă, a stat apoi o perioadă în India, după care a obţinut certificarea de contabil în SUA. A revenit în Nigeria ca stagiar, într­o com­ panie controlată de familia Gupta, iar adevărata carieră şi­a început­o în Dubai, în domeniul comerţului cu mărfuri, tot ca angajat la o firmă deţinută de fami­ lia Gupta, care este acționară la Agro­ Concept alături de familia Stein. Ajuns în România în noiembrie 2010, Jaydeep Singh s­a numărat printre cei care au pus bazele dezvoltării AgroConcept, fiind promovat în martie 2020 în poziţia de director executiv, funcţie pe care o ocupă şi astăzi.

1-14 februarie 2022

Redactor: Au trecut deja cinci ani de când AgroConcept a preluat exclusivi­ tatea mărcii New Holland pentru piaţa românească. Cât de mulţumit sunteţi de realizările de până acum?

Jaydeep Singh: Când am pornit noi la drum, la vremea respectivă în România se vindeau anual circa 1.800 de trac­ toare şi undeva la 550 de combine. În 2015 piața a explodat pur și simplu. Dar nu neapărat doar datorită cererii, ci mai degrabă pentru că s­a trecut de la o piaţă concentrată în jurul vânzătorilor la o piaţă animată de cumpărători. Ast­ fel, dacă până în 2015, inclusiv, putem spune că piaţa era mai relaxată, cu trei mari jucători în domeniul comerţului de maşini şi echipamente agricole, care activau, oarecum, într­o zonă de con­ fort, ulterior piaţa a devenit mult mai dinamică şi mai competitivă.

Desigur, printr­o conjunctură favo­ rabilă, cu proiectele europene şi alte stimulente, s­a ajuns la un nivel al

Redactor: Ce aşteptări aveţi de la anul 2022?

Jaydeep Singh: Cu toate evenimentele din ultimii doi ani, am ajuns să accep­ tăm această nouă realitate şi anume faptul că singura certitudine este incer­ titudinea. Dacă 2020 ne­a învăţat cum să ne atingem limitele, pentru că deşi ne­am aflat în mijlocul crizei am găsit modalităţi de a răzbi, anul 2021 ne­a făcut să fim mai precauţi. Şi cu toate astea, pentru noi rezultatele obţinute anul trecut au fost foarte bune, datorită celor 260 de angajați și, bineînțeles, cli­ enților noștri, cărora le mulțumim pen­ tru încredere.

Privind în ansamblu spre 2022, lucru­ rile par de bun augur pentru moment.

Condiţiile climatice sunt satisfăcătoa­ re, fermierii vin după un an bun, majo­ ritatea afacerilor au reuşit să­şi opti­ mizeze fluxurile de numerar. Am putea spune că sunt într­o poziţie ceva mai confortabilă. Totuşi, e cam devreme de făcut predicţii. Trebuie să vedem cum vor evolua lucrurile pe lanţul de ... ››› 96

Utilaje agricole

95

96 AgroInterviu ››› 94 ...aprovizionare şi depinde foarte mult şi de vreme.

Redactor: Venim după aproape doi ani de pandemie şi putem spune că sec­ torul agricol a trecut peste acest şoc fără prea mari sincope. Totuşi, anumite îngrijorări există, în special în ceea ce priveşte costul inputurilor. Cât de mult a afectat asta apetitul investiţional al fermierilor în 2021?

Jaydeep Singh: Cei care lucrează su­ prafeţe de dimensiuni mici şi medii au fost destul de ezitanţi şi sunt în conti­ nuare extrem de îngrijoraţi. Pe de altă parte sunt și fermieri mai puțin afec­ tați. Când cumperi inputurile în ultimul moment e mult mai greu de gestionat situaţia. În schimb, sunt fermieri care au cumpărat îngrăşămintele pentru 2022 în luna mai anul trecut. În cazul lor, profitabilitatea va fi evident mai mare. În contextul actual, un fermier bun trebuie să fie şi un bun manager.

Pentru că acum, gestionarea fluxului de numerar este mai importantă decât profitabilitatea.

Redactor: Criza semiconductorilor şi cea energetică, dar şi creşterile de preţ la unele materii prime, am putea spune peste noapte, au avut un impact fără precedent asupra companiilor producătoare de maşini şi echipamente agri­ cole. Cum vedeţi această evoluţie şi la

1-14 februarie 2022

ce să ne aşteptăm în continuare?

Jaydeep Singh: Specificitatea pieţei româneşti, care este cumva orientată pe acumularea de stocuri, ne­a aju­ tat într­un fel pe noi, ca distribuitori, în condiţiile în care fermierii români sunt obişnuiţi să facă achiziţii în ultimul mo­ ment. Astăzi, producătorii nu cred că funcţionează la mai mult de 60­70% din capacitate şi asta nu doar din cauza crizei semiconductorilor, ci şi a defici­ tului privind alte componente impor­ tante. Chiar şi procurarea de anvelope poate reprezenta o problemă. Iar toate astea au un impact asupra costurilor de producţie şi, în cele din urmă, asupra consumatorului final. Şi când cererea este mai mare decât oferta, preţurile o pot lua razna. Noi ne­am luat anumite măsuri de siguranţă pentru a proteja interesele clienţilor noştri. Am plasat comenzi în avans, cu luni înainte decât am fi făcut­o în mod normal. Personal nu cred că vom vedea o recalibrare a lanţului de distribuţie mai devreme de trimestrul al treilea.

Redactor: În final, v­aş ruga să ne spu­ neţi care credeţi că ar fi profilul clientului AgroConcept?

Jaydeep Singh: Depinde foarte mult de segmentul de produse. Dacă discutăm despre combinele New Holland, pot spune că avem posibilitatea de a satis­ face orice client. Începând cu fermierii care lucrează, să zicem, 100 ha, pentru

care aş recomanda modelul TC, o com­ bină cu 30 de ani de istorie în spate şi peste 50.000 de unităţi produse, care poate face faţă cu succes până la 300 ha. Apoi avem gama CX, mai avansată din punct de vedere tehnologic, care în vestul Europei este preferată de presta­ torii de servicii. O combină capabilă să lucreze în orice condiţii, la cel mai înalt nivel. Iar dacă vorbim de modelul CR, pot afirma fără dubii că este cea mai performantă combină cu rotor din lume.

Deţine două recorduri mondiale de care nici un competitor nu reuşeşte să se apropie. Iar asta spune totul. În ceea ce priveşte segmentul trac­ toarelor, consider că New Holland este brandul cu cel mai bun raport preţ­ calitate de pe piaţă. Mă refer la costul total de proprietate. Ceea ce înseamnă preţul de achiziţie, costurile de întreţi­ nere şi durata de viaţă a tractorului.

Prin urmare, nu greşesc dacă spun că pe acest segment dispunem de un por­ tofoliu care satisface orice client care lucrează până la 3.000 ha. În schimb, pe segmentul implemen­ telor, avem susţinerea Kverneland, al doilea cel mai mare furnizor de utila­ je din Europa. Din păcate, în România această marcă nu este încă atât de cu­ noscută, deşi cifrele arată că este unul dintre marii jucători din piaţă, cu o cotă de peste 40% din totalul vânzărilor de pluguri şi a echipamentelor de împrăş­ tiat îngrăşăminte de pe continent.

Utilaje agricole PREGĂTIȚI-VĂ ACUM PENTRU SEZONUL DE PRIMĂVARĂ!

97

Anul acesta voi obține o creștere a recoltei de până la 15% mai mare datorită folosirii tăvălugului Güttler în primăvară.

Efect unic de înfrățire, creștere sigură și randament mai mare!

POT SĂ TERMIN LUCRĂRILE DE PRIMĂVARĂ MAI DEVREME!

Güttler SuperMaxx 3-12 m

Starea vremii ne influenţează într-o măsură mai redusă!

Cumpărați utilajul dumneavoastră direct din stoc acum!

CONTACTAȚI COLEGUL NOSTRU: +40 751 025 525

98 Utilaje agricole

CE ÎNSEAMNĂ UN ”SERVICE BUN”?

În urma discuțiilor pe care le poartă membri echipei MEWI cu clienții și în urma rezultatelor chestionarelor de satisfacție, ani la rând am tras concluzia că avem un service bun.

Unii spun chiar că ar fi cel mai bun din branșă. Depinde.

L

a MEWI circulă o vorbă: ”primul tractor îl duce în curtea fermei omul de vânzări, al doilea îl duce service­ul”. Dezvoltarea accentuată a vânzărilor din ultimii ani ne determină să credem că este, desigur, și meritul echipei de service.

3+7 ATRIBUTE ALE UNUI ATELIER DE SERVICE. UNUL BUN În încercarea de a afla ce înseamnă un service bun?, am găsit /tradus / adaptat un articol din revista germană Der Bild, pe care vi­l propunem în rândurile ce urmează. Pentru că suntem siguri că fiecare atelier MEWI din țară bifează la toate cele 7 caracteristici, am încercat să descoperim mai mult, provocându­i pe oamenii de service să identifice alte atribute ­ pe care, din nou, le bifăm, pentru ”un service bun”. Încredere. ”Un service bun în­ seamnă, în primul rând, unul în care clienții pot avea încredere: încredere că

A.

1-14 februarie 2022

un articol de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

tehnicienii sunt instruiți intensiv pen­ tru respectivul produs, încredere că vor fi înlocuite toate piesele afectate și nu doar cele evident defecte, dar și doar acelea care sunt necesare, încredere că piesele vor fi originale, astfel încât utila­ jul să funcționeze așa cum l­a proiectat producătorul să o facă.

Un service bun nu este neapărat des­ pre calitatea lucrării, ci despre încre­ derea că respectiva lucrare a rezolvat problema și a minimizat timpii morți ai tractorului, care nu se strică niciodată în extrasezon. Pentru a preveni ca unele defecte să nu fie detectate înainte de începerea lucrărilor agricole, le reco­ mand clienților să profite de campania

de iarnă pentru a verifica starea de funcționare a tractorului, pe care ­ dacă lucrarea se realizează conform devizu­ lui ­ o efectuăm gratuit. Un service bun înseamnă să lași cheile la recepție și să știi că niște profesioniști se ocupă de tractorul /utilajul tău”, spune Bogdan Balaban, director After Sales.

Promptitudine. Timp scurt de reacție. ”Într­o discuție avută cu un client (nou), acesta a declarat că ne­a ales pentru lucrări de service pen­ tru seriozitate și promptitudine, pentru că ajungem într­un timp foarte scurt din momentul în care urgența este anunțată șefului de atelier”, relatează Gabriel Ștefesc, inginer Service. ”Desigur, pentru că timpul înseamnă bani, este foarte importantă promptitu­ dinea, adică specialistul să vină când e nevoie, cât mai repede, să constate ce­i de făcut. Apoi urmează partea din ate­ lier”, arată Jarco Kelity, service brand manager Horsch.

B.

Utilaje agricole

C.

Implicare. Interes. Disponibi­ litate. ”Eu cred că, în primul rând, trebuie să­ți dai interesul. Mai bun sau mai puțin bun, mai experimentat sau mai puțin experimentat, dacă­ți dai interesul și te implici, clientul apreciază și proble­ ma oricum se va rezolva, mai devre­ me sau mai târziu”, consideră Adrian Sâncrăian, referent garanții. ”Odată ce tractorul /utilajul a ajuns în service, trebuie să fie preluat de spe­ cialiști, de oameni experimentați care să descopere imediat sursa problemei.

Apoi, să fie disponibile piesele de schimb necesare (și originale!), astfel încât să se rezolve problema în aceeași zi”, ne spune Jarco Kelity ­ Service brand mananger Horsch.

Continuăm cu celelalte atribute (adaptare după bild.de): Curățenia în încăpere. Dacă spa­ țiul în care mecanicii își desfășoară activitatea este curat și toate sunt în or­ dine, mai mult ca sigur că și atitudinea față de lucrarea de efectuat va fi la fel. Într­un atelier mecanic bun nu vor exista secrete în activitate.

1.

2.

Cei care se ocupă de inspecția (și apoi reparația) tractorului /utilajului dvs. trebuie să fie deschiși la comunicare, să identifice cu ușurință modelul, să vorbească cu plăcere despre ceea ce fac etc. Dacă este neclar ce defecțiune există, ați putea sugera să fiți prezenți în timpul reparației, iar dacă primiți un refuz, acesta nu este un semn bun.

Este de dorit ca inspecția tracto­ rului să se facă în prezența dvs. și să se documenteze toate defecțiunile găsite, pentru ca, ulterior, să nu apară discuții despre ”asta de unde a mai apărut?”.

Toate costurile trebuie conve­ nite din timp. Chiar din timpul primei inspecții și întocmirii procesu­ lui verbal, în majoritatea cazurilor tre­ buie să fie clar costul reparației. Există situații când, în timpul inspecției sau al reparației, pot fi găsite unele defecțiuni suplimentare, iar într­un astfel de caz, un tehnician mecanic bun va contacta cli­ entul anunțând despre aceasta. Numai clientul decide dacă va plăti pentru acea reparație sau dacă o va lăsa pe viitor.

3.

4.

5.

Piesele vechi sau deteriorate trebuie să fie prezentate pen­ tru controlul acestora. Într­un service bun, fără să fie rugat, mecanicul va prezenta toate piesele schimbate și va justifica motivul înlocuirii lor.

Punctualitatea. Este de dorit ca orice atelier mecanic să finali­ zeze lucrările în timpul prestabilit. Se pot întâmpla de toate. Și mereu există un motiv al neîncadrării în timp. Dar aceasta este scuzabilă numai dacă ați fost anuntați din timp. Dacă veniți la ora stabilită și lucrul încă nu este finisat, ar fi mai bine să nu vă mai în­ toarceți la această firmă.

Constanță. Dacă după încasa­ rea facturii pentru prima lu­ crare efectuată (client ocazional sau care vine pentru prima dată) ser­ vice­ul uită complet de clientul său, nu e semn bun.... Toată informația despre tractor /utilaj se regăsește în baza de date a service­ului, iar clien­ tul va fi contactat pe viitor, de exem­ plu cu propunere pentru o următoare verificare.

6.

7.

99

100 Utilaje agricole

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista­ferma.ro

BOBCAT T7X: PRIMUL MINI­ÎNCĂRCĂTOR ELECTRIC

A

limentat cu ajutorul unor bate­ rii electrice, primul încărcător compact Bobcat T7X, complet electric dezvoltă instant puterea şi cuplul maxim, la orice viteză de lucru, fără zgomot, cu vibraţii reduse și zero emisii de gaze.

Bobcat T7X a fost distins cu două premii Innovation Awards la CES 2022 în categoriile "Vehicule inteligente și transport" și "Orașe inteligente".

Sistemul hidraulic clasic a fost în­ locuit cu o versiune electrică care cu­ prinde cilindri și motoare cu acționare electrică, astfel că T7X utilizează mai

puțin de un litru de lichid de răcire, față de aproximativ 216 litri la mode­ lul echivalent, tradiţionalul diesel cu sistem hidraulic.

GESTIONAREA SMART A PUTERII Energia electrică este furnizată de o baterie litiu­ion de 62 kW (echiva­ lentul a 100 CP). Timpul de funcţionare variază în funcţie de aplicații, dar se apreciază că o încărcare poate susține

operațiunile zilnice obișnuite de lucru și utilizarea modurilor de lucru inteli­ gente timp de până la patru ore de funcționare continuă și o zi întreagă de funcționare cu utilizări intermitente.

Sistemul inteligent de gestionare a energiei este programat să detecteze atunci când sarcinile cresc şi reduce automat consumul de putere atunci când nu este necesar, pentru a prelun­ gi durata de funcționare a maşinii.

UNDE ÎL GĂSIM PE BOBCAT T7X Cu o greutate de operare de 5,5 tone, Bobcat T7X va fi disponibil inițial doar în America de Nord, dar compania Doosan Bobcat inten­ ționează să extindă livrările aces­ tui utilaj și în alte regiuni, inclusiv în Europa, în viitor.

CREȘTERE DE DOUĂ CIFRE A VENITURILOR KRONE

Î

n ciuda mediului dificil de pe piață, divi­ zia de mașini agricole a Krone a crescut vânzările cu 11,1% în exercițiul financiar 2020/2021 (1 august 2020 ­ 31 iulie 2021) ajungând la 813,5 milioane de euro (731,9 mili­ oane de euro în 2019/2020).

Dacă adăugăm şi divizia de vehicule co­ merciale, unde veniturile au crescut cu 17,8%, până la 1,3 miliarde euro, Grupul Krone a generat vânzări de 2,2 miliarde euro (anul financiar precedent 1,9 miliarde euro).

1-14 februarie 2022

Profitul consolidat al grupului înainte de impozitare pentru anul financiar 2020/2021 a crescut de la 42 milioane de euro la 95,9 milioane de euro, iar profitul Grupului din vânzări s­a situat la 4,4% (2,2% în 2019/2020).

Numărul de angajați ai Grupului Krone a crescut, de asemenea, anul trecut, ajungând la 5.438 în peste 15 țări (anterior 5.375).

Numărul angajaților din divizia de utilaje agricole a crescut ușor, ajungând la 2.195 (2.163 anul precedent).

În contextul pandemiei și al incertitudinilor care o însoțesc, cifra noastră de afaceri de 2,2 miliarde de euro reprezintă o perfor­ manță remarcabilă.

BERNARD KRONE

președinte grupul Krone

Utilaje agricole 101

102 Utilaje agricole

pagină realizată de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista­ferma.ro

ROSTSELMASH A PRODUS 30.000 DE COMBINE ACROS PRIMUL ROSTSELMASH PE ŞENILE

R

ecent a ieşit de pe linia de asam­ blare de la Rostselmash combina Acros cu numărul 30.000. Pen­ tru companie acest eveniment are loc cu câteva luni înainte de cea de­a 15­a aniversare de când gama de combine cu 5 căişori a intrat în producție pentru prima dată, în mai 2007.

Au existat o serie de momente im­ portante de­a lungul timpului în evo­ luţia acestei serii de combine, dar Rostselmash a evidențiat trei: Primul a fost la lansarea publică a noii game la "Ziua câmpului

1.

rusesc" din iunie 2007, atunci când Vladimir Putin a declarat: "Combinele sunt la fel de importante pentru Rusia ca rachetele".

Al doilea a fost în ianuarie 2014, când o combină Acros a luat par­ te la ștafeta torței la Jocurilor Olimpice de iarnă de la Sochi, prin Rostov pe Don. Cel de­a treilea moment impor­ tant a fost în 2017, atunci când Rostselmash a făcut echipă cu Mitas și revista National Geographic pentru a fotografia o combină Acros și un trac­ tor RSM pe lacul înghețat Baikal, pentru

2.

3.

Producătorul rus de tractoare Rostselmash a anunţat recent că a de­ marat producţia de serie a modelului RSM 3000 DT, primul tractor pe şenile din istoria companiei, cu puteri nominale care depăşesc 500 CP. Scanează codul QR şi vezi cum arată tractorul de 500 de cai! a sensibiliza opinia publică cu privire la ecosistem şi protecţia naturii. În prezent, gama Acros, disponibilă cu motorizare YaMZ și Cummins (280­ 327 CP) este cea mai populară combină a companiei. Cele trei modele, 550/585 și 595 Plus, sunt disponibile în peste 30 de variante diferite. Lățimea maximă a headerului este de 9 m, iar capacitatea buncărului de cereale este de 9.000 de litri.

BEDNAR: PERSPECTIVE EXTRAORDINARE PENTRU 2022

C

ompania cehă a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de pes­ te 102,8 milioane euro, intrând în 2022 cu determinare și mai multe provocări. În comparație cu anul 2020, aceasta reprezintă o creștere cu 17% și este de 21 de ori mai mare decât cifra de afa­ ceri de acum 15 ani. Grupul Bednar a ajuns la nivelul cifrei de afaceri a unui producător național de tractoare de top și este pe cale să devină cel mai mare producător de mașini agricole sub mar­ că proprie din Republica Cehă. Un total de 450 de angajați au contribuit la cifra de afaceri realizată anul trecut.

Anul acesta se împlinesc 25 de exis­ tență a BEDNAR FMT. Grupul a fost înfi­ ințat sub numele de Strom Export s.r.o. şi a achiziționat prima hală de producție în Rychnov nad Kněžnou, în 2006.

30% DIN VÂNZĂRI PESTE OCEAN Distribuirea geografică a vânzărilor BEDNAR FMT este: 7% în Republica Cehă, 49% în UE (în afara CZ), 35%

1-14 februarie 2022

Ladislav Bednář (proprieterul companiei), Vojtěch Bednář (Director producţie) şi Jan Bednář (Director vânzări) țări terțe, 9% în America. "Obiectivul nostru pe termen lung este să creăm un al treilea pilon de vânzări puter­ nic pe piețele de peste ocean, care să depășească 30% din vânzările totale, pe lângă UE și țările terțe. Anul 2022 a început marcat de o creștere conside­ rabilă a comenzilor, ceea ce dovedește

că ocupăm un loc important în rândul producătorilor de utilaje agricole pur­ tate, că utilajele BEDNAR sunt din ce în ce mai căutate de clienți și că partene­ rii autorizați de vânzări sunt interesați să reprezinte utilajele BEDNAR FMT pe piețele locale" a declarat Jan Bednář, director vânzări.

Utilaje agricole 103

104 Utilaje agricole

GRAPA CU DISCURI VELOCE VELOCE este grapa cu discuri ideală pentru pregătirea patului germinativ în vederea semănatului, atât în etapele de finisare a solului, cât şi pentru gestionarea resturilor vegetale.

un articol de

SORIN­TIBERIU BUNGESCU USAMVB Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

G

rapa Veloce este uşoară, fiind proiectată să lucreze la o adân­ cime cuprinsă între 5 şi 12 cm.

Este disponibilă în variantele cu lăţimi de la 2 până la 7 metri, cu cadru fix sau pliabil şi poate să lucreze în agregat cu tractoare de 65­320 CP. EFICIENȚĂ ÎN ORICE CONDIȚII ȘI LA ORICE VITEZĂ DE LUCRU Discurile montate independent pe cadru, dispuse pe două rânduri orien­ tate în direcţii opuse, sunt realizate din oţel aliat cu bor de înaltă rezistență,

GAMĂ LARGĂ DE TĂVĂLUGI Veloce lucrează în agregat cu o gamă largă de tăvălugi poste­ riori, ceea ce asigură o nivelare perfectă a solului pentru un pat germinativ uniform. Pe lângă re­ glarea adâncimii de lucru cu aju­ torul tiranţilor mecanici, tăvălugul posterior poate fi dotat la cerere cu un sistem hidraulic de reglare, care poate fi controlat din cabina tractorului.

De asemenea, grapa Veloce poate fi dotată în partea frontală cu un tăvălug lamelar extrem de util pentru gestionarea resturilor vegetale.

1-14 februarie 2022

pentru a asigura o uzură redusă chiar şi pe solurile mai dure. Având o formă mai puțin convexă, acestea pătrund mai ușor în sol pentru aceeași putere absorbită.

Ele au diametrul de 520 mm şi se realizează în versiunile ”agresiv” sau mai puţin ”agresiv”, fiind alese în funcţie de tipul de sol. Distanța de 800 mm dintre rânduri asigură amestecarea optimă a solului, pentru o gestionare perfectă a resturilor vegetale în orice condiții de lucru. Discurile sunt prevăzute indivi­ dual cu 4 amortizoare din cauciuc, tip “silent block”, care, împreună cu rul­ menții SKF Agri Hub, asigură o fiabili­ tate imbatabilă și întreținere redusă.

Suportul discului a fost proiectat pentru a asigura un flux optim al solu­ lui, în special la viteze mari de lucru.

Forma ușor curbată îmbunătățește absorbția șocurilor pentru o stabilitate îmbunătățită.

ÎNTREȚINERE REDUSĂ Butucii fiecărui disc se rotesc pe rul­ menți speciali cu două rânduri de bile orientate unul spre celălalt. Rulmen­ tul este protejat împotriva pătrunderii prafului, noroiului și murdăriei prin­ tr­o etanșare specială. Butucul a fost proiectat pentru a oferi performanțe optime, împreună cu o întreținere re­ dusă. În acest caz nu este nevoie ca dis­ curile să fie unse la intervale regulate!

UNIFORMITATE PE TOATĂ LĂȚIMEA DE LUCRU Deoarece lucrează în câmp, mode­ lul Veloce pliabil își menține lateralele deschise și rigide, pentru a permite o cultivare uniformă pe toată lățimea de lucru. Deflectoarele limitatoare gene­ roase previn formarea crestelor la marginile zonei de cultivat și au poziție fixă și flotantă. Roțile de adâncime din față sunt, de asemenea, disponibile ca dotare opțională, pentru a stabiliza și a susține lateralele.

Grapa Veloce oferă o productivitate ridicată și un consum redus, având în vedere viteza de lucru ridicată (15 km/h).

Utilaje agricole 105

106 Echipamente. Instalații

Procesarea face diferența în buzunarul fermierului

Pentru cele mai multe ferme vegetale, singura sursă de venit este vânzarea directă a recoltei.

Diversificarea activităţilor şi prelucrarea ulterioară a producției agricole asigură surse suplimentare de câștig. un articol de

Sursa foto: www.canva.com

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

cum, mai mult ca niciodată, pro­ cesarea este în atenţia inves­ titorilor din agricultură. Asta și datorită proiectelor europene. "Suntem specializaţi pe vânzarea de utilaje agri­ cole şi pe lucrări de service, activitate care ne aduce un cash­flow constant şi regulat, dar în ultimii ani am primit tot mai multe solicitări pentru instalaţii de procesare. Fiind în domeniul acesta de foarte mulţi ani, ne­am analizat posibili­ tăţile şi am hotărât să ne implicăm şi să valorificăm acest sector de nişă", ne­a declarat Dan Goldiş, administratorul Cons DDA, o companie relativ mică, având capital integral românesc.

PREȚ DUBLU LA VALORIFICARE Diferenţa de preţ la vânzarea directă a seminţelor de floarea soarelui, ime­ diat după recoltare, şi comercializarea ulterioară decojirii/decorticării este de la simplu la dublu. "Dacă în vara trecută preţul florii soarelui era de cca. 600

1-14 februarie 2022

euro/tonă, seminţele decojite (sâm­ burii/miezul) se vindeau cu peste 1200 euro/tonă. Un calcul economic simplu, fără a intra în detalii legate de preţul curentului electric, ne arată că prin de­ corticare se aduce plusvaloare într­un timp scurt şi relativ ieftin", ne­a spus Dan Goldiş.

INSTALAŢII PENTRU DECORTICAREA FLORII SOARELUI Însă decorticarea nu este un proces simplu. Instalaţiile pentru decorticare sunt mult mai complexe. "Putem să le asemănăm cu o minifabrică cu un flux tehnologic care cuprinde, între altele, elevatoare, buncăre, decorticatoare cu sistem fin de manipulare şi altele. Înainte de a fi decojite, seminţele sunt încălzite, iar după decojire se face umi­ dificarea sâmburilor, ambele operaţii au rolul de a evita spargerile. Foarte important este sortatorul optic (cu raze X) care lasă să treacă doar seminţele

Instalaţiile pentru prelucrare primară se pretează mai ales pentru asociaţiile de produ­ cători şi cooperative. În acest fel se poate aduce plusvaloare producţiei vegetale proprii şi se pot obţine venituri suplimentare prin prestări de servicii DAN GOLDIŞ

administrator Cons DDA

decorticate", ne­a explicat reprezen­ tantul Cons DDA. Instalaţia pentru decorticare stan­ dard are o capacitate de 2 tone/oră şi este recomandat să funcţioneze cca.

10 ore/zi. Capacitatea de lucru este variabilă şi este dată de numărul de de­ corticatoare. Dar indiferent de ... ››› 108

Utilaje agricole 107

Utilaje agricoleInstalații 108 Echipamente. ››› 106 ... configuraţie, aceasta poate fi extinsă ulterior în funcţie de necesarul de procesare dorit.

PELETIZARE DUPĂ DECORTICARE Pentru valorificarea resturilor şi a cojilor de seminţe, acestea pot fi trans­ formate în peleţi/granule. "Peletizarea este o activitate conexă care poate uti­ liza diverse materiale, rumeguş şi paie, dar şi cojile seminţelor de floarea soa­ relui. De asemenea, iarna această acti­ vitate poate să ţină ocupată forţa de muncă din fermă şi să devină o resursă suplimentară de venituri", a remarcat Dan Goldiş.

RENTABILITATE: CALCULE ECONOMICE O instalaţie cu o capacitate de 2 tone/ oră poate fi pusă în funcţiune, pornind de la faza de proiect, în circa 3­4 luni. În preţ este inclus şi transportul, şi monta­ jul instalaţiei, iar beneficiarul trebuie să deţină construcţia unde echipamentul va fi montat. "Noi transmitem parame­ trii de gabarit ai instalaţiei, iar clientul trebuie să pregătească spaţiul. Putem să oferim şi proiectul de construcţie pentru hală, iar clientul să execute hala în regie proprie", a explicat Dan Goldiş.

O instalaţie cu capacitatea de 2 tone/oră poate prelucra cca. 20 tone/ zi. Desigur, preţul curentului electric rămâne un parametru variabil, dar "dacă procesează 2­3 mii de tone de floarea soarelui pe sezon, se poate ajunge la amortizarea instalaţiei doar din diferenţa de preţ obţinută pentru seminţele decorticate", a concluzionat Dan Goldiş.

UN AN CU FOARTE MARI PROVOCĂRI "Ne confruntăm cu trei crize şi nu ştim care dintre ele va avea cel mai mare impact asupra activităţilor noastre şi asupra afacerii fermierilor. Pe de o parte avem pandemia. Apoi criza economică. Noi deținem un centru de reparaţii, con­ sumăm mult curent electric şi combustibil, ceea ce se regăseşte în costul final al reparaţiilor. Însă trebuie să găsim un echilibru.

Nici fermierilor nu le este uşor: îngrăşămintele nu doar că s­au scumpit, dar este posibil să apară şi o criză de fertilizanţi. În plus, preţul viitor al cerealelor este încă o necunoscută. Un lucru este clar, producţia agricolă va fi mai mică din cauza reducerii cantităţii de îngrăşăminte aplicate. Până acum situaţia culturilor este bună. Indiferent ce ne rezervă viitorul, noi suntem optimişti", ne­a mărtu­ risit Dan Goldiș.

INSTALAŢII PENTRU OBŢINEREA DE ULEI DE LAVANDĂ Cererea de ulei de lavandă este mare, mult mai mare decât oferta exis­ tentă pe piaţă. Cons DDA este impor­ tator al maşinilor Bonino de recoltat lavandă, iar cei mai mari clienţi care activează în acest domeniu au cerut şi soluţii pentru partea de distilare, res­ pectiv producerea uleiului de lavandă.

Pentru marii cultivatorii de lavandă, valorificarea superioară a producţiei presupune şi obţinerea de ulei. "Clienţii

noştri doresc instalaţii personalizate, atât în ceea ce priveşte capacitatea, cât şi parametrii tehnici, respectiv dotările şi automatizările liniei de producţie, iar noi suntem în faza în care oferim proiecte tehnice care cuprind datele de producţie, inclusiv pentru construcţii şi, desigur, preţ”, ne­a spus Dan Goldiş.

PROCESAREA PRIMARĂ A LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR Pentru fermele horticole care doresc să facă şi procesare primară, Cons DDA poate oferi echipamente şi instalaţii pen­ tru uscat şi procesat legume şi fructe.

"Fiecare fermă are nevoie de o insta­ laţie cu configuraţie proprie. Vorbim de o «customizare» a instalaţiilor pentru condiţionat legume şi fructe, respectiv uscare", ne­a explicat Dan Goldiş.

Echipamentele destinate fermelor horticole cuprind operațiile de sortare, spălare, uscare şi ambalare.

MAI MULTE INFORMAȚII: www.cons-dda.ro; comercial@cons­dda.ro; 0745203690

1-14 februarie 2022

Utilaje agricole 109

110 Managementul gunoiului de grajd

Gunoiul de grajd, între deșeu și materie primă Criza energetică ar trebui să fie argument pentru o mai bună gestionare a gunoiului de grajd.

Ceea ce pentru mulți este un deșeu care dă bătăi de cap, poate fi o importantă sursă de economii şi de venituri!

R

eglementările în vigoare, în spe­ cial Programul de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluă­ rii cu nutrienți proveniți din surse agri­ cole (PA) instituie măsuri obligatorii pentru toți crescătorii de animale, fer­ mieri sau simpli gospodari. ÎNTRE POLUARE ŞI ÎNGRĂŞĂMÂNT Este un adevăr de necontestat că gunoiul de grajd lăsat la voia întâm­ plării constituie o importantă sursă de poluare cu compuși de azot a apelor subterane și de suprafață, cu toate consecințele ce decurg de aici. Pentru rezolvarea acestei probleme, au fost instituite măsuri obligatorii referitoare la colectarea gunoiului de grajd pe plat­ forme separate, unde este compostat în siguranță.

După încheierea procesului de fer­ mentare, gunoiul devine un îngrășă­ mânt organic de primă calitate, dar cu condiția ca fermentarea să se realizeze corect și complet. Lucru care, după cum arată un studiu realizat la nivel euro­ pean, nu se pe­ trece adesea.

ECOLOGIC ŞI UŞOR DE OBŢINUT Pe lângă faptul că îngrășămin­ tele organice sunt la îndemână, ele pot fi obținute „pe lângă casă”, cu costuri minimale. Rezultatele folo­ sirii lor sunt comparabile cu cele ale utilizării fertilizanților chimici. În plus, sunt o condiție de bază a certificării culturilor ecologice, atât de încurajate de noile orien­ tări din UE.

1-14 februarie 2022

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Criza energetică a generat o creștere spectaculoasă a prețului gazelor și al energiei electrice, lucru care se reflectă și în scumpirea îngrășămintelor chimice, puternic energofage. Dar ele pot fi înlocuite foarte bine cu îngrășămintele organice!

Rezultatul utilizării unui compost insu­ ficient fermentat este creșterea acidi­ tății solului și poluarea apelor.

5 UTILIZĂRI ALE GUNOIULUI Utilizarea îngrășămintelor orga­ nice obținute din gunoiul de grajd rezolvă problema eliminării deșeurilor.

Din îngrăşămintele organice se obţin fertilizanți de foarte bună calitate la prețuri foarte mici sau chiar gratis.

Gunoiul proaspăt de grajd, tratat cu ajutorul tehnologiilor moderne poate deveni mraniță în doar câteva săptămâni, în loc de 5­6 luni, cu ajutorul unor fermenți speciali. În timpul fermentării, biogazul emanat poate fi captat și utilizat atât pentru producerea de energie electrică, cât și drept combustibil pen­ tru unele vehicule sau centrale termice. În timpul procesului de fermen­ tare se degajă căldură care poate fi folosită pentru încălzirea clădirilor sau a serelor.

1.

2.

3.

4.

5.

111

BACIU A DOVEDIT CĂ SE POATE! Alexandru Baciu este un binecunoscut fermier din sudul țării. Afacerea sa s­a dezvoltat constant, de­a lungul anilor. În urmă cu trei ani, în ferma sa zootehnică a instalat o centrală de producție a biogazului. A cumpărat utilajele din Italia. „Principalul meu obiectiv, la vremea aceea, a fost să scap de problema gunoiului de grajd. Platforma de colectare se află la 19 km de fermă. Era greu și costisitor să car gunoiul. Atunci m­am gândit să cumpăr instalația”, povestește fermierul.

Costurile investiţiei s­au ridicat la 3,5 milioane euro. Dar a meritat: problema gunoiului de grajd a fost rezolvată în totalitate.

Zilnic, centrala transformă trei tone de bălegar în îngrășăminte și în curent electric. Mai exact, 635 kWh, consumul unui orășel.

Curentul este debitat în rețelele electrice ale unor furnizori na­ ționali. Centrala mai dispune și de un schimbător de căldură, care ar putea asigura încălzirea în fermă sau a unor sere.

BIOGAZ FĂRĂ CERTIFICATE VERZI Din păcate, mulțumirea lui Alexandru Baciu se oprește la faptul că a rezolvat problema bălegarului. Deși s­ar fi așteptat la mult mai mult... „Din păcate, legislația de la noi are încă multe lacune. Pen­ tru că debitez energie în sistem, nu am voie să consum de la propria mea centrală. Și pentru ceea ce consum din rețea plătesc dublu față de ceea ce primesc pentru ce debitez. Ar fi trebuit să primesc certificate verzi pentru centrală, numai că mi s­a spus că s­au terminat. Pur și simplu!”.

Se fac tot felul de strategii referitoare la energii verzi, energii regenerabile.

Se vorbește despre eoliene, panouri foto-voltaice etc., dar nimic despre biogaz.

Ori, asta este adevărata energie regenerabilă și verde!

ALEXANDRU BACIU Fermier Călăraşi

112 Nutriție

NOU!

FURAJARE LICHIDĂ CU CLEX® QUATTRO DRINK

Produs inovator în nutriția animalelor, Clex® Quattro drink oferă soluții de furajare complet noi și mai multă flexibilitate în hrănirea lichidă, oferind progrese vizibile de la o furajare lichidă la alta. un articol de

IOAN NODIŞ, președinte și CEO Med. Vet IOSIF KELEMEN, vicepreședinte TOP FURAJE mai multe pe această temă www.topfuraje.com

CLEX ® QUATTRO, EFICIENT PE 4 NIVELURI DE ACȚIUNE Acizi organici ­ asigură igiena hranei pentru animale.

O gamă largă de acizi grași cu lanț mediu (C4, C8, C10, C12), care luptă împotriva germenilor patogeni nedoriți din stomac și din intestine.

1.

2.

Sursa foto: www.canva.com

S

uplimentul lichid Clex® Quattro drink (drink = băutură) are un aport nutrițional ridicat, stabili­ zează funcțiile intestinale, permite o conversie îmbunătățită a hranei pentru animale, obținând carcase excelente la costuri reduse cu hrănirea. Furajul lichid Clex® Quattro drink este un pro­ dus universal, pretabil în alimentația scroafelor, a purceilor și a porcilor la îngrășat. Furajarea lichidă asigură doza optimă de furaj, conform cerințelor animalului.

3.

Betaina și inulina (pentru menți­ nerea florei intestinale benefice) asigură protecția celulară și hepatică și sporesc eficiența utilizării hranei la animale.

Metionină, usturoi și oregano ­ îmbunătățesc funcția hepatică și combat inflamația.

4.

COMBATE GERMENII PATOGENI, FĂRĂ FORMAREA REZISTENȚEI! S­a demonstrat că utilizarea în doze mari a acizilor grași cu lanț mediu (C4, C8, C10, C12), prin intermediul suplimentului lichid Clex® Quattro drink, susține lupta împotriva Clostri­ dium și a streptococilor. Combinația de acizi organici, adăugați suplimentar în produsul lichid Clex® Quattro drink, TABEL: EFICIENȚA ÎMPOTRIVA AGENȚILOR PATOGENI Agenți patogeni E. Coli Salmonella Clostridium perfringens Streptococcus Laktobazillen

1-14 februarie 2022

C4-C10

C12

+++ +++ ++++ + −

+ + ++ ++++ −

Clex® Quattro drink crește aportul de furaj, sporește eficiența hranei și reduce costurile cu furajarea. Animalele sunt mai viguroase și mai eficiente!

are o acțiune sigură împotriva Salmo­ nella. Astfel, oferă protecție intestinală și, prin urmare, bunăstare animalelor.

Rezultatul este un aport constant și ridicat de hrană, precum și perfor­ manțe crescute la animale.

EFECTUL METIONINEI Metionina (metionină hidroxi analog ­ MHA) este foarte eficientă împotriva salmonellei. În plus: îmbunătățește utilizarea furajelor și are efect antioxidant asupra celulelor; beneficiază de efectul total al metio­ ninei;

• •

Nutriție 113

Suplimentul Clex® Quattro drink poate fi dozat optim prin sistemul de alimentare lichidă. Este un produs universal, pentru scroafe, purcei și porci de îngrășat, precum și în creșterea păsărilor de curte și vițeilor!

•

Combate eficient Salmonella la pur­ cei, scroafe și porci de îngrășat.

BUNĂSTARE ANIMALĂ Experiența practică inițială arată un nivel ridicat de siguranță. Utiliza­ rea suplimentului lichid Clex® Quattro drink, pe lângă faptul că este plăcut la gust, asigură și un aport semnificativ de hrană, semn clar al bunăstării ani­ malelor.

Clex® Quattro drink îmbunătățește funcțiile hepatică și intestinală și pre­

vine inflamația. Performanța digestivă îmbunătățită crește eficiența utilizării hranei la animale, reduce costurile de hrănire și îmbunătățește performanța biologică la toți porcii.

Testările în ferme arată că prin­ tr­o creștere pe termen scurt a do­ zei (dublată timp de 3 zile) și datorită funcției intestinale mai bune se previn diareea, mușcătura cozii și problemele similare legate de stres.

AVANTAJELE CLEX® QUATTRO DRINK PE SCURT Are un gust bun și crește aportul de hrană; Igienă îmbunătățită a hranei și func­ ție intestinală stabilă; Porci mai viguroși prin combaterea germenilor patogeni din stomac și din intestine; Sursă valoroasă de energie pentru celulele epiteliale intestinale; Suport pentru protecția celulară și hepatică și eficiență în utilizarea hranei de către animal; Sporește digestibilitatea fibrelor,

˚ ˚ ˚ ˚ ˚ ˚

vitaminelor și aminoacizilor; Ameliorarea sistemului imunitar și reducerea proceselor inflamatorii.

˚

INSTRUCȚIUNI DE FURAJARE: Scroafe gestante: 25-30 g/animal/zi Scroafe care alăptează: 45-100 g/animal/zi Purcei: 15-20 g/animal/zi Pre­îngrășare: 20-30 g/animal/zi Îngrășarea porcilor: 25-35 g/animal/zi Îngrășarea lichidă: 0,4-0,6% Îngrășarea uscată: 1,0-1,5%

4 BENEFICII DE NECONTESTAT 1. Furajare lichidă cu suplimentele de îngrășare Segawean® și Clex® Quattro Drink 2. Aport ridicat de hrană cu cele mai mari sporuri de creștere per zi 3. O mai bună conversie a hranei (< 1: 2,60) și costuri mai mici cu furajarea 4. Procent bun de carne în car­ casă și randament îmbunătățit.

114 Taurine

Cum să creşteţi profitul prin programul de reproducţie

Utilizarea materialului seminal sexat permite accelerarea progresului genetic al efectivului matcă în fermele de vaci de lapte, dar şi folosirea animalelor cu producţie scăzută pentru hibridări de carne.

G

estionarea efectivului matcă din fermele de vaci de lapte prin pro­ gramele de reproducţie asigură optimizarea progresul genetic general şi oferă mai multe opțiuni pentru a în­ locui animalele cu o producție scăzută sau care au probleme de reproducere sau sănătate.

Testarea genomică şi utilizarea ma­ terialului seminal (MS) sexat permit

Pentru a lua cele mai bune decizii de reproducție și de eliminare a animalelor este nevoie de date privind producţia, genetica şi sănătatea animalelor, precum şi de instrumente care pot analiza rapid cantități mari de date.

1-14 februarie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

accelerarea progresul genetic general. Într­un articol publicat recent în revista Progressive Dairy sunt analizate opţiu­ nile disponibile pentru a maximiza pro­ fitul fermelor de vaci de lapte prin pro­ gramele de reproducţie.

3 OPŢIUNI PENTRU REPRODUCŢIE Fermierii au nevoie de informaţii in­ dividuale despre fiecare individ în parte în ceea ce privește producția, reprodu­ cerea, sănătatea și mai ales genetica acestora ­ pentru a lua cele mai bune decizii. Totodată, sunt necesare infor­ maţii despre producţia medie a efec­ tivului din fermă şi despre potenţialul genetic al materialului seminal care va fi folosit pentru reproducţie.

1.

Se recomandă ca cele mai valo­ roase animale ­ viţele și vaci la pri­ ma lactație cu cel mai mare "merit ge­ netic" ­ să fie însămânţate cu material seminal sexat la primul serviciu (IA/în­ sămânţate artificială).

Materialul seminal convențional este utilizat pentru însămânţările ulterioare.

Materialul seminal de la rase de carne este folosit pentru cele mai puţin productive animale sau pentru cele cu probleme de sănătate şi care vor fi scoase din efectivul matcă.

2.

3.

STUDIU: PESTE 10 MILIOANE IA Articolul din Progressive Dairy ana­ lizează tendințele observate în Statele Unite după urmărirea a mai mult de zece milioane de însămânţări artificiale (IA) înregistrate prin Programul de mana­ gement al vacilor de lapte (DRMS), date colectate în perioada iulie 2019 ­ august 2021. Prin intermediul DRMS fermie­ rii îşi pot îmbunătăți deciziile ... ››› 116

115

116 Taurine ››› 114 ... și maximiza randamentul pro­ gramelor de reproducere.

MS SEXAT SAU RASE DE CARNE? În cei doi ani analizaţi s­a constatat că pentru aproape 45% din însămân­ ţările artificiale efectuate la vacile din rasele Holstein și Jersey se utilizează material seminal sexat de la rase de lapte sau material seminal de la rase de carne. La Jersey procentul de utilizare a materialului seminal sexat este mai mare decât în cazul rasei Holstein. Da­ tele arată că pentru 30% dintre vacile Jersey s­a folosit material sexat, în timp ce doar la 19% dintre vacile Holstein s­a folosit material seminal sexat. În perioada analizată, la efectivul de Jersey, utilizarea de material seminal sexat a crescut cu 1%, iar pentru Holstein creș­ terea a fost de aproape 3%.

Utilizarea materialului seminal de la rase de carne s­a făcut pentru aproape 25% din efectivul (analizat) de rasă Holstein şi doar pentru 21% din vacile Jersey. Pentru ambele rase, în perioa­ da analizată, utilizarea de material se­ minal de la rase de carne a crescut cu aproape 5%.

MS MAI MULT ÎN FERMELE MARI O altă diferență observată se referă la utilizarea diferitelor tipuri de material seminal, în funcție de mărimea efecti­ velor. Analiza s­a făcut pe efective între 100 și 249 de vaci față de turmele de peste 1.000 de vaci. Datele DRMS arată că în fermele cu efective mai mici s­a

utilizat un procent semnificativ mai mic de material seminal de la rase de carne şi material seminal sexat comparativ cu fermele cu efective mari. Această tendință nu s­a schimbat prea mult în ultimii doi ani.

VÂRSTA/LACTAŢIA ŞI TIPUL MS Studiul DRMS arată că mai mult de 50% dintre viţelele Holstein au fost însămânţate cu material seminal sexat la prima şi a la doua IA. Prin această strategie se doreşte ca animalele supe­ rioare din punct de vedere genetic însămânţate cu material seminal sexat să producă cel mai mare număr de des­ cendenți femele.

RASELE DE CARNE UTILIZATE Alegerea raselor de carne pen­ tru studiu s­a făcut în principal în funcţie de fertilitatea taurului și ușurința la fătare, dar şi în funcţie de caracteristicile carcasei și prețul care poate fi obținut prin vânzarea viţeilor hibrizi.

Datele DRMS arată că cele mai utilizate rase de carne utilizate pentru hibridări cu vacile Holstein sunt: Angus (peste 61%), Limousin (12%), Simmental (8%), tauri me­ tişi de carne (14%), Kobe (2%) şi Charolais, Hereford, Montbeliarde (câte 1%).

1-14 februarie 2022

Interesant este faptul că la viţele, în­ cepând cu a treia însămânţare, procen­ tul de utilizare a materialului seminal de la rase de carne este de aproape 25%. În plus, utilizarea materialului seminal de la rase de carne crește rapid odată cu numărul de lactații, până la 35% la vacile aflate la a treia lactație sau mai mult.

2 DECIZII PENTRU REPRODUCŢIE Datele DRMS indică atât creşterea utilizării de material seminal sexat cât şi a materialului seminal de la rase de carne, în special în fermele cu efective mari. În acelaşi timp, scade utilizarea de material seminal convenţional de la rase de lapte.

Procesului decizional poate fi rezu­ mat astfel: Ar trebui să păstrez o vacă (sau viţea) pentru încă o lactație sau să o înlocuiesc?

Dacă animalul este o viţea, atunci care rangul ei genetic și care a fost per­ formanța mamei sale?

Dacă este o primipară, care este ran­ gul ei genetic în comparație cu anima­ lele din aceeași grupă de vârstă şi dacă are probleme de sănătate? În cazul vacilor multipare se compară rangul genetic cu al animalelor din aceeaşi categorie de vârstă şi posibilităţile ca aceasta să producă un descendent cu un nivel ge­ netic ridicat.

• •

Distribuţia utilizării materialului seminal de la rase de carne pentru vaci Holstein (iulie 2021)

117

118 Ferma de lapte

Robotul de muls DeLaval VMS™ V300

Cu DeLaval VMS™ V300, creșterea vacilor devine o activitate mai sigură și mai profitabilă.

Acest sistem automat de muls ne permite să gestionăm fiecare fermă și să abordăm individual fiecare vacă și chiar fiecare sfert de uger. contact

COSMIN BATIS

Director Vânzari DeLaval Tel. +40 744 341 112 E­mail: cosmin.batisEXT@delaval.com mai multe pe această temă www.delavalcorporate.com

C

ând lucrați cu VMS™ V300 DeLaval, observați două lucruri: vacile sunt liniștite în timpul mulsului, iar brațul robotizat îndeplinește ușor și fără probleme operațiile repetitive de curățare, pregătire, atașare a cupelor și de pulverizare a mameloanelor la final.

99,8% rată de atașare a cupelor; 99% rată de pulverizare a soluțiilor după muls; Nu este necesară memorarea formei ugerului; Capacitate mai mare cu 10%; Atașare cu până la 50% mai rapidă.

• • • • •

BENEFICII

• Peste 3500 kg de lapte pe zi; • Muls REAL cu 4 contoare de lapte

individuale omologate ICAR; Lapte de calitate în tancul de răcire; O igienă mai bună.

• •

1-14 februarie 2022

DeLaval InSight™, SOFTWARE ȘI CAMERĂ AVANSATE Tehnologia­cheie care face posi­ bile aceste performanțe este DeLaval InSight™ ­ o îmbinare a celor mai sofis­ ticate sisteme de camere video, hard­ ware și software existente vreodată în zona de muls. Brațul robotului de muls fixează și pregătește operația, execută mulsul și realizează pulverizarea și curățarea sferturilor de uger mult mai rapid, mai precis și mai eficient.

La fiecare muls, DeLaval InSight™ detectează și memorează forma ugeru­ lui și a mameloanelor fiecărei vaci, ceea ce înseamnă că chiar și o vacă nouă în sistemul robotizat va fi mulsă eficient, fără a pierde timp cu învățarea pozițiilor mameloanelor și ale ugerului la prima mulsoare.

DELAVAL PUREFLOW™ PREGĂTEȘTE MAMELONUL Dacă sunteți în căutarea celui mai bun sistem de muls, atunci l­ați găsit: DeLaval VMS™ V300. DeLaval PureFlow™ nu doar curăță, ci și pregătește mame­ loanele. Folosind cupa exclusivă, trans­ parentă, care vă permite să o vedeți în acțiune, fiecare mamelon este curățat individual și totodată stimulat pentru a

îmbunătăți colectarea laptelui și pro­ ductivitatea.

Sistemul permite separarea primelor jeturi de lapte într­un recipient, prin­ tr­o linie separată, și are setări com­ plet reglabile, inclusiv capacitatea de a adăuga detergent pentru o curățare sporită și pregătirea mamelonului în ve­ derea mulsului.

La final, cupa DeLaval PureFlow™ este complet spălată și curățată ca par­ te a operațiilor de rutină realizate auto­ mat de către VMS™ V300.

APLICAȚIA MOBILĂ DeLaval InControl™ Acces ușor de pe ecranul tactil sau de pe dispozitivul mobil; Acces de la distanță; Monitorizarea camerelor de suprave­ ghere.

DeLaval InControl™ nu doar simpli­ fică monitorizarea și controlul VMS™ V300; acesta oferă rapoarte vizuale simple, analize și informații pentru a facilita luarea unor decizii mai bune.

Folosind ecranul tactil sau un dispozitiv mobil, puteți să vizualizați VMS™ V300 în orice moment, pentru a controla funcționarea sistemului și operațiile zil­ nice, pentru a actualiza datele ... ››› 120

• • •

119

120 Ferma de lapte ››› 118 ... individuale ale vacilor sau pen­ tru a partaja informații cu personalul din fermă. Astfel veți cunoaște perfor­ manța fiecărei vaci în parte. În plus, puteți să modificați setările sistemului de oriunde doriți.

DeLaval VMS™ V300 TRATEAZĂ FIECARE VACĂ INDIVIDUAL Intrarea. După ce vaca intră în stația de muls, ea va fi identificată, iar lungi­ mea jgheabului va fi ajustată automat pentru a se potrivi nevoilor animalului.

Lățimea se stabilește la instalare, în funcție de profilul rasei și de dimen­ siunea efectivului. După identificare, VMS™ V300 va folosi cel mai sofisticat sistem de opțiuni de muls creat vreo­ dată, bazat pe randamentul și durata optimă între mulsori. Aceasta înseamnă că alege doar acele vaci pentru care o nouă operațiune va fi benefică. Pentru unele, acest lucru poate însemna 4 mul­ sori/zi, pentru altele din același grup, doar două pe zi.

Pregătirea. Pentru a asigura un flux constant de lapte prin stimularea eli­ berării de oxitocină, VMS™ V300 nu doar curăță mamelonul, ci îl și pregătește pentru muls folosind cupa DeLaval PureFlow™, apă, aer și, opțional, deter­ gent pentru curățare. Asta înseamnă debit crescut și mai puțin timp petrecut cu cupa montată, protejând sănătatea ugerului.

•

SERVICE ȘI CONSULTANȚĂ DeLaval VMS™ V300 funcțio­ nează aproximativ 8.000 ore/an.

Programul de service DeLaval cu­ prinde trei vizite de service pe an.

Tehnicienii noștri sunt bine instrui­ ți și folosesc kituri de service ori­ ginale și instrumente profesionale.

La nevoie, e disponibil și serviciul de asistență la distanță 24/7.

•

•

Mulsul efectiv. Numai VMS™ V300 poate realiza mulgerea REALĂ prin patru contoare individuale de lapte, aprobate ICAR, care măsoară constant performanțele la muls ale fiecărei vaci.

Sistemul de pulsații inteligente ajus­ tează automat raportul pulsațiilor în

funcție de nevoile individuale ale vaci­ lor, ceea ce duce la un muls mai rapid și mai puțin stresant, mai multe mulsori pe zi și timpi mai mici de așteptare pentru vaci. Cu datele privind debi­ tul accesibile în timp real, VMS™ V300 detașează cupele de pe sferturi la mo­ mentul potrivit și în mod corect, prote­ jând mameloanele.

Sistemul de detectare a mastitei DeLaval (MDi) oferă din timp indicații asupra problemelor de sănătate ale ugerului. Instrumentul analizează mai mulți parametri ai laptelui pentru fie­ care vacă, la fiecare muls, pentru a evita problemele.

Ieșirea. Complexitatea și acuratețea cu care funcționează DeLaval InSight™ permit sistemului VMS™ V300 să pul­ verizeze cu soluția de curățare fiecare sfert de uger, individual, dintr­o duză dedicată. Acest lucru economisește soluțiile de curățare și oferă o acoperire mai eficientă a sfertului de uger și, prin urmare, sporește gradul de sănătate și productivitatea, aceasta din urmă fiind superioară oricărui alt sistem de muls.

•

EXPERȚI ÎN FERMA DE LAPTE DeLaval a creat mai multe soluții pentru fermele de vaci de lapte decât oricine altcineva în lume. Și continuăm.

Experiența companiei și axarea acti­ vității 100% pe producția de lapte reprezintă garanția că dacă alegeți DeLaval VMS™ V300, nu primiți doar un robot, ci un sistem integrat pentru fermele de vaci cu lapte, care oferă răspuns la 4 provocări principale: sigu­ ranța alimentară, eficiența muncii, rentabilitatea fermei și bunăstarea animalelor.

1-14 februarie 2022

Ferma de lapte 121

Pardoseli ideale în ferma de carne (I) Un sistem foarte uzual de întreținere în grajd a tăurașilor de carne este covorul din cauciuc pentru grătarele de beton.

Kraiburg vă recomandă pardoselile LOSPA swiss! un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

A

coperind perfect orice geome­ trie a grătarelor de beton, covoa­ rele Kraiburg LOSPA swiss pen­ tru tăurașii de carne își aduc aportul, de peste 30 de ani, la creșterea confortului animalelor, diminuând riscul rănirilor și mortalitatea. În plus influențează pozi­ tiv creșterea în greutate a tăurașilor.

Suprafața pardoselilor, întărită special pentru a face față solicitărilor mari, diminuează zgomotele și stresul ani­ malelor, se curață și se dezinfectează ușor.

FLEXIBILITATE ȘI DURABILITATE Datorită flexibilității lor și a fixării elastice, covoarele se prind foarte ușor cu un diblu din cauciuc patentat de Kraiburg, care le unește cu pardoseala și previne astfel alunecarea laterală. Îmbinarea specială a covoarelor cu betonul generează durabilitate. Deoa­ rece cauciucul flexibil și betonul ri­ gid sunt materiale foarte diferite, un

contact strâns între acestea le­ar dis­ truge ușor. Soluția optimă este utiliza­ rea de bucăți de covoare din cauciuc cu fixare elastică.

AVANTAJE CERTE Rezultatele din cercetare și expe­ riența practică dovedesc avantajele folosirii covoarelor de cauciuc față de întreținerea animalelor pe beton: Scade procentul de animale cu leziuni grave, cu striviri și pierderi ale cozilor; Vârsta la sacrificare se reduce cu 30 de zile; Diminuarea leziunilor articulațiilor carpiene și a rănilor ongloanelor, în spe­ cial cele situate la talpă și la linia albă.

Aflați în numărul viitor de ce aleg fermierii acest sistem de pardoseli de la Kraiburg!

• • •

122 Ovine şi caprine

3 tendinţe şi 2 soluţii pentru SCZ-ul la ovine

Prețurile bune din anul 2021 la laptele de oaie și produsele lactate, dar mai ales pentru mieii livrați la export au convins mulți tineri din zonele tradiţionale de oierit să-și înființeze noi ferme.

P

entru a stimula ameliorarea mai rapidă a efectivelor de ovine și pentru a echilibra situația finan­ ciară a crescătorilor de oi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în 2015 (Ordonanța 1468/06) o nouă for­ mă de ajutor numit Sprijin Cuplat în Zootehnie (S.C.Z.) care a fost în primul an de 7 euro pe ovină, iar în anul 2021 ajunsese la 17,24 euro pe ovină, iar ANT­ul era de numai 4,5 euro pe ovină eligibilă.

8 CONDIŢII DE ACORDARE A SCZ Pentru detalii este indicat să vă adresați unor consultanți de la APIA specializați pe SCZ. Rețineți că bene­ ficiari acestei forme de sprijin sunt

1-14 februarie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeș mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

numai fermierii activi (persoane fizice autorizate, persoane juridice) care înde­ plinesc cumulativ condițiile următoare: să dețină registrul individual al exploatației ovinelor, completat și actualizat, în conformitate cu preve­ derile Reg. (CE) nr.21/2004; efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat în RNE la data depunerii cererii; femelele ovine şi/sau berbecii din exploataţie pentru care bene­ ficiarul solicită SCZ, să aibă vârsta de max. 8 ani pentru femele şi 6 ani pentru berbeci la data limită de depunere a cererii unice de plată;

1.

2.

3.

4.

berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei, secţiunea principală; efectivul de femele ovine înscri­ se/înregistrate în Registrul ge­ nealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se acor­ dă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în Registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală la 35 de femele ovine; efectivul de femele ovine înscri­ se/înregistrate în Registrul ge­ nealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară și efectivul de femele ovine neînscrise/neînregistrate în acest registru (nu sunt incluse în siste­ mul de control al originii și performan­ țelor ­ COP). Se poate acorda SCZ­ul dacă respectă raportul de sexe de mini­ mum un berbec sănătos cu certificat zootehnic de origine la 35 femele ovine;

5.

6.

Ovine şi caprine 123

7.

efectivul de ovine pentru care se poate solicita SCZ în zona montană (Ordinul 45/2021) sunt de 60-500 ovine eligibile (tineret femel cu vârsta de minim un an la 31 martie a anului de solicitare, oi până la vârsta de 8 ani, berbeci până la 6 ani) și de la 150-500 în celelalte zone. solicitanţii respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr.

1.306/2013, pe întreaga exploataţie.

SOLUŢIA? SCZ-UL DIFERENŢIAT! Pe baza variantelor propuse de crescători, luând în considerare prevederile regulamentului European pentru Sprijinul Cuplat, susținem ca acest sprijin pentru pentru ovine să se acorde diferențiat, astfel: 1. crescătorii de ovine cu efectivele în COP și înscrise în Registrul Genealogic să primească o valoare mai mare pe ovină eligibilă cu 40-50% comparativ cu cei cu efectiv de ovine neînscrise.

2. crescătorii de ovine cu efectivele în zona montană să primească o valoare mai mare cu 25-30% pe ovină eligibilă.

8.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU SCZ Cererea unică de plată pentru acor­ darea SCZ­ului la ovine trebuie să fie însoțită de următoarele documente: adeverință eliberată de Asociația/So­ cietatea de ameliorare ce administrează Registrul genealogic, al rasei de ovine, care o aveți în fermă, verificată și vizată de Oficiul Județean de Zootehnie pe care confirmă înscrierea berbecilor în Registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară (femele) lista cu numărul de ordine și numărul matricol al femelelor și berbecilor cu certificat zootehnic. adeverință eliberată de O.J.Z., prin care se confirmă raportul de cel mult 35 femele ovine la un berbec cu certificat zootehnic.

•

• •

NEMULŢUMIŢI DE CRITERIILE SCZ În ultimii doi ani s­au obținut tot mai mulți miori cu certificat zootehnic iar

Subvenția pe ovine eligibile era în anul 2012 de 40,2 lei dar a scăzut până în anul 2015 și a fost înlocuită cu Sprijinul Național Tranzitoriu (ANT) în valoare 26,6 /oaie, care a scăzut în anii următori. solicitările de achiziție au scăzut, multi oieri având în stoc pe cei cumpărați în anii anteriori (2015­2019).

Crescătorii cu ovine înscrise/înre­ gistrate în Registrul genealogic al rasei care au contribuit cu 25% din cheltu­ ielile necesare pentru COP consideră că nu este stimulativ și corect ca ei să primească prin SCZ aceiași bani pe ovină eligibilă, ca și cei care nu au ovine în controlul originii și performanțelor.

CU CE VARIANTE VIN OIERII Anul trecut s­au conturat, în urma discuţiilor dintre oierii români, trei ten­ dințe pentru acordarea SCZ­ului în peri­ oada anilor 2023­2027: VARIANTA 1 Acordarea SCZ­lui doar crescătorilor care au ovinele înscrise în COP şi în Registrul genealogic Aplicarea acestei variante va avea ca efecte: creșterea semnificativă a numărului de crescători cu ovinele înscrise în COP și în Registrul genealogic; obținerea, în câțiva ani, a unui mare număr de miori şi mioare cu certificate zootehnice;

• •

•

scăderea severă a cererii de miori/ mioare din partea crescătorului cu ovi­ ne neînscrise în Registrul Genealogic, deoarece nu mai beneficiază de SCZ, chiar dacă va cumpăra miori/mioare cu valoare de ameliorare ridicată.

Pe scurt, prin aplicarea acestei va­ riante ar creşte semnificativ numărul de miori şi mioare cu certificate zooteh­ nice, în contrast cu scăderea drastică a cererii pentru achiziţia lor.

VARIANTA 2 Acordarea SCZ-ului pentru toți crescătorii de ovine, deci și pentru cei care nu au ovinele înscrise în Registrul Genealogic, dar îndeplinesc cerințele Ordinului 619/2015 privind achiziționa­ rea de berbeci cu certificate zootehnice.

Aplicarea acestei variante îi nemul­ țumește pe crescătorii care au ovinele înscrise în Registrul genealogic, argu­ mentând că ei au cheltuieli cu acti­ vitățile de COP (5­7 lei/oaie) și nu au siguranța că vând toți miorii/mioarele care au certificate Zootehnice, dar de aceeași rasă și varietate cu oile din fer­ ma proprie.

VARIANTA 3 Crescătorii de ovine din zona montană susțin, cu argumente, că valoarea SCZ­ului pentru ovinele eligibile întreți­ nute în această zonă să fie mai mare de­ oarece perioada de stabulație este mai lungă cu 2­3 luni, iar producția de furaje pe unitatea de suprafață mai mică cu 40­50% față de celelalte zone.

Scanează-mă!

În România se aplică mai multe sisteme de montă la ovine, în funcţie de abilitatea şi de interesele crescătorilor. Scanează codul QR şi află care sistem se potriveşte fermei tale!

124 Ovine şi caprine

CU CE HRĂNIM SUPLIMENTAR IEZII?

Începând cu luna februarie trebuie să fim pregătiți pentru un nou sezon de fătări la capre, prin asigurarea materialelor necesare și compartimentarea adăpostului astfel încât să limităm pierderile de iezi.

Dacă aveți capacitate de prelucrare, faceți amestecul de concentrate în fermă! Știți ce produceți, va fi mai ieftin și mai eficient din punct de vedere economic.

RECOMANDAREA FERMY

Sursa foto: www.canva.com

Caprele cu o producție mai mică de lapte pot fi înțărcate și montate la începutul toamnei. Ele vor făta la începutul primăverii. Caprele cu o producție bună și foarte bună de lapte le vom mon­ ta la mijlocul toamnei și, în funcție de producția de lapte, le mai putem mulge 2­3 luni în perioada de gestație.

D

acă ferma de caprine se află în­ tr­o zonă de câmpie, cu climat mai blând, adăposturi bine izolate și avem furaje în stoc, programăm fătări în lunile ianuarie şi februarie, iar dacă de află într­o zonă rece și furajele sunt puține programăm fătări în februarie şi martie. Trebuie să ţinem cont de faptul că primăvara devreme nu ne putem baza pe scoaterea caprelor cu iezi la pășune, din cauză că au păr rar și suferă de frig, mai mult decât ovinele.

AVANTAJELE SUPLIMENTĂRII Pentru ca iezii să crescă sănătoși și viguroși le vom asigura, pe lângă laptele matern, furaje reprezentate de fân și amestec de concentrate începând la de vârsta de 10­12 zile. Aceste furaje se ad­ ministrează la discreție în spații în care

1-14 februarie 2022

pot pătrunde numai iezii, întocmai ca la miei. Un alt avantaj al obișnuirii iezi­ lor de a consuma furaje solide este că înțărcarea lor se poate face mai repede și vom putea mulge caprele mai mult timp.

fânul să aibă multe frunze și tulpina subțire (otavă) pentru a putea fi con­ sumată de iezi. Nu se poate fără fân, deoarece caprele sunt rumegătoare și este foarte important ca dezvoltarea compartimentelor gastrice să se facă timpuriu.

Fânul este un furaj de volum și este principalul component al rației care stimulează dezvoltarea simbionților ruminali ce asigură digestia furajelor fibroase în compartimentele prestoma­ cale, dintre care cel mai important este rumenul.

FÂNUL, SUPLIMENT PENTRU IEZI Fânul distribuit poate fi de legumi­ noase (lucernă sau trifoi), de graminee (lolium, păiuș de livadă etc.) sau ames­ tec între cele două. Important este ca

AMESTECUL DE CONCENTRATE Amestecul de concentrate este compact și într­un volum mic are o densitate nutritivă mult mai mare decât fânul. Aportul proteic prin amestecul de

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LAVINIA ŞTEF USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ovine şi caprine 125 concentrate este absolut necesar, în special dacă administrăm fân de gra­ minee. Iezii sunt în creștere și au ne­ voie de energie, dar și de proteină care contribuie, în special, la dezvoltarea musculară.

Un aspect de care vă recomandăm să tineți seama este dimensiunea gra­ nulelor. De obicei ele se găsesc la un diametru de 2, 3 și 5 mm. Fiind presate sunt și dure, iar iezii nu reuşesc să mes­ tece granulele de 5 mm. Acestea sunt distribuite în rația caprele adulte și nu sunt destinate iezilor!

8 RECOMANDĂRI PENTRU AMESTEC Dacă aveți mai multe capre și achiziționați cantități mari de ingredi­ ente astfel încât să obțineți un discount, aveți varianta de a produce amestecul de concentrate în fermă. Ce conține el?

Partea energetică este asigurată de cereale. Cele mai uzuale sunt porumbul, grâul, orzul și triticalele. Pro­ porția de participare depinde de nivelul energetic care trebuie asigurat pentru amestecul de concentrate.

Partea proteică este asigurată, în special, de șrotul de floarea soarelui și soia. Este absolut nece­ sar să fie introduse ambele ingredi­ ente pentru a asigura toți aminoacizii

1.

2.

AMESTEC - PRIMA LUNĂ DE VIAŢĂ Orientativ, în prima lună de viaţă o structură de amestec de concen­ trate pentru iezi arată așa: porumb 40%, orz 21,3%, şrot de floarea soarelui 16%, şrot de soia 20%, car­ bonat de calciu 2%, sare 0,2%, pre­ mix vitamino micromineral 0,5%.

Suplimentar recomandăm și drojdie în proporție de 2­3%.

AMESTEC - A 2-A LUNĂ DE VIAŢĂ Pentru luna a doua creștem pro­ porția de participare a cerealelor și scădem şroturile, astfel: porumb 48%, orz 23,5%, şrot de floarea soarelui 12%, şrot de soia 14%, car­ bonat de calciu 1,6%, sare 0,4%, pre­ mix vitamino­micromineral 0,5%. Și în acest caz se poate suplimenta cu drojdie de bere în proporție de 1­2%.

esențiali pentru iezi. Este de preferat ca şrotul de floarea soarelui să fie sub formă de turte.

La iezi se recomandă ca ames­ tecul de concentrate să conțină 18% PB (proteină brută) în prima lună de viaţă, după care scade la 16% PB în luna a doua de viață. În SUA se reco­ mandă chiar 22% PB în prima lună de viață. În amestecul de concentrate se poate adăuga drojdie de bere care menține un mediu sănătos în sis­ temul digestiv, chiar dacă are un aport proteic mai mic, pentru că și proporția de participare este mică, de 1­3%.

Dintre macrominerale vom fi atenți să suplimentăm calciul și fosforul în raport de 2/1 prin fosfat di­ calcic, carbonat de calciu, fosfat mono sau disodic în funcție de necesar.

Să nu uităm și de partea vitaminică şi microminerală, care are o proporție de participare de 0,5­1%, în funcție de produsul comercial.

3.

4.

5.

6.

Scanează-mă!

Află cum putem hrăni suplimentar mieii şi iezii sugari cu fân şi concentrate, fără a le crea tulburări digestive!

MARE ATENŢIE LA CE CUMPĂRAŢI! Amestecul de concentrate poate fi achiziționat sub formă de gran­ ule. Atenţie, însă! Dacă este ieftin, conţine multe paie, iar efectul nu e cel așteptat. Sigur, puteți să vă orientați după etichetă, unde tre­ buie trecută compoziția chimică. Însă, din trei analize efectuate la un laborator acreditat, pe granule pro­ venite de la diverse firme, doar una se apropia de nivelul proteic scris pe etichetă, celelalte două fiind mult mai reduse. De ce? Pentru că sursele de proteină sunt scumpe și reducerea conținutului în proteină crește veniturile producătorului!

7.

Sarea crește palatabilitatea amestecului de concentrate.

Aveți grijă să nu adăugați prea multă pentru că, de obicei, în şrotul de floarea soarelui se găsește sare.

Măcinarea materiilor prime se face prin sită mai mare de 5 mm, pentru că măcinătura fină (făina) nu este agreată de iezi și va crește risipa.

Aveți grijă ca toate ingredientele să fie bine amestecate.

8.

126 Porcine

Despre toleranţa porcilor la temperaturi extreme s-au scris mii de pagini însă, de cele mai multe ori, aceste informaţii se referă la efectele zilelor caniculare şi nu ale celor geroase de iarnă.

S

unt mulţi cei care spun că, în zilele noastre, fermele sunt dotate cu tehnologie de ultimă generaţie şi, ca atare, nici nu ar mai trebui să deschidem subiectul efectului variaţiei termice asupra productivităţii porcilor.

Dar, să nu uităm că jumătate din por­ cii crescuți în România se regăsesc în gospodăriile populației! Drept urmare, am considerat util să trecem în revistă modul în care i se modifică acestui ani­ mal viaţa şi creşterea atunci când, din diverse motive, nu reuşim să­l menţi­ nem între limitele termice la care se simte confortabil.

1. DE CE MOR PURCEII DE FRIG?!

Porcul este un unicat între mamife­ rele domestice fiind singurul care, pe parcursul evoluţiei, şi­a pierdut o genă importantă, cea care controlează de­ punerea aşa­numitului „ţesut adipos brun” înainte de naştere.

Acest tip de grăsime asigură, in­ clusiv la om, energia necesară pentru termoreglare în primele ore de viaţă.

1-14 februarie 2022

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Asta înseamnă că purcelul nou­născut, expus la temperaturi scăzute, moare într­un timp relativ scurt. De aici şi ne­ voia purceilor de a avea o sursă supli­ mentară de căldură în maternitate sau adăpost. Ulterior, pe măsură ce înain­ tează în vârstă, reglajul termic al tem­ peraturii corporale interne începe să funcţioneze pe baza energiei preluate din colostru/ laptele matern şi amplifi­ carea activităţii ficatului.

2. FRIGUL ȘI CONSUMUL DE FURAJ Pe măsură ce temperatura ambien­ tală scade, creşte cantitatea de furaj (sau lapte supt de la scroafă) pe care porcul o consumă. De ce? Pentru că, digestia în sine este un mecanism care generează căldură şi, implicit, protecţia

termică a organelor interne. La fel de logic e şi faptul că acest consum supli­ mentar nu se va regăsi în creșterea de masă corporală, întrucât energia suplimentară produsă are strict rol de termoreglare. Astfel, diferenţa în privinţa consumului specific la porcii ţinuţi la 5°C, faţă de 15°C poate ajunge de la simplu la dublu! Adică, nu mai putem vorbi, sub nici o formă, despre eficienţă economică ci, eventual, doar de supravieţuire.

3. MODIFICĂRI ÎN LUPTA CU FRIGUL Cu cât temperatura scade sub limi­ ta minimă a zonei de confort, cu atât porcii devin mai agitaţi pentru că, nu­i aşa, ştim şi noi că mişcarea generează căldură. Dar, mişcarea suplimentară e şi consumatoare de energie, condu­ când la o creştere suplimentară a con­ sumului de furaj. În multe cazuri, agi­ taţia determinată de frig degenerează în adevărate lupte care, nu de puţine ori, au ca finalitate accidentarea sau chiar moartea unor animale, mai ales în

Sursa foto: www.canva.com

6 efecte ale frigului asupra porcilor

Porcine 127

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi află cum afectează verile toride reproducția dar şi care este zona de confort termic la suine.

În fermele sau gospodăriile în care porcii nu pot fi menţinuţi în limitele confortului lor termic pe timpul iernii, consumul de furaj creşte semnificativ, determinând implicit o creştere importantă a costului de producţie a cărnii. Pe de altă parte, tocmai dificul­ tatea de asigura acest confort termic pe durata iernii îi determină pe micii crescători să achiziționeze purcei pentru creștere doar la începutul primăverii.

Haideţi să-i oferim porcului ceea ce biologia lui o cere şi doar atunci să avem pretenţii la producţii profitabile! fermele în care densitatea animalelor este mare.

Atunci când sunt în grupuri, porcii care suferă de frig se înghesuie unul în celălalt pentru a­şi conserva împre­ ună căldura corporală, agitându­se şi căutând în permanenţă un loc mai cald, oarecum într­un mod asemănător albi­ nelor care crează în stup „ghemul” de termoprotecţie pe toată durata iernii.

Dacă nu au altă soluţie, porcii încep să tremure, acest gest reflex fiind la rândul său generator de căldură prin intensificarea contracţiilor musculare şi, implicit, a circulaţiei sangvine.

Sursa foto: www.canva.com

FRIGUL DUCE LA COSTURI MAI MARI

4. EFECTE ASUPRA METABOLISMULUI S­a observat că, la porcii în creştere, menţinerea prelungită la temperatura de 3­5°C are o serie de efecte ireversi­ bile. Chiar dacă au capacitatea de a su­ pravieţui perioade relativ îndelungate la aceste temperaturi (cu 10­15°C sub limi­ ta minimă de confort) animalele suferă în mod evident, iar despre performanţe de producţie nu mai poate fi vorba. Mai mult, faţă de porcii ţinuţi la temperaturi optime, cei înfriguraţi au la sacrificare doar 50% din greutatea normală a fica­ tului, ceea ce înseamnă că acesta nu a mai putut să funcţioneze la capacitate maximă şi nici ca rezervor de energie (glicogen). Şi mai interesant este faptul că frigul îndelungat afectează funcţiona­ rea glandelor interne şi, implicit, a pro­ ducţiei de hormoni, inclusiv cei sexuali.

Acest ultim aspect a fost demonstrat iniţial prin simpla cântărire compara­ tivă a gonadelor (testicule şi ovare) care la porcii „înfriguraţi” au fost mult mai mici, producâd astfel cantităţi insufi­ ciente de hormoni pentru dezvoltarea sexuală normală a animalelor.

5. SĂNĂTATEA, AFECTATĂ DE FRIG Dacă metabolismul e distorsionat, întregul organism al porcului ţinut în frig devine mult mai sensibil. Acest lucru a

fost demonstrat, dovedindu­se că por­ cii întreţinuţi la 8­10°C au o capacitate de a se apăra împotriva bolilor cu cel puţin 20% mai scăzută față de cei care trăiesc în condiţii termice confortabile. În acelaşi context, un studiu recent a demonstrat că la porcii menţinuţi cons­ tant la 10°C, eficacitatea antibioticelor furnizate în furaj sau apă a scăzut sem­ nificativ, uneori cu până la 20­30%.

6. FRIGUL ȘI CALITATEA CARCASEI Întrucât toate procesele metabolice ale porcilor crescuţi în frig funcţionează anormal, procesul de creştere şi dez­ voltare a organismului rămâne mult în urmă. Spre exemplu, porcii ţinuţi la 5°C au o lungime a carcasei cu 20% mai mică, precum şi o talie mai redusă cu 10­15% faţă de porcii care au avut la dispoziţie 20°C. De asemenea, procentul de grăsime în carcasă la porcii ce au fost crescuţi în frig permanent este mult mai redus decât la cei întreţinuţi în confort ter­ mic, deoarece rezervele de grăsime nu s­au acumulat, fiind utilizate integral pentru menţinerea organelor interne la temperatura optimă. Efectul temporar al frigului asupra porcilor este invers, adică animalul depune grăsime în loc de musculatură, ca şi cum s­ar pregăti pentru „vremuri grele”.

128 Nutriția suinelor

Sursa foto: www.canva.com

CUM şi CU CE hrănim tineretul porcin înțărcat?

În gospodăriile rurale din România, tineretul porcin înțărcat (masculi castrați și femele), poate să provină de la scroafele-mame din propria gospodărie și/sau din achiziții prin cumpărare.

S

copul creșterii acestor porcine îl reprezintă obținerea grăsunilor, în greutate de 25­35 kg la vârsta de 3,5­4,0 luni, care vor fi vânduți sau se vor îngrășa în continuare în aceeași lo­ cație, pentru a se obține, în final, porcul gras, sacrificarea acestuia având loc la greutăți corporale de peste 120­130 kg sau în funcție de necesitățile gospo­ darului.

Pentru ca rezultatele creșterii să fie cele scontate, în furajare trebuie ținut cont și de evoluția în greutate, asociind greutățile corporale cu anumite canti­ tăți și categorii de hrană.

SISTEMUL INTENSIV DE CREȘTERE Cantităţile zilnice de nutreţuri com­ binate sunt de cca. 400 g/zi între greu­ tăţile de 5­10 kg, de cca 1150 g/zi între 11 şi 20 kg şi de cca 1500 g/zi între 21 şi 35 kg.

1-14 februarie 2022

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CREŞTEREA ÎN GOSPODĂRII În unităţile de tip gospodăresc, se poate alcătui şi prepara un amestec din: 40% porumb, 25% orz, 7% mazăre, 7% tărâţe de grâu, 4­5% făină de origi­ ne animală, 2­3% drojdie furajeră, 1­2% făină de lucernă, 1,5% carbonat de cal­ ciu şi 0,5% sare (NaCl).

"Prin tehnologia de hrănire aplicată, se urmăreşte realizarea unui spor me­ diu zilnic de 250­300 g, pentru întreaga perioadă de creştere, cu un consum specific de 4,3­5 kg furaj pentru un kg spor în greutate vie", spune Benone Păsărin, specialist în Tehnologia creșterii

PREGĂTIREA PENTRU PĂŞUNAT Se face prin scoaterea timp de 7­15 zile în mod treptat a purceilor înțăr­ cați în padocuri, la soare, pentru a se obişnui cu căldura solară şi a se evita insolaţia. Păşunea, la rândul ei, se or­ ganizează în 3­4 tarlale, fiecare tarla cu 3­4 parcele, păşunatul făcându­se prin rotaţie. Se recomandă atât realizarea de umbrare, cât și instalarea de scărpinători și scăldători. Periodic se face ver­ ificarea numerelor matricole şi revopsirea pe spinare sau pe laturi, pentru identificare ușoară. și exploatării suinelor, cadru didactic la Universitatea pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” Iași și membru ASAS. PREMIXURI VITAMINO-MINERALE Pentru completarea cu minerale și vitamine a rației, ceea ce asigură și eficientizarea creşterii, se pot procura premixuri de la magazinele specializa­ te, care se asociază cu cereale produse

Nutriția suinelor 129 sau procurate pe plan local. Admi­ nistrarea de masă verde, cosită sau prin păşunat, suplineşte parțial intro­ ducerea în hrană a vitaminelor, micro­ elementelor şi chiar a antibioticelor.

ADMINISTRAREA DE MASĂ VERDE Lucerna administrată sub formă to­ cată şi uşor pălită oferă rezultate supe­ rioare ale creşterii şi sănătăţii, pe lângă fortificarea organismului.

Prelucrarea furajelor (mărunțire, to­ care, măcinare, amestecare) se poate face cu ajutorul unor mori cu ciocănele de capacitate micăşi cu omogeniza­ toare adecvate.

TEHNICA DE HRĂNIRE A PURCEILOR Vor fi 3 tainuri zilnice, la începutul perioadei de creștere și două în rest, iar jgheaburile cu furaje vor asigura hrăni­ rea tuturor indivizilor, în acelaşi timp.

Peste greutatea de 20 kg, tehnica de hrănire recomandă tot 2 tainuri pe zi, dacă nutreţurile sunt sățioase, umec­ tate cu resturi de bucătărie (fierte bine), zară sau zer, iar între aceste tainuri se

asigură pășune, furaje verzi, fructe și legume, suplimentate vara cu lucernă verde, iar iarna cu cartofi, bostănoase, sfeclă și morcov furajer.

Hrana va fi dată sub formă de ter­ ciuri groase, iar apa separat, în alte jgheaburi, compartimentate, pentru a preveni scăldatul porcilor în ele. Consu­ mul de apă va fi asigurat la discreție sau calculat la cca. 4 l/kg nutreţ uscat admi­ nistrat, ori cel puțin 3 l/cap/zi, apa fiind curată și igienică, împrospătată zilnic.

DE CE RECOMANDĂM PĂŞUNATUL? În cadrul sistemului de exploataţie extensivă, purceii înțărcați, în greutate de 7­10 kg, reprezintă diverse categorii de metiși, preluați după înțărcare, rezis­ tenți la condiţiile de mediu vitrege, care se pretează mai ales la exploatarea pe păşuni, la stână și văcărie, pe foste loturi cultivate cu plante anuale sau perene, pe lângă lacuri și bălţi şi chiar în păduri.

Se pot utiliza şi purcei din rasele Bazna, Marele alb, Mangalița, precum şi metişi dintre rasele Marele alb şi alte rase. Pentru adăpostire se folosesc construcţii simple (boxe pentru odihnă, adăpostire sau umbrire), ieftine şi fără amenajări interioare, nespecifice categoriilor de vârstă și greutate.

Păşunatul este recomandat pentru toate categoriile de vârstă atât pentru economie de furaje, cât şi pentru reducerea cu 70­75% a costurilor de producţie, contri­ buind la obţinerea unor animale cu

Obținerea grăsunilor se poate face în efective reduse (10-15 capete), ca o activitate anexă, dar cu unele amenajări ale adăposturilor sau ca microferme specializate pentru îngrășarea purceilor înţărcaţi, cu efective de până la 300-400 capete.

La tineretul înţărcat, aparatul digestiv este încă în curs de defi­ nitivare, întrucât echipamentul en­ zimatic nu este destul de eficient pentru digestia tuturor substan­ ţelor nutritive din raţie, mai ales din nutrețurile fibroase și volumi­ noase, necesitând la începutul pe­ rioadei de creștere hrănirea ase­ mănătoare celor din perioada din maternitate, cu furaje uşor diges­ tibile şi de bună calitate.

Scanează codul QR şi află câteva variante de nutreţuri combinate pentru tineretul suin. conformaţie armonioasă, viguroase, sănătoase și cu dezvoltare corporală bună. Pentru păşunat, se repartizează cca 150 purcei/ ha.

3 CONDIŢII ÎN SISTEM SEMIINTENSIV În sistemul de exploataţie semi­ intensiv, care este adoptat de către majoritatea gospodăriilor populaţiei, purceii înțărcați se țin îndeobște în grajduri și padocuri exterioare, fâcân­ du­se unele investiții, mai ales pentru întreţinerea adecvată a tineretului după înţărcare, respectiv boxe şi spaţii pen­ tru îngrăşare.

Boxele sunt prevăzute cu alimentare cu apă şi chiar cu rigole/canalizări pentru eliminarea dejecţiilor.

Microclimatul se poate regla parţial, bazându­se mai mult pe căldura biolo­ gică pe timp de iarnă, iar ventilaţia este pasivă (prin coşuri de aerisire la coama adăpostului, prin uşi sau geamuri).

Aşternutul, care constă din paie sau alte materiale vegetale, nu trebuie să lipsească; prin schimbarea acestuia, se asigură atât igienizarea boxelor cât şi atenuarea oscilaţiilor termice.

Materialul biologic constă din pur­ ceii înțărcați, îngreutatea de 5­10 kg, preluați imediat după înțărcare (32­35 zile) și rezistenți la condiţiile de mediu. Și în cadrul acestui sistem, se întrețin purcei înţărcaţi până la categoria de grăsuni, urmând a se crește și a se sacrifica ulterior, la peste 100 kg, în perioada răcoroasă.

• •

•

130 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site­ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

BH. Vindem sisteme aerare silozuri, magazii şi hale cereale, rachete aerare debit 720 mc/h, 2500 mc/h şi 4080 mc/h cu motoare de 0,25kW/220V, respectiv de 1,1kW/400V şi 2,2 kW /400V. Tel. 0757774991 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 BH. Vând sonde manuale probe cereale, din aluminiu anodizat sau inox, 1,5/2,0/2,5 m, diametre 35 mm şi 50 mm, livrare din stoc, deschidere defazată a fantelor, mâner pentru ambele mâini. Tel. 0757774991 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IF. Vând moară cu amestecător, nefolosită. Tel. 0723304514 BV. Vând tractoare Case Fermal din stoc, 4 X 4, între 55 CP şi 105 CP, garanţie 3 ani de la reprezentanţă, la cerere cu încărcătoare frontale. Preţ de la 30.000 euro.

Tel. 0727844686 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră, economie 2l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare prăşitoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698

IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8-13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2.000 litri/24 m, 3.000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6 m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2.620 kg. Tel. 0727453086 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice. Tel. 0723251698 IL. Vând sapă rotativă 6 -8 m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 SB. Vindem piese din dezmembrări combine şi tractoare, second hand şi noi, pentru Claas, JD, Case, New Holland, Deutz, Massey Ferguson, Fendt, Laverda, termen livrare sh foarte scurt, piese verificate. Tel. 0738641295

ANIMALE ŞI PĂSĂRI, FURAJE

BV. Vând 100 viţele Bălţată Germană cu certificate de origine, importate din Germania, vârsta 1 an, peste 400 kg, preţ 6.000 RON/cap. La peste 10 capete, asigurăm transport gratuit oriunde în România. Tel. 0727844686 B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construi­ bil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 TM. Cumpăr fermă/teren 500 - 5.000 ha în regiunea Vest/Centru, proprietate sau fermă, preţ funcţie de calitatea pedologică şi agro-chimică, numai direct proprietar, cumpărători cerţi din Româania şi Europa.

Tel. 0734845159 - Cumpăr fermă minim 1.000 ha în regiunule sud, sudest şi est, module 1000-2000 ha, 2000-5000 ha, 500015000 ha/fermă, total 50.000 ha, numai direct proprietari, cumpărători din România, Europa, Orintul Mijlociu.

Tel. 0734845159 - Cumpăr sau contract superficie teren pretabil parc fotovoltaic, minim 50 ha/locaţie, comasare juridică 100%, libere de sarcini, proximitate staţie/reţea electrică 110 kV, peste 100 ha sunt acceptate şi drumuri exploatare între blocurile fizice. Tel. 0734845159 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344

IL. Vindem patrimoniul SC Agromec Griviţa, 66.000 mp intravilan, împrejmuire gard, clădiri, depozite, ateliere 5.500 mp, căi acces interioare asfalt/beton, acces DJ/ DN, utilităţi. Tel. 0723251698

1-14 februarie 2022