Reperele credinței • 5 • 2020 by Hategan Gabriel

magazin de inspirație și spiritualitate biblică 5/2020

Ne mai jucăm?

Un Dumnezeu al bucuriei adevărate

Ai un prieten nevăzător? Avem o veste bună pentru el! Împărtășește-i-o degrabă, pentru că el nu vede să citească acest anunț.

A apărut o carte în format audio scrisă și înregistrată de Elena Pridie, autoare a mai multor cărți de stil de viață și realizatoare de emisiuni de sănătate timp de 20 de ani la Radio Vocea Speranței. Ascultarea cărții în format CD/MP3 durează nouă ore și cuprinde 200 de rețete culinare și multe sfaturi concrete pentru sănătate. Pentru detalii, contactați autoarea la numărul de telefon 0764 643 198, 198 prin e-mailul elenapridie@gmail.com sau scanează cu telefonul acest cod și accesează elenapridie.ro elenapridie.ro. Ascultă rețetele sau fă-le cadou celor dragi într-o perioadă când nevoia de imunitate este maximă! Dăruiește sănătate!

Sumar O libertate periculoasă 4 Cosmin Cocea – crede că libertatea nu înseamnă libertinaj De vorbă cu Ciprian Pulbere 6

Divertismentul în vremurile biblice 10 Julien Gheorghe – crede în bucuria prieteniei cu Dumnezeu Ne mai jucăm? 15 Viorel Dascălu – crede într-o familie de calitate

Tinerețea, între virtual și real 16 Florin Răduț – crede în succesul responsabil

Un Dumnezeu al bucuriei adevărate 19 Adrian Neagu – crede într-un Dumnezeu fericit Fundamentele credinței 23

Plăcerea care ucide 24 Andrei Bordeanu – crede în Dumnezeul sănătății Un prieten perfid 27 Gabriel Hațegan – crede în puterea lui Dumnezeu

Mariajul dintre tutun și zahăr 30 Andrei Borz – crede că dependența poate fi învinsă Recreere 33 Mirela Dascălu – crede în recreerea sănătoasă

Bucuria lui Isus 34 Dănuț Obăgeanu – crede în bucuria profundă

Înțelepciune 36 Ovidiu Dascălu – crede într-un Dumnezeu înțelept Grila de programe Radio Vocea Speranței 38

Tartă cu mere 40 Elena Pridie – crede în planul lui Dumnezeu pentru sănătatea oamenilor

eperele c r e d i n ț e i

Coordonator: Daniel Brînzan Redactare și corectură: Cristina Sava Grafică și tehnoredactare: Dragoș Gârea Relația cu cititorii reperelecredintei@gmail.com 0769 036 691 www.reperelecredintei.ro facebook/instagram: reperelecredintei

Cu excepția situațiilor în care este altfel specificat, textele biblice sunt redate din Biblia, sau Sfânta Scriptură, trad. D. Cornilescu, ediție revizuită ortografic, Casa Bibliei, 2016.

Parteneri Editura Viață și Sănătate Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Radio Vocea Speranței Speranța TV

Adresa: Str. Cernica nr. 101 Pantelimon, Ilfov

ISSN 2668-8034

Autori Andrei Bordeanu, Andrei Borz, Cosmin Cocea, Mirela Dascălu, Ovidiu Dascălu, Viorel Dascălu, Julien Gheorghe, Gabriel Hațegan, Mihai Miron, Adrian Neagu, Dănuț Obăgeanu, Elena Pridie, Florin Răduț

Credem în adevărul Bibliei, iubim oamenii și scriem pentru o viață împlinită.

Notificare Opiniile aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al partenerilor.

editorial

Când mai bine e mai rău A

mericanii au o vorbă: „Nu lăsa perfecțiunea să fie dușmanul binelui!” Am văzut persoane care refuză să fie parte dintr-un proiect când acesta nu îndeplinește toate standardele dorite. Altfel spus, ele nu încep nimic dacă nu sunt convinse că vor avea cel mai bun rezultat. „Ce rost are să te implici dacă nu se va acționa în cel mai bun mod cu putință?”, gândesc ele. Într-o lume a binelui amestecat cu rău, prețul perfecțiunii este foarte ridicat.

Uneori, să faci un lucru mai bine înseamnă să îl faci în viitor, adică să nu îl mai faci niciodată. Ai pierdut și timpul, și ocazia de a face binele care îți era la îndemână. Alteori, când preferi „mai binele”, e posibil să dai de răul pur. Mă gândesc la momentele când renunți la starea plăcută pe care o trăiești deja și începi să cauți o fericire superioară, într-un mod artificial. De exemplu, atunci când testezi forme noi de divertisment sau încerci lucruri inacceptabile din punct de vedere moral, pentru a ajunge „mai bine” decât ești. Nu lăsa mai binele să fie dușmanul binelui! Daniel Brînzan eperele credinței

spiritualitate

Cosmin Cocea

O libertate periculoasă

umnezeu dorește să fim foarte fericiți. El nu ne-a creat pentru a sta departe de bucuriile vieții sau pentru a trăi într-o stare de amărăciune. Încă de la început, Dumnezeu i-a acordat omului libertăți – libertatea de alegere, de exprimare, de căutare a fericirii etc. Ulterior, Dumnezeu a adăugat: „Iată, astăzi îți pun înainte viața şi binele, moartea şi răul. Acum alege viața, ca să trăiești atât tu, cât şi urmașii tăi” (Deut. 30:15,19 NTLR). Așadar, omul are de-a face cu alegeri: între voia lui Dumnezeu și păcat, între fericire și insatisfacție. Cu toate acestea, unii au confundat libertatea cu libertinajul, care nu este altceva decât desfrâu, destrăbălare și libertate periculoasă. Din timpuri vechi, s-a folosit acest principiu periculos: „Fă ce vrei și aceasta să fie întreaga lege!” Astăzi, multe persoane, cu precădere tineri, se ghidează după acest motto. Apostolul Pavel ne spune: „Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar eperele credinței

Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine. – 1 Corinteni 6:12

nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine” (1 Corinteni 6:12). Când ceva pune stăpânire pe mine, deja mi-am pierdut libertatea. Libertinii îmi spun să fac ce vreau, acesta este principiul lor. Și uită sau evită să îmi spună că multe nu îmi sunt de folos și că mă vor prinde în cătușele dependenței sau ale viciului. Ce îmi aduce libertinajul? O bucurie scurtă, care vine la pachet cu niște consecințe, de cele mai multe ori negative.

Libertatea pe care a oferit-o Dumnezeu este veșnică, sănătoasă și bună. În schimb, libertinajul este de scurtă durată și pune stăpânire pe individ, acaparându-l în plasă asemenea muștelor care devin captive ale pânzei de păianjen. Tu ce alegi? Te provoc să alegi libertatea alături de Dumnezeu!

eperele credinței

interviu

De vorbă cu... Ciprian Pulbere crede despre sine că a beneficiat de mai multe șanse decât alții: a învățat în școli de care puțini au parte, în țară și în afară, a avut ocazia să călătorească foarte mult ca ghid pentru turiști, a făcut sport de performanță, la vârsta de 40 de ani s-a orientat către domeniul financiar-bancar, a lucrat ca manager într-o mare companie multinațională, a urcat pe scene și a avut tricolorul în spate de câteva ori. Gustând din toate, a suit, a coborât, dar, mai important decât orice, L-a întâlnit pe Dumnezeu. Și dacă acum câțiva ani i-ar fi spus cineva că va intra într-o biserică adventistă, el i-ar fi răspuns că îi trebuie o biserică mai mare, pentru că nu i-ar încăpea ego-ul acolo.

Cine a fost în trecut Ciprian Pulbere? M-am născut în Sânpetru, lângă Brașov, în anul 1955. Am învățat de la părinți că pot obține orice prin muncă, studiu și toate făcute cu implicare maximă. Și a funcționat! Mereu primul la școală, mereu primul în diverse pasiuni, mereu înconjurat de colegi și prieteni. Am învățat de mic să împart cu cei din jur bucuriile vieții. Am avut acest dar de eperele credinței

la Dumnezeu de a vedea mereu luminița de la capătul tunelului, chiar și atunci când nimeni nu o vedea. M-am bucurat mereu să-i pot face pe cei din jur să mă urmeze apoi către acea destinație. Care au fost cele mai importante realizări pe plan profesional? Pe acest parcurs am avut șansa să-mi termin studiile universitare în mai multe domenii:

TCM, Automatizări și, fără să mă sperii de vârstă, la 49 de ani – Institutul Bancar –, devenind astfel broker. Am condus echipe mari de oameni la Marub S.A. Brașov, la ING Bank, la EL-CO S.A., în Târgu Secuiesc. Nu m-am temut de orice provocare nouă și am luat-o ca pe o încercare a vieții, ca o nouă treaptă pe care trebuie să o urc pentru a evolua. Am abordat și acțiuni de avangardă în domeniul zborului, având împreună cu fratele meu primul proiect autorizat și finalizat de deltaplan din România. Am dorit să fac ceva pentru comunitate, să-mi leg numele de realizarea unui obiectiv important și pentru aceasta m-am implicat activ politic în conducerea unui partid din Brașov. Dorința mea a fost legată de Hospital Project, un spital universitar de urgență cu 814 paturi, atât de necesar la Brașov. Am obținut toate avizele până la autorizația de construire. Însă, din păcate, motivația mea și motivația cetățenilor din Brașov nu s-au suprapus cu dorințele clasei politice. Am înțeles atunci că nu sunt compatibil cu acest mod de a lucra și am renunțat la politică. Ați fost un om religios de-a lungul vieții? Ce preocupări spirituale v-au frământat existența? Fiind ortodox prin decizia părinților, am respectat cu teamă existența unui Dumnezeu care ne pedepsește atunci când greșim. Am considerat mereu că realizările mele sunt doar ale mele, că nu datorez nimănui nimic și nivelul de încredere în mine era infinit... Dar, în încumetarea mea, am căzut! Da, am avut multe realizări frumoase și mereu am repetat istoria meșterului Manole! Călătorind mult, am avut ocazia să vizitez multe locuri în lume cu o deosebită impor-

tanță spirituală pentru diverse popoare. Ideea nemuririi, prezentă frecvent acolo, m-a făcut să-mi pun întrebări importante legate de viața mea, de cine sunt eu în raport cu lumea înconjurătoare. Cum ați ajuns să studiați împreună cu soția dumneavoastră Biblia? Am simțit că ceva nu mă duce la adresa potrivită, la împlinire. Am simțit că suportul cuiva care mă iubește și mă apără (nota bene – chiar și atunci când nu meritam) lipsește. Câțiva prieteni din Sfântu Gheorghe m-au îndreptat să găsesc acest sprijin într-o relație bună cu Dumnezeu, studiind Cuvântul Domnului, Biblia. Acum recunosc cu bucurie: funcționează! Am întâlnit (oare din întâmplare doar?!) oameni care se bucurau deja de această bună relație și m-au îndrumat prin cuvintele Psalmului 34:8: „Gustați și vedeți ce bun este Domnul!” Am reușit să o motivez pe soția mea să mă urmeze pe această cale a cunoașterii și, în 10 octombrie 2015, am trecut împreună prin apa botezului în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Betel, din Brașov. Care au fost schimbările semnificative din viața dumneavoastră după ce L-ați cunoscut pe Dumnezeu? Cu bucurie recunoaștem că apoi viața noastră a luat o nouă turnură, către o direcție precisă, de la care nu ne mai abatem. O liniște nouă s-a așezat peste casa noastră și le vorbim cu drag celor din jur despre aceasta. Am lăsat în urmă lucruri fără importanță, dar care ne consumau multă energie și timp. Acum ne concentrăm pe ce este important, ca să nu ne abatem de la poteca îngustă ce duce spre viața veșnică. 7

eperele credinței

Ce înseamnă să fii manager, dar și urmaș al Domnului Hristos? Cu experiența de a conduce oamenii către lucruri bune, am simțit nevoia să fac ce știu să fac mai bine, lucruri tehnice, organizatorice, însă acum le pun în slujba Domnului. Când El ne cheamă să facem diverse lucruri, am decis să răspund mereu „prezent!” Și pentru cei care nu cunosc încă, acum, după ce împlinesc această promisiune, rămâne timp și pentru celelalte, chiar cu rezultate neașteptat de bune. Considerați că slujirea în echipă are impact? Cum se poate dezvolta în această perioadă o astfel de lucrare printre semeni? Am învățat de la Isus un mod nou de a lucra. El, deși putea să o facă singur, a învățat echipa să lucreze cu bucurie pentru un scop comun. Cei care am descoperit această bucurie avem datoria, la rândul nostru, să-i învățăm pe cei din jur să facă la fel. Nu trebuie să ne temem să abordăm căi noi de misionariat în această vreme de pandemie. Acum putem ajunge și on-line la cei care caută o soluție pentru viața și viitorul lor. Interviu realizat de pastor Mihai Miron

eperele credinței

98,00 lei

Biblia adolescentului vine către tinerii cititori într-un format prietenos, plină de culoare, încurajându-i să citească integral textul biblic (într-o ediție revizuită ortografic a traducerii lui Dumitru Cornilescu). Notele și materialele suplimentare lărgesc perspectiva adolescenților, așezând Biblia într-o lumină optimă, pentru a fi văzută ca factor major de influență de-a lungul istoriei omenirii și ca manual credibil de reală dezvoltare personală. Informațiile din istorie, arheologie biblică și arte îmbogățesc cunoștințele tinerilor. Portretele biblice le oferă exemple de „așa da” și „așa nu” din istoriile unora dintre cele mai cunoscute personaje din Biblie. Sugestiile de transpunere a principiilor biblice în acțiuni și fapte concrete îi ajută să descopere Scripturile ca sursă a unei religii practice.

• • • •

45 de ilustrații originale 11 rubrici distincte 538 de note suplimentare articole despre inspirația și mesajul Bibliei • ghid de referințe biblice pe teme de larg interes • plan de citire a Bibliei în doi ani • hărți

Rubricatura diversă urmărește scopul precis de a-i conduce pe adolescenți la concluzia că Biblia a fost și rămâne un izvor nesecat de înțelepciune, de inspirație și de frumos, singura hartă credibilă care indică drumul spre Țara veșnică.

În perioada 25-26 noiembrie 2020, Biblia este disponibilă într-o cantitate redusă, doar pentru comenzi telefonice. Din 25 ianuarie 2021, Biblia va fi disponibilă și în librării.

1 368 de pagini full color, coperte flexibile, în patru variante

www.viatasisanatate.ro 021 323 00 20

cultură biblică

Julien Gheorghe

Divertismentul în vremurile biblice

e paginile inspirate ale Bibliei găsim pasaje care arată că Dumnezeu vrea să ne bucurăm de ocaziile speciale ale vieții. În istoria biblică, observăm că, deși în vechime nu s-a pus un accent deosebit pe modurile plăcute de a petrece timpul, acestea au fost acceptate și practicate atunci când se armonizau cu principiile religioase. De exemplu, evreii se recreau prin muzică vocală sau instrumentală, dansuri, jocuri și la marile sărbători naționale.

porul au cântat o cântare, iar „Maria... a luat în mână un timpan şi toate femeile au venit după ea cu timpane şi jucând.” Maria le răspundea copiilor lui Israel: „Cântaţi Domnului...” (Exodul 15:20,21).

După trecerea Mării Roșii și nimicirea oștilor egiptene care au pierit înecate, Moise și po-

Ca și astăzi, oamenii se bucurau, strigau și cântau cu ocazia nunților (Ieremia 7:34, 16:9).

eperele credinței

Victoriile din războaie și încoronarea împăraților erau serbate cu muzică și dansuri ( Judecătorii 11:34, 1 Samuel 18:6,7, 1 Împărați 1:39,40). În general, femeile dansau la ocazii deosebite, dar și bărbații au făcut acest lucru (2 Samuel 6:3-5,14,15,21).

În Noul Testament, Domnul Isus a spus că, atunci când fiul risipitor s-a întors acasă, „a auzit muzică și jocuri” (Luca 15:25), iar în Evanghelia după Matei este menționat că fata Irodiadei a dansat în fața oaspeților cu ocazia zilei de naștere a lui Irod (14:6). Consecința a fost dezastruoasă. Nu întotdeauna divertismentul practicat de evrei a fost pe placul lui Dumnezeu și în conformitate cu ceea ce El îi învățase. De exemplu, în timp ce Moise primea tablele Legii cu Cele Zece Porunci (Exodul 24:12), poporul a donat bijuterii din aur și din ele a fost făcut

un vițel din aur, după care Aaron a anunțat o sărbătoare în cinstea noului dumnezeu! Prin urmare, poporul s-a sculat dis-de-dimineaţă, a adus jertfe, „a şezut de a mâncat şi a băut; apoi s-au sculat să joace” (Exodul 32:1-6). Noi trăim într-o altă cultură, aflată la mii de ani distanță de cea descrisă anterior, dar nu putem nega faptul că și noi avem nevoie de relaxare. Totul se rezumă însă la ceea ce spunea apostolul Pavel: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10:31). 11

eperele credinței

În lumea Bibliei, spre deosebire de vremurile noastre, dansul mixt între bărbați și femei nu era cunoscut (Ieremia 31:13, vezi și 2 Samuel 6:20), pentru că implica atingerea participanților. Această practică a modestiei se respectă până astăzi în comunitățile iudaice ortodoxe, chiar și la nunți. Ca și în vechime, în anumite comunități nu este permis să privești jocurile executate de celălalt sex.

eperele credinței

Vechiul Testament – distracțiile în cultura egipteană Vechii egipteni erau mari iubitori de muzică și dans. Instrumentele timpurii includeau flaute, harpe, clopote, chimvale, tamburine și tobe. Ei iubeau foarte mult și jocurile, cele mai populare fiind Senet și Mehen (cu piese pe o tablă). Egiptenii bogați practicau vânătoarea, pescuitul, plimbările cu barca pe fluviul Nil și diferite sporturi. Zilele de naştere ale diferiţilor zei erau sărbători naţionale, când munca era suspendată, iar egiptenii se adunau să bea, să mănânce şi să danseze. Printre copii erau populare jocurile cu o minge improvizată din diverse materiale și jongleriile.

Noul Testament – plăcerile grecilor și ale romanilor În Antichitate, grecii erau mari iubitori de antrenamente fizice, jocuri cu mingea, jocuri de noroc. Din anul 776 î.Hr., în Olympia, au început să fie practicate jocurile olimpice antice. Acestea aveau loc o dată la patru ani, vara, cu

ocazia sărbătorilor în cinstea lui Zeus, cel mai important zeu. La ele aveau voie să participe doar bărbații de origine greacă. Sclavii și femeile nu aveau voie să participe, nici măcar să privească. Dintre toate competițiile sportive, cea mai spectaculoasă era întrecerea de care trase de cai foarte buni și scumpi.

Partea cea mai întunecată a divertismentului la romani a constituit-o însă apetitul pentru distracții brutale, suferință și vărsarea de sânge. Luptele de gladiatori, masacrarea animalelor în arenă sau sfârtecarea oamenilor de către animale erau distracții obișnuite, foarte populare.

Cele mai variate jocuri aveau loc la sărbătorile dedicate zeităților venerate. Acestea erau onorate prin muzică, dans, poezie, teatru sau consum de vin (pentru Dionis, sau Bachus, zeul vinului, al vegetaţiei, al plăcerilor şi al petrecerilor). Locuitorii din Atena aveau câte o sărbătoare aproape în fiecare zi.

Concluzii

Majoritatea petrecerilor la romani aveau un fundal sonor care provenea de la instrumente variate: cu corzi (sambuca, pandura, lira), de percuție (toba, țambalul) și de suflat (tubă, nai). Se practicau multe sporturi cu mingea, unele dintre ele asemănătoare cu handbalul, fotbalul sau hocheiul pe iarbă. Erau iubite și jocurile cu zaruri sau cărți. Petrecerile bogaților implicau multe mâncăruri exotice, muzică, dansuri, scamatorii și alte forme de divertisment practicate de sclavi și sclave. Locuitorii din imperiu, dar mai ales aristocrații erau atrași de băile luxoase, ornate cu mozaic și marmură, unde romanii socializau pentru multe ore. Baia romană includea mai multe bazine cu apă de diferite temperaturi. În timp ce stăteau în apă, romanii consumau vin și li se făcea masaj. Romanii înstăriți erau interesați și de colecționarea anumitor obiecte, precum pietre prețioase, sculpturi și diverse obiecte de artă.

Prin comparație, putem observa că, în Țara Sfântă, opțiunile de divertisment erau mai reduse decât în culturile răspândite în lumea antică. Asemenea unui copil care se pregătește pentru examen și studiază atât la școală, cât și în particular fără a-i rămâne timp nefolosit, și copiii lui Dumnezeu erau învățați: „Tu să te ţii în totul totului tot numai de Domnul Dumnezeul tău.” Apostolul Petru îi instruia pe credincioși să nu gândească asemenea grecilor sau romanilor, ci după modelul lui Hristos: „Fiindcă Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel de gândire. Căci Cel ce a pătimit în trup a sfârşit-o cu păcatul; pentru ca, în vremea care-i mai rămâne de trăit în trup, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu. Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite. De aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu şi vă batjocoresc” (1 Petru 4:1-4). Gustă și tu din bucuriile incomparabile ale prieteniei cu Dumnezeu!

eperele credinței

familie

Viorel Dascălu

Ne mai jucăm? C

ompania Ipsos Public Affairs a realizat la sfârșitul anului 2011 un sondaj în rândul a peste 7 000 de părinți ai căror copii erau minori. Studiul s-a intitulat „Raportul global privind spiritul copilăriei” și a cuprins subiecți din 20 de țări. Cercetătorii au constatat că patru din zece părinți afirmă că le este mai ușor să-și programeze o întâlnire de serviciu decât să petreacă timp alături de copiii lor. În România, 81% dintre intervievați spun că nu se mai distrează zilnic, așa cum făceau în copilărie. Procentul este cel mai ridicat dintre toate țările vizate. Româncele preferă un timp petrecut în singurătate, pe rețele sociale, decât să aibă un timp de calitate petrecut cu familia.

Spiritul copilăriei este în pericol

Tehnologia, televiziunea, internetul și rețelele de socializare consumă o mare parte din timpul ce ar putea fi utilizat în distracții sănătoase cu cei din casă. Pe deasupra, multe hobbyuri ale soților nu antrenează sau chiar exclud restul familiei. În aceste condiții, co-

piii, deși tânjesc serios după timpul de joacă al familiei, se afundă în lumea lor singuratică, construită tot în jurul tehnologiei. Ce-i de făcut? În familie, de comun acord, hotărâți un timp pentru recreere. Cumpărați și folosiți jocuri de societate frumoase, inventați concursuri de abilități casnice, faceți ieșiri în natură, adunați-vă în jurul unui foc, depănați amintiri, căutați ghicitori, verificați-vă cunoștințele generale, bateți-vă cu pernele din casă, transformați-vă sufrageria sau curtea într-un teren de joacă și bucurați-vă de clipele petrecute cu cei dragi. Acestea sunt doar câteva idei. Părinte fiind, când te-ai jucat ultima dată cu copiii? Soț sau soție fiind, când te-ai jucat ultima dată cu partenerul de viață? Nu uita că cel mai frumos timp este cel pe care-l „consumi” bucurându-te în familia ta! Încearcă și nu vei regreta!

eperele credinței

tineret

Florin Răduț

Tinerețea, între virtual și real

orbind despre cursurile on-line la începerea anului școlar, replica unui elev din clasa a VIII-a m-a surprins: „Eu am deja 300 de prieteni în mediul virtual cu care mă înțeleg foarte bine. Nu-mi pasă dacă nu vom veni la școală, colaborez super cu ei.” Studiile recente indică faptul că tinerii petrec zilnic multe ore pe internet, iar calitatea vieții este măsurată în funcție de conexiunea la internet sau de performanța gadgetului utilizat.

Conectarea cea de toate zilele Comunicarea pe rețele de socializare a devenit o normalitate existențială, iar interacțiunea on-line face parte din meniul fiecărei zile. Astăzi, printr-un singur click, este posibilă comunicarea cu persoane din toate colțurile lumii, iar tinerii inițiază și mențin prietenii pe platformele sociale. Timpul petrecut astfel contribuie la relaxare și divertisment, iar interacțiunea prin mesaje, postări, meme-uri și jocuri compensează, de cele mai multe ori, lipsa întâlnirilor față-n față. Însă, cu toate avantajele oferite, comunicarea digitală aduce eperele credinței

Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei. Când este El la dreapta mea, nu mă clatin. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoșilor; ea nu se va lipi de mine.

– Psalmii 16:8; 101:3

eperele credinței

și influențe nefaste, mai ales asupra generației tinere.

Partea goală a virtualului

În general, tinerii sunt interesați de aspectul lor fizic, iar multe postări „perfecte” ale altora sunt prelucrate cu ajutorul aplicațiilor de editare. Ele pot contribui la scăderea stimei de sine. Nu la întâmplare apar stări de anxietate, frustrare și neajutorare, tulburări de tip deficit de atenție și hiperactivitate. În aceste condiții, timpul de odihnă va fi insuficient, sistemul imunitar slăbit și se va produce un dezechilibru emoțional. Apoi, sindromul narcisismului (o dragoste exagerată de sine) rămâne un pericol real când petreci timp în mediul on-line. Un alt aspect concret are legătură cu lumina albastră emisă de majoritatea gadgeturilor. Prin expunerea prelungită în fața ecranului, vederea este slăbită, iar secreția de melatonină este oprită. Acest hormon are un rol important în reglarea ritmului circadian și în trecerea organismului din starea de veghe în cea de somn. Așa se explică reacțiile impulsive și unele decizii neînțelepte. Cercetătorii mai atrag atenția și asupra altor pericole, cum ar fi violența, expunerea la pornografie, jocurile video și cyberbullying-ul. Manfred Spitzer, psihiatru și specialist în neuroștiințe, folosește expresia „demență di-

eperele credinței

gitală” în relație cu mediile digitale, având în vedere pierderea capacității de memorare, de critică și de orientare în hățișul de informații. Timpul îndelungat petrecut în mediul on-line afectează negativ gândirea, voința, emoțiile și comportamentul social.

Ingredientele succesului În contextul dependenței de Instagram, Tik Tok, WhatsApp, YouTube, Facebook, Snapchat și alte platforme similare, tinerii trebuie să evite tot ce poate afecta sănătatea mintală și echilibrul emoțional. Rezultatele școlare și academice, relațiile cu părinții și prietenii, starea de spirit din fiecare zi, toate au legătură cu timpul petrecut în lumea virtuală. Succesul este rezultatul exercițiului regulat, combinat cu multă responsabilitate și autocontrol. Pentru a evita „demența digitală”, este nevoie să introduci în programul zilnic activități simple, ca de exemplu: a mânca ce este sănătos, a face exerciții fizice, a avea un timp pentru meditație, a te implica în activități de binefacere, a merge în natură. Și totul este posibil, așa cum spunea Teodor Baconschi în cartea Facebook. Fabrica de narcisism, printr-o „simplificare smerită, departe de… aberațiile egolatriei, de iluzia escapismului digital și de patima consumului nelimitat.” Este rândul tău să fii un învingător real în fața ofensivei virtuale!

Adrian Neagu

Un Dumnezeu al bucuriei adevărate D

acă am fi întrebați cum Îl vedem pe Dumnezeu, cu siguranță că aproape de fiecare dată cuvintele care ne-ar veni în minte ar putea fi: bun, drept, înțelept, sfânt. Dar pe lângă acestea și multe altele, apostolul Pavel adaugă unul poate mai puțin obișnuit – fericit. Da, Biblia spune că Dumnezeu este fericit (1 Timotei 1:11). Mai mult chiar, ea ne arată că fericirea lui Dumnezeu nu ține de trăsăturile Lui neomenești (cum sunt atot știința, atotputerea, omniprezența etc.), ci de acelea pe care le împrumută omului, adică cele pe care omul le poate dezvolta în relație cu Creatorul după al cărui chip a fost creat (Psalmii 41:2; Proverbele 16:20 etc.).

Atunci când a salutat mulțimea așezată pe coasta muntelui și a rostit principiile Împărăției Sale, Isus a început tocmai cu fericirea, rostind de nouă ori: „Ferice!” Prin aceasta, El arăta implicit că Împărăția Sa este împărăția oamenilor fericiți (Matei 5:3-11). Și totuși, ce fericire este aceasta când ești sărac, plângi sau flămânzești după dreptate? Nu cumva fericirea Bibliei este o nefericire prezentă așteptând o binecuvântare viitoare, oferită de Dumnezeu celor ce vor moșteni Paradisul? Biblia ne provoacă la un exercițiu serios de credință atunci când ne îndeamnă să pără19

eperele credinței

sim bucuriile lumii acesteia și să venim la Isus pentru a găsi nu doar satisfacții similare, ci „bucurii nespuse și desfătări veșnice”, care sunt chiar „de o sută de ori” mai mari decât tot ce am avut sau am sperat că vom găsi la El (2 Timotei 2:22; Psalmii 16:11; Marcu 10:30). Pavel pune bucuria pe locul doi în lista darurilor dumnezeiești, iar pe creștinii din Filipi îi îndeamnă stăruitor să se bucure (Galateni 5:22; Filipeni 4:4). Pentru cineva obișnuit cu felul de recreere cotidian pare un paradox asocierea cuvintelor creștin și bucurie, dar pentru cercetătorul atent al Scripturii este evident că nota dominantă a Cuvântului lui Dumnezeu este bucuria. eperele credinței

Sugestii pentru fericire

Care sunt aceste bucurii ale creștinului și ce criterii ar trebui să avem în minte atunci când alegem activitățile care să ne destindă fruntea, mintea și trupul? Iată doar câteva sugestii: Evită cu hotărâre orice activitate interzisă de Biblie, socotită imorală sau care aduce suferință celorlalți! Bucuriile noastre nu trebuie să aducă durere în viața celor de lângă noi sau să încalce poruncile explicite ale lui Dumnezeu, lăsate pentru binele și siguranța noastră. La fel ca în Grădina Edenului, suntem de multe ori ispitiți să credem că adevăratele plăceri ale vieții vin atunci când încălcăm „doar puțin” restricțiile divine. Dar orice bucurie care nu are aprobarea lui Dumnezeu ne lasă sufletul gol și măcinat de păreri de rău, indiferent

cât de puternice sunt senzațiile de moment. David recunoaște că Dumnezeu poate da „mai multă bucurie” decât orice realizare materială și asociază această satisfacție cu liniștea și odihna – „Eu mă culc și adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în locuința mea” (Psalmii 4:7,8). Credinciosul este încurajat de Biblie să evite orice substanțe care îi pot face mintea să nu mai ia în serios cerințele divine, care îi afectează capacitatea de a lua decizii bune. Dacă folosirea alcoolului sau a drogurilor este periculoasă pentru cei ce conduc mașina, să fie oare mai puțin nocivă pentru cei care vor să își conducă viața în siguranță? (1 Petru 5:8; Proverbele 23:31; 1 Tesaloniceni 5:22).

Caută ca tot ce faci să aducă slavă lui Dumnezeu! (1 Corinteni 10:31). Deși pare simplu, vei observa că, de cele mai multe ori, modelele de recreere obișnuite nu au în centru slava lui Dumnezeu, ci înălțarea unui anume performer. Una din calitățile specifice ale Bibliei este că, deși ea vorbește despre oameni remarcabili, nu există pe paginile ei un cult al eroului, așa cum avem în celelalte culturi antice. Dimpotrivă, chiar și cei mai merituoși copii ai lui Dumnezeu cad uneori și sunt mustrați de Dumnezeu pentru comportamentul lor. Deși avem datoria de a ne încuraja unul pe celălalt, nu trebuie să uităm că Unul singur este bun – Dumnezeu (Luca 18:19). Activitățile recreative care nu Îl înalță pe El și care fac din oameni idoli sau semizei nu pot aduce acea 21

eperele credinței

bucurie pe care Dumnezeu dorește să o trăim împreună cu El.

Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceea să vă însuflețească.

Caută acele bucurii care să aducă un echilibru între activitatea fizică și cea intelectuală! Oricât de dificil ar părea, noi suntem chemați să ne dezvoltăm echilibrat în toate aspectele vieții. Aceasta înseamnă că cel ce are o activitate preponderent sedentară va căuta ca, după o zi de muncă, să se relaxeze printr-o activitate fizică, pe când cel care muncește fizic va căuta să se simtă bine în compania studiului, a cărților sau a altor activități care să îl implice intelectual. Oricât de grea și neplăcută poate părea, munca rămâne o binecuvântare de care ne vom bucura și în Împărăția lui Dumnezeu (Geneza 2:15).

Dă valoare fiecărei clipe! Timpul de odihnă sau relaxare nu trebuie să fie un timp irosit, ci un timp câștigat. Este evident că așa cum pauza face parte din muzică, și odihna face parte din viața noastră. Am fost creați așa, ba mai mult, Dumnezeu a pus deoparte o zi întreagă pentru odihnă (Exodul 20:8-11). El știe că avem nevoie de ea, că ne este esențială pentru viața fizică și spirituală. Dar clipele noastre de odihnă nu trebuie să ne poarte cât mai departe de El și de principiile Sale, ci trebuie să ne ajute să le facem viața celor de

eperele credinței

lângă noi mai frumoasă și să învățăm lucruri noi despre lumea din jur și despre Dumnezeu. Tocmai de aceea bucuriile trăite împreună cu cei dragi sunt mai de dorit decât cele experimentate de unul singur. Bucuria nu este un act egoist, ci o experiență pe care o împărtășim cu ceilalți. Așadar, să ne bucurăm „cu cei ce se bucură” (Romani 12:15).

Prezența lui Isus în viața noastră poate aduce bucurii și satisfacții la care nu ne-am gândit niciodată. Toți cei ce au „gustat” au văzut „ce bun – Filipeni 4:8 este Domnul” (Psalmii 34:8) și au dorit să spună și altora bucuriile descoperite împreună cu El. Dumnezeu nu este hoțul bucuriilor noastre, ci Autorul lor, Sursa și Creatorul a tot ce este frumos și plăcut în viață. Pe bună dreptate se întreba Eclesiastul: „Cine, în adevăr, poate să mănânce și să se bucure fără El? Căci El dă omului plăcut Lui înțelepciune, știință și bucurie” (Eclesiastul 2:25,26). Într-o lume în care până și o bodegă insalubră se poate numi „Paradis”, adevăratul Paradis își așteaptă cu ardoare locuitorii. Căci acolo unde este Dumnezeu, acolo raiul şi bucuria au coborât pe pământ. El este bucuria noastră (Psalmii 5:11), o bucurie veșnică și incomparabilă. Și este atât de aproape de fiecare dintre noi!

principiile Bibliei

Fundamentele credinței

redincioșii autentici gândesc, simt și acționează în armonie cu principiile cerului. Pentru a avea caracterul Domnului, ei se angajează numai în acele lucruri care produc în viața lor aceeași curăție, sănătate și bucurie manifestate în viața Domnului Hristos. Aceasta înseamnă că distracțiile și plăcerile trebuie să fie la cele mai înalte standarde ale bunului gust și ale frumuseții creștine. În timp ce recunosc deosebirile dintre diferite culturi, urmașii lui Hristos trebuie să adopte o îmbrăcăminte simplă, decentă și de bun gust, așa cum le stă bine acelora care cred că adevărata frumusețe nu constă în accesoriile exterioare, ci în farmecul nepieritor al unui comportament blând și smerit. Iar pentru că trupurile creștinilor sunt temple ale Duhului Sfânt, ei au grijă de ele într-un mod inteligent. Pe lângă mișcare și odihnă corespunzătoare, ei adoptă cea mai sănătoasă alimentație cu putință și se abțin de la hrana necurată arătată în Sfintele Scripturi. Deoarece băuturile alcoolice, tutunul și folosirea iresponsabilă a medicamentelor și a narcoticelor sunt dăunătoare, asemenea lui Hristos, urmașii Lui se abțin de la folosirea lor. În schimb, se angajează în tot ceea ce aduce gândurile și corpurile lor în ascultare de Dumnezeu, care dorește să fim sănătoși, folositori și plini de bucurie și bunătate. 23

eperele credinței

tineret

Andrei Bordeanu

Plăcerea care ucide

storia de viață a Nadiei le transmite un mesaj motivator celor care ignoră avertismentele medicilor și ale celor dragi, refuzând să renunțe la fumat. Nadia a început să fumeze la vârsta de 13 ani și a continuat mulți ani, fumând două pachete pe zi. Când avea 50 de ani, plăcerea de a eperele credinței

fuma a adus-o în situația de a-și pierde piciorul drept din cauza vaselor de sânge înfundate. La scurt timp, a primit diagnosticul de cancer pulmonar. „Îmi pare rău că am început să fumez”, a spus Nadia. „Este doar o plăcere, este doar o dependență.”

După intervenția chirurgicală la plămâni, cancerul s-a răspândit și la creier. Ea spera că împărtășirea experienței sale va inspira alte persoane să renunțe la fumat cât mai curând posibil. Nadia și-ar fi dorit să petreacă mai mult timp alături de prieteni și familie, dar a murit în mai 2017, la 51 de ani. Cancerul pulmonar cauzat de fumat a învins-o. Deși efectele fumatului asupra sănătății sunt foarte cunoscute, mulți oameni aleg să fumeze pentru că aceasta le oferă o stare de bine, ulterior devenind o dependență.

Nu știți că, dacă vă dați robi cuiva ca să-l ascultați, sunteți robii aceluia de care ascultați, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire?

Studiile arată că această – Romani 6:16 „plăcere” generează o listă lungă de afecțiuni: pulmonare, ale căilor urinare, coronariene (ale inimii), de sistem nervos, boli ale faringelui, esofagului, pancreasului, tulburări ale sistemului reproducător feminin și masculin. În fiecare an, în lume se înregistrează peste opt milioane de decese cauzate de tutun. Consumul de tutun este cel mai mare risc singular pentru sănătate care poate fi evitat și cea mai importantă cauză de deces prematur în Uniunea Europeană. Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din numărul de decese cauzate de cancer de la nivel global. Mai mult de un milion de oameni mor în fiecare an din cauza expunerii la fum de țigară (fumat pasiv). Fumatul este scump și plătești cu sănătatea pentru acest obicei. Poți să găsești o mulțime de motive pentru care să-ți păstrezi plăcerea

de a fuma, dar sunt sigur că vei găsi și mai multe motive să nu fumezi. Sănătatea ta se va îmbunătăți, vei economisi mai mulți bani, vei petrece un timp de calitate cu familia și îi vei proteja pe cei dragi de fumatul la mâna a doua. E destul că aproximativ 91% din populația lumii trăiește în zone în care calitatea aerului nu se încadrează în standardele Organizației Mondiale a Sănătății. De ce să inhalăm un aer și mai viciat de tutun, într-o vreme când COVID-19 poate afecta capacitatea pulmonară?

Dacă fumezi, alege să fii liber și acordă-I încredere lui Dumnezeu că te va ajuta să scapi de acest viciu. Cu siguranță prin puterea Lui vei învinge!

Familiarizează-te cu tacticile utilizate de companiile de tutun pentru a-și comercializa produsele în rândul copiilor și al adolescenților! 25

eperele credinței

Când produsul ucide opt milioane de persoane pe an, cu siguranță producătorul are nevoie de clienți tineri! eperele credinței

sănătate

Gabriel Hațegan

Un prieten perfid

ovarăș nedespărțit al unora, la bucurie și necaz, alcoolul insistă să rămână legat de persoana care l-a primit în viață. În realitate, nu este un prieten adevărat, pentru că atunci când nu vrei să îl mai accepți în casă, nu pleacă de bunăvoie. Prietenia alcoolului este perfidă și subminează centrul de comandă al ființei umane, cu o suită de consecințe întunecate pe toate planurile. Alcoolul minte. Contrar speranțelor false pe care le dă, alcoolul nu rezolvă problemele, ci doar le agravează. Astfel, conform Organizației Mondiale a Sănătății, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc (după hipertensiunea arterială și fumat) pentru boală și moarte prematură în Uniunea Europeană. Pentru adolescenții și tinerii între 10 și 24 de ani, este primul factor de risc, fiind responsabil de 7% din anii de viață trăită cu incapacitate. Am cunoscut mai multe persoane care, deși au reușit pe plan profesional, au acceptat prietenia de interes cu alcoolul, doar pentru ca viața să le fie curmată prematur. Institutul de Sănătate Publică arată că alcoolul este responsabil de producerea a peste două sute de boli. Consumul de alcool poate avea consecințe negative pe plan social. Sunt

afectate relațiile de familie prin separare, divorț, abuz și neglijarea copiilor. Alcoolul poate conduce la pierderea prietenilor, excludere socială, greutăți materiale, pierderea locului de muncă și a locuinței, probleme cu legea, amenzi, detenție, comportament sexual nepotrivit etc.

Nu v-am dat vin Chiar dacă suntem o țară creștină, alcoolul își decimează victimele supuse. Se estimează că 92% dintre bărbați și 70% dintre femei au consumat cel puțin o dată alcool, iar două treimi din populație consumă alcool în mod regulat. Din păcate, România ocupă un rușinos loc trei la consumul de alcool în Uniunea Europeană și al doilea loc în rândul țărilor cu cel mai dăunător mod de consum. Ce spune cartea de căpătâi a creștinilor? Băuturile alcoolice nu sunt în planul lui Dumnezeu. În Deuteronomul 29:5,6, Dumnezeu spune: „Eu v-am călăuzit patruzeci de ani în pustie... n-ați băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoașteți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.” Fiind primul responsabil de viața poporului în condițiile din deșert, Dumnezeu nu le-a dat copiilor Săi nicio picătură de alcool. 27

eperele credinței

În aceeași perioadă, a poruncit preoților să nu bea băuturi amețitoare în timpul serviciului, ca să nu moară (Leviticul 10:8-11). Alcoolul afectează lobul frontal, locul discernământului. Efectul anestezic este subliniat în Proverbele 23:32, unde este descrisă starea de mahmureală după petrecere, când vinul „pe urmă ca un șarpe mușcă.” Frumusețea mărgăritarelor din pahar lasă loc confuziei veninului ce duce la paralizie morală. Și profetul Isaia rostește vaiuri pentru pasionații de vin și pentru cei rezistenți la băutură: „Vai de cei ce dis-de-dimineață aleargă după băuturi amețitoare şi șed până noaptea târziu şi se înfierbântă de vin!” (Isaia 5:11). În Noul Testament, apostolul Pavel pune în contrast spiritul alcoolului cu Spiritul Sfânt: „Nu vă îmbătați de vin”, scrie el, „aceasta este destrăbălare” (Efeseni 5:18). Cei ce se îmbată și se îmbuibă „nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu”, afirmă tot el în Galateni 5:21.

Paharul Domnului exclude paharul demonilor

„Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beții”, îndeamnă Noul Testament (Romani 13:13). În contrast cu cei ce se îmbată noaptea, care sunt numiți fiii întunericului, sunt fiii luminii, cei care sunt treji și veghează. Este uimitor modul în care Dumnezeu poate schimba robia în libertate și dependența de rele în dependență de El! Prin relația cu Dumnezeu, o viață sortită distrugerii poate deveni o viață sortită împlinirii și bucuriei.

eperele credinței

stil de viață

Andrei Borz

Mariajul dintre tutun și zahăr

ult timp în istoria omenirii, diabetul și cancerul pulmonar au fost boli rar întâlnite. Începând cu revoluția industrială, două mari calamități au lovit lumea modernă: proliferarea consumului de zahăr și popularizarea țigărilor americane. Dacă până în anul 1914 au existat doar 150 de cazuri de cancer pulmonar în SUA, la un an după ce R.J. Reynolds a introdus pe piață țigările Camel, cazurile au explodat, ajungând în anul 1945 la 12 000 de decese din cauza cancerului pulmonar. Astăzi, la nivel mondial, la fiecare 18 secunde, o persoană își pierde viața din cauza cancerului pulmonar, boală care provoacă cele mai multe decese dintre toate bolile canceroase. Altfel spus, un oraș de mărimea Bucureștiului dispare anual în lume din cauza cancerului pulmonar.

Zahărul din fum

Cum a început totul? Până la începutul secolului al XX-lea, oamenii fumau în general trabuc sau pipă, rareori inhalând fumul, sau eperele credinței

chiar mestecau tutun presat. Deși riscurile existau și la acea vreme, treptat țigările au înlocuit trabucurile și pipele. Această tranziție a produs un rău imens. De ce? Puțină lume e conștientă astăzi că, pe lângă nivelul ridicat de nicotină pe care-l conțin, țigările însele ar fi mai puțin dăunătoare și ar crea mai puțină dependență dacă nu ar conține zahăr. Uscarea cu aer cald a reprezentat marea revoluție tehnologică în industria tutunului, care a făcut posibilă inhalarea. R.N. Proctor afirmă în Golden Holocaust: Origins of the Cigarette Catastrophe and the Case for Abolition, carte publicată în 2011, faptul că „uscarea cu aer cald a tutunului ar putea fi cea mai letală invenție din istoria industrială. Praful de pușcă și armele nucleare au omorât mult mai puțini oameni.” Tutunul, care la început are un conținut de carbohidrați relativ ridicat, dar scăzut în zahăr (3%), prin uscarea cu aer cald, ajunge la un procent de 22% zahăr, prin conversia masivă a amidonului în zaharoză. Ca urmare

Fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea. – Iacov 1:14,15

eperele credinței

a conținutului ridicat de zahăr, fumul de țigară poate fi inhalat fără să irite membranele mucoase și fără să provoace tuse. Dacă fumul din trabuc și pipă era aproape imposibil de inhalat, fumul din țigări înlesnește inhalarea.

Marinare cu zahăr

O altă metodă recentă o reprezintă marinarea frunzelor poroase de tutun direct în zahăr. Prin îmbibarea lui în zahăr, tutunul poate absorbi zahăr până la 50% din greutatea proprie, cultivatorii de tutun economisind bani, deoarece zahărul, comparat în kilograme, este mai ieftin decât tutunul. Doar în America, în perioada interbelică, compania Camel înmuia tutunul în peste 23 de milioane de kg de zahăr pe an. Aromatizarea cu zahăr a echilibrat fumul înecăcios al tutunului, favorizând inhalarea și absorbția nicotinei în plămâni. În timp ce ard, zaharurile din tutun se caramelizează, ele oferind fumului o aromă dulce și un miros plăcut, motiv pentru care țigările devin și mai atractive pentru femei și copii. Zahărul din țigări amplifică plăcerea de a fuma, la fel cum produsele de patiserie și cofetărie stimulează dependența.

Momentul letal

Aspectul cel mai regretabil pentru un fumător este următorul: pe măsură ce o țigară se consumă, satisfacția produsă de nicotină scade din cauza zahărului, și fumătorul are tendința să tragă mai cu poftă din ea pentru a compensa. Ca urmare, nevoia de a inhala mai mult este maximă exact atunci când conținutul de gudron și substanțe carcinogene este la nivelul maxim. Așadar, mariajul dintre tutun și zahăr a făcut posibile atât succesul uimitor al țigărilor în întreaga lume, cât și epidemia de cancer pulmonar care i-a urmat.

eperele credinței

recreere

Mirela Dascălu

CITAT CELEBRU În careul alăturat, completând fraza, veți descoperi un citat celebru din Plinius. Literele frazei au căzut la pământ și trebuie să le puneți înapoi în ordinea corectă. Din fericire, literele au alunecat direct sub locul unde se aflau, formând coloane. INDICIU: Cuvântul cel mai lung, format din 12 litere, este „ÎNTREBUINŢĂM”. Succes!

A I N C T C F E A E Ț E R UM L I B E B R N U T T R U D E A P U Î N T R E R U L C L Ă M Ă L I M Z Ă L 33

eperele credinței

viața lui Isus

Dănuț Obăgeanu

Bucuria lui Isus

m fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Avem însușirile Lui în ființa noastră. Și bucuria este una dintre acestea. Fiecare copil este o dovadă a tezaurului de bucurie existent în noi. La orice pas, la orice descoperire a lumii în care s-a născut, la orice întâlnire cu viața în toate formele ei, copilul răspunde cu deplina bucurie a sufletului lui. Nu are nevoie de distracții, de muzică, de dansuri și senzații extreme, de stimuli care să îi biciuiască simțurile, de băuturi sau narcotice, de spectacole și jocuri de lumini. Copilul are bucuria în inima lui. Tot ce are nevoie este să fie lângă părinții lui, să nu îi fie frig și să aibă pu țină, foarte puțină mâncare. Atât. Și este plin de bucurie. Așa a fost și copilul Isus. A trăit bucuria fiecărei zile, a fiecărei clipe. Ca orice copil.

Bucuria anticipată A venit însă ziua primei vizite la templu. La doisprezece ani, Isus a înțeles că El este Mielul lui Dumnezeu venit să ridice păcateeperele credinței

le lumii. Și bucuria Lui a trecut în alte coordonate. Așa cum un artist muncește zi și noapte, sacrifică timp și resurse, renunță la orice doar pentru a realiza capodopera vieții lui, anticipând bucuria de la final, tot așa și Isus, pentru „bucuria care-I era pusă înainte” (Evrei 12:2), a acceptat o viață de slujire și sacrificiu. În toate acestea însă exista anticiparea bucuriei de la sfârșit. A trăit cu perspectiva bucuriei finale. Misiunea mesianică era mai presus. Și bucuria Lui avea acum alte repere. El a fost și a rămas izvorul bucuriei. O bucurie caldă, liniștită, frumoasă prin bunătatea ei și plină de iubire în toate atingerile ei. Copiii erau atrași și bucuroși să fie cu Isus. Pentru că bucuria curată a inimilor lor rezona la bucuria desăvârșită din inima Mântuitorului. O bucurie cu siguranță experimentată altfel de cum suntem noi obișnuiți, dar reală, puternică, intensă și cuprinzătoare.

Bucuria rugăciunii

O altă sursă a bucuriei lui Isus a fost părtășia cu Tatăl. Atât la botezul Său (Matei 3:17), cât și la Schimbarea la Față (Matei 17:5), din ceruri s-a auzit glasul lui Dumnezeu spunând despre Isus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.” Era o bucurie reciprocă. Se bucurau Unul de Celălalt. Isus nu a fost înțeles de nimeni pe pământ. Chiar și Omul venit din cer avea nevoie să-Și poată împărtăși experiența cu cineva care cu adevărat Îl înțelege. De aceea Isus Se bucura de ceasurile petrecute în rugăciune. Atunci simțea sufletul Lui că este înțeles, acceptat și apreciat. Era așa de mare bucuria acestui timp de părtășie, încât, de multe ori, Mântuitorul Se ruga toată noaptea. Cu siguranță era obosit de truda zilei și organismul Lui avea nevoie de odihnă, dar bucuria era mai mare decât oboseala.

Bucuria ascultării

A treia oază de bucurie a Mântuitorului a fost ascultarea de Dumnezeu. Pentru noi este

greu de înțeles. Ne naștem compatibili cu păcatul. Isus era necontaminat de păcat. Și, într-o lume în care totul era opus curăției Sale morale, El trăia experiența descrisă de psalmist: „Își găsește plăcerea în Legea Domnului” (Psalmii 1:2).

Bucuria roadelor Și, nu în ultimul rând, Isus Se bucura de fiecare dată când cineva se pocăia. El a venit să-i caute pe cei pierduți. Și de fiecare dată când găsea un suflet gata să renunțe la păcat, ca și păstorul care își găsește oaia pierdută, Isus striga în inima Lui: „Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută” (Luca 15:6). Acestea au fost bucuriile lui Isus – anticiparea biruinței finale asupra răului, părtășia cu Tatăl, ascultarea de Legea Cerului și pocăința celor păcătoși. Când vom fi și noi asemenea Lui, acestea vor fi și bucuriile noastre. 35

eperele credinței

înțelepciune

Ovidiu Dascălu

Bucuria este fundalul pe care se creionează trăirea creștinului. Ea nu este entuziasmul trecător ca valul mării, ci este pace, liniște și împlinire durabilă. Creștinul e ancorat în realitatea cotidiană, dar își deschide orizontul către existența unui Dumnezeu personal. În următoarea selecție de citate vei găsi sursele adevăratei bucurii.

Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credința! – Romani 15:13

Căci ziua aceasta este închinată Domnului nostru; nu vă mâhniți, căci bucuria Domnului va fi tăria voastră! – Neemia 8:10

Dacă vrei să te încălzești, trebuie să stai lângă foc; dacă vrei să fii ud, trebuie să intri în apă. Dacă îți dorești bucurie, putere, pace, viață veșnică, trebuie să te apropii chiar de ceea ce le are. – C.S. Lewis

Fericirea este lucrarea serioasă a Cerului. – C.S. Lewis

eperele credinței

Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. – Romani 14:17

Cerul întreg este interesat de fericirea omului. Părintele nostru ceresc nu închide căile bucuriei niciuneia din creaturile Sale. Poruncile divine ne cer să ne oprim de la acele fapte care ar aduce suferințe şi dezamăgiri şi care ar închide pentru noi calea fericirii cerești. (...) Adevărata bucurie a vieții celui credincios este aceea de a avea în inimă pe Hristos, nădejdea slavei. – Ellen White

Pe Isus Hristos Îl iubiți fără să-L fi văzut, credeți în El, chiar dacă acum nu-L vedeți, şi vă bucurați nespus, cu o bucurie de nedescris şi glorioasă, pentru că primiți, la capătul credinței voastre, mântuirea sufletelor voastre. – 1 Petru 1:8,9 NTLR

Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele! – Habacuc 3:17,18

Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea decât au ei când li se înmulțește rodul grâului şi al vinului. – Psalmii 4:7

Îmi vei arăta cărarea vieții; înaintea Feței Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veșnice, în dreapta Ta. – Psalmii 16:11

Mă bucur în Domnul şi sufletul meu este plin de veselie în Dumnezeul meu, căci m-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, m-a acoperit cu mantaua izbăvirii. – Isaia 61:10

eperele credinței

media

GRILA DE PROGRAME Luni

Marți

00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - Lecția de viață II r (Educativă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Știri RRA (Informativă) 07:15 - Matinal (Informativă) 08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă) 10:00 - Știri RRA (Informativă) 10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment) 12:00 - Trăiește înțelept (Educativă) 13:00 - Știri RRA (Informativă) 13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 14:00 - Prietenii Speranței (Informativă) 17:00 - Educație pentru viață (Educativă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Lumea religioasă azi (Religioasă) 20:30 - Anii de acasă r (Educativă) 21:00 - Adevăruri & Perspective (Religioasă) 22:00 - Provocările vieții (Educativă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - IQ România (Educativă)

eperele credinței

00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - Trăiește înțelept r (Educativă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Știri RRA (Informativă) 07:15 - Matinal (Informativă) 08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă) 10:00 - Știri RRA (Informativă) 10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment) 12:00 - Repere (Religioasă) 13:00 - Știri RRA (Informativă) 13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 14:00 - Prietenii Speranței (Informativă) 17:00 - Educație pentru viață (Educativă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Lumea religioasă azi (Religioasă) 20:30 - Dincolo de cuvinte r (Culturală) 21:00 - Adevăruri & Perspective (Religioasă) 22:00 - Provocările vieții (Educativă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - Inimă cu minte (Educativă)

Miercuri 00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - Repere r (Religioasă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Știri RRA (Informativă) 07:15 - Matinal (Informativă) 08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă) 10:00 - Știri RRA (Informativă) 10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment) 12:00 - E bine să știi (Educativă) 13:00 - Știri RRA (Informativă) 13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 14:00 - Prietenii Speranței (Informativă) 17:00 - Educație pentru viață (Educativă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Lumea religioasă azi (Religioasă) 20:30 - Radiodicționarul reperelor (Culturală) 21:00 - Adevăruri & Perspective (Religioasă) 22:00 - Provocările vieții (Educativă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - Anii de acasă (Educativă)

Joi 00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - E bine să știi r (Educativă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Știri RRA (Informativă) 07:15 - Matinal (Informativă) 08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă) 10:00 - Știri RRA (Informativă) 10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment) 12:00 - Vremea întrebărilor (Religioasă) 13:00 - Știri RRA (Informativă) 13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 14:00 - Prietenii Speranței (Informativă) 17:00 - Dincolo de cuvinte (Culturală) 17:30 - Dialoguri pentru tineri (Educativă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Ediție specială (Religioasă) 22:00 - Provocările vieții (Educativă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - Roman foileton (Religioasă)

Vineri 00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - Vremea întrebărilor r (Religioasă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Știri RRA (Informativă) 07:15 - Matinal (Informativă) 08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă) 10:00 - Știri RRA (Informativă) 10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment) 12:00 - Lecția de viață I (Educativă) 13.00 - Știri RRA (Informativă) 13:15 - Muzică (Divertisment) 14:00 - Prietenii Speranței (Informativă) 17:00 - Biblia, ieri și azi r (Religioasă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Taine din Scripturi (Religioasă) 21:00 - Jurnal de credință (Religioasă) 22:00 - Rațiunile credinței r (Religioasă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - Pomul vieții I (Religioasă)

Sâmbătă 00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - Străinul din Galileea r (Religioasă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Matinal (Informativă) 09:00 - Jurnal de studiu (Religioasă) 09:30 - Creștinism și cultură (Culturală) 10:00 - Școala Cuvântului r (Religioasă) 11:00 - Viața din Cuvânt (Religioasă) 12:00 - Străinul din Galileea (Religioasă) 13:00 - Rațiunile credinței (Religioasă) 14:00 - De vorbă cu trecutul (Religioasă) 14:30 - Iisus, dincolo de aparențe (Religioasă) 15:00 - Lista de prieteni (Educativă) 16:00 - Muzică (Divertisment) 17:00 - Cuvinte cu har (Religioasă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Ediție Specială r (Religioasă) 22:00 - Influențe (Religioasă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - Pomul vieții II (Religioasă)

Duminică 00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) 00:20 - Muzică (Divertisment) 01:00 - Lecția de viață I r (Educativă) 02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 06:40 - Biblia la rând (Religioasă) 07:00 - Știri RRA (Informativă) 07:15 - Matinal (Informativă) 10:00 - Știri RRA (Informativă) 10:10 - Curioșii (Educativă) 11:00 - Tu hotărăști (Religioasă) 12:00 - Lecția de viață II (Educativă) 13:00 - Știri RRA (Informativă) 13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment) 15:00 - Ședință cu părinții (Educativă) 16:00 - Muzică (Divertisment) 17:00 - Roman foileton r (Religioasă) 17:30 - Între două lumi r (Educativă) 18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) 20:00 - Biblia, ieri și azi (Religioasă) 21:00 - Tinerețea e o artă (Educativă) 22:00 - Taine din Scripturi (Religioasă) 23:00 - Popas de suflet (Divertisment) 23:30 - Între două lumi (Educativă) r - reluare

Frecvențe Radio Vocea Speranței cu transmisie 24 h/zi

(fac excepție localitățile în dreptul cărora în paranteze este menționat orarul)

- Adjud - 91.50 MHz - Abrud - 88.30 MHz - Aiud - 103.20 MHz - Alba Iulia - 99.10 MHz - Alexandria - 88.10 MHz - Bacău - 95.50 MHz - Bocșa - 93.80 MHz - Botoșani - 1485 kHz - Brașov - 94.60 MHz (05:00-09:00; 13:00-17:00) - București - 94.20 MHz (19:00-13:00) - Buzău - 89.70 MHz - Călărași - 95.50 MHz - Câmpulung Muscel - 100.60 MHz - Câmpulung Moldovenesc - 100.70 MHz - Cluj-Napoca - 88.30 MHz (15:00-17:00; 21:00-03:00) - Cobadin - 103.50 MHz - Constanța - 104.40 MHz (19:00-05:00) - Craiova - 87.60 MHz - Dej - 97.90 MHz - Deva - 96.30 MHz - Drăgășani - 88.90 MHz - Hațeg - 88.40 MHz - Hârlău - 94.00 MHz - Hunedoara - 95.10 MHz - Iași - 1584 kHz - Ineu - 102.40 MHz - Mediaș - 1485 kHz - Năsăud - 95.80 MHz - Negrești-Oaș - 98.00 MHz - Oltenița - 97.30 MHz - Oradea - 1485 kHz - Petroșani - 96.00 MHz - Piatra Neamț - 1602 kHz - Pitești - 90.00 MHz - Roșiori de Vede - 107.10 MHz - Scornicești - 101.60 MHz - Sighetul Marmației - 1584 kHz - Slatina - 96.70 MHz - Suceava - 102.70 MHz - Târgu Jiu - 102.7 MHz - Tecuci - 1584 kHz - Timișoara - 92.20 MHz (19:00-21:00) - Tulcea - 93.60 MHz - Vatra Dornei - 1584 kHz - Zimnicea - 104.50 MHz

eperele credinței

Tartă cu mere Elena Pridie Ingrediente:

Mod de preparare:

•

1 cană făină integrală

•

1 cană fulgi de ovăz pisați fin

•

⅓ cană ulei

•

½ cană apă călduță

•

4 mere (preferabil soiul Ionatan) rase cu tot cu coajă

•

¼ cană suc de mere

Într-un castron se pun uleiul și apa caldă. Se amestecă puțin, apoi se adaugă făina integrală şi fulgii de ovăz pisați; se amestecă ușor cu mâinile. Nu se frământă. Din compoziţia rezultată rapid, foarte elastică și plăcut de modelat, se întinde o foaie direct în forma de tartă (cu diametrul de circa 28 cm). Foaia se ridică şi pe peretele lateral al formei la o înălţime de 2 cm. Peste foaia de tartă se presară uniform stafidele.

•

¾ cană stafide

•

1 lg. amidon alimentar

•

1 l-ță scorțișoară

Separat, într-o cană, se dizolvă amidonul în sucul de mere, se adaugă și scorțișoara, apoi se amestecă într-un vas mai mare împreună cu merele rase. Compoziția de mere rase se întinde apoi uniform peste foaia de tartă, peste stafide. Se pune forma cu tarta în cuptor și se coace circa 45 de minute la foc mijlociu (circa 200 °C). Se rumenește ușor. Se scoate din cuptor și se lasă la răcit în formă, apoi se poate porționa. Rezultă patru porții generoase sau opt porții obișnuite. Este o rețetă foarte sănătoasă și potrivită pentru sezonul rece, când găsim mereu mere. Rețeta este dulce și gustoasă, chiar dacă nu conține niciun pic de zahăr! Dacă o doriți și mai dietetică, în loc de ulei, puteți pune două banane pasate. Dacă vreți să vă amuzați împreună cu cei dragi, în special cu copiii, în loc să răzuiți merele, tăiați-le feliuțe foarte subțiri și așezați-le împreună cu ei concentric peste stafide. Rezultă o frumusețe și o bunătate de desert! Indiferent de varianta aleasă, cu mere răzuite sau feliuțe așezate concentric, vă asigur că veți face această rețetă și a doua, și a noua oară!

Două jumătăți de adevăr nu fac un adevăr.