Reperele credinței • 4 • 2022

Un mariaj cu divorț și recăsătorire: biserica & statul

Un desfășurător al vremii sfârșitului

Vai de cei ce doresc ziua Domnului! Ce așteptați voi de la ziua Domnului? Ea va fi întuneric, și nu lumină. Veți fi ca un om care fuge dinaintea unui leu, pe care-l întâlnește un urs și care, când ajunge acasă, își reazemă mâna pe zid și-l mușcă un șarpe! Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă și fără strălucire? – Amos 5:18-20

Ascultă istoria creștinismului și o interpretare detaliată a celor mai cunoscute profeții biblice despre viitorul lumii.

Editorial 2

A doua venire a Domnului nostru Hristos 4 Julien Gheorghe – crede în cea mai mare profeție a Bibliei

Un mariaj cu divorț și recăsătorire: biserica & statul 9 Pálffi Miklós – crede că ce a mai fost va mai fi „Stiloul jos!” 14 Viorel Dascălu – crede că harul va avea un sfârșit

Cel mai important semn 16 Daniel Brînzan – crede că planeta are cel mai fericit viitor cu Isus Actualitatea Scripturii în criza economică 19 Dan Constantinescu – crede că principiile financiare din Biblie sunt valabile

AntiChristos 22 Florin Lăiu – poezie

Punctul fără întoarcere 24 Florin Răduț – crede că Dumnezeul milostiv va face o lucrare ciudată Un desfășurător al vremii sfârșitului 28 Christian Sălcianu – crede în acuratețea profețiilor biblice

De vorbă cu Emil Lazăr 34

Viitorul prezentului sau cum putem să alegem astăzi pentru bolile de mâine 38 Loredana Catrinescu – crede că sănătatea și credința merg mână-n mână

Viața sau credința 40 Daniel Brînzan – crede profețiile lui Isus Hristos

Grila de programe Speranța TV 42

Grila de programe Radio Vocea Speranței 44

„Cine strânge vara este un om prevăzător...” 46 Elena Pridie – crede că vine iarna istoriei

eperele

credinței

Coordonator: Daniel Brînzan

Redactare și corectură: Cristina Sava Grafică și tehnoredactare: Dragoș Gârea

Relația cu cititorii reperelecredintei@gmail.com www.reperelecredintei.ro facebook/instagram: reperelecredintei

Adresa: Str. Cernica nr. 101 Pantelimon, Ilfov

Cu excepția situațiilor în care este altfel specificat, textele biblice sunt redate din Biblia, sau Sfânta Scriptură, trad. D. Cornilescu, ediție revizuită ortografic, Casa Bibliei, 2016.

Parteneri Editura Viață și Sănătate Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Radio Vocea Speranței Speranța TV

Credem în adevărul Bibliei, iubim oamenii și scriem pentru o viață împlinită.

Autori

Daniel Brînzan, Loredana Catrinescu, Dan Constantinescu, Viorel Dascălu, Julien Gheorghe, Florin Lăiu, Pálffi Miklós, Elena Pridie, Florin Răduț, Christian Sălcianu Ilustrații: Delia Scripcariu

© Copyright

Reproducerea materialelor scrise este încurajată, cu menționarea sursei. Foto: Dreamstime, Unsplash, 3AM.

Notificare

Opiniile aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al partenerilor.

Veștile bune din Apocalipsa

Imaginează-ți că urci pentru prima dată pe munte și vezi deasupra ta în depărtare ultimul vârf pe care ți-ai propus să-l atingi. De el te mai despart câteva piscuri învecinate și nu foarte înalte. Zărindu-le, crezi că mai e puțin până la punctul de sosire. Dar când pășești pe primul pisc, observi că pentru a ajunge la următoarele, e nevoie să cobori în văi pe care nu le bănuiai mai înainte. Și oricât de sigur ai fi fost până atunci, traseul devine mai lung și mai obositor. La fel e când îți închipui viitorul. Azi îl întrezărești dintr-o privire, dar când îl treci la pas, descoperi abisuri neștiute.

Cine va cuceri lumea? Adevărul sau minciuna? Ambele, dar pe rând, ca într-un joc de ping-pong. Găsești în paginile următoare momente când va triumfa tot ce e mai bun în umanitate, dar și perioade când lumea va fi stăpânită de formele maxime ale răului.

„V-am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi.” – Isus Hristos în Evanghelia după Ioan 14:29

Daniel Brînzan

A doua venire a Domnului nostru Hristos

De la înălțarea Domnului Isus la ce ruri, toți credincioșii au așteptat cu speranță și nerăbdare împlinirea marelui apogeu al Evangheliei: întoarcerea Lui pe pământ.

Dacă prima venire a Mântuitorului a fost profetizată, cu atât mai mult a fost cea de-a doua. Înainte de potopul lui Noe, Dumnezeu i-a spus patriarhului Enoh că Domnul va veni „cu zecile de mii de sfinți ai Săi, ca să facă o judecată” (Iuda 14,15).

Împlinirea majorității profețiilor, dar și si tuația actuală a lumii prevestesc revenirea iminentă a lui Isus. Momentul exact al acestui eveniment n-a fost făcut cunoscut, de aceea suntem îndemnați să fim pregătiți în orice clipă (Matei 24:36).

Semne de identificare

Hristos va reveni în mod personal. Imedi at după înălțarea Domnului, doi îngeri s-au arătat ucenicilor care încă mai priveau uimiți spre ceruri și le-au spus: „Bărbați galileeni, de ce stați și vă uitați spre cer? Acest Isus, care S-a înălțat la cer din mijlocul vostru, va veni în același fel cum L-ați văzut mergând la cer” (Faptele 1 :11).

Hristos va fi văzut de toată planeta. Atât cei neprihăniți, cât și cei răi vor fi, în același timp, martori ai evenimentului. „Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea” (Apocalipsa 1:7). „Vor plânge toate neamurile pământului și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii ceru lui, cu putere și cu slavă multă.” (Matei 24:30, trad. sinodală)

Venirea Domnului Hristos nu va fi o experi ență mistică, invizibilă, ci una reală. Isus ne-a avertizat cu privire la posibilitatea de a fi în șelați de un fenomen secret sau restrâns și a comparat revenirea Lui cu strălucirea fulge

rului de la răsărit până la apus, când cei aleși vor fi adunați de îngeri de la marginea cerului până la marginea pământului (Matei 24:27,31; Marcu 13:27).

Hristos va veni pe neașteptate și va striga. Deși credincioșii adevărați vor fi conștienți că venirea Domnului se apropie, majoritatea oamenilor vor fi luați prin surprindere de acest eveniment (Matei 24:38,39; Luca 12:40).

Prezența lui Hristos va fi însoțită de sunete (2 Petru 3:10) și muzică. Apostolul Pavel a scris: „Însuși Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița lui Dumnezeu, Se va coborî din cer” (1 Tesaloniceni 4 :16).

Evenimente premergătoare

Cu foarte puțin timp înainte ca Domnul Hris tos să revină, la „miezul nopții”, în cel mai întunecat ceas al istoriei pământului, Dum nezeu Își va manifesta din nou puterea. Iată descrierea: „Şi din Templu, din scaunul de domnie, a ieșit un glas tare, care zicea: «S-a isprăvit!» Şi au urmat fulgere, glasuri, tunete și s-a făcut un mare cutremur de pământ, așa de tare cum, de când este omul pe pământ, n-a fost un cutremur așa de mare” (Apocalip sa 16:17,18).

Munții se vor clătina, stânci vor fi aruncate pretutindeni și întregul pământ se va undui asemenea valurilor oceanului. Suprafața lui va crăpa și „cetățile neamurilor se vor prăbuși… Toate ostroavele au fugit, și munții nu s-au mai găsit” (Apocalipsa 6:14; 16:19,20). Se vor forma imense valuri tsunami, care vor distru ge multe așezări de pe coastă. „Vor fi semne în soare, în lună și în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor ști ce să facă la auzul urletului mării și al va lurilor; oamenii își vor da sufletul de groază în așteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clă tinate” (Luca 21:25,26). Cutremurul va înghiți

munți și insule de pretutindeni (Apocalipsa 6:14; 16:20; Isaia 59:18).

În acest timp, Dumnezeu va distruge sistemul Babilonului (uniunea tuturor religiilor apo state) și orice ordine socială se va dezintegra (Apocalipsa 16:19; 18:8). Puterile răspunzătoare pentru impunerea semnului fiarei (Apocalipsa 13) vor fi „aruncate în iazul de foc” (19:20,21).

Grindină de 20-30 kg va lovi pe alocuri plane ta (Apocalipsa 16:21; Isaia 28:21,22; Iosua 10:11; Ezechiel 38:22). După acest cutremur nemai văzut, poporul lui Dumnezeu va fi eliberat de orice amenințare (Isaia 30:30-33).

Domnul Hristos va reveni așa cum a promis, „pe nori” (Matei 24:30; Apocalipsa 1:7), fără a pune picioarele pe pământ. La venirea Sa, o mare disperare va pune stăpânire pe ace ia care au refuzat să-L recunoască pe Isus ca Domn și Mântuitor și au respins, în viața lor, cerințele Legii Sale (Apocalipsa 6:15-17).

Dar la glasul Lui, toți credincioșii morți vor în via în nemurire (1 Corinteni 15:51-54), iar cei vii vor fi transformați și înălțați împreună la cer (1 Tesaloniceni 4:15-17). Vor învia și aceia care L-au răstignit pe Domnul Hristos, dar doar ca să-L vadă venind pe norii cerului (Apocalipsa 1:7). Toate elementele naturii se vor topi, iar ultimii supraviețuitori păcătoși, precum și cei mai răi care au avut parte de această înviere specială (1:7) vor fi nimiciți (19:20-21, 2 Tesalo niceni 1:6-10; 2 Petru 3:7,10,12). Planeta va ră mâne pustie, o închisoare pentru diavol, până la judecata executivă a tuturor celor care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu (Apocalipsa 20:1-3; Isaia 24:21-23).

Biblia se încheie cu promisiunea apropiatei reveniri a Domnului Hristos: „Da, Eu vin cu rând!” Asemenea lui Ioan, ucenicul credincios, creștinul va spune din toată inima: „Amin! Vino, Doamne Isuse!” (Apocalipsa 22:20).

eperele credinței 6

Dumnezeu va apropia lumile văzute de cele nevăzute într-un fel înțelept.

Vrei să fii pregătit pentru marea întâlnire dintre cei vii și morții înviați?

Citește recomandarea Bibliei despre sărbătoarea lăsată în cinstea învierii și botează-te ca Isus.

– Romani 6:3-13; 1 Petru 3:21-22

Pálffi Miklós

mariaj divorț recăsătorire:

Un cu biserica & statul

și

Orașul și ierarhia puterii

Unde și când au început oamenii să se orga nizeze în structuri de putere? În Biblie, cel mai ilustru individ care a supus masele a fost Nimrod (Rebel), despre care Scriptura spune că „a început să fie puternic pe pământ [...] a domnit la început peste Babel, Erec, Acad și Calne, în țara Şinear” (Geneza 10:8,10).

Istoria seculară ne relatează despre apariția civilizației agrare și a primelor orașe-state în Mesopotamia, în același timp și în același loc unde ne arată Biblia. Este vorba de zorii civilizației create de sumerieni pe teritoriul Irakului de astăzi. Era o structură mult mai

simplă și mai nedreaptă decât în democrațiile moderne, dar reușea să țină în supunere mul țimi de oameni. Prin contribuția lor, a ajuns celebră o clasă specială de aristocrați în frun te cu regele. Dar ce spune Dumnezeu despre regalitate și imperiu?

Înlăturarea lui Dumnezeu

Într-un episod dramatic din Biblie, judecăto rul Samuel este invitat de popor să facă un pas în spate și să așeze un rege peste națiune. Sa muel este șocat, dar Dumnezeu îi răspunde: „Nu pe tine te leapădă, ci pe Mine Mă leapă dă, ca să nu mai domnesc peste ei” (1 Samuel 8:7). Cu alte cuvinte, Dumnezeu a fost forțat să

abdice de la putere, iar rezultatele au fost fără echivoc: divizarea în două regate, război civil, anihilarea totală a 10 triburi și captivitatea ce lorlalte două.

„Prin voia lui Dumnezeu”

Cu toate acestea, apariția structurilor de putere și supunerea maselor au fost posibi le prin religie. De fapt, religia a dat naștere regalității și întregului aparat de exercitare a puterii, și încă într-un fel în care nimeni nu o putea contesta: voia lui Dumnezeu.

Regalitatea sau puterea avea nevoie de religie ca să îi dea legitimitate. Religia avea nevoie de cineva ca să o protejeze și să o impună: o putere politică și militară. Așa apare o relație tumultoasă între religie și stat, din cele mai vechi timpuri până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a apărut divorțul.

Creștinismul și regatul În regatele creștine din Europa medievală, regele avea autoritate în chestiunile lumești, iar preotul, în cele duhovnicești. Însă regele și preotul aveau nevoie unul de altul. Unirea dintre biserică și stat a fost ADN-ul puterii din Europa medievală creștină, chiar până în se colul al XIX-lea, când au apărut democrațiile liberale.

Dincolo de formele sale de exploatare (feu dalismul, sistemul de indulgențe) sau de răz boaie (fratricide sau cruciade), acest sistem de putere a făcut ca spiritul uman să fie legat în lanțurile superstiției și ale unei religii ofi ciale. Oricine îndrăznea să gândească altfel era considerat eretic și dușman al bisericii și al statului, fiind torturat și executat. Milioane de oameni au căzut victimă acestei autorități conjugate, arbitrare, abuzatoare și nedrep te, dar culmea, considerată ca fiind voia lui Dumnezeu.

eperele credinței 10

Statul se desparte de biserică, sau cel mai mare bine făcut epocii moderne Revoluția Franceză și-a decapitat regele, iar mai târziu, Napoleon a desființat Statul Pa pal. Ulterior, Republica Franceză nu a tolerat amestecul religiei în exercițiul puterii. Prin Declarația de Independență, coloniile ame ricane au creat de fapt primul stat secular din istorie: fără rege și fără biserici. În pri mul amendament la Constituția concepută de intelectualii protestanți, părinții fondatori au stipulat fără echivoc: „Congresul nu va elabora legi în vederea oficializării vreunei religii sau a interzicerii liberului exercițiu al acesteia.”

Așa apare modelul statului secular modern, care are la bază o constituție ce limitează clar autoritatea: statul nu are nimic de spus în materie de religie, iar biserica nu are nimic de spus în privința guvernării. Acest model a fost copiat în linii mari de toate statele occiden tale. Rezultatele au fost libertatea individului și o societate prosperă, dar și declinul religiei organizate. Acesta este timpul în care trăim și ne bucurăm de credința sau necredința pe care o avem. În fine, aceasta definește ferici rea sau nefericirea fiecărui om.

Ce spune profeția despre reunirea bi sericii cu statul?

Un asemenea sistem de putere, care să aibă la bază religia, iar guvernul să devină un execu tant docil este inimaginabil și pare absurd în lumea contemporană. Biserica creștină a căzut în derizoriu și aproape nimeni nu pare preo cupat să acorde o fărâmă de atenție icoanelor care privesc pioase de pe pereții catedralelor. Totuși, această perspectivă este înșelătoare.

În primul rând, Biblia o contrazice. În cartea Apocalipsei, o structură de putere finală și globală înaintea revenirii Domnului Hristos este reprezentată printr-o construcție meta

eperele credinței11

forică: „o femeie, șezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă” (17:3). Fiarele, conform explicațiilor oferite de Dumnezeu profetului Daniel (cap. 7), reprezintă puteri politice și militare. Femeia în Scriptură re prezintă puterea religioasă (Efeseni 5:22-32). Avem aici de-a face cu statul și biserica într-o ipostază surprinzătoare: religia călare pe stat. Există multe argumente în Biblie că spre fi nalul istoriei vom trăi persecuție religioasă. Domnul Hristos a prezis: „Veți fi urâți de toți, din pricina Numelui Meu” (Matei 10:22). Apo calipsa chiar vorbește despre un punct culmi nant în această ultimă arhitectură de putere, când nimeni nu va putea să cumpere sau să vândă fără acordul autorităților religioase

(Apocalipsa 13:16,17). Se va ajunge chiar la pe deapsa cu moartea, așa cum scrie în versetul 15. Cum pot avea loc aceste aberații criminale în lumea seculară?

Influența religiei asupra statului va ajunge atât de puternică încât pute rea legislativă va promulga legi religioase pe care exe cutivul le va aplica. Religia va mai stăpâni încă o dată guvernul și mințile oa menilor. Va fi pentru ul tima dată. Dar în sensul acesta avem dovezi în lumea contemporană? Evident că da.

Umbra viitorului

Modelul de putere biserică-stat s-a conservat până astăzi sub forma statului Vatican. Evi dent că mai avem destule exemple în lumea musulmană (sharia), dar influența lor este în momentul de față limitată. În schimb, Papa este în aceeași persoană preotul suprem pes te Biserică (Pontifex Maximus), dar și șeful statului Vatican. Deși este un stat minuscul, modelul medieval este conservat perfect. Conceptele democratice și republicane aici nu au nicio relevanță. Statul este teocratic, o monarhie absolutistă cu o religie oficială. Dacă privim la națiunile Europei, deși unele sunt republici (Franța, Italia) sau altele, mo

tul EU-2014, Congresul SUA-2015), este vizitat de șefii de stat din toate țările, de marile CEO de HighTech din lume (Mark Zuckerberg, Tim Cook, Elon Musk). Nu există niciun eveniment important din lume care să nu fie comentat de „Sfântul Scaun”. Astăzi papalitatea este o putere și o influență pretutindeni. O voce morală în jurul căreia se adună chiar și religi ile necreștine. Iată, religia, o putere globală, a început să curteze și să fie curtată de puterea politică. Biblia prezice că această relație se va formaliza și legifera.

narhii constituționale (Danemarca, Marea Britanie, Spania), aproape toate au case re gale. Lucrul acesta este evident simbolic, dar tocmai asta îi conferă importanță. Regalitatea nu a funcționat fără ca puterea lumească să fie contopită cu cea religioasă. Iar Europa e plină de simboluri ale unirii dintre religie și națiune. În secolul al XX-lea, religia a trecut prin crize serioase. Multe biserici s-au golit de oameni, altele au fost demolate sau transformate în muzee. Totuși trebuie observat că nu religia a căzut în derizoriu, ci religia organizată. Spiri tualitatea nu a dispărut, ci mai degrabă dogma.

Liderii religioși sunt bine văzuți și unii au de venit deja o autoritate morală chiar și pentru atei sau agnostici. Suveranul Pontif este pri mit chiar și în forurile legislative (Parlamen

Un studiu de caz pentru tine Poate că ești un om de treabă, conduci re gulamentar, îți plătești taxele și ai o viață exemplară de cetățean în țara ta. Totuși ai încălcat legea. O lege stabilită pe criterii re ligioase: cum te închini, la cine te rogi sau în ce zi să mergi la biserică. Ai fost oprit în trafic, iar din secunda aceea, mașinăria pu terii este pusă în mișcare ca să strivească individul sub șenilele sale criminale. De ce? Doar pentru că așa este „voia lui Dumnezeu”. La această simplă superstiție se poate redu ce întregul sistem de putere civilă înfofolit în slujbe, scrieri sacre, legi, sutane, tradiții, credințe și ritualuri.

Ai curajul să te împotrivești? Oamenii religi oși sau intelectualii? În niciun caz: conștiința și rațiunea lor au fost luate captive de o reli gie ecumenică! Bunul-simț? A devenit deja o normalitate, majoritatea gândește la fel. Cum rămâne cu individul? Îi rămâne credința în tr-un Dumnezeu care știe de el. E alt Dumne zeu. E Dumnezeul tuturor minorităților de-a lungul istoriei sacre: al lui Moise din coșulețul de pe Nil, al lui Iosif din pușcăria lui Faraon, al lui Daniel din groapa cu lei, al lui Luther în fața Dietei din Worms și al lui Hristos, Mare le Nevinovat al tuturor timpurilor. Cine (mai) este de partea Lui?

spiritualitate

Viorel Dascălu

„Stiloul jos!”

Mi-aduc aminte de vremea lucrărilor de control, a tezelor sau a exame nelor. Aveam la dispoziție de la câ teva minute până la maximum două-trei ore pentru a scrie tot ce învățasem. Cu puțin timp înainte de sfârșitul probei eram avertizați. Nici nu ne dădeam seama când a trecut tim pul și deodată auzeam: „STILOUL JOS!” Pro ba se încheiase. Urma corectarea lucrărilor și apoi nota sau verdictul final. Şi în viitor va fi o decizie de tip „stiloul jos”. În această privință, limbajul religios utilizea ză expresiile: „sfârșitul timpului de probă”, „terminarea timpului de har”, sau „închiderea harului”.

În Biblie găsim câteva exemple în care Dum nezeu a hotărât un timp de avertizare și ierta re până la aplicarea unei pedepse finale pen tru anumite populații, orașe sau popoare. Iată câteva dintre ele: lumea antediluviană – 120

de ani (Geneza 7:1-16), Sodoma și Gomora –ani de zile (Geneza 18 și 19), cei din Babilon și regele lor – 70 de ani (Ieremia 25:12), Nini ve – 40 de zile (Iona 3:4), poporul Israel – 70 de săptămâni sau 490 de ani (Daniel 9:24). La finalul acestor perioade de probă se aplica decizia.

Exemplul lui Hristos

Domnul Isus, referindu-Se la ai Lui, plângea: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-i dea pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi [...] N-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată” (Luca 19:42,44).

Poporul Israel a avut un timp îndelungat po sibilitatea să se pocăiască și să-L accepte pe Mesia. Dar avertizările clare și suficiente au rămas fără răspuns. Fiul lui Dumnezeu, venit special pentru ultima chemare, a fost respins și omorât. Soarta Ierusalimului a fost groaz

nică: în asediu, mamele și-au mâncat copiii și nu a rămas piatră pe piatră. În dreptul na țiunii răzvrătite, harul divin nu mai opera la nivel colectiv. Proba lor se terminase.

Riscul vremurilor noastre

Acum omenirea întreagă este avertizată cu privire la un sfârșit. Spunea Isus că Evanghe lia Lui „va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul” (Matei 24:14). Când apelurile vor înceta, Mântuitorul nu va mai accepta rugămințile de iertare în Sanctua rul Său din ceruri. Îndurarea și mila se vor termina, iar ușa harului se va încuia (Matei 25:50) pentru totdeauna. Nimeni nu va mai putea să-și schimbe decizia. Isus va spune: „Cine este nedrept să fie nedrept și mai de parte; cine este întinat să se întineze și mai departe; cine este fără prihană să trăiască și mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfințească și mai departe! Iată, Eu vin curând și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui” (Apocalipsa 22:11,12).

La fel ca în cazul Ierusalimului, omenirea nu va ști ce se întâmplă și va căuta soluții la situ ațiile nemaiîntâlnite. Aparent, vor găsi soluții, dar „când vor zice: „Pace și liniște!”, atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată, și nu va fi chip de scăpare” (1 Tesaloniceni 5:3).

Chiar dacă evenimentele viitoare pot induce sentimente de teamă sau de groază, acum mai este timp pentru întoarcerea la Dumnezeu. Ușa harului încă mai este deschisă pentru oricine dorește mântuirea.

„Să luăm dar bine seama ca, atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduința intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pome nească venit prea târziu” (Evrei 4:1).

Așa vorbește Domnul: Auzim strigăte de groază; e spaimă, nu este pace! Întrebați și vedeți dacă nu cumva naște vreun bărbat! Pentru ce văd pe toți bărbații cu mâinile pe coapse, ca o femeie la facere? Pentru ce s-au îngălbenit toate fețele? Vai, căci ziua aceea este mare. Niciuna n-a fost ca ea! Este o vreme de necaz pentru Iacov, dar Iacov va fi izbăvit din ea. – Ieremia 30:5-7

Daniel Brînzan

Cel mai important semn

Cea mai puternică națiune creștină a lumii este SUA. Nu este o coincidență că statele unde Dumnezeu apare scris pe fiecare monedă și bancnotă au și cea mai puternică armată și tehnologie. Nicio altă țară nu a influențat atât de mult obiceiurile cetă țenilor lumii, pornind de la stilul de consum, până la mijloace media și standardele de trai.

Dar ce va spune SUA lumii întregi cu privire la religie? Referindu-se la politica viitoare a Americii, Biblia spune că „făcea ca pămân tul și locuitorii lui să se închine [... ] săvârșea semne mari, până acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pământ, în fața oameni lor. Şi amăgea pe locuitorii pământului [...] Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană ...” (selecții din Apocalipsa 13:12-14, sublinie rile ne aparțin).

Apocalipsa

Explozia religiei

Profeția prevede că două superputeri vor deveni prietene și vor forma alianța dintre creștinismul tradițional cu sediul la Vatican și legislativul creștin de peste ocean (cele două forțe din Apocalipsa 13). Cum va fi posibil? În tr-un context inacceptabil pentru democra ție.

Isus a prevestit o furtună de crize religioase, economice și militare, precum și calamități naturale înainte de revenirea Sa (Marcu 13:510). În timpul acestor nenorociri fără prece dent, creștinismul va experimenta mișcări de reformă (Apocalipsa 18:1-5; 2 Tesaloniceni 2:8,9) care vor depăși în amploare cele mai mari redeșteptări din istoria sa. Vom întâlni supranaturalul pe stradă, iar miracole de toa te felurile îi vor orbi pe oameni (Matei 24:2426). Religia va reînvia, iar cea mai mare religie a lumii, creștinismul, ca lider global de opi nie, va propune o inițiativă politico-religioasă pentru ieșirea din criza extraordinară (Luca 21:25-26). Acesta va fi doar „începutul dureri lor” (Matei 24:8).

Vor fi dovezi clare că lumea se îndreaptă spre haos și, căutând supraviețuirea speciei, în lip sa unui răspuns articulat la frământări sociale internaționale și crize de mediu, pocăința va înflori la televizor și pe internet, în guverne și state seculare. Poporul american va cere schimbări politice, prin care să ne îndreptăm fața către Dumnezeul creștin, iar modelul va fi urmat de multe țări.

Testul final

Sub ce steag se pot uni toți creștinii? Găsesc un singur element comun, foarte vechi și de osebit de practic: cinstirea duminicii. Înțeleg aceasta din textul Apocalipsei, care vorbește despre vremurile când se va impune univer sal un „semn pe mână și pe frunte” (Apocalip

eperele credinței17

sa 13:14; 16:9; 20:4), o expresie folosită într-un singur paragraf din Biblie, cu referire la legea unei sărbători religioase (Exodul 13:8-10,16).

Mulțimile vor vota o lege pentru respecta rea celei mai populare sărbători creștine, ca semn al întoarcerii la Dumnezeu. Va fi o în chinare comună în jurul sărbătorii tradițio nale în creștinism, pentru unii amăgitoare, pentru alții cu forța, deoarece Isus a profeti zat o repulsie generală împotriva unei mino rități (Matei 24:9).

Înfierarea

În ciuda discriminărilor, în primă fază, Evan ghelia va lumina tot pământul. Dezbateri des pre Sabatul Bibliei vor naște contradicții și vor agita subiecte religioase în fața curților judecătorești (Matei 10:17-22). Audierile vor ajuta ca lumea să se informeze corect cu pri vire la Biblie și să ia o decizie.

Dumnezeu îi va testa din nou pe oameni, după modelul din Eden (Geneza 2:16,17), cerând as cultare necondiționată de o lege care nu oferă beneficii imediate. E ușor de înțeles de ce nu e bine să furi sau să minți, în timp ce e dificil să explici de ce Dumnezeu cere să te închini într-o singură zi, anume a șaptea (vezi exem plul lui Hristos și Cele Zece Porunci în Exodul 20 și Deuteronomul 14).

Prin natura împrejurărilor, oamenii vor fi forțați să aleagă între Dumnezeul-Creator și tradițiile religioase. Vei alege să slujești bise rica sau să iubești un Dumnezeu personal? În timp ce rigorile legii vor generaliza o formă de creștinism, credința lui Isus Hristos va crește în sufletul celor ce Îl așteaptă pe pământ.

eperele credinței 18

Dan Constantinescu economie

Actualitatea Scripturii în criza economică

Profeția biblică și anticiparea crizelor Biblia aduce contribuții semnificative în ceea ce privește posibilitatea de previziune a cri zelor economice și de raportare a acestora la starea de „normalitate”. Astfel, cu mai bine de zece ani în urmă, specialiștii explicau turbu lențele financiare care luaseră o anvergură internațională prin „infectarea” sistemului financiar cu așa-numitele credite subprime, credite imobiliare garantate cu valoarea bu nurilor cumpărate, acordate cetățenilor care nu îndeplineau anumite condiții de bonitate.

Oricât ar părea de simplist, cauzele reale sunt însă minciuna și lăcomia. Minciună pentru că, oricât ar fi de mari dobânzile la aceste credi tele, ele nu pot eluda realitatea că solicitantul este în afara condițiilor uzuale de creditare. Lăcomie generalizată pentru că ea priveș te instituțiile financiare, care au achiziționat produsele în cauză, le-au fracționat și le-au amestecat cu alte produse cunoscute sub de numirea de produse derivate, dar și băncile de investiții, care au vândut aceste produ

se financiare hibride, ba chiar și investitorii, care le-au cumpărat.

Scriptura numește astfel de procedee „ten cuieli de ipsos, vedenii înșelătoare, prorocii mincinoase” (Ezechiel 22:28). Iar previziunea asupra viitorului acestora este cât se poate de sumbră: „Voi surpa zidul pe care l-ați tencu it cu ipsos, îl voi doborî la pământ și i se vor dezgoli temeliile; se va prăbuși și veți pieri în mijlocul dărâmăturilor lui” (Ezechiel 13:14).

O altă criză care afectează economiile euro pene, numită criza datoriilor suverane, are ca principală cauză creșterea îndatorării publi ce atunci când cheltuielile statelor depășesc semnificativ veniturile colectate. Ajungem astfel tot la păcatul lăcomiei, pe care aposto lul Pavel îl definește ca idolatrie (Coloseni 3:5). Vorbim, desigur, despre o lăcomie ridicată la rangul de politică națională, fiind în strânsă legătură cu procesul de îndatorare: „Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de râs și de pomină? Se va zice: «Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Până când se va împovăra cu da

torii?» Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi și vei ajunge prada lor?” (Habacuc 2:6,7).

Un alt pasaj profetic, de data aceasta din car tea Apocalipsa (Apocalipsa 6:5,6), descrie o serie de evenimente petrecute două secole mai târziu, într-o perioadă în care Imperiul Roman se confrunta cu un fenomen pe care astăzi l-am numi hiperinflație. O serie de stu dii confirmă existența acestei perioade hipe rinflaționiste, pornind de la evoluția prețului grâului livrat din Egipt, un furnizor semni ficativ al imperiului, creșterea înregistrată a prețului la acest produs fiind de o sută de ori.1

O problemă acută cu care omenirea se con fruntă la cumpăna dintre cele două mile nii este asigurarea unui trai decent pentru persoanele care au depășit vârsta de muncă, altfel spus, criza sistemelor de pensii. Dacă profetul Hagai ne oferă o descriere destul de plastică a deprecierii puterii de cumpărare a economiilor populației (Hagai 1:6), profetul Maleahi menționează atât cauza unei aseme nea stări de lucruri, cât și remediul (Maleahi 3:8-10), constând în returnarea zecimii potri vit reglementărilor biblice cunoscute.

Soluții și sugestii biblice Şi, dacă tot am deschis discuția despre reme dii, vom observa că Biblia oferă și coordona tele unui comportament preventiv și adecvat situațiilor de criză. Mai întâi, o riguroasă pla nificare financiară. „Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să- și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească?” (Luca 14:28).

Apoi, o evitare a expunerii financiare, atât în ceea ce privește creditele: „cel ce ia cu îm

prumut este robul celui ce-i dă cu împrumut” (Proverbele 22:7), cât și, mai ales, referitor la garanțiile oferite: „Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, fă totuși lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău!” (Proverbele 6:1-3).

O respectare riguroasă a bugetului familiei și, dacă este nevoie, chiar o reconsiderare a di mensiunii principalelor categorii de cheltuieli sunt modalități utile pentru încadrarea aces tora în volumul veniturilor posibil de obținut. Evident că o eventuală rectificară bugetară va ține cont de ierarhia necesităților, afectând, mai întâi, capitolul „alte dorințe” și doar apoi satisfacerea necesităților și a obligațiilor, fără a afecta sumele destinate zecimilor și daru rilor, potrivit principiului: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasu pra” (Matei 6:33).

Criza economică scoate în evidență rolul be nefic al economisirii: „Ce se strânge încetul cu încetul crește” (Proverbele 13:11), dar și capacitatea omului chibzuit de a-și adapta consumul la posibilitățile momentului, după exemplul apostolului Pavel: „În totul și pretu tindeni m-am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă” (Filipeni 4:12).

1 Duncan-Jones, Richard, The Economy of the Roman Empire: Quantitative Studies, ediția a doua, Cambridge, Cambridge University Press, 1982, p. 365.

Chiar dacă vor fi nevoiți să renunțe la unele elemente de confort și plăcere, creștinii au privilegiul să-și păstreze o atitudine pozitivă, întemeiată pe făgăduințele divine, cu care vor traversa mai ușor perioadele de criză econo mică. „Domnul vă va da pâine în necaz și apă, în strâmtorare” (Isaia 30:20) este promisiunea biblică, la care psalmistul adaugă: „Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmașii lui cerșin du-și pâinea” (Psalmii 37:25).

eperele credinței21

AntiChristos

Falsa umbră a lui Petru, furișată-n sanctuar, Îmbrăcată-n alb și roșu, ba e popă, ba-i Cezar. Domnului că-i este Vice, jură peste tot, vârtos, De prostește-ntreaga lume gura lui AntiChristos.

Christ atârnă pe o cruce – popa-i cocoțat pe tron. Domnul ne slujește-n ceruri – Servul pe pământ e domn. Predicând de pace lumii, Antichristul călător Vinde un program politic strălucit, multicolor.

Ce să fie? Ce să fie? Iată-nvie Antichrist, Totalitarism de dreapta, pe sub șapcă de stângist! Nu-i nimica nou sub soare: Roma Nouă-i Roma Veche, Iscusită ghicitoare, crai viclean fără pereche.

Or să scoată lege nouă, introdusă pe sub mână, Inversând indicatorul Domnului din săptămână. Este-a șaptea, ba-i a-ntâia – Antichrist va dăltui Decalog pentru prostime, scris cu slove aurii.

Chiar Satan în strălucire, prefăcându-se Iisus, Va veni ca să sfințească un mileniu presupus. Înbisericind deodată pe chinezi și pe evrei, El va converti Islamul și pe cei mai grei atei. Noua ordine din lume va dura numai un ceas, Pân-atunci, să iei aminte, doar puțin a mai rămas. Ai de-ales să iei Scriptura și să fii un credincios, Sau să-mpărtășești cu gloata soarta lui AntiChristos.

FLorin Lăiu

mediu

Florin Răduț

Citește profeția din Apocalipsa 16:2-18 despre pandemia dureroasă, criza ecologică a apelor prefăcute în sânge, temperaturi extrem de ridicate, întuneric supranatural la un sediu mondial, secarea apelor și prezența supranaturalului demonic în consiliile mondiale.

Punctul fără întoarcere

n ultima carte a Bibliei, apostolul Ioan prezintă „șapte îngeri care aveau șapte urgii, cele din urmă, căci cu ele s-a is prăvit mânia lui Dumnezeu” (Apocalipsa 15:1). Este a patra serie de șapte pe care o găsim în Apocalipsa: șapte biserici, șapte peceți, șapte trâmbițe, iar acum, șapte plăgi.

Ce ne așteaptă?

Cei șapte îngeri care toarnă nenorociri pe pă mânt sunt instrumente pentru îndeplinirea judecăților divine. Simbolul cifrei șapte arată că lucrarea acestora va fi completă, deplină și definitivă.

În cursul istoriei biblice, Dumnezeu Şi-a ex primat deseori indignarea prin revărsarea unor pedepse (vezi pagina 14). Însă, de fiecare dată, aceste sancțiuni au fost aplicate cu in dulgență. Cele șapte plăgi finale constituie apogeul mâniei lui Dumnezeu neamesteca te cu milă (Apocalipsa 14:10; 15:1; 16:1) pentru creștinătatea decăzută.

Când vor veni?

„Templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu și a puterii Lui. Şi nimeni nu pu tea să intre în Templu până se vor sfârși cele șapte urgii” (Apocalipsa 15:8). Cuvintele sub

liniate indică trecerea de punctul fără întoar cere, când Dumnezeu nu mai iartă păcatele. Într-o zi, după ce toți oamenii au ales între Dumnezeu și Babilon, Hristos va lăsa să sufle vânturile nimicitoare ținute până atunci pe loc (Apocalipsa 7:1-3).

Așadar, marea strâmtorare prin care va tre ce omenirea va avea loc cu puțin timp înainte de revenirea Domnului Hristos, când desti nul fiecărui om este stabilit definitiv, pentru ca oamenii care au respins Evanghelia să se pregătească emoțional pentru întâlnirea cu Dumnezeul în care nu credeau.

Veșmintele albe și brâiele de aur ale îngerilor purtători de pedepse arată dreptatea, dem nitatea și autoritatea lor. Dar Dumnezeu nu va acționa înainte să avertizeze lumea și să o cheme la pocăință prin adevărata închinare.

De ce Se va purta așa Dumnezeul milostiv?

În timpurile Vechiului Testament, diferite calamități, ca invazii, foamete, molimă, cu tremure și alte dezastre naturale, erau per mise de Dumnezeu ca mijloace de îndrep tare și de disciplinare (vezi Isaia 1:5,9; 9:13; 10:5,6; 26:9; Ieremia 2:30; 5:3; Osea 7:10; Ioel 1:4; 2:12,14; Amos 4:6,11; Hagai 1:5,11). Dar cele

șapte situații de criză planetară nu servesc unui scop pozitiv. Atunci de ce mai sunt ne cesare?

Reacția celor pedepsiți este „au hulit pe Dum nezeul cerului […] și nu s-au pocăit” (Apo calipsa 16:10,11,21) și dovedește că timpul lor de probă este încheiat, respingând orice mij loc prin care Dumnezeu ar fi putut să lucreze la inima lor.

La fel, situațiile de forță majoră din Egipt au scos în evidență împietrirea inimii faraonu lui, dar le-au demonstrat egiptenilor că zeii lor erau falși, neputincioși și nedemni de încredere. Şi ultimele șapte năpaste lovesc simbolic în ultima religie falsă. Mânia divină este reacția la deciziile finale luate de oameni (Romani 1:26-28). Cei pierduți vor culege con secințele încrederii lor depline în legile evo luționiste ale naturii. Să nu uităm că aceste dezastre vor șoca umanitatea, care tocmai s-a reunit în soluții religioase pentru depășirea crizelor anterioare. Pedeapsa va fi străină de caracterul lui Dumnezeu (Isaia 28:21), însă ea satisface dreptatea, salvează victimele abu zate și elimină pentru totdeauna păcatul din univers.

Oamenii vor ajunge să-și dea seama că au luptat împotriva lui Dumnezeu. Dar în loc să-și revină, ei Îl blestemă cu mai multă ură și devin tot mai neclintiți în opoziția lor (Apocalipsa 16:9,11,21). Faptul acesta servește pentru a descoperi dimensiunea spiritului de răzvrătire care controlează pe deplin inimile oamenilor. Se dovedește că neghina este ne ghină (Matei 13:24,30,36,43) și că Dumnezeu este drept în ceea ce urmează să facă atunci când va intra cu îngerii Săi în atmosfera pla netei.

Cum rămâne cu cei găsiți buni?

Aceste încercări au un efect de dezvoltare a caracterului sfinților și de a-i conduce la o încredere tot mai mare în Dumnezeu. După cum israeliții au fost protejați în Gosen, cei ce își vor asculta conștiința urmând Biblia au parte de îndurare. Atunci se va demonstra că, până la ultimul om, cei credincioși aleg mai degrabă să moară decât să nu asculte de Dumnezeu, dar se va dovedi și că, dacă li s-ar permite, cei ce slujesc Diavolului i-ar ucide pe toți cei care stau împotriva planului lor de a controla pământul.

Cele șapte urgii trasează linia de despărțire între cei care cred în Dumnezeu și cei care i se împotrivesc. Ființele nevăzute își dau sea ma cum ar ajunge întregul univers dacă i s-ar permite Diavolului să îl controleze.

Cât de lungă va fi suferința?

Potrivit apostolului Ioan, „… într-o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tânguirea și foa metea…” (Apocalipsa 18:8). Plăgile se vor de rula probabil în decursul unui an (o zi în codul profeției). Faptul că în timpul celei de-a cincea nenorociri oamenii încă suferă din pricina ră nilor produse de prima plagă (Apocalipsa 16:11) arată clar că aceste plăgi vor cădea succesiv și într-o perioadă de timp relativ scurtă.

Alege astăzi

Piloții de avion știu că după decolare se pot întoarce pe aeroportul de unde au plecat. To tuși, după o perioadă de zbor există un punct de la care nu mai pot face manevra respectivă. Biblia avertizează că timpul de iertare nu este infinit. Dumnezeu nu dorește moartea păcă tosului (Ezechiel 33:11) și este îndelung răbdă tor, dar de o mare tărie și nu-l lasă nepedepsit pe cel rău (Naum 1:3).

eperele credinței 26

Christian Sălcianu

Un desfășurător al vremii sfârșitului

Apostolii, pe când erau strânși laolaltă, L-au întrebat [pe Isus]: „Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?”

El le-a răspuns: „Nu e treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acelea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa. Ci voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pă mântului” (Faptele apostolilor 1:6-8).

Când evanghelistul scrie că dialogul a avut loc  în prezența tuturor apostolilor e ca și cum ar garanta dincolo de orice îndoială câteva lu cruri, pentru orice creștin, ierarhie sau inter pretare bisericească. Recunoscând interesul apostolilor pentru domnia definitivă a lui Isus (nu Pilați, nu Irozi, nici Ane și Caiafe), remar căm:

1. dorința lor ca lucrurile, evenimentele restaurării tuturor lucrurilor să intre în li nie dreaptă de desfășurare chiar în timpul vieții lor, nu mai târziu;

2. răspunsul lui Isus, un refuz categoric de a continua discuția pe direcția dorită de ei, oferind în schimb încurajare și concen trare spre misiune;

3. supremația lui Dumnezeu-Tatăl este din colo de orice calcule și speculații omenești — planul Lui nu cunoaște grăbire, nu ac ceptă întârziere.

Cu aceste repere în față am gândi că nu și-ar avea rostul o ediție a revistei Reperele credinței care să aibă ca subiect tocmai un desfășurător al semnelor sfârșitului. De ce o facem? Pentru că același Isus ne-a dat semne, repere pentru a ști că venirea e aproape (vezi Matei 24:33).

Scriem azi, la două mii de ani de la dialogul de mai sus. Cu siguranță mai mult este tim pul trecut decât cel rămas. Iar cel ce a rămas e atât de schimbător… Azi batem în cuie un fapt, mâine e expirat, azi vedem tendința vi itorului, poimâine va fi disprețuită ca o spe culație.

Teama de „ecumenism”, „codul de bare” ori „vaccinul” sunt deja teme de mâna a doua. Pot reveni, mai crunt, desigur, dar citirea retinei, inteligența artificială,  metaverse candidează acum ca provocări ale viitorului prezent. Până expiră și ele.

eperele credinței29

Buletinul Oamenilor de Ştiință din Domeniul Atomic (îi știi, cei cu Ceasul sfârșitului) îl cita pe fizicianul Anders Levermann afirmând că în zilele noastre nu vedem doar o creștere sau o descreștere a ceva anume (poți numi aici gaze, resurse, cataclisme, încălzire globală). Lucrul cel mai rău, menționa el, era „o crește re a variabilității” în general. Altfel spus, gra ficul e din ce în ce mai impredictibil. Piscuri și văi, de-a-ndoaselea.

Nu e de mirare că Scriptura ne spune clar: „Când [puternicii lumii] vor zice «pace și li niște», atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei” (1 Tesaloniceni 5:1-3).  Suficient scris pentru „protecția muncii”, să trecem la lucruri concrete, repere ale Scrip turii despre desfășurătorul unor evenimente ale sfârșitului. (Luate din Apocalipsa 13-18, din Evanghelii — Matei 24, Marcu 13, Luca 21, din profeți ca Daniel, sau epistole, ca Timotei, Tit, Tesaloniceni).

1. Momentul mereu zero: azi. Azi este o lume ca în vremea lui Noe (Luca 17:26-27), totul e „normal”, liniștea dinaintea furtunii. Dar dacă citim lista din 2 Timotei 3, sunt oamenii pe care îi vedem la știri. Ne dăm seama de o lume paradoxal de promițătoare și de decăzută. Vorbea Scriptura de lut și fier (Daniel 2:41-43).

2. Pe tăcute, un fals creștinism democrat cuce rește planeta, cu semne și minuni — cu fonduri

eperele credinței 30

și sancțiuni. Este un miel democratic în abordare (urmărind binele omenirii), dar balaur la vorbă, amă gitor în argumenta ție ca șarpele din Eden. Punctul de vârf al unei false redeșteptări religioase va fi apariția contrafăcută a unui Isus. El Însuși ne-a avertizat că vor veni hristoși mincinoși, plus unii care vor spune că „a sosit vremea!” (Luca 21:8).

3. În viitor  va veni o  super-storm, în care se pot cupla crize precum: economică, militară, sanitară, terorism, catastrofe în natură (Da niel 12:1). O așa furtună va cere măsuri fără precedent. Lockdown-urile vor fi joacă de co pii.

4. Închinare uniformă. În fața catastrofei ce-i amenință viața, omul se repede pe genunchi. Biblia spune că va urma o închinare comună a tuturor (probabil ca soluție la punctul ante rior, vezi Apocalipsa 13). Ca în cartea profetu lui Daniel, va fi o închinare amăgitoare pen tru unii, de conveniență pentru alții, cu forța pentru o minoritate.

5. Vestirea Evangheliei.  Vestirea de care zicea Isus în Matei 24  nu se va face prin site-uri de Internet, prin transmisii din satelit, ci prin oa meni ca mine și ca tine. Care vor sta drept și,

în final, în fața tuturor. Citește Marcu 13 și Luca 21 și vei vedea că cei persecutați, aduși în fața magistraților, la CNN, pe social media… vor fi cei care Îi vor fi martori „până la capetele pământului”.

6. Căderea Babilonului. Sunt și vor fi mai multe dovezi că lumea merge prost; oricine poate certifica și co rupția marilor puteri, și falimentul organiza țiilor mondiale. Biblia le zice pe nume, „fiare” (beast, nu  iron). Când Babilonul va scârțâi din toate încheieturile, poporul lui Dumnezeu va ști. Şi va ieși (Apocalipsa 18). Nu despre un exod fizic e vorba, ci unul al consimțămân tului. Miliarde vor rămâne în compromis, în amăgire.

7. Ultima greșeală: impunerea semnului fia rei (Apocalipsa 13), un gest de control al între gii lumi. Va veni cu imposibilitatea de a cum păra/vinde fără a manifesta supunerea față de antiHriștii la putere.

8. Punctul fără de întoarcere. Se va da un decret de moarte împotriva celor ce vor fi poporul lui Dumnezeu, celor ce vor vrea nu semnul fiarei, ci sigiliul lui Dumnezeu. Nimic nou sub soare, vezi Daniel 3, vezi Daniel 6. Zicea Pavel curat că „toți cei ce vor să trăias că cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniți”

(2 Timotei 3:12). Doar că de data asta e perse cuția finală.

9. Când Dumnezeu Se ridică. Atunci vor în cepe să cadă plăgi asupra pământului. Fiecare om s-a judecat singur prin alegerea făcută. Când plăgile vor cădea (Apocalipsa 16), va fi prea târziu. Niciun dezastru natural de azi nu e o astfel de plagă. Şi nici nu se compară.

10. A doua venire a lui Isus. S-a scris despre ea din plin, vezi edițiile anterioare ale revistei, vezi cartea Vie împărăția Ta!. E „fericita noas tră nădejde” (Tit 2:13).

Dragi cititori, așa arată o posibilă schiță a desfășurătorului evenimentelor finale. Poate părea ceva nou, dar în linii mari, acestea sunt reperele. Evenimentele nu sunt consecutive la modul absolut, nu e nevoie ca unul să se în cheie și abia apoi să înceapă un altul. Ci ele se suprapun, uneori se întrepătrund, unele vor ține până la final. Istoria e elastică, e posibil să fie anumite văi (vezi textul de introducere al ediției curente) între două piscuri.

Revenind la vorba Domnului, ultima dintre cele trei idei de la început: Dumnezeu-Tatăl are supremația asupra tuturor lucrurilor. Noi, nu El, vom fi luați prin surprindere de întor sătura lucrurilor. De aceea, în sfatul lui Isus, zicem tuturor: „Vegheați!” (Luca 21:28-36); iar în sfatul lui Pavel, „Împăcați-vă cu Dumne zeu!” (2 Corinteni 5:20).

• Începutul durerilor – faza de platou, lumea de azi, paradoxal de promițătoare și coruptă.

• Furtuna perfectă – crize de toate tipurile, interconectate, fără precedent în istorie; se vor cere măsuri extreme.

• La hora unirii – SUA adoptă măsuri democratice printr-un parteneriat între religie și stat. Se promovează o lege religioasă de protejare a unei sărbători creștine.

• Refugiul „Al patrulea înger” – o mișcare globală autentică de remotivare și reformare a creștinismului (Apocalipsa 14 și 18). Informații puțin cunoscute din istoria și învățăturile creștine polarizează societatea.

• Depresiunea „Omul religios” – explozii de miracole reale și falsificate. Lumea îngenunchează la picioarele creștinismului cuceritor. Conflicte religioase, sancțiuni și proteste.

• Cornișa falimentelor – creștinismul mediatizat ca liant în noua ordine mondială dă semne evidente de prăbușire; sentimentalismul religios începe să slăbească. Babilonul cade.

• Hristos a venit – un imitator al lui Hristos amăgește națiunile cu un mesaj ce contravine Evangheliei; el îi asmute pe fanaticii religioși, electrizează masele și propune soluția finală.

• La punctul fără întoarcere – episod când Dumnezeu închide ușa harului; fiecare om a luat o decizie religioasă între porunca de respectare a Bibliei (Sabatul zilei a șaptea) sau a legii creștine în vigoare (Ziua Domnului, duminica).

• Turnul de control – monitorizare totală a cetățenilor. Decret de moarte pentru cei care nu au drept de a cumpăra și a vinde.

• Potirul mâniei – Cele șapte plăgi. Dumnezeu Își pregătește intrarea vizibilă pe scena lumii. În absența harului divin protector, se instalează haosul.

• A doua venire a lui Isus Hristos – Adevăratul Isus Se întoarce pe pământ; eveniment planetar când îngerii îi salvează în ultimul moment pe sfinți. Morții cei drepți învie și împreună călătoresc spre ceruri.

De vorbă cu...

Emil Lazăr este pastorul unor comunități adventiste de români și francezi în regiunea Parisului. Cititor pasionat de istorie, este și autor al volumelor Isus,dincolodeaparențe. Conduce un departament de misiune creștină în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din Franța și Belgia.

Cum a înțeles bunicul dvs. să fie pregătit pentru crizele economice de la sfârșitul lumii?

Bunicul Istudor s-a născut în 1905, a lucrat la Căile Ferate Române mulți ani și a crescut șase copii. Marea încercare a vieții a trăit-o în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Regi mentul lui a participat la luptele sângeroase pentru cucerirea Odesei, în Ucraina. Cei mai mulți din camarazii săi au pierit acolo. El a

eperele credinței 34

scăpat, a fost repatriat și folosit apoi în trupele de pază, deoarece avea mulți copii. Momentul dramatic de pe front a trezit în el dorința de a se apropia mai mult de Dumnezeu. Liniștea sufletească a găsit-o în 1946, când s-a botezat în Biserica Adventistă. Credința în revenirea lui Isus a fost determinantă pentru modul său de viață. Nu l-am auzit niciodată predicând, deși avea un talent de povestitor ieșit din co mun. Nici nu a avut responsabilități impor tante în conducerea bisericii.

Avea însă un fel al lui de a-și trăi convingerile avute, care arăta profunzimea atașamentului său față de speranța Parusiei. După instalarea comunismului și colectivizarea forțată a ță ranilor, s-a văzut nevoit să se descurce cu un teren agricol redus la 2 000 m² (numit „lot de folosință”). Nu știu cum făcea, dar an de an, pe pământul acesta recolta obținută era de două ori mai mare decât a celorlalți. Când își adu cea acasă porumbul, avea o leasă (un pătul) cu două compartimente în care îl depozita, în mod egal între cele două. Iar pe parcursul anului consuma porumbul dintr-un singur compartiment.

Toamna următoare, când se pregătea de o nouă recoltă, vindea cerealele din al doilea compartiment. Banii obținuți îi dădea la bi

serică sub forma unui dar de mulțumire. Când l-am întrebat de ce avea un asemenea obicei, ne-a răspuns că porumbul nefolosit era o rezervă pentru un timp de criză, prin care lumea va trece înainte de venirea lui Isus. Faptul că an de an obținea o nouă recoltă, el îl vedea ca pe un har din partea lui Dumnezeu. De aceea, nu se atingea niciodată de jumătate din porumbul din leasă și făcea un gest de re cunoștință mereu.

A murit în noiembrie 1990, fără să renunțe la modul acesta de a-și trăi speranța că Își va vedea Mântuitorul. Poate părea naiv sau de plasat ceea ce el făcea. Nu l-am văzut nicio dată precipitându-se după vreun eveniment, pe care alții îl numeau „profetic”. Nici amba lându-se anunțând că vine sfârșitul lumii în

câteva luni. Doar atât, își împărțea porumbul în două părți egale, mărturisind că este gata oricând pentru marele eveniment așteptat. În ce moduri concrete credința în apropierea revenirii lui Isus s-a transmis în generațiile următoare?

În casa bunicului existau niște tradiții, trans mise într-o oarecare măsură și copiilor săi. Rugăciunea făcută la masă era întotdeauna „Tatăl nostru”, spusă rar și accentuând fiecare cuvânt. Studierea Bibliei, dimineața, mereu în același interval orar, era o instituție sacră, la

care participau toți cei prezenți în casă. Citi rea, seară de seară, a textelor biblice propuse pentru dezbaterea de sâmbăta următoare din biserică era făcută de asemenea cu toții. Fără prea multe comentarii.

Iar când venea ocazia de întâlnire cu Dumne zeu, că era vineri seara, sâmbătă dimineața sau sâmbătă după-amiaza, bunicul, bunica și copiii erau așezați pe scaunele lor din adunare cu o jumătate de oră înainte de începerea pro gramului. Şi mereu pe același rând de scaune: la mijlocul sălii, în zona ultimei ferestre. Regu laritatea aceasta liniștită în trăirea credinței a

transmis-o mai departe copiilor săi: toți șase i-au urmat exemplul, botezându-se în Bise rica Adventistă. Nouă, nepoților, ni se părea cam milităresc stilul acesta. Dar bunicul nu impunea nimănui să fie ca el. Azi, realizez că simplitatea gesturilor sale, perseverența lui în niște practici mărunte reprezentau forța unor convingeri înscrise adânc în sufletul lui. Ce recomandări practice aveți pentru creș tinii care așteaptă revenirea lui Hristos la sfârșitul lumii?

Credința în revenirea lui Isus nu se trăieș te isteric, căzând într-o bulimie a semne

lor sfârșitului sau speriindu-i pe alții și pe sine cu nu știu ce evenimente senzaționale, care nu reprezintă nimic în fond. Când ai o convingere profundă că Isus vine curând, trăiești o bucurie simplă. Prin obiceiuri banale, repetitive, fără formalisme inutile: studiul Bibliei în fiecare zi, rugăciunea tai nică și personală, participarea împreună cu alți credincioși la întâlnirile de închinare și susținere spirituală, trăirea printre oameni ca un om liniștit, deschis și gata de a sări în ajutorul celor care trec prin momente de cumpănă.

Loredana Catrinescusănătate

Viitorul prezentului sau cum putem să alegem astăzi pentru bolile de mâine

Cercetările în domeniul genomi cii avansează pe zi ce trece. În zilele noastre, medicii geneticieni pot de tecta mare parte din modificările cauzatoare de boli. Analiza ADN-ului uman poate duce la concluzii referitoare la predispoziția ere ditară pentru instalarea anumitor afecțiuni. Însă arealul de astfel de patologii este tot mai mare, iar pe baza transmiterii ereditare ajung să fie puse o multitudine de boli, de la can cer, la boli cardiovasculare, diabet zaharat și tulburări neuropsihice. Însă documentarea genetică cu privire la eventualele crize este limitată și limitativă. Dincolo de ceea ce apa re în gene, există o variabilitate nedefinită de posibilități în ceea ce privește patologia, iar aceste schimbări sunt modulate de epigeneti că. Mediul înconjurător influențează marcant funcționalitatea celulară, de cele mai multe ori parcă neluând în seamă codificările ADN-

ului. Până la urmă, ce ți-i scris nu e neapărat să-ți și fie pus în frunte.

Oricât am analiza probabilitatea de a fi nevoiți să facem față unei crize în starea de sănătate, ajungem să ne smerim în fața unui viitor pe care prea puțin îl putem anticipa. Cu cât lista de boli pe care le-am putea avea este mai mare, cu atât mai anxioși devenim. Şi da, în grijorarea este oarbă și nu poate desluși ziua de mâine. Cel mai bun mod de a pregăti vii torul este de a trăi cu înțelepciune prezentul. Sănătatea este un dar pe care îl avem sau îl pierdem, în funcție de deciziile pe care le luăm. În mod firesc, boala este urmarea pro priilor noastre alegeri. Este o criză pe care am construit-o. Încălcarea legilor sănătății adu ce în mod invariabil suferință și boală. Însă la fel de adevărat este și faptul că ascultarea

ne face mai puternici, chiar și din punct de vedere fizic. Şi numai cele câteva exemple de mai jos pot întări regula cauzalității gândită de Dumnezeu.

Încă din anii '70 oamenii de știință au observat că zahărul slăbește sistemul imunitar. Con sumul a 75 g de carbohidrați rafinați scade activitatea globulelor albe pentru aproximativ cinci ore. Acest lucru înseamnă că, indepen dent de activitatea fizică realizată, sau de nu mărul de ore dormite, organismul devine vul nerabil în fața agenților patogeni atunci când este adăugat în dietă dulcele interzis. Aparent inofensive, câteva prăjiturele și ceva bucățe le de ciocolată pot amorți într-atât linia de apărare a organismului, încât expunerea la un virus gripal să ducă la infecție respirato rie. Micile plăceri nesănătoase ne sabotează sănătatea și ne fac mai puțin pregătiți pentru surprizele patogene care pot apărea oricând.

Un mod inteligent de a proteja organismul de situațiile de criză viitoare este de a-l expu ne în mod controlat la niveluri tolerabile de stres. În acest sens, activitatea fizică și limi tarea aportului alimentar prin post intermi tent sau restricție calorică sunt printre cele mai eficiente metode de amplificare a rezis tenței celulare la factorii nocivi. O persoană care în mod curent are două mese pe zi și care nu mănâncă mai mult decât are nevoie poate

să facă față mult mai eficient unei situații de criză. În același fel, mișcarea eficientă crește abilitatea celulelor de a lupta cu agenții pa togeni. De fapt, în aceste situații, organismul este mai atent la disfuncționalitățile care au apărut în organism și încearcă să le repare.

Cel mai eficient mod de a ne proteja de ceea ce va veni mâine este să trăim o viață sănătoa să chiar de pe-acum. Îngrădirile și înlesnirile prezentate în scrierile inspirate reprezintă felul lui Dumnezeu de a ne susține în prezent și de a ne pregăti pentru situațiile dificile din viitor. El ne îndeamnă să construim solid as tăzi trupul și mintea noastră, pentru ca orice furtună fizică sau psihică va urma să ne gă sească puternici prin puterea cuvântului Lui. Loredana Catrinescu, medic psihiatru, Cen trul de Sănătate Dumbrava

Bibliografie:

1. Sanchez, A. et al., „Role of sugars in human neu trophilic phagocytosis”, în The American Journal of Clinical Nutrition, nov. 1973, vol. 26, nr. 11.

2. Hannana, A. et al., „Intermittent fasting, a possible priming tool for host defense against SARSCoV-2 infection: Crosstalk among calorie restriction, auto phagy and immune response”, în Immunology Letters, 2020, nr. 226, pp. 38–45.

3. Ligeza, N., Larson, A., Debeliso, M., „Resilience, Psychological Stress, Physical Activity, and BMI among United States Air National Guardsmen: The COVID-19 Pandemic”, în Journal of Lifestyle Medicine, 2022, nr. 12, pp. 26–36.

Daniel Brînzan profeție

Viața sau credința?

Viitorul va aduce o lege civilă religioasă pentru toți oamenii lumii. Apocalipsa spune despre trei puteri care se vor uni să creeze o nouă ordine mondială. Reu șita acestora va dura foarte puțin timp și nu știm cât de oportunistă va fi alianța lor. Însă profeția este foarte clară când avertizează că o formă de închinare contrară Bibliei va fi im pusă prin legile statelor, ale puterii politice. SUA vor promova pe față și în toată lumea re ligiei Romei: „I s-a dat putere să dea suflare chipului fiarei, pentru ca aceasta să vorbească și să facă să fie omorâți toți cei ce nu se vor închina chipu lui fiarei” (Apocalipsa 13:15, EDCR, sublinierea noastră).

Cititorul atent al Bibliei simte oglindirea epi sodului din cartea profetului Daniel, când re prezentanți cu autoritate din toate părțile Im periului Babilon sunt chemați să se prosterne la comandă înaintea unui chip original de aur (Daniel 3). Mai mult, în Apocalipsa, chipul fă urit de forțele creștine primește viață și iată, vorbește, ca la facerea lumii, când Dumnezeu a dat suflare chipului omenesc. Se va intenționa

o nouă geneză a lumii. Dar, când duhul vor bește, în mod surprinzător devine intolerant și agresiv. Se pare că singurul său obiectiv este să-i omoare pe toți cei ce îi stau împotrivă. Cine se va opune acestei icoane vorbitoare și făcătoare de minuni? Doar cei ce au răbdare și „păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12). Testul va fi simplu pentru cei care vor să urmeze practicile lui Isus Hristos, Cel despre care găsim scris doar în Biblie.

Dacă în prima fază a legii religioase ameri cane care promovează sărbătoarea duminicii sancțiunile se limitau la oprobiu, amenzi și pierderea unor drepturi fundamentale, acum, în a doua fază a impunerii duminicii, după ce AntiChristosul va contrazice pe față Biblia, guvernele vor accepta să ia dreptul la viață ce lor văzuți ca responsabili pentru nenorocirile care s-au abătut asupra planetei.

Când legiferarea zilei de repaus se va globali za, propunerea pentru o nouă ordine mondi ală nu va exista fără martiri, închisori și lagăre (Apocalipsa 18:24; 20:4). Duminica a fost copi lul Romei antice din timpul când Roma și-a dobândit dreptul de a vorbi în numele creș tinilor, iar papii s-au străduit să-și convingă

enoriașii să legifereze această sărbătoare po pulară, dar nebiblică.

Neștiutorii vor fi luați prin surprindere de ex plozia religiei: „Se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este și va veni” (Apocalipsa 17:8), dar stimulați de apariții supranaturale, vor accepta o religie care în sfârșit dovedește ce a pretins întotdeauna: miracole și semne.

Dumnezeu va dori să vindece Babilonul (Ie remia 51:5-9), dar pentru că Babilonul nu ac ceptă, cei buni sunt somați să iasă afară din el, precum Lot din Sodoma (Geneza 19:12-18) și Isus din Ierusalim (Luca 13:31-35). Lumea se va polariza din nou, de data aceasta între sâmbătă și duminică (Marcu 7:6,7), între Isus și creștinism (Ioan 16:2), între Biblie și Biseri că (Faptele 20:27-30), între cei fără răutate ca porumbeii (Matei 10:16) și cei ce poruncesc cu stăpânire (Marcu 10:42-45).

Citește mai jos cuvintele de încurajare ale lui Isus Hristos, fără să te înspăimânți.

„Luați seama la voi înșivă. Au să vă dea pe mâna soboarelor judecătorești și veți fi bătuți în sinagogi; din pricina Mea veți fi duși înain tea dregătorilor și înaintea împăraților, pen tru ca să le slujiți de mărturie. Mai întâi tre buie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. [...] Fratele va da la moarte pe frate-său și tatăl, pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinților lor și-i vor omo rî. Veți fi urâți de toți pentru Numele Meu, dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit (Marcu 13:9-13, sublinierile noastre).

Va veni vremea când oricine vă va ucide să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu.

– Ioan 16:2

„Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înain tea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apăra rea voastră, nici ce veți vorbi, căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți” (Luca 12:11, sublinierile noastre).

eperele credinței41

GRILA DE PROGRAME

Luni

00:00 Lecția de viață

01:00 Duminica împreună

03:00 ÎntreVederi

03:30 Respiro

04:00 Meridianele misiunii

05:00 Popas de suflet

05:30 Comori din pamânt 06:00 Focus

07:00 În centrul atenției

07:50 Texte și semnificații

08:00 Start cu Speranță

09:55 Descendențe

10:00 Oameni și povești

11:00 Între noi, mamele

11:30 Cu pasiune

12:00 Educație pentru viață

13:00 Rază de speranță

13:55 Descendențe

14:00 Ediție specială

16:00 Explo

17:00 Dincolo de cuvinte

17:30 Popas de suflet

18:00 Orizont

18:55 Descendențe

19:00 Sănătate cu prioritate

19:50 HopeDiscovery

20:00 În obiectiv

21:00 Adevăruri și perspective

22:00 Provocările vieții

22:30 Lumea religioasă azi

23:00 Popas de suflet

23:30 Emisiune în limba engleză

Marți

00:00 Educație pentru viață 01:00 Sănătate cu prioritate 01:50 HopeDiscovery 02:00 În obiectiv

03:00 Adevăruri și perspective 04:00 Casuța cu idei 05:00 Popas de suflet 05:30 Duelul ideilor 06:00 Lumea religioasă azi 06:30 Provocările vieții 07:00 Sănătate cu prioritate 07:50 HopeDiscovery 08:00 Start cu Speranță 09:55 Descendențe 10:00 În obiectiv

11:00 Adevăruri și perspective 12:00 Repere 13:00 Orizont

13:55 Descendențe 14:00 Provocările vieții

14:30 Lumea religioasă azi 15:00 Educație pentru viață 16:00 Casuța cu idei 17:00 Plus X

17:30 Popas de suflet 18:00 Răscruce

18:55 Descendențe

19:00 Sănătate cu prioritate

19:50 HopeDiscovery 20:00 În obiectiv

21:00 Adevăruri și perspective

22:00 Provocările vieții

22:30 Lumea religioasă azi 23:00 Popas de suflet 23:30 Pâinea cea de toate zilele

Miercuri

00:00 Repere 01:00 Sănătate cu prioritate 01:50 HopeDiscovery 02:00 În obiectiv 03:00 Adevăruri și perspective 04:00 Focus 05:00 Popas de suflet 05:30 Academica 06:00 Lumea religioasă azi 06:30 Provocările vieții 07:00 Sănătate cu prioritate 07:50 HopeDiscovery 08:00 Start cu Speranță 09:55 Descendențe 10:00 În obiectiv 11:00 Adevăruri și perspective 12:00 E bine să știi 13:00 Răscruce 13:55 Descendențe 14:00 Provocările vieții 14:30 Lumea religioasă azi 15:00 Repere 16:00 Taine din Scripturi 16:50 Lumini din trecut 17:00 Dor de libertate 17:30 Popas de suflet 18:00 Răscruce 18:55 Descendențe 19:00 Sănătate cu prioritate 19:50 HopeDiscovery 20:00 În obiectiv 21:00 Adevăruri și perspective 22:00 Provocările vieții 22:30 Lumea religioasă azi 23:00 Popas de suflet 23:30 Duelul ideilor

Joi

00:00 E bine să știi

01:00 Sănătate cu prioritate

01:50 HopeDiscovery

02:00 În obiectiv

03:00 Adevăruri și perspective

04:00 Invincibilii

04:50 Ascende

05:00 Popas de suflet

05:30 A doua opinie

06:00 Lumea religioasă azi

06:30 Provocările vieții

07:00 Sănătate cu prioritate

07:50 HopeDiscovery

08:00 Start cu Speranță

09:55 Descendențe

10:00 În obiectiv

11:00 Adevăruri și perspective

12:00 Vremea întrebărilor

13:00 Răscruce

13:55 Descendențe

14:00 Provocările vieții

14:30 Lumea religioasă azi

15:00 E bine să știi

16:00 Invincibilii

16:50 Ascende

17:00 Copiii Regelui

17:30 Popas de suflet

18:00 Răscruce

18:55 Descendențe

19:00 Școala Cuvântului

19:50 HopeDiscovery

20:00 Ediție Specială

22:00 Provocările vieții

22:30 Lumea religioasă azi

23:00 Popas de suflet

23:30 Academica

Vineri

00:00 Vremea întrebărilor

01:00 Ediție specială

03:00 Portative și portrete

04:00 În centrul atenției

04:50 Texte și semnificații

05:00 Popas de suflet

05:30 Din toată inima

06:00 Lumea religioasă azi

06:30 Provocările vieții

07:00 Oameni și povești

08:00 Start cu Speranță

09:55 Descendențe

10:00 Viața în grădină

10:30 Comori din pământ

11:00 Copiii Regelui

11:30 Emisiune în limba engleză

12:00 Lecția de viață

13:00 Răscruce

13:55 Descendențe

14:00 Provocările vieții

14:30 Lumea religioasă azi

15:00 Vremea întrebărilor

16:00 Portative și portrete

17:00 A doua opinie

17:30 Popas de suflet

18:00 Răscruce

18:55 Descendențe

19:00 Pâinea cea de toate zilele 19:30 Știri

20:00 Taine din Scripturi

20:50 Lumini din trecut 21:00 Jurnal de credință 22:00 Popas de suflet 22:30 Pomul vieții 23:00 Meridianele misiunii

Sâmbătă

00:00 Școala Cuvântului 01:00 ÎntreVederi

01:30 Știri

02:00 Pâinea cea de toate zilele

02:30 Din toată inima

03:00 Taine din Scripturi

03:50 Lumini din trecut

04:00 Jurnal de credință

04:50 Texte și semnificații

05:00 Popas de suflet

05:30 Emisiune în limba engleză

06:00 A doua opinie

06:30 Răscruce

07:25 Descendențe

07:30 Pomul vieții

08:00 Predică

09:00 Comori din pământ

09:30 Emisiune în limba engleză

10:00 Școala Cuvântului

11:00 Viață din Cuvânt

11:50 Lumini din trecut

12:00 Străinul din Galileea

13:00 Emisiune în limba engleză

13:30 Popas de suflet

14:00 ÎntreVederi

14:30 Respiro

15:00 Din toată inima

15:30 Știri

16:00 Jurnal de credință

16:50 Texte și semnificații

17:00 Meridianele misiunii 18:00 Salt în viitor

19:00 Punctul de plecare

20:00 Portative și portrete 21:00 Invincibilii 21:50 Ascende

22:00 Popas de suflet 22:30 Biblia continuă să vorbească 23:00 Dor de libertate 23:30 Viața în grădină

Duminică

00:00 Lecția de viață 01:00 Viață din Cuvânt 01:50 Lumini din trecut 02:00 Străinul din Galileea 03:00 Predică 04:00 Dincolo de cuvinte 04:30 Emisiune în limba engleză 05:00 Popas de suflet 05:30 Punctul de plecare 06:30 Pomul vieții 07:00 Popas de suflet 07:30 Focus 08:30 Copiii Regelui 09:00 Explo 10:00 Căsuța cu idei 11:00 Meridianele misiunii 12:00 Lecția de viață 13:00 Salt în viitor 14:00 Academica 14:30 Duelul ideilor 15:00 Dincolo de cuvinte 15:30 Față-Verso 16:00 Duminica împreună 18:00 Rază de speranță 19:00 Cu pasiune 19:30 Între noi, mamele 20:00 În centrul atenției 20:50 Texte și semnificații 21:00 Oameni și povești 22:00 A doua opinie 22:30 Plus X 23:00 Popas de suflet 23:30 Față-Verso

GRILA DE PROGRAME

Luni

00:00 Lecția de viață

01:00 Duminica împreună

03:00 Portative și portrete

04:00 Muzică și rubrici

05:30 Biblia la rând

06:00 Matinal

08:00 Start cu Speranță

10:00 Prietenii Speranței

12:00 Educație pentru viață

13:00 Știri RRA

13:15 Muzică

13:30 Esența credinței

14:00 Dincolo de cuvinte

14:30 Muzică

15:00 Curioșii

16:00 Lumina vieții

17:00 Între noi, mamele

17:30 Jurnal de studiu

18:00 Speranță la ceas de seară

20:00 În obiectiv

21:00 Adevăruri și perspective

22:00 Provocările vieții

22:30 Lumea religioasă azi

23:00 Dincolo de cuvinte

23:30 Muzică

Marți

00:00 Educație pentru viață

01:00 Ediție specială

03:00 Oameni și povești 04:00 Muzică și rubrici 05:30 Biblia la rând

06:00 Matinal 08:00 Start cu Speranță

10:00 Prietenii Speranței

12:00 Repere

13:00 Știri RRA

13:15 Muzică

13:30 Sănătate pentru toți 14:00 Provocările vieții 14:30 Muzică

15:00 Școala Cuvântului 16:00 Istorii și idei 16:30 A doua opinie 17:00 Față-Verso

17:30 Radiodicționarul reperelor 18:00 Speranță la ceas de seară 20:00 În obiectiv

21:00 Adevăruri și perspective 22:00 Provocările vieții

22:30 Lumea religioasă azi 23:00 Istorii și idei 23:30 Muzică

Miercuri

00:00 Repere 01:00 Sănătate cu prioritate 02:00 În obiectiv 03:00 Adevăruri și perspective 04:00 Muzică și rubrici 05:30 Biblia la rând 06:00 Matinal 08:00 Start cu Speranță 10:00 Prietenii Speranței 12:00 E bine să știi 13:00 Știri RRA 13:15 Muzică 13:30 La bine și la greu 14:00 Provocările vieții 14:30 Muzică 15:00 Sănătate cu prioritate 16:00 Tu hotărăști 17:00 Pomul vieții 17:30 De vorbă cu trecutul 18:00 Speranță la ceas de seară 20:00 În obiectiv 21:00 Adevăruri și perspective 22:00 Provocările vieții 22:30 Lumea religioasă azi 23:00 Radiodicționarul reperelor 23:30 Muzică

Joi

00:00 E bine să știi

01:00 Sănătate cu prioritate

02:00 În obiectiv

03:00 Adevăruri și perspective

04:00 Muzică și rubrici

05:30 Biblia la rând

06:00 Matinal

08:00 Start cu Speranță

10:00 Prietenii Speranței

12:00 Vremea întrebărilor

13:00 Știri RRA

13:15 Muzică

13:30 Căminul nostru

14:00 Provocările vieții

14:30 Muzică

15:00 Sănătate cu prioritate

16:00 Respiro

16:30 Creștinism și cultură

17:00 Pomul vieții

17:30 Nu ești singur

18:00 Speranță la ceas de seară

20:00 Ediție Specială

22:00 Provocările vieții

22:30 Lumea religioasă azi

23:00 Respiro

23:30 Muzică

Vineri

00:00 Vremea întrebărilor

01:00 Sănătate cu prioritate

02:00 În obiectiv

03:00 Adevăruri și perspective

04:00 Muzică și rubrici

05:30 Biblia la rând

06:00 Matinal

08:00 Start cu Speranță

10:00 Prietenii Speranței

12:00 Lecția de viață

13:00 Știri RRA

13:15 Muzică

13:30 Adevăr și provocare

14:00 Provocările vieții

14:30 Muzică

15:00 Sănătate cu prioritate

16:00 Nu ești singur

16:30 ÎntreVederi

17:00 Roman foileton

17:30 Esența credinței

18:00 Speranță la ceas de seară

20:00 Taine din Scripturi

21:00 Jurnal de credință

22:00 Popas de suflet

22:30 Pomul vieții

23:00 Creștinism și cultură 23:30 Muzică

Sâmbătă

00:00 Cuvinte cu har

01:00 Tu hotărăști

02:00 Lumina vieții

03:00 Jurnal de credință

04:00 Muzică și rubrici

05:30 Biblia la rând

06:00 Pomul vieții 06:30 Muzică

07:00 Radiodicționarul reperelor 07:30 Jurnal de studiu 08:00 Matinal 10:00 Școala Cuvântului

11:00 Viață din Cuvânt

12:00 Străinul din Galileea

13:00 Creștinism și cultură

13:30 ÎntreVederi

14:00 De vorbă cu trecutul 14:30 Muzică

15:00 Pe calea înțelepciunii 15:30 Popas de suflet 16:00 Predică

17:00 Cuvinte cu har

18:00 Speranță la ceas de seară 20:00 Nu ești singur 20:30 Jurnal de studiu

21:00 Portative și portrete 22:00 Popas de suflet

22:30 Pomul vieții

23:00 Sănătate pentru toți 23:30 Muzică

Duminică

00:00 Lecția de viață 01:00 Viață din Cuvânt 02:00 Străinul din Galileea 03:00 Taine din Scripturi

04:00 Muzică și rubrici 05:30 Biblia la rând 06:00 Pomul vieții 06:30 Muzică

07:00 Pe calea înțelepciunii 07:30 Esența credinței 08:00 Matinal 10:00 Curioșii 11:00 Tu hotărăști 12:00 Lecția de viață

13:00 Între noi, mamele 13:30 Oameni și povești 14:30 Muzică

15:00 Dincolo de cuvinte 15:30 Popas de suflet 16:00 Duminica împreună 18:00 Speranță la ceas de seară 20:00 La bine și la greu 20:30 Roman foileton 21:00 Față-Verso 21:30 Adevăr și provocare 22:00 A doua opinie 22:30 Pe calea înțelepciunii 23:00 Căminul nostru 23:30 Muzică

practic

Elena Pridie

„Cine strânge vara este un om prevăzător...”

(Proverbele 10:5)

Vine „iarna”!

Orice gospodar se pregătește vara pentru perioada iernii. Dacă astfel stau lucrurile, și pentru perioada iernii istoriei acestui pământ ar trebui să luăm măsuri și să ne gospodărim corespunzător.

Ceea ce veți citi în acest articol are în vedere criza ce se arată chiar acum în fața noastră (Matei 24:6-8; Marcu 13:7-8; Luca 21:9-23), și nu perioada de la finalul istoriei pământului, despre care Scriptura îl asigură pe cel cre dincios: „I se va da pâine și apa nu-i va lipsi” (Isaia 33:16). Cei care cunosc profețiile biblice înțeleg despre ce este vorba. Pentru acel timp teribil copiii lui Dumnezeu NU TREBUIE și nici nu vor avea cum să își facă provizii. Ce putem face?

Şi pentru că o criză fără precedent se profi lează înaintea noastră, sunt lucruri pe care noi putem și trebuie să le facem pentru susți nerea vieții. Este vorba de anumite provizii de alimente esențiale.

În mod concret, vitale sunt:

• Miere – ca sursă de glucoză/dulce sănă tos. Este un aliment ce rezistă și ani de zile fără probleme. Creierul nostru nu poate funcționa fără glucoză.

• Sare naturală/grunjoasă. Inima are nevo ie de sodiu pentru a funcționa. De aceea sarea este esențială.

• Surse de proteine și grăsimi sănătoase: leguminoase (boabe de fasole, linte, năut, soia) și oleaginoase (nuci în coaja lor, se mințe de floarea-soarelui, dovleac, in, su san, cânepă). Şi acestea rezistă suficient dacă sunt nedecorticate.

• Surse de glucide complexe: cereale ne decorticate: grâu, secară, orz etc. Rezistă chiar și cinci ani păstrate corespunzător.

Pe termen mai scurt:

• Fructe uscate (prune uscate, stafide, poa me/mere, pere uscate)

• Ciuperci uscate sau conservate la borcan

• Ulei

• Conserve de legume și fructe făcute în casă: suc de roșii, zacuscă, gemuri și com poturi de fructe.

Cine are grădină proprie să cultive legume de bază: cartofi, morcovi, ceapă, usturoi, varză. Şi napii constituie o opțiune excelentă, ei re zistând în pământ și peste iarnă și fiind o le gumă extrem de nutritivă.

Poate întrebați: Dar cu pâinea cum facem? Dacă nu avem rezerve de cereale boabe pe care să le putem râșni la o moară de tip casnic ca să obținem făină pentru a ne pregăti noi înșine pâine, în supermarketuri există pâine de secară sau de ovăz făcută doar din făină și apă, pregătită sub formă de biscuiți crocanți. Este o pâine foarte hrănitoare, iar durata de valabilitate este de 9 luni. Deci mult! Nu conține niciun fel de conservanți, fiind deci și sănătoasă. Iar prețul este accesibil. Este și aceasta o variantă de luat în seamă.

Atenție: leguminoasele și cerealele trebuie păstrate în vase închise etanș (de ex. borcane mai mari cu capac), la gura cărora este bine să punem pe o hârtie cuișoare, astfel le vom feri de insecte.

Doar provizii?

Va trebui să avem în vedere și moduri de a economisi energia folosită la prepararea hra nei. Având în vedere contextul actual, pe con gelator nu ne vom putea bizui prea mult decât dacă dispunem de un generator de curent. De aceea, este bine să învățăm să folosim rețete rapide de preparare a hranei.

O astfel de rețetă are în vedere pregătirea mâncărurilor pe bază de fasole. Gospodinele

știu că fasolea are nevoie de circa o oră și ju mătate de fierbere după ce în prealabil a fost înmuiată peste noapte. Iată o metodă exce lentă de a economisi energie: După ce am pus fasolea la înmuiat peste noapte și am aruncat zeama în care a stat, o punem la fiert turnând peste ea apă clocotită și, din momentul în care începe să fiarbă, o lăsăm să fiarbă doar 10 mi nute! Apoi oprim focul, fixăm etanș capacul pe oală și o punem undeva jos, învelind oala respectivă cu un prosop mare, vechi și even tual și o păturică deasupra lui (așa cum facem la conserve, de ex. sucul de roșii). În aceste condiții lăsăm oala circa 24 ore, timp în care fierberea continuă; iar când vom lua capacul, vom avea surpriza să constatăm că boabele au fiert, fiind chiar crăpate! Din acest moment preparăm rețeta dorită, adăugând un sos sau altceva ce dorim. Se pot pune în apă când se fierbe fasolea și legume: morcovi, ceapă, al bituri. Vor fierbe și ele. Atenție: vara timpul de lăsat fasolea acoperită va fi mult mai scurt, doar 8-12 ore. Prin această metodă economi sim energie pentru gătit timp de circa o oră și 20 de minute. Trebuie doar să ne organizăm bine timpul pentru când o vom servi. Se poate folosi această metodă și pentru linte (care are nevoie de 5 minute de fiert efectiv la foc) și apoi procedăm ca la fasole, dar chiar și pentru soia și năut. În mod normal, aceste leguminoase fierb în trei ore. Folosind aceas tă metodă, le vom fierbe doar o oră – deci tot vom economisi două ore de foc pentru gătit – apoi continuăm ca la fasole.

Sunt sigură că gospodărindu-ne cu chibzuin ță vom putea depăși cu bine vremurile grele care ne așteaptă fără să avem de suferit. Dom nul îl va ajuta pe acela care se ajută singur.

„Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame.” Proverbele 10:3

„Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă.” Proverbele 14:8

eperele credinței 48