Reperele credintei • 03 • 2020 by Hategan Gabriel

magazin de inspirație și spiritualitate biblică 3/2020

Fericiți pe pământ

De vorbă cu Tata Nițu

Sumar Atingeri care transformă 4 Viorel Dascălu – crede în fericirea din familie

Pierzi când rămâi la principii? 6 Dan Robinson – crede în succesul cinstit Fără bariere sociale? 11 Cosmin Cocea – crede în dragostea pentru toți

Extemporal la capitolul iertare 12 Andrei Bordeanu – crede în puterea vindecătoare a iertării Iubire (ne)întreruptă 16 Daniel Brînzan – crede în iubirea nesfârșită ABC-ul relațiilor 18 Mirela Dascălu – crede în recreerea sănătoasă Fericiți pe pământ 19 Adrian Neagu – crede în Sfânta Treime

Dumnezeu în căutarea omului 24 Julien Gheorghe – crede în puterea schimbării divine Adevărul care te salvează 26 Szabó László-Csaba – crede întotdeauna în adevăr Beneficiile rugăciunii 28 Costel Gogoneață – crede în răspunsurile divine

Marele Vindecător al inimii 31 Gabriel Hațegan – crede că adevărul învinge De vorbă cu Tata Nițu 32

Lupta noastră cea de toate zilele – mândria 36 Cristinel Sava – crede în puterea smereniei Erou pe lista CNN 38 Adrian Neagu Din înțelepciunea biblică 39

eperele c r e d i n ț e i

Coordonator: Daniel Brînzan Redactare și corectură: Cristina Sava Grafică și tehnoredactare: Dragoș Gârea Relația cu cititorii reperelecredintei@gmail.com 0769 036 691 www.reperelecredintei.ro facebook/instagram: reperelecredintei

Cu excepția situațiilor în care este altfel specificat, textele biblice sunt redate din Biblia, sau Sfânta Scriptură, trad. D. Cornilescu, ediție revizuită ortografic, Casa Bibliei, 2016.

Parteneri Editura Viață și Sănătate Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Radio Vocea Speranței Speranța TV

Adresa: Str. Cernica nr. 101 Pantelimon, Ilfov

ISSN 2668-8034

Autori Andrei Bordeanu, Daniel Brînzan, Alin Cătinean, Cosmin Cocea, Szabó László-Csaba, Mirela Dascălu, Viorel Dascălu, Julien Gheorghe, Costel Gogoneață, Gabriel Hațegan, Adrian Neagu, Dan Robinson, Cristinel Sava

Credem în adevărul Bibliei, iubim oamenii și scriem pentru o viață împlinită.

Notificare Opiniile aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al partenerilor.

editorial

Creștinul adevărat

n timp ce mulți creștini sunt de părere că religia lor este adevărata religie, eu aș fi mai interesat să aflu adevărații... creștini. Aș căuta în special acea spiritualitate care ne ajută să avem relații excelente. Sunt convins că aici e testul creștinului – în capacitatea de a trăi frumos relațiile. Să fii în același timp prietenul cel mai bun al partenerului de viață, un părinte extraordinar pentru copii obișnuiți, colegul de serviciu cu care oricine ar dori să lucreze în echipă, acel vecin deosebit de amabil și cetățeanul cel mai cinstit. Să ai relații excelente și acasă, și la locul de muncă, și în comunitatea locală. Religia adevărată se manifestă în trafic, la piață și în sufragerie cu eficiență mai mare decât în curtea bisericii. Deoarece creștinul adevărat reușește să întrețină relații frumoase. Este asemenea acelei uși trântite, care din izbitură se deschide din nou. „Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui” (Proverbele 19:22 NTR), spune Biblia, și același lucru doresc să-l văd și eu. Daniel Brînzan

eperele credinței

familie

Viorel Dascălu

Atingeri

e rol are exprimarea afecțiunii în familie? Care este efectul ei asupra sănătăţii fizice, psihice şi emoţionale?

De-a lungul anilor, studiile au demonstrat efectele extrem de benefice ale atingerilor. Un astfel de studiu a fost făcut de americanul Harry Harlow în anul 1958 pe nişte pui de maimuţă. S-a observat faptul că puii orfani au preferat atingerile unui manechin surogat mai moale şi călduros în defavoarea altuia făcut doar din sârmă şi rece, chiar dacă „maimuța” eperele credinței

de sârmă oferea laptele mult dorit. Experimentul a mai dovedit că sănătatea puilor era direct dependentă de acele „contacte confortabile”, iar lipsa contactului fizic cu manechinul pufos îi făcea agitaţi şi irascibili. Unele poveşti foarte populare care au în spate acţiuni siropoase transmit justa idee că atingerea contează foarte mult. Printr-un gest de tandreţe, chiar şi cel mai rece, insensibil şi morocănos „broscoi” se transformă într-un gingaş iubit. Tot atingerea este cea care o

care transformă

transformă pe „frumoasa adormită” în zâna dragostei. În familiile noastre, iubirea pot fi reaprinsă prin binefăcătoarele gesturi de tandreţe: o atingere duioasă la moment de tulburare, o mână întinsă în timp de descumpănire, o mângâiere caldă în ceas de răceală, un braţ plăpând aşezat pe un umăr, o îmbrăţişare iubitoare în clipe de tensiune. Atingerea este parte a limbajului iubirii. Nu doar cei mici au nevoie de mângâieri. Co-

piii, adolescenţii, tinerii, adulţii şi vârstnicii aşteaptă permanent exprimarea fizică a ataşamentului. Soţii şi soţiile au nevoie de ea. Aceasta va da o altă greutate cuvintelor rostite cu afecţiune. Dacă „un răspuns bun este ca un sărut pe buze” (Proverbele 24:26), ce efect miraculos va avea îmbinarea duioasă a cuvintelor de iubire cu gesturi care îndulcesc și mai mult cuvintele? Dacă fiecare dintre noi ar face uz de atingeri tandre, sunt convins că efectele nu ar întârzia să apară. Încearcă și vei vedea! 5

eperele credinței

eroii Bibliei

Pierzi când răm

eperele credinței

Dan Robinson

artea profetului Daniel este poate cea mai uimitoare din Biblie. Este redactată în două limbi, ebraică și aramaică, și cuprinde taine pe care Dumnezeu le permite descifrate unei lumi întregi, puțin câte puțin, timp de mii de ani.

mâi la principii?

eperele credinței

Mai sănătoși decât cei hrăniți în desfătări

Despre Daniel știm că a fost deportat împreună cu prietenii săi în cetatea Babilon după prima cucerire a Ierusalimului de către babilonieni. Aici tinerii au dus o viață curată, refuzând să mănânce bucatele alese de la masa regală. Deși s-au hrănit doar cu legume și apă, ei au fost mai sănătoși decât cei hrăniți cu alimente grase și rafinate.

Dumnezeu nu îi abandonează pe cei sinceri

În vremea împăratului persan Darius, Daniel a retrăit drama de a alege între religie și viață. El nu dorea să intre în jocurile politice de la palat și a refuzat să se închine regelui. Ca urmare a intrigilor de la curte, a fost aruncat într-o groapă cu lei flămânzi. Daniel a fost însă izbăvit de îngerul Domnului, care a astupat gurile leilor până la revărsatul zorilor, când bătrânul Daniel a fost invitat de împărat să-și reia funcția publică.

Singurul care învață despre învierea de obște

Importanța eroului din Vechiul Testament nu se oprește aici. Fiind obișnuit cu vizitele îngerilor, Daniel înregistrează pentru prima dată numele unor îngeri din ceruri – Gabriel și Mihail. Îngerul Gabriel îi tâlcuiește profetului semnificația celor 70 de ani de exil babilonian. Iar Mihail îi vorbește despre înviere în singurul text din Vechiul Testament care menționează clar învierea unor grupuri de oameni.

Aproape de Dumnezeu și de lideri

Daniel a avut o prietenie deosebită cu Dumnezeul părinților lui, DumnezeulCreator. Se ruga în fiecare zi de trei ori. Atitudinea și credincioșia sa au dezarmat

eperele credinței

liderii a două imperii, arătând că idolii din Mesopotamia nu erau vii, că singurul Dumnezeu viu este Dumnezeul lui Israel.

Carieră și sfințenie

Daniel avea un caracter fermecător și știa să întrețină relații de lucru în aparatul de guvernare al celor mai înalte instituții. El a fost consilierul celor mai puternici oameni din vremea sa. Competența lui l-a făcut indispensabil în conducerea Imperiului Babilonian și apoi în cel Medo-Persan. Serviciile sale erau de o calitate ireproșabilă, fapt recunoscut chiar de dușmanii lui. Dumnezeu i-a dat o viață lungă, prin care a demonstrat că cei credincioși pot avansa în carieră până pe cele mai înalte trepte. Succesul profesional și religia curată sunt foarte compatibile. Dacă vrei să citești cartea scrisă de el, ai nevoie de câteva ore într-o seară liniștită și vei putea parcurge prima jumătate. Cele șase secțiuni sunt narațiuni extrem de plăcute. Scanează cu camera telefonului codul de aici și vei putea asculta cartea în format audio.

În concluzie, personajul principal al cărții lui Daniel rămâne Dumnezeul cel viu. Dumnezeul lui Daniel poate fi și Dumnezeul tău. Este la fel de real și puternic și e nerăbdător să te inspire în relația cu superiorii de la serviciu.

STUDIAZĂ PROFEȚIA LUI DANIEL www.solascriptura.ro

practic

Cosmin Cocea

Fără bariere sociale?

Provocare: analizează dacă în jurul tău este o persoană dintr-o etnie discriminată, cu care să poți iniția o conversație sănătoasă. Chiar dacă nu ați vorbit niciodată, caută ocazia favorabilă în care poți fi asemenea lui Isus.

eși suntem creați ca ființe sociale, recunoaștem că, în multe cazuri, viața armonioasă este distrusă de discriminare. Relațiile dintre oameni suferă cumplit din cauza prejudecăților. Și cine poate spune cu sinceritate că e lipsit de prejudecăți? Când a trăit pe pământ, Isus a dorit să îndrepte lucrurile. Ura rasială dintre iudei și samariteni îi ținea la distanță. Din punct de vedere social, se evitau cât de mult puteau. Fiind însetat și trecând prin ținutul samaritenilor, Isus S-a oprit lângă fântâna lui Iacov și a așteptat ca cineva să vină și să scoată apă. Dușmănia dintre cele două etnii era atât de mare, încât singura șansă era ca Isus să înceapă dialogul. Când o femeie samariteană a ajuns acolo, Domnul i-a cerut să-I astâmpere setea. Reacția femeii a fost: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?” La fântână, Isus a surprins prin încălcarea tiparelor culturale. Era bărbat evreu și oferea consiliere religioasă unei femei din afara granițelor Țării Sfinte. Isus conversa cu o ființă care avea o imagine publică deteriorată. Jignire mai mare decât să spui unui evreu că e „samaritean” era doar aceea de a-i spune că e posedat de diavol (Ioan 8:48). Biblia înregistrează că „iudeii, în adevăr, n-au legături cu samaritenii” (Ioan 4:9). Creștinii însă pot avea legături cu toți oamenii, după modelul lui Isus. Hristos a vorbit cu toți: vameși și tâlhari, savanți, țărani, copii neinstruiți, femei, leproși, străini... Dumnezeu dorește să nu ridicăm bariere sociale croite pe bază culturală sau discriminatorie. În fața Lui nu contează originea, culoarea pielii sau gradul de cultură. Bucură-te de viață socială fără acele bariere invizibile, care stârnesc prejudecăți periculoase și ură rasială. 11

eperele credinței

tineri

Andrei Bordeanu

Extemporal

u toții ne simțim lezați în momentul când persoane apropiate ne dezamăgesc. Cu toate acestea, Scriptura ne învață că trebuie să-i iertăm pe cei care ne greșesc. Oricât de buni creștini am fi, recunoaștem faptul că iertarea este una dintre cele mai grele acțiuni ale omului. Simon Wiesenthal este un supraviețuitor al Holocaustului, un evreu care a cunoscut ororile armatei naziste. Potrivit biografiei sale, 89 de membri din familia lui au fost omorâți de către armatele lui Hitler. eperele credinței

La vârsta de 18 ani, este arestat și trimis la muncă silnică într-un spital. Acolo, ofițerul nazist Karl era pe patul de moarte, dar nu era împăcat. Îl cheamă pe Simon și îi povestește că, într-un raid, a dat foc unei clădiri în care se aflau 350 de evrei. Apoi Karl îi mărturisește lui Simon că nu poate muri dacă nu primește iertarea unui evreu pentru oroarea comisă. Regretul lui Karl era sincer, dar era mai mult decât putea suporta Simon. Fără să spună vreo vorbă, Simon se întoarce și iese din cameră.

la capitolul iertare În cartea The Sunflower („Floarea-soarelui”), Simon Wiesenthal descrie reacțiile a peste 30 de persoane privitoare la decizia de a nu-i acorda iertarea ofițerului Karl. Cei mai mulți au răspuns: „A procedat corect, nu trebuia să îl ierte.”

Răzbunare sau iertare? Prima carte a Bibliei conține istoria lui Iosif. El este vândut ca sclav de frații săi, dar, prin providența lui Dumne-

Acum, nu vă întristați şi nu fiți mâhniți că m-ați vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. – Geneza 45:5

Courtesy National Gallery of Art, Washington

zeu, ajunge prim-ministru în Egipt. Ar fi putut să se răzbune pe frații lui și avea toată puterea să facă lucrul acesta. În schimb, a ales iertarea, primindu-și familia înapoi cu multă dragoste. De ce oare? Pentru că iertarea a fost, este și va fi întotdeauna planul lui Dumnezeu.

Niciodată nu este prea târziu să ierți

Iosif își petrece pe nedrept cea mai frumoasă perioadă a vieții în închisoare. De când a fost vândut până își reîntâlnește frații s-au scurs aproximativ 13 ani. În timp, rănile se adâncesc, iar iertarea devine din ce în ce mai grea, uneori chiar o imposibilitate. Însă observăm din istoria vieții lui Iosif că niciodată nu este prea târziu să ierți. Te încurajez să cultivi în viața ta același spirit iertător ca al lui Iosif.

eperele credinței

Cel care este lipsit de puterea de a ierta este lipsit și de puterea de a iubi. Există un bine în cel mai rău dintre noi și un rău în cel mai bun dintre noi. Când descoperim acest lucru, suntem mai puțin predispuși să ne urâm dușmanii. – Martin Luther King Jr.

Urmărește-ne! Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România

vârstnici

Daniel Brînzan

Iubire (ne) întreruptă

cum 100 de ani, o melodie de dragoste a fost culeasă din popor și a devenit celebră în toată România. Versurile erau un fel de blestem: „Cine iubește și lasă, Dumnezău să-i dea pedeapsă, târâișul șarpelui și pasul gândacului vâjâitul vântului pulberea pământului...” Astăzi, din ce în ce mai puțini oameni reușesc să-și iubească partenerul pe toată durata vieții fără să trădeze. Însă puținii care izbutesc au parte de mult dorita... fericire. Chiar așa! Studiile raportează că a doua căsătorie nu aduce nivelul de satisfacție trăit la prima căsătorie. Din punct de vedere statistic, șansa de a fi fericit scade la următorul angajament. Biblia a spus demult că iubirea dintre un bărbat și o femeie poate să devină mai puternică pe măsură ce anii trec. Unul din autorii Bibliei recomanda ca îndrăgostirea să fie „necurmată”, până la adânci bătrânețe (Proverbele 5:19). Te întrebi cum e posibil. Și nu te plictisești? Mai întâi, îți reamintesc faptul că psihologia modernă confirmă calea străveche. Se pare că suntem făcuți să iubim pe termen lung și aceeași persoană. 16

Așa a lăsat Dumnezeu – ca el și ea să-și „jure credință” pe viață. Și când folosim această expresie, cuvântul „credință” este foarte potrivit, întrucât nicio căsătorie nu ține fără „credință”, adică fără Dumnezeu. Când privești în jur, înțelegi că jurământul de a rămâne împreună până la moarte este tot mai încălcat. Oamenii își tot schimbă partenerii și e la modă iubirea capricioasă, pasageră.

Dacă îți dorești o dragoste fără sfârșit, să știi că îți dorești ceva mai presus de forțele tale. Și dacă ceri, Dumnezeu te va face mai fericit decât îți poți imagina. Aproape la fel spunea versiunea originală a cântecului de dragoste cules la poalele Munților Făgăraș: „Cine iubește și țâne, Să-i dea Dumnezeu tot bine!”

Cum să iubești toată viața? Având „credință”! Dacă religia nu ne ajută să avem relații frumoase și durabile, atunci ce rost mai are? Ființele care iubesc pe viață au învățat secretul de la Dumnezeu. Ele primesc puterea de a rămâne loiale, evită aventurile, sunt ferite de ispite, iartă, iartă din nou și urăsc divorțul. Aceasta înseamnă iubirea supraomenească pe care civilizația modernă nu o cunoaște îndeajuns. În comunitatea de credință din care fac parte, cei mai mulți soți sunt căsătoriți pe viață și iubesc continuu.

recreere

ABC-ul relaţiilor

Mirela Dascălu

6. consecvenţă, statornicie 7. mărinimie, largheţe 8. fermitate, determinare 9. dragoste, afecţiune 10. nepărtinire, dreptate 11. sinceritate, lealitate 12. satisfacţie, gratitudine 13. distincţie, eleganţă

În jocul care urmează, în ordine alfabetică*, veţi descoperi 21 de calităţi absolut necesare în cadrul relaţiilor. 1. 2. 3. 4. 5.

bunăvoinţă, serviabilitate bunețe, cumsecădenie atenţie, curtoazie devotament, abnegaţie alocentrism, împreună-simţire

14. cinste, corectitudine 15. curăție, candoare 16. stimă, consideraţie 17. jertfă, renunţare 18. delicateţe, gingăşie 19. omogenitate, solidaritate 20. veselie, bună dispoziţie 21. stăruinţă, perseverenţă

20 12

9 19 10 11

14 17

3 8

16 6

18 4 *Fără literele derivate – diacritice și fără literele K, Q, W și Y.

eperele credinței

Adrian Neagu

Fericiți pe pământ Iubirea este înrudirea omului cu Dumnezeu. Ea unește la maxim persoanele umane, fără să le confunde. În iubire se arată plenitudinea existenței. – Dumitru Stăniloaie

elatarea biblică atât de simplă a creației ne poate face să trecem grăbiți peste amănunte care ne ajută să înțelegem mai bine și să Îl cunoaștem pe Dumnezeu mai profund, să descoperim sensuri noi despre viață. Căutarea noastră după Dumnezeu nu

este un demers intelectual arid, ci ne umple viața de frumos și de bine, ne ajută să relaționăm mai bine cu lumea din jur și ne oferă perspective noi despre timpul prezent. Prima lecție a creației este că nu există viață în afara iubirii și a relației pe care iubirea o presupune. Când a zis, de exemplu, „să dea pământul verdeață”, Dumnezeu a stabilit detaliile din fiecare frunză verde, din fiecare firicel care răzbate din pământ și a promis că Se va îngriji de viața pe care a pus-o acolo. Creația este o promisiune, un angajament și, prin urmare, o relație. Dar dacă pentru toate câte sunt în jur Dumnezeu a zis și s-au făcut, pentru om, apropierea a fost și mai mare. Biblia spune că S-a plecat și l-a modelat din „țărâna pământului”. Este un nivel de apropiere uimitor. Priviți 19

eperele credinței

cum Dumnezeu îi modelează mâinile, ochii, conturul buzelor, picioarele, delimitând cu atenție unghiile, pentru ca atunci când totul a fost gata, să Se aplece peste creația Sa și să îi sufle în nări „suflare de viață”. Omul devenea astfel „un suflet viu” (Geneza 2:7).

Începutul relației Și mai uimitor este că întregul act al creației a debutat cu afirmația de proiect a lui Dumnezeu: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră (...) Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut” (Geneza 1:26,27). Cuvântul „Noastră” arată relația din interiorul Sfintei Treimi și faptul că omul este o expresie a acestei relații. Chipul lui Dumnezeu în noi înseamnă că putem iubi, că ne putem bucura de ceilalți. eperele credinței

Când Adam a deschis pentru prima dată ochii, Dumnezeu l-a invitat pe un drum al cunoașterii și al relației. Narațiunea spune că Dumnezeu a adus la om „toate fiarele câmpului și toate păsările cerului”, ca să le dea un nume, „și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele” (Geneza 2:19). Prima activitate a fost aceea de a stabili relații cu lumea din jur. Numele pe care el îl dădea viețuitoarelor arăta că „stăpânirea” de care a vorbit Dumnezeu era un lucru real, dar, în același timp, și un angajament că omul se va îngriji de lumea vie.

De la egal la egal Ce urmează apoi este o afirmație neașteptată. Omul descoperă că pentru el nu există nimeni cu care să stabilească o relație de la egal la egal. Așa că Dumnezeu spune pentru prima dată „nu este bine” (Geneza 2:18). Nu

era bine ca omul să fie singur, de aceea Dumnezeu i-a făcut „un ajutor potrivit” din „coasta lui”. Când a văzut-o pe Eva, aproape mut de uimire, Adam a rostit doar: „Iată în sfârșit aceea care este os din oasele mele și carne din carnea mea!” (Geneza 2:23). Ce a urmat în istoria iubirii? O zi întreagă, o zi de Sabat, în care bărbatul și femeia au fost împreună, o zi de odihnă, pusă deoparte de Dumnezeu pentru a fi cu cei pe care i-a creat și pentru a-i învăța că relația cu El și unul cu celălalt este cel mai frumos dar pe care l-au primit. Zi de zi, Adam și Eva învățau lecția vieții în doi și tot în fiecare zi Dumnezeu venea să Se întâlnească cu ei. Mi-ar fi plăcut ca povestea să se încheie aici. Să putem spune că au trăit fericiți pentru totdeauna.

Transformarea relațiilor Din nefericire, a venit o zi când Eva a pus la îndoială iubirea lui Dumnezeu și a ales să Îl bănuiască pe Dumnezeu că îi ascunde elixirul cunoașterii absolute. La sugestia unui șarpe, prin care vorbea de fapt Diavolul, femeia a luat din fructul pomului interzis, a mâncat și i-a dat și bărbatului ei. Efectele au fost catastrofale. Nicio relație nu a mai fost ca până atunci. Cei doi s-au ascuns de Dumnezeu, au început să se învinovățească, nu după mult timp, unul dintre copiii lor și-a ucis fratele, florile au început să se ofilească și animalele să moară... Au plecat din Eden, pentru că și-au vândut fericirea pe iluzia unei fericiri mai mari. De atunci, istoria noastră este istoria relațiilor eșuate, a bănuielilor, a neîncrederii, a urii și a dezbinării, a ororilor și a genocidelor. 21

eperele credinței

Soluția nu putea însă veni din interior.

După chipul omului

Așa că Dumnezeul relațiilor fericite a ales să Se apropie și mai mult de om, de data aceasta luând El chipul și înfățișarea omului... Născut ca un prunc în ieslea umilă, Isus a fost făcut „păcat pentru noi” pe când „eram vrăjmași” cu Dumnezeu, pentru ca „prin rănile Lui” să fim tămăduiți (2 Corinteni 5:21; Romani 5:10; Isaia 53:5). „Disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obișnuit cu suferința, era așa de disprețuit, că îți întorceai fața de la El, și noi nu L-am băgat în seamă” (Isaia 53:3). Propovăduind împăcarea cu Dumnezeu și cu ceilalți, a fost răstignit chiar de cei pe care venise să îi salveze. Învierea Lui este însă garanția că relațiile pot fi altfel, că există speranță și vindecare.

Cum?

Exact cum a fost la început. Biblia este foarte clară în privința aceasta. A-L iubi pe Dumnezeu înseamnă a-L asculta, a avea încredere în El și a-I fi loial în toate aspectele vieții.

eperele credinței

Aceleași principii care au guvernat relațiile în Eden pot ghida și relațiile noastre de astăzi. Fidelitatea unul față de celălalt, respectul reciproc, dragostea și activitățile împreună pot însenina cerul familiilor de astăzi și pot aduce un strop din Edenul pierdut în mijlocul dificultăților vieții. Isus Hristos ne-a învățat o regulă de aur în relație cu ceilalți: „Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii faceți-le voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Prorocii” (Matei 7:12). Da, Legea, pentru că Legea este un veritabil îndreptar al relațiilor. Legea nu a fost lăsată pentru a câștiga cerul, ci pentru a ne învăța fericirea și a ne pregăti să fim din nou acasă, în lumea relațiilor fericite. Pentru că Dumnezeul care ne-a creat și care a murit pentru noi va veni să ne ducă din nou în Paradis. Iertarea Lui ne obligă să fim buni, amabili și iertători cu ceilalți. Putem experimenta cerul încă de aici, învățând să fim prieteni cu Dumnezeu, cu cei din familia noastră și cu semenii noștri. Și asta cred că este cea mai bună veste posibilă.

Greșeala se plătește. Punct! Dar cum o iei de la capăt? Ce faci după ce ai plătit? Dumnezeu a condamnat primul criminal (Geneza 4:8-16), apoi i-a asigurat viața! Dacă știi o persoană liberată din penitenciar care are nevoie de un nou început, ia legătura cu noi!

ASOCIAȚIA SERVICIUL UMANITAR PENTRU PENITENCIARE Oferim ce primim de la Dumnezeu!

contact@asup.ro

spiritualitate

Julien Gheorghe

Dumnezeu

Sunt prea mic ca să mă gândesc la Dumnezeu!

Sunt prea ocupat ca să mă gândesc la Dumnezeu!

ulți dintre noi ne identificăm cu personajul principal din imagini. Viețile noastre decurg la fel. Suntem atât de ocupați, încât nu găsim timp pentru întreținerea relației cu Dumnezeu prin rugăciune și studiul Bibliei. Sau găsim, dar prea puține momente. Paradoxal, găsim întotdeauna timp pentru ceea ce ne face plăcere și iubim cu adevărat. Ne lăsăm orbiți de strălucirile efemere ale acestei lumi trecătoare, alergăm după acumularea de posesiuni și aprecieri și ne dăm seama prea târziu că acestea sunt de puțin folos. Preocupați și asaltați de problemele vieții, eperele credinței

Sunt prea fericit ca să mă gândesc la Dumnezeu!

nu ne luăm timp pentru cel mai important lucru – împrietenirea cu Dumnezeu. Fără să ne dăm seama, căutăm să ne ascundem de Creatorul nostru. Îl căutăm uneori, atunci când avem nevoie de El, când suntem disperați și conștienți că oamenii sunt incapabili să ne rezolve problemele. Dacă Dumnezeu răspunde rugăciunilor noastre, Îi mulțumim de cele mai multe ori într-un mod superficial, după care Îi întoarcem spatele și continuăm să ne ascundem de El. Prima carte a Bibliei, Geneza, ne prezintă istoria înstrăinării omului de Dumnezeu. După

în căutarea omului Sunt prea stresat ca să mă gândesc la Dumnezeu!

Sunt prea aglomerat ca să mă gândesc la Dumnezeu!

primul păcat, o transformare radicală a avut loc în viața primilor oameni. Omul care altădată alerga și se arunca în brațele Creatorului său, după ce a păcătuit, s-a furișat în vegetația Grădinii Raiului (Geneza 3:8-10). Dumnezeu a suferit cel mai mult din cauza acestei despărțiri. Relația omului cu El a fost întreruptă. Apoi, cu inima zdrobită, dar plină de iubire, Dumnezeu le-a vorbit oamenilor despre planul de recuperare (Geneza 3:15) – într-o zi, un fiu al Evei va zdrobi capul șarpelui, iar șarpele va zdrobi călcâiul acestui erou. După mii de ani de așteptare, profeția s-a împlinit. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a mu-

Sunt prea bătrân ca să mă gândesc la Dumnezeu!

Este prea târziu ca să mă gândesc la Dumnezeu!

rit străpuns pe cruce (răstignirea se executa în mai multe moduri, un schelet de crucificat descoperit de arheologi are un cui înfipt în călcâi). Hristos a luat asupra Lui toate păcatele noastre, pentru ca noi să primim iertarea. La Golgota, Domnul Isus a dus la îndeplinire planul de mântuire pentru o lume pierdută: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16). „Şi viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3). 25

eperele credinței

copii

Szabó László-Csaba

Adevărul care te salvează Nevinovăția oamenilor fără prihană îi scapă. – Proverbele 11:6

n cartea sa Între zâmbet și suspin, Petru Lascău ne povestește despre tatăl marelui filozof Immanuel Kant. În timp ce călătorea printr-o pădure a Poloniei, a fost întâlnit de o ceată de hoți care i-au cerut tot ce avea. – Ne-ai dat totul? au întrebat hoții. – Da! Tot ce am, a răspuns bătrânul Kant. Plecând la drum, a simțit că era ceva tare sub șaua calului său. Verificând, și-a adus aminte de câteva monede de aur pe care le dosise pentru această călătorie și, din pricina emoțiilor, când s-a întâlnit cu hoții, a uitat de ele. În loc să se bucure că scăpase cu banii, bătrânul s-a întors repede și a strigat după ei: – Domnilor, vă rog să mă iertați că nu v-am spus adevărul, dar, de emoție, am uitat de banii aceștia care erau ascunși sub șaua calului meu. Vă rog să-i luați! eperele credinței

Uimirea hoților a fost peste măsură de mare. După o tăcere destul de lungă, unul dintre ei a venit și i-a restituit punga. Apoi, un altul i-a înapoiat bunurile prădate. L-au ajutat apoi să încalece pe cal și i-au urat drum bun, cerându-și și ei iertare de la bătrânul creștin. Adevărul și bunătatea au biruit răul. Dragi copii, obișnuiți-vă să fiți cinstiți și să spuneți adevărul întotdeauna: acasă, la școală, pe stradă, la joacă, la cumpărături, oricând îndepliniți o însărcinare. Atunci când ascultați de Dumnezeu și le faceți cinste părinților și educatorilor voștri, veți observa că Dumnezeu stă lângă voi și vă scapă din orice necaz. Chiar de-ați fi dezavantajați pe moment, pe termen lung, veți câștiga. Veți avea conștiința curată și, în final, veți moșteni Împărăția făgăduită copiilor credincioși ai lui Dumnezeu!

Unde este Dumnezeu? Acolo unde este lÄ&#x192;sat sÄ&#x192; intre!

practic

Costel Gogoneață

Beneficiile rugăciunii – cum ne ajută ritualul religios extrem de popular

nul dintre cele mai populare ritualuri religioase este rugăciunea. O cercetare realizată în 2011 în România a arătat că 61% dintre concetățeni, indiferent de confesiunea religioasă de care aparțin, declară că rugăciunea, sau meditația religioasă, este o parte importantă din viața lor de zi cu zi. eperele credinței

Alte date relevate din studiu arată că 93% dintre neoprotestanți se roagă zi de zi, pe când 70% dintre greco-catolici şi romano-catolici au același ritual. Procentul de ortodocși care se roagă frecvent este de 59%. Clay Routledge, doctor în psihologie la Universitatea de Stat din Dakota de Nord, Statele Unite, a analizat rezultatele mai multor studii care demon-

strează efectele benefice ale rugăciunii, ajungând la concluzia că știința a dovedit în repetate rânduri că rugăciunea are efecte pozitive asupra indivizilor şi a societății. Prin urmare, vom descoperi împreună tocmai aceste beneficii ale rugăciunii confirmate chiar de știință, beneficii ce privesc psihicului uman şi sănătatea în general: 1. Rugăciunea îmbunătățește autocontrolul. Studiile au demonstrat că stăpânirea de sine este precum un mușchi, iar „exercițiul” rugăciunii antrenează autocontrolul. Așa cum, după mai multe flotări, mușchii obosesc, la fel şi controlul de sine poate „obosi” dacă lipsește rugăciunea. Acest lucru este posibil din cauza faptului că activitățile care impun autocontrol sunt mari consumatoare de energie psihică şi emoțională, ceea ce face ca deciziile corecte, bune să fie cu atât mai dificil de luat, cu cât omul trebuie să-şi folosească mai mult autocontrolul. De exemplu, este mult mai probabil să mâncăm haotic, necontrolat sau să ne ieșim din fire şi să devenim iraționali atunci când suntem epuizați mintal; tocmai de aceea o activitate spirituală constantă, precum rugăciunea, ne va ajuta să ne îmbunătățim controlul de sine. 2. Rugăciunea ne face mai buni. Doctorul în psihologie Clay Routledge amintește de un alt studiu, în care subiecții au fost supuși unei experiențe neplăcute pentru a le crește gradul de agresivitate. De exemplu, cei care au fost îndemnați să se roage pentru o persoană care i-a înfuriat au fost mai puțin agresivi în reacție decât cei care au fost rugați să se gândească la persoana care i-a supărat. Cercetătorii au demonstrat că rugăciunea reduce agresivitatea, făcându-i pe oameni mai calmi şi mai stăpâni pe propriile emoții. 3. Rugăciunea ne ajută să devenim mai iertători. Atunci când ne rugăm pentru soțul sau

soția noastră, pentru un prieten sau o rudă, arătăm mai multă clemență față de persoanele care ne-au greșit. 4. Rugăciunea ne sporește încrederea. Atunci când ne rugăm împreună, în cuplu sau alături de un prieten apropiat, sentimentul de încredere devine mai puternic, la fel şi legătura dintre noi. Această descoperire este foarte importantă mai ales pentru cuplurile care pot folosi rugăciunea ca metodă de terapie. 5. Rugăciunea ameliorează stresul. Cercetătorii au descoperit că persoanele care se roagă pentru alții sunt mai puțin vulnerabile când vine vorba de efectele stresului asociat de obicei cu problemele financiare. Interesant a fost că rugăciunea s-a dovedit eficientă în reducerea stresului numai atunci când nu a fost centrată pe propria persoană, ci pe binele altui individ. Rugăciunea centrată pe dorința de a obține câștiguri materiale în folos propriu nu a dat rezultate în diminuarea nivelului de stres, ceea ce a dus la concluzia că, pentru a obține beneficii personale în urma rugăciunii, individul trebuie să-şi îndrepte gândul către fericirea şi bunăstarea altora. Și, la finalul acestei emisiuni, așa cum facem de fiecare dată, trecem în revistă beneficiile rugăciunii confirmate chiar de știință: îmbunătățește autocontrolul; ne face mai buni; ne ajută să devenim mai iertători; ne sporește încrederea și, nu în ultimul rând, ameliorează stresul. Vă lansez provocarea de a începe să faceți din practica rugăciunii un stil de viață. Mi-ar părea rău să nu beneficiați de toate aceste efecte pozitive, cât și de multe altele pe care, negreșit, le veți descoperi din propria experiență cu Dumnezeu. Material realizat de Costel Gogoneață, difuzat în cadrul emisiunii „Dincolo de limite” la Speranța TV.

eperele credinței

#pandemiedesperanta

Marele Vindecător al inimii

istoria creștinismului

Gabriel Hațegan

Encyclopædia Britannica

lizabeth Blackwell a fost prima femeie medic din America. În 1851, când a venit în New York, nu avea niciun pacient și nimeni nu o primea în gazdă când afla că era medic. După ce săptămâni de-a rândul a bătut străzile, a reușit să închirieze câteva odăi de la o doamnă care, din fericire, n-o întrebase scopul pentru care venise. O doamnă dintr-o minoritate religioasă (qua ker), foarte receptivă la drepturile femeilor, a fost primul pacient al doctoriței Blackwell. Cu ajutorul acesteia, doctorița și-a deschis în 1853 propria clinică într-o mahala rău famată. Elizabeth a pus la intrare un afiș prin care anunța că toți pacienții aveau să fie tratați fără plată. Cu toate acestea, în primele săptămâni, nimeni nu i-a trecut pragul. Apoi, într-o zi, o femeie aflată în chinuri atât de mari, că nici că-i mai păsa cine o trata a urcat împleticit treptele şi s-a prăbușit în brațele femeii-doctor. După ce a fost vindecată, doamna le-a spus tuturor prietenilor ce extraordinară este această doctoriță de la periferia New Yorkului. De atunci, Elizabeth a început să aibă pacienți.

În 2020, nu avem prejudecăți față de medicii de sex feminin, însă există prejudecăți față de proclamația Marelui Medic, Isus Hristos. În contextul de azi, parafrazând Luca 4:18, Isus afirmă că a venit să îi vindece pe cei stresați, să anunțe eliberarea de dependențe și să ne dea viziunea vieții libere și ușoare. Nu lăsa opinia publică să te țină departe de Marele Vindecător! 31

eperele credinței

interviu

De vorbă cu... Nițu Ion este pescar sportiv profesionist, cunoscut printre pescari ca „Tata Nițu”, deținător al premiului „Cârligul de aur” și actualmente antrenorul lotului național de pescuit al Statelor Unite ale Americii la campionatul mondial.

Vă rog să spuneți cititorilor revistei Reperele credinței câteva lucruri despre dumneavoastră. Mă numesc Nițu Ion, am 70 de ani, m-am născut în județul Buzău și de 47 de ani trăiesc în Sfântu Gheorghe. Pescuiesc din copilărie, învățând de la un bunic, iar, la rândul meu, i-am învățat pe copiii mei pescuitul, și nu doar pe copiii mei. Sunt persoane care și astăzi, când mă întâlnesc cu ele, îmi mulțumesc pentru faptul că m-am ocupat de ei și i-am îndrumat în direcția aceasta. eperele credinței

Ce medalii sau recorduri dețineți? Am un record mondial în Franța, în anul 2011, unde nu am avut niciun crap sub 20 de kg. Am un record împreună cu băiatul meu, Irinel Nițu, în Ungaria, la Cupa Europeană din 2014, unde am reușit să pescuim în cele 115 ore un crap la fiecare 9 minute. Au fost crapi și mai mici, însă majoritatea au fost de 15-16 kg și de obicei ai nevoie de circa 10-15 minute pentru a scoate un crap de dimensiunea asta. La toate acestea, s-au mai adăugat și timpul de odihnă, de somn și pauzele de masă.

Un alt record personal a fost că am pescuit 3,05 tone de pește în 96 de ore. Am câștigat în anul 2002 „Cârligul de aur”, un concurs în care am prins cel mai mare pește al anului. Am de asemenea sute de cupe de la toate concursurile la care am participat. Am ieșit de trei ori campion european. Felicitări! Ce alte contribuții ați avut la pescuitul național sau internațional? Am fost antrenorul lotului național al mai multor țări, precum România, Ungaria, Grecia, pe care i-am scos vicecampioni mondiali. În ultimii doi ani, am fost antrenorul lotului național al Statelor Unite ale Americii, pe care le-am dus până pe locul al IV-lea la campionatul mondial din Serbia, când au avut cel mai bun rezultat al lor, la mică distanță de podium, campionat la care naționala României a fost doar pe locul 24.

Un alt factor este logistica. Pescuind la nivelul acesta de campionat mondial sau european, ești abordat de fel de fel de sponsori, care îți pun la dispoziție instrumente de top cu care trebuie să performezi și să devii imaginea acelui produs. Iar produsul respectiv urmează să se vândă în raport cu rezultatele obținute. În felul acesta, am reprezentat cele mai mari firme din lume în domeniul pescuitului. Știu că sunteți un om foarte credincios și ați transmis acest spirit și familiei dumneavoastră. Cum ați înțeles promisiunea făcută de Isus Hristos unor ucenici că vor fi „pescari de oameni”?

De asemenea, sunt inventatorul năzilor solubile. Este vorba de un lapte de porumb, o fructoză, din care se fac năzile sau boilesurile care se dizolvă repede în apă. Și pentru că am dezvoltat și o mică făbricuță, pescarii profesioniști din toate țările cumpărau această nadă solubilă de la mine. Asta până de curând, până au inventat și alții ceva asemănător. Care este diferența dintre pescuitul sportiv și celelalte tipuri de pescuit? Eu nu sunt pescar braconier, adică nu capturez pentru comerț sau pentru mâncare. Eu sunt pescar sportiv profesionist, adică eliberez toți peștii pe care îi prind. Diferența între pescuitul sportiv și cel ocazional sau de plăcere e foarte mare, pentru că, în primul rând, miza este foarte mare, iar adversarii sunt foarte pregătiți în domeniu. Asta face ca presiunea și concentrarea să fie mai mari.

Eu am încercat să pun în practică ceea ce am înțeles prin această expresie în felul următor: Pentru că unele concursuri se întindeau pe mai multe zile și cuprindeau și ziua de Sabat (sâmbăta), eu pe toată perioada Sabatului nu pescuiam, dar mergeam pe la ceilalți și le duceam cărți spirituale sau Biblii, Noul Testament. Într-o ocazie de genul acesta, am oferit Noul Testament tuturor pescarilor, mai puțin unu33

eperele credinței

ia, care nu a vrut să-l primească. Iar seara, când a venit clasamentul, cel care nu a vrut să primească Noul Testament era pe ultimul loc, nu prinsese niciun pește. A trecut și noaptea, și iar nu a prins niciun pește, iar dimineața a venit așa tiptil, dar eu l-am văzut încă de departe, și a cerut să îi dau și lui un Nou Testament și pe urmă a început să prindă și el pește. Ori de câte ori am avut ocazia, am încercat să fiu și un „pescar de oameni” printre pescarii profesioniști, așa cum am putut mai bine.

legul cu care pescuiam au zis să dăm cu toate lansetele doar după peștele cel mare, eu am pregătit doar o lansetă pentru a da după un crap de dimensiunea aceea. Iar pe 10 iunie, la ora 10, am agățat ceva, iar după 45 de minute, am văzut peștele, un crap pe care l-am apreciat la vreo 28-30 de kg. S-a dat prin stație că s-a agățat un pește de peste 25 de kg, iar lumea a început să se adune acolo. Atunci am început să mă mândresc cu cine sunt eu, că acum o să apar pe toate revistele, la toate televiziunile, însă, la un moment dat, firul a cedat, iar peștele a plecat. Dacă ar fi să vă prezint și experiențele pozitive în urma vieții mele de credință, v-aș povesti următoarea întâmplare: Eram la un concurs care a început marți sau miercuri și avea să se termine duminică. Deci era cuprinsă și ziua de Sabat, în care eu nu am pescuit deloc și m-am odihnit, așa cum ne învață Domnul Hristos. Înainte de apusul soarelui, vineri seara, eram pe primul loc. Iar sâmbăta, după obiceiul meu, umblam cu un rucsac cu cărți pe la toți pescarii. Când am ajuns la niște băieți, aceștia m-au întrebat dacă am văzut ultimul clasament, spunând că până diseară aveam să fiu pe ultimul loc. Ziceau că eu umblu cu cărți în loc să pescuiesc.

În ce fel v-au ajutat rugăciunile sau credința în această profesie? Aș începe cu o experiență mai tristă, din care am învățat că mândria nu este compatibilă cu credința mea. Am fost în urmă cu mai bine de zece ani la un concurs în Statele Unite ale Americii, unde guvernul Americii oferea un premiu de un milion de dolari pentru cine avea să doboare recordul Americii, acela de a prinde un crap de peste 25 de kg. Chiar dacă sponsorul și coeperele credinței

Însă sâmbătă seara, după apusul soarelui, am început din nou să pescuiesc și până duminică la ora 3, când s-a terminat concursul, am ajuns din nou pe primul loc. Am prins în noaptea aceea cât au prins 30-40 de echipe la un loc. Dumnezeu mi-a răsplătit credința! Iar la festivitatea de premiere, unul dintre băieții care m-au criticat oarecum că nu am pescuit pe perioada Sabatului a zis că lucrul acesta este o minune dumnezeiască, să prind atâta pește și să ajung din nou pe primul loc.

A fost un fel de pescuire minunată! Da, am mai avut momente de genul acesta și le consider experiențe cu Dumnezeu. Ce vă caracterizează pe dumneavoastră ca pescar? În calitate de pescar, cred că cel mai mult mă caracterizează calmul, răbdarea. Sunt locuri mai bune și mai puțin bune de pescuit la concursuri, iar unii, când trag la sorți un loc mai puțin bun, deja își pierd calmul și răbdarea. Însă au fost momente când și eu am tras la sorți un loc mai puțin bun, dar calmul și răbdarea m-au ajutat să mă concentrez pe pescuit și să prind mai mult pește decât cei ce trăseseră niște locuri considerate mai bune. Iar calmul și răbdarea mă caracterizează și în viața de zi cu zi, deoarece o singură dată am avut o discuție mai aprinsă cu o persoană și atunci nu am putut să dorm noaptea. Mai bine las de la mine și caut întotdeauna pacea.

Viața mea de rugăciune este ca un cântec. Mă rog foarte mult, însă îmi place să mă rog prin cântec și cânt ori de câte ori am ocazia, pe baltă, la volan, în timp ce prepar momeli și așa mai departe. Eu fără cântec nu pot să stau! Ce reprezintă Biblia pentru dumneavoastră? Biblia este viața mea! Înainte era mai greu să obții o Biblie și o prețuiam mult, astăzi fiecare dintre noi are una. Citesc mult Biblia, și anul acesta am un record și la capitolul acesta. M-am simțit provocat de pastorul meu în vederea citirii Bibliei, iar din data de 1 ianuarie până astăzi, 27 iunie 2020, la ora interviului, am citit și ascultat Biblia de două ori și jumătate. Vă mulțumesc! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Interviu realizat de Alin Cătinean, pastorul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Sfântu Gheorghe.

De ce credeți că Isus Și-a ales ca ucenici mai mulți pescari? Ținând cont de contextul din timpul Domnului Isus, cred că atunci erau și foarte mulți pescari, pentru că aceasta era o formă de întreținere a familiei. Iar pescarii trebuiau să fie niște oameni mai rezistenți, deoarece pe baltă întâlnești fel de fel de peripeții, ploi, valuri, plasele erau destul de grele atunci când erau pline cu pești. Comparativ cu un doctor sau un vameș, pescarul era un om mai puternic și vedem oarecum aspectul acesta prin faptul că ucenicii care au fost cel mai aproape de Isus și cei care s-au arătat cei mai dispuși să își dea chiar viața au fost pescarii Petru, Andrei, Iacov și Ioan. Cum arată viața dumneavoastră de rugăciune? 35

eperele credinței

dezvoltare personală

Cristinel Sava

Lupta noastră cea de toate zilele – mândria

acă facem o incursiune în Scriptură, observăm că printre atitudinile cele mai blamate se numără și mândria. Cartea Proverbelor o pune în contrast cu înțelepciunea (Proverbele 8:13; 11:2; 13:10; 14:3 etc.) și atrage atenția asupra consecințelor negative pe care le poate avea în plan personal, subliniind faptul că orgoliul duce în ultimă instanță la eșec (Proverbele 16:18; 29:23). eperele credinței

Însă aspectul mai grav al mândriei este că afectează și relațiile interpersonale. Omul mândru îi desconsideră pe cei care nu se ridică la nivelul său, jignește cu ușurință, se mânie când i se aduce un afront, nu acceptă reproșurile și este răzbunător în cel mai înalt grad. Poate că cea mai vie ilustrație a degradării aduse de mândrie este în istoria Diavolului. După cum spunea Sf. Augustin, „mândria a fost cea care a transformat îngeri în diavoli”. Biblia vorbește de transformarea lui Lucifer în Satana prin imaginea decăderii a doi împărați: împăratul Babilonului (Isaia 14) și împăratul Tirului (Ezechiel 28).

Caracteristica principală în ambele pasaje este orgoliul, care l-a făcut pe Lucifer să se înalțe mai mult decât se cuvenea, până când a ajuns la răzvrătire fățișă. Fața hidoasă a mândriei se vede când comparăm imaginea lui Lucifer cu imaginea lui Hristos: lui Lucifer, care nu era Dumnezeu, i s-a îngâmfat inima și s-a declarat Dumnezeu (Ezechiel 28:2,6), pe când Hristos, care era Dumnezeu, nu a considerat această egalitate cu Dumnezeu „ca un lucru de apucat”, ci S-a smerit și S-a făcut ca unul dintre noi (Filipeni 2:6,7). Psalmistul David se ruga să fie păzit de mândrie, deoarece în felul acesta avea să fie ferit de păcate mari (Psalmii 19:13). Cred că una dintre cele mai mari lupte ale creștinului aceasta este – să nu lase mândria să se cuibărească în inima lui. Iar acest lucru se poate face doar prin cultivarea smereniei care L-a caracterizat pe Isus Hristos, acea smerenie care îi pune pe ceilalți mai presus de sine.

eperele credinței

fapt divers

Adrian Neagu

Erou pe lista CNN A

tunci când privești pe fereastră, nu te uita la grilajul de fier, ci la cerul albastru care este dincolo.” Acestea au fost cuvintele pe care o mamă le-a spus fiului ei de doar 19 ani, arestat în SUA pe 15 mai 1994 și condamnat la 60 de ani de pușcărie pentru o crimă pe care pretindea că nu a comis-o. Faptul că era un tânăr care mersese toată viața la biserică și avea convingeri puternice despre Dumnezeu l-a ajutat să nu se descurajeze, ci să continue să lupte pentru a-și dovedi nevinovăția. El spunea: „Când ești nevinovat, ai pace. Eu am găsit acea pace. Nu mă simțeam ca un deținut.” În 2009, Richard Miles a fost eliberat și declarat nevinovat de crima care i se imputase. Când a ieșit din detenție, a avut un șoc. După doi ani de căutări, a reușit până la urmă să găsească o slujbă permanentă, așa încât să 38

se poată descurca singur. În 2019, când a fost trecut pe lista eroilor CNN, era căsătorit, avea un copil și conducea o asociație de caritate înființată cu o parte din banii primiți de la statul american drept compensație. Asociația lui, numită „Miles of Freedom”, oferă consiliere juridică, programe de formare profesională și de ajutor în găsirea unei slujbe pentru cei care ies din detenție. „Una dintre rugăciunile mele este să fiu totdeauna umil”, spunea el reporterilor CNN. „La 19 ani, tot ce aveam erau un pat suprapus și o sentință de 60 de ani. Iar Dumnezeu mi-a dat atât de multe până la 44...”. Povestea lui dovedește că Dumnezeu nu ne scapă de nedreptate sau de necazuri, dar ne este alături și ne ajută, ne dă pace și putere de „a birui răul prin bine”. Exact așa cum a făcut chiar și cu Fiul Lui.

Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat. (23:28-30)

Mai bine un prânz de verdeţuri şi dragoste decât un bou îngrăşat şi ură. (15:17)

O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. (15:30)

Din înțelepciunea biblică Proverbele lui Solomon, ediția NTR

Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere. (20:3)

Şase lucruri urăşte Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte: ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte certuri între fraţi. (6:16-19)

CENTRUL DE SĂNĂTATE ȘI EDUCAȚIE - IVEȘTI

Căutați un loc de relaxare și regenerare?

Centrul de Sănătate și Educație SANED vă așteaptă să vă bucurați de un timp de calitate petrecut împreună. Abordarea noastră vizează toate aspectele condiției umane: �izice, emoționale/mintale și spirituale.

SERVICII OFERITE

Dietă vegetariană terapeutică, masaj terapeutic și de relaxare, hidromasaj, împachetări, rețete culinare, clase de gătit, cataplasme, kinetoterapie, consultație medicală, consiliere speci�ică, seminare de stil de viață sănătos, gimnastică de recuperare, saună, fomentații, gimnastică subacvatică.

SANED oferă tratamente naturale pentru:

HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ DEPRESIE / STRES REUMATISM OBEZITATE DIABET ALTELE str. Aviației nr. 4, com. Ivești, jud. Galați Telefon: 0744 382 244 e-mail: info@saned.ro web: www.saned.ro