Occidentul romanesc nr. 23

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Ianuarie, 2013

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul III - Nr. 23, 24 de pagini, 1-31 ianuarie 2013

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Precizări referitoare la condiţiile de aplicare a restricţiilor privind accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Spania

„Restricţiile se aplică cetăţenilor români care au intrat pe teritoriul spaniol după 22 iulie 2011 precum şi celor care...”

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă.

Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Săptămâna Culturală Hispano Română

„Ca noutate, pe lângă Tarancón, Cuenca şi Villamayor de Santiago, municipiul Quintanar del Rey a fost adăugat pe lista locaţiilor unde s-au desfăşurat diverse activităţi...”

Pagina 09

De la 1 ianuarie preţul la gaze naturale a scăzut cu 23% pentru anumite categorii de consumatori

„Imobilele cu destinaţia de locuinţă, indiferent de forma de proprietate, aflate în administrarea unor...”

Pagina 14

MAE preia Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi unele structuri ale MAEur „MAE va prelua în coordonare şi I nstitutul European din România, conform hotărârii de reorganizare...”

Pagina 15

Sfârşit de an şi de vacanţe... „Dacă aţi ales Barcelona ca destinaţie de vacanţă, trebuie să vă împărţiţi timpul între plimbări pe străzile colorate şi aglomerate, dar şi lungi excursii în parcurile oraşului...”

Pagina 17

Pagina 05

02

Adrese şi informaţii utile

IANUARIE 2013

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Irina Marin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net. Site: http://www.barcelona.mae.ro/ •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare.

Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Monica Mihaela Ştirbu •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz).

Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: consuladomurcia@xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Campania

“Aproape de tine!”

Publicaţia în limba română, Occidentul Românesc – Ediţia pentru Spania, urează cititorilor săi, colaboratorilor şi prietenilor, multă sănătate, bucurii şi noroc, un an 2013 mai bogat, linişte, pace şi putere de muncă, toleranţă, încredere şi unitate. La mulţi ani!

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

SENIOR EDITOR: Dan Caragea (Portugalia) EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Mircea Fluieraş (Málaga) Oana Moşniagu (Madrid) Vasile Mureşan (Illinois) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Dat fiind faptul că ne-a fost solicitat ajutorul în diverse situaţii sociale din comunitatea românească din Spania, am hotărât să întindem o mână de ajutor celor care au nevoie de noi, pe cât este posibil. Legat de aceste aspecte, am organizat o campanie de ajutor la care s-au alăturat români de bine, prieteni cu suflet din diverse domenii şi zone geografice.

Campania “Aproape de tine” este organizată de publicaţia Occidentul Românesc, în urma numeroaselor reportaje şi investigaţii realizate în comunităţile româneşti din Spania. Scopul acestei campanii este de a sprijini românii mediatizaţi prin reportajele noastre, copiii şi persoanele de vârsta a treia abandonaţi şi uitaţi de familiile lor. Campania “Aproape de tine” este sprijinită de: Jett Media Group CA - USA, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Firma de transport Nelu Bârsan - Madrid, Centrul Hispano-Român - Coslada, Biroul de avocatură Sârbu Abogados - Madrid, Carmangeria Românească - Zaragoza, Asociaţia Plaiuri Năsăudene Benidorm şi Radio Diaspora Chicago - USA. Punctul de colectare pentru luna ianuarie 2013: Centro Hispano Rumano del Corredor del Henares Gestionado por la Fundación Iberoamérica Europa Consejería de Asuntos Sociales de la Comunidad de Madrid Travesía del Curtidor, 1- 28821 Coslada Aici, vom pregăti colete cu: alimente, rechizite, hăinuţe şi încălţăminte pentru copii, diverse jucării. Am fi onoraţi dacă şi dumneavoastră veţi putea fi alături de noi!

Cuvânt înainte

IANUARIE 2013

03

Vorbe-n vânt Kasandra Kalmann-Năsăudean

Naşterea lui Gică Contra se petrece fără mari convulsiuni. El se naşte în orice colţ de lume unde există astfel de români. O temă mai mult sau mai puţin de interes public sau măcar obsedant de prezentă, şi pruncu-i gata. „Gică-Contra: Un individ care ştie mereu ce nu se poate şi de ce ceva nu merge…”

Măi să fie! În România, o fostă preşedintă a Camerei Deputaţilor vede de două ori mai mulţi deputaţi într-o sală decât vede o ţară întreagă şi nu păţeşte nimic...

Concomitent, tot în acea vreme, o tânără politiciană apare la televizor îmbrăcată în zeghe, în semn de protest faţă de

frauda din Parlament la votul legii pensiilor. Prin gestul ei ţine partea celor şase milioane de pensionari „îngenunchiaţi“. Are tichia de puşcăriaş pe cap, dar a uitat să-şi scoată cerceii cu mărgăritare... Unii dintre aceşti Gică sunt inofensivi, alţii – enervanţi, mulţi – distructivi de-a dreptul. Când toată lumea se distrează, ei îţi vor strica cheful. Când lumea e tristă, se vor trezi să lălăie inoportun. Pentru alde Gică cei pripăşiţi prin Spania, la ceva care evident e alb, ei spun întotdeauna că e negru, la ceva ce zice unul că e bine, musai Gică-Contra trebuie să spună că e viceversa... Îmi aduc aminte din copilărie, de o povestioară în care o fetiţă nu făcea nimic din ce era rugată pentru că era ocupată să-l ţină în braţe pe „nu“, care scăpase dintr-o călimară de scriitor adevărat. Mi-am amintit povestea aceasta după ce am citit deunăzi o critică cu multe greşeli gramaticale şi nu numai... O critică postată pe un site unde oricine poate mâzgăli ce vrea şi ce nu vrea,

referitoare la un eveniment care ar fi trebuit să bucure pe mulţi români de prin Spania, începând de la autorităţi. (Dar ţi-ai găsit... Unde-ai mai văzut români uniţi?) Critica era de toată jena din toate punctele de vedere şi demnă de un dosar de calomnie pe masa unui judecător. Spun de toată jena pentru că textul mustea de multă răutate, invidie şi venin.

Criticul ţinea strâns în braţe un „nu“ scris de data aceasta cu majuscule, greu şi fără de nuanţe. Textul era scris de parcă acei români implicaţi în evenimentul cu pricina i-ar fi sedus omului nevasta, i-ar fi suflat un post bine plătit de sub nas, i-ar fi furat hainele şi portofelul şi l-ar fi lăsat apoi, gol, lângă un onorabil salon de nunţi din Midwest.

Ideea generală a faimosului text era că personajele acelui eveniment sunt atât de banale că nu fac decât să tragă în aceeaşi banalitate şi scriitura marelui om de presă fără studii în domeniu. Desigur, tot ce a moşmondit respectivul critic zile şi nopţi la textul agramat

– şi la altele ale sale – a fost teribil de apreciat şi copiat de unii care-i ţin trena şi-s făcuţi din aceeaşi plămadă. Laolaltă cu cinstita porţie de adoraţie vine, implacabil însă, şi scuipatul în ciorbă.

Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim, dar numai cu vorba, nu se face ciorba. Mai bine să ştim ce vrea să spună ciorba, decât să ne batem capul cu ce se mănâncă vorba. Şi dacă-n ciorbă sufli după ce te-ai ars bine cu iaurt, cu vorba poţi doar în cel mai bun caz, să-i pârleşti pe alţii chiar şi pe prieteni pentru că, are şi limba rosturile ei... Dar totul în lumea aceasta are o limită. Iar orice vorbă aruncată-n vânt, costă. În cele mai multe cazuri sume colosale.

Fix ca la americani! Nu contează cine şi ce eşti. Ai greşit, ai plătit! Te mănâncă limba?

Te scarpini la buzunar sau la contul bancar. Sunt amândouă goale? Nu-i bai! Nimeni nu e mai presus de lege! Iar undei lege, nu-i tocmeală! Aşa că, numai cu vorba, nu se face ciorba! Niciodată!

Iarna la români Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară, În necazuri fără număr intră iarăşi mândra ţară, Şi în drame fără sens tot aşa pe nagândite, Ne găseşte iarăşi iarna la nimic nepregătite.

Tot e alb, pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare, Şi-n acest decor de nea, vai, ce repede se moare.

Te trezeşti cu neaua-n cap troienit pe orice drum, Iar valoarea vieţii este, doar un norişor de fum.

Dereglat e tot sistemul la nivel naţional, Sarabanda se transformă într-un sumbru caranaval, Cei aleşi ce se întrec în noianuri de virtuţi, Devin doar în şase ore o armată doar de muţi.

Se distrug poduri şi case, trenuri stau înţepenite, Nu avem nici utilaje pentru cele-ntroienite, Ne cad pomii pe maşini sfârtecând tabla vopsită.

De te lasă nevoiaş şi în drum cu buza friptă.

Telefoanele-s o joacă pentru doamna vijelie, Amuţesc, stâlpii se rup ca un fir de păpădie, Avioane şi vapoare stau cu toate-nţepenite, Mii de ore-ntârziere venite pe negândite.

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe cu jelire, Două luni de-acum în colo nu ne-om reveni în fire, Ţara intră-n adormire cum e ursul în “cojoc”, Şi dăm iama la cămară de-om avea ceva în stoc...

04

Diaspora

IANUARIE 2013

Bruxelles: Previziuni pentru anul 2013

Dan Luca - Bruxelles După un 2012 marcat de dezvoltări interesante, nici 2013 nu se anunţă unul monoton.

Din punct de vedere european, criza economică continuă şi în 2013, iar impactul acesteia influenţează construcţia europeană. Un nou Tratat al Uniunii Europene ar creşte gradul de integrare europeană. Cel mai probabil în 2013 se va lansa o amplă dezbatere despre viito-

rul instituţiilor comunitare şi eficienţa lor, mai ales că astfel de dezbateri prind bine întrun an pre-electoral.

• Spre toamnă, partidele europene îşi vor desemna, după proceduri mai mult interne decât prin alegeri primare, candiaţii pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene (pronosticurile mele: Martin Schulz pentru Socialiştii Europeni, Donald Tusk pentru EPP şi Guy Verhofstadt pentru Liberalii Europeni). Campania pentru “europenele” din mai 2014 va începe încă din toamna acestui an.

• Forţele europene vor urmari cu mare interes alegerile din luna septembrie din Germania. Este foarte intere-

sant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de cancelar.

• La mijlocul anului, Croaţia devine noua membră din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la desemnarea unui comisar european croat de la 1 iulie 2013. Sugeram deja că ar fi o idee ca portofoliul turismului să fie acordat Croaţiei dacă se doreşte o astfel de abordare.

• Turcia, în negocieri de aderare la UE încă din 2005, va reîncepe probabil ofensiva după pauza prilejuită de Preşedenţia Cipriotă a UE - Turcia nu a recunoscut Ciprul, membru al Uniunii Europene începând cu anul 2004 boicotând toate întâlni-

rile la nivel înalt din cadrul UE prezidate de Cipru.

• Din punct de vedere românesc, noua guvernare a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii, dar şi pe trasarea regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aceste schimbări, vom vedea în 2013.

• Doresc să salut ideea de a avea un ministru pentru marile proiecte ale ţării. În noul Guvern al României, Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine este Dan Şova. Era nevoie de multă vreme de aşa ceva.

Spaniolii aveau încă înainte de aderarea la UE un minister care se ocupa de acest domeniu, iar imediat după ade-

rare, prezentau la Bruxelles proiecte clare şi concrete.

• România are nevoie de o mai bună reprezentare la Bruxelles, cred eu, mai concretă cu noul guvern.

Schenghen-ul este încă o temă delicată, şi negocierile continuă, însă este o mare realizare eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români (la sfârşitul acestui an) în state europene în care eram blocaţi până acum.

• Referitor la românii din Diaspora, mă bucur că sugestiile noastre de la Bruxelles au avut efect la nivelul coaliţiei USL aşa cum subliniam când propuneam adaptarea instituţiilor româneşti la Diaspora, pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români.

Am militat public încă din 2008 pentru a avea un ministru responsabil al Diasporei.

Odată cu prezentarea componenţei noului Cabinet, premierul Victor Ponta aminteşte şi de înfiinţarea unui post de

Cete de haiduci pe urmele lor

Maria Diana Popescu - Stuttgart/Germania

La miezul nopţii, când anul vechi trebuia să se dea la o parte din calea celui nou, mi-am adus aminte să ciocnesc cupa de şampanie pentru toţi cititorii şi prietenii mei din ţară şi de pe meridiane, pentru minunaţii şase ani de U.E. şi avantajele care vor veni la sfântul aşteaptă, dar şi pentru cele mai fanteziste proiecte ale lui 2012, care au îngropat banii în craterele drumurilor. Ce aveam înainte de

aderare nu mai avem, ce nu aveam nu ni s-a dat. Cum din popor se spune că în noaptea dintre ani cerurile se deschid şi dorinţele noastre se împlinesc, mi-am strecurat în buzunar câteva boabe de grâu amestecate cu mărunţişul rămas dintre optimism şi realitate şi miam pus în gând că, în 2013 norocul şi prietenii sinceri să nu mă ocolească şi să scap nevătămată din lupta care abia începe.

Cum pot eu să contrazic faptele sau să susţin că negrul este alb, când în contul politic al lui 2013 au fost depuse deja câteva erori semnificative. Anul nou i-a surprins pe drăgălaşii Puterii încordaţi de dorinţa adăugării unor noi dijme poporului. În consecinţă, în acest an dificil, nu prea au mare lucru de făcut, decât

să cârpească în urma acului proiectele S.F. de anul trecut şi să-şi lărgească propriile buzunare. Probabil se vor întocmi din nou studii de fezabilitate pentru care vor fi scoase din buget milioane de euro. Deja majorat în 2012, preţul gazelor, al energiei electrice şi, implicit, al tuturor produselor, a crescut începând cu 1 ianuarie.

Lanţul trofic se umflă, iar salariile şi pensiile se vor mări la anul şi la mulţi ani. Cresc impozitele pentru case şi maşini, accizele la carburanţi şi nu numai, iar milionul de locuri de muncă promis n-a apărut la orizont. Dreptul la muncă va fi un lux. În 2013 se caută angajatul ideal: ore peste program pe bani puţini. Cine nu e productiv şi nu e de acord cu orele su-

plimentare neplătite va găsi cu greu un loc de muncă. E părerea specialiştilor în resurse umane, care au studiat bine piaţa exploatării omului de către om. S-au creat în schimb locuri în plus în Parlament, a crescut numărul ministerelor, al miniştrilor, secretarilor de stat, secretarelor etc. S-au cheltuit grămezi de bani în campania electorală, românului să-i fie tot aşa, poate şi mai rău. Oamenii Puterii vor umbla iar cu cioara vopsită în chip de papagal.

Se ştie că banii n-aduc fericirea, dar o întreţin. În acest sens, pot depune mărturie mulţi dintre noii parlamentari, care nu vor avea grija zilei de mâine. Moda parlamentarului cu multe case este dusă mai departe de noii aleşi, care au zeci de milioane de euro în conturi

şi câte 10-15 case în ţară ori în străinătate. Între cei 588 de ocupanţi ai fotoliilor sunt şi săraci, potrivit declaraţiilor de avere, dar nu vor trece ei aşa, patru ani prin Parlament, ca gâsca prin apă. S-au dus cu scopuri precise acolo, precum americanii pe lună. Nu să planteze gulii. Pentru mulţi dintre aleşii putrezi de bogaţi, salariul de parlamentar nu mai contează. Un deputat de 35 de ani are şaisprezece case. Asta înseamnă că la 70 de ani poate să ne cumpere cu totul. PIB-ul ţării se tot varsă de 23 de ani în buzunarele lor, iar statul doarme în papucii instituţiilor sale, în loc să verifice la sânge provenienţa averilor. Să nu credeţi că plătesc taxele la stat pentru toate bunurile din posesie. Soluţia? Nişte cete de haiduci pe urmele

ministru pentru comunităţile de români din străinătate. Este foarte clar că Ponta doreşte să implice Diaspora în dezvoltarea României.

Este important însă să fim pragmatici. Un minister al Diasporei este bun, dar şi mai importantă este eficienţa acestei noi structuri. Ministrul Cristian David a fost recent la Bruxelles, şi-a prezentat ideile şi, cred că poate realiza liantul dintre românii din ţară şi cei din afara României. *** Dan Luca este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles.

Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a trei cărţi despre: România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi Dilemele comunicării.

Este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD. lor, ca pe vremuri, prădaţi frumuşel, iar bunurile împărţiţe săracilor. Astfel iese şi populaţia din criză. Ăştia nu-s de carieră, ci nişte ciocoi lacomi.

Dincolo de observaţiile mele, verva lor gratuită este sublimă! Foarte entuziast, premierul a declarat că va stopa pomenile bugetare, mai ales cele destinate revoluţionarilor din condei. Mă întreb şi eu aşa, cum poate o lovitură de stat să producă revoluţionari pe bandă rulantă?

Bun, în cele din urmă România se civilizează! De la 1 ianuarie nu se mai fumează în spaţiile publice, iar populaţia cu act de identitate va merge obligatoriu anul acesta la schimbarea formatului.

Bravo! Vom fi amprentaţi precum viţelaşii şi ăia de drept comun. Primii suntem noi, românii, urmaţi, probabil, de cetăţenii bananieri. Mă îndoiesc că modelul va fi aplicat şi în America, unde în urmă cu mulţi ani a fost implementat un sistem de monitorizare cu cip al cirezilor de vite.

De interes

Precizări referitoare la condiţiile de aplicare a restricţiilor privind accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Spania Ca urmare a prelungirii până la 31 decembrie 2013 a restricţionării temporare a accesului lucrătorilor români la piaţa forţei de muncă din Spania, Ambasada României la Madrid reaminteşte condiţiile de aplicare a restricţiilor (în vigoare de la 22 iulie 2011): Categoriile de cetăţeni români cărora NU li se aplică restricţiile (NU au nevoie de autorizare prealabilă pentru angajare) 1. Cetăţenii români activi pe piaţa muncii spaniole la data impunerii restricţiilor – la 22 iulie 2011.

Notă: categoria „cetăţeni activi pe piaţa muncii” include: a)angajaţi cu contract – „trabajadores por cuenta ajena”; b)cetăţeni înregistraţi ca fiind în şomaj sau c)cetăţeni înregistraţi ca aflân-

du-se „în căutarea unui loc de muncă” – „demandantes de empleo”.

2. Lucrătorii „autonomi” („trabajadores por cuenta propria”); 3. Cetăţenii români care şi-au pierdut statutul de persoană activă pe piaţa muncii spaniole după data impunerii restricţiilor (adică 22 iulie 2011). Deci, cetăţeni care erau „activi pe piaţa muncii” la 22 iulie 2011, dar şi-au pierdut ulterior aceasta situaţie - nu mai sunt în prezent nici angajaţi, nici şomeri, nici „în căutarea unui loc de muncă”; 4. Membrii de familie ai tuturor cetăţenilor menţionaţi la punctele: a, b şi c.

5. Membrii de familie ai cetăţenilor români care la data impunerii restricţiilor nu erau activi pe piaţa muncii, dar care

ulterior fie au obţinut o autorizaţie de muncă şi sunt angajaţi, fie au devenit lucrători „autonomi”.

6. Soţul/soţia cetăţeanului român cu liber acces pe piaţa muncii, chiar în cazul în care căsătoria a avut loc recent, respectiv după data impunerii restricţiilor.

7. Copiii de peste 21 de ani, indiferent de vârstă, dacă dovedesc că fac parte integrantă (empadronamiento) din familie şi nu au venituri, respectiv se află în întreţinerea părintelui cu liber acces pe piaţa muncii spaniole.

Alte situaţii de cetăţeni români care NU sunt afectaţi de restricţii: • Prin membri de familie se înţelege: soţul/soţia şi copiii până la vârsta de 21 de ani, precum şi copiii peste 21 de

ani, dacă se află în întreţinerea părinţilor. Nu beneficiază de acest drept rudele pe linie ascendentă (părinţi etc.).

• Persoanele aflate în concediu maternal/paternal acordat de statul spaniol, la data impunerii restricţiilor (NU au nevoie de obţinerea unei autorizaţii de lucru, îşi păstrează dreptul de muncă pe teritoriul Spaniei).

• Persoanele care la data de referinţă se aflau într-un penitenciar unde desfăşurau o activitate lucrativă au dreptul, la eliberare, la liberă angajare, deoarece pe perioada detenţiei se consideră că au cotizat în cadrul Sistemului Special al Penitenciarelor.

• Persoane ce aveau contracte de munca pe perioada determinată la data impunerii restricţiilor (după finalizarea

IANUARIE 2013 corespunzătoare a contractului anterior au acces liber la o nouă angajare, exemplu: în cazul în care contractul de un an va fi respectat, după încheierea acestuia, cetăţeanul român are liber acces pe piaţa muncii la o nouă angajare, iar angajatorul nu mai trebuie să solicite o noua autorizaţie de muncă).

Categoriile de cetăţeni români cărora li se aplică restricţiile: 1. Restricţiile se aplică cetăţenilor români care au intrat pe teritoriul spaniol după 22 iulie 2011 (data impunerii restricţiilor), precum şi celor care, deşi se aflau pe teritoriul spaniol la respectiva dată, nu figurau ca înscrişi în regimul corespunzător de Securitate Socială sau nu erau luaţi în evidenţă la Serviciile Publice de Ocupare, cu statut de persoană în „căutarea unui loc de muncă”.

2. Cetăţeniilor cărora li se aplică regimul de restricţii - categoriile menţionate la punctul anterior - pot avea acces pe piaţa muncii din Spania doar dacă un angajator spaniol solicită pentru ei o autorizaţie de muncă la Birourile pentru Străini („Oficinas de Extranjeria”).

05

IMPORTANT: pentru solicitarea acestei autorizaţii este nevoie doar de documentele naţionale valabile ale cetăţeanului român (nu şi de certificat de rezidenţă).

3. În cazul lucrătorilor în gospodării (empleados de hogar), procedura de obţinere a autorizaţiei de muncă este aceeaşi, cu următoarele precizări: • pentru angajaţii care lucrează într-o singură gospodărie - autorizaţia o obţine angajatorul; • pentru lucrătorii care lucrează în mai multe gospodării: solicitarea autorizaţiei poate fi realizată (1) direct de către lucrătorul român sau (2) de către unul dintre angajatori.

Notă: lucrătorul (sau reprezentantul angajatorilor) va trebui să prezinte documentaţia corespunzătoare din partea fiecărui angajator (contractul de muncă şi celelalte documente solicitate), sau, cel puţin, din partea unui număr de angajatori care să asigure lucrătorului prin contractele încheiate cel puţin remunerarea la nivelul Salariului Minim Interprofesional, pentru solicitarea autorizaţiei în nume propriu taxa pentru formalităţile referitoare la eliberarea autorizaţiei de muncă va fi plătită de lucrător.

06

Părinţi şi copii

IANUARIE 2013

Un pericol pentru sănătatea copiilor noştri:

Telefonul m obil

Prof. Irina Georgescu Şova - Bucureşti Aproape toţi oamenii deţin un telefon mobil în prezent, însă îngrijorător este faptul că tot mai mulţi copii deţin astfel de aparate. Potrivit unui nou studiu, telefonul mobil dublează riscul de cancer cerebral în cazul copiilor, conform Inquisitr.com. În revista Journal of the National Cancer Institute a apărut un nou studiu conform căruia celularele dublează riscul de cancer cerebral la copii. Procentajul creşterii riscului este de 115%, potrivit unuia dintre autorii articolului, Lloyd Morgan. În prezent, specialiştii se concentrează pe studierea impactului telefonului mobil asupra sănătăţii oamenilor.

Copiii şi telefoanele mobile Dacă atunci când tu erai copil nu existau telefoanele mobile, acum copiii noştri sunt foarte bine puşi la punct cu tot ceea ce înseamnă tehnologie în general şi cu telefoanele mobile în particular.

Iar dacă ei văd că unii adulţi au câte două şi uneori chiar trei telefoane mobile, se întreabă de ce nu ar putea avea şi ei un astfel de accesoriu.

Desigur, ei nu văd în mod expres utilitatea aparatului, ci îi încântă doar ideea de a avea

un telefon mobil, cât mai performant: cu internet wireless, cu camera video cu cât mai mulţi pixeli, cu touchpad sau cu tastatură qwerty etc. Companiile producătoare de telefoane promovează tot felul de aparate care le iau ochii copiilor şi care îi fac să uite de faptul că telefonul mobil este o necesitate şi nu un obiect cu care să te mândreşti în faţa prietenilor şi a colegilor.

Există o vârstă potrivită pentru a avea un telefon mobil?

Vârsta nu este tocmai un factor determinant pentru deţinerea unui telefon. Există alţi factori mult mai importanţi care pot înclina balanţa în acest sens. Important este doar ca persoana în cauză să cunoască modul de utilizare al aparatului, iar cum copiii prind din zbor informaţiile esenţiale, în mod sigur nu va fi nicio problemă pentru un copil de 7 ani, de exemplu. Înainte de orice, răspunde-ţi cu sinceritate la această întrebare. Nu te mai gândi la toate rugăminţile copilului şi judecă obiectiv dacă pentru el este într-adevăr o necesitate.

Ia în considerare următoarele lucruri: •Acasă nu aveţi un telefon fix, iar telefonul mobil este singura metodă prin care puteţi ţine legătura atunci când tu nu eşti acasă; •Copilul merge singur la şcoală, pe o distanţă destul de mare; •Copilul circulă cu transpor-

tul în comun; •Învaţă până târziu, iar când ajunge acasă este deja întuneric.

Dacă micuţul tău se află în oricare din situaţiile de mai sus, atunci el poate avea nevoie de un telefon mobil în eventualitatea în care i se poate întâmpla ceva şi trebuie să anunţe o urgenţă. În schimb, dacă el este în permanenţă cu un adult, dacă îl duci şi aduci personal de la şcoală şi dacă îşi doreşte un telefon mobil doar pentru a butona, pentru a face poze şi pentru a da beep-uri în scopul de a se distra, în mod sigur telefonul nu este o necesitate pentru copilul tău.

Dacă te hotărăşti să îi achiziţionezi un telefon mobil...

Discută cu copilul şi fă-l să înţeleagă că aparatul este un obiect necesar care se foloseşte doar atunci când este nevoie. Pentru a-l “forţa” să îi înţeleagă utilitatea, oferă-i copilului cel mai simplu telefon găsit pe piaţă: fără cameră, fără tastatură, fără posibilitatea de a trimite MMS-uri, ci doar cu funcţia de comunicare.

Copilului trebuie să i se explice care este rolul telefonului mobil, pentru că este posibil să-l perceapă ca pe o jucărie sau ca pe un obiect prin care poate să atragă atenţia celor din jur, şi astfel este posibil să intre în diverse conflicte. Dacă aţi luat hotărârea să dăruiţi copilului un telefon mobil, rezervaţi-vă câteva minute şi discutaţi împreună cu el cum trebuie să-l folosească şi în ce scopuri. Ar fi indicat, să stabiliţi împreună cu copilul anumite reguli de utilizare a telefonului mobil şi să supravegheaţi, să controlaţi dacă

acestea au fost respectate.

Sfaturi Dacă îi vei oferi copilului un telefon mobil, luaţi în considerare următoarele lucruri: •Pune numerele de telefon importante (mama, tata, poliţie, pompieri etc) pe butoane de speed-dial; •Protejează telefonul cu un cod pin pe care să îl ştii doar tu şi copilul; •Utilizează o cartelă pre-pay şi explică-i că trebuie să sune doar atunci când este cu adevărat necesar; •Explică-i că este total interzis să suni la Poliţie, Pompieri sau Salvare pentru a face o glumă. Spune-i că aceste servicii se utilizează doar în cazuri de maximă urgenţă şi că astfel de glume se pedepsesc de lege.

Majoritatea părinţilor iau deciza de a achiziţiona pentru copilul lor un telefon mobil doar pentru că-l pot supraveghea şi pot afla dacă este în siguranţă în orice secundă.

Dar, mami şi tati, aveţi grijă că un copil care are telefon

mobil şi nu a fost învăţat cum, unde, când şi în ce scop să-l folosească poate fi în mare pericol. De exemplu, un copil poate vorbi la telefon când traversează strada şi astfel nu mai este atent la trafic. Pentru a evita asemenea nefericite întâmplări urmează sfaturile de mai jos: •Discută cu fiul sau fiica ta care sunt motivaţiile sale pentru a avea un telefon mobil. Vorbind despre utilizarea acestuia pentru siguranţă, mai degrabă decât ca un simbol al statutului sau a fi cool dacă are un celular, poate fi important. Nu miza pe faptul că îi cumperi ceea ce îşi doreşte doar pentru că au toţi din anturajul sau. Este cea mai mare greşeală pe care o pot face părinţii, deoarece copiii nu vor mai lupta să obţină ceva în viaţă ci vor aplica metoda şantajului sentimental: „Dacă el are, înseamnă că şi eu trebuie să am!”. Totodată, cu ocazia acestei discuţii poţi afla dacă cel mic se simte singur sau dacă are temeri privi-

tor la ceva anume.

•Stabileşte-i copilului reguli stricte pentru utilizarea telefonului mobil.

•Dezvoltarea unui set de reguli şi responsabilităţi ca un utilizator de telefon mobil te ajută pe tine să ştii că micuţul sau micuţa ta foloseşte corect noua achiziţie.

Exemple de reguli: întotdeauna răspunde doar la apelurile venite de la părinţi; atunci când copilul este apelat de numere necunoscute, nu răspunde invitaţiilor; nu depăşeşte minutele incluse în abonament sau dacă este pe pre-pay nu încărca cartela decât o dată pe lună.

Discută cu fiica sau fiul tău despre circumstanţele adecvate în care se pot folosi telefoanele mobile cu copilul. Într-un studiu recent de cercetare, 82 % din populaţie au fost deranjaţi de sunetele de apel la maximum sau de conversaţiile personale la telefonul mobil în public. Nu lăsaţi copilul să fie unul din aceşti iritanţi. De asemena nu va avea voie să-l folosească la grădiniţă sau la şcoală, în timpul orelor de curs. Telefonul va sta în ghiozdan şi va putea să-l folosească la sfârşitul programului. Nu uitaţi dragi părinţi să nu-l sunaţi tocmai voi în timpul orelor!

Stabilirea normelor pentru a utiliza telefonul mobil pe timp de noapte este de asemenea un punct cheie în comportamentul noului abonat. Învaţă-ţi copilul să-şi păstreze telefonul închis sau pe modul silenţios în timpul nopţii.

Dacă nu ai încredere că acesta va urma cu stricteţe regula, atunci găseşte în casă un loc comun unde vor sta telefoanele mobile (atât ale părinţilor cât şi al copilului). Dacă îl va lua în camera lui, va avea acces la mesaje sau la internet fără voia părinţilor.

Noi dovezi obţinute în urma unor studii ştiinţifice arată că telefonul mobil prezintă mari pericole pentru sănătatea oamenilor, aşa că e bine să vă urmăriţi cu mare atenţie interesele în acest sens.

08

Comunitate

IANUARIE 2013

Quintanar del Rey: “Encuentro Navideño Hispano-Rumano”

Bibliotecă Municipală din Quintanar del Rey a găzduit un “Encuentro Navideño Hispano-Rumano”, o întâlnire cu tematica specifică de Crăciun, destinată în special copiilor şi tinerilor de diferite naţionalităţi.

Astfel, cu sprijinul primăriei din localitate, Teresa Saiz Jimenez şi Maria del Carmen Lopez, reprezentante ale Bibliotecii şi Ludotecii locale, împreună

cu Marieta Rus, voluntară şi reprezentantă pe plan local a Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca, şi-au dat mâna şi au arătat copiilor similitudini între cultură, tradiţii şi obieceiurile celor două ţări. În prezenţa a diverse autorităţi locale, printre care menţionăm pe Maria Antonia Alarcon, consilier pe probleme de cultură din cadrul primăriei Quintanar

del Rey, activitatea, la care au participat în jur de 40 de copii, în principal spanioli şi români, a fost demarată de un atelier de poveşti, unde au fost citite de către cei mici “Los siete cabritos y el lobo” de Charles Perrault şi “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă. Deşi nu există o variantă scrisă de un scriitor spaniol pentru povestea lui Creangă, în Spania este foarte cunoscută povestea francezului Perrault, aceasta făcând parte dintre poveştile clasice spaniole. După o scurtă discuţie în care copiii au extras asemănări şi deosebiri şi în care s-a pus accentul pe faptul că fiecare dintre

Cuenca: Vizita lui Moş Crăciun În preajma sărbătorilor, la sediul din Cuenca al Asociaţiei Hispano Române din provincie, Moş Crăciun a făcut un scurt popas pentru a-i vizita şi pe elevii cursului

lor atunci când Moşul a apărut cu desaga plină de daruri.

Cu emoţii şi nerăbdare, mici şi mari l-au întâmpinat cu drag şi s-au străduit să îl impresioneze pe Moş, iar acest

de limbă şi literatură romană “Limba noastră cea frumoasă”, un proiect finanţat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Deşi cursul a fost încheiat la sfârşitul lunii noiembrie, copiii au participat la activităţi pe tot parcursul lunii decembrie, activităţi în timpul cărora au învăţat colinde, au împodobit bradul şi au vorbit despre tradiţii şi obiciuri româneşti din perioada Crăciunului şi a Anului Nou. Cititorii îşi pot imagina surpriza şi încântarea copii-

lucru nu a fost deloc greu. Împreună cu învăţătoarea, copiii l-au colindat pe Moş Crăciun aşa cum se cuvine,

în limba romană, în spaniolă, şi chiar în engleză. “Moş Crăciun cu plete dalbe”, “Los peces en el rio”, “Trei păstori se întâlniră”, “Ande, ande, ande la Marimorena”, “Steaua sus răsare”, “We wish you a Merry Christmas”, “Astăzi s-a născut Hristos”, “Campana sobre campana”, “Domn, domn, să-nălţăm”, “Dime, niño”, au adus atmosfera de sărbătoare printre cei prezenţi.

Moşul nu s-a supărat chiar dacă cei mai micuţi l-au tras de barbă, l-au luat de mâna sau i s-au urcat pe genunchi. Colindele şi bucuria copiilor au fost argumente suficiente pentru a-l determina să împartă cadourile şi să promită că, dacă cei mici vor fi cuminţi şi vor învăţa bine, va veni şi anul viitor.

cele două poveşti îi îndeamnă pe copii să-şi asculte părinţii, s-a trecut la un capitol puţin mai apropiat sărbătorilor de Crăciun, şi anume, acela al tradiţiilor: poezii şi colinde tradiţionale din Spania şi România. Au fost citite poeziile “Simplitate” de Vasile Voiculescu şi “El camello cogito” de Gloria Fuertes, după care încăperea a răsunat de glasuri zglobii cântând “Moş Crăciun cu plete dalbe” şi “Ya vienen los reyes magos”.

Atmosfera a fost una relaxată, între poveşti, cântece şi poezii cei mici desenând şi colorând, chiar interpretând în variantă

proprie scene din poveştile citite. De asemenea, au fost proiectate imagini cu peisaje şi obiective turistice din

România şi Spania.

La final, copiilor le-au fost oferite dulciuri specifice celor două ţări.

Comunitate

Săptămâna Culturală Hispano Română A IV-a Săptămână Culturală, organizată de către Asociaţia Hispano Română din provincia Cuenca, a fost un maraton de activităţi culturale desfaşurate pe raza a patru localităţi din provincie.

Ca noutate, în acest an, pe lângă Tarancón, Cuenca şi Villamayor de Santiago, municipiul Quintanar del Rey a fost adăugat pe lista locaţiilor unde au fost desfăşurate diferite activităţi dedicate sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţionala a României.

Săptămâna culturală a fost inaugurată la Auditoriul Municipal Tarancón, cu vernisajul expoziţiei “România cu inima din Cuenca” a Violetei Peşea, artist plastic de origine română, rezident în oraşul Cuenca.

Lucrările Violetei, pline de dinamism şi culoare, inspirate în general atât din istoria zbuciumată a neamului românesc, cât şi din folclor şi din amintiri profund înrădăcinate în sufletul artistei, în special din epoca în care a trăit în România, au fost pe gustul publicului prezent. În cadrul actului inaugural au luat cuvântul Violeta Vârtic, preşedinta Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca, Maria Victoria Saiz, consilier pe probleme de cultură din cadrul primăriei oraşului Tarancón şi Violeta Peşea, care au ţinut să menţioneze atât talentul artistei, cât şi munca asiduă a reprezentanţilor şi voluntarilor asociaţiei în promovarea culturii române.

Vineri, 30 noiembrie, la sediul din Tarancón al asociaţiei, a avut loc serbarea şi premierea elevilor rezidenţi în localitate şi împrejurimi, elevi participanţi la cursul de limbă

şi literatură română “Limba noastră cea frumoasă”. Copiii au cântat Imnul de Stat al României şi Hora Unirii, au recitat poezii şi au prezentat o scurtă dramatizare despre lupta patriei-mamă pentru recuperarea şi păstrarea provinciilor istorice, moştenite de la străbuni. Tot în cadrul activităţii a avut loc prezentarea materialului tip powerpoint “România, colţ de Rai”, material prin intermediul căruia s-a dorit realizarea unei scurte treceri în revistă a frumuseţii peisajelor României şi a principalelor obiective turistice.

Diplomele au fost înmânate copiilor de către preşedinta Asociaţei Hispano Române, Violeta Vârtic.

Sâmbătă, 1 Decembrie, caravana culturală s-a mutat în municipiul Cuenca, la Auditoriul Fundaţiei “Caja Castilla La-Mancha”, unde Ionuţ Marian Vâlcu, reprezentant al Ambasadei României în Madrid, Benjamin Prieto Va l e n c i a , p r e ş e d i n t e l e Deputăţiei Provinciale, Angel Mariscal Estrada, subdelegatul Guvernului în Cuenca, Carlos Navarro Arribas, coordonator în cadrul Direcţiei de Sănătate şi Asistenţă Socială a provinciei Cuenca, Ana de la Hoz Martin, Consilier pentru Servicii Sociale, Egalitate şi Cooperare, precum şi alte autorităţi locale şi provinciale, prieteni de diferite naţionalităţi şi reprezentanţi mass-media, au ţinut să fie alături de comunitatea românească, membri şi voluntari ai Asociaţiei Hispano Romane din provincie, la sărbatorirea Zilei Naţionale a României.

Seara culturală a fost

deschisă cu serbarea şi premierea elevilor rezidenţi în oraşul Cuenca şi în împrejurimi, participanţi la cursul de limbă şi literatură română “Limba noastră cea frumoasă”. La fel ca şi colegii lor din Tarancón, elevii din Cuenca au cântat Imnul de Stat al României şi Hora Unirii, au dansat, au recitat poezii şi au prezentat o scurtă dramatizare, pe fondul prezentării powerpoint “România, colţ de Rai”. La final, elevilor le-au fost înmânate diplomele de către Ionuţ Marian Vâlcu, reprezentantul Ambasadei României, şi de către Angel Mariscal Estrada, subdelegatul Guvernului în Cuenca.

Actul cultural a continuat cu prezentarea documentarului “Vinicer-septembrie românesc”, realizat de către scriitoarea Carmen Rubio şi producătorul Jose Manuel Oñoro, doi spanioli îndrăgostiţi iremediabil de România.

Filmul, inspirat din romanul “Ciulinii Bărăganului” de Panait Istrati, reuneşte, în imagini filmate în lumina specială a lunii septembrie în România, cinci poveşti care, prin prisma autorilor, descriu cel mai bine lumea românescă: inima (alma), oraşe (ciudades), dor (nostalgia), bucurie (alegría), rânduiala (orden y armonía).

Citând versurile diferiţilor poeţi români, dar şi spanioli, în special ale lui Tudor Arghezi, Carmen Rubio şi Jose Manuel Oñoro au încercat să explice profundele sentimente care îi leagă de România, de frumuseţea locurilor pe care le-au vizitat şi simplitatea oamenilor pe care i-au cunoscut, care au stat la baza realizării acestui documentar.

Păstrând în suflet ecourile muzicii şi imaginilor vizionate, toţi cei prezenţi au fost încântaţi şi de momentul folcloric în care Manuela Ramona Blănaru, voluntară a asociaţiei, a interpretat cu multă dăruire şi emoţie câteva melodii populare, printre care “Aşa-i românul”, “Dumnezeu de sus”,“Bade, pălărie nouă”, dar şi colinde precum “Aseară, pe înserate”.

Evenimentul din Cuenca a fost încheiat de o mini expoziţie ale lucrărilor realizate în cadrul atelierelor de manualităţi şi pictură de la sediul asociaţiei şi o degustare de bucate tipice româneşti.

Duminică, 2 decembrie, programul cultural a continuat în Villamayor de Santiago, unde au fost alături de comunitatea românească Benjamin Prieto Valencia, preşedintele

IANUARIE 2013

Deputăţiei Provinciale, Angel Mariscal Estrada, subdelegatul Guvernului în Cuenca, José Julián Fernández, primarul localităţii, dar şi alte autorităţi locale şi provinciale.

Activitatea a început cu vernisajul expoziţiei de pictură “Români în Cuenca” a artistului plastic Ioan Vasinc, act prevăzut iniţial să se desfăşoare luni, 3 decembrie. În faţa unui public numeros, în deschidere au luat cuvântul autorităţi locale şi provinciale, alături de preşedinta Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca.

La fel ca şi în Cuenca, scriitoarea Carmen Rubio şi producătorul Jose Manuel Oñoro au pus pe seama lui Alexandru

rală şi i-a încântat pe toţi cei prezenţi.

Maratonul activităţilor culturale a continuat marţi, 4 decembrie, la sediul din Tarancón al asociaţiei, unde, cei 6 tineri spanioli care au petrecut 10 zile în România în cadrul proiectului “Sănătate şi zâmbete”, au venit ca să vorbească despre experienţa trăită. Într-o atmosferă relaxată şi jovială, tinerii au prezentat filmuleţe şi fotografii din arhiva personală, au făcut comentarii şi au pus întrebări privind aspecte pe care nu le-au descoperit din cauza timpului relativ scurt petrecut în România.

Totodată şi-au exprimat dorinţa de a repeta vizita, de a

Macedonski, Tudor Arghezi sau Panait Istrati faptul că s-au îndragostit de România, prezentând cu mult patos esenţa impresiilor pe care le-au avut vizitându-ne ţara.

Momentul folcloric susţinut de către Manuela Ramona Blănaru, însoţită de trei fete, membre ale comunităţii româneşti locale, au dansat pe melodiile interpretate de către aceasta, a întregit seara cultu-

cunoaşte locuri, persoane şi obiceiuri noi.

Pentru prima dată, miercuri, 5 decembrie, comunitatea româneasca din municipiul Quintanar del Rey a avut prilejul de a sărbători cu fast Ziua Naţională a României.

Ultimul act de pe agenda celei de-a IV-a Ediţie a Săptămânii Culturale, a beneficiat de sprijinul şi implicarea personală a primarului localităţii, Martin

Pavilionul pentru Expoziţii din Tarancón a găzduit la sfârşitul lunii decembrie cea de-a XVII-a ediţie “Divertilandia”.

Sute de copii şi tineri au reuşit să participe la ateliere sau activităţi distractive variate.

La organizarea şi desfăşurarea evenimentului au fost implicate 15 asociaţii în colaborare cu primăria oraşului Tarancón.

Asociaţia Hispano Romană din provincia Cuenca a fost una dintre asociaţiile participante la acest eveniment, revenindu-i sarcina să se ocupe de unul dintre atelierele de manualităţi desfăşurate în după-amiaza zilei de 27 decembrie. Astfel, timp de trei ore, de la 17:00 la 20:00, rând pe rând, în jur de 50 de micuţi s-au aşezat la masa rezervată atelierului şi au realizat, cu multă imaginaţie şi îndrumaţi de către voluntarele asociaţiei, felicitări de Crăciun şi Anul Nou pentru cei dragi. Pe cartonaşe colorate, utilizând diverse materiale şi instrumente, de la banalele culori sau carioci la fire de lână colorată, rafie sau sclipici, cei mici au realizat diverse felicitări, în special brăduţi de Crăciun şi au scris urări în limba spaniolă, romană sau engleză.

09

Cebrián García. În cadrul evenimentului găzduit în sala festivă a primăriei din localitate, a fost inaugurată o expoziţie de fotografie cu tema “Descoperă România”, la vernisajul căreia au participat autorităţi locale şi reprezentanţi mass-media. În discursul ţinut, Violeta Vârtic, preşedinta Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca, a ţinut să mulţumească în mod personal tuturor celor care s-au implicat trup şi suflet în organizarea şi buna desfaşurare a activităţilor, precum şi autorităţilor locale şi provinciale pentru sprijinul acordat în realizarea acestora.

Activitatea a cuprins şi proiecţia a două documentare, două călătorii prin fascinanta lume a României rurale, peisaje magnifice, tradiţii şi obiceiuri, obiective turistice, călătorii care au deşteptat emoţionante amintiri în inimile românilor, dar şi dorinţa de a cunoaşte România, în inimile tuturor acelor care încă nu o cunosc.

Seara s-a încheiat cu o degustare de bucate romaneşti şi un bilanţ pozitiv al activităţilor desfaşurate în cadrul acestei Săptămâni Culturale.

A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Divertilandia la Tarancón

10

En español

IANUARIE 2013

Agenda cultural

A partir del 16 de enero y hasta el 5 de febrero, en el Centro Cultura La Jaramilla, situado en la Avenida de la Constitución, nº 47, de Coslada, se puede ver una exposición de oleos, del pintor Juan del Pozo. La inauguración tendrá lugar el miércoles, 16 de enero, a las 19:00 horas, en la sala La Jaramilla, a cargo del autor.

“Cuando me pidieron redactar un pequeño texto explicando lo que significa para mí la pintura, y el porqué de estar tan comprometido en este mundo del arte, no sabía por donde empezar. Es muy difícil explicar lo que se siente y creo que cada persona tendrá unas sensaciones distintas.

En la pintura yo he encontrado una forma de realizarme, puesto que en otras áreas culturales me faltaron los medios y el apoyo.

La obra está compuesta de figuras, bodegones, paisajes, naturaleza muerta, en la que sobre todo destacada la fuerza de los colores.

Doy las gracias a mis profesores que desde mis comienzos en el año 1985 hasta hoy, que aún sigo aprendiendo con el profesor Miguel Ángel Oyarbide, a los compañeros de este mundo del arte, a mis alumnos, a los que intento

transmitir mis conocimientos, a los amigos que aguantan mis charlas y por último a mi familia”, declara Juan del Pozo.

Miguel Ángel Oyarbide, licenciado en Bellas Artes por la Real Academia de San Fernando, mentor y profesor de pintura de Juan del Pozo, habla no solamente de la obra de su alumno, sino también de su persona:

“Cuando conocí a Juan del Pozo, hace ya bastantes años, descubrí a una persona con una disposición tan abierta para aprender el oficio de pintor, que mi labor de enseñante ha sido tan cómoda como apasionante y desde luego, sumamente enriquecedora.

Desde los primeros tanteos sobre el papel de dibujo

o al mover los colores sobre el lienzo, comprendí la intuición artística que mostraba Juan sobre el significado último de la pintura y que desde luego, era algo poco frecuente. Entender el sentido de la mancha, la entonación o el lenguaje de la materia, cuesta mucho a los que se quieren introducir en el mundo de las artes plásticas. Esto se debe básicamente, al hecho de confundir la realidad con la pintura y la imagen con el objeto, lo que tiende a reducir la acción de pintar a un absurdo ejercicio de habilidad.

Pero Juan del Pozo no sólo comprendió que la pintura era una cosa y la naturaleza otra muy diferente, sino que pronto conectó con el medio de manera tan íntima, que sus pinturas se empezaron a cargar de valores plásticos muy notables hasta alcanzar una definida pureza de estilo.

Pintura auténtica en la por encima de lo representativo nos ofrece sus huellas, gestos y una rica y jugosa materia.

Todo esto podemos apreciarlo en la hermosa exposición que ahora nos ofrece y en la que nos comparte una selección de trabajos realizados en diferentes épocas y circunstancias. Bodegones, figuras y paisajes componen el cuerpo temático de la muestra. Son cuadros estudiados, mimados y recreados, a pesar de su aparente sencillez, con el respaldo de estructuras compositivas bastante elaboradas. Hay que decir que Juan no copia sino que decide, lo cual es otra manifestación de esa extraordinaria intuición con la que está dotado nuestro pintor. Y es que la obra de arte es, entre otras cosas, el resultado de las múltiples decisiones que el artista toma a lo largo del proceso de ejecución.

Pintura poderosa, atractiva, con un brillante y limpio colorido y magníficamente entonada. Un trabajo, en suma, muy sólido y equilibrado. Como es él. Una persona sólida y equilibrada pero al mismo tiempo, entrañable, curiosa y cariñosa. Un gran conversador de cuya amistad me siento muy orgulloso y profundamente agradecido.”

PROGRAMACIÓN MES DE ENERO / 2013 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA 03/01/2013 04/01/2013 05/01/2013 07/01/2013 12/01/2013 15/01/2013 16/01/2013 19/01/2013 21/01/2013 23/01/2013 24/01/2013

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

12:00 – 13:00 Carta a los Reyes Magos: Taller infantil de relato corto.

Chocolatada y Roscón de Reyes.

12:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 1 - “Derechos y deberes. Marco 11:00 – 13:00 Constitucional”. “¡CEPI colabora!”: “Dulces del mundo” -Feria gastronómica de dulces 11:00 internacionales. En el Centro Hispano-Colombiano. Colaboran todos los centros hispanos de la Comunidad de Madrid.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 2 - “Herramientas para el acceso al empleo”.

“Eminescu, poeta universal”: Muestra de libros de y sobre el poeta nacional.

Consultar horario Entidad colaboradora: Biblioteca Pública “Rafael Alberti” de San Fernando de del centro Henares.

“Definición y claves del Currículo europeo”: Taller de empleo (Previa 17:00 – 18:00 inscripción presencial; plazas limitadas).

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 3 - “Normativa española de extranjería.”

18:00 – 19:00 Taller de relajación (Previa inscripción presencial; plazas limitadas).

“Tipos de contratos en España”: Taller de empleo (Previa inscripción presen17:00 – 18:00 cial; plazas limitadas).

18:00 – 20:00 “Arbitraje en las preferentes de Bankia”: Charla jurídica.

10:00 – “¡Conoce Madrid!” (pendiente por concretar). (Previa inscripción presen14:00 cial; plazas limitadas).

26/01/2013 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 4 - “Herramientas para tu integración” “¡CEPI colabora!”: “A tu lado (Aproape de tine)” - Campaña de recogida de ayudas (alimentos, ropa, calzado, juguetes, material escolar, etc.) para niños rumanos necesitados. Organizador: el periódico rumano “Occidentul Românesc”, Durante todo Consultar Entidades colaboradoras: Departamento de los rumanos del mundo del el mes de horario Gobierno de Rumania, Jett Media Group CA – EE.UU., Empresa de transportes enero del centro Nelu Bârsan de Madrid, Carmangeria Românească de Zaragoza, Despacho de Abogados “Sârbu Abogados” de Madrid, Asociación “Plaiuri Năsăudene” de Benidorm, y Radio Diáspora Chicago de EE.UU. “¡Conoce Madrid Júnior!”: Visita a la exposición “Microvida. Más allá del Pendiente Pendiente por ojo humano” en CosmoCaixa*. Entidad colaboradora: Caixa Forum, centro por concretar concretar social y cultural de la Obra Social “la Caixa”. “¡Ningún niño sin regalo!”: Entrega de juguetes a los niños usuarios del Pendiente Pendiente por Centro, con motivo de la celebración de los Reyes Magos. Entidad colaborapor concretar concretar dora: Fundación Real Madrid.

25/01/2013

* Actividad sujeta a una serie condiciones (consultar en el Centro).

Nota: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

DÍAS

HORARIOS

Lunes, jueves y viernes Martes y miércoles Martes y miércoles Lunes y jueves Lunes Martes y jueves Martes Miércoles Jueves Martes Martes Jueves Martes Jueves Jueves Lunes y miércoles Sábado Miércoles Viernes Martes

10:00 – 14:00;

Martes Jueves

15:00 – 19:00 10:00 - 15:00 15:00 - 20:00 18:00 – 20:00 12:00 – 14:00 18:00 – 19:30 18:00 – 19:30 12:00 – 13:30 17:00 – 18:00 12:00 – 13:30 18:00 – 19:30 11:00 – 12:00 11:00 – 12:00 18:00 – 20:00 10:00 – 13:00 11:00 – 13:00 18:00 – 19:00 10:30 – 11:30 17:00 – 19:00 10:30 – 11:30 11:30 – 12:30 12:30 – 13:30

Lunes y miércoles

16:00 -18:00

Lunes y viernes Sábados

18:00 – 19:00 17:30 – 19:00

De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a sábado De lunes a sábado De lunes a sábado

Consultar horario del centro Consultar horario del centro Consultar horario del centro

ACTIVIDADES PERMANENTES Orientación laboral individual (por orden de llegada) Atención jurídica individual (por orden de llegada) Atención psicológica individual (con cita previa) Curso de informática (nivel inicial I) Curso de informática (nivel inicial II) Curso de informática (nivel medio) Curso de Internet Curso de Rumano (nivel inicial) Curso de Español (nivel inicial) Inglés nivel básico Inglés nivel medio “Parlez-Vous Français?”: Curso de francés nivel básico.

Curso de pintura para adultos Curso de escultura Curso de sevillanas nivel básico Curso de sevillanas nivel medio Encuentro de Mujeres Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates).

Cesión de espacio.

Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso) Talleres infantiles.

Tardes de cine ¿Quieres crear tu propia asociación? Nosotros de ayudamos. Información y asesoría. (Con cita previa). ¿Quieres ser voluntario en nuestro Centro? ¡Ven e infórmate! ¡Tu apoyo cuenta!

CEPI y las nuevas funciones de la Comunidad de Madrid en procedimientos de extranjería: Elaboración de informes de Habitabilidad y Arraigo social (con cita previa).

Acceso a Internet Acceso a la Biblioteca Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

Rubrica permanentă

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Voi încheia astăzi infima listă a calculelor nejustificate din romgleză. Trei numere succesive dedicate unui anume tip de greşeală de limbă mi se par suficente pentru cine vrea să audă, deşi invazia acestor cuvinte este, evident, considerabilă. S-ar cuveni poate publicarea unui dicţionar de buzunar pentru a defăima prostul obicei de a prelua fără judecată atâtea anglicisme, mai ales dacă ne gândim la cei ce nu vor să cadă în ispită! „patetic” Timp de aproape un secol, sensul principal al adjectivului „patetic” a rămas neschimbat.

O probă la îndemână o găsim comparând definiţia dată de Scriban, în 1939, cu cea dată de DEX: patétic, -ă adj. (vgr. pathe-

Puşa Roth - Bucureşti „Nu ştiu dacă am creat teatrul naţional, dar ştiu că i-am adus un mare concurs.”

Poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea, Vasile Alecsandri, fiul medelnicerului Vasile Alecsandri şi al Elenei Cozoni, s-a născut pe data de 21 iulie 1821 la Bacău, însă după unii cercetători, anul naşterii ar putea fi 1819 sau chiar 1818. Şi locul naşterii sale se consideră a fi incert, deoarece naşterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munţi, din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se susţine că s-a născut undeva pe raza judeţului Bacău, deşi scriitorul a declarat că s-a născut la Bacău. Şi-a petrecut copilăria la Iaşi şi la Mirceşti, unde tatăl său avea o moşie şi unde a revenit pe întreaga durată a vieţii sale să-şi găsească liniştea. Viitorul dramaturg a început să desluşească buchea cu un dascăl grec, apoi cu dascălul maramureşean Gherman Vida. Între anii 1828 şi 1834, s-a deschis la Iaşi pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Mihail Kogălniceanu şi de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie şi admiraţie şi pentru care a scris Chiriţele, dar şi o mare parte din cânticelele comice.

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (IX)

IANUARIE 2013

11

se poate vedea în DAR (2002), care dă sensul învechit, şi în DEX (1998): şeruí, şeruiésc, vb. IV (înv.) 1. a zugrăvi, a picta; a desena. 2. a înfăţişa în scris. ŞERUÍ, şeruiesc, vb. IV. Tranz. A curăţa resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argăseală; a descărna. – Din germ. scharren.

Am găsit pe Internet discuţii aprinse şi destule opinii din care am spicuit una: „Eu una optez pentru calcul «a şerui» (da, ştiu; omonim, omograf şi omofon cu «a şerui» care există deja, da’ nu-l mai foloseşte nimeni), pentru că: 1. tot utilizatorul de calculator din zilele noastre îl foloseşte deja sau l-a folosit la un moment dat (şi dacă intră tel quel în versiunile româneşti ale softurilor, o să-l priceapă

şi generaţiile de după); şi 2. pentru că elimină problema de traducere (chestia asta cu ţî traduceri pentru ţî contexte ale aceluiaşi cuvânt, în acelaşi domeniu). Un «a şerui» unic pentru un «share» unic, în context IT. Şeruieşte! ” Mărturisec că din contextul IT s-a extins cum am arătat, ceea ce înseamnă neîndoios o greşeală intolerabilă. Oare putem şerui această concluzie? „training” Dicţionarul de neologisme l-a adoptat încă din 1986 şi cu sensul de „antrenament, pregătire; instrucţie”, după cum se poate vedea din citatul de mai jos: TRÉNING s.n. (Anglicism) 1. Antrenament, pregătire; instrucţie. 2. Îmbrăcăminte (sportivă) de flanelă, constând din bluză şi pantaloni strânşi

la glezne, purtată mai ales la antrenament, instrucţie etc. [< engl. training].

Că anglicismul este prezent în română o ştim cu toţii.

Că nimeni nu-l va mai scoate din limbă, de asemenea. Şi totuşi, ne putem gândi dacă nu este mai sugestiv să spunem: „sesiuni de formare” sau „formare în Redactarea textului ştiinţific” decât : „sesiuni de training” sau „training în Redactarea textului ştiinţific”? Chestiunea nu e simplă. Aud si văd scris pretutindeni training, sau treining, dar niciodată trening, cum cere Dicţionarul. După anii în care ne-am jucat şi am făcut sport în treninguri, se pare că acum se doreşte ca atât grafia cât şi pronunţia să fie cât mai aproape de origine. Cu alte cuvinte, se doreşte, o subtilă diferenţiere. Urâtul obicei al celor ce ies pe bulevard, îmbrăcaţi în trening, sau la iarbă verde, la un grătar, este repudiat de ifosele celor şcoliţi să ne ofere traininguri despre câte în lună şi în stele.

Vasile Alecsandri – Nume şi caractere

făcut cu precizie de Alexandru Piru, demonstrează accentul pus de autorul Chiriţelor pe realizarea unui tablou satiric, care reflectă un întreg organism social.

Alecsandri a scris „9 comedii (din care una, Les bonnets de la comtesse, în limba franceză, în versuri, publicată la Socec în 1882), 2 proverbe cu cântece, 2 tablouri, 7 comedii cu cântece, 14 cânticele comice, 4 operete, 3 vodeviluri, un dialog politic, 3 scenete, 2 farse de carnaval, o feerie, 6 drame.”

Spiritul solar a lui Alecsandri, autorul caligraficelor Pasteluri, a exersat cu virtuozitate caligrafia acidă a teatrului. Înaintea lui Caragiale, Alecsandri a reuşit să ridiculizeze o întreagă societate aflată în convulsiile transformărilor, exploatând pestriţ resursele cunoscute ale comicului de situaţii şi de limbaj. Cu o paletă stilistică de împrumut, în primele piese, scrise puţin după 20 de ani, Alecsandri a creat treptat un tip special de comedie de caracter şi de moravuri, care surprinde deopotrivă studiul de fiziologie literară, tradus scenic, comedia de situaţii şi de limbaj şi mai ales o colorată colecţie de personaje identificate caracterologic prin nume. Fără a avea „fineţurile” şi retorica aluzivă a numelor de opera lui Caragiale, Alecsandri a construit un purgatoriu de nume caricate, într-un exerciţiu de invenţie lexicală fără rival în epocă. S-ar putea obiecta superficialitatea procedeului. Dar, într-o literatură care abia se desprindea din colbul cronicilor şi din umbra studiului umanist, într-o literatură sufocată de traduceri şi adaptări, Alecsandri reuşea să dea teatrului specific, rigoare şi tonalitate.

Afirmaţia lui Alecsandri: „Nu ştiu dacă am creat teatrul naţional, dar ştiu că i-am adus un mare concurs” pare, după atâta vreme, o confirmare dată lui Titu

Maiorescu care, în Poeţi şi critici, din 1886, scria: „Când societatea mai cultă a putut avea un teatru în Iaşi şi Bucureşti, el a răspuns la această dorinţă scriindu-i comedii şi drame.” Înainte de a încerca să identificăm caracterele şi expresia lor lingvistică în comediile lui Alecsandri, se cuvine observat un aspect particular al societăţii româneşti care ieşea cu greu din anteriul fanariot. Aproape de mijlocul veacului al XIX-lea, când Alecsandri preia, în 1840, în cadrul binecunoscutului triumvat, conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, scena avea o funcţie aparte. Teatrul îndeplinea în Principate, abia dedulcite cu obişnuinţa ziarului, rolul presei. Teatrul este pentru Alecsandri şi pentru generaţia paşoptistă cea mai la îndemână gazetă. „Alecsandri şi-a făcut din teatru, cum însuşi spune, o tribună de luptă pentru îndepărtarea năravurilor din vremea sa. Lucrul i-a izbutit pe deplin. Ziare, scrie Ion Rotaru, ca şi alte mijloace educative şi distractive puse la dispoziţia publicului, nu existau şi, dacă existau ori nu erau bine scrise, ori lumea, neobişnuită ca azi cu lectura, nu le citea. La teatru se ducea însă, reuniunile fiind pe atunci aproape singurele distracţii.”

Teatrul era, prafarazându-l pe Caragiale, „pâinea cotidiană a opiniei publice, iar dramaturgul, brutarul inteligenţei”.

La mijlocul unei secol romantic, teatrul era, în această lume micburgheză trăind aventura modernizării, deopotrivă tribună de idei, exerciţiu oratoric, spectacol de caractere şi viţii, prilej de întâlnire mondenă, locul privilegiat al zvonurilor intersectate, galerie de modă, ocazie de defulare şi consolare. Societatea vremii faţă în faţă cu ea însăşi, lume ca teatru? Mai degrabă, teatru ca lume.

tikós, d. páthos, patos). Plin de pasiune, care atinge sufletu, emoţionant: discurs patetic. S. n. Ceia ce emoţionează, genu patetic în retorică. Adv. În mod patetic.

PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoţionează, impresionează, înduioşează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează muşchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.

Prin urmare, „patetic” înseamnă „pasionat, emoţionant, înduioşător, emfatic, afectat”.

Bănuiesc că tinerii au împrumutat, din filmele americane, un sens nou: „patetic” a început să însemne „lamentabil” sau „penibil”. Din nou trebuie să subliniem faptul că angloamericanii au împrumutat cuvântul din franceză, dându-i însă un înţeles diferit. Este

În anul 1834, împreună cu alţi tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza şi pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde şi-a dat bacalaureatul în anul 1835. În 1837 s-a pregătit pentru un bacalaureat în ştiinţe, urmând cursurile Facultăţii de Inginerie, pe care nu a terminat-o. În 1838 apar primele încercări literare în limba franceză: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. În anul următor s-a întors în ţară, a ocupat un post în administraţie până în anul 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a devenit motiv de inspiraţie pentru nuvela romantică Buchetiera de la Florenţa. „Ca aproape întreaga operă în proză a lui Alecsandri, Buchetiera de la Florenţa, nuvelă cu caracter exotic şi romantic, publicată în 1840 în «Dacia literară», are şi un caracter subiectiv, izvorând într-un fel oarecare dintr-o experienţă personală a scriitorului.

S-au făcut unele ipoteze cu privire la izvoarele literare ale nuvelei.

Adevărul este că scriitorul pleca de la un fapt autentic, dar îl îmbogăţea, îl romanţa şi îl trata în genul caracteristic literaturii epocii cu situaţii exagerate, gesturi teatrale, momente melodramatice. Dar, dincolo de toate acestea, dacă priveşti cu atenţie, mai ales ţinând seama că autorul nu avea decît 19 ani şi era lipsit de o tradiţie literară călăuzitoare românească, nuvela aducea o serie de elemente foarte preţioase.

Ibrăileanu observa cândva, cu multă fineţe, comparând cu însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu, ce progres uriaş însemna Buchetiera de la Florenţa atât prin atitudinea faţă de artă şi

treaba lor. În ceea ce ne priveşte, noi am luat cuvântul de la francezi care, la rândul lor, l-au împrumutat din greacă (pathetikos, derivat din pathos, suferinţă) prin latină. Prin urmare, „patos”, „patetic”, „pasiune” sunt cuvinte etimologic înrudite. De aceea, nu avem nicio trebuinţă de acest calc, cu atât mai mult cu cât putem exprima, prin resurse lingvistice proprii, toate nuanţele de la „lamentabil” la „ridicol”. „şerui” Este un verb din limbajul informatic care înseamnă între altele „to join with another or others in the use of (something)”. În loc de a ne „împărtăşi” ideile în grup, zicem că „şeruim” ideile. Aşa vorbesc engleziţii pe care îi cunosc. Culmea ironiei, în română avem însă „şerui”, dar împrumutat din germană, cum

civilizaţie în genere, cât şi prin fineţea observaţiilor, pentru proza şi nivelul de cultură din ţara noastră.” (G. C. Nicolescu, Proza lui Alecsandri, prefaţă la volumul Alecsandri, Proză, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1960).

Cunoscător al ambianţei teatrale franceze, tânărul Alecsandri şi-a asumat misiunea de autor dramatic, „o grea întreprindere”, aşa cum se desprinde din povestirea Dridri. Vasile Alecsandri cunoştea bine contextul social-politic al vremii sale, dar şi-a asumat toate riscurile în calitate de autor dramatic, după cum singur mărturiseşte în introducerea la volumul Teatru (Opere complete, partea întâi, 1875): „Susceptibilitatea guvernului şi a societăţii este cu atât mai oarbă, că ea n-a fost încă atinsă de nimeni până acum. Un autor dramatic s-ar expune la multe neajunsuri din partea puternicilor zilei... dar această consideraţie nu m-ar împiedica de a-mi ascuţi condeiul.

Dificultăţile ce se ridică în ochii mei cu forme uriaşe de fantasme, au sorgintea lor chiar în sânul institutului teatral; căci trei lucruri sunt de creat pentru a se dobândi un rezultat satisfăcător: 1. limba, 2. giocul actorilor şi 3. educaţia publicului.” În 1840 când, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, a luat conducerea teatrului din Iaşi şi şi-a început activitatea de dramaturg, Vasile Alecsandri era conştient de faptul că teatrul trebuia să devină o tribună, după cum el însuşi mărturiseşte: „Am intrat în luptă. Şi fiindcă încă la noi nu posedam nici libertatea tribunei, nici arma zilnică a jurnalismului, am proiectat să-mi fac din teatru un organ spre biciuirea năravurilor rele şi a ridicolelor societăţii

noastre.” Alecsandri era convins de valoarea educativă a teatrului: „Jurnalele nu se citesc, dar la teatru lumea vine şi capătă idei. Şi asta-i mult.” În momentul în care cei trei au preluat direcţiunea Teatrului Naţional din Iaşi, trei sferturi din repertoriul stagiunii continua să fie în limba franceză. Între timp trebuiau improvizate piese în româneşte şi Alecsandri debutează în noiembrie 1840 cu comedia Farmazonul din Hîrlău, prelucrare după un model neidentificat. Experienţa a fost utilă atât pentru autor cât şi pentru teatru pentru că în următoarea piesă, Modista şi cinovnicul, scrisă în 1841 se regăsesc aspecte din viaţa ieşeană a epocii. Este adevărat că nu erau piese originale, ci doar prelucrări, aşa cum însuşi autorul precizează, conştient fiind că ,,un teatru perfect nu se improvizează de azi pe mâni” şi că o operă originală presupune „timp şi sacrificiuri”. Din 1842 datează importanta sa călătorie în munţii Moldovei, în urma căreia descoperă valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele poezii în limba română, pe care le va grupa mai târziu în ciclul Doine şi care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naştere. În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica scoate săptămânalul „Propăşirea”, în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul Doine şi lăcrimioare. Alecsandri scrie piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotui salba dracului, jucată la 23 ianuarie 1844, comedie de rezistenţă, cu siguranţă pe gustul publicului din vremea sa. Într-o jumătate de secol, Vasile Alecsandri a scris peste 50 de piese de teatru, însumând aproximativ 2000 de pagini. Inventarul,

Nu se fac parastase • În ziua Praznicelor Împărăteşti = (†) • Săptămâna brânzei: 11-17 martie 2013 • Zilele de luni până vineri din Postul Mare • Săptămâna mare şi săptămâna luminată • De la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)

Posturile de peste anul 2013 • Postul Sfintelor Paşti 2013 : 18 martie - 04 mai 2013 (Sfintele Paşti pe 05 Mai 2013) • Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 2013 (variază de la un an la altul în funcţie de ziua Cincizecimii) : 24 iunie-28 iunie 2013 • Postul Adormirii Maicii Domnului: 1-14 august • Postul Naşterii Domnului: 15 noiembrie-24 decembrie • Toate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu Harţi • 3 zile excepţionale: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august) şi Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)

Zile aliturgice (în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie) • miercuri şi vineri în săptămâna brânzei • luni şi marţi la începutul Postului Mare • Vinerea mare

Nu se fac nunţi • În toate zilele de post de peste an • În zilele praznicelor împărăteşti şi în ajunul lor • În săptămâna lăsatului de carne (11-17 martie 2013) • În Postul Sfintelor Paşti (18 martie - 04 mai 2013) • În Săptămâna Luminată (05 mai - 11 mai 2013) • În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (24 mai-28 iunie 2013) • În Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august) • În Postul Naşterii Domnului (14 noiembrie - 24 decembrie) • De la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)

14

România

IANUARIE 2013

Modificări în Codul Rutier:

Vizita medicală devine obligatorie la schimbarea permiselor auto

Şoferii care îşi vor schimba permisele auto după 19 ianuarie, când intră în vigoare modificările la Codul Rutier, vor plăti aceeaşi taxă de 68 de lei, dar vor fi obligaţi să facă vizita medicală şi să obţină un certificat din care să rezulte că nu suferă de boli care îi împiedică să conducă.

Legea 203/2012 pentru modificarea şi completarea OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în 12 noiembrie 2012 în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare din 19 ianuarie 2013.

Purtătorul de cuvânt al DRPCIV a afirmat că taxa pe care o vor plăti şoferii la preschimbarea permiselor de conducere rămâne aceeaşi, adică 68 de lei, însă, va fi obligatorie vizita medicală. „Această vizită medicală se impune numai după expirarea perioadei de valabilitate a permiselor şi nu este necesară pentru eliberea duplicatelor”, a mai spus Mihai Enache.

Oficialul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor a explicat că una dintre cele mai

importante modificări aduse legii este legată de valabilitatea permiselor de conducere.

Astfel, noile permise vor fi valabile zece ani în cazul şoferilor amatori, la fel ca şi până acum, şi cinci ani în cazul profesioniştilor, perioada în cazul acestora fiind redusă la jumătate. „Perioada de valabilitate în cazul şoferilor profesionişti, care până acum era de zece ani, ca şi în cazul amatorilor, a fost redusă la numai cinci ani”, a precizat comisarul şef Mihai Enache. El a mai spus că o altă modificare constă în aceea că, din 19 ianuarie, şoferii din orice categorie care îşi pierd permisul de conducere ori acesta este furat sau distrus, primesc, în schimb, un duplicat care, practic, continuă

perioada de valabilitate până la sfârşitul acesteia. „Dacă în momentul în care este înlocuit, ca urmare a pierderii, furtului, deteriorării sau schimbării numelui titularului, permisul de conducere mai era valabil, să zicem, trei luni, duplicatul este valabil tot trei luni, urmând ca, la sfârşitul acestei perioade, să fie preschimbat cu un nou permis, valabil zece ani în cazul şoferilor amatori şi cinci ani în cazul profesioniştilor”, a precizat Mihai Enache.

Potrivit Legii 203/2012, „în cazul pierderii, furtului sau al deteriorării permiselor de conducere ori al schimbării numelui titularului, autorităţile competente eliberează, după caz, un duplicat a cărui

De la 1 ianuarie preţul la gaze naturale a scăzut cu 23% pentru anumite categorii de consumatori Preţul gazelor naturale furnizate unor categorii de clienţi finali a scăzut, în medie, cu 23% de la 1 ianuarie 2013, după ce mai mulţi consumatori au intrat în categoria clienţilor casnici, prin intrarea în vigoare

a Ordinului 42/2012 al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali.

Potrivit unui comunicat al ANRE, regulamentul, publicat în Monitorul Oficial al României din data de 21 decembrie 2012, prevede la articolul 3 alineatul (2) că „imobilele cu destinaţia de locuinţă, indiferent de forma de proprietate, aflate în administrarea unor persoane juridice de drept public sau privat, inclusiv centrele rezidenţiale pentru persoane cu handicap, căminele pentru persoanele vârst-

Medicii de familie nu sunt de acord să distribuie cardul electronic de sănătate Preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie din România (SNMFR), dr. Rodica Tănăsescu, a declarat vineri, că medicii de familie sunt de

acord cu utilizarea cardului electronic de sănătate, dar nu şi cu distribuirea lui de către ei. „Suntem de acord să folosim

nice, centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţă, centrele maternale, internatele şcolare, căminele studenţeşti, în care se utilizează gaze naturale în scopul încălzirii spaţiilor proprii, producerii apei calde şi pentru gătit” se încadrează în categoria clienţilor casnici de gaze naturale.

Astfel, clienţii finali menţionaţi, care până la aprobarea acestui act normativ erau încadraţi în categoria clienţilor noncasnici de gaze naturale, sunt încadraţi de la 1 ianuarie 2013 în categoria clienţilor casnici de gaze naturale şi beneficiază de preţul final reglementat aferent clienţilor

casnici.

Pentru categoriile de clienţi finali menţionaţi, efectul acestor noi reglementări emise de ANRE se reflectă într-o scădere de preţ a gazelor naturale livrate de principalii furnizori de gaze naturale de pe piaţa reglementată, respectiv EON Energie România SA şi GDF Suez/Energy România SA, în medie procentuală de 23%, a anunţat ANRE. În acest an, pentru consumatorii casnici, prima majorare a preţului la gaze naturale va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 octombrie când acesta va urca cu două procente.

cardul, dar nu să-l distribuim şi să-l inscripţionăm. Aceasta necesită mult timp, în plus nu noi trebuie să validăm date de identificare. Nu suntem evidenţa populaţiei, ci medici”, a spus Tănăsescu.

Ea a adăugat că medicii au fost de acord cu reţeta electronică, deoarece aceasta înseamnă transparenţă în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor.

Potrivit acesteia, încă mai sunt disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte reţeta electronică, fiind momente în care preluările din SIU - Sistemul Unic Integrat - nu funcţionează deloc sau parţial. „În cursul zilei de joi dimineaţă sistemul func-

ţiona”, a spus Tănăsescu.

Aceasta a arătat totodată că multe spitale nu sunt pregătite să elibereze reţetele în format electronic pentru pacienţii externaţi.

Acest lucru trebuie rezolvat

valabilitate nu poate depăşi valabilitatea administrativă a documentului înlocuit sau alt permis de conducere”. Totodată, actul normativ prevede că „eliberarea unui nou permis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă se realizează la expirarea valabilităţii documentului, după efectuarea examinării medicale”.

Permisele de conducere vor fi eliberate atât după pierderea documentului, cât şi la expirare fără ca şoferul să susţină un nou examen.

Permisele de conducere eliberate anterior datei de 19 ianuarie îşi păstreaza valabilitatea până la data expirării menţionate în acestea.

Legea mai prevede că, înce-

pând cu 19 ianuarie, persoanele care nu deţin permise de conducere din nicio categorie trebuie să susţină un examen teoretic şi unul practic pentru obţinerea permiselor din categoria „AM” „A1” şi „B1” pentru mopede, scutere, ATV-uri şi alte autovehicule dotate cu motoare de capacitate mică a căror viteză nu depăşeşte 45 de kilometri pe oră, iar capacitatea cilindrică nu este mai mare de 50 de centimetri cubi.

Examenul pentru obţinerea permiselor de categorie „AM”, „A1” şi „B1” poate fi susţinut, conform legii, începând cu împlinirea vârstei de 16 ani. Proba practică în acest caz constă într-un test de îndemânare susţinut în poligon.

Vremea devine geroasă iar din 14 ianuarie ninge în toată ţara

Vremea devine geroasă în majoritatea zonelor ţării urmând ca, de la jumătatea acestei săptămâni, valorile termice să devină pozitive, se arată în prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) valabilă pentru perioada 7-20 ianuarie. Ulterior, de la jumătatea lunii ianuarie, în toată ţara sunt prognozate precipitaţii în mare parte sub formă de ninsoare.

Potrivit meteorologilor, în zona Banatului, în intervalul 7- 9 ianuarie, vremea va fi rece, cu temperaturi medii sub pragul de îngheţ chiar şi la orele amiezelor cu minime cuprinse între -5 si -10 grade Celsius. Între 9 şi 11 ianuarie valorile termice vor fi în creştere, urmând a se situa peste mediile climatologice ale perioadei, cu temperaturi maxime de la 3 la 6 grade Celsius, şi minime nocturne în jurul valorii de zero grade. În săptămâna 14-20 ianuarie se estimează o uşoară răcire a vre-

mii ce va determina un regim termic apropiat de cel normal pentru a doua decadă a lunii ianuarie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte la început, apoi mai ales ninsori, va fi mai mare în intervalul 1015 ianuarie, respectiv 18-20 ianuarie.

La munte, intervalul va debuta cu o vreme geroasă în majoritatea masivelor. După data de 8 ianuarie valorile termice vor fi în creştere uşoară, astfel încât în zilele de 10 şi 11 ianuarie temperaturile medii vor ajunge la aproximativ -8 grade Celsius noaptea şi la -3 grade Celsius ziua. În perioada 13 - 20 ianuarie nu vor fi variaţii termice importante, temperaturile menţinându-se în jurul mediilor multianuale ale celei de-a doua decade a lunii ianuarie. Precipitaţii, mai ales sub formă de ninsoare, se vor semnala după data de 10 ianuarie.

România MAE preia Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Institutul European şi unele structuri ale MAEur

Ministerul Afacerilor Externe va prelua activitatea şi structurile specializate ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) şi structurile din domeniul afacerilor europene de la Ministerul Afacerilor

IANUARIE 2013

15

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa la reuniunea informală ‘’Snow Meeting’’, care se desfăşoară în luna ianuarie a fiecărui an, la Trakai, în Lituania

Europene (MAEur), numărul total de posturi ridicându-se astfel la 2.218 locuri.

MAE va prelua în coordonare şi Institutul European din România, conform hotărârii de reorganizare aprobată de Guvern. „Prin aceste modificări, numărul total de posturi al MAE va fi de 2.218, din care 886 în centrală şi 1.332 în serviciul exterior”, informează Guvernul. În prezent, numărul maxim de posturi în Ministerul Afacerilor Externe este de 742 în centrală (exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului) şi 1.317 pentru serviciul exterior.

Potrivit unui comunicat al MAE, ediţia din acest an a reuniunii are loc în contextul preluării preşedinţiei Consiliului UE de către Lituania în a doua parte a anului 2013 şi cu ocazia marcării a 10 ani de la adoptarea Strategiei Europene de Securitate şi va pune accent pe aspectele ce ţin de securitatea europeană, precum şi pe evoluţiile din vecinătatea estică. În contextul participării la reuniunea de la Trakai, şeful diplomaţiei române susţine o alocuţiune în cadrul sesiunii intitulate ‚’10 years of European Security Strategy - does it still serve this purpose?’’.

La reuniunea informală „Snow Meeting’’, organizată

de către Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, vor participa miniştrii de externe din ţările nordice, baltice, central şi vest-europene, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi formatorilor de opinie din Europa şi SUA. În marja participării la acest eveniment, Titus Corlăţean va avea o întrevedere bilaterală cu omologul său lituanian.

Cei doi miniştri vor aborda teme de interes comun ale relaţiei bilaterale, cu accent pe cooperarea economică, deţinerea de către Lituania a Preşedinţiei Consiliului UE, Politica Europeană de Vecinătate, Securitatea energetică a UE şi extinderea NATO.

ocazie produse din domeniul industriei electrotehnice şi electronice solicitate de piaţă din regiune şi, totodată, au identificat şi evaluat principala concurenţă de pe această importantă piaţă.

Reprezentanţii firmelor româneşti au avut oportunitatea să

întâlnească, cu această ocazie, oficialităţi ca ministrul energiei şi industriei din Qatar, preşedintele KAHRAMAA, preşedintele UAE, demnitari cu putere de decizie în domeniu din ţările arabe din zona Golfului, precum şi reprezentanţii unor mari firme locale şi regionale.

Qatar: Misiune economică de promovare a exportului românesc de produse şi servicii din domeniul industriei electrotehnice şi electronice Ministerul Economiei şi Centrul Român de Promovare a Comerţului şi Învestiţiilor Străine, în colaborare cu Asociaţia Patronatului Român din Industria Electrotehnică APREL organizează la Doha, în Qatar, în perioada 5 – 11 ianuarie 2013, o misiune economică de promovare a exportului

românesc de produse şi servicii din domeniul industriei electrotehnice şi electronice, în marja Expoziţiei Internaţionale specializate „Electrical Industries în the Arab World”, organizată de General Electricity &amp; Water Corporation- KAHRAMAA din Qatar, cu ocazia celebrării jubiliare a 25 de ani de la

înfiinţarea Uniunii Arabe a Electricităţii-UAE. Evenimentul, apreciat ca fiind unul de cea mai mare importanţă în domeniul electricităţii din zonă, a inclus participarea unor oficialităţi şi personalităţi de prestigiu din UAE, precum şi a unor companii de renume în domeniu.

Cele 7 firme româneşti specializate din industria electrotehnică (ELECTROTEL- Alexandria, ELECTROTOTAL - Bucuresşi, ICPE - ACTEL S.A. - Bucureşti, ICPE ECOENERG - Bucureşti, SPECTRALINK - Bucureşti, HETMA INTERNAŢIONAL Bucuresti şi UMEB - Bucureşti) şi-au promovat cu această

Clarificări privind studiul legat de posibilitatea aplicării impozitului forfetar în România

Cabinetul ministrului delegat pentru IMM-uri, Turism şi Mediu de Afaceri, doamna Maria Grapini, face următoarele clarificări privind studiul legat de posibilitatea aplicării impozitului forfetar în România:

• În acest moment, impozitul forfetar pentru care se face analiza şi studiu de impact NU este impozitul minim aplicat de Guvernul Boc. • Impozitul forfetar nu se va aplica, dacă se va întroduce,

decât anumitor categorii de servicii (pensiuni, hoteluri, baruri, restaurante, saloane de înfrumuseţare, spălătorii auto, ateliere de croitorie, ateliere de încălţăminte etc), la care cheltuiala administrativă pentru

plata impozitului pe profit este mare şi pentru întreprinzător, şi pentru stat (ca să verifice şi să controleze fiecare locaţie).

• Sumele de plată nu vor fi egale pentru toate serviciile şi se va ţine cont de indicatori relevanţi: capacitate locaţie, calitate amplasament, tarifele medii adecvate locaţiei.

• Motivele introducerii impozitului forfetar sunt următoarele: simplificarea administrativă la întreprinzător şi la instituţiile de control ale statului, posibilitatea evidenţierii veniturilor în mod corect şi realizarea de profit în vederea

repartizării pentru dezvoltare sau dividende, de către întreprinzători (aceştia vor plăti suma fixată, indiferent de cât profit vor face), reducerea corupţiei la exercitarea controalelor la activităţile de servicii, etică şi echitate pentru mediul de afaceri (toţi cei care produc venituri trebuie să plătească un impozit).

• Studiul de impact se va face după ce va avea loc discuţia cu toate Asociaţiile profesionale şi patronale şi vor fi definitivate următoarele aspecte: la ce categorie de servicii se aplică, cuantumul, criteriile de stabili-

re ale cuantumului.

• Activitatea de control este simplificată deoarece există evidenţa societăţilor din fiecare categorie de servicii şi grila stabilită de plată a impozitului.

• Această măsură va creşte, de asemenea, conformarea voluntară, întreprinzătorul plătind cotă stabilită, iar pentru cine nu plăteşte, Fiscul poate stabili, fără control, penalităţi de întârziere, nefiind necesar un control contabil.

• Aplicarea posibilului impozit forfetar se va face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

16

Opinii

IANUARIE 2013

Burlington, VT; Toledo, OH, şi Bristol, RI. Ştim că americanii doresc să ne vadă, deoarece 80.000 de oameni au trimis deja cereri furnizorilor lor de televiziune. Dar avem nevoie de tine pentru a menţine presiunea asupra operatorilor de transport prin cablu / satelit, pentru a cere difuzarea AJE. Avem 70 de birouri în întreaga lume, mai mult de 1.000 de angajaţi de 50 de naţionalităţi; avem una dintre cele mai diverse structuri etnice din lume în redacţiile noastre.

AJE este difuzat la cel puţin 250 de milioane de gospodării din 120 de ţări.” Al-Jazeera îşi motivează extinderea în SUA prin faptul că „aproape 40 la sută din audienţa online a AlJazeera English (serviciul în limba engleză) provine din Statele Unite, deci telespectatorii americani au demonstrat clar că apreciază informaţia furnizată.” O opinie similară a fost exprimată de jurnalistul Alan Colmes, pe pagina web Liberaland: „ Se numeşte diversitate de opinii, ca să nu mai vorbim de faptul că e o piaţă liberă şi alegerea aparţine consumatorului. În cazul în care Al-Jazeera nu va reuşi să atragă o masă critică de spectatori, companiile de cablu vor fi justificate să o elimine. AlJazeera aduce o altă nuanţă în relatarea ştirilor internaţionale, care lipseşte de pe alte reţele americane, pentru că are mai mulţi corespondenţi străini şi mai multe birouri peste mări,

decât multe posturi din Vest.

Pentru acoperirea „primăverii arabe” Al Jazeera a câştigat un premiu George Foster Peabody”, a spus Alan.

Dealtfel, Al-Jazeera nu este un fenomen izolat. Postul China CCTV, sponsorizat de guvernul chinez, s-a aventurat în SUA anul trecut: „Chinezii au o acoperire similară a pieţei mass-media din SUA, aşa cum încearcă Al-Jazeera acum”, a spus Bibb Porter. „Aceste posturi sunt folosite ca o variantă modernă de diplomaţie, nu sunt canale de propagandă, deoarece abordarea lor este foarte grijulie. SUA ştie că este vorba tot despre China, iar acolo unii oameni mor de foame”, a mai precizat Bibb Porter. Bibb se întreabă de ce Al-Jazeera ar intenţiona să producă 60% din conţinutul său în Statele Unite, aşa cum declară, deşi postul arab s-a făcut cunoscut datorită acoperirii sale din Orientul Mijlociu, în special în timpul revoluţiilor arabe din primăvara anului trecut?

Cert este că Al-Jazeera va găsi un segment de public în SUA, dar va intra pe o piaţă tumultoasă şi fragmentată, cu multe programe de ştiri, iar ratingul său nu va fi de milioane de telespectatori, ci, probabil, de câteva sute de mii, au mai declarat analiştii. Accesul la 60 de milioane de case din SUA nu garantează că oamenii vor urmări programul, au mai declarat analiştii. Buletinele de ştiri internaţionale sunt un segment care se vinde greu. „ Nu există o piaţă americană prea mare, avidă de ştiri internaţionale”, a declarat Howard Kurtz de la CNN. Surse: CNN; Al Jazeera; Liberaland

„Eşti cu mămica sau cu tăticul, frumoaso?

Ia zi, de ce te-ai oprit aşa devreme la colţ de stradă?”

Fata nu răspunde. Îi priveşte însă, zâmbind cu subînţeles pe cei doi. „S-o fi cunoscând de undeva cu ăştia?”, îmi spun şi eu, observând-o cum îi sorbea din ochi pe craii ce o curtau. „Cu dumnevoastră vorbesc obraznicii ăştia, doamnă?”, rosteşte o femeie, lângă mine.

Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta şi punga cu mâncare din mâini, îi răspund înţepat trecătoarei, care sosită prea târziu la faţa locului, nu pricepea în ruptul capului cine cu cine se conversează: „Nu, doamnă, nu cu mine. Eu am o vârstă, nu mai trezesc pasiuni subite!”

Până să mai apuce însă vreuna dintre noi să mai spună ceva, locatarii dubiţei încep cu un repertoriu pe care hârtia sau mă rog, ecranul computerului, nu îl suportă, chiar dacă ştim din moşi-strămoşi că papirusul îndură orice. Ciudat, dar domnişoara către care se îndreaptă tirul de descrieri luate din fil-

mele pentru adulţi, nu pare a fi nici impresionată şi nici supărată de cuvintele pe care i le trimit cei doi. Poate doar puţin măgulită... Îi las în urmă şi grăbesc pasul.

Mai am de trecut vreo două semafoare până să ajung la serviciu şi cine ştie, Doamne fereşte!!! Se vede treaba că o fi lumea cu chef după atâta distracţie, că altfel, cum să îmi explic asemenea peripeţii? Sau poate că aşa o fi fost la ei la trecerea dintre ani? Ştiţi cum era pe vremuri, prima şi a doua zi de Anul Nou ne întreba televiziunea dacă dorim să revedem selecţiuni din programul de Revelion. Or vi vrut şi domnişoarele şi domnii de care v-am povestit să revadă câte ceva din ceea ce li s-a întâmplat până şi după miezul nopţii de 31 decembrie 2012 spre 1 ianuarie 2013!

Or fi vrut, n-or fi vrut, e treaba lor. Eu doar v-am istorisit cum s-au petrecut lucrurile. Că doar e iarnă şi e frumos să stai de poveşti la gura sobei. Ştiţi cum zicea George Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”.

Al Jazeera va intra în 60 milioane de case america ne Simona Botezan - Washington D.C. Televiziunea arabă Al-Jazeera, sponsorizată de guvernul din Qatar, va avea acces la 60 milioane de gospodării din SUA, după ce a cumpărat reţeaua media Current TV, la începutul lunii ianuarie 2013. Fostul vicepreşedinte american Al Gore, unul dintre fondatorii reţelei Current TV, deţinea 20% din acţiuni, pentru care a încasat suma de 100 milioane de dolari.

Televiziunea arabă este cunoscută în SUA, în principal, datorită tonului anti-american folosit în timpul războiului din Irak, cu un deceniu în urmă. Ştirea ca Al-Jazeera va deveni un important canal de cablu din SUA, care va concura cu CNN, a stârnit un val de reacţii din partea experţilor: „Părerea mea este că atunci când oamenii aud despre Al-Jazeera, aceştia nu vor fi atenţi la calitatea ştirii sau corespondenţei”, a declarat pentru CNN analistul Stuart Fischoff, un profesor pensionar de la Universitatea de Stat din Los Angeles, California. „Ei vor auzi doar Qatar, şi vor spune că este o ţară arabă, plină de terorişti şi, prin urmare, este părtinitoare în prezentarea ştirilor”, a mai spus profesorul.

Fostul corespondent al

Casei Albe, Bibb Porter de la MEDIATECH Capital Partners din New York, a declarat pentru mass-media că Al-Jazeera a plătit 500 milioane dolari pentru a achiziţiona Current TV: „Eu cred că preţul asumat de 500 milioane dolari este absurd pentru ceea ce au primit”, a spus Bibb.

Apariţia Al-Jazeera pe o reţea de cablu majoră din SUA, a înviat dezbaterea despre acuzaţiile anti-americane din trecut şi despre videoclipurile cu Osama bin Laden sau cu metodele artizanale de fabricare a bombelor, prezentate de televiziunea arabă. Unii experţi consideră că Al-Jazeera va încerca să prezinte buletine de ştiri care se pliază pe standardele americane. Antipatia faţă de reţeaua arabă s-a disipat în mod semnificativ în SUA, deşi nu în totalitate, spun analiştii. „Acesta (n.r. televiziunea) a fost, evident, demonizată de către politicienii noştri pentru aproape un deceniu,” a precizat Rory O’Connor, un fost producător CBS News şi un expert în mass-media. El a remarcat modul în care un cameraman Al-Jazeera a fost reţinut timp de şase ani la lagărul de prizonieri US Navy de la Guantanamo Bay, Cuba. Dar Al-Jazeera difuzează curent în limba engleză programe de calitate, fără părtinirea invocată de politicieni americani, a spus O’Connor, autorul blogului roryoconnor.org, care contestă opinia conservatorilor

că Al-Jazeera ar fi o „ reţea de teroare şi propagandă”.

Alţi analişti, spun că AlJazeera continuă să difuzeze şi acum emisiuni cu conţinut anti-american. „Cu siguranţă vor fi atenţi la început şi vor încerca să dovedească faptul că sunt un canal profesionist şi obiectiv”, a declarat Yigal Carmon, preşedintele Media Research Institute pentru Orientul Mijlociu, care a adunat mai multe clipuri video difuzate de Al-Jazeera în ultimii ani, cu mesaj anti-american.

Carmon este un fost consilier antitero, şef de cabinet al premierului israelian Yitzhak Rabin. „E mult mai puţin anti-american decât în trecut, şi ceea ce difuzează în limba engleză este o versiune soft a emisiunilor în limba arabă.

Dar aceasta este televiziunea guvernului din Qatar şi vorbeşte despre viziunea guvernului din Qatar; este o televiziune politică” , a spus Carmon, care a folosit cuvinte dure pentru a descrie guvernul din Qatar: „Qatar, la urma urmei, este o dictatură, şi într-o dictatură, ei folosesc mass-media ca pe un braţ al politicii externe, fie că este vorba de politică arabă, musulmană sau internaţională”, a mai spus Carmon.

Decizia guvernului din Qatar de a introduce Al-Jazeera în 60 % dintre casele din SUA care recepţionează televiziunea prin cablu, este o manevră politică provocatoare, dar şi o strategie de afaceri, fiind o

reţea sponsorizată de guvern, mai spun experţii. „Vedeţi natura neobişnuită sau ciudăţenia esenţială, că un fost vice-preşedinte al Statelor Unite vinde reţeaua sa unui guvern străin?” a declarat expertul massmedia Howard Kurtz, gazda programului săptămânal CNN „Surse de încredere”.

Al-Jazeera a fost întotdeauna privită ca un factor de risc şi o vanitate a unui emir bogat.

Qatar este o ţară din lumea a treia, care are o mare rezervă de petrol şi gaze şi produce miliarde de dolari pentru profilul personal al emirului.

Este vorba despre o televiziune care se ocupă de imaginea publică a emirului şi încearcă să manipuleze occidentul, prezentându-l într-o lumină favorabilă pe dictator. Al-Jazeera subliniază mereu faptul că emirul sponsorizează evenimente sportive în Qatar şi în Europa, au spus experţii. „AlJazeera încearcă de ani de zile să intre în casele americane şi până acum nu a reuşit”, a mai declarat Brian Stelter de la New York Times pentru CNN. Purtătorii de cuvânt ai AlJazeera nu au putut fi contactaţi de CNN pentru a raspunde acestor acuzaţii. Pe website-ul televiziunii arabe apare însă un mesaj, referitor la difuzarea programelor Al-Jazeera în SUA: „La cinci ani de la lansarea Al Jazeera English (AJE) canalul este disponibil numai în câteva oraşe din SUA: New York, NY; Washington DC;

Iată Anul Nou, s-a apropiat, din cer

Corina Diamanta Lupu - Bucureşti „Iată Anul Nou, s-a apropiat, din ceeer”... Aşa cântau cu ceva ani în urmă, copiii străzii veniţi la cerşit în metrou. Întrun fel, aveau dreptate micuţii în ceea ce spuneau – căci dacă mai prindem înca un An Nou, acest lucru ne este dat de la Dumnezeu. Cum ziceam deci, Anul Nou 2013 a venit şi deja o parte din el a şi trecut. Dovadă că aşa stau lucrurile sunt brăduţii încă verzi, stufoşi şi frumoşi, ce zac aruncaţi pe lângă coşurile de gunoi prinse de stâlpii de iluminat care străjuiesc trotuarele. Ce mai tura-vura, s-au dus Crăciunul şi Revelionul, s-a zis cu dis-

tracţia, a început munca.

M-am întors şi eu la muncă, după un concediu de zece zile.

Am pornit-o de acasă dis-dedimineaţă, joi, pe 3 ianuarie, la minus cinci grade. Mai greu, mai cu somnu-n gene, am răzbit până la urmă să ajung la staţia de metrou. Aici, linişte, oameni care la fel ca şi mine îşi reveneau după sărbători.

Drumul a fost plăcut aş spune, pentru că aproape reuşisem să aţipesc stând pe scaun, în vagonul care se legăna relaxant, pe şine. Am ieşit din metrou şi m-am oprit la semafor. În faţa mea, aşteptând şi ea culoarea verde, se afla o duduie.

O priveam din spate – păr bogat, roşcat, căzându-i în inele până aproape de şolduri, sacou elegant, de stofă, strâns în cordon pe talia de viespe, poşetă luxoasă, de piele. Urmau o pereche de pantaloni scurţi - ce-i drept, groşi, însă doar atât cât să-i acopere domnişoarei posteriorul, o pereche de picioare lungi şi frumoase şi nişte

botine din cele mai fine, cum spunea cândva, cântecul. Mută de admiraţie, n-am observat că se făcuse verde. M-a trezit brusc, un claxon. Pe geamul unui BMW oprit la stop, scoseseră capul, unul în dreapta şi celălalt în stânga, doi domni ce i se adresau domnişoarei în pantalonaşi: „Hei, păpuşă, striga unul, nu ţi-e frig? Ce dezbrăcată eşti!!!

Vrei să te încălzim noi?, a adăugat celălalt. Uiţi imediat de frig.

Hei, n-auzi? Ia uită-te-ncoa!

Hai la noi în maşină, să vezi ce bine o să îţi fie, ce te-ncălzim!”

Sincer, mi se făcuse ruşine.

Mă gândeam că la fel i-o fi ruşine şi tinerei pe care cei doi o-nghesuiau acum cu vorbele lor. M-am grăbit să traversez.

Tinerica a rămas în urmă, tăind strada încet, la pas, sub privirile devoratoare ale şoferului şi ale colegului acestuia, care nu se mai opreau din a-i face invitaţii care de care mai fanteziste, la ei în maşină. Fără să

îi prea pese că pietonii întorceau capul după ea, „Pantaloni Scurţi”, căci aşa o botezasem deja în gând, şi-a văzut de drum şi la fel au făcut şi cei doi care încercaseră să o agaţe.

Mie mi-a fost ruşine, ei probabil că nu i-a fost, lor le-o fi fost măcar o clipă, ruşine?

Dar povestea nu se termină aici. Nici n-ajung bine la următorul semafor, când lângă trotuar trage un Volkswagen, din care se dă jos tacticos, cu maniere şi finesuri, o altă fătucă. În blugi şi cu un hanorac, cu părul negru frumos întins cu placa, atârnându-i pe umeri, fardată strident, copila, căci nu cred să fi avut mai mult de 21 de ani, se propteşte în faţa unui Mega Image, rămânând să aştepte, cu mâinile în buzunare.

Volkswagenul demarează în trombă. Se face roşu şi o dubiţă parchează în dreptul fetei, în aşteptarea culorii verzi. Din nou, scenariul cunoscut. Pasagerii din dubiţă deschid geamurile şi încep:

Vacanţe europene

Sfârşit de an şi de vacanţe... În jur de două treimi din populaţia Europei preferă ca destinaţie propria ţară. În Europa de Vest, acest lucru este valabil pentru ţări mediteraneene precum Portugalia, Italia, Spania sau Franţa.

Polonezii şi ungurii se dovedesc cei mai ataşaţi de propria ţară, iar turcii într-o proporţie mai mare aleg să îşi petreacă vacanţa în Turcia.

Locuitorii multora dintre ţările europene optează pentru sudul continentului. În special belgienii şi olandezii, dar şi nemţii. În Statele Unite

mina aprinsă, iar cu florile am vorbit să rămână verzi până la întoarcerea noastră acasă. Fuga spre taxi are şi ea farmecul ei. Cu un zâmbet îl convingem pe şofer să taie calea altor maşini şi încercăm să ne amintim că va trebui să-l răsplătim generos. Dar la noi nu e ca în filme. Niciodată atunci când te grăbeşti nu nimereşti bancnota potrivită şi tipul fuge inevitabil după noi printre terminale. Ne ocupăm locurile, sperând ca scaunul de lângă noi să nu rămână gol până la

ale Americii, mai bine de jumătate dintre americani sunt naţionalişti şi afirmă că îşi petrec vacanţa în propria ţară.

Să nu spui niciodată, niciodată...

Când începe să fie vorba despre cuvinte ca: niciodată sau totdeauna nu ne speriem, ne punem ochelarii mari de soare şi atitudinea de je m’en fiche, îndesăm poate prea multe haine în valizele negre ce ne duc cu gândul la locuri în care am mai fost, la locuri în care ne dorim să revenim iar şi iar... De data aceasta reuşim oare să ajungem la timp la aeroport? Uităm lu-

destinaţie... Ne gândim adesea la escapadele acestea ale noastre. Nu e aşa că locurile cele mai îndrăgite ne primesc de fiecare dată cu aceeaşi iubire pe care acasă s-ar putea să nu o mai primim?

Până la urmă, şi Parisul a devenit pentru mulţi dintre noi un iubit constant la care ne întoarcem iar şi iar...

Aterizăm şi acest prieten drag ne îmbrăţişează. Facem ochii mari, ca de fiecare dată când ne place ceva şi respirăm aerul plăcut, izbucnind în râs când o doamnă din spatele nostru începe să vorbească agitat cu r-ul acela specific care nouă nu ne iese

niciodată. Apune soarele şi noi ne grăbim undeva.

Găsim un taximetrist care se prezintă cu numele Pierre şi începem într-o franceză care ne miră şi pe noi să îi explicăm unde vrem să ajungem. La sfârşitul discursului nostru chinuit el zâmbeşte complice şi simţim că Parisul ne-a recunoscut şi ne-a primit din nou. Mai tânăr şi mai iubitor ca niciodată. Mereu ne pare că ceaiul de dimineaţă are un gust mai pronunţat de fructe într-o cafenea din Montmartre unde un francez amabil ne face portretul. Descoperim că spiritul franţuzesc ne învăluie ca de fiecare dată şi îl invităm la un croissant avec chocolat.

Râdem la nişte glume spuse într-o limbă fluidă din care înţelegem doar frânturi. Îi mulţumim pentru dimineaţă, ne punem şi noi basca bleumarin sperând să ne pierdem în mulţime şi îl părăsim pe entuziast. Sena e minunată şi noi vrem să cumpărăm cărţi.

Ne place la nebunie micile buticuri, mirosul şi lumina ce pluteşte printre cărţi, oameni cu barete albastre şi fire de praf. Toţi vorbesc întrun cântec frumos pe care îl înţelegem parţial şi care ne face să ne îndrăgostim de fiecare parte. Shake-ul este prea rece ca să fie băut şi noi avem deja câte un braţ de cărţi vechi, vrăfuite, lucru care ne dă certitudinea că au fost citite de multă lume.

La Paris nu vii musai pentru lumini, nu vii pentru monumentele pe care poate le-ai vizitat deja. Vii pentru croissant şi pentru pieţele pline de oameni. Te miri să descoperi atât de mulţi oameni într-un anume loc. Poţi să stai din

întâmplare lângă Marion Cotillard şi să te surprinzi fredonand Joe Dassin. E frumos, e Parisul! Sena ne-a plimbat pe sub poduri şi lumini şi ne-a spus poveşti de demult, cu regi strălucitori şi muşchetari neînfricaţi.

Luvrul îl cunoaştem aproape în întregime. Iar, la final, trecem şi pe la Turnul Eiffel.

Aglomeraţia ne încântă şi ne simţim într-un Babilon contemporan. Ne întoarcem acasă cu nişte ciocolată şi cireşe negre, cu câteva creme Avene gata să spunem: totdeauna, niciodată şi... iar şi iar...

Invitaţie la o sangria în Barcelona, Valencia şi Benidorm...

Dacă ajungeţi prin Spania, vă recomand cu multă căldură să vizitaţi Barcelona şi dacă aveţi posibilitate Valencia şi Benidorm. Despre Barcelona pot să vă spun că de multa vreme, îşi păstrează locul de frunte în topul destinaţiilor de vacanţă, fiind în general prima oprire pe lista unui concediu în Spania. Barcelona, al doilea mare oraş al Spaniei după Madrid, este situată pe coasta Mediteranei, la sud de munţii Pirinei. Turişti din toate colţurile lumii aleg Barcelona ca destinaţie de vacanţă, pentru atmosfera mediteraneană, capodoperele arhitecturale şi diversitatea obiectivelor turistice.

Barcelona este renumită pentru opera lui Gaudi, reprezentată de construcţii nonconformiste şi uluitoare.

Dacă aţi ales Barcelona ca destinaţie de vacanţă, trebuie să vă împărţiţi timpul între plimbări pe străzile colorate şi aglomerate, dar şi lungi excursii în parcurile oraşului.

Muzeul Pablo Picasso se află chiar în centrul vechi al oraşului, găzduit în palate medievale unite. Muzeul deţine peste 3500 de lucrări, ajungând astfel să fie locul cu cea mai mare colecţie de opere Picasso din lume. La Rambla, zona situată între Plaza de Catalunya şi statuia lui Columb, este locul perfect pentru plimbări de seară şi cumpărături. Nu veţi rezista printre atâtea magazine şi standuri de suveniruri, dar vă veţi putea trage sufletul la terasele care vă întâmpină la tot pasul.

Pentru că sunt multe obiective turistice de vizitat în Barcelona, vă recomand să folosiţi autobuzul turistic, care se va opri în peste 40 de puncte de atracţie. Cu acelaşi bilet puteţi coborî la orice staţie, vizitaţi ce doriţi şi vă urcaţi în următorul autobuz. Dacă mergeţi pe cont propriu veţi găsi posibilităţi de cazare între 30 şi 300 euro/noapte, cu micul dejun inclus. Preţuri, după buzunarele fiecăruia. Barcelona este cu siguranţă destinaţia

IANUARIE 2013

ideală de vacanţă, un oraş atractiv şi plin de viaţă, în care veţi reveni cu nerăbdare şi anul următor.

De Sfântul Valentin...

De câte ori v-aţi dorit să aruncaţi câteva haine într-o geantă, să daţi fuga la aeroport şi să faceţi o escapadă fără să rămâneţi faliţi? Vă dau şi vouă toate motivele pentru care să o faceţi fără să vă luaţi zile de concediu.

Un city break la Viena. Sau un croissant avec chocolat la Paris... Sună bine, nu? Ce părere aveţi? În Viena se întâmplă oricând ceva interesant fie că e legat de teatru, muzică sau alte evenimente. Aşa că, pe lângă plimbările în care vă veţi pierde pe străzile pline de cafenele şi localuri cochete, puteţi merge la un spectacol, la un concert sau la o expoziţie. În luna februarie, aveţi concerte Wolfgang Amadeus Mozart la Viena Musikverein, în celebra Sală de Aur sau la Theater an der Wien un spectacol de operă, Semele by Georg Friedrich Händel. La Theatre Museum, aveţi expoziţia Talking Heads şi veţi putea vedea o excepţională colecţie de portrete din pictura (Dürer, Parmigianino, Titian, Velázquez, Rembrandt sau Rubens) dar şi sculptura aparţinând tuturor perioadelor artei. Nu lipsesc monedele şi medaliile care completează expoziţia.

Dacă le aveţi cu senzaţiile tari, n-ar strica să faceţi o vizită parcului de distracţii Prater. Dacă nu, faceţi un

17

efort de dragul panoramei superbe şi îmbarcaţi-vă în Roata Mare. O să uitaţi de tot răul de înălţime. Puteţi admira o privelişte excelentă asupra Vienei de la staţia Leopoldsberg.

Aţi fost la Viena şi nu v-aţi îndulcit cu delicatesele lor în materie de desert? Degeaba!

Aveţi undă verde la dulciuri!

Eh, haideţi, măcar o dată pe lună! Să vă faceţi provizii

de ciocolată. Luaţi câteva şi pentru colegi şi prieteni.

Pentru mulţi dintre noi vacanţele s-au dus... Ca de altfel şi multe alte zeci şi zeci de alte vacanţe. Dar asta nu înseamnă că nu mai putem evada din peisaj din când în când. Sunt sigură că tot ce v-am spus aici vă face cu ochiul aşa că vă propun să solicitaţi o ofertă fix pentru perioada din preajma Sfântului Valentin... Vacanţă plăcută! *** Un material realizat de

Kasandra Kalmann Năsăudean

18

IANUARIE 2013

ELISABETA IOSIF Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

Pe unul dintre cei mai semeţi munţi ai României s-a ridicat, la începutul acestui secol, un complex mânăstiresc a cărui naştere a însemnat împlinirea unei minuni. Oricând vizitezi acest spaţiu sfânt, el te frapează şi prin peisajul său unic. Eu am preferat să urc muntele spre el, ca să îi percep trăirea. Într-o toridă zi de vară, când întreaga Vale a Prahovei asuda nefiresc, am pornit de la marginea Staţiunii Buşteni, traversând râul pe un podeţ, spre o potecă pieptişă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem istoria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu, devenită legendă dar chiar doream să văd această minune. Drumul de urcuş prin pădure e greu iar mie mi s-a părut şi unul special.

Mai ales pentru energiile ce le simţeam în jur, transmise diferenţiat de brazi, de rădăcinile lor, ca nişte degete uriaşe, noduroase, care parcă ar fi suferit de dureri reumatice. Erau transformate în trepte pentru urcuşul

Frumuseţile României nostru, vibrând alături de plantele pădurii, florile pământului ce le simţeam emiţând sunete, ca în filmul renumitei cercetătore, Marioara Godeanu, o demonstraţie despre „modelul informaţional al lumii plantelor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care ţipau când mor, acum copleşiţi de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel flux energetic, benefic, îl simţeam pentru întâia dată în toată natura: în râul, apa purtătoare de informaţie, cu memoria sa şi în toată acea pădure vie, pătrunsă de spiritul sfânt. Se auzi deodată clopotul mânăstirii, ce rezona cu pădurea, poate chiar se şi armoniza cu sunetele venite din înaltul brazilor seculari.

Aşadar, nu era doar o evadare din cotidian spre o lume pătrunsă de spiritul lui Dumnezeu, ci un drum spre un locaş sfânt, care se constituise în jurul unui policandru uriaş, cu şase braţe, aflat în Poiana Palanca.

Fusese până în 1998 un loc pustiu, dar acel arbore uriaş, ca un policandru purta pe el semnul crucii, aşa cum îi spusese părintelui Gherontie Puiu, în vis, Maica Domnului, în noaptea când de-abia sosise la Sanatoriul din Sinaia, paralizat de mai mult timp. Trăise zece ani într-o peşteră din munte, de unde vedea Crucea Caraimanului şi îşi jurase să se întoarcă la lumea de jos ca să construiască o mânăstire cu Hramul Sfintei Cruci, de unde să vadă crucea Caraimanului. ”Trezeşte-te, că

În jurul unui policandru uriaş

Mănăsirea Caraiman

nu eşti bolnav. Du-te şi găseşte un brad cu şase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede Marea Cruce, la care te-ai jurat. Acolo să faci mânăstirea” i-a spus Maica Domnului. Şi s-a sculat sănătos, spre uimirea tuturor. Dar bradul nu era unul oarecare şi mare i-a fost căutarea, încercarea. După multe drumuri a văzut într-un târziu policandrul uriaş, urcând spre vârf, în Poiana Palanca, ce avea chipul Maicii Domnului. În jurul bradului a construit mai întâi o bisericuţă din lemn, cu o cruce în vârf, ce luminează şi azi. Trunchiul închis în ea a fost învelit în lemn, de care a atârnat icoane şi Sfânta Cruce.

Acum, în poiană s-a ridicat o biserică mare, la construirea căreia a stat si e martor şi azi la

toate prefacerile complexului bisericesc, părintele Gherontie.

S-au adăugat câteva construcţii frumoase, ce folosesc călugărilor şi credincioşilor care doresc să se reculegă în acel loc sfânt.

Am căutat să-mi amintesc simbolurile acelor însemne pline de mister. În primul rând, semnificaţia arborelui. Acel arbore atât de căutat. Dar mai întâi ce simbolizează cifra şase, fiindcă arborele trebuia să aibă şase braţe? Să nu uităm, ea corespunde celor şase zile ale Facerii, e numărul darurilor reciproce şi al destinului mistic, al hexameronului biblic numărul creaţiei (lumea fiind creată în şase zile). Arta hindusă, arta chineză, arhitectura clasică, după Vitruviu, cuprind, arată Luc Benoist - şase reguli

ce reflectă creaţia divină.

Am găsit multe simboluri şi ale arborelui. Am aflat despre „arborii care au icoane aşezate pe trunchi, că ne trimit cu gândul la răspândirea, aproape peste tot în lume, astăzi a Pomului de Crăciun, ca simbol liniştitor al verdelui şi al renaşterii. În primul rând Maria, considerată ”arborele vieţii” a fost binecuvântată de Duhul Sfânt, care i l-a dăruit pe Mântuitor, ca Fiu al Lumii.” Arborii sfinţi ai epocii moderne, învăluiţi de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copacului care vindecă ar putea fi

Minunea lumii: Parcul Naţional Retezat

Prof. Tiberiu Grădişteanu - Lugoj/Timiş

Puţini ştiu că în România se află unul dintre cele mai frumoase zece monumente naturale ale lumii. Clasamentul a fost stabilit în 2009, în urma unui vot internaţional, în cadrul campaniei “Cele şapte minuni naturale ale lumii”, iniţiată de fundaţia

canadiană New 7 Wonders.

Monumentul natural care a devansat chiar şi Delta Dunării este Parcul Naţional Retezat, un loc sălbatic, presărat cu zeci de lacuri glaciare şi populat de mii de specii de plante şi animale.

La vară, vă recomand să descoperiţi culmile impunătoare, lacurile spectaculoase şi natura în forma ei pură din Retezat.

Parcul Naţional Retezat se află în judeţul Hunedoara şi ocupă o suprafaţă de 54 400 de hectare.

Accesul se poate face prin Valea Jiului sau prin Depresiunea Haţegului. În Valea Jiului poţi ajunge dinspre Deva sau Târgu Jiu pe DN66, iar în Depresiunea Haţegului, din Deva pe DN66 sau din Caransebeş pe DN68.

Culmile masivului Retezat ating de la 800 până la 2 500 de metri.

Pentru a proteja frumuseţea naturală a locului, nu au fost construite telecabine sau teleferice, astfel încât parcul poate fi vizitat doar la pas, pe numeroasele trasee care străbat masivul.

Lacul Bucura Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România şi se află la o altitudine de 2040 m, sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei. Lacul este unul dintre obiectivele turistice principale din Parcul Retezat, iar drumeţia spre Bucura este la fel de spectaculoasă ca şi destinaţia. Traseul spre Lacul Bucura pleacă de la Barajul Gura Apelor, până unde se poate ajunge cu maşina, pe ruta Haţeg - Toteşti - Cârneşti - Clopotiva - Gura Zlata. Uneori se poate ajunge cu maşina şi până în Poiana Pelegii, însă drumul este dificil şi imposibil de parcurs cu maşini mici în perioadele ploioase.

Din Poiana Pelegii, urmează traseul marcat cu bandă albastră, iar în două ore ajungi la Lacul Bucura. Dacă porneşti pe jos de la Barajul Gura Apelor, traseul durează considerabil mai mult, aşa că e bine să pleci dimineaţa devreme. Prima parte a

traseului urcă prin pădure, însă după circa jumătate de oră ai parte de primele peisaje de vis.

Vei fi fermecat de sălbăticia naturii şi de culmile impunătoare care apar pe măsură ce înaintezi.

Pe traseul spre Lacul Bucura se află Lacul Lia, primul din seria numeroaselor lacuri glaciare din Retezat. De la Lia, mai este doar puţin până la Lacul Bucura, care se întinde pe aproape 9 hectare şi, împreună cu abrupturile stâncoase din jur, formează o privelişte grandioasă. În apropiere de lac există zone de campare, dar poţi alege să te odihneşti şi la una dintre pensiunile sau cabanele de pe traseu. Trebuie să ai la tine haine groase şi un sac de dormit, pentru că noaptea temperaturile pot coborî sub zero grade, chiar şi vara.

Lacul Zănoaga În Parcul Naţional Retezat sunt peste 80 de lacuri glaciare. Dacă Lacul Bucura este cel mai mare astfel de lac din România, Lacul Zănoaga este cel mai adânc – 29 de metri. Poţi ajunge de la Bucura la Zănoaga în circa trei ore, urmând traseul cu bandă albastră, iar apoi traseul marcat cu punct roşu. Pe măsură ce înaintezi în Retezat, priveliştea devine din ce în ce mai sălba-

tică. Peticele de vegetaţie sunt acoperite de o puzderie de stânci, iar culmile sunt ascuţite şi crestate. Peisajul este îmblânzit de lacurile care apar la fiecare colţ. Pe drumul spre Zănoaga, vei lăsa în urmă lacurile Bucura, Florica, Viorica şi Ana. În jurul Lacului Zănoaga natura este ceva mai prietenoasă şi te poţi odihni pe o pajişte întinsă, presărată cu pâlcuri de flori şi arbuşti pitici.

Un spectacol de floră şi faună Parcul Naţional Retezat este renumit pentru numărul mare de specii de plante şi animale care îl populează. În drumeţia prin Retezat poţi zări capre negre, cerbi şi căpriori, dar şi marmote alpine. Cu puţin noroc vei vedea

o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiţiei creştine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ iar ramurile îndreptate spre Cer – el fiind precum omul însuşi, o reflectare a „existenţei celor două lumi.

Temele simbolice ale arborelui, spunea Mircea Eliade, „se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veşnică regenerare”. E simbolismul verticalităţii, a raporturilor ce se stabilesc între pământ şi cer. În acest sens are caracterul unui centru, ceea ce face ca Arborele Lumii să fie sinonim cu Axa Lumii.

O astfel de Axă a Lumii este Mânăstirea Caraiman atât în subteran, cât şi la suprafaţa Pământului Caraimanului dar şi în Înalt, precum copacul sfânt care se hrăneşte prin vârf, întinzând crengile sale peste Grădina Maicii Domnului. O călătorie pe Valea Prahovei ar putea fi, oprindu-ne şi la Mânăstirea Caraiman, un drum spre „Axa lumii”.

şi cocoşul de munte sau ciocănitoarea neagră. În parc trăiesc şi urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, însă departe de traseele turistice.

Peisajul stâncos din Retezat este colorat de peste 300 de specii de flori, printre care floarea de colţ, clopoţeii de munte, cimbrul de munte, narcisa sălbatică, gladiole sau floarea de nu-mă-uita.

Cu siguranţă nu vei uita minunile naturale pe care le vei vedea în Parcul Natural Retezat. Pe lângă drumeţiile spre principalele obiective turistice, există numeroase alte trasee, cum ar fi cele spre Crucea Trăznitului, Muntele Slăveiul, Şaua Pintenul Slăvei sau spre Vârful Peleaga, cel mai înalt din Retezat – 2 509 metri. Pe trasee există puncte de Salvamont şi cabane unde te poţi interesa de condiţiile meteo şi de zonele unde este permisă camparea.

Costa Blanca

Ce repede au trecut zilele! Mereu aceeaşi banală constatare.

Tipizate, gesturile de început de an se înşiruie în faţa noastră pe-acelaşi drum ştiut, parcă luându-ne-o pe dinainte. Abia apucăm să ţinem pasul cu propria devenire. Agăţăm un calendar nou la perete, scoatem bradul din casă. În locul fişierului intitulat 2012, inaugurăm în calculator unul nou, 2013.

Cu siguranţă se vor ivi destule evenimente, care să merite trecute acolo, încărcându-ne biblioteca virtuală cu mirările mereu aceleiaşi aventuri a cunoaşterii. A noastră, de sine, chiar dacă probabil că vom scrie despre cu totul altceva.

Aparent.

S-a banalizat aşa de mult truismul ”zboară timpul!” încât îmi blochează toate sinapsele responsabile cu mirarea din pragul Anului Nou. De-mi vine să iau literalmente în serios spaniolescul Noche Buena, care, surprinzător, desemnează de fapt Seara din Ajunul Crăciunului şi nu, aşa cum ar părea la prima vedere, un simplu îndemn la somn uşor. Mă ademeneşte gândul de a mă odihni în braţele lui Moş Ene, sau mai bine zis ale lui Moş Crăciun. Dar stai puţin! Dacă pierd ceva? Păi n-ar fi păcat?

Oricum, vorbind de păcate, dacă e să le ţină cineva şirul, mai degrabă cu spovedania dinainte de Paşti fac casă bună, nu acum, când Vestitorul deabia se naşte. Dar cum necum, în hărmălaia pestriţă dintre ”noaptea bună” şi ”noaptea bătrână” ne cuprinde pe toţi inexplicabilul imbold de a face bine, de a ne ferici aproapele.

Ne întrecem în zâmbete, mese festive şi cadouri, care mai de care mai frumos ambalate.

Până şi căţelul cerşetorului din faţa magazinului alimentar primeşte în mod excepţional un os de ros sau o păturică veche, că tot e frig afară. De ce nu? Bine aşa! Poate primim şi noi ceva, de undeva, ne zicem în gând. Decembrie e luna superstiţiilor, apogeul jocurilor de noroc, paradisul adepţilor sfârşitului – pardon, sfârşiturilor – de lume.

2013 ne face cu ochiul, şmecher. Să fie oare cifră cu ghinion ? Pentru cine-i superstiţios, poate, dar nu pentru noi. În definitiv, anul începe cu o « Noche Buena » şi continuă cu « Noche Vieja » (Revelion, nu „noapte bătrână”). De ce să nu continue tot aşa? Bătrână să ne fie cel mult ţuica pe la mese, că de îmbătrânit n-avem nici timp nici chef acum!

Merită sperat mai departe, chiar dacă poate nu ne-a „tocat” (tocar – a atinge, a veni rândul) lozul cel mare şi gras.

El Gordo (grăsanul, dar nu cel cu şorice!), cel mai vestit şi mai mare câştig de loterie din lume, se extrage înainte de Crăciun. O armată întreagă de entuziaşti de pe tot mapamondul participă la acest joc, care se celebrează doar în Spania, o singură dată pe an. Dar nu toţi înţeleg mecanismul ciudat prin care se desemnează câştigătorii. Spectacolul ce transmite în direct la televizor şi durează o jumătate de zi.

Pentru mulţi dintre noi, deşi trăim în Spania de ani şi ani, procedura complicată este un mister. Cu voia Dumneavoastră, celor care poate încă nu au pătruns această taină, le fac şi eu un mic cadou, ridicând vălul şi lăsând să intre... lumina.

Descriu aici succint Loteria de Navidad;; luaţi-o pe post de

cadou de Sărbători din partea mea. Poate că aşa ne vom trezi în anul cel nou nu doar mai bogaţi şi mai fericiţi, ci şi mai deştepţi.

Asistaţi de comisia special întrunită, copiii unui colegiu din Madrid extrag din urnă bilelele cu numerele câştigătoare şi, arătându-le publicului, citesc ce scrie pe ele, îngânând un cântecel. După fiecare număr extras, alt copil se dedică extragerii dintr-o urnă separată a unei bile secunde. Este cea pe care stă scris cât de mare este premiul atribuit numărului anterior menţionat. Aşa se face că te poţi bucura prea devreme, pentru a afla mai apoi că nu ai câştigat mai nimic. Sau poate totuşi...

Toate numerele vândute, oricât de lungi ar fi ele, au o bilă; una şi numai una, pe care sunt înscrise complet. Cum fericiţii câştigători sunt numeroşi, covârşitor de multe numere trebuie extrase, drept pentru care emisunea durează ore-n şir. Cântarea Cântărilor derutează neavizaţii, punându-ne în dificultate când e să să explicăm musafirilor ce balamuc mai e şi ăsta. Indiferent dacă vocea cristalină ne-a anunţat

în acest an mil Euros, cien millones, sau a rămas tăcută, rămâne de văzut cine e mai câştigat şi cine râde la urmă.

Dar aceasta nu putem afla decât trecând pragul Anului Nou, la nevoie ajutaţi şi de douăsprezece boabe de struguri norocoşi, pe care le înghiţim simultan cu bătăile clopotului de la Puerta del Sol, ca să nu ... înghiţim în sec. Puţină încredere se cere totuşi şi din partea noastră, când trecem

IANUARIE 2013

19

2012 - 2013: Se alege grâul de neghină...

pragul. La nevoie, o stimulăm cu un pahar de şampanie – cât mai seacă, brut, dacă se poate.

Ce Dumnezeu, că doar n-o fi foc?! Curaj, găină, că te tai!

Anul acesta, mi-am luat un loz cu trei zerouri la capăt, ca să-l ţin minte mai uşor, pentru că cifrele nu sunt pasiunea mea.

Prefer literele şi, mai presus de toate, cuvintele. Cu cifre

nu pot exprima sentimente. De bună seamă că a avut dreptate cel care-a zis că iubirea nu se cumpără cu bani, din moment ce banii se... numără.

Sper că nu v-am plictist cu explicaţia mecanismului de extragere a lozului celui mare.

Luaţi-o drept cadou din partea mea de Reyes Magos. Craii de la Răsărit, căci despre ei este vorba aici, au fost motivul scandalizării mele pe la începutul descălecării pe meleaguri iberice. Între timp mi-a mai trecut supărarea. La o adică, e de bine dacă se aşteaptă până pe 6 ianuarie cu cadourile. De-abia avem timp să adunăm, cumpărăm, tricotăm şi decupăm surprizele pentru cei dragi. Iar în cazul în care am fost plecaţi de Sărbători în România, ne prinde bine o ocazie ca aceasta, ca să ne mai alintăm şi noi în voie, fără obligaţia de a-i ferici pe alţii. Îmi rezervasem în gând pentru mai târziu ocazia de a trage linie sub anul care a trecut şi de

a-mi îndrepta gândurile spre viitor. Din păcate, termenul limită e mereu mai grăbit decât noi. Dar tot îmi face plăcere sa mă-ntreb chiar şi numai pentru mine ce fel de an am avut, aşa că vă fac părtaşi cu dragă inimă la reflecţiile mele. Nu vă speriaţi, sunt scurte!

Ne place sau nu, bilanţul este o idee foarte bună, care ne ajută şi pe noi să vedem mai limpede. Dar cum să debitezi ceva general valabil? Doar e lucru ştiut că fiecare dintre noi trăieşte altfel de la an la an, chiar dacă suntem cu toţii concomitenţi. Deunăzi, la o masă de restaurant, comesenii noştri se plângeau de anul care a trecut, zicând ca le-a adus ghinion pe toate planurile. Spontan, am simţit compasiune, dar şi o uşoară satisfacţie, fără rea voinţă. Ştiu cum este, când toate merg anapoda.

Dar anul meu n-a fost rău deloc. Comparativ cu anii precedenţi, am avut mai puţine neplăceri în mai toate domeniile importante. Sănătatea, finanţele, călătoriile, familia şi prietenii nu au făcut salturi calitative mari, dar şi-au consolidat poziţiile, dând semne de stabilitate.

Poate şi pentru că pretenţiile noastre n-au mai fost aşa mari.

Dacă dau crezare ştirilor, situaţia generală este în curs de înrăutăţire, aşa că nu pot decât să mă bucur dacă la noi se menţine nivelul constant.

Pe măsură ce trece vremea, în ciuda neplăcerilor inerente avansării în timp, e un adevărat deliciu să constaţi cum se alege grâul de neghină în vieţile noastre, fără să mai fie nevoie de un efort explicit. De parcă undeva, sus s-ar decide cu înţelepciune cine merită să rămână în cercul nostru şi cine e mai bine să se estompeze în fundal. Sau ce fel de obiecte şi mărfuri ne sunt cu adevărat necesare, respectiv care dintre ele chiar nu ne trebuie deloc,

ce fel de alimente ne fac bine etc.

Nici noi nu mai suferim aşa de tare ca înainte, dacă nu iese vreo combinaţie. Am crescut, ştim de pe acum că în viitorul apropiat se va ivi altceva, care-i va lua locul. E o desfătare, pentru că abia acum constatăm cât timp cheltuiam inutil pentru lucruri care de fapt nici măcar nu ne interesau.

Pentru mine rămân sfinte şi la mare preţ: scrisul – cât mai sincer şi mai inspirat, care săndemne la reflecţie şi să trezească un zâmbet optimist pe buze; natura, în toate faţetele ei; ritualurile zilnice, care par mici, dar întreţin căldura din inimile noastre, făcându-ne să ţinem aproape şi să ne îngrijim unii de alţii. Mă dau în vânt după vorbe frumoase, spuse răspicat, nu cu umor sarcastic sau cu săgeţi ascunse printre rânduri. Îmi place muzica bună, hrana cu gust, oamenii deştepţi şi verticali, care nu au nevoie să-mi joace o piesă de teatru ieftin doar ca să facă o impresie bună. Oameni pe care nu-i interesează să mă schimbe, decât dacă este în intersul meu personal.

Anul care a trecut a fost plin de astfel de lucruri şi de astfel de oameni. Nu ştiu dacă ele au venit la mine pentru că le-am ţinut uşa deschisă, sau am avut pur şi simplu noroc de un an bun. Dar sunt infinit recunoscătoare şi nu aştept nimic mai mult decat acelaşi rezultat şi de la anul care vine. Să dea Domnul să putem construi pe fundamentul acesta frumos, în aceeaşi direcţie, mereu pe un plan superior, dar cu premise identice!

Mulţumesc tuturor celor care fac parte din acest tablou armonios şi sper să vă am alături şi în anii care vor veni! *** Gabriela Căluţiu Sonnenberg

20

IANUARIE 2013

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Chiraleisa...

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de credinţe populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor care încearcă să scoată din apă o cruce aruncată de preot şi obiceiul practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi

Tradiţii şi obiceiuri visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce.

Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei. În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Oamenii din întreaga lume au adoptat mai multe obicieiuri pe care le practică în prag de an nou şi despre care cred că le vor purta noroc, printre acestea aflându-se dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc sau umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

• Se spune că Anul Nou trebuie

din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, peşte prăjit, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiraleisa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”.

Exista credinţa că, strigând „Chiraleisa”, oamenii capă-

rele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

• Tot de veselă se leagă un alt semn de rău augur pentru anul ce vine. Se spune că dacă speli vasele în prima zi a anului, cineva drag va muri. Mai zeloşi, unii nu îşi spălă nici părul pe 1 ianuarie.

Deşi puţini agreează ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Însă, paradoxal, să demarezi un proiect de amploare în acea zi este curat ghinion.

O practică păgână s-a menţinut până astăzi, modalitatea de punere în aplicare fiind însă diferită. Societăţile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari şi făceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fie feriţi de rele. În zilele noastre, focurile şi tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.

• Dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.

• În sudul Statelor Unite se crede că un semn de noroc pentru tot anul este dacă în prima zi din ianuarie se consumă

fasole cu bobul negru. Se mai spune că norocos va fi de două ori mai mult acela care găteşte fasolea.

• Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sentimentale.

• altă superstiţie spune că e bine că, în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casa decât după ce deja ai primit un musafir care nu trebuie să fie blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.

• Mai multe popoare ale lumii sunt atente la direcţia vântului în dimineaţa Anului Nou. Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vântul care bate din est prevesteşte calamităţi

naturale, iar de la vest e semn că în anul ce vine va fi bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.

• Pentru dragoste şi prosperitate, pentru sănătate şi veselie în anul ce vine este bine că la miezul nopţii să dansaţi în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac.

• Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine că prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fie un bărbat.

Tradiţii de Anul Nou Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi aduceau alimente şi băutură.

După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Di-

Tradiţii europene În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sunt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva în acest sens. În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită „la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

mineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea

tă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate de boli şi a fi fertile.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina, unde la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi. Catolicii din Occident celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.

• În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

• Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.

• Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.

• Americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toate uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou.

• De asemenea, se spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare mebru al familiei să aibă bani asupra sa.

Paharele, farfuriile şi buzuna-

Bucătăria de acasă Un bob de sănătate Rubrică realizată de Viorica Ilieş - Tg. Mureş Puţini ştiu că piperul are calităţi terapeutice. Şi, contrar înspăimântatei zicale: „piperul face rău la stomac”, bătrânii îl foloseau tocmai în cazul durerilor abdominale, tulburărilor gastrice, diareelor sau toxiinfecţiilor alimentare.

• Un gram de praf de piper negru împreună cu 30 g ghimbir proaspăt, fierte în 750 ml apă până scade la 250 ml, te pot scăpa cu succes de voma acută, provocată de o gastrită avansată.

• Indigestia puternică poate fi tratată cu un amestec de 9 g de pulbere de glucoză cu 1 g de pulbere de piper alb, pe care îl iei de trei ori pe zi, timp de 3 zile.

• Dacă ţii în gură un bob de piper negru 10-15 minute, ţi se va regla tensiunea arterială, redobândind

echilibrul între valoarea presiunii diastolice şi cea a presiunii sistolice.

• combinaţie un pic mai complicată poate vindeca rapid o boală destul de rea: nefrita. Faci o gaură mică în coaja unui ou proaspăt şi pui în interior, cu grijă, 7 boabe de piper alb. Acoperi gaura cu făină şi împachetezi oul într-o hârtie umezită, după care se fierbe în abur, până se întăreşte. Se curăţă coaja şi se mănâncă oul astfel preparat. Două ouă tratate, mâncate în fiecare zi, zece zile, te vor vindeca.

Atenţie!Piperul alb şi negru, consumate în exces, pot provoca necazuri, în mod deosebit, celor cu afecţiuni oftalmologice.

• Într-o cană cu ceai fierbinte pui jumătate de linguriţă cu piper negru măcinat. Laşi câteva minute, după care bei cu înghiţi-

turi mici. Este un tratament cu efect garantat şi aproape imediat în cazul infecţiilor în gât şi al guturaiului.

• Dacă într-o jumătate de litru de alcool rafinat diluat cu apă pui 4 linguri cu piper negru măcinat şi laşi la mecerat minimum 5 zile, obţii un medicament excelent împotriva tusei.

Maceratul se filtrează, după care se administrează astfel: se pune o linguriţă cu macerat într-un pa-

Gogoşi Ingrediente • 1 cană de făină • 2 linguriţe praf de copt • 1 linguriţă de sare • 1/2 linguriţă de bicarbonat de sodiu • 1/2 de cană de apă călduţă • ulei de arahide sau floarea

soarelui • zahăr pudră Mod de preparare Făina se amestecă alături de praful de copt, de bicarbonatul de sodiu, de sare şi de apă.

Se frământă coca, după care

se împarte în bucăţele mici, cărora li se dă o formă rotundă.

Se prăjeşte fiecare gogoaşă în ulei, până când devine aurie. La final, se pudrează cu zahăr.

Se servesc reci.

har cu apă şi se amestecă.

De câte ori simţi nevoia să tuşeşti, ia câte o înghiţitură mică. Maceratul acesta este şi un foarte bun calmant pentru durerile reumatice. Ungi locul dureros şi durerea trece.

• Timp de o săptămână mănânci în fiecare zi numai preparate calde sau fierbinţi, neapărat cu 2-3 vârfuri de cuţit de piper negru măcinat. Vei constata că nu mai eşti atât de friguroasă.

În nebunia zilelor în care suntem nevoite să trăim astăzi, din lipsă de timp, din lipsă de inspiraţie, am uitat aroma bucatelor din bucătăria bunicilor noastre. Am uitat farmecul unor reţete banale,

IANUARIE 2013

21

Supă de roşii cu ghimbir

Ingrediente •8 roşii coapte •2 linguri cu ulei de măsline •50 grame orez •2 morcovi, 1 ţelină •Sare, piper •600 ml de apă •legătură de busuioc •1 cm ghimbir proaspăt Mod de preparare Se opăresc bine roşiile, după care se decojesc şi se pun în blender.

Se pune apa la fiert şi în ea se adaugă orezul spălat. Apoi se pun morcovii şi ţelina. După

ce s-au fiert, legumele se scot şi se adaugă în blender, alături de roşii. Ghimbirul se curăţă de coajă şi apoi se dă prin răzătoare fină. Se pune amestecul din blender peste jumătate din supa de legume, se adaugă uleiul de măsline şi jumătate din busuioc, tocat mărunt, şi ghimbirul. Se fierbe la foc mic încă 15 minute.

Dacă supa e prea groasă mai poţi adăuga din supa de legume rămasă.

La final, se adaugă şi restul de busuioc tocat mai mare.

Aripioare cu sos dulce

dar delicioase, care ne-au încântat copilăria. Am uitat ce înseamnă untul în prăjiturele, pentru că ne-a cucerit margarina, am uitat gustul borşului pentru că folosim preparatul din plic, am uitat savoarea oţetului de vin din salată pentru că utilizăm cine ştie ce alte surogate. Mâncăm prost şi scump. În parte, şi pentru că am uitat reţetele bunicilor noastre. Cele de mai jos sunt o provocare la aducere aminte. Reţetele au ingrediente pentru patru-şase porţii. Poftă bună!

Ingrediente • 12 aripioare de pui • 1/4 cană făină • 1/2 cană bulion • 1/4 cană miere • 1 linguri oţet • 1/2 căţel de usturoi • Ulei, sare, piper Mod de preparare Aripioarele se condimentează

cu sare şi piper, după care se dau prin făină şi se prăjesc în uleiul încins. Se scot şi se pun pe şerveţele, pentru a lăsa grăsimea, după care se prepară sosul dulce-acrişor: se amestecă bulionul cu mierea, oţetul şi usturoiul, care trebuie pisat.

Aripioarele se introduc în sos, după care sunt servite.

22

Terapia verde

IANUARIE 2013

Sfaturi sănătoase pentru noul an Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/Anglia Foto: Dan Gherman

Odată cu venirea noului an poate ar fi momentul să faceţi câteva schimbări benefice pentru sănătate. La aproape fiecare 7 ani, trilioane de celule din organismul uman se înnoiesc.

Cercetările sugerează că vârsta medie a majorităţii celulelor din corpul uman este de 7-10 ani. Alte celule, de exemplu, celulele nervoase sau cele ale muşchiului cardiac nu se vor regenera niciodată. Anul care care tocmai a sosit este un prilej bun pentru un nou început.

Acest lucru înseamnă să faceţi modificări benefice pentru sănătate în stilul de viaţă şi dietă, să se renunţe la anumite obiceiuri dăunătoare, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau inactivitatea fizică.

Renunţaţi la fumat Conform statisticilor, renunţarea la fumat este unul dintre scopurile cel mai frecvent propuse pentru noul an. Cu toate

acestea, doar un procent mic din fumători reuşesc să renunţe la acest viciu, mai ales că mulţi dintre cei care îşi propun să se lase de fumat nu ştiu sigur cum să facă acest lucru. Vestea bună este că studiile efectuate pe fumători, care au renunţat cu succes la viciu, arată că alcătuirea unui plan în acest sens creşte şansa atingerii scopului. Documentaţi-vă, cereţi cât mai multe informaţii de la cadrele medicale sau farmacişti, pentru a avea succes în renunţarea la fumat.

Cereţi sfatul şi ajutorul celor din jur pentru sprijin, în primul rând moral, pentru ca noul an să vină cu un viciu mai puţin. Există numeroase moduri în care puteţi să renunţaţi la fumat, începând cu utilizarea de plasturi şi gume de mestecat cu nicotină, până la consiliere sau acupunctură.

Slăbiţi Un alt scop pe care ar trebui să vi-l propuneţi pentru anul nou este să slăbiţi (dacă este cazul).

Dacă aveţi o greutate corporală mai mare decât cea normală ar trebui să vă gândiţi cum să scăpaţi de kilogramele în plus.

Problema este că foarte puţini reuşesc să piardă din kilogramele în plus, deoarece majoritatea celor care doresc să slăbească se aşteaptă ca rezultatele să apară

imediat şi se descurajează. Cheia este să pierdeţi în greutate treptat şi permanent, iar apoi să puteţi să vă menţineţi greutatea corporală mult dorită. Important este să vă informaţi despre cum puteţi să faceţi acest lucru întrun mod sănătos şi nu prin diete drastice sau medicamente care vă pot dăuna. Pentru a vă atinge scopul şi pentru a slabi eficient şi sănătos, trebuie să urmaţi nişte paşi importanţi:

• obişnuiţi-vă şi acceptaţi ideea că este nevoie de timp pentru a slabi • propuneţi-vă să slăbiţi un număr realist de kilograme • faceţi mai multă activitate fizică pentru că studiile arată că prin intermediul antrenamentelor regulate se poate pierde eficient din surplusul de kilograme şi totodată, mişcarea are un efect pozitiv asupra întregului organism • alegeţi un plan de alimentaţie sănătos, cu accent pe proteine slabe, grăsimi sănătoase şi legume.

Odihniţi-vă mai mult

Gripa - Cum separăm mitul de adevăr În sezonul rece, din cauza frecvenţei mai mari cu care sunt răspândite virusurile şi bacteriile care declanşează răceala şi gripa sau a stresului provocat de pregătirile intense pentru sărbători, oamenii au tendinţa să se îngrijoreze mai mult cu privire la starea generală de sănătate.

Este oare nevoie ca oamenii să

se streseze mai mult, din acest punct de vedere? Experţii susţin că există numeroase mituri legate de sănătatea pe timp de iarnă, care produc un stres inutil. „Puteţi răci mai uşor dacă staţi în aer liber”, este o frază veche pe care aţi auzit-o probabil de nenumărate ori. Este total neadevărat, deoarece răcelile şi

gripele sunt cauzate de virusuri şi bacterii care se transmit mai uşor pentru că majoritatea oamenilor petrec mai mult timp în interior pe timp de iarnă. Aşadar, este chiar indicat să ieşiţi cât mai mult în aer liber pentru a evita contactul cu persoanele deja bolnave. „Depresia este mai severă în timpul lunilor de iarnă” Cerul este gri, mohorât şi vremea este rece, iar stresul este mai mare pentru cei care doresc ca sărbătorile să fie perfecte.

Pare firesc ca oamenii să fie mai obosiţi şi mai deprimaţi. Contrar credinţei populare, depresia majoră nu este mai accentuată în lunile de iarnă, faţă de restul anului. Unele persoane pot experimenta însă depresia sezonieră. În orice caz, dacă suferiţi de depresie, anxietate, nivel redus

Cu toate că majoritatea oamenilor tânjesc după mai mult somn, mulţi dinte aceştia au obiceiuri nocive care intervin între ei şi odihnă, cum ar fi utilizarea televizoarelor sau a calculatoarelor.

Soluţia pentru un somn mai odihnitor este stabilirea unui program regulat de somn şi a unor activităţi relaxante înainte de a merge la somn. Acest lucru înseamnă că ar trebui să faceţi următoarele: • mergeţi la somn şi treziţi-vă la aceeaşi oră, în fiecare zi • nu încercaţi să recuperaţi orele nedormite în zilele libere. Dacă dormiţi până târziu duminica, ceasul intern se va încetini atunci când este timpul să fiţi în alertă şi se va accelera atunci când trebuie să dormiţi.

• opriţi televizoarele şi computerele cu cel puţin 40 de minute înainte de a merge la somn. Învăţaţi să vă relaxaţi Relaxaţi-vă! Pentru acest lucru puteţi să vă faceţi un hobby, să socializaţi sau să faceţi activităţi care vă relaxează. Medicina a acceptat de mult că stresul poate fi cauza sau declanşatorul multor afecţiuni grave. Şi nu vă doriţi acest lucru odată cu începerea unui nou an.

Stresul joacă un rol important în debutul bolilor mintale, inclusiv schizofrenie, tulburări de anxietate şi depresie. Situaţiile de stres îi face pe oameni mai vulnerabili la îmbolnăviri. Pentru a vă relaxa mai mult şi a gestiona eficient situaţiile stresante ar trebui să: • apelaţi la tehinci de relaxare, precum yoga, meditaţie sau masaj de energie sau depresie sezonieră, puteţi apela la terapia prin lumină care are un impact benefic major în reducerea acestor simptome. „Nu ar trebui să faceţi exerciţii fizice în exterior” Total neadevărat. Chiar dacă vremea rece şi intemperiile vă descurajează să mai faceţi exerciţii fizice în aer liber, mişcarea pe timp de iarnă, chiar şi afară, poate fi benefică. Important este ca atunci când faceţi exerciţii în aer liber să vă îmbrăcaţi adecvat şi să faceţi mişcările de încălziere înainte de a începe programul de exerciţii. Printre puţinii oameni care ar trebui să fie atenţi la această frază sunt cei care au un istoric de boli de inimă. Efortul fizic brusc şi intens pe vreme rece poate reprezenta un efort cardiovascular mărit. Oricine suferă de boli de inimă sau are o sensibilitate cardiovasculară ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe orice fel de exerciţii fizice. „Trebuie să dormiţi mai mult în timpul iernii” Zilele devin mai scurte şi sen-

• socializaţi cu prietenii, mergeţi la cumpărături sau luaţi masa în oraş cu o persoană dragă • faceţi activităţi care vă fac plăcere şi vă relaxează, precum grădinărit, croşetat, citit etc.

Păstraţi consumul de zahăr şi cofeina la minim Este greu de crezut, dar diminuarea consumului de zahăr creşte energia. Consumul excesiv de zahăr poate da naştere la un mediu propice pentru dezvoltarea unor boli cronice serioase şi poate duce la o acumulare de kilograme nedorite. Încercaţi să înlocuiţi gustările şi dulciurile care conţin prea mult zahăr cu fructe sănătoase. În prezent, din cauza stilului agitat de viaţă, majoritatea persoanelor sunt suprastimulate. De aceea este indicat să reduceţi aportul de alimente şi băuturi care conţin cofeină. Dacă trebuie să beţi ceva cald de dimineaţă, încercaţi să înlocuti cafeaua cu o ceaşcă de ceai care nu conţine cofeină.

Acordaţi mai multă atenţie sănătăţii dentare Sănătatea dentară este foarte importantă. O sănătate dentară precară poate provoca disconfort şi dureri, iar infecţiile netratate de la nivelul gingiilor şi dinţilor pot duce la îmbolnăviri serioase. La toate acestea se

adăugă şi cheltuielile ridicate pentru tratamentele stomatologice.

Alimentaţia şi îngrijirea corespunzătoare a dinţilor şi gingiilor sunt cele mai bune metode de a vă menţine sănătatea dentară.

Afinele scad riscul de boli gingivale, deoarece împiedică aderenţa bacteriilor în cavitatea bucală şi formarea plăcii dentare.

Mâncaţi mere, portocale, ţelină, morcovi şi alimente bogate în fibre, cum ar fi spanac, salată verde şi broccoli. Limitaţi consumul de gustări şi băuturi dulci care cresc riscul cariilor dentare şi al afecţiunilor gingivale.

Consumaţi mai puţină sare Acesta este un alt obiectiv care merită atins în noul an. Consumul ridicat de sare creşte riscul de accident vascular cerebral şi probleme cardiace, deoarece sodiul determină creşterea tensiunii arteriale. Conform studiilor, riscul de accident vascular cerebral poate fi redus prin diminuarea consumului de sare.

zaţia de somnolenţă este mai accentuată în timpul iernii, dar asta nu înseamnă că organismul are nevoie de mai mult somn.

Nu este nimic în neregulă să mergeţi mai devreme la culcare, dar feriţi-vă să dormiţi prea mult. Cu cât veţi dormi mai mult cu atât va persista senzaţia de somnolenţă. „Nu aveţi nevoie de protecţie solară” Greşit. Soarele şi razele ultraviolete sunt prezente pe tot parcursul anului. Trebuie să folosiţi creme cu protecţie solară cu SPF 30 care să acţioneze şi în cazul razelor UVA şi al ce-

lor UVB. Cele mai bune dintre creme sunt cele care conţin zinc sau titaniu. „Pielea uscată este doar o neplăcere” Mâncărimile de la nivelul pielii, descuamarea acesteia pot fi consecinţele aerului rece şi uscat.

Dacă nu trataţi pielea uscată, aceasta poate deveni un mediu propice pentru dezvoltarea infecţiilor. Este foarte important să vă hidrataţi pielea, atunci când devine uscată şi sunt prezente fisuri mici. După duş sau înainte de culcare utilizaţi creme hidrante pe toate zonele corpului predispuse la uscare.

Mica publicitate DIVERSE  O caut pe Profira Negură din Piatra Neamţ, o prietenă dragă de care nu mai ştiu nimic de multă vreme. S-a mutat în Castellón de la Plana de foarte mulţi ani şi nu mai am contactele ei. Cine o cunoaşte sau deţine informaţii, rog să sune la telefon: 642 876 416. Mulţumesc.

Violeta.  Emilia Zăhărneanu îşi caută tatăl pe care nu l-a mai vazut din anul 1981, an în care acesta a cerut azil politic în Las Palmas De Gran Canaria. Tatăl Emiliei se numeşte: Ion Zăhărneanu şi din informaţiile pe care le deţinem, a locuit în Calle Sargento Llagas 3, 35007 - Las Palmas De Gran Canaria. Cei care l-au cunoscut sau îl cunosc, sau dacă există printre cititorii noştri persoane care deţin informaţii legate de tatăl Emiliei, vă rugăm să luaţi legătura cu noi la adresa: redactia@occidentul-romanesc. com, sau la telefon: 0034/912 269 281, 0034/637 998 037, 0034/642 823 497.

OFERTE - COLABORARE  Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ  Şofer, toate categoriile, caut de muncă în toată Spania. Telefon: 617 158 509  Doamnă serioasă şi responsabilă, 52 de ani, cu referinţe, caut de muncă în provinciile Barcelona şi Castellón. Am experienţă de peste 12 ani ca şi internă, îngrijit copii şi persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 642 876 413.  Se caută o familie pentru muncă (matrimonio) într-o casă. Este obligatoriu ca cei doi să fie responsabili, să vorbească bine spaniola, să aibă experienţă şi referinţe, să fie fără copii sau alte obligaţii. Soţia, trebuie să facă curat în casă, să gătească şi să servească masa, iar soţul să lucreze ca majordom, şofer, să aibă grijă de casă şi de grădină. În provincia Barcelona. Mai multe informaţii, la telefon: 673 022 994.  În Las Rosas, este nevoie de o internă, cu experienţă, cu vârsta între 25 – 40 de ani. Este obligatoriu să cunoască bucătăria şi limba spaniolă. Informaţii la telefon: 617 601 192, 916 304 576.  Caut persoană serioasă pentru curăţenie în provincia Barcelona.

O zi pe săptămână. Pentru 6 ore plătesc 50 euro. Mai multe informaţii la telefon: 652 071 590.  Caut persoană responsabilă şi serioasă pentru curăţenie în provin-

cia Barcelona. Preferabil rezidentă în zonă şi cu maşină proprie. Poţi suna pentru mai multe detalii la: 646 621 416.  Avem nevoie de o persoană serioasă, fără obligaţii, pentru a avea grijă de doi copii minori în provincia Murcia. Nu are importanţă vârsta. Sunt necesare cunoştinţe de limba engleză şi spaniolă. Mai multe la: 650 940 245.  Căutăm bucătar sau bucătăreasă, cu experienţă, pentru un restaurant în Insulele Baleare. Persoană plăcută şi pozitivă. Puteţi suna la: 971 752 855.  Româncă de 25 ani, licenţiată în Drept, cu experienţă, caută de muncă/colaborare în domeniul juridic. Mai multe informaţii la telefon: 602 642 604.  Am experienţă în masaj terapeutic, anticelulitic, drenaj limfatic şi reflexologie. Caut de muncă în domeniu. Rog seriozitate. Informaţii la telefon: 697 811 339.  Caut de muncă în orice zonă a Spaniei ca şi confecţioner haine piele, blănărie, tăbăcărie, confecţioner croitorie în serie, reparaţii stofă. În construcţii ca dulgher sau montator rigips. Menţionez că am calificări şi experienţă în domeniile respective, drept de muncă. Accept şi orice ofertă de muncă în agricultură sau zootehnie. Telefon: 642 819 260, 664 580 953.  Domn 45 ani, maseur calificat cu diplomă recunoscută în Europa, caut de muncă în domeniu. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107.  Murcia: Caut bărbat intern cu experienţă să îngrijească un bărbat invalid (fără un picior). Dacă ai experienţă şi carnet de conducere îţi pot oferi acest loc de muncă, un salariu atractiv şi posibilitatea de-a locui împreună cu soţia/iubita. Mai multe informaţii la: 679 560 488 (Manuela).  Angajăm croitori şi croitorese pentru un atelier de modificat haine de barbaţi, croitori calificaţi în comandă, în Madrid. Cerinţe: experienţă, seriozitate, drept de muncă.

Oferte: contract de muncă, salar după experienţa demonstrată. Mai multe informaţii la telefon: 600 839 128.  Caut persoană care doreşte să plece în România, responsabilă, serioasă, cu experienţă ca şofer, ocazie cu care să conducă un autoturism marca VW, din Madrid în România, începând cu data de 30 august. În autoturism mai sunt două locuri. Mai multe informaţii, la telefon: 687 020 447.  Doamnă, 37 de ani, din Madrid, caut de muncă în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu, restaurante sau firme, îngrijire persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 602 483 668  Şofer cu multă experienţă, toate categoriile: B, C+E, BTP, caut de

Cu tot respectul pentru Dan şi Maria Nichita din Madrid. Anul 2013 să vă aducă pace în suflet, linişte, mai multe bucurii şi împliniri profesionale.

Prosperitate şi noroc, multă sănătate şi fericire.

La mulţi ani! Gina şi Victor Ababei – Valencia.

muncă în domeniu în toată Spania.

Sau/şi în alte domenii. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309  Caut de muncă în construcţii, grădinărit, ca şofer categoria B, publicitate, în comunitatea Madrid.

Telefon: 672 934 980.  Doamnă serioasă şi responsabilă caut de muncă (internă sau externă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.).

Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723.  Doamnă serioasă şi responsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723.  Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380.  Doamnă serioasă şi responsabilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665223757  Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@ yahoo.com. Nu răspund la beep!

Mulţumesc.  Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-categoria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980.  Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în Guadalajara.

Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332.  Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305.  Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417.  Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/ firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la:

642 982 951  Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124  Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă.

Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531  Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751  Doresc angajare / colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani.

Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_iulian@yahoo.com ÎNCHIRIERI  Închiriez cameră cu baie proprie pentru o familie fără copii, sau persoană singură (serioşi, responsabili), într-un apartament spaţios, curat şi luminos, începând cu 1 februarie. În Getafe. Zonă modernă şi liniştită. Preţ informativ: 350 euro/ lună, cu gaz, lumină, apă şi acces la piscină, incluse. Telefon: 642 298 948.  Închiriez 1 cameră de matrimonio, zona Usera/Madrid, aproape de staţia de metro. Încălzirea este cu gaz natural. Internet opţional.

Preţ, 200 euro plus cheltuieli. Telefon: 914 762 919, 672 586 559.  Închiriez 1 cameră pentru o doamnă/domnişoară în zona Monteros, L4 (Plaza Castilla), Madrid, într-un apartament liniştit şi curat. Preţ, 180 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 637 193 325.  Se închiriază cameră de matrimonio la casă, începând cu 15 decembrie, în Madrid, aproape de Avenida de America, într-o zonă cu centre comerciale. Suntem puţine persoane în apartament. Posibilitate de internet, antena pentru programe tv. româneşti. Avem 2 curţi.

Una cu boltă de viţă de vie. Mai multe informaţii la telefon: 661 127 662 sau 670 775 056.  Caut colegă de cameră într-un apartament situat în zona staţiei de metro Nueva Numancia, L1. Camera are 2 paturi şi balcon iar preţul este de 125 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 653 815 333.  Se închiriază 1 cameră pentru 1 persoană serioasă şi responsabilă, în Alcorcón Central. Preţ, 150 euro/lună. Mai multe informaţii la

Doresc să-i transmit mamei mele, Lavinia Datcu din Barcelona toată iubirea mea cu ocazia zilei sale de naştere, 25 ianuarie. Multă sănătate şi muncă uşoară, iar Sfintele Sărbători de Paşte sper să le petrecem împreună acasă la Târgovişte. La mulţi ani! Cu dor şi mult drag, Cristi şi bunica Maria.

IANUARIE 2013 telefon: 642 226 821, 662 586 688.  Închiriez cameră pentru o persoană (de preferat o doamnă/ domnişoară) în Puente de Vallecas începând cu orice dată a lunii. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane liniştite. Zonă comercială. Preţ 200 euro. Mai multe informaţii la telefon 687 090 030.  Închiriez în Madrid 1 cameră începând cu orice dată, pentru o familie (de preferinţă nefumători), în Aluche, într-o zonă liniştită, aproape de metro, tren şi staţia de autobuz. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane (antenă DIGI TV). Mai multe informaţii la telefon: 607 981 828, 607 963 434, 602 491 055  Închiriez cameră pentru o doamnă externă/internă (150/100 euro), în Madrid/Entrevias, la o staţie de Atocha, încălzire centrală şi ambient liniştit (trei persoane).

Telefon: 697 774 620  Închiriez 1 cameră în Alcalá de Henares pentru o persoană. Dacă eşti internă, poţi avea camera ta în fiecare sfârşit de săptămână, la preţul de 100 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, iar dacă lucrezi, poţi beneficia de camera ta zi de zi, achitând 175 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, într-un apartament liniştit. Mai multe informaţii la telefon: 642 286 735.  Închiriez 1 cameră în Leganés, aproape de metro Julian Besteiro, pentru o doamnă / domnişoară nefumătoare. Condiţii foarte bune, locuim doar 2 persoane în apartament. Preţ: 180 euro/lună, cu toate utilităţile incluse. Informaţii la telefon: 666 706 724 sau 627 164 269.  Închiriez 1 cameră în Torrejón de Ardoz pentru 1 persoană, întrun apartament liniştit în care mai locuiesc doar 2 persoane. Preţul camerei este de 150 euro/lună, plus utilităţi. Mai multe informaţii la telefon: 642 841 814.

VÂNZĂRI - CUMPĂRĂRI  Vând teren intravilan, 701 mp, în zona rezidenţială Cora din Timişoara. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 509.  Vând casă în comuna Conţeşti/ Teleorman, compusă din 5 camere, 2 bucătării de vară, două săli, una exterioară şi alta interioară, anexe gospodăreşti, fântână în curte. Teren: 1017 mp. Mai multe informaţii la: 610 073 506 Cristian.  Cumpăr laptop Samsung L40 din comunitatea Madrid. Telefon: 644 090 107.  Vând unitate Power MAC G5, memorie ram 1GB. Preţ 300 euro.

Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107.  Vând casă în roşu, în Iaşi, Lunca Cetăţui - Cartier Astoria, cu o suprafaţă de 450 mp. Casa este compusă din 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, 1 bucătărie, living, toate

23

utilităţile în apropiere, acte în legalitate. Preţ 34.000 euro, negociabil.

Informaţii suplimentare la telefon: 0034/672 332 546, sau e-mail: ciprian.ciobanu12@yahoo.es  Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari.

Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp.

Mai multe informaţii puteţi obţine la telefon: 685 200 755.

MATRIMONIALE  Tânăr atractiv, educat, serios, stabilitate economică, doresc să cunosc o fată draguţă, serioasă, până în 30 de ani, doar din comunitatea Madrid, pentru o relaţie de lungă durată.

Nu răspund la beep. Telefon: 627 192 719.  Tânăr, 29 de ani, 1,67 m, 70 kg, singur, fără obligaţii, doresc să cunosc o tânără de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă/căsătorie, din comunitatea valenciană. Mai multe informaţii la telefon: 632 108 300.  Bărbat, caut doamnă de 50/55 de ani din zona Banatului care doreşte să se stabilească în Reşiţa.

Mai multe informaţii, la telefon: 642 331 520.  Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă / domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709.  Ardelean, 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/ căsătorie. Rog multă seriozitate.

Telefon: 697 306 208.

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE!

E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

637 998 036 (luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

La împlinirea a 25 de ani, căsătoria voastră este o binecuvântare. Şi în următorii 25 de ani, să aveţi parte numai de fericire şi bucurii iar dragostea să vă fie eternă.

La mulţi ani!

Pentru Adriana şi Ionel Burlacu din Toledo. Cu toată dragostea şi dorul, mama Niculina/Giurgiu.