Page 1

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Mai, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 15/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania Se solicită Curţii de ­Conturi demararea unui control la ­Departamentul pentru ­Românii de ­Pretutindeni

Schimbarea scenei politice româneşti -

Victor Ponta a fost desemnat Prim-Ministru al României

„Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nici din Kiseleff 10, sediul PSD”, a promis premierul desemnat...”

„DRP dispune de sume foarte mari de bani publici, destinate comunităţilor de români...”

Pagina 04

Urmează-ţi visul! „Se spune că a visa este gratis şi s-a demonstrat că acela care, în adâncul sufletului, continuă să creadă că visul va deveni realitate, în mod ­sigur va trăi să îşi vadă...”

Pagina 10 Origini regăsite... „Astăzi, aceşti tineri mai figurează doar ca simple cifre într-o bază de date ­incompletă care ar fi trebuit să contabilizeze adopţiile internaţionale, efectuate în România între 1990 şi 1997...”

Pagina 12-13 Spania construieşte în continuare, deşi bula imobiliară s-a spart şi ­n imeni nu cumpără

„Optimismul lui Rajoy este împărtăşit şi de ­dezvoltatorii imobiliari, care continuă să...”

Pagina 14 Ponta va anula HG ­privind UMF TârguMureş „Premierul desemnat, ­Victor Ponta, a mai dezvăluit ­membrilor Consiliului ­Executiv Naţional al PSD că...”

Pagina 15

Pagina 17 Cititorii întreabă, avocatul răspunde

„Înainte de 30 iunie 2012 trebuie să comunicaţi la Tresoreria general de la Seguridad Social îndeplinirea condiţiilor pentru a fi inclus(ă) în Sistemul Special de Lucrători Domestici...” Occidentul R ­ omânesc este o ­publicaţie independentă. Nu are ­niciun fel de a ­ filiere p ­ olitică sau r­ eligioasă.

Pagina 15


02

Adrese şi informaţii utile

MAI 2012

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin. Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante). Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - ­Americană Friends şi Şcoala ­Specială de Limba Engleză ­Barbara ­Hamilton Cartland din ­Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în ­Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie. Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni calendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2012. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română. Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania ­American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu ­British Airways pe ruta ­Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei ­Barbara ­Hamilton ­Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc. com

Publicaţia Occidentul Românesc urează cititorilor, prietenilor, colaboratorilor şi tuturor celor ce poartă numele Sfinţilor Constantin şi Elena, multă sănătate şi putere de muncă, mii de împliniri, pace şi linişte în suflet, speranţă de mai bine, credinţă şi prosperitate.

La mulţi ani!

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean SENIOR EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Dan Caragea (Portugalia)

Parohia „Sfânta Mare ­M uceniţă Ecaterina” din ­F uenlabrada Biserica reprezintă o instituţie cu puternic impact social, reuşind să grupeze în jurul său, nu numai din raţiuni religioase membrii comunităţilor româneşti din Spania, devenind, astfel, o oglindă a dinamicii imigraţiei compatrioţilor noştri şi a problemelor acestora. Actualmente sunt constituite în Spania peste 60 de parohii ortodoxe, care reprezină pentru mulţi dintre cei care sosesc în Spania prima oprire şi un punct central de întâlnire

şi de coagulare a comunităţii locale. Astfel că, prin grija părintelui paroh Vasile Alexa şi prin arhiereasca binecuvântare a Preasfinţitului ­Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, s-a constituit la sfârşitul anului 2011 şi în ­Fuenlabrada, Parohia „Sfânta Mare ­Muceniţă Ecaterina”, lăcaş situat în Calle de Pozuelo, nr.25, unde concetăţenii noştri stabiliţi în acest municipiu şi împrejurimi sunt aşteptaţi pentru rugăciune în fiecare duminică de la orele 10:00. De asemenea, în fiecare sâmbătă, între orele 16:00 - 18:00, în cadrul şcolii parohiale se ţin cursuri de religie ortodoxă, istorie şi cultură românească pentru copiii şi tinerii parohiei „Sfânta Mare Muceniţă ­Ecaterina” din Fuenlabrada. Date de contact: Vasile Alexa - Preot paroh Mobil: 0034 - 642 667 198 Fix : 0034 - 910 091 979 prvasilealexa@yahoo.com parohiafuenlabrada@­yahoo. com

Servicii consulare itinerante în provincia Guadalajara În continuarea programului “Consulat itinerant”, o echipă a Consulatului României la Ciudad Real se va afla în zilele de 11 şi 12 mai 2012 în provincia Guadalajara pentru a oferi asistenţă şi servicii cetăţenilor români. Programul serviciilor consulare este urmatorul: • Vineri, 11 mai 2012, între orele 17:00 şi 20:00 • Sâmbătă, 12 mai 2012, între orele 10:00 şi 20:00 Locul: Casa ”Nazaret” (sediul ”Caritas”), la adresa: Avenida Venezuela, nr. 9, Guadalajara, 19001. Vor fi efectuate urmatoarele categorii de servicii consulare: • Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spaniole aferente. • Servicii consulare notariale (autentificări procuri/declaraţii, legalizări etc.); • Emitere de certificate şi inscripţii consulare, adeverinţe, etc. • Preluarea de cereri de verifi-

care a permiselor auto româneşti (urmând ca verificarea şi emiterea certificatelor să se facă la sediul consulatului). • Consultaţii pe teme consulare. • Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie. Accesul se va face numai pe bază de programare obţinută direct de la Consulatul ­Romaniei din Ciudad Real prin: • e-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net • fax: 926 231 170 Cetăţenii români care doresc o programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere numele şi prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea de domiciliu sau de rezidenţă din provincia Guadalajara, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact. • Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie. • Pentru acte necesare, taxe şi informaţii suplimentare poate fi accesată pagina de internet a consulatului: http://ciudadreal. mae.ro, secţiunea “Vize şi servicii Consulare”.

EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona)

REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Mircea Fluieraş (Málaga) Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog


Cuvânt înainte

MAI 2012

şi-a vândut casa şi a reclădit fabrica, ajutând oraşul să devină un mare centru economic. Nu bea, nu fuma, nu înjura. Ultimele sale cuvinte au fost: „Muncă, muncă!”.

“Muncă, muncă!”

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Toată lumea cunoaşte tractoarele acelea clasice, roşii. În România au fost produse mai ales înainte de 1989, la Uzina Tractoare Braşov (UTB). Mai puţini însă ştiu că originalul a fost un tractor american, ­Farmall. Firma care l-a adus pe piaţă, inventând astfel tractorul modern, se numea ­International Harvester ­Company. Istoria noastră ne duce în timp în Chicago, în anul 1886, lângă fabrica de secerătoare McCormick, compania din care s-a dezvoltat International Harvester. Ziua este 3 Mai. Fondatorul companiei zace în pat, paralizat. Avea să fie răpus de boală zece zile mai târziu. Probabil că nu ştia că în acel moment unii muncitori, majoritatea

irlandezi, erau în grevă. Cereau, printre altele, ziua de muncă de 8 ore. Pentru a-i proteja pe muncitorii care refuzaseră întreruperea lucrului de pichetele care blocau fabrica, erau mobilizaţi peste 400 de poliţişti. La un moment dat s-a întâmplat. A sunat sirena care anunţa încheierea zilei de muncă. Un grup de grevişti a rupt cordonul de poliţişti pentru a se răfui cu muncitorii care ieşeau din fabrică. A urmat o bătaie şi poliţia a tras. Doi demonstranţi au murit. Relatările comune despre originea zilei de 1 Mai trimit doar la data de 4 Mai 1886, ziua aşa-numitului „Masacru din Haymarket”, când poliţia din Chicago ar fi tras într-o demonstraţie, făcând numeroase victime. Ca de obicei în cazul istoriei relatate de ideologi, acesta este un fals. Greviştii s-au adunat a doua zi pentru a continua protestul. Îi „montau” de la tribună o serie de vorbitori cu simpatii anarhiste. Poliţia s-a apropiat şi le-a cerut, după o vreme, să se disperseze. Cineva a aruncat o bombă înspre poliţişti. A început să se tragă. Au murit 8 poliţişti şi 4 demonstranţi.

Ironia este că tot socialiştii s-au victimizat în urma afacerii. Mai ales după ce câţiva dintre agitatori au fost spânzuraţi, în 1887, pentru uciderea poliţiştilor. Dar nici aceasta nu este originea paradei moderne, de 1 Mai „muncitoresc”. Pentru a o găsi, trebuie să ne întoarcem tot la Chicago, cu trei zile înainte de bătaia de la fabrica bătrânului McCormick. În acea zi, un anume Albert Parsons a condus, alături de soţia sa mulatră şi de cei doi copii ai săi, o manifestaţie în favoarea cererii de limitare a zilei de muncă la 8 ore. Parsons era un personaj bizar. Anarhist convins, el era adeptul confruntării violente cu autorităţile. Însă cauza celor 8 ore şi mobilizarea muncitorilor se datorează, mai degrabă, unei organizaţii din care şi ­Parsons făcea parte. Aceasta era ­Cavalerii Muncii (Knights of Labor), întemeiată ca un gen de lojă masonică şi transformată într-un fel de sindicat. Ideologia lor este greu de încadrat. Ostili socialismului şi suporterii excluderii chinezilor de pe piaţa americană a muncii, ei promovau

şi cauze asociate astăzi cu mişcările de Stânga. Cavalerii Muncii au fost, de altfel, cei care au organizat prima dată o zi de sărbătoare a ­Muncii. Problema este că aceasta era... în Septembrie, unde a şi rămas, de atunci în Statele ­Unite. Pentru 1 Mai trebuie să mergem în ­Europa, în 1889, când un sindicalist clandestin din ­Bordeaux, pe numele său Raymond ­Lavigne, a propus o zi de comemorare a „martirilor din Chicago” şi o rezoluţie de susţinere a zilei de muncă de 8 ore, direct inspirată de ideile Cavalerilor Muncii. Ironia este că această Zi a ­Muncitorilor urma să fie celebrată... prin greve. Istoria Stângii este marcată decisiv de legăturile cu grupările oculte şi cu ritualurile lor. Ideea asociaţiilor fraternale, eventual secrete, procedurile de iniţiere, simbolurile, marşurile şi imnurile: toate acestea fac parte dintr-o cultură a radicalismului organizat, care s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea. Istorici precum ­Billington, ­Besancon, ­Pellicani sau Webb au documentat aceste relaţii în lucrări de referinţă. În Rusia sovieti-

03

1 Mai muncitoresc că, 1 Mai a devenit sărbătoare oficială în 1919. În aceeaşi zi, noul guvern sovietic dădea României un ultimatum, cerând retragerea din ­Basarabia. Pe 1 Mai 1950 se întrunea comisia CC a PMR, care decidea „definitivarea” confiscărilor averilor „chiaburilor”. Doi ani mai târziu, regimul avea motive să sărbătorească. În fotografia cu tribuna oficială de la parada de 1 Mai, sub portretele lui Marx, ­Engels, Lenin şi Stalin, poate fi zărit, în primul rând, Nicolae ­Ceauşescu, în uniformă de general. Pe 1 Mai 1961, ­Fidel Castro declara Cuba stat socialist. Într-un manifest din 1886, publicat înaintea paradei de 1 Mai din Chicago, apare chemarea: „Muncitori, la arme! O livră de dinamită e mai bună decât o baniţă de voturi!”. Dar tot în acelaşi text citim: „Jos lenevia în lux!”. Bătrânul McCormick ar fi fost mirat. Academia Franceză, al cărei membru fusese ales, declarase că „a făcut mai mult pentru agricultură decât orice om în viaţă”. După Marele Foc din Chicago, din 1871, el

Am fost cândva un stat agrar, Eram grânarul Europei, N-aveam sistem parlamentar Şi duceam viaţa antilopei. În două nopţi şi-o vară caldă Am devenit industriali, Am scos tot aurul din haldă Şi-am crescut soldul triumfali. Ne-au ajutat apoi străinii Să cheltuim ce-am adunat; Azi slugărim, goi ca şi câinii, La cei ce ne-au împrumutat. Suntem un stat plin de Grivei, Dar nu aveam nimic de ros, Că banii sunt numai la Ei, Iar noi suntem piele şi os. În ţara asta despuiată, Plină de „târfe” şi şomeri, Aştept 1 Mai înc-o dată, Chiar dacă nu va fi ca ieri...


04

De interes

MAI 2012

mâni din Diaspora (servicii consulare tot mai scumpe, o birocraţie excesivă în înregistrarea nou născuţilor, schimbării paşapoartelor, traducerii diplomelor, etc.), dar şi complexitatea problemelor ivite pentru comunitate (drept la muncă, educaţie, familie, afaceri, etc.), este clar că este nevoie de o regândire a modului de operare pentru o relaţionare corectă cu 10-15% din totalitea românilor. Este crucial să se înţeleagă (şi este bine ca această discuţie să se articuleze în anul electoral 2012) responsabilitatea Statului Român pe mai multe paliere: • Servicii consulare - adresate cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea în afara

României; • Acţiunile României de Diplomaţie publică - pentru o imagine optimizată, îmbunătăţită, a României în străinătate (în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe); • Cultură – promovarea culturii româneşti (rolul mai clar al Institutului Cultural Român); • Turism - încurajarea creării de agenţii de turism în afara României de către reprezentanţi ai Diasporei româneşti şi acordarea primei de incoming (reevaluarea prestaţiei Birourilor de Reprezentare a ­României în afara ­României – dacă nu mă înşel aparţin acum de Ministerul ­Dezvoltării ­Regionale şi Turismului); • Afaceri - sprijinirea co-finanţărilor de proiecte strategice

pentru România (în colaborare cu Ministerul ­Economiei, Comerţului şi Mediului de ­Afaceri din România); • Educaţie - are ca prioritate înfiinţarea şcolilor de limbă română acolo unde există masă critică de români (în colaborare cu Ministerul ­Educaţiei, Cercetării, T­ineretului şi Sportului, dar şi a Institutului Limbii ­Române); • Social – „piaţa muncii” - se ocupă de toate dosarele legate de dreptul la muncă, politicile de integrare şi condiţiile sociale ale românilor în alte ţări: drepturi egale la locul de muncă indiferent de contract, mobilitatea pensiilor, recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale, etc. (în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale); • Social – „familie” – administrarea şi soluţionarea problemelor sociale apărute prin plecarea la muncă a românilor, în special grija pentru copiii şi

Departamentul pentru ­Românii de Pretutindeni (DRP), instituţie a statului subordonată Guvernului, dispune de sume foarte mari de bani publici, destinate comunităţilor de români din afara ţării şi sprijinirii relaţiei cu aceştia, afirmă Biroul de presă al PSD Diaspora. Acest aspect este contrazis de realitatea evidentă prin

care se observă neconcordanţa majoră dintre obiectivele DRP şi activitatea propriu-zisă desfăşurată în ultimii ani, se mai afirmă în comunicat. „Conferinţe politizate organizate în Diaspora, alocarea de fonduri preferenţial, finanţări acordate unor firme apropiate PDL, care figurează ca publicaţii sau asociaţii

româneşti din Republica Moldova, sunt doar o parte din gravele ilegalităţi ce se desfaşoară la DRP şi pentru care Curtea de Conturi trebuie să demareze un control riguros şi transparent. Deţin dovezi şi documente care confirmă faptul că s-au făcut plăţi şi finanţări pe bază de clientelă politică, şi nu în scopul legal! Solicit aşadar,

Adaptarea instituţiilor româneşti la Diaspora

Dan Luca - Bruxelles De o bună perioadă de timp analizez, împreună cu prietenii mei, români din Diaspora, modalităţi prin care cei plecaţi din România pot să interacţioneaze cu ţara, dar şi soluţii pentru o evoluţie a sistemului instituţional românesc, o calibrare adaptată celor aproape 3 milioane de români care trăiesc în prezent în afara teritoriului Statului Român. Analizând situaţia actuală a serviciilor oferite de către ­Statul Român cetăţenilor ro-

Se solicită Curţii de C ­ onturi ­demararea unui control la ­Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

pentru bătrânii afectaţi direct (în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale); • Sector non-guvernamental - finanţarea ONG-urilor care desfăşoară acţiuni în beneficiul societăţii (redefinirea Departamentului Românilor de Pretutindeni de la Preşedenţia României); • Media - este necesar să existe mijloace de informare care să se adreseze cu predilecţie românilor din Diaspora şi care să reprezinte totodată vocea acestora (în colaboarea cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) şi românii de acasă; • Identitate europeană – monitorizarea şi analiza iniţiativelor (legislative) europene care au o influenţă directă asupra cetăţenilor români. Relaţionare cu Reprezentanţă Permanentă a României pe lângă UE, dar şi cu alte organizaţii româneşti din capitala europeană. Încupe această cale, demararea urgentă a unui control la DRP!”, a declarat preşedintele PSD Diaspora, deputatul C ­ ristian Rizea. Organizaţia PSD Diaspora luptă pentru interesele românilor din afara graniţelor ţării şi pentru o cât mai bună reprezentare a acestora pe plan extern. ***

rajarea şi facilitarea dialogului între reprezentanţii români în cadrul instituţiilor/organizaţiilor europene şi românii de acasă. Având în vedere dimensiunea proiectului „Diaspora românească” este oportun ca la nivelul fiecărui Consulat al României să fie desemnat un expert român care se subordoneză Ministrului de Externe şi care gestionează exclusiv relaţia cu comunitatea românească din ţara respectivă. Tot acest expert are responsabilitatea creării Consiliului ­Consultativ din ţara respectivă între misiunile româneşti/serviciile consulare dintr-o ţară şi Diaspora din aceeaşi ţară, pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români şi pentru o evidenţă cât mai clară a numărului acestora. Întâlniri formale ale Consiliului Consultativ trebuie să se desfăşoare cu o regularitate trimestrială.


06

Comunitate

MAI 2012

„Punguţa cu doi bani” în Spania

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII MAI LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

ACTIVITATEA

17:00 – 18:00 „Tipuri de contracte în Spania”: Atelier pe probleme de muncă. „Proverbe din ţara noastră: Atelier de proverbe şi zicători româneşti, pentru 04/05/2012 17:30 copii. 05/05/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración” „Mai aproape de Europa!”: Sesiune informativă despre Uniunea Europeană 07/05/2012 18:00-19:00 (pentru copii de la ciclul primar). 07/05/2012 18:00-19:00 „Tehnici de relaxare”: Atelier psihosocial. „Sărbători şi tradiţii: San Isidro”. 08/05/2012 17:30 De la 9 „Femeia şi cetăţenia”: Expoziţie organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei, 18:00 la18/05/2012 cu sprijinul „Programului pentru Diversitate” din San Fernando de Henares. 09/05/2012 11:00 „Casa-Muzeu Lope de Vega”: Conferinţă-colocviu pentru adulţi. De la 7 la „CEPI, colaboratorul tău!” - “Era descoperirilor”: Expoziţie de filatelie la 11/05/2012 19:00 Biblioteca Publică „Antonio Mingote” din Madrid. Expune Anton Dănuţ Scu(Vernisaj: telnicu. 07/05/2012) 10/05/2012 17:00 – 18:00 „Europa în culori!”: Atelier de desen pentru copii. „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Derechos y deberes. Marco Constitucion12/05/2012 17:00 – 19:00 al”. 14/05/2012 18:00 – 19:00 „Spune o poveste din Europa!”: Atelier de poveşti pentru copii. 17/05/2012 17:00 – 18:00 „Directive pentru un bun CV european”: Atelier pe probleme de muncă. 19/05/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”. De la 23 la 06/06/2012 18:00 „Femei imigrante în artă – Natura”: Expoziţie de pictură. Expune Alina Burlacu. (Vernisaj: 23/05/2012) 03/05/2012

Teatrul de păpuşi „­Anton Pann” de la Râmnicu Vâlcea vine în Spania cu „Punguţa cu doi bani”, într-un turneu organizat de Institutul ­Cultural ­Român de la Madrid. Spectacolele vor avea loc în limba română şi în spaniolă, în perioadă 10 - 16 mai, în Sevilla, Madrid, Alicante şi Ciudad Real. Programul turneului • 10 mai, ora 11.30, ­Sevilla, Centro Civico Parque Alcosa (Spectacol în limba spaniolă) • 12 mai, ora 12.00, Madrid, Parcul Retiro - Reprezentaţie în cadrul evenimentelor

organizate de Comunidad de ­Madrid cu ocazia Zilei ­Europei (Spectacol în limba spaniolă) • 14 mai, ora 18.00, Alicante, Asociaţia ARIPI (Spectacol în limba română) • 15 mai, ora 19.00, ­Alicante, Centrul Cultural Laş ­Cigarreras (Spectacol în limba spaniolă) • 16 mai, ora 17.30, Museo Lopez Villasenor, Ciudad Real (Spectacol în limba română) „Punguţa cu doi bani” este o adaptare a cunoscutei poveşti în care

­ ocoşul, alungat de la curC tea ­Moşneagului, trece prin mai multe peripeţii. Baba îl îndeamnă pe Moşneag să-şi bată cocoşul şi să-l alunge din ogradă, neştiind că îl va face pe ­Cocoş să pornească în aventura vieţii lui. Copiii învaţă din acest spectacol să fie loiali şi curajoşi. Spectacolul, unul din primele realizate de trupa de păpuşari de la Teatrul Anton Pann, a fost creat de Ioan Brancu, în prezent conferenţiar universitar doctor şi şef de catedra la UNATC ­Bucureşti, Facultatea de Teatru.

21/05/2012 22/05/2012 24/05/2012 24/05/2012

18:00 – 19:00 „Casa-Muzeu Lope de Vega”: Sesiune informativă pentru copii. „Pictura, predecesor al istoriei”: Conferinţă susţinută de pictorul Juan del Pozo, cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeului. „Să cunoaştem Madridul!”: Vizită cu ghid, la Casa Muzeu Lope de Vega (locuri 11:00 şi 11:30 limitate). 17:00

18:00

„Plan de recalculare a ipotecilor”: Conferinţă pe probleme juridice.

26/05/2012

17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería”.

28/05/2012

18:00 – 19:00 „Joacă-te cu Europa!”: Atelier ludic-educativ pentru copii.

30/05/2012

16:30

„Alimentaţia sănătoasă”: Conferinţă despre prevenirea cancerului. În colaborare cu Asociaţia Spaniolă împotriva Cancerului.

31/05/2012

19:00

„Nu sunt machist!”: Monolog umoristic cu Jesús Cófreces Garrido.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Ambasada Romaniei la Madrid are placerea de a ­ informa că organizează în perioada 12-13 mai a.c., împreună cu societatea WSC Europa, Sesiuni de Formare şi Comunicare în domeniul Managementului de Proiecte, al Comunicării şi Leadershipului, în beneficiul cetăţenilor români din Spania. Sesiunile vor fi organizate la sediul Ambasadei României la Madrid, Av. Alfonso XIII no. 157, 28016 Madrid, sâmbătă, 12 mai a.c. şi duminică, 13 mai a.c. începând cu ora 11 a.m. Cei interesaţi pot opta pentru una din sesiuni – sâm-

Sesiuni de formare şi comunicare în ­beneficiul cetăţenilor români din ­ Spania 12-13 mai a.c. bătă sau duminică. În cadrul fiecărei sesiuni, vor fi prezentate următoarele module de curs: Management de Proiect (cu exemplificare accesare fonduri europene), Comunicare şi Inteligenţă Emoţională, dar şi Implicarea Asociaţiilor în viaţa comunităţii de români din Spania. Proiectul are caracter gratuit şi este deschis tuturor acelor persoane care doresc sa obţină noţiuni de bază privind

gestionarea de proiecte, creşterea capacităţii manageriale, leadershipul şi dezvoltarea abilităţilor de organizare şi comunicare. Vă adresam rugămintea de a ne confirma interesul dumneavoastră pentru participare, precum şi optiunea pentru una din cele două date propuse la adresa de e-mail monica.­ revecu@embajadaderumania. es până la data de 7 mai a.c. ***


08

Comunitate

MAI 2012

Quintanar de la O ­ rden:

Expoziţie de pictură În sala de expoziţii „La ­E rmitilla” din Quintanar de la Orden, a avut loc inaugurarea „Expoziţiei de pictură a tinerilor artişti”, organizată de către Asociaţia Culturală Spaniolă-­ Română „Gente” (Oamenii) din Quintanar de la Orden, expoziţie ce face parte din programul de integrare a românilor în societatea spaniolă şi a cunoaşterii culturii reciproce a celor două naţiuni. Pe parcursul expoziţiei, s-au admirat peste 70 de lucrări ale unui număr de 15 tineri pictori spanioli şi români din Quintanar

de la Orden, Villanueva de ­Alcardete, Puebla de ­Almoradiel şi Corral de Almaguer. Au fost expuse tablouri cu teme diferite: peisaje, natură moartă, suprarealism, portrete, create cu tehnici diferite: carbon, creion, vopsele, care încă o dată ne-a demonstrat faptul că, adolescenţi şi copii cu vârste între 7 şi 16 ani sunt o extraordinară sursă creatoare. Această expoziţie a avut darul de a stimula tinerii pentru a continua munca pe care o depun şi de a atrage cât mai mulţi oameni către acest domeniu. Preşedintele asociaţiei,

­ orin Bălăşcău, a participat S la inaugurarea expoziţiei felicitând participanţii pentru pasiunea şi talentul lor şi a mulţumit autorităţilor locale pentru sprijinul pe care l-a acordat tinerei asociaţii culturale creată pe data de 22 mai 2011. La eveniment au mai fost prezenţi, pictoriţa Camelia Precupaş, reprezentanţi ai primăriei din Quintanar de la Orden, respectiv, María José Botija Vela - consilier pentru probleme de educaţie şi Maria Angeles Martinez Canada, precum şi numeroşi spanioli şi români, iubitori de artă. ***


10

Pagina mea

MAI 2012

Urmează-ţi visul!

Născut în România. ­ Spania. Madrid. Coslada, San Fernando de Henares, Alcalá ­ de Henares sau oricare altă localitate din Comunitatea ­Madrid. O zi obişnuită, pe stradă. Un grup de tineri care vin de la şcoală. Îi văd de la distanţă, dar nu îi aud. Sunt îmbrăcaţi în acelaşi stil, se comportă în acelaşi mod. La prima vedere, spun că sunt spanioli. Când trec pe lângă mine, îmi dau seama că sunt spanioli şi români. Români din cea de-a doua generaţie. Integraţi, „spaniolizaţi”, fără complexe. E bine? E rău?

Chiar nu ştiu! Depinde din ce punct de vedere priveşti lucrurile. Ce ştiu sigur este că aceşti tineri, mai bine zis adolescenţi, nu doresc nicidecum să se întoarcă în România. Ba chiar strâmbă din nas atunci când părinţii îi anunţă că vor petrece vacanţa în ţara în care s-au născut. Tinere speranţe Cunosc însă şi tineri români, care au plecat de acasă în căutarea unui trai mai bun, destul de dezorientaţi, dar plini de optimism, încrezători în forţele proprii, cu spirit întreprinzător, dornici de a face ceva în

viaţă, de a se afirma. Mulţi „se pierd” în această lume vastă a diasporei româneşti. Unii cad victimele depresiei din cauza luptei interioare produse de fenomenul cunoscut în spaniolă cu numele de duelo migratorio; alţii se simt depăşiţi de situaţie, învinşi, rataţi; alţii cad pradă unui anturaj viciat şi devin împătimiţi ai alcoolului, campioni la spart seminţe şi ascultători fideli de manele. Se tot fac diverse studii legate de gradul de integrare, statistici în funcţie de naţionalitate, vârstă, religie etc. Poate că ar trebui să contabilizăm şi

uscăturile din pădurea noastră, ca să ştim cu adevărat la ce nivel ne mai este valoarea cu care mereu ne-am mândrit. Sper însă ca procentul să fie în continuare unul inferior. Pentru că, atâta timp cât mai există tineri care se (re)descoperă pe ei înşişi, tineri români, cu capul pe umeri şi cu talent, nu talente (la figurat!), putem spune că România nu este o cauză pierdută. Încrezători că aceşti tineri vor deveni într-o bună zi generaţia de aur a ţării din care au şi am plecat, că vor reveni pentru a-şi exploata harul, pentru a revărsa toată experienţa acumulată în străinătate asupra societăţii noastre, sperăm în continuare la un viitor mai bun pentru patria mamă, în al cărui cuib - din care singuri ne-am luat zborul- visăm să ne întoarcem. O stea cu un nume O astfel de tânără speranţă este Alina Burlacu. Originară din Botoşani şi în vârstă de 28 de ani, Alina a venit în Spania cu un an şi jumătate în urmă, la scurt timp după căsătorie. A locuit un an în Bilbao, iar de şase luni îşi încearcă norocul la Madrid. Cu toate că nu a venit să lucreze în serviciul domestic, a practicat meseria de menajeră timp de trei luni, dar nu i-a plăcut, motiv pentru care a hotărât să facă ceea ce ştia mai bine: să studieze. Prin urmare, s-a înscris la diferite cursuri - de spaniolă, manichiură şi pictură. Deşi nu a definitivat cursul de pictură în ulei şi acrilic, început în anul 2009, în Bilbao, la Centrul Public de Educaţie Continuă pentru Adulţi, fiind nevoită să-l întrerupă pentru a merge în România să-şi susţină examenul de licenţă, cele cinci luni în care a urmat orele de pictură au fost suficiente pentru ca profesorul sub îndrumarea căruia a studiat să-i dea impulsul necesar pentru a-şi dori să se întoarcă în Spania cu gândul de a avea propria expoziţie într-o galerie de artă. Este vorba de o pasiune mai veche, născută pur şi simplu dintr-un capriciu, la vederea unui tablou realizat de o rudă de-a sa. „Brusc m-am apucat de pictură şi am făcut un tablou care le-a plăcut tuturor”, spune Alina, adăugând că talentul vine din familie (sora şi câţiva dintre verişori, pictând şi ei), „dar nu m-am gândit niciodată că eu pot să pictez”. Simplul hobby, început acum patru ani, reprezintă la ora actuală mult mai mult pentru Alina, devenind un mijloc de comunicare, un limbaj universal valabil în orice colţ al lumii s-ar afla. „Eu sunt o persoană introvertită şi comunic mult

prin pictură, mă exprim în lumea non-verbală”, mărturiseşte artista, explicând: „Chiar dacă am făcut o facultate de comunicare, nu prea am talentul de a vorbi în public”. Precizez că Alina Burlacu este absolventă a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, fiind licenţiată în „Comunicare şi Relaţii Publice”. Ţinând cont de faptul că în prezent nu are un loc de muncă, ea speră ca talentul şi munca ei să fie apreciate şi să îi poată asigura în viitor resursele necesare unui trai decent. Deşi la început de drum, ­Alina a vândut câteva tablouri în România şi chiar în Spania, unde, ne explică, la mare căutare sunt florile. De aceea principala sursă a inspiraţiei sale o reprezintă natura. Fotografii, lucrări ale altor pictori şi imaginaţia proprie sunt celelalte ingrediente ale creativităţii, ce dau naştere picturilor semnate Alina Burlacu, realizate într-un stil original, care combină modernul cu clasicul. După cum mărturiseşte, artista nu are un pictor preferat şi nu-i place stilul abstract. Conştientă că încă mai are mult de învăţat în această artă, Alina spune că şi-ar dori să facă un curs complet de pictură. Ba chiar a fost pe punctul de a se înscrie la un master în ­România, însă era cu frecvenţă la zi, ceea ce nu îi permitea să se întoarcă în Spania. Un vis împlinit Întrebată despre planurile sale de viitor, Alina mărturiseşte cu seninătate: „Dacă nu reuşesc aici, mă întorc în România. Mai stăm vreo două-trei luni să vedem. Suntem tineri”, spune, referindu-se la ea şi la soţul său, debordând o seninătate şi un optimism molipsitoare. Se pare însă că Alina este pe drumul cel bun, un drum în ascensiune, sper eu, pentru că, aşa cum spuneam în introducerea acestui material, de astfel de tineri avem nevoie, cu astfel de oameni putem spune că ne mândrim şi unor astfel de tineri le putem încredinţa viitorul ţării noastre. Se spune că a visa este gratis şi s-a demonstrat că acela care, în adâncul sufletului, continuă să creadă că visul va deveni realitate, în mod sigur va trăi să îşi vadă dorinţa împlinită. Este şi cazul ­Alinei care, deşi cu câţiva ani în urmă se gândea la o expoziţie proprie ca la un ţel aproape de neatins, astăzi se laudă cu două prezentări publice care îi poartă numele. În mod cert, un rol important l-a avut şi dorinţa asiduă a Alinei - „La începutul anului mi-am

stabilit nişte obiective precise, unul dintre ele fiind acela de a avea una, chiar două expoziţii” -, pentru că, aşa cum spune Paulo Coelho, „Când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău”. Agenda culturală În perioada 27 aprilie - 4 mai a.c., la centrul sociocultural „La Factoría” din Coslada, Alina Burlacu prezintă prima sa expoziţie de pictură, intitulată „Expresión de colores”. Începând cu 23 mai, în cadrul proiectului „Apoyo y Atención Social a la Mujer ­Inmigrante” al Fundaţiei Iberoamérica Europa, la Centrul Hispano-­ Român din Coslada, se poate vizita, până la 6 iunie, cea de-a doua prezentare Alina Burlacu, cu numele de „La Naturaleza”. Vernisajul va avea loc miercuri, 23 mai, la ora 18:00. Cei care nu pot merge personal la expoziţiile Alinei, au posibilitatea de a vedea o parte dintre creaţiile artistei pe blogul acesteia: http://­aliarth. blogspot.com.es/. Tabloul meu preferat: „Ejercicio”. Al tău? Aşteptăm părerile voastre pe adresa redacţiei, cu menţiunea pentru Ana-Maria. *** Material realizat de, Ana ­Maria Marinescu


Rubrica permanentă

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (I) Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Ca şi în chestiuni de viaţă, nu am cunoscut până acum vreo persoană care, lingvistic, să nu comită greşeli. Este omeneşte şi de înţeles. Greşelile de limbă sunt felurite şi apar atât în vorbire, cât şi în scris. Pronunţările sau înţelesurile greşite stau la baza evoluţiei cuvintelor, de care se ocupă, în plan istoric, etimologia şi semantica. De greşelile de pronunţie, în sincronie, se ocupă ortoepia, de greşelile în scriere se ocupă ortografia, gramatica tratează greşelile de flexiune şi construcţiile deficitare ale enunţurilor, punctuaţia ne îndrumă spre folosirea corectă a semnelor

convenţionale, semantica ne ajută în deprinderea sensurilor, iar stilistica în alcătuirea armonioasă a discursului. Fireşte, n-ar trebui omisă nici retorica, din care stilistica îşi trage în bună parte seva. Cum abordările prea ordonate nu fac casă bună cu jurnalismul şi cum rubrica aceasta nu vrea să încrunte pe nimeni, voi încerca să-i fac pe plac cititorului, sărind de la una la alta, aşa cum îmi spune inima şi pe cât mă pricep şi eu să însăilez ideile. Am stabilit tematica acestei noi serii de articole de Paşti. Un bun prilej de a analiza acest cuvânt cu rezonanţe profunde în sufletul nostru. Faţă de alte limbi, românul oscilează între Paşti şi ­Paşte. DEX-ul recomandă forma Paşti: PÁŞTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creştini în amintirea învierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea ieşirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr.

Nu e în toate zilele Paşti sau o dată pe an e Paşti = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paşti sau din joi în Paşti, din Paşti în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La ­Paştile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfinţită, care se împarte la biserică în ziua de Paşti (1); pască. [Var.: Páşte s. n.] – Lat. pascha, -ae. Cuvântul a pătruns la noi odată cu creştinismul. La origine era o formă de plural: paschae. Pentru francezi, numele sărbătorii este şi azi la plural: Pâques. Forma românească vine, aşadar, din latinescul bisericesc paschae (pluralul lui pascha), care provine din grecescul pasha (Πάσχα), iar acesta din ebraică: pesah (‫חַסֶּפ‬‎). Românescul pască se explică însă de la forma de singular. În limbile iberice se presupune un intermediar: lat. popular *pascua, aşa cum se vede în port. Páscoa, sp. ­Pascua. Prin urmare, în limba noas-

tră, Paşti este un substantiv masculin singular, în timp ce forma Paşte este neutru, după DEX, iar pâinea sfinţită numită paşte sau paşti este, după DOOM (2005), un substantiv feminin plural. Forma Paşte are însă o circulaţie semnificativă. Duiliu Zamfirescu are o poezie Flori de Paşte, I. L. Caragiale scrie O făclie de Paşte, Dimitrie ­Papazoglu preferă aceeaşi formă în Istoria fondărei oraşului Bucureşti („Răposata cucoana Marghioala ­Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, de Paşte şi de Crăciun, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere de fabrică.”). Şi lingvistul Al. Graur preferă grafia Paşte (în Tempo, 6.IV.1939). O listă la fel de consistentă

Mihail Sadoveanu Puşa Roth - Bucureşti „Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara binelui.” „Merită laudă orice faptă bună mai ales în ordinea morală.” „Dacă prostia ar produce suferinţă, sunt oameni care ar trebui să umble urlând de durere.” Mihail Sadoveanu „Ca şi poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adânc al specificităţii noastre.” G. Călinescu Alegerea mea de a scrie despre Sadoveanu are la bază o pornire aproape sentimentală. L-am ascultat de curând recitând Sara pe deal, cunoscuta creaţie eminesciană şi am ajuns la concluzia că Sadoveanu a adăugat acestei poezii culoarea unică a unei lumi pe care o cunoştea şi pe care a descris-o în lucrările sale. De altfel, chiar în discursul de la Academia Română scriitorul mărturisea că „ţăranul român a fost principalul meu erou”. Despre opera sadoveniană s-a scris mult, părerile criticilor scoţând în evidenţă punctele forte ale creaţiei sale. Opera sa este considerată „ca o frescă

rezumativă, contopită cu geneza noastră psihică” (M. Ralea), este „unul din punctele cardinale de sensibilitate naţională” (P. Constantinescu). Iar George Călinescu remarcă trasătura comună dintre poezia eminesciană şi proza sadoveniană: „Ca şi poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adânc al specificităţii noastre”. Poate cel mai prolific scriitor român, Sadoveanu a scris în jur de 100 de volume. Mihail Ursachi (5 nov. 1880, Paşcani, jud. Iaşi–19 oct. 1961, Bucureşti), cunoscut în istoria literaturii cu numele de ­Mihail Sadoveanu, nume legalizat în anul 1891, este fiul lui ­Alexandru Sadoveanu, avocat şi al Profirei (născută Ursachi), fată de răzeşi din satul Verseni. Viitorul scriitor face şcoala primară în Vatra Paşcanilor (1887–1891), la clasa învăţătorului M. Busuioc, a cărui figură o va evoca în Domnu Trandafir. Urmează cursurile gimnaziale la „Alecu Donici” din ­Fălticeni (1892–1897) unde era director Vasile Lovinescu, tatăl lui Eugen Lovinescu. Între ani 1897–1900 este elev la „Liceul Naţional” din Iaşi, director fiind filologul Vasile Burlă. În anul 1900, Sadoveanu se înscrie la Facultatea de Drept din ­Bucureşti, însă nu frecventează cursurile, fiind atras mai mult de boema literară a Capitalei.

Debutează la revista bucureşteană „Dracu” în anul 1897, cu schiţa Domnişoara M. *** Fălticeni, semnată Mihai din Paşcani. În 1898 începe să colaboreze la revista „Vieaţa nouă”, alături de Gala Galaction, N. D. Cocea, Tudor Arghezi ş.a., semnând cu numele său, dar şi cu pseudonimul M. S. Cobuz. La numai 21 de ani, în 1901, se căsătoreşte cu Ecaterina Bălu, cu care va avea unsprezece copii. În anul 1904 se stabileşte la Bucureşti şi îl găsim copist la Casa Şcoalelor, apoi funcţionar la Direcţia Artelor din Ministerul Instrucţiei şi ­Cultelor (1905). Revine la Casa Şcoalelor, unde se ocupă de „înştiinţări şi cereri în legătură cu comorile”. În anul 1904 are loc debutul său literar cu patru volume: Povestiri, Dureri înăbuşite, Crâşma lui Moş Precu, Şoimii, ultimul dovedind aplecarea scriitorului spre teme istorice. N. Iorga numeşte anul 1904, „anul Sadoveanu”, „după acela dintre scriitorii care s-au ridicat în cuprinsul lui, printr-o bogăţie de activitate admirabilă, la situatia de cel mai citit şi mai iubit dintre nuveliştii de astazi”. În anul 1906 se întoarce la Fălticeni, iar după răscoalele ţăraneşti din 1907, Spiru Haret îl numeşte inspector al Cercurilor Culturale Săteşti şi al Bibliotecilor Populare. În acelaşi an scoate împreună cu Artur Gorovei gazeta „Răvaşul

poporului”, publicaţie de „educaţie cetăţenească şi îndrumare economică”. În colaborare cu Şt. O. Iosif, Ilarie Chendi şi ­Dimitrie Anghel, editează revista „Cumpăna”, care va apărea din noiembrie 1909 până în aprilie 1910. Sadoveanu publică în anul 1905 volumele Floare ofilită, nuvele, Mormântul unui copil, Amintirile căprarului Gheorghiţă, iar în 1906, Vremuri de bejenie. Între anii 1910–1919 este director al Teatrului National din Iaşi. În primul an de directorat, 1910, publică volumele: Povestiri de seară, Genoveva de ­Brabant, broşura Cum putem scăpa de nevoi şi cum putem dobândi pământ. Colaborează la revista „Sămănătorul”, dar se va simţi mai apropiat spiritual de „Viaţa Românească” de la Iaşi. Ca sublocotenent în rezervă, ia parte la războiul balcanic (1913). Din însărcinarea ­Marelui Cartier ­General al Armatei, editează ziarul „­România” (1916–1917), alături de I. Minulescu şi P. ­Locusteanu. Stabilit la Iaşi, scoate împreună cu George Topârceanu revista „Însemnări literare” (2 februarie–21 decembrie 1919). În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În 1928 publică Hanu Ancuţei, un volum cu nouă povestiri.

s-ar putea întocmi şi pentru Paşti: Ion Creangă (La biserică mergi din Paşti în Paşti. Aşa cauţi tu de suflet?, în Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale („Parcă ar fi tot nou şi iar nou; şi când colo! tot aia şi iar aia; din Paşti până’n Crăciun şi din Crăciun până’n Paşti...”, în Diplomaţie subţire), George Coşbuc (poezia La Paşti) şi mulţi alţii. Deşi în variaţie liberă în limbă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994: Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită Începând cu luna ianuarie a anului 1936, editează, împreună cu George Topârceanu, Mihai Codreanu şi Grigore Tr. Popa, revista lunară „Însemnări ieşene”. Între 1924–1926 apare sub semnătura sa revista „­Lumea”, bazar săptămânal. Vizitează Olanda (1927) şi ­Constantinopolul (1929). În 1935 devine mason şi va fi şeful Lojii ­Orientului. Revine la Bucureşti în anul 1936 şi preia direcţia ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”. La 1 aprilie 1937, un grup de scriitori, oameni de artă şi cultură, printre care se numără L. ­Rebreanu, E. ­Lovinescu, M. Ralea, G. ­Călinescu, A. Oţetea, Al. A. Philippide, Ş. Cioculescu, ­Zaharia Stancu, semnează în ziarul „Dimineaţa” Protestul intelectualilor, ripostând violentelor atacuri ale grupărilor de dreapta împotriva lui ­Sadoveanu. După moartea primei soţii, se căsătoreşte cu ­Valeria Mitru (1942). Călătoreşte în URSS în anul 1945. După 1947 devine preşedinte al Prezidiului Marii Adunări ­Naţionale iar din 1948 vicepreşedinte al Prezidiului ­Marii Adunări ­Naţionale. ­Mihail S­adoveanu a fost primul preşedinte de onoare al Uniunii ­Scriitorilor. În anul 1949 este şeful delegaţiei române la ­Congresul Mondial al Păcii de la Paris. În acelaşi an participă la reuniunea de la Roma a ­Comitetului ­Mondial al ­Partizanilor Păcii. De-a lungul carierei sale literare colaborează la „Pagini l­iterare”, „Opinia”, „­Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „­Revista ­idealistă”, „Făt-Fru-

MAI 2012

11

care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în forma pască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.; páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha) Interesant este că în unele limbi germanice apare evocarea unui zeităţi nordice a fertilităţii, Eostre. Astfel, germanii spun Ostern (substantiv neutru), iar englezii Easter. Forme curioase, pentru sensibilitatea romanică, se mai întâlnesc în estonă (Ülestõusmispühad), letonă (Lieldienas), lituaniană (Velykos), sau maghiară (Húsvét). Până la viitoarea întâlnire, vă spun, cu bucurie: Hristos a înviat!

mos”, „Revista modernă”, „­Minerva”, „Viaţa Românească”, „­Universul”, „Adevărul literar şi artistic”, iar după 1944

la „România liberă”, „Veac nou”, „Jurnalul de dimineaţă”, „Scînteia” etc. (va urma)


12

Suflet de român

MAI 2012

În primii ani de după ­Revoluţie comerţul cu copii din orfelinatele insalubre ale României devenise o afacere transfrontalieră. Adopţiile internaţionale din primii şapte ani de după 1989 au stat sub semnul încercărilor statului român de a legifera şi reglementa sistemul de adopţii. Sub presiunea internaţională, cauzată de imaginile din orfelinatele insalubre care au făcut înconjurul lumii, statul român s-a trezit cu o situaţie extrem de complicată, fiind incapabil să reformeze sistemul de adopţii şi a emis o legislaţie slabă, care nu proteja interesul copilului şi dădea liber adopţiilor internaţionale realizate pe fugă, în doar câteva luni. „Până în 1997, când s-au înfiinţat Direcţiile Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, era o debandadă totală. Imediat după 1989 s-a aflat că la noi legislaţia nu este pusă la punct, că sunt ambiguităţi. Toată lumea venea să salveze copiii români de nenorocirile de aici. Se duceau la un avocat, acesta făcea actele, familia îşi lua copilul acasă şi cu asta, basta. Instanţa îi dădea aprobare pentru un nou certificat de naştere şi la revedere. Nu erau trecuţi în vreo bază de date. Din august 1990 până în iulie 1991, a fost o libertate totală pentru români sau străini să adopte copii. În această perioadă, 10.000 de copii au fost adoptaţi la nivel internaţional, fapt care i-a determinat pe experţii în domeniu să afirme că, în mai puţin de un an, România devenise o zonă fierbinte a adopţiilor internaţionale”, a explicat Georgeta Munteanu sistemul haotic de atunci. La Bucureşti însă nu mai ştie nimeni nimic despre cel puţin 16.041 de astfel de copii abandonaţi de părinţii biologici şi adoptaţi de cetăţeni străini între anii 1990 şi 1997. Singura bază de date

cu adopţiile internaţionale realizate în primii ani de după 1989 conţine doar numărul copiilor daţi spre adopţie, defalcat pe ani şi pe judeţe. Din baza de date lipseşte însă orice tip de informaţii personale, precum numele copilului şi al părinţilor adoptivi, vârsta celui adoptat, domiciliul înainte şi după adopţie. Mai mult, aceşti copii nu au fost monitorizaţi după adopţie, statul român pierzându-le urma imediat după ce noii lor părinţi i-au trecut graniţa. Până şi cifra de 16.041 este contestată atât de foşti directori ai autorităţilor centrale din domeniul adopţiilor, cât şi de rapoartele internaţionale din acea perioadă. Potrivit acestor surse, numărul copiilor adoptaţi înainte de 1997 ar fi mult mai mare. Oficiul Român pentru ­Adopţii a iniţiat o minimă centralizare a datelor abia la sfârşitul anului 2007, când a cerut instanţelor judecătoreşti din toate judeţele numărul adopţiilor internaţionale şi naţionale pe care le-au finalizat până în 1997. A rezultat astfel că în primii şapte ani postdecembrişti s-ar fi realizat la nivelul întregii ţări 10.496 de adopţii naţionale şi 16.041 internaţionale. În aceeaşi perioadă, două organizaţii nonguvernamentale din ­Geneva, Defence for ­Children ­Internaţional şi Service Social ­Internaţional - şi-au trimis experţii în ­România pentru a analiza situaţia adopţiilor internaţionale. Aceştia au ajuns la o concluzie şocantă: în primele trei luni ale lui 1991 s-au încheiat nu mai puţin de 2000 de adopţii la nivel internaţional. „Într-adevăr, ritmul de adopţii era mai rapid. Din acest motiv spun că cifra de 16.000 este mică. Nu au fost 50.000 de adopţii, dar sigur nici 16.000. Sistemul de atunci era total nepregătit pentru această provocare. Comitetul Român pentru ­Adopţii a fost înfiinţat la începutul anului 1991, din câte îmi amintesc. După primul moratoriu, din 1992, mă aşteptam ca noul sistem să fie mai bine pregătit pentru a înregistra toate informaţiile

necesare privind copiii adoptaţi în străinătate, deci mă surprinde şi mă întristează lipsa acestor date până în anul 1997”, a explicat întrun comunicat oficial expertul internaţional în protecţia copilului, Nigel Cantwell. Potrivit acestuia, lipsa unor date elementare despre aceşti copii reflectă lacunele sistemului de adopţii din ­România anilor ‚90. „Este un motiv legitim de îngrijorare cu privire la modul în care s-au realizat unele dintre aceste adopţii. În plus, aceşti copii nu pot accesa informaţii privind originea lor, ceea ce este o încălcare a drepturilor lor, potrivit articolului 30 al Convenţiei de la Haga”, a mai afirmat Cantwell. Astfel, Bucureştiul a pierdut urma a zeci de mii copii adoptaţi de străini între 1990 şi 1997. În baza de date a Oficiului Român de Adopţii, care ar fi trebuit să inventarieze adopţiile internaţionale, poate fi găsit doar numărul copiilor daţi spre adopţie în acea perioadă, nu şi domiciliile sau numele lor şi ale noilor părinţi. Simple cifre într-o bază de date incompletă În urma prăbuşirii Cortinei de Fier, o expunere a condiţiilor mizere din orfelinatele româneşti a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Vederea acelor „camere de plâns”, suprapopulate cu copii care sufereau de foame, a determinat un număr fără precedent de irlandezi, americani sau englezi să se ofere voluntari pentru a adopta copii din România. Gemenii Brandon si Bryan Whittier au fost adoptaţi dintr-o maternitate din Brăila în noiembrie 1990 şi trăiesc în momentul de faţă în ­Florida. În 1991, Austin Kulesza a fost abandonat într-un spital din Craiova. Câteva luni mai târziu, a fost adoptat de o familie din Irlanda. Sophia şi Samuel McDermott s-au născut în judeţul Satu-­Mare în anii 1979 şi 1977. Mai aveau încă şapte fraţi aflaţi la acea vreme şi ei în grija statului român. În 1991, după mai bine de 12 ani petrecuţi în diverse orfelinate din judeţul Bihor, Satu-Mare şi Alba, noua lor familie adoptivă i-a trecut graniţa. Despre ei şi despre alte mii de copii, statul român nu mai ştie absolut nimic, deşi traseul lor ar fi trebuit atent monitorizat de autorităţi. Dar, din momentul în care au trecut graniţa, statul român le-a pierdut urma. Astăzi, aceşti tineri mai figurează doar ca simple cifre (fără nume, fără domi-

ciliu, fără informaţii despre părinţi) într-o bază de date incompletă care ar fi trebuit să contabilizeze adopţiile internaţionale, efectuate în România între 1990 şi 1997. Sophia McDermott nu îşi aminteşte foarte multe despre suprapopularea, raţionalizarea alimentelor, lipsa de instalaţii sanitare sau întreruperile de curent din România. În schimb, îşi aminteşte momentele în care a fost adoptată împreună cu fratele ei, la puţin timp după iarna anului 1991. Îşi aduce aminte diverse momente petrecute în orfelinatele româneşti, bătăile crâncene pe care mama ei le primea de la un tată alcoolic, rău şi fără Dumnezeu şi de copiii care veneau ca pe bandă în casa lor. Într-o perioadă de opt luni de la sosirea fraţilor McDermott, alţi 11 copii români au ajuns în oraşul Pittsburgh, din statul american Pennsylvania. Părinţii adoptivi au fost deschişi cu privire la originea celor doi fraţi şi au păstrat o vreme contactul cu părinţii lor biologici, sau mai bine spus, un contact financiar atât timp cât trimiteau în România bani pe care părinţii celor doi copii nu au încetat să-i ceară timp de peste şase ani, din diverse motive. Kasandra Kalmann ­Năsăudean: Când ai aflat mai multe informaţii despre părinţii voştri biologici şi care au fost motivele pentru care mulţi ani după adopţia ta şi a fratelui tău, aceştia solicitau bani părinţilor adoptivi? Sophia McDermott: După instalarea noastră în casa familiei McDermott, atât fratele meu cât şi eu am refuzat să mai discutăm despre părinţii din România, Sică şi ­Măriuţa. De fapt, noi ne-am impus să uităm acele episoade triste şi să nu le mai aducem în discuţii pentru că fratele meu a avut mult timp coşmaruri cu bătăile tatălui care se repetau în fiecare vacanţă petrecută la ei şi se simţea rău ori de câte ori se discuta în casă despre cei din România, despre viaţa noastră în casele de copii şi vacanţele de coşmar pe care le înduram în casa lui Sică. Faptul că părinţii ­McDermott trimiteau bani celor din ­România am aflat când am intrat la facultate. Pe motiv că sunt săraci şi că nu au bani pentru mâncare şi haine pentru copii, Sică şi ­Măriuţa au primit în fiecare lună timp de peste şase ani, bani şi pachete, trimise fără ştirea noastră. Din milă şi bunătate, deşi nu au meritat atenţia şi omenia părinţilor noştri, pentru că am aflat că acei bani erau

Origini

cheltuiţi aproape în totalitate pe băutură. KKN: Îmi spuneai înainte de interviu, de faptul că în urmă cu trei ani, tu şi ­Samuel v-aţi căutat fraţii rămaşi în România. Care a fost impactul cu ţara de origine şi întâlnirea cu rudele? S. McD.: Timp de peste 21 de ani, noi nu am avut niciun fel de legătură cu rudele noastre din România. Şi asta pentru că am dorit să uităm tot ce ne amintea de ­România. Părinţii ­McDermott, sunt părinţii noştri şi punct. Ei sunt cei care au avut grijă de noi, cei care au stat zi şi noapte la căpătâiul nostru atunci când am făcut bolile copilăriei, atunci când am avut nevoie de un sprijin de orice fel, de înţelegere sau de dragoste părintească. În această familie noi nu am văzut niciodată scandal, bătăi sau beţii. Am avut norocul de doi părinţi extraordinari care ne-au oferit toată dragoastea şi binele posibil. La alegerea noastră, am urmat şcolile pe care le-am dorit, iar după moartea bunicilor din California ne-am mutat în casa lor, unde, am petrecut cei mai frumoşi ani din viaţa noastră. În ­California ne-am îndrăgostit pentru prima oară şi tot aici ni s-au născut primii copii. În urmă cu trei ani însă, ­Samuel, care trăieşte cu familia lui în New York, a insistat să mergem în România şi să încercăm să-i găsim pe ceilalţi şapte fraţi ai noştri. Din păcate, ultimele informaţii pe care părinţii le deţineau despre cei din ­România, nu mai corespundeau cu realitatea. Astfel, am aflat că Sică nu mai era în viaţă din 1997, în urma unui infarct miocardic, iar ­Măriuţa, mama noastră biologică se mutase în judeţul Bacău dar nimeni nu ştia amănunte în acest sens. Despre urma fraţilor noştri nu am reuşit să dăm, dar de la ultima casă de copii în care au trăit, am aflat că alţi patru fraţi ar fi fost adoptaţi în Ir-

landa. Nici în momentul de faţă nu avem însă, informaţii în plus legate de aceştia. KKN: Sophia, ai 33 de ani, eşti soţia unui american de mare calitate şi mamă a trei copii care spui că reprezintă viaţa voastră. Cum reuşeşti să te împarţi între familia ta şi responsabilităţile pe care le ai în Statele Unite şi părinţii care timp de şase luni locuiesc la Mediterană? S. McD.: De când îi ştiu, părinţii au avut afacerea lor de familie în domeniul imobiliar care avea o filială şi în ­Barcelona. Încă de pe vremea când eram mici, familia obişnuia să-şi petreacă pe rând, câteva luni bune din an pe coasta de est a Spaniei, la Mediterană. Când m-am căsătorit, imediat după facultate, am preluat o parte din afacerile familiei, Samuel traversând Statele pentru a studia la New York şi unde până la urmă s-a şi stabilit, astfel că, noi, restul familiei ne bucurăm în fiecare an de apa cristalină şi unică a ­Mării Mediterane, unde familia deţine un imobil încă din anii ‚90. Nu contează efortul, zborurile dese pe care le facem într-un an, pentru că dorinţa noastră este să fim împreună cât mai mult timp, să muncim împreună iar copiii să ne fie în preajmă mereu. KKN: Am înţeles că în primăvara aceasta, în urma unor investigaţii de peste un an şi jumătate realizate de


Suflet de român

regăsite...

către avocaţii voştri, v-aţi întâlnit cu mama voastră biologică. După mai bine de 20 de ani. Ai putea să-mi spui câteva cuvinte despre această întâlnire? Cum a fost, ce ai simţit? S.McD.: Când am fost sunaţi din România că Măriuţa a fost găsită, pentru câteva momente eu mi-am pierdut vocea iar a doua zi eram în primul avion spre Bucureşti. Întâlnirea a vut loc la Bacău. Cuvintele nu pot descrie ce am simţit atunci pentru că în faţa mea era o femeie sărăcăcios îmbrăcată, îmbătrînită de ani. Din chipul pe care am încercat să mi-l reamintesc nu mai rămăsese decât ochii. Şi aceia trişti, peste care trecuseră ani grei de suferinţă. Am rămas la ­Bacău două zile, timp în care am încercat să aflu cât mai mult despre femeia care îmi dăduse viaţă, despre Sică şi cei şapte fraţi înfiaţi rând pe rând de străini. Sică, a fost cel care a condus toate ne-

gocierile şi tot el a discutat cu avocaţii, a luat bani de la familii, etc. Măriuţa, este o femeie simplă, nu ştie să scrie sau să citească, are 59 de ani, dar arată de 80. Cum spune ea, a fost slugă toată viaţa ei. Slugă la bărbatul beţiv şi rău. A muncit cu ziua prin sat ori îl mai ajuta pe Sică la stână în perioadele când acesta vroia să muncească. Din păcate, băutura l-a răpus, iar Măriuţa s-a întors în zona Bacăului, de unde provenea. Nu s-a mai căsătorit, nu mai are alţi copii iar de cei daţi spre adopţie de Sică, nu a mai aflat niciodată nimic. KKN: Care sunt intenţiile tale după aventura petrecută la Bucureşti şi întâlnirea cu mama ta biologică? S.McD.: Am discutat mult cu familia mea şi cu Samuel despre toată povestea aceasta şi pe Măriuţa o vom aduce în Barcelona chiar de luna viitoare, să locuiască cu ai mei, cu noi. Avem însă, două

mari probleme. Ne înţelegem doar prin semne pentru că noi nu vorbim româneşte şi nici ­Măriuţa nu vorbeşte engleza... Dar sper, în timp, să ne descurcăm cumva. Avocaţii noştri vor continua investigaţiile şi poate ajutaţi de autorităţile şi organizaţiile în domeniu din România, Irlanda şi alte două ţări la care vom apela pentru ajutor, vom reuşi să-i regăsim şi pe ceilalţi fraţi despre care nu se mai ştie nimic din anul 1993. KKN: Toate aceste mişcări pe cere intenţionezi să le faci, vor costa foarte mulţi bani, timp, nervi şi supărare şi apoi, este posibil să fiţi dezamăgiţi de ceea ce puteţi afla despre trecutul vostru, despre rudele voastre pierdute. Crezi că are sens sacrificiul enorm pe care vrei să-l faceţi, tu şi fratele tău? S.McD.: Suntem perfect conştienţi de toate, cum la fel de conştienţi suntem să recunoaştem faptul că este posibil ca toate eforturile noastre să fie doar o luptă cu morile de vânt şi o pierdere financiară evidentă, dar, ne dorim cu toţii enorm să-i regăsim, dacă mai sunt în viaţă, pe cei care au aceleaşi origini ca şi noi. Avem o obligaţie morală în acest sens. În primul rând faţă de noi şi copii noştri. Şi încă ceva. O împăcare a lui ­Samuel şi a mea cu cea care ne-a dat viaţă, o fiinţă nevinovată şi atât de chinuită, o împăcare cu fraţii răspândiţi prin cine ştie ce colţuri ascunse din lume, o împăcare cu Dumnezeu. Avem şi noi

copii. Ei sunt sensul nostru în viaţă. Pentru ei, pentru noi, pentru Măriuţa, cea care ne-a dat viaţă, e firesc şi normal, să ştim de unde ne tragem. Care ne sunt rădăcinile. Aşa am fost educaţi, aşa ne-au crescut părinţii noştri. Să ne regăsim originile şi să nu le uităm. Şi asta vom face. KKN: Faptul că acest interviu îl realizăm în această zonă exotică de pe malul Mării Mediterane iar ceilalţi doi copii ai tăi şcolari au rămas în State, am adus acum doar pentru tine şi Măriuca, fiica ta cea mică, câte un dar. Costume populare şi podoabe din zona unde te-ai născut acum 33, respectiv, 31 de ani tu şi Samuel. Un prim pas spre originile voastre venit şi din partea noastră, publicaţia în limba română ­Occidentul ­Românesc. Cu

MAI 2012

multă dragoste, respect şi consideraţie. S. McD.: Faptul că împărtăşiţi aceleaşi gânduri şi sunteţi alături de noi, ne onorează. Ne-am cunoscut acasă, în California, dar pot spune că mă simt acasă şi aici, pe Coasta Albă a Spaniei. De aceea pot spune că ne sunteţi oaspeţi dragi şi aici, oricând. KKN: Dacă tot ai atins acest subiect atât de sensibil, ai putea să-mi spui în care loc te simţi cu adevărat, acasă? S.McD.: Acasă... Un cuvânt extraordinar pe care mulţi oameni din lumea aceasta nu-l cunosc. Nu îl simt. Aşa cum, noi, copiii crescuţi în orfelinatele din România, nu l-am simţit şi nu l-am avut niciodată cât am trăit acolo. Aş putea să spun că eu şi fratele meu am avut un mare noroc pentru că soarta a fost atât de îngăduitoare cu noi. Am fi putut sfârşi prin canalele pline de şobolani, ca aurolaci, sau am fi putut dispărea din lumea aceasta, bolnavi de SIDA sau alte boli prin casele de copii sau spitalele infectate ale ­României comuniste. Dumnezeu însă, a avut grijă de noi şi ne-a trimis soţii ­McDermott să ne salveze. Şi, iată-ne! Doi tineri părinţi, educaţi, fiecare cu familia lui, cu afacerile lui, secondaţi de grija şi dragostea celor doi soţi ­McDermott, unici, doi oameni care ne-au dăruit în cei peste 21 de ani, toată dragostea şi puterea lor, toată încrederea şi dreptul la viaţă. Acasă, sunt ei, Aaron şi Viviana ­McDermott, acasă e locul copilăriei şi a adolescenţei noastre: oraşul ­Pittsburgh, din statul american ­Pennsylvania. Acasă, e locul unde ne-am format ca oameni, ca specialişti, e locul unde ne-am întemeiat propriile noastre familii şi unde ni s-au născut primii copii: Sacramento/­

13

California. Este extraordinar să ai locul tău pe lumea aceasta. Al tău şi numai al tău. Suntem cetăţeni americani, iubim locurile în care am crescut şi ne-am format ca oameni. America este şi va rămâne pentru noi, pentru copiii noştri, singurul loc pe care îl simţim cu adevărat, acasă. Aaron şi ­Viviana ­McDermott sunt părinţii noştri, unici, cei care ne aşteaptă întotdeauna cu drag, ACASĂ. Nota redacţiei: Acest material este un fragment dintrun amplu reportaj în cazul fraţilor Sophia şi Samuel McDermott realizat în ex­ clusivitate pentru O ­ ccidentul Românesc şi este interzis a fi reprodus fără acordul acestuia. Mulţumim şi pe această cale Georgetei ­Munteanu, lui Dumitru Pop şi Eugen ­Fărcaş, organizaţiilor şi autorităţilor care ne-au furnizat datele necesare realizării acestor investigaţii, din ­Satu-Mare, ­Teleorman, ­Bacău, Alba, Bihor şi ­Bucureşti. De asemenea, îi mulţumim colegei şi prietenei noastre Wilona Bleich, care a întreprins singură, peste 17 de anchete, majoritatea cu ajutorul unor persoane de bine din România care s-au oferit să caute prin bazele de date, voluntar. Problema este că, timp de ani de zile, sistemul de adopţii din România a fost nereglementat şi corupt, iar multor copii li s-a oferit doar un certificat de ieşire din orfelinat care nu le reflectă identitatea. Din nefericire! Un material realizat, tradus, editat şi tehnoredactat de: Kasandra ­Kalmann ­Năsăudean, Florin ­Valentin Barbu, Christian I. ­Guitars şi Michael Harrison ­Cronkite.


14

Spania

MAI 2012

Dezvoltatorii imobiliari continuă să construiască în ­Spania, deşi nu au cumpărători, mizând în continuare pe o bulă imobiliară care s-a spart şi care riscă să afunde ţara într-o criză similară cu cea din Irlanda, doar că de dimensiuni mult mai mari, potrivit ­Bloomberg. Bula imobiliară, sistemul bancar şi PIB-ul Spania, a cincea economie ca mărime în Europa, este unul din fronturile principale ale

Spania a primit o nouă lovitură în America de Sud după ce preşedintele Boliviei, Evo Morales, profitând de simbolismul zilei de 1 mai a dispus naţionalizarea diviziei loca-

luptei europenilor împotriva crizei datoriilor guvernamentale. Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a redus la începutul săptămânii ratingurile a 11 mari bănci spaniole. Lovitura a venit înainte ca biroul naţional de statistică iberic să anunţe că Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% în primul trimestru, marcând astfel a doua recesiune din ultimii trei ani. Economia Spaniei este de aproape două ori mai mare de-

le a companiei spaniole Red ­Electrica şi a ordonat armatei să ocupe facilităţile acesteia. Morales, primul preşedinte nativ al Boliviei, susţine că unitatea, care opera 85% din reţeaua naţională de electricitate, nu a investit destul în ţară, scrie presa internaţională. „Trăiască 1 mai şi trăiască naţionalizarea. Guvernul a investit 220 mil. dolari şi alţii

cât economiile combinate ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Randamentele titlurilor de stat iberice pe 10 ani au crescut de la 4,8% în Februarie la 5,9% în prezent, ajungând aproape de un nivel la care celelalte state au necesitat pachete de finanţare externă pentru a evita falimentul. În Madrid, premierul iberic Mariano Rajoy duce în paralel o luptă de calmare a speculaţiilor conform cărora Spania va avea nevoie de salvare sub

au profitat. De aceea ne-am decis să naţionalizăm transportul de energie”, a declarat preşedintele, care a atenţionat că în reţeaua electrică au fost investite doar 81 mil. dolari de la privatizarea acesteia în 1997, notează AP. Compania naţionalizată, Transportadora de Electricidad, este deţinută în proporţie de 99,94% de Red Electrica, la care guvernul spa-

forma unui pachet de finanţare externă. Măsuri luate în considerare includ înfiinţarea unei „bad bank”, o structură care să cumpere toate împrumuturile toxice acordate de bănci cu garanţii imobiliare. Până recent, această măsură nu era considerată viabilă de către autorităţile iberice. Nu contează, construim Optimismul lui Rajoy este împărtăşit şi de dezvoltatorii imobiliari, care continuă să construiască deşi la momentul actual în Spania există două milioane de apartamente şi case goale, precum şi aeroporturi complet noi, care nu sunt folosite. Evaluatorii imobiliari şi băncile declară că valorile proprietăţilor au scăzut cu aproximativ 22% de la începutul crizei, însă experţii din piaţă estimează că declinul e aproape dublu. Situaţia este similară cu cea a Irlandei, care în 2008 a fost nevoită să stopeze brusc con-

strucţiile iar în 2009 a creat NAMA, o „bad bank” care a cumpărat cu ajutorul titlurilor de stat împrumuturi toxice ale băncilor. NAMA a plătit 32 miliarde de euro şi a cumpărat de la bănci împrumuturi în valoare totală de 74 miliarde euro. Ulterior, autorităţile irlandeze au finanţat masiv cinci dintre cele mai mari şase bănci. Fondul Monetar ­Internaţional estimează acum că economia irlandeză va creşte cu 0,5% în 2012 şi cu 2% în 2013. La apogeul bulei imobiliare, construcţiile reprezentau 20% din economiile Spaniei şi Irlanedei, însă acum acest segment este la 14% în Spania comparativ cu 5% în Irlanda. În Avila, drumurile se termină în câmp Miguel Angel Garcia N ­ieto, primarul oraşului spaniol ­Avila, de unde porneşte analiza Bloomberg, declară: „Când am aprobat planul de urbanism în 1998, ce-

rerea de locuinţe era la un maxim istoric. Da, există un surplus la momentul actual, pentru că toată lumea s-a dus acasă, să locuiască cu părinţii, dar asta nu înseamnă că nu există cerere. Când îşi va reveni economia, sunt sigur că surplusul va fi absorbit”. În Avila, oraş cu o populaţie de 171.680 persoane, există momentan drumuri neterminate pentru că au rămas fără bani, 19.000 apartamente şi case goale, şi construcţia merge mai departe. Revenirea la care se referă Nieto s-ar putea lăsa aşteptată câteva decenii, potrivit B ­ loomberg, având în vedere că şomajul la nivel naţional e la un maxim istoric de 24.4% iar economia e prinsă într-o recesiune care îi va provoca o scădere a PIB-ului văzută de ­Fondul Monetar ­Internaţional la 1,8% în 2012. A consemnat Mircea Fluieraş

niol are o participaţie de 20%. Anunţul lui Morales, făcut în cadrul unei ceremonii televizate în cinstea zilei de 1 mai, vine după ce Argentina a naţionalizat luna trecută cea mai mare companie petrolieră a ţării, YPF, însuşindu-şi 51% din acţiunile unităţii de la grupul spaniol Repsol, care deţinea 57,4% din acţiuni. Morales are antecedente cu

naţionalizările. În urmă cu doi ani statul a preluat patru companii din sectorul energetic, dintre care două erau străine, „la cererea arzătoare a poporului”, scrie Financial Times. De altfel, naţionalizările de 1 mai tind să devină o tradiţie în Bolovia, remarcă publicaţia britanică. În 2010 subsidiara boliviană a companiei britanice Rurelec, Guaracachi, a fost naţionalizată într-un eveniment televizat care a culminat cu poliţia militară înarmată escortând managerii locali afară din birouri. Anul acela guvernul a preluat controlul principalelor hidrocentrale şi a majorită-

ţii capacităţilor de generare a electricităţii. În 2006, primul său an ca preşedinte, Morales a anunţat că „naţionalizează” sectorul de petrol şi gaze. Apoi el a început să forţeze concesii din partea companiilor energetice multinaţionale şi să renegocieze contractele pentru a da ­Boliviei un control mai mare asupra economiei şi o porţie mai mare din profiturile industriei gazelor, cea mai mare a ţării. În 2008 Morales s-a folosit de ziua de 1 mai pentru a anunţa finalizarea naţionalizării principalei companii de telecomunicaţii a ţării, Entel, de la Telecom Italia.


România Victor Ponta a fost desemnat Prim-Ministru al României Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, că a semnat decretul prin care îi încredinţează liderului PSD Victor Ponta misiunea de a forma viitorul Cabinet. „Mă bazez în acest efort în special pe USL şi pe ceilalţi parlamentari care vor înţelege susţinerea unui asemenea Guvern. Este un moment special în viaţa noastră politică şi înţeleg, alături de colegii din USL, să accept acest mandat şi să încerc să îl duc la îndeplinire cu toate puterile până la momentul alegerilor…” a declarat ­Victor Ponta. Liderul PNL Crin Antonescu preciza, după scurtele consultări de la Cotroceni, că USL i-a prezentat preşedintelui Traian Băsescu propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat premier, iar şeful statului a luat act de aceasta. Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat zilele trecute lista Guvernului, care va

Membrii Guvernului Ponta pun la punct zilele acestea, o nouă scrisoare de intenţie cu FMI. În plus, la prima întâlnire avută au stabilit şi două priorităţi. Este vorba despre reîntregirea salariilor bugetarilor şi returnarea banilor reţiunuţi pensionarilor din asigurările de sănătate. Premierul desemnat şi-a asigurat deja susţinerea în Parlament pentru validarea Cabinetului pe care l-a propus. În prima şedinţă neoficială, a guvernului Ponta, miniştrilior le-au fost prezentate principalele obiective şi le-a fost cerută eficienţă maximă. În ceea ce priveste măsurile programului de guvernare, acestea nu vor putea fi luate imediat pentru că trebuie acoperite mai întâi găurile lăsate de predecesori, spune Victor Ponta. Acesta a mai menţionat faptul că imediat după ce va ocupa funcţia de premier toţi secretarii de stat şi toţi prefecţii vor fi înlocuiţi. Premierul desemnat, ­Victor Ponta, a mai dezvăluit membrilor Consiliului Executiv Naţional al PSD că prima decizie a Guvernului, după învestire, va fi anularea HG privind Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-

avea un mandat de şase luni, urmând ca, după alegeri, dacă USL câştigă, Ponta să conducă un Executiv schimbat radical. „Am păstrat aceeaşi structură deocamdată, pentru ca după alegeri să schimbăm modul de organizare a Guvernului, după o structură mai europeană.

Mureş - informează Mediafax. Hotărârea de guvern privind înfiinţarea liniilor maghiare de studii la UMF a fost aprobată pe 27 martie de către Cabinetul Ungureanu. Actul normativ stabileşte că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză. Această HG a fost una dintre temele moţiunii de cenzură a USL, în urma căreia Guvernul ­Ungureanu a picat. Preşedintele PNL, Crin ­Antonescu, a declarat şi el că „este convenit” faptul că HG privind UMF Târgu Mureş va fi abrogată, acest lucru reprezentând o prioritate absolută şi de nediscutat. „Este convenit că, în prima şedinţă de guvern, una dintre primele măsuri care va fi adoptată va fi anularea, abrogarea acelei HG. Noi nu suntem nici caraghioşi, nici nu glumim, nici nu ne jucăm cu asemenea lucruri. În momentul în care am hotărât că este o chestiune pentru care merită să plece un guvern, una dintre cele trei pentru care am făcut moţiunea de cenzură, a plecat Guvernul şi cum am putea să păstrăm această hotărâre?” - a spus Antonescu. ***

Atunci vom anunţa şi noii titulari ai portofoliilor”, a precizat Ponta. „Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nici din Kiseleff 10, sediul PSD”, a promis premierul desemnat. De asemenea, Victor Ponta a anunţat că, de acum înco-

lo, dacă o moţiune simplă contra unui ministru va fi adoptată în Parlament, acel ministru va fi schimbat. De precizat că, în prezent, moţiunile simple n-au alt efect decât de „atenţionare” a ministrului. În ceea ce priveşte alegerea titularilor, Victor Ponta a spus că a ţinut

Şi-au petrecut mini-vacanţa de 1 mai la iarbă verde. Dar nimeni nu s-a gândit că asta îi va trimite direct în spital. Sute de români au „invadat” camerele de urgenţă ale spitalelor după ce au fost muşcaţi de căpuşe. Se pare că insectele s-au răspândit peste tot, din cauza căldurii. Au fost chiar şi 20 de pacienţi într-o zi la spitalul de urgenţă din Buzău. Toţi, cu aceeaşi problemă, una la care nu s-ar fi gândit niciodată. Medicii spun că pericolul e peste tot. În parcuri, păduri şi în blana animalelor de companie. Dar oamenii merg pe principiul „mie nu mi se poate întâmpla”. Dar căpuşele sunt

mult mai periculoase decât par. Pot transmite boli foarte grave. Iar pacienţii trebuie să fie atenţi. E important să ştiţi, de exemplu că, în cazul în care aţi fost muşcat de o căpuşă, nu aveţi voie să o scoateţi singur. La Galaţi, numărul victimelor a crescut de 3 ori faţă de anul trecut. De voie, de nevoie autorităţile locale trebuie să ia urgent măsuri. Altfel riscă amenzi de până la 100 de milioane de lei vechi.

MAI 2012

15

Lista Guvernului Ponta: Premier - Victor Ponta Ministul Agriculturii - Daniel Constantin (PC) Ministrul Finanţelor - Florin Georgescu (PSD) - vicepriministru Ministrul Apărării - Corneliu Dobriţoiu (PNL) Ministerul de Externe - Andrei Marga (PNL) Ministrul Transporturilor - Ovidiu Silaghi (PNL) Ministrul Administraţiei şi Internelor - Ioan Rus (PSD) Ministrul Economiei - Daniel Chiţoiu (PNL) Ministrul Educaţiei - Corina Dumitrescu (PSD) Ministrul Dezvoltării şi Turismului - Eduard Hellvig (PNL) Ministrul Culturii - Mircea Diaconu (PNL) Ministrul Muncii - Mariana Câmpeanu (PNL) Ministrul Sănătăţii - Vasile Cepoi (PSD) Ministrul Comunicaţiilor - Dan Nica (PSD) Ministrul Mediului - Rovana Plumb (PSD) Ministrul Afacerilor Europene - Leonard Orban Ministrul Justiţiei - Titus Corlăţean (PSD) Ministrul delegat pentru Administraţie - Victor Paul Dobre (PNL) Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Mircea Duşa (PSD) Ministru delegat pentru mediul de afaceri - Lucian Isar Ministrul delegat pentru dialog social - Liviu Marian Pop Ministrul delegat pentru strategii guvernamentale şi relaţii cu societate civilă - Victor Alistar cont de experienţa profesională a fiecăruia, pentru că „nu este timp de învăţat” şi pentru a face, astfel, o diferenţiere faţă de fostul Guvern, format preponderent din persoane neexperimentate. Luni, 7 mai 2012, va fi prezentată lista Guvernului şi

programul de guvernare în Parlament. Ponta a spus că există 229 de membri USL care vor vota Guvernul, la care se vor adăuga parlamentari de la minorotăţi şi UNPR. Pentru ca Guvernul să fie validat este nevoie de 231 de voturi. ***

12,6 milioane de dolari pentru „Prometeu”-

Sculptura lui Brâncuşi a depăşit toate aşteptările Sculptura „Prometeu” (Prométhée), realizată de Constantin Brâncuşi, a fost vândută miercuri seara, în cadrul unei licitaţii din New York, contra sumei impresionante de 12.682.000 de dolari, informează Mediafax. Lucrarea lui Brâncuşi, ce are forma unui cap înclinat şi o dimensiune de 17,7 centimetri, a fost turnată într-o ediţie de patru bronzuri similare în 1911, provenind în prezent „dintr-o importantă colecţie privată din Europa”, se arată în catalogul casei de licitaţii Sotheby`s. Preţul de pornire a fost de 4,75 milioane de dolari, însă a urcat rapid şi a depăşit 10 milioane în doar câteva minute, ajungând până la pre-

ţul final de 11,25 milioane (12.682.500 incluzând comisionul de 12% încasat de casa de licitaţie şi taxa de vânzarecumpărare în New York). Organizatorii estimaseră anterior că sculptura va fi vândută cu un preţ între 6 şi 8 milioane de dolari, astfel că suma finală a depăşit cu mult aşteptările experţilor în artă. În cadrul aceleiaşi licitaţii, a fost stabilit şi un record absolut - cea mai mare sumă plătită pentru o operă de artă la o licitaţie, 119,9 milioane pentru „Strigătul” lui Edvard Munch. O altă lucrare a lui Brâncuşi, „Furca de tors” (Quenouille 1923), sculptură din lemn – a fost scoasă la vânzare în cea de-a doua zi a licitaţiei, joi.


16

Spiritualitate

MAI 2012

Parohia din Tarragona, gazda ­Congresului NEPSIS Spania 2012 Zile de bucurie duhovnicească au trăit la sfîrşitul lunii aprilie tinerii din Asociaţia NEPSIS Spania, reuniţi în Congresul anual, precum şi credincioşii Parohiei „Sfinţii Ierarhi Calinic de la Cernica şi Fructuosus” din Tarragona, gazda acestei ediţii a congresului. Sute de tineri români din Spania, Portugalia şi din alte ţări ale mitropoliei noastre au venit să se întâlnească din nou cu chiriarhul lor, Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei, dar şi cu invitatul din acest an, pr. lect. dr. Gheorghe Şanta de la Fcultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-­ Napoca. Şi pentru că Sfântul Sinod al BOR a proclamat anul 2012 ca Anul Omagial al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, tema aleasă a pornit tocmai de la acest subiect, cu impact direct asupra tinerilor: „Efectele crizei morale şi socialeconomice asupra sănătăţii spirituale şi trupeşti a tânărului”. Dincolo de cuvintele încărcate de învăţătură duhovnicească, de sfaturile primite, de prilejul unor confesiuni sau răspunsurile legate de multe dintre frământările lor, evenimentul a avut şi o latură cultural-recreativă, prin punerea în scenă a piesei de teatru religios Hoţul de mărgăritare a Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania, de către trupa de teatru a Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş. Totul s-a împlinit în Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Episcopul Timotei în sobor de preoţi şi diaconi, duminică, 29 aprilie. Episcopul Timotei, întâmpinat de micii enoriaşi La începutul vizitei în ­Tarragona, Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi ­Portugaliei, a fost întâmpinat de cei mai tineri enoriaşi ai acestei parohii, care şi-au amânat puţin serbarea pregătită de praznicul Învierii Domnului pentru a avea bucuria deplină prin prezenţa ierarhului. Coordonaţi de doamna preoteasă Elena Băltăreţu, ei au arătat că ştiu multe despre cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, ba mai mult, au recitat poezii despre Învierea Domnului şi au cântat Hristos a înviat! şi cântece cu tematica Învierii. Impresionat de implicarea celor

17 copii, de seriozitatea cu care şi-au pregătit micul lor moment artistic, dar nu în ultimul rând de felul în care şi-au amenajat sala lor de clasă, în podul unei biserici catolice, Preasfinţitul Timotei i-a felicitat, sfătuindui să fie cuminţi în continuare. Ierarhul le-a adresat un cuvânt şi părinţilor: „Trebuie să-i pregătim pe aceşti copilaşi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu, iar fiecare copil are nevoie atât de mamă, cât şi de tată. De aceea nu este bine ca părinţii să fie separaţi, unul aici şi altul în ţară. Şi pentru că frăţiile voastre, am constatat că nu mai aveţi atât de mult timp, s-au pus bazele acestor şcoli parohiale, unde copiii pot învăţa Limba Română, tradiţiile noastre, cultura noastră, să fie impregnaţi în acest duh al credinţei noastre”. La serbarea celor mici a luat parte şi pr. Gheorghe Şanta, fiind primul său contact cu o astfel de activitate din diaspora. „Aici aveţi o misiune alături de copiii dumneavoastră: să-L mărturisiţi pe Dumnezeu! Sunteţi trimişi aici, numai Dumnezeu ştie pentru cât timp, dar scopul îl ştim precis: să-L mărturisiţi aici pe ­Dumnezeu pe Care L-aţi întâlnit acolo”. Efortul micuţilor a fost răsplătit la final: Preasfinţitul ­Timotei i-a binecuvântat şi i-a înmânat fiecăruia câte o diplomă de final de an, chiar dacă puţin mai devreme, precum şi câte o carte cu poveşti, mărturisindu-le copiilor dragostea pe care Preasfinţia Sa însuşi o manifestă faţă de frumoasele noastre poveşti, ce mereu ne aduc aminte de copilărie. În Biserică, Mântuitorul ­Hristos vindecă bolile Conferinţa a fost deschisă prin cuvântul Părintelui Episcop Timotei, care le-a urat bun-venit tuturor tinerilor, prezentând tema discuţiilor şi pe invitatul acestei ediţii. Încercând să le ofere tinerilor din NEPSIS încă un prilej de îmbogăţire duhovnicească, Preasfinţitul Părinte Timotei s-a gândit că cel mai potrivit ar fi ca aceştia să discute cu un duhovnic cu experienţă bogată în mijlocul lor. Având zeci de ani de lucru cu elevii şi studenţii, mai întâi ca profesor şi duhovnic la Seminarul Teologic Ortodox din Baia Mare, iar apoi la Facultatea de Teologie Orto-

doxă din Cluj-Napoca, pr. lect. dr. ­Gheorghe Şanta a intuit cu uşurinţă frământările tinerilor, vorbindu-le despre sănătatea lor sufletească şi trupească, felul în care o dobândesc şi o pot păstra, dar şi despre ispitele şi încercările care se abat asupra lor. „Cei mai mulţi dintre noi trăim în localităţi ca în nişte închisori. În numai câţiva ani am început noi, românii, să trăim viaţa altora. Ne îndreptăm spre o lume tot mai mică, omul îşi pierde sensul vertical al referinţelor sale şi se rezumă la cele de pe orizontală. Conştientizarea sărăciei noastre şi a acestor mizerii sufleteşti va duce la pocăinţă. Aşadar, în Biserica lui Hristos, prin pocăinţă, omul revine el însuşi, îşi găseşte ipostaza sa veridică. În Biserică, Mântuitorul Hristos tămăduieşte bolile”. La conferinţă au participat şi prof. dr. Jose Luis Llaquet, profesor de Drept Eclesiastic la Universitatea Abat Oliva din Barcelona şi asist. univ. Victor Marola de

xe Române „Sfântul Serafim de Sarov” din Vilanova i la Geltru a interpretat câteva cântări. Programul Congresului NEPSIS Spania a inclus şi un moment artistic, la care cei prezenţi s-au relaxat şi s-au amuzat, dar au rămas, totodată, cu câteva învăţături, fiind pusă în scenă piesa de teatru religios Hoţul de mărgăritare a vrednicului de pomenire Mitropolitul ­Bartolomeu Valeriu Anania al Clujului. Au fost invitaţi membrii trupei de teatru a Colegiului Naţional „Alexandru Papiu ­Ilarian” din Târgu-Mureş. Pornind de la pilda fiului risipitor, elevii au reuşit să introducă auditoriul în faptele petrecute, cu toate că sunt la început de drum pe calea actoriei. Fiecare a încercat să aducă cât mai aproape imaginea personajului interpretat. Au fost momente frumoase, ce ne-au adus aminte nu doar de parabola biblică, ci şi de ilustrul ierarh cărturar, consacrat prin numeroasele sale opere. Piesele

la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. După conferinţa părintelui profesor Gheorghe Şanta, au avut loc discuţii de ordin administrativ, în vederea alegerii noului preşedinte NEPSIS Spania. La propunerea Preasfinţitului ­Timotei, fiecare grup aparţinând unei regiuni a făcut o nominalizare, iar apoi au fost votaţi, dintre cei şase nominalizaţi, un preşedinte, vicepreşedinte şi un secretar. Teodor Atanasiu din Castellon este noul coordonator al asociaţiei pe Spania, student în Economie, acesta având misiunea, de acum înainte, de a dinamiza activitatea asociaţiei, stimulând interesul membrilor pentru a se implica în tot ceea ce se organiează, dar, nu în ultimul rând, de a menţine atmosfera de unitate şi frăţietate. NEPSIS Spania funcţionează deja de ani buni, fiind mai mult decât un bun prilej pentru tinerii români de a lega noi prietenii, atenuând astfel sentimentul singurătăţii departe de ţara lor, este un exemplu de unitate în biserică, o unitate a tinerilor manifestată şi asupra celorlaţi, printre activităţile lor fiind incluse acţiuni de sprijinire a celor nevoiaşi, marginalizaţi, bolnavi, privaţi de libertate, sau în alte situaţii sociale. În încheierea întâlnirii, Corul Parohiei Ortodo-

de teatru scrise de Mitropolitul Bartolomeu au fost puse în scenă de către mari personalităţi ale culturii noastre româneşti. Hoţul de mărgăritare a fost o premieră pentru românii din Spania, piesă publicată în 1992, dar scrisă în anul 1952. Desăvârşirea bucuriei în Sfânta Liturghie Ca de fiecare dată, Congresul NEPSIS, cu toate activităţile implicate, se desăvârşeşte în Sfânta Liturghie. De această dată, slujba a fost oficiată în capela unui colegiu catolic din Tarragona, duminică, 29 aprilie, de către Preasfinţitul Părinte Timotei, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. prof. Gheorghe Şanta, pr. Aurel Nae din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Zaragoza, preotul paroh din Tarragona, pr. Vasile ­Băltăreţu, şi părintele diacon Claudiu ­Nicoară de la Centrul eparhial din Madrid. În cadrul Sfintei ­Liturghii, Preasfinţia Sa l-a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Ştefan Seman, fiul preotului de la Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” din Insula Ibiza. După Sfânta Liturghie oamenii au fost miruiţi, primind iconiţe din partea Părintelui Episcop ­Timotei, iar apoi au rămas la agapa frăţească pregătită de parohia gazdă. Alături de epi-

scopul lor, au vizitat oraşul ­Tarragona, cu amfiteatrul de la malul Mării Mediterane, unde se păstrează ruinele basilicii ridicată pe locul martiriului Sfântului Fructuosus de Tarragona, unul dintre cei doi ocrotitori ai parohiei de aici, act martiric petrecut la 21 ianuarie 259. Un demers binecuvântat Parohia „Escriba aquí la ecuación. Parohia „Sfinţii ­Ierarhi Calinic de la Cernica şi ­Fructuosus de Tarragona” a fost înfiinţată în urmă cu 8 ani, sub păstorirea directă a Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale. În 2004, părintele Vasile Băltăreţu a venit aici pentru a-i uni într-o comunitate pe cei aproximativ 1.000 de români câţi erau la acea vreme. În Catalunya era atunci o singură parohie românească, la Barcelona. Încă de la început s-a slujit în biserica Convento de las Oblatas. După un an le-a fost încredinţată Capela Inmaculada din Reus, unde părintele Vasile oficiază slujbele cu ocazia sărbătorilor care se nimeresc în zilele din timpul săptămânii. Tot aici se ţine, duminică de duminică, cercul biblic, la care participă grupuri de credincioşi de toate vârstele, spre aprofundarea Sfintei Scripturi, sub îndrumarea părintelui. În parohia pe care o păstoreşte, părintele Vasile echivalează reuşitele cu împlinirile enoriaşilor: „În anii 2005-2006, când a fost valul de imigraţii foarte mare, i-am întâmpinat pe mulţi români, i-am îndrumat, am fost cu ei la spital, la primărie, unde a fost nevoie. Atunci i-am însoţit, iar acum îi vedem în biserică. Aceasta este cea mai mare satisfacţie. De asemenea, o reuşită a fost atunci când, prin colaborarea cu Biserica, câteva fete care practicau prostituţia au abandonat acea viaţă, iar acum au familii şi copii şi vin la sfintele slujbe. Am avut şi multe momente de cumpănă, dar cea mai mare neîmplinire este că, deşi suntem majoritari ca imigranţi în Spania, noi, românii, nu suntem suficient de uniţi”. Şcoala parohială din ­Tarragona Spuneam că înainte de congres, Preasfinţiul Timotei a vizitat sala de clasă a copiilor din Parohia Tarragona, asistând aici la mica lor serbare. Nu este defel impropriu să o numim sală de clasă, pentru că aici, în

podul Capelei Inmaculada din Reus, au loc, în fiecare sâmbătă, cursurile Şcolii Parohiale din T­arragona. Funcţionează astfel din 2007, la început cu 10 copii, dar în prezent este frecventată de 21 de elevi cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, care vin în fiecare sâmbătă, de la ora 10.00, să înveţe ceea ce la şcoală nu îi învaţă nimeni. Deşi sunt români, nu îşi cunoşteau limba, nu ştiau nimic despre istoria ţării lor, nu se regăseau în frumuseţile ­României, pentru că nu ştiau despre ele. Cadru didactic de meseie, doamna preoteasă Elena Băltăreţu le vine în ajutor şi îi iniţiază în Limba şi Literatura Română, Istoria şi Geografia României şi Religie, iar începând cu anul acesta vor avea şi un curs basic de Limba Franceză. Este o a doua şcoală pentru micuţi şi nu le este uşor să îşi sacrifice şi sfârşitul de săptămână pentru studiu, dar este o contribuţie fundamentală la păstrarea identităţii lor naţionale. „Punem accentul mai ales pe tradiţiile noastre româneşti, cultură şi religie, nu vrem ca aceşti copii să piardă legătura cu ţara lor mamă, astfel că aici le oferim posibilitatea să cunoască şi să-şi facă şi ei cunoscute portul popular, tradiţiile, organizând serbări de Crăciun, de Paşti, de Ziua Copilului, de Ziua Mamei sau Ziua ­Naţională a României. Ne adunăm şi la câte o şezătoare, pentru care intenţionăm să aducem şi mai multe piese de decor din ţara noastră, dar vom avea şi o şezătoare interculturală, în cadrul căreia fiecare copil va prezenta imaginea unei alte ţări. Discutăm şi despre drepturile copilului, deoarece consider că este important pentru ei să cunoască şi aceste lucruri, mai ales aici, printre străini”, a spus doamna Elena Băltăreţu. Activitatea nu se opreşte aici; doamna preoteasă are în plan ca pe timpul verii să crească numărul orelor, să organizeze întâlniri şi în timpul săptămânii, întrucât dispun de acest spaţiu, dar să le dedice o parte a activităţii şi adolescenţilor, mai precis să fie şi întâlniri cu tinerii de până la 18 ani, dintre care mulţi au participat la cursuri extraşcolare organizate prin Institutul Cultural Român. Un material realizat de Cosmina Nicoară


Avocatul răspunde

Marius Vili Sârbu - Avocat/­Spania

Cititorii î­ntreabă, ­avocatul ­răspunde Alina Mădălina Mariş ­Zaragoza În ce condiţii pot obţine cetăţenia spaniolă? Răspuns: Ne imaginăm că solicitaţi cetăţenia spaniolă pe motiv de rezidenţă continuată în Spania timp de 10 ani. Modelul de solicitare poate fi obţinut în Madrid la adresa Servicio de Nacionalidad del Ministerio de Justicia, C/

Ríos Rosas 24, Madrid sau pe internet la adresa: http://www. mju.es/modelo.htm Solicitarea se prezintă la sediul Registrului Civil care aparţine domiciliului dvs. În acest caz, documentele care trebuie să însoţească cererea de solicitare a cetăţeniei sunt următoarele: • Tarjeta de residencia (NIE) • Paşaport sau buletin de identitate • Certificat de luare în spaţiu (certificado de empadronamiento) • Certificat de naştere apostilat şi tradus (traductor jurado) • Certificat de antecedente penale din România apostilat şi tradus (traductor jurado). Pentru minori această cerinţă nu e necesară • Documente care acredită mijloacele de existenţă în Spania (vida laboral, autonomo etc) • Certificat de antecedente penale din Spania Alte documente pe care vi le poate cere (sau nu) Registrul Civil. Documente specifice, în cazuri speciale: • Dacă se solicită naţionalitate spaniolă cu motiv de căsăto-

Angajaţii în serviciul domiciliar în Spania (Partea II) - Regimul nou de “Empleados de hogar” Aşa cum am prezentat în numărul trecut, începând din luna ianuarie 2012 s-a adoptat noua legislaţie în materi de servicio domestico – empleadas de hogar. Aşa cum am specificat deja, în acest număr răspundem întrebărilor persoanelor care lucrează în serviciul domestic în ­Spania – asistenţă de hogar. Întrebare: Pot cere să mi se faca contract scris? Răspuns: Da, Angajatorul

(inclusive persoana fizică) este obligat să efectueze un contract în formă scrisă. De altfel s-a prezentat un tip de contract pentru această ocupaţie. Întrebare: Am dreptul la şomaj? Răspuns: Nu. De moment nu se poate primi şomaj. Din informaţiile primite, în acest moment o comisie studiază viabilitatea acordării şi condiţiile acestuia. Decizia, însă, nu este adoptată.

rie cu un cetăţean spaniol (se solicită dupa 1 an de la căsătorie) trebuie adăugat certificatul de naştere al soţului, certificatul de căsătorie, ambele fiind înscrise în Registrul Civil spaniol. • În cazul văduvului/ei al unui cetăţean spaniol trebuie aportat certificatul de naştere al soţului şi certificatul de deces Odată îndeplinite toate cerinâele Registrului Civil, aceste documente vor fi trimise la Subdirección General de Nacionalidad y Estado Civil. După intrarea cererii la această instituţie vi se va trimite la domiciliu un număr de referinţă şi puteţi urmări procedura pe internet la o adresa care vi se va comunica. Răspunsul final se primeşte în scris, iar în cazul acordării cetăţeniei trebuie să faceţi alţi paşi care vor fi indicaţi de ­Registrul ­Civil unde aţi prezentat solicitarea (de ex. Eliberarea DNI, jurământ de respectarea ­Constituţiei spaniole, de fidelitate faţă de Rege etc). De asemenea, administraţia spaniolă pune la dispoziţie şi un număr de telefon la care se pot obţine informaţii: Servicio de ­Nacionalidad en ­Madrid: 913

904 839. La data la care obtineţi cetăţenia spaniolă o să pierdeţi cetăţenia română, neexistând un acord de dublă naţionalitate între România şi Spania.

Întrebare: Pot să mă pensionez? Răspuns: Da, dacă a cotizat numărul de ani cerut de prevederile legale în vigoare la data pensionării (care în ultima perioadă s-au schimbat, de fiecare dată mărindu-se numărul de ani de cotizare). Întrebare: Ce indemnizaţie există în cazul de desfacere a contractului de muncă? Răspuns: Indemnizaţia primită este de 20 de zile pentru fiecare an lucrat dacă este o desfacere a contractului de muncă atipică (despido improcedente). În cazul în care nu se mai doreşte continuarea contractului (acest lucru fiind anunţat printr-un înscris cu cel puţin 15 zile înainte) le

MAI 2012

17

Claudia Petrescu – Madrid Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de pareja de hecho? Cât timp este necesar să se convieţuiască împreună, cu ce acte se dovedeşte pareja de hecho, iar în caz de separare, în ce condiţii eu pot primi o îndemnizaţie? Răspuns: Ceea ce dorim să precizăm de la început este faptul că “pareja de hecho” (concubinajul legal) nu este echivalentul căsătoriei, deşi atât procedurile cât şi efectele convieţurii pot fi asemănătoare. În primul rând “pareja de hecho” se înregistrează în faţa autorităţilor. Legea care reglementează această uniune specifică faptul că ea se aplică celor care de formă liberă, publică şi de o manieră stabilă, convieţuiesc cel puţin pe o perioadă de 12 luni, existând o relaţie afectivă întotdeauna când înscriu această uniune în Registrul de Concubinaj al

Comunităţii din care fac parte (ex. Comunidad de Madrid). “Pareja de hecho” se dovedeşte cu înscrisul de înregistrare a acesteia în registrul comunităţii din care faceţi parte. Atenţie însă, că înscrierea se poate face de o manieră diferenţiată, de la o comunitate la alta. În ceea ce priveşte indemnizaţia amintită mai sus considerăm că vă referiţi la o pensie compensatorie în cazul rupturii unei astfel de uniuni. Răspunsul este da, aveţi dreptul la o astfel de pensie compensatorie însă numai în cazul în care se produce un dezechilibru patrimonial important, iar perioada primirii acesteia depinde de perioada în care aţi format de o manieră formală şi legală “pareja de hecho”. Normal, aceste cazuri se discută de o manieră total confidenţială cu avocatul dumneavoastră în cazul în care doriţi să o solicitaţi. Specificăm faptul că fundamental de drept este cel precizat de art. 97 Cod Civil Spaniol. Însă, regula generala este ca, în momentul constituirii unei “pareja de hecho” cele două

părţi să propună un pact în ceea ce priveşte bunurile comune, lichidarea acestora în caz de separare. În cazul în care un există un pact, se presupune din oficiu că ambele părţi au contribuit de o manieră egală la achiziţionarea bunurilor. Ar mai fi de precizat faptul că normativa referitoare la astfel de uniuni de “hecho” prevede ca acestea pot fi încetate din următoarele motive: • De comun acord • Prin decizie unilaterală de unii din membrii uniunii, notificând pe celălalt prin procedura specifică, prevazută de lege • Prin deces • Prin separare mai mare de 6 luni • Prin căsătoria unuia dintre membrii acesteia. Situaţia se complică în cazul în care “pareja de hecho” are în creştere şi îngrijire minori, în acest caz de ruptură intrând Ministerio Fiscal (procurorul) care veghează ca interesele acestora să nu fie vătămate prin pretenţia vreuneia dintre părţi sau prin pactul dintre părinţii naturali.

corespunde 12 zile pentru fiecare an. Întrebare: Pot să-mi deconteze bani din salariu pentru întreţinere şi cazare? Răspuns: Legislaţia anterioară prevedea şi a permis o descontare de până la 45% din salariu pentru cazare şi întreţinere, însă noua lege prevede că trebuie acoperit salarial minim în bani. De aici, 30% din totalul salariului poate fi în concept de întreţinere şi cazare. Întrebare: Dacă eu sunt înscrisă (de alta) în vechiul regim de Securitate Socială, ce gestiuni trebuie să facă, cum? Răspuns: Înainte de 30 iunie 2012 trebuie să comuni-

caţi la Tresoreria general de la ­Seguridad Social îndeplinirea condiţiilor pentru a fi inclus(ă) în Sistemul ­Special de Lucrători Domestici. Dacă nu o faceţi, începând cu această dată veţi fi excluşi din Sistemul Special şi veţi înceta să faceţi parte din Regimul General (baja). Întrebare: Dacă eu lucrez cu contract într-o casă, trebuie să merg cu familia angajatoare în vacanţe? Răspuns: Nu aveţi obligaţia de a însoţi angajatorul în vacanţe. Întrebare: Cum se fixează creşterile salariale? Răspuns: Acestea se fixează de comun acord de către părţi, însă, în cazul în care nu există

o înţelegere, va fi cel care este fixat în statistica contractului colectiv de muncă pe ramură. Întrebare: Dacă mă afectează fumatul, pot fuma angajatorii în timpul în care eu lucrez? Răspuns: Nu, se consideră un risc de muncă şi este ilegal ca aceştia să fumeze în timpul programului dumneavoastră. Întrebare: Cât poate dura perioada de probă? Răspuns: Nu poate depăşi 2 luni calendaristice.

Salarial lunar cu plata extra inclusă (euro)

Cota de plătit la SS de către angajat

Cota de plătit la SS de către angajator

1

74,83

3,34

17,50

2

78,83 până la 122,93

3,66

19,18

3

122,94 până la 171,02

5,44

28,51

4

171,03 până la 219,11

7,22

37,84

5

219,12 până la 267,20

9,00

47,17

6

267,21 până la 315,30

10,78

56,50

7

315,31 până la 363,40

12,56

65,83

8

363,41 până la 411,50

14,34

75,16

9

411,51 până la 459,60

16,12

84,49

10

459,61 până la 507,70

17,90

93,83

11

507,71 până la 555,80

19,68

103,16

12

555,81 până la 603,90

21,45

112,50

13

603,91 pana la 652,00

23,20

121,83

14

652,01 până la 700,10

25,01

131,16

15

De la 700,11

27,11

145,15

Odată lămurite majoritatea aspectelor noului regim de angajaţi domestici, încercăm să nuanţăm într-un tabel, contribuţiile plătite atât de angajator cât şi de angajat.

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513. Membru al Council of Bars and Law Societies of ­Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului ­General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate. Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este: www.e-avocat.es

Date de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid www.sarbu-abogados.eu Calle de Los Hermanos Machado nr. 3 Bis - 28017 Madrid Telefon: 913 775 246, 697 355 235 E-mail: sarbu-abogados@icam.es

Notă: Materialele publicate la pagina Avocatul răspunde, sunt rezultatul studiului de specialitate efectuat în exclusivitate pentru Occidentul ­Românesc şi nu pot fi reproduse.


18

Costa Blanca

MAI 2012

Deosebit de … altfel

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

O secvenţă întâlnită cândva într-un rebus mă preocupă şi refuză să-mi părăsească mintea. Simplă doar la prima vedere, definiţia din trei cuvinte: „deosebit de bine” îşi găsea acolo o rezolvare neaşteptată: dezlegarea corectă era „rău”. Logic, pentru că „răul” se deosebeşte complet de „bine”. Dar atentie, nu tot ce e „altfel” e şi „rău”! Paralela aceasta

mentală câştigă mereu în actualitate, ori de câte ori observ în jurul meu alte comportamente decât cele încetăţenite pe la noi. Raţionamentul meu spontan tinde să-i claseze pe ceilalţi la capitolul „diferiţi”, „altfel decât mine” sau – de ce nu? – „deosebiţi de noi”. Cu siguranţă că noi, la rândul nostru, suntem pentru ei nişte oameni deosebiţi, ciudaţi, rara avis. Ducând sofismul la extrem, deosebirile care ne individualizează sunt o caracteristică într-atât de răspândită, încât putem afirma, fără tea-

ma de a greşi, că avem cu toţii acelaşi numitor comun: suntem fiecare de-alt-fel. Pentru noi, românii, popor adaptabil la tot şi la toate, prin însăşi esenţa fiinţei noastre, condamnarea asta „destinică” la diversitate sună aproape tragic. Iată că, din această dilemă, nicicum nu putem scăpa. Suntem, toţi, diverşi. Trăiască unitatea în diversitate! Un exemplu banal: conduita la volan. Noi, şoferii, trecem prin etapa învăţării. Şi chiar credem că ne însuşim acelaşi bagaj de cunoştinţe ca şi francezii, italienii, nemţii, sau americanii. În mare, aşa şi este, dacă n-ar fi diferenţele de interpretare. Când instructorul spune că trebuie să păstrezi distanţa regulamentară, îl crezi, dar nu-ţi baţi capul cu regula asta după ce ai luat carnetul. Ei bine, elve-

ţienii şi francezii o fac! Sau, bineînţeles că ştim cu toţii că, teoretic, ţi se poate lua carnetul dacă eşti prins circulând în stare de ebrietate, chiar şi cu bicicleta. Dar cunoaşteţi pe cineva care a fost amendat din cauza asta? Eu da. Ce-i drept, în Germania. Culmea e că inculpatul era el însuşi poliţist! Cu toţii deprindem aceleaşi reguli, general valabile. Cam la fel ca în viaţă – cel puţin, aşa ne place să credem. În ciuda impresiei că aplicăm legile la unison, cele mai aprige

divergenţe de opinie se iscă pe marginea şoselelor, după vreun incident în care fiecare are impresia că el are dreptate. Cine-ar fi crezut că banalele formulări de prin manuale, scrise pe înţelesul tuturor, pot avea interpretări atât de diferite? Nu e nevoie de un accident pentru a sesiza că, în Germania, restricţiile de viteză se interpretează cu marja de cel puţin zece kilometri la oră. În sus! Nu se cade, acolo, să te menţii sub limita maximă de viteză; legea nescrisă pretinde să rulezi în aşa fel încât să nu încurci circulaţia, adică suveran şi grăbit, fără mocăieli, că doar avem toţi un ţel şi o treabă, altfel nu ne-am afla pe stradă, ci acasă, la televizor. Indicatorul de viteză din maşină arată, de regulă, trei kilometri mai puţin decât realitatea, iar radarul are, de asemenea, o toleranţă de treipatru kilometri. La zece kilometri depăşiţi, e mai scumpă hârtia timbrată decât contravaloarea amenzii, deci nu se taxează. Trebuie să fii neamţ ca să ştii asta. Cu totul altfel se petrec lucrurile în Spania, unde străzile sunt aşa de strâmte, de încap doar două maşini una lângă alta. Dacă ai ghinionul să nimereşti pe singura bandă liberă, în spatele unui şofer cu chef de vorbă, se cade să aştepţi până îşi pune în temă, cu câteva detalii din viaţa privată, amicii de pe trotuar. Faptul că împiedică circulaţia nu are aici niciun fel de relevanţă, nici măcar pentru agentul de poliţie, care se amestecă uneori în vorbă, punctând la temele care îl interesează. Numai un turist străin ar avea tupeul să întrerupă atari convorbiri publice şi, oricum, nu l-ar băga nimeni în seamă. Soţul meu mă somează întruna să „ascult” ce sugerează indicatoarele de pe autostrăzile germane, că or şti ele de

ce. E bine să reduci la o sută, în loc de o sută douăzeci, pe anumite porţiuni, dar numai când plouă. E rău să mergi cu doar o sută douăzeci acolo unde e viteză nelimitată. Poţi rula liniştit pe autostradă cu douăzeci de kilometri mai repede decât e permis; amenda va fi în limitele rezonabilului şi nu-ţi face nimeni cazier. E bine însă să caşti ochii pe lângă poduri şi prin şantierele cu drum în lucru, unde autorităţile plasează radare, parcă în duşmănie, din cauza statisticilor care spun că se produc multe accidente la strâmtoare. Eu am bănuiala că fac asta şi ca să bage spaima în şoferii nevinovaţi, cărora între timp li s-a făcut părul măciucă pe banda a doua, lată de numai doi metri, lângă roţile cât casa ale câte unui buldozer condus de un monstru bărbos, ce râde diabolic, îndesând maşina ta lucioasă tot mai aproape de parapet. În rest, eşti liber să faci ce vrei. Adică nu prea mult. Inutil de menţionat că e plin de şantiere şi de indicatoare, care nu fac altceva decât să-ţi amintească permanent că de fapt nu ai voie să faci mai nimic de capul tău. Că, şi dacă ai voie, nu e corect, din punct de vedere etic, să te grăbeşti, pentru că pui în pericol viaţa altora, de prin maşinile mai puţin deştepte decât a ta, sau poţi deruta un începător, subestima viteza unei motociclete ascunse printre maşini, nimeri peste un şofer vârstnic, care a adormit la volan. Dacă nimic din toate astea nu se aplică, forţează-te să-ţi aminteşti dacă nu cumva ai uitat să închizi gazul acasă, încuind în acelaşi timp pisica în debara! Toate astea ţi se întâmplă în Germania, unde cineva acolo sus se gândeşte la tine şi nu vrea să păţeşti ceva rău – cineva care nu te scapă din ochi nici când asculţi pe CD-playerul din maşină taragotul lui Dumitru Fărcaş, întrerupându-ţi brutal reveria cu vestea senzaţională de la radio-trafic, că la următoarea intersecţie s-a format un „buşon” de cinsprezece kilometri. Reacţionezi rapid, tragi de volan, faci dreapta pe loc, coteşti într-o curte şi ieşi pe lângă un tomberon, făcând cu mâna mocofanilor fără navigaţie prin satelit, care au rămas blocaţi în ambuteiajul din urma ta. Ce frumos sună vocea uniformă a dispecereinavigatoare, când te anunţă: „aţi ajuns la destinaţia dorită”, după ce te-a ghidat pe un

traseu numai de ea ştiut, peste curţi şi ferme cu galinacee speriate, tangente la grădini cu terase umbroase, pline de muşterii cu halba în mână, iritaţi la vederea unei maşini

ze la infinit să fac dreapta, undeva unde nu mai există demult niciun drum practicabil. Fiindcă tot ne aflăm în anul Caragiale, hai să-l parafra-

taman acolo. Să mă ierte Dumnezeu, nu vreau să vorbesc cu păcat, ştiu cât de groaznic e să ai în maşină un „copilot” care te pisează întruna să faci cum

zăm un pic: „Ce atâta grabă, monşer?”. Hai să tragem niţel pe dreapta şi să ne contemplăm un pic mai de la distanţă. Ce rău ni se poate întâmpla dacă nu „curgem cu

vrea el. Dar parcă mai dragă mi-e până şi soacră-mea, strigând ca din gură de şarpe „frânăăăMM!”, decât aparatul ăsta cu voce de frigider, care e în stare să mă some-

valul”? Cel mult ne vom face remarcaţi, sărind din schemă. Se va găsi oricând careva-n mulţime, gata să ne arate cu degetul: „Ia te uită, cineva deosebit. De alt fel”.


Sănătate, frumuseţe, stil

MAI 2012

19

De ce sunt bune rodiile?

Zoe Stoleru / Valencia

Rochii din Tafta extrem de chic

Sezonul lor este cuprins între lunile martie şi iulie, timp în care sunt apreciate pentru seminţele lor, de o culoare roşiatică asemănătoare cu cea a rubinului, pline de vitamine, anti-oxidanţi şi alte substanţe nutritive. Datorită conţinutului nutritiv bogat, rodiile sunt considerate că fiind un mijloc de prevenire a cancerului, bolilor de inimă şi a procesului de îmbătrânire prematură. Deşi este considerată un aliment al perioadei moderne, rodia se regăseşte de secole în alimentaţia oamenilor din Orientul Mijlociu, India sau China. Atunci când doriţi să cumpăraţi rodii, alegeţi fructele mai grele deoarece este un semn că seminţele sunt pline cu lichid şi gata pentru a fi consumate sau folosite pentru sucuri naturale. Alegeţi fructele care au o coajă de o culoare

uniformă pentru a le evita pe cele cu crăpături. Prezenţa unor mici pete pe coajă este acceptabilă. Depozitaţi rodiile întregi până la două săptămâni la temperatura camerei sau timp de o lună în frigider. Seminţele pot fi ţinute două săptămâni în frigider, într-un înveliş în care să nu pătrundă aerul. Pentru a îngheţa seminţele, separaţi-le de membrana albă şi aşezaţile pe o bucată de hârtie cerată. Acoperiţi-le cu o altă bucată de hârtie cerată şi puneţi-le la îngheţat 2 ore. După aceea, puneţi-le într-o pungă închisă ermetic, în congelator. Pot fi ţinute astfel până la un an. Împrăştiaţi seminţele pe salate pentru a le da culoare. Serviţi seminţele împreună cu deserturi ca bezele. Adăugaţi un strop de sirop de rodii la şampanie pentru a obţine un cocktail spectaculos.

Diabetul apare cu predilecţie la femeile care au rude cu această boală Săptămâna trecută, Sarah Jessica Parker a etalat o rochie din tafta vintage semnată Oscar de la Renta la o gală din NY. Vedeta plină de stil a reuşit să transforme tafta,

un material deseori asociat cu rochiile de domnişoare de onoare, în ceva încântător. Inspirate fiind de îndrăzneala acestui material ne-am pornit în căutarea unor rochii din tafta extrem de chic pe care cu toate ne-am dori să le purtăm. Am găsit de la rochii din tafta de bal, la rochii scurte, ideale pentru petreceri, până la rochii colorate şi cu imprimeuri.

Femeile care au rude apropiate ce suferă de diabet zaharat de tipul II sunt de două ori mai expuse riscului de a dezvolta această afecţiune, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii americani. Faptul că ţesutul adipos şi anumite obiceiuri alimentare sunt moştenite şi se răspândesc între membrii aceleiaşi familii determină în mare parte creşterea riscurilor de a dezvolta diabet de tipul II, potrivit rezultatelor studiului realizat de Harvard School of Public Health din Boston. Astfel, persoanele care au una sau mai multe rude apropiate cu diabet zaharat de tipul II cel asociat cu precădere obezităţii - prezintă un risc semnificativ de a dezvolta această boală, informează Reuters. La cercetare, care a durat 20 de ani, au participat 73.227

de femei, dintre care 5.101 au dezvoltat diabet zaharat de tip II. Astfel, s-a descoperit că cele care aveau o rudă de gradul întâi cu diabet zaharat de tip II prezentau de două ori mai multe riscuri de a dezvolta această afecţiune. În plus, femeile pentru care diabetul era o boală de familie, aveau predispoziţie pentru obezitate, la fel şi rudele lor. Printre obiceiurile alimentare „moştenite” în aceste familii se află consumul de alcool, consumul de carne roşie, de băuturi bogate în zahăr, care explică legătura dintre riscul de a avea diabet şi istoricul familiei. Diabetul zaharat de tipul II nu necesită tratament insulinic. Apare mai ales după vârstă de 40 de ani, iar 6090% dintre pacienţi sunt supraponderali sau obezi.

Cum ne ­distrugem cariera

Din greşeli învăţam, iar această maximă poate fi aplicată şi atunci când vine vorba de carieră. Dacă reuşeşti să îţi identifici punctele slabe, minusurile şi defectele atunci când vine vorba de eul tău de la job, cu siguranţă vei găsi şi soluţii, iar urcuşul în carieră nu ţi se va mai părea chiar atât de dificil. Află care sunt cele mai comune greşeli pe care le poţi face în carieră. Odată identificate, vei şti cum să te fereşti de ele şi cum să nu le mai repeţi. 1. Nu îţi iei în serios studiile Dacă nu reuşeşti să îţi termini cu bine studiile şi nu ai diploma care să îţi ateste studiile superioare, nu poţi spera la joburi prea bune, la funcţii înalte sau la salarii atractive. De asemenea, dacă obişnuieşti să petreci pe toată perioada facultăţii şi ulterior îţi dai seama că nu ai rămas cu mare lucru, toate aceste goluri se vor observa în timp atunci când te afli pe o funcţie anume. 2. Nu ai un plan Dacă treci prin carieră aşa cum trece gâsca prin apă şi laşi totul la voia întâmplării,

nu te aştepta să ai parte de un job deosebit sau de o răsplată materială consistentă. A te angaja pur şi simplu oriunde găseşti un loc disponibil, fără să te gândeşti la viitor, la ce ai de învăţat, la şansele de a promova şi aşa mai departe egalizează cu o serie de eşecuri la care trebuie să te aştepţi în permanenţă. 3. Minţi Nu este cale mai uşoară să îţi pierzi credibilitatea şi seriozitatea decât minţind într-un fel sau altul. Dacă îţi promovezi un CV exagerat, plin de reuşite şi merite care nu te definesc cu adevărat, este posibil ca minciuna să aibă picioare mai scurte decât te-ai fi aşteptat. Aşa că fii sinceră şi cu tine, şi cu ceilalţi dacă vrei să ai parte de interesul şi admiraţia celorlalţi. 4. Îţi strici reputaţia prin Facebook sau Twitter Deşi poţi spune că reţelele de socializare fac parte din viaţa ta privată, ele îţi pot afecta serios jobul şi imaginea profesională. Deşi acolo ai adunaţi prieteni care te ştiu de o viaţă şi care te acceptă aşa

cum eşti, ai grijă ce postezi şi ce imagine îţi formezi în lumea virtuală. Este posibil ca un angajator să te judece prin prisma a ceea ce îi relevează reţelele de socializare, fără să se mai obosească să afle dacă aşa eşti tu şi în realitate sau e vorba doar de o imagine parţială, care nu te defineşte în totalitate. 5. Te rezumi doar la partea materială a jobului Dacă te duci la un job doar pentru bani, se va vedea la un moment dat. Nu vei putea lucra foarte mult timp doar pentru salariu. Dacă nu pui şi puţină pasiune pentru ceea ce faci, fie îţi va scădea randamentul şi vei fi dată afară, fie vei renunţa din proprie voinţă. Dacă motivarea ta este strict de natură financiară, nu vei avea parte de satisfacţii în carieră şi nu vei reprezenta decât unul dintre mulţii angajaţi mediocri. Este necesar să îţi doreşti mai mult de la tine şi să şi lupţi pentru acest aspect. Nu îi lăsa pe toţi ceilalţi să ajungă înaintea ta, ci luptă pentru tine şi pentru jobul pe care îl ai sau pe care ţi-l doreşti. Bucuriile şi împlinirile din cadrul profesional te ajută şi în viaţă, îţi conferă încredere în tine şi un viitor de care nu te vei mai teme, pentru că nimic nu te va mai prinde nepregătită.


20

Tradiţii populare

MAI 2012

Sărbătorile ­populare ale lunii Mai

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Nici un alt popor din Europa nu are o tradiţie mai bogată în comunicarea omului cu lumile de dincolo, cu planurile nevăzute ale existenţei. Noi românii suntem moştenitorii unui tezaur spiritual format din obiceiuri, credinţe şi superstiţii moştenite de la străbunii noştri geto-daci. Luna a treia în Calendarul roman şi a cincea în Calendarul Iulian şi Gregorian, cu început de an la 1 ianuarie indică, prin denumirile popu-

lare, timpul florilor (­Florar, ­Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (­Frunzar). Zicala populară “Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, în grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament economic maxim. Sărbărtorile populare din luna mai, puţine cu dată fixă (­Arminden, Constandinu Puilor şi Ioan Fierbe-Piatră) şi mai numeroase cu dată mobilă (pentru un an cu dată mobilă: Paşti, Paştele Blajinilor,

Ropotitul Ţestelor, Mătcălăul, Joile Verzi, Todorusale) cuprindeau obiceiuri şi practici sezoniere specifice primăverii. Suntem în luna Mai numită şi Florar, luna în care toţi copacii şi toate florile înverzesc/ înfloresc. Se spune că este luna când Raiul coboară pe pământ şi înverzeşte totul. În această perioadă superstiţia spune că nu este bine nici să te naşti nici să faci nuntă, fiind o lună neprielnică. Pe 1 mai sărbătorim ziua Sfântului Ieremia aducător de belşug şi uşile caselor se împodobesc cu crenguţe înverzite ca semn al fertilităţii. Crenguţa se păstrează până la seceriş când, uscată, se foloseşte pentru aprinderea focului, pentru coacerea pâinii noi. Tot în această zi se face conservarea vinului vechi pentru a nu se strica, tratându-se cu pelin. Se bea din acest vin pentru a fi sănătos tot anul şi ferit de boală. Altă sărbătoare în luna mai este Înălţarea Domnului, (dar poate fi de asemenea în luna iunie, la finalul celor şase săp-

tămâni după Paşti), sărbătoare simbolizând ridicarea lui Iisus la ceruri după ce a Înviat. Se dă de pomană în această zi spunându-se că este ziua în care sufletele se înaltă la cer şi morţii trebuie să aibă merinde pe drum. Se pune leuşteam la ferestre pentu a feri casa de trăsnete şi se sfinţesc ramuri înverzite cu care apoi se lovesc fie oamenii, fie vitele pentru protecţie. Pe 21 mai se sărbătoresc Sfinţii Constantin şi Elena şi odată cu această dată este ultima zi în care se poate semăna ovăz, porumb şi mei, zi care coincide cu învăţatul puilor de pasăre să zboare, „constandinul puilor”. În această zi începe şi vara şi este o zi în care nu se lucrează de teamă ca bucatele să nu fie arse de soare pe câmp celor care nu respectă

Sărbătoarea Liliacului de la Ponoare Undeva, la aproximativ patru kilometri de oraşul Baia de Aramă, mai cu seamă la Ponoare, judeţul ­Mehedinţi, se află una dintre cele mai frumoase lucrări ale ­Domnului, Pădurea de liliac, dăruită parcă omului pentru a-i stăvili lăcomia pentru miracole şi pentru a-l face conştient de frumuseţea şi eleganţa pe care natura le poate îmbrăca în timpul primăverii. Pe o suprafaţă de 20 de hectare se întinde o rezervaţie de-a dreptul magnifică, în nuanţe de alb, verde şi violet, un monument al naturii conservat cu stoicism, atât de autorităţile competente, cât şi de clima perfectă, blândă, am putea spune chiar, cu influenţe submediteraneene. Pădurea de liliac de la Ponoare pare să fie destinaţia de vacanţă din România care renaşte în fiecare lună mai, ocrotită fiind de crestele impozante

ale ­Mehedinţului. Această rezervaţie nu este doar la pădurea de liliac. La Ponoare, veţi avea ocazia să admiraţi şi laleaua neagră, o specie de floare foarte rar întâlnită, putându-vă, relaxa, totodată, prin împrejurimi. Şi atunci când doar o luminiţa palidă va mai răzbate dinspre cer, înainte de căderea nopţii, Pădurea de liliac de la ­Ponoare va împrăştia un înnebunitor miros, un parfum pe care în nicio parte a oraşului dumneavoastră nu îl veţi găsi, o combinaţie puternică între mirosul de liliac şi fragezimea naturii de la începutul primăverii, intensificată de aerul curat. Aşa că, trebuie să vă rezervaţi cel puţin o zi din prima parte a lunii mai, pentru a merge la Pădurea de liliac de la ­Ponoare, mai ales că, în această perioadă minunată a anului, în satul din ju-

deţul Mehedinţi, se organizează Sărbătoarea liliacului, ce datează din anul 1965. Să nu uităm că, pe lângă Pădurea de liliac, în satul Ponoare, mai puteţi vizita şi Moara de lemn, un adevărat giuvaier românesc de arhitectură tradiţională, Peştera

Ponoarele şi, desigur, Podul lui ­Dumnezeu, o arcadă de-a dreptul impresionantă. Localitatea Ponoare se află în nordul judeţului Mehedinţi, la o distanţă de aproximativ 65 kilometri de Drobeta Turnu Severin, respectiv, la 45 kilometri de Târgu Jiu.

tradiţia. După tradiţie, la sate, oamenii încep să iasă la grădină, se face şi „măsura oilor”, iar pe 20 mai, se adună vacile în cirezi, după ce în prealabil au avut loc tocmirile de baci şi ciobani. La sate nu totul se schimbă în bani ci se plăteşte o parte bani şi o parte bucate. Tot aici ciobanii se angajează “pe lapte” sau „pe brânză”.

Din prima categorie sunt cei care trebuiau să ofere proprietarului de animale nu caşul făcut din lapte, ci să ia lapte la intervale bine determinate şi să îşi prepare singur caşul din el. Indiferent dacă ţinem cont sau nu de tradiţii sau superstiţii, luna mai este una care ne readuce zâmbetul pe buze datorită venirii căldurii şi a faptului că toată natură învie.


Bucătăria de acasă Dacă primăvara are gust, atunci are gust de

supă de primăvară!

Salutări de primăvară din oraşul florilor Transmit tuturor românilor din străinătate o primăvară cu aromă de cireşe coapte, cu dor de liliac, zambile şi lăcrămioare, belşug, pace, credinţă şi multă iubire. Nataşa Rentea - Timişoara

Somon cu sparanghel şi sos gorgonzola Ingrediente: • 4 bucăţi frumoase de fileu de somon, de 100-150 g. fiecare • 2 legături de sparanghel alb sau verde • 100 de grame de brânză gorgonzola • 1 căţel de usturoi, 1 ceapă mică • 150 ml. de smântână nefermentată • 20 g. de unt, 1 lingură de ulei de măsline • 40 ml. de vin alb sec sau demisec • 3 linguri de sos soia light, 3 linguri de zeamă de lămâie • 1 lingură rasă de sare marină, 1 lingură rasă de zahăr, piper alb Preparare: Se toacă mărunt usturoiul şi se amestecă cu sosul soia şi zeama de lămâie. Marinata obţinută se toarnă peste bucăţile de somon, care se întorc în vas ca să se îmbrace pe toate părţile. Se acoperă vasul şi se dă la frigider pentru 20-30 de minute. Între timp, se curaţă sparanghelul de coaja fibroasă cu ajutorul unui peeler pentru

cartofi. Dacă sparanghelul e foarte fraged, s-ar putea să nu fie nevoie să se decojească. Într-o cratiţă încăpătoare, se pun aproximativ 3-4 litri de apă la fiert. Când apa fierbe, se adaugă sarea şi zahărul, se lasă să dea în clocot şi se pune sparanghelul la fiert, pentru 8-10 minute, apoi se scurge şi se păstrează la cald. Se încinge o tigaie antiaderenţă. Se pun în tigaie bucăţile de somon, cu partea cu care se vor prezenta pe farfurie în sus. Se prăjeşte peştele pe o parte, se întorc bucăţile şi se mai prăjesc 3 minute şi pe partea opusă. Peştele prăjit se scoate din tigaie şi se păstrează cald, acoperit. În tigaie se adaugă uleiul de măsline şi untul. Se adaugă ceapa tocată fin şi se căleşte. Se stinge cu vinul alb şi se dă în clocot, amestecând rapid pe fundul tigăii pentru a desprinde urmele de peşte fript. Se adaugă smântâna lichidă. Din brânza gorgonzola se taie 4 felii subţiri care se păstrează

Primăvara trebuie să se simtă şi la tine în bucătărie, nu doar afară. Încercăm o supă de primăvară? O supă verde, aromată care aduce primăvara în casă? Ingrediente: • 2 linguri de ulei, o nucă de unt, 4 legături de ceapă verde • 2 căţei de usturoi, 1 cartof mare, 1 rădăcină de ţelină potrivită • 2 morcovi, 500 g. boabe de mazăre • verdeaţă: pătrunjel şi mentă. Pune morcovul, cartoful şi ţelina, tocate în bucăţi mari, în 2 litri de apă care clocoteşte. Acoperă şi lasă să fiarbă. Când morcovul este aproape fiert (circa 20 de minute), pune mazărea şi continuă să fierbi alte 5-10 minute. Toacă ceapa verde şi usturoiul. Căleşte totul în ulei, după ce ai adăugat şi nuca de unt. Pune sare şi piper şi amestecă. Ceapa nu trebuie să se ardă ci doar să se înmoaie puţin. Pune verdeţurile tocate mărunt. Continuă să căleşti încă vreo două minute. Când legumele sunt bine fierte deoparte pentru servit, restul se rupe în bucăţi şi se adaugă în sosul care fierbe. Sosul se fierbe amestecând continuu, până când brânza se topeşte complet. Se ia deoparte şi se poate strecură prin sită, pentru o textură mai fină. După gust, la sos se adaugă piper alb măcinat, de sare nu mai e nevoie pentru că brânza este suficient de sărată pentru a obţine un gust foarte fîn şi perfect balansat. Se montează preparatul pe farfurii calde (se pot ţine în cuptorul încălzit la 40-50 de grade, dacă farfuriile ar fi reci s-ar întări sosul întrun mod dezagreabil) astfel: se toarnă în farfurie sosul, se aşează sparanghelul, deasupra câte o felie de somon peste care se pune o felie subţire de gorgonzola.

MAI 2012

21

Salată de primăvară

Ingrediente: • 500 g. frunze de spanac • 1 legătură frunze de ştevie • 1 legătură frunze de lobodă • 1 buc. salată verde • 1 legătură ridichi roşii • 3 fire de ceapă verde • 1 linguriţă de sare • 1 linguriţă de zahăr • 3 linguri ulei de măsline • 2 linguri oţet din vin • 0.5 linguriţe oregano • brânză telemea sau brânză tofu Alegeţi frunzele de spanac şi le spălaţi bine sub jet de apă, apoi le lăsaţi să se scurgă. La fel procedaţi cu frunzele de ştevie, loboda, salata verde, ridichile şi ceapa verde. Într-un bol mai adânc rupeţi bucăţi mari de frunze de spa-

nac. Apoi rupeţi loboda şi ştevia(de la ştevie puneţi doar părţile laterale a frunzei, fără cotor). Urmează frunzele de salată, ridichile tăiate rondele subţiri. Tăiaţi ceapa verde mărunt, adăugaţi sărea, za-

hărul, oţetul, oregano şi uleiul. Amestecaţi bine salata cu 2 furculiţe, gustaţi, reglaţi de sare, zahăr, oţet (dacă este nevoie). Se serveşte înfrumuseţată cu bucăţele de brânză telemea sau brânză tofu.

răstoarnă ceapa călită cu tot cu sos. Acoperă şi fierbe totul alte câteva minute, după ce începe să clocotească. Cu un blender vertical, transformă totul în cremă. Adaugă, dacă vrei, lapte sau apă ca să subţiezi supa. Poţi rade puţin parmezan deasupra. Supa merge foarte bine dreasă cu iaurt. Decorează supa cu ceapă verde şi savurează. Untul, laptele şi parmezanul se pot înlocui cu ulei, supă de zarzavat şi tofu, pentru variantă de post, care rămâne la fel de bună la gust, dar pierde vreo 50 de calorii.

Calendarul ortodox - mai 2012


22

Terapia verde

MAI 2012

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

• Mai este o lună verde şi la orice masă încercaţi să strecuraţi în meniu salată, sparanghel, varză, ceapă sau usturoi verde. Organismul va simţi vigoarea de care aveţi nevoie la începutul sezonului cald. Primăvara, datorită prezenţei numeroaselor fructe şi legume tarabele din piaţă prind din nou culoare! Să faci piaţa este din nou o adevărată plăcere!

Ridichea este plină de oligoelemente şi de minerale (potasiu, calciu). Sulful pe care îl conţine ridichea stimulează apetitul şi digestia. Ridichea are puţine calorii, este bogată în Vitaminele B,C, în fibre, care îţi vor asigura o digestie bună. Şi în caz de oboseală este foarte indicat consumul de ridichi. Napul este o legumă care conţine foarte multă apă, este sărac în calorii: 18kcal / 100g. Bogat în fibre, napul participă la o bună funcţionare a tranzitului intestinal. Este destul de bogat şi în Vitaminele B şi C, indispensabile unei bune funcţionări a sistemului nervos. Napul este de asemenea o sursă bună de minerale: potasiu, calciu şi de oligoelemente precum fierul, zincul şi cuprul. Anghinarea este bogată în vitamine, în săruri minerale, posedând proprietăţi antioxidante şi diuretice. În plus, anghinarea conţine fibre şi inulină (glucidă), ceea ce contribuie la păstrarea sănătăţii intestinale. Anghinarea mai are efecte benefice şi asupra ficatului şi a vezicii biliare: aceasta contribuie într-o manieră eficientă la eliminarea toxinelor şi reduce nivelul colesterolului „rău”. Anghinarea este anti-canceri-

genă, ajută în lupta împotriva unor boli cronice, atenuează riscurile apariţiei cancerului de colon. Avocado este un fruct bogat în Vitamina E, furnizând în egală măsură şi o cantitate importantă de potasiu şi cantităţi importante de grăsimi mononesaturate, foarte sănătoase. Este vorba despre acidul oleic şi o mulţime de elemente nutritive care fac din avocado un important fruct antioxidant. Avocado conţine Vitamine din grupa B, esenţiale frumuseţii pielii şi a părului şi Vitamina K, fosfor, cupru, potasiu, pe scurt, un cocktail de vitamine şi minerale. Kiwi posedă o importantă valoare nutritivă. Este mai bogat în vitamine decât portocalele şi mai bogat în fibre decât merele. Kiwi este bogat în potasiu, important în prevenirea tensiunii arteriale. Ne protejează ADN-ul de mutaţii, furnizează o cantitate importantă de antioxidanţi şi vitamine, ajută în prevenirea cancerului de colon datorită bogăţiei în fibre. Kiwi mai conţine şi o importantă cantitate de Vitamina C, E şi A. Vitamina C este un antioxidant hidrosolubil care ne protejează organismul de radicalii liberi. Spanacul conţine colină şi inositol, substanţe care ajută la prevenirea aterosclerozei. Este leguma cea mai bogată în fibre. Frunzele de spanac conţin minerale, un conţinut impresionant de potasiu. Atuul major al spanacului este faptul că este foarte sărac în calorii. Foarte bogat în săruri minerale, spanacul mai conţine şi Vitaminele C, B1, B2, caroten şi glucide. Este un bun stimulant, este recomandat celor predispuşi la hipotensiune, remineralizant. Dacă luna martie a fost luna păstârnacului şi aprilie a ciupercilor, luna mai aparţine sparanghelului. Consumată fiartă, în mâncare, sau crudă, leguma este recomandată gravidelor cu precădere. Bogată în vitaminele A şi C, dar şi K, B şi potasiu, consumul de sparanghel protejează sistemul cardiovascular, informează Healthcastle.com.

a oferi un gust deosebit. Mai poate fi consumat şi ca aperitiv, alături de salată, roşii sau castraveţi. Nu va faceţi probleme cu numărul caloriilor. O cană de supă cu sparanghel conţine 40 kcal, 4,3 g conţinut proteic şi 3,6 g fibre. Beneficiile căpşunelor Căpşunele reprezintă o bună sursă de vitamină B5, B6, C, K, mangan, potasiu, fibre alimentare acid folic, fitonutrienţi şi antioxidanţi, care ajută împotrivă radicalilor liberi. Se consideră că proprietăţile antioxidante au legătură cu culoarea roşu-strălucitoare a căpşunilor. Totodată, căpşunele sunt sărace în colesterol şi grăsimi saturate. O căpşună conţine, de obicei, 200 de seminţe. O cană cu căpşuni furnizează 55 de calorii. Pasta de căpşune este utilizată pentru albirea dinţilor. Această poate fi făcută repede acasă înaintea perierii, dimineaţa sau seara. Consecinţele sunt aceleaşi ca şi în cazul lămâii: o curăţare mai rapidă şi, totodată, albirea dinţilor. Proprietăţi terapeutice ale căpşunelor Căpşunele sunt recomandate pentru remineralizarea organismului, fluidizarea şi purificarea sângelui. Favorizează tranzitul intestinal, ajută în creşterea diurezei şi tonifierea corpului. Acidul salicilic cuprins de căpşuni este benefic pentru cei care suferă de gută, reumatici şi artritici.

Sparanghelul trebuie consumat proaspăt. Astfel, el se poate păstra câteva ore la frigider sau chiar într-un pahar cu apă până când va putea fi preparat. Poate fi consumat fie cu suc de lămâie, fie cu diverse arome şi legume proaspete, cărora le oferă un gust special. Sparanghelul este folosit cu precădere drept garnitură, împreună cu alte legume condimentate şi aşezate puţin la cuptor, pentru a avea o crustă condimentată şi apetisantă pe deasupra. Fiert, el poate fi folosit la ciorbe, pentru

benefice organismului uman. Consumul lor se recomandă pentru buna funcţionare a inimii şi a circulaţiei sângelui, ele menţinând şi elasticitatea vaselor. Totodată, căpşunele favorizează producerea globulelor roşii, stimulează metabolismul şi cresc capacitatea de ardere a grăsimilor. Glucidele din căpşune sunt formate, din xilitol, fructoză şi sorbitol, substanţe care ajung greu în sânge, nivelul insulinei şi cel al glucidelor rămânând în limite normale, fără să apară aşa-numita „criză

Aceste fructe sunt bogate în antocianidine, antioxidanţi naturali, care combat stresul oxidativ prevenind îmbătrânirea precoce, afecţiunile cardiovasculare şi bolile neuro-degenerative. Căpşunele sunt fructele ideale în dietele de slăbit. Pe lângă gustul delicios, sunt săţioase şi conţin peste 50 de substanţe

Legumele şi fructele lunii mai de foame”. Dezavantajele consumului de căpşune Consumul de căpşune poate avea efect alergenic. Medicii nu recomandă căpşuna copiilor sub 4 ani, iar cei cu vârste apropiate trebuie să consume căpşune în cantităţi reduse. Căpşunele nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleranţă la aspirină deoarece conţin acid acetilsalicilic. Cireşele de mai Gustoasele cireşe de mai nu satisfac doar pofta de fructe proaspete, ci sunt şi sursă de sănătate pentru organism. Ele previn anemia, elimină stresul şi ne fac mai optimişti. Iată câteva motive pentru care este bine să le consumăm. Întăresc organismul. Cireşele pot stimula în mod natural imunitatea organismului, prin conţinutul de vitamine (provitamina A, vitaminele B, C şi K) şi minerale (calciu, magneziu, zinc, cupru, potasiu, fier, fosfor, sulf ). În plus, cireşele roşii conţin nişte antioxidanţi puternici, care ţin la distanţă bolile aparatului cardiovascular. Elimină stresul. Eşti obosit şi stresat? Mănâncă un castron cu cireşe! Vei descoperi că nu-s doar savuroase, dar au şi o acţiune calmantă şi reconfortantă. Starea emoţională ţi se va îmbunătăţi, optimismul se va reinstala, la fel şi tonusul psihic şi cel mental. Vei scăpa chiar şi de insomnie consumând cireşe, graţie melatoninei, o substanţă care favorizează instalarea somnului. Previn apariţia cancerului. Cireşele, la fel ca toate fructele roşii, sunt o sursă naturală de antioxidanţi. Aceştia ajută la prevenirea şi repararea celulelor deteriorate de acţiunea radicalilor liberi. Reduc durerea. Doi compuşi chimici din compoziţia cireşelor, antocianii şi bioflavonoide, încetinesc acţiunea unor enzime şi ajută astfel la reducerea durerilor şi la prevenirea apari-

ţiei artritelor şi a gutei. Au efect şi contra migrenelor. Sunt somnifere naturale. Melatonina care se găseşte în cireşe este rapid absorbită în sânge şi acţionează ca un somnifer natural. Îmbunătăţeşte somnul şi reglează ritmul circadian al organismului. Previn anemiile. Bogate în fier, cireşele pot fi un remediu natural eficient al uneia dintre cele mai răspândite deficienţe nutriţionale: carenţa de fier. Fructele aduc un aport important de fier care ajută ca procesele de oxigenare a creierului să se desfăşoare normal, îmbunătăţind activitatea cerebrală şi procesele de memorare, atenţie şi învăţare. Nu aruncaţi codiţele!Pe lângă pulpa fructului, mai putem profita şi de codiţe. Ele trebuie uscate şi apoi infuzate. Ceaiul din codiţe de cireşe dizolvă calculii renali, ameliorează reumatismul şi guta. Ceaiul e benefic şi pentru combaterea febrei sau a răcelilor. Corcoduşele, bucuria copiilor Gustul dulce-acrişor al corcoduşelor, fructe atât de mult aşteptate şi apreciate de către copii, este dat de acidul citric pe care-l au în compoziţie, din abundenţă, şi care se simte mai bine cât încă nu sunt coapte pe deplin. Corcodusul, care la noi creşte mai mult spontan în toată ţara, este unul dintre primii pomi care înfloresc primăvară. Florile, care apar uneori şi la începutul lunii martie, în funcţie de vreme, sunt albe sau roz şi frunzele de un verde crud, care treptat devin roşii închis sau maro-roşiatice. Când sunt coapte, fructele au culoarea galbenă, roz, portocalie, roşie sau violet-brun. Corcoduşele conţin apă, zaharuri, acizi, proteine, celuloză, substanţe minerale, vitamina C, vitamine din complexul B, provitamina A, pectine, fier, magneziu, calciu şi fosfor. Fosforul şi magneziul din compoziţia corcoduşelor ajută la îmbunătăţirea memoriei, a

funcţiilor sistemului nervos, susţin puterea de concentrare, tonusul. Vitamina C are un rol esenţial în menţinerea sănătăţii, atât fizice, cât şi psihice, motiv pentru care corcoduşele se recomandă în anemii şi stări de oboseală. Mai mult, ele ajută şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii. De aceea, copiii trebuie lăsaţi să mănânce corcoduşe pe saturate. Fructele proaspete au un rol benefic în afecţiuni ale ficatului, anemie, spasmofilie, insomnii, depresii, infecţii, boli de ochi. Se recomanda să se consume ca atare, cât sunt proaspete, imediat ce au fost culese din copac şi au fost spălate. În unele zone ale ţării, gospodinele folosesc corcoduşele crude la acrirea borşului. În amestec cu alte fructe, se utilizează la prepararea marmeladei. Din fructele bine coapte şi sănătoase se prepară un suc revigorant şi tonifiant, sirop, jeleu şi compot. Sucul de corcoduşe se recomandă în caz de lipsă de vitamine, în afecţiuni respiratorii şi boli ale stomacului. Sucul este, de asemenea, un purgativ uşor. Dacă nu există interdicţii, se poate bea câte un pahar de suc preparat din corcoduşe proaspete înainte de fiecare masă. Sucul proaspăt se recomandă şi în curele de slăbire. Compresele cu suc de corcoduşe diluat cu apă sunt foarte bune cicatrizante. Datorită compoziţiei bogate în vitamine, minerale şi fibre alimentare, dar şi pentru că sunt răcoritoare şi revigorante, corcoduşele sunt fructe complete, care îmbunătăţesc sănătatea şi starea de spirit a celor care le consumă. Să avem sănătate!


Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754. < Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în ­Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. < Caut internă cu drepturi de muncă în Spania, experienţă şi bune recomandări, pentru o familie cu doi copii de 8 şi 10 ani, în comunitatea Madrid. Mai multe informaţii la telefon: 653 981 019/Ruth. < Avem nevoie de o persoană serioasă între 25 şi 45 de ani, prezenţă plăcută, să aibă grijă de copii şi de casă, în provincia Granada. De preferinţă, o persoană cu experienţă şi să cunoască limba engleză. Întreabă mai multe la telefon: 609 351 729/Raquel. < Angajez imediat, o chelneriţă cu experienţă în Palma de

Mallorca, vorbitoare de limba engleză sau germană. Mai multe informaţii la telefon: 687 926 014/Carlos. < Firmă de servicii turistice, selectează personal cu experienţă în domeniu. Este necesară o prezenţă plăcută, cunoştinţe de limba suedeză, engleză sau finlandeză, pentru zona Marbella. Telefon: 699 928 210, 952 897 994/Silvia. < Caut persoană cu experinţă pentru a prepara pizza de joi până duminică, în schimbul de noapte, într-un local cu specific italian din ­Murcia. Telefon: 645 532 978/­­Salvatore. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305. < Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid,

Doamnei Agafia Iepure - Suceava. De 3 Mai, ziua dumneavoastră de naştere, vă transmitem gândurile noastre de bine, multă sănătate, bucurii şi toate florile din lume. Rudele din Lake Forest/California.

provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo. com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în stomatologie 3 ani. Mai multe informaţii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697726258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriez o cameră pentru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarketuri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237. < Închiriez cameră în ­Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, începând cu 01 aprilie 2012. Telefon: 698 495 159.

< Închiriez cameră pentru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las ­Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179. < Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă interna, în Madrid-Entrevias. Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620. < Se închiriază o cameră pentru o persoană, întrun apartament liniştit în ­Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014. < Închiriez cameră de matrimoniu în Torrejón de Ardóz, începând cu orice dată a lunii în curs. Condiţii foarte bune: internet, piscină, puţine persoane în apartament, staţie de autobuz în faţa blocului. Preţul camerei este de 210 euro pentru o familie sau 170 pentru o persoană. Mai multe informaţii la rtelefon: 642 853 948. < Închiriez o cameră pentru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665. < Închiriez cameră în ­Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782 VÂNZĂRI

< Se vinde urgent casă în Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atractiv şi cu acte în regulă. În momentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau email: acacovean@yahoo.es. < Vând casă dotată cu toate

Doamnei Ileana Berar.

De Sfântul Constantin şi Elena, vă dorim multă sănătate, pace şi linişte în suflet, numai bucurii şi multă binecuvântare. Rudele din Lake Forest/California.

MAI 2012 utilităţile, în Cugir, judeţul Alba, situată în zona centrală. Casa este compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 650 mp. Există şi posibilitate de privatizare. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360. CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE

< Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/ domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709. < Ardelean , 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208. < Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o

23

relaţie de prietenie/căsătorie. Mai multe amanunte la telefon: 675 382 009. < Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540. < Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri! Telefon: 642 890 306. < Tânăr serios, din comunitatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772. < Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921 < Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu serviciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comunitatea Madrid. Telefon: 662 433 916. < Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pentru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - ­Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne! E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

642 823 497

(luni-vineri, 11:00–19:00) Occidentul ­Românesc nu îşi asumă ­responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

Pentru familia Lenuţa şi Tinu Golescu din Alicante.

La mulţi ani, de Sfântul Constantin şi E ­ lena, noroc şi sănătate, înţelegere şi multă iubire. Mirela, Vali, Nuţica şi bunica Leontina ­Alexandria/Teleorman.


24

De tu interes

MAI 2012

Así nos ven… Los rumanos ortodoxos celebraron el mes pasado las Fiestas pascuales. La celebración de la misa ortodoxa se ha convertido en una tradición en varios municipios de la Comunidad de M ­ adrid y de España. Muchos españoles están ya acostumbrados, otros descubren por la primera vez el encanto de la misma… La Pascua rumana... Venían con sus teas encendidas... Luz y silencio en la tiniebla de la noche. Yo marchaba, ellos venían como fantasmas de lo antiguo... ellos venían creyendo y yo, el desconfiado, me encandilé y seguí su curso, como el

salmón remontando su carrera, hacia el origen, atrapado en espectáculo... Las cantos de otro tiempo dibujaban, en el templo improvisado, las facciones de la lengua más hermosa (en mi opinión) de la atávica ­Europa. Chapoteo y batir, tañer y resonar de las palabras. Se supone que yo había salido de fiesta y que cualquiera en mi lugar debería haberse sumado al acontecer de los pubs españoles... pero esperé largo tiempo a los pies de la marea de sonido y de ser, dejando, tan solo, lamer a las olas mis pies, purificándome algo, pero siempre entre dos

mundos, siempre sin pertenecer a nada, conociendo imposible mi retorno y difícil un „progreso”. Aunque solo, sé que he sido alguna vez de la Dacia... y desde mi particular puesto comprendí que, aunque solo, los bosques de Eminescu algún día me verán... Aunque solo sin esperanza y sin Penélope. Post-Scriptum: Mulţumesc mult a los rumanos por verter ríos de tradición a las callejuelas cansadas de Occidente y de mi corazón que son lo mismo. Javier Helgueta Manso (Filólogo)

PROGRAMACIÓN MES DE ­MAYO / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA 03/05/2012 04/04/2012 05/05/2012 07/05/2012 07/05/2012 08/05/2012 Del 9 al 18/05/2012 09/05/2012 Del 07 al 11/05/2012

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

17:00 – 18:00 “Tipos de contratos en España”: Taller de empleo. “Refranes de nuestra tierra”: Taller infantil de refranes y proverbios ruma17:30 nos. 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración” 18:00-19:00 „¡Acércate a Europa!”: Charla informativa sobre la UE para niños de primaria. 18:00-19:00 Taller de relajación: Taller psicosocial. 17:30 “Fiestas y tradiciones”: Celebración del Día de San Isidro. “Mujer y Ciudadanía”: Exposición para la conmemoración del Día de 18:00 Europa. Cedida por el Programa de Atención a la Diversidad de San Fernando de Henares. Charla-coloquio sobre la Casa Museo Lope de Vega 11:00 19:00

“¡El CEPI colabora!”: Exposición de filatelia “Era de los descubrimientos” en la Biblioteca Pública “Antonio Mingote” de Madrid. Expone el filatelista Antón Danut Scutelnicu.

10/05/2012 12/05/2012 14/05/2012 17/05/2012 19/05/2012 Del 23 al 06/06/2012

17:00-18:00 17:00 – 19:00 18:00 – 19:00 17:00 – 18:00 17:00 – 19:00

“¡Dibuja Europa!”: Taller infantil de dibujo. “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”. “¡Cuenta un cuento europeo!”: Taller infantil de cuentacuentos. “Claves del Currículo Europeo”: Taller de empleo. “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”

18:00

“Mujeres inmigrantes con el arte: La naturaleza” - Exposición de pintura a cargo de Alina Burlacu.

21/05/2012

18:00 – 19:00 Charla-taller infantil sobre la Casa Museo Lope de Vega. “La pintura sobre la historia”: Charla cultural con motivo del Día 17:00 ­Internacional de los Museos. Impartida por el pintor Juan del Pozo. “¡Conoce Madrid!”: Visita a la Casa Museo Lope de Vega (previa inscrip11:00 y 11:30 ción). 18:00 “Plan de reestructuración de hipotecas”: Charla jurídica. 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería” 18:00 – 19:00 “¡Juega con Europa!”: Taller infantil lúdico-educativo. “Alimentación saludable”: Charla informativa sobre la prevención la salud. 16:30 En coordinación con la Asociación Española Contra el Cáncer. “¡No soy machista!”: Monólogo humorístico a cargo de Jesús Cófreces 19:00 Garrido.

(Inauguración: 07/05/2012)

(Inauguración: 23/05/2012)

22/05/2012 24/05/2012 24/05/2012 26/05/2012 28/05/2012 30/05/2012 31/05/2012

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

Occidentul romanesc nr 15  

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, e...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you