08
Spania
SEPTEMBRIE 2012
Cea mai îndatorată regiune din S pania, retrogradată în categoria... „gunoi”
Ratingul Cataloniei, cea mai îndatorată regiune din Spania, a fost coborât de agenţia Standard & Poor`s (S&P) în categoria junk (gunoi) nerecomandată investitorilor. Asta după ce autorităţile regionale au anunţat că trebuie să acceseze fonduri de urgenţă de la statul spaniol, relatează Bloomberg. Guvernul de la Madrid, cu un deficit bugetar de 48,5 miliarde de euro pentru primele şapte luni, a anunţat vineri o injecţie de capital la Bankia, după ce banca naţionalizată a raportat o pierdere de 4,45 miliarde de euro pentru pri-
ma jumătate a anului. S&P a coborât calificativul Cataloniei cu două trepte, de la „BBB-” la „BB”, cu perspectivă negativă, ca urmare a cererii pentru sprijin financiar de la guvernul spaniol. Catalonia are rating junk şi de la Moody’s, în timp ce Fitch evaluează regiunea la o treaptă deasupra categoriei nerecomandate investitorilor. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, deficitul bugetului guvernului central a crescut la 4,6% în primele şapte luni, comparativ cu 3,6% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru acest an, ţinta pentru acest an este de 6,3%. Valencia, Murcia şi Catalonia ar putea fi responsabile pentru ratarea de către Spania a ţintei de deficit bugetar şi în acest an, mai notează Bloomberg.
Bankia primeşte anticipat 4,5 miliarde de euro pentru recapitalizare Fondul spaniol pentru restructurarea bancară (FROB) a anunţat luni că banca spaniolă Bankia va primi imediat suma de 4,5 miliarde de euro pentru recapitalizare, şi înainte ca statul să primească la rândul său împrumutul european destinat întregului sector financiar spaniol, estimat la maxim 100 de miliarde de euro. FROB este organismul care va primi în cele din urmă ajutorul financiar european, urmând să acorde astfel capital băncilor care au probleme de finanţare. Suma necesară acoperirii necesităţilor de capital pentru banca menţionată, deja naţionalizată, este suficientă pentru
a acoperi pierderile de 4,45 de miliarde de euro în primul semestru al anului, aşa cum au fost ele deja anunţate. Aceeaşi sumă, de 4,5 miliarde de euro a fost primită de Bankia la formarea sa, în 2010, prin comasarea a şapte foste case de economii. Bankia este a patra mare bancă din Spania şi se numără printre entităţile financiare spaniole care au nevoie de ajutor financiar pentru recapitalizare, alături de Banco de Valencia, Catalunya Caixa şi Novagalicia. Potrivit auditului realizat în luna iunie de două companii străine de consultanţă, sectorul bancar spaniol are nevoie de o sumă totală maximă cuprinsă între 51 şi 62 de miliarde de euro pentru recapitalizare, întrunul dintre cele mai grave scenarii luate în consideraţie, adică o scădere de 6,5% a PIB-ului până în 2014 şi cădere cu 60% a preţului locuinţelor.
Tot mai mulţi spanioli îşi r etrag b anii din bănci şi pleacă din S pania de teama crizei Tot mai mulţi spanioli îşi scot banii din bănci şi pleacă din Spania de teamă că criza va continua să se agraveze, astfel că retragerile au atins în iulie nivelul record de 75 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu 7% din PIB-ul ţării. Retragerile depozitelor din Spania reflectă o problemă mai largă a ieşirilor de capital, care este de departe cea mai serioasă din zona euro, relatează New York Times.
Potrivit unei note recente a băncii Nomura, capitalul care a părăsit Spania în ultimele trei luni este echivalent cu 50% din PIB, reprezentând acţiunile şi obligaţiunile vândute de investitorii străini, dar şi de spaniolii care îşi transferă economiile în bănci străine. Retragerile de fonduri au accelerat o tendinţă începută la jumătatea anului trecut şi se produc în pofida angajamentului european de a susţine
sistemul bancar spaniol cu până la 100 de miliarde de euro. Analiştii vor urmări să vadă dacă datele aferente lunii august vor arăta o accelerare a ieşirilor de capital. Mai îngrijorător pentru Spania este faptul că aceste ieşiri încep să includă şi membri ai elitei educate şi de afaceri, care s-au săturat de lipsa oportunităţilor de angajare într-o ţară în care rata şomajului atinge 25%. Potrivit statisticilor oficiale, în ultimul an 30.000 de spanioli s-au înregistrat să muncească în Marea Britanie, iar analiştii spun că cifra ar fi mult mai mare dacă s-ar ţine cont de cei care lucrează fără forme legale. Datele oficiale sunt cu 25% peste cele din anul precedent. „Situaţia macroeconomică din Spania se înrăutăţeşte tot mai mult. Riscurile sunt prea mari. Spania va urma după Grecia şi nu vreau să ajung să deţin peseta fără valoare”, a declarat un fost director ge-
neral al unei companii de procesare a ştatelor de salarii din Barcelona. El a decis să taie toate legăturile cu Spania sa şi să se mute cu familia în Marea Britanie, unde va conduce o companie mică de software, transferând deja la Londra toate economiile din băncile spaniole. „Fără îndoială există un pic de panică. Oamenii bogaţi şi-au retras deja banii. Acum a venit rândul profesioniştilor şi al celor din clasa de mijloc, care îşi transferă banii în Germania sau Marea Britanie. Atmosfera este foarte, foarte proastă”, a declarat Garcia Montalvo, economist la Pompeu Fabra University din Barcelona. Este posibil totuşi ca perspectivele Spaniei să se îmbunătăţească dacă Banca Centrală Europeană va anunţa joi un nou plan de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme financiare din zona euro.
Spania: Peste 153.000 de imigranţi fără m edic începând cu data de 1 s eptembrie 2012 Peste 153.000 de imigranţi aflaţi în Spania în mod ilegal nu vor mai deţine, cu începere de la 1 septembrie, cardul de sănătate ce conferă dreptul de a primi îngrijiri medicale, măsură prin care guvernul de la Madrid speră să economisească în jur de 500 de milioane de euro, potrivit EFE şi Europa Press. De sâmbătă, imigranţii ilegali vor avea dreptul de a primi îngrijiri medicale numai în caz de urgenţă, sarcină ori pentru copiii în vârstă de până la 18 ani. Aceasta este una dintre măsurile guvernului menite a garanta sustenabilitatea sistemului de sănătate publică, afectat de o datorie de 16 miliarde de euro, faţă de care şi-au exprimat nemulţumirea unele Comunităţi autonome spaniole şi numeroşi medici, precum şi partidele de opoziţie. Numărul străinilor rezidenţi în Spania este de 5.711.040 persoane, potrivit Institutului Naţional de Statistică, însă 459.946 dintre ei nu au permis de rezidenţă. Majoritatea străinilor aflaţi
în situaţie ilegală (306.477) provin din ţări ale Uniunii Europene, fapt pentru care nu au obligaţia de a se înscrie. Restul (153.469) sunt imigranţi necomunitari fără acte în regulă pe care această măsură îi va afecta deoarece nu sunt asiguraţi, adică nu cotizează la sistemul de asigurări sociale, în timp ce până acum aveau acelaşi drept ca spaniolii la asistenţă sanitară pentru simplul fapt că erau înregistraţi. Costul medical raportat la numărul de locuitori din Spania este de 1.600 euro, sumă care înmulţită cu numărul celor 153.469 de persoane afectate de măsura respectivă ar însemna o economie de numai 245 de milioane de euro, nici măcar jumătate din suma estimată de executivul condus de Mariano Rajoy, adaugă EFE. Totuşi, suma ar putea fi mult mai mare, având în vedere faptul că nu există date oficiale despre aceste persoane iar unele ONG-uri menţionează aproape un milion de persoane în această situaţie. Ministerul Sănătăţii s-a anga-
jat să nu-i lase fără tratament pe cei care suferă de o boală cronică ori se află în stare gravă. Îngrijirile vor fi finanţate de ţara de origine dacă există un acord de colaborare. În lipsa unui astfel de acord, imigrantul va primi îngrijiri dacă medicul va constata un risc vital. Consilierul pe probleme de sănătate Luis Rosado, citat de Europa Press, a dat marţi asigurări că toate persoanele imigrante aflate în situaţie ilegală care nu au resurse şi care au nevoie de tratament pentru boli cronice vor primi îngrijiri pe baza unor „acorduri şi structuri de legătură cu ONGuri sau entităţi care se ocupă, de exemplu, de persoane fără adăpost”. Principalele sindicate spaniole (UGT şi CCOO) şi Federaţia asociaţiilor pentru apărarea sănătăţii publice neagă respectiva economisire. Organizaţiile de apărare a imigranţilor, integrate în platforma „Avem dreptul la sănătate fără condiţii”, vor organiza manifestaţii sâmbătă în mai multe oraşe pentru a-i
cere guvernului să retragă decretul. Ţara Bascilor (nord), Andalucia (sud), Asturias (nord) şi Catalonia (nord-est) sunt cele patru Comunităţi autonome spaniole care, împotriva dispoziţiilor legale, vor continua să acorde asistenţă imigranţilor ilegali. Partidul Popular (PP, la putere) a acuzat opoziţia că dă dovadă de „demagogie” în loc să colaboreze pentru a scoate Spania din criză, iar alte grupuri susţin că măsura distruge universalitatea sistemului de sănătate şi o consideră xenofobă. Peste 1.600 de medici au recurs la obiecţia de conştiinţă şi s-au angajat să acorde asistenţă acestor persoane înscriindu-le într-un registru al Societăţii spaniole de medicină familială şi comunitară, iar multe alte organizaţii sanitare resping decretul şi ameninţă cu nerespectarea lui. Medicii de la Urgenţe au avertizat că aceste servicii vor intra în colaps când persoanele fără acte în regulă vor avea numai această cale pentru a se vindeca de o boală obişnuită.