Page 1

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Septembrie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 19/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

PESTE 153.000 DE I­MIGRANŢI FĂRĂ ­MEDIC ­ÎNCEPÂND CU DATA DE 1 ­SEPTEMBRIE

„Imigranţii ilegali din Spania vor avea dreptul de a primi îngrijiri medicale numai în caz de ­urgenţă, sarcină ori pentru copiii în vârstă de până la 18 ani...”

Sănătate şi zâmbete

„Spania a fost reprezentată de şase tineri din Tarancón şi împrejurimi, selecţionaţi de către Asociaţia ­Hispano R o m â n ă d i n p ro v i n c i a ­Cuenca...”

Pagina 04

­ omânia: Ministerul R Sănătăţii asigură în 10 judeţe screening gratuit pentru ­depistarea cancerului de col u ­ terin „Programul Naţional de ­screening pentru ­depistarea precoce ...”

Pagina 06

Tot mai mulţi ­s panioli îşi retrag banii din bănci şi pleacă din Spania de teama ­c rizei „Retragerile au atins în ­iulie nivelul record de 75 de ­miliarde de euro, sumă ­echivalentă cu 7% din...”

Pagina 08 Familia Regelui Cioabă printre invitaţii de soi la nunta Elenei Băsescu

„De la nunta mezinei ­preşedintelui nu puteau ­lipsi vechi prieteni-­susţinători ai acestuia. Astfel, familia lui Florin Cioabă...”

Pagina 14 Ponta şi Antonescu vs ­Băsescu. Cine a pierdut şi cine a câştigat după ­referendum

„Bătălia de la referendum a fost tranşată de judecătorii Curţii Constituţionale, dar...”

Pagina 08

Pagina 16

Pagina 19 Crezi că mănânci sănătos?

„Eşti foarte atentă la alimentaţia ta şi a familiei tale şi încerci să eviţi excesele pe cât posibil. Dar te-ai gândit vreodată că ceea ce consideri ca fiind sănătos nu este de fapt aşa?...” Occidentul R ­ omânesc este o ­publicaţie independentă. Nu are ­niciun fel de a ­ filiere ­politică sau r­ eligioasă.


02

SEPTEMBRIE 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin. Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante). Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - ­Americană Friends şi Şcoala ­Specială de Limba Engleză ­Barbara ­Hamilton Cartland din ­Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în ­Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie. Concursul se desfăşoară începând cu data de 15 ianuarie 2012. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română. Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania ­American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu ­British Airways pe ruta ­Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei ­Barbara ­Hamilton ­Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc. com

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

„Diplomaţia Română după 150 de ani – ­v iziune şi ­p erspective 2020” Luni, 3 septembrie 2012, doamna secretar de stat, ­Natalia Intotero, a participat la deschiderea oficială a ­Reuniunii Anuale a ­Diplomaţiei Române, care a avut loc la Palatul Parlamentului. În cadrul acestei manifestări, doamna secretar de stat va fi prezentă şi mâine la sesiunea plenară cu tema “Asistenţa pentru românii din străinătate şi servicii consulare”. Totodată, ministrul ­Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a punctat importanţa unei strategii comune la nivelul ­Guvernului privind comunităţile româneşti din afara ţării, anunţând propunerea ­Ministerului de înfiinţare a unui ­Consiliu consultativ, interministerial, care să se ocupe exclusiv de problematica românilor din diaspora. Reuniunea Anuală a ­Diplomaţiei Române este un eveniment cu tradiţie organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în acest an având o

însemnătate deosebită datorită împlinirii a 150 de ani de diplomaţie. Desfăşurată sub tematica „Diplomaţia ­Română după 150 de ani – viziune şi perspective 2020”, ­Reuniunea din acest an oferă cadrul realizării unui bilanţ al activităţii Ministerului Afacerilor ­Externe, analizării provocărilor cărora România trebuie să le facă faţă în viitor, precum şi stabilirii principalelor direcţii de acţiune în activitatea diplomatică pe termen scurt şi mediu.

SENIOR EDITORI: Dan Caragea (Portugalia) EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Mircea Fluieraş (Málaga) Oana Moşniagu (Madrid) Vasile Mureşan (Illinois) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801


Cuvânt înainte

ASTA-I ROMÂNIA MEA! Kasandra Kalmann-Năsăudean

În România ultimilor opt ani, au domnit hoţia, minciuna, şpaga şi teroarea. În toate domeniile. Grupuri de personaje aflate în diverse funcţii ale statului au reuşit să-şi construiască prin falsitate şi hoţie adevărate imperii financiare. Deţin puterea absolută şi nimeni şi nimic nu le stă în cale. În niciun fel. Ceea ce se întâmplă în „ţara minunilor” de astăzi este foarte limpede. Pentru toată lumea. Şi pentru domnul Lixandru Verbiţă de 89 de ani din Suraia/Vrancea şi pentru cei cu trei facultăţi, cinci masterate şi două-trei doctorate... Să nu ne mai prefacem că nu ştim, că nu vedem, că nu simţim. Tot poporul românesc a înţeles foarte clar faptul că tot ce mişcă-n România se învârte în jurul unui singur personaj care deţine PUTEREA în româneasca ţară... Un personaj sinistru pentru care nu există limite în niciun fel de situaţie. Un personaj pentru care nu există credinţă, nu există Dumnezeu, nu există onoare sau demnitate. Doar minciună, hoţie, putere şi banii. Un personaj pentru care, până şi căsătoria copiilor săi este doar o

afacere politică la care se cotizează după înteres şi servicii... Să fim realişti şi conştienţi de toate acestea şi mai ales de faptul că nişte personaje cocoţate în cele mai înalte funcţii ale magistraturii au decis în aceste vremuri că, votul democratic a 7,4 milioane de români pentru demiterea preşedintelui „ţării minunilor”, nu contează. Aceste personaje care ar fi trebuit să fie alese dintre cei mai de seamă înţelepţi ai ţării, cu multă educaţie, profesionalism şi experienţă în domeniu, s-au dovedit a fi doar nişte politruci slugarnici, neprofesionişti, unii dintre ei cu trecut comunist şi infracţional care răspund doar la anumite comenzi. Nici celui care ştie doar să dea ordine, nici celor care-au ignorat toată România

prin decizia lor, nu le pasă de români ci doar de propriul lor interes. Treburile sunt clare. „Câştigătorul” referendumului s-a întors la palat împreună cu toate slugile iar românii sunt anchetaţi în continuare pentru că au fost la vot. Protestatarilor din Piaţa Universităţii li se întocmesc dosare penale şi nimeni nu scoate un sunet... Despre ce vorbim? Toate eforturile de-a se instala real democraţia, libertatea, cinstea, binele şi valoarea reală în toate domeniile în România, în comunităţile româneşti din străinătate, s-au distrus prin metodele securiste/comuniste ordonate de către acest personaj odios şi de slugile care îi îndeplinesc poruncile fără să clintească. Rând pe rând. Atât timp cât aceste rămăşiţe

comuniste încă mai există în toate structurile statului, ca popor, nu avem nicio şansă! Noi ca noi, dar e păcat de copiii şi nepoţii noştri, de generaţiile viitoare. Dar, probabil că, ne merităm soarta! Şi asta datorită faptului că suntem plini de răutate şi invidie, pentru că suntem dezbinaţi, nehotărâţi, unii chiar laşi şi trădători... Dacă am fi fost uniţi, cinstiţi, puternici, corecţi şi fermi în toate situaţiile, am fi eliminat tot RĂUL care domneşte astăzi în toată România, în toate comunităţile de români din străinătate. Laşitatea, trădarea şi dezbinarea însă, au învins! Şi acasă şi aici. Toate acestea au fost şi rămân pentru mulţi dintre noi motive serioase de emigrare în toată lumea. De ce? Pentru că România e toată a lor şi numai a lor! Noi nu mai avem nimic. Ne-au furat drepturile, credinţa şi speranţa de mai bine. Pentru noi şi copiii noştri. Nu ne-a mai rămas decât posibilitatea de-a emigra. Cu mic, cu mare... Dacă în propria ţară am fost şi suntem batjocoriţi şi ignoraţi, ne vom căuta drepturile în ţări unde democraţia există cu adevărat, în state unde legile sunt respectate, viaţa socială este normală, decentă, iar societatea este sănătoasă şi educată, valori care în „ţara lor” nu există şi nu vor exista nici peste 50 de ani... PĂCAT!

SEPTEMBRIE 2012

03

“DEMOCRAŢIA NOASTRĂ” Democraţia noastră are SIDA, Un virus jucător ne-a căpuşat; Ne roade lacom frunza, ca omida Şi la statut de sclavi ne-a condamnat. Chiar nu avem vaccin de leac la boală Să scuturăm blestemul de pe noi? Şi nu găsim o Curte Marţială Să condamnăm gunoiul la gunoi? Hai să producem singuri antidotul, Să sfărâmăm drumul spre cimitir, Pe care-n ham ne mână matelotul Punându-ne pe cap bir după bir! Ştim că e criză şi sunt vremuri grele, Ştim să-ndurăm când cei votaţi ne-o cer, Dar nu vrem să trăim vieţi paralele: Noi în amar, ei, printre zei, în cer. E vremea azi să strângem toţi cureaua: Suntem săraci fiindcă suntem furaţi. Să pedepsim prin lege cacialmaua! Nu noi, ci ei să fie condamnaţi. Nu vă mai întrebaţi confuz: pe cine Punem în locul răului suprem? Şi-un rău mai mic e drumul spre mai bine Dacă ne lecuieşte de blestem. Degeaba vrem conducători ca sfinţii, Nu toţi sunt lacomi şi corupţi; Vrei ca să te respecte preşedinţii? Există doar un singur drum: Să lupţi! (Autor anonim...)


04

Comunitate

SEPTEMBRIE 2012

Sănătate şi zâmbete

Agravarea situaţiei tinerilor din Europa afectaţi de obezitate necesită o intervenţie urgentă la nivel de educaţie şi de creşterea conştientizării importanţei adoptării unui stil de viaţă sănătos şi o dietă echilibrată. Conform raportului Organizaţiei pentru ­Sănătate, peste 20% dintre copiii şi adolescenţii din Europa sunt supraponderali

şi o treime dintre aceştia sunt obezi. Problemele legate de greutate şi obezitate au devenit şi în Europa o prioritate, fiind una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale secolului XXI. Acest trend în rândul copiilor şi adolescenţilor este alarmant deoarece a crescut constat şi reprezintă un semnal de alarmă pentru generaţia următoare. Aşa s-a născut idea proiectului „Health and Smiles” (Sănătate şi Zâmbete), finanţat prin Programul ­Tineret în Acţiune. Astfel, tineri din

România, Spania, Grecia şi Danemarca s-au reunit, între 10 şi 19 august 2012, la ­Pensiunea Rosarium din Comuna Hemeius, judeţul ­Bacău - România, într-un fructuos schimb de experienţă, cu scopul de a elabora un set de regului pentru a stopa acest fenomen. Spania a fost reprezentată de şase tineri din Tarancón şi împrejurimi, selecţionaţi de către Asociaţia ­Hispano ­R omână din provincia ­Cuenca, care a colaborat cu Asociaţia „Un zambet” din Bacău în organizarea şi promovarea acestui proiect. A fost absolut indispensabil ca tinerii să aibă un nivel mediu de cunoştinţe de limba engleză şi să iubescă sportul. „Ne-am implicat în acest proiect datorită Asociaţiei ­Hispano Române din provincia Cuenca, care a colaborat în mai multe proiecte cu Asociaţia Barrios de Luna din care fac parte unii

dintre tinerii din grup. Neau făcut această propunere şi ni s-a părut interesantă. Le mulţumim că ne-au dat posibilitatea de a cunoaşte România” a ţinut să precize-

ze José Luis Gónzalez, şeful grupului spaniol. Javier Collado, membru al grupului, a încurajat tinerii să călătorească în România şi să trăiască noi experienţe:

„În România este ieftin, iar oamenii sunt amabili şi prietenoşi. Este plin de spaţii naturale incredibile. A fost o experienţă de neuitat!” În cadrul schimbului de experienţă, tinerii participanţi au avut posibilitatea de a cunoaşte România, oamenii, obiceiurile, dar şi de a realiză un schimb cultural cu reprezentanţii celorlalte ţări. Fiecare seară a fost dedicată unei ţări, tinerii din Spania organizând „Fiesta Flamenca”, cu muzică, dar şi cu o degustare de bucate tipice spaniole, dintre care nu au lispit „jamon” şi „queso”. Împreună, tinerii reprezentanţi ai ţărilor participante, au lucrat pe teme de cooperare, au învăţat să gătească în mod sănătos şi au elaborat un ghid pentru o viaţă sănătoasă, pe care vor încerca să îl facă cunoscut prin diferite medii. În Spania, acest ghid va fi promovat în diferite centre educative. *** Un material realizat de Anca Lovaszi

Zilele oraşului Tarancón În fiecare an, între 7 şi 13 septembrie, se sărbătoresc Zilele Oraşului Tarancón, sărbatoare închinată ­Fecioarei de Riansares, patroana spirituală a oraşului. Ceremonia de

deschidere este una solemnă, taranconerii punându-şi straiele de sărbatoare, costume tradiţionale tipice localităţii, şi organizând o paradă ce se termină cu o ofrandă de flori la un altar ridicat special întruna dintre pieţele oraşului. Pentru al patrulea an consecutiv, o pată originală de culoare au constituit-o costumele naţionale româneşti, purtate cu mândrie de membri ai Asociaţiei ­Hispano - Romane din provincia de

Cuenca şi un numai, care au dorit să demonstreze încă o dată, integrarea lor deplină pe plan socio-cultural în comunitatea localităţii de adopţie. Participarea a fost semnificativă, mulţi români dorind să arate taranconerilor cel puţin o parte din bogata zestre culturală pe care au moştenit-o de la străbuni, arătându-le frumuseţea costumelor tradiţionale din România, cromatica lor

specială, dar şi frumuseţea şi acurateţea detaliilor. Un loc deosebit de important în acest alai l-au ocupat o parte din copiii participanţi la cursul de limbă, cultură şi civilizatie “Limba noastră cea frumoasă”, curs finanţat de către ­Departamentul ­Pentru ­Românii de ­Pretutindeni din cadrul Guvernului ­României în colaborare cu ­Asociaţia ­H i s p a n o - R o m â n ă d i n ­Provincia ­Cuenca. Îmbujoraţi de emoţie, unii dintre ei

cu experienţa din anii anteriori, alţii pentru prima dată în acestă ipostază, micuţii au purtat florile destinate ­Fecioarei de Riansares şi leau depozitat la altar. Atât copiii cât şi adulţii participanţi au declarat pentru

reprezentanţii mass-media prezenţi că, dincolo de faptul că trebuie să te integrezi în comunitatea în care trăieşti, e foarte important să-ţi păstrezi rădăcinile şi identitatea spirituală. ***


De interes Cartea tradiţională Cât de des mai citesc copiii şi care este legătura între atitudinea lor faţă de cărţi şi obişnuinţa de a le fi citite poveşti de către părinţi sunt câteva dintre problemele pe care le vom aborda începând cu acest număr al publicaţiei noastre. Statisticile arată că în timp ce adulţii citesc, în medie, două cărţi pe an, 25% dintre copiii şi adolescenţii zilelor noastre nu au citit nici măcar o singură carte, în ultimul an. Camelia Maxim stabilită cu familia de şapte ani în Elche – Provincia Murcia, este una dintre mămicile care ne-a scris pe această temă. Camelia spune că a ales să citească poveşti fiilor ei de când aceştia aveau doar câteva luni (Alin are 3 ani şi Marius 5 ani). Ea susţine că acest lucru este important întrucât micuţii acumulează informaţii. Poveştile sunt şi un prilej pentru aceştia de a trage învăţăminte. „Am aflat dintr-o poveste că nu trebuie să fii lăudăros şi ţanţoş. Că nu trebuie să fii rău cu alţii şi că trebuie să ajuţi. Că nu e bine să cumperi prieteni pe bani...”, ne scrie Camelia despre impresiile fiului cel mare, Marius. Într-o lume în care copiii şi adolescenţii citesc tot mai puţin este important să ştim spre ce cărţi se îndreaptă cititorii, atunci când, cu chiu cu vai

prind gustul lecturii. Statistica arată că atât copiii, cât şi adolescenţii de la oraş citesc mult mai puţin decât cei de la ţară. Camelia Maxim susţine că acest lucru se întâmplă din cauza calculatorului şi a televizorului. „90% şi părinţii sunt de vină, pentru că atâta timp cât noi suntem foarte ocupaţi îi lăsăm să facă ce vor ei”, crede ­Camelia. „Aş recomanda cartea tradiţională în primul rând pentru că plăcerea lecturării unei cărţi, dar şi mirosul unei cărţi nu pot fi înlocuite de nimeni!”, recomandă Camelia. ”Apropierea părintelui de copil se realizează inclusiv prin lecturarea de poveşti, împreună cu copiii şi cu siguranţă pentru dezvoltarea unui copil blândeţea unei mame nu poate fi înlocuită cu răceala unui computer”, mai spune ea. Are şi internetul părţile lui bune Dacă blândeţea unei mame care citeşte poveşti nu poate fi înlocuită de computer, internetul poate face miracole în rândul adolescenţilor care pur şi simplu nu mai au chef să citească. În momentul de faţă, în ­România, piaţa de carte se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro, dintre care 30% o reprezintă cărţile pentru copii. Cifrele sunt cu mult mai mici decât

în alte ţări europene, precum Polonia, unde vânzările de cărţi depăşesc 1 miliard de euro. Dacă ne referim strict la cărţile pentru copii preţurile pornesc undeva de la 2-3 lei şi aici mă refer la cărţile de colorat şi ajung la 100-150 lei pentru enciclopedii, care sunt cărţi complexe şi mai scumpe. Dragostea pentru carte Aproape toţi părinţii fac o comparaţie între perioada când erau ei adolescenţi şi perioada actuală. Între timp însă au intervenit multe schimbări şi activităţile copiilor s-au diversificat mult. Cititul nu mai este singura modalitate de a petrece timpul. Este adevărat că dacă internetul şi calculatorul sunt cele încriminate, acest lucru corespunde realităţii, dar ce sens ar avea să ne luptăm cu ea... Copiii noştri trăiesc azi şi nu în urmă cu 30 de ani, aşa că sarcina părinţilor este să-i ajute să găsească o soluţie pentru timpul în care trăiesc şi nu pentru altul pe care nici nu şi-l imaginează. Deci alte distracţii şi activităţi sunt cele care „răpesc” din timpul alocat alteori lecturii. Dar nu e doar problema timpului, ci şi a interesului. Să ne aplecăm aşadar puţin asupra a ce înseamnă a „citi” şi a stării pe care o avem citind. Sigur vă amintiţi de câteva cărţi pe care le-aţi citit când aveaţi vârsta lor. Pentru a începe o carte şi mai ales pentru a trece de primele pagini este nevoie de o stare. Este nevoie ca ceva să te atragă în respectiva carte,

să te incite, să fii curios, amuzat, intrigat, adică să ai o trăire suficient de puternică pentru a depune efortul necesar lecturii şi înţelegerii. Dintre cei care au citit doar pentru că aşa le cerea la şcoală sau pentru că „trebuia” nu ştiu câţi îşi amintesc cu plăcere cărţile respective. Vorbim aşadar despre un proces prin care copilul, adolescentul ca şi adultul se transpun în timpul, locul şi acţiunea din carte, intră în şi printre personaje, se sperie, se bucură, se întristează, se revoltă odată cu ele. Cărţile exercită o anumită fascinaţie asupra noastră tocmai prin această incursiune în timpuri şi locuri foarte depărtate doar că nu toţi oamenii pot cu uşurinţă să ajungă la curtea regelui Arthur, la Polul Nord sau în India secolului trecut. Este oare vorba despre antrenament, perseverenţă, voinţă sau imaginaţie? O parte ne este mai uşor accesibilă dacă ne gândim la perioada copilăriei când părinţii citesc poveşti copiilor şi îi întroduc în acele acţiuni, timpuri sau locuri. Cum îi putem ajuta pe copiii noştri să descopere plăcerea cititului? Este adevărat că poveştile sunt un bun antrenament pentru a prinde gustul lecturii. Prin diversitatea lor, prin acţiunile fantastice, prin personajele înzestrate cu tot felul de calităţi sau defecte, părinţii, educatorii sau învăţătorii pot duce copiii pe tărâmuri fermecate, prin ţări

SEPTEMBRIE 2012

îndepărtate şi prin lumea animalelor, plantelor pe care poate nu le întâlnim niciodată în viaţa reală. Copiii au imaginaţie şi plăcerea de a călători cu mintea. Ei nu sunt încă angrenaţi în viaţa concretă, reală şi ca atare este timpul ideal pentru a se bucura de libertatea gândului. Este adevărat că odată cu creşterea în vârstă uităm că mintea noastră poate merge pe oriunde şi nu are graniţe şi asta ne împiedică să citim. Mulţi adolescenţi susţin că „n-are rost să citească Romeo şi Julieta întrucât acum lumea este alta şi lucrurile stau altfel”. Nimic mai adevărat în plan real doar că, a citi este mai degrabă o plăcere decât o obligaţie şi depinde foarte mult de modul cum este prezentată. Dacă adulţii o prezintă ca pe o cerinţă, o obligaţie, o temă, copiii se vor opune şi nu doar demersului în sine de a citi, dar şi plăcerii pe care ar putea-o simţi.

05

Ne-am apropiat astfel prin discuţia noastră de ce înseamnă cititul ca proces interior şi poate că astfel vom putea prezenta lectura copiilor şi adolescenţilor într-un mod mai atrăgător. Sigur că este de dorit ca cel care îndeamnă copilul să citească să fie el însuşi un cititor pasionat şi să aibă o minte liberă, astfel încât să poată citi şi el cărţile care se scriu acum sau care îi plac copilului. Notă: Aşteptăm părerile voastre ca adolescenţi, părinţi şi profesori despre ceea ce înseamnă „a citi”. Şi pentru că zilele acestea începe şcoala vă oferim în acest număr una dintre cele mai frumoase poveşti pentru copii. Citiţi-o sau recitiţi-o pentru voi sau micuţii voştri şi bucuraţi-vă împreună de farmecul şi liniştea copilăriei. Ajutaţi-vă copiii să descopere dragostea pentru carte, pentru citit! E vitală pentru educaţia lor! Irina Georgescu Şova


06

România

SEPTEMBRIE 2012

Senatorul liberal mai cere procurorului general al ­Parchetului de pe lângă Înalte Curte de ­Casaţie şi Justiţie să se sesizeze cu privire la încălcarea ordinii de drept de către judecătorii Curţii Constituţionale, prin hotărârea din 21 august prin care a fost invalidat referendumul şi care, potrivit acestuia, „a dus la dereglarea ordinii constituţionale”. Ghişe solicită ­Parlamentului să ia în dezbatere, de urgenţă, proiectele de hotărâre depuse de el, privind finalizarea referendumului, pentru a se stopa, astfel, „starea de neconstituţionalitate creată prin venirea ilegală a preşedintelui suspendat în funcţia

de preşedinte în exerciţiu”. „În ziua de 28 august, la ora 11.00, numitul Băsescu Traian a ocupat cu ajutorul unor angajaţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază imobilul numit Palatul Cotroceni, sediul instituţiei Administraţia Prezidenţială a României, fără să aibă dreptul constituţional şi legal”, se arată în Apelul pentru ordine constituţională. Potrivit liberalului, fapta „numitului Traian Băsescu” se poate încadra la „uzurpare de suveranitate”, prevăzută în ­Constituţie, deoarece încalcă Hotărârea ­Parlamentului din 6 iulie, privind suspendarea acestuia din funcţia, care este încă în vigoare. Concluzia Apelului pentru ordine constituţională este aceea că suveranitatea naţională aparţine poporului, iar Traian Băsescu a preluat funcţia de preşedinte al României în mod „ilegal şi uzurpator”.

incipiente pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate. De asemenea, Ministerul Sănătăţii are în vedere creşterea gradului de informare a populaţiei, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi utilizarea programelor de prevenţie. Nu vor intra în program femeile care prezintă absenţa iatrogenă a colului uterin sau histerectomie totală pentru afecţiuni benigne şi femeile cărora li s-a stabilit deja diagnosticul de cancer de col uterin. De asemenea, testarea se va opri şi la femeile care au împlinit vârsta de 64 de ani, dacă la ultimele trei examene citologice BabeşPapanicolau au avut rezultate normale.

De la 1 septembrie, preţurile Ghişe îi cere lui Kovesi să se ­sesizeze cu privire la judecătorii la energie şi gaze naturale CC care au invalidat r­ eferendumul au crescut De la 1 septembrie 2012 preţul energiei electrice va creşte cu 2-3% pentru consumatorii non-casnici, în urma dereglementării a 15% din piaţa electricităţii, potrivit declaraţiilor preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ. Preşedintele ANRE a precizat că preţul gazelor naturale va creşte cu 5% pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru cei industriali începând cu data de 15 septembrie 2012. “În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, acesta se va majora de la 15 septembrie, cu 5% pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru cei

industriali. Această majorare are loc deoarece traderii nu şi-au recuperat costurile din anul 2009″, a declarat deasemenea Niculae Havrileţ Oficialul ANRE a mai afirmat că potrivit calendarului stabilit pentru liberalizarea pieţei gazelor naturale, preţul va creşte de la 1 iulie 2013 pentru consumatorii casnici şi de la 1 decembrie 2012 pentru cei industriali. Majorările de preţ au fost stabilite de FMI pentru că la finalul ultimei misiuni a Fondului în România, şeful delegaţiei, Erik de Vrijer, a precizat că preţul gazelor naturale trebuie să crească până la jumătatea lunii septembrie 2012 cu 5%

pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru consumatorii industriali. “Am convenit cu Guvernul să crească preţul la consumatorii casnici şi pentru cei industriali cu 5%, respectiv cu 10% până la jumătatea lunii septembrie”, a declarat Erik de Vrijer. Conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale aprobată în 10 iulie 2012, calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pe piaţa energiei electrice pentru clienţii finali va începe de la 1 septembrie 2012 pentru clienţii non-casnici şi de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici.

Senatorul PNL Ioan Ghişe cere procurorului general, ­Codruţa Kovesi, să se sesizeze în legătură cu încălcarea ordinii de drept de către judecătorii Curţii Constituţionale care au invalidat referendumul, prezentând, în cadrul unei conferinţe de presă un document intitulat „Apel pentru ordine constituţională”. Ghişe solicită în document ca Parlamentul să ia act şi să acţioneze în consecinţă faţă de procurorul general, Codruţa Kovesi, care „nu şi-a îndeplinit obligaţiile constituţionale, în urma situaţiei create de referendumul pentru demiterea preşedintelui”, informează M ­ ediafax.

­ hiricuţă” din Cluj ­Napoca, C Institutul Regional ­Oncologic Iaşi, Spitalul Clinic de ­Urgenţă‚ „Sf. ­Pantelimon’’, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „prof. dr. Alfred ­Rusescu”, Spitalul ­Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic ­Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş. Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin vor avea posibilitatea să efectueze testarea prin

metoda frotiului cervico-vaginal Babeş - ­Papanicolau, precizează sursa citată. Programul Naţional de screening este gratuit pentru paciente şi se va desfăşura anual, pe o perioadă de 5 ani. Pentru realizarea testului pacienta se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru a primi consiliere cu privire la prevenţia bolii. Tot aici se va stabili şi dacă aceasta se poate încadra în program. Medicul de familie va informa pacienta, îi va elibera un formular care asigură înscrierea în program şi o listă cu centrele de recoltare admise. Femeia se va programa la centrul de recoltare pentru recoltarea materialului ce-

lular cervico-vaginal. După fixarea pe o lamă a frotiului, acesta va fi transmis de către centrul de recoltare la spitalul care a organizat screeningul sau, după caz la laboratoarele de anatomie patologică, însoţit de formular. Rezultatul testului va fi transmis înapoi la cabinetul medicului de familie pentru a fi prezentat pacientei. În acest an, Programul de screening are un buget alocat pentru testare este de 66 milioane de lei din fonduri proprii ale ­Ministerului Sănătăţii. Programul MS a fost elaborat în scopul prevenirii şi combaterii cancerului de col uterin şi are ca obiectiv principal reducerea incidenţei formelor invazive de boală şi a mortalităţii datorate acestora. Prin implementarea unui astfel de program autorităţile sanitare urmăresc, în primul rând, depistarea bolii în stadii cât mai precoce, vindecabile şi îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau

ponibili pentru sesiunea din luna septembrie pot fi solicitaţi pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii. Potrivit APDRP, aceste tipuri de investiţii pot primi până la un milion euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate. Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin măsura 125

este de 5.000 de euro. Această sumă reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarii măsurii 125 componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin această măsură de finanţare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. Se are astfel în vedere diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.). De asemenea, investiţiile finanţate prin această Măsură vor contribui la ameliorarea calităţii mediului şi la diminuarea surselor de poluare. Până în prezent, pentru măsu-

ra 125 ‚Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii’, APDRP a selectat pentru finanţare 465 de cereri, prin care s-au solicitat 524,33 de milioane de euro. Dintre acestea, 48 de proiecte, cu o valoare de 62,21 de milioane de euro, prevăd investiţii în infrastructura de irigaţii. Datele APDRP arată că una dintre aceste investiţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii a primit fonduri europene pentru realizarea unei staţii de pompare de punere sub presiune, precum şi pentru modernizarea reţelei de irigaţii pe care o gestionează. Valoarea finanţării nerambursabile este de 687.134 de euro şi acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Printre cheltuielile eligibile se numără achiziţionarea staţiei de pompare, a

Ministerul Sănătăţii asigură în 10 judeţe screening gratuit pentru ­depistarea cancerului de col uterin Programul Naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin va fi funcţional în 10 judeţe, începând din 1 septembrie, urmând ca acesta să fie extins la nivel naţional, a informat miercuri Ministerul Sănătăţii. Programul derulat de MS debutează în 10 judeţe ale ţării - Arad, Bihor, Caraş - ­Severin, Bistriţa, Cluj, Hunedoara, ­Maramureş, Satu - Mare, S ­ ălaj, Timiş. „În partea de vest a ţării, au fost deja organizate din punct de vedere tehnic şi financiar reţelele de recoltare şi de la 1 septembrie acestea vor fi funcţionale. Şi celelalte regiuni sunt în etapele de finalizare ale acestor reţele.

Anul acesta avem în vedere testarea a peste 200.000 de femei care sunt eligibile pentru program. În 5 ani vor fi incluse în programul MS aproximativ 6 milioane de femei. Acest deziderat, însă, depinde de receptivitatea femeilor, motiv pentru care am pregătit campanii locale de informare atât prin media, cât şi prin cabinetele medicilor de familie”, a declarat ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, conform sursei citate. Programul de testare gratuită a femeilor va fi coordonat de nouă unităţi regionale de management organizate la nivelul Institutelor ­Oncologice „Prof. dr. Al. ­Trestioreanu” din Bucureşti şi „Prof. dr. I.

APDRP: 60 de milioane de euro pentru investiţii în irigaţii, disponibili în urma realocării financiare Agenţia de Plăţi pentru ­Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pune la dispoziţia celor care vor să investească în irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare circa 60 de milioane de euro, în urma realocărilor financiare din cadrul Programului Naţional de ­Dezvoltare Rurală (PNDR). Banii sunt disponibili în cadrul sesiunii ce se va desfăşura în perioada 3 septembrie - 15 octombrie 2012, pentru măsura 125 - componenta a1 „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare”. Decizia ­Autorităţii de Management pentru

PNDR privind suplimentarea fondurilor a fost luată în cadrul întâlnirii Comitetului de ­Monitorizare şi a avut la bază, pe lângă nevoia evidentă de dezvoltare din sectorul irigaţii, solicitările primite din partea organizaţiilor de profil. Totodată, în urma realizării Raportului de selecţie final al proiectelor încadrate la subcomponenta a1 a măsurii 125, care au fost depuse în cadrul sesiunii de primire a proiectelor din perioada 2 - 31 mai 2011, au mai rămas disponibili 25,5 milioane euro. Cei 60 de milioane euro dis-

conductei de transport sau a antenelor de irigaţii. Valoarea totală a proiectului, care include şi cheltuieli neeligibile, este de 856.085 de euro. Fondurile alocate prin măsura 125 - componenta a1 ‚Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare’ aferente sesiunii din septembrie 2012 reprezintă contribuţia Guvernului ­României de la bugetul de stat 20% şi contribuţia ­Uniunii Europene de 80%.


08

Spania

SEPTEMBRIE 2012

Cea mai îndatorată regiune din S ­ pania, retrogradată în ­categoria... „gunoi”

Ratingul Cataloniei, cea mai îndatorată regiune din ­Spania, a fost coborât de agenţia Standard & Poor`s (S&P) în categoria junk (gunoi) nerecomandată investitorilor. Asta după ce autorităţile regionale au anunţat că trebuie să acceseze fonduri de urgenţă de la statul spaniol, relatează Bloomberg. Guvernul de la Madrid, cu un deficit bugetar de 48,5 miliarde de euro pentru primele şapte luni, a anunţat vineri o injecţie de capital la Bankia, după ce banca naţionalizată a raportat o pierdere de 4,45 miliarde de euro pentru pri-

ma jumătate a anului. S&P a coborât calificativul Cataloniei cu două trepte, de la „BBB-” la „BB”, cu perspectivă negativă, ca urmare a cererii pentru sprijin financiar de la guvernul spaniol. Catalonia are rating junk şi de la Moody’s, în timp ce Fitch evaluează regiunea la o treaptă deasupra categoriei nerecomandate investitorilor. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, deficitul bugetului guvernului central a crescut la 4,6% în primele şapte luni, comparativ cu 3,6% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru acest an, ţinta pentru acest an este de 6,3%. Valencia, Murcia şi ­Catalonia ar putea fi responsabile pentru ratarea de către Spania a ţintei de deficit bugetar şi în acest an, mai notează ­Bloomberg.

Bankia primeşte anticipat 4,5 ­miliarde de euro ­pentru ­recapitalizare Fondul spaniol pentru restructurarea bancară (FROB) a anunţat luni că banca spaniolă Bankia va primi imediat suma de 4,5 miliarde de euro pentru recapitalizare, şi înainte ca statul să primească la rândul său împrumutul european destinat întregului sector financiar spaniol, estimat la maxim 100 de miliarde de euro. FROB este organismul care va primi în cele din urmă ajutorul financiar european, urmând să acorde astfel capital băncilor care au probleme de finanţare. Suma necesară acoperirii necesităţilor de capital pentru banca menţionată, deja naţionalizată, este suficientă pentru

a acoperi pierderile de 4,45 de miliarde de euro în primul semestru al anului, aşa cum au fost ele deja anunţate. Aceeaşi sumă, de 4,5 miliarde de euro a fost primită de Bankia la formarea sa, în 2010, prin comasarea a şapte foste case de economii. Bankia este a patra mare bancă din Spania şi se numără printre entităţile financiare spaniole care au nevoie de ajutor financiar pentru recapitalizare, alături de Banco de Valencia, Catalunya Caixa şi Novagalicia. Potrivit auditului realizat în luna iunie de două companii străine de consultanţă, sectorul bancar spaniol are nevoie de o sumă totală maximă cuprinsă între 51 şi 62 de miliarde de euro pentru recapitalizare, întrunul dintre cele mai grave scenarii luate în consideraţie, adică o scădere de 6,5% a PIB-ului până în 2014 şi cădere cu 60% a preţului locuinţelor.

Tot mai mulţi spanioli îşi ­r etrag ­b anii din bănci şi pleacă din S ­ pania de teama crizei Tot mai mulţi spanioli îşi scot banii din bănci şi pleacă din Spania de teamă că criza va continua să se agraveze, astfel că retragerile au atins în iulie nivelul record de 75 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu 7% din PIB-ul ţării. Retragerile depozitelor din Spania reflectă o problemă mai largă a ieşirilor de capital, care este de departe cea mai serioasă din zona euro, relatează New York Times.

Potrivit unei note recente a băncii Nomura, capitalul care a părăsit Spania în ultimele trei luni este echivalent cu 50% din PIB, reprezentând acţiunile şi obligaţiunile vândute de investitorii străini, dar şi de spaniolii care îşi transferă economiile în bănci străine. Retragerile de fonduri au accelerat o tendinţă începută la jumătatea anului trecut şi se produc în pofida angajamentului european de a susţine

sistemul bancar spaniol cu până la 100 de miliarde de euro. Analiştii vor urmări să vadă dacă datele aferente lunii august vor arăta o accelerare a ieşirilor de capital. Mai îngrijorător pentru Spania este faptul că aceste ieşiri încep să includă şi membri ai elitei educate şi de afaceri, care s-au săturat de lipsa oportunităţilor de angajare într-o ţară în care rata şomajului atinge 25%. Potrivit statisticilor oficiale, în ultimul an 30.000 de spanioli s-au înregistrat să muncească în Marea Britanie, iar analiştii spun că cifra ar fi mult mai mare dacă s-ar ţine cont de cei care lucrează fără forme legale. Datele oficiale sunt cu 25% peste cele din anul precedent. „Situaţia macroeconomică din Spania se înrăutăţeşte tot mai mult. Riscurile sunt prea mari. Spania va urma după Grecia şi nu vreau să ajung să deţin peseta fără valoare”, a declarat un fost director ge-

neral al unei companii de procesare a ştatelor de salarii din Barcelona. El a decis să taie toate legăturile cu Spania sa şi să se mute cu familia în Marea Britanie, unde va conduce o companie mică de software, transferând deja la Londra toate economiile din băncile spaniole. „Fără îndoială există un pic de panică. Oamenii bogaţi şi-au retras deja banii. Acum a venit rândul profesioniştilor şi al celor din clasa de mijloc, care îşi transferă banii în Germania sau Marea ­Britanie. Atmosfera este foarte, foarte proastă”, a declarat Garcia Montalvo, economist la Pompeu Fabra University din Barcelona. Este posibil totuşi ca perspectivele Spaniei să se îmbunătăţească dacă Banca Centrală Europeană va anunţa joi un nou plan de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme financiare din zona euro.

Spania: Peste 153.000 de imigranţi fără ­m edic începând cu data de 1 ­s eptembrie 2012 Peste 153.000 de imigranţi aflaţi în Spania în mod ilegal nu vor mai deţine, cu începere de la 1 septembrie, cardul de sănătate ce conferă dreptul de a primi îngrijiri medicale, măsură prin care guvernul de la Madrid speră să economisească în jur de 500 de milioane de euro, potrivit EFE şi Europa Press. De sâmbătă, imigranţii ilegali vor avea dreptul de a primi îngrijiri medicale numai în caz de urgenţă, sarcină ori pentru copiii în vârstă de până la 18 ani. Aceasta este una dintre măsurile guvernului menite a garanta sustenabilitatea sistemului de sănătate publică, afectat de o datorie de 16 miliarde de euro, faţă de care şi-au exprimat nemulţumirea unele Comunităţi autonome spaniole şi numeroşi medici, precum şi partidele de opoziţie. Numărul străinilor rezidenţi în Spania este de 5.711.040 persoane, potrivit Institutului Naţional de ­Statistică, însă 459.946 dintre ei nu au permis de rezidenţă. Majoritatea străinilor aflaţi

în situaţie ilegală (306.477) provin din ţări ale Uniunii ­Europene, fapt pentru care nu au obligaţia de a se înscrie. Restul (153.469) sunt imigranţi necomunitari fără acte în regulă pe care această măsură îi va afecta deoarece nu sunt asiguraţi, adică nu cotizează la sistemul de asigurări sociale, în timp ce până acum aveau acelaşi drept ca spaniolii la asistenţă sanitară pentru simplul fapt că erau înregistraţi. Costul medical raportat la numărul de locuitori din Spania este de 1.600 euro, sumă care înmulţită cu numărul celor 153.469 de persoane afectate de măsura respectivă ar însemna o economie de numai 245 de milioane de euro, nici măcar jumătate din suma estimată de executivul condus de Mariano Rajoy, adaugă EFE. Totuşi, suma ar putea fi mult mai mare, având în vedere faptul că nu există date oficiale despre aceste persoane iar unele ONG-uri menţionează aproape un milion de persoane în această situaţie. Ministerul Sănătăţii s-a anga-

jat să nu-i lase fără tratament pe cei care suferă de o boală cronică ori se află în stare gravă. Îngrijirile vor fi finanţate de ţara de origine dacă există un acord de colaborare. În lipsa unui astfel de acord, imigrantul va primi îngrijiri dacă medicul va constata un risc vital. Consilierul pe probleme de sănătate Luis Rosado, citat de Europa Press, a dat marţi asigurări că toate persoanele imigrante aflate în situaţie ilegală care nu au resurse şi care au nevoie de tratament pentru boli cronice vor primi îngrijiri pe baza unor „acorduri şi structuri de legătură cu ONGuri sau entităţi care se ocupă, de exemplu, de persoane fără adăpost”. Principalele sindicate spaniole (UGT şi CCOO) şi ­Federaţia asociaţiilor pentru apărarea sănătăţii publice neagă respectiva economisire. Organizaţiile de apărare a imigranţilor, integrate în platforma „Avem dreptul la sănătate fără condiţii”, vor organiza manifestaţii sâmbătă în mai multe oraşe pentru a-i

cere guvernului să retragă decretul. Ţara Bascilor (nord), Andalucia (sud), Asturias (nord) şi Catalonia (nord-est) sunt cele patru Comunităţi autonome spaniole care, împotriva dispoziţiilor legale, vor continua să acorde asistenţă imigranţilor ilegali. Partidul Popular (PP, la putere) a acuzat opoziţia că dă dovadă de „demagogie” în loc să colaboreze pentru a scoate Spania din criză, iar alte grupuri susţin că măsura distruge universalitatea sistemului de sănătate şi o consideră xenofobă. Peste 1.600 de medici au recurs la obiecţia de conştiinţă şi s-au angajat să acorde asistenţă acestor persoane înscriindu-le într-un registru al ­Societăţii spaniole de medicină familială şi comunitară, iar multe alte organizaţii sanitare resping decretul şi ameninţă cu nerespectarea lui. Medicii de la Urgenţe au avertizat că aceste servicii vor intra în colaps când persoanele fără acte în regulă vor avea numai această cale pentru a se vindeca de o boală obişnuită.


En español

SEPTEMBRIE 2012

PROGRAMACIÓN MES DE ­SEPTIEMBRE / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE ALCALÁ DE HENARES

PROGRAMACIÓN MES DE ­SEPTIEMBRE / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

ACTIVIDADES PUNTUALES Miércoles 5 de septiembre a las 19:00 horas Lunes 10 de septiembre a partir de las 10:00 horas Miércoles 11 de septiembre a partir de las 10:00 horas Miércoles 11 de septiembre a partir de las 10:00 horas Jueves 13 de septiembre a las 19:00 Miércoles 19 de septiembre a las 19:00 horas Jueves 20 de septiembre a las 15:00 horas Viernes 21 de septiembre a partir de las 10:00 horas

Martes 25 de septiembre a las 18:00 horas

Miércoles 26 de septiembre a partir de las 10:00 horas Jueves 27 de septiembre a las 19:30 horas Viernes 28 de septiembre a partir de las 10:00 horas 17:00 – 18:00

TALLER JURÍDICO GRUPAL - Resolución grupal de casos prácticos de extranjería INSCRIPCIONES CURSO DE INGLÉS (Consultar horario de clases) INSCRIPCIONES REFUERZO ESCOLAR (Para niños de 7 a 12 años) INSCRIPCIONES CURSO DE RUMANO PARA NIÑOS (Consultar horario de clases) TALLER DE HABILIDADES SOCIALES Técnicas de estudio para fomentar el éxito de los hijos en el curso escolar SESIÓN INFORMATIVA SOBRE VOLUNTARIADO - Todo lo que tienes que saber si quieres ser voluntario BÚSQUEDA ACTIVA DE EMPLEO POR INTERNET - Sesión práctica de búsqueda de empleo – (Imprescindible inscripción previa) INSCRIPCIONES CURSOS INFORMÁTICA (Imprescindible inscripción personal y presencial) PRESENTACIÓN GUÍA INFORMATIVA Y DE RECURSOS PARA LA MUJER INMIGRANTE Presentación de la guía elaborada por profesionales de la Fundación Iberoamérica Europa – CIPIE, en el marco de Proyecto de Atención Social Integral a la Mujer Inmigrante, dirigida a población inmigrante y profesionales del sector (al final de la presentación se entregarán ejemplares) INCRIPCIONES CURSO DE SEVILLANAS TALLER PSICOLÓGICO: TÉCNICA Y CONTROL DE LA DEPENDENCIA EMOCIONAL INSCRIPCIÓN CURSO DE PINTURA PARA ADULTOS (Comienzo en el mes de octubre) “Cómo crear tu propia empresa”: Taller de autoempleo.

CONOCE TUS LEYES Sábado 1 de septiembre Sábado 8 de septiembre Sábado 15 de septiembre Sábado 22 de septiembre

Módulo III: Normativa de Extranjería Módulo IV: Herramientas para tu integración Módulo II: Recursos para el empleo Módulo I: Marco Constitucional

De 11:00 a 13:00 h De 11:00 a 13:00 h De 11:00 a 13:00 h De 11:00 a 13:00 h

Sábado 29 de septiembre

Módulo III: Normativa de Extranjería

De 11:00 a 13:00 h

Nota: TODAS NUESTRAS ACTIVIDADES SON GRATUITAS Horario del Centro: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas. Centro Hispano-Rumano de Alcalá de Henares C/ Goya Nº 5, Teléfono: 91.882.69.79

FECHA

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

01/09/2012 08/09/2012 10/09/2012 13/09/2012 15/09/2012 17/09/2012

11:00 – 13:00 11:00 – 13:00 18:00 17:00 – 18:00 11:00 – 13:00 18:00

18/09/2012

18:00

19/09/2012 20/09/2012 22/09/2012 24/09/2012 25/09/2012 26/09/2012

18:00 17:00 – 18:00 11:00 – 13:00 18:00 18:00 17:00 – 18:00

27/09/2012

18:00

28/09/2012

11:00

“Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”. “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería”. “¡Cómo me he divertido estas vacaciones!”: Taller infantil de relato corto. “Tipos de contratos en España”: Taller de empleo. “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”. “Tipos de subsidios por desempleo”: Charla jurídica. “Rumania ¿hacia dónde?”: Encuentro de reflexión. Impresiones de los rumanos y los españoles que han visitado este país durante el verano. Taller de relajación. “Trabajo en Noruega, ¿realidad o ficción?”: Taller de empleo. “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”. “Autoestima frente al desempleo”: Taller psicosocial. Presentación de los nuevos cursos 2012/2013. “Cómo crear tu propia empresa”: Taller de autoempleo. Presentación de la “Guía Informativa y de Recursos para la Mujer ­Inmigrante, una herramienta útil para los inmigrantes y los profesionales del sector”. Proyecto de Apoyo y Atención Social Integral a la Mujer ­Inmigrante. Entidad colaboradora: Fundación Iberoamérica Europa – CIPIE. “¡Conoce Madrid!”: Visita a la exposición “Historia de las telecomunicaciones”. Entidad colaboradora: Fundación Telefónica. “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.

29/09/2012

11:00 – 13:00 Consultar Información e inscripciones en las actividades permanentes del curso Durante todo horario del 2012/2013. el mes Centro

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas. DÍAS

HORARIOS

De lunes a viernes De lunes a jueves Martes y miércoles Lunes y jueves Lunes y miércoles Martes y jueves Sábado Sábado

10:00 – 14:00 15:00 – 19:00 10:00 - 15:00 15:00 - 20:00 18:00 – 20:00 12:00 – 14:00 10:30 – 13:30 15:30 – 17:00

Lunes y miércoles

16:30 -18:00

De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a sábado De lunes a sábado De lunes a sábado

Consultar horario del centro Consultar horario del centro Consultar horario del centro

Los seis jóvenes que han v ­ iajado durante 10 días a R ­ umanía ya han vuelto a Tarancón En el viaje programado a Bacou, Rumanía, los seis jóvenes han podido conocer gente de otros países como India, Eslovenia, Dinamarca, Grecia y Sudáfrica. Han trabajado la guía de hábitos saludables que estaba programa para el

viaje y las van a mover por Tarancón y la Comarca. La ­ Asociación „­Barrios de Luna” y la ­ Asociación ­ Hispano ­Rumana van a empezar a preparar un proyecto de „Jóvenes en acción”. Los dos chicos y las dos

09

chicas junto con dos monitores más de Tarancón que han viajado a R ­ umanía con el proyecto „Salud y Sonrisas” de la Asociación ­ ­Hispano-Rumana de la provincia terminaron el pasado 19 de agosto su viaje con una „experienca inolvidable”, según ha confesado uno de los monitores. Los jóvenes seleccionados para ir a ­Rumanía, los han elegido los propios monitores, con los requisitos de „que les gustase el deporte y que tuvieran un nivel medio de inglés”. En el viaje programado a Bacou, al norte de Bucarest, han podido conocer gente

de otros países como India, ­Eslovenia, Dinamarca, Grecia y Sudáfrica. Junto a ellos han trabajado en temas de cooperación y han desarrollado la guía de hábitos saludables, deporte, alimentación y cocina que estaba prevista para el viaje. Cada noche hacían una fiesta de cada país. Los seis representantes de España realizaron una fiesta flamenca con productos típicos españoles como lo es el jamón y el queso.

ACTIVIDADES PERMANENTES Orientación laboral individual (por orden de llegada) Atención jurídica individual (por orden de llegada) Atención psicológica individual (con cita previa) Curso de escultura para adultos. “Cine infantil para todos”: Tardes de cine para niños. Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso) ¿Quieres crear tu propia asociación? Nosotros de ayudamos. Información y asesoría. (Con cita previa). ¿Quieres ser voluntario en nuestro Centro? ¡Ven e infórmate! ¡Tu apoyo cuenta! CEPI y las nuevas funciones de la Comunidad de Madrid en procedimientos de extranjería: Elaboración de informes de Habitabilidad y Arraigo social (con cita previa). Acceso a Internet Acceso a la Biblioteca Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

Javi, uno de los monitores del grupo ha animado a los jóvenes a viaja a Rumanía y vivir experiencias de todo tipo, „ Rumanía es muy barato, y la gente es muy amable y cercana. Está lleno de espacios naturales increíbles”. A pesar de los perjuicios que la gente tiene sobre este país, el monitor asegura que no han tenido ningún tipo de problema, ni donde supuestamente es la zona más peligrosa. El monitor destaca, sobre todo, el tema de convivencia con los demás países. La

­ sociación „Barrios de Luna” A y la ­ Asociación Hispano ­Rumana van a empezar a preparar un proyecto de „Jóvenes en acción”. Está previsto que se haga sobre cultura y para el año que viene. La guía de hábitos saludables que han trabajado durante estos 10 días las van a mover por Tarancón y la Comarca, „ está escrita en los idiomas que han vivido esta experiencia”, recalcaba Javi. Estas actividades las van a trabajar en los diferentes centros educativos de la localidad.


10

Pagina mea

SEPTEMBRIE 2012

Te l e n o v e l ă de-o vară Ana-Maria Marinescu Madrid

Eu cu cine votez???

Când am plecat vara aceasta în concediu în România, având în vedere contextul evenimentelor politice în curs de derulare din ţară, m-am dus cu gândul să îmi exercit şi eu dreptul la referendum, ca orice cetăţean liber. Mi se întâmplă însă, din ce în ce mai des, să mă trezesc într-o situaţie dilematică, care pare fără ieşire şi dă naştere unei lupte cu mine însămi, cauzate de o întrebare al cărei răspuns mi se pare foarte greu de găsit: „Eu cu cine votez?”. Personal, consider că exercitarea dreptului de alegător implică o mare responsabilitate şi, pentru a vota pe cineva, trebuie să am încredere deplină în acea persoană, în partidul pe care îl reprezintă, în doctrina acestuia etc. Într-un schimb de opinii pe această temă, cineva îmi spunea că trebuie să îl votez pe „cel mai puţin rău dintre cei răi”. Concluzia (ceva ce deja ştiam!): toţi sunt „răi”, variază doar gradul de maliţiozitate al fiecăruia şi atunci mă întreb, de ce să îi dau eu votul cuiva care nu e aşa cum ar trebui să fie? Pentru ca ulterior să îmi pară rău că am fost printre cei care l-au ales? Prefer să mă mustre conştiinţa că nu am mers la votare decât să regret că i-am acordat sufragiul meu unei persoane care, odată ajunsă la putere, s-a dovedit nedemnă de gestul meu.

Cel mai puţin rău dintre cei răi

Pentru a putea lua o decizie bazată pe un fundament solid, documentată, am crezut de cuviinţă că ar fi indicat să mă uit la televizor, să aflu cine e „cel mai puţin

rău dintre cei răi”. Deşi am încercat, m-am plictisit repede, pentru că nu am văzut decât acelaşi spectacol, mai bine zis circ, dintotdeauna, de care mi s-a făcut silă. Şi atunci mi-am adus aminte de ce eu, ca mulţi alţii, am plecat din ţară, de ce nu mai vreau să ştiu nimic de Ei, de ce nu mai cred în nimeni şi în nimic, de ce am devenit apolitică... Privind la scena politică din România, atât cea actuală cât şi cea de la Revoluţie încoace, mi se pare o decizie înţeleaptă din partea mea, aceea de a îmbrăţişa apolitismul. Cu părere de rău trebuie să spun că toţi politicienii m-au dezamăgit, că nu mai am încredere în niciun sistem şi în promisiunile nimănui, oricât de convingător ar vrea să pară. Nu ştiu dacă s-a născut încă persoana care să reuşească să mă facă să cred că ea are soluţia garantată pentru a aduce România pe făgaşul normal, să fie ca pe vremea când stătea pocalul de aur la fântână, fără ca nimeni să îl fure, sau să îi redea Bucureştiului renumele de „micul Paris”, pentru a da doar două exemple, aparent banale, dar importante pentru mine. Acum ţara e plină de fel de fel de indivizi „şmecheri” care, în loc să îi tragă în ţeapă pe răufăcători, aşa cum obişnuia Vlad ­Ţepeş, trag ţepe, fără scrupule sau regrete. Din păcate, Ţepari, şi nu Ţepeşi, deşi de cei din urmă chiar avem nevoie...

Telenovele ­România

made-in

Telenovela de-o vară – referendumul – a acaparat toate televiziunile, fără să ţină cont de numărul de telespectatori, de starea sau de dispoziţia acestora pentru a acorda din timpul lor preţios vizionării aceleiaşi duble repetate la infinit. Personajele principale şi-au jucat rolurile până la final, cu scopul de a-şi atrage cât mai mulţi fani, chiar şi cu riscul de a plictisi audienţa. Nu a lipsit niciunul din ingredientele unei telenovele autentice: intrigi, minciuni, insulte, tentative de suicid, precum şi personaje care de care mai pestriţe, de la „servitori” fi-

deli, la linguşitori care îşi urmăresc propriul interes, la oameni sus-puşi şi doamne de „poveste”. Am văzut televiziuni şi jurnalişti plătiţi să pledeze în favoarea unei părţi sau a alteia. Nu mi-a plăcut faptul că mulţi intelectuali, abuzând de anumite funcţii sau de rolul de invitaţi permanenţi la posturile naţionale, şi-au luat libertatea de a deveni formatori de opinie şi nu ştiu până în ce punct acest lucru e în regulă. Mă întreb unde e jurnalistul imparţial care să prezinte faptele aşa cum sunt, fără a încerca să manipuleze opinia cititorului sau pe cea a privitorului? Mai mult, nu sunt adepta extremelor, dar văd că acest fenomen ia, pe zi ce trece, tot mai multă amploare. Comunismul dus la extreme a fost atât de toxic încât a devenit nociv pentru populaţie. La fel se întâmplă şi cu democraţia. Mi se pare că abuzăm de ea, mai ales în ceea ce priveşte limbajul – dus şi el la extreme –, devenit unul mult prea libertin şi obscen. Dacă pe vremea lui Ceauşescu nimeni nu îndrăznea să zică ceva injurios la adresa preşedintelui, acum oricine îşi permite să se adreseze acestuia cu apelative ruşinoase. Şi, cum toată vara am avut doi preşedinţi – unul suspendat şi altul interimar, Doamne, ce au mai curs apelativele, care de care mai colorate, la adresa amândurora! Pe mine, sincer, acest lucru m-a deranjat pentru că, totuşi, vorbim de un preşedinte care, oricum ar fi el, e preşedinte! A vorbi la un post de televiziune folosind tot felul de dejecţii verbale nu mi se pare un lucru lăudabil, din contră, cred că învăluie într-o aură negativă persoana care face uz de ele şi nicidecum pe cea căreia îi sunt adresate, prin urmare asistăm la un efect bumerang. Probabil că acest fenomen vine la pachet cu democraţia sau... aceasta este democraţia din România! De vreme ce clasa politică îşi permite să facă ce vrea ea în contul alegătorului, şi votantul, la rândul său, îşi permite să reproducă orice îi trece prin cap la adresa alesului, având scuza

perfectă în oricare din următoarele două situaţii s-ar afla: dacă l-a ales, crede că, implicit, îi revine dreptul de a-l critica până la saturaţie, iar dacă nu l-a ales, cu atât mai mult trebuie să îl ocărască, pentru că „alesul celorlalţi” stă acolo împotriva voinţei sale.

Punct şi de la capăt

Privind mai îndeaproape, telenovela noastră a început demult, fiind mai mult decât atât, transformându-se în soap opera, un serial din acelea care nu se mai termină, iar protagoniştii, aceeaşi de ani de zile, au devenit din „tineri şi neliniştiţi”, „bătrâni şi iritaţi”. Şi, cum orice telenovelă autentică se termină cu o nuntă de basm, am hotărât ca, odată cu nunta fiicei preşedintelui, să pun eu punct final telenovelei de-o vară, pentru că am obosit să-i mai privesc şi am lucruri mai importante de făcut. Plictisită de telenovela noastră încă dinainte de-a se încheia, am schimbat canal după canal şi m-am încărcat cu energie pozitivă generată de o altă competiţie, aflată la polul opus războiului politic din România, şi anume Olimpiada de la Londra. Aşa că am petrecut vara urmărind Jocurile Olimpice, întrebându-mă retoric de ce oare aceleaşi legi fair-play ale întrecerilor sportive nu pot fi aplicate şi pe scena politică, ci le întâlnim doar în arena sportivilor de performanţă. Vă imaginaţi o lume de guvernanţi pregătiţi la fel ca sportivii, prin muncă asiduă, doar cu sudoarea frunţii lor, şi concurând deschis, cu cărţile pe faţă şi cu armele proprii din dotare, alături de alţi campioni naţionali, europeni sau mondiali?! Ce vis, o, ce minune...!

Scrisoarea III de Mihai Eminescu (fragment) De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi, Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ, Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini, Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră De la munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi În aplauzele grele a canaliei de uliţi, Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii, Măşti cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul, De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele, Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget, Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri, La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă, Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă. Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască, Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască... Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii, În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie, Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte, Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri... Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi! Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii, Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii, Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii! Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău... ţară! La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene, Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene, Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos... Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos? Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă, Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă, Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană... O, te-admir, progenitură de origine romană! Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece, Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă, Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela, Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa? Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară, Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară, Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei! Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei, Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!


Rubrica permanentă

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (V)

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

„a părea” sau „a pare”; „a apărea” sau „a apare” Îmi imaginez că toată lumea ştie că în limba română sunt patru conjugări verbale, ceea ce ne readuce în minte modelul latinesc. Aceasta înseamnă că orice verb (la infinitiv) trebuie să intre într-una din aceste categorii, prezentând caracteristici de flexiune asemănătoare cu membrii aceleiaşi clase. Astfel, conjugarea I cuprinde verbele terminate în -a (a exista), conjugarea a II-a conţine verbele treminate în -ea (a putea), în conjugarea a

III-a includem verbele terminate în -e (a zice), iar în conjugarea a IV-a intră verbele terminate în -i sau -î (a iubi, a urî). Să mai menţionăm că doar conjugările I şi a IV-a sunt vii, adică primesc noi verbe, în timp ce conjugările a II-a şi a III-a sunt moarte, adică închise, neproductive. Cu toate acestea, se observă un fenomen de instabilitate şi anume: trecerea, în vorbire, a unor verbe din categoria a II-a în a III-a şi invers. Dacă românii nu par a avea probleme cu verbele a avea sau a vedea, în schimb, alte verbe din aceeaşi categorie le pun probleme. Mai mult, unele dicţionare, ca DEX-ul din 1998, acceptă şi variante: PĂREÁ, par, vb. II. Intranz. şi refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparenţa de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se

bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înţelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziţie subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraş. ♦ Intranz. (Rar) A atrage atenţia, a impune. 2. A avea impresia, a-şi închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înşela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere. Deşi nu este recomandat să facem previziuni, în cazul verbelor a părea şi a apărea cred că, în timp, schimbarea conjugării nu este imposibilă. Aud tot mai des în jur, la radio şi televiziune: mi-ar pare bine ca X să nu câştige alegerile sau cred că ar apare într-o lumină pozitivă, în loc de mi-ar părea bine ca X să nu câştige alegerile sau cred că ar apărea într-o lumină pozitivă. Eroarea survine,

cum se poate lesne observa, la modurile şi timpurile formate cu infinitivul. Nu doar la condiţional o putem remarca, ci şi indicativul viitor: mâine dosarul va apare în presă, în loc de mâine dosarul va apărea în presă. Mulţi îmi spun că exagerez, alţii spun că şcoala poartă toată vina, că aşa ceva era inadmisibil „în vremurile în care se făcea carte”. Şi le dau dreptate: niciodată, în timpurile modere, şcoala nu a fost atât de ineficace. Un laxism generalizat a condus la fenomene altădată de neadmis. Tinerii absolvenţi de liceu, frumoşi şi zdraveni, nu prea pot suţine enunţări mai elaborate în faţa camerelor de luat vederi, nu sunt capabili să susţină discursul şi mă îndoiesc că au bune competenţe la scris. Din păcate, eşecul şcolii nu poate fi privit decât ca un eşec social.

LIVIU REBREANU Puşa Roth - Bucureşti (continuare din numărul anterior)

La Editura „Universala-­Alcalay” apare volumul ­Calvarul, confesiune literaturizată despre propriile avataruri din timpul primului război mondial. Pe 29 decembrie are loc premiera comediei C ­ adrilul. Pe 14 august 1917, autorul termină prima versiune a romanului Ion, care va apărea pe data de 20 noiembrie 1920. Prima sa capodoperă va mai fi retipărită, în timpul vieţii scriitorului, în 1921, 1923, 1925, 1927, 1930, 1939, 1941 şi 1943. Romanul poartă subtitlul Blestemul pământului, blestemul iubirii. Academia Română îi acordă pentru acest roman Premiul „Năsturel-Herescu”. Într-un interviu acordat în 1926 revistei „Ideea Europeană”, Liviu Rebreanu afirma crezul său artistic, dar şi relaţia cu propria sa operă: „M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana întâi” […] Modestia nu e şi dezinteres, ci, dimpotrivă, o atitudine. Fără amestecul meu direct, opera va putea creşte şi trăi mai independent.” Scopul principal al literaturii este, pentru Liviu Rebreanu, acela de a fi „creaţie de oameni

şi de viaţă”, iar durabilitatea unei opere „atârnă numai de cantitatea de viaţă veritabilă pe care o cuprinde”. Pornind de la aceste convingeri, prin romanul Ion, Liviu ­Rebreanu a readus problematica ţărănească în centrul atenţiei lumii literare iar prin subtitlul acestuia Blestemul pământului, blestemul iubirii anunţa principalul conflict din text. Apariţia acestui roman, primul roman obiectiv din literatura română, a stârnit entuziasmul multor critici printre ei numărându-se şi Eugen Lovinescu, iniţiatorul modernismului românesc. „Nimic din ce e publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire, dar şi fără indicaţii de viitor”, afirma Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul Ion ca pe o izbândă a literaturii române, iar satisfacţia sa este consemnată în studiul Creaţia obiectivă. Liviu Rebreanu: Ion. Pentru Eugen Lovinescu, al cărui principiu de bază era sincronismul literaturii române cu cea europeană, romanul Ion este cel care „rezolvă o problemă şi curmă o controversă“. Această afirmaţie a lui Lovinescu se referă la faptul că apariţia primului roman obiectiv direcţionează literatura română către valoare europeană şi stinge polemica pe care criticul o avea cu sămănătoriştii epocii.

În anul 1921, la Editura „Viaţa românească” apare volumul Catastrofa: Iţic Ştrul, dezertor, Hora morţii, Catastrofa (inedită), iar în revistă va publica mai multe cronici dramatice. În colecţia „Scriitorii români contemporani. Pagini alese”, tipărită de Casa Şcoalelor, apare volumul Nuvele şi schiţe (Proştii, Dintele, Ocrotitorul, Nevasta, Catastrofa,) cu prezentarea unor date biografice. Apare Pădurea spânzuraţilor. Cartea va primi Marele Premiu al romanului şi va fi reeditată în 1922, 1925, 1926, 1928, 1929, 1932, 1940. Pădurea spânzuraţilor a fost inspirată de un incident autobiografic, fratele său Emil, locotenent în Armata austriacă, este condamnat la moarte şi executat pentru tentativa de a dezerta din armata Austro-ungară şi a trece în tranşeele românilor în timpul Primului Război ­Mondial. Tema fusese schiţată iniţial în nuvela Catastrofa. Pădurea spânzuraţilor configurează un univers dominat de război şi pândit de perspectiva morţii prin spânzurare, prezentată chiar din primele scene ale romanului. Evident titlul cărţii are o valoare simbolică. Personajul principal, Apostol Bologa, este un intelectual confruntat cu mai multe drame de conştiinţă. Identitatea sa etnică şi naţională este pusă în discuţie pe fondul prăbuşirii Imperiului Austroungar. Un personaj simbolic

e locotenentul ceh Svoboda, de la care Apostol Bologa învaţă reţeta libertăţii. Formula narativă se schimbă, naratorul investighează impactul evenimentelor în conştiinţa personajului. La Editura „H. Steinberg” din Bucureşti apare Golanii, ediţia a doua, cu ilustraţii de Fr. Şirato. Pe 12 aprilie 1923, Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. În acelaşi an va fi ales vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români. În revista „Lamura” apare nuvela Cumpăna dreptăţii. Pe 15 noiembrie 1924, împreună cu Alexandru Dominic scoate săptămânalul „Mişcarea literară”, care va apărea până în octombrie 1925. În luna mai 1925 apare romanul Adam şi Eva, care are la bază tema metempsihozei. Liviu Rebreanu este ales preşedinte al Societăţii ­S criitorilor Români. Pe data de 17 martie 1926, are loc premiera piesei Apostolii. La sfârşitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele (Nebunul), plănuieşte volumul Ciuleandra. Între 2–10 martie 1927, scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului Ciuleandra. Din 9 iulie–8 august datează cea de a doua versiune manuscrisă. În 1927 apare Ciuleandra, carte reeditată în 1928, 1934, 1941, 1942. În colecţia „Manuscriptum” apare volumul Cântecul leb-

„a plăcea” sau „a place” Dacă consultăm sursele, ar părea că nu este loc de echivoc: PLĂCEÁ, plac, vb. II. Intranz. şi tranz. (Cu subiectul logic în dativ) 1. A agrea sau a fi agreat, a simpatiza sau a fi simpatizat. ◊ Expr. Ştii cămi placi? sau că mi-ai plăcut? exprimă mirarea, dezaprobarea în faţa unei propuneri, a unei afirmaţii etc. care nu-ţi convine, cu care nu eşti de acord etc. Îmi place să cred că... = sper să... 2. A avea sau a trezi un sentiment de admiraţie, de plăcere, de iubire faţă de o persoană de sex opus, a-i fi drag, a îndrăgi. 3. A avea un sentiment de satisfacţie, de mulţumire, de delectare; a-i fi agreabil, a-i fi pe plac. ♦ A-i conveni. ♦ A vrea, a dori. – Lat. placere. A fost şi este încă o greşeală să spunem mi-ar place să plecăm vineri la munte, în loc de mi-ar plăcea să plecăm vineri

edei, cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei şi Cuibul visurilor, care se deschide cu o scurtă biografie a lui Rebreanu şi cu un portret al său desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi. În 1929, apare romanul Crăişorul, care va fi reeditat în 1930, 1940, 1942, 1944. Scriitorului i se conferă Premiul Naţional pentru proză. În decembrie, este numit director al Teatrului Naţional din Bucureşti, funcţie pe care o va deţine vreme de un an. În nr. 1150–1150 bis din colecţia „Biblioteca pentru toţi”, apare volumul de nuvele şi schiţe Cântecul iubirii, ce cuprindea: Cântectul iubirii, Bibi, Vrăjmaşii, Pozna, ­Catastrofa. În 1929 din însărcinarea primului-ministru, lucrează la proiectele de organizare a Direcţiei Educaţiei Poporului, al cărei conducător va deveni la începutul anului următor. Pe 19 noiembrie 1930, dezamăgit, Rebreanu demisionează din conducerea Direcţiei Educaţiei Poporului. Cumpără o casă şi o vie la Valea Mare, lângă Piteşti, unde vor fi scrise majoritatea cărţilor sale de acum încolo. La sfârşitul anului 1933, apare romanul Răscoala. Acest roman a fost supranumit de George Călinescu drept un „roman al gloatei”. Tema răscoalei din 1907 fusese tratată in literatura noastră în diferite nuvele, romane, poezii şi schiţe. Un exerciţiu în vederea realizării acestei construcţii epice l-a reprezentat Crăişorul Horia, reconstituire a răscoalei din 1784 a românilor din Transilvania. Răscoala

SEPTEMBRIE 2012

11

la munte. Din păcate, trebuie să constatăm că fenomenul este în plină expansiune. Miar place a devenit atât de des auzit, încât cei ce rostesc corect mi-ar plăcea au început să aibă şovăieli. Aşa acum spuneam, fenomenele acestea sunt istorice, s-au produs încă din latină, induc instabilitate şi nesiguranţă, dar şcoala trebuie să poată da răspunsurile formative corecte. „a face” sau „a facea” Chair dacă conjugarea a IIIa pare mai bine asimilată, şi doar un număr mic de persoane conjugă unele verbe ca a bate, a trimite, după modelul conjugării a II-a, astăzi se aude şi mi-ar făcea plăcere (proximitatea de „plăcere” să fie de vină?), în loc de mi-ar face plăcere. Să nu ne iluzionăm. Alunecările în păcat sunt tot mai dese, aşa că, deşi perplex, aud: crezi că îmi va trimitea banii; chiar dacă l-aş bătea toată ziua, el face tot ce vrea el, în loc de: crezi că îmi va trimite banii?; chiar dacă l-aş bate toată ziua, el face tot ce vrea el. Voi cum ziceţi: de ce or cade sau de ce or cădea toate pacostele pe noi? poate fi considerată o cartedocument datorită informaţiei ample pe care se bazează şi care construieşte o viziune realistnaturalistă asupra mişcărilor ţărăneşti. Pe 25 decembrie 1933, publică în ziarul „Cuvântul”, o nuvelă inedită: Umbre. La finele anului 1934 la Editura „Adevărul”, va apărea romanul Jar, reeditat în 1939, 1941, 1942, 1944. În luna iunie 1938, apare romanul Gorila la Editura „­Universala Alcalay”. După multe tergiversări, pe 26 mai 1939, este ales membru al Academiei Române, la propunerea lui Mihail Sadoveanu. În luna martie 1940, apare la Editura „Socec & Co”, romanul Amândoi. La începutul anului 1941, este numit din nou director al Teatrului Naţional. În 1943 apare volumul Amalgam (articole, studii, conferinţe, cronici dramatice şi o nuvelă: Dincolo). La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureştiul (un control radiologic a semnalat, încă din ianuarie, o opacitate suspectă la plămânul drept). La data de 7 iulie, Rebreanu scria în Jurnal: „Perspective puţine de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept, emfizemul vechi şi bronşita cronică.” La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viaţă la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat şi reînhumat la Cimitirul „Bellu” din Bucureşti. (sfârşit)


12

Poveşti de neuitat

SEPTEMBRIE 2012

A fost odată o împărăteasă şi într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului, în fulgi mari şi pufoşi, crăiasa stătea într-un jilţ, şi cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirea la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arata aşa de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în sinea ei: “Ce n-aş da să am un copil alb că zăpada, roşu ca sângele meu şi cu părul negru ca ­abanosul!” Trecu timpul, dar nu prea multişor, şi împărăteasa născu o fetiţă albă ca zăpada, roşie ca sângele şi cu părul negru ca abanosul. Şi-i dădură numele de Albă-ca-Zăpada. După ce o aduse pe lume, împărăteasa muri. Cum trecu anul, împăratul îşi luă altă soţie. Femeia asta era cadră de frumoasă, dar nespus de trufaşă şi mândră, şi n-ar fi îngăduit nici în ruptul capului s-o întreacă alta în frumuseţe. Avea o oglindă fermecată şi ori de câte ori se privea într-însa, nu uita să o întrebe: - Oglindă, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Şi oglindă îi răspundea: - Măria ta eşti cea mai frumoasă din întreaga ţară! Împărăteasa zâmbea fericită, fiindcă ştia că oglinda grăieşte numai adevărul. Vezi însă că Albă-ca-Zăpada creştea şi se făcea pe zi ce trecea tot mai frumoasă; şi când împlini şapte ani, era o minunăţie de fată: frumoasă ca lumina zilei. Şi frumuseţea împărătesei începu a păli înaintea ei. Şi întro bună zi, când împărăteasa întrebă oglinda: - Oglindă, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Oglinda îi răspunse: - Frumoasă eşti, crăiasă, ca ziua luminoasă, Dar Albă-ca-Zăpada e mult, mult mai frumoasă!

La auzul acestor vorbe, împărăteasa se înspăimântă grozav şi, de pizmă şi ciudă, odată se îngălbeni şi se-nverzi, de ziceai că-i moartea. Din clipa aceea, de câte ori o zărea pe Albă-ca-Zăpada simţea că-i plezneşte fierea de ciudă; şi azi aşa, mâine aşa, până ce începu să o urască de moarte. Pizma şi ciuda creşteau în inima ei ca buruiana cea rea şi se cuibăriseră atât de adânc, că împărăteasa nu-şi mai găsea pacea nici ziua, nici noaptea. În cele din urmă, chemă un vânător şi-i porunci: - Ia fata asta şi du-o în adâncul pădurii, că nu rabd să o mai văd în faţa ochilor! Omoaro, şi drept mărturie că mi-ai împlinit poruncă, să-mi aduci plămânii şi inima netrebnicii! Vânătorul nu ieşea din vorbele împărătesei şi se afundă cu Albă-ca-Zăpada în pădure; dar când scoase jungherul de la brâu şi se pregătea să-i străpungă inima nevinovată, sărmana copilă începu să plângă în hohote şi să se roage: - Vânătorule dragă, cruţa-mi viaţa şi-ţi făgăduiesc c-o să-mi pierd urma în sălbăticia asta de codru şi nu am să mă mai întorc niciodată acasă! Şi pe nt ru c ă Al bă-caZăpada era atât de frumoasă, vânătorului i se făcu milă de ea şi-i spuse: - Dacă-i aşa, fugi de te ascunde, fetiţă dragă, unde nu calcă picior de om! Iar în sinea lui gândea: “Biata de tine, până la urmă tot au să te sfâşie fiarele sălbatice!...” Totuşi, parcă i se luase o piatră de pe inimă că nu trebuiese să-şi mânjească mâinile cu sânge nevinovat. Şi cum tocmai atunci trecea în fugă pe acolo un pui de mistreţ, îl înjunghie şi, scoţându-i plămânii şi ficaţii, le duse împărătesei drept mărturie că i-a împlinit în totul dorinţa. Împărăteasa îi porunci bucătarului să le gătească de îndată, cu sare şi cu tot felul de mirodenii, şi atât de neagră era la suflet că nu se dădu în laturi să le mănânce, încredinţată

Albă ca Zăpada de fraţii Grimm

fiind că mănâncă plămânii şi ficaţii fetiţei. Biata copilă rămăsese singură-singurică în pădurea cea nesfârşită, şi era atât de înfricoşată, că privea la mulţimea frunzelor de pe copaci, ca şi când de acolo ar fi putut să se ivească vreo primejdie - şi nu ştia în ce chip şi-ar putea găsi scăparea... Într-un sfârşit, începu să alerge, şi gonea întruna peste bolovani colţuroşi şi printre mărăcini, iar fiarele sălbatice, treceau în goană pe dinaintea ei, dar nu-i făceau niciun rău. Alergă ea aşa, cât o mai ţinură picioarele, şi-n geana amurgului dădu cu ochii de o căsuţă şi intră înăuntru să se odihnească. În căsuţă, toate lucrurile erau mititele, dar atât de gingaşe şi sclipind de curăţenie, că ţi-era mai mare dragul să le priveşti. Pe o măsuţă acoperită cu o faţă de masă albă erau rânduite şapte talere mici, şi lângă fiecare taler se afla câte o linguriţă, o furculiţă, un cuţitaş şi-o cupă cât un degetar. Iar de-a lungul unui perete se înşirau şapte patuceane aşternute cu cearşafuri albe ca neaua. Cum era tare flămândă şi însetată, Albă-ca-Zăpada ciuguli câte un pic din fiecare taler, ciupi dintr-o fărâmiţă de pâine şi sorbi din fiecare cupă câte o înghiţitură de vin, fiindcă nu voia să ia toată mâncarea numai de la unul singur. Şi fiindcă se simţea grozav de obosită, dădu să se culce întrun pătuţ, dar nici unul nu i se potrivea: unul era prea lung, altul prea scurt, şi abia ultimul pătuţ se nimeri să fie pe măsura ei. Fata se culcă în el şi adormi. Când se întunecă de-a binelea, sosiră şi stăpânii căsuţei. Erau

cei şapte pitici, care sfredeleau munţii, scormonind în măruntaiele lor pentru a scoate la lumină tot soiul de metale. Ei aprinseră cele şapte lumânărele şi, de îndată ce se făcu lumină în căsuţă, îşi dădură seama că cineva străin cotrobaise peste tot, fiindcă lucrurile nu se mai aflau la locul lor, aşa cum le lăsaseră la plecare. Şi atunci primul pitic zise: - Cine a stat pe scăunelul meu? Al doilea urmă: - Cine a mâncat din talerul meu? Al treilea: - Cine a muşcat din pâinişoară mea? Al patrulea: - Cine a luat din legumele mele? Al cincelea: - Cine a umblat cu furculiţa mea? Al şaselea: - Cine a tăiat cu cuţitul meu? Al şaptelea întrebă şi el: - Cine a băut din cupa mea? Primul pitic câtă în jur mai cu luare-aminte, şi pe dată văzu o mică adâncitură în pătucul lui. - Cine s-a culcat în pătuţul meu?! se minună el. Ceilalţi alergară într-o goană la patuceanurile lor şi începură să strige, care mai de care: - Şi-n pătucul meu a stat cineva! Dar când cel de-al şaptelea se apropie de pătucul său, dete cu ochii de Albă-ca-Zăpada care dormea în el adâncită în somn. Îi chemă pe ceilalţi, şi cu toţii veniră în grabă, scoţând strigăte de uimire. Apoi îndreptară către Albăca-Zăpada lumina celor şapte lumânărele şi rămaseră s-o privească. - Doamne, Dumnezeule apucară ei să strige - tare frumoasă mai e copila asta! Şi atât de bucuroşi erau, că nu se îndurară să o trezească, ci o lăsară să doarmă mai departe în pătuţ. Iar cel dea-al şaptelea pitic dormi câte un ceas în patul fiecăruia, şi aşa trecu noaptea. Când se lumină de ziuă, Albăca-Zăpada deschise încetinel ochii şi, văzîndu-i pe cei şapte pitici se sperie rău. Dar ei se arătară prietenoşi şi începură să o întrebe cu blândeţe: - Cum te cheamă, fetiţo ? - Albă-ca-Zăpada - răspunse ea. - Şi cum se face că ai ajuns în căsuţa noastră? o mai întrebară ei. Atunci, Albă-ca-Zăpada le povesti de-a fir-a-păr totul: cum maică-sa vitregă a pus s-o omoare, dar vânătorul se

îndurase de ea şi-i lăsase viaţa, şi cum gonise toată ziulica prin pădure, până ce dăduse peste căsuţa lor. După ce o ascultară fără să scape vreun cuvinţel din istorisirea ei, piticii îi ziseră: - Dacă te învoieşti să vezi de gospodăria noastră, să găteşti şi să faci pătucurile, să coşi, să speli, să împleteşti şi să ţii totul în bună rânduială şi curăţenie, apoi poţi rămâne la noi şi n-o să duci lipsă de nimic. - Da, primesc cu dragă inimă! răspunse Albă-ca-Zăpada, şi de atunci rămase la ei. Ea îngrijea acum de toate

putea să o piardă din nou, căci atâta timp cât nu era cea mai frumoasă din toată împărăţia, pizma îi chinuia sufletul fără răgaz şi n-avea clipă de linişte. În cele din urmă, născoci ceva: îşi vopsi faţa şi se îmbrăcă întocmai ca o bătrână neguţătoare, că nimeni nu ar mai fi putut să o recunoască. Schimbată astfel la înfăţişare, o porni către cei şapte munţi şi, într-un sfârşit, se pomeni în faţa căscioarei celor şapte pitici. Bătu la uşă şi strigă din toată puterea: - De vânzare marfă frumoasă,

treburile casei, şi-n fiecare dimineaţă, piticii plecau în munţi să scoată aur şi tot soiul de alte metale, şi când se întorceau seara acasă, găseau mâncarea gata, aburind pe cuptor. Peste zi, fata rămânea singură singurică şi, din această pricină, piticii cei buni avuseseră mereu grijă s-o povăţuiască: - Păzeşte-te de maşteră, că n-o să-i fie greu de fel să afle că eşti la noi! Şi cine ştie ce pune iar la cale! Nu cumva să laşi pe cineva să intre în casă! Iar împărăteasa, fiind încredinţată că mâncase plămânii şi ficaţii fiicei ei vitrege, se credea iarăşi cea mai frumoasă de pe lume. Şi într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă: - Oglindă, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Atunci oglinda îi răspunse: - Frumoasă eşti, crăiasă, ca ziua luminoasă, Dar acolo, ascunsă-n munţi, Stă Albă-ca-Zăpada, la cei pitici cărunţi, Şi-i mult, mult mai frumoasă! Împărăteasa se sperie din caleafară, fiindcă ştia prea bine că oglinda nu o minte. Şi-şi dădu pe dată seama că vânătorul o înşelase şi că Albă-ca-Zăpada era încă în viaţă. Începu atunci să se frământe şi să chibzuiască în ce chip ar

de vânzare! Albă-ca-Zăpada îşi aruncă o privire pe geam şi întrebă: - Bună ziua, tuşică dragă, da’ ce ai matale de vânzare? - Marfă bună şi frumoasă! se grăbi să-i răspundă neguţătoreasa. Cingători de toate culorile. Şi vicleana scoase una, împletită din mătase pestriţă. “Se vede cât de colo că-i o femeie de treabă - gândi fata aşa că n-am de ce să nu o las înăuntru! Că doar n-o fi foc! “ Trase zăvorul şi o pofti să între şi-i cumpără cingătoarea cea frumoasă. - Vai ce pocit ţi-ai pus-o, fetiţo! Ia apropie-te, să te gătesc eu cu ea, aşa cum se cuvine! o îmbie cu blândeţe femeia. Albă-ca-Zăpada, n-avea de unde să bănuiască c-ar paşte-o vreo primejdie şi o lasă să-i pună cingătoarea, Dar babuşca, o încinse repede cu ea şi-o strânse atât de tare, că fetei i se taie răsuflarea şi căzu jos ca moartă. - Ei, de-acum n-o să mai fii tu cea mai frumoasă! hohoti împărăteasa şi o şterse repede pe uşă. Nu mai trecu mult şi, spre seară, veniră acasă şi cei şapte pitici. Şi cum se mai speriară, bieţii de ei, când o găsiră pe iubita lor Albă-ca-Zăpada zăcând la pământ, fără simţire, de parcă ar fi fost moartă.


Poveşti de neuitat O ridicară de jos şi, văzând cât de strâns îi era mijlocul, tăiară în două cingătoarea. Fata prinse a răsufla iar, şi încetul cu încetul, îşi reveni în simţiri. Le povesti ea piticilor toate cele ce s-au întâmplat, şi aceştia îi atraseră din nou luarea-aminte: - Neguţătoarea ceea nu era alta decât haina de împărăteasă. Fereşte-te, barem, de-acu’încolo, fată dragă, şi nu mai lăsa pe nimeni să între când nu suntem noi acasă! Şi tare multă dreptate aveau, că femeia cea neagră la inimă nici nu aştepta să treacă bine pragul palatului şi se şi duse glonţ la oglindă şi-o întrebă: - Oglindă, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Iar oglinda pe dată îi răspunse: - Frumoasă eşti, crăiasă, ca ziua luminoasă, Dar acolo, ascunsă-n munţi, Stă Albă-ca-Zăpada, la cei pitici cărunţi, Şi-i mult, mult mai frumoasă! Împărăteasa rămase ca stânca de piatră când auzi asta şi simţi că-i năvăleşte tot sângelen cap, ca un vârtej, de câtă spaimă şi mânie clocotea în ea. Va să zică, tot nu scăpase de Albă-ca-Zăpada, tot vie era netrebnica asta! “Ei bine, da data asta m-oi strădui să născocesc ceva fără de greş, ca să-ţi vin de-a binelea de hac!” Şi cum la farmece şi vrăji n-o întrecea nimeni, haina de împărăteasă meşteri un pieptene otrăvit. După aceea îşi schimbă hainele şi luă înfăţişarea unei bătrâne gârbovite de ani. Şi iarăşi o porni peste cei şapte munţi, la cei şapte pitici cărunţi. Ajungând ea la căsuţa lor, ciocăni în uşă şi strigă: - Marfă bună de vânzare, marfă bună! Albă-ca-Zăpada câtă afară pe geam şi spuse: - Vezi-ţi de drum, femeie, că n-am voie să las pe nimeni înăuntru! - Da’de privit, cred că ai voie să priveşti, nu-i aşa? Şi scoţând pieptenele cel otrăvit, îl tot plimba pe sub ochii fetei. Atât de mult îi plăcu pieptenul, că Albă-ca-Zăpada se lăsă amăgită şi deschise uşa. După ce se învoiră la preţ, bătrâna o momi cu cele mai dulci vorbe: - Ia vino încoa’ la baba, să te pieptene, ca să fii şi tu o dată pieptănată ca lumea! Biata Albă-ca-Zăpada nu se

gândi la nimic rău şi se lasă pieptănată. Dar de-abia îi trecu babuşca pieptenele prin păr, că otrava şi începu să lucreze prin toate mădularele, arătânduşi puterea ucigătoare, şi biata copilă, căzu jos, fără viaţă. - Acu’ s-a sfârşit cu tine, frumoasa frumoaselor! rânji la ea femeia cea haină, şi-n timp ce se grăbea să se îndepărteze de acele locuri, sufletul ei negru clocotea de-o bucurie drăcească. Dar spre norocul fetei, înserarea coborâ curând şi cei şapte pitici sosiră acasă. De îndată ce o văzură pe Albă-ca-Zăpada zăcând fără viaţă, bănuiră că meştera trebuie să fi pus iar ceva la cale şi, cercetând copila cu grijă, dădură peste pieptenele cel otrăvit. Cum i-l smulseră din păr, Albă-caZăpada îşi veni în fire, ca şi când ar fi dormit doar niţeluş, şi prinse a le povesti cele întâmplate. Dimineaţă, piticii o sfătuiră din nou să fie cu ochii în patru şi să nu deschidă uşa nimănui, fie ce-o fi, şi apoi se duseră la treburile lor. În ăst timp, împărăteasa ajunse la palatul ei şi, aşezându-se în faţa oglinzii, se grăbi s-o întrebe: - Oglindă, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Şi oglindă îi răspunse ca şi altădată: - Frumoasă eşti, crăiasă, ca ziua luminoasă, Dar acolo, ascunsă-n munţi, Stă Albă-ca-Zăpada, la cei pitici cărunţi, Şi-i mult, mult mai frumoasă! Auzindu-i spusele, împărăteasa începu să tremure toată şi să clocotească de mânie. “Netrebnica asta trebuie să moară, chiar de-ar fi să plătesc moartea ei cu preţul vieţii mele!” Se strecură apoi într-o odăiţă dosnică, în care nu călca picior de om, şi amestecă de ici, amestecă de colo, până ce plămădi un măr otrăvit. La înfăţişare, mărul era nespus de frumos: alb ca spuma, pe o parte şi rumen pe alta, că oricine l-ar fi văzut, i se trezea numaidecât pofta să-l mănânce. Dar cine ar fi apucat să muşte numai o dată din el, zile multe nu mai avea şi cădea mort pe loc. După ce sfârşi de meşteşugit mărul, împărăteasa îşi boi faţa şi se îmbrăcă în straie de ţărancă. Şi schimbată astfel, trecu peste cei şapte munţi, grăbindu-se să ajungă

la căscioara celor şapte pitici. Aici bătu la uşă, dar Albăca-Zăpada scoase capul pe fereastră şi spuse: - Nu pot lăsa pe nimeni să între, că nu-mi dau voie piticii! - Altă pagubă să n-am! răspunse ţăranca. Slavă ­Domnului, găsesc eu muşterii pentru merele mele! Da’ până una-alta, hai de ia şi tu unul, că nu-i pe bani! - Nici nu mă gândesc să-l iau - răspunse Albă-ca-Zăpada n-am voie să primesc nimic. - Ce, te temi să nu mori cumva otrăvită? strecură ea, cu viclenie, întrebarea. Fii pe pace copiliţo! Iacă, tai mărul în două: bucata asta rumenă mănânc-o tu, iar pe cealaltă oi mânca-o eu. Dar vezi că mărul era cu meşteşug făcut, că numai partea cea rumenă era otrăvită. Albă-ca-Zăpada râvnea de nu mai putea să guste o dată din măr, şi, când o văzu pe ţărancă muşcând din el, nu mai putu răbda şi, întinzând mâna pe fereastră, luă jumătatea cea înveninată. Dar nu apucă să înghită decât o îmbucătură, că şi căzu jos, fără suflare. Împărăteasa îi aruncă priviri ca de fiară şi, beată de bucurie, strigă printre hohote de râs: - Albă-ca-Zăpada, roşie ca sângele şi neagră ca abanosul, de-acu’, piticii n-or mai putea să te învie! Plecă de acolo cât putu de repede şi când ajunse la palat, întrebă iar oglinda: - Oglinjoară din perete, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Şi deodată auzi vorbele după care tânjise atât: - Măria ta este cea mai frumoasă din întreaga ţară! Abia acum îşi găsi liniştea inima ei cea pizmaşă, pe cât poate fi liniştită o inimă pizmaşă... În faptul serii, când piticii se întoarseră acasă, o găsiră pe Albă-ca-Zăpada zăcând pe jos, fără pic de suflare. Era moartă ca toţi morţii. O ridicară, căutând să vadă dacă nu găsesc vreun lucru înveninat, îi desfăcură cingătoarea, o pieptănară, o spălară cu apă şi cu vin, dar totul fu zadarnic. Copila cea dragă era moartă ca toţi morţii şi moartă rămase! Atunci, o aşezară pe o năsălie şi, strângându-se toţi şapte în jurul ei, plânseră amar şi-o jeliră trei zile încheiate. Vrură după aceea s-o îngroape, dar fata arata atât de frumoasă, de

parcă s-ar fi aflat doar în somn, şi-n obraji avea aceiaşi bujori roşii dintotdeauna, aşa că piticii nu se îndurară să o coboare în pământ. - Nu, în adâncul cel negru al pământului nu o putem coborâ! Ar fi mare păcat! grăiră care mai de care şi, aşternânduse pe muncă, îi făcură un sicriu de cleştar, ca să poată fi văzută de oriunde te-ai uită la ea. O culcară apoi înăuntru şi deasupra îi scriseră numele cu slove de aur, precum că a fost fiică de împărat. Apoi urcară sicriul pe un vârf de munte, de-l aşezară acolo, şi de fiecare dată, rămânea câte unul de veghe. Vietăţile pădurii începură a veni şi ele s-o jelească; mai întâi se arată o buhă, apoi un corb, şi-n urma acestora o hulubiţă. Şi aşa rămase Albă-ca-Zăpada multă, multă vreme în sicriul ei de cleştar şi nimic nu-i ştirbea din negrăita frumuseţe. Părea că-i vie şi doarme, că era tot aşa de albă ca zăpada, de roşie ca sângele şi cu părul negru ca abanosul. Şi s-a întâmplat ca un fecior de crai să se rătăcească în pădurea aceea şi, dând peste căsuţa piticilor, intră să le ceară găzduire peste noapte. A două zi, când o porni la drum, văzu sicriul din creştetul muntelui şi pe frumoasa Albăca-Zăpada, şi citi cu nesaţ ce scria deasupra, cu slove de aur. Şi cum privea ca vrăjit şi nu se putea desprinde de locul acela, începu a-i ruga pe pitici: - Daţi-mi mie sicriul şi-o să vă dau în schimb tot ce vi-o pofti inima! Dar piticii îi răspunseră: - Nu ţi-l dăm nici pentru tot au-

SEPTEMBRIE 2012

rul din lume. Dacă văzu aşa, feciorul de împărat îi rugă şi cu mai multă stăruinţă şi ardoare: - Atunci înduraţi-vă şi mi-l dăruiţi, că de când i-am zărit chipul, nu mai pot trăi fără ca s-o văd pe Albă-ca-Zăpada. Şi v-asigur c-o voi cinsti mereu şi-o voi păzi ca pe făptura care mi-e mie cea mai scumpă pe lume! Auzindu-l cu cât foc vorbea, inimoşii pitici se îndurară de el şi-i dăruiră sicriul. Feciorul de împărat îşi chemă slugile şi le porunci să ia sicriul pe umeri şi să-l urmeze. Şi cum mergeau ei aşa, se întâmplă că unul dintre slujitori să se poticnească de-o buturugă şi, din pricina zdruncinăturii, bucăţica de măr pe care o înghiţise Albă-caZăpada îi sări afară din gâtlej. O clipită, doar atât să fi trecut, şi domniţa deschise ochii, ridică uşurel capacul sicriului şi se sculă în capul oaselor. Şi era din nou vie, de parcă s-ar fi trezit tocmai atunci din somn. - Vai, Doamne, unde mă aflu? strigă ea nedumerită. Cu ochii râzând de bucurie, feciorul de împărat se apropie de dânsa şi-i spuse: - Cu mine eşti, cu mine! Şi-i poveşti toate câte s-au întâmplat. Iar la sfârşit, adause: - Îmi eşti mai dragă decât orice pe lumea asta, şi de te-ai învoi să mă însoţeşti la curtea tatălui meu, bine-ar fi, că ard de dorinţă să-mi fii soţie. Albă-ca-Zăpada ce era să mai spună, că şi ei îi căzuse drag... Porni împreună cu el şi făcură o nuntă de se duse vestea, cu mare alai şi voioşie. La nuntă o poftiră şi pe maşterea cea haină, că de, tot o

13

socoteau un fel de rudă... După ce s-a gătit ea cu veşmintele cele mai de preţ, s-a apropiat de oglindă şi a întrebat-o: - Oglinjoară din perete, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? Şi oglinda pe dată i-a răspuns: - Frumoasă eşti, crăiasă, ca ziua luminoasă, Dar tânăra domniţă e mult, mult mai frumoasă! Atunci drăcoaica de femeie începu să blesteme de ciudă şi să urle ca scoasă din minţi, şi deodată simţi că i se face frică, dar o frică atât de îngrozitoare, că nu ştia ce să mai facă şincotro s-o apuce. La început se codi să meargă la nuntă, dar cum nu-şi găsea o clipă de linişte, gândi că trebuie neapărat s-o vadă pe tânăra împărăteasă. Şi de cum păşi în sala tronului, dădu cu ochii de Albăca-Zăpada şi, recunoscând-o, înlemni de spaimă şi rămase ţeapănă ca o momâie. Spaima puse stăpânire pe toată făptură ei; din pricina asta, împărăteasa se urâţea văzând cu ochii. Şi atât de pocită se făcu, că nici ea singură nu mai cuteză să se privească în oglindă. Îşi luă lumea în cap şi o ţinu tot într-o goană, până se pierdu în adâncul pădurii sălbatice, ca să-şi ascundă acolo urâţenia. Şi de atunci, nici unui om nu-i mai fu dat s-o vadă şi nimeni nu mai ştiu ceva despre soartă ei. Iar Albăca-Zăpada trăi în bucurie şi fericire, împreună cu tânărul împărat, şi dacă n-or fi murit, cu siguranţă că mai trăiesc şi-n zilele noastre... (imagini © Disney)


14

SEPTEMBRIE 2012

sunt prea mulţi proşti!

Monden Celebrul grup umoristic “Vacanţa Mare” va reveni în prim plan. După o perioadă în care audienţele trupei scăzuseră considerabil, cei doi protagonişti, Mugur Mihăescu şi Vlad ­Pietreanu au decis să reînfiinţeze trupa. Mihăescu a spus că nu ştiu deocamdată cum vor desfăşura activitatea, dar a precizat că au câteva proiecte în plan. “S-au întâmplat mult prea multe şi se întâmplă mult prea multe ca să nu profităm. Sunt prea mulţi proşti. Neam uitat şi noi la rezultatele de la examenele de bacalaureat şi ne-am zis că nu poate să nu fie cineva în ţara asta care să nu râdă de proşti şi să-i facă să se simtă şi mai proşti. Zona de monden nu ştiu ce pondere va avea în spectacole. Nu prea merită să-i bagi în seamă. Nu vreau să-mi bat mintea cu ăştia care sunt deja pe sticlă”, a fost motivaţia principală a lui Mugur Mihăescu şi Radu Pietreanu. “Ce vom face vom vedea în săptămânile următoare”, a mai declarat Mugur la emisiunea “­Agentul VIP”, el neştiind încă dacă va fi vorba despre spectacole sau formate tv, însă amănuntele le va pune la punct cu colegul lui, pentru că “idei există”. (dcnews.ro/Lucian N ­ egrea)

Catrinel Menghia face furori la Veneţia Catrinel Menghia a reuşit în doar câţiva ani să devină unul din cele mai bine plătite modele din lume şi chiar să pătrundă în lumea cinematografiei. Recent a obţinut un rol în filmul The Master. Îmbrăcată într-o rochie albă, modelul a atras toate privirile pe covorul roşu la premiera filmului The Master din ­Veneţia. Datorită aspectului să, Catrinel Marlon, aşa cum îi spun italienii, a reuşit să pozeze pe coperta unor reviste ca Sports Illustrated, Elle, Maxim şi pe faimosul calendar Perroni. Într-un interviu pentru Marie Claire, Catrinel mărturiseşte că îşi doreşte în scurt timp să renunţe la cariera de fotomodel în favoarea celei de actriţă. La fel ca şi colega ei de breaslă, Mădălina Ghenea, Catrinel este des comparată cu frumuseţea meditaraneeană, Sophia Loren.

Elena Udrea a postat pe ­Facebook fotografii de la nunta Elenei Băsescu. În descrierile fotografiilor, Elena Udrea spune despre Dorin Cocoş că este un soţ minunat, iar despre Elena ­Băsescu că este ”cea mai frumoasă mireasă.” “Nunta Elenei Basescu a trecut, prea repede, precum orice lucru minunat. A fost o mireasă ca o prinţesă şi nunta a fost ca un basm scris pentru ea. Doar că nuntaşii nu au petrecut trei zile ci într-o singură noapte cât aţii în trei! Prima revelaţie, că ceva s-a schimbat în viaţa ei, am avut-o în timp ce urmăream la televizor, ceremonia de la biserică. Cineva din studio a spus natural, “doamna Elena Băsescu”! Le urez mirilor ca nimeni şi mai ales nimic să nu le risipească vraja iubirii pe care o trăiesc! Şi basmul lor să dureze până la adânci bătrâneţi, când trebuie să aibă curtea plină de copii şi de nepoţi!”, a scris anterior Elena Udrea pe Facebook. Fiica cea mică a preşedintelui Traian Băsescu s-a măritat, sâmbătă, 1 septembrie, cu Bogdan Ionescu, zis Syda. Petrecerea a avut loc la

­ alatul Snagov. P Câteva zeci de persoane au aşteptat în faţa primăriei Sector 2, unde a avut loc cununica civilă, şi i-au huiduit pe membrii familiei Băsescu. Oamenii au strigat lozinci precum “hoţii” şi “demisia”. Au fost şi oameni care i-au aplaudat pe miri, dar şi pe cei din familia prezidenţială.

Elena Băsescu a fost îmbrăcată într-o rochie roz, având un buchet de flori tot roz. Alesul Elenei Băsescu a debordat de eleganţă şi a atras toate privirile. Bogdan Ionescu a purtat un costum gri, cu o cravată cu un ton mai deschis, cămaşă albă, la care a asorat o floare roşie pusă în piept. ***

Familia Regelui Cioabă printre invitaţii de soi la nunta Elenei Băsescu Printre cei invitaţi la nunta Elenei Băsescu cu Bogdan Ionescu, desfăşurată sâmbătă, 1 septembrie, la Palatul Snagov, s-au aflat şi multe capete încoronate. Dintre musafirii de soi de la nunta mezinei preşedintelui nu puteau lipsi vechi prieteni-susţinători ai acestuia. Astfel, familia lui Florin

Cioabă, autointitulatul rege al romilor, a fost şi ea prezentă la fericitul eveniment. Dorin Cioabă, fiul regelui, a postat pe contul de ­Facebook trei fotografii de la căsătoria fiicei preşedintelui. Într-una dintre imagini, ­Dorin Cioabă stă la masă alături de tatăl său, Florin Cioabă, şi de preşedintele Traian Băsescu. Mesajul care însoţeşte imaginea este „De vorbă cu socrul mic”. Celelalte două fotografii îl arată pe Dorin Cioabă alături de Elena Udrea, dar şi alături de Elena Băsescu şi de soţul acesteia, Bogdan

Ionescu. Nunta a fost şi pe placul regelui Cioabă, care a spus la România TV: „Totul a fost ales foarte bine. Şi mâncărurile şi muzica. Pentru mine a fost şi o lecţie, pentru că noi la nunţile noastre mai mult chefuim. Dar aici a fost o nuntă selectă, cu oameni deosebiţi”.


Costa Blanca

SEPTEMBRIE 2012

15

Osuna: farmecul amintirilor Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Osuna este un orăşel tipic andaluz, cu o populaţie în jur de 17.500 de locuitori, situat la marginea provinciei Sevilla, la distanţă de circa 85 de kilometri de oraşul-capitală, la altitudine de 326 de metri deasupra nivelului mării. Preferat în egală măsură de sevillieni şi madrileni ca destinaţie pentru excursiile de sfârşit de săptămână, practic necunoscut turismului de masă, orăşelul a dezvoltat în ultima vreme un fler aparte, în ciuda dimensiunilor sale modeste. Cu siguranţă are un farmec deosebit. Dacă e să dăm crezare clasificărilor UNESCO, strada San Pedro din Osuna este a doua ca frumuseţe dintre toate străzile Europei! Faptul că oraşul e relativ necunoscut valurilor de turişti ocazionali, obişnuiţi să petreacă doar o săptămână în Andaluzia, rezumându-se la vizitarea oraşelor mari, nu face decât să-i sporească farmecul discret şi atractivitatea. Pitorească, fierbinte şi albă, aşezarea trezeşte entuziasmul oricărui vizitator. Sevilla se intitulează artera principală de circulaţie, cea prin care se face intrarea în oraş şi care ne conduce până în inima târgului, spre Plaza Mayor. Obiectivele turistice demne de vizitat sunt numeroase. Pe primul loc în top se situează urmele culturilor iberice, romane şi maure, care s-au succedat aici de-a lungul timpului, dar nu sunt de ignorat nici relicvele din perioada anterioară creştinizării, prezente la fel de frecvent ca în mai toate locaţiile de interes istoric din Andaluzia. Fiecare aşezare îşi are farmecul ei şi nu poate fi comparată cu alta. Nu-i de mirare să ne întrebăm ce anume individualizează Osuna în peisajul caleidoscopic al celei mai renumite provincii spaniole, ­Andaluzia? Să fie particularităţile culinare? E-adevărat, menit să acompa-

nieze felurile de mâncare cu peşte, sosul de migdale care se pregăteşte aici nu-şi are asemuire, dar nu acesta e motivul pentru care scriu aceste rânduri. Osuna este unul din renumitele „sate albe”, care conferă Andaluziei renumele său unic. Soarele orbitor şi cerul senin îi subliniază însutit farmecul. Deşi albul este predominant, senzaţia de familiar nu este aici aşa de pronunţată ca prin alte sate albe, cum ar fi Carmona. Impresionant este episodul baroc din istoria oraşului, care a lăsat amprente de neuitat în arhitectura sa. A fost epoca sa cea mai glorioasă, apogeul. Încă de la prima privire, frapează numărul mare de coloane răspândite aleator prin tot oraşul. Chiar pe strada Sevilla se află un palat plin de stâlpi cu sculpturi dionisice, Palacio de Govantes y Herdara. Strugurii, frunzele şi viţele de vie se încolăcesc în jurul lor, surprinse întru eternitate de piatră de dalta unui artist care a trăit în anul 1737. Ştiaţi că în Spania un nume foarte răspândit pentru fete este Pilar? Tradus în română nu înseamnă nimic altceva decât coloană, sau stâlp. Astăzi palatul, supranumit şi palatul podului frumos stă fără întrebuinţare, dar e mărturia unor vremi pline de bogăţie exuberantă. Osuna are origini iberice, fapt confirmat prin numeroasele vestigii arheologice, care o identifică cu anticul Urso, oraş de civilizaţie elevată. Se spune că numele i-ar proveni de la abundenţa de urşi care populau zona la acea epocă. Scormonind în istorie, coborâm până la hotarele a nici mai mult nici mai puţin decât 3000 de ani de antichitate, la un mileniu înainte de naşterea lui Isus Cristos. De atunci datează resturile civilizaţiei tarteziene, cea care domina oraşul împreună cu coloniştii fenicieni. Numele aşezării de atunci era Urso ­Tartésica. Din aceeaşi epocă istorică datează şi renumitele reliefuri găsite aici, cum este Taurul de la Osuna sau cel reprezentând un soldat, circulând şi sub numele de Flautistul.

Avea să mai treacă o vreme până la momentul în care Ursa intra în istorie, dobândind un protagonism cert, prin rolul de ultim oraş care a îndrăznit să i se opună lui Cezar, sprijinindul pe Pompei în războiul împotriva lui. La picioarele zidurilor de apărare ale oraşului, trupele romane conduse de Octavian Maximus Quintus l-au înfrânt pe conducătorul local Viriat. După asediu, oraşului i s-a atribuit statutul de colonie romană, schimbându-i-se numele în Iulia Genitiva. Sub Iulius Cezar, ieşit învingător din bătălie, oraşul emite o monedă proprie, ursónul şi dobândeşte dreptul de a promulga legi coloniale. Dovadă stau plăcile numite Bronzuri de Osuna, expuse în Muzeul Arheologic Naţional, pe care este înscrisă legislaţia în vigoare pe atunci. În muzeul de arheologie al oraşului Osuna se pot viziona copii după tăbliile originale. Ca dovadă a importanţei pe care o deţinea oraşul în perioada colonizării romane stau ruinele teatrului, depozitele de apă şi un număr considerabil de silozuri scoase la lumină de excavaţiile efectuate recent. Judecând după amploarea lor, mai mult ca sigur că agricultura ocupa un loc de seamă în economia localităţii. Alte mărturii ale trecerii romanilor prin aceste locuri sunt necropola şi resturile citadelei care a funcţionat până în secolul al VII-lea înainte de Cristos. Odată cu trecerea laregimul musulman, locaşul roman Urso îşi schimbă numele în Ûsuna şi se transformă întro aşezare fortificată. Resturi ale acestor construcţii se mai pot vedea şi astăzi sub forma cetăţii ­Alcazaba şi turnului de apă care face oficiile de muzeu arheologic citadin, fiind declarat Monument Naţional. Alte denumiri pe care le-a purtat consecutiv oraşul în acea vreme sunt Osona şi Oxuna, dar în afară de nume şi de ruinele menţionate mai sus, nu s-au păstrat vestigii din acea perioadă. Pe parcursul Reconquistei, la 1240, oraşul cu numele de Orchvna, creştin de pe acum, trece în mâinile Regelui ­Ferdinand al III-lea, pentru ca la distanţă de doar câţiva ani să se înglobeze Ordinului de ­Calatrava. La 1464 se face un schimb de ordin administrativ, în urma căruia Osuna devine capitala unui teritoriu extins. De numele dinastiei Ureña, care poseda acel vast regat în acea vreme se leagă momentul

de splendoare maximă pe care l-a atins Osuna în toată istoria sa: la jumătatea secolului al XVI-lea, în anul 1562, Don Juan Téllez Girón, al IV-lea Conte de Ureña dobândeşte din mâinile Regelui Felipe al II-lea titlul de Duce de Osuna. Drept consecinţă a acestei înnobilări, ducele proapăt uns îşi propune o remodelare de anvergură a întregului peisaj urban. Pentru început, se dedică restructurării sub aspect religios. Viaţa oraşului a fost marcată de influenţa paternalistă a casei ducale. Continuând tradiţia, unii din membrii nobilei familii au înfrumuseţat-o

cipale Gordillo, Compañía, Sevilla, Huerta, San Pedro şi Carrera. Ducesele şi Ducii de Osuna au fost cei dintâi sponsori ai pictorului Goya. Portretele lor, semnate de prestigiosul artist spaniol sunt expuse la loc de cinste la Madid, în Muzeul Prado. Unul din momentele cele mai adecvate pentru a vizita oraşul Osuna este Semana ­Santa. Sărbătoarea Paştilor este de-

Sub aspectul împrejurimilor, dacă facem abstracţie de numeroasele monumente cu caracter civil şi religios, situarea oraşului denotă farmec natural. Cele mai „magnetice” zone sunt Lagunele Osunei, un areal delimitat de râul Blanco şi pârâul Salinoso, urmat de ţinuturile umede din zona râului Corbones, cu numeroasele sale poteci şi cărări şi, nu în ultimul rând, zona Higuerones-­

după puteri, dăruindu-i edificii somptuoase, împodobind-o cu o universitate, un colegiu şi cu renumita Colegiata, prin ale cărei aule s-au perindat personalităţi prestigioase şi oameni de litere vestiţi. Pe parcursul secolului al XVIlea se pun în practică mai multe schimbări. Este înfiinţată parohia Santa María de La Asunción, universitatea şi ­Mânăstirea ­Reîncarnării. Se trece apoi la refacerea sistemului stradal, care s-a păstrat până astăzi, bazat pe arterele prin-

clarată aici fiesta de interes turistic naţional. Alte repere utile pentru a profita de atmosfera sărbătorească a locurilor sunt: la jumătatea lunii mai, când oraşul serbează Fiesta locală; în ultima duminică a lunii aprilie, când are loc procesiunea religioasă Romería, dedicată Sfintei ­Fecioare a Consolării, cea care patronează oraşul; prima săptămână a lunii septembrie, pentru priveghiul dedicat aceleiaşi sfinte, respectiv în luna iunie, cu ocazia Sărbătorii Portului Maritim al Stejarului.

Gomera. Osuna este unul din municipiile Sevillei de enorm interes pentru amatorii de istorie a artei. Nu întâmplător a fost declarată Complex Istoric Artistic, formând parte din diferite rute turistice cu caracter cultural, cum sunt Ruta ­Betico-Romană, Ruta Artealia şi cea romantică, pe urmele scriitorului şi politicianului american Washington Irving. O destinaţie încântătoare, un secret păstrat cu sfinţenie doar pentru cei iniţiaţi!


16

Opinii

SEPTEMBRIE 2012

Ce joc psihologic a făcut Băsescu la ­d iscursul în faţa diplomaţilor Traian Băsescu a evitat timp de o săptămână să vină cu un discurs public după reinstalarea la Cotroceni. Psihologul Hanibal Dumitraşcu argumenta pentru DeCe News că revenirea fizică a lui Băsescu la Cotroceni va aduce o explozie de nemulţumire din partea oamenilor. Dumitraşcu îşi menţine poziţia şi susţine că discursul de forţă avut de Traian Băsescu va produce nemulţumire socială “dar nu din prea multă iubire faţă de USL”. Hanibal Dumitraşcu consideră că jocul lui Traian Băsescu a fost unul prin care le-a “arătat pisica celor din USL. Nici nu avea ce alt joc să facă decât procuratura şi puşcăria, astea sunt argumentele lui”. În discursul său Traian Băsescu a lăudat CSM, Parchetul şi DNA pentru atitudinea avută în campania pentru referendum. “Traian Băsescu este un oportunist, o persoană care joacă pe orice carte în politică numai să nu piardă el. Nu îl interesează nimeni în afară de el, cu atât

mai puţin cetăţenii. Băsescu va face gălăgie în continuare”, a explicat Dumitraşcu. La nivelul străzii tensiunea este în creştere, consideră psihologul. “Oamenii nu sunt animaţi de iubirea pentru USL. De câte ori Traian Băsescu va sări calul, oamenii vor ieşi în stradă pentru a protesta”. Înainte de revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni, Hanibal Dumitraşcu a explicat cum s-ar putea produce o explozie socială. “Momentul în care Băsescu se va întoarce fizic la Cotroceni ar putea aprinde scânteia. Riscăm să vină oamenii în stradă. Riscăm să ne trezim cu opt milioane de oameni în stradă, pentru că aceştia au fost majoritatea activă, ei au fost la vot. Restul sunt aşa o mulţime invizibilă, care nici nu mai există. Fie sunt în srăinătate, fie nu mai există acei oameni, sunt multe elemente. Dar o majoritate s-a pronunţat”, a explicat psihologul Hanibal Dumitraşcu înainte de revenirea lui ­Băsescu. ­(dcnews.ro/Lucian Negrea)

Frunda: UDMR va plăti, ca PDL, factura ­ entru anii de guvernare p

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat la RFI, că UDMR urmează să plătească, la fel ca PDL, factura pentru anii de guvernare, el precizând, în acest context, că se teme, în perspectiva alegerilor parlamentare din 9 decembrie, de pragul electoral de 5%. Despre o eventuală intrare în Parlament în urma alegerilor din 9 decembrie, Gyorgy Frunda a răspuns: “Mi-e teamă de pragul de 5%! USL se află pe un val uriaş, mai ales în spaţiul extra-carpatic. România, prin legea electorală, la reîmpărţire, dacă ai pe bune 50% obţinute la urne, asta înseamnă că prin redistribuire ajungi la peste 66%. Asta pentru UDMR şi în general pentru formaţiunile mici este un pericol enorm!”. Gyorgy Frunda crede că “UDMR urmează să plătească, la fel ca PDL, factura pentru anii de guvernare”. ”Alegerile locale ne arată

Ponta şi Antonescu vs Băsescu. Cine a pierdut şi cine a câştigat după referendum Bătălia de la referendum a fost tranşată de judecătorii Curţii Constituţionale, dar în perspectiva parlamentarelor se calculează pagubele războiului politic. Adevărul şi Jurnalul Naţional dau publicităţii două sondaje privind intenţia de vot a românilor după episodul referendumului. Sondajul din Adevărul, realizat de IMAS, dă USL la 57,1% şi PDL la 17,8%. În acelaşi timp, sondajul din Jurnalul, realizat de CCSB, dă USL la 62%, în timp ce PDL este cotat la 18,0%.În acelaşi timp, PP-DD este cotat la 14,1 de IMAS şi la 8% în sondajul CCSB. Şanse pentru a intra în Parlament ar mai avea UDMR pe care IMAS îi cotează la 5,8%, în timp ce CCSB cotează UDMR la 6%. Analistul politic Bogdan Teodorescu consideră că datele din ambele sondaje arată “o cris-

talizare a intenţiei de vot”. El susţine că USL a avut un uşor recul după eşecul de la referendum, dar până la parlamentare avantajul poate fi păstrat. Sociologul Mirel Palada, din partea CCSB, consideră că datele din prezent indică o intenţie clară de vot pentru USL. El a explicat că cifrele date de ambele sodaje (CCSB şi IMAS) prezintă în mare aceleaşi cifre aflate în marja de eroare. Pentru analişti diferenţa dintre PDL şi PP-DD ilustrează rezultatul referendumului pentru Dan Diaconescu. Bogdan Teodorescu consideră că sondajul IMAS, care dă PDL dă 18% şi PP-DD la 8%, reprezintă o consecinţă directă a referendumului. “Este clar că Dan ­Diaconescu este marele pierzător. Nu face parte din acest film, nu vorbeşte

nimeni nu el, pentru că nu s-a implicat în bătălie. Referendumul a cristalizat clar două tabere: pro-Băsescu şi anti-Băsescu. Este clar că în această bătălie discută USL prin Ponta şi Antonescu şi Traian Băsescu prin PDL şi apropiaţii. Dan Diaconescu este lăsat în off-side”. Pe lângă cele două formnaţiuni mari USL şi PDL, ar mai avea şanse să intre în ­Parlament PP-DD şi UDMR. În sondajul IMAS PP-DD are 14,1% intenţie de vot, iar în cel CCSB are 8%. Pentru UDMR, ambele sondaje dau cifre asemănătoare. IMAS cotează UDMR la 5,8%, în timp CCSB cotează UDMR la 6%. Sondajul CCSB arată totodată că 62% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi de decizia Curţii Constituţionale privind invalidarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, iar

32% mulţumiţi. 6% nu ştiu/ nu răspund. Sondajul mai arată că 61% dintre respondenţi sunt de părere că ­Traian Băsescu ar trebui săşi dea demisia pentru că 7,4 milioane de români au votat la referendum împotriva sa, în timp ce 34% spun că şeful statului ar trebui să rămână în funcţie. 5% nu ştiu/ nu răspund. Sondajul CCSB a fost realizat în perioda 28 august- 1 septembrie, pe un eşantion de 1004 persoane şi are o marjă de eroare de ± 3,1%. Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 9-14 august pe un eşantion de 1036 de persoane şi are o marjă de eroare de +_ 3,1%. (dcnews. ro/Lucian Negrea/foto: 4955202-Mediafax_FotoRazvan_Chirita)

Cum poate fi demis Traian Băsescu odată cu alegerile parlamentare

A u t o r i t a t e a ­­­E l e c t o r a l ă ­Permanentă a transmis, marţi, preşedinţilor celor două ­Camere ale Parlamentului, dar şi tuturor actorilor instituţionali implicaţi în procesul electoral o scrisoare deschisă prin care cere repunerea în discuţie a ­Codului Electoral. Dacă acest Cod va fi adoptat în actuala sesiune parlamentară, o nouă suspendare a lui Traian Băsescu i-ar putea fi fatală. Potrivit Codului Electoral, însă că noi am câştigat mai prevederile referitoare la multe voturi acum decât cu existenţa unui prag la repatru ani în urmă la alegerile locale, este un semn încuraja- ferendumul pentru demitor şi sper să trecem de pragul terea preşedintelui nu mai de 5%, dar va trebui să lucrăm există. De remarcat că enorm în această campanie acest Cod nu a fost elaboelectorală (…) Dacă mâine rat după referendumul din aş pescui peştişorul de aur, 29 iulie pentru demiterea i-aş cere ca USL-ul să câştige lui ­Traian ­Băsescu, acesta cu un vot prin redistribuire de datând din 2011, dar preşe48%-49% şi să aibă nevoie de dintele ­Camerei ­Deputaţilor, UDMR. Ar fi soluţia ideală ­Roberta ­Anastase, l-a ţinut pentru noi şi mi-aş dori eu cu ascuns pentru a nu intra în toată raţiunea mea. Dacă vom dezbaterea Parlamentului. fi în opoziţie, dacă USL-ul va Cererea AEP referitoare avea peste 50%-55%, oricum la adoptarea acestui cod va trebui să discutăm, pentru este semnată de preşedincă noi nu suntem un simplu tele ­Autorităţii ­Electorale partid politic, suntem repre­Permanente, Ana Maria zentanţii comunităţii maghia­Pătru, pusă în funcţie chiar re din România şi chiar dacă suntem în opoziţie, trebuie să de PDL. construim acea colaborare cu Codul Electoral cuprinde puterea care să asigure drep- reglementări pentru toate turile comunităţii maghiare tipurile de scrutinuri: parladin România”, conchide se- mentare, europarlamentre, natorul UDMR. (dcnews.ro/­ prezidenţiale, locale, referendumuri naţionale şi refeCrişan Andreescu)

rendumuri locale. Prevederile legate de referendumul de demitere al preşedintelui României nu conţin pragul de participare la urne. Art. 22 (3) spune: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum”. Chiar dacă această sesiune parlamentară este mai scurtă din cauza pregătirii campaniei electorale, ­Codul Electoral elaborat de AEP ar putea fi adoptat în regim de urgenţă chiar în această lună, cu consecinţe dezastruoase pentru Traian ­Băsescu. În eventualitatea unei suspendări de ­Parlament a acestuia, la jumătatea lunii noiembrie, aşa cum se vehiculează în ultima vreme, referendumul pentru demiterea lui ­Băsescu ar putea avea loc în paralel cu alegerile parlamentare de la 9 decembrie, fapt ce va însemna şi încheierea mandatului acestuia la ­Cotroceni cu doi ani mai devreme. În cazul în care Codul va fi adoptat, PDL şi aliaţii săi nu vor accepta uşor acest lucru. Potrivit cotidianul.ro, PDL va ataca legea la CCR, unde judecătorii instalaţi la masa de şedinţă personalizată cu foiţă de aur nu pot invalida articole din lege. Pentru

simplul motiv că părţile referitoare la alegerile parlamentare au mai fost supuse controlului constituţional şi au ieşit „curate”; în ceea ce priveşte art. 23 – acesta cu siguranţă va fi atacat – judecătorii CCR nu se pot prevala de Decizia pe 10 iulie, când au condiţionat valabilitatea referendumului de pragul electoral. Din mai multe motive: vor intra în coliziune cu alte trei decizii anterioare şi vor intra în coliziune şi cu Comisia de la Venezia. Pe 10 iulie, judecătorii CCR

s-au „agăţat” de articolul 5 din legea referedumului, care pevedea prag de participare. CCR poate doar tergiversa Codul aproape o lună, după care va veni rândul lui Traian Băsescu să mai tragă de timp, după care îl va trimite la reexaminare în Parlament. Potrivit cotidianul.ro, toată această procedură poate dura circa două luni de zile, aşa că adoptarea Codului Electoral nu ar trebui să depăşească data de 20 septembrie. (dcnews.ro)


Avocatul răspunde GHID JURIDIC PRACTIC

PENTRU CETĂŢEANUL ROMÂN REZIDENT ÎN SPANIA

Marius Vili Sârbu - Avocat/­Spania

OCCIDENTUL ROMÂNESC şi SÂRBU ABOGADOS ­MADRID prezintă începând cu acest număr o serie de articole cu caracter practic din domeniul juridic care să vină în sprijinul cetăţeanului român care locuieşte şi desfăşoară activităţi pe teritoriul Spaniei. Deşi pare că cetăţeanul român este în afara sistemului juridic spaniol, ţinând cont că majoritatea locuiesc o scurtă sau mai lungă perioadă de timp pe teritoriul acestei ţări, este de ştiut din bogată activitate a cabinetului nostru că, mulţi români derulează de-a lungul şederii ca rezident sau nu în Spania, cel puţin o procedură care este de tip civil, penal, dreptul muncii, administrativ, inclusiv comerţ internaţional. Acest ghid îşi doreşte ca prin articolele cu scop practic (şi nicidecum un studiu ştiinţific) să explice legislaţia ţării în care locuiesc şi, în special ce drepturi şi obligaţii au. Am vorbit în numerele trecute despre drepturile de bază ale cetăţeanului român, ca fiind o persoană cu cetăţenie a unui stat al Uniunii Europene, că are dreptul la rezidenţă, la un contract de muncă, la asistenţă sanitară, precum şi la noile reglementări în ceea ce priveşte accesul la un contract de muncă în serviciul domestic. Această legislaţie, însă, aşa cum am observat, este într-o permanentă schimbare, în funcţie de interesele economice sau politice ale statului spaniol. Totuşi, legislaţia de bază are o schimbare de mai puţină amploare şi ne referim aici, de exemplu, la reglementările civile în materie de familie, divorţuri, custodie, partajare de bunuri. Românii, încă din prima clipă în care ajung în acest stat trebuie să respecte cu stricteţe legislaţia spaniolă, aşa cum este ea în vigoare în acel moment. Este adevărat că pot exista anumite asemănări între legislaţia românească şi cea spaniolă, însă există diferenţe evidente. Este de ştiut deja că mulţi cetăţeni români, în baza procedurilor mult mai uşoare spaniole, nu mai apelează la instanţele rigide româneşti care funcţionează în baza unor proceduri care nu corespund cu cerinţele zilelor noastre şi îşi îndreaptă, în special în materia civilă

- domeniul familiei -, atenţia către instanţele spaniole care sunt mai atente cu drepturile părţilor, în special în domeniul minorilor care beneficiază de o protecţie deosebită în Spania. Este bine ştiut, de asemenea, că violenţa în familie este dur sancţionată de statul spaniol şi asta face ca mulţi dintre concetăţenii noştrii să solicite protecţia instanţelor spaniole în acest sens. România, încă, nu are o reglementare în acest sens, de exemplu. IMPORTANT! Atragem atenţia cititorilor noştri, că în momentul în care apelează la un avocat (fie că e român sau spaniol), pentru a evita orice fraudă şi pentru a fi siguri că problemele lor sunt soluţionate de specialişti calificaţi în domeniu, să se informeze despre respectiva persoană şi în special, să solicite NUMĂRUL DE COLEGIU al respectivului avocat, precum şi colegiul din care face parte pe teritoriul Spaniei. Este îngrijorător faptul că, multe persoane sunt înşelate atât prin mica publicitate din diverse publicaţii cât şi prin abordarea directă ca intermediari care îşi atribuie calitatea de avocaţi în Spania. Aceste aspecte pot fi evitate printr-o simplă verificare pe paginile de internet ale colegiilor de avocaţi din provinciile spaniole. De exemplu, numărul de colegiu al titularului biroului de avocatură SÂRBU ABOGADOS este 90513 şi prin simpla verificare pe pagina Colegiului de avocaţi din Madrid (www.icam. es) se poate afla dacă persoana este avocat în exerciţiu pe teritoriul Spaniei. De asemenea, trebuie reţinut faptul că, persoanele care îşi atribuie calitatea de avocaţi în Spania şi nu sunt înscrise în tabelul colegiilor de avocaţi, săvârşesc o faptă penală pedepsită cu închisoarea. Vom delimita ghidul nostru pe domenii şi, în funcţie de importanţa problemelor, vom face descrieri în fiecare număr, ale procedurilor care trebuie urmate. De asemenea, vă puteţi adresa redacţiei ziarului nostru pentru a propune teme de dezbatere, de interes pentru dumneavoastră. În această prima parte ne vom referi la dreptul familiei, divorţul în Spania. DIVORŢUL ÎN SPANIA Nu puţine sunt consultaţiile pe această temă având în vedere noile realităţi sociale şi economice prin care o familie trece prin simpla schimbare de domiciliu din România în S­pania. Atunci vine întrebarea: pot divorţa în Spania? Răspunsul este DA. Divorţul pe teritoriul spaniol poate fi solicitat să se pronunţe între:

•Cetăţeni români căsătoriţi în România; •Cetăţeni români căsătoriţi în Spania; •Cetăţeni români căsătoriţi în orice stat; •Cetăţean român şi spaniol; •Cetăţean român şi persoană cu orice altă cetăţenie. Pentru ca cererea de divorţ să poată fi prezentată, este necesar ca ambele persoane să locuiască pe teritoriul Spaniei şi nu unul în Spania şi altul în afara acestei ţării. De exemplu, dacă un cetăţean român locuieşte la Madrid şi vrea să divorţeze de soţul aflat în Braşov ­România, competenţa judecăţii este a instanţelor din România şi nu poate divorţa în Spania. Pentru a putea prezenta o plângere de divorţ în Spania, o condiţie de bază este că, de la data încheierii căsătoriei să fi trecut mai mult de 3 luni. Spre diferenţă de România, procedura spaniolă este mult mai rapidă şi cu înfăţişări ale părţilor reduse la minim. De regulă, părţile se înfăţişează o singură dată indiferent că divorţul este de comun acord sau în contradictoriu. În cazul familiilor fără copii, procedura divorţului este destul de simplă, în sensul că, prin prezentarea certificatului de căsătorie şi a domiciliului din Spania (în cazul separării de domiciliu) este suficient ca divorţul să fie pronunţat. Asemănător procedurii din România şi în Spania sunt 2 tipuri de divorţ: •De comun acord şi •Contencios (în contradictoriu). DIVORŢUL DE COMUN ACORD. Este cea mai rapidă procedură. Părţile se înţeleg în ceea ce priveşte condiţiile de a divorţa şi în prezenţa avocatului acestora se încheie un ACORD între părţi prin care se stabilesc termenii acestuia (în funcţie de circumstanţe): •Solicitarea divorţului •Stabilirea noului domiciliu pentru fiecare parte •Revenirea sau nu la numele avut anterior căsătoriei (în cazul doamnelor) •Împărţirea bunurilor comune (mobile şi imobile) din ­România şi/sau Spania •Împărţirea creanţelor (datorii la bănci sau diverse împrumuturi) din România şi/sau Spania •Custodia minorilor (program de vizite) •Pensia alimentară •Legăturile minorilor cu bunicii paterni şi materni •Regimul călătoriilor în străinătate cu minorii (exemplu: vacanţe în România ale unui părinte cu minorii) Aici avem o altă diferenţă faţă de procedura românească care este mult mai lentă şi care nu permite într-o singură cerere de divorţ să se poată solicita şi împărţirea bunurilor soţilor.

În mod normal, actele care trebuie prezentate împreună cu cererea, sunt: •Certificat de căsătorie •Livret de familie (dacă este cazul) •Volante de empadronamiento (domiciliul actual) după caz •Certificatele de naştere ale minorilor (dacă e cazul) •NIE pentru ambii soţi •Paşapoarte sau CI Orice alt document este necesar (în funcţie de circunstanţe) Important! În cazul divorţului de comun acord, trebuie să fiţi reprezentaţi prin intermediul unui singur avocat şi procurador. Este obligatoriu. În cazul în care cuplul care urmează a divorţa are şi copii, indiferent de înţelegerea menţionată, interesele acestora vor fi apărate de PROCUROR (­Ministerio Fiscal) pentru a nu fi afectaţi în vreun fel de acordul părinţilor (în materia de vizite, pensie alimentară etc). Acest tip de divorţ are numai o înfăţişare, de regulă în sala de judecată sau biroul judecătorului, care interoghează părţile în ceea ce priveşte menţinerea celor stabilite în ACORDUL cuplului. Odată confirmat în faţa judecătorului divorţul de către ambele părţi, sentinţa devine definitivă şi irevocabilă şi, după redactarea acesteia, avocatul în cauză înmânează câte un exemplar original fiecărei părţi. Din exerienţa cabinetului nostru de avocatură, un divorţ de comun acord poate dura între 3 săptămâni şi 3 luni, în funcţie de agenda Judecătoriei de Familie din provincia din care face parte cuplul. Termenul este orientativ. Important! După ridicarea sentinţei de divorţ (testimonio) trebuie solicitată APOSTILA DE LA HAGA pe fiecare exemplar în parte şi apoi tradusă în româneşte de către un traducător autorizat. De asemenea, revine obligaţia părţilor de a prezenta această hotărâre definitivă şi irevocabilă registrului civil din România (competent este cel de la locul celebrării căsătoriei) pentru ca acest divorţ să fie consemnat în actele de stare civilă. În cazul în care se modifică ulterior opţiunea unei părţi (soţul sau soţia) în ceea ce priveşte condiţiile divorţului, de exemplu în materia de custodie, de pensie alimentară, se poate face oricând o plângere ulterioară privind modificarea măsurilor din sentinţa de divorţ. Plângerea se poate face atât în Spania cât şi în România. Puteţi vedea o parte din sentinţele noastre în extras, pe internet, la adresa http://www.e-avocat.es/ jurisprudenta-es.html. DIVORŢUL ÎN CONTRADICTORIU

SEPTEMBRIE 2012

17

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid,

este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de ­Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513. Membru al Council of Bars and Law Societies of ­Europe, ­Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului ­General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv ­România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate. Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este:

www.e-avocat.es Date de contact:

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid Calle de la Estrella, nr. 7, 2º F, Madrid (Metro Callao, Plaza de España, Noviciado, Santo D ­ omingo)

Telefon mobil: 642 344 000 Telefon fix: 915 321 827, Telefon/fax: 910 085 988

ACEST MATERIAL NU POATE FI ­REPRODUS FĂRĂ ACCEPTUL ­PUBLICAŢIEI ­OCCIDENTUL ROMANESC!

Sunt multe cazurile în care numai o singură parte doreşte obţinerea divorţului, cealaltă opunându-se acestei cereri, din motive diverse. În acest caz, partea interesată trebuie să solicite sprijinul şi îndrumarea unui avocat în ceea ce priveşte prezentarea cererii de divorţ. De asemenea, pentru ca să poată fi înaintată plângerea de divorţ, este necesar ca ambii soţi să locuiască pe teritoriul Spaniei. Important! În cazul divorţului în contradictoriu trebuie să fiţi reprezentaţi prin intermediul unui avocat şi procurador. Este obligatoriu. Comparativ cu divorţul de comun acord, divorţul în contradictoriu (contencios) este unul de durată mai mare, în sensul că partea contrară (soţul care se opune) trebuie, într-un termen de 20 de zile, să răspundă plângerii formulate de către celălalt. Însă şi acest tip de divorţ menţine avantaje faţă de procedura românească, în sensul că împărţirea bunurilor poate fi solicitată o dată cu cererea de divorţ, eliminându-se astfel o altă procedură separată şi economisindu-se timp şi bani. Cererea de divorţ în acest caz este mai complexă şi necesită o deosebită atenţie în ceea ce priveşte detaliile. Astfel, lista documentelor este semnificativ mai mare decât în cazul divorţului de comun acord, în special dacă sunt şi minori rezultaţi din căsătorie. Şi în acest caz, interesele minorilor sunt reprezentate de către Procuror (ministerio Fiscal) care devine parte în acest proces şi intervine ori de câte ori interesul minorului o cere pentru a-l proteja pe acesta. Odată admisă plângerea de divorţ de către judecătoria de familie, părţile sunt citate să se prezinte la judecată. În baza solicitărilor făcute în plângerea de divorţ şi a răspunsului celeilalte părţi, judecătorul se va pronunţa în ceea ce priveşte divorţul, numele avut după sentinţa de divorţ, custodia, pensia alimentară şi împărţirea bunurilor. În principal, principiile după care funcţionează acest tip de divorţ sunt aceleaşi ca şi în ca-

zul divorţului de comun acord, în ceea ce priveşte actele, probele şi documentele necesare plângerii. Sentinţa de asemenea, va fi înmânată de către avocat sau procurador după redactarea ei şi rămânerea definitivă, după care trebuie apostilată şi transmisă registrului civil competent din România (în forma tradusă). Important! În Spania, diferit faţă de procedura românească, nu trebuie dovedită vreo culpă a soţului pentru solicitarea divorţului. Este suficientă simpla voinţă în a solicita divorţul. Transformarea divorţului contradictoriu în divorţ de comun acord Este posibilă pe tot parcursul procedurii, inclusiv în ziua în care este stabilită judecata. Părţile pot stabili de comun acord coordonatele divorţului chiar dacă înainte s-a făcut plângere doar de către unul dintre soţi. Împăcarea Atât în cazul divorţului de comun acord cât şi în cazul celui în contradictoriu, soţii se pot împăca şi renunţa la procedura divorţului. Este suficient ca avocatul să prezinte un document de renunţare la judecată şi procedura va fi declarată arhivată. Recursul în procedura divorţului Dacă unul dintre soţi se consideră vătămat în drepturile sale, după pronunţarea divorţului poate prezenta recurs la ­Audiencia Provincial în contra sentinţei de divorţ. EFECTELE DIVORŢULUI Imediat ce sentinţa devine definitivă şi irevocabilă, oricare dintre soţi poate să se căsătorească. De asemenea, de menţionat ar fi faptul că în cazul acesta se pierd drepturile succesorale şi pierderea pensiei de văduvie. În ceea ce priveşte drepturile copiilor, acestea rămân în vigoare având în vedere că pentru aceştia drepturile vin din relaţia părintească şi nu din cea de căsătorie. Puteţi vizualiza o parte din sentinţele noastre în extras pe internet la adresa http://www.eavocat.es/jurisprudenta-es. html.


18

SEPTEMBRIE 2012

Frumuseţile României

Există un anotimp al anului, care ne aduce în suflet culori de curcubeu, stinse în vinul rubiniu însoţit de mirosul pastramei, de un zvon de sarmale şi de aerul pătrunzător al scumbiei de Dunare. E vremea străfulgerărilor lui Bachus. Şi ce merg, nu! (ar spune un oenolog cu har),

În drum spre vestita podgorie tulceană Niculiţel, vă puteţi bucura de priveliştea pădurilor dar şi de panorama dealurilor împânzite de vii. Ajungând la Niculiţel, veţi putea gusta din renumitele soiuri Fetească albă, ­Riesling, Cabernet Souvignon, servind preparate de peşte. Aligote`ul merge cu scumbia de ­Dunăre, Feteasca regală cu somnul, Riesling-ul cu crapul la proţap. Dar Babeasca neagră şi Merlot-ul? Întrebaţi-i pe localnici, ce fel de peşte li se potriveşte. Să nu uităm îndemnurile unui oenolog de renume, dr. Ion Puţcă, care aminteşte printre vinurile marilor iubiri, unde Feteasca neagră îşi are locu său că: ”acest miraculos vin dacic, după un pahar sau două, dezvoltă atâtea

aceste specialităţi cu vinul potrivit. Putem rezerva câteva zile sau o vacanţă în zone cu podgorii româneşti. Veţi dori, cu siguranţă, să vă rătăciţi printre localnici, intrând în jocul stradal, mascaţi, ca pe vremea lui Dionysos, în alaiurile de sărbătoare sau nemascaţi, alăturându-vă sătenilor în cântări rituale. Să căutăm împreună câteva locuri viticole. Drumuri dobrogene Topolog, Babadag, Niculiţel.

subtilităţi plăcute, dificil de exprimat, încât zilele îndrăgostiţilor din luna iubirii, Februarie, capătă adevărate dimensiuni de basm”. Şi, mai departe… vedeţi cu ce “rimează” vinul pelin, străvechi, băut şi de strămoşii lor. De aici zicala care circulă: ”Nu-i gospodar cel care nu are un măgar şi nu ştie ce este vinul pelin”. Pe urmele lui Brâncoveanu Încă din secolul al XVIII-lea Ţara Românească avea un

ELISABETA IOSIF Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

Septembrie, în Ţara lui Dionysos “brâu “de vii despre care pelerinilor li se spuneau legende iar apoi, li se sugera că pot pleca în drumeţie şi pe ”valea vinului”. Călători celebri, printre care Anton Maria del Chiaro, au scris despre vinurile şi ospeţele din acel timp şi despre tainurile pe care domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, le plătea turcilor, la cerere şi prin vinurile produse în podgoriile sale. Dar care era vinul său preferat? Secretarul său Anton ­Maria del Chiaro descrie alături de felurile de mâncare, modul rafinat al asocierii lor cu vinurile preferate. Noi vă îndemnăm să porniţi spre judeţul Prahova. La ieşirea Cricovului Sărat dintre dealuri veţi găsi un Centru viticol renumit: Urlaţi, o localitate în care Brâncoveanu şi-a construit o “casă domnească” şi a cumpărat suprafeţe mari de pământ pe care a cultivat soiuri de struguri renumite. Şi azi, Feteasca Neagră de Urlaţi e cunoscută în întreaga Europă, fiind medaliată la concursurile internaţionale. De aceea, încă de pe vremea lui Brâncoveanu se numea “prinţesa vinurilor”. Şi era preferata sarmalelor tradiţionale româneşti. Tot în Ţara Românească, Brâncoveanu a construit o reşedinţă de vară, la Potlogi, palat care a rămas un monument de referinţă pentru arhitectura şi stilul caracteristic brâncovenesc. Antonie Mario del Chiaro descrie fastul de la palat dar şi nunţile din această localitate dâmboviţeană, unde ”zecile de feluri de mâncare erau

însoţite de cel puţin două soiuri de vin”. Comorile podgoriilor, vinurile chihlimbarii şi cele rubinii erau mereu pe masa domnească, dând rafinament vinurilor româneşti. Uneori, cum am amintit, turcii scădeau din tainul aurului, dacă Brâncoveanu le oferea butoaie cu vin. Mereu în restaurare, Palatul de la Potlogi va putea deveni nu numai un punct de atracţie turistică dar şi de legendă, având şi povestea diferitelor “evenimente la care uneori participa tot alaiul domnesc.” “Armăsarul pivniţelor“, cum i se mai spunea vinului licoros, Feteasca Neagră nu lipsea de pe masa de sărbatoare. Erau aduse din podgoriile Ştefăneşti –Argeş vinurile cu arome de busuioc şi renumita Tămâiosă Românescă, cu sclipiri de aur în pahar. Vinurile apreciate la acest început de secol cu premii europene, pot fi gustate şi de turişti. Românii de pretutindeni se pot bucura de faima vinurilor medaliate, ce ar putea fi gustate în foişorul grădinii domneşti. “Românii au fost întotdeauna o naţiune eminamente viticolă” spunea B.P.Haşdeu. Renumitele licori medaliate internaţional, la Paris încă din 1867, la Bordeaux în 1900 şi de atunci traversând secolul al 20-lea, aceste vinuri de pe dealurile Drăgăşanilor au primit la începutul primului deceniu al acestui secol, la fiecare 4 ani, câte o medalie. Sauvignon-ul de Drăgăşani şi azi e apreciat la concursurile internationale, făcând parte dintre cei 345 mii de

hectolitri de vin, contingent tarifar acordat de Uniunea ­Europeana în 2007. Pe piaţa vinului european este o onoare dar şi o mare răspundere. ”Artileria grea” din “drumul vinului” aflată în pachetul turistic, de la Pietroasele şi până în preajma Dunării, dacă am merge numai în zona de sud, în regatul lui Bachus, cu peste 100 mii de ha de vie, la care se adaugă fâşia de 60 de km de la Dealul Mare, ar putea constitui un gând pentru o călătorie de toamnă. Mai

ales, că, în acest anotimp de secetă, se preconizează un an cu vinuri licoroase, de ce nu, în aceeaşi măsură şi cu recorduri medaliate. S-ar putea adăuga strălucirii medaliilor, legendele scrise şi nescrise, cum ar fi povestea de la podgoria ­Tohani, despre dragostea principelui Nicolae cu frumoasa Dolette, care a creat brendul Dolette. N-ar fi un argument, dacă doriţi, să transformaţi moşia princiară în degustări savuroase prin fascinaţia iubirii?


Sănătate, frumuseţe, stil

Zoe Stoleru / Valencia

Eşti foarte atentă la alimentaţia ta şi a familiei tale şi încerci să eviţi excesele pe cât posibil. Dar te-ai gândit vreodată că ceea ce consideri ca fiind sănătos nu este de fapt aşa? Îţi dezvăluim câteva mituri care vor arata că multe dintre obiceiurile noastre sănătoase sunt cât se poate de greşite. Îţi plac sălăţelele şi ai mereu grijă să le mănânci cu un dressing cu un aport redus de grăsimi crezând că este mult mai sănătos astfel? Studiile arată că aceasta este una dintre cele mai frecvente greşeli pe care le facem pentru că nu este deloc sănătos aşa cum credeam. Consumând salata cu o cantitate oricât de mică de grăsimi este benefică şi stimulează absorbţia de nutrienţi din legume. Unele alimente devin mai sănătoase dacă sunt consumate în combinaţie cu altele. Organismul tău poate absorbi mai bine nutrienţii din legume dacă sunt cosumate

în combinaţie cu o cantitate de grăsime. Mai mult, nu ar trebui niciodată să mănânci o salată fără să adaugi şi o cantitate de grăsime pentru că te vei simţi mai sătulă cu cât organismul va absorbi cât mai mulţi nutrienţi şi poftele vor fi astfel combătute. Adăugând în salată puţină brânză de capră, ulei de măsline, avocado sau nuci nu doar că te vei menţine în formă, dar vei fi şi sănătoasă. Laptele degresat este mai sănătos? Studiile arată că vitaminele care se găsesc în laptele normal, precum vitaminele A, D, E şi K sunt solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că sunt mai bine absorbite de organism dacă sunt însoţite şi de grăsimi. Mai mult, laptele normal nici nu conţine o cantitate de grăsimi atât de ridicată de fapt. Aşa că exceptând cazul în care bei laptele ca pe apă, în fiecare zi, ar trebui să alegi laptele normal în defavoa-

rea celui degresat. Vitaminele din lapte au proprietăţi benefice pentru sănătate, stimulează imunitatea şi menţin oasele şi dantu-

ra sănătoase. Margarina este mai bună decât untul? Margarina a fost văzut ca produsul ideal. Are gust de unt, dar are un aport mult mai mic de calorii şi de grăsimi. Dar este oare alegerea cea mai sănătoasă? Se pare că nu, pentru că margarina este un produs procesat şi conţine grăsimi hidrogenate pe care organismul nu le poate procesa. Acest tip de grăsimi sunt depozitate în celule şi asta va interfera cu felul în care cor-

pul tău arde grăsimile. Untul, în schimb, este un produs natural care conţine un aport minim de aditivi. În compoziţia untului se găseşte un acid gras natural, care, potrivit studiilor, reduce riscul de afecţiuni de inimă dacă este consumat zilnic în cantitate mică. Doar dulciurile conţin zahăr? Multe femei dornice de a slăbi sunt mai mult decât conştiente de aportul caloric al fiecărui aliment, însă se arată prea puţin preocupate în ceea ce priveşte cantitatea de zahăr pe care un aliment o conţine. Iar aceasta

Pericole pentru sănătate care se ascund în şifonier Se spune că „baba suferă la frumuseţe”, dar ai fi dispusă să îţi pui sănătatea în pericol doar de dragul de a arata bine? Îţi dezvăluim câteva pericole care îţi pot face foarte mult rău. Descoperă-le şi găseşte alternativele benefice pentru sănătatea ta. Stilul nostru vestimentar poate fi un inamic de temut pentru sănătatea noastră. Oricât de greu ar fi să crezi acest lucru, noi îţi arătăm că multe dintre alegerile pe care le faci zi de zi îţi pun sănătatea în pericol fără că măcar tu să ştii. Pantofii cu toc Nu trebuie să fii specialist pentru a-ţi da seamă că pantofii cu toc nu sunt benefici pentru

picioarele noastre. Printre cele mai frecvente probleme cauzate de tocurile înalte se numără iritaţii ale pielii, alterarea posturii şi chiar deformaţia degetelor. Purtând pantofi cu toc, nu fac decât să laşi toată greutatea corpului asupra părţii din faţă a tălpii piciorului şi vei avea tendinţa de a-ţi schimba postura corpului pentru a-ţi menţine echilibrul. Partea inferioară a corpului se înclină în faţă, în timp ce partea superioară se lasă pe spate, iar această poziţie modifică curba normală în formă de „S” a spatelui, aplatizând coloana vertebrală şi deplasând zona mijlocului spatelui şi gâtul. Este dificil să menţii o bună postură în această condiţie. Şi nu doar că nu este benefic pentru sănătatea spatelui, dar nu este nici o poziţie prea sexy. Medicii avertizează că pantofii cu toc pot cauza probleme în structura piciorului şi a pielii. Menţinând piciorul aplecat, se exercită o presiune în partea din faţă a tălpii piciorului, care poate cauza dureri şi chiar o deformare la nivelul degetelor, apariţia nodulilor etc. Cea mai bună metodă pentru a evita aceste efecte dezastruoa-

se, este să alternezi între pantofi cu toc şi tenişi cât mai mult posibil şi alege să porţi pantofi cu toc doar pentru evenimentele care vor limita această solicitare pe cât posibil, cum ar fi la cină, când vei petrece mare parte din timp stând jos, la masă. Lenjeria tanga Pericolul cel mai mare şi cel mai frecvent cauzat de lenjeria tanga o reprezintă infecţia vaginală. Acest tip de lenjerie poate fi de dimensiuni mult reduse şi atunci există pericolul ca frecarea constantă a materialului între zona labiilor poate provoca o astfel de infecţie. De aseme-

SEPTEMBRIE 2012

19

Crezi că mănânci sănătos? este şi problema de fapt. Zahărul este văzut ca un rău inofensiv şi grăsimea este de fapt cel mai mare inamic. Drept urmare, consumul de zahăr a crescut dramatic în ultimii ani şi principalul motiv este faptul că se găseşte aproape în orice mâncăm, inclusiv iaurt, sos şi chiar pâine. Ceea ce ar trebui să ştii de fapt este că zahărul nu este benefic pentru sănătate. Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Harvard arată că o băutură care conţine zahăr, consumată zilnic creşte riscul de afecţiuni de inimă. De asemenea, zahărul îngrăşă pentru că este unul dintre cele mai procesate forme de carbohidraţi. Creşte rapid nivelul de zahăr din sânge, ceea ce afectează nivelul şi producţia de insulină. Ai grijă la numărul de calorii dacă vrei să slăbeşti? În mod normal, aportul caloric influenţează menţinerea siluetei. Numărul de calorii pe care le consumi versus aportul caloric pe care îl arzi determină pierderea în greutate sau, dimpotrivă, luarea în greutate. În realiate însă, lucrurile sunt puţin diferite. Să luăm ca exemplu somonul şi avocado. Ambele sunt o sursă bogată de grăsimi bune şi calorii. Un avocado conţine în jur de 275 de calorii în timp ce o porţie

de somon conţine în jur de 170. Însă nu te vei îngrăşa niciodată mâncând avocado şi somon. Asta pentru că au în compoziţie omega 3, un ingredient care pe lângă faptul că este benefic pentru inimă, stimulează organismul să ardă grăsimile mai repede. Aşa că, o dietă săracă în calorii nu înseamnă automat că este şi sănătoasă. Multe dintre aceste diete au un deficit nutritiv şi îţi va afecta capacitatea de concentrare, îţi dereglează metabolismul şi te lasă pradă poftelor. Ce poţi face? Consumă pe cât posibil alimente neprocesate, nutritive, fără să te gândeşti la numărul de calorii.

Nu poţi mânca niciodată suficiente fructe? Fructele sunt sănătoase, dar multe persoane fac greşeala să le consume în defavaoarea legumelor, ceea ce nu este o opţiune tocmai sănătoasă. Fructele conţin zaharuri naturale, în spe-

Un lucru de care mai trebuie să ţii cont este să le consumi şi cu o combinaţie de grăsimi, precum nucile, pentru că asta va încetini viteza cu care zahărul ajunge în sânge. Va menţine astfel un nivel echilibrat pentru ca altfel, crescând nivelul de zahăr rapid, la fel de repede va scădea şi va da naştere poftelor pentru dulce în special şi îţi va da o stare de oboseală. Multe persoane sunt sensibile la fructe şi la zahărul din compoziţia lor fără ca măcar să ştie. Astfel, resimt dureri abdominale după ce mănâncă prea multe sau se balonează. De aceea, ar fi mai bine ca fructele să fie consumate cu moderaţie şi legumele să fie cele nelipsite din alimentaţia zilnică.

nea, chiloţii tanga pot creşte riscul şi infecţii ale tractului urinar pentru că materialul ajută la împingerea bacteriilor în uretră. Jeanşii strâmţi cu talie joasă Simţi o amorţeală în zona şoldurilor? Asta se datorează cel mai probabil faptului că blugii pe care îi porţi sunt mult prea strâmţi. A devenit un adevărat trend să porţi pantaloni skinny, care vin foarte mulaţi pe corp, însă moda această le-a adus pe multe femei la medic. Este cunoscut sub numele de „sindromul pantalonilor mulaţi” şi este cauzată de exercitarea unei presiuni la nivelul nervilor. La început, acest sindrom a fost înregistrat doar la bărbaţii cu burtă din cauza curelei pantalonilor, dar acum, tot mai multe femei au prezentat aceeaşi problemă. Poţi continua să porţi o astfel

de pereche doar optând pentru o măsură mai mare, care să nu fie atât de strâmtă. Sutienul prea strâmt Poate că efectele dăunătoare sunt destul de rare, dar purtarea unui sutien cu o mărime nepotrivită poate avea cu siguranţă un impact asupra sănătăţii tale. Printre cele mai frecvente probleme se numără iritaţii ale pielii, apariţia unor ciuperci, probleme de respiraţie şi poate chiar afecta sistemul limfatic. Potrivit specialiştilor, sutienul prea strâmt poate reduce fluxul limfatic la nivelul sânilor, creând astfel un mediu în care se înmulţeşte numărul toxinelor şi a deşeurilor celulare care în mod normal ar fi fost eliminate de sistemul limfatic. Cel mai mare pericol îl reprezintă pentru femeile însărcinate care pot suferi de mastită, o inflamaţie şi chiar o infecţie la nivelul glandelor mamare. Cel mai simplu mod de a evită un astfel de pericol, este acela de a purta întotdeauna un sutien care să îţi vină perfect şi care să nu te strângă. Lenjeria din spandex Este dificil să combaţi eficienţa acestor articole care ajută la modelarea siluetei. Te ajută să ascunzi colaceii şi alte imperfecţiuni, obţinând o siluetă suplă. Însă, dacă este prea strâmt, un astfel de articol poate cauza o serie de probleme, de la infecţii urinare şi vaginale, la deteriorarea nervilor şi chiar for-

marea de cheaguri de sânge. Articolele vestimentare strâmte pot comprima nervii şi cauzează dureri şi dau senzaţia de amorţeală. Dacă lenjeria respectivă mai pune presiune şi pe zona plămânilor, atunci mai mult ca sigur vei avea probleme să respiri corespunzător. Papucii flip-flops Poate că sunt comozi şi chiar uşor haioşi, dar când vine vorba de un suport corespunzător pentru picior, papucii flipflops nu sunt nicidecum cea mai bună alegere. Acest tip de încălţăminte nu susţine piciorul, aşa că pericolul de a-ţi luxa glezna este cât se poate de ridicat. De asemenea, talpa subţire nu atenuează în niciun fel impactul contactului dintre picior şi sol. Astfel, în momentul în care talpa piciorului atinge solul poate duce la plantară necrozantă, o inflamaţie dureroasă la nivelul ţesutului şi bineînţeles la apariţia bătăturilor şi a băşicutelor care creează un mare disconfort.

cial bananele şi mango. Optează pentru cele care au coaja subţire, precum pere, mere, afine, care conţin mai mulţi antioxidanţi.


20

Tradiţii româneşti

SEPTEMBRIE 2012

vie se bazează pe reciprocitate, ele presupun şi un soi de petrecere, seară de seară, unde se cheamă lăutari, se spun poveşti, se fac diferite jocuri, până când se strigă stingerea, pentru că a doua zi să se pornească din nou la muncă. La Dealul Mare, în Prahova, se mai păstrează acest obicei, la fel în Mehedinţi şi în Gorj, în zona Bălăneştilor. Pe vremuri, exista obiceiul ca din primul must care se storcea să se facă ofrandă şi, din ulcele noi, să se dea acest must de pomană. De asemenea, se aruncă pentru morţi din primul must stors, iar petrecerea de după prima zi de cules era considerată un pas pe care familia îl făcea spre împăcarea cu răposaţii, cu vecinii şi prietenii. De la primul stors urmează, timp de o săptămână, seară de seară, petreceri, ultima fiind un adevărat ospăţ cu mese îmbelşugate, care ţine până dimineaţa. Acest obicei era spectaculos pentru că, de obicei, în zonele mari viticole, chematul la lucru însemna şi o mare şansă pentru tinerii care se pregăteau de însurătoare. Marii boieri şi mănăstirile care aveau teren ofereau pământuri tinerilor însurăţei. Iată, spre exemplu, de ce în Prahova, la Valea Călugărească, există un sat care se cheamă Însurăţei, care a rezultat în urma acestor practici. Ca şi ostrovurile, pe podgoriile de la Huşi şi de la Niculiţel, în Moldova, aceste

tradiţii sunt respectate cu sfinţenie. Calendar popular Poporul numeşte luna lui septembrie „răpciune”, înţelegând prin aceasta începutul perioadei de timp rece, dar şi „viniceriu”, căci, la urmă urmei, septembrie rămâne luna strugurilor. Sărbătorile tradiţionale ale lunii septembrie sunt: 1 septembrie: Simion ­Stâlpnicul Simion Stâlpnicul este cel care, în credinţa populară, susţine cerul şi pământul, stând într-un picior pe un stâlp înalt. El este patronul vânturilor şi poate produce cutremure. De aceea, ziua lui este foarte importantă, oamenii respectândo de frică să nu li se dărâme casele sau să nu li se înţepenească picioarele. Fiind un vechi început de an bisericesc, cum era vremea în această zi, aşa urma să fie tot anul, iar dacă tuna, se credea că toamna va fi lungă.

8 septembrie: Sfânta Maria Mică De Sfânta Maria Mică pleacă păsările migratoare, în special rândunelele, iar lumea nu mai poartă pălărie, sărbătoarea anunţând sfârşitul verii şi începutul toamnei. 14 septembrie: Ziua Crucii Fiind o sărbătoare foarte importantă, există obiceiul pomenirii morţilor, dându-se de pomană ulcele noi, pline cu miere sau apă curată, având legat un fir roşu de toartă şi un colac şi o lumânare deasupra. Toate vietăţile care au ieşit din pământ primăvara se întorc acolo în această zi, căci, dacă atunci pământul se deschidea, acum a sosit momentul să se închidă. Se crede că, înainte de a intra la loc, şerpii se adună pe un deal şi scuipă pe coada unuia dintre ei, făcând astfel o mărgică, bună pentru vindecarea diferitelor boli. Şerpii care au muşcat oameni în cursul anului nu se mai pot întoarce în pământ, ci vor rămâne la suprafaţa acestuia, fiind condamnaţi la moarte. Fiindcă acum se începe culesul viilor, ziua poartă şi denumirea de „­Ostrovul viilor”.

trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară. În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilelel sacre” sau cercurile Sfintei ­Mării. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Sfinţilor Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului”. Tradiţia spune că şi aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune şi prin împărţirea de ofrande săracilor, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul şi membrii familiei să fie sănătoşi până la viitoarea recoltă. O altă tradiţie păstrată din bătrâni trebuie respectată cu sfinţenie: mamele nu trebuie să lase pe foc o oală cu mâncare; este o modalitate prin care ele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli. Tot acum se practică „bătutul” nucilor, pentru ca recolta lor să fie bogată şi în anul viitor. În acelaşi timp, după această

dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului, activităţi agricole legate de sporul comunităţii unde se împlineşte această datină. Din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele

două zile, pentru a alunga ghinionul şi boala. Bărbaţii pun la păstrare pălăriile până la Sfântul ­Gheorghe şi în locul lor vor purta căciuli. Materiale realizate de T ­ imeea Opreanu – Cluj Napoca

Septembrie, început de an străvechi

Trecerea de la vară la toamnă păstrează, în calendarul popular, amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, peste care părinţii Bisericii Creştine au suprapus moartea (Adormirea) şi naşterea ­Fecioarei Maria. În calendarul popular, luna septembrie face trecerea către toamnă, odată cu ziua de 1 septembrie, care, pe vremuri, reprezenta şi începutul anului bisericesc, fiind considerată luna în care oamenii încep săşi îndrepte forţele către livezi şi către viţa de vie. Este timpul cînd, în drumul către ­Sfânta Marie Mică şi apoi către ­Drumul Crucii, se grupează o serie întreagă de activităţi prin care oamenii îşi depozitează în

cămară proviziile pentru iarnă. De asemenea, toţi cei care nu au reuşit, peste vară, să îşi facă provizii de plante medicinale, mai au răgaz pînă la Sfântă Maria Mică, pentru că încă mai au leac în această perioadă, şi dacă ştii să le culegi vei avea beneficiul unei terapii tămăduitoare. Sfânta Maria Mică este ziua în care, în primul rând, se sărbătoresc toţi cei care poartă numele Fecioarei. Obiceiul spune că, în această zi, toţi cei ce poartă acest nume trebuie să facă o colivă de fructe. Această tradiţie se păstrează în zona Moldovei, în zonele viticole, dar şi în preajma Huşului. Blidul în care ciorchinele se culege bob cu bob se duce ca ofrandă la biserică pentru bogăţie şi putere.

Tot tradiţia populară spune că în această lună este timpul pentru gândul de sănătate, de prosperitate şi că între Sfânta Marie şi Ziua Crucii este timpul când oamenii se uită prin grădină pentru a vedea ce este gata copt şi pregătit pentru cules. Acum se face magiunul de toamnă, iar, de ziua Crucii, în Argeş, Muscel, Oltenia, Gorj, chiar şi în Vâlcea, se bat nucii, prilej de petreceri, mai ales pentru cei tineri. Ca să fie lucrul mai cu spor, toată această activitate este însoţită şi de un ospăţ cu lăutari. De Ziua ­Crucii şerpii se ascund în galerii, iar dacă vreunul apare mai des, el trebuie omorât. De la această zi până la Sfînta Parascheva, au loc, în funcţie de zonă, ceremonialurile numite ostrovul viilor, adică începerea culesului viilor. Perioada aceasta durează o lună, în funcţie de zona geografică, pentru că, dacă în Moldova şi Dobrogea începe imediat, în Segarcea, la Dealul Mare şi în Transilvania petrecerile culesului viei sunt mult mai târzii. Ostrovul viilor presupune un comportament extrem de interesant, deoarece culesul viilor şi recoltatul grânelor în comunităţi nu se puteau face doar cu ajutorul familiei, de aceea presupun legături sociale. Desigur, acest tip de practică aduce pentru capul familiei o grijă în plus, pentru că, deşi aceste invitaţii la culesul de

Tradiţii şi obiceiuri ­pentru sănătate şi spor Sărbătoarea din 8 septembrie, numită în popor Sfântă ­Mărie Mică, aminteşte de evenimentul religios al naşterii ­Născătoarei de Dumnezeu, care s-a petrecut în mod miraculos. Părinţii Maicii Domnului, Ioachim şi Ana, oameni cu credinţă în Dumnezeu, trecuţi de prima tinereţe, trăiau cu speranţa că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de oamenii din comunitatea în

care trăiau, lipsa urmaşilor fiind considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Mai mult, tradiţia spune că Marele Preot de la Templu a refuzat public jerfa lor, numindu-i blestemaţi. Atunci, Ioachim, tatăl Sfintei Maria, s-a retras în pustiu să se roage, timp de 40 de zile, iar Ana i-a promis lui Dumnezeu că, dacă acesta le dăruieşte copilul mult aşteptat, pruncul va fi închinat Tatălul ceresc, să slujească în biserică. Arhanghelul Gavril s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată. Ioachim a aflat primul despre binecuvântarea dăruită lor de Dumnezeu, după care a fost vestită Ana:”Căci iată vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria”.

Pentru a-i mulţumi lui ­Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a arătat-o, de la vârsta de trei ani şi până când ­Maria a împlinit nouă ani, fiica lor a fost dusă la Templu. Tradiţii şi obiceiuri în ziua praznicului În calendarul popular, praznicul de astăzi este echivalent cu încheierea anotimpului de vară şi începutul toamnei. Acum rândunelele pleacă în ţările calde. Acesta este un semnal pentru săteni să înceapă lucrările agricole de toamnă. Acum se culeg legumele, evaluându-se recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac, ce vor fi păstrate în farmacia casei pentru sănătate. De astăzi începe culesul viilor. Tot praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe


Bucătăria de acasă

Toamna este perioada în care întrebarea „ce gătesc azi?” nu există. Cu o singură condiţie: să treci prin piaţă, măcar o dată pe săptămână. Ca dovadă că se poate, dar şi ca o provocare, îţi propun un experiment: o tură de cumpărături în piaţă, cu lista de cumpărături în mână şi meniul pentru o familie de patru persoane. Florentina Morar - Caransebeş

Mini tarte cu fructe Ingrediente: •200 gr margarină Rama •3 gălbenuşuri de ou •300 gr făină •un vârf de cuţit de sare •100 gr zahăr •2 pliculeţe zahăr vanilat •1 cutie mică de compot de piersici •3-4 mandarine mici •300 gr afine, 300 gr kiwi, 300 gr mure/zmeură •2 plicuri cremă pentru tartă •1 plic gelatină Tort Gelee •500 ml lapte (pentru prepararea cremei) •22 forme mici de tarte Mod de preparare

Se pune făină într-un castron, şi se adaugă peste ea sarea, zahărul, zahărul vanilat, gălbenuşurile şi margarina moale. Se frământă bine, după care aluatul se ţine la rece timp de

Ingrediente •250g morcovi, tăiaţi jumătăţi •1 păstârnac, curăţat şi tăiat bucăţele •250g de napi, curăţaţi şi tăiaţi bucăţele •1 ceapă roşie, tăiată în felii, pe lungime •ulei de măsline •un vârf de cuţit fulgi uscaţi de ardei iute •2 linguriţe de chimion măcinat •200g de linte verde •1,5 litri supă de legume •1 legătură mică coriandru tocat •2-3 felii salam/parizer de pui Mod de preparare 1. Se încinge cuptorul la 190° 2 ore. Se preâncălzeşte cuptorul la 150 gr Celsius. Se iau formele de tartă şi se pune în fiecare, aluat, în aşa fel încât, atunci când îl întindeţi să cuprindă toată forma de tartă. Se introduc la cuptor cam 40-50 minute, depinde de puterea fiecărui cuptor. Între timp preparaţi crema, conform instrucţiunilor de pe ambalaj. După ce aţi scos tartele din cutor, le lăsaţi să se răcească, apoi le însiropaţi cu siropul de la compot. După ce aţi făcut acest lucru, puneţi crema pe fiecare tartă în parte, nivelaţio şi apoi adăugaţi feliuţele de fructe deasupra. Preparaţi gelatina, conform instrucţiunilor şi turnaţi-o pe suprafaţa fiecărei tarte în parte. Poftă bună!

Piept de pui cu sos de cătină

Ingrediente: •500g piept de pui •condimente: busuioc, oregano, marghiran, cimbru •1 lingură sos soia •1 linguriţă boia ardei dulce •3 linguri de cătină proaspătă sau congelată •ulei, sare, piper, usturoi după gust

•3-4 linguri sos de cătină Mod de preparare Mai întâi tăiem pieptul de pui cubuleţe. Într-un vas cu capac care se poate utiliza la cuptor punem uleiul, usturoiul şi cătina zdrobite, condimentele, sosul de soia, boia, sare, piper şi ungem bucăţile de piept de pui cu acest amestec. Punem

capacul şi lăsăm vasul la frigider aproximativ 1h, după care îl introducem la cuptor aproximativ 45 minute până când pieptul este făcut. După ce am scos vasul din cuptor, se mai adaugă câteva linguri de sos de cătină peste pieptul rumenit. Se serveşte cu salată de crudităţi.

C/gaz 5. Se aşază toate legumele într-un singur strat într-o tavă mare cu cele 2-3 felii de salam deasupra. Se stropesc cu două linguri de ulei de măsline şi se presară cu fulgi de ardei iute, chimion, sare şi piper. Se amestecă legumele, astfel încât să se acopere de ulei şi se coc 30-40 de minute, până se frăgezesc. 2. Între timp, se pun lintea şi supa de legume într-o cratiţă şi se aduc la fierbere. Se acoperă şi se lasă la foc mic 15-20 de minute, până ce lintea se frăgezeşte. Se adaugă legumele coapte şi coriandrul şi se serveşte cu crutoane.

SEPTEMBRIE 2012

21

Supă de linte

Clătite cu gem de măceşe

Ingrediente: •3 ouă •150 g făină •1 praf de sare •350 ml lapte dulce •30 g unt •20 ml lichior de fructe Mod de preparare Se pune făină într-un vas, se face o adâncitură în mijlocul ei şi se adaugă ouăle, sarea şi un pic de lapte. Se amestecă bine până se omogenizează, după care se adaugă restul de lapte puţin câte puţin până ce va căpăta consistenţa unei smântâni. Se pune în tigaie o linguriţă de ulei, se încinge bine şi se toarnă cu un polonic, aluatul pentru clătite. Se coc 12 bucăţi. Fiecare clătită se umple cu gem de măceşe. Se pudrează cu zahăr şi se stropesc cu lichior de fructe.

Calendarul ortodox - septembrie 2012


22

Terapia verde

SEPTEMBRIE 2012

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

Dieta cu pepene verde Pepenele verde, cel mai revigorant fruct al verii, ajută la menţinerea greutăţii corporale, fiind secretul unui abdomen plat şi ferm şi oferă strălucire pielii. Această dietă ajută la pierderea în greutate prin înlocuirea alimentelor, care conţin canti-

tăţi semnificativ mai mari de apă şi calorii, cu pepenele. Cantitatea de pepene verde consumată în timpul dietei variază în funcţie de numărul de kilograme în plus şi de cât de repede doriţi să pierdeţi în greutate. Înainte de a începe această dietă consultaţi medicul nutriţionist! Proprietăţi nutritive Datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale dieta cu pepene verde este o adevărată sursă de sănătate! Pepenele este neobişnuit de hrănitor; conţine potasiu, vitaminele A, C şi B6 şi 92% din compoziţia acestuia este apă, ceea ce înseamnă că asigură o hidratare optimă a organismului. Pepenele verde conţine o cantitate mai mare de licopen decât oricare alte fructe şi legume. Licopenul, pe lângă faptul că asigură pigmentul pepenelui, este un antioxi-

dant eficient în prevenirea cancerului, în special cancer de prostată, cancer uterin şi cancer esofagian. Mai mult, pepenele verde conţine şi citrulină, un aminoacid care dilată vasele sangvine, adică acţionează asemănător medicamentelor prescrise pentru tratarea disfuncţiilor erectile. Indicaţii şi contraindicaţii Indicaţii Dieta cu pepene verde este indicată în cazul următoarelor afecţiuni: •psoriazis; •artrită, inclusiv artrită psoriazică; •ateroscleroză; •gută; •osteoporoză; •hipertonie, tulburări ale circulaţiei sanguine, boli cardiovasculare; •nefrită (inflamaţia rinichilor); •boli hepatice; •obezitate.

Dieta cu pepene verde contribuie la reglarea echilibrului acido-bazic, reduce colesterolul, este un puternic diuretic, contribuie la curăţarea rinichilor, previne formarea pietrelor la vezica urinară, rinichi, vezica biliară sau ficat. De asemenea, în caz de anemie se recomandă consumarea pepenelui verde, pulpă sau suc. Contraindicaţii Dieta cu pepene verde este contraindicată în următoarele cazuri: •diabet zaharat; •boli ale pancreasului; •pietre la rinichi; •anomalii genetice ale sistemului urogenital; •adenom de prostată; •pielonefrită (inflamaţii ale rinichilor şi pelvisului cauzate de infecţii bacteriene); •recuperare postoperatorie; •gastrită cronică, ulcer gas-

tric; •colită, diaree. Dieta trebuie întreruptă dacă: •apar dureri abdominale; •vă confruntaţi cu balonare şi gaze intestinale; •apar afecţiuni ale sistemului digestiv sau probleme generale de sănătate. Atenţie! Dacă consumaţi pepene verde câteva zile la rând pot apărea tulburări de absorbţie ale vitaminelor liposolubile, iar un deficit de grăsime în organism afectează procesul de întinerire al corpului celular. Dieta cu pepene - pas cu pas Pasul 1 Pepenele verde, întreg sau feliat, trebuie ţinut în frigider. Acesta poate fi consumat ca şi gustare şi pentru satisfacerea poftei de dulce, însă nu este indicat ca una dintre principalele mese ale zilei să fie înlocuită cu consumul exclusiv de pepene. Pasul 2 Înlocuiţi băuturile energizate, sucurile carbogazoase şi oricare alte băuturi care au un conţinut ridicat de zahăr cu suc de pepene verde şi apă. Totodată, în loc să consumaţi un pahar cu limonadă la care aţi adăugat zahăr sau îndulcitori artificiali mai bine vă preparaţi un cocktail de pepene verde cu apă şi gheaţă - aromat şi hidratant. Pasul 3 Consumaţi o felie de pepene verde la desert. Deserturile specifice de vară, precum îngheţata de casă, pandişpanul sau plăcinta cu fructe sunt într-adevăr foarte tentante şi

apetisante, dar vă asigur că savoarea acestora va păli în faţa unei felii de pepene verde rece şi proaspătă. Pasul 4 Pepenele verde conţine 90% apă; în aceste condiţii puteţi înlocui consumul de apă cu câteva felii de pepene. Pasul 5 Înlocuirea alimentelor consumate zilnic cu un singur fruct (pepenele) care conţine o cantitate ridicată de apă conduce la dezechilibrarea dietei alimentare. Din această cauză este indicat să urmaţi dieta cu pepene numai sub supravegherea medicului nutriţionist, evitând astfel apariţia tulburărilor de alimentaţie şi variaţiile de masă corporală.

Surse de sănătate

Beneficii Dieta cu pepene verde contribuie la detoxifierea organismului şi la arderea grăsimilor din organism. Pepenele are proprietăţi diuretice, astfel, în urma unei diete de numai 5 zile organismul va fi şi detoxifiat şi revigorat. Această dietă este uşor de urmat, deoarece pepenele verde este un fruct adorat de foarte multe persoane; în plus mai aveţi nevoie de puţină voinţă şi dorinţa de a dobândi o siluetă de invidiat. Usturoiul Usturoiul - este o plantă miraculoasă, cu proprietăţi de diminuare a riscurilor cardiovasculare, scade nivelul LDLcolesterol şi creşte HDL-colesterol, scade cantitatea de lipide din sânge, fluidifică sângele şi scade aterogeneza, reduce tensiunea sangvină. De asemenea, are proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, fiind folosit în

tratamentul infecţiilor, gripei, herpesului, candidozei şi chiar în intoxicaţiile alimentare cu salmonela. Usturoiul determină eliberarea de oxid nitric în sânge, ca şi medicamentul Viagra, ceea ce are ca rezultat creşterea fluxului de sânge în penis şi îmbunătăţirea erecţiei. Ceapa

Ceapa - este bogată în quercetină, fitonutrient antioxidant prezent şi în mere şi ceai, rata de absorbţie din ceapă fiind cu 32% mai mare, iar remanenţa lui în organism de 24 de ore. Acest antioxidant creşte capacitatea de apărare a organismului împotriva radicalilor liberi, a cancerului, tulburărilor circulatorii şi a bolilor cardiovasculare. Consumul regulat de ceapă este indicat mai ales la fumători, pentru că aquercetina protejează pereţii vezicii urinare contra agenţilor cancerigeni. În cazul unei alimentaţii sărace în vitamina C şi E (fructe şi seminţe) ceapa asigură antioxidanţii necesari prevenirii bolilor. De asemenea, are efect sedativ, ameliorează tusea şi bronşitele.

Ardeiul iute Ardeiul iute - stimulează circulaţia, transpiraţia şi sistemul nervos, iar capsaicina, substanţă responsabilă de gustul iute, are efect protector pe mucoasa stomacului. Da, aţi citit bine este recomandat ardeiul iute în ulcer şi gastrită, deoarece capsaicina îmbunătăţeşte irigaţia peretelui gastric, produce sucuri protectoare şi acizi care atacă bacteriile. Ardeiul iute este folosit împotriva bolilor infecţioase precum dizenteria sau holera, dar are şi efecte pozitive cardiovasculare, scăzând nivelul colesterolului şi aterogenezei. Seminţele ardeiului iute pot fi toxice şi nu trebuie consumate. Iuţeala ardeiului şi puterea aromelor depinde de cantitatea de capsaicină conţinută. Pătrunjelul Pătrunjelul este foarte bogat în vitamina C şi consumat crud, este o excelentă sursă de fibre, fier şi antioxidanţi. Cantitatea trebuie să fie substanţială, aşa că adoptaţi renumitul tabuleh libanez: salată de pătrunjel cu germeni de grâu, zeamă de lămâie şi ulei de măsline - un adevărat izvor de sănătate. În plus clorofila din pătrunjel neutralizează mirosul de usturoi. Mărarul Mărarul - se combină foarte bine cu brânzeturile şi peştele gras, proprietăţile lui diure-

tice ameliorează celulita, iar seminţele uscate de mărar au proprietăţi digestive. Mărarul uscat poate înlocui sarea pentru persoanele cu probleme de hipertensiune arterială.

Ghimbir Ghimbirul - ajută digestia şi pus în ceai vă scapă de toropeala matinală, pentru că încălzeşte şi stimulează organismul. Ameliorează ameţelile, simptomele de rău de transport şi greţurile matinale de la începutul sarcinii - deci folosiţi-l cât mai des în băuturi.

Chimen Chimenul - stimulează producţia de salivă şi digestia.


Mica publicitate OFERTE - COLABORARE < Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754. < Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu ­Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ < Angajăm croitori şi croitorese pentru un atelier de modificat haine de barbaţi, croitori calificaţi în comandă, în Madrid. Cerinţe: experienţă, seriozitate, drept de muncă. Oferte: contract de muncă, salar după experienţa demonstrată. Mai multe informaţii la telefon: 600 839 128. < Caut persoană care doreşte să plece în România, responsabilă, serioasă, cu experienţă ca şofer, ocazie cu care să conducă un autoturism marca VW, din Madrid în România, începând cu data de 30 august. În autoturism mai sunt două locuri. Mai multe informaţii, la telefon: 687 020 447. < Caut de muncă în construcţii, grădinărit, ca şofer categoria B, publicitate, în comunitatea ­Madrid. Telefon: 672 934 980. < Doamnă serioasă şi responsabilă caut de muncă (internă sau externă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.). Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723.

< Doamnă serioasă şi responsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665223757 < Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@yahoo.com. Nu răspund la beep! Mulţumesc. < Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-categoria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. < Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în ­Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în ­Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305. < Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la tele-

Toate florile toamnei alături de urările noastre de sănătate, înţelegere, iubire şi prosperitate pentru cei care îşi serbează ziua de naştere în luna Septembrie. La mulţi ani! Redacţia OR

fon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop / laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_iulian@ yahoo.com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în stomatologie 3 ani. Mai multe informaţii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697726258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI < Închiriez 1 cameră în Alcalá de Henares pentru o persoană. Dacă eşti internă, poţi avea camera ta în fiecare sfârşit de săptămână, la preţul de 100 euro/ lună şi c.v. utilităţi incluse, iar

dacă lucrezi, poţi beneficia de camera ta zi de zi, achitând 175 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, într-un apartament liniştit. Mai multe informaţii la telefon: 642 286 735. < Închiriez 1 cameră în ­Leganés, aproape de metro Julian Besteiro, pentru o doamnă/domnişoară nefumătoare. Condiţii foarte bune, locuim doar 2 persoane în apartament. Preţ: 180 euro/ lună, cu toate utilităţile incluse. Informaţii la telefon: 666 706 724 sau 627 164 269. < Închiriez 1 cameră în Torrejón de Ardoz pentru 1 persoană, într-un apartament liniştit în care mai locuiesc doar 2 persoane. Preţul camerei este de 150 euro/ lună, plus utilităţi. Mai multe informaţii la telefon: 642 841 814. < Închiriez o cameră pentru o persoană, în Madrid. La 5 minute de staţia de metro Usera. Bucătărie mare, gaz natural, internet. Preţ 150 euro, plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 672 586 559. < Închiriez cameră în ­Madrid, la 5 minute de staţia de metro Batan (linia 10), pentru o doamnă/domnişoară, începând cu data de 1 iulie. Preţ, 200 euro + cheltuieli. În apartament locuiesc doar două persoane. Mai multe informaţii la telefon: 687609782. < Închiriez o cameră pentru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarket-uri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237. < Închiriez cameră în ­Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, începând cu 01 aprilie 2012. Telefon: 698 495 159. < Închiriez cameră pentru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las ­Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179. < Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă interna, în ­Madrid-Entrevias. Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620. < Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în ­Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014.

Natalia Sorina Frătean din El Grao – Provincia ­Castellón, transmite bunicii Maria Frătean din Reg­hin, multă sănătate şi bucurii, linişte în suflet alături de toată dragostea şi dorul familiei. La mulţi ani, Mari Baba cu ocazia împlinirii a 60 de ani! Să rămâi la fel de tânără şi frumoasă!

SEPTEMBRIE 2012 VÂNZĂRI < Vând casă în roşu, în Iaşi, Lunca Cetăţui - Cartier ­Astoria, cu o suprafaţă de 450 mp. Casa este compusă din 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, 1 bucătărie, living, toate utilităţile în apropiere, acte în legalitate. Preţ 34.000 euro, negociabil. Informaţii suplimentare la telefon: 0034/672 332 546, sau e-mail: ciprian. ciobanu12@yahoo.es < Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari. Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp. Mai multe informaţii puteţi obţine la telefon: 685 200 755. < Se vinde urgent casă în ­Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atractiv şi cu acte în regulă. În momentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau e-mail: acacovean@­ yahoo.es. < Vând 5000 mp în livada Paleu/ Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de 500 mp, în Corbu, la 15 km de staţiunea Mamaia. Deschiderea este de 34/15. Preţ informativ, 7.500 euro. Mai multe relaţii la telefon: 600 284 594, 911 825 759. CUMPĂRĂRI < Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE < Tânăr, 29 de ani, 1,67 m, 70 kg, singur, fără obligaţii, doresc să cunosc o tânără de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă/căsătorie, din comunitatea valenciană. Mai multe informaţii la telefon: 632 108 300. < Tânăr atractiv, educat, serios, stabilitate economică, doresc să cunosc o fată draguţă, serioasă, până în 30 de ani,

23

doar din comunitatea Madrid, pentru o relaţie de lungă durată. Nu răspund la beep. Telefon: 627 192 719. < Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709. < Ardelean , 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/ căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208. < Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Mai multe amanunte la telefon: 675 382 009. < Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540. < Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/ domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri! Telefon: 642 890 306. < Tânăr serios, din comunitatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772.

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

637 998 036 (luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul ­Românesc nu îşi asumă responsabilitatea ­pentru conţinutul acestor anunţuri!

Pentru Viorica Lungu din Craiova. La mulţi ani cu sănătate, fericire şi noroc! Vremea revederii se apropie. Până atunci, dragă mamă, salutările noastre dragi pentru tine, să fii sănătoasă şi iubită! Mioara, Florin şi Cristian – Les Gavines/Valencia.


Occidentul romanesc 19  

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, e...