CUANTICA ZAPADA - Aurora Solomon Sorescu
Astăzi..... Iarnă totală albastră pe cer sunt nori grei adânci de indigo, ascunsă-n în zăpadă i-o veche şi rece conştiinţă. Mesteacăn alb sub albă zapadă! În aura indigo a zăpezii, mai vibrează încă, coroana-aură galben-pal a mesteacănului. Fulgi mici, zâmbind auriu în soare, cad cristale-scântei. Fiecare fulg lasă rani delicate, argintii în intimitatea galbenă. Se aşează încet-încet şi cea mai mică crenguţă are zestrea ei, cum noi avem zestrea noastră de răni argintii şi zâmbete aurii de soare. Curând un vânt de nicăieri pornit, rotindu-se în valuri fruste alburii, dansează- n spaţii tot mai mari smulgând din timpul galben aşezat coroană o preţioasa zestre de opal. Şi murmură spre fiece crenguţă: ,,Te iubesc minune crescută în vară! Nimic nu e vesnic,