Gina Zaharia
din ace de zori priveşte-mă de peste ţărmuri sunt pasărea din mijlocul apei care-şi îneacă aripile în ecouri subacvatice cinez într-un lan de mărgean mereu deasupra cuvintelor nepregătite niciodată nu-mi găsesc paharul în care ai învăţat dragostea să tacă trec de miezul nopţii prin acelaşi loc las un semn la intersecţia luminii cu polul iubirii şi schiţez un zâmbet pe afişul de mâine poveste cu pagini duble într-un port oarecare nu mă striga n-am niciun nume pe valuri doar o eşarfă mereu întoarsă pe umeri să mă apere de apusuri mai ştii când i-am ales culorile din ace de zori?
14