Corsican - Joseph and Asenath by E.W. Brooks

Page 1

GIUSEPPE È ASENATH Asenath hè cercatu in u matrimoniu da u figliolu di u rè è assai altri. 1. In u primu annu di abbundanza, in u secondu mese, u quintu di u mese, Faraone mandò à Ghjiseppu per girà tuttu u paese d'Egittu; è in u quartu mese di u primu annu, u diciottu di u mese, Ghjiseppu ghjunse à i cunfini di Heliopolis, è stava cullà u granu di quellu paese cum'è a rena di u mare. È ci era in quella cità un omu chjamatu Pentephres, chì era un prete di Heliopolis è un satrapu di Faraone, è capu di tutti i satrapi è i prìncipi di Faraone; è questu omu era assai riccu è assai saviu è gentile, è era ancu un cunsigliu di Faraone, perchè era prudente più di tutti i prìncipi di Faraone. È avia una figliola vergine, chjamata Asenath, di diciottu anni, alta è bella, è bella per vede assai più di ogni vergine nantu à a terra. Ora Asenath stessa ùn pareva nisuna somiglianza cù e vergini, e figliole di l'Egiziani, ma era in tutte e cose cum'è e figliole di l'Ebrei, era alta cum'è Sara è bella cum'è Rebecca è bella cum'è Rachele ; è a fama di a so bellezza si sparse in tuttu quellu paese è à l'estremità di u mondu, cusì chì per quessa tutti i figlioli di i prìncipi è i satrapi vulianu corteghjala, è ancu i figlioli di i rè. tutti i ghjovani è putenti, è ci era una grande lotta trà elli à causa d'ella, è pruvate à luttà l'un contru à l'altru. È u primu figliolu di Faraone hà ancu intesu parlà d'ella, è cuntinuò à supplicà u so babbu di dà a so moglia, è li disse : Dammi, babbu, Asenath, a figliola di Pentefre, u primu omu di Heliopolis per a moglia. È u so babbu Faraone li disse: "Perchè tù, da a to parte, cercate una moglia più menu di tè stessu, quandu site rè di tuttu stu paese? Innò, ma eccu! a figliola di Joacim, u rè di Moab, hè fidanzata cù tè, è ella stessu hè una regina è bella per vede. Pigliate dunque questu per voi à a moglia ". A torre in quale vive Asenath hè descritta. 2. Mais Asenath ne s'opposait à rien et méprisait tous les hommes, étant vanté et orgueilleux, et personne ne l'avait jamais vue, puisque Pentephrès avait dans sa maison une tour adjacente, grande et très haute, et au-dessus de la tour il y avait un loft qui contenait dix. camere. È a prima camera era grande è assai bella è pavimentata cù petre purpure, è i so mura eranu affruntate cù petre preziose è assai culurite, è u tettu di quella stanza era ancu d'oru. È in quella stanza, i dii di l'Egiziani, chì ùn era micca numeru, l'oru è l'argentu, eranu fissati, è tutti quelli chì Asenath adoravanu, è li teme, è li facia sacrifici ogni ghjornu. È a seconda camera cuntene ancu tutte l'ornamenti è i casci di Asenath, è ci era d'oru in questu, è assai vestiti d'argentu è d'oru tessutu illimitatu, è petre scelte è di grande prezzu, è vestiti di linu, è tutti l'ornamenti di a so virginità. era quì. È a terza camera era u magazzinu di Asenath, chì cuntene tutte e cose boni di a terra. È e sette stanze restanti occupavanu e sette vergini chì servavanu à Asenath, ognuna avendu una stanza, perchè eranu di a listessa età, nati in a stessa notte cù Asenath, è li amava assai; è eranu ancu assai belli cum'è l'astri di u celu, è ùn mai un omu cunversava cun elli o un zitellu masciu. Avà a gran camera d'Asenath induve a so virginità era favurita avia trè finestri; è a prima finestra era assai grande,

fighjendu nantu à a corte à u livante ; è u sicondu fighjulava versu u sudu, è u terzu fighjava nantu à a strada. È un lettu d'oru stava in a camara chì guardava versu u livante; è u lettu era custituitu cù robba purpura intrecciata cù l'oru, u lettu era tissutu di robba scarlatina è cramson è linu finu. Nant'à stu lettu, Asenath sola dorme, è ùn hà mai avutu omu o altra donna à pusà quì. È ci era ancu un grande cortile contigu à a casa in tuttu u circondu, è un muru assai altu intornu à u tribunale custruitu di grandi petre rettangulari; è c'era ancu quattru porte in a corte rivestiti di ferru, è queste eranu tenute ognunu da diciottu ghjovani forti armati; è ci sò stati ancu piantati longu à u muru arburi fieri di ogni tipu è tutti chì portanu frutti, i so frutti sò maturi, perchè era a stagione di a cugliera; è ci era ancu una ricca fonte d'acqua chì spuntava da a diritta di a stessa corte ; è sottu à a fontana c'era una grande cisterna chì riceve l'acqua di quella fontana, da induve ci passava, cum'è, un fiume à mezu à a corte è innaffiava tutti l'arburi di quella corte. Ghjiseppu annuncia a so venuta à Pentefre. 3. È avvene in u primu annu di i sette anni di abbundanza, in u quartu mese, u vinti ottu di u mese, chì Ghjiseppu ghjunse à e fruntiere di Heliopolis cugliendu u granu di quellu distrettu. È quandu Ghjiseppu s'avvicinò à quella cità, mandò dodici omi davanti à ellu à Pentefre, u prete di Heliopolis, dicendu: "Varaghju à tè oghje, perchè hè l'ora di meziornu è di u pranzu di meziornu, è ci hè. grande calore di u sole, è chì mi possu rinfriscà sottu à u tettu di a to casa ". È Pentefre, intesu queste cose, si rallegra cù una gioia assai grande, è disse: "Benedettu sia u Signore Diu di Ghjiseppu, perchè u mo signore Ghjiseppu m'hà ritenutu degnu". È Pentefre chjamò u sorvegliante di a so casa è li disse: "Apprite è preparate a mo casa, è preparanu una grande cena, perchè Ghjiseppu u putente di Diu vene oghje à noi". È quandu Asenath hà intesu chì u so babbu è a mamma sò venuti da u pussessu di a so eredità, si rallegra assai è disse: "Varaghju à vede u mo babbu è a mamma, perchè sò venuti da u pussessu di a nostra eredità" (per quessa hè era a stagione di a cugliera). È Asenath si precipitò in a so stanza, duv'ellu era i so vistimenti, è si misse un mantellu di linu finamente fattu di robba crimson è intrecciata d'oru, è si cinghje d'una cintura d'oru è di braccialetti attornu à e mani. è attornu à i so pedi mettia buskins d'oru, è attornu à u so collu ghjittava un ornamentu di grande prezzu è petre preziose, chì eranu abbelliti da tutti i lati, cù ancu i nomi di i dii di l'Egiziani in ogni locu incisu nantu à elli, sia nantu à i braccialetti. è e petre; è si mette ancu una tiara nantu à a so testa è ligà una diadema intornu à i so tempii è cupria a testa cun un mantellu. Pentephres prupone di dà Asenath à Ghjiseppu in u matrimoniu. 4. È tandu si precipitò, falò i scalini da u so loft, andò versu u so babbu è a mamma è li basgiò. È Pentephres è a so moglia si rallegravanu di a so figliola Asenath cù una gioia assai grande, perchè l'anu vistu adornata è abbellita cum'è a sposa di Diu; è purtonu tutte e cose boni chì avianu purtatu da u pussessu di a so eredità è li dete à a so figliola; è Asenath si rallegrava di tutte e cose boni, di u fruttu di l'estiu è di l'uva è di i datti è di i culombi, è di i mulberries è di i fichi, perchè


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.