Ziarul Flux, Ed. 20 (945)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 30 mai 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 30.05.2014

Sf. Ap. Andronic și Sf. Mc. Iunia Maxima zilei O măsură a oamenilor și a lucrurilor este propria lor umbră.

T. Maiorescu

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.8307 1 Dolar american ............. 13.8293 1 Leu românesc ................. 4.2854 1 Rublă rusească ............... 0.3989 Timpul probabil: 30.05.2014

31.05.2014

Ploi, 14 23 0C

Ploi, 13 22 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 20 (945)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

DEPUTAŢII AU DECIS:

2

PAGINA

ACTUAL

Recensământ fraudat, recensământ eşuat?

3

PAGINA

POLITIC

Ceartă în Parlament pentru bani „româneşti”

4

PAGINA

ECONOMIC

Alegerile parlamentare vor avea loc la 30 noiembrie Legislatorii au decis miercuri, 28 mai, că alegerile parlamentare ordinare vor avea loc pe data de 30 noiembrie curent. Un proiect de hotărâre privind data desfășurării alegerilor a fost aprobat în cadrul ședinţei plenare a Parlamentului. Proiectul de hotărâre a fost înregistrat de liderii coaliţiei de guvernare.

Decizia Parlamentului va intra în vigoare la 15 septembrie. Campania electorală va demara la începutul lunii octombrie.

Mandatul actualilor deputaţi expiră la data de 29 noiembrie curent. Precedentul scrutin parlamentar a avut loc pe 28 noiembrie 2010.

Potrivit legislaţiei, alegerile parlamentare pot fi organizate cel târziu la 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului.

Data alegerilor parlamentare se stabilește prin hotărârea Legislativului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua scrutinului.

FLUX

„Căderea din URSS în UE. Cronici antiliberale”. Un volum de Iurie Roşca Fermierii protestează, iar autorităţile îi învinuiesc de partizanat politic

5

PAGINA

SOCIAL

Agricultură furată şi uitată

9

PAGINA

EUROPA

Val eurofob pe vechiul continent

Astăzi, 30 mai, ora 15.00, la sediul Universităţii Populare, str. Corobceanu, 17, are loc lansarea cărţii lui Iurie Roșca „Căderea din URSS în UE. Cronici antiliberale”. Volumul cuprinde o selecţie de articole și eseuri publicate pe parcursul unui an. În prefaţa acestui volum, autorul scrie: „S-a întâmplat așa că în ultimii ani am editat câteva culegeri de articole pe care le-am considerat mai relevante pentru înţelegerea stării de lucruri din societatea noastră. A mai trecut un an și am găsit potrivit să recurg la aceeași metodă, incluzând în volumul de faţă o parte din textele publicate în această perioadă.

Parcurgând acest volum, cititorii vor putea să înţeleagă mai bine mesajul pe care încerc să îl transmit. El este unul conservator, tradiţionalist, creștin și antiliberal.

Ca și cele precedente, volumul de faţă apare în limbile română și rusă.

Deși textele în română sunt mult mai numeroase, cititorul de limbă rusă își poate face o impresie clară despre viziunea mea asupra realităţilor pe care le trăim”.

Sunt așteptaţi toţi doritorii.

P.S.: Precizăm că volumul respectiv cuprinde și textul prefeţei la cartea lui Aleksandr Dughin „Teoria lumii multipolare” în traducerea lui

Iurie Roșca. Amintim că săptămânalul nostru a inserat pe parcursul ultimelor luni fragmente din respectiva lucrare. Astăzi prezentăm cititorilor și prefaţa la această carte.

XXX

(citiţi pag. 6-7-8)

FLUX

2

Actual

30 MAI 2014

Procurorul Elena Neaga, cercetată penal pentru fals în declaraţii Fostul procuror adjunct al Procuraturii sectorului Buiucani, Elena Neaga, ar putea fi cercetată penal pentru fals în declaraţii. Comisia Naţională de Integritate a stabilit ieri că există mai multe neconcordanţe în declaraţia de avere a funcţionarei.

Elena Neaga este suspectată de membrii CNI de faptul că nu și-a estimat corect proprietăţile pe care le deţine. „De exemplu, în ultima sa declaraţie de avere, Elena Neaga a indicat că deţine în proprietate un Audi A6, cumpărat în 2012 cu 10 mii de lei.

Membrii CNI au dubii că mașina a fost estimată corect.

La fel se întâmplă și cu alte proprietăţi declarate”, a afirmat pentru moldovacurata. md șefa Serviciului de presă al CNI, Cristina Dumbravean.

Sursa mai menţionează că procurorul nu a indicat în declaraţia de avere opt conturi bancare și niște bonuri patrimoniale. „Pe aceste conturi nu erau sume mari de bani, iar bonurile patrimoniale nu sunt atât de multe, dar, în contextul celorlalte încălcări de lege, CNI a propus Procuraturii să investigheze cazul și sub aspectul nedeclarării unor proprietăţi”, a mai precizat Cristina Dumbravean.

De asemenea, procurorii vor trebui să stabilească

dacă vila în care locuiește Elena Neaga corespunde veniturilor familiei sale. Publicaţia on-line moldovacurata.md mai precizează că, potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2012, Elena Neaga deţine în proprietate un teren de construcţie de 4 ari, obţinut prin donaţie în 2010, și o casă, donată și ea, de 276 de mp. și estimată la 1,164 milioane de lei.

Elena Neaga mai indică trei terenuri agricole, o construcţie nefinalizată, pornită în 2012, un automobil Opel Vectra din 1996, cumpărat în 2010 cu 45 de mii de lei, patru împrumuturi bancare de 20 de mii de euro și peste 120 de mii de lei. Totodată, Elena Neaga declară venituri de 84 de mii de lei.

Procurorul Elena Neaga a ajuns în vizorul presei acum câteva luni, când și-a etalat averea pe o reţea de socializare. Aceasta a postat peste o sută de poze făcute în casa sa de milioane din Strășeni, mobilată luxos și încărcată cu obiecte scumpe. Elena Neaga apărea și ea în fotografii, în ipostaze lascive, întinsă în patul conjugal, îmbrăcată în lenjerie intimă. În alte imagini, aceasta poartă bijuterii impunătoare din aur. Mai multe instituţii de presă au preluat respectivele imagini și au investigat modul în care și-a acumulat aceasta averile. Neaga a explicat atunci că și-a construit casa din banii obţinuţi în cei 15 ani în care a lucrat la o grădiniţă de copii din ca-

pitală, dar și din câștigurile obţinute de membrii familiei sale peste hotare.

După scandalul din presă, Elena Neaga a fost eliberată din funcţia de procuror adjunct al sectorului Buiucani

din capitală. Aceasta a fost sancţionată de Colegiul Disciplinar al Procurorilor cu mustrare și a fost retrogradată în funcţie, fiind trimisă la Procuratura de Transport.

FLUX

Recensământ fraudat, recensământ eşuat?

Recensământul populaţiei și al locuinţelor s-a încheiat. Autorităţile contabilizează numărul participanţilor, iar reprezentanţii societăţii civile – numărul încălcărilor.

După cum informează Biroul Naţional de Statistică, în perioada 1225 mai a fost efectuată recenzarea populaţiei și locuinţelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia localităţilor din partea stângă a Nistrului și municipiului Bender.

Instituţia precizează că populaţia din zona care nu a fost cuprinsă în teritoriul de recenzare a avut posibilitatea să se prezinte la circumscripţiile alăturate localităţilor.

Potrivit BNS, în luna decembrie curent vor fi prezentate datele preliminare privind numărul total de locuinţe, gospodăriile și persoane divizate pe sexe, de asemenea numărul persoanelor plecate peste hotare. Datele finale ale recensământului vor fi făcute publice conform recomandărilor internaţionale, la cel mult 27 de luni de la colectarea propriu-zisă. Astfel, datele finale vor fi publicate pe parcursul anului 2015, pe categorii de indicatori. În perioada imediat următoare, personalul antrenat în organizarea și desfășurarea recensământului va

executa mai multe activităţi logistice și de verificare a datelor colectate, urmând ca acestea să fie recepţionate de șefii circumscripţiilor, apoi prezentate pentru prelucrarea nemijlocită a informaţiei.

Verificarea, validarea și, totodată, conformitatea normelor de respectare a metodologiei de recensământ va fi evaluată în baza anchetei de control care va avea loc în data de 16-29 iunie curent, mai informează BNS. Instituţia a precizat că durata de colectare a datelor nu a fost prelungită, aceasta respectându-se conform hotărârii de guvern, adică 12-25 mai.

Imediat după finalizarea recensământului, în cadrul ședinţei Comisiei Naţionale pentru Populaţie și Dezvoltare s-a anunţat că la recensământ a participat 81 la sută din populaţia ţării și au fost evaluate

87,5% din locuinţe. Dar deoarece datele raportate fuseseră colectate cu o zi înainte de încheierea recensământului, autorităţile și-au exprimat convingerea că rata de participare ar putea să crească semnificativ.

Pe de altă parte, foarte multă lume afirmă că recenzorii nu au ajuns pe la ei. Inclusiv mai mulţi deputaţi comuniști au declarat în ședinţa de miercuri, 28 mai, a Parlamentului că au rămas în afara „exerciţiului statistic”. Ei au acuzat că recensământul din acest an a fost unul din cele mai controversate și mai defectuoase.

Mișcarea Civică Tinerii Moldovei a semnalat constant, pe parcursul desfășurării recensământului, numeroase încălcări ale legislaţiei, atenţionând factorii de decizie în acest sens. În opinia acestora, recensământul 2014 este un eșec total.

Membrii mișcării vorbesc despre o fraudare organizată a recensământului din Republica Moldova. „Ce se întâmplă cu sutele de mii de moldoveni care nu au fost recenzaţi? Ei nu contează? Ce se întâmplă cu cei care au declarat o identitate și li s-a trecut alta? Necesităţile lor nu se iau în consideraţie? Care e diferenţa dintre Recensământul din 2004 și cel din 2014 în acest caz?

Cine este principalul responsabil de acest eșec deghizat sub haina Recensământului din Republica Moldova? Și unde putem vedea cum

s-au cheltuit milioanele de lei pentru organizarea acestuia? Va fi oare tras cineva la răspundere?” se menţionează într-un comunicat al Mișcării Tinerii Moldovei.

Tot aici sunt prezentate și numeroase cazuri concrete de încălcări, din mai multe localităţi ale republicii.

Bloggerul Andrei Fornea explică de ce actualul recensământ trebuie considerat un eșec total. În opinia lui, ar exista cel puţin cinci motive pentru asta: 1 Recenzori nepregătiţi care nu știu ce fac; 2. Baze de date neactualizate cu oameni și locuinţe;

3. Recenzori care sunt membri de partid; 4. Mii de cetăţeni care n-au fost verificaţi nici până în ultima zi; 5. Formulare completate în 3-4 minute. „Un recensământ nu poate trece fără probleme sau incidente, de ele avem parte și la alegeri, dar important este să nu influenţeze peisajul final. Totuși, atunci când erorile se datorează organizatorilor și planificării proaste, cei de la BNS trebuie să se ocupe cu culesul căpșunelor, că tot e sezonul, nu cu recensământul”, conchide bloggerul.

FLUX

Politic

30 MAI 2014

3

FLUX

Ceartă în Parlament pentru bani „româneşti” Într-un an electoral, fiecare bănuţ contează.

Iar cine împarte, parte își face. Deputaţii s-au certat în ședinţa de ieri a Parlamentului de la banii acordaţi de Guvernul României pentru repararea și modernizarea grădiniţelor de copii din 32 de raioane ale republicii, din Găgăuzia, municipiile Bălţi și Chișinău. Liberalii și comuniștii au acuzat guvernarea de faptul că cele 20 de milioane de euro au fost repartizaţi doar în localităţile în care primarii sunt reprezentanţi ai partidelor de la putere.

„Banii sunt împărţiţi pe criterii politice”, a afirmat opoziţia. „Grădiniţele au fost selectate în baza necesităţilor”, a parat majoritatea. Șeful liberalilor Mihai Ghimpu le-a amintit deputaţilor că el a fost cel care a solicitat banii respectivi în perioada în care a fost președinte interimar și tot el a pregătit și a semnat acordul în acest sens. „Întrebarea mea este: de ce, cunoscând că acești bani au fost aduși de președintele interimar Mihai Ghimpu, nu aţi dat la nicio grădiniţă unde primarul este liberal? Cum vă permite buna educaţie? Vorbesc în cazul dat de Guvern. Știţi că eu am adus acești bani și să nu daţi la niciun primar liberal? Că nu daţi primarului, daţi satului. Acolo unde primarul este liberal, nicio grădiniţă nu a primit niciun leu românesc”, a subliniat Ghimpu, citat de UNIMEDIA. „Vai de capul vostru”, i-a dojenit

liberalul pe cei din coaliţia de guvernământ.

Pe de altă parte, liberal-democratul Petru Știrbate s-a arătat nedumerit de faptul că o iniţiativă bună și așteptată de toţi capătă conotaţii politice. El a adus exemple de sate în care primarii sunt liberali și comuniști și care vor beneficia de acest ajutor.

Comuniștii au atenţionat că primăriile din raionul Soroca, deși au solicitat, nu au primit niciun bănuţ din suma respectivă. Deputatul PLDM, Alexandru Cimbriciuc, le-a dat replica, afirmând că „primarii comuniști de la Soroca au refuzat banii pentru că sunt de la guvernul român”.

Disputele din Legislativ au avut o urmare neașteptată. Primarul orașului Soroca, Elena Bondarenco, a anunţat pe o reţea de socializare că va începe greva foamei, începând cu data de 9 iunie, în cazul în care prim-

ministrul Iurie Leancă nu se va întâlni cu primarul și consilierii din Soroca. Bondarenco a mai declarat că deputatul Cimbriciuc minte atunci

Sesizări pe bandă rulantă la Curtea Constituţională

FLUX

Două persoane reţinute în cazul accidentului feroviar de lângă Moscova Accidentul feroviar din 20 mai de lângă Moscova, în care au murit șase moldoveni, a fost cauzat de un sistem vicios de stimulente, în baza căruia muncitorii angajaţi la reparaţia căilor ferate din Rusia sunt premiaţi sau, dimpotrivă, penalizaţi dacă lucrările afectează graficul de circulaţie a trenurilor.

Curtea Constituţională va avea, se pare, mai mult de lucru până la alegerile din toamnă. Pentru că politicienii, de regulă, dau dovadă de activism exagerat în perioadele electorale. Puterea este pusă pe treabă: adoptă, pe ultima sută de metri, legi importante pentru ea, operează modificări, aprobă tranzacţii, de cele mai multe ori, în propriul beneficiu. Opoziţia este pătrunsă de spirit justiţiar și contestă, pe bandă rulantă, toate aceste minuni legislative. La Curtea Constituţională, evident.

De la caz la caz, judecătorii Curţii ori sunt lăudaţi, ori blamaţi. Marţi, 27 mai, CC a examinat sesizarea unui grup de deputaţi din opoziţie care a solicitat controlul constituţionalităţii excepţiei de la prescripţia penală, în cazul evenimentelor din 7 aprilie 2009. De această excepţie erau vizate doar persoanele care deţineau la vremea respectivă funcţii de răspundere, nu și cele implicate în devastarea clădirilor Președinţiei și Parlamentului. Prevederea a fost votată de Parlament în data de 4 aprilie 2014, la iniţiativa deputaţilor liberal-democraţi. Înalta Curte a declarat drept neconstituțională eliminarea termenului de prescripţie în „dosarul 7 aprilie”. Unii deputaţi din coaliţie s-au arătat nedumeriţi de această decizie, alţii au afirmat însă că ea era previzibilă.

Doctorul în drept constituțional Nicolae Osmochescu consideră că decizia CC este corectă. „De la bun început am spus că nu e bine să se bage nasul în Codul Penal. Termenele de prescripție sunt utilizate în toată lumea civilizată, este o uzanță internațională. Că nu a fost făcut la timp ceea ce trebuia făcut, nu e vina persoanei care a comis o infracțiune, dar e vina instituțiilor statului, a celor de drept. Acum trebuie pedepsiți cei care au tărăgănat acțiunile de urmărire penală”, a declarat Osmochescu pentru Ziarul Naţional.

Tot marţi, Curtea Constituţională a examinat sesizarea deputaţilor comuniști Igor Vremea și Artur Reșetnicov, care au contestat constituţionalitatea modificărilor operate la Codul Electoral, prin care

când afirmă că ea a refuzat ajutorul bănesc din partea României pentru reparaţia grădiniţelor.

a fost interzisă participarea la votare în baza pașapoartelor de tip sovietic. În opinia autorilor sesizării, interzicerea votării în baza pașaportului de tip sovietic este contrară multor norme internaţionale aplicabile în RM, contravin Constituţiei, dar și intră în coliziune cu alte legi. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală nu admite schimbarea regulilor electorale într-un an electoral. Prin această prohibiţie se încalcă și libertatea exprimării opiniei electorale, consideră deputaţii.

Proiectul de lege de modificare a Codului Electoral a fost înaintat de deputații din fracțiunea PL, fiind adoptat pe 19 aprilie curent.

Curtea Constituțională a respins sesizarea deputaţilor PCRM. Astfel, cetățenii moldoveni nu vor putea vota la următoarele alegeri parlamentare cu pașapoartele sovietice.

Schimbarea pașapoartelor sovietice cu acte de identitate naționale se va face gratuit. Aproximativ 260 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova deţin astfel de pașapoarte. Fără îndoială, aceste acte de identitate ale unui stat care nu mai există trebuie schimbate. Doar că aici nu putem să nu întrebăm guvernanţii, de ce nu au venit cu această iniţiativă încă acum patru ani, atunci când au acces la putere?

Pentru a nu fi învinuiţi de obstrucţionarea votanţilor PCRM. Sesizările deputaţilor nu se opresc

însă aici. Liberalii au informat în cadrul unei conferinţe de presă că i-au solicitat Înaltei Curţi o interpretare a art. 11 din Constituție, care proclamă statutul de neutralitate al ţării. Deputaţii PL consideră că acest articol nu mai are valoare, deoarece în regiunea de est a ţării staţionează peste 2500 de militari ruși cu peste 20 de mii de tone de muniţie.

Apropiaţi în cuget și în idei, a doua zi liberalii reformatori au anunţat că și ei au inițiat procedura de sesizare a Curții Constituționale, în aceeași chestiune, chiar înaintea liberalilor. În opinia lor, „Sensul și semnificaţia sintagmei „neutralitate permanentă” nu este explicată de Constituţie, iar Curtea Constituţională este unica autoritate abilitată să interpreteze Legea Supremă. „Partidul Liberal Reformator solicită Înaltei Curţi tălmăcirea sensului neutralităţii și anume dacă aceasta contravine sau nu cu posibilitatea Republicii Moldova de a apela la ajutor extern în caz de ameninţare la adresa securităţii, independenţei, neutralităţii, unităţii sau integrităţii sale teritoriale”, se menționează într-un comunicat al PLR. Ce va decide Curtea, rămâne de văzut.

Ce vor mai dori să conteste, să interpreteze și să revizuiască partidele aflate în penurie de subiecte electorale, vom afla, probabil, în cel mai scurt timp.

FLUX

La această concluzie au ajuns anchetatorii, după ce au examinat actele ce reglementează condiţiile de muncă ale feroviarilor și au interogat angajaţii implicaţi în acest caz, transmite RIA „Novosti”.

Potrivit lui Vladimir Markin, reprezentant oficial al Comisiei de anchetă a Procuraturii ruse, pe parcurs, la suprafaţă au ieșit mai multe „fapte curioase”. „S-a adeverit că sistemul de stimulente și penalizări în baza căruia lucrează echipele de reparaţii depinde în mod direct de circulaţia sau staţionarea trenurilor în timpul lucrărilor. În această situaţie, oprirea sau scăderea vitezei de circulaţie duce la micșorarea premiilor”, a precizat el.

Anchetatorii presupun că anume din această cauză mecanicii celor două trenuri care au intrat în coliziune n-au fost informaţi că în acea zi, pe segmentul dintre Bekasovo și Naro-Fominsk, se desfășoară reparaţii neplanificate și nu au oprit circulaţia.

În legătură cu asta, anchetatorii au anunţat ieri că a fost arestat un suspect. Acesta este Aleksei Vinogradov, șef pe segmentul Moscova-Kiev al căilor ferate din regiunea Moscova. Este vorba despre a doua persoană reţinută în acest caz.

Presa rusă scrie că, în prezent, în spitalele din Moscova și regiune rămân internaţi încă 18 oameni răniţi în accidentul de pe 20 mai, dintre care o femeie – în stare gravă. Aceasta a suferit deja două intervenţii chirurgicale și mai are nevoie de încă una.

Sursa: moldova.org

FLUX

4

Economic 30 MAI 2014

Fermierii protestează, iar autorităţile îi învinuiesc de partizanat politic Câteva mii de fermieri au participat miercuri, 28 mai, la mitingul de protest organizat de asociaţiile de agricultori din ţară. Aceștia și-au exprimat dezacordul faţă de politicile promovate de guvernare în domeniul agriculturii, care nu contribuie la dezvoltarea și modernizarea sectorului. Protestatarii au formulat un șir de revendicări, avertizând autorităţile că peste o lună ar putea urma manifestaţii ale producătorilor agricoli în toată ţara, în cazul în care doleanţele lor nu vor fi luate în seamă.

Fermierii din Moldova consideră că agricultura trebuie să fie cu adevărat o prioritate naţională pentru economia Republicii Moldova. În opinia lor, guvernarea nu pare să fie interesată de problemele agricultorilor, singura preocupare fiind împovărarea acestora cu impozite. Din cauza creșterii constante a preţurilor la carburanţi, pesticide, seminţe, tehnica agricolă și la piesele de schimb, munca lor a devenit nerentabilă. Producţia agricolă vândută de ţărani la preţuri mici, practic, abia dacă acoperă cheltuielile, nemaivorbind de asigurarea unor venituri adecvate. „Solicităm să fie revizuită formula de formare a preţurilor la produsele petroliere, or, schema nocivă de calculare a preţurilor la motorină, de exemplu, face ca sute de milioane de lei să nimerească neîntemeiat în buzunarele importatorilor. Potrivit calculelor noastre, preţul real la motorină poate fi mai mic cu trei lei”, a declarat în cadrul mitingului președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, citat de NOI.md.

Agricultorii acuză că autorităţile neglijează constant solicitările lor și nu au dat curs cererilor repetate de a se întâlni și a discuta problemele din domeniu. Iar aceste probleme neso-

luţionate îi determină să recurgă la acţiuni de protest.

Anterior, reprezentanţii fermierilor l-au informat pe premierul Leancă în legătură cu îngrijorările legate de scumpirea carburanţilor. Ei au atenţionat că modificările preţurilor la benzină și motorină operate în acest an de întreprinderile petroliere le-au provocat agricultorilor pierderi enorme. „Pe parcursul unei luni, preţurile la motorină au crescut cu un leu per litru. Reieșind din volumul de motorină folosită în scopuri agricole, fermierii au pierdut aproximativ 200 mil. de lei”, se menţiona într-o scrisoare adresată premierului de către asociaţiile de agricultori, în luna martie curent. Astfel, pe fondul scumpirii motorinei, majorarea fondului de subvenţionare cu 100 de milioane de lei nu a fost simţită, pentru că pierderile în urma scumpirii au ajuns la 200 de milioane de lei.

Cu puţin timp în urmă, reprezentanţii agricultorilor afirmau că nu au primit vreun răspuns la respectiva scrisoare, cum nu au primit răspuns nici la alte solicitări de a se întâlni cu șeful Guvernului. Acest lucru este explicabil, dacă ţinem cont de faptul că Iurie Leancă este mai mult pe drumuri, decât pe acasă. Vizitele acestuia se ţin lanţ, el atingând performanţa de a se deplasa dintr-o

ţară în alta fără a mai da pe acasă. Ca fost ministru de Externe, el consideră probabil mult mai importante întrevederile cu oficialii americani și europeni decât întâlnirile cu cetăţenii din propria ţară.

Agricultorii moldoveni au specificat cu diverse ocazii că nu sunt împotriva parcursului european al Republicii Moldova, însă ei consideră că autorităţile trebuie să susţină modernizarea sectorului agrar, iar politicile Guvernului să fie comparabile cu cele din Uniunea Europeană, pentru că nu putem intra „cu sapa și căruţele în UE”.

Principalele revendicări ale fermierilor au fost formulate într-o rezoluţie adoptată în cadrul mitingului de protest. Reprezentanţii acestora au cerut includerea agriculturii, ca prioritate naţională, în Strategia de dezvoltare a ţării până în anul 2020, modificarea legii cu privire la piaţa produselor petroliere astfel încât procurarea carburanţilor pentru lucrările agricole să fie posibilă fără licenţă și plata accizelor, demonopolizarea pieţei produselor agricole, introducerea impozitului unic în agricultură, modernizarea domeniului, transparenţă în promovarea politicilor agrare, controlarea fondurilor europene de către asociaţiile de agricultori. De asemenea, este solicitată revizuirea bugetului de stat pentru anul în curs și completarea Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli cu, cel puţin, 200 de milioane de lei și dublarea acestuia în 2015 faţă de suma actuală.

Deși organizatorii acţiunii de protest au precizat din capul locului că aceasta va fi lipsită de orice sprijin politic, chiar dacă au existat oferte de susţinere din partea unor partide, ministrul Economiei, Valeriu

Lazăr, îi suspectează pe aceștia de partizanat politic și de faptul că șiar urmări propriile interese. „Adevăraţii agricultori sunt în câmp”, a punctat acesta. „Regretabil, dar am impresia că anumite persoane care doresc să se asocieze cu aceste comunităţi importante urmăresc interese politice”, a mai opinat ministrul Economiei.

Agricultorii adevăraţi nu umblă cu mâna întinsă, ei caută finanţări, caută proiecte și lucrează, consideră Lazăr, iar cei care nu au cu ce se ocupa – își reprezintă interesele și fac „politicianism”, nici măcar politică nu fac.

Poate că are dreptate ministrul, dar dacă ne amintim bine, guvernarea a ţinut-o tot într-un chef și într-o veselie timp de aproape o lună, sărbătorind laolaltă și Învierea, și blajinii, și „fără vize în Europa”, și ziua muncii, și ziua Victoriei, și ziua Europei, și tot ce a mai apărut pe parcurs, participând la concerte și mitinguri, mărșăluind în coloane pe străzile capitalei, fără să-i pese de faptul că locul „adevăratei guvernări” este, de

fapt, în altă parte. Adică, acolo unde trebuie să rezolve problemele cetăţenilor, să facă reforme, să elaboreze politici, să identifice soluţii. Și oare ce altceva au urmărit distinșii conducători decât interese politice și personale?

Referindu-se la chestiunea privind liberalizarea pieţei petroliere, ministrul Lazăr a declarat că „toată lumea este în căutare”. Sarcina este mai complexă, fiindcă nu este vorba doar de carburanţi, ci și de produse chimice, îngrășăminte. „Regretabil, dar pe toate aceste pieţe se întâmplă ceva”, a conchis el.

Un proiect de lege cu privire la liberalizarea pieţei produselor petroliere este discutat de mai mult timp. În timp ce ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, consideră că soluţionarea problemei ţine de competenţa Ministerului Economiei, Valeriu Lazăr a menţionat că el a susţinut respectivul proiect, dar că este sceptic în privinţa faptului că acesta va fi aprobat în Parlament.

Ioana FLOREA, FLUX

Noi privatizări, aceleaşi oferte Agenţia Proprietăţii Publice (APP) a anunţat marţi, 27 mai, a doua rundă de privatizări din acest an, care se va desfășura în perioada 30 mai – 18 iulie.

Guvernul speră să obţină din vânzarea activelor aproximativ 900 de milioane de lei. La runda precedentă, statul a înstrăinat acţiunile pe care le deţinea în capitalul social al celui mai mare producător de medicamente din ţară, SA Farmaco. A fost vândut și Aeroport Handling, întreprinderea care se ocupă de reparaţia aparatelor de zbor și a tehnicii spaţiale.

Noua rundă de privatizare a proprietăţii publice de stat are drept scop diminuarea participării statului în societăţile comerciale, atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor și crearea locurilor de muncă, precum și realizarea sarcinii bugetare pe anul 2014, menţionează APP. Nu este vorba însă de active strategice, ci, în linii mari, de unele obiective care au mai fost expuse în ultimii ani la vânzare, fără a fi găsiţi potenţialii investitori. Între timp, preţul acestora s-a redus de câteva ori.

Astfel, în perioada 30 mai – 03 iulie, în cadrul concursului investiţional vor fi expuse la privatizare cinematografele din orașele Fălești și Leova, precum și complexul patrimonial unic Î.S. Uzina de bijuterii din Chișinău „Giuvaier”.

Suma totală a mijloacelor financiare, raportată la preţul iniţial de vânzare al bunurilor expuse la concurs investiţional, constituie 10,7 milioane de lei, iar volumul minim al investiţiilor este de 8,7 milioane de lei, cu realizarea lor în decurs de trei ani.

La concursul comercial care va avea loc în

această perioadă vor fi propuse pentru privatizare acţiunile statului din două societăţi pe acţiuni și 20 de întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) și un bun mobil. Preţul total de expunere la concursul comercial constituie 617,13 milioane de lei.

Pe data 2 iulie se va desfășura licitaţia „cu strigare” pentru privatizarea a nouă bunuri, inclusiv: trei complexe patrimoniale unice, trei complexe de bunuri imobile și trei construcţii nefinalizate, preţul iniţial de vânzare al bunurilor expuse fiind de 53,987 milioane de lei.

În cadrul licitaţiei „cu reducere” vor fi propuse 5 obiecte nefinalizate din mediul rural. Reducerea preţului iniţial poate continua până la 50 la sută de la preţul de expunere. În perioada 15-18 iulie 2014, la Bursa de Valori se vor desfășura licitaţii „cu strigare” pentru vânzarea acţiunilor proprietate publică de stat din 32 de societăţi pe acţiuni. Suma scontată a mijloacelor financiare, rezultată din expunerea acţiunilor la Bursă, raportată la preţul iniţial de vânzare, constituie aproximativ 209,95 milioane de lei.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2014, în urma privatizării, de la fiecare tranzacţie, în bugetul de stat se achită impozitul privat în mărime de 1%.

Potrivit Serviciului de informare și comunicare cu mass-media al Ministerului Economiei, în perioada expunerii, potenţialii cumpărători pot lua cunoștinţă de materialele din dosarele de privatizare la Agenţia Proprietăţii Publice.

Anterior, după discuţii controversate și critici din partea mai multor experţi și analiști economici, Guvernul a renunţat la așa-zisa mare privatizare, care însemna vânzarea a 13 active importante ale statului, între care Moldtelecom, CET-urile, Air Moldova, Tutun CTC și altele. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a motivat decizia autorităţilor de a renunţa la privatizarea întreprinderilor mari prin imposibilitatea asigurării unui proces transparent într-un an electoral.

FLUX

Social

30 MAI 2014

5

FLUX

Agricultură furată şi uitată Situaţia este absurdă și banală în agricultura Moldovei.

Moldovenii importă tot ce s-ar putea cultiva aici, în ţară.

Această situaţie le convine celor care deţin monopolul în acest domeniu. Este mult mai simplu să creezi astfel de condiţii încât să nu fie convenabilă creșterea legumelor și fructelor, să-i împiedici pe cei care doresc să facă acest lucru, deoarece banii investiţi în importuri masive de produse agricole din ţările vecine pot aduce bani de zeci de ori mai mulţi. Moldovenii au ajuns să importe până și verdeaţa.

De la semnarea actului de independenţă și până în prezent, nicio guvernare nu și-a asumat responsabilitatea de definire a priorităţilor economice principale de dezvoltare a ţării.

După cum ne arată toate rezultatele cercetărilor și analizelor dezvoltării macroeconomice a Republicii Moldova, inclusiv a tuturor scenariilor naţionale, agricultura trebuie să devină domeniul prioritar al viitorului. A fost și este agricultura un domeniu prioritar pentru guvernările precedente? Aceasta-i întrebarea principală. Este foarte evident că răspunsul la această întrebare este un NU, dacă luăm în considerare faptul că Moldova importă mai mult de 78% din produsele agroalimentare comercializate pe piaţa internă.

Sunt de părere că unul dintre cele mai mari și importante atuuri, igno-

rat o vreme de alte guvernări, este cel legat de agricultură. Este de precizat faptul că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb, Moldova va beneficia de importante ajutoare financiare și asistenţă destinată dezvoltării domeniului agrar.

Desigur, unele partide politice care astăzi stau în fruntea economiei opun rezistenţă. Motivul este unul, că acestora li se taie încet izvoarele de bani ușori, ba chiar și schemele de delapidare a acestora. În toţi acești ani, fermierii moldoveni s-au confruntat cu mari întârzieri la plata subvenţiilor, iar anul trecut, 2013, o mare parte din posibilităţile de a primi subvenţii au fost, pur și simplu, pierdute din cauza mendrelor personale ale unui ministru al Economiei. Este vorba de suma de 40 de milioane de euro

Europa este bântuită de eutanasie Extinderea spectrului de servicii din categoria „moarte asistată” s-a abătut și asupra Elveţiei.

(700 de milioane de lei), bani europeni pe care moldovenii i-au ratat din pricina guvernării proaste a Ministerului Economiei din Moldova.

Din acest motiv, fiecare fermier nu a primit subvenţie de aproximativ 1,5 ori mai mare decât cea acordată din bugetul de stat.

Anul 2014 mai vine și cu o criză totală a relaţiilor comerciale dintre Moldova și Rusia, fapt ce ar reduce exporturile de produse agricole în Federaţia Rusă la 85-90%. Aceasta s-ar extinde în următorii ani pe întreg teritoriu al CSI, din considerentul că începând cu 1 ianuarie 2015 va intra în vigoare și Acordul de constituire a Uniunii Vamale Eurasiatice.

Faptul că Moldova va deveni ţară asociată Uniunii Europene deschide foarte mari alternative de piaţă și oportunităţi imense de dezvoltare a domeniului agrar. Însă ca acesta să aibă succes în dezvoltare, guvernul trebuie să-și traseze și să determine foarte clar și decisiv domeniile strategice de dezvoltare economică, or, fără o asemenea strategie, agricultura Moldovei nu are nicio șansă de a ieși din mocirla în care stă de 22 de ani.

După cum demonstrează analizele de perspectivă efectuate de experţi internaţionali, Moldova poate deveni o ţară ce ar putea alimenta peste 60% din populaţia UE cu produse agricole ecologice pure. Însă pentru aceasta este nevoie de voinţă politică, iar interesele personale să fie înlocuite cu cele ale cetăţenilor.

Una din priorităţile de dezvoltare a economiei naţionale este nece-

sar să devină domeniul agriculturii.

Acesta trebuie de definitivat prin lege și declarat ca prioritate. Pentru asta însă, sunt de parcurs câteva etape: La prima etapă trebuie clarificate toate relaţiile fiscal-bugetare din domeniul agriculturii.

La a doua etapă urmează a fi elaborată o strategie corectă de subvenţionare a agricultorilor.

La a treia etapă – adoptarea unui pachet de legi prin care să fie format un sistem eficient de asigurare a activităţilor din agricultură și zootehnie.

La etapa a patra – crearea unei bănci agricole care să permită fermierilor accesul la finanţare adecvată, dar nu una bazată pe jefuire, ca în prezent.

La etapa a cincea, statul ar trebui pe toate căile să contribuie la consolidarea terenurilor agricole, la facilitarea sistemului de aprovizionare cu carburanţi și cu tehnică agricolă după un sistem bine echilibrat. În final, statul trebuie să asigure mecanisme reale de desfacere a produselor agricole.

Numai în așa fel, în viitorii 5-10 ani, Moldova ar deveni ţara produselor ecologice, s-ar reduce importul de legume și fructe care se cultivă la noi și s-ar forma un sistem fiabil care ar funcţiona perfect. Însă pentru asta se cere ca puterea centrală să dorească, să poată și să ia în considerare părerile experţilor și a fermierilor.

Gheorghe COSTANDACHI Sursa: costandachi.eu

ADEVĂRUL:

O firmă de casă a partidelor lui Traian Băsescu câştigă licitaţii de sute de milioane de lei la Chişinău După ce a prosperat pe timpul guvernării PDL din România, fostul partid al lui Traian Băsescu, compania Delta ACM s-a extins în Moldova. Întâmplător, contractul de reparare a câtorva străzi centrale din Chișinău a fost atribuit societăţii române de către Primăria Capitalei, condusă de Dorin Chirtoacă (PL), care are o relaţie deosebită cu șeful statului român, scrie Adevărul.

În Elveţia acţionează pe „piaţa sănătăţii” o companie specializată în a-i ajuta pe bolnavii incurabili să-și ia „rămas bun” de la viaţă, care se numește Exit.

Dincolo de faptul că însăși denumirea este sugestivă, aceasta a hotărât să-și extindă spectrul de servicii, incluzând în listă o ofertă generoasă și pentru oamenii bătrâni care nu suferă de boli incurabile, ci, pur și simplu, vor să „plece din viaţă”.

Russian.rt menţionează că în Elveţia ajutorul la comiterea suicidului nu se mai pedepsește penal din 1940. Cazurile de acordare de suport la comiterea suicidului se fixează video, sunt invitaţi martori. În cazul în care organele de anchetă constată faptul că cel care a ajutat pe cineva să se sinucidă nu a făcut-o din motive egoiste, fapta respectivă nu se consideră infracţiune.

La această inovaţiune a reacţionat pe o notă foarte critică Asociaţia elveţiană de medicină. Reprezentanţii acesteia au exprimat temerea că oamenii în etate sănătoși vor fi constrânși să își pună capăt zilelor. „Asta ne deranjează, deoarece nu poate fi exclus faptul că asupra omului în etate sănătos ar putea fi exercitată presiune pentru a-l determina să-și curme viaţa”, se spune într-o declaraţie a conducătorului Asociaţiei.

Compania Exit nu este de acord cu un asemenea scenariu.

Sursa: newsmoldova.md

Administraţia Capitalei a anunţat luni, 26 mai, că a selectat antreprenorul care va reabilita trei străzi principale, în zona centrală a municipiului Chișinău: bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și străzile Constantin Negruzzi și Vasile Alecsandri, proiect pentru care Banca Europeană de Investiţii și Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare au acordat un împrumut de circa 22 de milioane de euro (peste 400 de milioane de lei). „Este vorba de compania românească Delta, antreprenor care a fost selectat în urma licitaţiei internaţionale desfășurate în luna februarie, la care au participat șase companii (câte două din România și Bulgaria și câte una din Spania și Italia – n.r.)”, a precizat edilul. Dorin Chirtoacă nu a exclus că ar putea apărea speculaţii în privinţa învingătorului, dar s-a arătat sigur că, până la urmă, acestea vor fi depășite. Totodată, primarul general a dat asigurări că lucrările de reparaţie capitală a bulevardului Ștefan cel Mare vor începe în vara acestui an, scrie Adevărul.

Nu a finalizat reparaţia străzii Alecu Russo Decizia de a desemna învingător Delta ACM 93 SRL (Delta Antrepriza de Construcţii și Montaj 93) provoacă semne de întrebare în condiţiile în care această firmă trebuia încă vara trecută să termine reabilitarea străzii

Alecu Russo. „Lucrările la această stradă au o întârziere, dar nu din vina companiei care execută aceste lucrări, cât din cauza unor modificări pe care le-am operat pe parcursul executării acestora”, a explicat viceprimarul Nistor Grozavu.

Totodată, funcţionarul a precizat că administraţia Capitalei nu ar avea pretenţii la calitatea lucrărilor efectuate de companie. Afirmaţiile edililor-șefi sunt însă în contradicţie cu rezultatele unui control efectuat, în vara anului 2013, de Inspecţia de Stat în Construcţii și Institutul Incercom. În urma prelevării probelor din structura îmbrăcămintei rutiere a străzii, instituţiile au stabilit că la unele porţiuni „grosimea stratului de egalizare aplicat nu corespunde cerinţelor documentaţiei de proiect”, iar în amestecul de beton asfaltic este mai mult prundiș decât prevăd normele.

Rezultatele controlului, dar și informaţiile de la surse din cadrul Primăriei denotă și că firma din România se ocupă mai mult de administrarea proiectului, în timp ce cea mai mare parte din lucrări sunt efectuate de companii locale. E cazul firmei Noucost din Chișinău, al cărei manager susţine că este subantreprenor, la solicitarea firmei Delta.

Sursa: inprofunzime.md

FLUX

6

Geopolitic 30 MAI 2014

Multipolaritatea ca replică imperiului global în viziunea unui gânditor din Orientul Ortodox Prefaţă la traducerea “TEORIEI LUMII MULTIPOLARE” de A. Dughin „Teoria lumii multipolare” a fost tradusă și editată până la ora actuală în limbile portugheză și franceză, iar în momentul de faţă se află în tipar ediţia germană a acestei lucrări. Este în curs de finalizare și versiunea ei engleză.

Acum cartea apare și în Republica Moldova. Așa cum am stabilit cu autorul, am elaborat o versiune compendiu a acestei lucrări vaste pentru a înlesni accesul cititorului la mesajul ei, dar și din considerente de timp. Actualitatea ei pentru noi este una cu totul specială și cu cât mai repede va ajunge în posesia mediilor noastre universitare și politice, cu atât mai mari sunt șansele ca și la noi să fie descoperită o altă abordare a subiectelor de ordin geopolitic decât cele cu care ne-am obișnuit până în prezent.

După ce acum câteva luni a văzut lumina tiparului „A patra teorie politică”, tradusă în română de subsemnatul pentru cititorii din Republica Moldova și România și apărută concomitent și în limba rusă, a venit momentul editării celei de-a doua lucrări a profesorului Aleksandr Dughin, „Teoria lumii multipolare”. Am făcut efortul de a traduce și această carte deoarece, în mod evident, ea este una complementară celei dintâi. Și de această dată am convenit cu autorul să o scot la tipar în limbile română și rusă.

*** Într-o lume debusolată, în care alienarea devine normă, iar normalul este supus prigoanei, Dughin se ridică în întreaga lui statură academică împotriva inerţiei de gândire, a statu-quoului, a limitelor impuse de gândirea comună înghesuită în paradigma liberală și occidentocentrism.

Cu meticulozitate de savant, ardoare de creștin și pasiune de luptător, el demontează piesă cu piesă eșafodajul teoretic al unipolarităţii „politic corecte”. Replica lui de contestatar al construcţiilor ideologice, politice, economice, geopolitice și civilizaţionale, impuse de centrul de comandă global, nu se reduce doar la simpla critică și negare a conceptului și practicilor atlantismului american. Ea capătă o dezvoltare teoretică solidă sub forma unui proiect pozitiv de reorganizare a sistemului de relaţii internaţionale, instituit odată cu prăbușirea bipolarităţii (dispariţia URSS) și preluarea iniţiativei de către centrele de putere occidentale. Fraza lui plină de nerv nu cunoaște aproximări, jumătăţi de măsură sau echivocuri. El este tranșant și ireconciliabil cu cei pe care îi consideră adversari.

*** Nevoia unei noi viziuni asupra realităţilor se resimte cu o acuitate deosebită și în egală măsură în Rusia, Republica Moldova și România.

Menţionez doar aceste ţări nu pentru că perspectiva din care Dughin privește lumea ar fi mai puţin relevantă pentru alte ţări. (Notorietatea acestei personalităţi de vârf a gândirii contemporane este certificată prin multitudinea de apariţii editoriale ale cărţilor lui în marile capitale ale lumii și prin conferinţele pe care le ţine în cele mai impor-

tante centre culturale și știinţifice.).

Cauza concentrării noastre anume asupra celor trei societăţi este una strict pragmatică, ea fiind determinată de multitudinea de factori care leagă Republica Moldova de lumea românească și cea rusească. Și așa cum „A patra teorie politică” a ajuns pe masa cititorilor moldoveni, ruși și români, continuând să fie solicitată de reţele de librării, biblioteci și centre universitate, „Teoria lumii multipolare” își propune să urmeze aceeași cale.

Dughin ne amintește că sistemul bipolar a fost bazat pe un antagonism de ordin ideologic. După prăbușirea unuia dintre cei doi poli, URSS-ul, lumea părea că a devenit unipolară. În orice caz, din 1991 încoace sistemul internaţional, bazat pe principiile Păcii de la Yalta, nu mai există. Iar frământările geopolitice la care asistăm în prezent, când plăcile tectonice masive își potrivesc locul în noua arhitectură globală, sunt privite de către autor ca un preludiu la apariţia unei lumi multipolare. Turbulenţele planetare le provoacă unora panică, iar pe alţii îi încurajează la acţiune. În lipsa unui nou cadru normativ, gesticulaţia diplomatică în limitele dreptului internaţional, consfinţit după cel de-al Doilea Război Mondial, mai rămâne a fi în vogă. Asta în pofida faptului că învingătorii în „războiul rece” îl ignorează cu regularitate, uzând de dreptul forţei în detrimentul forţei dreptului. Și întrucât această nouă stare de fapt provoacă nemulţumiri din ce în ce mai accentuate, statele care nu doresc să se înscrie în cadrul regulilor ce le știrbesc interesele naţionale se află în căutarea unor soluţii de protejare a suveranităţii și a dreptului la alteritate. Iar asta presupune realizarea unor schimbări majore la scară planetară. Dar schimbările majore de ordin geopolitic nu vin de la sine ca fenomenele naturale. Ele sunt determinate de gândirea și fapta actorilor internaţionali. Și aici depășirea statutului de obiect al geopoliticii și ridicarea la treapta de subiect al ei nu ţine doar de ponderea militară, politică și economică a ţării respective. Un stat mic își poate manifesta din plin voinţa de a participa la acest proces, arătându-și vocaţia culturală și înţelegându-și locul și rolul inconfundabil în concertul popoarelor lumii.

Conceptul pe care îl avansează

Dughin se axează pe ideea de civilizaţie. Urmând o tradiţie trasată de cei mai de seamă gânditori din Rusia și din Europa, autorul readuce în atenţia cititorului teza despre existenţa unei multitudini de civilizaţii, fiecare cu identitatea ei inconfundabilă, cu felul ei unic de a privi lumea, de a înţelege sensul timpului, de a codifica și decodifica viaţa, de a se ruga, de a produce cultură și a se organiza politic și administrativ. Fiind înarmat cu o erudiţie uimitor de vastă și o capacitate de sinteză rarisimă, gânditorul creștin de la Moscova scoate în relief caracterul rasist și fals al concepţiei eurocentriste, care identifică „civilizaţia” cu sine însăși, tratând celelalte identităţi colective existente pe glob ca pe niște fenomene inferioare, care trebuie ridicate la standardul occidental. În opinia autorului, pretenţiile unei părţi a umanităţii de a-și declara propriile valori ca fiind universale și de a le impune cu brutalitate întregii lumi sunt inacceptabile. Dughin trage o linie dreaptă de la cuceririle coloniale din secolele trecute și până la colonialismul economic, mediatic și politic de azi, aceste practici fiind apanajul permanent al Occidentului încă din epoca marilor descoperiri geografice.

Celebra expresie „the West” (Vestul) și „the Rest” (Restul) este dezghiocată cu abilitate, iar „misiunea civilizatoare” a Occidentului este văzută de el ca o insistenţă de a reduce la un numitor comun artificial toate popoarele și culturile lumii.

Superioritatea tehnică, militară și financiară alimentează respectivele pretenţii. Obsesia de a impune întregii lumi democraţia liberală, capitalismul monetarist, „societatea civilă”, „drepturile omului”, secularismul, antropocentrismul, relativismul, scientismul, progresismul, hedonismul, consumismul și celelalte elemente ale „mesianismului” occidental sunt supuse unei demistificări totale de către autor. Dughin pune în funcţiune toate armele aflate la dispoziţia unui cercetător care își cunoaște temeinic obiectul de studiu. El aneantizează întregul eșafodaj argumentativ al oponenţilor săi, fără a lăsa loc pentru jumătăţi de măsură, toleranţă prost înţeleasă sau pacifism doctrinar. Geopoliticianul pune problema în mod tranșant: lumea sau va fi multipolară, sau va ieși din istorie.

*** În spaţiul public din Republica Moldova și din România, autorul poate fi întâmpinat de către unii cititori cu circumspecţie și chiar cu ostilitate. Vechile răni istorice încă își mai spun cuvântul, iar încălecarea atitudinii antirusești pare a fi mai mult decât naturală. Reţelele mediatice globale corporatiste, după care sunt clonate și majoritatea mediilor „naţionale”, adaugă un plus de reticenţă deschiderii faţă de un autor de la Moscova. Încă sunt puţini cei care au realizat că, vorba unui duhovnic român, între timp „Kremlinul s-a mu-

tat de la Moscova la Washington și Bruxelles”, iar imperiul sovietic a fost substituit de cel american.

O astfel de înţelegere presupune o pregătire ce depășește nivelul mediu și izvorăște din înţelegerea profundă a transformărilor din ultimele decenii.

Din nefericire, devenirea noastră intelectuală se produce mai lent decât schimbările din jurul nostru,

iar prizonieratul soft în care am fost prinși scapă ochiului comun. Prea dulce este pastila servită prin toate instrumentele de influenţă de către artizanii „noii ordini mondiale”. În aceste condiţii doar cei care și-au păstrat ori și-au recăpătat optica spirituală asupra vieţii și posedă o viziune de ansamblu pot depăși stereotipurile în vogă. Pentru aceștia înţelegerea unor lucrări ca cea de faţă nu prezintă o dificultate, iar mesajul ei este văzut și ca un îndemn la un efort major, îndreptat spre ieșirea din cercul vicios al unor clișee ideologice.

*** Ţin să accentuez aici un aspect pe care îl consider esenţial. Discursul academic, cultural și politic, lansat de la Moscova, ar penetra mult mai lesne în spaţiul ex-comunist dacă s-ar formula un mesaj mult mai explicit asupra trecutului comunist.

Faptul că bolșevismul a fost un proiect politic „de import” pentru Rusia este cunoscut doar în cercurile unor specialiști și de către cei care au o preocupare specială pentru acest subiect. Desantul bolșevic a debarcat dinspre New-York în frunte cu Troţki și dinspre Germania în frunte cu Lenin. Astăzi s-a cam uitat faptul că prima victimă a acestui experiment diabolic a fost anume poporul rus, care a plătit tribut cu milioane de vieţi omenești pentru „teroarea roșie”. Iar faptul că „exportul revoluţiei” a fost realizat de Komintern de pe teritoriul Rusiei, ajungând să devasteze popoarele din fostul lagăr socialist, este mai curând o pură întâmplare geografică și nu poate să culpabilizeze pe nedrept și pentru vecie poporul rus.

Astăzi nimănui nu-i mai trece prin cap să atribuie poporului german trecutul nazist, dar încă mai continuă atribuirea vinei colective pentru comunism poporului rus. Tocmai de aceea se impune o despărţire tranșantă de trecutul sovietic în mijlocul elitei ruse. Un mesaj de regret pentru suferinţele noastre comune, detașarea netă de crimele regimului comunist și articularea clară a exceselor în politica naţională ar putea produce o adevărată revoluţie în conștiinţa colectivă din ţările ex-

comuniste. Altminteri, aceste state, ne mai dorind să fie sateliţi ai Rusiei Sovietice defuncte, devin sateliţi (conștienţi sau inconștienţi) ai SUA, văzute ca protector în faţa „pericolului rusesc (comunist)”.

Iar ultimul acord în reevaluarea trecutului, care ar avea efectul unei adevărate terapii de șoc în conștiinţa publică, ar fi demontarea mausoleului lui Lenin din Piaţa Roșie și înmormântarea liderului bolșevic, dar și scoaterea steluţelor roșii de pe turnurile Kremlinului.

Marele gânditor rus Ivan Ilin a definit în mod profetic relaţia dintre Rusia și URSS în celebrul său articol, intitulat „Uniunea Sovietică nu este Rusia”. Acum câţiva ani, rămășiţele pământești ale acestei personalităţi uriașe a culturii ruse, mort în emigraţie, au fost reînhumate în pământul Patriei. Decizia i-a aparţinut lui Vladimir Putin. Iar celebrul regizor rus Nikita Mihalkov a produs un documentar de excepţie dedicat gânditorului creștin. În unul dintre articolele sale programatice dedicate Rusiei de după căderea comunismului, pe care el o prevedea încă pe la mijlocul secolului trecut, Ilin accentuează cu o clarviziune uluitoare o idee fundamentală. Dacă Rusia nu va avea înţelepciunea săși regândească și să reașeze pe noi temeiuri și în mod diferenţiat relaţiile cu fostele periferii ale imperiului, noile formaţiuni statale, care vor apărea pe ruinele lui, vor fugi în îmbrăţișarea adversarilor săi geopolitici. Anume așa s-a și întâmplat. Dar dacă există voinţă, orice eroare sau nereușită poate fi reparată.

Cine are ochi ager a observat deja că în ultima perioadă, Rusia a făcut primii pași în această direcţie. Respingând excesele liberale de dezumanizare a omului prin tot soiul de deviaţii și inginerii sociale, la ora actuală ea este percepută de tot mai multă lume ca apărătoare a valorilor tradiţionale. A mai rămas de făcut doar un pas, unul decisiv, conștient și responsabil. Iar contextul internaţional este extrem de favorabil pentru așa ceva.

Aduc doar două exemple care confirmă reorientarea Moscovei dinspre mesajul axat pe anumite ticuri nostalgice după trecutul so-

Geopolitic 30 MAI 2014

vietic și pe liberalism spre platforma conservatoare. De remarcat că cele două opinii citate mai jos recunosc faptul că Putin s-a plasat pe poziţia valorilor conservatoare. Diferenţa este una de atitudine faţă de această schimbare: dacă în primul caz ea este privită ca un merit, în cel de-al doilea este văzută ca o culpă.

Cunoscutul critic social, publicist și autor de cărţi axate pe valorile tradiţionale Ovidiu Hurduzeu, un român stabilit de mai mulţi ani în SUA, publică un text pe care îl prezintă astfel pe pagina sa de pe facebook: „un articol programatic scris de o figură legendară a conservatorismului american”. Este vorba de articolul semnat de Patrick J. Buchanan „Vladimir Putin, un cruciat creștin?” tradus de Hurduzeu însuși. Iniţial textul apăruse pe portalul http:// www.theamericanconservative. com/vladimir-putin-christian-crusader, iar traducătorul îl prezintă cititorului de limbă română cu o vădită simpatie pentru opiniile exprimate de către autor. Iată două citate din acest articol: „Rusia este o ţară creștină, a spus Putin. Această cuvântare amintește de cea din decembrie, când fostul șef al KGB-ului a vorbit despre o Rusie care se opune Vestului decadent: „Multe ţări euroatlantice s-au îndepărtat de rădăcinile lor, inclusiv de valorile creștine. Sunt urmate politici care pun pe același plan o familie cu mai mulţi copii și un parteneriat între persoane de același sex, credinţa în Dumnezeu și credinţa în Satana. Aceasta este calea spre degradare”.

Aţi auzit în ultimul timp vreun lider occidental, să spunem pe Barack Obama, vorbind în felul acesta?”.

Buchanan continuă astfel: „Putin pretinde că Moscova este Orașul Sfânt de astăzi și postul de comandă al contrareformei împotriva noului păgânism. Putin se conectează la unele dintre cele mai puternice curente mondiale. Nu numai prin sfidarea pe care o abordează faţă de ceea ce mare parte din omenire consideră a fi marșul arogant al Americii spre hegemonie mondială.

Nu numai prin apărarea sa tribală a rușilor pierduţi, lăsaţi de izbeliște după dezintegrarea URSS. Putin canalizează repulsia mondială faţă de rezistenţa împotriva scursurilor unei revoluţii seculare și sociale hedoniste provenite din Occident. În războiul cultural pentru viitorul omenirii, Putin înfige adânc steagul rusesc în solul creștinismului tradiţional. Discursurile lui recente se fac ecoul cuvintelor Papei Ioan Paul al II-lea, a cărui Evangelium Vitae din 1995 condamna cu cea mai mare fermitate îmbrăţișarea de către Occident a „culturii morţii”.

Ce înţelege Papa Ioan Paul al IIlea prin crime morale? Capitularea Vestului în faţa revoluţiei sexuale manifestate prin ușurinţa de a divorţa, promiscuitate deșănţată, pornografie, homosexualitate, feminism, avort, căsătorii între persoane de același sex, eutanasie, sinucidere asistată – înlocuirea valorilor creștine cu valorile Hollywoodului”.

Cea de-a doua opinie faţă de recenta turnură ideologică și geopolitică a liderului de la Kremlin aparţine unui exponent tipic al establishmentului occidental, ministrul de Externe al Suediei, Carl Bildt. Portalul rus http://vesti.lv/news/ publica recent următoarea știre: „Ministrul de Externe al Suediei, Carl Bildt, consideră că în ultimii câţiva ani, Rusia s-a schimbat într-o direcţie proastă. Dacă după primul

deceniu după dezagregarea URSS ea demonstra în politică adeziune la valorile occidentale și încerca să le cultive populaţiei, atunci actuala conducere rusească s-a plasat într-o opoziţie dură faţă de Occident.

Potrivit ministrului suedez, Putin demonstrează adeziunea nu faţă de valorile universale, ci faţă de cele ortodoxe. Acestea pot fi găsite în Twitter-ul ministrului suedez. „Noua linie antioccidentală și antidecadentă a lui Putin se întemeiază pe ideile profund conservatoare ortodoxe”, este convins Bild”.

Respectivul demnitar occidental trage o concluzie extrem de relevantă: „Însă anume ortodoxia, în opinia lui Bild, reprezintă pericolul principal pentru civilizaţia occidentală”. (http://vesti.lv/news/shvedskii-ministr-glavnaya-ugroza-eto-pravoslavie) Această declaraţie demonstrează în mod univoc faptul că Dughin are perfectă dreptate demascând aroganţa elitelor occidentale de a considera propriile dogme ideologice și clișee civilizaţionale drept superioare, normative și obligatorii pentru întreaga lume. În accepţia lor, „băieţii buni” sunt cei care-și acceptă inferioritatea civilizaţională și „se adaptează la normă”, iar „băieţii răi” sunt cei care își afirmă propria identitate civilizaţională și refuză statutul de vasal docil. Faptul că și Carl Bildt îi recunoaște lui Putin, fie și de pe poziţii critice, rolul de apărător al Ortodoxiei și exponent al conservatorismului ca ideologie antiliberală, este cât se poate de elocvent. Remarcăm în treacăt și o coincidenţă deloc întâmplătoare: ura acestui vârf de lance al neoliberalismului globalist faţă de Ortodoxie, deloc întâmplător, este absolut identică cu cea nutrită pe vremuri de bolșevici.

Am ţinut să readuc în atenţia publică teza despre nevoia de a ne despărţi definitiv de comunism, deoarece este vorba de niște așteptări care planează în aer aidoma unor idei pe care le intuim, dar încă nu le-am formulat suficient de explicit. Totodată, noua poziţie oficială a Moscovei consună perfect cu mesajul lucrării de faţă. Astăzi nevoia de a izgoni „năluca comunismului” defunct este la fel de presantă ca și necesitatea de a respinge „spectrul liberalismului triumfător” prin apelul la conservatorism și la multipolaritate.

*** Privită din perspectiva istorică, civilizaţională, religioasă, culturală, lingvistică și geopolitică, Republica Moldova are un profil identitar bivalent. Ea a moștenit și poartă în sine atât identitatea românească, cât și cea rusească. Hărţile mentale înrădăcinate profund în conștiinţa colectivă de la noi prezintă societatea moldovenească în postura zeului roman Ianus, cel înfăţișat cu două feţe care privesc în părţi opuse. O parte a societăţii noastre stă cu faţa spre România și cu spatele spre Rusia, cealaltă parte – cu faţa spre Rusia și cu spatele spre România.

Afecţiunea unei părţi a societăţii pentru o ţară, de care o leagă aceeași limbă, cultură și trecut, provoacă în mod simetric ostilitate faţă de cealaltă. Corpul nostru social este marcat de o fractură dureroasă și ireconciliabilă. „Ciocnirea civilizaţiilor” cunoaște la scară locală o continuă și devastatoare stare de război.

El este purtat cu înverșunare între partidele politice, mediile intelectuale și instituţiile de presă. Republica Moldova are doi „dușmani externi”:

pentru unii este vorba de România, iar pentru alţii – de Rusia. Și întrucât de-a lungul istoriei am fost succesiv parte ba a unui stat, ba a celuilalt, atât Bucureștii, cât și Moscova deseori privesc spre noi ca spre un teritoriu recuperabil. Ambele capitale alimentează pe toate căile cele două poziţii antagoniste, concurând acerb pentru influenţa asupra acestui spaţiu. Iar doritori de a servi cele două tabere beligerante sunt destui. Unii o fac din cele mai sincere porniri, fiind legaţi în mod organic de respectiva „patrie istorică”. Alţii se înscriu în șirul infinit al clientelei politice aflate mereu în căutarea de sponsori și protectori la Moscova sau la București.

Republica Moldova trebuie să depășească formula antinomică teză-antiteză și să ajungă la cea de sinteză. Iar aici rolul elitei naţionale este unul fundamental. Renunţarea la antagonismele „român” versus „rus”, depășirea traumelor istorice și concentrarea asupra elaborării unei perspective istorice mai bune pot și trebuie să reechilibreze societatea noastră la nivel geopolitic, oferindune șansa transformării unui handicap într-un avantaj. Capacitatea de a cunoaște deopotrivă limbile română și rusă ne deschide perspectiva unei complementarităţi culturale.

O privire proaspătă asupra rădăcinilor civilizaţionale comune, asupra matricei bizantine comune care a determinat profilul identitar al popoarelor noastre, ce aparţin Creștinismului Ortodox, va reprezenta acea punte de aur care trebuie creată întâi de toate de către elitele moldovenești. O asemenea înţelegere a celor două culturi și popoare ne vor permite să percepem ultimele două secole, cu momentele ei tragice sau luminoase, ca pe un scurt episod istoric.

Lumea n-a început odată cu Renașterea, cu Secolul Luminilor, cu Revoluţia Franceză și nici cu lovitura de stat bolșevică. Să ne amintim că însăși Modernitatea ca fractură istorică destul de recentă a fost precedată de Premodernitate, de îndelungata cale a popoarelor în cadrul Tradiţiei. Și aici Dughin ne vine din nou în ajutor. Ne aflăm în Postmodernitate, remarcă pe bună dreptate autorul. Dacă globaliștii își au propria versiune a Postmodernităţii, noi avem datoria să ne creăm o Postmodernitate care să decurgă din interesele noastre magistrale.

Cum anume? Reintrând în istorie, adoptând adevărata libertate dată de Dumnezeu spre folosirea ei înţeleaptă și plină de îndrăzneală. Viitorul nostru nu este unul predestinat, implacabil, programat. În acest sens,

calea ce ar putea apropia Republica Moldova, Rusia și România trece prin reînnodarea firului între Premodernitate și Postmodernitate.

Firește, accesul pe un teren al dialogului, reconcilierii și al convergenţei culturale este condiţionat de capacitatea de a ne debarasa de fobii, de a înceta să identificăm „dușmanul extern” cu una dintre cele două ţări. În acest context este potrivit să amintim că însăși afirmarea identităţii românești s-a produs prin redescoperirea originilor romane. Modernitatea a determinat exaltarea excesivă a latinităţii și diminuarea sau chiar blamarea bizantinismului. În Timpurile noi, cultura laică a luat locul cultului, iar sfinţenia a fost substituită de sacralizarea unor figuri culturale. Această confuzie de planuri încă mai persistă în mediile care se consideră patriotice în Republica Moldova. Practic fiecare poate invoca celebra expresie a lui Mihai Eminescu „Suntem români și punctum”, dar puţini sunt cei care au cunoștinţă de o altă frază emblematică a aceluiași autor. El a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului”. Ultimul citat arată în mod strălucit izvorul civilizaţional comun care a determinat devenirea atât a lumii românești, cât și celei rusești. Aceasta e Ortodoxia. Este necesar să conștientizăm că nimicirea Ortodoxiei reprezintă ţinta numărul unu a artizanilor globalismului. Și așa cum Rusia, Republica Moldova și România sunt ţări ortodoxe, este absolut firesc ca ele să resimtă deopotrivă același risc de a se dizolva în „cazanul globalizării”.

*** La ora actuală o ruptură deosebit de violentă marchează puternic societatea moldovenească. Ea este determinată de conflictul dintre cele două opţiuni diametral opuse, pro-Vest și pro-Est. Această stare de lucruri dinamitează stabilitatea internă, unitatea teritorială și funcţionalitatea statului. Criza din Ucraina, care a degradat într-un război civil alimentat masiv din exterior, arată cât se poate de clar că nici Republica Moldova nu poate adopta o poziţie tranșantă, axată pe formula simplistă „ori-ori”. Invitaţia de a opta categoric fie pentru integrarea europeană, fie pentru cea eurasiatică ignorează, în mod conștient sau nu, riscurile degradării iremediabile a situaţiei politice interne din ţară, inclusiv a dispariţiei ei de pe harta lumii. Situaţia noastră este atât de fragilă, încât linia de falie geopolitică între Est și Vest ne poate transfor-

7

FLUX

ma într-un teritoriu neguvernabil, în care trupele de pacificare NATO vor controla o parte a ţării, iar cele ruse – o altă parte.

Din această perspectivă, concepţia reașezării arhitecturii globale pe temeiurile multipolarităţii, elaborată de Aleksandr Dughin, poate și trebuie să ne servească drept o nouă paradigmă în cadrul căreia să definim locul Republicii Moldova în regiune. Studierea ei se impune cu necesitate anume acum, când evenimentele se precipită cu o viteză uluitoare, iar Rusia a ridicat mănușa aruncată de SUA (și, în parte, de UE), spărgând monopolul unipolarităţii și hegemonia americană. Războiul ruso-georgian din 2008, chestiunea siriană și criza ucraineană au arătat în mod manifest că Moscova nu mai acceptă centrul de comandă de dincolo de Atlantic. Cei doi giganţi geopolitici sunt într-o tensiune maximă, atmosfera se încinge, iar ziua de mâine devine tot mai imprevizibilă.

*** În contextul internaţional actual, radical diferit de cel cu care ne-am obișnuit după prăbușirea URSS, elita moldovenească trebuie să întreprindă un salt intelectual și să caute soluţii optime pentru supravieţuirea statului. Personal am convingerea că șansa noastră este renunţarea rapidă la iluzii și prejudecăţi. Este necesară cristalizarea unei noi viziuni asupra perspectivelor de dezvoltare a ţării. Și dacă „A patra teorie politică” ne invită să renunţăm atât la iluzia comunistă, cât și la cea liberală prin apelul la Tradiţie, conservatorism, credinţa religioasă, păstrarea identităţii naţionale, „Teoria lumii multipolare” ne propune să conștientizăm procesul de desuveranizare, căruia îi sunt supuse statele noastre prin intermediul globalizării atlantiste și să participăm activ la reașezarea geopolitică a lumii pe temeiuri civilizaţionale. Le fel cum prima lucrare ne îndeamnă să renunţăm la perceperea liberalismului occidental ca pe o fatalitate, cea de-a doua ne cheamă să regândim și să sfidăm globalizarea în versiunea ei americană. Dar și într-un caz, și în altul autorul nu pretinde să elaboreze în cele mai mici detalii nici o nouă ideologie politică, nici o nouă structură a relaţiilor internaţionale. El propune cele două teorii complementare ca pe o invitaţie la dialog, la trecerea de la faza negării la cea a elaborării unor proiecte pozitive, invitându-i să participe la acest proces pe reprezentanţii tuturor societăţilor.

Continuare în pag. 8

FLUX

8

Geopolitic 30 MAI 2014

Nu există extrema dreaptă europeană, doar multă ipocrizie Toată lumea deplânge victoria extremei drepte europene. O falsă dezbatere, plină de ipocrizie. Nigel Farage din Marea Britanie și Marine Le Pen din Franţa (alături de restul liderilor asemănători din Olanda, Belgia, Danemarca) nu reprezintă vreo extremă, sunt partide acceptate de partidele convenţionale (și de întregul sistem mediatic) pentru a exprima ceea ce nimeni altcineva nu are curajul să spună limpede (corectitudinea politică!).

Principalele teme în care excelează acești extremiști ai ipocriziei sunt teama de imigraţie și menţinerea controlului neocolonial asupra Uniunii Europene. Nigel Farage și Marine Le Pen știu foarte bine că infracţiunile ţiganilor veniţi din estul Europei sunt minore și marginale. Însă vizibilitatea clanurilor ţigă-

nești (alături de lipsa de reacţie a autorităţilor est-europene) sunt mai comod de combătut decât adevărata frustrare și frică: imigranţii islamiști, care refuză orice formă de integrare socială sau culturală, care își constituie societăţi paralele impermeabile la cultura franceză sau britanică. Imigranţii cu origini islamice sunt capabili de atentate și crime politice, de răscoale care incendiază Parisul sau Londra. Însă nici Nigel Farage, nici Marine Le Pen nu au curaj să pornească o cruciadă împotriva adevăratelor probleme din curtea lor. E mai ușor să te iei de ţiganii din România, care nu au niciun fel de reacţie. Theo van Gogh s-a legat de Islam și a murit înjunghiat în stradă. Curajoșii „extremiști” au priceput repede mesajul și șiau repliat discursurile.

Apoi vine chestiunea neocolonialismului, în forma clasică „egalitate, dar nu pentru căţei”.

Ce profituri fac OMV și Erste Bank în România? Unde se duc acești bani? Când vine vorba de pierderi și reglementări noi, bancherii occidentali rup poarta de la Cotroceni și se calcă pe pantofi la Palatul Victoria. Situaţia

este aceeași în toate statele foste comuniste, în sudul mediteranean e tot pe-acolo, dar cu altă evoluţie. Jaques Chirac vorbea de „Europa cu două viteze”, Nicolas Sarkozy s-a trezit vorbind ca să terminăm cu mitul egalităţii în Uniunea Europeană. Nici Nigel Farage și nici Marine Le Pen nu vor să distrugă Uniunea Europeană – vor să menţină controlul absolut al statelor lor asupra construcţiei. Românii, polonezii, bulgarii, grecii și restul lumii să pună mâna să muncească mai mult și să-și ţină gura închisă. Profitul nu se împarte cu negrii de pe plantaţie.

Bine, există și câteva excepţii. Retarzii de la JOBBIK se îmbracă în uniforme și se cred nepoţii genetici ai lui Arpad care îl salută pe Horty, Zorile Aurii din Grecia au în realitate același mesaj cu comuniștii (nu avem de gând să ne plătim datoriile!), iar în rest tot felul de marginali care vor să imite pozele din cărţile de istorie.

George DAMIAN Sursa: george-damian.ro

Multipolaritatea ca replică imperiului global în viziunea unui gânditor din Orientul Ortodox Prefaţă la traducerea “TEORIEI LUMII MULTIPOLARE” de A. Dughin Urmare din pag. 7

*** Privită din acest unghi de vedere, teoria lumii multipolare reclamă o reflecţie profundă din partea vârfurilor intelectuale de la noi. Contribuţia noastră la elaborarea conceptului multipolarităţii trebuie să se bazeze pe contextualizarea interesului naţional în noile condiţii geopolitice.

Primul concept care necesită a fi afirmat plenar și promovat cu perseverenţă este principiul neutralităţii statului nostru. Neutralitatea permanentă a Republicii Moldova trebuie promovată la nivel internaţional pornindu-se de la următoarea premisă: ţara noastră își declară și își respectă angajamentul de neutralitate în contextul conflictelor dintre marii actori geopolitici. Noi nu trebuie să fim parte a acestor conflicte, nu ne putem alinia la una dintre părţile beligerante sau concurente. Acest statut al Republicii Moldova ca subiect internaţional impune și regândirea paradigmei relaţiilor economice externe.

De aici – cel de-al doilea concept, întemeiat pe suveranitatea economică, pe elemente de protecţionism economic, pe renegocierea relaţiilor comerciale cu partenerii străini. Republica Moldova are nevoie de un statut economic special în relaţiile ei cu Uniunea Europeană și cu Uniunea Vamală. Avem nevoie de relaţii economice asimetrice atât cu UE, cât și cu UV. Având în vedere ponderea modestă a economiei naţionale, care se înscrie în marja de eroare a celor două pieţe imense, exporturile moldovenești nu constituie niciun pericol pentru ele. În schimb, fuziunea economiei noastre subdezvoltate cu una dintre cele două pieţe în cadrul unui acord de liber schimb va determina colonizarea ei prin intermediul capitalurilor și mărfurilor străine. Un astfel de scenariu ar amplifica și mai mult migrarea forţei de muncă spre pieţele străine, iar prezenţa masivă a capitalurilor și întreprinderilor străine îi vor transforma pe majoritatea celor rămași acasă în gastarbeiteri în propria ţară.

Ce poate oferi Moldova în schimb?

Loialitate geopolitică și neutralitate.

Firește, în condiţiile capitalismului de tip corporatist, când deciziile politice ale centrelor de putere occidentale sunt determinate de forţa capitalului, probabilitatea obţinerii unor asemenea preferinţe comerciale este minimă. Însă aici ţara noastră dispune de un avantaj extraordinar, ignorat cu desăvârșire la ora actuală. Și anume: având în vedere competiţia acerbă dintre UE (cu componenta americană deseori decisivă) și Federaţia Rusă pentru atragerea Republicii Moldova pe orbita celor două structuri suprastatale, negocierea paralelă, la Bruxelles și Moscova, ne oferă șansa acceptării ofertei noastre de către cel puţin una dintre părţi. Iar partea care va manifesta înţelegere și spirit cooperant cu Chișinăul se va dovedi a fi partenerul de bază al ţării noastre. În același timp, partea care ne va respinge oferta se va pomeni într-o lumină nefavorabilă în raport cu concurentul său. Aceasta ar putea fi adevărata „istorie de succes” a Moldovei. O astfel de construcţie geopolitică și economică asimetrică trebuie privită ca fiind una provizorie, dar vitală pentru scoaterea din ruină a economiei naţionale, stoparea fenomenului „nomadismului de masă”, dar și pentru păstrarea unităţii teritoriale a ţării. Firește, este vorba doar de o tentativă de a obţine o pauză geopolitică pe un termen limitat, pentru o perioadă de 25-30 de ani. Această perioadă ar fi suficientă pentru dezvoltarea economică a ţării la un nivel ce ar permite renunţarea la măsurile de protejare drastică a pieţei interne și încadrarea ei în regimul de liber schimb internaţional.

Desigur, regândirea paradigmei de dezvoltare a ţării nu are nimic în comun cu cele două discursuri dominante din societatea noastră, respectiv sau cu UE, sau cu UV. Acest concept pare mai curând rodul imaginaţiei decât o propunere pragmatică. Dar anume așa se întâmplă în istorie: orice realizare majoră este

precedată de un vis major, de o idee ieșită din comun. Se știe că atunci când toată lumea gândește la fel, de fapt, nimeni nu gândește. Și aici lectura cărţii lui Dughin poate servi drept un imbold puternic pentru depășirea manierei obișnuite de a privi lucrurile.

Evident, succesul ţării noastre depinde în mod hotărâtor de capacitatea elitelor de a se debarasa de noua „religie de stat” ce a urmat-o pe cea comunistă – liberalismul și occidentomania. Asta pentru că anume îmbrăţișarea naivă a paradigmei occidentale a împins societatea noastră în starea de captivitate intelectuală, de vasalitate politică și de copiere mecanică a unor modele străine, care nu au nimic în comun cu tradiţia, mentalitatea, cultura, credinţa și interesele noastre. Acceptarea fără discernământ a modelelor „de import” a transformat societatea moldovenească într-un sat al lui Potiomkin, iar legislaţia și instituţiile de stat deseori reprezintă niște „forme fără fond”. Starea de fascinaţie, de încântare, de exaltare stupidă faţă de tot ce vine din Occident ne-a coborât la nivelul unui stat caricatural, care nu cunoaște cauzele adevărate ale propriei disfuncţii. „Avangarda” intelectuală și politică bravează cu propria occidentomanie exact la fel cum pe vremuri brava nomenclatura comunistă cu afilierea la marxism. „Spălarea creierilor” și prelucrarea ideologică masivă are loc prin cultura de masă, media, învăţământ și administraţia de stat. Starea de subordonare a clasei guvernante faţă de centrele de putere din exterior a devenit un titlu de glorie. Interesele geopolitice și economice ale Occidentului în Republica Moldova sunt confundate cu interesele ţării.

Reflexele condiţionate, cultivate cu metodă din afară, sunt luate drept gândire autonomă și reacţii firești.

Integrarea europeană, impusă după criteriile birocraţiei europene, este privită ca o cale de dezvoltare fără alternativă.

*** Acum câteva remarci legate de febrilitatea cu care suntem zoriţi să semnăm acordul de asociere și cel de liber schimb cu UE. Dacă actualele cercuri guvernamentale americane și europene ar fi prietenii sinceri ai Republicii Moldova, în faţa unor riscuri majore de escaladare a conflictului politic intern și de destrămare teritorială ireversibilă a statului nostru, anume Washingtonul și Bruxellesul ar trebui să îndemne Chișinăul oficial să-și tempereze elanul proeuropean. (Precedentul ucrainean este mai mult decât elocvent în acest sens.) Însă totul se întâmplă exact invers. Chiar dacă nici SUA, nici UE, nici NATO nu pot asigura unitatea teritorială a ţării și viabilitatea ei economică, centrele de putere occidentale continuă campania masivă de înglobare a Republicii Moldova în jocul lor geopolitic. Se creează impresia că se urmărește anume dezmembrarea teritorială și dărâmarea definitivă a șubredei noastre construcţii statale.

Se știe că politica internaţională este ghidată de interese cinice și pragmatice. Aici loc de sentimente și de caritate nu prea există. Cine e conștient de această stare de lucruri, are șanse de câștig, iar cine nu – își condamnă propria ţară la rolul de perdant.

*** În ultimii ani, datorită cărţilor sale, activităţii universitare, televiziunii și Internetului, Dughin a devenit extrem de cunoscut. Unii împărtășesc opiniile lui, alţii le contestă. Dar practic nu există nimeni care l-ar trata cu indiferenţă. Cert este însă că această personalitate extraordinară marchează puternic momentul pe care îl trăim. Forţa lui intelectuală alimentează puternic noul val al gândirii conservatoare. Anume acest curent de opinie capătă un contur din ce în ce mai pronunţat și în Republica Moldova. Oamenii sunt în căutarea unor interpretări coerente, complexe și solide a reali-

tăţilor zbuciumate pe care le trăim. Într-o societate devastată de grave nedreptăţi, măcinată de conflicte și marcată de spectacolul mediatic plin de știri senzaţionale, show-uri și cultura de masă, Aleksandr Dughin are darul să refacă pânza realităţii.

Fiind o natură pasională, el își afirmă cu vigoare vocaţia de savant aflat în miezul marilor confruntări ale epocii. Dughin este perfect conștient de faptul că istoria este mișcată înainte de două lucruri fundamentale: Ideea și Voinţa. Sau, altfel zis, de oamenii care posedă o viziune clară și un caracter puternic. Opera lui nu reprezintă o colecţie de abstracţiuni știinţifice. Ea este expresia unui crez de generaţie. Oamenii de anvergura lui sunt conștienţi de misiunea pe care și-o asumă. Tocmai de aceea ei reușesc să deslușească sensul istoriei. Pentru ei viaţa unor popoare și civilizaţii întregi nu este o simplă succesiune de întâmplări, care curg de la sine. Ea este determinată în mod decisiv de oamenii care își asumă plenar condiţia de înainte-mergători ale colectivităţilor pe care le servesc.

Nu este deloc necesar ca cei care vor hotărî să parcurgă această lectură să adere integral la opiniile autorului. E suficient să aibă curiozitatea să le cunoască, iar unii chiar și să participe la dialogul între ţările noastre, cărora Dumnezeu le-a hărăzit să fie vecine până la sfârșitul veacurilor.

Profit de ocazie pentru a aduce mulţumiri tânărului meu coleg și prieten Ghenadie Vaculovschi, care m-a asistat la traducerea atât a cărţii „A patra teorie politică”, cât și a celei de faţă, precum și la pregătirea versiunii-compendiu a celor două volume. Le sunt recunoscător și colegilor de la redacţia săptămânalului „Flux”, care au inserat cu regularitate pe parcursul traducerii fragmente din „Teoria lumii multipolare”, precum și redactorului-stilizator Liliana Stegărescu.

Chişinău, mai 2014

Europa 30 MAI 2014

9

FLUX

Val eurofob pe vechiul continent România este printre puţinele ţări în care pronosticurile dinaintea alegerilor europarlamentare au fost confirmate la urne, e drept cu unele corecţii importante în jos în ce privește partidele de dreapta – PNL, PDL și avortonul PMP –, deosebindu-se astfel de tendinţa observată într-o anumită parte a Europei, îndeosebi a celei care a pus bazele UE, în care extremiștii de dreapta și populiștii au obţinut puncte numeroase și au făcut salturi spectaculoase. Cu toate acestea, în sânul viitorului Parlament European nu se vor produce mari schimbări în raporturile de forţe, exceptând, desigur, masiva pierdere de influenţă a Franţei, ţară în care Frontul Naţional a devenit acum unul dintre principalele partide politice după ce și-a cvadruplat numărul de voturi la nivel naţional.

Trebuie adăugat automat că, prin locul prim obţinut la europarlamentare, FN a pus capăt bipartismului din Franţa și, totodată, a evidenţiat uriașele pierderi ale Partidului Socialist, care, după ajungerea lui Francois Hollande la Elysee, a pierdut la scor alegerile locale recente, iar acum fenomenul s-a repetat cu și mai mare gravitate. Ales președinte, Francois Hollande a compromis practic socialismul ca doctrină politică într-un timp extrem de scurt.

Nu știu cum i-au privit concetăţenii săi aventurile galante, dar am văzut mulţi comentatori care spuneau că, pentru el, mai importante par să fi fost relaţiile cu Valerie Trierweiler sau actriţa nu știu care, decât problemele social-economice ale ţării. Din această perspectivă mi se pare elocvent faptul că el a trebuit să sacrifice premierul și guvernul după dezastrul la scrutinul local.

Despre un sfârșit al bipartismului putem vorbi și în Marea Britanie, unde UKIP, condus de ultrasul Nigel Farage, a zdrobit conservatorii și a devansat serios laburiștii. În Danemarca, Dansk Folkparti, DF, are cu cinci procente mai mult decât socialdemocraţii, aflaţi la putere. Pe scurt,

Paris-Londra-Copenhaga reprezintă trioul câștigător al extremei dreapta în urma scrutinului paneuropean de pe 25 mai, reprezentând astfel imaginea cea mai vizibilă a acestui val eurofob, care, cum scrie cotidianul parizian „Le Monde”, „a pornit la asaltul Parlamentului European pentru a-l distruge din interior”. Pe urmă, atunci când nu sunt primele, partidele eurofobe au obţinut procente importante în Austria, Ungaria, Suedia și în Grecia, în vreme ce italianul Beppe Grillo, deși are 21%, este cu mult în urma centrului-stânga condus de Matteo Renzi, care, cu 41%, s-a legitimat democratic. Totuși, amintitul imprevizibil comedian Grillo va trimite 20 de deputaţi în Parlamentul European, ceea ce nu e de ici de colo.

Există și mari insuccese ale unor partide de extremă dreapta, unele dintre ele cotate cu prima șansă, ceea ce a făcut ca „valul brun să nu se transforme în tsunami”, așa cum constata un publicist parizian.

Astfel, în Olanda, Partidul pentru Libertate, al lui Geert Wilders, românofobul vestit, aliat privilegiat al conducătoarei Frontul Naţional din Franţa, Marine Le Pen, a pierdut ma-

siv faţă de anul 2009. Și la Helsinki, Adevăraţii Finlandezi au ajuns pe locul al treilea, deși sondajele îi dădeau pe primul loc. În aceeași situaţie se află Partidul Naţional Slovac, care nu a obţinut niciun mandat de eurodeputat. În atare condiţii, deși partidele eurofobe au câștigat 140 din cele 766 de mandate, adică aproape o cincime din euromandate, Marine Le Pen va avea dificultăţi în încercarea de a constitui un grup de extremă dreapta în Parlamentul European.

O altă importantă observaţie pe care au făcut-o comentatorii este aceea că, în afara ideii generale de eurofobie, aceste partide sunt entităţi distincte, foarte eterogene și le va fi foarte greu să se înţeleagă, dat fiind că se tem unele de altele, deși se pretind din tradiţiile extremei dreapta, ele nu încetează să facă uitat acest lucru. Astfel, este de notorietate faptul că, exceptându-i pe suedezi, care ezită, partidele populiste scandinave nu vor o alianţă cu FN și Marine Le Pen, invocând, firesc, declaraţiile ei antisemite, care l-au deranjat în mod făţiș pe Nigel Farage, ca și pe scandinavi. Mai există un grup considerat nefrecventabil, atât de madam Le Pen, cât și de Nigel Farage: este vorba de partidele neonaziste, precum Jobbik din Ungaria și Zorile Aurii din Grecia. Împreună cu partidul neonazist german, care va avea un deputat, este vorba despre Udo Voigt, acestea sunt considerate nefrecventabile. „Toată lumea îi respinge, nimeni nu vrea să lucreze cu ei. Nu ar trebui să formeze un grup europarlamentar, ci să rămână între cei care nu au așa ceva, poate mai mulţi decât înainte”, aprecia președintele Fundaţiei Robert Schuman, Jean-Dominique Giuliani. Un alt grup este cel al naţionaliștilor, chiar separatiști, cum ar fi amintitul UKIP al lui Nigel Farage din Marea Britanie, Congresul

Noii Drepte din Polonia și Partidul danez al Poporului, care aveau deja un grup parlamentar. Totuși, toate aceste partide au o temă comună – detestă imigranţii și o spun cu orice prilej, ei înfierând cu autentică mânie proletară prezenţa în ţările lor a extracomunitarilor sau a celor nou-veniţi în Uniunea Europeană – adică din România și Bulgaria. UKIP a făcut din aceasta tema principală a campaniei sale. Olandezul Geert Wilders a mers până acolo încât a promis partizanilor săi politici „că se va ocupa de marocanii” din Olanda. Liga Nordului din Italia, FPO din Austria și Partidul Popular din Danemarca, Adevăraţii Finlandezi, FN, Jobbik și Zorile Aurii merg pe aceeași lungime de undă. Le susţine Beppe Grillo, care se întreba recent: „Câţi imigranţi putem noi primi dacă un italian din opt nu are ce să mănânce?”. În fine, dar nu în ultimul rând, toate aceste partide eurofobe au încă o temă comună: ostilitatea faţă de islam, despre care cei mai avizaţi comentatori susţin că a devenit imaginea cea mai vizibilă a xenofobiei lor, ea fiind evidentă în cele mai diferite împrejurări. Dar, cum spuneam, grupurile principale din Parlamentul European – popularii (cu 12 mandate) și socialiștii (cu 185) – deși au pierdut faţă de alegerile trecute, se

vor menţine în prim-planul activităţii legislativului respectiv, dar ele nu mai pot nesocoti celelalte grupuri, nu vorbesc aici despre liberali (71), verzi (55) și stânga radicală (45). Cele mai mari probleme vor fi însă pe plan naţional în Franţa, unde toată clasa politică, și de dreapta, și de stânga, este șocată și paralizată de triumful FN; Marea Britanie, insula geografică înaintând vertiginos spre izolare de Europa; despre Grecia, Danemarca, Ungaria și chiar Austria etc.

Din motive lesne de înţeles, aș acorda aici un loc special vecinei noastre Ungaria, ţară în care alegerile generale din 6 aprilie, câștigate detașat de conservatorii lui Viktor Orban, au validat acceptarea de către cetăţeni a unei Constituţii cu prevederi antidemocratice, într-o indiferenţă europeană generală.

Premierul Orban, în momentul reînvestirii sale, a declarat că maghiarii din afara graniţelor ţării – inclusiv cei din Ucraina (200.000) – trebuie să beneficieze de autonomie, invocând aceeași teză ca și Vladimir Putin. Desigur, comentariile despre șocul, seismul sau momentul grav creat de succesul unor partide la euroalegeri sunt abia la început.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

Ce putere vor avea euroscepticii şi extremiştii din Parlamentul European Noaptea europarlamentarelor, printre cele mai mari alegeri democratice din lume, a aparţinut partidelor eurosceptice, de stânga și de dreapta, de la extremele spectrului politic.

Acestea, chiar dacă nu vor ocupa poziţii dominante în Parlamentul European, au demonstrat că puterea lor crește rapid alimentată de furia faţă de austeritate și de partidele tradiţionale care nu au reușit să protejeze populaţia de criză. „Cred că ceea ce s-a schimbat este că au apărut mult mai multe grupuri la extreme, în special la extrema dreaptă, care vor fi o prezenţă mult mai accentuată în următorii cinci ani în Parlament”, a explicat pentru CNN Simon Usherwood, expert în politică europeană la Universitatea Surrey.

Aceste partide cer controale mai stricte la graniţele UE, ceea ce implică restricţionarea libertăţii de mișcare promisă de UE, naţionalizarea

proceselor de decizie și chiar desfiinţarea zonei euro. „Dar aceste partide nu au suficiente voturi pentru a bloca legile. Ceea ce vor obţine, mai ales la extrema dreaptă, este mai mult timp de discurs la dezbateri, președinţia anumitor comisii, aceasta însemnând că vor avea o platformă mai mare de pe care să-și transmită mesajele către alegători”, a spus Usherwood.

El crede, încă, că formaţiunile de la extreme au puţine în comun în afară de respingerea birocraţiei de la Bruxelles. „Acestea pot conveni că nu le place UE, dar nu pot ajunge de acord asupra a ceea ce le place”, a mai spus analistul.

Partidele eurosceptice și de extremă dreapta au câștigat alegerile în mai multe state ale UE, printre care Franţa, Marea Britanie, Danemarca și Grecia, și vor ocupa aproximativ 130 de locuri din totalul de 751 din Parlamentul European. „Mesajul care se desprinde este că oamenii sunt nemulţumiţi de modul în care partidele tradiţionale s-au descur-

cat în criza economică și le-au dat un brânci puternic”, a explicat Petros Fassoulas, un britanic care conduce Mișcarea Europeană, o formaţiune proeuropeană. În Franţa, a doua economie ca mărime din UE, Frontul Naţional (FN), o formaţiune de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, a primit mai multe voturi – 25% – decât oricare alt partid în ceea ce premierul Manual Valls a numit un „cutremur” politic. FN a câștigat astfel 20 de locuri din totalul de 74 care revine Franţei în PE. El și președintele François Hollande au convocat o întâlnire de criză, scrie France 24.

Nemţii antieuro vor fi prezenţi pentru prima dată în PE În Marea Britanie, de asemenea una dintre cele mai mari economii europene, pentru prima dată în istoria ţării nici laburiștii și nici conservatorii nu au câștigat

alegerile, ci antiimigraţionistul Nigel Farage cu partidul său Ukip. Cu victoria care i-a adus 28% din voturi, el și-a respectat astfel promisiunea de a produce un cutremur politic în Marea Britanie. În urmă cu 20 de ani, în primele sale alegeri parlamentare, Ukip a atras doar 1% din voturi.

Farage s-a făcut remarcat în campania electorală prin discursurile sale antiromânești.

Chiar și în Germania, cea mai mare economie europeană, formaţiunea antieuro Alternativa pentru Germania a câștigat cu 7% din voturi locuri în PE pentru prima dată.

Alegerile au fost câștigate însă, de departe, de blocul conservator al cancelarului Angela Merkel. În Italia, formaţiunea antisistem 5 Stele a actorului Beppe Grillo s-a plasat pe locul doi propulsată „de frustrarea multor italieni care simt recesiunea, șomajul și corupţia politicienilor”. Locul trei a revenit partidului Forza Italia al fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru evaziune.

În Grecia victoria a revenit coaliţiei eurosceptice de stânga Syriza cu aproape 27%, ceea ce reflectă furia populaţiei faţă de reducerile de cheltuieli efectuate în ultimii ani de guvern în schimbul banilor primiţi de la FMI și zona euro. Din extrema dreaptă, Zorii Aurii au ocupat locul trei, cu 9,4% din voturi, cu toate că mai mulţi parlamentari ai acestei formaţiuni sunt la închisoare. Membrii Zorilor Aurii au cerut, printre altele, minarea graniţelor pentru a împiedica imigranţii să intre în Grecia.

Euroscepticii olandezi de dreapta ai Partidului pentru Libertate au ajuns pe locul

doi. Geert Wilders, liderul partidului, a declarat după alegeri că vrea să colaboreze cu Marine Le Pen. În Ungaria, partidul de extremă dreapta Jobbik, acuzat de rasism și antisemitism, au finalizat pe locul doi. În Danemarca, Partidul Danez al Poporului, care promovează idei antiimigraţioniste, a primit pentru prima dată cea mai mare parte a voturilor. De asemenea, austriecii au adus Partidul Libertăţii, de dreapta, pe locul trei.

La nivelul UE, alegerile au fost câștigate de Partidul Popular European, cărora le revin 211 locuri în PE. Sursa: Ziarul Financiar

FLUX

10

Externe 30 MAI 2014

Preşedintele ales al Ucrainei cere amânarea semnării Acordului de asociere cu UE Președintele ales al Ucrainei, Petro Poroșenko, le-a transmis oficialilor Uniunii Europene (UE) că are nevoie de mai mult timp înainte de a se angaja asupra unui amplu acord economic și politic cu UE, au declarat surse informate despre aceste discuţii pentru cotidianul Wall Street Journal.

Oficialii citaţi de cotidianul american au declarat că nu au observat niciun indiciu că Poroșenko, care a câștigat duminică alegerile prezidenţiale din Ucraina, ar da înapoi în privinţa acordului și se așteaptă în continuare ca înţelegerea să fie finalizată în următoarele luni.

Acordul bilateral, care ar strânge puternic legăturile Ucrainei cu UE, a reprezentat piesa centrală a crizei grave prin care trece ţara. Președintele rus Vladimir Putin se opune cu înverșunare acordului, iar guvernul de la Moscova a ameninţat chiar cu restricţii economice ţările din spaţiul fost sovietic care semnează înţelegeri cu UE. Decizia precedentului președinte ucrainean, Victor Ianukovici, de a abandona acordul cu UE în favoarea unor legături mai strânse cu Rusia a declanșat proteste violente, care au condus la înlăturarea regimului.

UE a afirmat constant că este gata să semneze acordul cu Ucraina după alegerile prezidenţiale.

Poroșenko a vorbit luni, 26 mai, separat, cu cei mai importanţi oficiali ai UE, președintele Comisiei, José Manuel Barroso, și șeful Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Luni seara, șeful de cabinet al lui Rompuy, Didier Seeuws, a transmis unor reprezentanţi de rang înalt ai statelor membre că Poroșenko a cerut Consiliului timp suplimentar, au declarat persoane informate asupra discuţiilor.

Președintele ales al Ucrainei i-a transmis lui Rompuy că va reveni și va anunţa când va fi momentul potrivit pentru semnare.

Șefii de stat și de guvern ai celor 28 de ţări membre ale UE s-au reunit la Bruxelles pentru a-l mandata pe președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru ca acesta să poată, după cum a declarat el însuși, să „conducă consultările cu Parlamentul European și diferite grupuri parlamentare, imediat ce acestea vor fi constituite”.

Consultările vor viza „nominalizările” viitoare, începând cu cea a președintelui Comisiei, și definirea „priorităţilor” pentru următorii cinci ani.

Consultările ar trebui să se finalizeze înainte de viitorul summit, prevăzut să aibă loc la sfârșitul lui iunie, pentru ca cei 28 de lideri ai UE să poată propune un nume pe care să-l supună votului în Parlament. Premierul irlandez Enda Kenny a evocat o perioadă de reflecţie care va dura cel puţin trei săptămâni: „Aceasta nu va trebui să dureze prea mult”.

Printre „priorităţile” pe care liderii europeni doresc să le impună UE și viitoarei Comisii, Herman Van Rompuy a citat „creșterea, competitivitatea și locurile de muncă”, „o uniune monetară” care să funcţioneze mai bine, lupta împotriva „schimbărilor climatice”, proiectul unei „uniuni energetice” și „lupta împotriva imigraţiei ilegale”.

Petro Poroșenko, unul dintre cei mai bogați ucraineni, cu o avere estimată la peste un miliard de dolari, a fost ales, încă din primul tur de scrutin, președintele Ucrainei. Cu un scor de 54%, Poroșenko a câștigat alegerile anticipate, învingând-o pe Iulia Timoșenko, fără drept de apel.

Noul președinte al Ucrainei este cunoscut în primul rând ca un om de afaceri foarte priceput, care a reușit să ridice un adevărat imperiu financiar în țara care l-a ales șef de stat. Născut în Bolgrad, regiunea Odesa, Poroșenko a crescut printre români și bulgari. Datorită originilor sale și a faptului că în orașul în care s-a născut se vorbea limba română, acesta a ajuns să fie un foarte bun vorbitor al limbii noastre. În timpul campaniei electorale, la prezentarea unui sondaj electoral, Poroșenko a făcut dovada cunoștințelor sale privind limba română și a rostit perfect câteva fraze.

Rege al ciocolatei

Potrivit diplomaţilor, Seeuws a afirmat că Poroșenko a cerut ca un comunicat emis marţi noaptea după un summit al șefilor de guverne din ţările UE să nu includă nicio referire la acordul cu Ucraina. Acordul nu a fost menţionat nici în proiectul de comunicat și nici în versiunea finală.

Doi consilieri care cunosc discuţia dintre Barroso și Poroșenko au declarat pentru Wall Street Journal că partea ucraineană a semnalat că intenţionează în continuare să semneze înţelegerea. Președintele ales al Ucrainei nu a înaintat însă o dată precisă. În martie, UE a semnat un acord de asociere politică cu Ucraina, dar a amânat finalizarea capitolelor cruciale privind schimburile comerciale și economia.

Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul de asociere ar putea fi semnat la 27 iunie, când vor fi parafate înţelegeri similare cu Georgia și Republica Moldova, în timp ce alţi oficiali consideră că ar putea fi nevoie de mai mult timp, posibil câteva săptămâni.

Sursa: mediafax.ro

Liderii europeni intenţionează să revizuiască priorităţile Europei La puţine zile după alegerile europene marcate de rezultate importante pentru partidele eurofobe, liderii europeni au decis marţi, 27 mai, să revizuiască priorităţile Uniunii Europene (UE) pentru a putea contracara acest val. Dezbaterea va avea loc înainte de viitoarea numire a președintelui Comisiei Europene, notează, miercuri, cotidianul francez Le Monde.

Petro Poroșenko, președintele de ciocolată al Ucrainei

La rândul lor, Francois Hollande și David Cameron au cerut o reformă a Europei. „Vreau ca Europa să se schimbe.

Ea trebuie să audă ceea ce s-a întâmplat în Franţa”, a declarat președintele francez. „Europa a devenit prea mare, prea autoritară, prea intruzivă”, a adăugat premierul britanic, pus în dificultate de rezultatele înregistrate în ţara sa de UK Independence Party (UKIP), care cere ieșirea Marii Britanii din UE. Întărit de succesul în europarlamentare, după ce a făcut să triumfe forţele de centru-stânga și pe populistul Beppe Grillo să se restrângă, șeful guvernului italian Matteo Renzi a cerut, la rândul său, o „schimbare a politicilor europene”.

Dincolo de consultările lansate, alegerea viitorului șef al executivului european este încă departe de a fi finalizată. Summitul de la Bruxelles s-a încheiat, lăsându-i lui Herman Van Rompuy grija de a orchestra găsirea unui echilibru politic în vederea numirii președintelui viitoarei Comisii.

Herman Van Rompuy a subliniat că a avut marţi, la Bruxelles, o întrevedere cu Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European (PPE) la șefia executivului european, grup de centru-dreapta ajuns în fruntea alegerilor de duminică. Juncker vizează postul de președinte al Comisiei, însă el mai trebuie să formeze o majoritate: singura posibilitate pentru a o înregistra ar fi înfiinţarea unei mari coaliţii

între PPE și socialiști, cu aportul probabil al liberalilor, scrie Le Monde. „PPE este cel care a câștigat alegerile”, a recunoscut socialistul Francois Hollande la Bruxelles. Potrivit președintelui francez, Herman Van Rompuy trebuie „să vadă dacă există posibilitatea unei majorităţi pentru Consiliu și Parlament” și „să verifice dacă aceste două majorităţi există. (...) Dacă nu, el va reveni în faţa Consiliului European”. Șefii grupurilor politice din Parlamentul European le-au cerut liderilor din UE să-l lase pe Jean-Claude Juncker să încerce găsirea acestei majorităţi. El „ar putea obţine sprijinul” socialiștilor, „cu condiţia ca el să prezinte un program ale cărui priorităţi să fie înfiinţarea de locuri de muncă și investiţii pentru creștere, o politică europeană a imigraţiei globale și o luptă eficientă împotriva evaziunii fiscale”, a declarat președintele Grupului Socialiștilor și Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, Hannes Swoboda. Însă mai mulţi lideri refuză să acorde acest sprijin. Astfel, conservatorul britanic David Cameron și liberalul olandez Mark Rutte, dar și, potrivit mai multor surse europene, premieri reprezentanţi ai PPE, precum ungurul Viktor Orban, suedezul Fredrik Reinfeldt și finlandezul Jyrki Katainen. În final, „nu este exclus ca Juncker să nu fie cel desemnat”, a subliniat una dintre surse, citată de Le Monde.

Sursa: agerpres.ro

După ce a terminat facultatea și a obținut o diplomă în economie, a intrat în afaceri, după 1989 și a început să importe în Ucraina boabe de cacao. Pornind de la această afacere, Poroșenko a cumpărat mai multe fabrici de dulciuri, pe care le-a adunat sub un singur brand – Roshen. Ciocolata făcută în fabricile actualului președinte al Ucrainei este cel mai consumat produs dulce din Ucraina, iar numele acesteia a depășit granițele țării, fiind exportată în mai multe țări exsovietice. Această afacere, din care a început Poroșenko să facă bani, i-a adus numele de „regele ciocolatei”.

Există totuși șanse foarte mari ca Roshen să nu îi mai aparțină în viitorul apropiat, deoarece în campania electorală a anunțat că, în cazul în care obține mandatul de președinte, va vinde fabricile Roshen. „Dacă voi fi ales, voi fi cinstit și voi vinde Concernul Roshen. Ca președinte, vreau să am grijă și voi avea grijă doar de bunăstarea statului”, a declarat Poroșenko pentru Bild, imediat după ce și-a anunțat candidatura la președinție.

Deţine „Fierăria lui Lenin” De la ciocolată, s-a îndreptat spre industria de armament și construcție de vapoare, cumpărând fabrica Leninska Kuznya. Aceasta conține un șantier naval specializat în construcția de nave de pescuit și industriale, barje, dar și elice și motoare pentru nave. Foarte interesant este faptul că fabrica deținută de Poroșenko este una dintre cele care livrează piese pentru flota și avioanele militare ale Rusiei. De asemenea, la Leninska Kuznya (n.r. – Fierăria lui Lenin) se produce și echipament militar.

Imperiul financiar condus de Poroșenko este completat de televiziunea Kanal 5, unul dintre cele mai urmărite posturi tv din Ucraina.

Petro Poroșenko a intrat în politică în 1998, atunci când a fost ales pentru prima dată în Radă ca membru al Partidului Social Democrat din Ucraina. După doi ani în partidul apropiat de președintele de atunci Leonid Kucima, în 2000, și-a creat propriul partid de stânga-centru pe care l-a numit „Solidaritatea”.

Timp de 13 ani, acest partid a funcționat și a fost mereu asociat cu numele lui Poroșenko, până când a trebuit să își schimbe denumirea și a devenit Uniunea Tuturor Ucrainenilor pentru Solidaritate. În 2001 a rupt orice legătură cu Kucima și a devenit șeful de campanie al lui Victor Iușcenko, acesta fiind un moment extrem de important pentru viețile celor doi, ambii deveniți președinți ai Ucrainei în urma unor revoluții populare.

Iușcenko a devenit președinte al Ucrainei în 2004, în urma Revoluției Portocalii, iar Poroșenko a fost unul dintre cei care i-au stat alături atât în piață, atunci când populația s-a revoltat față de rezultatele alegerilor, cât și în momentul în care acesta a câștigat scrutinul și a instaurat un nou guvern condus de Iulia Timoșenko. Între cei doi, relația a fost una extrem de apropiată, Poroșenko fiind unul dintre principalii confidenți ai fostului președinte, iar acesta a fost nașul fetelor milionarului devenit șef al statului.

Scandal Poroșenko–Timoșenko La un an după instaurarea Guvernului Timoșenko, în care Poroșenko era secretar al Consiliului de Securitate Națională și Apărare, între cei doi, care la alegerile de duminică au fost principalii contracandidați, au apărut primele conflicte. Scandalul dintre Poroșenko și Timoșenko a izbucnit după ce „regele ciocolatei” a acuzat-o pe fostul prim-ministru de apărarea intereselor lui Victor Pinciuk, care a achiziţionat companiile de stat Nikopol Ferroalloy pentru 80 de milioane de dolari, evaluate în mod independent la câte un miliard de dolari. În urma alegerilor din 2009, președintele Victor Iușcenko l-a desemnat pe finul său ministru de Externe, acesta fiind însărcinat să se ocupe de aderarea Ucrainei la NATO, dar după doar câteva zile a fost trecut din nou secretar al Consiliului de Securitate Națională și Apărare, unde se ocupa de aceeași problemă. În 2012, când s-a schimbat, însă, puterea și Ianukovici a devenit președinte, Poroșenko nu și-a pierdut din influență, iar președintele prorus al Ucrainei l-a desemnat ministru al Comerțului și Dezvoltării Economice în guvernul Azarov, o lună mai târziu a demisionat și a preluat funcția de președinte al Consiliului Băncii Naționale a Ucrainei.

Independent susţinut de Vitali Kliciko Revolta de pe euromaidan l-a adus pe „Regele ciocolatei” din nou în primplan, iar simpatia de care se bucură în rândul populației, care îl vede ca pe singurul posibil salvator al Ucrainei, l-a determinat să-și anunțe, în aprilie, intenția de a candida la alegerile prezidențiale. Odată ce Poroșenko și-a anunțat candidatura ca și independent, fostul pugilist Vitali Kliciko a anunțat că se retrage din cursă și că îl va susține pe acesta.

La alegerile din 25 mai, Petro Poroșenko a reușit să o învingă pe fosta sa colegă din partidul lui Iușcenko, Iulia Timoșenko, el obținând 54% dintre voturile alegătorilor, în timp ce rivala sa blondă, susținută puternic de partidele popularilor europeni, a obținut un scor de doar 13%.

Sursa: ziuanews.ro

Opinie

30 MAI 2014

11

FLUX

Înţelesurile concurente ale Europei Pe durata secolului al XIX-lea, discursul despre Europa a jucat un rol important, deși secundar, pentru naționaliștii din Europa de Est care visau să scoată țările lor de sub dominația imperială străină.

Chiar dacă unele mișcări naționale au format alianțe tactice temporare între ele (putem menționa aici proiectul de alianță româno-sârbă de la sfârșitul anilor 1830, raporturile dintre românii transilvăneni și celelalte minorități naționale ale „Ungariei istorice” în cadrul revoluției din 1848-1849 sau numeroasele planuri de confederație balcanică înaintate pe parcursul secolului al XIX-lea), scopul lor final era totuși statul-național, nu o confederație supranațională europeană. Aproape două secole mai târziu, relația dintre naționalism și discursul despre Europa a fost inversată. În condițiile unei crize generale a paradigmei statuluinațiune și ale eșecurilor economice și social-politice repetate ale statelor est-europene în secolul al XX-lea, discursul naționalist ca atare nu mai are putere de atracție universală și cedează acest statut discursului despre integrarea europeană.

Seria de revoluții colorate care au izbucnit în anii 2000, precum și criza actuală din Ucraina demonstrează că ”Europa” a înlocuit ”națiunea” ca principal slogan politic al periferiilor estice ale Vechiului Continent. Din fericire, teoriile naționalismului formulate în anii ’80 rămân încă utile pentru analiza noilor realități.

Ca și în cazul naționalismului, discursul despre europenizare poate fi privit ca o manifestare a unor anumite forme ale modernității. Dacă naționalismul modern este legat în mod necesar de alfabetizarea cvasiuniversală a populației (așa cum au arătat Hans Kohn, Ernest Gellner și Benedict Anderson), europenizarea s-a răspândit pe calea internetului și a rețelelor sociale. Întocmai precum națiunea lui Miroslav Hroch, ”Europa” poate fi privită ca o comunitate ce are o limbă comună (euro-engleza), o memorie istorică comună și structuri politice comune ce asigură participarea politică (precum Parlamentul European pentru ţările membre ale UE și Asambleea Parlamentară a Consiliului Europei și Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului pentru cele care sunt încă în afara UE).

Unii consideră comunitatea culturală europeană ca fiind primordială și naturală în timp ce alții cred că aceasta este construită și ”imaginată”.

Această polemică reproduce în mod esențial principala linie de diviziune în discuția academică despre originea și caracterul națiunilor. Totuși, indiferent de principiul pe care-l apără cu cea mai mare încredere, toți adepții europenizării împărtășesc ideea că ”Europa” constituie un subiect colectiv real. În acest sens, ei nu sunt diferiți în mod radical de naționaliștii din secolul al XIX-lea ori de majoritatea cercetătorilor naționalismului care admiteau că națiunea (primordială sau construită) reprezenta totuși un grup real. În ultimele (și poate cele mai originale) contribuții la tema naționalismului, Rogers Brubacker (Cf. Nationalism Reframed: Nationalism and the National Question in the New Europe (1996), Ethnicity Without Groups (2004)) a contestat anume caracterul ”de grup” al națiunii moderne. El argumenta că aceasta, în majoritatea cazurilor, nu reprezintă un subiect colectiv real, capabil să acționeze intenționat, ci, mai degrabă, un câmp de lupte simbolice în care actori politici diverși încearcă să-și promoveze versiunile lor proprii ale comunității naționale. Dacă paralela între ”Europa” și ”națiune” este validă, teza lui Brubacker sugerează

că Europa nu e un subiect colectiv al politicii internaționale, ci, mai degrabă, un câmp în care se desfășoară competiția între diferitele viziuni asupra Europei și asupra relațiilor ei cu restul lumii. Existența instituțiilor europene nu invalidează această concluzie, la fel cum existența statuluinațiune nu reduce din importanța chestionării, de către Brubacker, a statutului ontologic al națiunii.

Lupta pentru definirea sensului politic și orientării ”Europei” are loc în contextul geopolitic creat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Percepția generală e că integrarea economică europeană a fost un răspuns la pericolul sovietic.

Această percepție ignoră faptul că traiectoria ulterioară a proceselor de integrare europeană reflectă nu doar dorința vest-europenilor de a se apăra împotriva sovieticilor, dar și efortul SUA de a ține Vechiul Continent sub control în momentele în care elitele europene încercau să se afirme în calitate de actor global independent.

Unul dintre primii pași în această direcție a fost finanţarea masivă de către SUA a restabilirii economiei germane. Acest fapt a oferit prestigiu Germaniei în cadrul Comunității Economice Europene, adică unei țări a cărei complex de vină, dar și legăturile economice strânse cu SUA, i-au limitat ulterior abilitatea de a conduce Europa pe calea devenirii unei forțe geopolitice independente față de Washington.

Elitele Vechiului Continent nu au fost întotdeauna mulțumite cu acest statut de sateliți ai SUA. Probabil din acest motiv, superioritatea economică a Germaniei postbelice, cuplată cu loialitatea sa geopolitică față de SUA, l-a determinat pe De Gaulle să înghețe temporar procesul de integrare europeană și să dezvolte o politică externă complet independentă, proces care a culminat cu suspendarea participării militare a Franței în cadrul NATO și o oarecare apropiere faţă de URSS. În anii ’70, elitele germane au urmat vectorul proiectului ”Ostpolitik” promovat de social-democrați – ideea ”Europei de la Oceanul Atlantic la Munții Ural”. Atunci au fost construite primele rețele de țevi ce leagă Germania de Vest cu câmpurile petrolifere și de gaz din Siberia de Vest. SUA a încercat să contrabalanseze acest proces pe care-l credea nefavorabil prin susținerea extinderii Comunității Economice Europene, și ulterior UE, fapt care le-a dat posibilitatea de a semăna disensiuni între membrii noi și membrii fondatori. Primul pas în această direcție a fost aderarea la

UE a Marii Britanii în 1973, după ce anterior unii lideri europeni precum De Gaulle avertizau asupra pericolului ”infiltrării unui cal troian” în cadrul tinerei Uniunii Europene, mai ales după venirea la putere a Margaretei Thatcher în 1979. În continuarea acestei linii de contrabalansare a aspirațiilor geopolitice ale Vechii Europe, SUA a sprijinit extinderea UE spre sud și est în anii 1980 și 2000, chiar dacă majoritatea noilor membri nu întruneau, în mod evident, standardele economice și sociale ale Uniunii. E de menționat faptul că aderarea țărilor din Europa Centrală și a celor trei state baltice s-a produs în 2004, un an după ce Franța și Germania s-au opus intenției SUA de a purta un război cu terorismul în Irak. Ținând cont de dimensiunile mici și slăbiciunea economică a fiecăruia dintre noii membri în comparație cu țările fondatoare, unica lor speranță de a dobândi o oarecare pondere în cadrul Uniunii era de a continua cooperarea cu SUA. Acest fapt le-a transformat în agenți naturali ai influenței americane în cadrul UE, în particular în ceea ce privește elaborarea politicii estice a UE. Din acest motiv, am putut vedea o tensiune considerabilă între noii membri și Vechea Europă în privința politicii externe europene în general și a relațiilor sale cu Rusia în particular. Germania, Franța și Italia au făcut investiții semnificative în economia rusă în ultimele două decenii și, în același timp, nu au fost aproape deloc afectate de frica de tancurile rusești, majoritatea dintre care au fost retrase după Ural în 1990. În contrast, elitele multora dintre țările care au aderat recent la UE, păstrează memoria unei istorii de decenii, iar uneori secole, de dominație rusă, și cel mai important, folosesc retorica amenințării rusești pentru a-și asigura sprijinul SUA și pentru a obține o pondere mai mare în interiorul UE. Chiar dacă natura conflictuală a definirii sensurilor ”Europei” este vizibilă mai ales în domeniul geopolitic, aceasta nu reprezintă totuși unicul domeniu în care europenizarea e contestată. În mod similar, sensul economic al Europei constituie un câmp de dispute între diferiți actori atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. N-ar trebui să uităm că UE însăși s-a născut din Comunitatea Cărbunelui și Oțelului în 1950, care reprezenta o asociere a ramurilor industriale de bază a noilor membri. Vârful industrialismului modern, renașterea economică de după al Doilea Război Mondial s-a făcut prin stimularea keynesiană a creșterii economice prin inflația moderată. Pe durata aproape a trei decade după 1945, în Europa ocuparea forței de muncă a fost aproape deplină, iar muncitorii au obținut victorii importante în veșnica lor luptă cu capitalul. În acest fel, ca urmare a creșterii economice de după război, procesul de integrare europeană a contribuit la consolidarea ”statului social”, care a fost asociat ulterior cu ”Europa”.

Epuizarea potențialului modelului postbelic de creștere economică în anii 70 și adoptarea politicilor monetariste de către Germania și Marea Britanie în anii 80 au schimbat în mod radical aspectele economice și sociale ale procesului de integrare europeană. Liberalizarea circulației oamenilor și bunurilor implementată după semnarea tratatului de la Maastricht în 1992, precum și aderarea țărilor est-europene mai slab dezvoltate în 2000, a modificat în mod dramatic

balanța dintre muncă și capital pe continentul european. Odată cu anii 60, granițele Europei s-au dovedit a fi suficient de permeabile pentru a permite un flux considerabil de muncitori emigranți din Turcia, fosta Iugoslavie și Țările Magrebului. Acești emigranți constituiau o rezervă enormă de forţă de muncă neprotejată din punct de vedere social, iar aceasta a permis angajatorilor germani și francezi să aplice presiuni asupra claselor muncitoare locale. Prăbușirea Zidului Berlinului a generat un nou flux de muncitori est-europeni, fapt care a subminat și mai mult poziția salariaților din Vest, și așa slăbită mult de politicile neoliberale ale anilor 80. În acest context, expansiunea estică a UE a reprezentat o nouă victorie a marelui capital în detrimentul muncitorilor salariați de pe bătrânul continent. Aderarea Țărilor Baltice, a statelor din Europa Centrală, precum și cele câteva țări din sud-estul Europei în 2004 și 2005 a intensificat fluxurile migratoare Est-Vest. Totuși, în contrast cu anii 90, aceste fluxuri se produceau acum în interiorul UE și deveneau astfel consecință directă a proceselor integrării europene. Chiar dacă gastarbeiterii est-europeni ai anilor 90 aminteau de emigranții turci, iugoslavi sau magrebini, migrația forţei de muncă intraeuropeană a anilor 2000 trebuie totuși văzută ca o repetare a unor fluxuri migratoare anterioare în cadrul Comunității Economice Europene, în special emigrația italienilor spre Germania în anii 1950-60. Specificul ultimelor două decade constă în faptul că noii membri ai UE au oferit companiilor vest-europene nu doar forță de muncă ieftină, ci și oportunități pentru externalizare și delocalizare ca urmare a unor costuri de producție reduse și reglementări sociale și ecologice mai relaxate. În acest sens, integrarea motivată geopolitic a țărilor baltice, central și sud-est europene în UE în anii 2000 a devenit un mecanism de dumping social și ecologic.

Politica Parteneriatului Estic a UE față de țările est și central-europene și transcaucaziene trebuie văzută în acest context dintr-o dublă perspectivă, geopolitică și socioeconomică. Semnarea acordurilor de asociere dintre aceste țări și UE a provocat o reacție ostilă din partea Rusiei. Această reacție a contribuit, la rândul ei, la validarea retoricii privind amenințarea rusească și a propulsat elitele politice est-europene pe poziția de promotori ai influenței americane în cadrul UE. Constituite pentru a contrabalansa ambițiile geopolitice ale elitelor vechii Europe, Parteneriatele estice reprezintă, pe de altă parte, instrumente prin care este promovat interesul capitalului asupra intereselor muncii în cadrul

UE. Acordurile de asociere și regimurile de liber schimb pe care acestea le presupun înseamnă dispariția rapidă a ceea ce a mai rămas din fosta industrie sovietică în Ucraina, din cauza că aceasta nu va fi în stare să întrunească standardele tehnice europene. Perspectiva liberalizării accesului șomerilor moldoveni și ucraineni în UE va plasa angajatorii europeni întro poziție și mai avantajoasă față de clasa muncitoare locală. Ca rezultat, ne putem aștepta la o înghețare a salariilor și la o multiplicare a muncilor temporare și part-time în detrimentul posturilor cu normă întreagă. În acest fel, fluxul emigranților de muncă în UE reprezintă încă un pas în direcția precarității generalizate a muncii care tinde să devină noua condiție umană universală.

Strategiile geopolitice ale SUA, interesele economice ale angajatorilor europeni și eforturile elitelor est-europene de a se legitima reprezintă o combinație complexă de factori ce ar putea să împingă Europa în direcția unui conflict permanent cu Rusia și la demontarea progresivă a statului social european. Șansele ca UE să se întoarcă în curând la modelul keynesian de dezvoltare economică, reprezentat de Germania și Franța în primele decade postbelice, sunt minime. La fel de improbabilă pare și dezvoltarea unei politici externe europene cu adevărat independente sau un acord reciproc avantajos cu Rusia. Totuși, ideea transformării UE dintr-un satelit geopolitic și geoeconomic al SUA într-un jucător global independent rămâne atractivă pentru segmente importante ale elitelor politice ale vechii Europe. Pe de altă parte, interese importante venite dinspre sfera de afaceri franceză, germană și italiană privesc cu îngrijorare o eventuală confruntare cu Rusia după revoluțiile colorate și politicile Parteneriatului Estic. În fine, chiar dacă partidele social-democrate și socialiste europene au adoptat de mult logica neoliberală a reducerii cheltuielilor publice și a ”disciplinei fiscale”, unele segmente importante ale stângii europene rămân ferme în denunțarea politicilor de dumping social și ecologic. Aceasta înseamnă că lupta pentru definirea sensurilor geopolitice și socioeconomice ale Europei e departe de a se fi încheiat.

Victor TAKI Sursa: platzforma

Victor Taki deține un doctorat în istorie comparată a Europei Centrale, de Est și de Sud-Est al Universităţii Central Europene, Budapesta. În 2011-2013, el a fost cercetător postdoctoral și lector la Universitatea din Alberta. În prezent, este afiliat la Centrul de Studii ucrainene și belaruse la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moscova.

FLUX

12

Cultur= 30 MAI 2014

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

LUCRURI ÎN SPRIJINUL VÂRSTELOR NOASTRE

Clădirea fostei bănci private ruso-asiatice

(Pagini de jurnal)

Monument de arhitectură de însemnătate locală, situat pe strada Vlaicu Pârcălab, 55.

7.VI.1993 Cum aș comenta aceste readuceri de fragmente de cândva în prezentul jurnal? Tot printre ele găsesc cel mai adecvat, cred, comentariu: „Sunt, sunt de spus lucruri în sprijinul vârstei noastre”, zicea Saint-John Perse. Asta e – în sprijinul oricăror vârste ale noastre se mai află câte vreun argument, două… În „Missa”, Hendel exprimă ideea „morţii Morţii” (îmi amintesc de nuvela unui autor ungur „Doctorul și Moartea”).

Prin 1968, din muzica clasică ascultam „Bărbierul din Sevilla”, „Scherţo” de Chopin, opera „Cneazul Igor” de Borodin, alta – „Grozovan” (autohtonă), ceva Șaleapin, Ravel, în special „Bolero”. Frecventam niște prelegeri de popularizare a muzicii clasice, conferenţiar fiind Preanișnikov (la B-ca Naţională). Treceam prin sala audio a aceleiași instituţii.

Dar de ce, la o adică, aș fi atât de drastic cu caietele mele de note de cândva? Răspunsul ar fi cel pe care și l-a dat sieși Pierre Bayle (traduc din rusește, dintr-un caiet din 1969): „Sunt destul de mândru și nu vreau să se știe despre persoana mea ceea ce știu eu despre ea”.

E adevărat – ca să spun ceva neplăcut despre juneţea mea – în acele caiete sunt prea multe urme de naivitate, departe de un stil și o ţinută superioară a scrisului.

Prin același an, citeam „Saloanele” lui Diderot. Din cel din 1761 reţineam și următoarea remarcă despre picturile alegorice, licenţioase ale lui Boucher: „Câtă bogăţie de obiecte și idei! Omul acesta are totul, în afară de adevăr”.

Citeam, în rusește, „Planeta oamenilor” de Saint-Exupéry, din care, pentru propria-mi încurajare, probabil, extrăsesem următoarea observaţie: „El emana încredere în sine, cum emana lampa lumină”.

Mai există un considerent care îndreptăţește drastica mea revizie prin naivităţile odinioarelor: stângace, cam (bine) necioplită, dorind să pară mai mult decât este, juneţea mea confesivă cam trăda starea firească, afișându-și gesturi studiate, dar neconvingătoare.

16.IX.1984 Greu de spus dacă marii scriitori sunt sinceri, atunci când se declară niște „nechemaţi” în literatură, domeniu în care au excelat cu adevărat. Iată-l și pe Cortazar, zicând cu puţin timp înainte de deces: „Mi se spune maestre, în timp ce eu mă voi considera, până în ziua morţii mele, drept un amator de literatură. Nutresc o mare admiraţie pentru scriitorul profesionist, cu condiţia să aibă talent. Dar, în cazul meu, literatura a fost și va fi un exerciţiu ludic” (Luceafărul, 31.03.1984).

L.B., obligatorie, metamorfoza propriului tău spirit, a intimităţii tale, trecerea ei la alte nivele, superioare, și la alte relaţii, și mai înalte, și mai conștientizate, și mai sensibile cu realitatea, cu arta, cu știinţa, în genere – cu inteligenţa umană și conștiinţa de sine; metamorfoză evolutivă ce te-ar duce dinspre intrinsecul discernământ neforţat spre fireasca rectitudine a stării de lucruri (percepute ca atare) și a firii tale.

Calificative… Citesc într-un număr de „Secolul 20”: „Lucien Clarque este, în momentul de faţă, unul din marii fotografi ai lumii”. Sic! Pentru prima oară întâlnesc noţiunea de „mare fotograf”. Au nu cumva există și fotografi geniali? Nu știu dacă ceea ce ţine, în bună parte, de artizanat ar avea orgoliul să se potrivească pe lângă epitetul epitetelor: genial…

10.VI.1993 La telefon, Ioanid Romanescu îmi spune cam următoarele: „Tinere, în câteva zile ai cartea. Am citit deja corectura a doua. Astăzi îmi

aduc coperta. Să știi că prefaţa pe care ţi-am scris-o e jos pălăria; îi trimite pe mulţi poeţi de aici după ţigări”. Problema cu insula Laputa (astfel transcrisă de mine, însă neavând acum posibilitatea să-i verifice exactitatea). Ioanid zice că a consultat fel de fel de izvoare, s-a interesat la savanţi, spunându-mi de Lapytta, lapyţi…

I s-a telefonat de la TVR, să-i facă o emisiune mai de proporţii, de o oră, o oră și ceva: „Ca nu cumva să mor și eu și să întârzie…”, conchide dur-dramatic.

11.VI.1993 Încă o filă de jurnal rătăcită prin aiurea cea de hârtii: 23 noiembrie 1990. În centrul orașului Roman, în piaţa unde a fost decapitat Miron Costin, turiștii sovietici fac bișniţă cu așchii de ultim imperiu, pentru că spre marea cădere se merge. Ce propun târgoveţii ăștia? Ba o sticlă de votcă, ba un flacon de parfum care, ca prin minune, nu a fost dat de mărunt-gâlgâită dușcă pe undeva la Voronej, pe la Penza (mă-sii!).

Câte o femeiușcă destul de zdravănă, care nu cunoaște românește decât vreo trei cuvinte, zice: „Mie lei, haide!”, încât posibilul client senzual nu pricepe dintr-o dată dacă e vorba să-i dea lei – mie dă-mi pentru o ofertă de plăcere trupească sau, mai concret, să plătească o mie de lei pentru cine știe ce marfă.

Apoi, de ce nu am da-o niţel în metaforă?

Lângă bustul cronicarului nostru se târguiește confuz cu ieftine rămășiţe din imperiul sovietic.

13.VI.1993 Citesc „Sarea pământului” (1978, CR) a lui Mihai Șora. Acum un an, citisem „Eu, tu, el, ea… Sau dialogul generalizat” (CR, 1990), din care nici până astăzi nu am extras posibilele note; la rând așteaptă, după „Sare…”, „A fi, a face, a avea” (1985), „jertfită” de Traian Brad din fondurile Bibliotecii Judeţene Cluj-Napoca. În fine, mi se pare un stil superficial-ornat, suferind de adjectivită și dulce sporovăială perpetuată ca de la sine. Ici-acolo, și mici bijuterii de expresie. Dar nu și de reflecţie. Oricum, și acestea foarte rare. Și, pe crucea mea! – aveam aceste păreri în urma lecturii pronumenativului volum „Eu, tu, el, ea…” și poate că, la timpul respectiv, am și fixat în prezentul jurnal. Deci, aveam atare impresie, până a citi la pagina 79 a „Sării…” opinia (frumos caligrafiată) a unui cititor clujean ce scrisese cu pix negru: „Multă dulcegărie adjectivală”. Adică, necunoscutul meu cocititor doar mi-a confirmat propriile mele… temeri (ceva mai mult decât simple păreri)… Și totuși, cu anumite sincope și pauze, cărţile dlui Șora „te aduc” până la capătul lor; au ceea ce am putea defini printr-o bijuterie de expresie, din cele rare, de care aminteam, aflată chiar în „Sarea…” (p. 66); du deci un „nepipăit magnet al piliturii verbale” fie el, pe parcursul a destule pasaje, doar iluzoriu, doar iluzoriu…

14.VI.1993 Care ar fi chiar și o vagă concluzie la necruţătorul harcea-parcea căruia am supus vreo duzină de caiere și sute de fișe disparate pe care le-am completat (o recunosc: nu doar cu sârguinţă, ci și cu încrâncenare… grăbită) ani la rând? Ar fi și acesta un semn că m-am schimbat, și ca mod de a pricepe și a percepe, dar și de a aprecia ceea ce s-a dorit să fie (în fragmentarium sau cât de cât rotunjit) poezie, proză, eseu ori jurnalistică de ne-duzină; semn al schimbării progresive sau – de ce nu? – regresive. Dacă ar fi exclusă (și cutez să cred că este totuși exclusă) varianta a doua, nefastă, aceste jertfe (ne-deplânse) de texte, așa cum au fost ele, le-aș motiva, neorgolios, printr-o sentinţă din „Sarea pământului” a lui Mihai Șora: „… desinarea nu-i decât un nivel mai subtil de situare”. Poate că, în cazul meu, a fost simpla înţelegere că mă pot situa sau, posibil, că m-am situat la un alt nivel de percepere a esteticului, artisticului și, firește, a cotidianului, și la un alt

grad de selecţie, deja având o sită mai deasă, nu obligatoriu de mătase. Realizarea acestei „necruţătoare” (pline de cruzime?!) deziceri de mii și mii de rânduri pe care le-ai fixat pe parcursul a circa 20 de ani e posibilă doar în cazul dacă ești în stare să-ţi dejoci atașamentul egoist, părtinitor, orgolios faţă de ceea ce ai făcut, renunţând (râzând) la gândul că tot ce a putut să-ţi iasă de sub pix e fix model de valoare, e însăși valoarea ce nu admite zdruncinări. Ce zdruncinări? În cazul unei atari decizii sunt inevitabile și remușcările, ba chiar și… rușinările faţă de slăbiciunile de care ai putut fi tu în stare, ne-în-stare fiind adică de ceva mai important, mai consistent la 25-30-35 de ani.

Apoi, ar fi o prostie să crezi că deja ai atins cel mai subtil nivel la 40 sau 44 de ani. Adică, las’ că le vine el rândul și celorlalte duzini de caiete, și celorlalte micro-mormane (nu: micro-romane?) de fișe. Oricum, deja am o anumită experienţă în ale auto-ghilotinării scrisului și puţin împlinitului.

Mâine e ziua Umbrei lui Eminescu și, ca voit programată de legile-nelegi ale hazardului, vine o nouă, veche de 8 ani, pagină regăsită prin aiurea și aiureala hârtiilor mele. E din: 25 ianuarie 1985. – Ieri, la Casa actorului, o seară aniversară Eminescu. Pe 11 ianuarie, „Tinerimea Moldovei”, într-un grupaj de versuri al lui Iulian Filip, rătăcește și o poezie de a mea, „Vela străvezie”. Erori aproape frecvente…

Deja am avut corectura cărţii de poezie „Formula de politeţe”.

Iarnă mișto! Ca cele din amintiri. Lipsesc doar săniile și lupii.

Revin la ziua de azi, 14 iunie 1993. Iarăși despre harcea-parcea în aiurea și aiureala de hârtie. Scrisă. Bucuria posibilei tale situări/ atestări la un alt nivel, mai subtil, de plăsmuire a scrisului tău (nivel cât de cât „palpabil”, conștientizat sau doar intuit) domină sentimentul de nemulţumire/ dezamăgire pe care îl încerci în vreme ce îţi citești exerciţiile literare, cvasiliterare sau… a-literare, și tocmai această dominare îţi oferă altruista… cruzime de a sfâșia pagini, de a ferfeniţa sau a mototoli șomoioage de fișe. Renunţarea la ceva o faci cu gândul și speranţa că ești deja ceva mai în sine de absorbţie și discernământ, din acest motiv fiind așa cum ești, „neprieten” eu-lui tău de odinioară, când (aici mă ajută din nou M. Șora) întorci „trecutul agoniselii (fostul-avutul), cu înfăţișarea închegată pe care i-a dat-o o neîntreruptă chivernisire, spre prezentul viu (și greu de viitor) al mereu-fiindului”. Chiar nădăjduirea (sau conștiinţa) că ai un prezent greu de viitor și-ţi vei putea continua mereu-fiindul scrisului tău te face să te desparţi… râzând de trecut. (Nu care cumva l-am intertextualizat aici pe vreun clasic al marxism-rusisimulu?...)

Destul de puţine lucruri poţi reţine din cele peste 200 de pagini ale „Sării pământului” a dlui Șora. O scriitură diafană și voit diafanizată, cam improprie genului de dialog filosofic (modern): o subiectivitate luminoasă, translucidă peste care tremură ușor teama autorului de a nu-i sări în ochi cuvintele „cu gheare”, pentru a-l scoate din lejera bună-dispoziţie de om ce vrea să vorbească mult și frumos, fără să se întrebe prea serios și de folos.

Nu este exclus ca M. Șora să fie conștient de teama sa de adevăruri mai dure, pentru că spre finalul cărţii zice: „chiar până la rădăcina bucuriei îmi ceri să te duc de mână?” Eu i-aș răspunde: „Nu, până la rădăcinile amare ale mai firescului, mai nestilizatului și diafanizatului”.

Captivant sau nu prea (te privește cum îl înţelegi), dar e un ademenit-ademenitor dl Șora (ademenit ademenitor zicea dumnealui despre poet, mai spunând (vizându-ne pe mai toţi muritorii; nu în special pe românul care s-a născut poet) că „văd bine că poetul din noi mijește (sau poate miji…) ori de câte ori se lărgesc ochiurile reţelei de scopuri-mijloace în care sunt prinse lucrurile lumii”.

Clădirea a fost construită în 1913 pe teritoriul ocupat de conacul lui I.I. Semigradov. Arhitectura este în spiritul modernului în baza arhitecturii clasice. În 1940 era sediul Băncii Românești.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul în formă de „T”, cu faţada aliniată la linia roșie a străzii. Planimetria a rezultat din exigenţele organizării procesului bancar, cu sala de operaţie luminoasă, orientată în adâncul parcelei. Birourile funcţionarilor sunt amplasate spre stradă, cu intrare din culoarul comun de intrare.

Faţada principală are o compoziţie simetrică, alcătuită din șapte axe, dintre care cinci sunt goluri de ferestre, și una este intrarea principală în clădire, amplasată central. Clădirea, deși mică în

dimensiuni, creează o impresie de grandoare, graţie iluziei optice a acţiunii perspectivei, care evidenţiază partea centrală, soluţionată sub forma unui rezalit, flancat de aripi laterale, mai joase și cu ferestre înguste, alungite vertical. Paramentul este din zidărie aparentă, din piatră fasonată cu detaliile cioplite. Decoraţia plastică este tributară clasicismului, cu dominarea elementelor ordinului doric: flancarea intrării prin două coloane, cornișa cu denticule, imitaţia unor triglife, dar stilizate sub influenţa modernului. Rezalitul central domină printr-un atic din piatră, element al parapetului cu baluștri. Ferestrele sunt cu ancadramente, pe un fundal adâncit, cu discuri care înlocuiesc cornișele obișnuite, și lesenele cu striuri din plinurile dintre ferestre – semne sigure ale stilului modern.

Sursa: www.monument.sit.md

Programe 30 MAI 2014

2

Luni IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.50 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.20 Carta drepturilor.

10.45 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 11.40 „Prinţesa cea vrăjită”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi.

12.30 World stories - lumea în reportaje. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

15.30 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 16.00 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele FIFA. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Noi și lumea. Interviu cu ambasadorul Poloniei la Chișinău, Excelenţa Sa, Artur Michalski. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Portrete în timp.

Steliana Grama. 22.50 Cultura azi. 23.45 Concursul Naţional al interpreţilor instrumentiști „Barbu Lăutaru”. 4.30 Program muzical. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Pierdut familie! (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4727 15:00 Film: Dr. Dolittle 4 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Viteză de declanșare 22:30 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Războiul celor blestemaţi, ep.3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Балабол”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Познер” 01:45 Ирина Шмелева в фильме „Акселератка” 03:10 „Prima Oră” (R) 05:00 Профилактика 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:01 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 16:52 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’HISTOIRE SECRÈTE DES COUPES DU MONDE DE FOOTBALL 22:53 L’HISTOIRE SECRÈTE DES COUPES DU MONDE DE FOOTBALL 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LE SEL DE LA MER 2:45 ARTE REPORTAGE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 TEMPS PRÉSENT

3

Marţi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial.„AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social.

22.40 În Premieră. 23.50 Film. „FRATE ȘI SORĂ”. 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 4.30 Ora stelelor. 5.30 Noi și lumea.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Film: Genghis Khan 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4728 15:00 Film: Pamantencele cedează ușor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.12, sezon 3 22:30 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu 23:00 MasterChef, ep.12, sezon 3 (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: Spartacus: Războiul celor blestemaţi, ep.4 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu (r)

4

Miercuri IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20 ȘTIRI. 6.15 Chișinăul de ieri și de azi.

6.30 Portrete în timp. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

10.35 Documentar. „La drum”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Ziua Libertăţii în Polonia.

Noi și lumea. 22.20 Film. „80 DE MILIOANE” (Polonia). 23.30 Concert pentru vioară și orchestră. Evoluează Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale. 0.30 Săptămâna sportivă. 1.05 Documentar.„Euromaxx”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

13 5

FLUX Joi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tinere talente. Program muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”.

10.30, 23.05 Documentar. „Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 0.10 World stories - lumea în reportaje. 0.40 Știri pozitive. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Pamantencele cedează ușor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4729 15:30 Film: Operaţiunea Monstrul 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Doctorul Dolittle 22:30 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor blestemaţi, ep.5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Doctorul Dolittle (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4730 15:00 Film: Crima din casa mea 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Răpirea 22:30 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor blestemaţi, ep.6 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Балабол”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Балабол”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Политика” 01:45 Комедия „Мужской стриптиз” 03:10 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Балабол”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Балабол”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „На ночь глядя” 01:40 Детектив „Хищники” 03:00 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 BOULEVARD DU PALAIS 16:30 LES VILLAGES DE FRANCE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 POURQUOI TU PLEURES ? 21:10 JEUDI 15H 21:22 IL CREATORE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 THALASSA 2:51 LE POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 ÉPICERIE FINE 13:37 LES SECRETS DE LA SELEÇÃO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE VOYAGE EXTRAORDINAIRE 16:07 LE VOYAGE DANS LA LUNE 16:24 ZYGOMATIQUES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 FRÈRES 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 JUIN 40, LE GRAND CHAOS 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 INQUISITIO 1:43 INQUISITIO 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 RICARDO 13:33 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAUVAIS KARMA 15:35 MAUVAIS KARMA 16:03 MAUVAIS KARMA 16:30 LES VILLAGES DE FRANCE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 INQUISITIO 20:13 INQUISITIO 21:01 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE VENT DE LA NUIT 23:33 CHANTOU 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 TUNISIE, L’ÉTOILE DE L’AFRIQUE 2:48 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Балабол”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 Премьера. „Война в Корее” 01:45 Джонни Депп, Вайнона Райдер в фантастическом фильме Тима Бартона „Эдвард Руки-ножницы” 03:20 Игорь Кваша, Анастасия Вертинская, Александр Калягин в фильме „Преждевременный человек”

14

FLUX 6

Programe 30 MAI 2014

Vineri

7

IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Documentar. „Global 3000”. 10.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Boom-show. Program distractiv.

16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Ansamblul de dans „Baștina” la 20 ani de activitate. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.50 Legendele muzicii. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spunemi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crima din casa mea (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Mărturie mortală 22:45 Film: Pumnul de legendă 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Pumnul de legendă(r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile PRO TV cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Балабол”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Лаврентий Берия. Ликвидация” 23:15 „Вечерний Ургант” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 Геннадий Хазанов, Вячеслав Невинный в комедии „Полицейские и воры” 01:55 Джулия Робертс в фильме „Умереть молодым” 03:40 Валерий Баринов в фильме „Вишневый омут” 05:15 „Контрольная закупка” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE !

11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:04 ÉPICERIE FINE 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:34 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:59 COMMÉMORATIONS DU 6 JUIN 1944 18:00 FLASH INFO 18:07 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:00 GEOPOLITIS 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 BOULEVARD DU PALAIS 23:30 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 360° - GÉO

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IUNIE

8

Duminică IUNIE

6.05, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Concert pentru vioară și orchestră. 7.05 Documentar. „Global 3000”. 7.30 Film în desen animat. „Un monstru la Paris”. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Documentar. „Arts 21”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.45 „Planeta cu rouă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși „Licurici”. 14.25 Film. „O VIAȚĂ MAI BUNĂ” (SUA, 2011). 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Portrete în timp. Dumitru Coval.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Documentar. „Drumeţii”. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. „KING OF KALIFORNIA” (SUA, 2007). 0.05 Fii tânăr! 0.50 În Premieră. 1.50 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 2.10 Portrete în timp. 2.45, 4.30 Gheorghe Pârlea la 70 de ani. Serată jubiliară. 5.45 Cinemateca universală.

6.05, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeţii”. 6.45 Documentar. „Colecţia design”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm. Liturghie la Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica Mare).

Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău.

10.00 Boom-show. Program distractiv. 11.10 Părinţi și copii. 11.40 La datorie. 12.00 Documentar. „Global 3000”. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.„Plăcerea din farfurie”. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film în desen animat. „Un monstru la Paris”. 16.30, 3.00 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat.

18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Film. „O VIAȚĂ MAI BUNĂ” (SUA, 2011). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Serial. „UN PREOT PRNTRE NOI”. 2.30 În ritm de dans. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30 Film: Răpirea tatălui 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Cine pe cine iubește 15:15 Film: Un alt Karate Kid 17:15 Film: Maestrul despărţirilor 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja 20:45 Film: Stealth - Pericol invizibil 23:15 Film: Piranha 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Film: Cine pe cine iubește (r) 06:15 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Un alt karate kid (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Maestrul despărţirilor (r) 16:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja 20:45 Film: Fără scăpare 22:45 Film: Alfie 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Fără scăpare (r) 03:00 Film: Alfie (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile PRO TV cu Sorina Obreja (r)

05:45 Фильм „Зеленый огонек” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Зеленый огонек”. Продолжение 07:05 Валентина Титова, Олег Видов в фильме „Метель” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 „Тамара Семина. Соблазны и поклонники” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Заговор диетологов” 14:05 „Новый Ералаш” 14:30 Георгий Вицин, Лидия Смирнова в комедии „Женитьба Бальзаминова” 16:05 Галина Польских, Евгений Евстигнеев, Марина Дюжева, Евгений Стеблов в комедии „По семейным обстоятельствам” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „По семейным обстоятельствам”. Продолжение 18:35 „Угадай мелодию” 19:05 Премьера.„Стас Михайлов. Против правил” 20:00 „Чувство юмора” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25„Что? Где? Когда?”

00:35 Джин Хэкмен в приключенческом фильме „Французский связной” 02:15 Лариса Удовиченко, Николай Караченцов в фильме „Женщина для всех” 03:35 Татьяна Пельтцер в комедии „Яблоко раздора” 05:05 „В наше время”

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Вера Васильева, Татьяна Пельтцер в фильме„Свадьба с приданым” 08:35„Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30„Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Светлана Светличная, Людмила Хитяева, Георгий Юматов, Владимир Высоцкий в фильме „Стряпуха” 13:35 „Я боюсь, что меня разлюбят. Андрей Миронов” 14:25 „Наталья Гвоздикова и Евгений Жариков. Рожденные революцией” 15:15 „Наталья Кустинская. Королева разбитых сердец” 16:10 Премьера. „Три плюс два”. Версия курортного романа” 17:10 Наталья Кустинская, Андрей Миронов, Евгений Жариков, Наталья Фатеева в комедии „Три плюс два” 17:45 Вечерние новости (с субтитрами) 18:00 Комедия „Три плюс два”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:40 „Точь-вточь” 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:15 Комедия „Один дома 3”

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 2.05-6.45 Seriale.

11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25„100 de moldoveni au zis”. Show TV. 8.20, 18.45, 0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 COMMENT DESSINER ? 10:24 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:57 DÎNER À LA FERME 4 17:00 TARATATA 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 L’ÉCOLE DU POUVOIR 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 LE POINT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 360° - GÉO 6:22 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:29 WARI 7:57 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 COMMENT DESSINER ? 10:24 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 11:59 RIDING ZONE 13:07 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAGAZINE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:38 NUS & CULOTTÉS 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE BEAU SERGE 23:35 TU SERAS MON ALLIÉ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOTBALL - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 1:54 FOOTBALL - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 2:48 LES CARNETS DE JULIE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 KIOSQU

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

30 mai-6 iunie Berbec E o săptămână a dragostei împărtășite. Dacă îţi arăţi sentimentele și nu îţi e teamă să oferi din dragostea ta, o vei primi înapoi înzecit. O persoană apropiată își va pierde controlul într-o situaţie limită și va trebui să o readuci pe „linia de plutire”.

Taur Vei avea parte de o ofertă tentantă de a lua totul de la început – fie că vorbim de carieră sau de viaţă amoroasă. Ai așteptat acest moment de foarte mult timp, așa că profită de el.

Gemeni Treburile casnice par a te ţine ocupată, în detrimentul micilor plăceri pe care, din păcate, trebuie să ţi le refuzi. Ești la limită cu banii, așa că atenţie la cheltuielile neprevăzute!

Rac Dacă doar un împrumut te mai poate salva dintr-o situaţie financiară dificilă, calcă-ţi pe mândrie și apelează la acea persoană care știi că te va ajuta în aceste momente. O veche iubire poate reapărea în peisaj!

Leu O ceartă în familie îţi va consuma energia. Încearcă să nu iei partea nimănui. Vei primi o sumă de bani la care nu te așteptai și pe care cel mai bine i-ai folosi pentru a-ţi cumpăra un pic de... timp liber și distracţie.

Fecioară Cineva special pentru tine ţi-a încredinţat un secret important. Abţinete de la bârfe, oricât de inofensive ar părea! Situaţia financiară pare a se îmbunătăţi și asta mulţumită unui străin care a avut încredere în tine.

Balanţă Nu ar trebui să te lași niciodată influenţat/a de prima impresie. Este posibil să primești o veste importantă din partea unei rude, așa că asigură-te că ai deschise toate căile de comunicare.

Scorpion Vei fi într-o stare de romantism incurabil. E momentul să le reamintești celor dragi cât de mult înseamnă pentru tine și se pare că vei fi în starea perfectă pentru a face asta. Profită de orice moment liber!

Săgetător Visezi la un proiect special pentru casă sau la un proiect realizabil împreună cu cineva special. Ai grijă cum tratezi „flăcările” din trecut, fie că vorbim de persoane pe care leai iubit sau le detești din tot sufletul.

Capricorn Dacă există momente când evitarea adevărului e cea mai bună soluţie pentru toate persoanele implicate... acum nu este cazul. Fii sincer/ă în absolut orice context și lucrurile se vor aranja frumos pentru tine.

Vărsător Norocul îţi este alături. Vei reuși să treci peste problemele care te-au chinuit în ultima vreme și să te bucuri din nou de viaţă. Un prieten te va ajuta într-o problemă sentimentală.

Peşti Ai nevoie parcă mai mult decât oricând de dragostea, înţelegerea și afecţiunea celor dragi. Dacă vei reuși să le obţii, lucrurile se vor aranja frumos și vei reveni la atitudinea ta jucăușă și veselă, atât de contagioasă pentru cei din jur!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 587 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse 30 MAI 2014

Plante pentru o baie antistres Stresul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale secolului al XXI-lea, care duce la apariţia unui număr mare de boli. Acesta are efecte negative nu numai asupra sănătăţii, ci și a performanţei și a productivităţii noastre.

Una dintre cele mai la îndemână modalităţi de a scăpa de acesta și de a te relaxa o reprezintă băile. Băile cu plante care conţin uleiuri naturale au efect de echilibru și destindere. Indiferent de tipul de plantă pentru care optezi, ai nevoie de un săculeţ pe care să îl umpli cu 50 g din aceasta.

Adaugă săculeţul în cada umplută cu apă caldă, pentru minimum 15 minute. Plantele respective pot fi folosite și sub formă de uleiuri esenţiale.

Lavandă Lavanda este o plantă cu un miros puternic, ce conţine ulei volatil. Aceasta este cea mai indicată dacă dorești să te calmezi sau să te relaxezi. Specialiștii o recomandă pentru a avea parte de un somn odihnitor și liniștit, întrucât are capacitatea de a induce starea de bine.

Mentă Menta este o plantă aromatică perenă, ce dă mâncării un gust deosebit și care poate fi crescută atât la ghiveci, cât și în grădină. Însă menta are numeroase efecte pozitive asupra sănătăţii, ameliorând simptome precum balonarea, dureri abdominale, constipaţie, diaree, dureri de cap, migrene, combate sinuzita și răceală. Aceasta poate fi adăugată în cada cu apă dacă dorești să scapi de tensiuni și să te desprinzi de problemele personale.

Mușeţel Mușeţelul este o plantă potrivită climei ţării noastre, folosită din cele mai vechi timpuri pentru calităţile sale. Uleiul pe care acesta îl conţine este utilizat în aromaterapie, cosmetică, suplimente alimentare și nu numai.

Pe lângă faptul că îmbunătăţește digestia, are efecte calmante asupra mucoaselor digestive și are proprietăţi antispastice și antibacteriene, mușeţelul are și proprietăţi calmante, fiind o sursă numai bună pentru a te destresa.

Flori de tei Florile de tei au constituit întotdeauna un leac împotriva insomniei, agitaţiei și anxietăţii, de multe ori, o cană de ceai de tei fiind un adevărat miracol. În cazul în care ești stresată sau nervoasă, ai nevoie de o baie cu apă caldă, cu flori de tei. Acestea te vor liniști și îţi vor reda vitalitatea. Asemenea băi sunt recomandabile în special copiilor, asupra cărora s-a dovedit că au un efect deosebit.

Condo.kudika.ro

15

FLUX

STUDIU

Suplimentele alimentare accelerează îmbătrânirea organismului Suplimentele alimentare care conţin vitamina C, E și betacaroten, considerate multă vreme un mijloc de încetinire a procesului de îmbătrânire a organismului prin efectul lor antioxidant, ar putea, de fapt, accelera acest proces, au descoperit cercetătorii canadieni.

Potrivit teoriei acceptate în prezent, antioxidanţii reduc efectul „oxidant” al radicalilor liberi – acele molecule corozive produse de organism în timpul procesării oxigenului, care sunt inspirate, de asemenea, din aerul poluat și din fumul de ţigară, conform dailymail.co.uk. Însă, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McGill din Canada, nu doar că radicalii liberi nu provoacă îmbătrânirea, dar administrarea suplimentelor alimentare antioxidante ar putea, de fapt, să accelereze acest proces.

Când radicalii liberi interacţionează cu celulele, proteinele și ADNul din organism, fenomenul ar putea avea un efect nociv, prin interferarea cu structura chimică a celulelor.

Potrivit teoriei larg acceptate, acest proces cauzează îmbătrânirea orga-

nismului, de la declinul fizic până la apariţia anumitor boli, cum ar fi cancerul.

Cu toate acestea, studiul cercetătorilor canadieni, publicat în revista Cell, sugerează că radicalii liberi prelungesc, de fapt, viaţa celulelor.

Acest proces are loc prin modificarea unui mecanism denumit apoptoză. În urma acestuia, celulele deteriorate sunt instruite să se „sinucidă” într-o serie de situaţii, de exemplu, atunci când trebuie să evite să devină canceroase, după ce ADN-ul lor a trecut printr-o mutaţie periculoasă, sau pentru a distruge virusurile care le-au invadat.

Oamenii de știinţă au descoperit că radicalii liberi influenţează acest „mecanism de sinucidere”, astfel încât să acţioneze într-un mod cu totul diferit în celulele sănătoase, consolidându-le sistemul de apărare și prelungindu-le durata de viaţă. În același timp, acest studiu a confirmat că organismul uman dispune de o serie de mecanisme de apărare pentru a supravieţui în medii ostile, dar aceste sisteme sunt declanșate abia când oamenii se confruntă cu situaţiile-limită respective – iar radicalii liberi acţionează tocmai în aceste situaţii.

Problema antioxidanţilor este aceea că ar putea neutraliza acest

efect „protector” – fapt care explică, de asemenea, motivul pentru care suplimentele cu antioxidanţi pot produce unele efecte dăunătoare neașteptate.

De exemplu, studiile de laborator au arătat că dozele mari de antioxidanţi, cum ar fi N-acetilcisteina, ar putea favoriza răspândirea celulelor canceroase ale sânului.

Betacarotenul și vitamina A au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate din cauza cancerului la plămâni și a afecţiunilor pulmonare.

Cu toate acestea, antioxidanţii din alimente au un rol important

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Cum creezi iluzia că picioarele tale sunt mai lungi Vrei să afli cum trebuie să faci ca picioarele tale să pară mai lungi? Iată câteva trucuri stylish.

Poartă pantofi sau sandale de culoarea pielii (în tonul pielii tale). Acest lucru va face automat ca picioarele tale să pară mai lungi.

Pantalonii sau fustele cu talie înaltă vor lungi silueta.

Poartă aceeași culoare din cap până în picioare.

Lookul monocromatic face ca linia corpului să pară... interminabilă. Asi-

gură-te că porţi pantaloni care nu sunt deasupra pantofului ori topuri nu mai scurte de linia taliei.

Optează pentru pantaloni cu linii verticale.

Liniile verticale alungesc corpul și fac ca și privirile celor din jur să urmărească linia verticală a corpului.

Poartă încălţări fără barete pe gleznă. Baretele „taie“ glezna, făcând ca piciorul să pară mai scurt. Optează pentru stiletto sau balerini.

Poartă pantaloni lungi până în pământ, mai ales atunci când porţi tocuri ameţitoare.

Pantofii cu vârf ascuţit sunt ideali pentru a-ţi alungi picioarele, ceea ce nu se poate spune și despre cei cu vârful rotund. Cu cât vârful este mai ascuţit, cu atât picioarele tale sunt în avantaj.

Poartă jachete cambrate cât mai scurte. Ca și la piesele cu talie foarte înaltă, jachetele ceva mai scurte dau efect de alun-

pentru sănătatea organismului.

Cantitatea ingerată astfel este mult mai scăzută decât cantităţile regăsite în suplimente. În aceste niveluri scăzute, antioxidanţii joacă un rol protector. „Suplimentele cu vitamine ar putea fi utile pentru copiii mici, persoanele mai în vârstă și femeile însărcinate, însă pentru restul populaţiei este mult mai bine să se concentreze pe dietă și pe alimente proaspete, bogate în nutrienţi”, a spus Helen Bond, de la British Dietetic Association.

Mediafax.ro

FRUMUSEŢE Îngrijeşte-ţi pielea cu iaurt!

Cu siguranţă îl regăsești mai tot timpul pe lista ta de cumpărături și este singurul care te așteaptă dimineaţa la micul dejun. Dar ce-ai spune dacă iaurtul, căci el este ingredientul acestui articol, s-ar regăsi și în ritualurile tale de înfrumuseţare?

Bogat în proteine, iaurtul fortifică oasele, dar, în același timp, este important în hidratarea firului de păr sau îngrijirea unghiilor. Încearcă reţetele propuse de noi și te vei convinge de proprietăţile iaurtului natural.

Mască cu iaurt pentru ten sensibil

gire a siluetei și creează o simetrie a siluetei.

Cu cât mai scurt, cu atât mai bine. Dacă silueta îţi permite, poartă fuste scurte cu volane... so sexy. În sezonul rece alege cizme peste genunchi.

Dacă botinele ori ghetele până la glezne „taie“ picioarele, cizmele până la genunchi te vor face să arăţi uimitor. Asigură-te ca fusta ori rochia să nu depășească linia cizmelor.

Jachetele sau tunicile asimetrice sunt în avantajul tău. Picioarele tale vor arăta lungi din cauza colţului mai scurt al jachetei.

Glamourmagazine.ro

Pentru a avea o piele catifelată la care ai visat dintotdeauna, îţi propunem o mască cu iaurt pentru ten sensibil. Amestecă ingredientul cu o linguriţă de miere și aplică masca pe faţă, evitând zona ochilor. Clătește după 15 minute.

Mâini catifelate? Sigur că da!

De această dată nu ai nevoie doar de iaurt, ci și de miere. Amestecă o ceașcă de iaurt natural cu o lingură de miere și aplică amestecul obţinut pe mâini. Mierea, în combinaţie cu iaurtul, te va ajuta să obţii nivelul optim de hidratare a pielii.

Exfoliant natural Pentru a fi hidratată, pielea trebuie să fie mai întâi exfoliată pentru a ne asigura că celulele moarte sunt îndepărtate. Prepară-ţi un exfoliant cu iaurt. Ai nevoie de o linguriţă de tărâţe de grâu, două linguriţe de fulgi de ovăz, iaurt natural și o linguriţă de miere.

Cauţi o alternativă la balsamul de păr?

Ei bine, iaurtul poate fi folosit în locul balsamului de păr. Asigură-te că ai la îndemână un iaurt natural, aplică-l pe părul umed și lasă-l să acţioneze 15 minute, după care clătește-l. Ingredientele iaurtului sunt benefice pentru scalp și te pot ajuta să scapi de mătreaţă.

Vindecă arsurile solare Vine vara și este foarte probabil să vă alegeţi cu arsuri solare. În cazul în care vă expuneţi excesiv la soare soluţia se află în frigiderul tău.

Cu siguranţă vindecarea arsurilor solare este cel mai cunoscut motiv pentru care utilizăm iaurtul în ritualurile de înfrumuseţare.

One.ro

FLUX

16

Magazin 30 MAI 2014

Mitropolia Basarabiei are un episcop vicar al Arhiepiscopiei de Chişinău Mitropolia Basarabiei are un episcop vicar de Chișinău. La propunerea Înaltpreasfinţitului Părinte Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antonie Telembici în postul vacant de episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului cu titulatura Antonie de Orhei.

Antonie Telembici este născut în anul 1963 în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi din Republica Moldova. Părintele arhimandrit Antonie Telembici a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Chișinău și Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae din Iași (1994). Din anul 1995 și până în prezent, părintele Antonie Telembici a îndeplinit responsabilităţi administrative, misionare, culturale și mediatice în Mitropolia Basarabiei.

Formal, Mitropolia Basarabiei include patru episcopii, însă niciuna din acestea nu are în frunte vreun arhipăstor. Până în prezent, funcţiile administrative în trei din cele patru episcopii (de Chișinău, de Bălţi și de Sud) au fost deţinute de trei preoţi vicari de mir (Ioan Cosoi, Valeriu Cernei și Mihail Ursachi).

Octavian RACU

BITEI 2014:

O stare contra-stare – Ada MILEA Textul ce urmează este o încercare de a defini stările, emoţiile și senzaţiile pe care ţi le oferă un concert Ada Milea. O inutilă încercare, de fapt.

Pentru că textul ce urmează e teorie, iar teoriile nu înlocuiesc stările și emoţiile și arar reușesc să le transmită.

Mai bine fie spus, în cele ce urmează o să risc să vă împărtășesc niște impresii.

Ieri (miercuri, 28 mai – n. red.), în cadrul BITEI, la secţiunea Muzică, Ada Milea și trei colegi de-ai ei: Anca Hanu, Bogdan Burlăceanu și Cristian Rigman, au făcut o demonstraţie perfectă a unui anticoncert. Cu actori adevăraţi și instrumente de jucărie. Cu piese de o sensibilitate lirico-patetică. Pe ritmuri balcanice, manele, rock și ethno. Cu tușe psihadelice. Pantagruelesc de ancorat în realitatea noastră cotidiană.

Un concert fără măști (doar, pe alocuri, cu pungi de hârtie pe cap) despre noi, cei mici, care ades ne ascundem după cuvinte mari ca să ne justificăm prezenţa, esenţa ori inexistenţa, ori ca să ne umplem spaţiul dintre viaţă și moarte.

Deși ușor ironic, aparent superficial, antisofisticat, mesajul pieselor și activităţii Adei Milea nu este nici

pe departe atât de ”printre altele”, precum ar putea să lase impresia.

Parabolele ei cântate lasă adevărurile dezgolite, schingiuite chiar, așa cum, de fapt, ne ating ele pe fiecare în parte.

Ada Milea este un artist sensibil, talentat fără îndoială, rafinat și sincer, care percepe viaţa pornind de la faptul că este, mai întâi de toate, un om, care simte și reacţionează omenește. Și nu precum se poartă în zilele noastre, complăcându-se în maniera de artist, să-și amintească sau să ne reamintească și nouă că și ea este om. Umanismul ei nu are nevoie de justificare. Și mesajele pieselor ei sunt ca primii oameni – fără haină – n-au de ce să fie ascunse. Și pentru că dacă îţi place Ada Milea, trebuie să fii sincer până la capăt, mie mi-a plăcut concertul de

ieri. Mi-ar fi plăcut să dureze două acte, indiferent cu sau fără pauze. Și să aibă două sau trei reprezentaţii în cadrul BITEI. Doar că n-am rămas la fel de încântată și n-am empatizat cu melodiile din final, despre alcool, după Ioan Mureșan. Una, maxim, două, ar fi fost suficiente. Pe celelalte toate, de la început și până la sfârșit, le-aș fi ascultat aseară la bis.

Iar pe voi, cititorilor, vă îndemn să nu rataţi ocazia să mergeţi la un concert Ada Milea. Chiar dacă nu aţi fost până acum la niciunul, n-aţi ascultat-o și nu vă place. Că despre multe în viaţa asta ne dăm noi cu părerea fără să știm și despre multe judecăm fără să înţelegem și asta nu ne împiedică să credem că avem și dreptate.

Liliana POPUŞOI Sursa: confidential.md

Identitatea românească, între Traian şi Decebal Ideea naţională se conturează în secolul al XIX-lea și odată cu aceasta se încearcă și definirea românilor prin originea comună, limba unitară, istoria și spiritualitatea unificatoare. Este un fenomen general european de decupare mai mult ideală decât reală a continentului în ”state-naţiuni”, pe bazele ideologice ale contractului social al lui Rousseau și percepţiei comunităţilor drept organisme vii. Decuparea prezentului se proiectează și în trecut, elaborându-se mituri fondatoare care să justifice noile entităţi politice.

Lucian Boia, de pildă, ne propune o sinteză a ideologiei istorice în opera de referinţă, “Istorie și mit în conștiinţa românească”, de unde aflăm și despre semnificaţia extraordinară pe care o au aceste mituri de origine care cristalizează conștiinţa comunităţii și oferă structurilor modernităţii un sens sacru.

Epoca naţiunii se justifică prima dată prin mitul fondator roman, care îl impune drept prim “descălecător” pe Traian.

Prin accentul pus pe continuitatea dintre istoria romanilor și cea a românilor, cronicile lui Miron Costin și Grigore Ureche scot istoriografia românească din faza slavonă, căutând alte origini. Iar o origine romană era semn de mare prestigiu, de o superioritate la nivel mental de care se folosesc îndeosebi corifeii Școlii Ardelene care încearcă să demonstreze că războaiele lui Traian au drept scop exterminarea, pentru a lăsa în urmă o civilizaţie cu adevărat măreaţă.

Mișcarea naţională românească de după 1821, apropi-

erea de Occident și aspiraţia de a juca un rol important pe scena europeană au favorizat evidenţierea modelului roman, pe direcţia purismului latinist.

August Treboniu Laurian scrie o istorie a românilor începând cu fondarea Romei, pentru că istoria romană face parte din cea românească. În acest cadru, Traian devine un erou civilizator care colonizează Dacia numai cu familii aristocratice.

Păstrarea purităţii latine apare drept o caracteristică fundamentală, românii împărtășind cu romanii lui Traian vitejia, curajul și virtutea.

Chiar și cei care au combătut romanomania, de pildă Kogălniceanu, nu erau împotriva originii net latine, ci militau pentru o diferenţă mai clară între trecut și prezentul care nu îi mai conţine pe strămoșii romani care să-i asiste mereu pe români.

Odată cu întemeierea României și dobândirea independenţei, sinteza daco-romană își face loc în peisajul istoriografic.

Dacii devin simbolul rădăcinilor, apartenenţei la pământul ţării, dar romanii continuă să reprezinte principiile civilizatorii, de organizare politică.

B.P. Hasdeu, Cezar Bolliac sau Grigore Tocilescu vor încerca

să învestească cu sens și lumea primordială a autohtonilor daci. Așadar, pe la 1880 mitul originilor suferă o reevaluare, din romani puri românii devin daco-romani. Structura este însă foarte fragilă, pentru că elementele nu se află tocmai în echilibru, ridicându-se problema: cine a avut o influenţă mai mare, Traian sau Decebal?

Cu care dintre cei doi se identifică mai mult românii? În ciuda sintezei daco-romane, o bună bucată de vreme cântecul gintei latine este tot cel predominant. Încă se vorbește mult despre faptul că Traian a realizat o colonizare masivă în Dacia. Și Xenopol pune accent pe amploarea romanizării, care ar fi depășit ce se petrecuse în restul provinciilor romane. Drept urmare, românii sunt mai mult romani decât daci în tot acest conglomerat mitic.

Traian este, deocamdată, preferat lui Decebal pentru că, în concepţia românilor în căutare de idealuri care să-i ajute în asumarea prezentului, simbolizează un moment fondator esenţial, acela al cuceririi Daciei, deci al inaugurării unei epoci prospere și al integrării teritoriului în marea civilizaţie romană.

La inaugurarea Ateneului Român, în 1888, Odobescu compară clădirea cu edificiile romane, propunând, totodată, reprezentarea pe fronton a marii schimbări survenite odată cu fericita cucerire a lui Traian, care a adus și în România lumi-

nata împărăţie latină. Decebal nu are prea mare importanţă, Traian cel drept și blând fiind cel care a adus românilor un nume, o viaţă, o credinţă. Imaginea împăratului va fi, de altfel, asemănată și cu cea a unui soare strălucitor. Pictorul Costin Petrescu va pune în aplicare proiectul lui Odobescu între 1933 și 37, când rolul dacilor începe să fie cel dominant. Și totuși, scena îl ignoră pe Decebal.

Traian are rolul fondator major în această perioadă de individualizare politică, oferind un simbol foarte atrăgător pentru naţiunea în formare: cuceritorul, legiuitorul, conducătorul perfect. La D. Onciul, în lucrarea “Din istoria României”, Traian apare drept întemeietorul poporului român, iar Carol I – drept întemeietorul regatului român.

La jubileul din 1906 cele două personaje apar împreună pe câteva medalii, alături de legenda “Părinţilor neamului românesc”. În ideologia epocii se conturează așadar o strânsă legătură între două momente fondatoare esenţiale pentru crearea statului român, care își găsește originea glorioasă în opera de cucerire a marelui general roman. Măreţia romană era reactualizată prin domnia lui Carol I. În secolul al XX-lea însă, dacii își vor lua revanșa ca principali exponenţi ai miturilor de origine și imaginarului istoric, naţionalismul insistând tot mai mult asupra individualităţii și specificului românesc, regăsit pe un fond autohton preroman.

Sursa: historia.ro