Ziarul Flux, Ed. 13 (986)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 10 aprilie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 10.04.2015

Vinerea cea Mare. Cuv. Ștefan; Sf. Ilarion cel Nou. Sf. Mc. Filit și Lidia (Denia Prohodului Domnului)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO.............................. 19.0657 1 Dolar american ............. 17.6232 1 Leu românesc ................. 4.3180 1 Rublă rusească ............... 0.3088 Timpul probabil:

Maxima zilei Nimic nu este pierdut cât 10.04.2015 11.04.2015 timp credinţa e în picioare, cât sufletul nu abdică și capul se ridică din nou.

Noros, Noros, Arsenie Papacioc 1 7 0C -2 11 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 13 (986)

Dragi cititori, Vă felicităm cu ocazia Sfintei Sărbători a Învierii Domnului. Vă dorim ca această zi să Vă umple sufletele de bucurie, iar jertfa adusă de Iisus Hristos pentru întreaga omenire să Vă îndemne să fiţi mai buni, mai iertători și mai iubitori de oameni.

Vă anunţăm că următorul număr al publicaţiei noastre va apărea pe data de 24 aprilie, după o scurtă vacanţă pascală.

Vă dorim tuturor sărbători fericite!

Redacţia „FLUX”

Hristos a }nviat!

Buget de austeritate. Guvernul se bazează pe încasări fiscale şi mila finanţatorilor externi

3

PAGINA

POLITIC

Sturza sugerează că o guvernare „perfect nedemocratică” ar putea fi alternativa uneia profund corupte

4

PAGINA

ANCHETĂ

Reţineri în „Dosarul medicamentelor”. Şefii de la sănătate au umplut izolatorul CNA

5

PAGINA

GEOPOLITIC

Pastorala ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, la sărbătoarea Învierii Domnului =VLADIMIR

=PETRU

DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL CHIȘINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ȘI EXARH AL PLAIURILOR

Preasfinţiţi arhipăstori, cinstiţi slujitori ai altarelor, cuvioşi monahi şi monahii, dreptmăritori credincioşi,

„Eu sunt învierea şi viaţa.”

(Ioan 11, 25)

HRISTOS A ÎNVIAT!

Jean Parvulesco, Dominique de Roux şi conştiinţa superioară a României

Pastorala ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru la sărbătoarea Învierii Domnului

Prin milostivirea Atotţiitorului Dumnezeu, prăznuim și în această rânduită primăvară triumful vieţii asupra morţii, bucuria luminii și stârpirea întunericului – Învierea Domnului Iisus Hristos. Între sfintele adevăruri, păstrate cu sfinţenie de la Mântuitorul Hristos în chivotul doctrinei noastre ortodoxe, sunt şi cele proclamate de El Însuşi prin cuvintele: „Eu sunt învierea și viaţa“ (Ioan 11, 25).

Continuare în pag. 8

Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și preaiubiţilor credincioși din Sfânta și de Dumnezeu păzita Mitropolie a Basarabiei: har, milă și pace de la Hristos Domnul nostru, iar de la noi părintești binecuvântări

„Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veșnică și mare milă.”

(Din Catavasiile Paştilor)

HRISTOS A ÎNVIAT! Continuare în pag. 8

FLUX

2

Actual

10 APRILIE 2015

Buget de austeritate. Guvernul se bazează pe încasări fiscale şi mila finanţatorilor externi Cu întârziere de aproape o jumătate de an, Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, proiectul de buget pentru anul curent. Bugetul de stat pentru 2015 prevede venituri totale în sumă de peste 30 de miliarde de lei, cheltuielile vor depăși 34 de miliarde, iar deficit bugetar va fi de aproximativ 4 miliarde de lei. Autorităţile intenţionează să acopere deficitul din surse externe (3,5 miliarde de lei), din contul vânzării patrimoniului (600 de milioane de lei) și din privatizarea proprietăţii publice (200 de milioane de lei). În anul 2015 este preconizată o creștere a veniturilor la bugetul de stat cu 9,5 la sută faţă de 2014 sau cu 2,6 miliarde de lei. Potrivit documentului, partea cea mai mare a veniturilor bugetului de stat le vor constitui încasările fiscale – 82,9%. Veniturile nefiscale vor fi de 1,1 miliarde de lei sau circa 3,6 la sută. Suportul financiar din partea partenerilor externi de dezvoltare (granturi) se prognozează în sumă de 2,7 miliarde de lei, dintre care pentru susţinerea bugetului vor fi direcţionate 0,9 miliarde de lei, iar pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe – circa 1,8 miliarde de lei. Ponderea veniturilor din granturi, în sumă totală a veniturilor bugetului de stat, reprezintă circa 6%.

Cheltuielile se vor majora cu 5 miliarde de lei în 2015, iar cele mai mari alocări sunt planificate pentru învățământ – circa 24%, asigurare și asistenţă socială – 18%, ocrotirea sănătăţii – 11%.

Documentul prognozează scăderea cu 1% a Produsului Intern Brut, diminuarea exporturilor cu 10% faţă de anul trecut și cea a importurilor cu 15%. Se estimează că în 2015, cursul mediu de schimb al leului faţă de dolar va fi de 19 lei și 30 de bani.

Proiectul politicii bugetar-fiscale aprobat de Guvernul Gaburici prevede majorarea mai multor taxe și accize. Astfel, vor crește accizele pentru alcool și ţigări, dar și pentru carburanţi.

De exemplu, pentru o tonă de benzină accizul va spori cu peste 200 de lei, iar pentru aceeași cantitate de motorină majorarea va fi de peste 90 de lei. Taxa de drum va crește cu 50 la sută.

Experţii apreciază situaţia drept anormală Bugetul este unul de austeritate și, totodată, există riscul ca acesta să nu fie îndeplinit. O

recunoaște chiar Ministerul Finanţelor, care a avertizat că prognozele macroeconomice și estimările bugetare care stau la baza elaborării proiectului de buget pe anul 2015 „pot fi influenţate de conjunctura economică regională, dar și internaţională nefavorabilă, care nu dă semne de îmbunătăţire. Economia Republicii Moldova, fiind o economie mică și deschisă, este foarte sensibilă la șocurile externe”.

Potrivit directorului Centrului de Investigaţii Strategice și Reforme, Galina Șelari, există „o mare probabilitate a neîndeplinirii planului bugetar”. „Având în vedere faptul că la noi circa 70% din venituri îl constituie impozitele și TVA din import, iar importul scade, atunci e foarte posibilă o astfel de situaţie”, a declarat expertul pentru NOI.md.

Probleme ar putea apărea și la obţinerea asistenţei financiare pentru proiectele investiţionale. „BERD și BEI nu investesc în economii instabile”, a afirmat Șelari.

Totodată, Galina Șelari nu consideră normală situaţia când 83 la sută din bugetul de stat este asigurat din încasările fiscale. Indicele respectiv demonstrează că în 25 de ani, Republica Moldova nu a fost aptă să creeze propriile surse de venit. „Acești bani vin de la vamă. Este TVA-ul și impozitul pe import. Iar ceea ce se importă se cumpără din contul banilor trimiși de gastarbaiterii moldoveni. Deci, banii vin din străinătate pentru a cumpăra mărfuri și produse în străinătate. E o situaţie absolut anormală”, a declarat directorul Centrului de Investigaţii Strategice și Reforme pentru publicaţia Adevărul. Și expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tornea, este de părere că, cel mai probabil, bugetul va fi rectificat pe parcursul anului curent și va fi unul și mai auster decât arată acum. În opinia lui, reperele de bază ale creșterii economice în anii precedenţi au fost agricultura, pentru că am avut doi ani agricoli destul de buni, și a fost consumul, care a asigurat cea mai mare creștere a PIB-ului. „Dacă ne uităm pe cifrele din acest an, vedem că în primele două luni

ale anului avem deja o scădere a importurilor de circa 22 la sută, ceea ce denotă o scădere a consumului. Scăderea consumului, ca reper de bază până acum al creșterii PIB-ului, ar însemna o scădere mult mai accentuată a acestuia”, a explicat Tornea în cadrul unei emisiuni la Publika TV. Totodată, expertul a menţionat că specialiștii sunt sceptici în privinţa obţinerii veniturilor scontate din privatizări, deoarece bunurile cele mai importante au fost privatizate deja: „Este greu de spus ce ar mai fi valoros de privatizat pentru ca investitorii să fie dispuși să dea banii.

Cele câteva obiective care au mai rămas nu vor fi privatizate, cel mai degrabă, în acest an”.

Tornea consideră că este problematică și obţinerea banilor din surse externe. „Din cauza situaţiei create în jurul Băncii de Economii, ţara noastră a pierdut încrederea donatorilor și finanţatorilor externi. Deja o parte de finanţări au fost reduse și este greu de presupus că acești finanţatori ne vor da în continuare bani cu aceeași lejeritate ca până acum. Iar dacă ne vor da, ei vor condiţiona mult mai strict aceste finanţări”, a opinat expertul.

Politica bugetar-fiscală pentru 2015 a fost criticată de Confederaţia Naţională a Patronatelor, care consideră că majorările de taxe și impozite pun sub presiune afacerile private și împing oamenii de afaceri în economia subterană. Modifi-

cările operate nu au fost discutate cu mediul de afaceri, astfel încât i-au luat prin surprindere pe oamenii de afaceri. „Din cauza politicii netransparente, agenţii economici nu au reușit să-și planifice pe termen lung afacerile, fapt care le pune sub risc activitatea”, a menţionat pentru radio Europa Liberă vicepreședintele Patronatelor, Alexandru Slusari.

Deși Bugetul urma să fie dezbătut în Parlament, proiectul așa și nu a mai ajuns pe masa deputaţilor. Miercuri, 8 aprilie, Guvernul și-a declarat angajarea răspunderii asupra pachetului de legi bugetar-fiscale pentru 2015.

Premierul Gaburici și-a argumentat decizia prin faptul că s-a tergiversat elaborarea acestor proiecte, iar țara are nevoie de acţiuni ferme pentru asigurarea stabilităţii. „Înțelegem că din poziția unui Guvern minoritar nu ne putem aștepta la o aprobare în regim de urgență în Parlament. Nu avem timp, acest proces ar putea dura săptămâni sau chiar luni. În mod normal, aceste documente trebuiau aprobate cu mai bine de jumătate de an în urmă”, a precizat el.

Deputatul socialist Igor Dodon a criticat decizia Executivului, afirmând că „guvernarea eurounionistă și oligarhică” se teme de discuții publice în plenul Parlamentului. În opinia lui, dezbaterile ar fi evitate, deoarece „se încearcă recuperarea miliardelor furate din sectorul bancar de pe spinarea și din contul cetățenilor, prin majorări de taxe și impozite”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Banca Mondială: autorităţile ştiau despre operaţiunile dubioase din sectorul bancar, dar nu au intervenit pentru a preveni pierderile enorme Banca Mondială prognozează intrarea economiei moldovenești în recesiune, anticipând o descreștere de 2%. Scăderea ar reflecta șocurile negative provenite din reducerea exporturilor, în special către Rusia, scăderea dramatică a remiterilor și investiţiilor străine, din deprecierea monedei naţionale și diminuarea rezervelor valutare etc. Nu este mai optimistă nici prognoza pentru 2016. Experţii instituţiei financiare au criticat, de asemenea, acţiunile inadecvate ale factorilor de decizie în chestiunea tranzacţiilor dubioase din sectorul bancar. „Declinul economic în Federaţia Rusă a afectat remiterile spre Republica Moldova și veniturile publice.

Anticipăm că dezvoltarea economică în Republica Moldova va rezulta într-o recesiune de 2 procente în anul 2015”,

a declarat Ruslan Piontkivsky, economist superior al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova. „De asemenea, noi am redus prognoza creșterii PIB pentru anul 2016 la 1,5 procente”, a mai afirmat expertul BM. Aceste estimări se bazează pe faptul că partenerii comerciali principali din spaţiul CSI se vor recupera doar treptat, iar creșterea comerţului cu UE este sub nivelul potenţial. Pe termen mai lung, pentru a îmbunătăţi standardele de viaţă ale cetăţenilor Republicii Moldova sunt necesare reforme ferme pe întreg spectrul sectoarelor economice, recomandă experţii Băncii Mondiale.

Referindu-se la situaţia din sectorul bancar, aceștia au apreciat că acţiunile BNM au pus în pericol economia ţării. Potrivit experţilor, suma enormă alocată de Banca Națională a Moldovei celor trei bănci cu probleme într-un timp foarte scurt creează un șoc pentru economie exprimat prin

scumpiri, rate de schimb dezavantajoase pentru populație și subminarea stabilității, scrie Ziarul Naţional.

Ruslan Piontkivski a explicat că această datorie suplimentară, pe care statul și-o va asuma, trebuie rambursată, pentru că nicio datorie nu are costuri „zero”. „Aceasta înseamnă că dobânzile vor fi incluse în Bugetul de Stat pentru mulți, mulți ani înainte. Toți acești bani alocați într-un moment, într-o lună sau într-un trimestru, în economie duce la o presiune adițională uriașă pe prețuri, rate de schimb și la destabilizarea situației”, a declarat Piontkivski, citat de ziarulnational.md. „Autoritățile moldovene au avut informații referitor la operațiunile neadecvate care au avut loc în sectorul bancar, iar pierderile au fost suportate pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. O intervenție promptă a autorităților ar fi putut preveni pierderile de sume enorme de bani.

Alex Kremer Banca Națională are suficiente pârghii pentru a interveni atunci când nu se respectă normele corespunzătoare”, a punctat Alex Kremer, directorul de țară al Băncii Mondiale, conform agora.md.

Totodată, Kremer este de părere că, cel mai probabil, Bugetul de Stat va fi revizuit în acest an: „Valoarea pierderilor acestor trei bănci va trebui acoperită din contul Bugetului de Stat.

Este foarte important ca, atunci când

se va cunoaște exact care este suma, Bugetul de Stat să fie revizuit și aceste costuri să fie incluse”.

Experţii consideră că autorităţile urmează să recunoască pierderile suportate de către stat în sectorul bancar, să revizuiască supravegherea prudenţială și să îmbunătăţească reglementarea sectorului astfel ca să minimizeze viitoarele riscuri.

Banca Mondială menţionează că este extrem de important să fie găsită o soluție rapidă pentru cele trei bănci care se află sub administrarea specială a BNM, însă problema trebuie soluţionată fără a se recurge la majorarea inflației. „Pentru a restabili încrederea în economie, Guvernul ar putea realiza acţiuni decisive în reglementarea sectorului bancar, de rând cu aplicarea politicilor monetare pentru a ţine sub control inflaţia”, a menţionat Alex Kremer.

FLUX

3 FLUX Sturza sugerează că o guvernare „perfect nedemocratică” ar putea fi alternativa uneia profund corupte Politic

10 APRILIE 2015

Acum aproximativ un an, fostul premier Ion Sturza le recomanda „să se liniștească” celor care păreau oarecum îngrijoraţi de ipotetica sa revenire în politică, precizând că nu are de gând să se implice în vreun proiect. Dar și accentuând, totodată, că nu va renunţa să se expună, să analizeze ceea ce se întâmplă în Moldova, să-i critice pe cei ce și-au „vândut ţara” și chiar să influenţeze procesul politic de aici.

Precizările veneau în contextul în care omul de afaceri era curtat tot mai insistent de liberalii reformatori, care îl și vedeau pe acesta pe post de locomotivă electorală, juruindu-i chiar și conducerea partidului. Foștii ciraci ai lui Mihai Ghimpu au continuat să vorbească despre venirea lui Ion Sturza în familia unită a reformaţilor chiar și atunci când acesta a precizat, răspicat și repetat, că nu

pretinde șefia vreunui partid sau un loc pe listele electorale.

Discuţiile despre revenirea lui Sturza în politica de la Chișinău au fost reluate acum, cu ocazia încropirii unui nou partid-călăuză către viitorul luminos și ivirii unui nou salvator al naţiunii. Suporterii „Proiectului Leancă”, nevoiţi să recunoască faptul că „salvatorul” este cam molâu și se încadrează cu greu la categoria de bărbat al neamului, au ajuns la concluzia că cei doi foști premieri s-ar completa reciproc, lăudând experienţa și fermitatea omului de afaceri.

Doar că acum Sturza pare să considere situaţia din Republica Moldova fără de speranţe, astfel încât nu mai vede rostul de a se implica nici măcar „verbal”. Explicând pe o reţea de socializare de ce nu mai intervine public pe teme politice, ex-premierul constată că în Moldova de azi, cuvântul, „chiar bine spus”, nu mai contează. Ideea că prin cuvânt, prin atitudine, s-ar putea schimba ceva, s-a dovedit a fi o iluzie. „La mijloc erau lucruri simple: încercaţi să schimbaţi modelul economic de la cel de consum la unul de dezvoltare; nu mizaţi pe „petrolul” moldovenesc – gastarbaiterii, fluxul acesta se va termina odată; nu pri-

Tranziţia abia începe, prieteni! Și doar mai existau cu puţin timp în urmă suficienţi oameni care credeau că tranziţia se termină. Parcă se întrezărea luminiţa de la capătul tunelului. Se vorbea despre calea noastră europeană, despre primenirea patriei.

Acum luminiţa s-a stins și ne-a învăluit un întuneric dens. Tranziţia abia începe, prieteni!

Mișmașurile din unele bănci autohtone și joaca de-a cursul valutar au spulberat brutal iluziile. Nimic nu s-a schimbat. Hoţia e la ea acasă ca și la începutul anilor 90.

Corupţia și traficul de influenţă fac ravagii. Structurile statului nu sunt niște pârghii de suprimare a neregulilor și de implementare a reformelor, ci o dimensiune care îi protejează de probleme pe cinovnici.

Preţurile s-au umflat brusc. Și asta e abia începutul.

Scumpirea luminii electrice și a gazelor naturale va produce un nou val de creștere a preţurilor care îi va îngenunchea pe cei cu venituri modeste. Mulţi dintre cei care au supravieţuit cu greu în anii tranziţiei vor fi distruși acum.

Anul 2015 va fi foarte greu, iar 2016 ne va face să credem că ce a fost până la el e floare la ureche. Asta presimt eu, un om care a străbătut ani de zile deșertul tranziţiei.

Nu sunt economist, dar sunt un individ păţit. Ne așteaptă zile extrem de complicate. Și asta pentru că aici s-a furat mereu, s-a furat cu nerușinare, s-a furat și nu s-a făcut nimic temeinic.

Lucrurile se vor schimba niţel doar atunci când marii făcători de mișmașuri vor fi băgaţi în pușcării. Deocamdată, la noi se aud acuzaţii și se pronunţă sentinţe. La pușcărie marii escroci nu ajung. Și nici n-o să ajungă în curând.

Aici e fieful nănășismului! Așa că să ne pregătim pentru o nouă etapă a tranziţiei, o etapă crâncenă, nemiloasă…

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

viţi sectorul social contabilicește, în special învăţământul; nu substituiţi necesitatea de reforme pe interior cu „visul european”.

Au fost și lucruri mai pragmatice: nu furaţi, „coaseţi-vă” buzunarele; nu daţi BEM-ul și Aeroportul, că veţi rămâne fără bani și onoare. Aveţi grijă de „omuleţii verzi”, ei nu vin cu tancurile, ei vin cu coloana a cincea.

Mai nou: „nu ne serviţi o gogoașă otrăvită cu guvernul minoritar.

Ieșiţi în faţă, nu vă ascundeţi după un guvern contestat de-a valma în ce privește integritatea și profesionalismul. Nu puneţi „botniţă” presei.

A contat? Nu! Va conta? Nu cred...”, punctează Sturza. „Foștii, actualii și următorii „politicieni” moldoveni, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie, dau dovadă doar de o lăcomie fără de margini și de incompetenţă crasă des condimentată cu trădarea intereselor naţionale”, mai scrie el, constatând că nu știe dacă ar putea exista o soluţie.

Atunci când se referă la Republica Moldova, în presa internaţională apar doar titluri de genul: cel mai mare jaf din sistemul bancar, de miliarde; cea mai mare spălare de bani din istorie etc., continuă acesta.

„Cu ce răspundem? Cu proiecte „leșinate” politic în stilul romantismului englezesc din sec. XIX?!”, se întreabă Sturza. Și am putea intui la ce „proiecte” se referă.

Societatea ar putea să răspundă cu revolte, cu un Maidan moldovenesc. Dar are rost? „Cei vizaţi vor urca în avioanele lor și vor pleca în Europa pe la casele lor cumpărate pe banii noștri.

După care vor reveni și ne vor guverna...”, mai afirmă Sturza în postarea sa.

Deși cu ironie, fostul premier lasă să se înţeleagă că Moldova ar avea nevoie de o guvernare nedemocratică, altfel spus, de o „dictatură luminată”: „Alternativă? Nu știu dacă Moldova este capabilă să genereze un Adenauer sau Pinochet (scuze). Un singur lucru e cert, că o guvernare perfect nedemocratică ar fi, posibil, ultima soluţie pentru a salva ţara. Poate merită să medităm și la așa ceva.”

FLUX

Miliardul „dispărut” în cea mai săracă ţară din Europa, subiect în presa internaţională Jaful din sistemul bancar al ţării noastre a ajuns în atenţia presei internaţionale. Caz misterios în Republica Moldova: 15% din PIBul ţării a dispărut fără urmă, titrează instituţiile media. Site-ul Business Recorder, citat de Mediafax, relatează că procurori anticorupţie și auditori americani efectuează cercetări în legătură cu tranzacţii „misterioase” prin care suma de un miliard de dolari a „dispărut”, o situaţie stânjenitoare pentru Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa care dorește să adere la UE. Scandalul ameninţă să destabilizeze sistemul bancar al fostei republici sovietice cu 3,5 milioane de locuitori, suma însemnând „foarte mult” pentru acest stat sărac, comentează siteul.

Cazul dispariţiei miliardului a ieșit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării, menţionează sursa.

Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare

ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor.

Tranzacţiile par că au fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârșitul lui noiembrie.

Cei care au primit fondurile nu au fost identificaţi, iar banii par să fi „dispărut”. „Nu pot să explic cum poate cineva să fure o sumă atât de mare de bani dintr-o ţară atât de mică”, a declarat recent Pirkka Tapiola, reprezentantul UE la Chișinău.

Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci rusești.

Liderul opoziţiei socialiste Igor Dodon a declarat că el bănuiește că banii au ajuns în conturile unor firme offshore, „unde s-a pierdut urma”. „Banii au fost

daţi știindu-se că nu vor fi rambursaţi niciodată”, a declarat el pentru AFP. Pe de altă parte, liberalii, care au elaborat un raport de alternativă privind situaţia de pe piaţa financiarbancară, consideră că anume liderul socialiștilor Igor Dodon și colega sa de fracţiune Zinaida Greceanâi sunt printre principalii responsabili ai destabilizării sectorului bancar din Republica Moldova și a problemelor de la Banca de Economii, ca urmare a acţiunilor întreprinse de ei în perioada în care au fost ministru al Economiei și, respectiv, primministru.

Totodată, Compania Kroll, care a fost selectată pentru anchetarea cazului celor trei bănci, a anunţat că a încheiat prima etapă a investigaţiilor privind tranzacţii-

le dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

După cum informează prime.md, rezultatele nu au fost publicate deocamdată. Compania Kroll a început investigaţiile în luna februarie, aceasta urmând să stabilească condiţiile în care au fost efectuate tranzacţiile între cele trei bănci, dar și să identifice modalitatea de restituire a banilor.

Spicherul Andrian Candu a dat asigurări că nimeni dintre cei implicaţi în frauda bancară nu va scăpa nepedepsit, precizând că acum va urma cea de a doua etapă a investigaţiei. „O să fie un an, doi ani, trei ani, indiferent de nume, indiferent de poziţie, dar cu siguranţă toţi o să plătească”, a declarat Candu.

FLUX

FLUX

4

Anchet= 10 APRILIE 2015

Reţineri în „Dosarul medicamentelor”. Şefii de la sănătate au umplut izolatorul CNA Știrea dimineţii de miercuri, 8 aprilie, a fost reţinerea fostului ministru al Sănătăţii, Andrei Usatâi, de către ofiţerii CNA, acesta fiind bănuit de depășirea atribuţiilor de serviciu. Au fost efectuate zeci de percheziţii, inclusiv acasă la fostul responsabil pentru sănătate, dar și la Ministerul de Interne, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, la Agenţia de Achiziţii Publice, Agenţia Medicamentului, la mai multe spitale de nivel naţional și raional.

Purtătorul de cuvânt al Centrului Naţional Anticorupţie a precizat că percheziţiile au avut loc într-un dosar de corupţie care vizează achiziţiile publice în sistemul medical. Este vorba de trucarea licitaţiilor privind cumpărarea echipamentului medical și a consumabilelor. Șeful Direcţiei urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Bogdan Zumbreanu, a informat că suma prejudiciilor se ridică la 2,7 milioane de lei, precizând că această cifră se referă la un singur caz dintr-un total de 15.

Reţinerile s-au derulat apoi în flux continuu. Astfel, în miercurea din Săptămâna Patimilor au ajuns în izolatorul Centrului Anticorupţie 16 actuali și foști responsabili din cadrul Ministerului Sănătăţii ori șefi ai unor importante instituţii medicale. Printre aceștia este directorul Spitalului de urgenţă, Gheorghe Ciobanu, directorul Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman, directorul Institutului de Cardiologie, Mihail Popovici, directorul Institutului Oncologic, Victor Cernat, directorul Centrului Diagnostic Republican, Andrei Testemiţanu, vicedirectorul Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Serghei Ţurcanu, șefii spitalelor raionale din Cahul și Taraclia, dar

și omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, directorul Global Biomarketing Group Moldova. Toţi aceștia au fost reţinuţi pentru 72 de ore, urmând ca instanţa de judecată să decidă în privinţa arestării lor. În urma celor 69 de percheziţii, oamenii legii au ridicat de la domiciliile, din birourile și mașinile bănuiţilor sume impresionante de bani, inclusiv aproximativ 2 milioane 200 de mii de lei, peste 50 de mii de euro, aproape 10 mii de dolari, dar și sume în diverse valute: dolari canadieni, lire, ruble rusești, hrivne, roni etc.

Totodată, ofiţerii anticorupţie au găsit carduri bancare, agende cu informaţii relevante pentru urmărirea

penală, înscrisuri de ciornă, copii ale contractelor de achiziţii, laptop-uri, tablete, calculatoare, alte purtătoare de informaţie.

Potrivit lui Zumbreanu, investigaţiile au demarat în noiembrie 2014, atunci când ofiţerii CNA s-au autosesizat în legătură cu unele ilegalităţi admise la achiziţia utilajului și echipamentului medical de către mai multe instituţii medico-sanitare publice.

Astfel, conform unor informaţii preliminare, pentru a câștiga licitaţiile, reprezentanţii a două companii, lideri la livrarea echipamentului medical, ofereau factorilor de decizie un „comision” de 5-10 la sută din valoarea licitaţiei. De asemenea, în unele cazuri, caietele de sarcini și parametrii tehnici erau ajustaţi pe potriva unor anumiţi agenţi economici care și câștigau licitaţiile.

La dosarul respectiv au mai fost conexate alte 15 cauze penale pe fapte de depășire a atribuţiilor de serviciu, dar și de luare de mită, a mai precizat

Zumbreanu. În prezent sunt verificate în jur de 20 de licitaţii a căror valoare totală depășește 200 de milioane de lei.

Potrivit șefului Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatâi, ar fi avut rolul de coordonator în schema frauduloasă, el facilitând direct participarea unor companii la licitaţiile publice privind procurarea utilajului medical pentru spitalele din ţară. Ex-ministrul dădea indicaţii privind modificarea parametrilor tehnici sau urgentarea acestor licitaţii publice, astfel încât să iasă învingătoare firmele cu care existau înţelegeri.

Așa cum relata miercuri purtătorul de cuvânt al CNA, izolatorul instituţiei a devenit neîncăpător pentru numărul prea mare de reţinuţi. Această operaţiune în forţă a Centrului Anticorupţie vrea să ne sugereze că și la noi a început lupta cu marea corupţie.

Este evident că autorităţile nu puteau să lase fără răspuns criticile și solicită-

rile unor oficiali occidentali, deosebit de insistente în ultima perioadă, pentru că în joc sunt finanţările externe fără de care actuala guvernare nu are cum să reziste.

Unii au comentat că CNA-ul, controlat de democraţi, a dat iama mai mult prin ograda verzilor. Totodată însă, despre șeful Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman, s-a spus că ar fi nașul de cununie al lui Plahotniuc. Dar toate acestea ar putea să nu însemne absolut nimic, decât doar spectacol. Pentru că am mai avut și descinderi spectaculoase, și percheziţii care nu au avut nicio finalitate. Și pentru că despre aceste licitaţii trucate se știa de mult timp, fără ca organele abilitate să intervină până acum.

Prin urmare, doar condamnările reale și corecte ar putea să ne convingă că toată această tevatură nu este doar circ ori reglare de conturi.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Importurile s-au diminuat substanţial în primele două luni ale anului România este principala destinaţie pentru exporturile din ţara noastră, acestea însumând 63,6 mln. dolari, în creștere cu peste 18 la sută faţă de ianuariefebruarie 2014. Federaţia Rusă rămâne însă lider la capitolul importuri. Deși livrările din această ţară s-au micșorat cu peste 23 la sută, acestea au totalizat 128,2 milioane de dolari.

Chiar dacă exporturile de mărfuri au crescut ușor în februarie curent, comparativ cu luna precedentă, totuși în primele două luni din 2015 exporturile s-au redus cu 12,7% faţă de perioada similară din anul trecut, totalizând 313,3 mln. dolari americani.

Exporturile de mărfuri autohtone au fost mai mici cu 2,8% faţă de ianuarie-februarie 2014, iar reexporturile de mărfuri s-au micșorat cu 29,7 la sută. În perioada de referinţă, exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 210,8 mln. dolari SUA (cu 6,7% mai mult faţă de aceeași perioadă din anul 2014), deţinând o cotă de 67,3% în totalul exporturilor (55,1% în ianuarie-februarie 2014). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de doar 19,9% (în ianuariefebruarie 2014 – 32,2%), ce corespunde unei valori de 62,4 mln. dolari americani. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micșorat cu 46,0%, comparativ cu ianuarie-februarie 2014.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări relevă reducerea livrărilor către Federaţia Rusă (-57,9%), Ucraina (-67,3%), Grecia (-56,1%), Italia (-10,7%), Turcia (-21,1%), Polonia (-16,4%) și Germania (-6,2%). În același timp s-au majorat exporturile către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(+69,5%), România (+18,4%), Olanda (+93,3%), Franţa (+25,4%), Belarus (+12,8%) ș.a. În primele două luni ale anului, importurile s-au redus cu 22 la sută, totalizând 573,6 mln. dolari americani, ceea ce indică asupra scăderii consumului.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 242,4 mln. dolari (cu 21,8% mai puţin decât în ianuarie-februarie 2014).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 184,4 mln. dolari (cu 28,3% mai puţin decât în ianuarie-februarie 2014).

Analiza evoluţiei importurilor pe ţări indică o micșorare a livrărilor din Federaţia Rusă (-23,1%), Ucraina (-37,7%), România (-24,3%), Italia (-24,6%), China (-12,4%), Belarus (-49,5%), Franţa (-34,0%), Turcia (-8,8%) etc.

Moldova și Rusia: între relaţii comerciale și dependenţă economică Un studiu realizat de Centrul Analitic Independent Expert Grup relevă că în 2014, exporturile către Rusia au scăzut considerabil ca urmare a

doi factori importanți: (I) sancțiunile din partea Rusiei, și anume introducerea tarifelor de import și interdicțiilor de import pentru câteva produse moldovenești ce au urmat după semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Moldova și instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ZLSAC) cu aceasta și (II) scăderea cererii din partea Rusiei din cauza situației economice mai dificile și a crizei economice de care este afectată.

Potrivit experţilor, chiar dacă după instituirea ZLSAC dintre Moldova și Uniunea Europeană, exportul pentru unele categorii de produse către UE s-a majorat, pentru majoritatea claselor de mărfuri exportate nu a existat o contrabalanță suficientă din partea statelor comunitare, dar și altor țări care să acopere reducerea exporturilor către Rusia, din mai multe motive. În primul rând, anul 2014 a fost unul mai dificil din punct de vedere economic pentru mai multe state care ne sunt parteneri comerciali și exporturile către aceștia au scăzut din cauza cererii mai modeste. În al doilea rând, diversificarea piețelor de export nu este un lucru simplu atunci când cererea pentru multe produse moldovenești practic lipsește în unele state europene, din cauza

competitivității joase a acestora sau existenței altor bariere de import netarifare.

Exporturile agricole spre Rusia reprezintă doar 3,7% din totalul producției agricole.

Totuși, expunerea acestui sector derivă din numărul mare al populației ocupate care devine vulnerabilă la orice șocuri, dar și expunerea indirectă prin exporturile din industria alimentară și a băuturilor. Astfel, din punct de vedere al ocupării, cele mai expuse sectoare la exporturile către Rusia sunt sectorul agricol și industria de fabricare a băuturilor, se arată în studiul „Moldova și Rusia: între relații comerciale și dependență economică”.

O concluzie a acestuia este că expunerea economiei moldovenești către Rusia a scăzut în ultimii ani, iar industriile mai vulnerabile nu sunt din cele mai productive sau cu pondere semnificativă în PIB. Totuși, sancțiunile Rusiei de cele mai multe ori au vizat anume acele produse din sectorul agricol și cel al industriei alimentare cu un volum al exporturilor considerabil, pentru a avea un impact cât mai puternic asupra economiei moldovenești și afecta o parte cât mai mare a populației ocupate. Aceasta face economia Moldovei destul de vulnerabilă la sancțiunile Rusiei, nu doar din punct de vedere a reducerii exporturilor și PIB-ului, dar și a consecințelor sociale. În același timp, așa cum se vede din datele statistice, Federația Rusă este și un important partener de import pentru Republica Moldova, cu 13,5% din importurile totale ale ţării noastre. Această valoare înaltă se datorează, în primul rând, dependenței puternice de gazul rusesc care reprezintă 65% din importurile din Federația Rusă. Ponderea acestora în totalul importurilor din Rusia s-a dublat în ultimul deceniu nu doar din cauza creșterii cantității fizice de gaz importat, dar și creșterii prețului la gazul natural rusesc. Dacă se exclude această clasă, ponderea importurilor din Rusia se reduce la 6,5% din importurile totale.

FLUX

Geopolitic 10 APRILIE 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Jean Parvulesco, Dominique de Roux şi conştiinţa superioară a României Recentul colocviu de la București dedicat lui Jean Parvulesco ne oferă un excelent prilej de a intra în contact cu idei și personalităţi practic necunoscute chiar și pentru publicul mai elevat de la noi. Astăzi publicăm prima parte a intervenţiei lui Laurent James, scriitor, actor și militant francez. Merită să fie căutat pe youtube și ascultat cu atenţie.

Imediat după sosirea sa la Paris, în 1950, Jean Parvulesco s-a integrat într-o sumedenie de medii și cercuri, foarte diferite unele de celelalte, dar aflate în avangarda unor domenii intelectuale extrem de populare pe atunci, fie că vorbim de cinematografie (care era dominată de Noul Val), arte plastice, ezoterism, politică (pe care o cunoștea, de altfel, foarte bine, după fuga sa din România cu doi ani mai devreme), și, desigur, literatură. Pe toată durata vieţii sale, Parvulesco avea să aprofundeze aspectele cele mai secrete, dar și cele mai strălucitoare, ale acestor terenuri minate.

Frecventându-i pe Vintilă Horia, Mircea Eliade, Aurora Cornu, Mirela Roznoveanu sau Horia Damian, el a reușit să păstreze legătura cu România, mai ales cu unele dintre aspectele metafizice profunde și arhaice ale acesteia. În paralel, prietenia sa strânsă cu Raymond Abellio i-a permis să dezvolte și să concretizeze conceptul geopolitic al axei Paris-Berlin-Moscova, concept care s-a îmbogăţit, de-a lungul anilor, sub pana lui Parvulesco și căruia acesta a reușit să îi confere dimensiunile spirituale și ezoterice necesare pentru a ridica ceea ce era la început o simplă gândire geopolitică a „marelui continent” până la nivelul unei viziuni profetice și escatologice de primă mărime, numită pe drept cuvânt de Abellio „transcendentalism politic”.

Unii le reproșează și astăzi adevăraţilor gânditori faptul că au dat o dimensiune metafizică marii politici, acuzându-i că au deturnat și au modificat principiile umane în beneficiul anumitor mișcări religioase. Dar trebuie să le spunem cu tărie că, dacă o gândire politică nu este profund ancorată într-o viziune spirituală bine definită și clar stabilită, ea nu va prezenta niciun interes pentru marea istorie, adică pentru istoria vizibilă, încărcată și polarizată fără încetare de istoria invizibilă.

Prietenia dintre Jean Parvulesco și scriitorul și editorul Dominique de Roux a fost una dintre cele mai mari enigme literare ale secolului XX. Deși foarte rodnică, până întracolo încât este greu de știut cu precizie care dintre cei doi l-a influenţat pe celălalt într-o privinţă sau alta, în anumite perioade ale vieţii acestora, existând chiar o lucrare a lui de Roux despre care unii susţin că a fost scrisă de Parvulesco, această prietenie a fost extrem de puţin documentată. Am putea chiar crede că ea s-a desfășurat în secret, în modul cel mai tainic cu putinţă.

Nu avem astăzi aproape nicio urmă a schimburilor epistolare dintre cei doi, deși corespondenţa lui de Roux a fost, în general, bogată, iar el îl considera pe Parvulesco drept „prietenul” său.

Îl va numi chiar, în mod ironic, „führerul Jean”, într-o scrisoare adresată soţiei sale Jacqueline, în 1966. „Te îmbrăţișez, draga mea, ca și führerul Jean”.

Născut la șase ani după Parvulesco, Dominique de Roux provenea dintr-o veche familie din regiunea franceză Charente-Maritime. El a înfiinţat revista „Les Cahiers de l’Herne”, care a apărut sub forma unei serii de volume (critice, puncte de vedere, mărturii, documente inedite) consacrate lui Louis-Ferdinand Céline, Georges Bernanos, Ezra Pound, Louis Massignon, Lovecraft, Soljeniţân, Edgar Poe, Gustav Meyrink …, autori vii și periculoși, care i-au stârnit, cu toţii, interesul lui Parvulesco într-un fel sau altul.

Autori al căror impact, în Franţa lui Jean-Paul Sartre din anii 60, este lesne de imaginat…

Nu cunoaștem data exactă a primei întâlniri dintre Parvulesco și Dominique de Roux, dar cu siguranţă acestea s-au înmulţit la finele anilor ’60, ani în care de Roux a intrat în război deschis cu mediile editoriale pariziene și a devenit adeptul politicii internaţionale a celei de-a treia căi.

Cu ajutorul lui Abellio, cei trei au pus, atunci, în aplicare o strategie politico-literară în slujba unei așazise „Internaţionale gaulliste”, cuvânt-cheie încifrat, care desemna ceea ce Parvulesco avea să numească mai târziu… eurasianismul.

De Roux dorea să înfiinţeze o reţea internaţională de scriitori nealiniaţi, pentru a purta „o luptă revoluţionară pentru pace”, așa cum o numea el. După ce a luat parte la Revoluţia Garoafelor din Lisabona, el s-a implicat fizic și chiar militar, deci literalmente, în gherila angoleză, de partea lui Jonas Savimbi, liderul UNITA (Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei). Garda sa de corp din Africa, mercenarul Armand Ianarelli, îi fusese recomandat de însuși Jean Parvulesco. Trebuie să remarcăm că implicarea sa în luptele din Angola a fost totală, integrală, extrem de fizică, fiind tot timpul obsedat de cuplul funebru și imperial format din acţiune și moarte. În februarie 1975, îi scria fiului său Pierre-Guillaume (care pe atunci nu avea decât doisprezece ani): „L-am însoţit ieri pe Armand în savană. Va crea comandoul acela și va începe ofensiva spre Sud. Mă tem că războiul va dura la infinit și va fi foarte crud. Este mult canibalism. Cele mai bune bucăţi (inima etc.) sunt păstrate la frigider”. „Nu există o poezie mare fără un exil pe măsură”, medita Dominique de Roux în noiembrie 1972, lângă mormântul lui Ezra Pound la Veneţia.

Iar în ultimul interviu dinaintea morţii sale, de Roux declara: „Prin intermediul morţii, literatura devi-

ne acţiune revoluţionară, iar acţiunea revoluţionară se alătură literaturii”. În acest cadru de luptă internaţională și revoluţionară pentru pace, de Roux s-a interesat în mod deosebit de România, mai ales prin intermediul lui Parvulesco, care l-a pus în contact cu numeroși gânditori și scriitori originari din Dacia Hiperboreeană. I-am menţionat deja pe Mircea Eliade și Vintilă Horia. Cel din urmă, un alt exilat permanent, a obţinut premiul Goncourt în 1960 pentru romanul său „Dumnezeu s-a născut în exil”, apoi l-a refuzat, ca urmare a criticilor lui Sartre, care au generat o campanie de presă politică îndreptată împotriva sa, după descoperirea anumitor scrieri ale sale din tinereţe. Iată o mărturie foarte interesantă a lui Vintilă Horia despre de Roux, pe care l-a întâlnit adesea la Madrid: „Nu părea niciodată trist sau, cu atât mai puţin, disperat, deși era astfel până în adâncul sufletului. Căci făcea parte, într-un fel chiar prea vizibil, din acel grup de oameni, înconjuraţi de secrete, care pregăteau sfârșitul unei ere și zorii strălucitori ai alteia. Fiind, așadar, un războinic, dar și un gânditor, Dominique reunea caracteristicile dominante ale ambelor caste, în același timp, și practica această dublă meserie cu o artă desăvârșită, fiind născut pentru amândouă, ca un Janus cu inima credincioasă. Dispreţuia ceea ce el numea „realitatea lumii, ultimul grad al imposturii”.

Au mai fost, apoi, întâlnirile cu autorul și regizorul Joseph Mundy.

Acesta a scris: „Întâlnirea cu Dominique de Roux a fost pentru mine o surpriză totală. Era primul scriitor francez care a manifestat un interes atât de profund pentru literatura străină și un asemenea dispreţ faţă de snobismul xenofob care, prea adesea, caracterizează viaţa literară pariziană… Cu un instinct foarte sigur, vedea, în acest sens, imensul aport pe care literatura străină îl putea furniza gândirii franceze…

Era un aventurier, care fugea neobosit dintr-o ţară în alta, în căutarea acţiunii sau pentru a descoperi lucrurile pe cale să se nască”.

Să nu îl uităm nici pe Petru Dimitriu, care scria că „se face garantul supravieţuirii lui Dominique de Roux”.

Jean Parvulesco a fost și el un „om al războiului și al gândirii”. Însă, în timp ce Dominique de Roux a început cu literatura și a terminat cu războiul, ca Rimbaud, Parvulesco a început cu războiul și a terminat cu literatura, ca Lautréamont.

După întoarcerea sa din Africa, în decembrie 1975, Dominique de Roux a închiriat un apartament în cel de-al șaptelea arondisment al Parisului, pentru a-și scrie „Cartea neagră”, Romanul său din Ziua a Opta, cum îl numea el. Jean Parvulesco era una din foarte puţinele persoane care l-au vizitat în această perioadă, rămânându-i un prieten credincios până la capătul aventurii sale literare și politice. Romanul a fost publicat neterminat, după moartea autorului, survenită la 41 de ani prin ruptura valvei coronare, pe 29 martie 1976. Războiul din savana angoleză l-a epuizat și ucis pe de Roux. Parvulesco a plecat de la acest punct precis, de la această

valvă coronară distrusă din pieptul prietenului său, pentru a-și construi propriul drum literar, propriul său exil prin cuvinte.

Trebuie să constatăm faptul că Jean Parvulesco nu a început să publice decât în anul 1978, odată cu „Milostiva coroană a Tantrei”, adică la un an și jumătate după moartea lui Dominique de Roux. Faptul că Parvulesco a așteptat trecerea la cele veșnice a lui de Roux pentru a începe să publice este foarte important. După ce l-a însoţit pe prietenul său scriitor și războinic până în pragul morţii, după ce a fost eminenţa cenușie a acestuia, dublul său lunar, raportul între cei doi s-a inversat după moartea lui Dominique de Roux. Din acea clipă, cel din urmă a inspirat și călăuzit operele literare ale lui Jean Parvulesco, din lumea de dincolo, ca o dublură solară, prelungind în zona vizibilă – adică în romanele lui Parvulesco – imaginea ultimă și recurentă a eroului de tip apolonian trecut de cealaltă parte a cortinei de foc.

Această schimbare a raporturilor dintre ei se regăsește în textul lui Parvulesco intitulat „Despre testamentul vizionar al lui Dominique de Roux”, apărut în 1979, din care aș dori să citez fragmentele următoare: „Dacă literatura morţii conferă puteri, puteri vizionare, dar și viziuni ale puterii, acestea se vor exprima întotdeauna, în rezultatul scrierii finale, nu ca niște puteri ale morţii, ci ca puteri ale vieţii și ale reînnoirii vieţii în cele mai mari profunzimi ale acesteia. Căci, în epoca numită Kâli-Yuga, literatura morţii este cea care dă dreptul de liberă trecere, deschizând intrarea ascunsă către viaţa viitoare”. „Oare după ce a fost crucificat misteriosofic pe altarul pe care cuplul întunecat format din literatura și existenţa sa se împreunează întro definiţie voalată și mai mult decât ascunsă a unei noi semantici transcendentale a vieţii și a conștiinţei, a unei conștientizări ce vine de dincolo de viaţă și de moarte, a găsit oare Dominique de Roux acel canal către cealaltă lume, a aflat el ve-

chiul drum arian uitat despre care vorbește Ananda Coomaraswamy în scrierile sale despre hinduism și budism?”

Să ne întoarcem însă în anul 1968, dată la care – probabil – Parvulesco și de Roux nu se cunoșteau decât de puţină vreme. Dominique de Roux a publicat în acel an la Lausanne o culegere de texte incendiare, intitulată „Începutul vânătorii”.

Lucrarea debutează cu un bilanţ al lunii Mai a anului 1968: „Numeroase mișcări revoluţionare au zguduit lumea universitară europeană, de la Madrid la Praga, de la Facultatea de Stomatologie din Paris la Institutul de Arte Frumoase, din Roma la Varșovia. Cu excepţia ţărilor din Est, a căror luptă are o dimensiune politică imediată și salutară, tot ceea ce fac răzvrătiţii din Occident, fără să-și dea seama, nu servește decât intereselor și situaţiei politicii imperialiste a Washingtonului, care va prefera întotdeauna o Europă de tip Castrist unei Europe de tip Gaullist”.

Multe alte texte din această culegere au un suflu geopolitic extrem de corect, care pare a fi fost inspirat de către prietenul său Parvulesco. În plus, găsim numeroase elogii și apologii aduse lui Witold Gombrowicz, Ezra Pound, Constantin Brâncuși… Și, în fine, un strălucit portret al României, intitulat „O vară românească – Marea Vară”, prezentat ca un ecou la primul text despre vara lui 1968 trăită la Paris. Am să dau citire acum acestei minunate elegii a ţării dumneavoastră, un text care, deși scurt, cuprinde toate pasiunile fundamentale ale lui Dominique de Roux: literatura (cu superbul portret al câmpiei Bărăganului și a femeilor blonde ale lui Mihai Eminescu), marea istorie, geografia sacră, dar și, în substrat, de-a lungul întregului text, marile viziuni ezoterice ale României, ca și premisele metapolitice a ceea ce avea să devină eurasianismul, descris zece ani mai târziu, întrun chip poetic minunat, de pana lui Jean Parvulesco.

Laurent JAMES Traducere de Vlad SAUCIUC

(Continuare în numărul următor.)

FLUX

6

Externe

10 APRILIE 2015

Grecia solicită de la Germania despăgubiri de 279 de miliarde de euro Adjunctul ministrului elen de Finanţe a declarat că Germania datorează Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, relatează The Guardian, citat de Mediafax.

Guverne elene, dar și cetăţeni, solicită de zeci de ani Germaniei să le acorde despăgubiri de război, însă Executivul grec nu a cuantificat niciodată anterior sumele pe care le cere.

O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras și-a început activitatea săptămâna trecută, cău-

tând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea așa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei și restituirea tezaurelor arheologice furate.

Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, 6 aprilie, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. „Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

Campania în vederea obţinerii unor compensaţii a luat amploare în ultimii câţiva ani, în contextul în care grecii au traversat o perioadă ex-

AVERTISMENT ONU: Apa ar putea ajunge mai scumpă decât petrolul în cel mult un deceniu şi jumătate Un nou studiu al Organizației Națiunilor Unite arată că nivelul actual de consum al apei potabile este nesustenabil. Fără o reducere a acestuia, în curând ne vom confrunta cu o criză a apei. „La actualul nivel de consum, lumea s-ar putea confrunta cu o scădere de 40% a rezervei de apă potabilă în doar 15 ani”, se arată în Programul Mondial de Evaluare a Apei, citat de portalul Market Watch, potrivit Business24.ro .

Consum iresponsabil „Creșterea economică și a standardelor de viață în rândul clasei de mijloc a generat un consum ridicat al apei, care se dovedește nesustenabil acolo unde resursele sunt limitate sau în zone unde distribuția, prețul, consumul și managementul resurselor de apă sunt deficitare”, arată raportul întocmit de specialiștii ONU. Factorii care stau în spatele epuizării resurselor de apă se regăsesc în consumul crescut de carne, achiziționarea unor locuințe mai spațioase, existența mai multor autovehicule pe șosele și folosirea aparatelor electrocasnice consumatoare de curent, toate acestea fiind emblemele actualei clase de mijloc.

trem de dificilă, din cauza măsurilor de austeritate impuse de UE și FMI în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro destinat salvării Greciei de la faliment.

Alexis Tsipras a acuzat frecvent Germania pentru dificultăţile care au decurs din impunerea măsurilor de austeritate. Premierul grec a înfuriat Berlinul, ameninţând cu presiuni în vederea obţinerii de reparaţii în toiul negocierilor vizând deblocarea unei noi tranșe din împrumut.

Germania a respins în mod repetat solicitările Greciei, subliniind că și-a onorat obligaţiile, inclusiv printr-o plată – în valoare de 115 milioane de mărci germane, efectuată în 1960.

FLUX

Preşedintele ceh „a închis uşa” Castelului din Praga pentru ambasadorul american Președintele Milos Zeman „a închis ușa” Castelului din Praga pentru ambasadorul Statelor Unite, în urma unor comentarii percepute ca critice asupra deciziei cehe de a participa la comemorarea celui de-Al Doilea Război Mondial la Moscova, potrivit mass-media locale, relatează agenţia Reuters, citată de AGERPRES. Liderii Uniunii Europene boicotează ceremonia din luna mai din cauza rolului Rusiei în conflictul din Ucraina, dar Zeman – care a deviat frecvent de la poziţia UE – a anunţat că va participa. „Nu-mi pot imagina că ambasadorul ceh la Washington îi dă sfaturi președintelui american unde să călătorească”, a declarat Zeman, citat de portalul de știri Parlamentni Listy. „Nu voi permite niciunui ambasador să aibă un cuvânt de spus asupra vizitelor mele în străinătate”, a subliniat el. „Ambasadorul (Andrew) Schapiro are ușa de la castel închisă”, a adăugat el.

Un purtător de cuvânt prezidenţial a declarat presei locale că Schapiro ar putea încă participa la evenimente sociale la Castelul din Praga (Prazsky Hrad – n.r.), reședinţa oficială a președintelui ceh.

Schapiro a declarat la televiziunea cehă, la începutul săptămânii trecute, că ar fi „penibil” ca Zeman să ia parte la ceremonie ca singurul om de stat dintr-o ţară a UE.

Zeman, un fost prim-ministru, a deviat frecvent de la poziţia comună a UE asupra Ucrainei și a criticat sancţiunile împotriva Moscovei. Cu toate acestea, guvernul, care este responsabil de politica externă, a sprijinit deplin poziţia UE, amintește Reuters.

Președinţia cehă are, în mare măsură, un rol ceremonial, dar Zeman – care a fost primul președinte ales prin vot direct când a preluat funcţia în 2013 – își spune părerea pe șleau atât în legătură cu politica internă, cât și cea externă.

FLUX

Într-o Ucraină distrusă de război, preşedintele ţării câştigă milioane de euro Apa, insuficientă pentru marile orașe Populația în creștere și gradul ridicat de urbanizare accentuează, în egală măsură, problema.

Cererea de apă tinde să se dubleze față de rata de înmulțire a populației globului.

Populația lumii este preconizată să atingă cifra de 9,1 miliarde de persoane în 2050, față de 7,2 miliarde cât numără în prezent.

Dezvoltarea centrelor urbane adaugă o presiune suplimentară pe resursele de apă.

Până în 2050, 69% din populația globului va locui în orașe, față de 50% în prezent.

Agricultura, cel mai mare consumator În culturile agricole se întrevede și cel mai mare consum de apă, aproximativ 70%.

Folosirea rezervelor de apă subterană pentru a suplini deficitul de lichid de la suprafață este prea costisitoare pentru multe economii.

Conformul studiului ONU, 50% din zonele de pe glob se folosesc strict de resursele de suprafață pentru acoperirea necesarului zilnic de apă, iar 20% din bazinele acvifere ale lumii sunt deja suprasolicitate.

Cea mai afectată zonă este în prezent California, un studiu NASA asupra secetei prelungite din regiune arătând că ținutul american mai are rezerve de apă doar pentru un an.

FLUX

Venitul președintelui ucrainean Petro Poroșenko în 2014 a depășit 368 de milioane de grivne (14,5 milioane de euro), a anunţat serviciul de presă al președinţiei, citând declaraţia de avere a acestuia, relatează Interfax Ucraina, citată de Mediafax. „Venitul total al lui Petro Poroșenko pentru 2014 este de 368.943.679 de grivne (14.559.761 de euro), iar cel al familiei sale este de 36.000 de grivne (1.420 de euro).

Dividendele și dobânzile reprezintă 345.670 de grivne (13.639 de euro); venitul din vânzarea unor drepturi este de 11.253.718 de grivne (443.939 de euro), iar venitul din

vânzarea unor proprietăţi este de 961.780 de grivne (37.925 de euro)”, arată raportul.

Poroșenko a plătit taxe pentru dividende, dobânda la bancă și alte venituri în 2014. Valoarea totală a taxelor plătite a fost de 17.941.932 de grivne (707.670 de euro).

Președintele Poroșenko și-a donat salariul pe 2014 în scopuri umanita-

re. Suma totală donată în 2014 a fost de 123.166.037 de grivne (4.858.311 de euro). „Poroșenko finanţează unele cheltuieli legate de îndeplinirea datoriilor sale prezidenţiale din propriul buzunar. În particular, aceasta se referă la costul combustibilului pentru zborurile în ţări îndepărtate precum Singapore sau Australia. În plus, Poroșenko și-a finanţat independent campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din propriile venituri realizate în 2014 în mod transparent”, a precizat serviciul de presă.

Declaraţia de avere a lui Poroșenko pe 2014 include toate bunurile sale mobile și imobile. Proprietăţile sale au rămas aceleași, dar, în plus, Poroșenko are în conturi bancare 451.925.060 de grivne (17.837.235 de euro).

FLUX

Programe 10 APRILIE 2015

LUNI, 13 APRILIE

LUNI, 13 APRILIE

6.05 Cântări pascale de la „Sălcuța”. 6.55 Bună dimineața!

9.00 Cântece pascale. Ansamblul folcloric „Romanița”. 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Știință și inovare. 10.50 „La masa de sărbătoare”. Program de Paști. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15, 2.25 Serial. „AGRODOLCE”.

14.00 Art-club (рус). 14.30 Reporter de gardă. 15.00, 19.55 „Dorurile noastre toate”. Spectacol muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.45 Tot cu dansul mă mângâi. 21.25 Portrete în timp. Vlad Burlea, compozitor.

22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 „Cu cei dragi de sărbători!”. Program muzical. 2.05 Știri pozitive. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Cinema ACASĂ: Partenerul ideal (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4989 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Cinema ACASĂ: Serial: Flirt la 40 de ani 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:30 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 14 APRILIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.20 Desene animate.„Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Documentar.„Povești despre animale”. 11.00„Un dar de Paști”. Maria Iliuț.

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.45, 23.40 Săptămâna sportivă.

15.30 Gagauz ogea. 16.00, 17.15 Pascala 2015. Transmisiune în direct de la Casa Radio. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 „La masa de Paști” cu Gheorghe Zamfir. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântece pascale. Ansamblul folcloric „Romanița”.

22.40 În premieră. Prezentarea filmului„Maidanezii” de Grigore Olednic. 0.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.00 „A doua zi de Paști”. Program muzical. 3.50 Tot cu dansul mă mângâi. 5.30 Documentar. „Noaptea de Înviere la Putna”.

MARŢI, 14 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Cinema ACASĂ: Flirt la 40 de ani (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4990 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.25, 26 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:30 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 15 APRILIE

MIERCURI, 15 APRILIE

6.05 Gagauz ogea. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Almanah cinematografic”. 9.45, 22.05 Настоящее время.

10.15 Natura în obiectiv. 10.45 „Un dar de Paști”. Maria Iliuț.

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50 Legendele muzicii. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 O seară în familie. 15.05 Documentar. „Focul Haric”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.40 Prin muzică În Europa.

21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Ansamblul folcloric „Romanița”. 23.40 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.15 Documentar. „Mănăstirea „Frumoasa”. 2.50 „La masa de Paști” cu Gheorghe Zamfir. 5.30 ARTelier.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4991 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.27, 28 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:30 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 16 APRILIE

JOI, 16 APRILIE

6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Documentar. „Arts 21”. 10.50 „A doua zi de Paști”. Program muzical.

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.30 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Documentar. „O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino”. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Recital.

Orchestra „Tharmis” cu V.Uzun, M.Bulicanu și A.Moon. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Te iubesc, Ion și Doina”. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Basarabia folk. Spectacol muzical. 0.55 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 3.20 Portrete în timp. 5.30 Art-club (рус).

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4992 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.29, 30 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:30 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 17 APRILIE

VINERI, 17 APRILIE

6.05 Portrete în timp. Vasile Vasilache. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Dor. Program muzical. 10.50„La masa de Paști” cu Gheorghe Zamfir. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Documentar. „O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Te iubesc, Ion și Doina”.

20.45 Medalion muzical. 21.25 Povestea generațiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar. „Prokofiev, jurnalul neterminat”. 2.50 „La masa de sărbătoare”.

Program muzical. 5.35 Reporter de gardă.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4993 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.31, 32 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 18 APRILIE

SÂMBĂTĂ, 18 APRILIE

6.05 Documentar. „Redescoperirea ruinelor orașului Angkor”.

7.10 Cinemateca universală. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Videoteca copiilor. 12.30 Portrete în timp. 13.00 ȘTIRI. 13.15, 3.35 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi.

13.50 Cântări pascale de la „Sălcuța”. 14.35 Documentar. „Arts 21”. 15.00 Campionatul Moldovei la volei masculin. „Dinamo” (Chișinău) - „Dinamo” (Tiraspol). Finală. Transmisiune în direct.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Mihai Dolgan.„Cântă un artist”. Concert. 1.20 Fii tânăr! 2.05 Serial.„UN PREOT PRINTRE NOI”. 4.30 Documentar. „Prokofiev, jurnalul neterminat”. 5.30 Destine de colecție.

06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.10, an 3 17:15 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.33, 34 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.209, sezonul 2 00:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 19 APRILIE

DUMINICĂ, 19 APRILIE

6.05 Documentar. „Euromaxx”. 7.00 Medalion muzical. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Lora Plotnic. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Tezaur. 13.30 Documentar. „Minunea de la Prut”. 13.55 „Steaua de vineri...”. In memoriam.

Grigore Vieru. Spectacol omagial. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea.

19.55 Prin muzică în Europa. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia.

22.20 Documentar. „Marica”. 23.10 „A fost odată...” D. Caraciobanu. 23.55 Erudit-cafe. 0.40 Documentar. „Redescoperirea ruinelor orașului Angkor”. 1.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”.

3.25 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.11, an 3 17:15 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.35, 36 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.210, sezonul 2 00:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 13 APRILIE 07:00 Film: Doctorul Dolittle (r) 09:00 Film: Hook 11:30 Teleshopping 12:00 Film: Cronicile din Narnia: Călătorie pe mare cu Zori-de-Zi (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Anna și Regele 17:15 Film: Ostatici (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Hitch - Consilier în amor 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.20, sezon 7 02:00 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 14 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.8 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.17, an 9 (ultimul episod) 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.21, sezon 7 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 15 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.9 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.11 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.1 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.9, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.22 01:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O Seară perfectă (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 16 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.10 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep 12 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.10, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.23 (ultimul episod) 01:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O Seară perfectă (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 17 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.11 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Film: Runda finală 23:30 Film: Răzbunare fără limite 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

SÂMBĂTĂ, 18 APRILIE 08:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Bratz 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20 Serial: Toate pânzele sus, ep.4 15:20 Regina frumuseţii 17:15 Film: Runda finală (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Condamnat să ucidă 23:00 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 Film: Condamnat să ucidă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 19 APRILIE 07:00 Știrile PROTV Ce se intampla, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Regina frumuseţii (r) 13:00 Știrile PROTVss 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Doi băieţi și multe fete 16:15 Film: Spionii în vacanță 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Divergent 23:45 Film: Iubitul meu e zombi 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Film: Iubitul meu e zombi (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 13 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”08:00 Новости 08:05„Поле чудес” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Жди меня”20:00„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове” 00:00„Вечерний Ургант” 00:35„Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Модный приговор”

ВТОРНИК, 14 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 14:15 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове”00:00„Вечерний Ургант”00:35 Ночные новости 00:50 Премьера.„Владимир Маяковский. Последний апрель” 01:40 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:30„Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 15 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 14:15 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове” 00:00 „Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости 00:50„Структура момента”01:40„Страна 03”. Многосерийный фильм 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 16 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Прямая линия с Владимиром Путиным 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 17:15 „Контрольная закупка” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 „Кио. За кулисами иллюзий” 19:05 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:45 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме„Однажды в Ростове”00:30 „Целитель Лука” 01:20 „Наедине со всеми” 02:05 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:55 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 17 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 14:15 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское”17:05„Человек и закон”с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:10 „Вечерний Ургант” 00:55 Коллекция Первого канала. „Матадор” 01:45 Хилари Суонк в фильме „Парни не плачут” 03:35 Комедия„Двадцатипятиборье” 04:55 „Мужское / Женское”

СУББОТА, 18 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10„Гении и злодеи” 06:40 Леонид Куравлев, Лариса Удовиченко в фильме „Опасно для жизни!” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 „Сергей Филиппов. „Есть ли жизнь на Марсе?”

12:00 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Барахолка” 14:00 Егор Бероев, Любовь Толкалина в фильме „Время для двоих” 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:10 Коллекция Первого канала 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время”21:45„Сегодня вечером”с Андреем Малаховым 23:15 „Что? Где? Когда?” 00:25 Премьера. Аль Пачино, Кристофер Уокен в фильме „Реальные парни” 01:55 Лидия ФедосееваШукшина, Сергей Никоненко в фильме „Трын-трава” 03:25 Николай Крючков, Лидия Смирнова в фильме „Парень из нашего города”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 19 АПРЕЛЯ 05:30 Борислав Брондуков, Станислав Садальский, Олег Анофриев в комедии „Кот в мешке” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Кот в мешке”. Продолжение 07:05 Анастасия Вертинская, Василий Лановой в фильме „Алые паруса” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости 12:15 Премьера. „Горько!” 13:05 „Теория заговора” 14:05 „Мужчины и женщины” 15:00 „Алла Пугачева – моя бабушка” 15:55 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:00 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:55 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 02:35 Сандра Баллок в комедии „Проблески надежды”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 13 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știri. 07:30 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Заплати другому. Драма. США 2000 14:45 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США 2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Папе снова 17. Комедия. США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Папе снова 17. Комедия. США 2009 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții.

05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 14 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США 2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Кости. Детектив. США 2005 21:30 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Atlético Madrid - Real Madrid CF „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Дело Астахова. 01:20 Дело Астахова. 02:10 Новости. 02:40 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Новости. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 15 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США 2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Кости. Детектив. США 2005 21:30 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Paris Saint-Germain F.C. - FC Barcelona „.

23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Дело Астахова. 01:20 Дело Астахова. 02:10 Новости.

02:40 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Новости.

05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 16 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США 2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Миссия: невыполнима. Боевик. США 1996 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Миссия: невыполнима. Боевик. США 1996 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 17 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США 2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Миссия: невыполнима 2. Боевик. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 18 АПРЕЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00 Новости. 11:30 Миссия: невыполнима 2. Боевик. США 2000 13:45 Друзья. Комедия. США 1996 16:15 Обмани меня. Детектив. США 2009 20:00 Новости. 20:30 Мадагаскар 3. Мульт. США 2012 22:15 День труда. Драма. США 2013 23:00 Știri. 23:30 День труда. Драма. США 2013 (продолжение) 0:45 Știri. 1:15 „Autostrada”. 2:15 Știri. 2:45 День труда. Драма. США 2013 4:45 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 19 АПРЕЛЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 11:00 Новости. 10:30 Мадагаскар 3. Мульт. США 2012 12:50 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 День труда. Драма. США 2013 18:00 Деннис-мучитель. Семейная комедия. США 1993 20:00 Новости. 20:30 В диких условиях. Драма. Биография. США 2007 23:00 Știri. 23:30 Не отпускай меня.Фантастика. Драма. Великобритания США 2010 1:20 Știri. 1:50 Дело Астахова. 2:35 Știri. 3:05 Дело Астахова. 4:35 Не отпускай меня.Фантастика. Драма. Великобритания США 2010

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Spiritualitate

Pastorala ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, la sărbătoarea Învierii Domnului Urmare din pag. 1 Aceste adevăruri dumnezeiești încorporează în sine însemnătatea celei mai mari sărbători creștine, Învierea din morţi a Fiului lui Dumnezeu.

Valoarea incontestabilă a acestor adevăruri se răsfrânge în plenitudine şi asupra noastră, deoarece rostindu-le, Hristos le-a dăruit Bisericii şi prin ea şi nouă, tuturor fiilor ei.

Păstrând învăţătura Sa, noi ne împărtăşim continuu din învierea şi din viaţa Mântuitorului. Iar astăzi, la praznicul biruinţei asupra morţii, ascultăm şi primim mesajul învierii şi al vieţii noastre ca pe un balsam care ne înviorează credinţa, ne întăreşte nădejdea şi ne fortifică năzuinţa de a păşi cu fermitate pe drumul binelui şi al desăvârşirii. Învierea lui Hristos este temeiul naşterii din nou a lumii şi începătura învierii tuturor oamenilor. Mântuitorul, Cel a treia zi înviat, ne-a redat nouă, oamenilor, bucuria şi lumina, pacea şi împăcarea celor cereşti cu cele pământeşti.

Prăznuind cu bucurie şi evlavie adâncă preamărita minune a Învierii Domnului, ne reînnoim neîncetat viaţa cu osârdia noastră creştinească, mărturisind astfel, mai deplin, că „propovăduirea noastră nu este zădarnică şi nici credinţa voastră deşartă“ (cf 1 Cor. 15,14), pentru că „Paştele cele Sfinte“ ce ni s-au arătat astăzi, Paştele Hristos Mântuitorul, sunt Paştele credincioşilor, precum ne îndeamnă a cânta Sfânta noastră Biserică, în aceste zile luminoase de sărbătoare.

Dacă în clipele de grele suferinţe ale Domnului, Apostolii Săi au fost cuprinşi de întristare şi de teamă, încât unii s-au îndoit în credinţă, au fugit ori şi-au zdruncinat pentru un moment ataşamentul făgăduit mai înainte, vestea Învierii Sale din morţi, încredinţarea că El este viu şi că mormântul se află gol, le-a umplut inima de o negrăită bucurie.

Aceasta a rămas neînpuţinată în sufletele lor şi n-au încetat să o predice în lume. Învierea le-a deschis mintea să perceapă adevăratul înţeles al Scripturilor Sfinte, să înteleagă mai limpede cuvintele rostite de Domnul Cel înviat, la frângerea pâinii în Emaus, pe ţărmul mării Tiberiadei şi în alte arătări, până la înălţarea Sa la cer.

Iubiţi credincioși, Fiind martori ai Învierii Mântuitorului, fiecare creştin are misiunea ca, prin cuvânt, viaţă curată şi iubire jertfelnică pentru toţi oamenii, dar mai ales pentru cei în suferinţă sufletească şi trupească, să fie un apostol al Învierii lui Hristos. În fiecare cămin de orfani, în fiecare copil care suferă, bolnav sau bătrân singur şi fără sprijin, în fiecare chip omenesc, descoperim chipul lui Hristos. Să-i cercetăm pe aceştia şi să le vestim bucuria şi adevărul Învierii.

Fie ca darurile binefăcătoare ale Sfintei Învieri să se reverse din plin asupra noastră, pentru ca toţi oamenii şi toate popoarele să poată regăsi pacea sufletelor şi spiritul de bună înţelegere sub binecuvântarea Preabunului Dumnezeu, care ne poartă de grijă şi ne ocroteşte.

Adevărat a Înviat Hristos-Domnul! †VLADIMIR Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove

Învierea Domnului, Anul mântuirii 2015, mun. Chișinău

10 APRILIE 2015

Pastorala ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru la sărbătoarea Învierii Domnului Urmare din pag. 1

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioși și credincioase, Potrivit tradiţiei, an de an, în minunatul anotimp al primăverii, când toate renasc la viaţă, Biserica dreptmăritoare sărbătorește un eveniment extraordinar, și anume: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, și vestește neîncetat lucrarea minunată a lui Dumnezeu, care revarsă iubirea Sa milostivă și sfinţitoare asupra omului și a întregii creaţii. Și în această zi de sărbătoare a Sfintelor Paști, când ne bucurăm împreună de Învierea Mântuitorului, vă întâmpinăm și noi cu drag pe fiecare dintre dumneavoastră cu salutul biruinţei prin cuvintele vechi și sfinte: Hristos a Înviat!

Astăzi toate s-au umplut de lumină: bisericile, inimile și chipurile oamenilor, natura cu haina ei de sărbătoare și noi toţi care prăznuim și cântăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viaţă dăruindu-le. Anume prin aceste cuvinte prin care credincioșii pe parcursul a mai multor veacuri se salută unii pe alţii în luminoasele zile ale sărbă-

vierea Domnului nostru Iisus Hristos nu este ceva separat de noi, ci este ceva care trebuie să se întâmple și în noi. Viaţa unui creștin adevărat, a unui creștin botezat și trăitor al Evangheliei, este, de fapt, o viaţă în Înviere. Noi am înviat împreună cu Domnul Hristos, trăim în Înviere, suntem fiii Învierii. Pentru aceasta datori suntem să ne curăţim de păcatele noastre, să nu mai admitem în viaţa noastră niciun fel de lucru rău și numai astfel, întărindu-ne prin virtuţi nobile, ne putem uni cu Hristos.

Iubiţi credincioși, Într-o lume întinată de întunericul păcatului, când ameninţările cu război și chiar numeroase ciocniri armate frământă omenirea, chemarea Bisericii “unul pe altul să îmbrăţișăm, să iertăm toate pentru Înviere”, poate părea pentru unii ieșită din comun sau chiar paradoxală. E dureros să vezi câţi oameni se îndeletnicesc și astăzi cu aprinderea focului mâniei, la ei acasă și la alţii, cu purtarea de vorbe urâte și cu clevetirea cea ucigătoare de suflete. Aceștia nu sunt fiii lui Dumnezeu, căci fiii lui Dumnezeu sunt făcători de pace, ne învaţă Evanghelia. Acolo unde este ură și dușmănie, unde inima este încuiată faţă de aproapele, fratele nostru, cel zidit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, nu poate avea loc bucuria cea adevărată, sinceră și curată. Deci, datori suntem să ne străduim a păstra curată lumina Învierii lui Hristos: “Să ne curăţim deci, simţirile, ca să vedem pe Hristos înviat din morţi, tuturor viaţă dăruind”.

Cunoscând circumstanţele socioculturale, economice și politice în care trăim, sărbătoarea de azi ne pune din nou în faţa mesajului central al credinţei noastre, vorbindu-ne de biruinţă și speranţă: viaţa a biruit moartea, omul poate învinge răul și păcatul.

Nimicind moartea trupească, Hristos ne-a făgăduit viaţa veșnică, ca o schimbare a întregii firi omenești. În mod tainic, prin Învierea Domnului ni s-a arătat și chipul învierii noastre viitoare. Iar aceasta pentru că Învierea lui Hristos nu este doar un adevăr istoric, ci și piatra de temelie a credinţei noastre în existenţa vieţii veșnice.

Iubiţi fraţi și surori întru Hristos Domnul, torilor pascale și care mărturisesc lumii despre adevărul evenimentului care a avut loc cu două mii de ani în urmă, se conţine o putere enormă interioară și sfinţitoare. În ele se împreunează și vestirea biruinţei asupra morţii, și chemarea la bucurie, urarea de pace, speranţa și mângâierea pentru fiecare binecredincios.

Iubiţi fii și fiice duhovnicești, Învierea lui Iisus petrecută în tainica lumină și atotputernicie a lui Dumnezeu se arată a fi pentru noi, creștinii, deplina manifestare a dragostei Tatălui Ceresc. Ea ne vorbește astăzi despre demnitatea și vocaţia noastră, precum și despre posibilitatea vieţii depline și a vieţii veșnice. Mântuitorul, care a fost născut din Preacurata Fecioara Maria, a suferit mult și fără de vină, a fost trădat, a fost pălmuit, a fost răstignit și a murit pe cruce între doi tâlhari. Apoi a înviat din morţi: “S-a sculat precum a zis” (Mt. 28, 6). Dragostea pentru omul chemat la demnitatea cerească și la frumuseţea dumnezeiască l-a urcat pe Hristos pe Cruce, de unde neîncetat se roagă Tatălui Ceresc, spre iertarea noastră a tuturor: „Părinte, iartă lor, că nu știu ce fac” (Lc. 23, 34). Acea dragoste ne împacă neîncetat cu Tatăl nostru cel din ceruri, redă sufletului nostru lumina frumuseţii dumnezeiești prin iertare, dar și trupului nostru strălucirea Trupului Său înviat, precum ne spune și Sfântul Ioan Gură de Aur: „Dacă trupul nostru este mădular al lui Hristos, și dacă Hristos a înviat, apoi negreșit că și trupul va urma Capului” (Omilia XVII).

Depășind acea stare de înstrăinare a omului faţă de Dumnezeu, Mântuitorul ne-a dat posibilitatea de a ne uni cu El. Astfel, prin Crucea lui Hristos ni s-a dăruit nouă, oamenilor, învierea.

Hristos a biruit moartea duhovnicească, sufletească și trupească. Luând firea noastră s-a asemuit nouă întru totul, în afară de păcat. Prin viaţa Sa de pe pământ și prin suferinţele de pe cruce, El a arătat pilda celei mai mari smerenii și ascultări faţă de Tatăl ceresc, pilda luptei cu ispitele și tentaţiile, iar prin Învierea Sa a nimicit lanţurile păcatului și ne-a dat puteri și mijloace să biruim și noi, la rândul nostru, răul. Totodată, trebuie să remarcăm că În-

Anul 2015, potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este dedicat Anului omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi și Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii. Deci, fiecare dintre noi suntem chemaţi și avem datoria nobilă și sfinţitoare să fim misionari, să împărtășim bucuria despre Mântuitorul nostru cel Înviat cu toţi acei care au nevoie de atenţia și grija noastră, cu cei bolnavi, cu cei bătrâni, cu cei suferinzi, cu cei mai triști ca noi, cu cei care zac în temniţe, cu cei lipsiţi de mijloace de existenţă și de un acoperiș deasupra capului. Și la fel ca femeile mironosiţe și sfinţii apostoli, care au fost martorii Învierii, să vestim cu credinţă și îndrăzneală, atât apropiaţilor, cât și depărtaţilor noștri, vestea cea bună că Hristos cu adevărat a Înviat! Mesajul Sfântului Apostol Pavel este grăitor și semnificativ în acest sens: “Vă aduc aminte, fraţilor, Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care aţi primit-o, întru care și staţi, prin care sunteţi mântuiţi (…) căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce și eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; și că a fost îngropat și că a înviat a treia zi, după Scripturi; și că s-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece” (1 Cor. 15, 1-5).

Vă doresc tuturor, precum și celor scumpi și dragi ai dumneavoastră, să aveţi parte de har, lumină și bucurie în această mărită Sărbătoare, iar pacea sufletească să fie mereu cu voi cu toţi!

Hristos a Înviat!

Adevărat a Înviat!

Al vostru părinte duhovnicesc, pururi către Preasfânta Treime rugător, † PETRU Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

Dată în reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos în binecuvântatul an 2015.