Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! Vineri, 25 mai 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 25.05.2012

=Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiep. Ciprului Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................14.9964 1 Dolar american ............. 11.9236 1 Leu românesc ................ 3.3570 1 Rublă rusească ............... 0.3773 Timpul probabil:

„Unde duce gândirea fără experimentare, ne-a arătat evul mediu, însă secolul acesta e menit să ne lase să vedem unde duce experimentarea fără gândire și ce se alege din educaţia tineretului care se mărginește la fizică și chimie”. Arthur Schopenhauer

25.05.2012

26.05.2012

Noros, 12 19 0C

Noros, 12 23 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 19 (847)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Legea castrării a fost votată. Urmează legea nediscriminării 2

PAGINA

Episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel, împreună cu zeci de enoriași, a venit joi, 24 mai, în faţa Palatului Republicii, acolo unde au loc ședinţele Parlamentului, pentru a protesta faţă de intenţia coaliţiei de guvernământ de a adopta Legea cu privire la asigurarea egalităţii de șanse. Proiectul a fost avizat miercuri de Guvern, fiind trimis Parlamentului pentru adoptare.

ACTUAL

Creştin-democraţii au marcat cea de-a 23-a aniversare de la primul Congres al Frontului Popular din Moldova

3

PAGINA

După ce a rostit o rugăciune, acesta a stropit cu agheasmă clădirea Parlamentului. „Vă îndemn să venim și mâine aici în faţa Parlamentului și să ne rugăm ca bunul Dumnezeu să ne ferească de această lege bombă, de imoralitatea care s-a cuibărit în acest document”, a declarat Marchel. Continuare în pag. 2

OPINII

LANSARE DE CARTE AIE şi cruciada contra cetăţenilor

4

PAGINA

„Notele unui optimist creştin” Politicianul Iurie Roșca și-a lansat, miercuri, 23 mai, o nouă culegere apărută recent de sub tipar. Cartea, intitulată „Notele unui optimist creștin”, este scrisă în două limbi, română și rusă, și conţine o serie de articole de atitudine politică, scrise se autor în ultima perioadă. La lansarea de carte, care a fost moderată de fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, analistul politic Nicolae Chirtoacă, au participat politicieni, jurnaliști, analiști politici cunoscuţi și prieteni ai autorului care și-au expus opinia faţă de această nouă apariţie editorială. Vă prezentăm textul introductiv din cartea „Notele unui optimist creștin”, semnată de Iurie Roșca, în care explică ce a vrut să transmită cititorilor prin intermediul acestei culegeri. De asemenea, vă prezentăm câteva dintre opiniile exprimate de oaspeţii prezenţi la eveniment.

SOCIAL

XXX

(citiţi pag. 4-5)

Atac asupra femeii. Lupta falsă

9

PAGINA

FIATLUX

Leo BUTNARU: CLIPE CU EMIL LOTEANU (File de jurnal)

Habemus papam? XXX

(citiţi pag. 3)

Majorările salariale, inclusiv cele din învăţământ, amânate până în 2015 XXX

Un luptător bun este cel care moare bun. Această frază rostită de cineva, care știa ce este lupta și sacrificiul personal pe altarul unui ideal, are o semnificaţie simplă. Fiecare dintre noi, cei care facem politică bazată pe valori ce depășesc importanţa noastră ca persoane, luând calea plină de riscuri și constrângeri, trebuie să facă un pariu cu sine însuși. Ușor de zis, dar foarte greu de onorat acest pariu. Să rămână fidel dragostei fără rest faţă de Dumnezeu și faţă de semenii săi, servind binele comun până la ultima clipă a vieţii.

Va ajunge Marian Lupu o locomotivă trasă pe linie moartă? XXX

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)

UN LUPTĂTOR BUN ESTE CEL CARE MOARE BUN

Ion Negru a plecat la Domnul A avea curajul de moment, a lua atitudini tranșante, a ieși în faţă, a pleda o cauză dreaptă, a-ţi depăși egoismul și frica, toate aceste componente indispensabile pentru un om care face politică sunt privite ca ceva mai mult decât firesc. Dar atunci când trebuie să reiei acest efort în fiecare zi, trecând peste necazuri, lipsuri și ameninţări, din când în când te prinzi cum ţi se furișează în suflet oboseala. Te cuprinde o mahnă fără leac pentru faptul că, de cele mai multe ori, oamenii de dragul cărora te zbaţi, în loc să te aprecieze, te tratează cu indiferenţă, dispreţ sau chiar ură. „Doamne, – îţi zici în momentele de disperare, – cât oare mai trebuie să îndur suferinţa asta? Și de ce dragostea mea pentru oameni este răsplătită cu ură din partea lor? Gata, nu mai pot! La urma urmei am și eu dreptul la o viaţă mai liniștită, să mai am grijă și de mine, și de copii. Că doar n-o să trăiesc de două ori.”

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Îndoiala te macină ca un vierme neadormit, ispita lepădării de fraţi ţi se furișează în suflet, dorinţa de a avea parte de o viaţă ceva mai tihnită te copleșește atât de puternic încât chiar crezi că ești în stare să pui capăt drumului pe care ai pășit alături de ceilalţi fraţi. Fiecare dintre noi are de trecut mereu acest examen al vieţii. El se repetă cu o regularitate chinuitoare. Iar atunci când ne revenim din aceste stări de șovăire, de slăbiciune omenească și ne luăm inima-n dinţi ca să continuăm lupta, ne cuprinde o bucurie fără margini. Un luptător bun este cel care moare bun. Adică, primejdia alunecării pe calea trădării, riscul de a ajunge un învins ne urmărește mereu. Și doar după ce moartea ne seceră rând pe rând, cei care rămân după noi pot trage linia, zicând: „Iată un om care a rămas credincios până la urmă. Poate s-a poticnit și el nu o singură dată, a

greșit ca tot omul, dar s-a ţinut până la capăt”. Vechiul și bunul meu prieten Ion Negru, învăţătorul de muzică din satul Ţaul, raionul Dondușeni, a plecat la Domnul. O boală cumplită i-a măcinat trupul, făcându-l să treacă prin cazne cumplite în ultimii ani. Însă acest suflet neobosit n-a cedat. A rămas la fel de activ, la fel de angajat în marile probleme care frământă neamul nostru. El este unul dintre fondatorii familiei noastre politice, printre puţinii care au îndrăznit să se ia de piept cu puternicii zilei atunci când marea majoritate era cuprinsă de nepăsare și frică. El s-a ridicat împotriva nedreptăţii și a minciunii nu pentru onoruri, nici pentru posturi. Alegerea lui a fost fermă, totală și fără rest. Un om dintr-o bucată, fără viclenii și tupilări. La începuturile renașterii noastre naţionale, el umbla pe bicicletă din sat în sat ca să ridice ţăranii la lup-

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

ta pentru libertate. Limbă, Alfabet, Independenţă, Pământ – acestea au fost marile mize ale luptei noastre de acum două decenii și ceva. Ion Negru era mereu în iureșul evenimentelor. În acele vremuri credeam cu tărie că odată fiind doborâtă vechea nomenclatură sovietică și de partid, vom putea aduce în fruntea ţării oameni vrednici, cu dragoste de neam și cu frică de Dumnezeu. De cele mai multe ori însă, tot lichelele, profitorii și făţarnicii s-au căţărat pe umerii noștri în vârfurile puterii. Trădările s-au ţinut lanţ, iar multe dintre așteptările noastre au fost înșelate. În faţa acestor noi realităţi hidoase, unii s-au lepădat de noi după primele înfrângeri. Alţii s-au mai ţinut o vreme, dar au căzut și ei în mlaștina disperării. Și doar oamenii de caracter, cu o chemare sufletească aparte au rămas copăcel în bătaia vântului. Printre aceștia a fost și Ion Negru. Fire neînfricată și

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

neobosită, el a crezut cu tărie în cauza pe care a servit-o. El este unul dintre fruntașii de elită ai generaţiei de romantici, cum ne-a zis cineva în lipsa unui termen mai potrivit pentru cei care au intrat în politică fiind animaţi de idealuri măreţe. De atunci multă apă a curs la vale. Puhoiul de evenimente a adus peste noi realităţi pe care nu le așteptam. Încercările pe care viaţa ni le-a aruncat în faţă ne-au făcut să ne schimbăm, uneori fundamental, felul de a vedea lucrurile. Devenirea noastră politică și spirituală a fost una dureroasă și plină de frământări. Ion Negru, fire de artist, a rămas un romantic până în ultima clipă a vieţii. Dumnezeu a rânduit ca Ion Negru să fie unul dintre cei trei profesori de muzică din nordul ţării, care au condus organizaţiile noastre teritoriale în cele mai grele timpuri. Victor Paterău, președintele filialei Drochia, iar apoi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Bălţi, Grigore Petelcă, președintele filialei Râșcani, și Ion Negru, președintele filialei Dondușeni. Astăzi trag încă o linie în bilanţul tragic al vieţii, spunând că cei trei buni prieteni ai mei, plecaţi rând pe rând la Domnul, au fost buni luptători până la urmă. Mi-e dor de ei cum numai unuia care a fost un suflet și un gând cu ei în clipele de vârf ale vieţii le poate simţi lipsa. Legea vieţii e necruţătoare. Sufletele noastre nemuritoare ne părăsesc unul câte unul trupurile cu nădejdea că Domnul nostru Iisus Hristos, cu dragostea Lui divină, ne va ierta păcatele și ne va da șansa mântuirii. Acum e rândul lui Ion Negru să vină în faţa Tatălui Ceresc pentru a ţine examenul final. Să ne rugăm cu toţii ca bunul Dumnezeu să-l ierte și să-i răsplătească truda, așezându-l alături de cei drepţi. Iurie ROŞCA, 24 mai 2012 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1517 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

25 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Creştin-democraţii au marcat cea de-a 23-a aniversare de la primul Congres al Frontului Popular din Moldova Pe data de 20 mai 2012 s-au împlinit 23 de ani de la Congresul de constituire a Frontului Popular din Moldova, succesorul Mișcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării și primul partid democratic care a fost înregistrat în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, redenumită ulterior, după proclamarea independenţei, Republica Moldova. Cu această ocazie, reprezentanţii Partidului Popular Creștin Democrat, succesorul de drept al Frontului Popular de atunci, au organizat o conferinţă festivă la care au participat creștin-democraţii din filiala Chișinău a formaţiunii. Printre invitaţi s-au numărat atât „frontiști” din vechea generaţie, care au participat nemijlocit la fondarea, în 1989, a partidului, dar și exponenţi ai Noii Generaţii, care au fost crescuţi în sânul acestei formaţiuni, și care astăzi au preluat frâiele conducerii acesteia.

Trebuie să spunem un „nu” ferm legilor care promovează desfrâul şi păcatul

În luarea sa de cuvânt, președintele filialei Chișinău a PPCD, Radu Bușilă, a adresat cuvinte de mulţumire fruntașilor creștin-democraţi pentru curajul manifestat la sfârșitul anilor 80 și pentru rolul pe care l-au avut în politica moldovenească, după proclamarea Independenţei. De asemenea, Radu Bușilă s-a referit și la o serie de probleme acute cu care se confruntă astăzi Re-

publica Moldova, menţionând necesitatea revenirii la valorile și tradiţiile neamului nostru, promovate de PPCD, de-a lungul ultimilor două decenii. „Suntem un popor cu tradiţii, principii și valori. Avem obiceiuri și o credinţă strămoșească care se perpetuează de sute și mii de ani pe care noi, astăzi, suntem obligaţi să le păstrăm și să le asigurăm continuitatea. Trebuie să spunem un„nu” ferm legilor care promovează desfrâul și păcatul. Suntem un popor ortodox, știm ce înseamnă familia, tradiţia, de aceea, vă îndemn pe toţi să puneţi umărul la păstrarea acestor valori pe care le-au apărat înaintașii noștri”, a spus Radu Bușilă, referindu-se la intenţia guvernanţilor de a adopta proiectul de lege antidiscriminare, redenumit legea privind egalitatea de șanse. „Acest partid (PPCD – n.n.) a rămas în afara Parlamentului nu pentru votul din 4 aprilie, nu pentru parteneriatul cu Voronin, ci pentru faptul că exponenţii PPCD, în persoana domnului Iurie Roșca și alţii, au ieșit la tribuna centrală a Parlamentului și au spus un „nu” ferm și argumentat împotriva unor astfel de legi.

Judecând după reacţia clasei politice moldovenești la decesul primadonei operei naţionale, Maria Bieșu, ai zice că personalităţile marcante ale neamului trec în lumea celor drepţi doar ca să le dea unor miniștri & parlamentari ocazia să iasă în faţă cu tot felul de iniţiative, care mai de care mai lăudabile, în vederea înveșnicirii numelui cutare sau cutare Mare Dispărut. Cine dintre moldoveni nu știa, fie și avant la lettre, că Teatrul de Operă și Balet din Chișinău va purta, într-o bună zi, numele renumitei soprane?! Trebuia neapărat să se repeadă – cu o grabă suspectă, spre a nu i-o lua altcineva înainte (Premierul? Primarul?! că Președintele stă cumincior în banca lui…) – președintele Parlamentului, dl Marian Lupu, să anunţe că va înainta o iniţiativă în acest sens??! O minimă decenţă cerea ca durerea unei mari pierderi să nu fie pusă în ecuaţie cu nimic altceva – și la drept vorbind, Exegi monumentum a și fost înălţat, în timpul vieţii primadonei, din cu totul alt material decât „limba de lemn” a spicherului. …Și a fost noapte. Și a fost… A doua zi (joi, 17 mai), m-am pomenit invitat – alături de acad. Gheorghe Duca, regizorul Sergiu Prodan, directorul Teatrului „Satiricus”, Sandu Grecu, și analistul Igor Boţan – la Fabrika, să discutăm, împreună cu Natalia Morari, despre felul în care statul (nu) are grijă de valorile sale de patrimoniu. Punctul de plecare a fost pensia pe care o

Anume gestul respectiv, dar și altele de acest gen, reprezintă adevăratul motiv pentru care opinia publică a fost indusă în eroare prin intermediul presei, iar oamenii au fost prostiţi atunci și sunt prostiţi în continuare. Sunt ferm convins că oamenii vor înţelege, într-un final, că această clasă politică imorală și degradată, această mână de oameni care controlează banii și afacerile în ţara aceasta și ne guvernează astăzi ţara, trebuie să plece de la putere”, a mai spus Radu Bușilă.

Republica Moldova se va dezvolta doar dacă va fi pusă în prim-plan unitatea între cetăţeni

locuitorilor din acest spaţiu. Noi, fiind cetăţeni responsabili ai Republicii Moldova, pornim de la nevoia de a depăși definitiv controversele asupra subiectelor care ţin de trecutul istoric, de înţelegerea diferită a caracterului identitar al majorităţii populaţiei ţării noastre. Unii trăiesc cu nostalgia perioadei interbelice, alţii – cu nostalgia perioadei sovietice. Dar cu aceste nostalgii nu putem construi ceva durabil pentru viitorul Republicii Moldova”, a declarat președintele PPCD. Victor Ciobanu a mai menţionat că singura posibilitate de a depăși situaţia este ca politicienii să pună în prim-plan unitatea între cetăţeni. „Făcând abstracţie de aceste nostalgii, trebuie să ne axăm pe prezent și viitor. Republica Moldova se va dezvolta doar dacă va fi pusă în prim-plan unitatea între cetăţeni și dezvoltarea socialeconomică și nu lucrurile care ne dezbină. Astăzi, avem nevoie de reconciliere istorică și de toleranţă reciprocă”, a declarat liderul creștin-democrat.

„Noi servim cauza, nu ne servim de cauză” La rândul său, președintele PPCD, Victor Ciobanu, s-a referit la conflictul identitar care macină Republica Moldova de 20 de ani încoace, menţionând nevoia de a depăși definitiv controversele asupra acestor subiecte. „Noi, creștin-democraţii din Republica Moldova, reprezentând cel mai vechi partid democratic din ţara noastră, urmașii de drept ai Mișcării Democratice și ai Frontului Popular, ne asumăm plenar trecutul istoric al poporului nostru. Înţelegem că disputele între marile puteri au produs schimbări geopolitice și modificări teritoriale cu efecte dureroase asupra destinelor

Fostul președinte al PPCD, Iurie Roșca, care s-a numărat printre principalii fondatori ai formaţiunii și care a condus partidul o perioadă îndelunga-

Amurgul zeilor

ridica Maria Bieșu, puţin peste 1.800 de lei. (Au rămas după cadru precizările că Domnia Sa primea și un salariu de Președinte al Uniunii Muzicienilor, plus alte ajutoare…) O rușine naţională, dacă te gândești că numele cântăreţei face cât toate ambasadele Republicii Moldova din lume luate împreună. Nu are nici un rost să rezum aici dialogul nostru – ţin doar să precizez că în locul acad. Gheorghe Duca ar fi trebuit să se afle în studio ministrul Culturii, dl Boris Focșa, care s-a eschivat în ultima clipă, probabil de teama să nu fie pus să facă cine știe ce test. De exemplu, să numească 10 mari artiști, din orice domeniu, care supravieţuiesc cu jumătate sau trei

sferturi din coșul minim de consum. Sau să explice cum se dau titlurile de „artist emerit/ al poporului”, în stânga și în dreapta, încât numărul acestora riscă să depășească numărul artiștilor pur și simplu. Sau să propună niște strategii de perspectivă în ale „ieșirii din scenă cu demnitate”, fără a se apela la cutia milei… De bună seamă, cum impactul cutărui sau cutărui produs cultural este greu de cuantificat, nu ar fi cu putinţă crearea unui, hai să-i zicem „coeficient valoric”, ce i-ar permite statului să-și onoreze obligaţiile faţă de cele câteva mari personalităţi care ne-au mai rămas, de la retragerea acestora din câmpul muncii și până la… Exegi monumentum?! Deocamdată, unele personalităţi notorii se încăpăţinează să nu părăsească scena, nu atât de frica lipsurilor ce i-ar arunca într-o mizerie de nedescris, cât din sentimentul că mai au de dat ceva! Este și cazul unui Glebus Sainciuc, al unui Mihai Volontir, al unui Vladimir Beșleagă ș.a. Cine a avut inspiraţia (de fapt, șansa!) să fie prezent joi, 17 mai, la lansarea ultimului roman al maestrului Aureliu Busuioc, Și a fost noapte…, la Librăria din Centru, trebuie să fi înţeles că Amurgul Zeilor are loc atunci când religia în care au fost crescuţi credincioșii nu le mai spune acestora nimic. Or, judecând după numărul de cititori veniţi să-l asculte pe autorul octogenar, steaua sa polară este încă sus pe cer!

Respectiva lege urmează să fie votată în ședinţa de vineri a Legislativului, joi fiind adoptată, la solicitarea liberalilor, doar Legea privind castrarea chimică a pedofililor. Democraţii și liberal-democraţii recunosc că au revotat legea privind castrarea chimică a pedofililor la insistenţa PL. Asta după ce liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a sugerat că fracţiunea sa va susţine legea antidiscriminare, doar dacă va fi revotat și proiectul PL. Președintele fracţiunii PD, Dumitru Diacov, spune că a votat legea liberalilor de dragul Alianţei, iar colegul său din PLDM, Valeriu Streleţ, afirmă că liberalii au pus condiţii. „Eu cred că e mai mult un capriciu al liberalilor. Câteodată a fost o presiune agresivă din partea lor de a revota acest proiect în formula iniţială. Am făcut asta pentru a păstra echilibrul, pentru a vota programul de mâine și de a păstra atmosfera de conlucrare. Când activezi în coaliţie, câteodată ești pus să faci ce nu-ţi place și astăzi a fost așa un moment”, a declarat Diacov. Totuși, democratul spune că formula actuală a legii are dreptul la viaţă, chiar dacă părerea unor deputaţi a fost alta decât

la o tribună de la acel for, unde se întâlniseră adepţii Frontului Popular, am spus: „Uniunea Sovietică va dispărea. Imperiul răului se va prăbuși”. Lumea privea cu neîncredere această profeţie aberantă, când deasupra erau tancuri, avioane, bombe atomice, KGB-uri etc. Nu eram nici primul, nici cel mai temerar, dar am fost unul dintre primii în Republica Moldova care am spus că imperiul comunist va dispărea. Au trecut vreo 4-5 ani și m-am întâlnit în parcul central din Chișinău cu academicianul Petru Soltan, care era președinte al Comisiei parlamentare pentru învăţământ și consilier prezidenţial al domnului Snegur, care m-a strigat, spunându-mi că vrea să mă întrebe ceva: „Dar dumneata de unde știai că URSS se va prăbuși?”. I-am răspuns: „Domnule academician, eu nu știam, dar tare îmi doream să dispară. Și Dumnezeu a vrut să se întâmple anume așa”. Acum vreau să mai fac o profeţie, cu ghilimele sau fără: Uniunea Europeană va dispărea. De ce? Pentru că eu personal doresc dispariţia acestei Uniuni Europene. Capitalismul

speculativ va dispărea. De ce? Pentru că nu numai eu, dar și alte sute de milioane de cetăţeni nedreptăţiţi ai acestei lumi doresc dispariţia așa-numitului capitalism speculativ, financiar, parazitar, a dominaţiei banilor asupra muncii, asupra familiilor, asupra naţiunilor și asupra globului pământesc. Am fost anticomuniști și antisovietici pe vremea Uniunii Sovietice. Și, har Domnului, am reușit. Astăzi, cel puţin eu, mă consider un adversar sincer al neoimperialismului monetar, al globalismului, al perversiunii morale, politice și care se întâmplă în lume. Astăzi, suntem din nou primii. După ce discursul politic s-a uniformizat, după ce lumea aflată la guvernare încă mai gesticulează în spaţiul public, încântându-ne cu așa-numita integrare europeană, noi deja neam trezit. Sunt faze ale devenirii intelectuale, politice, personale și colective a oamenilor care gândesc în Republica Moldova, care au spirit critic, care judecă, care pot compara, care nu mai consumă iluzii. Suntem cu un pas înainte pentru că suntem sinceri, iar efortul nostru este

unul total, fără rest. Am acumulat destulă experienţă internaţională, destulă cunoaștere pentru a înţelege ce se întâmplă în lume. Această rostogolire în hău trebuie oprită. Cine o va face? Nu doar noi, dar și noi. Noi ne vom aduce contribuţia la regândirea paradigmei politice, economice, sociale, culturale, religioase, identitare, în sfârșit, a colectivităţii care se cheamă Republica Moldova. Acest lucru presupune un efort intelectual, organizatoric, politic, mediatic, pe care trebuie să-l facem împreună. Să vedeţi cât de ridicoli vor părea cei care încă se mai află în inerţie de gândire, din prostie sau din interes meschin. Cine mai crede că este rușine și o lipsă de tact și de bun-simţ să spui că ambasadorul Dirk Schuebel este un nesimţit, un potlogar și o persoană care trebuie expulzată din Republica Moldova pentru că ofensează cele mai intime și mai profunde sentimente religioase, morale și culturale pe care le are acest popor. Nimeni din spaţiul public nu-i arată la obraz acestui nemernic și nici nu-l întreabă de orientarea lui sexuală”, a spus Iurie Roșca.

Va ajunge Marian Lupu o locomotivă trasă pe linie moartă? Tot mai multă lume se întreabă dacă nu cumva vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, i-a pus gând rău actualului șef al formaţiunii. Străduinţa cu care s-a apucat acesta de reformarea și modernizarea partidului, postarea sa în calitate de responsabil pentru aceste reforme, perseverenţa cu care încearcă să ajungă în prim-planul vieţii publice, iniţiativele legislative de ultimă oră, curtarea intensă a electoratului, de la cel matur, până la cel aflat abia la maternitate, scrisorile cu care a insistat să ajungă în casele noastre, toate acestea ne fac să credem că funcţia de vicepreședinte îi oferă lui Plahotniuc prea puţin spaţiu de manevră, la anvergura și veleităţile pe care le are. Iată de ce Marian Lupu este întrebat tot mai des dacă nu se discută în cadrul partidului înaintarea lui Vladimir Plahotniuc la funcţia de președinte al formaţiunii și dacă se va conforma în cazul în care va exista o astfel de decizie. Șeful democraţilor pare destul de plictisit, dar și afectat de aceste discuţii și neagă cu vehemenţă posibilitatea unei astfel de răsturnări de situaţie. „Asemenea chestii nu se discută și nici nu se vor discuta”, a punctat el în cadrul unei emisiuni televizate. Ba mai mult, Lupu crede că ar fi vorba despre „o campanie foarte largă de mediatizare a

unor asemenea lucruri”, punând toate aceste vorbe pe seama gurilor rele. De unde sunt aceste „guri rele”, din interiorul partidului sau din afara acestuia, democratul nu precizează. Totodată, Marian Lupu este convins că „reforma și reorganizarea partidului este un lucru absolut necesar și imperativ”, deoarece Partidul Democrat vrea să-și contureze mult mai bine „anumite poziţii ideologice”, dar și să schimbe mai multe elemente din structura instituţională a Partidului. Deși vizibil deranjat și iritat de întrebările privind posibila succesiune la conducerea PD, Lupu afirmă cu tărie că partidul este astăzi mai consolidat ca niciodată și acţionează ca o echipă, care nu se exclude, ci se completează reciproc. Nu este posibil așa ceva, se convinge el pe sine și încearcă să ne convingă și pe noi. Pentru că el este conștient de propria

cea exprimată prin vot. „Pledăm pentru stabilitate în Alianţă, compromis, și votul de astăzi a fost un exemplu în acest sens”, a conchis acesta. Streleţ afirmă că PL a înaintat condiţii, deși, în opinia lui, legea privind castrarea chimică este una necesară. „Argumentele liberalilor e că legea funcţionează în 6 state UE. Au fost expuse și antiargumente, că aplicarea preparatelor chimice este o metodă costisitoare și cu efecte temporare. Dar, având în vedere insistenţa PL și faptul că își asumă responsabilitatea pentru această iniţiativă, noi am acceptat să votăm, având în vedere și perspectiva votului pe câteva proiecte extrem de importante, care vizează programul nostru de reforme. Condiţionarea nu a fost un secret, aţi auzit poziţia formulată după consiliul PL”, a declarat președintele fracţiunii PLDM. UNIMEDIA precizează că deputaţii și-au menţinut votul privind legea care prevede castrarea chimică a pedofililor. Asta după ce legea respectivă nu a fost promulgată de șeful statului. Odată ce legea a fost revotată, președintele nu mai are dreptul să o respingă.

valoare și de propria importanţă în cadrul partidului. Marian Lupu sugerează că este stăpân pe situaţie și că va pleca de la conducerea partidului doar atunci când „voi ajunge la etapa când mă voi sătura de politică și voi zice că vreau să merg la odihnă sau vreau să merg în alt domeniu”. Este remarcabilă tirada acestuia la un post de televiziune, despre calităţile sale deosebite care îi conferă o valoare intrinsecă în cadrul formaţiunii: „Eu sunt european și modern. Atât timp cât eu trebuiesc partidului, cât eu sunt o valoare pentru această echipă, sunt o locomotivă pentru ea, atât timp eu voi servi această echipă. Din momentul în care voi simţi că nu mai sunt locomotivă, că nu mai vreau să fiu locomotivă, că vreau să merg în altă direcţie, mă voi retrage. Toată lumea își dă seama cine este locomotiva. În prezent, eu sunt această locomotivă și asta e evident”. Dacă ţinem cont de niște declaraţii anterioare ale președintelui de onoare al PD, Dumitru Diacov, care-l elogia pe Plahotniuc pentru meritul de a-l fi scos pe Lupu de sub aripa ocrotitoare a lui Voronin și de a-l fi adus în PD, graţie unor relaţii mai aparte pe care le-a avut cu acesta pe vremea guvernării comuniste, ar trebui să înţelegem că tot de Plahotniuc depinde și locul pe care-l va ocupa în continuare falnicul democrat în ierarhia partidului. Cât despre locomotive și direcţii de mișcare, locomotivele sunt trase uneori pe linie moartă. Și fac acolo manevre care pot fi confundate cu mișcarea înainte. Între timp, garnitura poate pleca într-o altă direcţie și cu o altă locomotivă în faţă.

Sursa: unimedia.md

Ioana FLOREA, FLUX

Emilian GALAICU PĂUN Sursa: europalibera.org

Legea castrării a fost votată. Urmează legea nediscriminării Urmare din pag. 1 În faţa Palatului Republicii au mai venit și reprezentanţii PSD, ai partidului „Patrioţii Moldovei”, dar și Maia Laguta. Social-democraţii au adus cu ei o boxă pe care au scris „Vaselină”. Aceștia le-au cerut deputaţilor să nu includă pe ordinea de zi proiectul Legii cu privire la asigurarea egalităţii de șanse. Cu toate acestea, deputaţii din Alianţă susţin că, în pofida acestor proteste, Legea va fi votată. “Într-o oarecare măsură, este o ocazie pentru unii oameni să folosească acest moment pentru a-și face viaţa mai veselă. Eu am spus că ei se amuză. Dacă au atâta vaselină la partid, înseamnă că le prinde bine lor”, a declarat președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, citat de UNIMEDIA. Totodată, el a reiterat că partidul său va vota fără nici o ezitare Legea antidiscriminare, care a fost redenumită și a suportat unele modificări. “Probabil că cei care au adus vaselina șiau epuizat propriile stocuri, pe care le ţineau pentru necesităţi proprii. Acest cadru legislativ privind asigurarea egalităţii a fost votat în toate 27 de ţări UE”, a menţionat, la rândul său, liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ.

tă, a explicat condiţiile în care a apărut mișcarea de eliberare naţională și modul cum au fost percepuţi atunci de majoritatea cetăţenilor fostei RSS Moldovenești. El a făcut o paralelă între situaţia de atunci și cea de acum, subliniind că, în virtutea faptului că fruntașii creștin-democraţi au anticipat întotdeauna evenimentele care urmau să se întâmple, de multe ori nu erau înţeleși de către cetăţeni, ca, ulterior, acţiunile lor să ocupe întreaga agendă politică a Republicii Moldova. „Vreau să vă aduc aminte că 3 iunie 1988 a întrunit un public nu mai mare decât suntem în această sală. Și atunci eram în opoziţie, și atunci eram niște „leproși” pentru majoritatea cetăţenilor de rând care nu înţeleg marile valori și misiunile de excepţie pe care le au cei care fac parte din elita naţională. Și atunci eram în răspăr cu guvernarea, și atunci eram călcaţi în picioare. Abia după aceea au venit acele mulţimi care au spart zăgazurile, care au umplut centrul capitalei și care au produs marile evenimente. Să reţinem că totul este în mâinile noastre. Avem putere sufletească, motivaţie, sinceritate și capacitate de luptă, deoarece noi suntem o organizaţie de luptători. Noi servim cauza, nu ne servim de cauză. Puţină lume ţine minte ce șoc extraordinar a fost pentru majoritatea absolută a cetăţenilor fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești dispariţia URSS. Dispariţia Uniunii Sovietice a constituit pentru majoritatea o catastrofă, o tragedie personală. Noi însă eram încântaţi de acest eveniment. L-am pregătit cu forţele noastre modeste, nu noi l-am determinat, dar am pus umărul și am fost fericiţi. Mi-aduc aminte cum, cu ani în urmă, primele noastre adunări se desfășurau la fostul cinematograf „Chișinău”. Și de


FLUX EDI|IA DE VINERI

Formula aceasta celebră, convertită în titlu la interogativ, nu se vrea aici altceva decât o parafrază a unei întrebări foarte simple pe care și-o pun, probabil, mulţi moldoveni: avem totuși președinte sau nu? Riscând poate până la un punct, pentru că lucrurile nu s-au așezat definitiv în această privinţă, aș îndrăzni să zic că încă nu avem. Chiar dacă nu există nici un motiv serios să vedem în ultimul sondaj IMAS o oglindă fidelă a realităţilor și predispoziţiilor din societatea moldovenească, deoarece s-a văzut nu numai o dată cum consemnările de acest fel nu și-au putut găsi confirmare în situaţia reală, totuna nu este de neglijat faptul că în acel moment doar 3% din cei intervievaţi vedeau în Nicolae Timofti un lider politic influent, și asta fără Transnistria, unde despre el nu se știe chiar nimic. Indiscutabil, domnia sa este un om de ispravă și, se pare, un profesionist de primă mână în domeniul de unde vine. Din păcate, însă, se pare că nu are stofă de șef de stat, și asta mai cu seamă din lipsa a două calităţi, foarte necesare în astfel de situaţii: multă tărie de caracter și cunoștinţe temeinice despre oameni și despre viaţă. Îmi pare rău de tot să o spun, pentru că, repet, este un om de cea mai bună calitate, dar promovarea sa la funcţia de primă persoană în stat este tocmai dovada a ceea ce, în condiţii normale, nu este permis în nici un caz să se facă. Cred că acest incident este rezultatul convergenţei a doi factori: slăbiciunea sa, mai bine zis, incapacitatea

25 MAI 2012

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

de a-și fi putut da seama în ce se băga, și un anumit interes, este de presupus, foarte mare, al acelora care l-au ales anume pe el. Nu mai vorbesc despre faptul că „alegerea” sa este sfidarea cinică a ideii însăși de alegere. Dar, la urma urmei, se putea trece și peste încălcarea aceasta grosolană a unuia din principiile de bază ale democraţiei, dacă rezultatul ar fi fost cel mai bun. Or, toată daravera nu s-a arătat mai mult decât o glumă destul de proastă, făcută, direct, pe seama celui „ales” și, indirect, pe seama cetăţenilor, poate și a unor străini, care așteptau de multă vreme să se găsească o soluţie potrivită, adică, în același timp, corectă și reușită, privind alegerea președintelui Republicii Moldova. Ceva vreme în urmă, îi urmăream pe doi actori la un post de televiziune, făcând mult haz pe tema că Timofti tace. Iar eu zic că acesta este lucrul cel mai bun pe care el îl poate face în situaţia în care se află. Tare mă tem că orice ar zice sau măcar o parte din ce ar zice ar putea fi interpretat ca motive pentru invective și atacuri împotriva sa, indiferent că ar zice-o din proprie convingere sau că i-ar fi sugerat

Habemus papam? de altcineva. Și îndelungata sa practică juridică nu i-ar fi de nici un folos pentru a se putea apăra. Chiar dacă, eventual, se va arăta că are mai mult caracter și o pregătire mai solidă decât am putut constata până acum, chiar dacă se va zbate din răsputeri să facă faţă cumva chemării la care a fost supus, totuna nu are de așteptat aprobări unanime, aclamaţii și lauri. Nu pentru asta a fost „ales”. Sintagma „ţapul ispășitor” își are în cazul său cea mai reușită ilustrare. Dacă va avea prea fericita inspiraţie de a veni cu niște iniţiative de mare impact public, ceea ce pare puţin probabil în situaţia unui președinte cu prerogative foarte limitate, acestea nu vor putea fi realizate decât cu condiţia de a satisface interesele tuturor partidelor de la guvernare, asta însemnând de fapt niciodată. Și dimpotrivă, liderii celor trei formaţiuni de la putere nu vor putea pierde nici o ocazie de a pune pe seama președintelui orice nereușită din activitatea lor și, mai ales, din relaţiile dintre ei. Nu mai vorbesc de opoziţie, pentru care șeful statului este în permanenţă un cal de bătaie. Ceea ce pare cel mai probabil e că nici unii, nici alţii nu se vor sinchisi de el în ceea ce vor face, promovându-și interesele ca și cum el nu ar exista. Trebuie să o spun deschis și din capul locului că ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult în legătură cu acest subiect nu este nici pe departe persoana lui Timofti și potrivirea sau nepotrivirea sa pentru funcţia de președinte, ci autoritatea și eficienţa puterii de stat în Re-

publica Moldova. Un jurnalist vechi și mereu atent la ceea ce se întâmplă pe scena noastră publică îmi spunea, vreo douătrei săptămâni în urmă, că nu trebuie să cerem prea mult de la președintele ţării, deoarece noi avem o republică parlamentară. Și asta mi-o spunea un om serios, un cunoscător al problemelor reale (sau cel puţin al unora din ele) ale statului nostru și un veghetor treaz la corecta lor semnalare în presă, nu un demagog fără nici un crez, în afara celui aducător de profit, de care avem destui în presa noastră. Și mi-am zis atunci că dacă un om ca acesta nu înţelege care e, de fapt, problema noastră de căpetenie în ceea ce privește puterea de stat, atunci ce să mai așteptăm de la electorat și chiar de la cei mai mulţi angajaţi efectiv și permanent în lupta pentru putere. Republica parlamentară, ca organism politic eficient, este acea instituţie care funcţionează în baza dialogului permanent dintre factorii reali ai puterii, inclusiv opoziţia politică, în vederea asigurării unei continuităţi și al unui echilibru al întregului edificiu social al ţării. Dar ea nu poate fi creată niciodată prin voinţa deliberată a unui oarecare factor politic, nu există un astfel de precedent în istoria politică a omenirii. Ea își are originile într-o foarte îndelungată evoluţie anterioară. Exemplul clasic este acela al aproape tuturor ţărilor europene, și cel mai simplu el poate fi ilustrat pe cazul activităţii comunităţilor urbane. Acestea de foarte timpuriu se administrau pe cont propriu: aveau un consiliu din

reprezentanţii tuturor stărilor sociale, care alegea din sânul său o administraţie executivă, în timp ce deciziile în problemele esenţiale ale comunităţii (activitatea economică, asigurarea financiară, amenajarea teritoriului, securitatea colectivă, starea sanitară, sărbătorile și festivităţile publice etc.) se aflau în competenţa exclusivă a consiliului comunal. Pe parcursul veacurilor, puterea de stat se schimba mereu, dar administraţia comunală rămânea, în fond, neschimbată, adică rămânea una care era glasul voinţei populare. Aceasta nu fusese opera cuiva, a unui reformator genial, ci expresia voinţei oamenilor de a trăi civilizat. Anume în baza acestei administraţii, a pornirii firești a oamenilor de a-și organiza singuri viaţa, au fost create ulterior parlamentele și republicile parlamentare. A fost un proces firesc, e adevărat că de lungă durată, și tocmai asta explică de ce acolo democraţia parlamentară este viabilă și nu s-a compromis, cum s-a făcut de râs, de atâtea ori, la noi, în România, în Ucraina ori în Rusia. Vorba e că în ţările estice, produse chinuite ale unei atât de îndoielnice civilizaţii ortodoxe și agrare, democraţia nu are rădăcini, altfel spus, în aceste ţări republica parlamentară nu avea de unde să apară. Încercarea gratuită, mai bine zis, iresponsabilă, întreprinsă mai multă vreme în urmă de un grup de deputaţi moldoveni, care habar nu aveau de ce se apucaseră, de a-i de viaţă prin anularea votării directe a șefului statului de către popor, avea să demonstreze

că la noi așa ceva nu poate să existe. Cel puţin, deocamdată. Dacă mai era nevoie de un argument în plus, acesta nu a întârziat să se arate în mizeria ce caracterizează astăzi relaţiile dintre grupurile parlamentare și dintre structurile puterii de stat, și, întâi de toate, tocmai între Președinţie, pe de o parte, și celelalte componente ale puterii, de altă parte, fără să uităm extrem de proasta prestanţă a LEGII și cloaca în care zace așazisul sistem judiciar. În asemenea situaţie se simte foarte tare necesitatea unui factor a cărui autoritate să nu poată fi pusă la îndoială de niciuna din instituţiile puterii, fie că e vorba de parlament, guvern, partide sau oricare alta. Tocmai de aceea, înţelegând foarte bine că la noi, republica parlamentară nu este cu putinţă, că încercarea de a produce așa ceva nu poate duce decât la haos și iresponsabilitate totală, trebuie să conștientizăm că soluţionarea problemei privind funcţionarea normală a statului trebuie să înceapă cu întărirea puterii prezidenţiale. Situaţia actuală, în care opoziţia politică parlamentară se manifestă ca atare, de fapt distructiv, în afara Parlamentului și a puterii de stat, în timp ce facţiunile politice de la putere se confruntă acerb, dar nu pentru soluţionarea problemelor statului și ale societăţii, ci pentru promovarea intereselor de grup sau chiar ale unor indivizi aparte, deci tot distructiv, când sistemul judiciar este complet corupt și necontrolabil, iar banul poate face și desface orice, – această situaţie,

Şi ce dacă ei mită?

Deunăzi, directorul Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, a făcut o declaraţie care, în mod normal, ar trebui să spulbere și iluziile celor mai naivi cetăţeni. Vasăzică aflăm că în momentul de faţă, în penitenciarele din R. Moldova, nu există nici o persoană care să-și ispășească pedeapsa pentru LUARE

DE MITĂ. Și asta pentru că sentinţele judecătorilor sunt mult prea blânde și cam evită pedeapsa penală. Dacă ceea ce spune dl Chetraru e aproape de adevăr, este cazul să ni se ridice părul măciucă-n cap. Nu exagerez câtuși de puţin. Acest fapt, dezvăluit acum de șeful Centrului Anticorupţie, ne arată cât de imensă e decăderea noastră morală. Alături de acest fapt, toate poveștile despre integrarea europeană, despre primenirea ţării, despre viitorul luminos, se transformă într-un simplu balon de săpun. Trăim, în realitate, ani de zile întrun spaţiu în care mișmașul și minciuna fac legea. Cine mai vrea să se iluzioneze nu are

decât s-o facă, dar e mai bine să ne păstrăm luciditatea. Îi vedem mereu, de-a lungul anilor, pe indivizii prinși cu musca pe căciulă, prinși în flagrant delict luând mită, duși în cătușe de poliţiști. Nu prea se zărea continuarea acestor povești și mă întrebam, nedumerit, ce li se întâmplă oamenilor aceia? Ei bine, se pare că multora dintre ei nu li s-a întâmplat nimic grav. Cel puţin, în închisori nu au ajuns. Întrebarea care se iscă, în mod firesc, în capul omului naiv sună cam așa: Dar poate aici, în ţara oamenilor frumoși și harnici, vorba unui fost președinte, nici nu există oameni care iau mită? Poate toţi oamenii

aceia duși în cătușe și arătaţi de televiziuni sunt sinceri ca lacrima și au fost interceptaţi din greșeală sau din rea-voinţă? Să fim totuși serioși. Studiile experţilor străini arată că suntem băgaţi în mlaștina corupţiei până peste urechi. Și cum intenţionăm noi să luptăm cu acest flagel? Mărindu-le salariile judecătorilor blajini care nu prea au pe cine trimite în închisoare pentru luare de mită? Poate fi și asta o soluţie, în principiu. Însă eu unul nu cred în ea. Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Dinastia de dascăli de la Costeşti Slujitorii locașurilor sfinte în toate timpurile au fost persoane cu mare autoritate și influenţă în satele noastre. Și satul Costești de pe malurile Prutului și Ciuhurului a avut parte de feţe bisericești, cum spunea scriitorul, „adânci în cuvinte și în voroave”. Preoţi cu multă evlavie și dragoste pentru oameni, precum Efrem Albotă, Ioan Dodiţă, Filip Simașchevici, Atanasie Țurcanu, Vasile Moscalencu, dar și vrednici dascăli, adevăraţi stâlpi ai credinţei la Costești. Dintre aceștia din urmă este cu neputinţă să nu remarcăm dinastia Popovici, bunic, tată și fiu, care au dăscălit la biserica din Costești aproape un secol. La 15 iunie 1834, prin „ucazul Duhovniceștii Consistorii a Chișinăului”, este „rânduit” în funcţia de dascăl în parohia Costești Gheorghe Ioan Popovici, de doar 20 de ani, fiind născut la 1814. Va dăscăli la Costești toată viaţa sa, mai mult de 30 de ani. El va fi unul dintre animatorii și îndrumătorii construcţiei unei noi biserici la Costești în 1837. Tot aici se va căsători cu Axenia, născută la 1826. Se stinge din viaţă în jumătatea a doua a anului 1868, la doar 54 de an. La 8 decembrie același an este desemnat să îndeplinească funcţia de dascăl la Costești fiul său, Dumitru Gh. Popovici. Era și el tânăr, avea 25 de ani, fiind născut în 1843, și era în serviciu de la 8 martie 1865, când „a fost rânduit ponomari la biserica Sf. Troiţă din satul Zăluceni, judeţul Soroca”. Ca și tatăl său, Dumitru Gh. Popovici va participa și el din plin la ctitoria unei noi biserici, în locul celei distruse, în mare parte, de inundaţii. Astfel, în toamna anului 1873, noul locaș sfânt este sfinţit, iar la 23 octombrie dascălul Popovici este reconfirmat în aceeași funcţie pentru parohia Costești. Dumitru Gh. Popovici nu a făcut studii speciale, a învăţat în familie, dar își cunoștea bine meseria și avea un comportament plin de evlavie, după cum este caracterizat în cărţile clericale. Cu toate acestea, în anul 1879 s-a aflat

sub anchetă, fiind calomniat și învinuit că ar fi participat la omorul preotului Bantâș. Repede însă lucrurile s-au limpezit și a fost achitat. Dascălul Dumitru Gh. Popovici va sluji la Costești 42 de ani. Aici își va construi casă, se va căsători cu Xenia, născută la 1846, vor crește un fecior, pe care îl vor numi tot Dumitru. În anul 1910, când va împlini vârsta de 68 de ani, dascălul bisericii din Costești depune cerere de pensionare. La 3 noiembrie 1910, cererea sa este aprobată, iar în ianuarie 1911, pentru un stagiu total de 45 de ani 8 luni și 2 zile de activitate bisericească, i se stabilește o pensie de 100 de ruble pe an. Prin aceeași decizie de pensionare a lui Dumitru Gh. Popovici, în locul său de dascăl la biserica din Costești este transferat fiul său, Dumitru D. Popovici, de la biserica Sf. Varvara din satul Corbul, judeţul Soroca. Nou dascăl s-a născut și a crescut la Costești și visul lui era să revină în satul de baștină, în parohia unde dăscălea deja de circa șapte decenii dinastia Popovici. A acceptat cu bucurie numirea sa, cu atât mai mult că în parohia Corbul el se confrunta și cu unele probleme. Încă în 1908 preotul bisericii de aici, Gh. Secrieru, a depus pe numele conducerii eparhiale o plângere împotriva lui Dumitru D. Popovici, învinuindu-l că nu s-a prezentat la

vecernie, că nu este corect cu oamenii, că mai multă lume este împotriva lui. Dascălul a înţeles că aceste învinuiri par mai mult a un fel de conspiraţie împotriva lui, de aceea, în august 1909, solicită să fie transferat într-o altă parohie, dar i se refuză. În iulie 1910, preotul Secrieru depune o nouă plângere împotriva lui Dumitru D. Popovici, învinuindu-l de această dată că a lipsit deja mai multe zile fără a avea învoire de la conducerea eparhială. Dumitru D. Popovici prezintă o explicaţie pe marginea celor întâmplate, din care aflăm și alte detalii despre familia sa. El scrie: „La 10 iulie 1910, am luat învoire de la blagocin pentru douăsprezece zile și am plecat cu copilul bolnav la Chișinău. Am stat acolo zece zile și am revenit cu două zile mai devreme. În aceeași zi când am sosit în parohie am primit veste de la soţia mea, care era plecată la părinţi, că și fiica s-a îmbolnăvit grav și mă ruga să merg urgent la ele. Fiind total zguduit de boala fiului, pe care l-am lăsat la Chișinău, precum și de noua durere despre boala fiicei, eu, ca orice tată îngrijorat de soarta copiilor mei, am plecat imediat la soţie și la fiică, cu gândul să mai solicit în scris o învoire de la părintele blagocin. Ajungând la faţa locului și văzând toată nenorocirea care se abătuse asupra copiilor mei, precum și neputinţa soţiei de a-i ajuta cumva, situaţia creată m-a derutat cu totul încât nu mai știam pe ce lume trăiesc”. Odată cu explicaţiile pe marginea celor întâmplate, Dumitru D. Popovici depune și o cerere de transferare a sa la biserica din satul Costești, cercul 4, judeţul Bălţi, în locul tatălui său. La 3 noiembrie 1910, Episcopul Nicodim pune pe această cerere rezoluţia: „Dascălul Dumitru Popovici se transferă la biserica din Costești, jud. Bălţi, cu obligaţiunea de a organiza acolo și a conduce corul bisericesc”.

Așadar, noul dascăl sosit la Costești, Dumitru D. Popovici, avea la acea vreme 31 de ani, fiind născut la 1879. A absolvit mai întâi Școala spirituală de la Edineţ (în 1901), apoi și școala militară. După absolvirea acesteia, revine în serviciul bisericesc și la 24 iunie 1904 este desemnat să îndeplinească funcţia de dascăl la biserica din satul Corbul, judeţul Soroca, iar la 10 februarie 1908 a fost confirmat în această funcţie. Era căsătorit, soţia sa se numea Ecaterina, născută la 27 ianuarie 1883. Aveau doi copii: Boris, născut la 2 mai 1905, și Natalia, născută la 29 septembrie 1907. Sosit la Costești, va locui împreună cu părinţii săi, Dumitru și Xenia Popovici, care erau trecuţi ca slujitori netitulari ai bisericii din sat. Se vede că tânărul dascăl, ca și tatăl său, era om cu caracter, pentru că și aici va avea parte de pretenţii și plângeri la adresa lui. În ianuarie 1916, costiceanul și consăteanul său, Gheorghe I. Iorga, depune în cancelaria Episcopului Chișinăului și Hotinului, Anastasie, o petiţie, în care se plânge pe dascălul din Costești, cum că acesta, în timpul slujbei din Ajunul Crăciunului, l-a alungat în văzul tuturor pe fiul său din corul bisericii și l-a numit cu cuvinte de ocară, arătând că martori au fost „ţăranii din Costești Ion al lui Isidor Cenușă, Ion al lui Gheorghe Briceag și Ilie al lui Dumitru Ropot”. Nu cunoaștem cu ce s-a terminat incidentul și nu este chiar atât de important. Poate nici nu aminteam de acest document, dacă nu ar fi conţinut și mărturia indirectă că dascălul Dumitru D. Popovici, la acea vreme, reușise deja să îndeplinească obligaţiunea asumată la sosire în parohia Costești de a organiza aici un cor bisericesc. Dumitru D. Popovici a dăscălit la Costești până după 1918. Urmează apoi doi ani de studii la școala normală. În anul 1922 revine

Biserica din Costești pe Prut în care a slujit dinastia de dascăli Popovici. Construită la 1873 prin efortul comun al costicenilor și al boierului din sat Mihail Stroescu, care era, ca și fratele său mai mic, Vasile Stroescu, un om de aleasă cultură și un mare mecenat, ctitor de școli și locașuri sfinte, biserica din Costești a fost demolată în anul 1977, odată cu strămutarea întregului sat și construcţia barajului Costești-Stânca. în dascălie și este numit în funcţie la biserica Sf. Treime din satul Anfisovca, judeţul Soroca, unde va sluji încă mult timp. Dascălii Popovici în trei generaţii au slujit la biserica din Costești în total 85 de ani, din 1834 până în 1919, sau poate chiar și mai mult, pentru că, deocamdată, nu cunoaștem dacă mai înainte nu tot reprezentanţi ai acestui neam au dăscălit la noi în sat. Ei au contribuit direct și substanţial la ridicarea celor

două locașuri sfinte din sat, în 1837 și în 1873, și împreună cu preoţii bisericii din această perioadă au ţinut aprinsă candela credinţei printre costicenii noștri, au înscris file interesante în viaţa consătenilor, lăsând astfel urme scrise cu drag în istoria satului de la gura Ciuhurului demne de recunoștinţa noastră. Mihai ADAUGE „Costeşti pe Prut”, nr. 5, aprilie 2012

anume pentru că este extrem de periculoasă, nu mai poate continua. Societatea noastră se confruntă cu numeroase probleme care își așteaptă rezolvarea adecvată, dar nimic nu se poate face până nu se pune capăt haosului din sfera puterii. După alegerea președintelui republicii, este firesc ca mulţi să aștepte ca iniţiativa înlăturării acestui haos să vina tocmai de la noul șef al statului, care ar putea începe această acţiune impunându-se ca un mediator hotărât și eficient între factorii concurenţi și destabilizatori, întâi de toate, între liderii ambiţioși, cu multe, mari și variate interese, ale celor trei partide guvernante. Iar asta înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, să

3

fie recunoscut ca o autoritate incontestabilă pentru toate partidele și pentru fiecare lider politic. Este cumva de închipuit acest lucru? Actuala situaţie politică internă a Republicii Moldova este atât de complicată, de incertă, de șubredă, inclusiv prin chiar statutul derizoriu al șefului statului, încât te miri dacă acesteia i-ar putea face faţă chiar și un lider cu adevărat providenţial, darămite Timofti. De unde se vede cât se poate de limpede că președintelui proaspăt „ales” îi este rezervat, în cel mai fericit caz, rolul unei voci slabe de pe margine, pe care nu o aude nimeni. Și nici nu poate fi altfel cât timp problema șefiei statului este tratată la modul neserios. Ion ŢURCANU, pentru FLUX

AIE şi cruciada contra cetăţenilor E cunoscut faptul că un stat este democratic atunci când puterea se formează prin alegeri populare, iar actul guvernării e în conexiune strânsă cu interesele și voinţa poporului. Dacă puterea promovează propria agendă, străină electoratului, atunci ea nu-l mai reprezintă, devenind prin definiţie autoritară. Atunci când vorbim despre actuala guvernare, nu înţeleg de ce aceasta se numește până în prezent „Alianţa pentru Integrare Europeană”? De ce nu-și schimbă denumirea, spre exemplu, în Alianţa pentru Integrarea Eurasiatică? Ar fi și corect, și onest. În structura Alianţei doar un partid promovează agenda europeană (uneori, cu exces de zel), altul este unionist, al treilea – eurosceptic. Graţie „eforturilor” acestor partide, am ajuns la faza că majoritatea populaţiei (56%) să nu mai susţină integrarea europeană, ci eurasiatică! Amintim că în 2007-2008, pe timpul „antieuropeanului” PCRM, aproximativ 70% din populaţie susţinea integrarea europeană. Nu înţeleg și un alt lucru: AIE se află la putere sau în opoziţie? Cel puţin, la o primă vedere, doar PLDM pare a fi la guvernare, pe când PL și PD adesea se complac în rolul de opoziţie faţă de propriul guvern. Ajungem uneori la grotesc: Strategia Moldova 2020, elaborată de toţi membrii AIE, este blocată de PL. Culmea absurdului însă e în faptul că, fiind alături de PCRM și PSRM„în opoziţie”, acești lideri nu renunţă la fotoliile ministeriale, salarii, pază de corp, mașini, secretare și alte mici plăceri ce le oferă puterea. Constat cu stupoare că aproape orice acţiune politică, decizie sau act legislativ al alianţei sunt orientate contra voinţei majorităţii populaţiei. O demonstrează clar sondajul BOP din mai 2012. Astfel, în pofida faptului că 87% din cetăţeni doresc alegerea directă a șefului statului, deci, implicit, regim prezidenţial, AIE își propune finisarea transformării Moldovei în stat parlamentar. Chiar dacă 57% își doresc sistem electoral majoritar sau mixt, AIE, cu un tupeu greu explicabil, se cramponează în continuare de sistemul proporţional. Chiar dacă 62% sunt contra oferirii dreptului de vot cetăţenilor de 16 ani, PL a promovat și mai promovează înfocat acest demers aberant. Scuipând pe faptul că 58% din populaţie sunt pentru neutralitate, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, declară cu orice prilej că trebuie să ne integrăm în NATO. Apropo, aderarea la NATO e susţinută doar de 8% de cetăţeni, iar la OTSC, adică ОДКБ – 12%! 64% din populaţie consideră că în școli trebuie să se studieze Istoria Moldovei (încă 14% – istoria integrată, deci, în total, 78%). Și care e problema? Ministrul român cu nume polonez Șleahtiţchi introduce cursul de Istorie a românilor, neglijând cu impertinenţă faptul ca aceasta este susţinută doar de 15% de populaţie. BOP din noiembrie 2011 afirmă că 60,5% din populaţia ţării consideră că Rusia trebuie să fie partenerul strategic

al Republicii Moldova. Pentru parteneriat cu România pledează doar 4%! Credeţi că această doleanţă a cetăţenilor și, în special, a agenţilor economici este un argument? Sau faptul că în 2011, din Rusia au fost transferate peste 1 miliard de dolari, iar din UE – doar 300 de milioane? Pe dracu! PL emite, în 2010, decretul despre ocupaţie, în 2012 declară 16 mai zi de doliu, compromiţând relaţia cu Rusia și Turcia concomitent. Faptul că vor suferi cetăţenii, nu deputaţii liberali, este clar din start. Deși 56% din populaţie sunt contra închiderii școlilor (BOP, noiembrie 2011), Șleahtiţchi merge cu tancul peste ele, optimizând în jur de 380 de unităţi. Deși 63% din populaţie declară că în RM nu este asigurată securitatea personală (BOP, noiembrie 2011), ministrul Roibu continuă să ne asigure că situaţia criminogenă este sub control, continuând epurările poliţiștilor experimentaţi și participările la show-uri televizate, alături de procurorul general și directorul SIS. Deși 80% din populaţie au încredere în Biserica, unii lideri AIE își permit comentarii veninoase la adresa acesteia, campanii mediatice denigratoare. Deși 74% din populaţie suferă de sărăcie, ministrul Protecţiei Sociale și Familiei, Buliga, propune eliminarea tuturor compensaţiilor nominative. Rezultatul este catastrofal – 76% din populaţie declară că Moldova este un stat autoritar, adică nu este condus de voinţa poporului! Cu alte cuvinte, am scăpat de dracu’ și am dat de tat-su. Din această perspectivă, sărbătorirea la 7 aprilie a „zilei libertăţii” îmi pare o glumă de prost gust. Poate am devenit mai liberi? Cum? Când? Răspunsul îl au tot cetăţenii. 62% declară că alegerile în Republica Moldova nu sunt libere și corecte. Deci, nici democraţie minimală sau electorală nu mai suntem. 70% din populaţie consideră că printre primele 3 priorităţi de baza ale ţării sunt ridicarea nivelului de trai, 67% – dezvoltarea economiei, 44% – întărirea ordinii în ţară. Ce face AIE? Adoptă legi despre castrarea pedofililor, penalizarea clienţilor prostituatelor, luptă pentru drepturile homosexualilor, propune interzicerea răspunsului din partea oficialilor în limba rusă la petiţiile cetăţenilor, scutește, datorită ministrului Cebanu, cazinourile de impozite, majorând, în schimb, TVA pentru agricultori de la 8 la 20% și tot așa. Mă opresc aici. Din aceste analize devine clar că AIE și-a pierdut instinctul de supravieţuire. Deci, sunt sortiţi eșecului. Ţineţi-o, băieţi, tot așa. Astfel, vom deveni o istorie de succes al insuccesului. Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu


4

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

25 MAI 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

LANSARE DE CARTE

„Notele unui optimist creştin” Scurtă introducere Stimate cititorule, Ai în faţă o selecţie din câteva articole scrise în ultimii ani, care ies cumva din cadrul general al articolelor și apariţiilor mele publice, axate pe evenimentele curente, cu atitudini tranșante faţă de diverși decidenţi politici. Am lăsat textele polemice și pe cele care reflectă evenimente de tot soiul pentru un alt volum, mult mai amplu, pe care sper să-l editez în curând. Aici sunt doar acele articole care definesc mai bine felul meu de a vedea cauzele profunde ale marilor rătăciri și neîmpliniri, abătute peste societatea noastră în ultimele decenii. Ele îmi conturează viziunea asupra realităţilor dramatice pe care le trăim, izvorâtă dintr-o experienţă destul de îndelungată, din comunicarea mea cu oamenii și cărţile care m-au format. Caut să mă ţin la curent cu gândirea unor autori de primă mărime din diverse capitale ale lumii, unii mai vechi, alţii - cu lucrări fundamentale scrise foarte recent, mă concentrez asupra mișcării ideilor, citind în patru limbi cu egală curiozitate și satisfacţie intelectuală. Aceste rânduri reprezintă un crâmpei din efortul meu de a depăși clișeele de gândire și de a privi lumea fără ochelari de cai, dintr-o perspectivă creștină și tradiţională. E o încercare de a vedea lucrurile dincolo de sloganele la modă și întâmplările cotidiene din spaţiul zis public, populat din ce în ce mai intens de inși semidocţi, incapabili să aibă o viziune de ansamblu asupra lumii ce-i înconjoară, de specimene abile în a vâna succesul facil și banul public. După douăzeci de ani de Independenţă societatea noastră continuă să fie dezbinată. Unii își iubesc Patria noastră - Moldova, urând România, iar alţii și-o iubesc, urând Rusia. Pentru unii„raiul terestru” se asociază cu perioada sovietică, pentru alţii - cu cea interbelică. Cultivarea „dușmanului, extern” și perceperea propriei ţări ca pe un apendice geopolitic al uneia dintre cele două ţări, cărora le-am aparţinut în diverse perioade istorice - Rusia sau România - continuă să inflameze spiritele și să alimenteze războaiele identitare. Sunt foarte puţini cei care au reușit să scape de teroarea istoriei și de capcanele conceptuale pe care o generează interpretarea unilaterală a trecutului nostru dramatic. Abordările simpliste și conflictuale continuă să servească drept hrană pentru naivitatea intelectuală ale „actorilor politici” și ale experţilor de serviciu. Divizarea societăţii în „ai noștri” și „ai lor” pe motive identitare își are și ea originea în confuzia de ordin terminologic. Naţionalitatea, înţeleasă în lumea modernă ca cetăţenie, este confundată cu identitatea etnică și culturală. Cum să ne reechilibrăm conceptual, moral și geopolitic? Cum să învăţăm să privim cu egal respect, corectitudine și bunăvoinţă atât România, cât și Rusia? Cum să devenim patrioţi ai propriei ţări nu în ciuda sau în detrimentul altora, ci pentru prezentul și viitorul nostru comun - iată ce mă preocupă în mod special de mai mulţi ani. S-a văzut că un astfel de discurs nu aduce pentru moment succes electoral, deoarece nu stimulează fobiile colective și instinctele primare ale maselor. Dar adevărul trebuie spus oricum și în orice împrejurări. În această încurcătură fără capăt care devastează societatea noastră, lumea simte că lucrurile merg din rău în mai rău, că parcă ne rostogolim cu o viteză tot mai mare spre prăpastie, spre o și mai cumplită mizerie materială și morală. Interpretările partizane, definiţiile deformate și parţiale, oferite de capii partidelor de top și de servanţii acestora din tagma clientelei de analiști, nu pot satisface setea de adevăr și dreptate a omului care gândește. Acest ping-pong infinit și dezgustător între „îngerii” de la putere și „demonii” din opoziţie sau viceversa (în funcţie de faptul cine e purtătorul mesajului politic respectiv) creează iluzia unei vieţi publice active și dinamice. Dar mai ales dă speranţa că însuși pluralismul politic și libertatea de exprimare vor conduce societatea noastră în mod necesar spre prosperitate, confort și justiţie. În timpul apropiat sper să ne putem ocupa mai cu metodă de originile istorice și ideologice comune ale liberalismului și comunismului, de iluzia progresismului, de capcana sacralizării știinţei laice și a tehnicismului, privite de omul modern ca soluţii magice pentru atingerea mult râvnitei bunăstări. Ar trebui să discutăm și despre darwiniștii mândri că provin de la maimuţă și se cred autonomi, rodul unui accident cosmic explicabil cu uneltele fizicii, astronomiei, biologiei și ale altor știinţe profane. Există o vastă literatură scrisă de cele mai luminate minţi despre aceste sminteli ale lumii zis moderne. Numai că la noi practic nimeni dintre cei care constituie mediul academic sau pur și simplu oamenii mai cu școală (de politicieni nici nu mai zic, acestora cartea și înţelepciunea de cele mai multe ori le sunt străine) nu intră în miezul problemelor, nu le abordează în toată complexitatea lor. Avem, fără îndoială, mulţi cărturari de vază. Dar competenţa lor se reduce de cele mai multe ori strict la domeniul profesional, cantonându-i în zona cercetărilor fragmentare și incomplete. Dar despre toate astea vom vorbi mai pe larg în alte articole. Omul fără Dumnezeu, redus la limita unor dubioase valori ideologice, europene sau eurasiatice (în funcţie de propriile preferinţe politice și limite conceptuale), așteaptă rezolvarea problemelor noastre de către alţii, de undeva din exterior, de la Bruxelles, Washington, Moscova sau București. Iar în calitate de probleme de primă importanţă sunt văzute doar cele de ordin economic. Cele de natură religioasă, spirituală sau morală sunt trecute de el cu vederea, deformate de dogmele (geo)politice. Adică, se produce o inversare a cauzelor și efectelor. Lanţul logic este rupt cu brutalitate de miopia generalizată atât la vârfuri, cât și la baza societăţii. Rândurile de mai jos sunt doar o modestă încercare de a ajuta doritorii să înţeleagă mai bine ce ni se întâmplă, de ce, și cum am putea să ieșim din impasul în care ne-am pomenit. Iurie ROŞCA 4 mai 2012

Igor BOŢAN, analist politic:

Iurie Roşca este printre puţinii oameni politici care scriu Eu m-am întrebat de ce domnul Roșca și-a intitulat această broșură „Notele unui optimist creștin”? Probabil, pentru că astăzi traversăm vremuri foarte tulburi și de aceea este necesar să fii optimist. Un creștin nu poate fi decât optimist, dacă este creștin, pentru că are șansa mântuirii. Iurie Roșca se remarcă prin faptul că este printre puţinii oameni politici care scriu. Din păcate, asistăm la profanarea procesului politic în Republica Moldova. Avem foarte puţini politicieni care fac publicistică, care scriu eseuri, texte profunde. Ca să faci acest lucru, trebuie să ai viziune, trebuie să ai un sistem de valori, pe care domnul Iurie Roșca le are. Formaţiunea pe care o reprezintă are doctrină, iar eseurile, publicistica domniei sale sunt bazate pe valori. Poţi să fii de acord, poţi să nu fii de acord, dar nu poţi să nu apreciezi calitatea textelor îngrijite, scrise de un ziarist profesionist. Iurie Roșca este printre puţinii politicieni din Republica Moldova care, cu adevărat, își asumă riscurile. El este cel care are tărie de caracter ca să încerce să schimbe lucrurile, chiar propria viziune asupra unor lucruri. Iurie Roșca se numără printre puţinii politicieni și persoane publice din Republica Moldova care au identitate, care știu cine sunt. Mă refer și la identitatea etnică, și la cea religioasă, și la cea lingvistică. Tocmai acest lucru îl face să nu se teamă de influenţele culturale din afară. Dacă știi cine ești, dacă ai verticalitate, dacă ai demnitate, nu te temi de influenţele culturale din afară. Dimpotrivă, le

Viorel CIBOTARU CIBOTARU,, conflictolog:

asimilezi și devii mai bogat spiritual și prin aceasta contribui la pacea civică în ţara ta. Activitatea domnului Iurie Roșca este cuantificabilă, poate fi măsurată. Spun asta pentru că la această lansare de carte au venit zeci, dacă nu chiar peste o sută de prieteni și admiratori de-ai domniei sale, lucru cu care vreau să-l felicit. Îi doresc să fie în continuare așa cum este: incisiv, să-și exprime tranșant punctul de vedere. Și, în aceste vremuri turbulente, noi, cetăţenii, să știm că există persoane care au un cuvânt de spus, care știu să-și promoveze punctul de vedere.

Boris MARIAN MARIAN,, scriitor, poet, publicist:

Constat că în Republica Moldova a apărut un mare scriitor şi publicist pe tematică politică Eu și Iurie Roșca am mers foarte mult timp în bărci diferite și chiar în direcţii diferite. Iar dacă ne întâlneam uneori era pentru a ne război unul cu altul. Odată am ajuns chiar și în instanţă, unde ne-am confruntat într-un proces de judecată. Ca, ulterior, să se întâmple așa, probabil, astfel a vrut Dumnezeu, să mergem împreună, în aceeași direcţie. Vedeţi cât de interesantă este viaţa. Eu nu sunt politician, sunt mai mult ziarist, scriitor, poet. Iar în ultimii ani, de când la putere a venit actuala guvernare, eu mă aflu în opoziţie, nu politică, ca să fiu înţeles corect, nu cu vreun partid anume. Este o opoziţie civică, personală. Aș vrea să spun că această carte m-a impresionat profund, mai ales când am citit dialogul pe care l-a avut Iurie Roșca cu cunoscutul cineast rus Nikita Mihalkov. Atunci când Iurie Roșca s-a întors de la Astana și a scris despre această întrevedere, unde autorul își exprimă poziţiile sale conservatoare, am fost absorbit și impresionat de această lucrare, de acest articol, încât după ce am terminat-o de lecturat, pe la ora 5 dimineaţa, l-am sunat imediat pe Iurie Roșca și i-am spus despre impresia pe care am trăit-o. I-am citit și anterior articolele, însă acesta m-a impresionat în mod special. Autorul este un mare scriitor politic, un publicist adevărat. Iar această carte demonstrează talentul pe care îl are Iurie Roșca în acest sens. Părerea mea este că între publiciștii moldoveni, Iurie Roșca merită, pe bună dreptate, locul întâi. După ce am citit această carte, am constatat că în Repu-

blica Moldova a apărut un mare scriitor și publicist pe tematică politică. Pentru că este scrisă într-un limbaj impresionant, atât în rusă, cât și în română, are un stil profund, puternic, viu, bine structurat, iar gândul, ideea, se combină perfect cu metafora. Este o plăcere să citești aceste eseuri.

Această lume materialistă, aflată sub dominaţia banului, se prăbuşeşte în hăul săpat de ea Citind această colecţie de articole a lui Iurie Roșca, pe care îl cunosc de un sfert de secol, pe de o parte, m-am bucurat că l-am văzut în aceste articole altfel decât îl cunosc de pe arena politică, pe de altă parte, m-am întristat că aceste articole au apărut acum și nu 20 de ani în urmă. De fiecare dată când apar idei în răspăr cu această dictatură informaţională, în care ne aflăm, ai ce spune și vrei să spui. Această gamă de idei reprezintă un respiro. Însă nu poţi să vorbești despre lucrarea semnată de Iurie Roșca fără să faci referinţă la persoana publică Iurie Roșca. Este una să auzi aceste lucruri, despre care scrie autorul în această carte, din gura unui intelectual – îţi vine să polemizezi, să fii sau să nu fii de acord –, iar când același discurs este formulat de un politician este cu totul altceva. Rezonanţa și rezultatul sunt diferite. M-aș bucura să aud acest discurs nu din partea lui Iurie Roșca intelectualul, ci din partea lui Iurie Roșca politicianul. Deoarece, dacă un politician își asumă un asemenea discurs, responsabilitatea este atât de mare, încât poate să plătească cu viaţa sau cu degradarea sa totală ca persoană publică. Or, în acest moment, Iurie Roșca este un politician cu răspundere nelimitată în această lume materialistă. În contextul în care politicienii noștri sunt total iresponsabili și irecuperabili, mă adresez lui Iurie Roșca, care a spus că aceste note sunt ale unui optimist creștin, că această contribuţie la ideea naţională, pe care o aduce prin această carte, reprezintă un fel de pavaj, așternut spre această idee. Am discutat cu Iurie și cu alte ocazii și i-am spus că orice idee naţională reprezintă o utopie periculoasă, dacă nu se raportează la un ideal naţional clar. Un ideal care este identitar pentru comunitatea dată. Și acest ideal nu poate să fie altul decât cel pe care îl spune în diferite contexte Iurie Roșca – Sfânta Treime, Iisus Hristos. Alt ideal care să ne unească nu poate să existe. Pentru că adevărul este intolerant. 2 înmulţit cu 2 este egal cu 4. Altfel nu poate fi. Și când spui 4, îi negi automat și pe 1, și pe 2, și pe 3. Or, altfel spus, atunci când afirmăm ceva, acest lucru presupune că, automat, îţi faci dușmani ideatici. Și dacă e să mă refer la pacea civică, la care s-a referit Igor Boţan, vreau să spun că în închisoare este o pace civică perfectă, din punctul de vedere al gardienilor, la fel și în menajerie este pace perfectă, cum o înţeleg paznicii și cei care hrănesc animalele. În același timp, pentru deţinuţi și pentru animale, această pace civică înseamnă cu totul altceva – dreptul de a te exprima, dreptul

de a exista, dreptul de a mărturisi adevărul. Iar în condiţiile noastre de astăzi, să faci acest lucru este mai periculos decât pe timpul lui Brejnev. Pe timpul lui Gorbaciov am trăit, pe timpul așanumitei independenţe democratice am trăit, pe timpul comunismului postsovietic am trăit, trăim și astăzi, în această explozie a democraţiei reale. Și această democraţie reală, în care este nevoit să activeze Iurie Roșca, este extrem de potrivnică acelor idei pe care el le exprimă. Or, atunci când el spune aceste lucruri, devine, automat, dușmanul acestor democraţi. În acest sens, îmi asum să-l sprijin pe Iurie Roșca, atât timp cât el va vorbi, fără să ţină seama de tot soiul de persoane neavenite, a căror aflare în funcţie devine periculoasă pentru noi. A vorbi public și a ridica asemenea chestiuni la nivel de legislaţie, ca promovarea homosexualităţii, într-un mod atât de agresiv, este un atentat la existenţa noastră ca popor. Nu intrăm noi în Europa nici cu faţa înainte, nici cu fundul, dar vor să ne bage în Europa ca pe niște lăchiţi, cum se spune în închisorile românești. Și această lăcheală ne este impusă ca valoare europeană. Dacă aceasta este o valoare europeană, eu nu sunt european, eu sunt antieuropean. Și am să fiu antieuropean atât timp cât ni se impune acest lucru. Și, în final, vreau să spun că Apocalipsa este optimistă prin definiţie. Și când un optimist ca Iurie Roșca scrie, în aceste vremuri apocaliptice, despre optimismul apocaliptic, înseamnă că suntem cu toţii creștini optimiști ai Apocalipsei. Pentru că această lume materială, această lume aflată sub dominaţia banului, această lume europeană grotescă se prăbușește în propriul hău, săpat de ea. După care, vine izbăvirea.

Victor BORȘEVICI BORȘEVICI,, ex-ambasador al RM în China:

Andrei MUDREA, artist plastic:

Iurie Roşca este un om care pune sufletul deasupra materiei

Să intrăm cu faţa în Europa, dar nu cu fundul

Citind această carte mi-am amintit de marele Goethe, care spunea: „Ca să poţi scrie ceva, trebuie, mai întâi, să devii cineva”. Eu n-am confundat niciodată elita politică cu elita intelectuală. Însă, în acest caz, avem parte de o rară excepţie, când un politican este, concomitent, și un intelectual. Această carte reflectă personalitatea lui Iurie Roșca. Este vorba de un om care pune sufletul deasupra materiei. A existat cândva un mare filosof și teolog pe nume Ioan Lestnicev, care explica etapele de înălţare a sufletului. Acest teolog creștin vorbește despre o scară de valori din patru trepte: Dumnezeu, Neam, Familie, individ/persoană. Această abordare am regăsit-o și în reflecţiile autorului din această carte. Cunoașteţi faptul că religia creștină s-a dezvoltat în două direcţii: cea mai veche dintre ele era reprezentată de gnostici și prevedea că între om și Dumnezeu nu pot exista intermediari, cea de a doua îi conferea instituţiei Bisericii rolul de a reglementa relaţia omului cu Dumnezeu. În opinia mea, Iurie Roșca face parte din ambele categorii: înfiinţează biserici, dar să nu li se supună în totalitate.

Sunt sigur că domnul Roșca, ca și mine, nu socotește că aceasta este cartea secolului. Dar sunt absolut sigur că problema abordată în această carte este problema secolului nostru, a societăţii noastre și a fiecărui om în parte. Această carte poate deveni scânteia care va aprinde un nou curent de gândire, unul îmbrăţișat de mase. Trebuie să recunoaștem că suntem într-o degradare totală. Să vă dau un exemplu. A murit Maria Bieșu și toţi au aflat că aceasta trăia dintr-o pensie mizerabilă de doar 1 800 de lei pe lună. Așa a murit Maria Bieșu. Iar presa face topul celor 100 de milionari ai Moldovei. Iar guvernanţii sunt preocupaţi de drepturile homosexualilor. Guvernanţii le fac lege homosexualilor, pe ei îi interesează soarta lesbienelor și a homosexualilor, iar soarta oamenilor de artă nu-i interesează, o lege pentru oamenii de artă, de cultură nu vor să facă. Noi prin artă putem să intrăm în Europa. Noi trebuie să intrăm cu faţa în Europa, dar nu cu fundul. Iată această problemă de degradare morală este abordată de domnul Roșca în culegerea sa de texte. Trebuie să revenim la moralitate, politicienii noștri trebuie să fie niște oameni morali. Să ne gândim la suflet, la ţara noastră, să avem demnitate, să preţuim valorile noastre tradiţionale.

Alexandru BURUIAN BURUIAN,, profesor universitar, ex-ambasador:

Iurie Roşca a demonstrat că nu bate pasul pe loc, că este în permanentă mişcare şi în creştere continuă Prin editarea acestei cărţi, Iurie Roșca a demonstrat că nu bate pasul pe loc, că este în permanentă mișcare și în creștere continuă. De asemenea, ne-a demonstrat că știe să conceptualizeze tot ce face. S-a mai vorbit despre faptul că domnul Roșca, pe lângă faptul că este politician, mai este și scriitor. În plus, el citește foarte mult, analizează atent ceea ce se întâmplă atât la noi în ţară, cât și peste hotare. Iar acest lucru l-a ajutat să înţeleagă mai bine ceea ce se întâmplă astăzi în ţara noastră, dar și peste hotare, să analizeze elementele ce ţin de geopolitică și geostrategie la care face referire în această carte, despre care eu consider că este binevenită.


FLUX EDI|IA DE VINERI

25 MAI 2012

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dmitri CIUBAȘENCO, jurnalist:

5

Bogdan ŢÂRDEA, analist politic:

Roşca priveşte lucrurile prin prisma adevărului absolut Eu am încercat să lecturez în fugă această culegere de texte a lui Iurie Roșca, așa cum ai citi ceva pe internet, dar am constatat că nu-mi reușește. A doua oară am citit-o pe îndelete, nu e o lectură simplă. După care am revenit din nou la aceste texte. Iurie a încercat să facă o chestiune foarte importantă: să înţeleagă lucrurile, să le perceapă prin prisma valorilor de bază, a adevărului absolut, divin, care nu mai are nevoie de a mai fi dovedit. Acest lucru nu se face la noi, în Moldova. Dimpotrivă, se creează o mare discrepanţă între aceste valori de bază și viaţa politică, dar chiar și viaţa noastră cotidiană. Dacă din această carte noi putem să înţelegem care poate fi sensul, scopul vieţii private, personale, atunci rămâne neclar care este sensul, scopul, menirea statului nostru, a Republicii Moldova, în care Iurie Roșca a jucat un rol deloc lipsit de importanţă. Eu cred că în viitoarele sale scrieri, Iurie Roșca va aborda și acest subiect. Asta, bineînţeles, dacă Iurie Roșca nu se va apuca din nou să facă politică, dacă nu cumva nu va reapărea pe scena politică într-o nouă calitate, care ne va uimi pe noi toţi.

Doar comunitatea care se raportează la Dumnezeu poate avea identitate Am să mă refer la câteva teze pe care le-am sustras, le-am dedus din acest demers intelectual și teoretic al domnului Roșca. Cel puţin mie mi s-a părut că este o lucrare inedită, de o mare valoare intelectuală. În primul rând, domnul Roșca încearcă să reabiliteze ideea de Dumnezeu, accentuează importanţa valorilor, a celor adevărate, reale, nu cele despre care vorbesc astăzi politicienii aflaţi la guvernare. Se are în vedere Tradiţia, Dumnezeu, credinţa creștină, identitatea naţională, reperele noastre colectiviste care parvin din obște, repere pe care le regăsim în prietenii noștri, în familie, în credinţă, în societate. S-a vorbit aici despre faptul că autorul încearcă chiar să ierarhizeze toate aceste valori într-o lume a nonvalorilor, în care valorile sunt compromise sau există doar la nivel de materie, în care societatea de consum înghite orice tentativă de creaţie, de gândire liberă, neangajată și orice tentativă a individului de a se raporta la sine însuși, de a

se raporta la Dumnezeu, de a se raporta la niște valori. În opinia mea, autorul reabilitează acest sistem de valori, deasupra cărora îl plasează pe Dumnezeu. Și fiecare este liber să-l înţeleagă pe Dumnezeu așa cum dorește. Individul este protejat de familie, familia este protejată de obște, de comunitate, iar comunitatea este protejată de Dumnezeu. Și doar comunitatea care se raportează la Dumnezeu și care are drept scop îmbrăţișarea ideii divine poate avea identitate.

Este o lucrare destul de complicată pe care este greu să o înţelegi din prima. Autorul încearcă să ne transmită niște idei pe care noi nu întotdeauna le înţelegem corect. Această societate de consum și goana după așa-numita integrare europeană parvine din umanism, care, de cele mai multe ori, nu este înţeles corect. Umanismul plasează, de fapt, omul în centrul universului. Omul deasupra tuturor lucrurilor. Iar omul l-a negat pe Dumnezeu și nu doar l-a negat, ci chiar l-a răstignit. Negându-l pe Dumnezeu, negăm tot sistemul de valori, cu excepţia celor care parvin din consum: banii, cariera, reputaţia. Din păcate, astăzi, integrarea europeană este privită într-un mod pervers de mulţi dintre promotorii acestei idei, este o nouă tentativă de a construi comunismul astfel încât să ne putem crea raiul pe pământ: să avem bani, femei și toate plăcerile lumești. Desigur aceste deducţii îmi aparţin și nu sunt formulate în acest mod de

către autor. Cel puţin așa le-am înţeles eu. Vreau să mai adaug că, de fapt, autorul dezasamblează materia, dezasamblează globalizarea ca idee și chiar unele construcţii geopolitice. Autorul încearcă să ne explice că, de fapt, globalizare înseamnă nivelare, omogenizare a identităţilor, a statelor, a genurilor, a valorilor,

a tuturor acestor lucruri. Și dacă noi ne vom lăsa să fim luaţi captivi de globalizare, ne vom pierde identitatea și vom dispărea în acest neant global. Din această perspectivă, eu îl felicit sincer pe domnul Iurie Roșca că a reușit să reabiliteze discursul filosofic-conservator, care nu a existat în Republica Moldova, în mod structurat, până în ziua de

astăzi. Republica Moldova are nevoie de o reabilitare a discursului conservator, a valorilor, de un discurs identitar și, de asemenea, de un discurs spiritualreligios și mistic. Or, am sesizat o abordare filosofico-mistică foarte bine structurată. Sper că domnul Roșca își va găsi timp să continue acest demers și să-l ridice spre noi trepte spirituale.

Mihai LUPAȘCO, jurnalist:

Victor STEPANIUC, președintele Partidului Popular Socialist:

Vasile NĂSTASE, jurnalist:

Un luptător pentru dreptate

Nu sunt de acord cu Iurie Roşca doar atunci când combate comunismul

Trebuie să ne integrăm în Europa, dar nu cu orice preţ

Eu cred că cea mai mare bogăţie a omului sunt copiii și prietenii. În acest sens, Iurie Roșca este mult mai bogat decât oligarhii noștri și politicianiștii care s-au lipit de aceștia, și unii, și alţii împietriţi în părerile exagerat de bune despre propria persoană și siguri de atotputernicia lor. Un lucru important din biografia lui Iurie Roșca. În ziua în care s-a născut, în Uniunea Sovietică s-a produs un eveniment ferit de ochii lumii, dar pe care am să-l dezvălui eu acum. Pe 31 octombrie 1961, când s-a născut Roșca, în aceeași zi, corpul lui Stalin a fost scos din mausoleu. Desigur, putem să vorbim mult despre fatalitate, despre destin, despre cele predestinate omului la naștere. Dar să nu uităm că ceea ce pare a fi o întâmplare este, de fapt, o legitate nerecunoscută. Și de aceea, este firesc faptul că Iurie Roșca a devenit un luptător, un luptător pentru dreptate. Spun acest lucru ca un om care îl cunoaște de mult timp pe Iurie Roșca, care l-a văzut în cele mai diferite situaţii. Iurie Roșca nu s-a transformat într-un dogmatic, nu a devenit un om înţepenit în propriile mituri și stereotipuri, ci a crescut, a evoluat odată cu timpul său. El a știut să treacă peste amorul propriu. A avut curajul să facă ceea ce i-au adus ponoase lui ca politician, partidului său, dar care au servit ţara lui. Desigur, Iurie a fost un luptător radicalist. Noi toţi ţinem minte acele vremuri. Dar, spre deosebire de actualii politicieni, el nu a fost un ticălos și un nemernic. Această culegere de texte este un prim pas făcut într-o nouă etapă a carierii sale. El face primul pas în calitatea sa de învăţător și de călăuzitor. Prin această culegere de texte, el a încercat să ne spună care este durerea lui, încearcă să identifice o ieșire din situaţia în care ne aflăm. Astăzi, suntem la răspântii. Există două abordări privind dezvoltarea de viitor a civilizaţiei europene. Una din aceste abordări se bazează pe cultul individualismului, al cărui principiu de bază este „fac ce vreau”. Individul, cu egoismul lui, cu poftele lui nesăţioase, cu patimile lui aprinse, este centrul universului. Și, desigur, consumismul și

Îl cunosc pe Iurie din 1994. Am urmărit cu atenţie toate articolele pe care le-a scris, toate luările cu cuvânt, toate discursurile din Parlament. Am un respect deosebit pentru dânsul, pentru felul în care a evoluat această personalitate. De fapt, Iurie Roșca este unul dintre puţinii intelectuali ai acestei ţări. Avem membri ai Academiei de Știinţe, avem lideri ai partidelor politice, avem rectori de universităţi ș.a.m.d., dar nu putem să spunem că avem o clasă serioasă, solidă de intelectuali. Din păcate, aceasta s-a risipit în acești 20 de ani. Și nu știu dacă am avut-o în perioada sovietică. Eu am citit toate textele din această culegere și vreau să vă mărturisesc că sunt de acord cu cele scrise de Iurie Roșca în proporţie de 99 la sută. Iurie Roșca și-a început cariera politică fiind un radicalist și astăzi a ajuns a fi un statalist, un apărător al Republicii Moldova. Iurie Roșca a îmbrăţișat această idee a patriotismului, această idee a Moldovei, în legătură complimentară cu vechea Moldovă, cu România, cu Rusia, cu Uniunea Sovietică, cu tot trecutul nostru pe care ni-l asumăm. Nu sunt de acord cu Iurie Roșca doar atunci când combate comunismul.

După ce lecturează publicistica lui Iurie Roșca, mulţi sunt tentaţi să creadă, la modul subiectiv, că Iuire Roșca se schimbă, că face câţiva pași înapoi. Mai puţini însă înţeleg că o parte a societăţii noastre, în acești 20 de ani de Independenţă, a făcut niște pași înainte. Așa că ideile mai ieri divergente cunosc astăzi o confluenţă. Și lucrul acesta este foarte important, altfel societatea noastră va rămâne în continuare polarizată, angajată în niște polemici interminabile, care, de multe ori, sunt și sterile.

Olga GONCEAROVA GONCEAROVA,, președintele Adunării Popoarelor Moldovei profitul nelimitat. Cea de a doua abordare este cea ortodoxă, creștină, care ne spune că Dumnezeu este deasupra tuturor, fii mai aproape de Dumnezeu, salvează-ţi sufletul, jertfește-te pentru aproapele tău, iubește-ţi ţara, familia. Iată că, prin această cărţulie, Iurie și-a trasat o cale nouă. El va fi omul care ne va explica nouă și generaţiilor care vin să ne înlocuiască ce este Adevărul. Iurie va explica care este Adevărul nu în termeni religioși, ci din punct de vedere profan, laic, ca să poată înţelege fiecare. Sunt foarte bucuros că suntem martorii acestui eveniment. Cred că această cărţulie cândva se va transforma într-un volum gros plin de scrieri care va explica locul și scopul aflării omului pe pământ. Nu este departe ziua în care noi, datorită eforturilor lui Iurie Roșca și a altor ca el, vom vedea nu o Europă scufundată în acest consumism dezgustător, care îl transformă pe om în animal, dar o Europă care ar fi, cu adevărat, leagănul civilizaţiei.

Cartea domnului Roşca demonstrează creşterea domniei sale ca om politic şi ca persoană Din start, vreau să-i mulţumesc domnului Roșca că a editat această carte în două limbi, în rusă și în română. Cartea domnului Roșca demonstrează creșterea domniei sale ca om politic și ca persoană. Să pierzi acea poziţie pe care o avea PPCD, pentru un om politic înseamnă un adevărat fiasco. Însă puterea lui Iurie Roșca constă în faptul că acea situaţie, care, aparent, era extrem de dezavantajoasă, a reușit să o transforme într-un mare avantaj, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere personal. Îi sunt recunoscătoare pentru faptul că a reușit dintotdeauna să îmbine jurnalismul cu politica, lucru care presupune mult talent. În același timp, îi mulţumesc că nu a părăsit politica, deoarece ţara are nevoie de oameni de acest nivel și cu asemenea poziţii.

Iurie ROŞCA:

Doresc ca după această criză profundă să urmeze o însănătoşire, o înzdrăvenire, o fortificare a organismului colectiv al Republicii Moldova Această culegere de articole este o încercare de a mă dumeri unde se află astăzi societatea noastră, de a contribui în felul acesta la dezbaterea publică asupra a ceea ce înseamnă „ideea naţională”, „unitatea naţională”, „solidaritate naţională”, perspectivele de dezvoltare a Republicii Moldova, cum să facem ca împreună să ne simţim la fel de confortabil în Republica Moldova, indiferent de originea noastră etnică și de apartenenţa noastră religioasă, cum să facem să depășim obsesiile trecutului și să învăţăm a privi înapoi fără a crea din această viziune diferită asupra trecutului baricade insurmontabile. Este o încercare de a participa la dezbaterea publică asupra unor subiecte care mie mi se par importante. În politică cel mai greu este să rămâi om normal. Să-ţi menţii echilibrul intelectual, spiritual, să nu te apuce stări de levitaţie. Atunci când te vezi la televizor să nu săruţi ecranul, să nu te îmbrăţișezi dimineaţa cu oglinda, să nu te fotografiezi în baie. Este foarte important să păstrezi vectorul autoironiei, atenţia asupra propriei imperfecţiuni. Eu nu mă consider filosof și nici n-o să mă consider vreodată, pentru că am o bibliotecă prea solidă acasă și mă pot raporta la valori fără să ameţesc. Nu orice text care iese de sub pana mea este aurit și inedit. Eu nu sunt nici măcar autor inedit. Sunt consumator de texte,

consumator de cărţi și o persoană care are o anumită neliniște interioară pe care o exprimă în ceea ce face și ceea ce scrie. Eu nu fac pași înapoi și nici nu regret pentru ceea ce am făcut. Mă bucur că am depășit anumite faze pe care le aveam cândva. E un efort de devenire intelectuală și spirituală, de înţelegere mai profundă, de acumulare a experienţei. Eu nu sunt nici pe departe teolog, însă încerc să citesc nu doar Biblia, dar și altă literatură creștină, și ortodoxă, și catolică, și protestantă, deși sunt și rămân ortodox. Și dacă e să mă refer la acea scară de valori – Dumnezeu, Neamul, Familia, Persoana – vreau să vă spun că nu eu am inventat-o. Omul în sânul Familiei, Familia în sânul Neamului și Neamul în sânul lui Dumnezeu. Despre asta era vorba. Nu este o formulă exclusivistă și nici prea teologică și nu are pretenţia de doctrină teologică. Este o simplificare pentru oamenii descreștinaţi și un mod de a atrage atenţia la o ierarhizare, reprezintă o replică împotriva individualismului. De aici vine această nevoie de a ne asuma responsabilitatea ca membri ai unei familii, ca membri ai unei colectivităţi naţionale și ca persoane responsabile în faţa lui Dumnezeu, nu doar în faţa procurorului. Pentru că, trebuie să recunoaștem, noi am rămas puţin în urmă, atunci când ne referim

la Occident. Occidentul e foarte diferit. Nu doar Dirk Schuebel e Occidentul, fraţilor. Eu am vizitat de foarte multe zeci de ori foarte multe capitale occidentale. Societăţi normale, cu oameni extraordinari, cu instituţii academice strălucite, cu minţi extraordinare, cu politicieni care citesc și scriu și care au valori. Nici nu trebuie să simplificăm sau să bestializăm Occidentul, Doamne ferește. Câtuși de puţin. Intenţia mea a fost să atrag atenţia asupra faptului că

birocraţia europeană, reprezentată de anumiţi oameni cu limite intelectuale, cu anumite scăderi morale, nu trebuie confundată cu vocaţia europeană a poporului nostru – popor creștin, popor care are conștiinţa propriului rol în istorie. Eu cred că ar trebui să scăpăm de complexele de colectivitate marginală, de provincie. Suntem, din punct de vedere mintal, cultural, lingvistic, psihologic cantonaţi în această capcană foarte

periculoasă și contraproductivă pentru viitorul nostru. Dacă citim literatură română și avem niscaiva cultură românească, ne cantonăm neapărat în zona interbelică, necunoscând, neapărat, marile valori interbelice: tone de literatură, știinţă, care au explodat în cele două decenii în România. Despre România cunoaștem fie la modul foarte pozitiv, fie la modul foarte negativ. Eu am spus în debutul acestei întruniri o chestiune vitală pentru mine: cum să facem

să iubim Republica Moldova fără a urî România și cum să facem să iubim Republica Moldova fără a urî Rusia? Cum să facem să consumăm cultură din ambele părţi, fără a ne încovoia, fără a ne linguși pe lângă o capitală sau alta? Putem să învăţăm și să ne reechilibrăm din punct de vedere psihologic și intelectual. Pentru mine acest lucru este foarte important. Să nu privim lumea nici în culori roze, dar nici să avem obsesiile conspiraţiilor internaţionale împotriva Republicii Moldova. Nu există nici un fel de conspiraţii și nu ne sunt inamici nici americanii, nici europenii sau Uniunea Europeană. Problema este în ce măsură noi înșine ne-am ridicat deasupra propriei condiţii intelectuale și în ce măsură putem să ne raportăm nu numai la niște criterii, sisteme de referinţă, dar și la niște instituţii internaţionale, ca să învăţăm să comunicăm corect cu ele? Atunci când ai temperatură este un semn că ai șansa să te însănătoșești. Temperatura în societatea noastră este foarte ridicată. Organismul colectiv al Republicii Moldova este într-o criză profundă și aș dori ca după această criză să nu urmeze un suicid colectiv sau un deces colectiv, o eutanasie numai bună de literaturizat. Dar să urmeze o însănătoșire, o înzdrăvenire, o fortificare a organismului colectiv al Republicii Moldova.

Și cel care vine să împace antagonismele din societatea noastră este Iurie Roșca. Iurie Roșca abordează problema integrării europene și spune că această integrare nu trebuie făcută cu capul plecat. Trebuie să mergem înainte, dar nu cu orice preţ. Trebuie să ne integrăm în Europa, dar nu fără valorile noastre. Cineva a spus că Iurie este unul dintre puţinii politicieni care scriu. Da, noi avem mulţi politicieni care scriu, dar care, de fapt, nu pot scrie. Ca să scrii, trebuie să ai experienţă, trebuie să ai cunoștinţe, trebuie să trăiești, așa cum o face Iurie.

Ludmila BELCENCOVA, jurnalist, fost deputat:

Roşca, un politician ale cărui vorbe sunt urmate de fapte Pentru un jurnalist este foarte plăcut să lucreze cu un politician ca Iurie Roșca. El este e x p r e s i v, el știe săși exprime gândurile în mod exact. Dar cel mai important este că Iurie Roșca este unul dintre puţinii politicieni care își permit să fie ei înșiși. În ţara noastră avem foarte mulţi politicieni, dar avem foarte puţine personalităţi. În ţara asta sunt foarte puţini oameni despre care eu aș putea vorbi la fel de bine cum vorbesc despre Iurie Roșca, pentru că în ţara asta sunt foarte puţini oameni capabili să acţioneze. Eu îl respect pentru că, în cazul lui, vorba este urmată de faptă, pentru că el are un scop, are o ţintă spre care se îndreaptă cu consecvenţă. El știe să câștige în mod onorabil și știe să-și recunoască înfrângerile. Îi doresc să continue să-și trăiască viaţa la fel de intens, să scrie cărţi, să scrie articole, să se ocupe de instruirea unor noi tineri politicieni, de la el ai ce învăţa. Și încă ceva, el mereu este în acţiune, niciodată nu și-a permis luxul inactivităţii.


6

25 MAI 2012

Numărul milionarilor moldoveni a crescut în 2011 Serviciul Fiscal de Stat a prezentat datele finale, după procesarea tuturor declaraţiilor de venit ale cetăţenilor pentru anul 2011. Judecând după aceste declaraţii, unii o duc destul de bine, chiar dacă majoritatea populaţiei o duce din ce în ce mai prost. Încetinirea creșterii economice și criza din regiune nu par să fi diminuat veniturile oamenilor bogaţi din Republica Moldova. Ba dimpotrivă, numărul celor cu venituri de milioane chiar a crescut simţitor, mulţi dintre aceștia regăsindu-se în Parlament și Guvern.

Astfel, potrivit ultimelor date prezentate de FISC cu privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice pentru anii 2007-2011, numărul celor care au avut câștiguri anuale mai mari de un milion de lei a crescut considerabil și a ajuns la 204 persoane, cu 42 mai mult decât în anul precedent. În 2010, numărul acestora a fost de numai 162, iar în 2009 am avut 142 de persoane cu venituri de peste un milion de lei. În 2008, anul de dinaintea crizei financiare, numărul milionarilor a fost de 183. Miliardari nu avem, deocamdată, cel puţin, oficial. Fiscul a înregistrat în 2011 peste 100 de mii de declaraţii de venit de la persoanele fizice. Venitul brut obţinut de către acestea s-a ridicat la suma totală de 5,02 miliarde de lei. Din aceasta, 3,58 de miliarde a fost suma venitului impozabil. Din veniturile obţinute în 2011, persoanele fizice au achitat impozite în valoare totală de 55 de milioane 27 de mii de lei, cu aproximativ 5 milioane mai mult decât în 2010. Potrivit Serviciului Fiscal, cel mai tânăr milionar din Republica Moldova are 23 de ani, iar cel mai în etate a atins deja vârsta de 86 de ani. Totodată, cele mai multe persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei sunt din Chișinău. Datele FISC-ului mai arată că veniturile milionarilor provin, în proporţie de 60 la sută, din salarii, restul de 40 la sută constituindu-se din alte surse. Cel mai mare venit declarat din salariu a fost anul trecut de 8 milioane de lei. FLUX

La noi, femeia a avut întotdeauna un tratament egal cu al bărbatului, fiecare își știa locul și făcea bine ceea ce făcea. Într-o societate în care credinţa Ortodoxă și morala erau puse în capul mesei nu putem vorbi despre o discriminare. Nu găsiţi în Sfânta Scriptură să fie scris că bărbatul are mai multe drepturi sau poate să-și bată femeia sau alte chestii care au stat la baza acestor schimbări și sperietori care parcă veneau să facă bine femeii, să îi dea mai multe drepturi, dar, până la urmă, au făcut mai mult rău acesteia, și voi explica de ce. Astăzi este promovată imaginea femeii false, care nu mai are aceleași gânduri legate de valorile de bază, Familia, copiii, casa ca cuib al înţelegerii nu mai sunt în grijile ei principale. Societatea a evoluat, ne-am făcut mai civilizaţi, mai dezvoltaţi, astfel că și femeile trebuie să lucreze cot la cot cu bărbaţii. Da, acesta este paradoxul dezvoltării spre bine pentru care s-a luptat atât de mult și pe care se pare că l-am atins. Grija casei deja nu este a femeii, care era și un purtător al tradiţiilor, al folclorului, al înţelepciunii populare transmise de veacuri de la mame la copii. Interesant, oare am mai fi știut astăzi doinele noastre, baladele, folclorul, portul popular dacă femeile s-ar fi emancipat mai devreme de munceau cu bărbaţii la un loc în zidărie, în meșteșugărit, la oaste etc.? Oare cine le-ar fi transmis copiilor arta ţesutului, a pregătirii bucatelor tradiţionale, cine ar fi cântat cântecele de leagăn lângă pătucul copiilor? Eu cred că nicidecum taţii nu ar fi putut face asta, și nimeni mai bine ca femeia nu ar fi transmis acest tezaur al poporului nostru. Femeii îi stătea foarte bine ca mamă, ca soţie, ca fiică, drumul vieţii era cunoscut și nu era cuprins de ecuaţii cu parametri și necunoscute pe care trebuie astăzi să le soluţioneze. La noi în popor, femeile nu au fost niciodată desconsiderate, așa cum au promovat ideologii emancipărilor de tot tipul. Știu că unii vor aduce argumente precum că erau agresate, bătute etc., dar acestea erau cazuri care

nu erau văzute cu ochi buni nici pe vremuri, iar astăzi lucrurile nu stau mai bine, agresiunea fizică și psihică continuă, cu o nouă forţă, deci problema nu s-a rezolvat. Femeia a fost minţită cu neologisme ale vremurilor de atunci, cu acele cuvinte care trebuiau să aibă conotaţie magică: drepturi, emancipare, egalitate… Aceasta a fost făcut, în primul rând, în detrimentul femeii. Pe vrute sau nevrute, femeilor li s-a insuflat că viaţa de bărbat este mai bună, deci trebuie să facă exact ca ei, să trăiască exact ca ei, să fumeze, să bea, să vorbească ca ei, deci să trăiască cu viaţă de bărbat, așa vor fi la egal cu ei, așa se vor simţi mai bine. Pot să spun cu siguranţă că nu toate femeile, dar, mai bine zis, mai puţin de 10% erau încântate de asemenea perspective, restul mergeau inconștient după curent, fără să pună multe întrebări. Femeile nu-și puneau întrebarea de inferioritate sau superioritate atunci când creșteau copiii, când făceau mâncare, când legănau copiii și le cântau doinele lângă leagăn, nu-și puneau întrebarea cine este mai superior sau mai inferior atunci când intrau în Biserică cu capul acoperit, iar bărbaţii cu capul neacoperit, întrebări de emancipare nu apăreau atunci când ședeau la șezători și cântau bărbaţi și femei laolaltă. Necesitatea de emancipare a trebuit promovată, pe alocuri, agresiv, trebuia întâi să-i fie demonstrat femeii că este mai inferioară decât bărbatul și de aceea trebuie să lupte. Uite aici

Bacalaureatul 2012, fără fraude şi fără corupţie Ministerul Educaţiei a pus la punct ultimele aspecte ce ţin de procedura de organizare și desfășurare a examenelor de bacalaureat. Marţi, 22 mai, instituţia de resort a convocat președinţii comisiilor raionale și municipale de examen într-o ultimă ședinţă de instructaj, până la începerea sesiunii de examinare 2012. La ședinţă au fost discutate și aspecte ce ţin de eventualele acumulări de bani sau mijloace materiale, în scopul influenţării rezultatelor examenelor. În acest context a fost menţionat faptul că Ministerul Educaţiei, Agenţia de Evaluare și Examinare au sesizat, în repetate rânduri, opinia publică asupra faptului că toate cheltuielile pentru examenele de absolvire a treptelor de școlaritate sunt suportate, integral, de bugetul de stat. În cadrul ședinţei de marţi a Comisiei Naţionale de Examene au fost aprobate două centre republicane de evaluare a lucrărilor de bacalaureat: liceele teoretice „G. Călinescu” și „M. Kogălniceanu” din Chișinău. În cadrul unei conferinţe de presă, organizată în comun cu CCCEC, ministrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, a atenţionat asupra elementelor de noutate care s-au produs în organizarea examenelor, a obli-

gativităţii păstrării securităţii testelor, dar și asupra măsurilor menite să descurajeze încercările de corupere a examenelor prin dare și luare de mită. Adrian Ghicov, directorul Agenţiei Evaluare și Examinare, a anunţat presa despre disponibilitatea structurii respective de a organiza o sesiune transparentă, prin concursul instituţiilor de presă, și a precizat că autorii testelor de examen au semnat, pe propria răspundere, un document-declaraţie prin care se obligă a nu divulga structura și conţinutul testelor.

La rândul său, Victor Colin, șef de direcţie la CCCEC, a reiterat disponibilitatea instituţiei pe care o reprezintă de a acţiona în conformitate cu acordul stabilit cu Ministerul Educaţiei, în vederea monitorizării obiective a sesiunii de examinare, astfel încât toţi candidaţii să fie puși în situaţii egale de evaluare, iar notele să reprezinte valoarea adevărată a competenţelor elevilor. Ministerul Educaţiei atenţionează întreaga opinie publică și, în speţă, comunitatea educaţională asupra riscului de a fi induși în eroare de anumite persoane care pretind că ar putea influenţa, în schimbul unei anumite remunerări, procesul de evaluare: material de examen, acces în comisiile de verificare, schimb de note la contestaţii etc. În legătură cu aceste posibile acte de fraudare, ministerul de resort solicită să fie informat operativ și dă asigurări că orice sesizare va fi examinată, în regim de urgenţă, de către responsabili din cadrul Ministerului Educaţiei, Agenţiei de Evaluare și Examinare, fiind luate măsurile de rigoare și sesizate organele abilitate cu dreptul de a iniţia procedurile de verificare și luare a deciziilor. O linie telefonică a fost pusă deja la dispoziţia celor care cunosc cazuri de corupţie în sistemul educaţional și vor să le raporteze. Numărul 23-46-09 este disponibil zilnic, de luni până vineri, între orele 08.00 și 17.00. FLUX

FESTIVAL

Azi începe BITEI 2012

În agenda festivalului au survenit unele modificări. Deschiderea oficială a festivalului va avea loc pe 25 mai la Teatrul de Operă și Balet, la ora 18.00, iar la 18.30 va fi prezentat un spectacol de muzică și dans coreean al Grupului Tradiţional de Percuţie “Tae-Geuk”, Coreea de Sud, intitulat „Ecoul sufletului”. Spectacolul „Iosif și amanta sa”, preconizat să deschidă festivalul, va fi prezentat în încheierea acestuia. Pe lângă tradiţionalele spec-

tacole de teatru, dans și muzică, un loc aparte în cadrul BITEI îl vor avea și conferinţele de presă cu trupele invitate, orele de master class, lansări de carte, precum „Un regizor uitat, Aurel Ion Maican” de Vera Molea, „Silviu Purcarete sau Privirea” de Oltiţa Cântec, „Shakespeare – textul ca partitură de joc” de Ana Maria Narti, „Teatru. Plastică. Stil” de Elfrida Koroliova ș.a.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Atac asupra femeii. Lupta falsă

CRIZĂ, DAR NU PENTRU TOŢI

Precum anunţam și săptămâna trecută, azi la Chișinău demarează cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor Scenice BITEI. Ediţia din acest an se desfășoară cu genericul „Teatrele se întâlnesc la Chișinău”.

EDI|IA DE VINERI

Social

De asemenea, va fi prezentată o ediţie specială a revistei „Teatrul azi”, intitulată „Focus asupra Festivalului Internaţional al Artelor Scenice, BITEI 2012”. Tot în cadrul ediţiei BITEI din acest an va fi lansată cartea „Matei Vișniec. Mirajul cuvintelor calde” de Daniela Boboiciov Magiaru, cu participarea autorului, dar și a dramaturgului Matei Vișniec.

Criticul de teatru Vlasta Smolahova din Cehia va susţine prelegerea “Despre teatrul ceh”. Toate discuţiile, întâlnirile cu artiștii, conferinţele, lansările de carte vor avea loc în holul Teatrului “Eugene Ionesco”. La ediţia din acest an, Festivalul Internaţional al Artelor Scenice BITEI găzduiește 26 de spectacole din 15 ţări, precum Coreea de Sud, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Georgia, România, Cehia, Rusia, Spania, Turcia, Ucraina, Israel, Azerbaidjan și Republica Moldova. Spectacolele vor fi jucate pe scenele teatrelor „Eugene Ionesco”, „Luceafărul”, Teatrul Rus „A. P. Cehov”, Teatrul Naţional de Operă și Balet, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” și Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Vom reveni în FLUX cu amănunte și în următoarelor ediţii. Ţineţi aproape! Liliana POPUŞOI, FLUX

a început primul atac la femeie, și când zic femeie nu mă refer la o persoană concretă, ci la femeia în general, ca element de bază al familiei, femeia ca simbol, ca fiinţă. Manipularea trebuia făcută astfel ca în minţile nu doar a femeilor această idee să fie implantată ca o idee sfântă pentru care poţi și să te jertfești, deja femeia nu mai trebuia să fie soţie, mamă, grija familiei, ci i se arătau perspectivele minunate de a lucra de la egal la egal cu bărbaţii. Această idee a prins la unele femei, care cu mare bucurie l-au pus pe noul sfânt, numit Cariera, pe prim-plan faţă de orice altceva, însă regulile de viaţă au fost schimbate pentru toate femeile, atât celor care le-a plăcut ideea emancipării totale și faţă de tot, cât și celor care nu le-a plăcut ideea, care ar fi vrut să continue să facă ceea ce le-au învăţat mamele și bunicile lor, deci ceea ce îi stă bine unei femei să facă. Lucrul la egal cu bărbaţii, drepturi și hiperdrepturi în orice au adus și obligaţii la egal cu bărbaţii, stresul profesional, munca zilnică de la 8:00 la 17:00. Condiţiile grele de muncă și-au făcut treaba, și multe dintre frumoasele și iubitele noastre femei s-au schimbat, au devenit formaliste, au devenit robotizate pe lucru, au devenit mai carieriste, mai stresate… Oricât ar încerca anumite legi și reguli supte din deget sau din Vest să ne demonstreze că femeia este exact ca bărbatul și nu trebuie să facem deosebiri că ne vor da în judecată vreun ONG de 2 bani creat la repezeală, voi spune sus și tare că femeia este femeie, iar bărbatul este bărbat și deosebire este, deosebire trebuie să fie atât la nivel de ocupaţii, cât și la nivel de griji zilnice. Nu-i stă bine unui bărbat făcând munca femeilor și nu-i stă bine unei femei făcând muncă de bărbat. În ultimul timp prin oraș au fost afișate panouri de prost gust cu exemple de oameni nu prea la locurile lor: bărbat la mașina de cusut, femeie poliţistă

cu inscripţii de tipul că nu este deosebire între cele două sexe. Este iarăși un atac asupra femeii, căreia i se impun condiţii improprii de muncă, de activitate. Atacul asupra femeii începe încă de când aceasta devine matură. Sunt promovate filme, ziare, emisiuni din care rezultă că fata, adolescenta, trebuie să înceapă relaţii sexuale cât mai devreme, că la vârsta de 16-17 ani deja trebuie să aibă experienţe sexuale, de altfel va rămâne în urma celorlalte colege. Este chiar o modă nescrisă între fete ca să aibă un boyfriend (un prieten) cu care să se întâlnească încă de prin clasa a 10-a - a 11-a și că aceștia trebuie schimbaţi o dată la 4-5 luni pentru că-s proști. Fetele chiar fac haz de colegele lor care întârzie să lege asemenea relaţii, fie și doar formale, de aceea unele firi mai slabe cedează și intră în anumite relaţii care este clar că nu vor genera o familie, doar ca să fie în rând cu lumea (cu colegele, să o primească ca egală și să aibă cu ce se lăuda), acesta este un fenomen periculos care afectează fetele, viitoarele soţii și mame. Acestea capătă uneori

experienţe dureroase care lasă urme adânci în conștiinţa în formare a femeii. Această modă vine din Vest, din societăţi unde acest fenomen de extragere a femeii din familie s-a petrecut mai demult. Copii destrăbălaţi care dorm prin discoteci cu capul lângă bere este produsul familiei în care nu mamele au educat copiii, ci școala, televizorul, strada. La noi, acest fenomen a început ceva mai târziu, și cred că mai avem șanse să facem ceva. Privesc în jur și văd femei care s-au dedicat diferitor activităţi, de muncă, de business, de studii, dar ceva le lipsește și ceva le frământă sufletul. O altă latură a atacului asupra femeii este că au dispărut bărbaţii adevăraţi, bărbaţi care să fie cu adevărat puternici, și aici nu mă refer la acei tipa-bărbaţi care știu doar să umble la kacialkă (sala de sport) și să mănânce cât 7, iar în minte și inimă să fie pustiu, spun că au dispărut, în mare parte, acei bărbaţi care știu să facă o femeie să uite de toate și să vrea să fie mamă, soţie, femeie. Mulţi dintre bărbaţi sunt gameri (iubitori de jocuri la calculator), șoareci de birou, aroganţi, alţii

vor doar relaţii de scurtă durată și femeile simt asta, unii devin și ei foarte formaliști de cer de la femeie foarte multe, o încarcă cu obligaţii de tot tipul, iar unii, pur și simplu, sunt slabi de fire. O femeie niciodată nu va iubi cu adevărat pe cineva care este mai slab decât ea sau pe cineva alături de care nu este sigură. Din cauza lipsei bărbaţilor adevăraţi, unele femei preferă să rămână singure decât să accepte un compromis. Mă cuprinde un fior de groază când mă gândesc câte fete, femei sunt cuprinse de alte idei decât crearea familiei, și asta nu este nici 1% vina lor, este vina societăţii și a noastră, a bărbaţilor, care am suferit mutaţii cauzate de modernism și nu le mai putem oferi acea siguranţă de care ele au nevoie. Unele femei chiar îi învinuiesc de toate pe bărbaţi, fiind cuprinse de ideea feminismului. Într-o măsură oarecare ele au dreptate, dar le-aș sugera să caute sensul femeii acolo unde este locul femeii dat de Dumnezeu – în familie. Sergiu UNGUREANU Sursa: vox.publika.md

Economia parazitară, nediscriminare şi exodul basarabenilor Nu suntem atât un stat captiv, cât o societate captivă. Organismului social în mijlocul căruia ne ducem existenţa îi este rezervat doar rolul de întreţinere a unei clase conducătoare parazitare. Astfel, toată energia care ar putea fi direcţionată spre o creștere și prosperare este depozitată în hambarele celor mari, iar generaţiile care vin sunt tot mai mult condamnate la o existenţă mizeră și chinuitoare. Acest proces are loc cel puţin pe două căi: exportul forţei de muncă – tot mai mulţi moldoveni pleacă la munci peste hotare pentru a putea supravieţui, și stimularea consumului în dauna producţiei – producţia autohtonă este descurajată, economia menţinându-se preponderent din contul consumului mărfurilor străine de către cei rămași acasă. Cel ce stăpânește vămile, stăpânește ţara! Organismul statal trăiește, în cea mai mare parte, din TVA (pe care îl achită consumatorul final, adică, fiecare dintre noi) și taxele de import. Impozitul pe venit a devenit, practic, unul simbolic – având doar funcţia de control asupra cetăţeanului simplu și de descurajare a afacerilor mici și mijlocii – domenii care constituie cu adevărat fundamentul unui sistem democratic. Ce să mai vorbim de soarta ţăranilor – „talpa ţării”, și comunităţile rurale, care sunt pe cale de dispariţie? Condiţiile pe care le impune statul are ca finalitate reducerea autonomiei cetăţeanului și a micului întreprinzător în favoarea marelui capital – în marea lui parte străin. Odată cu anihilarea întreprinderilor mici, statul liberal anihilează acele forţe care, de regulă, se opun concentrării puterii economice și politice în mâinile celor puţini. La rândul lor, corporaţiile străine alimentează și mai mult regimul, prin sponsorizarea partidelor și societăţii civile. Astfel, distrugerea fundamentului economiei naţionale are ca rezultat instaurarea unei dictaturi oligarhice – o „democraţie” în care libertăţile cetăţenești se reduc la spectacole mediatice regizate și la drepturi proclamate. Cetăţeanului i se permite orice prostie, neghiobie, perversitate în schimbul atitudinii pasive și indiferente faţă de guvernare. „Vreţi cât mai multă distracţie, prostituţie, pornografie, avorturi, narcomanie și privilegii pentru minorităţile sexuale? Poftim, luaţi cât vreţi în numele progresului și standardelor europene! Numai lăsaţi-ne să ne vedem de treabă”. Și la o comandă, presa subordonată începe să discute despre cât de importante sunt „drepturile” oferite de guvern. Regimul tolerează orice exces și imoralitate, fiind gata să lărgească aria permisivităţii, în măsura în care cetăţeanul sau cei ce se numesc „societatea civilă” sunt gata să închidă ochii la abuzurile regimului. Cu cât mai multă „libertate”, cu atât mai mult guvernul își poate vedea de treburile sale. Statul nu mai reprezintă o autoritate morală, ca în trecut, ci un model de degradare. O prăpastie a

înstrăinării se lasă între autoritatea statului și cetăţean, iar societatea devine tot mai apolitică și doar mizeria de pe ecranul televizoarelor o mai interesează.

Legea nediscriminării – o „indulgenţă” pentru abuzurile viitoare ale guvernării Una dintre ultimele iniţiative ale guvernării năstrușnice este așa-numita „lege cu privire la egalitate de șanse”. De ce guvernul are nevoie de ea? Pentru că în Europa predomină strania idee precum că nivelul democraţiei s-ar măsura în statutul minorităţilor sexuale în societate. Homosexualii sunt consideraţi un soi de „barometru al nivelului democraţiei”, indiferent de situaţia reală din ţară. Este straniu totuși faptul că nu se ia în calcul exemplul Cubei și al statelor din America Latină, unde nivelul democraţiei este inferior celui din Republica Moldova, însă minorităţile sexuale se bucură de un statut privilegiat. Secretul constă în faptul că ideologia comunistă a încercat totdeauna să ridice tot ce este mizerabil și respingător în fiinţa umană la rang de virtute, proclamând așa-numita “egalitate de șanse”. Desigur, după adoptarea legii nediscriminare, Moldova ar putea să se ridice brusc în topul „statelor democratice”, și anume de acest lucru are nevoie un regim oligarhic. Cine va mai putea să se plângă instituţiilor europene de abuzurile guvernării oligarhice dacă „oficial ne merge bine”? În cele din urmă, ne interesează modul în care vom fi văzuţi și aplaudaţi de cei din afară sau ne interesează situaţia reală din ţară? Conform „legendei” oficiale, „răul” a fost distrus la 7 aprilie și o altă revoluţie nu mai este posibilă. În Moldova domină „binele suprem”. Tot scandalul ridicat în jurul proiectului legii nediscriminare are ca obiectiv prezentarea

actualei guvernări drept una excesiv de democratică. Astfel, regimul primește din partea partenerilor europeni un soi de „indulgenţă” catolică care le dezleagă de păcatele pe care intenţionează să le săvârșească. Odată ce legea nediscriminării va fi adoptată – în viziunea Occidentului, Moldova va trece examenul de „democraticitate”, unde nu va mai conta reforma justiţiei sau a sferei sociale. Iată de ce Guvernul are nevoie ca de aer de această lege, care nu are decât un caracter proclamativ și ideologic, constituind pentru Occident un instrument de “inginerie socială”. În timp ce la nivel declarativ o ducem bine și adoptăm „legi frumoase” și euroconforme, segmentele societăţii, care reprezintă garantul creșterii economice și a unei democraţii funcţionale, sunt distruse în favoarea celor care profită de pe urma degradării situaţiei socioeconomice. Mitologia „statul social” – dominaţia absolută a aparatului birocratic, care preia funcţiile unor instituţii sociale tradiţionale, a devenit acea colivie în care actuala generaţie, precum și cele viitoare, sunt condamnate să moară.

Exodul moldovenilor – sursă de venit Zilele acestea, premierul Filat a declarat, rupându-și cămașa de pe piept, că este gata să-și sacrifice cariera de dragul liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Desigur, de ce nu și-ar rupe-o, dacă stimularea exodului forţei de muncă menţine regimul de exploatare existent? Este mai simplu să imporţi mărfuri decât să produci, pentru că astfel nu e nevoie să investești în infrastructură și capital uman. De ce să ne mai mirăm că, având preţuri care depășesc uneori media europeană, avem salarii de râsul curcilor? Pieţele agricole sunt închise și în locul lor sunt ridicate supermarket-uri și mall-uri, care reprezintă o adevărată năpastă pentru orice economie sănătoasă. Legislaţia și birocraţia taie orice avânt pentru o iniţiativă antreprenorială, de fapt, orice iniţiativă a omului de a ieși din turma proletară. Statul are nevoie fie de export de muncă, iar cei care nu pleacă sunt siliţi să accepte postura de muncitor salariat – sclav modern al sistemului capitalist, care este ameninţat continuu cu concedierea în cazul în care nu se apleacă umil în faţa patronului, un sclav care este sortit să apere Sistemul, pentru că o criză l-ar arunca în stradă – una dintre cele mai groaznice perspective pe care și-ar putea-o imagina. Este pe deplin adevărat când ni se spune că suntem ultima generaţie care va mai fi în stare să schimbe ceva. Suntem ultima generaţie care încă mai cunoaștem gustul libertăţii. Cei care vor urma nouă nu le va rămâne decât să se dizolve în întuneric. Octavian RACU Sursa: octavianracu. wordpress.com


FLUX EDI|IA DE VINERI

Aproximativ 15 la sută din terenurile agricole ale României sunt în mâinile străinilor România este pe primul loc în Europa și pe locul zece în lume după procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit Antena3. Investitorii de peste hotare deţin, prin intermediul firmelor românești, circa un milion de hectare, adică 15% din suprafaţa cultivată a ţării. Chiar și așa, preţul pământului românesc este încă de trei până la zece ori mai mic decât în majoritatea ţărilor europene.

Suprafaţa de teren agricol disponibilă la vânzare în România este în prezent estimată la 500.000 de hectare. Potenţialul pieţei este și mai mare, dacă ţinem cont ca circa 3 milioane de hectare de teren agricol sunt neutilizate. Investitorii străini ce vizează o activitate agricolă eficientă au în vedere, în general, cultivarea de cereale pe suprafeţe agricole mari, de peste 1.000 de hectare, ceea ce se traduce în bugete de câteva milioane de euro. Preţul unei suprafeţe de 1.000 de hectare poate ajunge și la 6.000 de euro/hectar dacă se află într-o zonă cu irigaţii și acces la apă dulce, cum sunt loturile din Bărăgan sau Dobrogea. Identificarea unor asemenea loturi compacte este însă foarte dificilă. Drept dovadă stau cele 31.000 de firme și instituţii cu activitate în domeniul agricol, care exploatează aproape aceeași suprafaţă de pământ cât lucrează 3,82 milioane de agricultori particulari. Primii 100 de agricultori ai ţării controlează aproximativ 10% din suprafaţa cultivată a ţării, estimată la 6,5 milioane de hectare, conform datelor Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură. Potrivit publicaţiei Capital, piaţa terenurilor agricole urmează să fie liberalizată din 2014, când România va trebui să ridice interdicţia de cumpărare a terenurilor agricole pentru cetăţenii străini persoane fizice. Capital a relatat cu scurt timp în urmă că investitorii străini șiau amintit de ”grânarul Europei” și au luat cu asalt piaţa locală a terenurilor agricole, prin intermediul firmelor pe care le deţin. Iar acest lucru este valabil încă doi ani, pentru că, potrivit tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa ar urma să se liberalizeze începând cu 2014. În același timp, vecinii maghiari au schimbat codul penal și pedepsesc cu cinci ani de închisoare orice persoană care vinde teren agricol străinilor. Recent, secretarul de stat în Ministerul ungur al Dezvoltării Regionale, Gyula Budai, a declarat că maghiarii despre care se constată că sunt implicaţi în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibili de până la 5 ani de închisoare. Responsabilul ungar a precizat că vor face obiectul unei amnistii cei care admit existenţa unor astfel de contracte ilegale în perioada de după adoptarea de către parlament a noilor prevederi privind așa-zisele ”contracte de buzunar”, prevăzută pentru luna decembrie a.c., și până la intrarea în vigoare a Codului penal. Cumpărătorii și vânzătorii, precum și avocaţii, și notarii implicaţi în achiziţia de terenuri agricole de către străini vor putea fi condamnaţi la închisoare pe termene de 1-5 ani, conform noului Cod penal care va intra în vigoare la 1 iunie 2013, a amintit Budai, citat de Agerpres. Cot la cot cu Liberia, Laos, Paraguay, Sierra Leone sau Indonezia, România este în topul statelor în care companii străine deţin suprafeţe mari de teren arabil, potrivit unui raport publicat de Grain, o organizaţie neguvernamentală ce sprijină activitatea micilor fermieri, scrie ActMedia. La nivel internaţional, cele mai multe terenuri agricole cumpărate de străini sunt în Africa sau America de Sud, dar investitorii nu au ocolit nici Australia, Europa de Est sau Asia de SudEst. În Liberia, de exemplu, companiile străine controlează 67% din suprafaţa arabilă, ceea ce înseamnă peste 200.000 de hectare. România este pe locul întâi în topul statelor europene în care străinii au cumpărat terenuri destinate agriculturii. Investitorii italieni deţineau anul trecut aproape 25 la sută din terenurile achiziţionate de străini, germanilor le reveneau peste 15%, iar cei din ţările arabe - aproximativ 10 procente. Potrivit Forbes, topul investitorilor străini în terenul arabil românesc în funcţie de ţară de provenienţă continuă cu ungurii (8,17 la sută), spaniolii (6,22 la sută), austriecii (6,13 la sută), danezii (4,52 la sută), olandezii și grecii (câte 2,4 la sută) și turcii (0,78 la sută). 5,91 la sută din suprafaţa arabilă românească deţinută de străini a fost achiziţionat prin sistemul off-shore de către investitori din Malta, San Marino, Luxemburg, Monaco și Cipru.

7

Majorările salariale, inclusiv cele din învăţământ, amânate până în 2015 Guvernul a adoptat un proiect de hotărâre care prevede majorarea salariilor funcţionarilor publici cu 12,5 procente. Este vorba, în special, de salariile funcţionarilor din autorităţile publice locale. Pe de altă parte, tot zilele acestea ni s-a spus că va trebui să strângem cureaua, pentru că anul acesta vom avea o creștere economică mult mai mică decât cea prognozată iniţial, potrivit experţilor Fondului Monetar Internaţional. De asemenea, premierul Vladimir Filat a avertizat că vor trebui reduse cheltuielile, pentru că în bugetul pentru anul curent au fost incluse cheltuieli „nejustificat de mari”.

Creştere economică mai lentă în 2012 Șeful Executivului a precizat că economia trece printr-o perioadă mai lentă în 2012, fiind influenţată de situaţia care se înregistrează în regiune. „În primul trimestru s-a încetinit semnificativ ritmul de creștere al comerţului interior și exterior, s-a înregistrat o scădere în ceea ce ţine de volumul producţiei industriale, dar și a ritmului de creștere a remitenţelor”, a explicat Filat. Și asta chiar dacă, doar cu puţin timp în urmă, premierul raporta în faţa Parlamentului despre succesele impresionante pe care le-a obţinut Guvernul în lupta cu sărăcia și despre încheierea etapelor de recuperare și stabilizare, urmând să pășim în cea de dezvoltare durabilă. În contextul acestor declaraţii, decizii și constatări, Ministerul Finanţelor a venit cu un șir de propuneri de modificare și completare a unor acte legislative adoptate anterior, modificări care rezultă din politica fiscală și bugetară pe anul 2013. În nota explicativă a organului de resort se precizează că setul de modificări conţine și un șir de prevederi menite să eficientizeze utilizarea resurselor financiare publice.

Ministerul Finanţelor vrea amânarea unor majorări de salarii Ministerul precizează că modificările și completările respective se impun în condiţiile unor constrângeri bugetare determinate, în mare parte, de micșorarea cererii la exportul produselor moldovenești pe pieţele unor ţări partenere, survenită în urma crizei cu care se confruntă acestea. Astfel că cheltuielile prioritare ale bugetului se vor referi exclusiv la deservirea datoriei de stat, plata salariilor, burselor, indemnizaţiilor, compensaţiilor și alocaţiilor de ajutor social. Între alte modificări, este vorba de amânarea intrării în vigoare a unor majorări de salarii, prevăzute prin legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, din decembrie 2005, precum și de unele completări ulterioare ale acestei legi. În nota explicativă se precizează că estimarea cadrului de resurse pe termen mediu (20132015) denotă lipsa mijloacelor bugetare pentru majorarea cheltuielilor de personal în anii 2013 și 2014. „În condiţiile constrângerilor bugetare existente,

se propune extinderea termenului de intrare în vigoare a normelor respective, până în anul 2015”, se menţionează în document. De aceste modificări vor fi afectaţi militarii, efectivul de trupă și corpul de comandă, angajaţii în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului și ordinii publice. De asemenea, nu vor beneficia de majorările salariale stabilite de lege, până cel puţin în anul 2015, nici cadrele didactice.

Salariile lunare ale cadrelor didactice vor creşte abia din 2015 Legea din 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că, începând cu anul 2012, salariile lunare ale cadrelor didactice se reexaminează și se majorează anual, de la 1 septembrie, pe măsura creșterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia naţională pe anul gestionar, faţă de salariul mediu atins în trimestrul patru al anului precedent. Potrivit Ministerului de Finanţe însă, această prevedere urma să fie implementată abia începând cu luna septembrie 2014, deoarece, conform prognozei indicatorilor macroeconomici, salariul mediu prognozat pe economia naţională va depăși salariul mediu al cadrelor didactice abia la sfârșitul anului 2013. Realizarea acestei măsuri necesită alocarea suplimentară a mijloacelor bugetare pentru anul 2014 în sumă de 95,5 milioane de lei. Însă din cauza lipsei mijloacelor respective, „în condiţiile constrângerilor bugetare existente”, se propune ca aceste norme să intre în vigoare abia din 2015. Dacă vor fi și banii necesari pentru asta.

FLUX

Cinci oligarhi ruși produc echivalentul a 3% din PIB-ul României, iar afacerile lor predilecte sunt în industria petrolieră, siderurgie și metalurgie. Au venit în România în urmă cu mai bine de zece ani și au pus la punct strategii pe termen lung în ţara noastră. Nici unul dintre ei nu acţionează de capul său, pentru că sunt obligaţi să dea raportul la Kremlin. Rușii au început să apară în economia românească la sfârșitul anilor ’90, iar una dintre primele lor mișcări majore a fost preluarea de către Lukoil a rafinăriei Petrotel de la Ploiești. De atunci și până azi s-au strâns peste 300 de companii cu capital rusesc, însă 15 dintre acestea învârt afaceri de aproape 4 miliarde de euro pe an. Venirea lor aici s-a făcut în baza unei strategii de extindere peste hotare pusă la cale de mai-marii de la Moscova în urmă cu 1015 ani. Ţintele lor au fost industriile pe care le cunoșteau cel mai bine, și anume sectorul petrolier și de gaze, industria metalurgică și siderurgică. În România, cele mai importante companii controlate de ruși se află în proprietatea a doar cinci oameni de afaceri, toţi apropiaţi ai lui Vladimir Putin: Vagit Alekperov (Lukoil), Igor Zyuzin (Mechel), Vitali Machitski (Alro, Conef), Dmitri Pumpianski (TMK) și Iakov Goldovskyi (RAFO). Ei se găsesc în topul celor mai bogaţi oameni din lume, dar averea lor s-a construit într-un mod mai special . „După căderea URSS-ului, anumiţi indivizi au fost recompensaţi pentru servicii aduse puterii. Ei au primit în proprietate companii și li s-a dictat apoi unde să se extindă. Profiturile obţinute sunt încasate de ei, însă sunt obligaţi să contribuie ori de câte ori puterea are nevoie de resurse bănești. Cuvântul «independent» nu există”, a declarat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Cine mișcă în front riscă să aibă soarta lui Mihail Hodorkovski, care zace în pușcărie de ani de zile, sau a lui Boris Berezovski, autoexilat la Londra din 2001.

25 MAI 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Unul dintre foștii diplomaţi români la Moscova, care nu a dorit să-și dezvăluie identitatea, a spus că Vladimir Putin are un stil foarte direct de închidere a conturilor cu oligarhii – le aruncă pixul peste birou și îi pune să semneze orice le dictează.

Rădăcini în CAER Interesul lor pentru România are origini undeva în vechiul Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Politica comuniștilor de la Moscova prevedea fixarea statelor vasale pe anumite sectoare. României i-a revenit rolul să dezvolte agricultura, în special grâul, și industria grea, dat fiind faptul că resursele minerale de care dispune sunt destul de importante. După 1990, combinatele metalurgice și siderurgice au suscitat interesul noilor stăpâni ruși, astfel încât azi o mare parte din metalurgie, o treime din siderurgie, una dintre cele trei rafinării care încă mai respiră, 15-20% din sectorul de distribuţie de carburanţi, precum și întreg lanţul de producere a aluminiului au ajuns în mâinile oligarhilor ruși. Lipsește însă controlul resurselor. „Nu sunt interesaţi de resurse pentru că au destul la ei în ţară. România pentru ruși a fost interesantă deoarece a avut preţuri mai scăzute la energie, este aproape, există Dunărea și Marea Neagră, fiind astfel rezolvat transportul. Piaţa de desfacere este asigurată în toată Rusia”, susţine Harnagea.

Primul venit Primul dintre oligarhi care a venit în România a fost Vagit Alekperov,

Deficitul de specialişti în învăţământ se menţine Această veste deloc îmbucurătoare pentru cadrele didactice vine în contextul în care Ministerul Educaţiei anunţase anterior că pentru anul următor de studii, 2012-2013, ar mai avea nevoie de 733 de specialiști. Raioanele care se confruntă cu cea mai mare lipsă de cadre didactice sunt Cimișlia (50), Hâncești (42), Cahul (37), Cantemir (28), UTA Găgăuzia (39). Potrivit ministerului de profil, cei mai solicitaţi sunt specialiștii pentru învăţământul preșcolar (112), matematică (80), fizică (41), limba română (41), limba franceză (48), educaţia fizică (56), istorie (25) etc. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior universitar și mediu de specialitate, inclusiv cei care au studiat în bază de contract, care se vor angaja, conform repartizării, în instituţii de învăţământ din mediul rural, vor beneficia, în primii trei ani de muncă, de mai multe facilităţi. Tinerii specialiști, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior universitar, vor primi câte 30 de mii de lei care vor fi achitaţi, timp de trei ani, în tranșe de 7, 10 și 13 mii de lei. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate vor primi 24 de mii de lei, achitaţi tot pe parcursul a trei ani. Tinerii profesori ar urma să beneficieze și de locuinţă gratuită, acordată de autorităţile publice locale sau de acoperirea cheltuielilor pentru închirierea

locuinţei. De asemenea, acestora trebuie să le fie compensat lunar costul a 30 kW de energie electrică și să fie asiguraţi gratuit, în fiecare an, cu un metru cub de lemne și o tonă de cărbuni sau, în cazul încălzirii cu gaze – compensarea costului unui metru cub de lemne și a unei tone de cărbuni. Pe de altă parte, profesorii și educatorii din municipiul Chișinău care beneficiau până acum de o indemnizaţie lunară de 130 de lei din partea Primăriei, au fost lipsiţi de aceasta. După cum a explicat primarul Dorin Chirtoacă, suspendarea ajutoarelor sociale a fost impusă de Fondul Monetar Internaţional, care a cerut reducerea cheltuielilor bugetare în contextul semnării memorandumului cu Guvernul de la Chișinău. De decizia respectivă vor fi afectate 21 de mii de cadre angajate în instituţiile de învăţământ din capitală, care au un salariu mai mic de 1.450 de lei. Cadrele didactice din Republica Moldova sunt printre cele mai prost plătite, atât în spaţiul CSI, cât și în Uniunea Europeană, unde categoria respectivă de angajaţi beneficiază de salarii de aproximativ zece ori mai mari. Lucrurile se agravează mai ales în contextul în care preţurile sunt în permanentă ascensiune. Astfel că amânarea majorărilor salariale ar putea menţine în continuare un deficit de cadre substanţial în instituţiile de învăţământ. Pe de altă parte, pedagogii care lucrează în instituţii în care învaţă un număr mic de copii sunt ameninţaţi de nesiguranţă. Procesul de reformare a institu-

ţiilor de învăţământ presupune optimizarea, până în 2013, a peste 300 de școli din întreaga ţară. Intenţia organului de resort de a închide instituţiile de resort a provocat nemulţumiri și nu a fost acceptată peste tot, inclusiv din cauza dificultăţii de a transporta zilnic elevii în alte localităţi, dar și a faptului că multe cadre didactice ar urma să rămână fără un loc de muncă.

Pensionarii vor trebui să cedeze locul tinerilor Totodată, Ministerul Educaţiei a înaintat un alt proiect de lege care-i va afecta pe pedagogii ajunși la vârsta pensionării. Aceștia vor putea fi disponibilizaţi, în locul lor urmând să fie angajaţi tineri specialiști, acolo unde vor exista astfel de solicitări. În contextul unor pensii extrem de mici, care nu acoperă nici pe departe cheltuielile curente, dar și a deficitului de cadre în instituţiile de învăţământ, aproximativ un sfert din numărul angajaţilor din sistem sunt pensionari. Mulţi dintre aceștia au fost rugaţi să revină în școli, după perioade îndelungate de timp în care nu au mai activat în domeniul pedagogic. Acum, ei vor fi nevoiţi să elibereze locurile de muncă, în cazul în care la ele vor pretinde cadre tinere, cărora, potrivit deciziei ministerului, va trebui să le fie asigurat dreptul la muncă. Urmează să vedem cât de atractivă le va părea activitatea pedagogică absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil. Ioana FLOREA, FLUX

Oligarhi în România proprietarul Lukoil. Acesta este de origine azeră, a crescut într-o familie de petroliști și în 1990 a fost numit ministru adjunct al industriei de petrol și gaze din URSS, pe când avea 40 de ani. Din această postură a pus pe picioare Lukoil, companie ce avea să devină peste câţiva ani cel mai mare operator petrolier independent din lume. El a cumpărat, în 1998, rafinăria Petrotel Ploiești, una dintre cele mai vechi unităţi de acest fel din ţară. La scurt timp a închis-o pentru retehnologizare, cheltuind peste 350 de milioane de dolari. În paralel, a început dezvoltarea de la zero a unei reţele de staţii de distribuţie, ajungând azi la peste 300 de benzinării. Afacerile Lukoil în România depășesc 2 miliarde de euro anual, însă sunt generatoare de pierderi. „Azi doar Petrom scoate profit din benzinării. Noi, ceilalţi, suntem nevoiţi să vindem sub costuri, însă o facem pentru că vrem să fim prezenţi pe piaţă”, declară Constantin Tampiza, omul de încredere al lui Alekperov în România, fost director al subsidiarei locale a Lukoil. Averea lui Alekperov este estimată la 13,5 miliarde de dolari, ocupând locul 61 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume. El este foarte apropiat de Putin și biroul său de la Moscova, arată fidel acest lucru. Un ziarist american, Peter Mass, a dezvăluit recent într-o carte că nu a zărit în acel birou nici o fotografie cu soţia sa ori cu fiul său adolescent, ci doar cu președintele rus.

Stăpânul metalurgiei Metalurgia autohtonă și o treime din siderurgie poartă pecetea grupului Mechel, adică a lui Igor Zyuzin. El a venit în România în 2002, când a cumpărat Combinatul de Oţeluri Speciale Târgo-

Beneficiarul curentului ieftin Un alt mare greu al industriei autohtone este stăpânul Alro și unul dintre cei mai importanţi intermediari ai gazului rusesc – Vitali Machitski. El este cel mai mare beneficiar al curentului ieftin din România, pentru că producătorul de aluminiu de la Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din ţară, primește energie de la Hidroelectrica la un preţ sub media pieţei și calculat în funcţie de cotaţia aluminiului de la Londra. Afacerile sale cu aluminiu i-au adus până în prezent un profit cumulat de aproape 500 de milioane de euro, fiind, din acest punct de vedere, cel mai privilegiat oligarh. Totodată, Machitski a fost până acum doi ani unul dintre cei doi intermediari de gaze rusești aduse în România, prin compania Conef. Acești intermediari, apăruţi pe lanţul Gazprom - companii autohtone, au fost impuși de gigantul energetic rus și, prin intermediul lor, s-a scurs an de an un sfert din consumul intern de gaze naturale. Machitski a ajuns la Alro prin intermediul unui paravan, Marco Internaţional, o societate înregistrată în Elveţia, devenită mai apoi Vimetco. viște, la doar un an după ce a înfiinţat Mechel, pus pe picioare după ce preluase Fabrica de Fier de la Celiabinsk. După aceea s-a extins prin cumpărarea producătorilor de sârmă Câmpia Turzii și Ductil Steel Buzău, oţelăria de la Oţelul Roșu și Laminorul Brăila. Afacerile sale totale se întind undeva în jurul valorii de 650 de milioane de euro pe an. Mai toate societăţile sale merg pe pierderi, în special în ultimii ani, fiind greu încercate de criza economică, ca și proprietarul lor. În primă fază, pierderile se justifică prin investiţiile pe care Zyuzin le-a făcut pentru

modernizarea combinatelor. După declanșarea crizei, pasivul a crescut vertiginos din cauza scăderii cererii de produse metalurgice de pe piaţa mondială. De altfel, Zyuzin a fost profund afectat în ultimii ani, iar Forbes îl creditează acum cu o avere de 3,1 miliarde de dolari după ce în 2010 acesta figura în clasamentul bogătașilor cu 6,4 miliarde de dolari. Fostul diplomat român îl caracterizează pe Zyuzin ca fiind atipic, fără nerv și crede că în spatele său se află, de fapt, Oleg Deripaska, stăpânul aluminiului. Zyuzin a fost victima

unui atac virulent din partea lui Vladimir Putin pe vremea când acesta era premier, care a acuzat Mechel că încalcă legislaţia antitrust. Consecinţa: acţiunile Mechel la Bursa de la New York au scăzut cu 35%, iar Zyuzin a apărut în public făcându-și mea culpa. Unul dintre concurenţii săi este Dmitri Pumpianski, proprietarul grupului TMK. Acesta deţine Combinatul siderurgic de la Reșiţa și Artrom Slatina. Afacerile lui sar de 100 de milioane de euro pe an, iar profitul scos în România este în jur de 50 de milioane de euro din 2002 încoace.

Nici un pericol Prezenţa capitalului rusesc în economia românească poate suscita anumite temeri ce sunt generate de o realitate încetăţenită după al Doilea Război Mondial. Cătălin Harnagea susţine că atâta timp cât rușii respectă legislaţia și nu controlează resursele, nu sunt de speriat. „Spre deosebire de Nokia, care a venit aici, a investit și apoi a plecat, rușii au rămas,” afirmă acesta. Cristian MATACHE Sursa: Income Magazine


8

25 MAI 2012

CALEIDOSCOP

25 mai Evenimente 1085: Alfons al VI-lea, rege al Leonului și Castiliei cucerește de la arabi orașul Toledo 1895: Dramaturgul, poetul și scriitorul Oscar Wilde este acuzat de „comiterea de acte indecente grave cu alte persoane de sex masculin” și condamnat la doi ani de închisoare 1920: Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română 1985: Republica Bangladesh a fost lovită de un ciclon tropical, în urma căruia au murit aproximativ 10.000 de oameni

Nașteri 1803: Ralph Waldo Emerson, scriitor și filosof american, fondatorul transcendentalismului (d. 1882) 1818: Jacob Burckhardt, scriitor și istoric elvețian 1846: Prințesa Elena a Regatului Unit, fiică a reginei Victoria a Regatului Unit (d. 1923) 1865: Pieter Zeeman, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1943) 1908: Costin Kirițescu, economist român, membru al Academiei Române 1921: Jack Steinberger, fizician american 1933: Eugen Simion, critic literar, eseist, filolog, editor, profesor universitar, membru al Academiei Române 1941: Vladimir Voronin, politician din Republica Moldova 1968: Alexander Liebreich, dirijor german

Decese 709: Aldhelm, episcop de Sherborne 735: Bede, istoric englez 992: Mieszko I 1085: Papa Grigore al VII-lea 1261: Papa Alexandru al IV-lea 1555: Henric al II-lea de Navara (n. 1503) 1681: Pedro Calderón de la Barca, dramaturg spaniol (n. 1600) 1786: Pedro al III-lea al Portugaliei (n. 1717) 1789: Anders Dahl, botanist suedez (n. 1751) 1805: William Paley, filosof englez (n. 1743) 1934: Gustav Holst, compozitor englez (n. 1874) 1935: Sir Frank Watson Dyson, astronom englez (n. 1868) 1940: Joe De Grasse, regizor de film american (n. 1873) 1970: Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (n.1919) 1984: Henriette Yvonne Stahl, romancieră româncă (n. 1900) 1988: Ernst Ruska, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1906) 2002: Ștefan Augustin Doinaș, poet român (n. 1922)

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EVOCĂRI

„Alexandru Cosmescu, cu tot ce a fost odată el” Marţi, 22 mai, în holul Bibliotecii Naţionale a fost inaugurată expoziţia „Alexandru Cosmescu, cu tot ce a fost Cei prezenţi la manifestare au avut ocazia să vadă articole din presa vremii despre Alexandru Cosmescu, copia actului de naștere, a diplomei de studii, cărţi scrise de autor, traduceri, portrete, fotografii de familie, șarje, caricaturi și alte obiecte care au aparţinut scriitorului, despre care se știe că a mai fost și elevul lui Lucian Blaga. Intelectualul care pe parcursul întregii sale vieţi insista să le amintească și să le inoculeze confraţilor săi ideea că româna nu este o limbă tradusă, a fost mentorul unei generaţii întregi de scriitori, cărora le-a cultivat dragostea și respectul pentru o română aleasă, curată, expresivă, fiind atent și protector cu scriitorii tineri, în care avea toată încrederea că vor realiza idealurile spre care năzuia. Feciorul scriitorului, care se numește la fel ca și tatăl și bunelul său, Alexandru Cosmescu, și el scriitor, filosof, cercetător stagiar la Academia de Știinţe a Moldovei, a confirmat acest lucru în cadrul expoziţiei, spunând despre tatăl său: „Ceea ce a încercat el să facă, în primul rând, și prin intermediul traducerilor, dar și prin ajutorul pe care l-a oferit tinerilor care încercau să scrie atunci, a fost să creeze un mediu literar sănătos în fosta republică pe atunci sovietică și socialistă și care era bazată pe un spirit antiromânesc și pe crearea unei limbi artificiale. Ceea ce a încercat să facă tatăl meu a fost să menţină limba în puritatea, naturaleţea și firescul ei și să-i îndemne și pe alţii să facă același lucru”. Sandu Cosmescu a mai menţionat că avea patru ani atunci când

odată el”. Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 90-a a marelui cărturar: scriitor, dramaturg, traducător,

a murit tatăl său, dar că îl simte aproape și încearcă să-i reconstituie imaginea din cele ce i se povestesc despre el, din frânturile de amintiri pe care le are chiar el și că descoperă cu multă bucurie că gesturile și tabieturile tatălui său le are și el, fără să și le fi cultivat sau inoculat. Despre gesturi și tabieturi au vorbit și cercetătorul Iurie Colesnic, și regizorul Ion Ungureanu, prezenţi la eveniment, amintindu-și de celebra cafea pe care o prepara Alexandru Cosmescu, despre felul în care acesta le ghicea în zaţ actriţelor de la Teatrul „Luceafărul” și academicul „A.S. Pușkin”, azi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, despre maniera lui de a fuma, nu de dragul tutunului, ci al gestului...

Sărbători Argentina: Ziua națională Iordania: Ziua națională Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți

publicist, ziarist. Expoziţia a fost realizată de Biblioteca Naţională în colaborare cu familia lui Cosmescu.

Alexandru Cosmescu era un spectacol în sine, dar și o fire tacticoasă, ghicitul în cafea fiind una dintre modalităţi de „a spune povești” iscusit ticluite spre ce trebuie să năzuim, câtă atenţie să acordăm lucrurilor care ne înconjoară și cum să ascultăm de glasul conștiinţei. Potrivit academicianului Mihai Cimpoi, Cosmescu a fost un paznic al limbii române și al valorilor naţionale: „Alexandru Cosmescu a completat un mare gol de cultură imediat după război și și-a sacrificat talentul lui de povestitor pentru susţinerea celorlalţi, pentru a crea o atmosferă intelectuală deosebită și pentru a pregăti solul pentru cei care băteau atunci la porţile literaturii”. Alături de Igor Creţu, Alexandru Gromov și Valentin Mândâcanu, Alexandru Cosmescu a fost unul dintre cei mai străluciţi traducători de la noi. El a tradus peste 120 de titluri din literatura clasică universală. Traducerile sale de rezistenţă fiind cele din Lermontov, Dostoievski, Tolstoi, Paustovski. Activitatea sa în calitate de traducător a fost, de fapt, un refugiu, un protest la literatura care se scria în acele timpuri la comanda partidului, procedeu la care au recurs mai mulţi scriitori talentaţi din acea perioadă nu doar în RSSM, ci în întreaga URSS. Printre discipolii lui Alexandru Cosmescu se numără Nicolae Rusu, Silvia Ciolac, Leonida Lari, Arcadie

Suceveanu, Claudia Partole, Valeriu Matei. Alexandru Cosmescu a murit în anul redeșteptării naţionale a basarabenilor, 1989, la două luni după oficializarea limbii române și a alfabetului latin în Republica Moldova. Liliana POPUŞOI, FLUX

Note biografice Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai, în 1922, la Iași, într-o familie de intelectuali. Mama lui, fiind originară din Basarabia, era evreică și își făcuse studiile la Viena. Tatăl scriitorului, Alexandru, era născut în orașul Pitești, judeţul Argeș. Viitorul scriitor Alexandru Cosmescu, dar și fratele lui geamăn, Gheorghe, s-au născut într-un spital particular din Iași, dar la acea vreme familia lor locuia deja în comuna Vorniceni, astăzi raionul Strășeni. Alexandru Cosmescu și-a petrecut copilăria la Vorniceni, după care familia a trecut să locuiască în Chișinău, unde Alexandru a fost admis să studieze la gimnaziul „Alexandru Donici”. Fratele său, Gheorghe, a murit prematur, în 1937. În 1938, Alexandru Cosmescu a debutat în ziarul „Licurici”, care apărea în cadrul Liceului „B. P. Hasdeu”, unde i-au fost publicate primele versuri. După moartea prematură a mamei sale, Alexandru a susţinut bacalaureatul și s-a transferat în orașul natal al tatălui său, la Pitești, apoi a dat admiterea la Facultatea de Medicină din Cluj. În 1943 a fost înrolat în rândurile Armatei Române și a fost dislocat la Chișinău, la spitalul militar. Bunicii lui pe linie maternă muriseră la acea vreme în ghetou. În anul 1945, din ianuarie până în octombrie, a fost felcer în spitalul orășănesc de boli infecţioase nr. 3 din Chișinău.

PREŢUL ARTEI

Leo BUTNARU

CLIPE CU EMIL LOTEANU (File de jurnal) 19.XI.1983

4.IX.1985

Premiera filmului „Anna Pavlova”. Emil Loteanu e un izvor nestăvilit de cuvinte care, aproape uimitor, oricum, oriunde și oricând, reușește totuși să se ordoneze, să exprime idei. O ordine personală, pe care limba rusă, probabil, n-ar cunoaște-o, de n-ar fi fost Loteanu. Accentul său românesc e muzical. Emil vorbește despre marea rezervă de talente pe care o are Moldova și de necesitatea de a le găsi, de a le ajuta să iasă la lumină, să se afirme. Vorbește cu criterii demne de un artist de valoare, care-și cunoaște preţul. Ceilalţi regizori de la „M–F”, toţi împreună, – cât o minte, o cultură, o viziune Loteanu. Nici nu-ţi vine să le amintești numele… Filmul propriu-zis – ţinută medie. Dar migălit de un profesionist. Consider că eșecurile (nu, Loteanu nu a eșuat, chiar dacă mulţi vor să creadă că, totuși, a…) marilor artiști nu pot fi, ca valoare, mai prejos decât cele mai înalte trepte pe care le pot atinge artiștii de duzină. Prosper Mérimée: „Nu vorbiţi niciodată ceva rău despre propria-vă persoană. Aceasta o vor face prietenii dumneavoastră”.

Mi se adresează multe elogii referitoare la interviul pe care l-am realizat cu Em. Loteanu. Însă eu mă tem de prea multe elogii, chiar și de puţine, dacă ţinem cont ce repercusiuni neplăcute poţi avea din cauza invidioasei „opinii publice”.

17.X.1985 O seară densă cu Emil Loteanu, Gr. Veru, Gheno Kalabdia (poet din Gruzia), Nicolae Sulac și Rudolf Olșevski. Ospeţie la ultimul, apoi la penultimul, adică Sulac. Loteanu – fulminant, plin de vervă, informaţie și inspiraţie, Vieru oarecum retras, îngândurat, conștient sau resemnat, trecând pe plan secund. Cică trudește la un memoriu amplu, sfâșiat de probleme. Duminică, Sulac pleacă în Danemarca. Personalitate mereu neîndepărtată de ingeniozitatea poporului, enunţând concluzii și judecăţi precise, diagnosticări greu de parat, dure în adevărul lor evident. A suportat o intervenţie chirurgicală la ochi. Îngrijorat de evoluţii imprevizibile. Cu Gheno sper să realizez mâine un interviu. Astăzi trebuia să plece cu Gr. Vieru și Arh. Cibotaru la Dolna.

7.III.1984 Din monografia lui A. Lipkov „Emil Loteanu”, Moscova, 1983: „După aceea eu am învăţat la București în liceul «Sfântul Sava», din care, în diverse perioade, au ieșit multe personalităţi proeminente ale literaturii române: Ion-Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi și mulţi alţii. Aici predau profesori minunaţi…”. „Eu nu pot ști cum anume se definește legătura care unește omul cu pământul natal – să o numim biocurenţi, fluizi sau oricum altfel, dar sunt convins: ea există, ea îi este necesară fiecăruia dintre noi”. „Am devorat întreaga poezie universală – din Est și Vest, din Orient. Pe Omar Khayyam, Farsi și Burns, Witman, latinoamericanii, francezii (ce păcat că entuziasmul lor poetic s-a stins la începutul secolului – ei pur și simplu începuse să se jeneze să mai scrie versuri), italienii”. Această frază a lui Loteanu m-a interesat în special pentru referinţa la poezia franceză; afirmaţie, parţial – judicioasă, parţial – bazată pe adevăr. Despre oamenii cu care avea să lucreze la filme:„Noi îi selectam cu aceeași scrupulozitate, cu care, probabil, își alegeau carbonarii camarazii de luptă”. Despre „Poienile roșii”: „De altfel, m-a întristat mult cuvântarea lui Chingis Aitmatov la plenara Uniunii cinematografiștilor, care acuza «Poienile roșii» de decorativism, de goană pentru înfrumuseţare. Fiind om cu o altfel de mentalitate, de altă naţionalitate, el nu a încercat să înţeleagă că este vorba de o altă tradiţie, căreia îi este specifică tocmai o atare modalitate de expresie”. (Un bobârnac dat asiatului…) „Această clipă”: „Materialul despre războiul civil

2.IX.1986

din Spania nu mi-a venit oarecum întâmplător. Trăind în Moldova, este imposibil să nu simţi că pe această îngustă fâșie de pământ, pe care se află porţile strategice spre Europa, totdeauna a existat un puls politic fierbinte. Amintim numele oamenilor, care au făcut revoluţia din octombrie, nu poate să nu uimească numărul celor ce s-au născut pe aceste meleaguri. Și Lazo, și Iakir, și Kotovski, și Frunze – toţi sunt originari din Basarabia. De cealaltă parte a baricadelor erau, de asemenea, deloc puţini pământeni de-ai lor – este suficient să amintim o astfel de figură cunoscută, ca Purișkevici”.

25.VIII.1985 Acum 5 zile – un interviu cu Emil Loteanu. Filmează „Luceafărul”. Ne-am întâlnit la radioteleviziune, unde-și are pavilioanele. Victor Teleucă spune că, pe când a fost în Suedia, a luat o ghindă de lângă sala unde se acordă Premiul Nobel. A sădit ghinda în curtea Uniunii Scriitorilor, lângă havuz. Să vezi, a încolţit! Însă după vreo doi ani puietul de stejar „nobiliar” dispăru. Cică l-o fi luat cineva, să-l răsădească sub geamul cabinetului său de lucru.

Pe 17 octombrie a fost angajat în calitate de corespondent special la ziarul „Tinerimea Moldovei” și în scurt timp a fost delegat de redacţie la cursurile superioare de jurnalism. Este perioada în care lucrările sale sunt publicate de mai multe ziare și reviste. De asemenea, scrie și publică recenzii, eseuri și dramaturgie. În împrejurările create, se dedică traducerilor, traducând din N. Macarenco - „Opere alese”, D. Fonvizin – „Neisprăvitul”, M. Iu. Lermontov – „Un erou al vremii noastre”, Opere alese ale lui A. P. Cehov, N. V. Gogol, A. Kuprin, N- S. Ostrovski, dar și M. Gorki – „Azilul de noapte”, M. Șolohov – „Donul liniștit”, K. Paustovski – „Pagini alese” etc. În 1987, în traducerea lui Alexandru Cosmescu au apărut opt volume selecte, este vorba de tomuri din „Opere alese” de N. Tolstoi și de A. S. Pușkin. Sunt cunoscute și traducerile sale din literatura universală, precum „Insula comorilor”de Stivensen, „Veșmântul cel nou al regelui” de H. Ch. Andersen, „Călăii” de Henri Barbusse, „Povestiri din Petersburg” de N.V. Gogol, „Tăunul” de E. L. Voynich, „Un roman cu contrabas: nuvele și schiţe” de A. P. Cehov. „L. N. Tolstoi: Copilăria, tinereţea, adolescenţa”. O bună parte din traducerile realizate de Alexandru Cosmescu au fot reeditate la Chișinău și București. Din cărţile scrise de Alexandru Cosmescu, cele mai importante sunt: „Spre liman” (1954),”Crugul lunilor” (1968), „Maiștri și învăţăcei” (1979).

În spatele sălii cu orgă, Emil Loteanu filmează cadre pentru „Eminescu”. Îl felicit cu apropiaţii 50 de ani ce are i-a împlinit. Jubileul e în noiembrie, însă dat fiind că am scris despre el pentru revista „Moldova”, am adică dreptul să anticipez. Emil vorbește cu nostalgie despre cei 40 de ani ai săi pe care îi marcase în mijlocul multor prieteni, unii dintre care însă nu mai sunt în viaţă.

18.I.1987 Ieri, două premiere: la televiziune – a piesei lui Andrei „Bufniţa”, și a filmului lui Loteanu – „Luceafărul”. Prima am vizionat-o împreună cu autorul, Lenuţa Bontea și cu Victor Dumbrăveanu. La film am și scris o cronichetă.

25.I.1987 Restructurarea? Regruparea mediocrităţilor – Iachimov ajunge redactor-șef la editură. Alt impostor, Ciocoi, aduce niște traduceri din Pușkin. Lasă „Vakh” și „Tavrida”, nici măcar știind că pre limba noastră e – Bahus și Taurida! Auzi, lume! Traducător și conducător! Ne facem iluzii… Fără cultură și oameni inteligenţi nu există restructurare. Alt ignorant, destituit deja, Hropotinschi, cu răcnetele lui obraznice la oameni înzestraţi, unul din ei fiind Emil Loteanu. De altfel, la adunarea scriitorilor, Valentin Mândâcanu exemplifică: Hropotinschi tradusese din rusește „para pusteakov” prin… „o pereche de fleacuri”!

Una dintre cele mai importante colecţii personale a fost vândută pentru 55,2 mln USD Colecţia de artă a magnatului german Gunter Sachs a fost vândută la licitaţie săptămâna aceasta cu 55,2 milioane de dolari. Licitaţia a fost organizată de casa Sotheby’s, marţi și miercuri, la Londra. Vedeta licitaţiei a fost un autoportret de Andy Warhol, care a fost achiziţionat cu puţin peste 5 milioane de lire sterline (7,89 milioane de dolari), informează bbc.co.uk. Magnatul Gunter Sachs a fost căsătorit cu Brigitte Bardot timp de trei ani, iar unele dintre operele din colecţia lui de artă reflectă “obsesia” magnatului pentru actriţa franceză. Un portret al lui Bardot realizat de Andy Warhol, comandat de Sachs în anul 1974 – la cinci ani după divorţul său de celebra artistă franceză –, a fost vândut la aceeași licitaţie cu 3 milioane de lire sterline (4,73 milioane de dolari). Gunter Sachs și Brigitte Bardot s-au căsătorit la Las Vegas, în 1966, la doar câteva săptămâni după ce s-au cunoscut. La câteva ore după căsătorie, miliardarul german a închiriat un elicopter care a presărat câteva sute de trandafiri roșii deasupra vilei pe care actriţa o avea în sudul Franţei. În 1972, Sachs a organizat prima expoziţie majoră din Europa cu operele create de Andy Warhol,

la galeria lui de artă din Hamburg. Întrucât au existat puţini cumpărători, Sachs a achiziţionat în secret jumătate din operele artistului american. Colecţia a fost scoasă la licitaţie de văduva lui Gunter Sachs, Mirja Larsson. Printre cele aproape 300 de obiecte din licitaţie se află fotografii realizate de Gunter Sachs și tablouri de Roy Lichtenstein, Salvador Dali și Rene Magritte. Gunter Sachs s-a sinucis prin împușcare pe 7 mai 2011, la vârsta de 78 de ani, lăsând în urmă un bilet în care spunea că nu dorește să trăiască cu “boala fără speranţă A” – o referire directă la maladia Alzheimer.

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

MARAMUREú ûi BUCOVINA

29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nopŖi) Grup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 eur/pers. Plecarea: Vineri, 28 iunie, ora 19. Sosirea: MarŖi, 2 iulie, ora 22. Ziua 1, Vineri, 29 iunie MUNŕII CARPAŕI, Pasul Prislop, Mćn.Sf.Treime, MunŖii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, Mćn.Moisei, Bogdan Vodć: Acasć la Bogdan I, întemeietorul ŕćrii Moldova. Cazare: Sighetu MarmaŖiei Ziua 2, Sâmbćtć, 30 iunie, Soborul Sf.12 Apostoli Mćn.BÂRSANA: Participare la hram, Mćn. Peri, SćpânŖa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial Sighet. Cazare: Bârsana. Ziua 3, Duminicć, 1 iulie Mćn.Dragomireûti, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, Mćn.MoldoviŖa, Mćn.SuceviŖa, Pasul Ciumârna. Cazare: Putna Ziua 4, Luni, 2 iulie, Sf.Voievod útefan cel Mare Mćn.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Dragoû Vodć, Dealul Crucii, SUCEAVA: Mćn. ûi Moaûtele Sf.Ioan cel Nou, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Mćn.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ûi Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui útefan cel Mare ûi Sfânt. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md


FLUX EDI|IA DE VINERI

25 MAI 2012

Interviu

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Sir STEVEN RUNCIMAN – Cavalerul Bizantinologiei Un interviu extraordinar cu unul dintre părinţii bizantinologiei, materie care a deschis ochii în Apus asupra Ortodoxiei Despre studiile de bizantinologie, Sf. Munte, Ortodoxie și actualitatea ei în Apus și despre vocaţia ei salvator-profetică universală în epoca postcreștină și neopăgână a lumii apusene (și nu numai), astăzi aflăm de la un om care a iubit Ortodoxia și tezaurul spiritual și cultural bizantin și al cărui nume celebru se găsește pe coperţile multor cărţi care au făcut epocă, între care Căderea Constantinopolului – destul de citită și în România. Impresionează și observaţiile la adesea deschiderilor pe care le-au avut bizantinii la adresa misiunii la popoarele europene încă neîncreștinate. Spre deosebire de Roma (viitorul „romano-catolicism”), bizantinii înţelegeau necesitatea de a asuma lingvistic mesajul creștin. Menţionăm că Vaticanul a renunţat la obligativitatea limbii latine în cult de abia după Conciliul II Vatican, deci de la mijlocul anilor ’60 ai deceniului XX. Un interviu prin care descoperim modul în care se poate face misiune ortodoxă eficient la nivel academic, dar și despre valorile noastre pe care nu le apreciem îndeajuns și ajung să le aprecieze străinii în timp ce noi ne uităm cu mult complex de inferioritate la ei! Un interviu despre cum frumuseţea Bizanţului Ortodox îi atrage pe mulţi spre Ortodoxie. Este un adevăr tragic faptul că lumea apuseană, nu numai cea academică, ci societatea în general, ignora până nu de mult Imperiul Roman de Răsărit, creându-i și un nume artificial, cel de Bizanţ, nume cu care am fost îndoctrinaţi și noi. Geneza acestei titulaturi, din câte se știe, ar fi catolică și datează de aproape cinci secole, adică de după căderea Bizanţului. Prin urmare, dacă cineva s-ar întoarce în timp în chip minunat și le-ar vorbi „bizantinilor” spre „Imperiul Bizantin”, aceștia nu ar înţelege bine despre ce este vorba – pentru că ei se numeau pe sine romani, ρωμαίοι, respectivi Imperiu Roman – Ρωμαϊκή Αυτοκρατορία. Catolicismul nu a avut niciodată interesul să arate că romanitatea a fost uzurpată de popoarele germanice în preajma „Marii Schisme”. El a vrut să se prezinte în mod mincinos pe sine ca păstrător al valorilor autentic creștine („katholik” fiind echivalent în semnificaţie cu „orthodox”) și al măreţiei împărăţiei romanilor extinsă la oikoumene, adică pretutindeni. În mod asemănător, în Apus se vorbește despre „Marea Schismă”, deși „ruptura” de Roma nu s-a făcut doar din vreo ceartă omenească legată de jurisdicţii, orgolii omenești, diferenţe culturale (cum greșit încearcă să prezinte relativiștii dogmatici de astăzi), ci din motive dogmatice legate de erezia trinitară Filioque. Marea Schismă sau Marea Ruptură (σκιζειν = a rupe) a fost, de fapt, o mare cădere/apostazie din Biserică a Vaticanului și a celor care cugetau ca ei (anatema de la 1954 este dată pe ereziile Papei și a celor care cugetau ca el; nu pe o Biserică

Pemptousia: - Când aţi ajuns prima oară în Sfântul Munte? Sir Steven Runciman: - În 1936 se întâmpla să călătoresc cu o corabie spre Kavála și ne-am apropiat de o coastă a Sfântului Munte. Monahii ne-au acostat cu bărcile lor, să ne ajute. Aș fi putut să cobor pe plajă, dar căpitanul a insistat că trebuie să ne continuăm drumul spre Kavála, și m-a împiedicat. M-am enervat foarte tare pe el și i-am zis câteva într-o greacă perfectă. Știţi, când mă enervez, vorbesc grecește fără greșeli… În 1952 am făcut prima vizită în Sfântul Munte, dar a fost foarte scurtă. A urmat o a doua, în aceeași decadă, dar eram îngrijorat, toate păreau să fie în

anume, ci pe cei care cugetau erezia; de aceea, așa-zisa ridicare reciprocă a anatemelor, făcută acum mai bine de 40 de ani de Patriarhul Ecumenic Athenagoras și „Papa” Paul al VI-lea, nu are nicio valoare ortodoxă, pentru că nu se poate dezincrimina o erezie, nu se poate ridica condamnarea sinodală ortodoxă asupra unei erezii, ci se poate ridica doar deasupra persoanei condamnate – iar aceasta numai în cazul în care persoana sau persoanele se pocăiesc de erezia lor și revin în Biserică – ceea ce nu este cazul cu papismul, ci din contra, acesta a adăugat erezie la erezie, chiar și în epoca modernă). Desigur, după cum probabil știţi, nu tot Apusul a urmat căderii Romei. Spre exemplu, Anglia Ortodoxă a stăruit în comuniunea cu Răsăritul, până când Papa, la puţini ani după 1054, l-a îndemnat pe Wilhelm Cuceritorul să invadeze Anglia (ţară ce păstra un sistem bizantin și în organizare și relaţiile dintre Biserică și Stat) pentru a o reintroduce sub jurisdicţia Vechii Rome căzute în eres (în acest sens este revelatoare parcurgerea cărţii lui Vladimir Moss, Căderea Angliei Ortodoxe, Ed. Egumeniţa & Cartea Ortodoxă, 2010 – o carte nebăgată în seamă îndeajuns sau, poate, ignorată cu scop!?). Și se pare că nu este singurul exemplu, ci ar mai fi și o parte din peninsula Iberică, mai precis Portugalia de astăzi – deci tot o zonă aflată cumva mai la margine, mai departe de influenţa directă și nocivă a papalităţii. Din câte se știe, a existat rezistenţă la erezia Filioque în diferite locuri din Apus, altele decât cele menţionate, rezistenţă continuată până în secolul al XII-lea. Ar fi interesant ca cineva să se ocupe de acest domeniu, iar cine știe ceva în plus, să ne semnaleze și nouă! Și, Doamne ajută ca Ortodoxia să se extindă nu numai în Apus, dar în întreaga lume – așa cum „profeţește” Sir Steven! Numai să fie cine să facă această misiune! O Biserică ce și-a pierdut vocaţia misionară este o Biserică ce nu mai are bucuria de a-L împărtăși pe Hristos și altora, adică nu mai are deplin bucuria împărtășirii din El, pur și simplu. Iar acea Biserică sau acele persoane arată că nu au înţeles cu Adevărat Evanghelia lui Hristos, căci însuși termenul Evanghelie, adică Vestea cea Bună, cheamă pe toţi și la vestirea altora, a tuturor! În acest sens, recomandăm și blog-ul de susţinere a misiunii, adică a apostolatului ortodox intern și extern numit simbolic „Misiune în Africa”, care a postat săptămâna trecută, cu ocazia prăznuirii unui mare apostol ortodox contemporan, Sf. Nou Ierarh Nicolae al Japoniei, cel „Întocmai cu Apostolii”, un extrem de interesant articol (http://misiuneinafrica.wordpress. com/2012/02/04/sinaxarul-sfintilor-apostoli-contemporani-3februarie-sfantul-nicolae-cel-nou-luminatorul-japoniei/). Iată mai jos interviul cu sir Steven Runciman, publicat de site-ul Pemptousia al prietenilor Sfintei Mănăstiri Vatopediu, site pe care, de asemenea, îl recomandăm cu căldură. În ultimul interviu pe care l-a acordat revistei Pemptousia, marele bizantinolog Steven Runciman a vorbit despre primii săi ani de studiu, despre opţiunile sale știinţifice, despre prezenţa și rolul Ortodoxiei în Europa și în lume. Ba chiar și despre vechea Elladă, despre arta bizantină, despre Sfântul Munte și despre Biserica Romano-Catolică. Interviul a fost acordat în 14 august 2000, pe când se găsea la Mânăstirea Vatopaidi, unde a fost găzduit în sejurul său de trei zile prin Sfântul Munte, cu ocazia vizitei Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, în vederea inaugurării noii sacristii a Mânăstirii Vatopaidi.

- Până în prezent, această civilizaţie nu a pătruns foarte adânc în conștiinţa lor. Totuși, la anumite universităţi, acest subiect nu mai este unul pe deplin ignorat sau desconsiderat. Din contră, este ceva ce se află în plină dezvoltare, în vreme ce în epoca mea era complet ignorat. Această convingere mă mulţumește și îmi dă încredere în viitor. - Cum văd oamenii de mentalitate occidentală Sfântul Munte? - Mi se pare că pentru ei este un loc enigmatic și, cu siguranţă, femeile nu înţeleg aproape nimic despre Sfântul Munte. Firește, cei ce-l vizitează se întorc entuziaști, iar pe Prinţul Charles l-aţi uimit cu totul, e foarte dornic și foarte bucuros să vă viziteze. - Recent a stat 3 zile la Vatopaidi. - Da, s-a prefăcut că e reţinut de vremea rea în Munte. De fapt, lucrurile stăteau cu totul altfel. Le-a spus oamenilor de pe yacht să se ducă în Thásos, că aici a izbucnit o furtună. Și, în realitate, a petrecut foarte bine. - Ce părere aveţi despre prezenţa Ortodoxiei în Europa contemporană? - Ce să zic, de multe ori sunt dezamăgit de celelalte biserici occidentale. Mă bucur însă, de gândul că în următorii 100 de ani, Ortodoxia va fi singura biserică istorică ce va rezista. Biserica Anglicană este într-o stare foarte proastă. Biserica Romano-Catolică pierde constant teren. Din fericire, există Biserica Ortodoxă. Sunt impresionat de numărul ridicat al acelora care îmbrăţișează Ortodoxia, mai ales în Marea Britanie. Cred că oferă spiritualitatea reală, pe care celelalte biserici nu pot să o transmită pe deplin. Toate acestea mă conduc la concluzia că Ortodoxia va rezista, în contrast cu celelalte.

Sir Steven Runciman – Cavalerul Bizantinologiei paragină. Mai târziu, când am revenit, a fost uimitor să constat că există o vie mișcare de renaștere; am o foarte mare bucurie și satisfacţie să fiu aici, îmi restabilește încrederea în firea omenească iubitoare de Dumnezeu.

Sir Steven Runciman, acordând prezentul interviu redactorului-șef al revistei Pemptousia, Konstantínos Anghelídis

și întrebări acasă, iar acelea nu ajungeau în veac în mâinile lui. Mai târziu, cineva mi-a menţionat că nici doamna Bury nu era de părere ca soţul ei să se preocupe de asemenea chestiuni și, de aceea, arunca tot ceea ce eu îi trimiteam. Cu timpul însă, am aflat că în fiecare dimineaţă se plimbă pe jos, la marginea Cambridgeului, și l-am pândit. Bineînţeles, îi plăcea să aibă companie în plimbarea lui. Îl însoţeam cu carnetul de însemnări în mână și punându-i întrebări. Avea, într-adevăr, cunoștinţe vaste și minte ageră. Nu avea niciodată nevoie să consulte texte și studii, totdeauna știa să dea un răspuns. În cazul în care nu-și amintea sau uita ceva, îmi trimitea ulterior răspunsul

- Care a fost motivul adevărat care v-a făcut să vă ocupaţi aproape întreaga viaţă cu studiul civilizaţiei bizantine? - Motivele sunt amestecate. Când eram de 7-8 ani, am început să învăţ greaca veche, căci îmi plăcea greaca clasică. Concomitent, am fost fermecat de Evul Mediu și nimeni, aproape, nu se preocupa de Grecia medievală. Astfel, am hotărât să mă interesez în principal de elenismul medieval: Grecia și ţările balcanice învecinate, precum și cruciadele, care s-au dovedit pe de-a-ntregul catastrofale, ducând la ruina statului roman răsăritean și subjugarea creștinismului răsăritean. Când mi-am început eu studiile, cel mai important bizantinolog era profesorul J.B. Bury, academician, care la început se preocupase de Grecia Clasică și mai apoi de Bizanţ. Dar era un singuratic și nu dorea să aibă studenţi. De asemenea, nu i-a plăcut că s-a obligat să mă ia ucenic. Reușeam foarte greu să mă întâlnesc cu el. Prima oară l-am cunoscut la biroul lui din Cambridge: el era profesor de istorie acolo, deja faimos, și a încercat mult să mă descurajeze. La sfârșitul întrevederii mi-a spus că-mi voi pierde timpul studiind Europa de Est și perioada medievală, cu excepţia cazului în care aș fi cunoscut limbi slavonice. S-a nimerit să fi învăţat singur rusește. În cele din urmă, s-a obligat să mă accepte. Cu toate acestea, nu era totdeauna ușor de găsit. Din pricina bătrâneţii și a stării de sănătate, lipsea de la birou. De aceea, îi trimiteam note scrise

știinţific. Din nefericire, a fost primul și singurul meu profesor. După o vreme, m-am îmbolnăvit eu și am plecat de la Cambridge. Mai târziu, când m-am reîntors, murise. De atunci încolo am fost nevoit să avansez pe cont propriu.

- Ce credeţi că ar trebui să ofere Ortodoxia unei Europe unite și, în general, întregii lumi? - Vă spun că am mari îndoieli asupra faptului că Europa va fi vreodată unită, ori lumea întreagă. Cred că, în ceea ce privește unitatea dintre popoare, Ortodoxia poate aduce cea mai

- Ce știe astăzi europeanul de rând despre Bizanţ? - Europeanul de rând începe să cunoască mai multe, căci astăzi sunt mulţi bizantinologi. În Marea Britanie, în fiecare an organizăm un congres de bizantinologie cu o largă participare a celor interesaţi. De asemenea, în universităţile noastre, studenţii arată un mare interes faţă de acest subiect. Și pe continent, în Franţa și în Germania, au existat dintotdeauna școli de bizantinologie, chiar dacă mai restrânse, dar am convingerea că și acolo interesul este în creștere. În America există o fundaţie pentru studii, foarte bine înzestrată, în Washington DC, la Dumbarton Oaks. Acest institut a fost fondat de o americană milionară care era, literalmente, îndrăgostită de Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol. Când am întâlnit-o prima oară, era soţia unui ambasador american. Ne-am întâlnit mai târziu la Londra, a luat masa împreună cu părinţii mei. M-a întrebat cu ce mă ocup și eu i-am răspuns: „Sunt bizantinolog”. Mi-a spus că aceasta era ceva ce o interesa foarte mult și că intenţiona să fondeze acel institut la Dumbarton Oaks. De aceea, pe durata îndelungatei mele vieţi, am văzut Bizanţul fiind considerat ca un subiect obscur și necunoscut, pe când azi, având mulţi ucenici, am convingerea că va deveni din ce în ce mai cunoscut.

bună rezolvare, pentru că, de la început, ea nu promovează deloc naţionalismul. Dar și pentru că ea are puncte de vedere mai largi și mai libere decât Biserica Romano-Catolică. Toate acestea îmi dau deplina convingere că Ortodoxia are înaintea ei un viitor sigur și foarte bun.

- Cum este percepută civilizaţia bizantină de către europeni și americani?

- Care personalitate bizantină vă place cel mai mult? - Este o întrebare dificilă…

Sunt interesat de foarte multe personalităţi. Sunt uimit de anumite figuri religioase bărbătești. În general, pentru mine, oamenii neduhovnicești, deși oameni importanţi din Bizanţ, nu sunt vrednici de admiraţie, deși unii dintre ei au făcut lucruri deosebite. Cred că mulţi oameni cu statură duhovnicească sunt mai vrednici de admiraţie. Au avut foarte multe de oferit civilizaţiei europene. - Sfântul Grigorie Palama și-a început viaţa de monah la Mănăstirea Vatopaidi, stând

Sir Steven Runciman și Egumenul Sfintei Mari Mănăstiri Vatopaidi, Arhimandritul Efrem

“Personal, cred că anumite mozaicuri bizantine sunt mai presus decât statuile din epoca clasică”. În imagine, mozaic din Catholicon-ul Mănăstirii Vatopaidi, sec. al XII-lea

aici vreme de trei ani. Biserica, și, în special, aghioriţii, îl cinstesc mult și au mare evlavie către el. Cum este văzut în Occident? - Încă există prejudecăţi faţă de palamiţi, faţă de cei care-i acceptă teologia. Pe mine personal, dogmele lui mă odihnesc, cu toate că alţii îi sunt potrivnici. - Aţi putea sprijini ideea ca Sfânta Sofia să funcţioneze din nou ca locaș de cult ortodox? - Foarte mult mi-ar plăcea acest lucru, dar mă îndoiesc că așa ceva ar putea să se întâmple. Cu toate acestea, m-ar bucura foarte. - Care credeţi că este chintesenţa Imperiului Bizantin? - Cred că răspunsul pe care ar trebui să-l dau ar lua foarte mult timp. Pe scurt, bizantinii au menţinut totdeauna, chiar dacă în anumite situaţii nu le-a reușit pe deplin, un nivel spiritual foarte elevat, și consider că în acesta rezidă, probabil, chintesenţa, acesta este cel mai important element. De exemplu, misionarii bizantini din Europa au încurajat editarea textelor sfinte în limba creștinilor nou-convertiţi. Așa ceva, Roma nu ar fi făcut niciodată. Printre altele, acesta este un lucru care mă uimește foarte tare la bizantini.

Note biografice Distinsul bizantinolog Sir Steven Runciman s-a născut la 7 iulie 1903, fiind nepotul marelui armator Sir Walter Runciman (18471937) și fiul omului politic Sir Walter Runciman. A studiat la colegiile Eton și Trinity de la Cambridge, fiind ucenic al faimosului profesor John B. Bury. A predat la Colegiul Trinity între anii 1927 și 1938, rămânând membru onorific până la moarte. A mai predat, de asemenea, la multe alte universităţi din Europa și din America, precum și la Universitatea din Constantinopol (1942-1945), unde a ţinut cursuri de istorie și artă bizantină. A deţinut diverse poziţii în aparatul diplomatic britanic, fiind legat al Ambasadei Marii Britanii la Sofia și la Cairo, precum și reprezentant al Consiliului Britanic în Grecia între 1945 și 1947. A fost membru al Academiei Britanice din Atena, având multiple diplome universitare. Timpul petrecut în Grecia i-a permis să-i cunoască, printre mulţi alţii, pe Gheórghios Seféris, Ánghelos Sikelianós și Dimítrios Horn. Scrierile lui au devenit rapid cunoscute, atât la nivel academic, cât și la nivel popular. Primele sale scrieri sunt The Emperor Romanus Lecapenus and his Reign (1929), care constituie un studiu asupra Bizanţului secolului al X-lea, A History of the First Bulgarian Empire (1930) și Byzantine Civilization (1933), pe care a scris-o pe când era lector la Colegiul Trinity din Cambridge. The Medieval Manichee (1947) este un studiu asupra ereziilor dualiste medievale. Cea mai cunoscută operă a sa este A History of the Crusades (1951-1954), în trei volume, completată de The Sicilian Vespers (1958), o istorie detaliată a ţărilor mediteraneene din perioada respectivă, precum și a conflictelor dintre interesele politice și naţionale ale vremii. La fel de importante sunt The Fall of Constantinople (1965), The Great Church in Captivity (1968), The Last Byzantine Renaissance (1970), The Orthodox Churches and the Secular State (1972), Byzantine Style and Civilization (1975), The Byzantine Theocracy (1977). Prin studiile și operele sale, Sir Steven Runciman a scos civilizaţia bizantină din umbra indiferenţei academice și din izolarea știinţifică. Opera sa A History of the First Bulgarian Empire a schimbat esenţial punctul de vedere occidental asupra cruciadelor. Ziarul The Times scria următoarele: „Cartografiind faza medievală a separaţiei interminabile dintre Occident și Orient în Orientul Mijlociu, Runciman a luat, pe bună dreptate, partea Bizanţului, împotriva intoleranţei și jafului practicat de Occident”. A fost cetăţean de onoare al orașului Atena (1990) și a primit premiul Onassis în 1997. A încetat din viaţă în 10 noiembrie 2000. - Credem că Sfântul Munte constituie, în general, continuarea acestei tradiţii bizantine. - Cu siguranţă. - Iar propășirea monahismului aghiorit contemporan ne dă o mare bucurie. - Fără îndoială, „renașterea” acestui loc sfânt îndreptăţește speranţele multora. Aici poate fi simţit ce însemna cu adevărat Ortodoxia pentru împăraţii bizantini și pentru popor. Cu adevărat, are loc o renaștere. - Mulţi susţin că Elada Antică a fost glorioasă, o civilizaţie foarte înaltă, lucru neîndoielnic, pe când civilizaţia bizantină e reprezentată de o perioadă întunecată a Evului Mediu, și care le provoacă repulsie. Spuneţi-ne punctul dumneavoastră de vedere despre acest lucru, ca specialist. - Întotdeauna am protestat împotriva acestei poziţii! În Bizanţ a existat un ethos foarte elevat! Iar în ce privește arta bizantină, niciodată nu a fost apreciată la justa ei valoare. Personal cred că anumite mozaicuri bizantine sunt superioare tuturor statuilor antice, din epoca clasică. S-a făcut multă zarvă cu frizele lordului Elgin. Mie nu-mi produc mare entuziasm; prefer operele de artă mai vechi, precum „Tinerele fete”. Nu aș vrea niciodată să am statui de tip realist, cu totul „omenești”. M-ar cuceri dacă ar avea vreo dimensiune spirituală, precum creaţiile bizantine atât de expresive, care sunt unice și aproape irepetabile. Ceva ce a crescut pe parcursul vieţii mele a

fost aprecierea faţă de diferitele arte bizantine și diminuarea concentrării absolute asupra artei veacului de aur al Atenei. - Sir, vă mulţumesc mult pentru îngăduinţa de care aţi dat dovadă stând de vorbă cu noi, și nădăjduim ca Pronia lui Dumnezeu să vă mai dăruiască câţiva ani, pentru a putea transmite cunoștinţele dumneavoastră celor care vă calcă pe urme, și care, la rândul lor, vor dovedi că Bizanţul este viaţă, iar inima lui era, este și va fi Ortodoxia. - Da. Bineînţeles, deja am 97 de ani și nu știu dacă mai pot oferi ceva. Sunt însă, reînsufleţit de această vizită în Sfântul Munte. - Înainte de a încheia, o ultimă întrebare: cum v-a plăcut strana de la Vatopaidi? - Mi-a plăcut cântarea lor. Se distinge prin absenţa influenţei muzicii secularizate și îmi provoacă un sentiment transcendent, lucru care trebuie să existe în muzica bizantină. - Vă mulţumim încă o dată pentru efortul dumneavoastră și pentru bunăvoinţa cu care ne-aţi împărtășit, ca specialist în Bizantinologie, aprecierea dumneavoastră faţă de Ortodoxie ca fiind chintesenţa civilizaţiei bizantine. Articol apărut în numărul 4 al revistei Pemptousia. SURSA: http://www. pemptousia.ro/2012/02/sirsteven-runciman-–-cavalerulbizantinologiei/ Preluat de FLUX de pe dogmaticaempirica.wordpress.com


10

25 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Urzica Principalii constituenți: Urzica este foarte importantă prin conținutul său bogat în vitamine, substanțe proteice, azotoase, glucide, acizi, săruri minerale, clorofilă, având toți aminoacizii esențiali. Datorită acestui conținut ea se întrebuintează pe scară largă în medicină, industria farmaceutică și ca aliment.

Frunzele tinere conțin în 100 g: 40 mg vitamina C; 0,250 mg vitamina B1; 1,400 mg vitamina B2; 2,33 mg vitamina E; 3,45 mg vitamina PP; vitaminele A, K și multe minerale, cum ar fi: 250 mg potasiu; 144 mg calciu; siliciu; 6 mg fier, etc. Urzica are în conținutul său: 7,9 % proteine; 0,7 % lipide; 7,1 % glucide. Ea prezintă un mare interes în alimentație, deoarece este printre puținele plante care conțin toți aminoacizii esențiali: leucină-izoleucină 0,3 %; fenilalnină 0,13 %; tirozină 0,06 %; lizină 0,15 %; cistină 0,008 %; alanină 0,15 %; histidină 0,15 % etc. Substanța plantei proaspete ce este vezicantă pentru piele conține acid formic, o enzimă și o toxialbumină care prin uscare sau opărire își pierde proprietățile vezicante.

Beneficii: * Extractul apos de urzică inhibă dezvoltarea diferiților agenți patogeni din genul Shigella, Staphlococcus, Pasteurela ș.a. * Frunzele de urzică sunt un remediu tradițional pentru purificarea sângelui; având un ușor efect diuretic, ajută la eliminarea toxinelor din corp, fiind utilizate și ca revulsiv în algii reumatismale, lumbago și sciatică.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată de pui la grătar cu maioneză Ingrediente: ½ ceapă roșie, tăiată fin, oţet din vin alb, ½ pâine ţărănească, ulei de măsline, 30g de parmezan, ras, 6 pulpe de pui, dezosate, fără piele, 4 linguri de maioneză, câteva fire de busuioc, mărunţite, 1 salată cu frunzele separate și rupte

Mod de preparare: Se pune ceapa întrun castron cu o lingură de oţet. Se amestecă și se lasă la marinat. Se taie pâinea pe oblic, astfel încât să obţii felii mai lungi. Se presară cu ulei de măsline și se dă la cuptor la 180º C pentru 10 min. până când se rumenesc. Se presară parmezan deasupra și se dă la cuptor pentru alte câteva minute. Se dau pulpele de pui prin ulei și se asezonează foarte bine. Se încinge o tigaie-grătar și se prăjesc pulpele până sunt aurii și coapte în interior. Se feliază. Se amestecă maioneza cu ceapa și oţetul, apoi se adaugă busuiocul. Se aranjează salata pe un platou. Se pun deasupra feliile de pui și crutoanele. Se presară deasupra maioneza cu busuioc.

Imam Baialdî Ingrediente: 3 vinete măricele, 1 kg roșii, mult usturoi Pentru umplutură: 2 cepe, 1 pătrunjel, 2 ardei grași, 2 morcovi, 1 ţelină mică, 1 varză mică tocată mărunt

Pentru sos: suc de roșii, ulei de măsline, piper, sare, 1 ardei iute (opţional) Mod de preparare: Vinetele se taie felii cam de 1cm. grosime (discuri) și se prăjesc ușor, apoi se scot și se sărează. Tăiem și roșiile felii și le lăsăm în așteptare. Tot ce ţine de umplutură se dă prin răzătoarea fină (morcov, ţelină) sau se toacă fin (ceapă, pătrunjel, ardei, varză) și se călește în ulei de măsline. Când s-a înmuiat, se dă deoparte de pe foc. Într-un vas termorezistent (mai înalt) stropit cu ceva ulei de măsline se așază în straturi vânăta, umplutura, roșia, și tot așa până la epuizarea ingredientelor. Pe măsură ce așezăm straturile, nu uităm să punem mult usturoi crud, zdrobit. Ar fi de preferat să terminăm cu un strat de roșii. Când am ter-

minat de aranjat, mai turnăm ceva ulei de măsline, suc de roșii, piper, sare și ardeiul iute tocat mărunt dacă vrem picanterie, dar din nou mult usturoi zdrobit. Se dă la cuptor la 180ºC cam 40 min. Când scoatem vasul din cuptor presărăm pătrunjel proaspăt tocat.

Paste Bolognese rapide cu cârnăciori Ingrediente: 6 cârnăciori de calitate, fără pieliţă, 1 linguriţă seminţe de fenicul, 250g de ciuperci, feliate, 150ml de vin

roșu (opţional), 2 borcane de sos cu roșii și legume, 300g de paste penne, parmezan ras, pentru servit Mod de preparare: Se încălzește o tigaie mare, se fărâmiţează în ea carnea de la cârnăciori și se adaugă seminţele de fenicul (nu e nevoie să se adauge ulei). Se prăjește câteva minute până când se rumenește, amestecând bine pentru a rupe carnea în bucăţele cât mai mici. Se adaugă ciupercile și se prăjesc pentru câteva minute până când încep să se înmoaie. Se adaugă amestecând vinul, dacă se folosește, și se lasă la fiert un minut, apoi se adaugă sosul de roșii și se fierbe un pic. Între timp, se fierb pastele. Când sunt gata, se scurg și se adaugă peste sos. Se amestecă bine până când pastele sunt complet acoperite, apoi se împart pe patru farfurii. La sfârșit, se presară parmezan.

Păstrăv afumat şi cartofi noi calzi Ingrediente: 500g de cartofi noi, 1 legătură mică de tarhon, fără tulpini și cu frunzele tocate, 1 șalotă (sau o ceapă mică), tocată mărunt, 1 lingură de oţet din vin roșu, 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 6 cepe verzi tocate mărunt, 50g frunze de mazăre (sau de rucola), 125g de păstrăv afumat picant

Mod de preparare: Se fierb cartofii în apă sărată timp de 10-15 minute până când cuţitul pătrunde ușor în ei. Se scurg și, după ce se răcesc suficient pentru a putea fi manevraţi, se taie în felii groase. Se amestecă împreună cu tarhonul, șalota, oţet, ulei, sare și piper. Se toarnă trei sferturi din dressing peste cartofii calzi și se amestecă. Se adaugă ceapa verde și frunzele de mazăre și se amestecă din nou. Se împarte totul pe două farfurii și se așază păstrăv deasupra. Se picură restul de dressing și se servește.

Ruladă de bezea cu căpşuni şi fructul pasiunii Ingrediente: 4 albușuri, 200g zahăr pudră, 200g cremă de lămâie, 3 fructul pasiunii, se storc seminţele și se păstrează separat de sucul obţinut, 150ml frișcă lichidă, 10 căpșuni, curăţate și tăiate bucăţele, sare Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180°C. Se tapetează cu hârtie pentru copt o tavă (aprox. 23cm x 30cm). Se bat albușurile cu un strop de sare până capătă consistenţă. Se adaugă cu grijă zahărul, amestecând continuu, până ce amestecul

devine tare și lucios. Se toarnă un strat egal în tavă și se lasă la cuptor 15 min., până ce devine crocant pe margini. Se scoate și se lasă să se răcească complet. Se răstoarnă bezeaua pe o hârtie pentru copt nouă, se scoate cu grijă hârtia cea veche și se aruncă. Deasupra se întinde crema de lămâie și se presară cu seminţele de fructul pasiunii. Se bate frișca împreună cu sucul de la fructul pasiunii și se așază deasupra stratului de cremă de lămâie. Se presară cu bucăţi de căpșuni. Se rulează bezeaua pe lungime, ajutându-vă de hârtia pentru copt pentru a o întoarce. Se așază pe o tavă pentru servit și se pudrează cu zahăr.

CELE MAI PERICULOASE PRODUSE COSMETICE

Rujurile de buze fabricate de L’Oreal conţin plumb! * Acțiunea diuretic-depurativă se manifestă prin eliminarea acidului uric, a clorurilor și a ureei. Pe baza acestei acțiuni este justificată utilizarea urzicii în staze, edeme, în gută, reumatism și ca depurativ al țesutului conjunctiv. * Are proprietăți antianemice, antidiareice, hipoglicemiante, emoliente, expectorante, antitusive, reglatoare de tensiune etc. Activează puternic metabolismul și formarea sângelui, ajută în cura de slăbire și la gușa exoftalmică. * Are efect protector asupra vaselor de sânge, împiedică sclerozarea și ridigizarea acestora și în boli autoimune. * Prin combinare cu tratamente interne, în cure de câteva luni, urzica intervine în osteoporoză prin capacitatea de refacere a cartilajelor subțiate, mai ales la femei, după menopauză, datorită vitaminelor și sărurilor minerale, îndeosebi siliciul. * Pentru a trata simptomele artritei și unele probleme ale pielii, cum ar fi eczemele. * Are proprietati antialergice. * Remediu în caz de enterita mucomembranoasă și în unele forme de diaree (în special a tuberculoșilor, ca urmare a gripei). * Prin conținutul ridicat de clorofile, xantofile, fier și vitamina C, urzica accelerează hematopoeza, fiind recomandată în anemia cu deficit de hemoglobină și eritrocite. * Rădăcinile sunt bune reglatoare ale activității hormonale la bărbați, au efecte imunomodulatoare, anticancerigene, regenerează firul de păr și epiteliile. Inhibă creșterea țesutului prostatic și poate imbunătăți tulburări urinare asociate problemelor de prostată.

Produse chimice, metale grele, bacterii și alte componente periculoase au fost identificate în produsele cosmetice, cremele pentru îngrijirea tenului și în produsele de styling. Forbes a făcut o listă scurtă cu cele mai problematice produse folosite în machiaj și oferă câteva sfaturi pentru a vă proteja de riscuri, fără a vă compromite obiceiurile de frumuseţe.

1. Mercur în cremele de faţă Aceasta a fost știrea care a ţinut recent atenţia opiniei publice în Statele Unite atunci când FDA a descoperit că unele creme importate conţin niveluri toxice de mercur și alte metale grele, prezentând un risc major de contaminare. Lista de creme periculoase este destul de lungă, însă până acum nu conţine decât produse importate din America Latină, Asia sau Orientul Mijlociu. Cremele cele mai periculoase sunt cele pentru iluminarea sau albirea tenului și cremele antirid. Dacă aţi folosit o cremă de îngrijirea trenului produsă în China, India, Mexic sau o altă locaţie exotică, verificaţi eticheta după conţinutul de mercur.

Ingredientul poate să apară și sub formă de „clorură mercuroasă”, „mercuric” sau „mercurio”. Simptomele de intoxicare cu mercur includ tremur al corpului, probleme de memorie, iritabilitate, modificări ale vederii sau auzului. Asemenea creme au fost descoperite în șapte state din America până în prezent, unde s-au raportat câteva cazuri grave de intoxicare cu mercur.

2. Plumb în rujul de buze Deși considerat a fi o legendă urbană, zvonul că unele rujuri ar conţine plumb s-a dovedit a fi adevărat atunci când FDA a testat sute de rujuri în urma unei alerte emise de Campaign for Safe Cosmetics. Două anchete consecutive au găsit plumb în 100% din rujurile testate, în toate cazurile în cantităţi semnificative. Mărcile care au testat pozitiv pentru nivelul de plumb au inclus branduri americane respectabile – L’Oreal, Revlon, Avon, Cover Girl, dar și branduri precum Dior și M.A.C. 5 dintre cele mai contaminate 10 rujuri au fost fabricate de L’Oreal Statele Unite. Având în vedere că nivelul de siguranţă pentru plumb este zero – în alte cuvinte un produs este sigur dacă nu conţine deloc plumb – problema se dovedește a fi foarte serioasă. Totuși, FDA a emis o listă de întrebări și răspunsuri, afirmând că rujurile nu reprezintă un pericol dacă sunt utilizate corect. În traducere: dacă nu îţi lingi buzele, nu mănânci nimic, nu săruţi pe nimeni după ce te-ai dat cu ruj, totul va fi în ordine.

3. Bacterii în rimel La acest stadiu se poate ajunge dacă rimelul se păstrează pe gene mai mult decât este necesar. Conform unui studiu realizat de publicaţia Optometry, bacteriile care sunt prezente în mod natural în ochi pot fi transferate în rimel prin intermediul baghetei de aplicare. În 33% dintre produsele testate s-au descoperit stafilococi, streptococi și ciuperci. În mod normal, rimelul conţine conservanţi, care împiedică reproducerea bacteriilor și este considerat sigur pentru trei luni. Un avertisment suplimentar pentru femeile care își păstrează rimelul în poșetă: căldura favorizează înmulţirea bacteriilor, așa că rimelul trebuie păstrat mai degrabă într-un loc răcoros, iar după câteva luni trebuie înlocuit. La aplicarea lui, opriţi-vă la două la două straturi, altfel ar putea afecta glandele aflate pe marginea pleoapelor. Foarte important, rimelul nu se aplică niciodată în mașină – oftalmologii au atras atenţia că sunt nenumărate cazurile în care femeile ajung în spital având corneea zgâriată (și, eventual, infectată) din cauza unei mișcări greșite.

4. Formol în produsele de îndreptare a părului În ciuda etichetelor cu care anunţă că nu conţin formol, multe produse pe bază de keratină de în-

FRUMUSEŢE

STUDIU

Picioare frumoase: cum tratezi călcâiele crăpate

Trei ceşti de cafea pe zi te ajută să trăieşti mai mult

Ca să te simţi frumoasă în sandale sau papuci vara asta trebuie neapărat să-ţi tratezi călcâiele crăpate. Iată ce ai de făcut. De ce ai călcâiele crăpate Principalul motiv este pielea uscată și îngroșată de la bătături. Când mergi sau stai în picioare, presiunea asupra călcâielor este mare, iar pielea uscată și tare nu are flexibilitatea necesară pentru a se “întinde”, așa că se crapă.

Cum vindeci călcâiele crăpate În primul rând trebuie să scapi de pielea “moartă” de pe călcâie, iar cele mai eficiente sunt unguentele sau soluţiile cu efect exfoliant. Poţi încerca un produs cu acid, folosit conform prospectului. În general, aceste produse se aplică două sau trei seri

la rând după baie pentru a vedea rezultate. După o jumătate de oră, aplică o cremă puternic hidratantă și pune-ţi o pereche de șosete subţiri. Pielea moartă ar trebui să dispară în câteva zile, însă hidratarea trebuie să continue zilnic pentru a preveni noi crăpături. Sunt de evitat produsele care conţin iritanţi – alcool, mentă, parfum – dar și scrub-urile care sunt la fel de iritante. Nu este indicat să folosești piatra ponce sau pila de călcâie.

Cum previi noi crăpături Ca să fie suficient de elastică, pielea călcâielor trebuie hidratată zilnic, așa cum îţi hidratezi tenul. Chiar dacă nu mai ai piele uscată, o dată la câteva zile folosește o cantitate mică de produs exfoliant cu un procent mic de acid salicilic. Unica.ro

Adulţii cu vârstele cuprinse între 50 și 71 de ani care beau cel puţin trei cești de cafea pe zi beneficiază de o reducere cu 10% a riscului de deces în comparaţie cu persoanele care nu beau cafea, potrivit unui studiu realizat de National Cancer Institute din Statele Unite, informează AFP. Acest studiu a fost realizat pe baza unui chestionar expediat unui grup de 400.000 de persoane din acest interval de vârstă, în perioada 1995-1996. Participanţii au fost monitorizaţi până pe 31 decembrie 2008. Rezultatele, publicate în revista New England Journal of Medicine (NEJM), arată că persoanele care beau, în medie, trei cești de cafea pe zi – cafea obișnuită sau fără cofeină – prezintă mai puţine riscuri de a deceda din cauza unor maladii cardiovasculare și respiratorii, atacuri cerebrale, răni, accidente, diabet sau infecţii, în comparaţie cu persoanele care nu beau cafea. Cercetătorii americani au remarcat totuși o ușoară creștere a riscului de cancer la bărbaţii care beau cafea în cantităţi mari. În schimb, la femei, savanţii nu au constatat nici o legătură directă între consumul de cafea și decesul cauzat de cancer. Autorii studiului au ţinut cont și de alţi factori ai mortalităţii, precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Ei au transmis totuși avertismentul că cercetătorii nu pot fi siguri, din punct de vedere știinţific, în privinţa ipotezei potrivit căreia consumul de cafea ar prelungi viaţa. “Cafeaua este băutura cu cel mai mare consum în America, dar legătura dintre consumul ei și riscul de deces nu este foarte clară”, a precizat medicul Neal Freedman, de la departamentul de genetică și epidemiologie a cancerului din cadrul National Cancer Institute (NCI), coordonatorul studiului. “Consumul de cafea – așa cum am descoperit noi – este asociat cu un risc mai mic de mortalitate în general”, a adăugat el. “Deși nu putem trage concluzia că există o legătură cauză-

dreptare a părului s-au dovedit a conţine această substanţă, cunoscută ca fiind cancerigenă. Nivelurile de formol identificate au fost destul de mici și nu ar trebui să reprezinte un pericol dacă vă îndreptaţi părul de câteva ori pe an, însă de cele mai multe ori, frecvenţa este mai mare. Stiliștii care utilizează produsele pe clienţii lor, în mod regulat, sunt, în general, cei mai afectaţi.

5. Produsele cu bază minerală A d e s e a considerate ca o alternativă naturală la machiaj, produsele cu bază minerală, de multe ori sub formă de pudră, pot reprezenta de asemenea o problemă, deoarece particulele minerale, fiind atât de mici, plutesc prin aer și pot fi inhalate în plămâni. Deocamdată, nu a fost emis nici un avertisment în privinţa machiajului mineral, însă pneumologii atrag atenţia că utilizarea frecventă poate provoca probleme respiratorii. Financiarul.ro

ŞTIAŢI CĂ...

efect între consumul de cafea și un risc mai mic de mortalitate, credem totuși că aceste rezultate oferă anumite asigurări în privinţa faptului că această băutură nu este dăunătoare pentru sănătate”, a spus medicul Freedman. Potrivit acelorași cercetători, obiceiurile privind consumul de cafea ale participanţilor au fost estimate pornind de la un chestionar pentru o anumită perioadă, dar nu reflectă obiceiurile acestora pe termen lung. Ei au precizat, totodată, că nu au avut informaţii despre felul în care era preparată cafeaua (espresso, la filtru etc.) și, deci, despre concentraţiile ingredientelor cu efecte protectoare. Gandul.info

Exerciţiile fizice cresc nivelul de inteligenţă O echipă de cercetători de la Universitatea din Carolina de Sud, SUA, a ajuns la concluzia că exerciţiile fizice ne fac mai inteligenţi prin creșterea nivelului de energie din creier, scrie Daily Mail. Oricine știa până acum că exerciţiile fizice cresc rezistenţa organismului la efort. Cercetările anterioare descoperiseră faptul că exerciţiile fizice stimulează producerea de noi mitocondrii în celulele musculare (organite celulare responsabile cu producerea energiei în interiorul celulei), iar prin acest proces crește rezistenţa la efortul fizic. Acum, oamenii de știinţă au descoperit că exerciţiile regulate în sala de gimnastică pot antrena creierul în același mod. Conducătorul studiului, doctorul Mark Davis, spune că exerciţiile regulate oferă un surplus de energie creierului și reduc oboseala mentală. De asemenea, acestea ne ascut mintea și împiedică apariţia bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer. ”Surplusul de energie rezultat în urma exerciţiilor fizice ajută creierul să lucreze mai repede și mai eficient și îl ţin tânăr pentru mai mult timp”, adaugă el.

Solarul este la fel de periculos ca fumatul sau consumul de droguri Bronzarea la solar este extrem de nocivă pentru persoanele sub 18 ani și pentru cele cu aluniţe, la fel de periculoasă precum fumatul sau consumul de droguri, a declarat președintele Societăţii Române de Medicină Estetică și Dermatologie Cosmetică și Chirugicală, dr. Mihaela Leventer, conform Mediafax. “Nu este nicio diferenţă între statul la solar, fumatul și consumul de droguri. Toate au riscuri vitale. Evitarea acestor situaţii riscante ar îmbunătăţi semnificativ speranţa de viaţă sănătoasă”, a subliniat Leventer, citând un studiu al Skin Center Foundation. Persoanele care stau la solar periodic prezintă un risc cu 74 la sută mai mare să facă melanom decât cele care nu fac asta. Riscul celor care se bronzează la solar este, de asemenea, de 2,5 ori mai mare să facă un carcinom scuamos, respectiv de 1,5 ori mai mare să dezvolte un carcinom bazocelular, se mai precizează în același studiu. În ciuda riscurilor asociate cancerului de piele, solarul nu duce lipsă de clienţi. “Industria solarelor reprezintă o afacere estimată la cinci miliarde de dolari pe an”, a precizat, Leventer citând studiul american. Potrivit medicului, Societatea Română de Medicină Estetică și Dermatologie Cosmetică și Chirugicală (SRMEDCC) militează ca deţinătorii de aparate de bronzat artificial să fie obligaţi să limiteze accesul tinerilor sub 18 ani fără acordul scris al părinţilor și să interzică intrarea persoanelor cu aluniţe numeroase. Aceste prevederi se aplică deja în Australia, SUA și în unele ţări europene. Conform estimărilor SRMEDCC, incidenţa apariţiei unei forme de cancer de piele la maturitate crește cu 15 la sută în cazul celor care au apelat la ședinţe la solar, în comparaţie cu cei care nu au fost expuși, a precizat dr. Leventer.


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

28

Luni MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.10 Ion Furnică. Conferință științifică. 11.00 Bună seara! Talk show (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Film. “TANDREȚEA CAILOR SĂLBATICI” (Canada). 16.00 Fotbal non-stop. 16.30 Magazinele UEFA. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Post Eurovision. 23.05, 0.10 Film. “TÂNĂRA VICTORIA” (Marea Britanie). 0.45 Documentar. “Ingres. Portrete”. 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical. 5.25 Accente economice. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (ultimul episod) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (ultimul episod) (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: T��năr și neliniștit (r) 11:00 Film: Nota perfectă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:00 Știrile ProTv 13:45 Apropo Tv (r) 14:45 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4246 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.33, 34 anul II 00:30 Serial: Dexter, ep.10, an 6 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 03:30 Film: Lupul de mare, partea I (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм. Заключительные серии 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:30 “Никита Хрущев. Голос из прошлого”. Фильм 3-й 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “Познер” 02:00 Ночные новости 02:20 Программа Сергея Шолохова “Тихий дом” на Каннском кинофестивале 02:45 “Prima Oră” (R) 04:35 “VIP Confidențe” 05:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 16.35, 17.20, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.40 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:18 INTERNATIONALES 6:44 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:05 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À LA DI STASIO 13:37 ABDELKRIM ET LA GUERRE DU RIF 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MIRADOR 2 20:20 MIRADOR 2 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ILS DANSENT 22:45 LE LOTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LA BATAILLE DU RAIL 2:20 CROSS 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 LES VILLES DE L’EXTRÊME

29

25 MAI 2012

Programe TV Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Magazinele UEFA. 10.30 Documentar. “Ingres. Senzualitate”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Ingres. Portrete”. 13.10, 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Dor. Program muzical. 14.10 Film. “TÂNĂRA VICTORIA” (Marea Britanie). 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.45 Picături de “Dor”. 18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Film. “MARIKEN” (Germania). 1.00 TVMi. 1.05 “Constelația talentelor”. Spectacol muzical. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (primul episod) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (primul episod) (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.19,20 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4247 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.11, an 6 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка”09:45“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:30 “Среда обитания”. “Око за око” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:30 Вупи Голдберг в детективе “Джек-попрыгунчик” 03:10 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8 . 0 0 Zo o show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.10 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Cu ochii’n patru. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:32 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 HISTOIRES DE JOUETS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MIRADOR 2 15:48 MIRADOR 2 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN HOMME QUI CRIE 21:07 FLASH INFO 21:10 NA WEWE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MADEMOISELLE DROT 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:48 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LES VILLES DE L’EXTRÊME

30

Miercuri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Ingres. Portrete”. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Euromaxx”. 10.30 Știință și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Cinemateca universală. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Petalo romano. 14.05 Respiro. 14.10 Film. “MARIKEN” (Germania). 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 18.00 ARTelier. In memoria Igor Vieru. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 22.20 Moldovenii de pretutindeni. 22.50, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.35 Documentar. “Ingres. Senzualitate”. 1.00 TVMi. 1.05 “Constelația talentelor”. Spectacol muzical. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Plasa de stele 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30: - Serial: Viaţa în Africa, ep.3,4 an 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4248 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Obsesia roșie 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 După 20 de ani (r) 02:30 Film: Obsesia rosie (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:30 “В контексте” 02:15 Национальная телевизионная премия “ТЭФИ-2011” 04:15 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.10 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CONSENTEMENT MUTUEL 16:39 FLASH INFO 16:42 HARAM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS RABELAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 MIRADOR 2 1:40 MIRADOR 2 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SOUFFLE !

31

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Euromaxx”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Unda Bugiacului. 14.05 Documentar. “Global 3000”. 14.40 Film. “RĂMĂȘAGUL” (România, 1984). 16.00 Videoteca copiilor. 16.10 Erudit- cafe. 17.40, 5.10 Respiro. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Selecțiuni muzicale. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Pădurea dispăruţilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4249 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.13 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Închisoarea Infernului 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.13 (r) 02:00 Știrile Pro TV (r) 03:30 Film: Închisoarea Infernului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:30 К 100-летию музея имени А.С. Пушкина. Премьера. Фильм Леонида Парфенова “Глаз Божий”. 1-я серия 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 Ночные новости 01:25 “На ночь глядя” 02:10 Дрю Берримор, Энди Макдауэлл в фильме “Плохие девчонки” 03:45 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 România deșteaptă. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Nocturne. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:10 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:35 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS RABELAIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MADEMOISELLE DROT 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 POLAR 23:39 LA ROUTINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 HISTOIRES DE JOUETS 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 BELMONDO

1

Vineri IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 6.35 Serial documentar. “Planeta albastră”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10 - 13.00, 13.10 - 17.00, 19.40 “Familie pentru copii, noi pentru familie”. Teleradiomaraton de Ziua Internațională a Ocrotirii Copilului. 17.20 Copii “cuminți” cu vedete părinți. Transmisiune în direct de la Palatul Național. 19.00 MESAGER (rom.) 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. 1.15 Portrete de creație. 3.50, 4.10 Descoperă Moldova. 5.25 Vector european. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer- Pădurea dispăruţilor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Incredere 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4250 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Teren minat 22:30 Film: Frăţia 5 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Teren minat (r) 02:15 Film: Frăţia 5 (r) 04:00 Film: Incredere (r) 06:00 Happy Hour (r) 06:40 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:15 “Между нами, девочками” 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Seara Târziu” 23:25 Премьера. “Фабрика звезд. Россия - Украина” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 К 100-летию музея имени А.С. Пушкина. Премьера. Фильм Леонида Парфенова “Глаз Божий”. 2-я серия 02:25 Остросюжетный фильм “Пропавшие” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MADEMOISELLE DROT 16:33 LES NOUVEAUX PARADIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 MIRADOR 2 22:43 MIRADOR 2 23:32 LES NOUVEAUX PARADIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 ÉTAT DE MANQUE 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 IMAGES DE FEMMES OU LE CORSET SOCIAL

2

Sâmbătă IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 7.50 “Copiii cântă Bach”. Program muzical. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 2.20 Focus. Magazin TV. 12.00 “Făt-Frumos din Lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici” 12.50 Film. “RĂMĂȘAGUL” (România, 1984). 14.10 Cinemateca universală. 14.30, 1.05 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. Partea I. 15.35 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.05 ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 18.05 Erudit-cafe. 18.45 Respiro. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 3.30 Omul de lângă... 22.20 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzical. Partea I. 23.20, 0.10 Film. “JURNAL DE BORD” (SUA-Germania, 2005). 1.00 TVMi. 2.50 Recital. Ion Negură. 3.20 La obiect. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus III: Intâlnire în Atlantic 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Tortul miresei 17:00 Film: Tăntălăul și Gogomanul: Cînd Harry l-a cunoscut pe Lloyd 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eu, cu mine și Irene 23:00 Film: Echipa SfarmăTot 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Eu, cu mine și Irene (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

3

11

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 7.00 Respiro. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Balada “Codreanu”. Suzana Popescu. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Pogorârea Duhului Sfânt - Duminica Mare”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.35 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 11.30 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. Partea II. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film. “JURNAL DE BORD” (SUA-Germania, 2005). 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.10 Săptămâna sportivă. 22.20 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzical. Partea II. 23.20, 4.40 Noaptea Europeană a Muzeelor. 0.15, 3.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 17, ultima emisiune din acest sezon) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Filmserial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv  Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Când Harry l-a cunoscut pe Lloyd (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (r) 16:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Să moară Romeo 22:45 Film: Lupul de mare, partea II 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Să moară Romeo (r) 03:45 Film: Lupul de mare, partea II (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Приключенческий фильм “Отряд особого назначения” 08:10 “Играй, гармонь любимая!”08:50“Смешарики. ПИНкод” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Людмила Нильская. Танго на битом стекле” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Галина”. Многосерийный фильм 15:55 Михаил Пуговкин, Михаил Кокшенов в комедии Леонида Гайдая “Спортлото-82” 17:25 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Предлагаемые обстоятельства”. Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 22:00 Премьера. “Королева” 23:35 “Жестокие игры”. Новый сезон 01:15 “Что? Где? Когда?” 02:25 Гаэль Гарсиа Берналь в фильме “Мамонт” 04:20 Дмитрий Щербина в фильме “Бег от смерти” 05:45 “Primele știri” (rom) (R)

06:00 Новос ти 06:10 “Ирина Аллегрова. Женщина с прошлым” 07:15 “Королева” 08:40 “Армейский магазин” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “VIP Confidențe” 13:15 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 16:55 Артур Смольянинов, Марат Башаров в остросюжетном фильме “На краю стою” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Internaţională 23:45 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 00:50 “Минута славы. Мечты сбываются!” 02:40 “Прожекторперисхилтон” 03:10 “Мульт личности” 03:35 Премьера. Хилари Суонк в фильме “Амелия” 05:20 “Sinteza săptămânii” (rom) (R)

7.00 Ca la carte. 7.40, 2.45 Tezaur folcloric. 9.00 - 12.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 12.25 Distractis Show. 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30, 22.00 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 23.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.00 O dată-n viață. 3.40 Pelerin. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepți... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.20 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 15.25, 22.30 O dată-n viață. 17.20 Zona euro. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 0.10 Teleenciclopedia. 1.40 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.20 Reportajele Jurnalului. 4.35 Universul Credinței. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES ORIGINES DU LANGAGE 6:27 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 11:59 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 FALÒ 13:56 MAGAZINE 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 16:01 LES ÉTOILES FILANTES 16:23 FICTION 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:25 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 21:41 RUGBY - TOP 14 22:39 RUGBY - TOP 14 23:32 LES NOUVEAUX PARADIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:44 NOUVO 2:00 ...ET LA MUSIQUE 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:56 REFLETS SUD 8:49 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:30 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:04 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SECRETS D’HISTOIRE 16:03 4L TROPHY 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:26 RUGBY - TOP 14 18:24 RUGBY - TOP 14 19:18 INTERNATIONALES 20:07 KIOSQUE 21:01 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TOUT LE MONDE IL EST BEAU, TOUT LE MONDE IL EST GENTIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 POLAR 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT


CMYK

12

25 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

DECIZIE DE GUVERN

GENERAŢIA 2002

Palatul Naţional va purta numele lui Nicolae Sulac

IGOR CURCA: „ Muncesc mult ca visele mele să devină realitate” Duminica trecută a avut loc Conferinţa filialei municipale a PPCD. În cadrul acestui eveniment, Noua Generaţie din mun. Chișinău și-a ales conducerea. Igor Curca, tânărul cu care am realizat interviul de mai jos, a fost desemnat președinte. Chiar dacă nu s-a integrat de foarte mult timp în organizaţia tinerilor creștin-democraţi, Igor a demonstrat că este un tânăr care poate să persevereze și să construiască cu adevărat o echipă. Are planuri mari, dar, totodată, are și încrederea că va reuși.

parte de o studenţie obișnuită. Spun asta deoarece nu am avut prea mult timp liber ca să-l dedic distracţiilor sau altor activităţi de acest gen. Începând cu anul doi am început să lucrez pentru a-mi ajuta părinţii. În aceste condiţii trebuia să le reușesc pe toate. Totuși, adesea mă gândesc la acele momente și realizez că anume atunci am învăţat să preţuiesc cu adevărat timpul.

motivul pentru care am hotărât că este necesar, imperativ chiar, să mă integrez în organizaţia de tineret a PPCD. Vreau să schimb ceva, vreau să fac ca în ţara noastră să nu ne mai luptăm cu morile de vânt. Și studiile pe care le-am făcut la Institutul de Relaţii Internaţionale m-au influenţat în alegerea domeniului în care activez. Sunt licenţiat în Știinţe Politice, deși nu mă consider nici pe departe politolog. Cred că este nevoie de multă muncă, capacitate de discernământ, activism. Este adevărat, studiile mă ajută să înţeleg un pic altfel politica. În general, se consideră că acest gen de activitate este doar un instrument eficient prin intermediul căruia poţi să-ţi realizezi interesele personale și de grup. Și așa și este în condiţiile nivelului degradant al guvernanţilor de azi. Am unele idei și am dorinţa de schimbare. Cred cu hotărâre că totul este posibil dacă ești insistent. Nu este posibil doar ceea în ce nu crezi. Pe lângă toate acestea, am menţionat anterior că sunt creștin. Mă simt fericit și împlinit pentru că am crescut într-un mediu în care s-a pus preţ pe aspectul spiritual. Mergeam în fiecare duminică la slujbă și îmi cultivam zi de zi spiritul de creștin prin cuvântul lui Dumnezeu. Dorinţa de a aduce și de a promova binele comun, dragostea faţă de oameni, spiritul de sacrificiu sunt elementele indispensabile care stau la baza adevăratei politici. Personal, consider că noi suntem cei care putem mișca carul din loc în ţara noastră, acceptând și promovând ideea de Solidaritate și Bine Comun.

- Crezi că cunoștinţele acumulate acolo ţi-au fost utile în activitatea ta ulterioară? - Cunoștinţele mereu au stat la baza formării și creării noastre ca fiinţe raţionale și culte. Pot afirma cu certitudine că anii petrecuţi la IRIM și cunoștinţele acumulate acolo sunt cele care mă ghidează și acum în viaţă. Le sunt recunoscător tuturor profesorilor de acolo pentru răbdarea și tenacitatea ce au manifestat-o pe parcursul anilor de studenţie faţă de mine. Țin să menţionez că încă mai sunt student și voi continua să fiu toată viaţa. Zilnic sunt în căutare de informaţii utile. Obișnuiesc să mă documentez și să mă familiarizez permanent. Management, administrare, psihologie, drept, politică – sunt doar câteva dintre domeniile ce mă pasionează. Henry Ford spunea: „Cât înveţi, exiști”. Chiar și după aproape un secol această idee este actuală ca niciodată. Eu încerc să n-o ignor, ci s-o aplic cu insistenţă.

- Igor, chiar dacă nu ai foarte mult timp de când te-ai integrat în familia creștin-democrată ai reușit să te faci remarcat. De unde această motivaţie și dorinţă de a fi alături de oamenii de aici? De ce ai ales anume Partidul Popular Creștin Democrat? - M-am alăturat de curând familiei PPCD, mai bine zis din luna mai a anului 2011. Sunt creștin și asta deja este o motivaţie puternică pentru a fi membru al acestui partid. Contactul cu politica l-am avut încă de pe băncile universit��ţii. Decizia de a mă implica în mai multe activităţi din acest domeniu a fost una spontană. Acum realizez că naivitatea și lipsa de experienţă m-au făcut iniţial să mă integrez în activitatea altui partid, crezând în unele idealuri care, de fapt, nu existau, erau utopice. Această experienţă nu a durat mult timp. A urmat o perioadă de trei ani în care nu am avut tangenţe esenţiale cu domeniul politicului. În acest răstimp am adoptat o poziţie pasivă și chiar, uneori, o atitudine ignorantă. Însă am investit timp și energie în dezvoltarea mea personală, mi-am format propriile concepte și atitudini. Anume acest moment esenţial m-a ajutat să înţeleg că valorile creștin-democrate promovate de către PPCD mă reprezintă în totalitate. Aceste detalii, pe care eu le consider foarte importante, m-au făcut să-mi asum o responsabilitate sinceră faţă de echipa PPCD și să mă implic activ. - Știu că domeniul în care activezi este managementul. Interesul pentru politică este cumva legat de specialitatea ta de la universitate sau există o altă explicaţie? - Da, aveţi dreptate. Activez în domeniul managerial de câţiva ani și chiar am reușit să-mi dezvolt o mică afacere. Pentru cei ce vor să simtă pe propria piele care sunt lacunele sistemului economic de la noi din ţară, acest gen de activitate este unul „perfect” în acest sens. Eu m-am confruntat cu foarte multe probleme, am înţeles cât de defectuoase sunt toate strategiile, planurile și „reformele” . Acesta este și

- Ziceai că ai studiat la IRIM. Cum au fost anii de studenţie? - Pot afirma cu certitudine că anii de studenţie au fost cei mai deosebiţi, cu clipe care nu se uită. Facultatea m-a făcut să devin responsabil, să gândesc independent și să fiu mai perseverent în ceea ce mi-am propus să realizez. Încă de pe băncile universităţii mi-am definit clar scopurile majore în viaţă. Muncesc zi de zi pentru a le realiza. Cu toate acestea, nu am avut

- Ai multă experienţă de lucru cu oamenii, de comunicare și de socializare. Cum e să interacţionezi zilnic cu zeci de persoane? Nu te obosește această rutină? - Activitatea mea ţine de interacţiunea zilnică și foarte activă cu diferite persoane. Comunicarea și socializarea sunt elemente fundamentale și indispensabile în domeniul afacerilor. Recunosc că e foarte obositor și dificil să interacţionezi zilnic cu zeci de oameni, fiecare având principii personale, capricii, un anumit nivel de cultură sau incultură. Toate acestea îmi creează o stare complicată, dar am învăţat să am răbdare și îngăduinţă cu fiecare persoană în parte. Am înţeles, între timp, că totul depinde de atitudinea noastră. - Te consideri un om puternic? - Da, mă consider puternic. Eu cred că fiecare dintre noi ar putea deveni un om puternic. Asta depinde, în mare măsură, de noi înșine, de calea pe care o alegem în viaţă, de dezideratele pe care ni le impunem. Nu trebuie să ne pierdem timpul cu ambalaje,

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Printr-o decizie de Guvern, aprobată pe 23 mai, curent, Palatului Naţional i se va conferi numele lui Nicolae Sulac.

căci, până la urmă, conţinutul contează. Pentru mine, acest conţinut este credinţa. Atât credinţa în Dumnezeu, cât și în propriile noastre forţe. Trebuie să învăţăm să fim eficienţi. - Cum vezi viitorul Republicii Moldova peste 10 ani? - Nu obișnuiesc să prognozez evenimente politice. Nu-mi rămâne decât să sper că actuala elită politică va reveni în albia normalităţii și va munci pentru Binele Comun, că va avea dorinţa și capacitatea de a folosi cât mai eficient și democratic mandatul pe care i l-am acordat noi, cetăţenii Republicii Moldova. Mi-aș dori să avem o ţară în care să ne simţim stăpâni, o ţară cu instituţii funcţionabile și legi respectate. Chiar dacă guvernanţii ne-au cam spulberat visele, eu totuși cred că noi vom reuși. - Ai tu, probabil, o dorinţă pe care încă nu ai reușit s-o îndeplinești. Sau poate mai multe. Cum faci ca acestea să devină, încet-încet, realitate? - Ca și fiecare om am multe dorinţe și vise, chiar am trasat și câteva scopuri. Dar nu aceasta este cel mai important. Toţi au vise, dorinţe, așteptări, dar ele vor rămâne la același nivel dacă nu vom începe să acţionăm conform unei strategii, unui plan bine gândit, chiar dacă va trebui să acţionăm zilnic, în sudoarea frunţii, până la epuizare totală. Munca l-a creat pe om și eu nu mă tem de greutăţi. Muncesc mult ca visele mele să devină realitate. Asta îmi dă energie și impuls de a încerca. - La Conferinţa municipală a PPCD de duminica trecută ai fost ales în funcţia de președinte al filialei municipale a Noii Generaţii. Ce îţi propui să realizezi? Ai trasate unele strategii de activitate? - Da, de curând am fost ales în funcţia de președinte al filialei municipale a Noii Generaţii. Este o mare responsabilitate pentru mine. PPCD fiind singurul partid de orientare creștin-democrată din ţară, doresc din tot sufletul să avem puterea să creștem numeric și calitativ. Consider că valorile și principiile pe care le promovează PPCD sunt cele mai bune pentru creșterea unei generaţii sănătoase din punct de vedere intelectual și spiritual. Mi-aș dori ca în anii apropiaţi această ţară să fie condusă de o elită politică puternică, care va avea frică mai întâi de Dumnezeu, apoi de legile statului. - De unde ești originar? - Sunt originar din satul Recea, raionul Râșcani. Este locul unde

mi-am petrecut cea mai minunată parte a vieţii – copilăria. Retrăiesc de fiecare dată acele clipe minunate din copilărie și adolescenţă când pășesc pe cărările bătătorite ce duc spre școală. Încă mai regăsesc copilul plin de vise din mine. Lăcașul sfânt, casa părintească, pădurea de lângă sat, lacul sunt cele mai importante „destinaţii turistice și spirituale” pentru mine. Ce poate fi mai frumos?! De fiecare dată mă conving că „Veșnicia s-a născut la sat”. - Vorbește-ne câte ceva despre familia ta. Mergi des pe la părinţi? - Provin dintr-o familie cu părinţi creativi, care iubesc arta și cultura. Tăticul este instrumentist, iar mămica a urmat o școală de cântec și dans popular. Mi-amintesc că împreună cu Constantin și Alexandra, fraţii mei mai mici, îi ascultam cu nesaţ pe părinţii noștri atunci când improvizau câte un mic „concert” acasă. Vocea blândă a mamei, acompaniată la acordeon de tata, era o revelaţie totală pentru noi. Viaţa la sat m-a călit. Acum mă simt puternic și capabil să-mi realizez dorinţele. Le mulţumesc din suflet părinţilor pentru că doar datorită lor am obţinut educaţia cuvenită, iar situaţiile dificile care au existat m-au făcut mai puternic și mai perseverent. Trebuie să mărturisesc că lăcașul „Biserica Adormirii Maicii Domnului” și părintele paroh Dascăl au un rol determinant în formarea mea spirituală. - Cum crezi, de ce tinerii nu se implică atât de activ în politică? De unde această pasivitate? - Urmărind știrile de la televizor, emisiunile radio sau citind articole din ziare observ, din păcate, dezamăgirea profundă a tinerilor. Ei sunt dezamăgiţi de modul în care este guvernată ţara noastră. Declaraţiile politicienilor din campaniile

electorale, promisiunile deșarte, vorbele goale au obosit de mult electoratul. De aici apare lipsa de încredere și de speranţă în făurirea unui viitor decent pentru Republica Moldova. Tinerii privesc deja sceptic toate evenimentele politice din ţară. Ei nu mai au credinţă în faptul că putem și noi, într-un final, să ne bucurăm de o conducere care vine din popor și pentru popor. Ei văd o singură soluţie – emigrarea, acolo unde capacităţile și potenţialul lor va fi apreciat și remunerat corespunzător. - Tot în același context vreau să te întreb: ce își doresc tinerii de la o organizaţie politică de tineret? Ce așteptări au? - O organizaţie de tineret are rolul de a contribui la formarea unui cetăţean, cu o poziţie civică fermă, un cetăţean care este familiarizat cu situaţia politică din ţară și conștientizează rolul lui în organizaţie. La fel, această structură trebuie să asigure posibilitatea de creștere personală pentru fiecare membru. În organizaţia noastră, acest lucru este prezent și suntem deschiși pentru toţi cei care doresc să ni se alăture. Vrem să aducem bunăstarea în Republica Moldova. - Ce îţi planifici să faci în viitorul apropiat? - Chiar dacă începe sezonul estival, eu am încă foarte mult de muncit. Trebuie să implementez câteva idei ce ţin de afacerea mea și de Organizaţia de Tineret Noua Generaţie. Avem de muncit cu întreaga echipă pentru a întocmi un plan de activităţi pentru viitoarea perioadă. Însă, zic eu, neapărat voi găsi puţin timp și pentru camping, picnicuri, dar și pentru a lua porţia necesară de vitamina D. - Mulţumim. Multe realizări. - Vă mulţumesc și eu. Sănătate tuturor și Doamne ajută! O vară cât mai frumoasă. Lucia CUJBĂ, FLUX

Decizia a fost luată pentru înveșnicirea numelui interpretului de muzică populară Nicolae Sulac, personalitate marcantă a domeniului artei muzicale, care a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea și promovarea culturii autentice. În Republica Moldova mai există instituţii cărora li s-a conferit numele unor personalităţi consacrate care au activat în cadrul acestor instituţii. De exemplu, în cadrul ședinței de Guvern din 18 mai, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care Teatrul Național de Operă și Balet va purta numele Primadonei Maria Bieșu. De asemenea, Filarmonica Naţională de Stat poartă numele lui Serghei Lunchevici.

25 mai - 1 iunie Berbec

Sunteţi convinși că aveţi dreptate, iar acest lucru vă permite să vă susţineţi părerile agresiv, chiar și în relaţia cu partenerul de cuplu. Ar trebui să vă întrebaţi ce contează mai mult: să vi se dea dreptate sau să aveţi parte de armonie?

Taur Faceţi planuri, gândiţi strategii legate de carieră, deși contextul este atât de tulbure, încât chiar nu puteţi vedea cum vor evolua acestea. O idee bună pentru acest moment este să întreţineţi relaţii amiabile cu toţi cei de la serviciu.

Gemeni Aveţi tendinţa de a crede în speranţe care sunt destul de departe de realitate, crezând că astfel veţi reuși să vă menţineţi o dispoziţie mai bună. Dar nu este o alegere potrivită, pentru că riscaţi să trăiţi dezamăgiri.

Rac Dacă vă bazaţi pe ajutorul cuiva apropiat pentru a rezolva o problemă financiară, este bine să vă pregătiţi și pentru un eventual refuz. Trebuie să ţineţi cont de faptul că și aceștia spun lucruri pe care nu le iau în serios.

Leu Începeţi săptămâna cu speranţa că veţi reuși să rezolvaţi măcar unele dintre problemele care vă frământă. Nu uitaţi de răbdare și de planificare, mai ales în chestiunile financiare. Contextul vă invită să fiţi calculaţi.

Fecioară Este destul de multă dezordine la locul de muncă, nimeni nu mai este sigur de ceea ce are de făcut și care sunt rezultatele așteptate. S-ar putea să reacţionaţi nepotrivit în această stare de haos și să vă depășiţi atribuţiile.

Balanţă Mulţi dintre voi nu mai înţeleg încotro se îndreaptă relaţia lor cu persoana iubită, iar această nesiguranţă îi neliniștește. Se recomandă să nu mai așteptaţi pasivi ca celălalt să decidă și să purtaţi o discuţie pe un ton cât mai civilizat.

Scorpion Încercaţi să puneţi ordine în problemele din familie, să arătaţi fiecăruia unde îi este locul și să restabiliţi o oarecare armonie. Însă dorinţele voastre se pot lovi de lipsa de interes a celor apropiaţi, care vor mai multă libertate.

EUROVISION 2012

Săgetător

Pasha Parfeny ţinteşte în top 10 Săptămâna 21-27 mai este dominată de festivalul european de muzică, toată atenţia fiind îndreptată spre Baku, unde se dă marea bătălie pentru următoarea destinaţie a trofeului concursului Eurovision Song Contest. Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, Pasha Parfeny, a trecut în finala concursului Eurovision Song Contest 2012. Cântărețul a evoluat pe scena de la Baku, Azerbaidjan, cu o piesă în engleză, dar cu un nume românesc, „Lăutar”. Din cei 18 interpreţi care au concurat în prima semifinală, pe 22 mai, doar 10 au fost admiși în finala de sâmbătă, 26 mai, printre ei: România, Republica Moldova, Islanda, Ungaria, Danemarca, Albania, Cipru, Grecia, Rusia, Irlanda. Joi în concurs au intrat încă 18 țări: Serbia, Macedonia, Olanda, Malta, Belarus, Portugalia, Ucraina, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, Suedia, Georgia, Turcia,

Estonia, Slovacia, Norvegia, Bosnia și Herţegovina și Lituania. Celor douăzeci de ţări alese li se vor alătura, în finala de sâmbătă: Marea Britanie, Franţa, Italia, Azerbaidjan, Spania și Germania, care s-au calificat direct în finală în calitate de ţări organizatoare ale concursului. Reprezentantul Republicii Moldova, Pasha Parfeny, va evolua ultimul în finală, cu numărul 26. Tragerea la sorți a avut loc miercuri, în cadrul unei conferințe de după prima semifinală. „Am promis că voi ajunge în finală și am ajuns. Promit că voi avea o prestație și mai bună în finală. Eu sper la un rezultat mai bun. Noi avem șanse bune pentru a obține primul loc. Voi face tot ce îmi stă în puteri să câștig”, a declarat Pasha. Celelalte semifinaliste: România va evolua sub numărul 14, Rusia – 6, Ungaria – 2, Islanda – 23, Grecia – 16, Cipru – 8, Albania – 3 și Danemarca – 15. Românii din străinătate vor putea vota formaţia Mandinga în finală numai dacă vor urmări concursul la televiziunea

publică din ţara în care se află - pentru a afla numerele de telefon alocate piesei trupei. Ediţia de anul acesta a concursului Eurovision se desfășoară la Baku, în Azerbaidjan, după ce Ell & Nikki au câștigat competiţia de anul trecut, cu piesa “Running Scared”. Vă reamintim că Republica Moldova a debutat la Eurovision în 2005, fiind reprezentată de trupa Zdob și Zdub și de bunica Lidia Bejenari, cu melodia „Boonika bate doba”. Aceștia au reușit să se claseze pe locul 2 în semifinală și pe locul 6 cu 207 puncte în finală. În 2006, Republica Moldova a fost reprezentată la Eurovision 2006 de Arsenium (ex. Ozone), Natalia Gordienko și pe rapper-ul de origine română Connect-R , aceștia plasându-se pe locul 20 cu 22 de puncte. La Eurovision 2007, Republica Moldova a fost reprezentată de Natalia Barbu cu melodia „Fight”, ce s-a clasat pe locul 10. La Eurovision 2008, Geta Burlacu nu s-a calificat în semifinală, fiind plasată pe locul 12 în

Dacă aveţi de făcut drumuri cu diverse treburi, este bine să vă pregătiţi și pentru surprize mai puţin plăcute, de exemplu persoanele așteptate să anunţe că nu mai vin sau să fiţi chemaţi în altă parte. Doar n-o să vă supăraţi din atâta lucru, chiar acum când e nevoie să fiţi flexibili și amabili.

Capricorn O speranţă vagă vă redă puterea de a merge mai departe cu proiectele în care sunteţi implicaţi, chiar dacă nu sunteţi siguri de câștiguri. Poate fi doar un zvon sau o simplă bârfă în care nu ar trebui să aveţi încredere.

Vărsător

semifinală. În 2009, Nelly Ciobanu obţine locul 14 în finala de la Moscova cu piesa „Hora din Moldova”, obţinând 106 puncte. În 2010, saxofonististul Serghei Stepanov din formația SunStroke Project (împreună cu Olia Tira) a devenit un fenomen pe internet pentru solo-ul de 30 de secunde din timpul concursului, fiind cunoscut ca „The Epic Sax Guy”. În 2011, Republica

CMYK

Moldova este reprezentată pentru a doua oară de formaţia Zdob și Zdub, cu piesa „So lucky”, care ajunge în finală pe locul 12, acumulând 54 de puncte. E rândul lui Pasha Parfeny să-și înscrie performanţele în tabelul istoricului participării Republicii Moldova la concursul Eurovision. Noi îi dorim mult succes! L. P., FLUX

Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru voi este să vă gândiţi dacă viaţa voastră corespunde cu ceea ce aţi dorit să fie. Dacă răspunsul este negativ, ar fi bine să faceţi un plan inteligent pentru a face schimbările necesare.

Peşti Vă stă foarte bine în postura de persoane calme, pline de mister, care știu mai multe decât spun și atrag atenţia celor din jur. Sunt șanse ca, arătându-vă stăpâni pe situaţie, să reușiţi să convingeţi un prieten să se bazeze pe voi.


Ziarul Flux, Ed. 19 (847)