Ziarul Flux, Ed. 34 (814) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 23.09.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Minodora, Mitrodora și Nimfodora

1 EURO..............................15.7558 1 Dolar american ............. 11.7296 1 Leu românesc ................ 3.6540 1 Rublă rusească ............... 0.3664 Timpul probabil:

Maxima zilei “A fi dezamăgit este un lucru, a fi descurajat este altul.” Tennessee Williams

23.08.2011

24.08.2011

Soare, 14 27 0C

Soare, 10 23 0C

Fondat în 1995 z Nr. 34 (814)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

ACTUAL

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 23 septembrie 2011

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Criză politică sau farsă dezgustătoare?

Strălucirea şi suferinţa candidatului fatal XXX

Patria lui Filat, văzută din avion

Cheltuim mai mult decât câştigăm, iar cei mai mulţi bani îi dăm pentru mâncare

PAGINA

(citiţi pag. 2)

XXX

ATITUDINI

(citiţi pag. 4)

Expert Grup: Realitatea economică. Analiza lunară a economiei şi politicii XXX

Toamna greierilor năuci

PAGINA

CULTURĂ

Ala Menşicov: „Un om care vrea să se dezvolte se află într-o permanentă căutare”

PAGINA

INTERVIU

Ce mize fabuloase, ce speranţe fantasmagorice sugerează la noi funcţia de președinte al ţării? Ce avantaje supranaturale speră să obţină aspiranţii la funcţia respectivă, încât, în goana pentru obţinerea ei, uită nu doar de decenţă și de bun-simţ, dar par să-și piardă până și instinctul de autoconservare. Cu riscul de a pierde XXX (citiţi pag. 2) totul, șefii de partide nu mai au nici opreliști, nici măsură.

XXX

Dansul mirilor s-a încheiat, acum pot intra în horă şi deputaţii De mult nu a mai fost pe la noi un eveniment monden de asemenea anvergură. Ba chiar am putea spune că nu am mai avut parte de unul ca acesta. Cu un amestec eclectic de vedete „din televizor”, politicieni „cu faţă umană”, oameni de afaceri prosperi, cu prosperitatea la vedere, cu lux și opulenţă, cu defilare pe covorul roșu și ziariști la datorie. Mă refer, evident, la „nunta anului”, așa cum a fost botezată căsătoria omului de afaceri din Moldova, Ilan Shor, cu interpreta din Rusia, Jasmin. Ziariștii din România au parte cu regularitate de asemenea zaiafeturi, comparabile doar cu niște cataclisme naturale, pe care ei le tratează ca atare, adicătelea, cu toată seriozitatea, cu transmisiuni în direct de dimineaţă și până noaptea, cu dezbateri și analize, pertinente și impertinente. Forfota prin instituţiile media începe cu mult înaintea fericitului eveniment, cu ample dări de seamă despre cum decurg pregătirile și cu evaluări aproximative ale costurilor, cu scormonitul prin biografiile mirilor și nașilor, uneori, spre bucuria publicului, deloc impecabile. Continuare în pag. 2

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

La metroul din Bruxelles îşi dau întâlnire „poezia şi spaţiul public” XXX

(citiţi pag. 8)

Vocea unui securist la Tiraspol

AIE a pierdut la Curtea Constituţională. Pregătiţivă din nou de anticipate!

Ion Moraru: „Salvarea tineretului eu o văd numai prin întoarcerea la origini”

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 3)

Recurs la memorie sau cum a dezlegat Filat mâinile criminalităţii şi corupţiei XXX

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 6)

XXX

(citiţi pag. 4)

Criza la Externe continuă

(citiţi pag. 5)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

XXX

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1716 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

23 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Criză politică sau farsă dezgustătoare? Ce mize fabuloase, ce speranţe fantasmagorice sugerează la noi funcţia de președinte al ţării? Ce avantaje supranaturale speră să obţină aspiranţii la funcţia respectivă, încât, în goana pentru obţinerea ei, uită nu doar de decenţă și de bunsimţ, dar par să-și piardă până și instinctul de autoconservare. Cu riscul de a pierde totul, șefii de partide nu mai au nici opreliști, nici măsură. Orice ar face și ar propune unul sau altul, nu mai contează, nimic nu mai poate avea valoare și finalitate, pentru că totul este criticat, pus la îndoială și răsturnat de oponentul politic, formal, partener de guvernare. Contează doar viteza de reacţie, aciditatea replicilor care sunt lansate cu promptitudine și prezenţa presei care să difuzeze cu repeziciune aceste reacţii. Politicienii au mers atât de departe, încât este puţin probabil că ceva i-ar mai putea determina să revină în punctul iniţial, adică

să poată relua un dialog cât de cât civilizat.

Show politic sau guvernare? Tot mai mulţi vorbesc despre faptul că, sub această guvernare, lucrurile nu mai au cum să se schimbe în bine, pentru că singura grijă a politicienilor angajaţi în cursa pentru puterea absolută este să se acuze reciproc, să se marginalizeze și să se pună în situaţii ambarasante. Toată această bălăcăreală la care asistăm, replicile despre obsesii, principii, valori, moralitate și imoralitate, au menirea doar să camufleze nedorinţa politicienilor de a identifica o soluţie pertinentă pentru alegerea șefului statului și de a purcede, în cele din urmă, la realizarea unor reforme în folosul cetăţenilor care i-au adus la putere. Măcinaţi de ură, obsedaţi de putere și dominaţi de dorinţa de căpătuială, politicienii se complac în prostie, devenind eroii ridicoli ai farsei cu nealegerea președintelui, pe care ei o numesc, pretenţios, „criză politică”. Dacă ne-am întreba de ce nu a fost posibilă alegerea președintelui ţării timp de doi ani, ar trebui să constatăm că, de fapt, nici nu s-a discutat despre alegerea acestuia, ci doar despre alegerea lui Marian Lupu în funcţia de președinte. Ceea ce nu este același lucru.

Cine nu-l vrea pe Lupu preşedinte? Mai întâi s-a spus că de vină sunt deputaţii comuniștii care nu vor să-i dea vreo câteva voturi lui Marian Lupu. Tandemul Lupu–Ghimpu a încercat să-i impresioneze pe aceștia, arătându-le Acordul de constituire a Alianţei în care scria clar că șeful democraţilor este candidatul AIE la funcţia de președinte. Comuniștilor le-a fost însă în cot de acordul semnat, pagină cu pagină, de către cei trei șefi de partid. Apoi toată mânia celor doi interimari de vocaţie s-a abătut peste liberal-democraţii care au declarat că au de gând să umble pe la prevederile Acordului și să le modifice, sugerând că unii candidaţi „veșnici” ar trebui să se dea mai la o parte. Din momentul respectiv, replicile au curs fără oprire, iar cei care le-au lansat s-au întrecut în preţiozitate, rafinament și eleganţă stilistică. Șeful democraţilor și cel al liberalilor l-a îndemnat pe Vladimir Filat să dea dovadă de bărbăţie și să aleagă: ori respectă Acordul AIE în care scrie că Lupu este candidatul coaliţiei la funcţia de președinte, ori face o altă alianţă, cu comuniștii. Filat i-a ţinut lui Lupu o pledoarie despre candidaţii veșnici. Ghimpu a sărit să-l apere și s-a jurat că poate să stea și patru ani fără funcţia de spicher, numai să

rămână Lupu președinte. Filat i-a dat ghes în continuare cu păpușarul, care ar avea amestec și în recentul atac raider, Lupu a parat, afirmând că unii încearcă să obţină dividende politice, iar isteria face parte dintr-o campanie electorală. Ghimpu a venit și el cu o contribuţie, aducând în scenă pescarul care prinde pește în ape tulburi. Capul liberal-democraţilor a adus iarăși vorba de obsesii. Mai-marele democraţilor s-a declanșat într-o tiradă necontrolată despre cei care „sunt fixaţi, au o idee fixă, o idee absolută, o idee obsesivă”.

În căutarea moralităţii pierdute În continuare, politicienii au ajuns și la materii înalte, discutând despre moralitate și imoralitate. Aici noi, cei pentru care se face spectacolul, am simţit că ne pierdem nu doar răbdarea, ci și simţul umorului. Pentru că de la epopeea cu principiile și valorile, numai la moralitate nu credeam să se ajungă. Premierul a decis să joace tare și a afirmat că „PD și PL au constituit o alianţă de interese care vrea, prin metode imorale, să-l facă pe Marian Lupu președinte. „Eu nu voi accepta ca din cauza obsesiei cuiva, ţara să ajungă pe mâna lui Plahotniuc”. „Dacă alegerea mea în calitate de președinte de ţară este imorală, prin faptul că toate

Strălucirea şi suferinţa candidatului fatal În ultima vreme, starea psihică a naţiunii a fost periclitată rău de poveștile horror cu „obsedaţi”, „veșnici” și „fixaţi”, iar viaţa fără președinte a devenit aproape insuportabilă. Candidatul fatal s-a retras în forul său interior și „gândește” că ar putea să nu mai ajungă președinte. Naţiunea tulburată gândește la fel. Spre deosebire de Lupu, naţiunea gândește mai de demult în felul acesta. Doar candidatul nu a vrut s-o audă. Ușorul dezacord cu naţiunea i se trage actualului democrat ceva mai de demult. Încă de pe când mai era un fiu al lui Voronin, dar deja nu cel mai iubit. Prea mult a stat el atunci „în zona de reflecţii”, încercând să identifice partidul care-i va oferi cel mai mult pentru pasul său matur, responsabil și conștient, rezultat din frământări sincere și convingeri intime. Lupu a gafat și mai grav la a doua venire a Alianţei când, îndrumat, probabil, de onorabilul președinte Diacov, pentru care șantajul politic a devenit o profesiune de credinţă, a negociat și cu stânga, și cu dreapta, legănându-se ca firul de iarbă în bătaia vântului, în funcţie de cum îi veneau ofertele. Această tactică, chiar dacă le-a adus democraţilor ceva mai multe funcţii decât li s-ar fi cuvenit potrivit rezultatului electoral, pe termen lung lui Marian Lupu i-a cauzat doar prejudicii. Și nu ne referim doar la raporturile sale cu Vladimir Filat, care, înghesuit de împrejurări, a acceptat condiţiile. Dar au crezut oare atunci Lupu, Diacov și Plahotniuc că liderul liberal-democraţilor se va resemna și va accepta situaţia? În urma acelor negocierilor prelungite și presante din decembrie trecut, Marian Lupu nu a pierdut

doar „pe intern”, ci și „pe extern”. Profitul maxim pe care l-a obţinut PD s-a întors împotriva lui Lupu, care a crezut că poate să cocheteze cu trimișii rușilor și apoi să-i lase cu buza umflată. Dar porţile Răsăritului s-au închis cu zgomot în faţa acestuia, în ciuda insistenţei cu care a bătut ulterior ca să i se deschidă. Pe de altă parte, și partenerii occidentali au înţeles că aviditatea democratului de a ajunge președinte este atât de mare, iar oscilaţiile pe care și le poate permite sunt atât de ample, încât nu poate fi perceput drept un partener sigur și sincer. Din acest motiv, și ei au preferat să dialogheze cu premierul Filat, ignorându-l pe Lupu cu desăvârșire. Astfel, anume premierul a fost invitat în Germania, la conferinţa desfășurată sub egida OSCE, unde a avut și o întrevedere cu liderul separatist Igor Smirnov. Fără îndoială, în calitatea sa de președinte interimar, era firesc să participe anume el, sau, și el, la respectiva reuniune. Occidentul a ales însă altceva. Iar Lupu nu a găsit nimic mai potrivit să spună, decât că el nu s-ar fi întâlnit cu Smirnov, adică, a confirmat că nu este el persoana cu care să se poată discuta. Și mai mult au fost puse la îndoială aspiraţiile proeuropene ale interimarului în contextul discuţiilor despre atacurile raider întreprinse asupra câtorva bănci din Republica

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

Foștii colegi de clasă exprimă sincere condoleanţe domnului Ion Casian, în legătură cu decesul soţiei sale, Dina. Dumnezeu să o odihnească în pace.

Moldova. Tras în jos de greutatea păcatelor unor colegi de partid, Lupu a adoptat o poziţie ambiguă, compromiţându-se iremediabil în încercarea de a mușamaliza și a trece totul în derizoriu. Acest comportament a făcut și mai plauzibile suspiciunile despre amestecul unor oameni din partidul interimarului în afacerile respective. Nici „atacul raider” pe care l-a întreprins Plahotniuc, cu toţi finii, nașii și apropiaţii, asupra Partidului Democrat, nu i-a adus un plus de imagine interimarului, chiar dacă a îmbunătăţit în mod simţitor situaţia materială a formaţiunii. Cu Plahotniuc de-a dreapta sa în prezidiul Parlamentului, Marian Lupu nu mai dă impresia că el ar fi adevăratul conducător al partidului. Și, totodată, devine explicabil într-un fel interesul major al democraţilor pentru funcţia de președinte al ţării. Nu i-a adus mai multă credibilitate nici angajarea lui Mihai Ghimpu pe post de avocat și portavoce. Pentru că în toată afacerea, șeful liberalilor are și el propriul interes – funcţia de spicher. Astfel că, încurajat de Ghimpu și fluturând deasupra capului Acordul Alianţei, Marian Lupu a încremenit în postura de candidat fatal al AIE, acceptând să-i numere liberalului așii și să hălăduiască în doi prin vidul legislativ. Ioana FLOREA, FLUX

aceste puncte sunt fixate în acord, ar însemna că este imorală și numirea domnului Filat în funcţia de prim-ministru”, i-a răspuns interimarul în regim de urgenţă. Asociatul său, Mihai Ghimpu, i-a ţinut isonul și a decretat că „declaraţiile și acţiunile lui Filat de a distruge Alianţa sunt imorale”. O întrebare ar mai fi de pus în contextul respectiv: Dacă intenţiile și demersurile celor care ţin morţiș ca un anume candidat să ajungă președinte de ţară sunt perfect morale, de ce vorbim de doi ani despre ași din mânecă și despre vid legislativ?

Decizia Curţii, în detrimentul Alianţei S-ar părea că recenta decizie a Curţii Constituţionale de a nu admite modificarea prevederilor Constituţiei prin lege organică, ar fi trebuit să tempereze spiritele și să-i readucă pe cei trei șefi de partide la masa discuţiilor. Ceea ce a urmat însă ne dă certitudinea că show-ul abia începe. Fostul garant interimar al Constituţiei, Mihai Ghimpu, s-a declarat nemulţumit de decizia Curţii, care este una în detrimentul Alianţei, și chiar a sugerat că aceasta a fost influenţată de presiunile șefului liberal-democrat. „Domnul Ghimpu este frustrat de hotărârea anunţată de Curtea Constituţională”, i-a aruncat premierul replica peste gard. La rândul său,

Mihai Ghimpu și-a exteriorizat profundul regret de a fi votat Acordul de constituire a AIE, dar și pe Filat în funcţia de premier. Din ceea ce a mai produs guvernarea în ultimele zile, aducem doar câteva citate: „Domnul Filat pe mine să nu mă înveţe cum trebuie de guvernat”; „Vizavi de frustrări, eu nu cred că domnul Ghimpu e cel care poate să vorbească la acest capitol”; „Eu accept și poziţia dacă cineva poate să se culce în cadrul întâlnirilor”; „Eu nu controlez cu cine se culcă și cum se culcă”;„S-a urcat în scaun și crede că gata, el este persoana care rezolvă toate” etc.

Politică de stat sau politică de partid? Nu are rost să mai continuăm. Pentru a demonstra profunzi-

mea intelectuală a politicienilor, este suficient și atât. Mai mulţi analiști și-au exprimat opinia că actuala criză nu este nicidecum una politică, ci una profund morală. Certurile, rivalitatea dintre șefii de partide i-au dezgustat pe alegători, iar lipsa de reforme, scandalurile de corupţie și crimele oribile care se produc aproape zilnic, ne conving că actuala conducere nu a fost preocupată în acești doi ani de guvernare decât de propriile interese. Astfel că, încet, dar sigur, iresponsabilitatea actorilor politici ne-a adus iarăși în pragul alegerilor anticipate. Componentele Alianţei nu au făcut niciodată politică de stat, ci doar politică de partid. Anume interesele partidelor au fost puse la baza constituirii coaliţiei de guvernământ, când fiecare a încercat să smulgă cât

mai mult, pentru a-și îndestula anturajul, clientela partinică, sponsorii electorali etc. Iată de ce, de doi ani, Ghimpu și Lupu își cântă cântecul de sirene despre candidatul infailibil al Alianţei, făcând abstracţie de faptul că Alianţa nu are numărul necesar de voturi pentru a-și putea permite să aibă un candidat. Identificarea unei soluţii nu este posibilă fără participarea tuturor partidelor reprezentate în Parlament. Or, ceea ce nu pot, sau nu vor, să înţeleagă cei doi lideri marcaţi de interimat este că fără votul deputaţilor comuniști, le place sau nu situaţia, AIE nu are cum să aleagă președintele în modul prevăzut de lege. Iar orice fel de ași și soluţii din mânecă nu sunt altceva decât trucuri de cartofori. Ioana FLOREA, FLUX

Dansul mirilor s-a încheiat, acum pot intra în horă şi deputaţii Urmare din pag. 1 Evenimentul este filmat în regim non-stop, și de pe garduri, și din elicoptere, și de pe sub mese, pentru ca spectatorii, rude sărace care nu au acces la masa bogaţilor, să vadă totul, să nu piardă nici un detaliu: cât de fericiţi arătau mirii, ce au mâncat invitaţii și cât a costat ceea ce au mâncat, cât de „sus-puși” au fost invitaţii, ce daruri s-au pus pe masă, în ce a fost îmbrăcată nașa, dacă nu era borţoasă mireasa și cât de repede s-au îmbătat nuntașii. Apoi urmează „îndreptatul” de a doua zi, luna de miere, micile scandaluri, marile bârfe etc. Încetul cu încetul, ne obișnuim că asta este normalitatea, că, de fapt, nu avem altă treabă decât să stăm cu ochii pe câte o nuntă sau un botez, care să ne fie aproape singura și cea mai la îndemână hrană spirituală. Ziceam că, spre deosebire de ţara soră și prietenă, noi avem parte mai rar de astfel de distracţii și prilejuri de a ne isteriza de bucurie. De la ziua de naștere a căţelei Zosia, sărbătorită cu mult fast și tratată de televiziuni în regim preferenţial, nu am mai avut parte de un eveniment monden care să provoace atâta vânzoleală mediatică. Dar iată că pronia cerească a ţinut cu noi și ne-a dat, în sfârșit, unul pe măsura așteptărilor, dar ne-a dat și televiziuni care să-l oglindească. Astfel, am putut și noi să aruncăm o privire de peste gard în ograda mirilor, să le admirăm straiele și să le drămăluim din privire nuntașii. Cu ani buni în urmă, când la ţară nunţile se făceau în cortul instalat în curtea socrului mare, lumea de prin sat se aduna la gardul gospodăriei cu pricina „să vadă mireasa”. Este explicabilă curiozitatea lor, pentru că pe atunci nu aveau televiziuni care să le arate nunta filmată din unghiurile cele mai avantajoase și, în general, stăteau cam prost cu distracţiile. Astfel că o nuntă era „analizată” pe îndelete, pe la tot felul de „întruniri și dezbateri” organizate de babele satului. Acum, „pe alocuri”, presa dă impresia că ar vrea să ţină locul acelor „babe de la gard”. Dar să revenim la nunta noastră, care s-a consumat la Palatul Republicii din capitală, sala respectivă fiind închiriată cu mult timp înainte. După cum comentau sursele media din Rusia, nunta a avut loc „în cel mai prestigios edificiu din Moldova, în care este posibilă organizarea unor astfel de evenimente – Palatul Republicii”. Mai încape vorbă, ce poate fi mai prestigios decât o „nuntă de vis” în clădirea în care își ţine ședinţele în plen Parlamentul ţării! Mai rar așa armonie în-

tre popor și putere, când poporul își face nunţile chiar acolo unde trudesc din greu legiuitorii, iar guvernanţii merg la muncă de parcă s-ar duce la nuntă. O situaţie similară este greu de imaginat prin altă parte. Dar, mă rog, bogaţii au pretenţiile și capriciile lor. Iar Republica Moldova este o ţară destul de săracă și cu prea puţine localuri unde niște oameni mai cu stare și-ar putea etala, cu fast provincial, bogăţia. Și nici mare pagubă nu vedem pentru „actul legislativ” din Republica Moldova, or, la cât de rar se adună deputaţii în ședinţe, este păcat să stea degeaba mândreţe de clădire. Așa, mai o cumătrie, mai o nuntă, și tot se adună ceva la bugetul ţării. Și tot așa, la o petrecere, la un pahar de vin, poate se pune la cale și de un președinte. Până la urmă, am demonstrat că se pot întâmpla și la noi lucruri cu adevărat mari (păstrând proporţiile, desigur), cu mult fast și mult zgomot, ca să se vadă, să se audă și să se vorbească. Că avem și noi poliţie care să escorteze mașinile de lux, că vin și la noi nuntași de seamă, mai ceva ca

pe la casele regale. Și iată că unii vorbesc deja despre marea noastră șansa de a ieși în lume datorită respectivei nunţi. Multe s-au spus zilele acestea despre evenimentul care a făcut joncţiunea dintre business, politică și showbiz. Inclusiv faptul că cei aproximativ 200 de invitaţi din Rusia, în exclusivitate persoane influente și artiști cunoscuţi, între care remarcăm cu deosebită plăcere prezenţa ex-deputatului AMN, Veaceslav Platon, ar putea face o imagine pozitivă republicii. Împărtășesc cu greu acest optimism. Da, a venit multă lume bună de pe la Moscova, au mâncat zeamă, au băut vin și au plecat mulţumiţi. Poate că le vor povesti și altora ce bine s-au distrat ei la noi. Dar este cel puţin exagerat să credem și să afirmăm că nunta aceasta ar fi „o oportunitate nemaipomenită pentru Republica Moldova”, care poate să aducă nu știu ce beneficii pentru ţara noastră. Și chiar să ne rezolve criza vinului. Adică, vinurile noastre ar putea reveni în forţă pe piaţa rusă doar pentru că vreo câţiva artiști și oameni de afaceri ruși au gustat din plăceri bahice la Chișinău? În toată povestea cu nunta de basm și ipoteticul succes care urmează să pogoare peste Republica Moldova de acum încolo ar mai fi ceva de menţionat. Vă amintiţi, desigur, câtă patimă a iscat propunerea PLDM de a convoca ședinţa extraordinară a Legislativului, pentru a fi audiate rapoartele unor instituţii de stat în cazurile atacurilor raider. Cu o cerere similară a venit apoi și fracţiunea PCRM. Biroul Permanent al Parlamentului a respins solicitarea comuniștilor, pe motiv că nu au fost prezentate toate semnăturile în original. Spicherul Marian Lupu a mers și mai departe și a văzut chiar niște înţelegeri oculte și intenţii de reglări de conturi în aceste solicitări. Că, adică, ce, nu am mai avut noi astfel de atacuri? Și n-a murit nimeni. Deocamdată. „Am impresia că audierile în Parlament nu vor aduce îmbunătăţirea situaţiei. Și nu știu dacă este coincidenţă sau nu faptul că PCRM solicită, la câteva zile după PLDM”, a spus șeful democraţilor, îngrijorat rău de situaţia din ţară. Și mai îngrijorat a fost el de faptul că „aceste discuţii în Parlament ar fi o politizare și niște reglări de conturi, pentru atingerea anumitor interese politice”. Dincolo de aceste îngrijorări însă, Lupu știa foarte bine că Parlamentul nu avea unde se întruni, pentru că Palatul Republicii fusese deja arvonit, iar pregătirile de nuntă erau pornite deja. Așa că, toate la vremea lor și în ordinea priorităţilor. Ioana FLOREA, FLUX

Cheltuim mai mult decât câştigăm, iar cei mai mulţi bani îi dăm pentru mâncare Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul II al anului 2011, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană 1440,6 lei pe lună, fiind în creștere cu 15,6% faţă de aceeași perioadă a anului 2010. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o creștere de 7,9%. În funcţie de mediul de reședinţă, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 663,5 lei sau cu 57,3% mai mari decât ale populaţiei din mediul rural. În mediul urban, principala sursă de formare a veniturilor este activitatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 56 la sută. În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, de asemenea, este activitatea salariată (29,7%), dar contribuţia acesteia este de aproximativ 2 ori mai mică decât în mediul urban. Veniturile obţinute din activitatea indi-

viduală agricolă au asigurat 21,4 la sută din totalul veniturilor disponibile. Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 17,1% faţă de 12 la sută în cazul populaţiei din mediul urban. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană 1501,8 lei, fiind în creștere faţă de aceeași perioadă a anului precedent cu 12 la sută. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 4,6% mai mult, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 43,2% (cu 2 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II al anului 2010). Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană a alocat în medie 18,2 la sută din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte și încălţăminte – 10,1%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (5,4%

faţă de 6,4% în aceeași perioadă a anului 2010), transport (5,2% faţă de 5,9%), comunicaţii (4,4% faţă de 4,5%), dotarea locuinţei (3,6% faţă de 4,0%), învăţământ (1,1% faţă de 1,2%) etc. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat în medie 39,5% din cheltuielile lunare de consum (37,9% în trimestrul II al anului 2010), iar în rural – 47,4%. Populaţia urbană cheltuiește mai mult pentru servicii de transport (6,6% faţă de 3,8% în mediul rural), comunicaţii (4,8% faţă de 3,9% în mediul rural), întreţinerea locuinţei (18,6% faţă de 17,9%), servicii de agrement (1,9% faţă de 0,5%) și pentru hoteluri, cafenele și restaurante (3,5% faţă de 0,6%). În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 1859,5 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 623,8 lei sau de 1,5 ori mai mult faţă de mediul rural. În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile bănești – 89,0%, celor în natură revenindu-le 11,0%.

În gospodăriile urbane, cheltuielile în natură constituie 3,6% din totalul cheltuielilor de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor material etc.). În cazul gospodăriilor

rurale, cheltuielile în natură constituie 19,3% din totalul cheltuielilor de consum, datorită practicării activităţilor agricole pe cont propriu și obţinerii produselor agroalimentare pentru consumul gospodăriei. Olesea ŢERNA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 SEPTEMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

AIE a pierdut la Curtea Constituţională. Pregătiţi-vă din nou de anticipate! Curtea Constituţională a decis marţi, 20 septembrie, că Legea Supremă nu poate fi modificată printr-o lege organică, iar președintele ţării trebuie ales cu cel puţin 61 de voturi. Curtea a respins solicitarea PL, PD, PLDM, prin care se cerea reducerea numărului de voturi pentru alegerea șefului statului. Prin urmare, deputaţii celor patru partide politice trebuie să se pregătească să declanșeze procedura de alegere a șefului statului. În cazul în care candidatul înaintat de AIE nu va întruni 61 de voturi în două încercări de a alege președintele ţării, președintele Parlamentului trebuie să dizolve Legislativul și să anunţe alegeri parlamentare anticipate. Republica Moldova nu are președinte de doi ani. În februarie 2011, la solicitarea PCRM, Curtea Constituţională a lăsat la discreţia Parlamentului să stabilească termenul pentru alegerea șefului statului. Peste două luni însă, Alianţa pentru Integrare Europeană a decis să

solicite opinia Curţii Constituţionale faţă de funcţionalitatea articolelor 78 și 90 din Constituţie, pentru a ști cum să acţioneze mai departe. CC a constatat vacanţa funcţiei de președinte la 11 septembrie 2009. Decizia Curţii Constituţionale coincide cu așteptările PLDM și PCRM. PL și PD au o altă părere despre modalitatea cum trebuie ales șeful statului în condiţiile în care Parlamentul a fost dizolvat deja de două ori.

Ghimpu acuză presiuni ale lui Filat asupra CC Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a sugerat că decizia Curţii Constituţionale de a respinge modificarea numărului de voturi necesar alegerii președintelui de către Parlament nu ar fi fost una independentă și ar fi fost luată în urma presiunilor exercitate de premierul Vlad Filat. „Aţi observat și dumneavoastră că PLDM-ul, mai exact domnul Filat, nu a respectat înţelegerea noastră și a început să ducă o altă politică – a spus că nu va vota legea, chiar dacă Curtea Constituţională va decide favorabil. Așa că nu aș pune mâna în foc că verdictul a fost unul strict constituţional”, a declarat Ghimpu, referindu-se la decizia de marţi a CC cu privire la alegerea președintelui ţării. Liderul PL s-a arătat nemulţumit de faptul că Partidul

Ziarul FLUX a realizat un sondaj de opinie referitor la decizia de marţi a Curţii Constituţionale, cu privire la posibilitatea modificării Constituţiei prin lege organică, astfel încât președintele să poată fi ales cu o majoritate simplă în Parlament. Am solicitat opinia mai multor politicieni și analiști politici, cărora le-am adresat două întrebări: 1. Cum comentaţi decizia Curţii Constituţionale, care a respins solicitarea AIE privind posibilitatea modificării Constituţiei prin lege organică? 2. Ce se va întâmpla în continuare, vor reuși deputaţii din actualul Parlament să aleagă președintele, vom avea alegeri parlamentare anticipate sau există și alte scenarii posibile?

Liberal Democrat, formaţiunea premierului Filat, s-a răzgândit în ultimul moment în ceea ce privește susţinerea deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, deputaţii celor patru grupuri parlamentare trebuie să se pregătească să declanșeze procedura de alegere a șefului statului. Astfel, în cazul în care candidatul înaintat de AIE nu va întruni 61 de voturi în două încercări de a alege președintele ţării, președintele Parlamentului trebuie să dizolve Legislativul și să anunţe alegeri parlamentare anticipate. „Parlamentul nu poate institui prin lege organică o altă majoritate necesară pentru alegerea președintelui, în cazul dizolvării multiple a Parlamentului, cauzate de eșuarea alegerilor președintelui. Procedura de alegere a șefului statului poate fi modificată de Parlament, dar numărul voturilor este o materie constituţională și nimeni nu este în drept să intervină. Numărul de voturi poate fi modificat doar prin lege constituţională, adică printr-o nouă Constituţie. Este vorba de o iniţiativă votată cu 35 de voturi ale parlamentarilor, avizată de Curtea Constituţională, expediată Parlamentului, care, după 6 luni, poate purcede la modificarea Constituţiei. Altă cale nu există”, a declarat președintele CC, Dumitru Pulbere. (karadeniz-press.ro)

să dizolve Parlamentul ori de câte ori nu este ales Președintele Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de Constituţie. 2. Dispoziţiile articolului 78 din Constituţie se aplică integral în cazul Parlamentului învestit în cadrul alegerilor anticipate, dacă precedentul Parlament a fost dizolvat în legătură cu realegerea șefului statului.

3. În sensul dispoziţiilor alineatului 6 din articolul 78 din Constituţie, Parlamentul este în drept să dezvolte în legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova un mecanism adecvat referitor la alegerile repetate, cu condiţiile respectării principiilor constituţionale. Având în vedere principiul supremaţiei Constituţiei, Parlamentul nu poate institui prin lege

Dumitru DIACOV, președinte de onoare al PD, deputat:

1. Noi apreciem pozitiv însuși faptul că Curtea Constituţională a dat, în sfârșit, un răspuns clar, în această chestiune. Fiindcă noi deja ne-am deprins ca deciziile să fie neclare și atunci lumea începe să-și pună întrebări și să interpreteze diferit. Au existat multe speculaţii, multe discuţii, mulţi juriști constituţionaliști, care, de fapt, au și declanșat acest proces și au lansat această idee. Nu ne-am făcut mari iluzii că decizia ar fi putut fi alta, deoarece avem o prevedere clară în Constituţie, iar Curtea Constituţională, care este chemată să apere Constituţia, ar fi arătat delicat, dacă era un alt fel de răspuns. Sigur, dacă CC ar fi luat o altă decizie, ar fi fost deblocată situaţia în care ne aflăm la moment, dar, din punctul meu de vedere, mai importantă este supremaţia legii și disciplina constituţională în stat.

„Betonul” alianţei s-a sfărâmat, cred că vom avea anticipate 1. Decizia a fost pe cât de previzibilă, pe atât de neașteptată. E o decizie care corespunde prevederilor Constituţiei, însă eu cred că existau anumite riscuri de a fi luată și o altă hotărâre. 2. Având în vedere că în cadrul alianţei există neînţelegeri și că „betonul” alianţei s-a cam sfărâmat, eu cred că vom avea alegeri anticipate.

Oazu NANTOI, analist politic:

Alianţa s-a discreditat când s-a adresat Curţii cu o astfel de cerere 1. Apreciez negativ însuși faptul că Alianţa s-a adresat cu această propunere la Curtea Constituţională. În ceea ce privește decizia Curţii, o apreciez ca fiind una firească, deoarece Constituţia este scrisă pentru toţi cetăţenii și eu, în calitate de cetăţean de rând al Republicii Moldova, consider că pentru a alege șeful statului sunt necesare 61 de voturi, cel puţin. 2. Pornind de la nivelul nostru de cultură, specific moldovenesc, consider că, deocamdată, cel puţin, cea mai mare probabilitate e că vom avea alegeri anticipate, decât că va fi identificată o altă soluţie.

Igor DODON, deputat PCRM:

Dacă vor prevala interesele ţării, preşedintele va ﬁ ales

2. În ceea ce privește ce va urma, deja depinde de maturitatea oamenilor politici (nu spun clasă politică că e prea serios), pe care populaţia îi votează deja de trei ori la rând pentru a face regulă în stat. Consider că, deși această normă sună pentru Republica Moldova exagerat, acum sperăm să găsim limbă comună. Nu ne-am gândit atunci, în 2000 (când s-a efectuat reforma constituţională – n.n.), că oamenii sunt gata să pună ţara pe brânci numai să-și apere interesele de grup. Eu mă mir cu cât entuziasm se cheamă la alegeri anticipate, în loc să se așeze la masă, să discute, să caute soluţii, să găsească răspunsuri la întrebări. Până la urmă, este absolut clar că alegerile anticipate nu rezolvă nimic, o să apară aceiași oameni în Parlament, cu aceleași năravuri, aceleași ambiţii și viziuni. Asta înseamnă că o să stăm în

organică o altă majoritate pentru alegerea președintelui, în cazul dizolvării multiple a Parlamentului, cauzate de eșuarea alegerilor președintelui, prin care s-ar aduce atingere prevederilor alineatului 3 al articolului 78 din Constituţie. 4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul oficial.”

continuu în această situaţie?! Ne arată lumea cu degetul. Se discreditează nu un politician, nu un partid sau altul, se discreditează ţara în întregime.

1. Consider că prin decizia de marţi a Curţii Constituţionale s-a spart un balon mare și s-a demonstrat că acesta era gol. Este o decizie absolut normală și singura posibilă în circumstanţele actuale. Desigur, dacă am fi abordat problema modificării Constituţiei într-un mod creativ, așa cum a făcut-o domnul Ţopa și domnul Ghimpu, am fi putut să ne așteptăm ca și Curtea Constituţională să cadă în păcatul creativităţii. Dar nu a fost așa, deci, nu are rost să vorbim despre posibilităţile ratate. Eu cred că situaţia s-a simplificat din nou la maxim, se cere o responsabilizare completă a întregului spectru politic, în primul rând din partea prim-ministrului, căruia îi revine responsabilitatea de a formula decizii atât pentru alianţă, cât și pentru ieșirea din impas, în ceea ce privește dialogul cu Partidul Comuniștilor. 2. Cred că e prea devreme să spunem dacă vom avea sau nu alegeri anticipate, deoarece există patru opinii diferite, patru abordări diferite, a unuia și aceluiași subiect. Doar dacă combinăm toate aceste atitudini, vom putea face o evaluare a situaţiei. Deocamdată, nimeni nu a început să acţioneze, ca să putem spune care din variante este mai posibilă de a fi pusă în desfășurare. În principiu, Alianţa trebuie să decidă dacă este sau nu gata să aleagă șeful statului sau să găsească o soluţie pentru evitarea unor noi alegeri anticipate.

Alianţa a primit o lecţie bună de la Curtea Constituţională

a președintelui, că nu a demarat o acţiune procedurală de dizolvare a Parlamentului, că a încurcat toată consecutivitatea ordinii formării organelor de stat, alegând președintele la urmă. Respectiv, consecinţa este una foarte clară: Alianţa, în momentul de

Nicolae CHIRTOACĂ, comentator politic:

Judecătorii CC au rezistat presiunilor la care au fost supuşi 1. Hotărârea Curţii Constituţionale a fost bazată pe un adevăr evident. Nu poţi schimba Legea Supremă a statului printr-o lege inferioară, care se numește lege organică. Faptul că a fost luată această decizie mă face să cred că încă mai avem șansa să construim un stat de drept în această ţară. Toate presiunile care au fost exercitate asupra magistraţilor nu i-au determinat să ia o decizie pe care o așteptau unii jucători politici. Important este faptul că s-a încheiat perioada de incertitudine cu privire la modalitatea de alegere a șefului statului. Mingea este acum în terenul Parlamentului, atât a partidelor care guvernează cât și a Opoziţiei. Urmează să vedem dacă ei sunt capabili să ajungă la numitor comun, la compromis și să scoată ţara din criza politică, în care se află pe parcursul ultimilor ani. 2. Un lucru este cert, alegerea șefului statului este imposibilă fără participarea Opoziţiei. Al doilea: varianta cu un posibil referendum este un pic irealistă, deoarece perioada de pregătire și desfășurare a acestuia va dura, cel puţin, un an. Este clar că Guvernul Filat nu prea are așa de mult timp pentru a stabiliza situaţia și a profita de asistenţa partenerilor noștri internaţionali, donatorilor și a crea condiţiile pentru relansarea economiei. În acest sens, nu există prea multe variante, fie se găsește un compromis cu opoziţia, fie au loc alegeri repetate.

Olesea ŢERNA, FLUX

Curtea Constituţională risca să cadă în păcatul creativităţii

Bogdan Ţârdea, analist politic:

1. Această decizie trebuie privită prin câteva aspecte. În primul rând, este vorba de partea juridică, or, Curtea a stipulat și constatat foarte clar că printr-o lege organică, care este inferioară ca statut, nu poate fi modificată sau substituită o lege constituţională, care este superioară. Respectiv, această tentativă neinspirată a Alianţei de modificare sau abrogare a Constituţiei (până la urmă, așa și nu am înţeles ce vroiau ei) a eșuat. De fapt, a câștigat principiul dreptului european, în care nu există astfel de norme, cu atât mai mult că și Comisia de la Veneţia a menţionat în recomandările sale recente că nu putem modifica Constituţia într-un astfel de mod. Totodată, există și partea politică, unde Alianţa a primit o lecţie bună de la Curtea Constituţională, fapt constatat de președintele CC, Dumitru Pulbere, potrivit căruia, Alianţa a încălcat flagrant Constituţia, timp de doi ani de zile, prin faptul că nu a demarat o acţiune procedurală de alegere

În aceste condiţii, Parlamentul actual, incapabil să ajungă, pe bază de negocieri și compromis, la o majoritate de 61 de voturi necesare alegerii șefului statului, va trebui dizolvat în termenii prevăzuţi de legislaţie, Republica Moldova fiind aruncată din nou în alegeri parlamentare anticipate.

Viorel CIUBOTARU, analist politic:

Situaţia actuală discreditează nu un politician, un partid, ci ţara în întregime

Vitalie Nagacevschi, avocat, președintele Asociaţiei „Juriștii pentru Drepturile Omului”

1. Este o decizie legală, care corespunde întocmai prevederilor Constituţiei. 2. Consider că politicienii responsabili nu doresc alegeri anticipate în timpul apropiat. Iată de ce cred că, dacă formaţiunile parlamentare vor începe un dialog, bazându-se pe interesele ţării și nu pe interese personale și meschine de partid, atunci președintele ar putea fi ales. Dacă se va merge pe aceeași formulă, pe care s-a mers în ultimii doi ani, atunci vom avea alegeri anticipate.

Amintim că marţi, 20 septembrie, Curtea Constituţională a Republicii Moldova s-a pronunţat pe marginea unei sesizări formulate de deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană (PLDM, PL, PD). Aceștia, în condiţiile în care Republica Moldova nu are un președinte timp de doi ani de zile, îi ceruseră Curţii să interpreteze prevederile constituţionale despre alegerea șefului statului și să explice dacă: „1. Parlamentul poate fi dizolvat repetat pentru același motiv: nealegerea Președintelui Republicii Moldova; 2. Se aplică repetat procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova prevăzută la articolul 78 din Constituţie după alegerea anticipată a noului Parlament dizolvat în legătură cu imposibilitatea alegerii șefului statului; 3. Poate dezvolta Parlamentul prin lege organică un mecanism care ar instituţionaliza o procedură ce ar asigura alegerea șefului și nu ar admite dizolvarea repetată a Parlamentului.” Hotărârea Curţii nu a constituit o surpriză, fiind lesne de prevăzut. Ea a fost adoptată cu majoritate de voturi, unul dintre judecători formulând o opinie separată. Dispozitivul hotărârii Curţii este următorul: „1. În sensul dispoziţiilor alineatului 5 al articolului 78 din Constituţie, șeful statului este obligat

faţă, nu mai are soluţii pentru a prelungi la infinit acest interimat și pentru a prelungi la infinit mandatul actualului Parlament, care iată este pus sub semnul întrebării. Odată cu decizia Curţii Constituţionale, a devenit foarte clar că, în decursul a câtorva săptămâni, maxim două luni, trebuie demarată procedura de alegere a șefului statului. Dacă consensul politic nu va fi găsit, vom avea alegeri parlamentare anticipate. 2. Teoretic ar fi câţiva pași de urmat. În primul rând, trebuie modificat acordul Alianţei și să fie înaintat un alt candidat la funcţia de președinte, cum ar fi, de exemplu, Vladimir Filat, care, cel puţin ipotetic, are șansa de a acumula 61 de voturi în Parlament. Un al doilea pas, foarte important, ar fi demararea negocierilor cu Opoziţia, astfel încât să fie găsită o candidatură de compromis. Până la urmă, nouă ni se creează impresia că nu se va ajunge la un consens și alegerile anticipate rămân totuși singura soluţie.

Ion TĂBÂRŢĂ, lector la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene, magistru în relaţii internaţionale

Decizia Curţii este una justă şi logică 1. Este o decizie firească și absolut legală. Dacă ar fi fost luată o altfel de decizie, acest lucru ar fi însemnat o gravă încălcare a Constituţiei. 2. Alegerea șefului statului de către actualul Parlament va fi una foarte dificilă, dacă vor fi alegeri anticipate, acestea vor fi organizate, cel mai probabil, în primăvară, dar mai curând se va merge pe scenariul pe care l-a expus Mihai Ghimpu, de a se elabora o nouă Constituţie, iar odată cu ea să fie determinată și modalitatea de alegere a șefului statului.

Nicolae ANDRONIC, președinte al Partidului Popular Republican:

Alianţa doreşte să se menţină fraudulos la putere 1. Sunt o mulţime de oameni care au remarcat agramaţiile crase ale reprezentanţilor Alianţei, în special ale lui Mihai Ghimpu, încă din momentul în care se referea la „așii” săi din mânecă. Aici aș accentua că Alianţa a ţinut în impas întreaga societate, ca într-un final să înţelegem că nici nu trebuiau să meargă cu o astfel de adresare la Curtea Constituţională. Este clar că Alianţa dorea și dorește să se menţină fraudulos la putere și caută mijloace care sunt compromise din start, iar singurul lucru pe care îl urmăresc este să-și facă PR. Consider că decizia Curţii Constituţionale a reprezentat o lecţie pentru acești agramaţi. Cu Constituţia nu poţi să te joci. Constituţia noastră este una foarte bună, ea prevede anumite norme, pentru a nu permite instalarea unor monștri în cea mai înaltă funcţie din stat. Astfel, dacă partidele nu au o majoritate clară, acestea trebuie să se așeze și să discute, până nu găsesc o candidatură pe care s-o aleagă. Asta în condiţiile în care au grijă de ţară și nu doresc noi alegeri anticipate. Ceea ce am observat noi a fost o lipsă totală de incapacitate de a ajunge la un consens, dându-se vina și ascunzându-se propriile incapacităţi în spatele Constituţiei. Repet, Constituţia este foarte bună, iată de ce și mecanismele ei de modificare au fost gândite riguros.

Constituţia conţine niște sisteme contra proștilor și nu le permite acestora să se joace cu Legea de bază a ţării. Iată de ce este logică această hotărâre și mă miră faptul că unii au rămas supăraţi de rezultatul ei, iar alţii s-au străduit să coboare repede din barcă, am în vedere PLDM-ul, care, iniţial, a semnat această cerere, iar ulterior a încercat să iasă basma curată, afirmând că a semnat doar pentru a-l convinge pe Ghimpu că așa nu se poate. Ei toţi ne cred pe noi proști și cred că noi nu vedem și nu înţelegem nimic. 2. În momentul de faţă, este clar că o candidatură acceptabilă pentru cele două partide mai mari, PLDM și PCRM, ar însemna fie o marionetă convenabilă celor două formaţiuni, fie alegerea în funcţia de șef al statului a unuia dintre liderii acestor partide. De cealaltă parte, Mihai Ghimpu a arătat destul de jalnic, când l-a învinuit pe Filat, spunând că întâi trebuia ales președintele Parlamentului, deci, întâi trebuia să-și asigure sieși funcţia, și apoi să-l aleagă pe Filat premier. Cred că majoritatea moldovenilor înţeleg că este vorba de dorinţa de a obţine fotolii și nu de binele ţării. De asemenea, consider că, deși se va încerca, într-un anume fel, găsirea unor noi soluţii pentru alegerea președintelui,

se va ajunge, până la urmă, la vechea soluţie – cea a alegerilor parlamentare anticipate. Poate într-o zi alegătorul va penaliza actuala guvernare, își va aduce aminte de toate promisiunile ce i s-au făcut. Este vorba și despre adevărul cu privire la evenimentele din 7 aprilie, debarasarea ţării de comuniști, lupta cu sărăcia etc. Și, poate, în cazul organizării unui nou scrutin, oamenii vor înţelege că mutrele politicienilor nu costă nimic în raport cu situaţia lor economică.

Pentru conformitate, Olesea ŢERNA, FLUX

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

23 SEPTEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Criza la Externe continuă

Scriam încă la 12 februarie 2010 în FLUX despre dezastrul cronic și acutizat din sistemul diplomatic al Republicii Moldova sub conducerea ministrului Iurie Leancă, numărul 2 în PLDM. În articolul „Criză la Externe. 4/5 din ambasade sunt decapitate” am încercat să arătăm amploarea acelui dezastru.

Pentru a readuce subiectul în atenţie, reluăm unele intertitluri care ilustrau, nici pe departe complet, fenomenul: Stat slab și corupt – diplomaţie slabă, politizată și nepotism; Diplomaţie pe 1/5 sau ţara cu doar 5 ambasadori la post; Ce ambasadori au fost rechemaţi din misiune?; Ambasadorii „buni”, păstraţi de Centrala de la Chișinău; Consulatele generale, un subiect aparte; Cine conduc totuși misiunile diplomatice?; Ce nume de ambasadori „buni” și „de carieră” ne mai amintim?; Criterii „de merit” sau criterii de competenţă?; SIS și diplomaţia moldoveană; Algoritmul ca piedică în promovarea

ambasadorilor. Mai amintim că arătam cu acea ocazie că materialul „nu este decât o scurtă aruncare de privire asupra tărâmului diplomatic moldovean, nu o radiografie a tuturor sechelelor sistemului. Anatomia și luarea lor sub microscop trebuie făcută aparte, dacă ne preocupă la modul serios sănătatea și randamentul acestui organism”. Constatăm acum, la distanţă de un an și jumătate de la publicarea materialului nostru, că situaţia, chiar dacă a evoluat cumva și pe alocuri, rămâne în continuare proastă. Aproape un sfert dintre posturile de ambasadori ai Republicii Moldova rămân,

în mod nejustificat, vacante. De mai multă vreme sunt decapitate ambasadele noastre din Marea Britanie, Spania, Israel și Turcia, iar în fruntea ambasadelor de la Moscova și Roma se află aceiași „diplomaţi” desemnaţi de guvernarea PCRM – Andrei Neguţa și, respectiv, Gheorghe Rusnac. Și asta în pofida asigurărilor date de vicepremierul Leancă, încă la 29 septembrie 2009, că „în cel mult o lună și jumătate vom face curăţenie în Ministerul de Externe, inclusiv în ambasade”. Iată că au trecut doi ani de zile și „curăţenia” promisă nu a fost făcută nici la Ambasada de la Moscova, nici la cea de la Roma, dar

Patria lui Filat, văzută din avion MOTO: „Am văzut de sus cât de frumoasă este Moldova. Este un sentiment de mândrie pentru ţara noastră pe care ar trebui să-l simţim cu toţii” (Vladimir Filat)

Problema noastră este că nu prea știm cum arată ţara văzută de sus. Cei mai mulţi dintre noi o vedem mai mult de jos. De jos este tot frumoasă, dar totuși nu chiar așa cum i s-a arătat ea premierului de la înălţime și nici așa cum a văzut-o Mihai Ghimpu, atunci când survola cerul Patriei. Fără îndoială, de la înălţime Patria li se arată conducătorilor noștri mai curată, mai prosperă, mai fericită, de aici și sentimentul de mândrie care-i copleșește. Dar și dorinţa irezistibilă de a o guverna cât mai mult cu putinţă. Chiar dacă, uneori, Patria îi roagă frumos s-o mai lase în pace. Filat și-a privit Patria de sus. Și a rămas relativ mulţumit. A constatat că nu-i chiar atât de mică. Pentru că nu poate el să guverneze peste o Patrie mică. Nu-i chiar atât de mare ca Patria lui Putin, dar nici avioanele noastre nu sunt ca ale lor. Dar asta nu mai contează, contează că premierul nostru a repetat gestul premierului lor, care a pilotat, tot în cadrul unui show aviatic, un avion de luptă supersonic, Tu-160. Premierul nostru arăta impresionant și eroic în cabina avionului, cu ochelari întunecaţi de James Bond la datorie. Nu chiar ca Putin, dar mult mai spectaculos decât Ghimpu, care s-a

băgat într-un avion cam vechișor, pe care l-a comparat cu o colibă dacică. Putin a mai zburat în calitate de copilot și cu elicopterul care participa la stingerea unui incendiu. Fostul interimar Mihai Ghimpu a aterizat și el cu elicopterul într-un lan de păpușoi, apoi lângă o turmă de mioare, atunci când a inspectat pășunile Patriei, fiind în căutarea moșiilor ale ex-președintelui Voronin. Nici Vladimir Filat nu mai vrea să se hurduce pe drumurile Patriei, astfel că recent a ajuns și el la Giurgiulești cu elicopterul, tot cu cel prezidenţial. Să fie asta o aluzie? Cât ne-a costat pe noi plăcerea premierului, nu are nici o importanţă, pentru că o ţară se guvernează greu și chiar periculos, mai periculos decât se conduce un avion, după cum a constatat Vladimir Filat la aterizare. Iar el știe cum se guvernează, nu ca alţii care habar nu au. Guvernarea bună se face cu cheltuială multă. Cu adevărat, suntem o ţară a minunilor: le cerem occidenta-

lilor bani pentru niște amărâte compensaţii pe care să le dăm unor oameni ajunși în pragul subzistenţei, dar avem pretenţia să guvernăm din avion. Însă, cum zicea și Vladimir Filat, poporul și Consiliul Nord-Atlantic să-l judece „la capitolul mod de activitate pe care îl practic eu zi de zi”. „Omul anului” a remarcat cu modestie că cei de la Consiliul Nord-Atlantic „au o capacitate mult mai mare decât domnul Ghimpu să dea aprecieri activităţii mele în calitate de prim-ministru”. Nici poporul nu a întârziat cu aprecierile. Iar „cetăţeanului Mihail Formuzal” chiar l-a rugat frumos să-și înainteze candidatura la funcţia de președinte al Republicii Moldova. Pentru că are de toate, „și capacitate de muncă, și toleranţă, și răbdare”. Iar avioane, elicoptere, cai, scutere, tancuri, automobile, escortă, bărci cu motor, iahturi, șarabane îi dăm noi. Că avem de unde. Ioana FLOREA, FLUX

Toamna greierilor năuci În ultimele seri, doar câţiva greieri zăpăciţi se mai aud „urlând ca nebunii” prin grădină. Restul, și-au dibuit câte un loc mai dosit pentru iernat, altfel nu au nici o șansă să ajungă până în primăvară. Cei care mai fac gălăgie, o fi având ceasul biologic defect și încă nu au înţeles că suntem în plină toamnă. La televizor, aproape zilnic, aud un politician care se agită și face mult zgomot, din care putem desluși că numai el a luptat, că numai el este cinstit, că el ne-a dat (de toate – democraţie, libertate și trai fericit), că noi am luat, dar ne facem că am uitat cine ne-a dat. Și nu-i suntem recunoscători, și nu-i venerăm trecutul, și nu-i pupăm mâna, și nu vorbim frumos despre el, și-l arătăm mai urât decât pe alţii la televizor. Iar el și-a făcut găuri în piept, de cât s-a lovit cu pumnii, încredinţându-ne că ar fi putut să ne dea și mai mult. O Constituţie, de exemplu. Dar i-au dat peste mână oponenţii invidioși pe carisma și popularitatea sa. A vrut să ne dea și o zi a libertăţii, pe 7 aprilie, pentru că are un pronunţat sindrom al eliberatorului și pentru că atunci consideră el că ne-a eliberat. Dar nici aici nu a găsit înţelegere. Și ce să facă acum un om

cinstit, căruia nu i-i în cot de omul simplu? Cum să tacă, atunci când se compromit democraţia și valorile democratice? Și politicianul nu tace. A ajuns chiar și în America, să consolideze „democraţia și drepturile omului în întreaga lume”. Dar acasă, ioc, nimeni nu vrea să-l audă. Ba mai mult. Unii i-au pus gând rău și vor să-l compromită. Dar politicianul nu se dă bătut. El strigă în continuare că a luptat 20 de ani, că a avut o viaţă politică cinstită și corectă. Că nu vrea funcţii și nu are interese, doar griji pentru ţară. „Dacă eu azi nu pot să fac ce trebuie pentru oameni, îmi iau echipa și programul și plec!” ne ameninţă el atunci când nu mai poate. Dar asta ar fi prea de tot. Și noi cui rămânem? Măcar programul să ni-l lase, dacă tot vrea să plece. „Cineva vrea să prindă pește în ape tulburi. Cineva vrea să compromită partidul și caută să mă bage pe mine în buzunarul lui Plahotniuc”, răcnește în continuare politicianul cu ceasul biologic defectat. Dacă lucrurile nu merg cum trebuie, ameninţă politicianul de vreo doi ani încoace, atunci spun tot. „Nu mai înghit pastile de dragul Alianţei”, decide el tulburat.

Apoi începe să cadă ușor în patetism: „Nu pentru asta am venit eu și am luptat 20 de ani de zile… Eu și alţii care am stat la formarea, am mers, am riscat cu viaţa, cu viitorul nostru, cu prezentul nostru de atunci, am fost bătuţi, târâiţi prin judecăţi. Și acum, cum adică, vine cineva și încearcă așa… și cineva-i om, da cineva nu-i om.” Nu mai merge așa, concluzionează politicianul cu suflet de proletar. „Noi suntem fondatorii mișcării de eliberare naţională, fondatorii luptei împotriva comunismului”, vine el cu un ultim argument. Imbatabil, de data

aceasta. Apoi din televizor nu se mai aud strigăte, doar șoapte. Și văd chipul politicianului. Nu este supărat. Este doar întristat. Profund și fără de leac. Este copleșit de tristeţe. Pentru că „Parlamentul din anii trecuţi a făcut o „cașă”. Pentru că nici Înalta Curte nu l-a înţeles și nu l-a susţinut. Pentru că partenerii nu respectă„înţelegerea” și sunt porniţi pe „o altă cale politică”. A greșit și el, că-i om. Și în viaţa asta cine nu are păcate, le-a spus politicianul-filozof celor de la Curte. Dar a păcătuit pentru binele ţării, nu pentru interese, ca alţii. Mai pesimist ca niciodată, el zice că nu mai are alte soluţii pentru alegerea șefului statului. Pentru prima dată în ultimii doi ani, nu mai are ce să propună, nimic, nici o idee. Le-au făcut zob pe toate răuvoitorii. Praful s-a ales din tot ce a pus pe altarul Alianţei. Dar, de fapt, nu despre politicianul cu pricina era vorba, ci despre toamnă. Și despre greieri cu ceasul dereglat. Care nu vor să accepte că a venit toamna. Nu vor să plece. Și urlă. Că timpul lor, ehei-i-i încă nu a trecut… Ioana FLOREA, FLUX

nici la alte misiuni diplomatice și nici la Centrală, unde colcăie de nechemaţi, securiști și parveniţi. Asta dovedește că vicepremierul Leancă este neserios și nu-și ţine cuvântul. Potrivit surselor noastre sigure și bine documentate, sub ministrul Iurie Leancă sistemul de clanuri de familie a rămas neschimbat atât la Centrala din Chișinău, cât și în puţinele misiuni diplomatice pe bilaterală sau de pe lângă organismele și instituţiile regionale sau internaţionale. Să dăm exemple? Probabil că nu este cazul, întrucât sunt rare, cât se poate de rare, excepţiile în care cineva este promovat în sistem fără protecţia rudelor sus-puse, ori fără cea a serviciului secret (SIS). Nepotismul e în floare, ca și pe timpul comuniștilor. Mai ales că mulţi dintre cei promovaţi de clanuri în sistem au fost doar vânturaţi niţel, mutaţi din loc în loc, fără a fie înlocuiţi de persoane selectate pe criterii de competenţă. Unii scot acum în evidenţă faptul că ministrul Iurie Leancă l-a promovat în funcţia de ambasador al Republicii Moldova

în Bulgaria pe Alexandru Prigorschi, care îi este, nici mai mult, nici mai puţin, decât cumnat. O fi. Nu știm dacă este așa sau nu și nici nu avem căderea să răscolim acum detaliile cazului. Căci cazuri asemănătoare au fost și sunt și prin alte părţi. Gurile rele insinuează, bunăoară, că și ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, ar fi înrudit prin alianţă cu ministrul Afacerilor Externe de la București, Teodor Baconschi. Și dacă ministrul Baconschi are un fin de cununie ca ambasadorul Marius Lazurca, de ce nu ar avea și ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău un cumnat drept ca ambasadorul Alexandru Prigorschi? Lăsaţi, domnilor, de ce să fie Chișinăul mai prejos ca Bucureștiul? Vorbiţi de nepotism la Externe? Care nepotism? Nu e vorba de simple și izolate cazuri de nepotism, ci de un nepotism prin excelenţă (prin excelenţe!), adus la desăvârșire și endemic. Termenul de „nepotism” a fost inventat de strămoșii noștri latini. Cu scurgerea timpului însă, neamul nostru de pe ambele maluri ale Prutului a dezvoltat noţiunea creator, astfel încât

astăzi, pe lângă „nepotism”, avem în română termeni de nuanţă ca „nănășism”, „cumătrism”, „cumnătism”, imposibil de tradus în alte limbi europene sau de pe aiurea. Din păcate, acești termeni de nuanţă au devenit și de tradiţie. Tradiţia Guvernului AIE-2 o continuă pe cea a guvernului AIE-1, care, la rândul său, a continuat-o pe cea a Guvernului PCRM și tot așa înapoi până la cinstita guvernare a fostului Partid Democrat Agrar din Moldova. Clanuri peste clanuri, rude peste rude, încât Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene, cu tot corpul său funcţionăresc și diplomatic, a ajuns o mare familie în care se regăsesc, se împletesc și-și dau mâna, spre binele ţării, evident, și regimul Snegur, și regimul Lucinschi, și regimul Voronin, și regimul fără nume al interimarilor Ghimpu și Lupu. Nu veţi găsi nici într-un alt minister de la Chișinău atâta suprapunere de clanuri, atâta îngemănare de generaţii întregi de rudenii și de securiști vechi și noi, atâta parteneriat pentru pacea dintre fostele regimuri și cel actual ca la Externele domnului Leancă!

Îngemănarea și parteneriatul pentru pacea tuturor regimurilor politice moldovenești este atât de mare, încât, de fiecare dată, funcţiile de ambasadori, de consuli, de secretari ai ambasadelor și până la cele de simpli șoferi ai misiunilor noastre diplomatice sunt aprig și îndelung (uneori cu anii!) disputate între exponenţii respectivelor clanuri de familie și politice. Anume aici trebuie căutat adevăratul motiv al faptului că ambasadele Republicii Moldova din Marea Britanie, Spania, Turcia sau Israel rămân în continuare și nejustificat decapitate. Inflaţia de pretendenţi este atât de mare, încât ministrul și vicepremierul Leancă, pus în faţa fenomenului, este lovit de perplexitate, neridicându-i-se mâna să semneze propunerile pentru desemnarea titularilor. Și uite așa ne integrăm în Europa! Vom reveni cu siguranţă la acest subiect. Și știţi de ce? Pentru că sunt șanse slabe ca domnul Leancă „să facă curăţenie” în sistem, de vreme ce timp de doi ani s-a arătat neputincios, ca și întreaga guvernare a (dez) integrării noastre europene. Vlad CUBREACOV, FLUX

VITALIE NAGACEVSCHI:

Memoriul fraţilor Ţopa a fost lansat cu scopul de a inﬂuenţa instanţele de judecată Avocatul Vitalie Nagacevschi, care îl reprezintă în instanţă pe prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, în problema „atacurilor raider”, susţine că memoriul dat publicităţii de către Victor și Viorel Ţopa are drept scop influenţarea instanţelor de judecată care examinează litigiile în care figurează Vladimir Plahotniuc și nu urmărește rezolvarea în fond a problemei atacurilor raider. Nagacevschi a remarcat, luni, 19 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că politicienii apelează la acest memoriu ca la un document de referinţă. Potrivit avocatului, memoriul este evident îndreptat împotriva PDM, partid din care face parte Vladimir Plahotniuc. „În memoriu se indică că în toate atacurile raider care au avut loc în ultima perioadă este implicat clientul meu, Vladimir Plahotniuc, însă nu se aduce nici o probă. Asemenea declaraţie pare să fie una defăimătoare și ar putea genera încă o acţiune în judecată prin care clientul meu ar putea solicita dezminţirea informaţiei și despăgubiri de la Victor și Viorel Ţopa”, a declarat Vitalie Nagacevschi, citat de InfoPrim Neo. Avocatul spune că memoriul abundă în falsuri sau semiadevăruri trase de păr pentru a pretinde că este un document serios. „De exemplu, de fiecare dată când se vorbește de așa-zisa Mișcare Antimafie se spune despre declanșarea acesteia de către societatea civilă și mass-media, însă eu mă întreb de fiecare dată care societate civilă a declanșat această acţiune Antimafie, dacă nu Sergiu Mocanu. În ceea ce privește massmedia implicată, toţi cunoaștem despre cine este vorba și că aceasta este beneficiară a unor mijloace financiare dirijate de Victor și Viorel Ţopa”, a declarat avocatul. Vitalie Nagacevschi a negat că Vlad Plahotniuc ar controla judecătorii, așa cum se afirmă în memoriu. „LaJudecătoria Buiucani se examinează un dosar în care este implicat clientul meu, împotriva lui Viorel și Victor Ţopa, încă de anul trecut, și care nu a fost examinat deoarece se tărăgănează în fond. Dacă Vladimir Plahotniuc ar fi controlat judecătorii, s-ar mai fi amânat examinarea acestui dosar?” a întrebat retoric Vitalie Nagacevschi. Potrivit avocatului, Vladimir Plahotniuc

este implicat în trei dosare civile, dintre care unul, împotriva lui Sergiu Mocanu, a fost câștigat. Un alt dosar, împotriva lui Victor și Viorel Ţopa, este în instanţa de fond de un an și încă nu s-a început examinarea acestuia. Cel de-al treilea dosar este împotriva lui Sergiu Mocanu, pentru ultimele acuzaţii aduse la adresa lui Vladimir Plahotniuc. În memoriul dat publicităţii de către fraţii Victor și Viorel Ţopa, săptămâna trecută, se menţionează că în spatele conspiraţiilor împotriva mai multor instituţii financiare din ţară stă Vladimir Plahotniuc (Vlad Ulinici), vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova.

Victor şi Viorel Ţopa, acuzaţi că ar ﬁ acaparat fraudulos acţiunile Victoriabank În același timp, fostul președintele al Victoriabank, Victor Ţurcanu, susţine că autorii memoriului respectiv, Victor și Viorel Ţopa, sunt cei care, acum câţiva ani, au preluat fraudulos acţiunile Victoriabank, iar acum, „după ce adevăraţii proprietari au fost repuși în drepturi, declară sus și tare că au fost deposedaţi fraudulos de acţiuni”. „În ultimul timp se vehiculează că acești doi fraţi într-o noapte au avut de pătimit, fiind excluși din lista acţionarilor băncii. Ceea ce este fals. Ei niciodată, nici în trecut și nici astăzi, nu figurează pe lista acţionarilor Victoriabank. Companiile la care se referă ei (în memoriul dat publicităţii la 13 septembrie, n.r.) sunt niște companii dubioase,

care au acaparat acţiunile Victoriabank prin metode banditești, escrocherii și terorism, organizate personal de Viorel și Victor Ţopa”, a declarat ex-președintele Victoriabank, în cadrul aceleiași conferinţe de presă. Potrivit lui Victor Ţurcanu, în iulie-august 2007, prim-vicepreședintele Victoriabank, Galina Proidisvet, cumnata sa, a fost nevoită să plece la Moscova. Acolo a fost reţinută, ameninţată și impusă să semneze o procură pe numele unui oarecare Vladimir Moraru care, după ce a primit trei procuri de la trei acţionari ai băncii, împreună cu Galina Proidisvet au devenit practic proprietari ai acestor acţiuni. Apoi au fost create acele firme prin care s-au acaparat acţiunile Victoriabank, iar Galina Proidisvet și alţi acţionari au fost excluși din ele. Ex-directorul Victoriabank spune că în spatele atacului respectiv au fost fraţii Ţopa, ei fiind și cei care au tras foloase de pe urma acestor acţiuni. Victor Ţurcanu spune că atunci Galina Proidisvet nu s-a adresat în instanţele judecătorești pentru că era în permanenţă ameninţată. „În primăvara anului 2010, în sfârșit și-a luat inima în dinţi, a depus documentele la judecătoriile din Chișinău, iar judecata a anulat aceste procuri”, a spus ex-directorul Victoriabank. Potrivit lui Victor Ţurcanu, acum fraţii Ţopa încearcă să inducă în eroare opinia publică, spunând că ei sunt pătimiţii și că au fost ţinta unui atac raider. „Nu este nici un raider. Este vorba despre reîntoarcerea valorilor la persoanele care au fost proprietari legitimi ai acestor valori”, spune Victor Ţurcanu. Ex-președintele Victoriabank este de părere că organele de forţă ar trebui să cerceteze care au fost sursele din care s-au procurat aceste acţiuni. „Eu aș recomanda ca politicienii și organele de forţă să fie foarte atenţi și verificările să meargă într-adevăr obiectiv, pentru că ei sunt niște bandiţi”, a spus fostul președinte Victoriabank despre Victor și Viorel Ţopa. Victor Ţurcanu este unul dintre fondatorii Victoriabank și a fost timp de 15 ani, până în 2006, președintele băncii. În memoriul dat publicităţii de fraţii Victor și Viorel Ţopa se menţionează că „în baza unor scheme frauduloase, realizate prin intermediul unor procese judecătorești ascunse, despre care nici o companie sau persoană aferentă acestora nu a cunoscut nimic, un grup de acţionari, deţinători ai unui pachet de control de 35,16 % din acţiunile BC Victoriabank SA au fost deposedaţi de 22,58 % din acţiunile cu drept de vot, prin schimbarea administratorilor și proprietarilor societăţilor „Victoria Asigurări” SRL, „AVB Prim” SRL, „Financiar Invest” SRL, „Provileg Invest” SRL și „Maxim Profit Invest” SRL.

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 SEPTEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Scandalul „atacurilor raider” – un ultim pas în preajma creării alianţei PLDM-PCRM? Unii politicieni și analiști politici critică dur acţiunile premierului Vlad Filat, în special, cele ce ţin de politizarea excesivă a scandalului „atacuri raider”, unul dintre principalele scopuri fiind obţinerea dividendelor politice. Mai mult decât atât, aceștia consideră că acest schimb de focuri cu partenerii de alianţă nu este altceva decât legalizarea unei alianţe cu PCRM. Acest scandal ar sustrage atenţia de la o serie de fenomene politice care vor erupe după data de 21 septembrie 2011, dată la care liderii politici ai Alianţei pentru Integrare Europeană au declarat că vor anunţa soluţia pentru alegerea șefului statului Republica Moldova.

Într-un articol pe blogul său, liderul Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco, susţine: „Dacă se mozolește subiectul raider la INFINIT, OARE - REPETĂM - NU SE PREGĂTEȘTE O NOUĂ COALIŢIE MONSTRUOASĂ cu formaţiunile PLDM+PCRM? Că, se pare, asta e obiectivul final al „isteriei antiraideriste” a verzilor politici. Mă întreb însă, dacă mafiotizarea e mai periculoasă decât comunizarea, deși comunizare fără mafiotizare nu există și nu va exista. S-ar putea uni oare Filat cu Voronin, Dodonii și cu Tkaciucii, care au fost continuu împotriva viitorului european al populaţiei române? Atunci - cine e Filat?” „Nu în zadar Zinuţa Greceanâi a declarat într-un interviu dat unei publicaţii precum că nu vrea să ne spună ce știe, „doar că o să fie ta-a-a-re interesant în toamnă!” Ce interesant poate fi în toamnă? Unirea liberal-democraţilor cu PCRM? Noi vrem lucruri interesante gen „schimbări, transformări, reforme, pedepsirea hoţilor din cei 20 de ani de furt din averea publică, în special

a comuniștilor, vrem și stat de drept, și justiţia în capul mesei! Asta vrem să vedem într-o conferinţă de presă după o ședinţă a Consiliului AIE, care trebuie să dureze atât cât trebuie”, susţine președintele PNL. Pavlicenco mai scrie că „răuvoitorii premierului (plătiţi de raideri, bineînţeles) vor susţine, într-o voce, că întreg acest spectacol are un singur scop – de a distrage atenţia de la problemele reale ale statului, de la sărăcia care se adâncește zi cu zi, de la numărul tot mai mare de oameni ce își părăsesc baștina. Vor fi și din cei ce vor afirma că guvernarea își tratează cetăţenii ca pe niște tâmpiţi din moment ce-i manipulează în asemenea hal. Dușmanii statalităţii vor susţine că, în lipsa oricăror progrese în actul de guvernare, premierul a găsit o nouă „fișcă” ca să-și facă PR și să se erijeze în postura de „pahan”. „La Chișinău se tatonează posibilitatea diferitor alianţe, inclusiv PLDM-PCRM, pentru a alege președintele”, a declarat în cadrul unei emisiuni la un post TV de la Chișinău, Arcadie Barbăroșie, directorul

Institutului pentru Politici Publice, menţionând că„nu există vot împreună fără crearea unor alianţe”. În același timp, analistul politic Oazu Nantoi a declarat că „domnul Filat, pe de o parte, este frustrat de împărţirea funcţiilor în interiorul alianţei. El cu 32 de mandate a fost pus în faţa situaţiei că a fost nevoit să facă cedări masive după spectacolul cu vizita lui Narâșkin. A fost impus să cedeze și acum regretă”. Oazu Nantoi susţine că acum se creează o situaţie când cetăţeanului simplu, după ce s-a strigat mult că PCRM este răul absolut, i se insuflă că în interiorul alianţei nu tot e în culori roz. „Poate sunt alte variante? Se creează impresia că Filat este marginalizat și unica soluţie este alianţa cu PCRM”, susţine Nantoi. Recent, ziarul rusesc „Nezavisimaya Gazeta” a scris că, în cadrul întrevederii de la Moscova, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a discutat cu șeful Administraţiei Prezidenţiale de la Moscova, Serghei Narâșkin, problema creării unei alianţe PCRM–PLDM. Sursa: Politik.md

Recurs la memorie sau cum a dezlegat Filat mâinile criminalităţii şi corupţiei Filat minte de îngheaţă apele în plină caniculă: nu avem crimă organizată, nu înregistrăm o creştere a infracţionalităţii Comentând în faţa presei circumstanţele asasinării lui Ion Stratulat de către Ion Șoltoianu, premierul Vladimir Filat a mai căzut încă o dată în păcatul afirmării neadevărului. El a negat vehement acuzaţiile aduse de comuniști precum că nivelul de criminalitate a crescut odată cu venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. „Astfel de situaţii au existat și în anii trecuţi, problema e că nu au fost monitorizate. Nu vreau să fac comparaţii și aștept din partea opoziţiei nu doar constatări, ci și propuneri, spre exemplu, ce ţin de modificarea cadrului legislativ”, a declarat premierul. Filat afirmă un mare neadevăr și, în felul acesta, se compromite iremediabil în faţa opiniei publice. Asta pentru că toată lumea a sesizat cât se poate de clar, unii chiar pe propria piele, că după prăbușirea comuniștilor de la guvernare și venirea democraţilor, liberalilor și liberaldemocraţilor (ce ghiveci politic!) la putere, nivelul criminalităţii a crescut înspăimântător în Republica Moldova. Rackeţii și-au reluat vechile activităţi, umblând noaptea prin casele oamenilor și torturându-i ca aceștia să le dea bruma de avere pe care au agonisit-o dintr-o afacere măruntă sau muncind peste hotare. Grupările criminale s-au apucat de vechile activităţi, și-au reluat în stăpânire domeniile, au reînceput reglările de conturi între acestea și asasinatele săvârșite împotriva oamenilor de afaceri „necooperanţi”. În fiecare zi auzim câte o știre, iar în unele zile – câteva dintr-o dată, despre o nouă crimă sângeroasă și înspăimântătoare, despre o nouă infracţiune comisă împotriva statului sau a cetăţeanului. Iar premierul Filat susţine cu seninătate că nivelul de criminalitate nu a crescut odată cu venirea AIE la guvernare. Ca să demonstrăm contrariul, vom face uz chiar de statisticile oficiale. La sfârșitul lunii februarie, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a difuzat un amplu raport privind nivelul infracţionalităţii, constatând că în 2010, numărul infracţiunilor comise în Republica Moldova a crescut cu peste 30 la sută faţă de anul 2009. AIE s-a instalat la guvernare în august 2009, după ce a câștigat alegerile din 29 iulie același an. Deci, nu a trecut nici jumătate de an de guvernare democrată, liberală și europeană că nivelul criminalităţii a crescut cu tocmai o treime. Premierul Filat minte (și spun acest lucru cu tot regretul, nu că m-aș bucura că primul ministrul ţării mele lansează în mod public neadevăruri) și atunci când susţine că „astfel de situaţii au existat și în anii trecuţi, problema e că nu au fost monitorizate”. Altfel spus, premierul pretinde că și pe timpul guvernării

comuniste se comiteau multe crime, doar că ele atunci nu erau înregistrate. Nimic mai fals, domnule prim-ministru! Este adevărat că pe timpul guvernării comuniste se produceau multe crime, dar acum se produc și mai multe, mult mai multe. Lucrul acesta îl confirmă chiar ministrul de Interne, Alexei Roibu, care este chiar una dintre cele mai de încredere persoane din anturajul liderului PLDM. La 4 februarie 2011, imediat după instalarea lui în funcţie, Alexei Roibu a anunţat că vor fi schimbate criteriile de evaluare a activităţii comisariatelor de poliţie. „Activitatea acestora va fi evaluată nu conform criteriilor statistice, ca în vremurile miliţiei sovietice, ci conform scrisorilor de mulţumire a populaţiei”, a spus Alexei Roibu. Deci, până în februarie 2011, adică și pe parcursul anului 2010, când guverna AIE, nu PCRM, evaluarea activităţii poliţiei se efectua conform criteriilor din vremurile sovietice. Lumea știe ce înseamnă asta, mai ales cei care au avut nefericita ocazie de a se prezenta la un comisariat sau la un post de poliţie cu o plângere pentru a raporta o infracţiune, iar poliţiștii „i-au convins” să nu o depună sau, pur și simplu, au refuzat să o înregistreze. Așadar, potrivit ministrului Roibu, în 2010, pe timpul guvernării AIE, a funcţionat vechiul sistem de evidenţă a infracţiunilor, sistem în care foarte multe dintre infracţiuni, pur și simplu, nu au fost înregistrate pentru ca să nu poată spune nimeni că poliţia nu-și face treaba. Respectiv, în 2010 evidenţa infracţiunilor se ţinea exact ca în perioada guvernării comuniste și nu putem afirma, așa cum încearcă să o facă premierul, că „monitorizarea” ar fi fost alta. Monitorizarea a fost exact ca la comuniști, așa cum, de fapt, s-au perpetuat toate practicile proaste din perioada guvernării PCRM. Nu este pentru prima dată când premierul încearcă să prezinte lucrurile în roz atunci când este vorba de una dintre cele mai mari probleme ale Republicii Moldova: creșterea vertiginoasă a criminalităţii și a corup-

ţiei. La un an după instalarea la guvernare a AIE, prim-ministrul a făcut, la postul de radio afiliat liberalilor și liberal-democraţilor „Vocea Basarabiei” (mai corect ar fi să-și fi spus Vocea guvernării sau Vocea guvernanţilor mincinoși), o declaraţie trăsnet, el a pretins că în Republica Moldova nu există crimă organizată. „Nu cred că suntem în situaţia în care să spunem că la noi există crimă organizată. Eu vă spun în cunoștinţă de cauză. Nu pot să spun că nu avem infractori. Din păcate, îi avem. Dar la nivel de noţiune ca … fiind crimă organizată, în afară de cei de la Partidul Comunist, noi nu avem în Republica Moldova. Și vreau să vă spun că situaţia este ţinută la un control foarte strict”, a declarat atunci premierul fără ca să-și dea seama că devine ridicol.

Guvernarea AIE favorizează şi încurajează corupţia şi crima organizată Cea mai mare problemă însă nu o reprezintă faptul că actuala guvernare încearcă să ascundă adevărul privind proporţiile înspăimântătoare pe care le-a căpătat corupţia și criminalitatea în ţara noastră. Până la urmă, încercarea de a ascunde adevărul despre problemele grave ale societăţii este o tendinţă proprie oricărei guvernări. Și comuniștii au făcut la fel, nu doar actualii liberali și democraţi, poate doar că într-o măsură mai mică. Problema cea mare a AIE este nu doar că ascunde adevărul, nu doar că nu combate în mod eficient crima organizată, ci că prin modul acestei alianţe de a guverna, stimulează și încurajează activitatea structurilor criminale. Și ca să nu spună cineva că facem afirmaţii fără acoperire, precum procedează premierul Filat atunci când susţine că nivelul criminalităţii nu ar fi în creștere, vom da câteva exemple, care, de altfel, sunt arhicunoscute și la îndemâna oricui.

Episodul Platon Primul exemplu pe care îl vom prezenta este legat direct de atacurile raider din vara anului curent. În emisiunea Fabrika de la Publika din 5 septembrie 2011, Filat a sugerat cât se poate de clar că în spatele atacurilor

raider asupra sistemului bancar moldovenesc stau „doi genii” în domeniu, prim-vicepreședintele Parlamentului, multimiliardarul Vladimir Plahotniuc și multimilionarul Veaceslav Platon, fost deputat AMN. Să admitem că premierul Filat are dreptate și că cei doi, cu adevărat, au planificat această crimă economică. Dar dacă este așa, atunci trebuie să amintim că în perioada guvernării comuniste, Platon era un protagonist important în 11 dosare penale, intentate, în special, în urma unor infracţiuni economice și afaceri raider, nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina, și Rusia. Iată însă că de îndată ce AIE a venit la guvernare și l-a instalat pe Valeriu Zubco în funcţia de procuror general, Procuratura clasează toate dosarele în care era vizat proaspătul deputat AMN, Veaceslav Platon. Dacă guvernarea AIE, pe care Filat o reprezintă, l-a absolvit în mod voluntarist și ilegal pe Platon de judecată și de eventuala pedeapsă penală pe care acesta urma să o suporte, ce drept mai are acum Filat să se plângă opiniei publice și comunităţii internaţionale că, iată, acest infractor pe nume Veaceslav Platon atacă sistemul bancar moldovenesc, discreditând AIE, Guvernul Filat și întreaga Republică Moldova? Oare domnul Filat nu înţelege că, pentru a nu se ajunge astăzi la asemenea situaţii, atunci când a venit la guvernare nu trebuia să scoată basma curată, absolvindu-le de orice pedeapsă, tot felul de elemente criminale, corupte doar pentru faptul că acestea se aflau în opoziţie cu fosta guvernare comunistă? Sigur că premierul înţelege de minune acest lucru, doar că el nu acţionează potrivit normelor legale și ale celor morale, ci în concordanţă cu interesele lui personale și, mai puţin, de grup, și de partid. Iată de ce un șir lung de infractori și criminali s-au pomenit cu mâinile dezlegate după venirea democraţilor și europenilor la guvernare.

Episodul Urechean Episodul Platon amintește de un altul, chiar mai interesant, episodul Urechean. După cum am spus, la un an după instalarea la guvernare a AIE, Filat a intrat în conflict cu tovarășii săi de alianţă. Deja în vara anului 2010, conflictul a luat proporţii considerabile.

Pe 14 august 2010, premierul Vladimir Filat participă la o emisiune la postul de radio „Vocea Basarabiei”. Moderatorul emisiunii, Arcadie Gherasim, i-a adresat următoarea întrebare: „Este adevărat că AMN a vândut postul de procuror general PD, deci Urechean a vândut postul de procuror general lui Lupu?” (atunci încă nu se știa că Lupu nu era decât „masca pudrată a lui Plahotniuc”), la care Filat a răspuns: „Eu cred că în acest studio este necesar să fie invitat domnul Urechean și domnul Lupu și să răspundă ei la întrebările acestea. Eu nu mă implic în comentarii de acest gen. Eu insist în a spune: am încredere în colegii mei de alianţă, îi tratez cu maxim respect și sunt sigur că noi vom reuși să activăm în continuare de comun acord. Dacă sunt anumite suspiciuni, anumite bănuieli, să răspundă acei asupra cărora … (planează aceste bănuieli – n.r.)”. Deci, Filat, fiind atunci în război cu Urechean, nu infirmă faptul că acesta i-ar fi vândut lui Lupu, adică lui Plahotniuc, postul de procuror general. Dar dacă e așa, atunci Urechean nu era decât un politician corupt, un infractor după care plângea pușcăria. Dar ce se întâmplă? La alegerile din 28 noiembrie 2010, AMN nu trece baremul parlamentar și atunci, în ajunul alegerilor locale din 5 iunie 2011, formaţiunea lui Urechean aderă la PLDM-ul lui Filat. Drept recompensă Filat îl promovează pe Urechean în funcţia de președinte al Curţii de Conturi. Cum este posibil ca cel pe care premierul îl acuză public, cu mai puţin de un an în urmă, că ar fi vândut postul de procuror general să fie numit, prin sforile trase tot de premier, în funcţia de președinte al Curţii de Conturi, cea mai înaltă funcţie în stat care trebuie să exercite controlul asupra modului de folosire a mijloacelor financiare publice? Și, ironia sorţii, atât Urechean, cât și Filat au fost vizaţi în zeci de rapoarte ale Curţii de Conturi, primul pentru matrapazlâcurile făcute în funcţia de primar al orașului Chișinău, iar al doilea pentru pungășiile săvârșite în perioada în care era director la Privatizare, ambii fiind suspectaţi de deturnarea banului public în proporţii mari și deosebit de mari. Cei doi nu au ajuns pe banca acuzaţilor doar pentru că la noi justiţia se face la

telefon, iar ei, având buzunarele pline, au știut cum și pe cine să sune. Probabil, tot așa cum și astăzi îi sună alţii pe ei.

Episodul Plahotniuc Un alt episod, poate cel mai important, este cel legat de persoana dușmanului de moarte al lui Vladimir Filat – Vladimir Plahotniuc. Dacă premierul nu are memorie scurtă, atunci își va aduce aminte cu ușurinţă cum, în ultima perioadă a guvernării comuniste, presa afiliată lui îl prezenta pe Vladimir Plahotniuc drept cel mai mare și mai temut criminal din Republica Moldova, care, împreună cu fiul „dictatorului comunist Vladimir Voronin” (al treilea Vladimir), îi călca în picioare pe oamenii de afaceri cinstiţi, răpindu-le în mod brutal și violent proprietăţile. Că au săvârșit, că nu au săvârșit asemenea crime Oleg Voronin și Vladimir Plahotniuc, nu cunoaștem, cel puţin aceste acuzaţii nu au fost probate în nici un fel. Dar să presupunem că presa care ciugulea atunci din palma lui Filat (o partea a ei mai ciugulește și astăzi, iar alta s-a cuibărit deja în palma lui Plahotniuc, care, se pare, e mai darnică) și care scria ceea ce-i „recomanda” acesta avea perfectă dreptate. În cazul acesta, Vladimir Filat trebuie să ne spună de ce a acceptat să coguverneze cu Vladimir Plahotniuc, dacă acesta este cel care tăia și spânzura oamenii de afaceri, împreună cu odrasla lui Vladimir Voronin, pentru a le lua afacerile? Cum a admis neobositul luptător cu corupţia, crima organizată și comunismul, cel care vrea să scoată Șobolanul la lumină, Vladimir Filat, să instaleze, prin voturile deputaţilor săi, în funcţia de prim-vicepreședinte al Legislativului pe unul care a reprezentat și corupţia, și crima organizată, și comunismul? Sau poate trebuie să constatăm că și de data aceasta Filat s-a ghidat de interesele personale, nu de cele naţionale? Am prezentat aici doar trei cazuri care probează cu vârf și îndesat că actuala guvernare este cea care favorizează activităţile criminale. Ele însă sunt mult mai multe și mai grave. Pe

multe nu le cunoaștem, pe altele le cunoaștem, dar nu putem să scriem despre ele. Din multe, foarte multe motive. Unul dintre care este că după o astfel de relatare, ziarul nostru ar putea să fie, pur și simplu, închis, lucru care, de altfel, se încercă să se facă și în prezent. Spre exemplu, s-a întrebat cineva de unde putea să știe interimarul Marian Lupu că Ion Șoltoianu, cel care l-a împușcat pe Ion Stratulat ziua în amiaza mare, chiar în buricul târgului, intenţiona să se predea? Dar dacă Lupu cunoștea acest lucru, atunci care sunt legăturile acestuia și, în general, ale celor de la Partidul Democrat cu Ion Șoltoianu?

Nu spera, nu te teme, nu implora Concluziile care ar putea fi făcute la finalul acestui articol sunt dintre cele mai triste. Corupţie, crimă și minciună, iată ce reprezintă astăzi guvernarea Republicii Moldova. Negru și iar negru pe această gură de ţară. Lumea nu mai crede în nimeni. Știţi ce spun oamenii despre confruntarea dintre Filat și Plahotniuc? Doi bandiţi se bat între ei pentru că nu pot împărţi Republica Moldova. Și nici unul nu are nici o treabă cu interesele Republicii Moldova, cu nevoile oamenilor ei, care au ajuns ostatici în propria ţară. Zilele acestea am relatat la o televiziune despre un caz foarte curios. Toată lumea știe că atunci când Șoltoianu l-a împușcat la o terasă pe Stratulat, martori ai acestui eveniment au fost zeci, dacă nu chiar sute de oameni. După ce s-a tras, aceștia s-au împrăștiat care și încotro, au fugit de teamă ca să nu urmeze un schimb de focuri și să ajungă victime colaterale ale reglărilor de conturi dintre grupările criminale. Foarte mulţi dintre acești martori nici n-au dovedit să-și strângă lucrurile personale de acolo unde se aflau: telefoane mobile, agende, tot felul de acte de identitate și de alt gen, planuri de afaceri ș. a. m. d. Dar nu au venit să-și recupereze aceste

lucruri personale nici după ce situaţia s-a liniștit pentru că nu doresc, pentru că se tem să apară în proces ca martori. Sursele noastre spun că acum ofiţerii de investigaţie îi identifică pe acești bieţi oameni care s-au pomenit din întâmplare la locul crimei. Ei însă neagă că s-ar fi aflat acolo, inventând tot felul de motive: unii zic că și-au uitat în ajun lucrurile pe acea terasă, alţii spun că, în general, nu au fost acolo și că lucrurile lor personale au fost pierdute sau au fost furate. Vă imaginaţi ce se întâmplă: s-a produs o crimă în chiar centrul Chișinăului, în faţa a sute de oameni, dar martorii lipsesc pentru că lumea se teme să depună mărturii în instanţă împotriva unui reprezentant care se presupune că ar fi membru al unei grupări criminale. Unii se tem de o grupare criminală, alţii – de alta; unii se tem de Filat, alţii – de Plahotniuc, iar alţii continuă să se mai teamă de Voronin. Nimeni nu este sigur de securitatea lui și a familiei lui, nimeni nu poate afirma că proprietatea lui este la adăpost. În Republica Moldova orice ţi se poate întâmpla. Să nu ne mire nimic. Și cum ar putea fi altfel dacă, în timp ce reprezentanţii grupărilor criminale, oligarhice, politice se împușcă unii pe alţii în plină zi și în chiar centrul capitalei, premierul Filat afirmă că rata criminalităţii nu ar fi în creștere. Vorba premierului: totul este sub control și nici crimă organizată nu avem. Dacă ar fi să ne amintim de celebrul crez al deţinutului din GULAGUL sovietic, am putea afirma că acesta li se potrivește de minune și cetăţenilor de astăzi ai Republicii Moldova, care se află nu sub teroarea roșie, ci sub teroarea grupărilor politico-criminalo-oligarhice. Acest crez este cel mai sincer și mai util sfat pe care putem să-l dăm conaţionalilor noștri: nu spera, nu te teme, nu implora! Dar la acest crez, poate, vom reveni cu altă ocazie. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

23 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Dosar

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Din nou despre interceptarea telefoanelor S-au ascultat sau nu telefoanele demnitarilor după plecarea lui Voronin de la putere? Rămâne un semn de întrebare chiar și după ce liderul PAD, Mihai Godea, a primit răspuns de la Procuratură, care „nu dispune de informaţii dacă telefonul său ar fi fost ascultat la comanda cuiva”. „După toate semnele care există, telefonul meu a fost și este ascultat în continuare. Lucrul acesta era cunoscut când eram în partid, cel puţin îmi dădeam seama că se întâmplă anumite lucruri încă atunci și acum când nu sunt în partid, acesta continuă. Când oamenilor cu care discut la telefon li se spune: „Ai grijă ce faci!”,nu-mi vine alt gând decât că discuţiile sunt interceptate”, a declarat pentru Politik.md Mihai Godea. De menţionat că, recent, ziarul de limbă rusă cu acoperire naţională Moldavskie Vedomosti a adresat o petiţie CCCEC, SIS și MAI, prin care solicită să fie verificată veridicitatea informaţiilor neoficiale deţinute de către acest mijloc de informare în masă despre interceptarea la comanda premierului Vlad Filat a convorbirilor colegilor săi de partid Alexandru Tănase, Mihai Godea și Valeriu Streleţ. Solicitat de Politik.md, Alexandru Tănase, fost membru al

PLDM, a declarat în acest sens că pe timpul lui Voronin i-a fost ascultat telefonul, iar acum apar aceleași informaţii.„Vreau să am probe că lucrul acesta s-a întâmplat, vreau să cred că datele nu se vor adeveri, sper ca organele competente să facă o investigaţie echidistantă și să verifice dacă este adevărat sau nu”, a declarat Tănase. La rândul său, Valeriu Streleţ, președintele fracţiunii parlamentare a PLDM, afirmă că nu are „nici o bănuială în acest sens sau, cel puţin, nu am avut nici o consecinţă a unor eventuale interceptări”. Amintim că într-un articol publicat recent, ziarul Moldavskie Vedomosti scrie, cu referite la surse anonime, că ascultarea telefoanelor mobile a continuat și după plecarea comuniștilor de la putere, respectiv după ce au fost deschise dosare penale colaboratorilor MAI și CCCEC pentru abuz în serviciu și ascultarea ilegală a convorbirilor telefonice ale

suspecţilor. Potrivit autorului articolului, colaboratorilor MAI și CCCEC nu le-a fost greu să obţină în judecată dreptul de a asculta telefoanele celor 3 persoane, deoarece judecătorului

i se prezintă doar numerele de telefon, nu și numele de familie. „Filat a luat această decizie pentru a nu pierde controlul asupra PLDM, continuând de

unul singur să gestioneze partidul, bazându-se pe metodele sale autoritare”, se spune în articol. Mai mult, publicaţia notează că „în cercurile politice de

mult se zvonește că Filat se teme de conspiraţii. Acum nu contează dacă aceasta este paranoia sau ameninţare reală. Mai ales dacă luam în calcul ideea că premierul a pierdut

majoritatea colegilor cu care a construit partidul”. „Vlad Filat construiește stat în interiorul statului, așa cum făcea odată Vladimir Voronin, prin metode care contravin

Constituţiei RM și drepturilor omului”, concluzionează articolul publicat în Moldavsckie Vedomosti. Sursa: Politik.md

Vocea unui securist la Tiraspol Colonelul Ivan Mahu, fost ofiţer KGB și al Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, și-a dus onoarea în cuibul separatismului, la Tiraspol, unde, la 8 septembrie, în preziua celei de a 20-a aniversări de la înfiinţarea serviciului secret moldovean, a publicat, pe pagina electronică „RIA Dnestr” (Reghionalnoie Informaţionnoie Aghenstvo Dnestr), o scrisoare deschisă cu genericul „Actualii conducători ai SIS sunt trădători de Patrie”. Patriot precum se pretinde, colonelul Mahu nici că putea găsi un loc mai potrivit unde să-și publice scrisoarea decât în una dintre oficinele regimului banditesc de peste Nistru. Întrucât sunt mai mult decât rarisime cazurile în care din cotloanele de altădată ale KGB și ale SIS-ului de astăzi răzbate câte o voce răzleaţă, nu am considerat lipsită de importanţă „patriotică” scrisoarea publicată cu generozitate de separatiștii teleghidaţi și protejaţi de Moscova. Plină de aprecieri subiective, insinuări și invective prezentate pe un ton grav, alarmist chiar, scrisoarea fostului ofiţer KGB și SIS consună perfect cu propaganda regimului marionetă implantat de Moscova în partea de răsărit a Republicii Moldova. Dincolo de falsurile și elucubraţiile pe care le cuprinde și de apologia pe care o face KGB-ului sovietic, textul cu pricina se dorește a fi un semnal de alarmă împotriva „românizării” populaţiei Republicii Moldova. Destul de încâlcită și contradictorie, această scriitură emană aburii toxici ai celei mai crase uri etnice. În plus, Ivan Mahu atribuie obţinerea independenţei de stat a Republicii Moldova „naţionaliștilor”. Naţionaliștilor români, evident! Naţionaliștii români care au vina de a fi provocat valuri-valuri de „plecări” (puţin rămânea să fi spus „deportări” sau „persecuţii”, căci, pe parcurs, spune: „represiune”) ale kaghebiștilor sovietici din structura chemată să vegheze asupra securităţii noului nostru stat. Naţionaliștii care au încercat să ne „îndepărteze de CSI”, patria comună a domnului Mahu și a prietenilor săi de la Tiraspol! Să vedem însă care sunt „ideileforţă” ale semnatarului. Dat fiind că spaţiul rezervat acestui material nu ne permite să reproducem integral scrisoarea despre care vorbim, o vom reda în mare parte, omiţând pasajele care ni s-au părut irelevante. Nu vom comenta sau polemiza nici pe marginea subiectului „revoluţiei din 7 aprilie 2009”, căci aceasta, ca și „revoluţia română din 1989”, tot cu voie de la mai multe împărăţii a fost, iar marea împărăţie din răsărit, atât de dragă lui Ivan Mahu, a avut partea ei de implicare. Și în „revoluţie”, și în guvernarea federalizatoare sub baghetă ruso-germano-etc., etc. Atâta lucru trebuia să priceapă un „patriot” și un „profesionist” ca Ivan Mahu.

Iată, așadar, ce scrie colonelul Ivan Mahu în oficina separatiștilor ruși de la Tiraspol: „Serviciile secrete actuale din R. Moldova nu au apărut pe loc pustiu. Majoritatea absolută a ofiţerilor, care au muncit în anii 1980 în KGB din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, au lucrat cinstit și cu demnitate. Recrutarea cadrelor s-a făcut la cel mai înalt nivel. Mulţi din foștii ofiţeri ai Moldovei - sute și mii - trăiesc și astăzi în Republica Moldova. Nimeni nu poate să spună că ei au abuzat de poziţia lor, că au reprimat pe cineva. (Aici și în continuare sublinierile ne aparţin – nota noastră.) Astăzi, deasupra noastră atârnă greșelile lui Beria, dar ce facem noi aici, generaţia care a început să lucreze în anii 1980? În anul 1989, chiar înainte de obţinerea independenţei și de crearea noii structuri, au început schimbări rapide. Din rândurile organelor, a plecat primul val de specialiști de înaltă clasă. Ei au fost primii care au prevăzut că în Moldova vor ajunge la putere naţionaliștii. Din conducerea KGB din Moldova, s-au transferat la Moscova peste 20 de oameni, la Kiev au plecat aproximativ 25. Unii din cei plecaţi din KGB Moldova au ajuns generali în serviciile secrete - atât de bine erau pregătiţi. La 9 septembrie 1991, KGB a fost transformat în Ministerul Securităţii Naţionale. În curând, premierul unionist Mircea Druc l-a desemnat pe funcţia de ministru pe Fiodor Botnari (Tudor Botnaru - nota red.). Druc știa perfect pe cine desemnează. Ei se cunoșteau de multă vreme, încă din vremea dosarului Ghimpu-Șoltoianu. Druc a încercat să infiltreze ideile naţionalismului și ale românismului în Ministerul Securităţii Naţionale. Acesta era și principalul lui obiectiv: să pregătească serviciile secrete să-și respingă propriul obiectiv principal, misiunea de bază: apărarea statului. Să facă în așa fel încât serviciile secrete să nu poată să se opună ro-

mânizării ţării. Dar în acea perioadă, colectivul nostru încă rămăsese un monolit puternic și, în general, speranţele lui Druc nu s-au bucurat de succes în totalitate. Lozinca lui Druc „Cemodan-vokzal-Rossia!” („Geamantanul-garaRusia!”) a jucat un rol important și în ceea ce privește componenţa Ministerului Naţional al Securităţii. Prin formarea noului serviciu secret, s-a declanșat al doilea val de plecări. Agenţii au început să plece spre armata naţională, în servicii speciale paralele, în societăţi de securitate pentru bănci și alte firme particulare. Dar nici unul dintre ei nu a devenit racket, nu au intrat în structuri criminale: educaţia și pregătirea lor erau de cel mai înalt nivel. Iată de unde aș sfătui eu generaţia actuală de ofiţeri să ia exemple. Mai ales că acolo a rămas coloana vertebrală a adevăraţilor patrioţi: Valeriu Daraban, Ivan Mezunski, Vasile Sârbu, Valeriu Andronic, Victor Leucă, Anatol Furtună, Nikolai Makarov și alţii. Aceștia au și fost oamenii care au ţinut piept puternicului atac al serviciilor secrete din state străine, care au vrut să lovească Moldova după prăbușirea Uniunii Sovietice. Acești oameni au format un zid contra tendinţelor revanșarde ale României”. „Frontul Popular era atunci sub presiune politică. În timpul lui Calmoi, a fost practic lichidată problema cu naţionaliștii din „gruparea lui Druc”, care penetraseră, pur și simplu, organele. Însă și după acest moment, în sistem au rămas oameni mereu nemulţumiţi de funcţiile lor, de apropierea de CSI și așa mai departe. În 2001, după preluarea puterii de către comuniști, în faţa Serviciului de Informaţii și Securitate, au fost puse sarcini privind asigurarea securităţii Republicii Moldova, ca stat suveran și independent. În sfârșit, am înţeles și noi definitiv de ce ar trebui să ne ocupăm”. „În timpul noului regim, noi, ofiţerii de contraspionaj, ne-am con-

fruntat cu o considerabilă activizare a misiunilor din partea serviciilor secrete străine pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul inducerii așa-numitului scenariu al „revoluţiei de catifea”. În paralel, s-au agravat măsurile speciale care vizau subminarea statalităţii Republicii Moldova, activizarea unionismului. În ceea ce privește creșterea nivelului de pregătire a activităţii, pentru perfecţionarea cadrelor, categoric, un rol important l-a jucat generalul Ursu. El era comandantul care cunoștea mediul operaţional”. „În toamna lui 2009, odată cu schimbarea puterii, în cadrul SIS a început o adevărată represiune. Toţi cei care lucraseră până în 2009 la identificarea și subminarea activităţilor subversive ale serviciilor secrete din statele străine pe teritoriul Republicii Moldova au fost retrogradaţi din funcţii, trimiși să lucreze în alte structuri, însă nu pe profil. Erau acuzaţi de prostie, de lipsă de profesionalism, chiar dacă lucraseră zi și noapte. Voi enumera acești oameni: Valeri Krușilinski, Viaceslav Trubka, Serghei Dulghier, Ghennadi Negară, Adrian Prodan, Gheorghe Bâlea, Ruslan Ţurcan, Alexandr Esaulenko, Anatol Moraru, Oleg Samusi. Iar în locul lor au fost aduși oameni loiali tendinţelor actuale din serviciile secrete”. „În consecinţă, colectivul de profesioniști și de patrioţi din instituţie a fost erodat în ultimii doi ani mai puternic decât la prăbușirea KGB și la formarea serviciilor secrete naţionale, din anii cumplitei fervori naţionaliste. Apare întrebarea: poate că unii au săvârșit crime contra ţării lor, contra poporului? Nici vorbă, ei au fost alungaţi numai pentru că și-au apărat statul! Iată și concluzia. În ultimii doi ani, românizarea ţării noastre s-a amplificat mai mult, decât în orice perioadă a independenţei Moldovei, iar rolul SIS în lupta de rezistenţă este mizerabil. În multe funcţii, lucrează oameni care au cetăţenia altor state. Ziua independenţei o sărbătorim cu drapele românești. Peste tot în ţară, găsești inscripţii de genul „Moldova este România” și „Basarabia - pământ românesc”. Firmele românești au acces la mina de aur a comunicaţiilor speciale, la bazele de date ale cetăţenilor Republicii Moldova. Are loc o puternică prelucrare pro-românească a tineretului, atât în ţară, cât și pe teritoriul României. În multe ministere și departamente lucrează consultanţi care sunt cetăţeni ai ţării vecine. Iar acest lucru este posibil numai pentru că acum, chiar în SIS, a fost anihilat contraspi-

onajul. Însuși Serviciul de Informaţii și Securitate servește astăzi nu statul și Constituţia, ci unor clanuri mafiote și diverșilor lideri politici. Cel mai probabil este faptul că unii foști ofiţeri KGB, de genul lui Dediu, au obţinut trese de la principalul român al Republicii Moldova. Astăzi, ţara noastră și tot poporul moldovenesc sunt agresate zilnic cu strigăte și ţipete despre apartenenţa la „marea naţiune română”. Cu toate că pe nimeni de dincolo de Prut nu interesează opinia poporului moldovenesc. Se pare că pe acest mal au ajuns la putere prea multe capete cu același suflet. Și până când vom putea noi, ofiţerii, să privim în liniște această barbarie, această orgie? După convingerea mea sinceră, comandanţii actuali ai SIS sunt trădătorii patriei noastre. De aceea, în ziua în care se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea serviciului nostru, privind în trecut și cu neliniște uitându-mă spre viitor, eu fac apel la toţi ofiţerii care vor să servească fidel Patria lor (și asemenea patrioţi și oameni de onoare sunt majoritatea): Nu cedaţi, nu renunţaţi! Gândiţivă: ale cui interese le apără acum șefii voștri și până când poporul moldovenesc va mai tolera această agresiune asupra lui? Vă îndemn să vă uniţi și să vă daţi demisia din toate funcţiile din cadrul SIS! Și atunci poate că, nu la jubileu, ne vom întâlni la următoarea aniversare cu mândrie faţă de serviciul nostru, pentru ţara noastră, cu convingerea că noi ne îndeplinim misiunea în faţa statului și a poporului moldovenesc. La urma urmelor, dacă nu o facem, noi, atunci cine o va face? Am onoarea!”. Da! Onoarea fostului ofiţer KGB și SIS, Ivan Mahu, nu putea fi întreagă decât exclamată din bârlogul separatismului transnistrean. Chestiunea eficienţei și „patriotismului” cadrelor SIS nu face, decât cu rare excepţii, după cum spuneam, obiectul dezbaterilor publice de la noi. Dar merită, pentru că subiectul este, într-o societate care nu a cunoscut lustraţia, de milioane. Secretul eliberării Republicii Moldova de balastul sovietic stă anume aici, în zona gradului de prezenţă și implicare, de regulă nefastă, a armatei de lucrători ai „frontului invizibil” în viaţa noastră publică, iar alteori și în cea privată. Hipertendenţiosul excurs în istoria SIS, făcut de bătrânul colonel KGB, Ivan Mahu, suferă, observăm, de grave și voite omisiuni. Nu ni se spune, bunăoară, nimic despre perioada în care SIS a fost condus de către falnicul director Valeriu Pasat, cel devotat trup și suflet (sau suflet și trup) colonelului Vladimir

(Nicolai Vasilievici Cantarean), tot el mitropolit al „întregii Moldove”. Nici despre biroul Serviciului Federal de Informaţii al Rusiei (FSB) deschis pe lângă SIS la cererea și cu participarea nemijlocită a conducătorului său, generalul FSB, Nikolai Patrușev, cel distins cu „Ordinul Ștefan cel Mare”, probabil, pentru meritul de a fi superiorul pe linie de serviciu al banditului Igor Smirnov. Nici despre separatism ca pericol real și major pentru integritatea, suveranitatea și independenţa Republicii Moldova. Nici despre Centrul de spionaj „Balcani” (Balkanski Ţentr), mutat de la Sofia la Chișinău cu doi ani înaintea aderării Bulgariei la NATO. Deformat iremediabil de trecutul său de kaghebist sovietic, colonelul Ivan Mahu se străduiește să reducă toate riscurile și ameninţările la adresa securităţii Republicii Moldova la dificila și sensibila chestiune identitară a populaţiei majoritare și să arate cu degetul într-o singură direcţie, spre București, ca și pe timpul sovietic, când secţia a V-a (numită și 5Z) a KGB combătea adânc și cu oareșice succes două „fenomene negative”: „fanatismul religios” și „naţionalismul românesc”. Reflexul de kaghebist determină și recursul la fals. De exemplu, lozinca provocatoare „Cemodan, vokzal, Rossia”, lansată, se știe, chiar de KGB în Ţările Baltice, Ucraina și Republica Moldova în perioada avântului mișcărilor de emancipare de sub tutela Moscovei, ne este prezentată de drept „lozinca lui Druc”. Păi, cum altfel dacă „răul” trebuie să fie personificat. KGB-ul s-a hrănit întotdeauna cu denunţuri, autodenunţuri și depoziţii, de regulă, false și absurde. Și ce fel de denunţ este acela dacă nu cuprinde nume concrete? „Dușmanul intern” trebuie identificat de fiecare dată cu precizie, altfel ce rost și justificare mai poate avea efortul securistic susţinut al unor inadecvaţi la realităţile istorice în schimbare, inadecvaţi care nu au avut altă familie decât KGB-ul și altă patrie decât URSS-ul. Un lucru bun totuși există în scrisoarea colonelului Ivan Mahu. Acesta ne dă o listă, nici pe departe completă, a„adevăraţilor patrioţi” din SIS, pe care, fără să vrea, ni-i prezintă ca pe „ultimii mohicani” ai KGB-ului sovietic. Poporul merită, bineînţeles, să-și cunoască eroii. Pomelnicul colonelului Mahu e scurt, dar valoarea lui e mare. Chiar face să revenim la această listă albă a securiștilor „patrioţi”, care nu se amestecă – Doamne ferește! – cu lista, neagră, evident, a securiștilor „trădători ai patriei noastre”, cum nu se amestecă lumina cu întunericul: Valeriu Daraban, Ivan Mezunski, Vasile Sârbu, Valeriu Andronic, Victor Leucă, Anatol Furtună,

Nikolai Makarov și alţii, cărora li se adaugă nume sonore de patrioţi ca Valeri Krușilinski, Viaceslav Trubka, Serghei Dulghier, Ghennadi Negară, Adrian Prodan, Gheorghe Bâlea, Ruslan Ţurcan, Alexandr Esaulenko, Anatol Moraru, Oleg Samusi. O listă demnă de viitorul Panteon al Patriei! De aceea este de mirare că Ivan Mahu îndeamnă toată această lamură a Securităţii să-și prezinte patriotic demisia. Ce păcat că bătrânul colonel KGB nu dă și alte liste, cum ar fi, la o adică, cele ale securiștilor din politica, diplomaţia, cultura, publicistica, biserica și economia moldovenească! Uite aici să vedeţi dumneavoastră „coloană vertebrală” a „adevăraţilor patrioţi”! Păcat și iar păcat. Poate că data viitoare, când se mai milostivește banditul Smirnov și oferă spaţiu în fiţuicile și portalurile lui propagandistice de la Tiraspol pentru oamenii din rezerva KGB-ului de la Chișinău. Nu de alta, dar, până la o asemenea eventuală ocazie, lumea ar putea stărui în ideea și impresia că numele adevărat al Patriei noastre scumpe este, în cel mai bun caz, Republica Securistă Moldova sau, în cel mai rău, dar totuși posibil, caz, Republica fostului KGB. Vlad CUBREACOV, FLUX

Post-scriptum: „RIA Dnestr”, care a publicat scrisoarea lui Ivan Mahu, este o agenţie de știri înfiinţată la 13 iulie 2009 și condusă de Roman Konopliov, fost conducător al Partidului Naţional Bolșevic din Rusia și unul dintre principalii ideologi ai separatismului transnistrean. A făcut parte din mișcarea „Rossî” (Rușii). Adept al unor idei șovine, ultraradicale, xenofobe și extremiste, Konopliov figurează, din aprilie 2006, în Lista oficială a extremiștilor din Federaţia Rusă, motiv pentru care s-a stabilit la Tiraspol, fiindu-i acordată „cetăţenia RMN”. A fost redactor al portalului „Pridnestrovie: Naţionalnaia politica” și șef al secţiei politice a săptămânalului „Destrovski kurier” de la Tiraspol. A înfiinţat și a condus o perioadă agenţia de știri „Lenta PMR”, după care a fost redactor-șef al ziarului „Russki Prorâv” din Transnistria. Se numără printre susţinătorii lui Igor Smirnov, pe care îl consideră „un Fidel Castro al Transnistriei”. Vlad CUBREACOV

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 SEPTEMBRIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Expert Grup: Realitatea economicÄ&#x192;. Analiza lunarÄ&#x192; a economiei Ĺ&#x;i politicii De ceva timp, problemele coaliĹŁiei de guvernare nu mai reprezintÄ&#x192; un secret. Era de aČ&#x2122;teptat ca aceastÄ&#x192; toamnÄ&#x192; sÄ&#x192; devinÄ&#x192; un anotimp fierbinte din punct de vedere politic. Č&#x2DC;i, ĂŽntr-adevÄ&#x192;r, dupÄ&#x192; un august relativ calm, plin de declaraĹŁii politice belicoase, dar obiČ&#x2122;nuite, furtuna s-a dezlÄ&#x192;nĹŁuit.

GUVERNAREA Pe marginea prÄ&#x192;pastiei? De ceva timp, problemele coaliĹŁiei de guvernare nu mai reprezintÄ&#x192; un secret. Era de aČ&#x2122;teptat ca aceastÄ&#x192; toamnÄ&#x192; sÄ&#x192; devinÄ&#x192; un anotimp fierbinte din punct de vedere politic. Č&#x2DC;i ĂŽntr-adevÄ&#x192;r, dupÄ&#x192; un august relativ calm, plin de declaraĹŁii politice belicoase, dar obiČ&#x2122;nuite, furtuna s-a dezlÄ&#x192;nĹŁuit. Atacurile raider ĂŽmpotriva mai multor bÄ&#x192;nci din Moldova, inclusiv cea mai importantÄ&#x192; (Moldova Agroindbank), au transformat ĂŽntr-o farsÄ&#x192; toate eforturile de reformÄ&#x192; ĂŽn justiĹŁie Č&#x2122;i economie Č&#x2122;i, ĂŽn cele din urmÄ&#x192;, Č&#x2122;i aspiraĹŁiile europene ale ĹŁÄ&#x192;rii. Ă&#x17D;n spatele â&#x20AC;&#x17E;poveČ&#x2122;tii de succes est-europeneâ&#x20AC;? a reapÄ&#x192;rut vechea realitate, brutalÄ&#x192;, a vieĹŁii politice Č&#x2122;i economice din Moldova. Ă&#x17D;ntr-adevÄ&#x192;r, ĂŽntr-o ĹŁarÄ&#x192; ĂŽn care dreptul de proprietate asupra ĂŽntreprinderilor mijlocii Č&#x2122;i mari (dacÄ&#x192; acestea nu sunt â&#x20AC;&#x17E;din curtea domneascÄ&#x192;â&#x20AC;?) nu este protejat, la ce ar trebui sÄ&#x192; se mai aČ&#x2122;tepte cetÄ&#x192;ĹŁeanul de rĂ˘nd? Pe scurt, ce semnificÄ&#x192; aceste evenimente recente? Ă&#x17D;n primul rĂ˘nd, ĂŽn Republica Moldova nu instituĹŁiile publice deĹŁin cea mai mare autoritate, ci anumite interese obscure, care au subminat Č&#x2122;i abuzat aceste instituĹŁii. AceastÄ&#x192; situaĹŁie nu prevesteČ&#x2122;te nimic bun pentru ĂŽncrederea populaĹŁiei ĂŽn instituĹŁiile publice (care este deja la minime istorice) Č&#x2122;i, ĂŽn cele din urmÄ&#x192;, ĂŽn statul moldovenesc. PĂ˘nÄ&#x192; la urmÄ&#x192;, ea poate duce la apariĹŁia unui sistem mafiot â&#x20AC;&#x17E;cu acte ĂŽn regulÄ&#x192;â&#x20AC;?. Ă&#x17D;n al doilea rĂ˘nd, Moldova este o ĹŁarÄ&#x192; a realitÄ&#x192;ĹŁilor multiple. Una dintre realitÄ&#x192;ĹŁi se mĂ˘ndreČ&#x2122;te cu o imagine strÄ&#x192;lucitoare pentru ochii instituĹŁiilor europene Č&#x2122;i ai partenerilor occidentali, negociazÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;cu mare succesâ&#x20AC;? regimul de circulaĹŁie fÄ&#x192;rÄ&#x192; vize Č&#x2122;i acordul ALSAC cu UE, elaboreazÄ&#x192; nenumÄ&#x192;rate strategii Č&#x2122;i programe de dezvoltare, se bucurÄ&#x192; de o creČ&#x2122;tere economicÄ&#x192; excepĹŁionalÄ&#x192;, aplicÄ&#x192; reforme ĂŽn justiĹŁie Č&#x2122;i ĂŽn multe alte domenii etc. CealaltÄ&#x192; realitate este una a sÄ&#x192;rÄ&#x192;ciei, a inegalitÄ&#x192;ĹŁii ĂŽn creČ&#x2122;tere, a justiĹŁiei corupte Č&#x2122;i manipulate, a populaĹŁiei care fuge din ĹŁarÄ&#x192; etc. Care din realitÄ&#x192;ĹŁi va triumfa, pĂ˘nÄ&#x192; la urmÄ&#x192;, Č&#x2122;i cĂ˘ĹŁi cetÄ&#x192;ĹŁeni vor trebui sÄ&#x192; pÄ&#x192;rÄ&#x192;seascÄ&#x192; acest â&#x20AC;&#x17E;azilâ&#x20AC;?? Ă&#x17D;n al treilea rĂ˘nd, ĂŽntr-o manierÄ&#x192; suprarealistÄ&#x192;, Republica Moldova pare sÄ&#x192; se ĂŽntoarcÄ&#x192; ĂŽn anii â&#x20AC;&#x2DC;90. Astfel, revin din trecut dezbaterile tensionate privind istoria Č&#x2122;i limba, dar Č&#x2122;i raidurile corporative de tipul celor din Vestul SÄ&#x192;lbatic, care prevestesc o redistribuire a activelor. Sunt oare primele utilizate pentru a le facilita pe cele din urmÄ&#x192;? Nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, parafrazĂ˘ndu-l pe Vladimir Lenin, din toate reformele, cea a justiĹŁiei este pentru noi cea mai importantÄ&#x192;. Ă&#x17D;ntr-adevÄ&#x192;r, fÄ&#x192;rÄ&#x192; un sistem adecvat de justiĹŁie nu se pot asigura protecĹŁia proprietÄ&#x192;ĹŁii, respectarea contractelor, concurenĹŁa loialÄ&#x192;, prestarea corespunzÄ&#x192;toare a serviciilor publice Č&#x2122;i aČ&#x2122;a mai departe. Mai direct spus, fÄ&#x192;rÄ&#x192; reforma justiĹŁiei, modernizarea economicÄ&#x192; Č&#x2122;i socialÄ&#x192; a Republicii Moldova Č&#x2122;i integrarea sa europeanÄ&#x192; nu sunt decĂ˘t iluzii. DatoritÄ&#x192; paraliziei instituĹŁionale Č&#x2122;i politice, ĂŽnsoĹŁitÄ&#x192; de interesele speciale ale celor care jefuiesc economia moldo-

veneascÄ&#x192;, coaliĹŁia de guvernare este, ĂŽn mod clar, la un pas de colaps. FÄ&#x192;rÄ&#x192; falsÄ&#x192; politeĹŁe, puĹŁini ar regreta dacÄ&#x192; aceasta ar ĂŽnceta sÄ&#x192; mai existe. Iar atunci, ĂŽncotro se va ĂŽndrepta ĹŁara?

CLIMATUL DE AFACERI Atacurile recente asupra cĂ˘torva instituĹŁii financiare au afectat considerabil atractivitatea economiei locale. Ă&#x17D;n ĂŽncercarea de a readuce situaĹŁia sub control, la 24 august Guvernul a emis o hotÄ&#x192;rĂ˘re de adoptare a unor modificÄ&#x192;ri legislative, menite sÄ&#x192; ĂŽmpiedice practicile ilegale pe piaĹŁa titlurilor de valoare. Primul act normativ revizuit este Legea instituĹŁiilor financiare. Conform noilor prevederi ale acestei legi la situaĹŁia din 27 august 2011, BNM devine autorizatÄ&#x192; sÄ&#x192; controleze Č&#x2122;i sÄ&#x192; aprobe tranzacĹŁiile efectuate de rezidenĹŁi ai zonelor off-shore /altor ĹŁÄ&#x192;ri, indiferent de cota ce reprezintÄ&#x192; obiectul tranzacĹŁiei. Anterior legea interzicea intervenĹŁiile BÄ&#x192;ncii NaĹŁionale ĂŽn tranzacĹŁiile ĂŽncheiate cu rezidenĹŁii zonelor off-shore sau ai altor ĹŁÄ&#x192;ri. Singura limitare ĂŽn acest caz concret se referea la mÄ&#x192;rimea cotei. Au fost operate modificÄ&#x192;rile corespunzÄ&#x192;toare Č&#x2122;i ĂŽn Legea cu privire la piaČ&#x203A;a valorilor mobiliare. Conform noilor prevederi, transferul acĹŁiunilor unei bÄ&#x192;nci va fi ĂŽnregistrat doar dupÄ&#x192; prezentarea permisiunii BNM. De asemenea, au fost introduse modificÄ&#x192;ri corespunzÄ&#x192;toare ĂŽn alte cĂ˘teva acte normative ce reglementeazÄ&#x192; aspectele juridice ale acestei probleme. Mai exact, instanĹŁa judecÄ&#x192;toreascÄ&#x192; a Republicii Moldova care examineazÄ&#x192; solicitarea de recunoaČ&#x2122;tere a unei hotÄ&#x192;rĂ˘ri emise de o instanĹŁÄ&#x192; judecÄ&#x192;toreascÄ&#x192; din strÄ&#x192;inÄ&#x192;tate ar trebui sÄ&#x192; informeze cĂ˘teva instituĹŁii oficiale ale Moldovei (inclusiv BNM Č&#x2122;i Ministerul JustiĹŁiei). DeČ&#x2122;i modificÄ&#x192;rile menĹŁionate mai sus sunt binevenite, este absolut necesarÄ&#x192; o revizuire generalÄ&#x192; a sistemului pentru a asigura un transfer securizat al titlurilor de valoare. Acest lucru presupune modificarea Legii privind societÄ&#x192;ĹŁile pe acĹŁiuni, dar Č&#x2122;i a Codului penal Č&#x2122;i a Codului contravenĹŁional. DacÄ&#x192; Guvernul nu va asigura mÄ&#x192;suri care sÄ&#x192; protejeze drepturile de proprietate, poziĹŁia Moldovei ĂŽn clasamentele economice internaĹŁionale ar putea atinge minime istorice.

PIB La prima vedere, economia Republicii Moldova ĂŽnfloreČ&#x2122;te. Ă&#x17D;n T2â&#x20AC;&#x2122;11 s-a ĂŽnregistrat o creČ&#x2122;tere economicÄ&#x192; semnificativÄ&#x192; Č&#x2122;i, ce este Č&#x2122;i mai important, ea pare sÄ&#x192; fie una robustÄ&#x192;. BineĂŽnĹŁeles, consumul final rÄ&#x192;mĂ˘ne ĂŽn continuare cel mai important determinant al creČ&#x2122;terii. TotuČ&#x2122;i, observÄ&#x192;m Č&#x2122;i o creČ&#x2122;tere impresionantÄ&#x192; a ratei de formare brutÄ&#x192; a capitalului fix (FBCF), ceea ce inspirÄ&#x192; un optimism suplimentar. De asemenea, exporturile au crescut mai repede decĂ˘t importurile â&#x20AC;&#x201C; o realizare cu adevÄ&#x192;rat remarcabilÄ&#x192; pentru ĹŁara noastrÄ&#x192;. Ă&#x17D;n ceea ce priveČ&#x2122;te producĹŁia, VAB a crescut mai repede decĂ˘t impozitele pe bunuri Č&#x2122;i importuri. Acestea sunt semnale de bun augur Č&#x2122;i Ministerul Economiei intenĹŁioneazÄ&#x192; sÄ&#x192;-Č&#x2122;i actualizeze prognozele macroeconomice, cu o creČ&#x2122;tere economicÄ&#x192; de pĂ˘nÄ&#x192; la 6-7%, valoare care este mult mai aproa-

&Ĺ?Ĺ?ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; ĎÍ&#x2DC; Ĺ˝ĹśĆ&#x161;Ć&#x152;Ĺ?Ä?ĆľĆ&#x153;Ĺ?Ä&#x201A; Ä&#x17E;ĹŻÄ&#x17E;ĹľÄ&#x17E;ĹśĆ&#x161;Ä&#x17E;ĹŻĹ˝Ć&#x152; Ä&#x161;Ä&#x17E; Ä?Ĺ˝ĹśĆ?ĆľĹľ ĹŻÄ&#x201A; Ä?Ć&#x152;Ä&#x17E;Ć&#x2022;Ć&#x161;Ä&#x17E;Ć&#x152;Ä&#x17E;Ä&#x201A; W/ Í˛ĆľĹŻĆľĹ? Ĺ Ĺś ĎŽĎŹĎĎÍ&#x2022; Ć&#x2030;Í&#x2DC;Ć&#x2030;Í&#x2DC;

E >/ >hE Z KEKD/ / b/ WK>/d/ //Í&#x2022; /f/ EZÍ&#x2DC; ĎŽĎÍ&#x2022; ^ Wd D Z/ ĎŽĎŹĎĎ pe Č&#x2122;i de estimÄ&#x192;rile anterioare ale Centrului Expert-Grup. Ă&#x17D;nsÄ&#x192; este mult mai uČ&#x2122;or de realizat o recuperare economicÄ&#x192; decĂ˘t de a menĹŁine un ritm robust de creČ&#x2122;tere pe termen lung. Ă&#x17D;n aceastÄ&#x192; ordine de idei, economia Moldovei continuÄ&#x192; sÄ&#x192; fie fragilÄ&#x192;, fiind ameninĹŁatÄ&#x192; de lacune Č&#x2122;i provocÄ&#x192;ri serioase. Ă&#x17D;n primul rĂ˘nd, atĂ˘t timp cĂ˘t cererea internÄ&#x192; creČ&#x2122;te mai repede decĂ˘t producĹŁia internÄ&#x192;, creČ&#x2122;terea inflaĹŁiei va ĂŽmpiedica creČ&#x2122;terea proporĹŁionalÄ&#x192; a bunÄ&#x192;stÄ&#x192;rii populaĹŁiei. CreČ&#x2122;terea potenĹŁialÄ&#x192; a producĹŁiei interne este limitatÄ&#x192; pe termen scurt, datoritÄ&#x192; utilizÄ&#x192;rii aproape complete a factorilor de producĹŁie, inclusiv a forĹŁei de muncÄ&#x192;, dupÄ&#x192; cum sugereazÄ&#x192; Č&#x2122;i rata relativ scÄ&#x192;zutÄ&#x192; a Č&#x2122;omajului. Ă&#x17D;n al doilea rĂ˘nd, aceastÄ&#x192; creČ&#x2122;tere nu este ĂŽnsoĹŁitÄ&#x192; de creČ&#x2122;terea locurilor de muncÄ&#x192;, mulĹŁi cetÄ&#x192;Č&#x203A;eni continuĂ˘nd sÄ&#x192; caute oportunitÄ&#x192;ĹŁi ĂŽn strÄ&#x192;inÄ&#x192;tate, ĂŽntrucĂ˘t economia naĹŁionalÄ&#x192; este incapabilÄ&#x192; sÄ&#x192; ofere locuri de muncÄ&#x192; bine plÄ&#x192;tite. CreČ&#x2122;terea susĹŁinutÄ&#x192; a investiĹŁiilor ar putea sÄ&#x192; se epuizeze odatÄ&#x192; cu anularea â&#x20AC;&#x17E;paradisului fiscalâ&#x20AC;?. ExistÄ&#x192; Č&#x2122;i riscuri externe serioase datorate situaĹŁiei ĂŽncÄ&#x192; incerte a economiei globale. DeČ&#x2122;i nu imediat, acestea ar putea afecta Moldova la capitolul exporturi, remitenĹŁe Č&#x2122;i investiĹŁiile strÄ&#x192;ine directe, ceea ce ar avea consecinĹŁe serioase asupra dezvoltÄ&#x192;rii economiei.

SECTORUL REAL DeČ&#x2122;i de la ĂŽnceputul anului producĹŁia agricolÄ&#x192; Č&#x2122;i-a luat avĂ˘nt, evoluČ&#x203A;ia VAB ĂŽn acest sector dÄ&#x192; semne de epuizare ĂŽn contextul creČ&#x2122;terii preĹŁului factorilor de producĹŁie. Ă&#x17D;n ansamblu, sectorul a ĂŽnregistrat o creČ&#x2122;tere de 3,9% ĂŽn primul semestru al anului. La fel ca Č&#x2122;i ĂŽn lunile precedente, performanĹŁa subsectoarelor variazÄ&#x192; mult Č&#x2122;i creČ&#x2122;terea agregatÄ&#x192; se explicÄ&#x192; exclusiv prin majorarea volumului producĹŁiei cÄ&#x192;rnii de vitÄ&#x192; Č&#x2122;i pasÄ&#x192;re cu 8.7%. AceastÄ&#x192; tendinĹŁÄ&#x192; pozitivÄ&#x192; a fost uČ&#x2122;or contrabalansatÄ&#x192; de scÄ&#x192;derea producĹŁiei de ouÄ&#x192;. DeČ&#x2122;i cantitatea totalÄ&#x192; de ouÄ&#x192; a scÄ&#x192;zut cu doar 2% f-a-p, producĹŁia ĂŽntreprinderilor agricole s-a redus cu 17,7%. Deoarece importul de ouÄ&#x192; a crescut, producÄ&#x192;torii autohtoni au fost nevoiĹŁi sÄ&#x192; reducÄ&#x192; numÄ&#x192;rul gÄ&#x192;inilor ouÄ&#x192;toare cu 15%. O altÄ&#x192; explicaĹŁie ar putea fi creČ&#x2122;terea preĹŁului la nutreĹŁ Č&#x2122;i alte costuri de producĹŁie, care nu se recupereazÄ&#x192; din producerea ouÄ&#x192;lor. Oricare ar fi cauza, tendinĹŁa negativÄ&#x192; s-ar putea accentua Č&#x2122;i mai mult odatÄ&#x192; cu intrarea ĂŽn vigoare ĂŽn anul 2012 a prevederilor legislative privind marcarea obligatorie a ouÄ&#x192;lor. Ă&#x17D;n iunie, sectorul industrial a prins valul, ĂŽnregistrĂ˘nd o creČ&#x2122;tere remarcabilÄ&#x192; de 9,1%. ExaminĂ˘nd datele statistice, devine evident cÄ&#x192; aproape toate ramurile industriale au ĂŽnregistrat o dinamicÄ&#x192; pozitivÄ&#x192;. Cea mai impresionantÄ&#x192; performanĹŁÄ&#x192; a fost atinsÄ&#x192; de industria extractivÄ&#x192;, cu o creČ&#x2122;tere spectaculoasÄ&#x192; de 20,6%. Industria prelucrÄ&#x192;toare, de asemenea, a ĂŽnregistrat o dinamicÄ&#x192; pozitivÄ&#x192;, ĂŽn special ĂŽn urmÄ&#x192;toarele ramuri: fabricarea de maČ&#x2122;ini Č&#x2122;i echipamente â&#x20AC;&#x201C; 58%, producČ&#x203A;ia de aparaturÄ&#x192; Č&#x2122;i instrumente medicale â&#x20AC;&#x201C; 48%, producČ&#x203A;ia de mobilier Č&#x2122;i alte activitÄ&#x192;Č&#x203A;i

industriale - 46%. Din aceste date statistice rezultÄ&#x192; cÄ&#x192; primul semestru al anului a marcat ĂŽntoarcerea la indicatorii de performanĹŁÄ&#x192; de mult lÄ&#x192;saĹŁi ĂŽn urmÄ&#x192;, ĂŽn perioada anterioarÄ&#x192; crizei. Subsectorul energetic rÄ&#x192;mĂ˘ne singurul care tradiĹŁional se poziĹŁioneazÄ&#x192; ĂŽn urmÄ&#x192; creČ&#x2122;terii industrialÄ&#x192; de ansamblu. Ă&#x17D;n S1â&#x20AC;&#x2122;11 producĹŁia ĂŽnregistratÄ&#x192; ĂŽn acest subsector a scÄ&#x192;zut cu ĂŽncÄ&#x192; 3,3%. DeČ&#x2122;i restabilirea economicÄ&#x192; robustÄ&#x192; Č&#x2122;i creČ&#x2122;terea solidÄ&#x192; a exporturilor alimenteazÄ&#x192; aČ&#x2122;teptÄ&#x192;rile privind o reacĹŁie pozitivÄ&#x192; pe mÄ&#x192;surÄ&#x192; ĂŽn sectorul transporturilor, deocamdatÄ&#x192; aceste aČ&#x2122;teptÄ&#x192;ri nu se materializeazÄ&#x192;. Ă&#x17D;n pofida creČ&#x2122;terii de 24% a cantitÄ&#x192;ĹŁii de bunuri transportate ĂŽn ultimele 7 luni ale anului 2011 f-a-p, performanĹŁa actualÄ&#x192; este departe de nivelul anterior crizei, constituind doar 46% din cantitatea de bunuri transportate ĂŽn aceeaČ&#x2122;i perioadÄ&#x192; a anului 2008. Acest ritm anevoios de restabilire se explicÄ&#x192; prin faptul cÄ&#x192; ĂŽncepĂ˘nd cu T4â&#x20AC;&#x2122;2008, companiile autohtone tot mai frecvent achiziČ&#x203A;ioneazÄ&#x192; servicii de transport de la agenĹŁii strÄ&#x192;ini, dupÄ&#x192; cum sugereazÄ&#x192; datele din BalanČ&#x203A;a de PlÄ&#x192;Č&#x203A;i. Astfel, dupÄ&#x192; criza economicÄ&#x192; Moldova s-a transformat dintrun exportator net al serviciilor de transport ĂŽntr-un importator net al acestor servicii.

GOSPODÄ&#x201A;RIILE CASNICE Prognozele pozitive pentru piaĹŁa forĹŁei de muncÄ&#x192; s-au realizat doar parĹŁial. Ă&#x17D;ntr-adevÄ&#x192;r, ratele Č&#x2122;omajului â&#x20AC;&#x201C; atĂ˘t cea calculatÄ&#x192; ĂŽn baza metodologiei OIM (6,2% ĂŽn T2â&#x20AC;&#x2122;11), cĂ˘t Č&#x2122;i cea ĂŽnregistratÄ&#x192; â&#x20AC;&#x201C; au scÄ&#x192;zut. Ă&#x17D;n acelaČ&#x2122;i timp, rata de ocupare a continuat sÄ&#x192; scadÄ&#x192; Č&#x2122;i ea, atingĂ˘nd cel mai scÄ&#x192;zut nivel istoric de 41,9%. AceastÄ&#x192; situaĹŁie a pieĹŁei forĹŁei de muncÄ&#x192; seamÄ&#x192;nÄ&#x192; foarte mult cu cea existentÄ&#x192; ĂŽnaintea crizei, caracterizatÄ&#x192; de rate joase ale ocupÄ&#x192;rii Č&#x2122;i Č&#x2122;omajului Č&#x2122;i de numÄ&#x192;rul tot mai mare de emigranĹŁi (+3% ĂŽn T2â&#x20AC;&#x2122;11). Astfel, economia ĂŽncÄ&#x192; abia urmeazÄ&#x192; sÄ&#x192; genereze locuri de muncÄ&#x192;, deocamdatÄ&#x192; populaĹŁia continuÄ&#x192; sÄ&#x192; caute oportunitÄ&#x192;ĹŁi de muncÄ&#x192; peste hotare. O examinare mai atentÄ&#x192; a datelor relevÄ&#x192; faptul cÄ&#x192; sectorul industrial Č&#x2122;i cel al serviciilor genereazÄ&#x192; de fapt locuri noi de muncÄ&#x192;, ĂŽn timp ce sectorul agricol se contractÄ&#x192;, ceea ce explicÄ&#x192; declinul general al nivelului ocupÄ&#x192;rii. Č&#x2DC;i restabilirea sectorului de construcĹŁie decurge lent, acesta primind puĹŁine comenzi noi Č&#x2122;i, ĂŽn consecinĹŁÄ&#x192;, ĂŽnregistrĂ˘nd o scÄ&#x192;dere continuÄ&#x192; a ocupÄ&#x192;rii al treilea trimestru consecutiv. Dinamica veniturilor gospodÄ&#x192;riilor casnice, fidel reflectatÄ&#x192; ĂŽn consumul acestora, a avut o tendinĹŁÄ&#x192; pozitivÄ&#x192; susĹŁinutÄ&#x192; de diferite surse. Pe lĂ˘ngÄ&#x192; faptul cÄ&#x192; salariile au fost majorate considerabil (chiar Č&#x2122;i fÄ&#x192;rÄ&#x192; a lua ĂŽn considerare indemnizaĹŁiile din sectorul ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mĂ˘ntului ĂŽn luna iunie), au fost reduse Č&#x2122;i restanĹŁele salariale. TotuČ&#x2122;i, este surprinzÄ&#x192;tor faptul cÄ&#x192;, deČ&#x2122;i cea mai importantÄ&#x192; majorare a salariilor a fost operatÄ&#x192; ĂŽn sectorul agricol, venitul din activitatea agricolÄ&#x192; individualÄ&#x192; a scÄ&#x192;zut ĂŽn anul 2011. Astfel, spre deosebire de anul 2010, cĂ˘nd reducerea ratei sÄ&#x192;rÄ&#x192;ciei ĂŽn regiunile rurale a fost posibilÄ&#x192;

graĹŁie venitului mai mare din agriculturÄ&#x192;, anul acesta pare sÄ&#x192; fie mai puĹŁin favorabil pentru producÄ&#x192;torii agricoli, ĂŽntrucĂ˘t a crescut nu doar venitul, ci Č&#x2122;i costul factorilor de producĹŁie ĂŽn agriculturÄ&#x192;. Prin urmare, nu este surprinzÄ&#x192;tor faptul cÄ&#x192; populaĹŁia continuÄ&#x192; sÄ&#x192; abandoneze acest sector, tendinĹŁÄ&#x192; ce se va menĹŁine pe termen mediu.

FINANĹ˘ELE PUBLICE Efectele creČ&#x2122;terii economice puternice, peste cele mai optimiste aČ&#x2122;teptÄ&#x192;ri, ĂŽntĂ˘rzie sÄ&#x192; se transpunÄ&#x192; Č&#x2122;i ĂŽn evoluČ&#x203A;ia veniturilor bugetare. Veniturile globale ale BPN pe primele 7 luni ale anului au crescut cu 9.3% f-a-p, ce constituie 98.5% (99.7% pentru veniturile fiscale) din nivelul prevÄ&#x192;zut pentru aceastÄ&#x192; perioadÄ&#x192;. Ă&#x17D;n mare parte, acest lucru se datoreazÄ&#x192; nivelului scÄ&#x192;zut de ĂŽncasÄ&#x192;ri din accize (91.6%) Č&#x2122;i din veniturile din mijloacele speciale ale instituĹŁiilor publice (81.4%). Aceasta ar putea periclita aČ&#x2122;teptÄ&#x192;rile privind sporirea veniturilor din accize, inclusiv ca urmare a majorÄ&#x192;rii acestora (tutun, alcool) ĂŽn 2011. Cu toate cÄ&#x192; obiectivele privind ĂŽncasÄ&#x192;rile din TVA au fost realizate, ĂŽncasÄ&#x192;rile de TVA din mÄ&#x192;rfurile Č&#x2122;i serviciile produse ĂŽn Moldova au ĂŽnregistrat cel mai jos nivel din ultimii 6 ani (88,8% faĹŁÄ&#x192; de prevÄ&#x192;zut Č&#x2122;i 94.4% f-a-p). Acest lucru poate fi explicat prin substituirea produselor locale cu cele de import, precum Č&#x2122;i de capacitatea redusÄ&#x192; de colectare a TVA la mÄ&#x192;rfurile/serviciile locale. Alarmant este Č&#x2122;i nivelul redus de colectare a taxelor rutiere speciale (89% faĹŁÄ&#x192; de prevÄ&#x192;zut Č&#x2122;i 92% f-a-p), ĹŁinĂ˘nd cont de importanĹŁa strategicÄ&#x192; a acestui sector, chiar dacÄ&#x192; acestea nu au o pondere semnificativÄ&#x192; ĂŽn veniturile globale. Ă&#x17D;ntĂ˘rzierile ĂŽn executarea cheltuielilor â&#x20AC;&#x201C; risipÄ&#x192; a veniturilor. Nivelul de executare a cheltuielilor globale (84.7% din prevÄ&#x192;zut) este uČ&#x2122;or sub nivelul mediu ĂŽnregistrat pentru aceastÄ&#x192; perioadÄ&#x192; ĂŽn anii precedenĹŁi (excepČ&#x203A;ie fiind anul 2009). Sectoarele cu cel mai mare decalaj negativ ĂŽn executarea cheltuielilor sunt: agricultura Č&#x2122;i gospodÄ&#x192;ria silvicÄ&#x192; (65.7%), protecĹŁia mediului (55.6%), transporturile Č&#x2122;i gospodÄ&#x192;ria drumurilor, comunicaĹŁii Č&#x2122;i informaticÄ&#x192; (57.1%), gospodÄ&#x192;ria comunalÄ&#x192; Č&#x2122;i gospodÄ&#x192;ria de exploatare a fondului de locuinĹŁe (43%), complexul pentru combustibil Č&#x2122;i energie (57.4%), alte servicii legate de activitatea economicÄ&#x192; (60.8%). TotodatÄ&#x192;, ĂŽn perioada analizatÄ&#x192; deficitul global este cu mult sub cel prevÄ&#x192;zut (39%), parĹŁial datorat capacitÄ&#x192;Č&#x203A;ii reduse de implementare a proiectelor. Implementarea proiectelor la finele anului sub presiunea â&#x20AC;&#x17E;crÄ&#x192;ciunuluiâ&#x20AC;? duce la pierderi ĂŽn eficacitatea Č&#x2122;i eficienĹŁa proiectelor. Cu toate cÄ&#x192; aceastÄ&#x192; practicÄ&#x192; existÄ&#x192; de mai mulĹŁi ani, pĂ˘nÄ&#x192; ĂŽn prezent nu s-au gÄ&#x192;sit instrumente viabile pentru corectarea acestei situaĹŁii.

SECTORUL FINANCIAR Ă&#x17D;n pofida ĂŽnÄ&#x192;spririi politicii monetare, creditarea s-a desfÄ&#x192;Č&#x2122;urat activ ĂŽn lunile recente. Ă&#x17D;n iulie, dobĂ˘nzile s-au menĹŁinut

la valori apropiate de minimele istorice (14,32%), iar volumul creditelor noi ĂŽn valuta naĹŁionalÄ&#x192; a crescut cu 21,1% f-a-p. CreČ&#x2122;terea a fost relativ echilibratÄ&#x192; ĂŽntre creditele acordate gospodÄ&#x192;riilor casnice (+18,6%), ĂŽn majoritate pentru consum, Č&#x2122;i creditele ĂŽntreprinderilor (+21.9%), ĂŽn principal, pentru comerČ&#x203A; Č&#x2122;i industrie. Sistemul bancar rÄ&#x192;mĂ˘ne bine capitalizat Č&#x2122;i relativ imun la diferite Č&#x2122;ocuri economice Č&#x2122;i neeconomice. Pe de o parte, aceastÄ&#x192; situaĹŁie reduce eficienĹŁa politicii monetare, deoarece bÄ&#x192;ncile comerciale acĹŁioneazÄ&#x192; mai degrabÄ&#x192; ca creditori decĂ˘t debitori ai BNM, pe de altÄ&#x192; parte, capitalizarea ĂŽnaltÄ&#x192; asigurÄ&#x192; cÄ&#x192; raidurile corporative recente asupra acĹŁionarilor unor bÄ&#x192;nci din Moldova nu vor avea un impact grav asupra stabilitÄ&#x192;ĹŁii sistemului bancar. Reanimarea robustÄ&#x192; a activitÄ&#x192;ĹŁii de creditare este determinatÄ&#x192; de efectul dublu de creČ&#x2122;tere a ofertei Č&#x2122;i a cererii de credite bancare. Restabilirea economicÄ&#x192; tot mai activÄ&#x192; a ameliorat situaĹŁia financiarÄ&#x192; a gospodÄ&#x192;riilor casnice Č&#x2122;i, respectiv, a ĂŽntreprinderilor, ceea ce le-a ĂŽmbunÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁit perspectivele sectoriale Č&#x2122;i macroeconomice. TotodatÄ&#x192;, bÄ&#x192;ncile comerciale Č&#x2122;i-au micČ&#x2122;orat marjele Č&#x2122;i primele de risc (Figura 4) pentru a valorifica lichiditÄ&#x192;ĹŁile excesive acumulate ĂŽn perioada tumultuoasÄ&#x192; a crizei. SituaĹŁia financiarÄ&#x192; a sistemului bancar s-a ĂŽmbunÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁit datoritÄ&#x192; diminuÄ&#x192;rii cotei creditelor neperformante Č&#x2122;i profiturilor mai mari. Majoritatea bÄ&#x192;ncilor comerciale au reuČ&#x2122;it sÄ&#x192;-Č&#x2122;i ĂŽmbunÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;eascÄ&#x192; bilanĹŁurile contabile, debarasĂ˘ndu-se de creditele neperformante, ceea ce a ridicat nivelul rentabilitÄ&#x192;ĹŁii. TotuČ&#x2122;i, existÄ&#x192; cĂ˘teva bÄ&#x192;nci relativ problematice, care ĂŽncÄ&#x192; se confruntÄ&#x192; cu problema calitÄ&#x192;Č&#x203A;ii portofoliilor Č&#x2122;i sunt atent supravegheate de BNM.

MONEDA Ĺ&#x17E;I PREĹ˘URILE Ă&#x17D;n luna august, indicele preČ&#x203A;urilor de consum a scÄ&#x192;zut cu 0,1%, ĂŽn principal datoritÄ&#x192; factorilor sezonieri. CreČ&#x2122;terea producĹŁiei de fructe Č&#x2122;i legume a determinat scÄ&#x192;derea preĹŁurilor cu 1% Č&#x2122;i, respectiv, cu 8,7%. Aceste tendinĹŁe au contracarat majorÄ&#x192;rile preĹŁurilor la alte produse importante, cum ar fi produsele lactate (+0,8%) Č&#x2122;i carnea (+1,1%). Pe de altÄ&#x192; parte, ĂŽn luna iulie inflaĹŁia a fost alimentatÄ&#x192; de preĹŁurile internaĹŁionale tot mai mari la energie, ceea ce a determinat ajustarea preĹŁurilor interne la combustibili (+2,3%) Č&#x2122;i a stimulat creČ&#x2122;terea costurilor de producĹŁie ĂŽn cazul multor producÄ&#x192;tori Č&#x2122;i prestatori de servicii. Am putut din nou sÄ&#x192; constatÄ&#x192;m pe anumite pieĹŁe majorÄ&#x192;ri de preĹŁuri determinate de o concurenĹŁÄ&#x192; slabÄ&#x192; Č&#x2122;i de deficienĹŁele sistemice din economia naĹŁionalÄ&#x192;. Aceasta se referÄ&#x192;, ĂŽn special, la majorarea preĹŁurilor la zahÄ&#x192;r Č&#x2122;i combustibil, ĂŽn cazul cÄ&#x192;rora piaĹŁa este extrem de concentratÄ&#x192; Č&#x2122;i existÄ&#x192; o probabilitate ĂŽnaltÄ&#x192; pentru existenČ&#x203A;a unor ĂŽnČ&#x203A;elegeri de cartel. Acest lucru poate explica parĹŁial disputele recente ĂŽntre compania â&#x20AC;&#x17E;Bucuriaâ&#x20AC;? Č&#x2122;i furnizorul ei de zahÄ&#x192;r, precum Č&#x2122;i deficiturile pe piaĹŁÄ&#x192; urmate de majorarea preĹŁurilor la gaz lichid.

Banca NaĹŁionalÄ&#x192; continuÄ&#x192; sÄ&#x192;-Č&#x2122;i ĂŽnÄ&#x192;spreascÄ&#x192; treptat politica monetarÄ&#x192; pentru a contracara preĹŁurile ĂŽn creČ&#x2122;tere la produsele alimentare Č&#x2122;i energie Č&#x2122;i creČ&#x2122;terea cererii interne. IPC anual a depÄ&#x192;Č&#x2122;it considerabil ĹŁinta pe termen mediu a BNM pe fundalul presiunilor accentuate asupra costurilor ĂŽnsoĹŁite de presiunile inflaĹŁioniste persistente din partea cererii. Astfel, la 25 august Banca NaĹŁionalÄ&#x192; a ridicat rata de bazÄ&#x192; cu 1 p.p. pentru a modera aČ&#x2122;teptÄ&#x192;rile inflaĹŁioniste Č&#x2122;i a ĹŁine sub control extinderea creditÄ&#x192;rii.

^ĆľĆ&#x152;Ć?Ä&#x201A;Í&#x2014; E^Í&#x2013; &Ĺ?Ĺ?ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; ĎÍ&#x2DC; ĆľĹśĆľĆ&#x152;Ĺ?ĹŻÄ&#x17E; Ć&#x161;Ć&#x152;Ä&#x201A;ĹśĆ?Ć&#x2030;Ĺ˝Ć&#x152;Ć&#x161;Ä&#x201A;Ć&#x161;Ä&#x17E; Ĺ Ĺś Ć&#x2030;Ä&#x17E;Ć&#x152;Ĺ?Ĺ˝Ä&#x201A;Ä&#x161;Ä&#x201A; Ĺ?Ä&#x201A;ĹśĆľÄ&#x201A;Ć&#x152;Ĺ?Ä&#x17E;Í˛Ĺ?ĆľĹŻĹ?Ä&#x17E;Í&#x2022; ĎŽĎŹĎŹĎ´Í˛ĎŽĎŹĎĎÍ&#x2022; ĹľĹ?Ĺ? Ä&#x161;Ä&#x17E; Ć&#x161;Ĺ˝ĹśÄ&#x17E;Í&#x2DC;

^ĆľĆ&#x152;Ć?Ä&#x201A;Í&#x2014; E^Í&#x2013; &Ĺ?Ĺ?ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; ĎŽÍ&#x2DC; DĹ˝Ä&#x161;Ĺ?Ä¨Ĺ?Ä?Ä&#x201A;Ć&#x152;Ä&#x17E;Ä&#x201A; ĹśĆľĹľÄ&#x2030;Ć&#x152;ĆľĹŻĆľĹ? Ć&#x2030;Ĺ˝Ć&#x2030;ĆľĹŻÄ&#x201A;Ć&#x153;Ĺ?Ä&#x17E;Ĺ? Ĺ˝Ä?ĆľĆ&#x2030;Ä&#x201A;Ć&#x161;Ä&#x17E; Ĺ Ĺś dĎŽÎ&#x2013;ĎŹĎł Í˛ dĎŽÎ&#x2013;ĎĎÍ&#x2022; dĎŽÎ&#x2013;ĎŹĎłŃ ĎĎŹĎŹĐš

COMERĹ˘UL EXTERN Expor turile iau avĂ˘nt. Ă&#x17D;n perioada lunilor ianuarie-iulie 2011, exporturile au ĂŽnregistrat o ratÄ&#x192; de ^ĆľĆ&#x152;Ć?Ä&#x201A;Í&#x2014; E^Í&#x2013; creČ&#x2122;tere spectaculoasÄ&#x192; de 63,1% f-ap, atingĂ˘nd niveluri &Ĺ?Ĺ?ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; ĎŻÍ&#x2DC; ZÄ&#x201A;Ć&#x161;Ä&#x17E;ĹŻÄ&#x17E; ĹľÄ&#x17E;Ä&#x161;Ĺ?Ĺ? Ä&#x201A;ĹŻÄ&#x17E; Ä&#x161;Ĺ˝Ä?Ä&#x2026;ĹśÇ&#x152;Ĺ?Ĺ? ĹŻÄ&#x201A; Ä?Ć&#x152;Ä&#x17E;Ä&#x161;Ĺ?Ć&#x161;Ä&#x17E; semnificative atĂ˘t ĂŽn Ć&#x2022;Ĺ? Ä&#x161;Ä&#x17E;Ć&#x2030;Ĺ˝Ç&#x152;Ĺ?Ć&#x161;Ä&#x17E; ÍžĐšÍż Ć&#x2022;Ĺ? ĹľÄ&#x201A;Ć&#x152;ĹŠÄ&#x201A; Ä?Ä&#x201A;ĹśÄ?Ä&#x201A;Ć&#x152;Ä&#x2030; ÍžĆ&#x2030;Í&#x2DC;Ć&#x2030;Í&#x2DC;Íż direcĹŁia UE, cĂ˘t Č&#x2122;i ĂŽn cea a CSI. De fapt, se pare cÄ&#x192; ĂŽn aceastÄ&#x192; perioadÄ&#x192;, expansiunea exporturilor a fost determinatÄ&#x192; de cererea din partea unui numÄ&#x192;r relativ mic de ĹŁÄ&#x192;ri: Rusia, RomĂ˘nia, Italia, Germania, Ucraina Č&#x2122;i Po lonia, care ĂŽmpreunÄ&#x192; ^ĆľĆ&#x152;Ć?Ä&#x201A;Í&#x2014; ED Ć&#x2022;Ĺ? Ä?Ä&#x201A;ĹŻÄ?ĆľĹŻÄ&#x17E;ĹŻÄ&#x17E; 'Í&#x2013; constituie destinaĹŁia a pĂ˘nÄ&#x192; la 70% din ex&Ĺ?Ĺ?ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; ĎŽÍ&#x2DC; Ä&#x2026;Ć&#x153;Ĺ?Ç&#x20AC;Ä&#x201A; Ĺ?ĹśÄ&#x161;Ĺ?Ä?Ä&#x201A;Ć&#x161;Ĺ˝Ć&#x152;Ĺ? Ä?Ĺ&#x161;Ä&#x17E;Ĺ?Ä&#x17E; Ä&#x201A;Ĺ? porturile Moldovei. Extinderea expor- Ć&#x2030;Ä&#x17E;Ć&#x152;Ä¨Ĺ˝Ć&#x152;ĹľÄ&#x201A;ĹśĆ&#x153;Ä&#x17E;Ĺ? Ä&#x201A;Ä?Ć&#x161;Ĺ?Ç&#x20AC;Ĺ?Ć&#x161;Ä&#x2030;Ć&#x153;Ĺ?Ĺ? Ä?Ä&#x2030;ĹśÄ?Ĺ?ĹŻĹ˝Ć&#x152;Í&#x2022; ĐšÍ&#x2DC; turilor este ĂŽn continuare determinatÄ&#x192; de douÄ&#x192; tendinĹŁe principale. Prima constÄ&#x192; ĂŽn restabilirea â&#x20AC;&#x17E;sectoarelor tradiĹŁionaleâ&#x20AC;?, cum ar fi sectorul produselor textile sau cel al metalurgiei. A doua tendinĹŁÄ&#x192; este creČ&#x2122;terea realÄ&#x192; a sec- ^ĆľĆ&#x152;Ć?Ä&#x201A;Í&#x2014; ED Ć&#x201D;Ĺ? Ä?Ä&#x201A;ĹŻÄ?ĆľĹŻÄ&#x17E; Ä&#x201A;ĹŻÄ&#x17E; 'Í&#x2DC; toarelor noi, cum ar sectorul de fabricare a maČ&#x2122;inilor. TotuČ&#x2122;i, ĂŽn &Ĺ?Ĺ?ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; Ď°Í&#x2DC; /W Ć&#x2022;Ĺ? Ä?Ĺ˝ĹľĆ&#x2030;Ĺ˝ĹśÄ&#x17E;ĹśĆ&#x161;Ä&#x17E;ĹŻÄ&#x17E; Ä&#x161;Ä&#x17E; Ä?Ä&#x201A;Ç&#x152;Ä&#x2030;Í&#x2022; Ä¨Í˛Ä&#x201A;Í˛Ć&#x2030;Í&#x2022; cazul ambelor fac- Đš tori determinanĹŁi, S2â&#x20AC;&#x2122;2010 va reprezenta o bazÄ&#x192; de comparaĹŁie mai ĂŽnaltÄ&#x192; Č&#x2122;i este rezonabil sÄ&#x192; ne aČ&#x2122;teptÄ&#x192;m la nivelarea ratei de creČ&#x2122;tere a exporturilor spre sfĂ˘rČ&#x2122;itul anului 2011. Astfel, creČ&#x2122;terea exporturilor pe termen mediu Č&#x2122;i lung va depinde ^ĆľĆ&#x152;Ć?Ä&#x201A;Í&#x2014; EDÍ&#x2022; E^ Ć&#x2022;Ĺ? Ä?Ä&#x201A;ĹŻÄ?ĆľĹŻÄ&#x17E;ĹŻÄ&#x17E; 'Í&#x2013; foarte mult de reformele structurale interne, care tot mai ĂŽnalte ale importurilor, s-au dovedit a fi ĂŽnČ&#x2122;elÄ&#x192;toareâ&#x20AC;Ś atĂ˘t pentru factori de producĹŁie, cĂ˘t Č&#x2122;i pentru produse ca sÄ&#x192; nu spunem mai mult. Importurile sunt susĹŁinute finale. LuaĹŁi ĂŽmpreunÄ&#x192;, aceČ&#x2122;ti de cererea internÄ&#x192; robustÄ&#x192; Č&#x2122;i doi factori au contribuit la atinpreĹŁurile ĂŽn creČ&#x2122;tere la com- gerea unei ratei de creČ&#x2122;tere a bustibili. Consumul continuÄ&#x192; importurilor de 40,2%. Ă&#x17D;ntrucĂ˘t sÄ&#x192; creascÄ&#x192; ĂŽntr-un ritm susĹŁinut, s-a decis majorarea preĹŁurilor la fiind alimentat de creČ&#x2122;terea gazele naturale, cu o posibilÄ&#x192; remitenĹŁelor Č&#x2122;i majorarea sa- creČ&#x2122;tere ulterioarÄ&#x192; a preĹŁurilor lariilor reale, dar Č&#x2122;i de ratele la alte surse de energie, acest tot mai slabe ale economiilor. factor extern va contribui ĂŽn Mai mult, ĂŽntrucĂ˘t situaĹŁia pe continuare la majorarea volupieĹŁele internaĹŁionale de mÄ&#x192;r- mului importurilor, deČ&#x2122;i spre furi rÄ&#x192;mĂ˘ne volatilÄ&#x192;, preĹŁurile sfĂ˘rČ&#x2122;itul anului ne aČ&#x2122;teptÄ&#x192;m la avĂ˘nd cele mai ĂŽnalte niveluri moderarea ratei de extindere a ĂŽnregistrate vreodatÄ&#x192;, Moldova consumului. trebuie sÄ&#x192; facÄ&#x192; faĹŁa preĹŁurilor Sursa: expert-grup.org

Vlad PLAHOTNIUC:

â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;n loc sÄ&#x192; ne batem pentru lauri, mai bine sÄ&#x192; muncim ĂŽmpreunÄ&#x192; pentru rezultateâ&#x20AC;? Prim-vicepreČ&#x2122;edintele Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, a efectuat o vizitÄ&#x192; de lucru la Praga, unde a avut ĂŽntĂ˘lniri cu PĹ&#x2122;emysl Sobotka, prim-vicepreČ&#x2122;edintele Senatului, Č&#x2122;i Lubomir Zaoralek, vicepreČ&#x2122;edintele Camerei DeputaĹŁilor al Republicii Cehe. Ă&#x17D;n cadrul ambelor ĂŽntrevederi au fost abordate chestiuni ce vizeazÄ&#x192; cooperarea parlamentarÄ&#x192;, atĂ˘t ĂŽn plan bilateral, cĂ˘t Č&#x2122;i multilateral.

â&#x20AC;&#x17E;Avem multe teme pentru acasÄ&#x192; de fÄ&#x192;cut ĂŽn procesul de integrare europeanÄ&#x192; Č&#x2122;i ne ajutÄ&#x192; schimbul de experienĹŁÄ&#x192; cu parlamentele ĹŁÄ&#x192;rilor care au aderat la Uniunea EuropeanÄ&#x192;, a spus Vlad Plahotniuc. El a menĹŁionat cÄ&#x192; Cehia deĹŁine acum preČ&#x2122;edinĹŁia ĂŽn Grupul ViČ&#x2122;egrad Č&#x2122;i a solicitat ca ĂŽn cadrul lui Republicii Moldova sÄ&#x192; i se acorde o atenĹŁie deosebitÄ&#x192;. PĹ&#x2122;emysl Sobotka a arÄ&#x192;tat cÄ&#x192; este importantÄ&#x192; colaborarea ĂŽn cadrul comisiilor parlamentare de profil, pentru a ajuta colegii din Moldova sÄ&#x192; evite anumite greČ&#x2122;eli. Iar la ĂŽntĂ˘lnirea cu Lubomir Zaoralek, acesta Č&#x2122;i-a exprimat speranĹŁa ĂŽn rezultatele bune ale apropiatului Summit de la VarČ&#x2122;ovia al â&#x20AC;&#x17E;Par-

teneriatului Esticâ&#x20AC;?, subliniind cÄ&#x192; a venit momentul ca Republica Moldova sÄ&#x192; primeascÄ&#x192; un semnal pentru a deveni participant ĂŽn cadrul procesului de integrare europeanÄ&#x192;. Ă&#x17D;n urma acestor ĂŽntrevederi, prim-vicepreČ&#x2122;edintele Parlamentului Republicii Moldova a declarat: â&#x20AC;&#x17E;Ar trebui Č&#x2122;i noi, la fel cum fac colegii cehi, sÄ&#x192; nu ne batem pentru lauri, dar sÄ&#x192; muncim ĂŽmpreunÄ&#x192; pentru rezultate â&#x20AC;&#x201C; acesta

ar fi principalul mesaj de la Praga pentru colegii de la ChiČ&#x2122;inÄ&#x192;uâ&#x20AC;?. Vlad Plahotniuc a reiterat cÄ&#x192; Republica Moldova mizeazÄ&#x192; pe aplicarea principiului â&#x20AC;&#x17E;mai mult pentru mai multâ&#x20AC;? ĂŽn raporturile cu Uniunea EuropeanÄ&#x192;, fÄ&#x192;cĂ˘nd tot ce e posibil pe aceastÄ&#x192; cale, dar mizĂ˘nd Č&#x2122;i pe un suport corespunzÄ&#x192;tor, politic Č&#x2122;i financiar. Vlad Plahotniuc a apreciat ĂŽnalt Programul de asistenĹŁÄ&#x192; pentru dezvoltareâ&#x20AC;&#x17E;Republica Moldo-

vaâ&#x20AC;&#x201C;Republica CehÄ&#x192; 2011-2017â&#x20AC;?. Prim-vicepreČ&#x2122;edintele Parlamentului de la ChiČ&#x2122;inÄ&#x192;u a exprimat gratitudinea comunitÄ&#x192;ĹŁilor din Moldova care beneficiazÄ&#x192; deja de proiecte ĂŽn domeniile precum infrastructura Č&#x2122;i serviciile sociale, asigurarea cu apÄ&#x192; potabilÄ&#x192;, managementul deČ&#x2122;eurilor, agriculturÄ&#x192; Č&#x2122;i protecĹŁia mediului, dezvoltarea bunei guvernÄ&#x192;ri Č&#x2122;i a societÄ&#x192;ĹŁii civile. Sursa: politik.md

23 SEPTEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

23 septembrie Evenimente 490 î.Hr.: Are loc bătălia de la Marathon 1386: Începe domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească (până la 31 ianuarie 1418); în timpul domniei sale se pun bazele principalelor instituţii feudale ale statului 1403: Mircea cel Bătrân reînnoiește alianţa cu regele Poloniei, Wladyslaw al II-lea Jagiello 1846: Descoperirea planetei Neptun de astronomul francez Urbain Jean Joseph Le Verrier și astronomul britanic John Couch Adams; descoperirea e confirmată de astronomul german Johann Gottfried Galle 1923: Reprezentanţi ai poliţiei din 20 de ţări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizaţia de Poliţie Criminală Internaţională – Interpol 1963: Arestarea lui Georges Paques, șef adjunct al serviciului de presă al NATO pentru spionaj în favoarea URSS 1973: Fostul președinte argentinian Juan Perón a revenit la putere 1991: Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent 1998: Rezoluţia 1199 a ONU cere Belgradului încetarea focului, retragerea forţelor sale și iniţierea unui dialog politic cu albanezii din Kosovo și întoarcerea refugiaţilor 2002: Belgia: A intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, Belgia fiind a doua ţară din lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia 2002: A luat naștere browser-ul web Mozilla Firefox: versiunea 0.1.

Nașteri 480 î.Hr.: Euripide, dramaturg grec (d. 406 î.Hr.) 63 î.Hr.: Cezar August, împărat roman (d. 14) 1215: Kublai Khan al Imperiului Mongol (d. 1294) 1713: Regele Ferdinand al VI-lea al Spaniei (d. 1759) 1856: Karl Krumbacher, istoric și filolog german, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (d. 1909) 1865: Suzanne Valadon, pictoriţă franceză, prima femeie admisă în Société Nationale des Beaux-Arts și mama pictorului Maurice Utrillo (d. 1938) 1871: František Kupka, pictor, desenator și gravor ceh (d. 1958) 1889: Walter Lippmann, jurnalist american (d. 1974) 1901: Jaroslav Seifert, poet și publicist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1984 (d. 1986) 1915: Clifford Shull, fizician american (d. 2001) 1916: Aldo Moro, om politic italian (d. 1978 – asasinat) 1926: John Coltrane, muzician american (d. 1967) 1930: Ray Charles, muzician american (d. 2004) 1941: Sofia Vicoveanca, interpretă româncă de muzică populară 1943: Julio Iglesias, cântăreţ spaniol 1948: George Mihăiţă, actor român de teatru și film 1949: Bruce Springsteen, cântăreţ american 1950: Șerban Ionescu, actor român de teatru și film 1951: Marcel Bejgu, pictor român

Decese 1386: Dan I, domnul Ţării Românești 1666: Francois Mansart, arhitect, considerat inventatorul mansardei (n. 1598) 1835: Vicenzo Bellini, compozitor (n. 3 noiembrie 1801) 1870: Prosper Mérimée, scriitor francez (n. 1803) 1882: Friedrich Wöhler, chimist german (n. 1800 Eschersheim; m. Göttingen), pionierul chimiei organice. În 1828 a realizat sinteza ureei din materiale anorganice. A descoperit câteva elemente chimice. 1896: Gilbert Duprez, tenor și compozitor (n. 1806) 1939: Sigmund Freud, psihiatru austriac, întemeietorul psihanalizei (n. 1856) 1963: Jules Cazaban, actor (n. 1903) 1970: André Bourvil, actor, unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi ai ecranului francez (“Mizerabilii”, “Cei trei mușchetari”) (n. 1917) 1973: Pablo Neruda, poet chilian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1971 (“Spania în inimă”, “Ode elementare”) (n. 1904) 2001: Isaac Stern, considerat unul dintre cei mai importanţi violoniști ai secolului XX (n. 1920) 2005: Ada Zevin, artistă plastică basarabeană (n. 1918)

Sărbători Ziua Internaţională a Curăţeniei Arabia Saudită: Ziua naţională - aniversarea întemeierii regatului saudit (1934).

G`ndul s=pt=m`nii „Orice succes în viaţă îţi măreşte semniﬁcativ numărul de duşmani. Reciproca nu-i deloc valabilă” Victor Duţă

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ALA MENŞICOV:

„Un om care vrea să se dezvolte se află într-o permanentă căutare” De-a lungul timpului a știut să evite cu multă pricepere clișeele: în societate, în teatru, în viaţa de familie... Oricât le-a evitat, o pecete totuși s-a prins de ea, poate și pentru că nici o actriţă de la noi nu a reușit să redea cu atâta măiestrie și precizie rolurile de regină. Ea însă a reușit să fie de trei ori regină: Regina Margareta în „Regele moare”, Gertrude în „Hamlet” și Elisabeta I în „Elisabeta”. Și iată că o regăsim acum pe Ala Menșicov într-un rol total diferit de toate cele pe care le-a interpretat până acum, o postură și într-o stare de spirit pentru care ar fi invidiat-o, probabil, toate cele trei regine pe care le-a adus în scenă. Mai multe amănunte aflaţi în cele ce urmează. - A venit toamna și vă regăsim la școală. Aţi reluat lecţiile la Cursul de Teatru pe care îl coordonaţi și vă rugăm să ne spuneţi care sunt diferenţele și similitudinile dintre un profesor de școală și unul de teatru? - Nu știu, încă nu am stat să mă gândesc dacă sunt asemănări și diferenţe între profesorii de școală și cei de actorie. O să spun numai atât – este o experienţă extraordinară tot ce fac eu acum. Când am început aceste cursuri de teatru aveam, bineînţeles, emoţii foarte mari și le am în continuare, pentru că ele necesită un lucru continuu asupra ta și a celor care vin aici. În fiecare zi fac faţă unei provocări, absolut după fiecare întâlnire am puse în faţa mea niște sarcini și niște probleme pe care trebuie să le rezolv și trebuie să văd foarte bine cum organizez programul de mai departe. Sunt cursuri de dezvoltare personală prin metoda artei teatrale, tehnicii actoricești. Motivaţia lor? Un om care vrea să se dezvolte se află într-o permanentă căutare. Caută ce ar mai fi de învăţat, ce ar mai fi să afle el despre lume, despre alţii și, de foarte puţine ori sau de foarte multe ori, își pune întrebarea: dar eu, persoana mea, ce e cu ea? Ce probleme am eu? Cine sunt eu? Cum pot să mă cunosc mai bine? Și ca să afle răspuns, omul poate să meargă la doctor, la psiholog (la noi foarte rar se duce lumea la psiholog)... Iar din răspunsurile și întrebările pe care mi le adresează cursanţii, îmi dau seama că multă lume are nevoie de această comunicare. Uite așa au apărut cursurile de teatru pe care le-am iniţiat și acum pot să spun că am deja o experienţă, am trecut prima etapă împreună cu trei grupuri: copii, adolescenţi și adulţi, am lucrat împreună trei luni de zile și am înţeles că, în trei luni, omul poate să înveţe ceva, să ia pentru el ceva, să ia o doză de teatru. Din 9 septembrie am reluat cursurile, etapa a II-a. Pentru cei care au făcut etapa întâi și vin în etapa II, este o etapă de evaluare. M-am ciocnit cu acest fapt imediat: cu cei noi care au venit am format alt grup, pentru că diferă de cei care au fost în prima etapă și diferenţa

este evidentă. - A fost și ocazia să vedeţi rezultatul lucrului depus. - Evident. Am adunat mai întâi toate grupurile la prima lecţie, pentru că nu știam cine dintre cei care au participat la prima etapă merg și într-a doua, sunt cursuri libere, unde omul nu este forţat să vină ca la școală. Și chiar din prima lecţie mi-am dat seama că diferenţa este evidentă dintre un grup și altul. La a doua lecţie a mai venit cineva dintre cei vechi și, de asemenea, mi-am dat seama că trebuie să separ grupurile, ceea ce și fac chiar din această săptămână. Ca să fac referinţă și la prima întrebare, nu știu pe cât e de asemănător un pedagog de teatru și un pedagog de școală, pentru că am format al doilea grup de adulţi, care sunt începători acum, și chiar de la prima lecţie mi-am dat seama că eu nu pot să-l duc exact așa cum l-am dus pe primul, nu pot să mă repet. Cu toate că, bineînţeles, am tot programul, dar ăștia sunt alţi oameni, aici grupul se formează altfel, este altă energetică, sunt alte probleme la care ei caută soluţia. Nu fac un curs în care eu îmi imaginez ceva și

această imaginaţie o pun mănușă, calapod peste oamenii care vin. Eu pornesc de la oamenii care au venit, de la ceea ce aduc cu sine și de aici merg mai departe, ca să creăm împreună ceva. Și orice lecţie va fi reieșind din cine sunt ei, pentru că la curs eu am oameni de diferite profesii. Și atunci, bineînţeles că și programul meu, și exerciţiile, și studiile care le fac (studiile la noi sunt un fel de exerciţii de teatru), și situaţiile în care îi pun să nimerească, eu le construiesc întotdeauna reieșind de la acest grup. De aceea, nu pot să spun care sunt similitudinile cu un profesor de școală, eu nu am predat până acum, dar îmi dau seama cert din experienţa pe care o am că, probabil, lucrurile sunt diferite între un profesor de teatru și unul de școală, așa cum și teatrul este ceva absolut diferit de orice altă instituţie de studiu. - Intenţionaţi să faceţi un spectacol cu acest curs? - Probabil că da, asta depinde de cei care vor să meargă mai departe. - Nu v-aţi propus să faceţi din ei actori? - Nu, nu poţi să-ţi propui așa ceva, sunt oameni de diferite vârste, grupul de adulţi e de la 19 ani până la 45. La 45 de ani nu mai faci din om actor. Nu sunt cursuri academice. - Dar nu excludeţi că mulţi dintre copii și adolescenţi ar putea să-și aleagă această cale pe viitor? - La adolescenţi și copii lucrurile stau altfel. Sunt la curs niște fetiţe atât de talentate, încât sunt sigură că ele vor deveni actriţe, mi-au și spus deja că ele nu vor să facă studii aici, vor să studieze în stră-

inătate, cum ar fi în Italia, America sau Franţa. Și mâine dacă cineva o să-mi ceară să-i recomand o mică prezentatoare pentru o televiziune sau alta, am de unde le propune. Sigur, mulţi dintre acești copii vor deveni actori. - Îi sortiţi?! - Nu, singura mea grijă acum este (și, mai ales, sunt foarte atentă la adolescenţi și copii) să nu le afectez personalitatea. Nu mă strădui să dezvolt în ei ceva anume, ceva ce vreau eu, ce pot eu, ce îmi închipui eu. Le dau voie să se dezvolte și să-și deschidă cât mai mult potenţialul, să se simtă cât mai eliberaţi, să se cunoască pe ei, asta îmi propun și asta urmăresc prin acest curs, nu vreau să inhib niște persoane sau să le pun niște măști, din contra. - Probabil, ar trebui să mai organizaţi o grupă la acest curs, pentru o altă categorie de persoane, și anume pentru persoanele publice. Mulţi dintre ei habar nu au cum să se comporte în societate, nici nu știu să mintă, nici să fie convingători în discursul lor public. - Sigur că da, nu exclud o asemenea posibilitate. Colegii mei din România spun că la ei deja se formează asemenea grupuri pentru oamenii publici, în special pentru oamenii de afaceri. Și dacă aș forma un asemenea grup, m-aș gândi la un program special. Programul meu de predare este într-o permanentă transformare. - Deci, nu aveţi elaborat un caiet de sarcini? - Am acest caiet, pentru că nu poţi să activezi fără să ai acordul Ministerului Educaţiei și al Ministerului Culturii, dar în cazul meu, de fiecare dată ai oameni vii în faţă și ce

vor ei să obţină și ce vor să înveţe de aici. Și atunci îţi formezi programul reieșind din necesităţile lor. Și dacă aș avea un curs pentru televiziune, ceea ce e și posibil, exerciţiile și metoda de predare va fi deosebită decât în altă parte, pentru că aș reieși de la specificul pe care îl are un grup care face televiziune. - Îndeletnicirea asta cu cursul de teatru e și ceva care vă menţine în meserie, pe lângă faptul că faceţi ceva ce vă place. Dar nu pot să nu întreb când vor reveni spectatorii în sala de spectacole a Teatrului „Eugene Ionesco”? - Bine, nu vreau să mai vorbesc despre problemele teatrului, pentru că ele nu mai sunt probleme, ci dincolo de probleme. Teatrul este în reconstrucţie totală și până nu vom avea condiţii adecvate și omenești, nu o să ne pornim din loc. Până când această clădire nu va fi într-adevăr o clădire de teatru, actorul să fie actor și să simtă că are o profesie și este profesia cea mai frumoasă din lume și el vine în scenă ca să creeze, nu ca să-și suflece mânicile și să înceapă să clădească și să tencuiască, până când spectatorul nu va avea o sală confortabilă, condiţii necesare: acoperiș, să nu plouă în teatru, să fie lumină, să fie căldură, grup sanitar, până atunci nu vom deschide această clădire, care este acum clădirea Teatrului „Eugene Ionesco”. Dar eu personal nu duc lipsă de scenă, pentru că teatrul nu și-a suspendat activitatea. Noi, actorii, activăm în afară. O să mergem și prin republică să prezentăm câteva spectacole, o să mai revenim și aici cu câte ceva. Ca atare, lucrăm mai mult prin turnee, ne axăm pe invitaţii, festivaluri și, deocamdată, eu nu am simţit această lipsă a scenei, pentru că am avut în luna august o prezentare cu spectacolul „Ultima

noapte la Madrid”, în Coreea de Sud, la un festival din orașul Swan, a fost un festival extraordinar, spectacolul a fost foarte bine primit, sper că a lăsat și amintiri frumoase și o legătură pentru alte colaborări. Și în luna mai am participat la un festival la Herson, unde, de asemenea, am mers cu „Ultima noapte la Madrid” și a fost, la fel, foarte bine, bineînţeles că în alte condiţii și altfel decât în Coreea de Sud. Iar în ceea ce privește planurile mele de mai departe, noi, actorii, ne aflăm acum într-un moment când nu prea activăm și fiecare face ce poate. Și eu fac ceea ce vreau să fac, ceea ce pot să fac. Pentru luna ianuarie-februarie am deja stabilit un proiect cu Teatrul „Hacimaru” din Japonia. Am avut o întâlnire cu producătorii acestui spectacol din Tokyo, care au fost la Chișinău. Directorul și dramaturgul acestui proiect, Den Fujita, a scris o piesă pentru un actor japonez și pentru mine, noi ne cunoaștem de mai demult. Urmează să punem în scenă acest spectacol la Teatrul „Hacimaru” din Tokyo. Pe data de 20 februarie este fixată premiera deja, vom avea șase reprezentaţii. Este un proiect care mă fascinează, pentru că dacă până acum mai aveam colaborări cu Japonia și jucam acolo mai mulţi actori de la „Eugene Ionesco” în turneu sau festival, acum voi fi singură între ei și vom face un spectacol împreună. Este și o experienţă foarte emoţionantă pe care abia aștept s-o văd materializându-se. - Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim succes în realizarea planurilor dvs. de viitor. - Vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CARTE

„MR. JAZZ OF ROMÂNIA”

„Fără termen de prescripţie”

Johnny Răducanu a murit la vârsta de 79 de ani

Săptămâna viitoare, la 29 septembrie 2011, în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, va fi lansată culegerea de studii “Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa”, de S. Musteaţă, I. Cașu (coordonatori), Chișinău, Editura Cartier, Colecţia Cartier istoric, 2011, 800 pag. Volumul de faţă constituie rezultatul final al proiectului „Democraţie după Totalitarism: lecţii învăţate după 20 de ani”, realizat de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova cu sprijinul financiar al Fundaţiilor Soros-Moldova și Soros România, Programul Est-Est: Parteneriat fără frontiere. Culegerea este structurată în două părţi: I. Experienţa ţărilor ex-socialiste în studierea și condamnarea regimu-

lui comunist și cuprinde 16 studii ale experţilor din România, Estonia, Lituania, Cehia, Slovacia, Marea Britanie, SUA și Bulgaria, iar partea a II-a include 12 studii care reflectă Studierea regimului comunist în Moldova.

DE ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR

La metroul din Bruxelles îşi dau întâlnire „poezia şi spaţiul public” Proiectul Transpoesie, ce presupune afișarea a 21 de poezii din tot atâtea ţări europene, în principalele staţii de metrou din Bruxelles, va fi prezentat în capitala Belgiei între 26 septembrie și 19 octombrie, informează Institutul Cultural Român (ICR). Poeziile alese vor fi afișate în limba originală - 18 limbi diferite -, precum și în traducere franceză și flamandă. Poetul român Claudiu Komartin a scris, special pentru proiectul Transpoesie, poemul “Iubesc acel oraș”, ce va fi expus alături de versuri ale unor poeţi din Spania, Italia, Portugalia, Slovacia, Polonia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și alte ţări din Europa. Proiectul Transpoesie este o iniţiativă a reţelei institutelor culturale europene EUNIC în Bruxelles, ce debutează de Ziua europeană a limbilor - 26 septembrie.

Săptămâna curentă a debutat cu o veste tristă pentru admiratorii jazz-ului românesc de pe ambele maluri ale Prutului. Johnny Răducanu, unul dintre cei mai titraţi artiști ai jazz-ului din România, a murit luni, la vârsta de 79 de ani. Cu o carieră muzicală de mai bine de jumătate de secol, Johnny Răducanu - “Mr. Jazz of Romania”, după cum l-a numit jurnalistul și muzicianul Leonard Feather - a fost unul dintre cei mai mari artiști români. Johnny Răducanu s-a născut pe 1 decembrie 1931, la Brăila. Pe numele său real Răducanu Creţu, Johnny Răducanu s-a născut într-o familie de romi cu o tradiţie muzicală de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu. Johnny Răducanu s-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani.

A făcut studii muzicale la Iași și Cluj-Napoca, apoi la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz. Johnny Răducanu a cântat cu nume importante ale muzicii și a lansat albume precum “Jazz trio - Seria jazz nr. 4” (1966), “Jazz în ţara mea (Jazz in my country)” (1967), “Confesiuni” (1979), “Confesiuni II” (1982), “Confesiuni III - Seria jazz nr. 21” (1986) și “Jazz Made in Romania” (1987). În ultimii ani, Johnny Răducanu a susţinut nenumărate recitaluri, alături de nume cunoscute ale muzicii românești precum Anca Parghel și Teodora Enache. Totodată, el este cunoscut și pentru spectacolul de teatru “Dialoguri și fantezii în jazz”, susţinut împreună cu Ion Caramitru atât pe scena Teatrului Naţional București, cât și pe scene internaţionale importante, precum Teatrul Molière-Maison de la Poésie din Paris. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 SEPTEMBRIE 2011

Interviu

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Salvarea tineretului eu o văd numai prin întoarcerea la origini” Interviu cu fostul deţinut politic Ion MORARU, autor al volumelor autobiograﬁce „Pustiirea”, „Treptele infernului” şi „Fata cu miros de busuioc” Nota noastră. Interviul de mai jos a fost publicat în luna martie a anului 2009 în revista AXA, cu ocazia celei de a 80-a aniversări a fostului disident sovietic Ion Moraru. Menţionăm că, la data apariţiei acestui material, cel de-al treilea volum semnat de Ion Moraru, „Fata cu miros de busuioc”, încă nu văzuse lumina tiparului. Disidentul politic Ion Moraru, cel care a supravieţuit timp de peste 6 ani lagărelor siberiene și care a luptat, la sfârșitul anilor ‘40 ai secolului trecut, împreună cu mai mulţi tineri basarabeni, împotriva sovietizării Basarabiei și pentru apărarea identităţii românești între Prut și Nistru, a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani. Ion Moraru s-a născut pe 9 martie 1929 în satul Mândâc, judeţul Soroca, actualul raion Drochia, acolo unde locuiește și în prezent. Moș Ion de la Mândâc, așa cum este numit de mulţi prieteni și săteni, deși a purtat în suflet de-a lungul vieţii sale și bucuriile, dar și necazurile prin care a trecut, se consideră un om fericit. La vârsta de doar 18 ani s-a „înrolat”, pe lângă mulţi alţi tineri basarabeni, în mișcarea ilegalistă de rezistenţă „Arcașii lui Ștefan”, a cărei activitate a fost paralizată, mai târziu, de KGB-ul sovietic, prin arestarea și deportarea mai multor membri. Ulterior, a fondat, împreună cu alţi tineri luptători, organizaţia „Sabia Dreptăţii”, mișcare de rezistenţă antisovietică, care lupta, de asemenea, împotriva regimului comunist. Întreaga adolescenţă și-a dedicat-o unui singur scop – apărarea identităţii românești în Basarabia. Drept pedeapsă pentru activitatea sa, verdict rostit de justiţia regimului sovietic de ocupaţie, o bună parte din viaţă și-a petrecut-o în Gulagul stalinist, acolo unde a reușit să-l cunoască personal pe disidentul anticomunist rus Aleksandr Soljeniţân. A publicat memoriile sale în două volume „Pustiirea” și „Treptele infernului”. - Ce scop aţi urmărit dumneavoastră când aţi scris cartea „Pustiirea” și „Treptele infernului”? - N-am urmărit un scop anume, dar am dorit ca tânăra generaţie să poată lua cunoștinţă despre Drumul Crucii pe care l-au trecut basarabenii și nu numai, în anii sistemului totalitar bolșevic. Secolul XX va rămâne, probabil, în istoria omenirii ca secolul ateismului sălbatic, care-și are rădăcinile în toată lucrarea satanică începută de revoluţia franceză din sec. XIX. Naţional-socialismul german, cât și internaţional-socialismul-bolșevic, răsădit în Rusia de către bătrâna Europă, sunt gemeni politici răsăriţi din cultura atee europeană. Mulţumesc Bunului Dumnezeu că i-a dat un cuget bun dlui Iurie Roșca și m-a încurajat să scriu lucrarea până la capăt, că el se angajase să o publice. Eu mă oprisem din scris, deoarece primele capitole trimise la Literatura și Arta zac și acum acolo nepublicate. Probabil, domniile lor așteaptă să mai scrie vreo „Scrisoare a nărodului moldovenesc” cuiva, că doar marele tătuc a murit. Fenomenul totalitar-bolșevic din Rusia este o împletire satanică a spiritului cinghishanic cu ateismul rafinat și agresiv, care oricând mai poate răbufni.

- Când am format grupul nostru de rezistenţă, nici unul dintre noi nu s-a gândit că ne sacrificăm tinereţea, sau poate chiar și viaţa. Acei care am format grupul aveam câte 17-18 ani și apoi i-am atras și pe cei mai vârstnici. Sentimentul naţional, probabil, este concrescut în codul genetic cu cel religios și în zilele de grea cumpănă ele vibrează mai puternic.

- Dumneavoastră v-aţi sacrificat tinereţea pentru ideea naţională. Cum consideraţi, astăzi persistă sentimentul naţional?

- Cum caracterizaţi Dumneavoastră începutul sec. XXI? - Un început mai zbuciumat decât al secolului trecut, atât în plan so-

- Dar la ateiști cum se manifestă aceste sentimente? - Ateismul este o religie rivală, negativistă, distrugătoare faţă de Creator, care a luat fiinţa odată cu răzvrătirea lui Lucifer. Iar pe pământ s-a pogorât prin Cain. Cât privește întrebarea precedentă, să revenim, dacă în zilele noastre persistă sentimentul naţional. Sentimentul naţional la unele entităţi (și a noastră) durează milenii, numai că el este oscilant. În zilele de grea cumpănă se manifestă mai puternic. Un exemplu grăitor este marea explozie din anii 87-91, care s-a soldat cu apariţia Mișcării de Renaștere și Eliberare Naţională. Arhiva acestei Mișcări se păstrează vie în inimile succesorilor acestei mișcări și a simpatizanţilor săi. Iar elita acestei Mișcări, în zilele noastre, a devenit tânăra generaţie. Anume voi și sunteţi tezaurul entităţii noastre și a sufletului meu și pentru asta a făcut să risc și să lupt toată viaţa.

cial, cât și natural. Criza ipotecară a fost scânteia declanșatoare în criza financiară, iar cea financiară a generat o recesiune economică profundă și imprevizibilă, care este posibil să se soldeze cu o criză umanitară de proporţii. Calamităţile naturale au devenit mai catastrofale ca în secolul trecut. Pentru a înfrunta aceste intemperii, atât naturale, cât și sociale, există două căi – una pozitivă și alta negativă. Calea pozitivă este investirea în domeniul nano-tehnologiilor direcţionate în ramurile economiei pașnice și în problemele ecologice stringente legate de schimbarea climei. Iar calea negativă este reînarmarea ţărilor dornice de noi cuceriri și reîmpărţirea sferelor de influenţă pe bază tot de nano-tehnologii. Dl Putin deja a declarat că guvernul său va investi în reînarmare patru trilioane de ruble și că va crea în industria militară 1,5 milioane de locuri de muncă. Îngemănarea masoneriei cu clanurile mafiotice transnaţionale și reminiscenţele KGB-iste au format un păinjeniș satanic, care a încorsetat tot globul pământesc și vor năzui să împingă omenirea pe cale negativă de rezolvare a crizei economice. Indiferent de calea pe care va porni omenirea în viitor, ea va fi nevoită, în cele din urmă, să renunţe la modul de viaţă de a trăi după dezmăţul dorinţelor și să se întoarcă la origini de a trăi după necesităţi. - Recent a apărut o lucrare a lui Bukovski, în care se spune că Uniunea Europeană este o nouă Uniune Sovietică prin care vor exista două accente: în această uniune vor domina statele mari, iar al doilea accent este pus pe faptul că Uniunea Europeană nu are sorţi de izbândă și se va destrăma repede. - Lucrarea domnului Bukovski n-am citit-o, dar voi încerca să-mi expun punctul meu de vedere. Din capul locului, Uniunea Europeană a fost creată de către ţările mari și pentru ţările mari, dar încă nu este formată definitiv. Ca orice mare formaţiune este foarte eterogenă și penetrată tot mai puternic de cultura musulmană, care organic nu poate suferi ateismul european și multiculturalismul din care se selectează nu ce este bun, dar anume ce este rău. Nu numai că este ateistă ca și răposata Uniune Sovietică, dar este rădăcina ateismului. Și ca o sfidare a civilizaţiei europene, nu departe de Vatican a apărut secta Satanică, iar în unele ţări sunt adoptate legi care permit decăderea totală a omului până la admiterea homosexualismului și a lesbienelor. Iar pe noi ne obligă, prin dictatura unei legi străine, să fim toleranţi faţă de nebunia omenească. Adică tot un fel de dictatură, numai că mai perfidă ca în Uniunea Sovietică. Uniunea Europeană este o unitate economică superenergofagă, dar cu o bază energetică neasigurată și războiul gazelor din ultimii ani a dovedit dependenţa ei de resursele energetice importate mai ales din Rusia. Există și alţi factori care fac fragilă Uniunea Europeană. Cât de repede se va destrăma o uniune neconstruită până la capăt este greu de spus, dar nici sorţi de izbândă îndelungată nu se prea văd. - Cum credeţi, de ce relaţiile dintre Rusia și Ucraina sunt atât de tensionate? - Principala cauză este că Rusia fără Ucraina și Bielorusia aproape că rămâne fără elementul slav. Doar ea este zidită pe ruinele imperiului

tătaro-mongol unde au fost înghiţite și triburile ugrofine. Pornirea este de la cnezatul Mocseli, modelat de nord-germanul Riuricovici. Fără aceste două ţări, Rusia în viitor poate avea aceeași soartă ca și Uniunea Europeană. - Relevant este faptul că și în URSS, și în UE tot comisari se numesc... - Probabil de aceea că populaţia este numeroasă, întinderile sunt mari și este greu de condus centralizat. - După cum aţi menţionat anterior, sec. XXI se caracterizează printr-o degradare a tineretului sub aspect moral. Care sunt cauzele acestei involuţii? - Cauzele sunt multiple, însă mă voi opri la câteva mai însemnate de ordin educativ. Tineretul de azi se

trage dintr-o perioadă ai căror părinţi s-au născut fără Dumnezeu, din perioada ateismului agresiv. De mici au fost crescuţi la creșă și grădiniţe, unde a i se vorbi copilului despre Dumnezeu se socotea infracţiune. Proverbul: „Cei șapte ani de acasă” lipsea cu desăvârșire. Or, dragostea începe de la sânul mamei odată cu frica de Dumnezeu, de când bebelușul începe să deslușească lumea din jur. Întrebaţi mamele moderne ce cântece de leagăn cunosc și ce povești le spun odraslelor. Această chestiune, acest procedeu atât de însemnat este lăsat pe seama „poveștii de seară” de la televizor. Tot de la acest izvor copiii privesc din fragedă copilărie tablourile de violenţă, de război, pornografie, sadism și tot ce este mai rău pe lume. La toate acestea se adaugă internetul și telefoanele celulare, pline de scene erotice, pe care în stradă și le împărtășesc unul altuia. Din acest mediu apar mame, iepuroaice sălbatice, care nasc copilul și îl leapădă, iar cele mai feroce chiar îl sugrumă. Biserica este despărţită de stat, iar preoţii cu șase luni de cursuri la Zagorsk nici nu cunosc în profunzime Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiţie. Un preot ieșit din mediul poliţiei rutiere la pomenirea morţilor, în mod automat, în loc să ceară pomelnicul, a zis: „dă pravaua”! Așa că ateismul de la peninsula Pirineică și până la Kamceatka este în apele sale. Un preot de acum este neputincios în faţa unui sectant. Iar alte religii și curente filozofice pen-

tru dânsul sunt necunoscutele cu care nu poate opera. Procesul de globalizare și curentul consumismului până la refuz și după dorinţă a despărţit și mai mult copiii de părinţi. Vagabondajul a devenit factor însemnat în procesul educativ. Școala tot mai mult devine neputincioasă în faţa unui mediu ostil, iar pedagogul duce o viaţă austeră sub nivelul coșului minimal de consum. De aceea, tinerii creștini-ortodocși în prezent și pe viitor trebuie priviţi ca misionari care se răstignesc zilnic într-un pustiu spiritual. Poluarea spirituală a tineretului a devenit atât de agresivă, încât o parte a tineretului ajunge la paroxism. Uitaţi-vă la unii interpreţi (nu știu de ce gen) de muzică cum aleargă pe scenă și răcnesc din toţi bojocii, răsucind buricul și șoldurile goale de pe care se scurge sudoare și grăsime. Aceasta oare este artă? Posibil, numai că satanică, și este limpede ce efect educativ va avea. - Care ar fi calea pe care ar trebui să o urmeze tinerii? - Salvarea tineretului eu o văd numai în întoarcerea la origini. La temelia cauzei naţionale ar trebui să fie pusă credinţa în Dumnezeu, credinţa în veșnicia neamului românesc, trăinicia familiei și educarea incipientă a persoanei în mijlocul unei familii cu adevărat creștine. Tineretul ar trebui să îngemăneze munca cu știinţa de carte și să ocolească crâșmele. Băutura fără noimă n-a făcut pe nimeni gospodar.

- Știm că aţi avut posibilitatea să-l cunoașteţi pe marele disident și scriitor rus Aleksandr Soljeniţân, ce ne puteţi spune despre el? - Despre marele scriitor și disident rus se poate vorbi mult, dar cel mai bine vorbește opera lui. Spre nefericirea, dar poate spre fericirea mea, am avut ocazia să mă aflu în aceeași „cămașă de forţă” a sistemului totalitar bolșevic, creat de Lenin, împreună cu acest om ilustru de dimensiunea lui Saharov. Lagărul se numea „Osobo strogo rejîmnii pescianii Karlog”, cu o multitudine de lagăre în diferite localităţi, unde își ispășeau pedeapsa „inakomâsleașcie” și „osobo opasnîe prestupniki”. Acolo lumea era diversă – de la hoţi în lege până la cele mai mari somităţi din cultură, politică, știinţă și alte sfere. Eu lucram într-o brigadă de construcţii, iar Soljeniţân – în secţia de turnătorie. Cum numai dispărea curentul electric, noi cei de afară alergam în secţie să ne încălzim. Atunci pe buzele tuturor era moartea marelui tătuc. De acest fenomen era legată speranţa noastră, că poate va trosni din încheieturi „cămașa de forţă” și noi vom putea scăpa din ghearele monstrului roșu... Aceste vorbe se fierbeau ca piatra scumpă cu oricare ocazie. Cum dădeam noi limba pe cutie puţin de la o parte mă privea iscoditor un ins de o statură puţin mai înaltă de cea mijlocie. Era îmbrăcat în haine de „zek” ca ale noastre, cu numere, dar mai curate și mai bine îngrijite. Avea niște ochi căprui spre negru strălucitori și parcă te sfredeleau când te priveau, de parcă ar fi vrut să afle ce zace în tine. Faţa îi era lunguiaţă, cu o bărbie ascuţită, arsă de buran, ca la noi toţi. În mâna stângă ţinea un șirag de metanii (ciotki), făcute din pâine. A așteptat până noi am mai dat drumul la „vapori” și întreabă: „Și ce, băieţi, ziceţi că repede vom fi la libertate?” Câteva voci au afirmat că repede, repede vom fi... Dragii mei, pe noi atât de mulţi ne-au adunat în toate lagărele din ţară încât ne asemănăm cu un ar-

hipelag de insule. Pe zi ce trecea, noi deveneam o bombă biologică tot mai periculoasă, pe care ei n-o puteau nici distruge, nici arunca la libertate. Spiritual, în atâţia ani de detenţie, noi ne-am șlefuit, ne-am perfecţionat în direcţia de a gândi altfel decât cei care erau la așa-zisa libertate. El ne-a fascinat, parcă ne-a hipnotizat și așteptam tăcuţi ce o să ne mai spună. Noi suntem purtători de virusul de a cugeta liber, iar asta vine în contradicţie cu religia marxist-leninistă și de aceea eram dăunători sistemului. Așa că durerea lor de cap principală era cum să ne pregătească pentru a ne înrola în sistemă și să nu fim prea caustici pentru dânsa... A apărut lumina, iar noi ca smunciţi din botez ne-am repezit la locurile de muncă, uitând de libertate și să nu rămânem în urmă cu norma, că altfel „garbușca” se subţiază. Mai târziu, am aflat de la băieţi că acest minunat „Zek” la libertate a fost profesor de istorie, căpitan în armata sovietică și pentru „inakomâslie” poartă aceeași povară ca noi toţi. Șiragul de metanii („ciotki”) îl ajutau să stocheze în memorie materiale pentru romanul care-l zbuciuma – Ahipelag Gulaga. - Ce planuri aveţi pentru viitor? - Viitorul meu devine tot mai comprimat și-i mulţumesc Bunului Dumnezeu de fiecare clipă pe care mi-o mai dăruiește s-o trăiesc cu voi azi. - Dacă ar exista posibilitatea de a întoarce timpul înapoi, aţi schimba ceva? - Nu. Sunt absolut fericit de Crucea pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu. El mi-a dăruit atâta cât am putut eu duce. - Mulţumim pentru bunăvoinţa dumneavoastră de a face aceste destăinuiri. - Vă mulţumesc și eu vouă că nu uitaţi de trecut și vă întoarceţi la origini. Sursa: Revista AXA, martie 2009

YFU (Youth for Understanding) Moldova studii de un an academic în Europa, Japonia, SUA elevi 15-17 ani str. 31 August, 139, of. 10. MD - 2004 Chișinău Tel/fax 233 899, tel 233 814 e-mail: info@yfu.md CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

MOLDOVA LaȱIaóiȱdeȱHramulȱSf.ȱCuv.ParaschevaȱȬȱocrotitoareaȱMoldovei 14 – 16 octombrie 2011

Plecarea spre Iaûi: Joi, 13 octombrie, ora 23.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 16 octombrie, ora 22.

Ziua 1, Vineri, 14 octombrie

Patronul Universalbank este consilier al premierului Filat? Un nou front împotriva noilor patroni Universalbank, de această dată politic, a fost deschis la Chișinău. Tot mai mulţi ziariști și politicieni susţin că Renato Usatâi, reprezentantul intereselor noilor proprietari, a fost și este consilierul premierului Vlad Filat. Renato Usatâi nu a confirmat, dar nici nu a infirmat acest lucru, susţinând că a oferit și mai oferă consultaţii unor demnitari și oameni de afaceri de la Chișinău în ceea ce privește relaţiile cu Federaţia Rusă.

Liderul Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco, a postat recent pe blogul său un articol în care susţine că Renato Usatâi este și în prezent consilier al premierului Vlad Filat. „De unde s-a luat și cum putem explica apariţia fostului sau și a actualului consilier al lui Filat, pe nume Renato Usatâi, ca patron al Universalbank, noii proprietari ai acestei bănci declarând că e totul ok sub aspect de fair play faţă de lege. Că cineva a dormit și nu știe cum e treaba cu acţiunile și vânzarea lor, asta e rezultatul neinformării oamenilor asupra drepturilor lor având acţiuni la o întreprindere sau alta. Dar poate că oamenii și-au vândut acţiunile din sărăcie, dar nu și „cui trebuia”? Adică nu lui

Filat?” scrie politicianul naţional liberal. Vitalia Pavlicenco menţionează că „mare le-a fost mirarea celor iniţiaţi în tainele palatului când l-au recunoscut la televizor pe Renato Usatâi, fostul consilier al premierului Filat.

„Frumoasa și bestia” erau atât de apropiaţi, încât au sărbătorit, spun gurile rele, și nu știm să le credem sau nu – acum un an, ziua soţiei voievodului în cel mai luxos hotel de pe litoralul mediteranean al Turciei. Doar cu un an în urmă, „bestia”

i-a organizat și l-a însoţit pe primul într-o vizită „privată” la Moscova, unde au avut mai multe întâlniri de taină. S-a ajuns că premierul l-a convins pe un fost coleg de partid să-i vândă „bestiei” un apartament luxos în centrul orașului. Și

care a fost răsplata pentru grija purtată de voievod? „Bestia” a așteptat, „într-o manieră cinică”, să plece voievodul la odihnă și și-a tras o „bănculiţă” (micuţă de tot). Vorba generalului, căruia Filat îi spunea ce s-a întâmplat cu tinerii uciși la Durlești sau la Ialoveni: „Măi-măi-măi”. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă dacă este sau nu consilier al premierului Vlad Filat, Renato Usatâi a evitat un răspuns direct, afirmând că a oferit și oferă consultanţe demnitarilor și oamenilor de afaceri de la Chișinău în relaţiile cu factori de decizie și întreprinzători din Federaţia Rusă. Sursa: Politik.md

IAkIȱparticipareȱlaȱHram:ȱCatedralaȱMitropolieiȱMoldoveiȱ óiȱBucovineiȱMoaóteleȱSf.ParaschevaȱȬȱocrotitoareaȱ Moldovei,ȱ M©n.Sf.TREIȱ IERARHI:ȱ morminteleȱ domnitorilorȱ Vasileȱ LUPU,ȱ Dimitrieȱ CANTEMIRȱ óiȱ Alexandruȱ Ioanȱ CUZA,ȱ Palatulȱ Culturii,ȱ Monumentulȱ luiȱ ktefanȱ celȱ Mareȱ óiȱ Sfânt,ȱ M©n.GOLIA,ȱ M©n.GALATA,ȱM©n.CET"lUIA,ȱM©n.HLINCEA,ȱCazare:ȱM©n.ȱHADÂMBU

Ziua 2, Sâmbćtć, 15 octombrie M©n.ȱHADÂMBU:ȱSf.Liturghie,ȱM©n.BUCIUM,ȱM©n.BÂRNOVA,ȱM©n.PIATRAȱSFÂNT",ȱM©n.DOBROV"l,ȱ PODULȱÎNALT:ȱMonumentulȱluiȱktefanȱcelȱMareȱóiȱSfânt,ȱCazare:ȱM©n.ȱMORENIȱ

Ziua 3, Duminicć, 16 octombrie M©n.MORENI:ȱSf.Liturghie,ȱM©n.BUJORENIȱói/sauȱM©n.PÂRVEkTI,ȱ HUkI:ȱM©n.Sf.Ap.PETRUȱóiȱPAVEL.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

În atenţia acţionarilor SA “Mileşti – Vin“ Consiliul de administrare al SA “Milești – Vin“ anunţă hotărârea Adunării Generale a acţionarilor, care a avut loc pe data de 18.08.2011, începând cu ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni: Aprobarea planului de reconstrucţie a SA “Milești – Vin“; Aprobarea planului de lucru a sezonului 2011; Aprobarea statelor de personal la SA “Milești – Vin“; Aprobarea majorării capitalului social cu 3 250 000 lei. Termenul de subscriere acordat este de pe data de 18.08.2011 până pe data de 18.10.2011 Consiliul de administrare SA “Mileşti – Vin“

23 SEPTEMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Iasomia

Iasomia este un mic arbust originar din India, cu aproximativ două sute de specii întâlnite în special în Asia, Europa și Africa. Atinge înălţimea de 2,5-3 m, crescând câte 30-50 de cm pe an. Frunzele iasomiei sunt puţin încovoiate și obtuze, iar florile sunt, de obicei, albe și frumos mirositoare.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Weekend cu ciocolată Virtuțile ciocolatei au fost demonstrate de numeroase studii, acest desert iubit de toată lumea având proprietăți afrodiziace și antidepresive. Pe lângă gustul ce ne încântă papilele gustative, ciocolata conține epicatechina, un antioxidant ce protejează sistemul vascular și poate preveni bolile cardiace. Dacă tot am găsit motive pentru a consuma ciocolată, ne putem permite să luăm, din când în când și fără nici un fel de excese, câte un desert ce conține și puțină cacao sau un strop de ciocolată. De aceea, rețetele de desert pe care vi le prezentăm pot fi ouă medii, 2 dintre ele cu albușurile sepaconsumate fără griji, dar cu moderație. rate de gălbenușuri, 50 ml de lapte

Beneficii interne: * Prin eliminarea radicalilor liberi, iasomia previne apariţia unor forme de cancer și întârzie efectele îmbătrânirii. De asemenea, ajută la descreșterea colesterolului din sânge și previne creșterea lui cauzată de oxidare. * Ceaiul de iasomie este considerat a preîntâmpina atacurile cerebrale, atacuri cardiace, tromboze și scleroza arterială. * Previne diabetul și reduce hipertensiunea arterială. * Iasomia este un bun antispastic al musculaturii netede, antibacterian și expectorant, motiv pentru care ameliorează tulburările respiratorii (dispneea) în caz de bronșite, tuse, răgușeală, laringită. * Ceaiul de iasomie tratează eficient infecţiile urinare, febra și inflamaţiile. * Îmbunătăţește starea sistemului digestiv prin blocarea dezvoltării și creșterii bacteriilor nocive și întărirea celor benefice. * Catechinul conţinut de iasomie este responsabil pentru lupta împotriva grăsimii a organismului, prin stimularea arderii caloriilor. * Uleiul de iasomie are efect benefic și în adenomul de prostată, iar prin masaj cu acest ulei se produce relaxarea mușchilor și calmarea durerilor de spate.

Negrese-cheesecake cu zmeură Ingrediente: 125 g de făină, 250 g de zahăr pudră, 180 g de unt, tăiat cubuleţe, 180 g de ciocolată, tocată, 1 mână de zmeură, 420 g cremă de brânză, la temperatura camerei, 1 linguriţă extract de vanilie, 5 ouă, la temperatura camerei Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180° C. Se unge cu unt o formă termorezistentă. Pentru compoziţia de negrese, se bate untul cu 125 g de zahăr. Se adaugă 3 ouă, unul câte unul, mixând bine după fiecare adăugare. Se topește ciocolata la bain-marie, se lasă să se răcească ușor, apoi se toarnă peste crema de unt. Se încorporează făina. Pentru compoziţia de cheesecake, se mixează crema de brânză cu vanilia, zahărul și ouăle rămase. Se întinde în formă compoziţia de ne-

Beneficii externe: * Prin proprietăţile sale antiseptice, extractul de iasomie protejează tenul, redându-i strălucirea naturală. Cremele pe bază de iasomie curăţă în profunzime si hrănesc pielea deteriorată. * Sucul proaspăt scurs din frunze și flori poate trata bătăturile de la picioare. * Afecţiuni dermatologice precum iritaţii și arsuri solare pot fi tratate cu loţiuni din iasomie. De altfel, sucul de iasomie e recunoscut pentru capacitatea de a reda pielii elasticitatea prin stimularea producerii de către piele a substanţelor ce elimină uscăţimea și reechilibrează balanţa. * Mirosul iasomiei are efecte antidepresive, fiind deseori utilizat în tratarea acestei afecţiuni psihice. Tot acesta se consideră a ajuta femeile aflate în travaliu, prin diminuarea durerii și stimularea contracţiilor. * Iasomia este utilă și în tratarea insomniei, ajutând la relaxarea celui care îi inspiră aroma.

grese, peste ea se întinde cea de cheesecake și se înfige zmeura din loc în loc. Se coace 40-45 de minute, până când crema de brânză s-a legat. Se lasă să se răcească (de preferat peste noapte), apoi se taie în pătrate.

Prăjitură cu ciocolată topită Ingrediente: ulei, pentru uns, 85 g de făină cu agent de creștere, ½ linguriţă praf

Copiii care dorm mai puţin de nouă ore pe noapte au de suferit la şcoală Copiii care dorm mai puţin de nouă ore pe noapte au de suferit la școală, potrivit unui

de copt, 40 g de cacao, 40 g de migdale măcinate, 125 g de unt, moale, 100 g de zahăr brun fin, 2 ouă, 6 bomboane de ciocolată cu lapte Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180° C. Se ung formele de brioșe cu ulei. Cerne făină cu praful de copt și cacaua într-un bol, apoi adaugă amestecând migdalele măcinate. Freacă untul cu zahărul folosind o lingură de lemn sau un mixer. Adaugă ouăle și făina; amestecă totul bine. Adaugă o lingură de apă dacă amestecul este prea gros pentru a cădea de pe lingură. Pune amestecul în forme cu o lingură și nivelează-l. Împinge câte o bomboană de ciocolată în mijlocul fiecăreia – dar nu o împinge până la fundul formei. Tava se dă la cuptor pentru 20-25 de min. Prăjiturile, când sunt reci, se pun cu grijă pe o farfurie.

Pentru glazură: 100 g de ciocolată cu lapte, 100 ml de smântână, chipsuri de banane deshidratate, tocate grosier Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 160° C. Se unge și se tapetează cu hârtie de copt o formă de cozonac de 1 kg. Se amestecă într-un bol zahărul, făina, bicarbonatul, cacaua și ciocolata. Se strivesc bananele într-un bol, se adaugă oul și 2 gălbenușuri, apoi uleiul și laptele. Se bat albușurile spumă. Se toarnă compoziţia lichidă peste ingredientele uscate, se încorporează ¼ din spuma de albuș pentru a subţia compoziţia, se adaugă restul și se amestecă ușor. Se toarnă în formă și se coace 70-75 de minute sau până ce scobitoarea înfiptă în centrul prăjiturii iese curată. Pentru glazură, ciocolata se topește la bain-marie și se amestecă cu smântâna, apoi se lasă la răcit. Când s-a răcit, se scoate prăjitura din formă, se întinde glazura deasupra și se presară cu chipsuri de banană.

Tort buturugă Ingrediente: Pentru tort: 3 ouă, 85 g zahăr tos, 85 g făină albă, 2 linguri cacao, ½ linguriţă praf de copt Pentru umplutură și glazură: 50 g unt, 140 g ciocolată amăruie, 1 lingură sirop de zahăr, 284 ml frișcă, 200 g zahăr pudră, 2-3 bomboane mentolate, zdrobite (opţional), zahăr pudră pentru decor

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180°C. Se unge cu grăsime tava și se tapetează cu hârtie de copt. Se bat ouăle cu zahărul aprox. 8 min., cu ajutorul mixerului, până se obţine o cremă groasă și fină. Se amestecă făina, cacaua și praful de copt și se cerne amestecul peste crema de ouă și zahăr. Se încorporează foarte ușor, apoi se toarnă în tavă. Se coace 10 min. Se așază o foaie de copt pe masa de lucru. Când blatul e copt, se rulează cu grijă. Se lasă să se răcească. Crema: Se topește untul și ciocolata la bain-marie. În ciocolată se adaugă siropul de zahăr și 5 linguri de frișcă. Se amestecă bine cu zahărul pudră, apoi cu restul de frișcă și se bate până ce amestecul devine ferm. Se derulează foaia de blat, se întinde uniform crema pe ea, se presară cu bomboanele mentolate zdrobite, apoi se rulează cu grijă la loc. Se formează buturuga dintr-unul dintre capetele ruloului se taie în diagonală o bucată groasă. Se pune ruloul mare pe un platou și se aranjează bucata tăiată în lateral, cu partea tăiată în diagonală lipită de cealaltă bucată, astfel încât să semene cu o ramură a unui trunchi de buturugă. Se ornează cu cremă de ciocolată Se întinde glazura pe toată buturuga, apoi cu o furculiţă se trasează linii pentru a crea efectul de scoarţă de copac. Se pudrează cu zahăr pudră.

Gâteau chocolat

Prăjitură cu ciocolată şi banane

Ingrediente: 250 g ciocolată 70% cacao, 250 g unt topit și răcit, 250 g zahăr, 1 pliculeţ zahăr vanilat, 6 ouă la temperatura camerei, 100 g migdale pudră, 200 g făină, 1 pliculeţ praf de copt, 100 ml cognac Mod de preparare: Preîncălziţi cuptorul la 180°C. Topiţi 3 min. ciocolata la bainmarie. Amestecaţi untul și zahărul (tos

Ingrediente: 100 ml ulei de floarea-soarelui, plus extra pentru uns, 175 g de zahăr fin, 175 g de făină cu agent de creștere, ½ linguriţă de bicarbonat, 4 linguri praf de cacao, 100 g fulgi sau bucăţi de ciocolată, 175 g banane foarte coapte, 3

și vanilat), folosind mixerul la viteza medie, 8-10 min., până când amestecul își triplează volumul. Adăugaţi ouăle unul câte unul, amestecând bine cu mixerul așa încât fiecare ou să fie complet încorporat înainte de a-l adăuga pe următorul. Turnaţi cu grijă ciocolata topită și amestecaţi bine. Adăugaţi migdalele pudră și făina cernută împreună cu praful de copt. Amestecaţi bine cu telul. Ungeţi cu unt o formă de chec sau o formă rotundă cu diametrul de 26 cm, presăraţi-o cu pesmet (sau cacao) și turnaţi compoziţia. Lăsaţi la cuptor pentru aproximativ 1 oră. Imediat ce aţi scos prăjitura din cuptor, turnaţi deasupra cognacul și lăsaţi-o la răcit în formă.

Martini de ciocolată Ingrediente: 200 ml de gin sau votcă, 50 g de ciocolată neagră cu 70 g cacao, 100 ml lichior de ciocolată, gheaţă zdrobită Mod de preparare: Puneţi ginul și votca într-o carafă. Topiţi ciocolata și răsturnaţio peste alcool, amestecând continuu, până la omogenizare. Adăugaţi lichiorul de ciocolată. Pentru fiecare cocktail, amestecaţi puternic gheaţa zdrobită cu 100 ml din compoziţia de ciocolată și răsturnaţi într-un pahar de martini. Ornaţi cu o buclă de coajă de lămâie.

FRUMUSEŢE

SONDAJ

Trucuri ca să pari mai slabă A te accepta așa cum ești a devenit o adevărată provocare, într-o societate care promovează pe toate căile look-ul ideal, echilibrul de vis, mâncarea sănătoasă, viaţa impecabilă…

Bunicii cred că părinţii nu-şi educă bine copiii

Realitatea e însă că puţine dintre noi ar putea fi “fata decupată din revistă” în orice zi - și avem nevoie de trucuri pentru a arăta mai bine. Să trecem în revista câteva modalităţi de-a “fenta” privirile și de-a părea mai skinny:

Trecerea de la o generaţie la alta a însemnat și schimbarea atitudinii: părinţii din zilele noastre nu-și mai bat copiii și nu-i mai trimit la culcare fără să ia cina, dacă au făcut vreo boacănă. Totuși, bunicii consideră că acest lucru este în defavoarea nepoţilor, care cresc fără maniere și valori morale, relatează Daily Mail.

Poartă tocuri! nou studiu citat de cotidianul britanic Daily Mail, în versiunea online. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 142 de copii de școală primară și a comparat numărul de ore de somn cu performanţele școlare. Cei mai mulţi copii de șase și șapte ani care nu aveau parte de suficiente ore de somn erau mai puţini capabili să comunice și să rezolve probleme ușoare de matematică. Ortografia, cunoștinţele lor de gramatică și capacitatea de a înţelege au avut, de asemenea, de suferit. Memoria și capacitatea de a învăţa au fost mai puţin afectate. Studiul a fost efectuat ca urmare a faptului că tot mai mulţi copii au televizor și calculator în camera lor. Ramon Cladellas, de la Universitatea Autonomă din Barcelona, care a condus studiul, a insistat asupra importanţei unui somn sănătos. „Cei mai mulţi copii dorm mai puţin decât este recomandat pentru dezvoltarea lor intelectuală, care este îngreunată din cauza lipsei de somn, care nu poate fi recuperată,” a spus Cladellas. „Elevii care dorm opt sau nouă ore au performanţe mai slabe decât cei care dorm nouă până la 11 ore. Astăzi este o mare problemă, deoarece copiii sunt lipiţi de televizor, calculatoare și jocuri video, dar ei nu acordă aceeași importanţă somnului și nu se duc la culcare la aceeași oră în fiecare seară,” a mai adăugat Ramon Cladellas. Profesorul Russell Foster, șeful departamentului de neuroștiinţă de la Universitatea Oxford, a declarat: „Este foarte clar că un somn de nouă ore sau nouă ore și jumătate este optim pentru performanţele cognitive ale preadolescenţilor. Cu mai puţin de atât, ei pot face lucruri standard, de rutină, dar pentru a putea inova și a putea veni cu soluţii la probleme complexe, un somn bun este esenţial.”

În orice situaţie, tocurile îţi vor “alungi” silueta, făcându-te să pari mai slabă, și îţi vor conferi, în același timp, un aer impunător. Totuși, trebuie să-ţi alegi cu grijă încălţămintea: spune “nu” sandalelor cu baretă pe glezne dacă vrei ca acestea să nu pară prea groase și nu purta tocuri mai înalte de 10 centimetri, mai ales dacă nu ești obișnuită.

Pune-ţi sânii în evidenţă Dacă vrei să-ţi subliniezi talia, nu uita de sutien atunci când abordezi ţinute sexy. Pe lângă faptul că îţi va pune în valoare forma sânilor și îi va “scoate în faţă”, va îndulci conturul trupului tău, conferindu-ţi mult-invidiata formă de clepsidră. Nu uita: e important să alegi un sutien potrivit formei sânilor tăi și, mai ales, unul care să aibă mărimea ideală.

Alege mărimea potrivită Doar pentru că-ţi dorești să pari mai slabă în anumite situaţii, nu înseamnă că trebuie să porţi și haine mai mici. Jeanșii nepotriviţi te pot face să pari chiar mai plinuţă, iar o bluză care-ţi joacă feste și se ridică mereu peste șolduri va scoate în evidenţă tocmai ce dorești să ascunzi.

Poartă corset… Frumoasele secolelor trecute nu ieșeau niciodată din casă fără corset și mizau pe

efectul irezistibil al acestuia: strângerea taliei până la sufocare, pentru a pune șoldurile și sânii în valoare, dar și o postură mereu dreaptă. Nu uita: strânge corsetul atât cât să îţi permită să respiri liber. Mai ales la prima purtare, te-ar putea face să simţi că nu poţi respira.

Fii “little black princess” Negrul e mereu în trend! Culoarea magică te poate face să arăţi mai slabă în aproape orice situaţie. Totuși, nu considera că dacă porţi haine negre, kilogramele în plus vor dispărea ca prin minune: textura, croiala hainelor și tonul de negru ales sunt la fel de importante. De asemenea, e esenţial să nu abuzezi de hainele negre, din motive evidente. Chiar și în cazul în care optezi pentru o little black dress sau un costum deux pieces, accesorizează cu cercei sau un colier colorat.

Încearcă lenjeria “de slăbit” Nu te gândi la ceva care te va face să pierzi kilograme transpirând excesiv. Așanumitele corsete de slăbit nu fac decât să-ţi “îmbrăţișeze” formele, reducându-le dimensiunile. Spre deosebire de corsetele clasice, ele cuprind mușchii fesieri, abdomenul, șoldurile și coapsele, conferind trupului tău o nouă formă, suplă și compactă. Corsetele slim sunt realizate, de obicei, din bumbac 100%, cu foarte puţin lycra și nylon de o textură mătăsoasă.

Bronzează-te! Bronzul te face mai strălucitoare, dar și mai suplă! Așa cum negrul reușește să învăluie formele de care nu ești încă mulţumită, bronzul îţi va îmbrăca pielea într-o nouă textură, mai atrăgătoare și slim. Intrefete.ro

SFATURI UTILE

Cum să foloseşti lămâile în curăţenia casei Multe produse convenţionale de curăţat au, printre ingrediente, esenţa de lămâie pentru a dezinfecta suprafeţele, dar și pentru a oferi un miros proaspăt și curat. De aici, rezultă că lămâile pot fi utilizate ca atare în curăţenia casei tale, fără să mai fie nevoie să achiziţionezi o serie de produse scumpe și toxice în același timp.

mativ 30 de minute cu apă rece și cu detergent. De asemenea, pentru rezultate și mai bune, stoarce zeama de la o lămâie și adaugă lichidul în compartimentul pentru detergent. Zeama acidă de lămâie va reda albul natural al ţesăturilor tale.

Utilizarea lămâilor este simplă și eficientă, în timp ce substanţele chimice de curăţare sunt toxice pentru sănătatea noastră, dar și pentru cea a mediului. Aceste citrice au proprietăţi antibacteriene și antiseptice, ceea ce le face ideale pentru curăţarea casei. Iată cum le poţi utiliza:

Petele sau depunerile de pe bateria de la chiuvetă, de pe chiuveta de inox, de pe aragaz sau frigider pot fi îndepărtate dacă pe un burete ușor abraziv torni zeama de la jumătate de lămâie și ștergi suprafeţele prin mișcări circulare. Lasă apoi să acţioneze câteva minute și clătește cu apă caldă. Pentru un efect și mai puternic, adaugă o cantitate redusă de bicarbonat alimentar. Rezultatele vor fi uimitoare.

Scoate petele de pe ţesături Petele de pe ţesături pot fi îndepărtate dacă zona afectată este înmuiată în puţină zeamă de lămâie (nediluată) și dacă se spală după aproxi-

Îndepărtează petele de pe suprafeţe

Dezinfectează tocătoarele Îţi imaginezi, desigur, că tocătoarele sunt cura-

te și că este suficient ca după ce ai tăiat pe ele bucăţi diverse de carne, verdeţuri, ceapă, usturoi și alte alimente, să le speli cu puţină apă caldă și detergent. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa - lemnul și chiar plasticul absoarbe mirosurile și retine mirosurile și bacteriile, pe care le înmulţește în mod continuu. Stoarce zeama de la o lămâie, adaug-o într-un bol mare cu apă și lasă tocătorul la înmuiat peste noapte. A doua zi dimineaţa, tocătorul va fi perfect curăţat și dezinfectat.

Curăţă şi oferă luciu mobilierului Amestecă două linguri de zeamă de lămâie cu 4 linguri de ulei de măsline, mixează bine și folosește soluţia pentru a curăţa și oferi luciu mobilierului din lemn. Poţi utiliza acest amestec în locul produselor de curăţare din comerţ - este o opţiune ecologică și mult mai sănătoasă.

Împrospătează şi dezinfectează aerul Lămâile oferă un miros foarte plăcut și aromat casei tale. Taie o lămâie în 5-6 bucăţi și pune-o la fiert într-un litru de apă. După primul clocot, ia-o de pe foc și las-o în încăperea pe care vrei să o parfumezi. În numai câteva clipe, mirosul în cameră va fi proaspăt și înviorător.

În locul pedepselor tradiţionale, părinţii din zilele noastre au tendinţa să aleagă pedepse mai ușoare, cum ar fi să nu le mai permită copiilor să se uite la televizor sau să se joace un anumit joc video. Un sondaj efectuat de site-ul Mature Times printre cititorii săi (500 de bunici) arată că vârstnicii consideră că nepoţii lor nu au respect pentru autoritate și pentru valorile morale. Două treimi dintre bunici cred că nepoţii lor nu sunt la fel de bine disciplinaţi cum erau părinţii lor când erau mici. Unul din șase bunici consideră că părinţii din zilele noastre au eșuat pe plan familial. O pătrime e de părere că părinţii sunt prea îngăduitori cu odraslele lor, iar 40% susţin că părinţii nepoţilor lor nu vor să se impună în faţa copiilor, ca să nu pară prea autoritari. “Este clar că generaţia a treia consideră că standardul de disciplină a scăzut”, a declarat Jane Silk, de la Mature Times. Jumătate dintre cei chestionaţi au spus că au fost mai stricţi cu copiii lor decât sunt ei acum cu nepoţii. Unul din patru bunici spune că părinţii ar trebui să fie mai stricţi, iar 27% au subliniat importanţa existenţei valorilor. Unul din cinci bunici crede că nepoţii ar trebui să aibă maniere mai bune și 19% dintre respondenţi consideră că cei mici ar trebui să aibă mai mult respect pentru cei în vârstă. Principalele pedepse aplicate de cei în vârstă propriilor copii au fost: închiderea în casă - 49%, o palmă sau mai multe - 45% sau să-i trimită în camera lor - 49%. Copiii de altădată nu mai primeau bani de buzunar (33%), săreau peste masa de seară (12%) sau erau urechiaţi (7%). Părinţii moderni adoptă alte modalităţi de pedepsire a copiilor. Numai 11% dintre cei mici sunt pocniţi dacă fac o prostie și numai 21% nu mai primesc bani de buzunar dacă sunt pedepsiţi. Cei mai mulţi părinţi le confiscă Ipod-urile și telefoanele mobile (24%) sau nu le mai permit să se uite la televizor (40%). “Întrebarea este dacă metodele de disciplinare folosite de părinţii din zilele noastre sunt eficiente. Se pare că răspunsul este nu”, a explicat Silk. Bunicii cred că părinţii încearcă să facă orice ca să evite conflictele, iar patru din zece oameni în vârstă cred că părinţii vor să fie percepuţi de copiii lor drept prieteni și nu o figură care inspiră autoritate. 7% dintre bunici dau vina pe ei pentru felul în care se poartă nepoţii și și-ar fi dorit să-și educe mai bine copiii.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni SEPTEMBRIE

Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35 Film. “TREI ALUNE PENTRU CENUȘĂREASĂ” (Cehia). 11.00 Videoteca copiilor. 11.15 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.15 La datorie. 12.35 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Film. “IMPERIUL ROMAN. AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT” (SUA, 2003). Episodul 2. 16.20 Medalion muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 18.00 Sub același cer. 18.30 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.20 ȘTIRI. 23.30 SIS. 20 de ani de independență. 0.00, 4.30 Săptămâna sportivă. 0.30, 2.30 Portrete în timp. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Evantai folcloric. 3.00 La curțile dorului. 3.15 Baștina. Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălțarea Sfintei Cruci. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.55, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.45 Magazinele UEFA. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Accente economice. 13.00 ȘTIRI. 14.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.55 Focus TV. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Documentar. “Drumeții”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Europa League. În pauză: ȘTIRI. 23.30 Respiro. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Gheorghe Tudor la Chișinău. Program muzical. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 2.30 Știință și inovare. 3.00 Vedete la bis! 4.30 Dor. Valentin Budilevschi. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Film artistic 17.00 X Factor. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 22.30 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 12 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Mireasă pentru fiul meu 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.13 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:45 Doamne de poveste (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (prima emisiune din acest sezon) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un negru pentru Casa Albă (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimă cu ecou 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4082 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.16, anul VI 00:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

23 SEPTEMBRIE 2011

Programe TV

05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crimă cu ecou (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Sărutul spionului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4083 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.17, anul VI 00:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Vocea României (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Условия контракта”. Многосерийный фильм 22.25 Премьера. “Нонна, давай!” 22.55 “Прожекторперисхилтон” 23.25 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 Премьера. “Форс-мажоры” *** 1.05 Эдди Мерфи в комедии “Чокнутый профессор 2: Семейка Кламп” 2.45 Фильм “Не буду гангстером, дорогая”3.00 Новости 3.05 Фильм “Не буду гангстером, дорогая”. Продолжение 4.00 Сериал “Американская семейка”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Условия контракта”. Многосерийный фильм *** “Городские пижоны” 22.25 Мировая премьера. “Тerra nova” *** 23.55 Ночные новости 0.15 Брэд Питт, Роберт Редфорд в приключенческом фильме “Шпионские игры” 2.20 Людмила Гурченко в фильме “Рецепт ее молодости” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Рецепт ее молодости”. Продолжение 3.55 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă... 12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20, 2.15 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 1.50 Curier TV. 4.20 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 5.25 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Tezaur folcloric. 12.10 Bebe magia. 12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20, 2.30 TVR-55. 19.45 Sport. 0.00, 5.25 Viața satului. 2.00 Rom european. 4.20 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:03 AL DENTE 10:16 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MAGAZINE 13:30 LA SAGA DES BHUTTO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES OUBLIÉES 20:27 LES OUBLIÉES 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FOOT ! 23:01 LES EUROPEENS FACE À LA CRISE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LES AMANTS 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:03 RECETTES DE CHEFS 10:32 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 KAFKA AU CONGO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES OUBLIÉES 15:55 LES OUBLIÉES 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA SAISON DES GOYAVES 21:13 FLASH INFO 21:16 LE PORTAIL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FAUSSES INNOCENCES 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 THALASSA 2:44 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

Miercuri SEPTEMBRIE

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 “Greu îi dorul când îi dor...”. Program muzical. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Erudit-cafe. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Știință și inovare. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Film. “BUNĂ, POLLY” (SUA). 16.15 Videoteca copiilor. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Russkii mir. 18.30 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Europa League. În pauză: ȘTIRI. 23.30 Cinemateca universală. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Arts 21”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 2.30 Natura în obiectiv. 3.00 “La poale de codru”. Festivalul Național al formațiilor folclorice. 4.30 ARTelier. 5.50 Calendarul zilei.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Două decenii de independență. Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Victor Pușcaș. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30, 2.30 Viitorul începe în familie. 11.10 Moldova în direct. 12.00 “La poale de codru”. Festivalul Național al formațiilor folclorice. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Respiro. 15.05 Film. “BUNĂ, POLLY” (SUA). 17.00 ȘTIRI. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.05 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Reporterul de gardă. 22.10 Film. “TORTUL DE ZĂPADĂ” (Anglia-Canada, 2006). 0.00 ȘTIRI. 0.10, 3.15 Parada fanfarelor. Program muzical. 1.00, 3.10 Descoperă Moldova. 4.30 Reporterul de gardă. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.14 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.15 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Sărutul spionului (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Blestemul surorilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4084 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Triplu X II 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.18, anul VI 00:00 Film: Triplu X II (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Blestemul surorilor (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un indian la Paris 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4085 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:15 Profit 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League 22:00 Fotbal Europa League 23:55 Profit 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.19, anul VI 01:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fotbal Europa League (r) 04:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Условия контракта”. Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. “Сгущенка на постном масле” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.45 Премьера. “Убийство” *** 0.45 Триллер “Муха” 2.10 Вячеслав Шалевич в фильме “Хоккеисты” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Хоккеисты”. Продолжение 3.55 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Условия контракта”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.45 Премьера. Победитель премии “Эмми2011” в 8 номинациях. Сериал “Подпольная империя”. Новый сезон *** 0.40 Армен Джигарханян в фильме “Когда наступает сентябрь...” 2.10 Георгий Бурков в комедии “Отставной козы барабанщик” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Отставной козы барабанщик”. Продолжение 3.30 “Давай поженимся!” 4.25 “Участковый детектив”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.15 Perechea potrivită. 12.15 Rom european. 12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00 România, trezește-te! 1.45 Festivalul Internațional “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Brăila 2011. 4.20 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 5.25 Festivalul “Maria Tănase”. 6.25 Bebe magia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 MAGAZINE 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:17 AL DENTE 13:30 DES CAMIONS ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ZAZIE DANS LE MÉTRO 16:32 FLASH INFO 16:35 MARIAGE BLUES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES OUBLIÉES 1:44 LES OUBLIÉES 2:44 TEMPS PRÉSENT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.15, 1.40 Perechea potrivită. 12.15 Pro Patria. 12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00, 5.20 Dănutz S.R.L. 2.40 Interes general. 4.20 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:02 MAGAZINE 10:31 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 JOLOKIA, L’ODYSSÉE DES BRAS CASSÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:59 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT / LE DEBAT TSR / UNE HEURE SUR TERRE 18:59 TV5MONDE LE JOURNAL 19:19 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAUSSES INNOCENCES 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 GROUNDING, LES DERNIERS JOURS DE SWISSAIR 0:05 TV5MONDE LE JOURNAL 0:15 LE JOURNAL DE LA TSR 0:41 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 SOUS LE SOLEIL DES CORNOUAILLES... LES TROPIQUES 2:46 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / PIÈCE À CONVICTION 2:48 QUESTIONS À LA UNE 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 39/40 LA GUERRE DES IMAGES

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Vector european. 11.00 Descoperă Moldova. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 14.50 Film. “ALICE ÎN ȚARA OGLINZILOR” (Marea Britanie, 1998). 16.15 Videoteca copiilor. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 2.30 Accente economice. 18.30 Documentar. “Drumeții”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Bună seara! Talk-show. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.05 ȘTIRI. 0.15, 5.00 C.Paustovski. “Bătrânul bucătar”. Film TV. 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 Templul muzicii. 4.30 Focus TV. 5.40 Pianul - reflecție a culturii europene. Program de muzică clasică. 5.55 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste (redifuzare din 12 iunie) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 26 septembrie) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un indian la Paris (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Europa League (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4086 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Terminator II: Ziua Judecăţii 23:30 Film: Omul invizibil 2 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Terminator II: Ziua Judecăţii (r) 04:00 Film: Omul invizibil II (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Иосиф Кобзон” 23.40 Закрытый показ. Премьера. Фильм Алексея Балабанова “Кочегар” 2.10 Любовь Полищук, Игорь Скляр в комедии “Только в мюзик-холле” 3.20 Евгений Киндинов, Ирина Печерникова в фильме “По собственному желанию” 4.30 Сериал “Американская семейка” 5.10 “Пока все дома” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.15, 5.25 Teleenciclopedia. 12.15, 6.15 Bebe magia. 12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20 TVR55. 19.45 Sport. 0.00, 3.20 ÎnTrecerea anilor. 1.40 România, trezește-te! 4.55 e-Forum. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MAGAZINE 13:30 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FAUSSES INNOCENCES 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / PIÈCE À CONVICTION 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:06 FLASH INFO 21:14 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES OUBLIÉES 22:55 LES OUBLIÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:42 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:32 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / PIÈCE À CONVICTION 2:38 MISE AU POINT / LE DEBAT TSR / UNE HEURE SUR TERRE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PAPOUASIE, ENFER ET CONTRE TOUT

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Film. “TORTUL DE ZĂPADĂ” (Anglia-Canada, 2006). 8.00 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 4.30 Ghidul sănătății tale. 11.30 Dor. In memoriam Leonid Bocsan. 12.00 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 12.50 Adrian Graur. “Un suflet pentru o păpușă”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Drumeții”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Erudit-cafe. 17.55 Fotbal. Campionatul RM. “FC Zimbru” - “FC Sf. Gheorghe”. Transmisiune în direct. Repriza a doua. 19.00 MESAGER (rus.) 19.30 Povestea de seară. 19.45, 2.50 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Cultura azi. 0.10, 5.00 Fii tânăr! 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 Dor. Program muzical. 1.50 La obiect. 2.30 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 21.30 La altitudine 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 23.00 Mireasă pentru fiul meu 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul („El Juramento”), primul episod (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (redifuzare din 25 septembrie) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 27 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Film: Juno 15:30 Teleshopping 15:45 Film: Aventurile lui Joe Dirt 17:15 Film: Poliţist sub acoperire 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Transformers: Războiul lor în lumea noastră 23:45 Film: Prins la înghesuială 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Film: Transformers: Războiul lor în lumea noastră (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Любовь Орлова в музыкальной комедии“Светлый путь”7.40 Нина Усатова в фильме “Обида” 9.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 Премьера. “Нина Усатова. Мне предлагали роль Офелии” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Гений чистой кислоты” 13.10 Новый “Ералаш” 13.45 Василий Ливанов, Виталий Соломин, Алексей Петренко в многосерийном фильме “Воспоминания о Шерлоке Холмсе” 16.25 Премьера. “Атлантида” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Большая разница” 19.15 “Большие гонки”21.00“Время”21.15“Призрак оперы” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 Юрий Соломин в фильме “Сувенир для прокурора” 0.50 Фильм “Осень, Чертаново...” 2.30 Людмила Максакова, Андрей Болтнев в фильме “Поездки на старом автомобиле” 3.50 Сериал “Американская семейка” 4.35 “Жди меня” 7.10 Omul și timpul. 8.35 Bebe magia. 9.00-13.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.00 De la Marele Zid la Micul Paris. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30 Ca la carte. 15.10, 2.10 Tezaur folcloric. 16.30 “Strugurele de Aur”. 17.45, 0.00 Dănutz S.R.L. 19.45 Sport. 21.00 O dată’n viață. 23.00 Profesioniștii. 4.15 Europa mea. 4.40 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 PÉTROLE : LE DÉBUT DE LA FIN 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:02 360° - GÉO 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:28 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:51 CHABOTTE ET FILLE 16:13 CHABOTTE ET FILLE 16:36 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 Y A DU MONDE À NAMUR 22:03 LE MARRAKECH DU RIRE 2011 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

Duminică OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 O seară în familie. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Documentar. “Descoperirile antichității”. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00, 3.40 La datorie. 11.30 Școala istoriei. Concurs de inteligență. 12.00 Film. “ALICE ÎN ȚARA OGLINZILOR” (Marea Britanie, 1998). 13.25 “O lume ca-n povești”. Program muzical pentru copii. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.25 Două decenii de independență. Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Nicolae Costin. 15.00 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.45 Descoperă Moldova. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Săptămâna sportivă. 22.10 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 2. 23.45 ȘTIRI. 23.55 SIS la 20 de ani. Program festiv. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Natura în obiectiv. 3.00 Hora Moldovei. Program muzical. 4.30 Tangoul toamnei. Spectacol muzical. 5.50 Calendarul zilei. 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 X Factor. Reluare 15.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.12 -15 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 00.00 Film artistic 02.00 Serial. Maddie și David. SUA 1985 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva saptamanii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste - emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (sfarsitul serialului) (AP) (romance) 23:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 02:00 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 26 septembrie) (15) (divertisment) 02:30 Poveștiri de noapte (reluare de marti, 27 septembrie) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (reluare de miercuri, 28 septembrie) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (reluare de joi, 29 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva saptamanii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Poliţist sub acoperire (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 15:00 Teleshopping 15:15 Film: În pielea altuia 17:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.5, 6 22:30 Film: În căutarea fericirii 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Serial: Pariu cu viaţa, ep.5, 6 (r) 02:45 Apropo Tv (r) 03:30 Film: În căutarea fericirii (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Татьяна Доронина в фильме “Мачеха” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Носороги атакуют” 13.10 Екатерина Порубель, Кирилл Гребенщиков, Елена Захарова в многосерийном фильме “Серафима Прекрасная” 15.50 “Легендарные кинокомедии” 16.45 Новый “Ералаш” 17.50 Премьера. Дмитрий Дюжев, Евдокия Германова, Дмитрий Харатьян в фильме “Розыгрыш” 19.20 “Минута славы. Мечты сбываются!” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Тьерри Монфрей, Мария Голубкина, Михаил Ефремов в лирической комедии “Француз” 0.50 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 2.55 Вера Глаголева в фильме “Прости нас, первая любовь” 4.05 Сериал “Американская семейка” 7.00 Bebe magia. 8.10 Universul credinței. 10.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.40, 3.40 Telejurnal. 14.30 Viața satului. 17.00, 1.25 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.40 Sport. 21.00 Distractis. 21.35 Tezaur folcloric. 22.55 “Strugurele de Aur”. 0.10 Prim-plan. 4.35 Universul credinței. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 NOCES D’OR 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:32 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:40 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:07 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:33 TiVi5MONDE - TACTIK 11:58 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:37 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:03 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:59 VIVEMENT DIMANCHE 16:27 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:00 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 Y A DU MONDE À NAMUR 22:00 LE FEU FOLLET 23:47 BYE BYE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 GROUNDING, LES DERNIERS JOURS DE SWISSAIR 2:49 KIOSQUE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 VERDICT

CMYK

23 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CRISTINA CROITORU:

„Cred că se poate lucra şi acasă” Frumoasă, talentată, muncitoare și ambiţioasă – Cristina Croitoru este cântăreaţa care, de la lansarea ei până în prezent, nu ne-a dezamăgit și nu ne-a făcut să ne schimbăm părerea despre prima impresie pe care ne-am creat-o din momentul în care am cunoscut-o. Interesul pentru persoana și vocea ei a devenit mai evident după etapa naţională a concursului Eurovision din 2009, când a fost printre favoriţii ediţiei. Și deși acea participare nu i-a adus victorie, i-a adus recunoaștere, Cristina fiind apreciată în prezent de specialiști drept una dintre cele mai bune și mai promiţătoare voci ale estradei naţionale.

- Întâlnirea noastră de astăzi are loc între două repetiţii. Te pregătești de un eveniment anume sau sunt doar repetiţii pentru a te menţine în formă? - Pregătesc piese noi, repet piesele din repertoriu, mă pregătesc să particip la concursul Eurovision, etapa naţională. Pentru acest concurs am compuse câteva piese, dar încă nu știu cu care dintre ele voi participa și, între timp, mai încerc să fac și alte piese, poate reușesc să mă opresc la cea mai potrivită. În rest, pot spune că parcurg o perioadă liniștită și cât se poate de obișnuită: compun, învăţ, cânt și stau pe net.

promovat și, totodată, promovează și artiștii, dar și ţările care participă în concurs. Și, al doilea aspect, orice participare te ajută să acumulezi experienţă. - Îmi amintesc că după prima ta participare la Eurovision, pe forumuri, multă lume discuta că nu este exclus faptul că o voce ca a ta nu va rămâne neobservată de producătorii din străinătate și că nu este exclus să alegi să cânţi și să activezi în altă ţară. Ai rămas însă acasă, de ce?

- Nu văd nimic rău în faptul că activez în Republica Moldova, cred că se poate lucra și acasă. Evident că și eu, ca orice artist, îmi doresc recunoaștere pe plan internaţional, dar cred că trebuie să mai parcurg niște etape, toate se întâmplă la timpul lor. Eu trăiesc doar cu muzica, nu îmi închipui să fac altă meserie, să mă ocup de altceva. Nu, nu vreau să fiu categorică, nu este exclus ca la un moment dat să am o activitate în paralel, dar totuși, în primplan, va fi muzica. Singurele mele planuri legate de străinătate sunt participarea la unele concursuri, în Republica Moldova am participat aproape la toate! Este și acesta un motiv pentru care îmi petrec mai mult timpul la repetiţii, lucrez asupra repertoriului, a tehnicii. Mie îmi place să particip la concursuri și festivaluri, pentru că ele mă ajută iarăși să acumulez experienţă, deoarece în juriu se află profesioniști, la acest gen de competiţii înveţi să-ţi stăpânești emoţiile și, de ce să nu recunosc, faptul că te afli într-o competiţie cu niște concurenţi

- Apropo de Eurovision, a fost o rampă de promovare pentru tine. - Da, s-a întâmplat acum două ediţii și la prima participare nu credeam că sunt pregătită pentru acest concurs, pentru că nu aveam un cântec potrivit. Piesa mi-a fost propusă cu o lună înainte de concurs de Valentin Dânga și nu reușisem să mă pregătesc temeinic. Iar faptul că mie nu-mi place să ies pe scenă doar că să fiu menţionată, probabil și-a lăsat amprenta la acea participare. Dar mama m-a convins să accept această provocare și cred că, până la urmă, n-a ieșit rău, nu regret că am acceptat atunci să particip.

valoroși îţi dezvoltă foarte multe calităţi și abilităţi. De asemenea, cât mai multe concursuri înseamnă și cât mai multe piese competitive în repertoriu. - De unde ai moștenit dragostea pentru muzică? - Ca oricărui copil, îmi plăcea și mie să cânt. Mama a absolvit școala muzicală, clasa acordeon, tata, deși nu are studii muzicale, cântă la chitară. Părinţii mei sunt pasionaţi de muzică și pasiunea asta a lor mi s-a transmis. În clasa a șasea mama m-a înscris la școala muzicală, să studiez chitara. Și când am venit să vedem listele, ca să aflu dacă am fost admisă, eu nu m-am regăsit în liste și am fost foarte dezamăgită, am plâns foarte mult. Ca după aia să aflu că nu ne uitasem pe listele care trebuia. Să știi că pe urmă, după ce am început lecţiile și am văzut cât este de greu, îmi ziceam în sinea mea de sute de ori că mai bine nu eram admisă! Acum însă nu regret că am studiat chitara, mai mult chiar, piesele mi le compun tot la chitară. În copilărie, în paralel cu lecţiile de chitară, mai cântam la casa de cultură din orașul natal, din Dubăsari, participam la toate festivităţile organizate în oraș. După absolvirea liceului am hotărât să-mi încerc puterile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și am fost admisă. Concomitent cu studiile am început să particip la diverse festivaluri și concursuri. - Când ai debutat pe scena profesionistă? - Peste un an de la venirea mea în Chișinău, la 19 ani. Când am venit în oraș, mergeam prin zona Arcului de Triumf și mă întrebam în sinea mea: Oare voi ajunge vreodată să cânt și eu în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în faţa acestui Arc, alături de vedetele estradei noastre? Și la scurt timp am avut ocazia să trăiesc pe viu aceste emoţii, în cadrul unui concert, emoţii care atunci mi-au părut incredibile, asemeni unei stări de catharsis.

- Luând în calcul că ai participat și anul trecut la acest concurs, să înţelegem că prima participare te-a ambiţionat? - Da. Și am mai spus-o, o repet și acum, voi participa până în momentul în care voi câștiga și voi merge mai departe.

- Există vreun cântăreţ, muzician despre care poţi spune că este modelul tău în muzică? - Sigur că da! Mă fascinează, în special, vedetele internaţionale, pentru că au o școală spre care noi tindem și mi-aș dori

- De ce o dorinţă atât de aprigă? - Și din considerentul că Eurovision este cel mai spectaculos show televizat, atât la nivel local, cât și european, este foarte bine

foarte mult să obţin o bursă de studii în străinătate și să am ocazia să studiez acolo vocalul. Mă refer mai mult la vedetele de jazz și r’n’b, pentru că sunt genuri muzicale pe care le simt mai aproape de sufletul meu. Mie nu-mi plăcea jazz-ul înainte, dar peste câţiva ani de studii la academie, am îndrăgit acest gen muzical. Dar ca să răspund la întrebare, o admir pe Beyonce, este o artistă multitalentată și își merită cu prisosinţă statutul de star. - Astăzi este foarte des folosită sintagma „muzică comercială”. Cum crezi, este posibil ca un artist din Republica Moldova să facă muzică de calitate și comercială în același timp? - Sigur că da! Avem mulţi compozitori și cântăreţi talentaţi, dar există anumite particularităţi de care trebuie să mai ţinem cont, specificul nostru naţional, realitatea în care trăim. De exemplu, mie îmi place foarte mult muzica lirică și eu aș cânta așa toată viaţa. Dar noi trăim într-o republică mică și nu ne putem permite luxul să cântăm doar pentru un anumit segment de public, pentru că acel segment ar fi, din start, foarte mic. Iată de ce, trebuie să ne construim astfel repertoriul încât să împăcăm toate gusturile muzicale. Pentru că și aici e vorba de raportul dintre cerere și ofertă: din muzică trăim, din muzică investim în viitoarele piese. Nu vindem, nu avem ce investi.

TINERII CREATORI DE FILM SUNT PREMIAŢI

CA SĂ NU ALIMENTEZE TENSIUNILE POLITICE ÎN SUA

Filmul de animaţie „Gardul” a fost apreciat în Croaţia

Steven Spielberg îşi va lansa noul film după alegeri

În perioada 7-10 septembrie curent, în orașul Karlovac din Croaţia a avut loc a XVI-a ediţie a Festivalului de Creaţie a Filmelor pentru Tineret “Four River Film Festival”, la care a participat și Republica Moldova, prezentând trei filme de animaţie: “Ce nu-ţi place, altuia nu-i face!”, “Gardul”, “Joacă-te cu mine”.

Filmul “Gardul”, realizat de asociaţia ARTIStudio Moldova, a primit diploma festivalului “Steagul galben”, pentru contribuţie în realizarea și promovarea filmelor nonviolente. Festivalul “Four River Film Festival” se desfășoară anual și criteriile de apreciere ale juriului sunt: promovarea ideilor nestandarde, a filmelor nonviolente, curaj creativ, promovarea graficii computerizate, diversităţii. Scurtmetrajul de animaţie a fost realizat de tineri în cadrul proiectului social cu genericul “Respectă și vei fi respectat!” la asociaţia ARTIStudio, în colaborare cu Direcţia Municipală pentru Protecţia Copilului, având drept scop promovarea în societate a drepturilor etniei rome.

Cineastul american Steven Spielberg a anunţat că filmul său despre viaţa lui Abraham Lincoln va fi lansat abia după alegerile prezidenţiale din Statele Unite din anul 2012, deoarece nu dorește să alimenteze tensiunile politice din ţara sa, informează bbc.co.uk. “Filmul va fi lansat, în mod intenţionat, abia după alegerile prezidenţiale de anul viitor”, a declarat renumitul cineast pentru publicaţia Orlando Sentinel. Britanicul Daniel Day-Lewis va interpreta rolul fostului președinte american, iar în rolul soţiei acestuia a fost distribuită actriţa Sally Field. Joseph Gordon-Levitt va juca rolul fiului cel mare al fostului președinte american, Robert Todd Lincoln, iar Tommy Lee Jones îl va portretiza pe marele ecran pe Thaddeus Stevens, liderul Partidului Republican și, totodată, congresman din partea statului Pennsylvania. Lungmetrajul “Lincoln” are la bază bestsellerul “Team of Rivals”, scris de Doris Kearns Goodwin, laureată a premiului Pulitzer. Romanul prezintă diverse aspecte petrecute în ultimele patru luni din viaţa președintelui american Abraham Lincoln, încercările sale de a aboli sclavia și de a pune capăt Războiului Civil din Statele Unite (1861-1865), dar și disputele sale politice cu membrii cabinetului de la Casa Albă. Scenariul pentru acest lungmetraj a fost scris de un alt laureat al premiului Pulitzer, scriitorul Tony Kushner, scenaristul miniseriei de televiziune “Îngeri în America/ Angels in America”. Filmările vor debuta în curând în orașul Richmond din statul Virginia, deoarece clădirile

S-A MAI SPULBERAT O LEGENDĂ

Trupa R.E.M. s-a destrămat După trei decenii de activitate, legendarul grup de rock alternativ R.E.M. a decis să își înceteze activitatea. Anunţul a fost făcut miercuri, 21 septembrie, pe site-ul oficial al formaţiei, care, ulterior, a fost suspendat. “Plecăm cu un imens sentiment de gratitudine, de împlinire și de uimire faţă de tot ceea ce am realizat. Tuturor acelora care, într-o zi, au fost emoţionaţi de muzica noastră, le mulţumim că ne-au ascultat”, se afirmă în același mesaj. Grupul R.E.M., înfiinţat în 1979 în statul american Georgia, și-a lansat primul single, “Radio Free Europe”, în 1981, care a devenit rapid o veritabilă “senzaţie” printre tinerii din circuitul colegiilor americane. Trupa a lansat 15 albume, printre care se numără “Murmur” - albumul de debut (1983), “Reckoning”, “Document”, “Out of Time” și “Automatic For the People”, din care face parte și celebra piesă “Everybody Hurts”. “Nu a existat nici un dezacord, nici o ceartă, nici un avocat care să creeze o ambuscadă. Am luat această decizie împreună, amical și în interesul fiecăruia dintre noi. Am considerat că era momentul cel mai potrivit pentru asta”, a precizat basistul trupei, Mike Mills. Grup cult al rock-ului independent din anii 1980, R.E.M. a devenit în anii ‘90 una dintre cele mai populare trupe de pe scena internaţională, rivalizând cu irlandezii de la U2. Primul lor album “Murmur” (1983), aparţinând stilului american underground, a fost lăudat de criticii

de specialitate, iar editorii revistei „Rolling Stone” l-au desemnat “cel mai bun album al anului”, devansând “Thriller” al cântăreţului Michael Jackson și “Synchronicity” al trupei The Police. La fel ca Bono de la U2, membrii trupei R.E.M., și, în special, liderul grupului, solistul Michael Stipe, au militat pentru numeroase cauze umanitare și nu au ezitat să se lase prinși în dezbaterile politice, susţinându-l astfel pe democratul John Kerry în timpul campaniei prezidenţiale americane din 2004. Trupa R.E.M. a militat, totodată, pentru închiderea închisorii Guantanamo.

- La început ai menţionat că muzica este pentru tine principala pasiune, dar că nu excluzi că la un moment dat ai putea avea și o activitate în paralel cu muzica. Pentru ce anume ai opta pe lângă îndeletnicirea de bază? - Nu m-am gândit la ceva în mod special, dar cred că ar fi tot ceva legat de muzică: o școală muzicală proprie, lecţii de vocal sau poate un local select, o cafenea, un bar, un restaurant în care să se asculte cu predilecţie un anumit gen de muzică... Dar la asta încă mă mai gândesc, ideile care îmi priesc acum în cap tot au tangenţă cu muzica. - Și pentru că tot ne-ai spus că te pregătești de Eurovision, te rog să ne spui, cum crezi, care vor fi tendinţele muzicale la următoarea ediţie? - Nu pot face acum previziuni, dar eu nu mă gândesc la tendinţe. Cred că piesa pentru Eurovision trebuie să fie frumoasă, melodioasă, cu un refren ușor de memorizat, să se cânte despre lucruri importante într-o manieră cât mai puţin sofisticată. Cred că o piesă frumoasă, sinceră și simplă va cuceri Europa. - Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare! - Vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

23-30 septembrie Berbec

Vă așteaptă petreceri liniștite în familie, după o perioadă stresantă, cu multe momente în care regretele se dovedesc inutile și târzii. Relaţia cu cei dragi vă interesează mai mult ca oricând.

Taur Confundaţi relaţiile de rudenie cu o garanţie suplimentară, care vă asigură iertarea, indiferent ce decideţi și ce le spuneţi celor apropiaţi. Se recomandă să reveniţi la sentimente mai bune.

Gemeni Sunteţi la fel de energici și de entuziasmaţi ca și persoanele apropiate care vă înconjoară. Problemele bănești sunt mai importante acum, pentru că vă limitează planurile.

Rac

din acest oraș seamănă cu cele din Washington în perioada Războiului Civil. În iulie, un alt film despre Abraham Lincoln, intitulat “The Conspirator”, a fost lansat în America de Nord. Regizat de Robert Redford și avându-l în rolul principal pe James McAvoy, acest lungmetraj spune povestea lui Mary Surrattr, o femeie acuzată că a jucat un rol important în asasinarea lui Lincoln în 1865. Steven Spielberg a câștigat de două ori premiul Oscar pentru cea mai bună regie: în 1993, pentru “Lista lui Schindler”, și în 1998, pentru “Salvaţi soldatul Ryan”. Abraham Lincoln (1809-1865), câteodată numit “Abe Lincoln” sau “Honest Abe” (Abe cel cinstit), a fost cel de-al șaisprezecelea preșe-

dinte al Statelor Unite ale Americii (1861-1865) și primul președinte republican. Lincoln s-a opus expansiunii sclaviei și a dorit abolirea acesteia. A avut un rol major în cristalizarea eforturilor Uniunii în cadrul Războiului Civil American, a coordonat eforturile diplomaţiei americane, a patronat acţiunile Partidului Republican, a informat opinia publică prin mesaje și cuvântări (așa cum a fost faimoasa Cuvântare de la Gettysburg), a iniţiat, formulat și condus planuri sociale esenţiale pentru societatea americană - abolirea sclaviei și reconstrucţia Uniunii. Abraham Lincoln a fost asasinat la terminarea Războiului Civil. Următoarele alegeri prezidenţiale din Statele Unite vor avea loc pe 6 noiembrie 2012.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559 CMYK

Vă simţiţi captivi în iţele complicate pe care le urzesc cei din jurul vostru, fie cei din familie, fie de la locul de muncă. Puteţi înţelege cu greu motivaţiile lor și scopurile pe care le urmăresc.

Leu O perioadă calmă, de pregătire pentru ceea ce știţi că urmează, o perioadă mai activă, care ar fi bine să vă găsească pregătiţi și fizic, și psihic. Gândul vă zboară mai departe ca oricând.

Fecioară Acum vă interesaţi de problemele celor din jur. Le aveţi și voi pe ale voastre, dar nu e momentul să ieșiţi cu justificări pentru a refuza să îi ajutaţi pe cei care au urgenţe mai importante.

Balanţă Chiar dacă se complică anumite probleme din relaţia de cuplu sau în legătură cu un contract ori o afacere, tot nu puteţi trage concluzii pesimiste despre viitorul vostru.

Scorpion O perioadă destul de periculoasă, pentru că vechile probleme revin în atenţia voastră, deși aţi fi preferat să dispară și să nu mai apară vreodată. Sunt posibile complicaţii legate de călătorii.

Săgetător Gândirea limpede și logica imbatabilă sunt cei mai preţioși aliaţi pe care îi aveţi în acest moment, pentru că vă permit să nu alunecaţi în capcanele întinse de persoanele din jur.

Capricorn Destul de complicate vor fi problemele din familie cu care vă confruntaţi în această perioadă, care parcă nu se mai sfârșesc și vă creează multe neplăceri. Nici voi nu aţi fost ceva mai deciși ca să vă protejaţi de acestea.

Vărsător Lăsaţi deoparte toate problemele la care nu vă face nici o plăcere să vă gândiţi, chiar dacă știţi că sunt importante. Bine faceţi, pentru că inspiraţia vine mai ales pe un fond raţional.

Peşti Acum vă preocupă evoluţia profesională, recunoașterea valorii prin beneficii concrete, dar și relaţiile de familie și suportul pe care îl puteţi obţine din partea apropiaţilor.