Ziarul Flux, Ed. 33 (861)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 septembrie 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 14.09.2012

=Cuv. Simeon Stâlpnicul și mama sa Marta (Începutul anului nou bisericesc)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0224 1 Dolar american ............. 12.4161 1 Leu românesc ................ 3.5548 1 Rublă rusească ............... 0.3951 Timpul probabil:

Maxima zilei “Gândirea logică și viaţa reală nu sunt două orbite separate. Logica este singurul mijloc al omului pentru a stăpâni problemele realităţii”.

Ludwig von Mieses

14.09.2012

15.09.2012

Soare, 16 27 0C

Soare, 16 31 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2012

FLUX

FLUX

ABONAREA 2012

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 33 (861)

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

Negocierile cu ruşii au eşuat: „Renunţaţi la UE dacă vreţi gaz ieftin” 2

PAGINA

Oferta Rusiei, preţul la gaz şi relaţia Moldovei cu UE

5

PAGINA

IMPORTANT

Corlăţean despre Marşul Unirii: Sper că nu vor exista confruntări

6

PAGINA

Rusia îi cere Republicii Moldova să renunţe la cooperarea energetică cu Uniunea Europeană, dacă vrea preţuri mai mici la gazele naturale importate din Rusia. De asemenea, ţara noastră s-ar bucura de o mai mare receptivitate din partea Federaţiei Ruse dacă va accepta să adere la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Cel puţin acestea sunt concluziile care se impun, după vizita la Moscova a premierului Vladimir Filat.

ACTUAL

EXTERN

Problema livrării gazului rusesc în Republica Moldova a fost principala temă pe ordinea de zi a întrevederii de marţi, 11 septembrie, a premierului rus Dmitri Medvedev cu omologul său de la Chișinău, Vladimir Filat, dar nu s-a ajuns la un rezultat.

Dmitri Medvedev a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, după întrevederea celor două delegaţii, că a făcut „o propunere complexă” colegilor de la Chișinău și a expus toate argumentele, inclusiv ce ţin de pachetele energetice ale Uniunii Europene.

Republica Moldova negociază cu partea rusă încheierea unui nou contract de livrare a gazelor de aproximativ un an, vechiul contract expirând la 1 ianuarie curent. Cei doi premieri au discutat și despre îmbunătăţirea logisticii livrării vinurilor moldovenești în Federaţia Rusă.

Dmitri Medvedev a declarat că a dat indicaţii personale în acest sens, menţionând că în prezent nu există probleme în privinţa calităţii vinurilor moldovenești. Referitor la semnarea contractului pentru livrarea gazului, Dmitri Medvedev a menţionat că nu există contradicţii, ci doar viziuni diferite.

Continuare în pag. 2

Mitropolia Moldovei este împotriva înregistrării legale a cultului satanist

Limba şi jocul geopolitic

Biserica Ortodoxă din Moldova își exprimă îngrijorarea vizavi de intenția unui grup de tineri de a înregistra cultul satanist la Ministerul Justiției al RM. Considerăm că nici într-un fel de circumstanțe nu trebuie legalizat un cult distructiv precum este cel satanist, care ar putea duce la grave tulburări sociale, mai ales în țara noastră, unde majoritatea covârșitoare a populației se declară creștin-ortodoxă.

Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove condamnă dur această inițiativă și speră că Ministerul Justiției nu îi va da curs, acționând în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

Sursa: mitropolia.md

Barroso: Europa trebuie să devină o FEDERAŢIE DE STATE-NAŢIUNE

7

PAGINA

Despre ce au discutat politicienii vara şi nu s-au înţeles toamna

ANALIZĂ

Plahotniuc şi datoriile angelicului Serafim

XXX

(citiţi pag. 3)

XXX

Iurie ROŞCA: Dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova se poate produce rapid, ireversibil şi definitiv (Câteva reflecţii exprimate în cadrul unei emisiuni televizate de Iurie Roșca pe marginea preconizatelor manifestaţii din 16 septembrie) XXX (citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 7)

Pâinea, mai scumpă la Orhei cu 10%

Până la finele săptămânii, în raionul Orhei pâinea se va scumpi cu circa 10%. Cel puţin doi agenţi economici preconizează să majoreze preţurile la pâine.

Directorul Fabricii de pâine din Orhei, Andrei Roșca, a declarat pentru Radio Orhei că pâinea va fi vândută mai scump cu 18 bani începând de vineri, 14 septembrie. Directorul unei alte fabrici de pâine, Ion Brodeţchi, a declarat că roada mică de grâu din acest an condiţionează o creștere a preţurilor în limita de 10%.

De menţionat că zilele trecute, în mai multe localităţi din ţară, a fost majorat preţul la pâine. Este vorba de raioanele Telenești, Ungheni, Călărași, Ceadâr-Lunga și Sângerei.

După seceta din acest an, bursele internaţionale au afișat preţuri record la cereale. Grâul s-a scumpit, în medie, cu 20%. În Republica Moldova, preţul la grâu a crescut cu circa 50 de bani.

Sursa: noi.md

Cu ce se ocupă preşedintele, atunci când nu împarte distincţii de stat?

Marşurile „unioniştilor” – CUI PRODEST?

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 4)

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 3)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2234 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

14 SEPTEMBRIE 2012

Kommersant: Moldova a devenit primul „ostatic” al noii scheme geopolitice a Rusiei Moscova aplică o nouă schemă de presiune geopolitică în care un rol important îl joacă și preţul la gaz. De această părere este directorul Institutului de cercetări în domeniul energetic, Dmitri Marunici, transmite UNIMEDIA cu referire la un text din publicaţia ucraineană Kommersant.

Potrivit lui Marunici, „Gazprom”-ul a devenit, de facto, un instrument geopolitic al Rusiei. Expertul rus consideră că, „făcând exerciţii cu Moldova” cu ajutorul preţului la gaz, Moscova va aplica o schemă similară în Ucraina. „Dar atâta timp cât la Kiev se va afla regimul actual este puţin probabil că Ucraina va îndeplini aceste cerinţe”, a declarat Marunici.

Moscova a cerut Republicii Moldova să denunţe protocolul ce prevede aderarea la pachetului energetic al UE, în schimbul unor preţuri mai mici la gazele rusești. „Astfel, autorităţile ruse au început să arate cum va influenţa preţul gazului în sistemul de negocieri cu consumatorii externi. Pe de o parte, „Gazprom”ul prin contraagenţii săi declară că ar putea accepta reduceri pentru gazul livrat, între timp guvernul rus va insista asupra concesiilor politice serioase. Primul „ostatic” a fost Republica Moldova. Experţii se așteaptă că Moscova va acţiona mai deschis și în Ucraina”, mai spune sursa.

Juristul Baroului de avocaţi „Muranov, Cerniakov și Asociaţii”, Dmitri Cerniakov, a declarat că Republica Moldova poate unilateral rezilia acordul cu UE. Pentru aceasta este necesar acordul organului competent, de exemplu, al Parlamentului. Renunţarea la un acord nu va avea consecinţe juridice pentru ţară, consideră Cerniakov. Cu toate acestea, în cazul în care, potrivit condiţiilor acordului, Republica Moldova a primit careva concesii economice din partea UE, este rezonabil să se aștepte că va trebui cumva să le compenseze.

Potrivit unei surse din„Gazprom”, citată de Kommersant, Chișinăul ar dori să reducă preţul la gazul rusesc la circa 250 de dolari și, în același timp, să nu propună nimic în schimb. Această situaţie nu-i convine monopolistului rus. Totodată, datoria pentru gazele livrate Transnistriei este de 3,5 miliarde de dolari, iar a Republicii Moldova de circa 600 de milioane de dolari. „Aceste datorii ar putea fi schimbate pentru o parte a cotei Guvernului Republicii Moldova în „Moldovagaz”, însă oferta nu vine”, a declarat sursa.

Sursa: unimedia.md

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Negocierile cu ruşii au eşuat: „Renunţaţi la UE dacă vreţi gaz ieftin” Urmare din pag. 1

Medvedev: Vrem relaţii bune cu UE, dar acţiunile sale lovesc în interesul Federaţiei Ruse „Eu am înaintat un pachet de propuneri partenerilor noștri și am discutat intens acest subiect, aducând toate argumentele, inclusiv asupra pachetelor energetice. Am spus că avem relaţii bune cu UE, circuit comercial mare, vrem regim liberalizat de vize, dar avem și viziuni diferite, inclusiv în ceea ce ţine de pachetele energetice. Din păcate, modul cum sunt formulate și se implementează lovesc în interesul Rusiei și al companiilor ruse, inclusiv al „Gazprom”. Din acest motiv, suntem nevoiţi să ţinem cont și de statutul de membru al unor asemenea organizaţii, inclusiv de participarea în Comunitatea Energetică. Am făcut propunerile pentru viitor și sper că partenerii moldoveni le vor aprecia și își vor prezenta viziunea lor”, a spus Dmitri Medvedev, citat de karadeniz-press.ro.

Premierul Vladimir Filat a spus că ar fi fost foarte simplu dacă problema respectivă era discutată doar prin prisma cooperării economice, menţionând că nu este o problemă dificilă, dar este nevoie de o abordare complexă. Filat s-a referit aici la condiţiile de livrare, precum și la situaţia din acest domeniu din stânga Nistrului. „Este important ca noi să discutăm și sper că ne vom apropia de momentul când vom conveni asupra principiilor și vom semna Acordul interguvernamental în domeniul energetic, care va sta la baza livrărilor de gaz din Federaţia Rusă, dar și la baza soluţionării problemelor ce vizează domeniul energetic”, a spus Vladimir Filat.

Premierul moldovean a avut marţi, la Moscova, o întrevedere cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Cei doi oficiali au avut o întrevedere tête-à-tête, care a fost urmată de o întrevedere în plen a delegaţiilor. În cadrul acesteia s-a discutat despre relaţiile dintre cele două state la etapa actuală

Oferta Rusiei, preţul la gaz şi relaţia Moldovei cu UE Rusia oferă reducere de 30% din preţul la gaz dacă Moldova se retrage din Comunitatea Energetică Europeană și renunţă la implementarea pachetului energetic 3, care va lovi în interesele Gazprom/MoldovaGaz în Moldova.

Actualmente, Moldova și-a asumat implementarea prevederilor pachetului 3 până în 2015, deși, probabil, acest lucru va dura ceva mai mult. Atâta timp cât Moldova nu are acces la resurse energetice alternative, implementarea prevederilor pachetului 3 arată bine pe hârtie, dar e cam greu de realizat în practică.

Dar să revenim la oferta Rusiei. Aici sunt câteva lucruri de care e bine să ţinem cont.

1) În mai 2010, Ucraina a semnat acordurile de la Kharkiv, prin care Rusia îi oferea Ucrainei o reducere de 100 USD la mia de metri cubi de gaz natural (fără a schimba formula de preţ la gaz) în schimbul prelungirii prezenţei militare ruse din Crimeea până în 2042. Ucraina credea că, prin semnarea acordurilor, și-a rezolvat problemele și cu Rusia, și cu gazul. Nici pe departe. De atunci, problemele Ucrainei au crescut. Nu știu cum a negociat Ucraina, dar ei plătesc pentru gaz cam tot atât cât Moldova (adică 400 USD) DUPĂ ce se aplică reducerea de 100 USD. Repet. După acordul de la Kharkiv, și după ce ucrainenii primesc reducerea de 100 USD, ei plătesc tot atâta cât Moldova – 400 USD. Iar Rusia îi oferă noi reduceri Ucrainei dacă aceasta aderă la Uniunea Eurasiatică. Cam așa Rusia s-a ales și cu capra sătulă (baza militară), și cu varza întreagă (preţul de 400 USD), iar Ucraina – și flămândă (plătind 400 USD), și fără varză (dreptul de a le spune adio trupelor rusești).

2) Dacă ţinem cont de experienţa Ucrainei, nu m-aș mira dacă, în linii mari, calculul Rusiei e aproximativ următorul.

Moldova primește reducerea de 30%, dar prin retragerea din Comunitatea energetică europeană. Întreg demersul european al Moldovei are de suferit. Treptat, Moldova devine ceva mai izolată de UE și mai vulnerabilă faţă de Rusia. În 3-4-5 ani, Rusia poate ameninţa să ridice din nou preţul la gaz. Iar dacă Moldova vrea să-și păstreze reducerile, atunci, evident, acest lucru i se poate oferi în schimbul aderării la Uniunea Eurasiatică.

3) Retragerea din Comunitatea Energetică și renunţarea la angajamentele pe care Moldova și le-a asumat faţă de UE ar avea efecte negative pentru integrarea europeana a Moldovei pe toate dosarele, nu doar pe relaţia energetică. Or, integra-

EDI|IA DE VINERI

Actual

rea europeană presupune angajamente pe întreg spectrul de subiecte care determină funcţionarea unui stat – de la antidiscriminare la comerţ și de la energie, la standardele în abatoare. Cu integrarea nu poţi să alegi ce-ţi place și să renunţi la ce nu-ţi place. Trebuie să-ţi asumi întreb pachetul de obligaţii.

4) Gazpromul e asediat cam pe toate fronturile în UE. Dezvoltarea gazului de șist (shale gas). Comisia Europeană s-a pus serios pe capul Gazpromului pentru practici anticompetitive. Comisia nu a pierdut nici un caz împotriva practicilor monopoliste din 1958. Și investigaţia anti-Gazprom va avea consecinţe serioase – amenzi mari și, probabil, impunerea modificării formulei de calculare al preţului la gaz (formula e bazată pe preţul la petrol).

Partenerii Gazpromului din UE îl atacă în arbitraj pentru a renegocia preţurile la gaz. Lituania expropriază Gazpromul.

Dezvoltarea zăcămintelor de gaz Shtokman a fost îngheţată, după ce partenerii francezi (TOTAL) și norvegieni (STATOIL) s-au retras din proiect. Cu alte cuvinte, Gazpromul e în defensivă, dar încearcă să-și sape tranșee pe unde poate. Inclusiv în Moldova. Dar, până la urmă, ideea e că, în vreo 5-10 ani, vor exista mult mai multe alternative la gazul rusesc în UE, Rusia își pierde deja poziţia cvasimonopolistă pe mai multe pieţe energetice est-europene, inclusiv în Moldova.

Cu alte cuvinte, Moldova nu-și poate permite să accepte oferta Rusiei. Preţul și riscurile politice ar fi prea mari. Dar nici nu-și poate permite să ignore Rusia. Deci, parametrii unui „deal” cu rușii ar putea presupune amânarea implementării pachetului 3 până în 2020 (dacă acest lucru este acceptabil pentru UE), în schimbul unor concesii pe dosarul energetic și din partea Rusiei.

Nicu POPESCU Sursa: npopescu.yam.md

și importanţa menţinerii în continuare a unei dinamici pozitive pe toate dimensiunile. După întrevederea celor două delegaţii, a avut loc ceremonia de semnare a Acordului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova și Ministerul de Interne din Federaţia Rusă, a Acordului de cooperare între Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor din Republica Moldova și Ministerul Dezvoltării Regionale din Federaţia Rusă, precum și a Regulamentului privind crearea unei comisii formată din istorici moldoveni și ruși. Ulterior, Vladimir Filat și Dmitri Medvedev au susţinut o conferinţă de presă.

Moldova trebuie să renunţe la integrarea energetică cu UE, dacă vrea gaze mai ieftine „Credem că Moldova va trebui întâi de toate să denunţe protocolul privind aderarea la Carta Energetică a UE, după care putem discuta un preţ mai mic la gaze”, a spus ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, citat de Europa Liberă. El a adăugat că un alt obstacol este datoria istorică a Republicii Moldova faţă de „Gazprom”, cifrată la peste 4 miliarde de dolari.

Novak a mai spus că Moldova ar vrea o reducere de 30% din preţul actual pentru gaze.

Declaraţia oficialului rus a fost făcută la Soci, unde premierul moldovean Vladimir Filat s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Republica Moldova nu a reușit să semneze un nou contract cu „Gazprom” după expirarea precedentului la sfârșitul anului trecut, care a fost prelungit până la 31 martie 2012, iar ulterior pentru încă un trimestru și, întrun final, până la sfârșitul anului. „Gazprom” a întrerupt negocierile cu Republica Moldova după ce autorităţile și-au anunţat intenţia de a adera la Pachetul energetic trei al UE ce vizează divizarea companiile energetice, inclusiv din domeniul gazului, în două întreprinderi distincte, de distribuţie și de transport.

Filat nu vrea să comenteze declaraţiile lui Novak: „În discuţiile pe care le-am avut nu au existat condiţionări” La revenirea în ţară, premierul Vladimir Filat a declarat că nu este la curent cu declaraţiile ministrului Energeticii de la Moscova, privind eventualele condiţii în care Rusia ar putea accepta reducerea tarifelor la livrarea de gaze naturale către Republica Moldova, de către concernul „Gazprom”. „Eu nu comentez ceea ce a scris presa rusă și nici nu știu ce a declarat ministrul Energeticii. Eu am avut întrevederi cu președintele Dumei de Stat, cu prim-ministrul și cu președintele Vladimir Putin. Vreau să vă spun că în nici un moment al discuţiei nu au existat condiţionări de acest gen”, a declarat, citat de Publika TV, premierul Filat, în cadrul unui briefing organizat la sosirea în Aeroportul Chișinău.

Lupu nu vrea să renunţe la acordurile semnate cu UE în domeniul energetic Președintele Parlamentului, Marian Lupu, susţine că Republica Moldova nu trebuie să denunţe acordurile în domeniul energetic, semnate cu Uniunea Europeană, așa cum dorește Ministerul Energeticii de la Moscova. Acest pas, consideră Lupu, ar reprezenta un regres vizibil în relaţiile Moldovei cu UE. „Dacă am denunţa Protocolul cu privire la acordul de cooperare energetică cu Uniunea Europeană, ar reprezenta nu un pas, ci zece pași înapoi, pe calea integrării europene. Nici nu se pune această întrebare. Vom avea o întrevedere cu toţi colegii de Alianţă, pentru a discuta toate subiectele care au fost puse în discuţie la Moscova”, a declarat Marian Lupu.

Valeriu Lazăr: „Nimeni, în afară de noi, nu poate soluţiona problemele energetice ale Republicii Moldova” Negocierile Republicii Moldova cu Moscova privind contractul de livrare a gazului depind într-o mare măsură de tonalitatea discuţiilor pe axa Moscova–Bruxelles. Însă nimeni altul, cu mandatul nostru, nu va soluţiona problemele energetice ale Republicii Moldova, a declarat Valeriu Lazăr. „Ne aflăm în negocieri, iar ceea ce a apărut în presă, în mare parte, sunt adevăruri și falsuri. Noi am mers la Moscova cu poziţia noastră, iar preţul nu este cel mai important detaliu în discuţiile cu Federaţia Rusă”, a mai spus Lazăr. „Pe ruși îi îngrijorează soarta investiţiilor pe care le au în Republica Moldova în urma implementării Pachetului Energetic III la care Moldova urmează să adere”, a mai precizat Valeriu Lazăr. „Colaborarea noastră energetică nu se limitează doar la

livrarea gazului, avem în Republica Moldova o investiţie de generare a energiei electrice într-o conjunctură regională care este marcată printr-un deficit de energie electrică. Noi am propus Federaţiei Ruse un parteneriat pe domeniul energiei electrice care ne-ar permite nu doar să rezolvăm problemele existente, dar să ajungem la un alt nivel de cooperare care ar ţine cont de interesele Republicii Moldova, dar și de cele ale Federaţiei Ruse”, a mai spus ministrul Economiei, citat de 24h.md.

Europenii, îngrijoraţi de atitudinea ruşilor: este un ultimatum care va spori tensiunile Presa europeană se arată îngrijorată de declaraţia de ieri a ministrului Energeticii de la Moscova, Aleksandr Novak, privind condiţiile în care Moscova ar putea accepta reducerea tarifelor la livrarea de gaze naturale către Republica Moldova, de către concernul rus „Gazprom”, transmite 24h.md. „Un ultimatum adresat unei ţări de tranzit al gazelor rusești va provoca alarme în Europa”,

Analiştii politici: R. Moldova şi-a ales calea spre UE şi era clar din start că ruşilor nu o să le convină Câţiva analiști politici și experţi au discutat, miercuri, 12 septembrie, în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV, despre rezultatele vizitei lui Vladimir Filat la Moscova. Vă prezentăm câteva dintre concluziile la care au ajuns aceștia.

Igor Boţan:

Nu poţi merge pe calea integrării europene şi, în acelaşi timp, să ai reduceri de la Rusia Republica Moldova vrea să culeagă beneficii și de la UE, și de la Rusia. Dar rușii știu a calcula foarte bine și au zis: nu, fraţilor. Rezultatul cu care s-a întors Filat și echipa sa de la Moscova nu cred că e unul negativ. Situaţia Republicii Moldova e clară: noi am ales calea spre UE și trebuie să avansăm, dar, totodată, trebuie să plătim și preţurile în relaţiile cu Rusia. Noi suntem cei care am ales să fim trataţi pe picior de egalitate. Dar există o nuanţă: preţul la gaz îl achită cetăţenii, iar banii de la UE vin la guvernare și cum se cheltuiește, numai Dumnezeu știe. Știu din alte surse, de la oameni competenţi, că pe cei de la Gazprom îi interesează în RM tranzitul, pentru că e ţeava care duce spre Balcani.

Bogdan Ţîrdea:

Ce ne oferă UE în această situaţie în care ne aflăm acum?

Dacă UE nu ne oferă soluţii clare de etapizare a integrării, în condiţiile în care Rusia e primul partener economic, ecuaţia e foarte simplă: ce ne oferă UE în această situaţie în care ne aflăm acum, ne va asigura ea securitatea energetică? Avem o situaţie foarte complicată, pe de o parte, Gazprom, care e exportatorul, și pe de alta – Moldovagaz, care e distribuitorul, același Gazprom, de fapt. Integrarea europeană tot înseamnă multe cedări și sacrificii.

Era clar că problemele ce ţin de sfera energetică, a reglementării conflictului transnistrean și cea a migraţiei și șederii cetăţenilor RM pe teritoriul Rusiei nu sunt posibile.

Cu toate acestea, am observat câteva realizări în urma acestei vizite, cum ar fi posibilitatea unor investiţii rusești în sectorul energetic al RM, posibilitatea promovării exporturilor moldovenești. De asemenea, a fost punctată ideea necesităţii deschiderii celui de-al treilea terminal.

Valeriu Ostalep:

După trei ani, Filat nu ştia care e poziţia Federaţiei Ruse?

Filat a avut la dispoziţie trei ani pentru a se pregăti. Însă el a mers acolo parcă i-ar fi văzut pentru prima dată pe acești oameni. Ei (delegaţia moldoveană – n.n.) trebuiau nu să „abordeze”, ci să propună soluţii. Mandatul e limitat, cu partenerul strategic nu te întâlnești o dată la trei ani. Dacă e să analizăm această vizită la rece, întrebăm: cu ce s-a întors Filat de acolo? Nu am văzut să aibă idei gândite, echilibrate, pe care să le prezinte la Moscova.

Dacă după trei ani se duce pentru prima dată la Moscova și nu hotărăște nimic, când vor fi rezultate?

Federaţia Rusă nu aspiră la noi, ea are interese, practic, în toată lumea. Și le realizează, iar acest lucru este vizibil. UE a recunoscut vreodată că noi ne integrăm sau cineva se joacă cu cuvintele? Integrarea europeană înseamnă cu totul altceva, iar noi nu participăm la acest proces.

Viorel Cibotaru:

Federaţia Rusă nu se târguieşte cu UE aşa de simplu în ceea ce crede că îi aparţine Integrarea europeană nu înseamnă comercializarea unor mărfuri, preţuri. Sunt lucruri diferite de ceea ce propune Rusia. Ucrainei i s-au promis reduceri cu 100 de dolari. A semnat acorduri, dar cum a plătit 400 de dolari, la fel ca Republica Moldova, așa și plătește.

Federaţia Rusă nu se târguiește cu UE așa de simplu în ceea ce crede că îi aparţine. Nu cred că trebuie să ne grăbim azi să punem niște verdicte la niște lucruri fragmentare. Anumite explicaţii neapărat vor urma.

După Publika TV

notează agenţia de știri Reuters, citată de Europa Liberă. „Ultimatumul public adresat Moldovei va spori tensiunea dintre Moscova și Uniunea Europeană”, precizează și francezii de la AFP. Reamintim, în context, că Aleksandr Novak, ministrul Energeticii din Federaţia Rusă, a declarat că Republica Moldova dacă vrea să obţină o reducere de 30% la preţul gazului importat de la „Gazprom”, trebuie să renunţe la pachetele energetice ale UE. „Renunţarea de către Republica Moldova la Pachetul Energetic va contribui și la soluţionarea datoriei istorice de 4,1 miliarde USD, și la încheierea contractului”, a mai precizat Novak, potrivit sursei citate.

Menţionăm că preţul gazului procurat de Republica Moldova de la „Gazprom” a crescut cu 2%, la 389,8 USD pe mia de metri cubi, în trimestrul doi din 2012, faţă de trimestrul precedent. În primul trimestru din 2011, preţul gazului importat de Republica Moldova a constituit 288,71 USD pe mia de metri cubi, în trimestrul doi – 316,71 USD, iar ultimele două trimestre – 361,17 USD și, respectiv, 395,75 USD pe mia de metri cubi.

Olesea ŢERNA, FLUX

„Moldovatransgaz” a admis cheltuieli nejustificate de 58 de milioane de lei În perioada anilor 2008-2011, întreprinderea „Moldovatransgaz” a admis cheltuieli nejustificate în valoare de circa 58 de milioane de lei, drept urmare a achiziţiilor de bunuri prin intermediari, inclusiv din zone off-shore. Aceste date au fost făcute publice de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care a efectuat un control la întreprindere.

Potrivit ANRE, este vorba despre procurările de contoare casnice de gaze, care nu au fost contractate direct de la producător sau de la dealerul oficial în Republica Moldova, dar prin doi intermediari care au majorat costul cu 45,3 milioane de lei. În plus, prin organizarea unui concurs formal, s-a procurat tehnică specializată (automacarale, excavatoare, autobuze și automobile specializate) de la un intermediar din Republica Moldova cu 15,7 milioane de lei, pe când costul achitat de către intermediar pentru aceste mijloace de transport a fost de doar 8,7 milioane de lei. Ca urmare, „Moldovatransgaz” a suportat cheltuieli suplimentare de 7 milioane de lei.

Astfel, în 2008, „Moldovatransgaz” a procurat o automacara pentru care a achitat circa 1,7 milioane de lei, dintre care preţul producătorului și expeditorului mărfii, declarat în vama din Ucraina, a fost de circa 1 milion de lei, restul banilor fiind achitaţi unui intermediar, rezident al zonei off-shore Cipru. În anul 2010, a fost admis și un conflict de interese prin procurarea unor bunuri de la o întreprindere nou-creată, al cărui unic fondator este feciorul unui responsabil de achiziţii din cadrul „Moldovatransgaz”, anunţă ANRE. Astfel, la achitarea unor bunuri de 9,2 milioane de lei, adaosul comercial a constituit 120% de la preţul de procurare. În toată perioada de activitate, acest intermediar a înregistrat livrări numai în adresa „Moldovatransgaz”, fapt care denotă că scopul creării acestuia a fost obţinerea veniturilor din operaţiunile de intermediere la procurările acestei companii.

Consiliul de administraţie al ANRE a decis că aceste cheltuieli ineficiente vor fi excluse din tariful la gazele naturale și a obligat conducerea „Moldovatransgaz” să prezinte în termen de o lună un plan de acţiuni pentru înlăturarea abaterilor. Hotărârea ANRE și raportul de control vor fi remise pentru informare Parlamentului și Guvernului, precum și Procuraturii Generale pentru examinare după competenţă.

Sursa: noi.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

14 SEPTEMBRIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Limba şi jocul geopolitic

ROMÂNĂ SAU MOLDOVENEASCĂ?

ADVERSITATE SAU COMPLEMENTARITATE? CONFLICT SAU CONSENS?

Războiul identitar, entolingvistic, conflictele dintre istorici, tensiunile geopolitice legate de trecutul nostru, dar și de aspiraţiile fostelor metropole de a-și recuceri pământurile pierdute fie după ultimul război mondial, fie după destrămarea URSS, reprezintă niște permanenţe grave ale realităţilor politice din Moldova preţ de peste două decenii.

Avântul procesului de renaștere naţională, soldat cu obţinerea limbii de stat, cu revenirea la alfabetul latin, cu recuperarea adevărului istoric, adoptarea drapelului de stat și, în definitiv, cu obţinerea Independenţei, au reprezentat niște procese firești și absolut necesare în contextul prăbușirii sistemului sovietic și al constituirii noului stat. Însă după mai bine de două decenii de existenţă a Republicii Moldova, timp în care societatea noastră a făcut un salt intelectual major, când realităţile de azi impun renunţarea la abordările naive din trecut ale celor două tabere beligerante, una pledând pentru unirea cu România, cealaltă pentru menţinerea URRS (ulterior substituind acest slogan cu apropierea până la contopire cu Rusia), regândirea paradigmei de dezvoltare a ţării noastre reprezintă dezideratul major pe agenda publică.

Din această perspectivă, cea mai dificilă sarcină care îi revine elitei naţionale este să contribuie la depășirea unor mentalităţi învechite, simpliste, unilaterale și, în același timp, contraproductive pentru fortificarea Moldovei ca stat independent, cu o perspectivă istorică previzibilă și stabilă. Iată de ce chestiunea denumirii limbii de stat rămâne a fi un subiect de o importanţă majoră. Asta pentru că orice сetăţean responsabil trebuie să râvnească prosperitate, pace civică și dezvoltare durabilă pentru propria ţară, iar conflictualizarea subiectului de ordin lingvistic și identitar doar incendiază spiritele.

Orice om cu o minimă instruire, echilibrat și nepărtinitor, indiferent de apartenenţa etnică sau de limba pe care o vorbește acesta, nu poate să nu înţeleagă că în războiul identitar, cultivat cu mult zel atât de promotorii românismului, cât și de cei ai moldovenismului, nu pot exista învingători și învinși. Întrucât o parte a partidelor politice își asumă retorica identitară românească, iar oponenţii lor se revendică a fi moldoveniști, și pornind de la premisa că în-

tr-o societate democratică are loc succesiunea la guvernare, Moldova ar putea să se pomenească, la fiecare patru ani, cu o altă limbă de stat, aceasta fiind numită când română, când moldovenească, în funcţie de faptul cine a învins la alegeri.

La fel, orice om cât de cât școlit nu poate să nu înţeleagă că, în urma binecunoscutelor circumstanţe istorice, în Republica Moldova același fenomen lingvistic este denumit în două feluri de către purtătorii aceleiași limbi. Și asta în funcţie de nivelul de educaţie, de vârstă, de apartenenţă politică etc. Așadar, o singură limbă are două nume, unul academic, celălalt popular. Și este evident că impunerea în mod administrativ, decretarea de sus, constrângerea tuturora să o numească într-un singur fel este imposibilă.

Așa cum exaltarea românismului este apanajul celor care își zic de dreapta, liberalii lui Ghimpu și alte grupuri apropiate de aceștia insistă ca articolul 13 din Constituţie să fie schimbat urgent și cu orice preţ. Recent, liberalii au iniţiat un proiect de hotărâre prin care insistă ca sărbătoarea din 31 august să fie redenumită „Limba noastră cea română”. Discursul monocord al acestora este explicabil. Ei nu au nici o idee despre reforma politică și economică, despre combaterea corupţiei, despre aspecte de ordin social și alte probleme vitale pentru societatea noastră, dar nici nu au vreo dorinţă să se ocupe de chestiuni de acest fel. Așa cum era de așteptat, respectiva iniţiativă a stârnit reacţii ostile în tabăra stângii.

Acum, sărind peste etape, ne putem imagina cu ușurinţă că, în eventualitatea adoptării acestui proiect de hotărâre, urmate de o victorie a stângii la viitoarele alegeri parlamentare, cu ocazia aceleiași sărbători vom fi obligaţi să îi zicem „limba noastră cea moldovenească”. Și tot așa riscăm să ne batem ca chiorii până la sfârșitul veacurilor, înveninând la nesfârșit atmosfera în viaţa publică.

Ambele tabere beligerante

adoptă un ton ultimativ, sentenţios, ireconciliabil și exclusivist.

Adică, ori română, ori moldovenească! Iar dacă cineva nu se înregimentează în una dintre armatele respective, este stigmatizat ca trădător al cauzei naţionale. Argumentele curg gârlă din ambele părţi. De cele mai multe ori, politicieni de duzină, fără pic de lecturi cât de cât disciplinate, fac spume la gură, apelând, indiferent din ce tabără face parte, la istorie, la Ștefan cel Mare, la cronicari, la Eminescu, la buchea și la spiritul legii.

Româniștii îi învinuiesc pe moldoveniști că fac jocul Moscovei, iar moldoveniștii, respectiv, îi acuză pe româniști că fac jocul Bucureștiului. Și aici ambele grupuri de critici s-ar putea să aibă, în mare parte, dreptate. Și asta pentru că se știe: și la Moscova, și la București atitudinea faţă de Republica Moldova este una plină de nostalgii și

de preocuparea permanentă de a ne proteja de uneltirile expansioniste ale celeilalte părţi.

Adică, ambele capitale își vor Moldova sub propria tutelă, cât mai aproape și asta în detrimentul rivalului geopolitic, firește.

Rusia și România au interpretări diferite, diametral opuse, asupra acelorași evenimente istorice, care au avut loc în regiunea noastră. Astfel, ambele părţi, simetric, consideră în contradictoriu că atunci când teritoriul nostru ajungea sub controlul uneia dintre părţi, evenimentul respectiv era eliberare pentru aceasta, dar, concomitent, ocupaţie pentru concurentul ei geopolitic. Adică, ceea ce pentru ruși era ocupaţie, pentru români era eliberare și viceversa.

De aici și atitudinea plină de gelozie reciprocă a Românei și a Rusiei faţă de problema lingvistică din Republica Moldova.

Jocul nu este terminologic, nici

3

de cuvinte, ci geopolitic. De aici și afilierea grupurilor politice din interiorul ţării noastre la unul dintre cei doi poli sau la una dintre cele două metropole. Cei care îi zic limbii noastre română sunt neteziţi pe cap la București și priviţi cu suspiciune la Moscova. Și viceversa, acei care susţin că limba e moldovenească sunt luaţi în braţe la Moscova și huliţi la București. Așadar, denumirea limbii are importanţă nu doar în confruntările politice interne, ci și în cele de ordin extern, atunci când vine vorba despre influenţa uneia dintre cele două ţări în regiunea noastră. Și totuși, un adevăr major scapă ambelor curente politice aflate în conflict. Cei încadraţi de o parte sau de alta a „conflictului filologic” în egală măsură nu înţeleg că o astfel de confruntare nu poate fi rezolvată prin anihilarea celeilalte părţi. Iar continuarea ostilităţilor aruncă

în aer cu regularitate și din ce în ce mai grav fragila stabilitate politică din ţară. Linia logică LIMBA ROMÂNĂ, ETNIA ROMÂNĂ, ROMÂNIA (ca staţie terminus) este la fel de iluzorie ca și replica ei simetrică – LIMBA MOLDOVENEASCĂ, ETNIA MOLDOVENEASCĂ, RUSIA (ca destinaţie finală). Ceea ce nu vor sau nu pot să înţeleagă ambii actori politici colectivi este că nici strategii de la Moscova, nici cei de la București nu ne pot oferi reţete perfect potrivite pentru cazul nostru. Dimpotrivă, ambele tipuri de recomandări sau poziţii rămân a fi ostatici ai propriei versiuni a realităţii.

Așadar, dintr-o perspectivă obiectivă și nepărtinitoare se observă cu ușurinţă că simetria despre care am mai vorbit este prezentă în mentalitatea ambelor ţări-rivale. Istoria și-a lăsat o amprentă adâncă și în mentalul colectiv al societăţii noastre.

Tocmai din acest motiv se impune ca un imperativ naţional de primă importanţă abandonarea paradigmelor vechi, redimensionarea propriilor noastre hărţi mentale, renunţarea la abordările unilaterale și la optica paseistă. În cazul Republicii Moldova, realităţile lingvistice se suprapun peste cele (geo)politice. Și nimeni din exterior nu poate să rezolve acest conflict etnopolitic. Atât Rusia, cât și România își au propriile interese în regiune. Cele două ţări ne pot ajuta (atunci când nu ne încurcă!), într-o măsură mai mare sau mai mică, să ne rezolvăm problemele. Dar nimeni din afară nu poate substitui golul din gândirea politică de la noi. Noi, moldovenii de diferite origini etnice, care formăm poporul Patriei noastre comune, trebuie să înţelegem în profunzime interesele celor două ţări în regiunea noastră, dar să urmărim propriul interes naţional. Uneori acesta poate coincide cu al celor două state, alteori – nu neapărat. Iată de ce, fără a dezvolta un discurs ostil sau agresiv în raport cu vreuna dintre cele două ţări, e nevoie să ne construim mai întâi la nivel conceptual și apoi la nivel practic propriul stat. Avem nevoie de o nouă doctrină, de propria filosofie politică, de regândirea locului și rolului nostru în istorie și în lumea de azi.

Atâta timp cât politicienii de la noi vor reprezenta interesele altor state în ţara noastră, nici măcar nu vom bate pasul pe

loc, ci vom degrada vertiginos și iremediabil. Plierea pe discursul oficial al Moscovei sau al Bucureștiului, lesne de observat la majoritatea celor care se cantonează în fauna politică, deseori este păguboasă pentru noi. Ultimele două decenii au generat o mulţime de imitatori, în stare doar să preia slogane de-a gata, importate de pe aiurea, fără discernământ și spirit critic. Dar a venit momentul când trebuie să ne oprim, să reevaluăm propriile neîmpliniri și să ne propunem schimbări cardinale, în primul rând în felul nostru de a înţelege realităţile care ne înconjoară.

Anume din acest unghi de vedere este necesar să fie privită și chestiunea limbii. Nu ca o abstracţiune academică, ci ca un subiect complex, delicat și chiar exploziv. Dezamorsarea înţeleaptă și responsabilă a acestei mine, care aduce atâta discordie în societatea noastră, este posibilă și necesară. Iar pentru asta se impune să renunţăm la opticile sectare și la atitudinile belicoase. Să trecem de la interpretarea exclusivistă la cea complementară a acestui fenomen lingvistic specific. Adevărul binecunoscut e că aceeași limbă a căpătat în spaţiul nostru două denumiri. Și este inutil să substituim munca istoricilor și a filologilor în dezghiocarea cauzelor acestei situaţii.

Abordarea pe care o propun se reduce, în mare, la argumente de ordin strict juridic și la cele de oportunitate politică.

Așadar, sub aspect juridic chestiunea lingvistică se prezintă în felul următor.

La 31 august 1989, când a fost adoptată legislaţia lingvistică, drept limbă de stat a fost recunoscută limba moldovenească. În același timp, s-a recunoscut oficial că această limbă este identică cu româna.

La 27 august 1991 a fost adoptată Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Textul acestei Declaraţii este actul întemeietor al statului nostru. Acest document este singurul care nu poate fi modificat niciodată și sub nici o formă, rămânând intact atâta timp cât va exista ţara noastră.

Textul Declaraţiei de Independenţă consacră în mod univoc și pentru totdeauna glotonimul limba română.

La 29 iulie 1994 a fost adoptată, iar la 27 august 1994 a intrat în vigoare Constituţia Republicii Moldova. Articolul 13 al Legii

Fundamentale stabilește că limba de stat este limba moldovenească.

Prin urmare, legislaţia în vigoare utilizează ambele denumiri. Dată fiind această situaţie, avem tot temeiul să folosim nestingherit, în actele oficiale ca și în uzul curent, atât un glotonim, cât și altul. Concomitent e necesar să se renunţe pentru mulţi ani înainte la ispita de a schimba și a recroi în tot felul legislaţia lingvistică în partea care vizează denumirea. Desigur, pentru asta e nevoie de înţelepciune, bunăvoinţă și îngăduinţă faţă de cei de o altă opinie și respect reciproc, dar mai presus de toate răspundere pentru soarta Patriei.

Ca oportunitate politică doar o astfel de abordare ar putea trece cele două denumiri din relaţia de adversitate la cea de complementaritate, iar pe vorbitorii aceleiași limbi cu predilecţii glotonimice diferite, din relaţia de conflict în cea de consens.

Iar pentru a ajunge la un astfel de rezultat pozitiv atât de necesar, este nevoie ca oamenii întregi la minte și la suflet, care constituie majoritatea absolută a societăţii, să renunţe la schemele de gândire depășite, să prefere buna înţelegere în locul dușmăniei și să înţeleagă o dată și pentru totdeauna că nu poţi fi patriot al două ţări concomitent.

Edificarea statului nostru nu poate să se desfășoare cu succes pe temelii conceptuale șubrede. Ideea naţională a Republicii Moldova se alimentează, în mare parte, din trecut, din istoria tragică a pământului nostru. Dar vechile antiteze trebuie răsplămădite în minţile și sufletele noastre și transformate în sinteze. Iar pentru aceasta, chestiunea lingvistică este printre primele care trebuie văzută azi anume dintr-o astfel de perspectivă.

Trebuie să privim edificarea ideii naţionale și a statului ca pe o ascensiune pe un pisc înalt și abrupt. Făcând un efort comun plin de curaj și urcând pe creasta acestui munte spiritual, vom privi cu zâmbet și regret prejudecăţile noastre de azi. Și vom întinde mâna spre toţi fraţii noștri mai slabi, care încă nu au prins la puteri pentru a face faţă unui urcuș. Și să ne ajute bunul Dumnezeu în această lucrare sfântă.

7 septembrie 2012 Iurie ROȘCA

Cu ce se ocupă preşedintele, atunci când nu îmoparte distincţii de sat?

Un sondaj IMAS, efectuat la comanda PRO TV, a scos la iveală un fapt îmbucurător și chiar dătător de speranţe. În sfârșit, moldovenii au înţeles că au președinte și, culmea, chiar știu cum îl cheamă pe acesta.

Doar puţin peste un procent dintre respondenţi au rămas în urma noutăţilor și mai cred că șeful statului ar fi Voronin, Filat ori Lupu. În schimb, 82 la sută știu precis că președintele ţării este Nicolae Timofti.

Dar, chiar dacă știu cine este președintele, foarte mulţi, 27 la sută, habar nu au cu ce se ocupă acesta,15% consideră că activitatea președintelui este complet inutilă, iar 17 la sută cred că președintele desfășoară o activitate, mai degrabă, inutilă, decât utilă. În privinţa autorităţii șefului statului, situaţia este la fel de catastrofală: 20 la sută dintre cei intervievaţi consideră că președintele nu are deloc autoritate, 27 la sută cred că autoritatea acestuia este destul de mică, iar pentru 28% aceasta nu este nici mare, nici mică. Adică, tot un fel de lipsă de autoritate. Un singur procent îl constituie cei care cred că Nicolae Timofti se bucură de o autoritate foarte mare.

Mare dezamăgire pe cetăţenii care au dat crezare promisiunilor și au așteptat că după alegerea președintelui va veni stabilitatea și bunăstarea, că reformele se vor derula în ritm ameţitor, iar corupţia va dispărea fără urmă. Și mai triști trebuie să fie reprezentanţii unei instituţii care, lună de lună, ne prezintă topul celor mai influenţi politicieni din Republica Moldova.

Potrivit sondajului făcut de aceștia, Nicolae Timofti ar fi urcat tocmai pe locul trei în acest clasament. Chiar ne întrebăm și noi, pentru ce performanţe. Acum am înţeles. Pur și simplu, moldovenii au aflat cum îl cheamă pe domnul președinte. Iar de aici și până la influenţă, nu este decât un pas.

Deocamdată, Nicolae Timofti nu a demonstrat decât că este președintele de buzunar al Alianţei și că-și știe locul pe care i l-au indicat capii AIE. Unii ne-ar reproșa că Timofti a spus din capul locului că nu are de gând să facă politică. Dar ce altceva trebuie să facă un președinte de ţară, decât politică. Sau președintele confundă politica cu jocurile politice?

Ce poate să facă preşedintele Pentru cei care nu știu, dar chiar vor să știe cu ce ar trebui să se ocupe șeful statului, enumerăm câteva dintre atribuţiile principale ale președintelui. Astfel, președintele are dreptul la iniţiativă legislativă, poate să transmită mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme ale naţiunii și poate să dizolve Parlamentul.

De asemenea, șeful statului are largi atribuţii în domeniul politicii externe, potrivit articolului 86 din Constituţie. Astfel, președintele „poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului; la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova și aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”. (Și ne întrebăm, în context, de ce nu a insistat, de exemplu, Nicolae Timofti să fie propus până acum candidatul pentru funcţia de ambasador în Federaţia Rusă. Sau de ce nu a cerut să-i fie prezentat candidat la șefia SIS.) Președintele mai are și alte atribuţii, stipulate în articolul 88 din Constituţie, între care conferirea decoraţiilor și titlurilor de onoare, soluţionarea problemelor cetăţenilor Republicii Moldova, numirea în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordarea graţierii individuale.

De asemenea, președintele îi poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional și poate să suspende actele Guvernului, care contravin legislaţiei, până la adoptarea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale.

Preşedintele are atribuţii potrivit Constituţiei sau potrivit Acordului?

Ce atribuţii are, în realitate, președintele, știu doar liderii AIE. După un șir de întâlniri cu demnitari străini și vizite peste hotare, imediat după învestire (deosebit de benefice pentru ţară, după cum afirmau suporterii președintelui), în ultimul timp atribuţiile sale din domeniul politicii externe au fost restrânse serios. Pe la „tratative și negocieri” îl vedem mai mult pe premierul Filat, inclusiv în chestiunea transnistreană, unde acesta „tratează” atât oficial, cât și neoficial. Mai nou, abilităţi deosebite pentru fineţuri de politică externă și-a descoperit și Vladimir Plahotniuc.

Președintelui i se dă peste mână sau, mai exact, i se închide gura, chiar și atunci când încearcă să vorbească cu presa. Marian Lupu l-a întrerupt fără jenă pe Nicolae Timofti, care

răspundea la o întrebare adresată de ziariști, după ceremoniile dedicate Zilei Independenţei. Haideţi să vă spun eu, le-a zis acesta fără a se sinchisi de faptul că l-a lăsat pe Timofti cu propoziţia neterminată.

Astfel că, spaţiul de manevră al președintelui a fost îngustat la maximum, acesta fiind strict determinat de Acordul AIE, care, după cum ţinem minte, este mai presus decât Constituţia. Pentru că așa s-au făcut „aranjamentele” iniţiale.

Să nu uităm, Ghimpu s-a asigurat înainte de a-și da votul pentru președinte că nu-i vor fi atinși miniștrii, iar Lupu a spus clar că președintele Timofti nu vine să facă schimbări majore.

Prin urmare, dintre toate atribuţiile, președintele a ales-o pe cea mai inofensivă - cea de conferire a decoraţiilor și titlurilor onorifice. La acest capitol, șeful statului a excelat, fără îndoială. Un calcul simplu arată că, raportat la numărul de ani în care s-au aflat la putere, Nicolae Timofti își

întrece deja toţi predecesorii, interimari și mai puţin interimari.

Guvernanţii îşi dau medalii, pentru merite deosebite Chiar la ora la care scriam acest material, pe poșta redacţiei a mai venit un comunicat de la Președinţie cu o listă formată din zeci de cetăţeni decoraţi cu diverse ordine și medalii.

Printre cei decoraţi cu cea mai înaltă distincţie de stat „Ordinul Republicii” se regăsește și pictorul Emil Childescu, socrul prim-vcepreședintelui Legislativului, Vladimir Plahotniuc.

Doar cu puţin timp în urmă, de aceeași înaltă preţuire s-a bucurat și șeful liberalilor, Mihai Ghimpu. Ceva mai demult, președintele Timofti a luat-o în seamă și pe soţia lui Ghimpu, decorând-o cu ordinul “Gloria Muncii”. Mult haz și nedumerire a provocat și acordarea titlului de „Artist al Poporului” interpretului Fuego din România. Aici bănuim că ar putea fi

vorba chiar de preferinţele muzicale ale președintelui.

Prin urmare, cei care se mai întreabă cu ce se ocupă președintele Timofti, pot fi liniștiţi. Acesta are cu ce-și umple timpul. Că, la urma urmelor, nu scoate medaliile din buzunar. În schimb, dărnicia președintelui va costa statul în viitor, pentru că „Ordinul Republicii”, de exemplu, presupune un adaos lunar la pensie de 500 de lei.

Chiar dacă fostul președinte Voronin a fost criticat vehement pentru numărul de distincţii acordate, dar și pentru calitatea celor care s-au învrednicit de acestea, darea de mână a președinţilor „democraţi” a întrecut orice așteptări. De la interimatul lui Ghimpu, la președinţie s-a instaurat un soi de marasm ca pe timpul neuitatului Leonid Ilici Brejnev.

Fără îndoială, dacă insistăm să păstrăm toate aceste distincţii venite încă din fosta URSS, există persoane care merită, indiscutabil această atenţie din partea statului. Cel puţin,

deocamdată, nu am auzit să fi refuzat cineva vreo distincţie, chiar și dintre cei care păreau mai puţin interesaţi și dependenţi de asemenea artificii.

Dar, menţionam și cu referire la cei doi președinţi interimari, aceste ceremonii frecvente devin un bun pretext pentru a acorda distincţii de stat unor persoane mai puţin merituoase, dar care sunt amici, rude sau colegi de partid cu potentaţii zilei. Mai nou, guvernanţii au ajuns la performanţa de a se decora unii pe alţii, tot „pentru merite deosebite și muncă îndelungată”.

Prin urmare, ocupaţiile președintelui sunt puţine, dar importante. Atunci când nu sloboade iarăși gura la sacul cu medalii, mai face câte o călătorie peste hotarele ţării, mai participă la vreo festivitate, mai merge la un concert patronat de premierul Filat și multe altele de acest fel. Ne întrebăm dacă cei care îl sfătuiesc pe președintele Timofti chiar cred că îi va spori în felul acesta autoritatea și influenţa.

Ioana FLOREA, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

14 SEPTEMBRIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Marşurile „unioniştilor” – CUI PRODEST? Zilele acestea m-am întâlnit cu un vechi prieten din Transnistria. După ce s-au consumat formalităţile de genul „Ce mai faci, cum îţi merge?...” acesta mi-a zis, cu o bucurie greu de ascuns: „Mi-a venit”. „Ce?” îl întreb. „Cetăţenia”, mi-a răspuns încântat. Vorbea, bineînţeles, de cetăţenia română. L-am felicitat, am mai discutat puţin despre formalităţile pe care urmează să le facă, ca să devină cetăţean român cu acte în regulă, după care el a schimbat brusc subiectul și m-a întrebat: „Ce faci, vii pe 16?”. „Unde?” îl întreb nedumerit. „Cum unde? La marș…” îmi răspunde. Mi-am dat seama imediat că se referea la așa-zisul „marș al unioniștilor”, care urmează să fie organizat la Chișinău pe data de 16 septembrie și la care, cică, vor participa peste 10 000 de persoane. „Nu sunt sigur că o să particip, dar voi urmări, neapărat, ce se va întâmpla”, i-am răspuns zâmbind…

După această discuţie, m-am gândit îndelung la situaţia acestui prieten al meu. În special, la faptul că este de dincolo, din Transnistria, unde, se spune, lumea, din cauza unei perioade destul de îndelungate în care trăim izolaţi, și-a creat deja un alt tip de mentalitate, are alte valori și principii decât oamenii care au trăit, în tot acest răstimp, în partea dreaptă a Nistrului.

Vreau să precizez, ca să fiu înţeles corect, că prietenul meu despre care vorbesc a avut, dintotdeauna, o abordare sănătoasă, echilibrată faţă de situaţia din Republica Moldova. Însă nu l-am văzut niciodată așa de entuziasmat, de categoric, de implicat. Avea o sclipire în priviri pe care nu am mai văzut-o până acum.

Am ajuns la concluzia că există o legătură directă între această nouă stare de spirit a sa și faptul că a obţinut de curând cetăţenia română. Am înţeles că, prin participare la „marșul unioniștilor”, el vrea să-și manifeste recunoștinţa.

Faţă de România. Pentru că l-a acceptat printre ai săi. A început să creadă sincer că, din acel moment, el nu mai are dreptul moral să stea deoparte, că este obligat să se implice, că trebuie să facă și el ceva… pentru România.

Dar sunt oare în interesul României aceste marșuri? Oare organizatorii acestor acţiuni stradale controversate acţionează în favoarea idealului unirii sau împotriva lui? Iată întrebarea asupra căreia vă propun să meditaţi. Convingerea mea este că nu România este partea interesată de aceste acţiuni. Chiar dacă unii, inclusiv de peste Prut, cred contrariul, asemenea prietenului meu. Vă voi aduce un set de argumente în sprijinul acestei convingeri personale.

Timpul – arma secretă a românilor în confruntarea cu ruşii Privită dintr-un unghi neutru, Republica Moldova arată ca un câmp de bătaie situat între doi poli (geo)politici diametral opuși ca scopuri și interese, care luptă pentru sufletele și minţile cetăţenilor moldoveni.

Pe de o parte este Rusia, care pierde teren și, prin urmare, se manifestă din ce în ce mai frustrant și agresiv, de cealaltă parte stă România, care, încet, dar sigur, își consolidează poziţiile în regiune. Există și un al treilea pol de interese, SUA și Europa Occidentală, însă prezenţa acestora este prea puţin simţită în mentalul colectiv.

Timp de mai bine de 20 de ani, Republica Moldova se zbate să-și găsească un rost în lume. Populaţia de aici a fost supusă, la nivel de mentalitate, unor mutaţii complicate

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10.

Clădirea e termoizolată în exterior.

Telefon de contact: 069995040.

și greoaie care încă nu s-au finalizat.

Cu toate acestea, gândirea de tip sovietic aproape că nu se mai resimte, spiritul sovietic revanșard s-a stins de-a lungul anilor, încât astăzi, până și cei mai nonconformiști, cei care refuzau cu încăpăţânare să accepte falimentul URSS ca pe un fapt împlinit, s-au resemnat, într-un final.

Distanţa dintre Chișinău și Moscova devine tot mai mare, iar fosta metropolă începe să nu se mai deosebească cu nimic, în percepţia cetăţenilor moldoveni, de Roma, Paris, Madrid, Londra sau alte capitale.

Limba rusă pierde teren, nemaifiind atât de importantă cum era pe timpuri, copiii fiind mult mai motivaţi să studieze engleza sau alte limbi de circulaţie internaţională. Lucrurile vorbesc de la sine numai când vezi că tinerii de azi, inclusiv cei care au deja peste 20 de ani, nu mai înţeleg, deloc sau aproape deloc, limba rusă. Și nu mă refer doar la cei crescuţi la ţară (care dintotdeauna au vorbit rusa mai prost), căci nici cei care s-au născut și au crescut la Chișinău aproape că nu mai știu rusește.

Astăzi, tot mai mulţi oameni constată uimiţi că, atunci când privesc un film la televizor, citesc subtitrele în română, chiar dacă filmul e dublat în rusă. Și se simt deranjaţi atunci când textul scris dispare sau întârzie.

Vreau să amintesc, cu titlu de paranteză, de o decizie a Guvernului de a nu mai obliga funcţionarii publici să emită acte în română și în rusă, ci să se limiteze doar la limba de stat. Mulţi entuziaști au exclamat atunci de bucurie, împroșcând guvernarea cu laude pentru faptul că „a dat dovadă de curaj”. De cealaltă parte, partidele filoruse („de stânga”) au început să facă tumbe, să se vaiete și să-i acuze pe guvernanţi de extremism și antirusism. Puţini însă au fost cei care au înţeles adevăratul motiv al acestei decizii.

Tinerilor funcţionari de astăzi le vine foarte greu să scrie și să traducă în rusă, iar să angajezi câte un traducător și redactor de limbă rusă în cadrul fiecărui departament din instituţiile publice presupune un efort financiar considerabil. Mai ales că acest efort aproape că nu se mai justifică.

Ce înseamnă pentru copiii de azi Pușkin, Gogol, Gaidar, Gorki și alţii? Aproape că nu-i mai cunoaște nimeni. La fel e și cu Vinni Puh, Ceburașka, Buratino, Leopold, Ivanușka, Baba Iaga, personaje de poveste care făceau parte din viaţa noastră când eram copii. Acești autori și personaje nu mai sunt „de-ai noștri” nici chiar pentru noi, cei care-i cunoaștem, nemaivorbind de cei care știu despre Uniunea Sovietică doar din cărţile de istorie.

Un alt aspect important este că limba română vorbită de oamenii de aici devine din ce în ce mai calitativă. Spre deosebire de perioada anilor ’90, când îi numărai pe degete pe cei care puteau închega un discurs cât de cât acceptabil în limba română, astăzi exprimarea în română aproape că nu mai necesită efort pentru majoritatea cetăţenilor, inclusiv pentru cei alolingvi. Iar faptul că unii o numesc română, iar alţii – moldovenească, chiar nu mai contează. Cert este că toţi, fără excepţie, recunosc că este una și aceeași limbă și nimeni nu mai depune eforturi să arate că româna și moldove-

VOX POPULI

Politicienii nu au altă preocupare decât să se ocupe cu prostii Ce părere aveţi despre marșul unioniștilor, care urmează să fie organizat pe 16 septembrie în Chișinău și, respectiv, faţă de manifestaţiile antiunioniștilor, care ar urma să aibă loc în aceeași zi în capitală?

Cristian:

Protestatarii sunt plătiţi, nu o fac din propria iniţiativă Le urez succes, dar sunt sigur că vor ieși și comuniștii și vor organiza proteste. Șelin va veni la sigur cu compania lui și, cine știe, poate va ieși ceva mai serios decât un simplu protest, cum a fost și în Bălţi nu demult.

Eu cred că acești protestatari sunt plătiţi pentru ceea ce fac, nu o fac din proprie iniţiativă, ci o fac la comanda celor de sus, a politicienilor.

Corina:

Nu trebuie să ne conducă alţii E bine că se organizează acest marș, deși sunt avantaje și dezavantaje în cazul unirii cu România. Unul dintre beneficii ar fi că Republica Moldova va avansa, se va ridica, atât economic, cât și financiar.

Toate chestiile negative vor fi ameliorate. Dezavantajul e că nu vom fi independenţi. Noi nu trebuie să fim puși sub alţii, să ne conducă alţii, noi trebuie să fim puternici. Deja vom vedea ce va zice Guvernul. Cât despre antiunioniști nu văd nimic rău că și ei vor organiza un marș, pentru mine nu are importanţă. Eu sunt de acord și cu unii, și cu alţii.

Eugen:

Antiunioniştii nu cunosc bine istoria

neasca sunt diferite, așa cum se întâmpla acum 10 ani.

Bucureştiul nu trebuie să facă nimic, pur şi simplu, să aştepte În același timp, un alt fenomen care îi înspăimântă pe geostrategii ruși este dorinţa nestăvilită a moldovenilor de a obţine cetăţenie română.

Câteva mici modificări în legislaţia României, referitoare la dreptul românilor din afara graniţelor de a-și redobândi cetăţenia „pe care au pierdut-o fără voia lor”, au fost suficiente pentru a declanșa aici o adevărată avalanșă.

Numărul moldovenilor cu dublă cetăţenie (în care cea de a doua este românească) crește ameţitor. Procesul de (re)dobândire a cetăţeniei române capătă proporţii uriașe și nu mai poate fi oprit aici, în Republica Moldova, indiferent de cine ar veni la guvernare. Cine a trecut prin acest proces nu poate să nu fie de acord: este suficient ca o singură persoană din familie să facă efortul de a pregăti dosarul pentru redobândirea cetăţeniei (să adune toate actele de stare civilă ale părinţilor și bunicilor), ca, mai departe, procesul să curgă de la sine. Același dosar este preluat de fraţi, surori, părinţi, rude, pentru care obţinerea cetăţeniei române nu mai reprezintă deja un efort prea mare. La ora actuală, cred că nu exagerez, majoritatea absolută a familiilor din Republica Moldova au, cel puţin, câte un membru care fie are deja cetăţenie română, fie e pe cale să o obţină. Prin urmare, perioada în care și ceilalţi membri ai familiei vor solicita și vor obţine cetăţenia română este foarte ușor de estimat.

România aproape că nu trebuie să depună vreun efort.

Procesul de românizare, cum spun rușii, dar care, de fapt, este unul de revenire la firesc, respectiv, de derusificare a cetăţenilor moldoveni, este atât de intens, încât, peste o perioadă nu foarte îndelungată, graniţa de pe Prut o să reprezinte o chestiune pur formală, o să-și piardă, practic, sensul.

Or, România nu are cum să nu observe aceste lucruri.

De aceea, îmi este foarte greu să cred că Bucureștiul, mai exact cei care doresc cu adevărat să-și apropie Republica Moldova, în perspectiva

unei absorbţii ulteriore, și-au propus să riște, intervenind acum în acest proces, mai ales că timpul lucrează în favoarea lor.

Ruşii mai au încă şanse să câştige ceva. Acum ori niciodată Federaţia Rusă nu mai are cum să recâștige controlul total asupra Republicii Moldova.

O poate domina militar, economic, însă nu mai poate controla minţile și inimile oamenilor.

Iar acest aspect este extrem de important. Orice efort al rușilor de a se impune în această regiune este perceput de un număr tot mai important de oameni ca un act de agresiune. Prin urmare, devin tot mai mulţi acei care sunt gata să se opună, în cazul în care rușii ar încerca să-și sporească influenţa în regiune.

Cu toate acestea, Moscova nu a pierdut încă totul. Deși nu mai poate controla întreaga Republică Moldova, ea mai are șanse să câștige bucăţi din ea.

Aceste bucăţi le poţi vedea ușor pe harta Republicii Moldova. Ele reprezintă zone geografice populate într-o proporţie mai mare de alolingvi, a căror limbă de comunicare rămâne, în continuare, rusa.

Este vorba, în primul rând, de regiunea transnistreană, care se află sub un control total al rușilor, urmată de autonomia găgăuză, care este controlată parţial de ruși. După care urmează regiuni mai mult sau mai puţin compacte, unde rusofonii încă sunt dominanţi și încă dispuși să reacţioneze, la o mobilizare eficientă. Este vorba, în special, de o parte din satele din raioanele de nord, ale căror „centre de comandă” se află la Bălţi și la Soroca. Mai există și alte mici „enclave” situate în „spatele frontului”, cum ar fi orășelele Vulcănești sau Anenii Noi. Nu trebuie să uităm nici de raionul Taraclia, populat preponderent de etnici bulgari, care, în perioada sovietică, au fost supuși unui proces vertiginos de rusificare, ca și găgăuzii, de altfel.

Insist asupra faptului că acest tablou este valabil pentru ziua de astăzi. Mâine sau poimâine, situaţia va arăta, în mod cert, cu totul altfel. Iar drept exemplu ne poate servi municipiul Bălţi, unde populaţia moldovenească (românească) a depășit-o numeric

pe cea rusofonă, ajungând să constituie peste 60 la sută. Or, acum 10-15 ani, românofonii abia de atingeau 30 la sută la Bălţi.

Așteptaţi recensământul din 2014, comparaţi-l cu cel din 2004 și, bineînţeles, cu cel din 1994 și veţi înţelege ce zic.

„Pericolul unionist”, BauBaul ruşilor pentru propriii adepţi Acum haideţi să gândim logic. Dacă nu întreprind nimic, rușii vor pierde definitiv și aceste teritorii. Pentru că după cetăţenie română se înghesuie și cei din Transnistria, și cei din Găgăuzia, și cei din satele de alolingvi. Și chiar dacă o bună parte dintre ei fac acest lucru din interes pur personal, egoist, dacă vreţi, și nu din „avânt patriotic”, acest lucru contează mai puţin. Și știţi de ce? Doar simplul fapt că sunt cetăţeni ai României îi determină să-și schimbe optica în abordare, le temperează avântul antiromânesc. Iar copiii lor, care obţin și ei, în mod automat, cetăţenie română, odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, vor crește români. Poate puţin mai altfel, mai diferiţi, dar vor fi români. În momentul de faţă, observăm că toţi adepţii reunirii, într-o formă sau alta, cu Rusia, au adoptat aceeași retorică.

Nimeni nu mai vorbește de strategii politice proprii, care să-i facă să pară mai simpatici în faţa alegătorilor, în raport cu ceilalţi concurenţi politici care împărtășesc o ideologie similară. Toate aceste partide „de stânga” și-au concentrat eforturile într-o singură direcţie – de izolare a rusofililor de restul cetăţenilor. De fortificare a propriilor cetăţi, pentru a nu le permite românilor să le perforeze zidurile, să-i înghită.

Ca, ulterior, să le poată detașa, in corpore, de restul teritoriului. La asta se limitează sensul acestor organizaţii politice.

Este stare „de război”, iar loc pentru fanfaronade politice nu prea mai este.

Rușii au înţeles că nu-și mai pot lăsa adepţii să se contopească cu restul moldovenilor, pentru că moldovenii (românii) în Republica Moldova sunt cu mult mai mulţi decât neromânii, or, această îmbrăţișare, chiar dacă prietenească,

de acceptare, de convieţuire pașnică, le-ar putea fi fatală, ar putea să îi sufoce, metaforic vorbind.

De aceea, rușii trebuie să se mobilizeze, să-și reorganizeze simpatizanţii, să-i scuture, să le dea palme peste faţă, să-i trezească din această amorţeală mortală. Cum? apare întrebarea. Prin inventarea de pericole. Reale, palpabile, care să îi vizeze la modul direct, care să le afecteze interesele și valorile. Ce poate fi mai motivant pentru rușii de la Bălţi, de exemplu, sau cei de la Cahul, sau din altă parte, decât să vadă trecând prin faţa lor, în marșuri organizate, sute și chiar mii de persoane agresive, care scandează lozinci naţionaliste și rusofobe și care îi privesc în ochi (pe ruși, desigur) cu o ură profundă, pe care nici măcar nu încearcă să o ascundă? În această situaţie, rusul, care era pe cale să se resemneze și să-și accepte statutul de „minoritate etnică”, se trezește. Și reacţionează. Nu se lasă, pentru că așa e rusul. Și atunci el începe a „conștientiza” că Republica Moldova este ţara lui, și dacă nu-și poate apăra întreaga ţară, cel puţin orașul nu-l va ceda. Iar Moscova „nu-și lasă confraţii la ananghie”. Cazul Georgiei din 2008 probează, fără tăgadă, acest lucru.

Este capabilă Republica Moldova, chiar și cu sprijinul direct al României, să se confrunte cu Rusia pe câmp deschis? Permiteţi-mi să am rezerve.

Așadar, toate aceste acţiuni revoluţionare, marșuri și contramarșuri, toată această tensiune crescândă din societatea noastră fac parte dintrun plan bine-gândit, închegat, cu obiective clare – justificarea unor noi rapturi teritoriale din trupul fragil al Republicii Moldova. Și nu cred că acest proiect aparţine Bucureștiului. Este un plan rusesc, pus în practică și cu ajutorul unor români naivi care își imaginează astăzi că fac gaură în cer.

Să dea Dumnezeu să n-am dreptate. Dar dacă se va întâmpla anume așa, știţi ce va face românul (îl am în vedere pe cel care se implică plenar în aceste acţiuni)? Se va așeza pe fund, va privi pierdut în părţi și va spune: „Am vrut să fac cum e mai bine, dar mi-a ieșit ca-ntotdeauna”.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Eu sunt de acord cu acest marș. Cred că este o idee destul de bună și că nu ar trebui să fim contra ei doar din cauza părerilor altora. Marșul antiunioniștilor poate nici să nu aibă loc, deoarece ei nu sunt atât de bine organizaţi și informaţi, ei nu cunosc bine istoria, deci, nu-și pot exprima cu succes părerile printr-un marș. Iar dacă totuși vor ieși, cred că ar putea cauza foarte multe proleme.

Alexei:

Antiunioniştii trebuie să stea acasă Nu îi împiedică nimeni, sunt liberi să organizeze aceste marșuri. Eu îi susţin, ei trebuie să arate că, acum 200 de ani, aici, în Basarabia, a avut loc un eveniment care ne-a marcat de-a lungul timpului. Cât despre antiunioniști, aceștia trebuie să-și facă chestiile lor, să stea acasă.

Marșul e pentru a reaminti un eveniment important, nu pentru a-ţi face promovare.

Olga:

Marşurile vor arăta ce-şi doresc cele două tabere Este o idee bună de a organiza acest marș, de ce nu? Omenii se vor putea da cu părerea asupra multor lucruri. Atât marșul unioniștilor, cât și cel al antiunioniștilor va arăta care este poziţia ambelor tabere și care sunt interesele și obiectivele pe care acestea două se bazează.

Alexei:

Politicienii nu au altă preocupare, decât să se ocupe cu prostii Fiecare își iese din minţi cum poate, eu așa cred. Nu au ce face. E ca și cum eu aș dormi noaptea, aș visa ceva și dimineaţa adun mahalaua pentru a face un marș, fiindcă vreau unire nu cu România, dar cu Germania. Ar trebui să ne uităm ce avem în ţară, să ne dezvoltăm economia, nu să căutăm unire. Politicienii acum se preocupă doar de politică, în loc să se ocupe și de economie, și de lucruri cinstite. Tot de ce își bat capul este ce să mai facă ca să-i arate la televizor. Politicienii au ieșit de mult din cadrul normalităţii.

Mâine, poimâine, o să apară și antifasciștii, și alţii. Fiecare își iese din minţi cum poate, sunt niște oameni care nu au cu ce se ocupa. Ei în loc să se gândească cum să scoată ţara din impas, cum să crească economia, să fie suficiente locuri de muncă, cum să facă ca oamenii să nu plece peste hotare pentru a câștiga bani, ci aici, la noi în ţară, ei aduc instabilitate în societate.

Dacă ar avea o ocupaţie normală, un post de lucru, dacă s-ar ocupa cu chestii serioase, n-ar organiza marșuri. Dar așa, ei nu au ce face, de asta și le trăsnește să facă marșuri, proteste, fiindcă unuia nu-i place cum vorbește Filat, altuia – cum vorbește Ghimpu. Ei nu au altă preocupare, decât să se ocupe cu prostii de acestea. Sunt oameni pierduţi. Asta nu e doar părerea mea, ci a multora.

A consemnat: Olesea ŢERNA, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Primăria îi desparte: „Unioniştii” la Buiucani, „patrioţii” în sectorul Râşcani Festivalul Etniilor va avea loc pe 15 septembrie, nu pe 16, cum era preconizat. Și asta pentru că pe 16 septembrie va avea loc „marșul unioniștilor” și contramanifestaţii ale „stataliștilor”. Minorităţile naţionale au acceptat să desfășoare evenimentul cu o zi mai devreme, având în vedere că nici „Acţiunea 2012”, nici Partidul „Patrioţii Moldovei” nu au vrut să dea înapoi, relatează UNIMEDIA.

Declaraţii în acest sens au fost făcute pentru Europa Liberă de către primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. „Reieșind din tot ceea ce s-a creat am propus următoarele: festivalul etniilor să fie strămutat pe 15, ceea ce s-a reușit; „Acţiunea 2012” să-și modifice traseul de la Academia de Știinţe a Moldovei nu spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar spre Teatrul Verde, pe bulevardul Ștefan cel Mare, respectiv strada Ismail - strada Mateevici – Parcul Valea Morilor și Teatrul Verde, iar „Patrioţii Moldovei” să fie strămutaţi nici în Piaţa Marii Adunări Naţionale, nici în scuar, ci tocmai în sectorul Râșcani, în scuarul Palatului Sindicatelor”, a menţionat edilul Capitalei.

Chirtoacă consideră că, cu cât mai departe vor fi unii de alţii, cu atât mai bine. „Cu cât mai puţine șanse au să se întâlnească și, respectiv, să aibă loc ciocniri și violenţe. În momentul în care nu am găsit înţelegere la etapa la care le-am propus amânare și, respectiv, rezolvarea lucrurilor de o manieră mai corectă pentru situaţia în care ne aflăm, am decis ca în centrul Chișinăului să nu aibă loc nici un fel de manifestare de acest gen și să fie strămutaţi unii într-un sector, alţii – în alt sector, având în vedere motive de securitate, ceea ce s-a întâmplat la Bălţi și la Cahul”, a subliniat sursa citată.

Dacă „unioniștii” au acceptat modificarea traseului, atunci „patrioţii” se arată împotrivă. Edilul se arată convins că contramanifestanţii urmăresc doar un singur scop: să-i atace pe unioniști. „Acum urmează să vedem în ce măsură vor respecta și unii, și alţii și în ce măsură sunt serioși. Doar că lucrurile se vor tranșa până la urmă în instanţele de judecată”, a conchis primarul.

UNIMEDIA amintește că premierul Filat, primarul Dorin Chirtoacă, dar și liderul PL, Mihai Ghimpu, au recomandat unioniștilor să amâne manifestaţia din 16 septembrie. În același timp, membrii Platformei Civice „Acţiunea 2012” anunţă că sunt gata în orice moment să schimbe traseul pentru a nu perturba liniștea publică. De cealaltă parte, Partidul „Patrioţii Moldovei” au fost de neclintit.

Dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova se poate produce rapid, ireversibil şi definitiv (Câteva reflecţii exprimate în cadrul unei emisiuni televizate de Iurie Roșca pe marginea preconizatelor manifestaţii din 16 septembrie)

Situaţia este explozivă. Impresia mea, din ce în ce mai pronunţată, este că așa-zisa Acţiune 2012 și așazișii „patrioţi ai Moldovei” sunt dirijaţi de același păpușar, nu fac, neapărat, aluzie la Vlad Plahotniuc. Și o construcţie politică, și cealaltă construcţie sunt artificiale și complementare. Scopul lor este destabilizarea situaţiei politice.

Cine sunt ăștia de la „Patrioţii Moldovei”, care umblă cu cioara vopsită? Eu am fost la câteva dezbateri televizate la care au participat și ei. Domnule, ăștia nu au nici o idee în cap, decât: noi suntem moldoveni, Ștefan cel Mare, jos Unirea. Și atât. Ceilalţi de la Acţiunea 2012 nu sunt satisfăcuţi de nivelul reformelor, sunt indignaţi de gradul înalt de corupţie și hai să ne unim cu România. Urmând această logică ar trebui să ne așteptăm ca orice

ţară care are insuccese economice și probleme cu corupţia să se unească cu ţara vecină care este mai de succes.

Cine nu se simte confortabil în Republica Moldova are dreptul să plece în altă parte Mulţi îmi amintesc acum că eu am fost unionist. Am fost.

Dar au trecut 20 și ceva de ani de când Republica Moldova se afirmă ca stat independent.

Noi ne aflăm într-o simetrie idioată între Rusia și România.

Republica Moldova va avea succes nu dezvoltând retorici agresive împotriva României și a Rusiei. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că ei nu pot să exerseze o dublă loialitate. Nu poţi iubi mai mult Rusia și după aceea Republica Moldova. Nu poţi iubi mai mult România și după aceea Republica Moldova. Până la urmă, acest nod va trebui dezlegat, inclusiv constituţional, juridic și penal.

Cine nu se simte confortabil în Republica Moldova are dreptul

PRIM-MINISTRUL VLADIMIR FILAT:

Acţiunile planificate pentru 16 septembrie reprezintă un real pericol pentru ordinea de drept

în pericol proiectul și interesul nostru naţional. „Articolul 32 al Constituţiei Republicii Moldova oferă dreptul la libertatea opiniei și a exprimării, dar, în același timp, interzice contestarea și defăimarea statului și poporului. Consider că activitatea tuturor organizaţiilor de oricare orientare, vine în contradicţie flagrantă cu prevederile constituţionale și legile speciale atunci când se trece de la declaraţii politice, făcute în contextul dreptului general la libertatea

opiniei și exprimării, la acţiuni de contestare a suveranităţii și integrităţii teritoriale a ţării. În așa caz se cere condamnarea politică a tuturor celor care contestă și subminează statul Republica Moldova.

Respectarea Constituţiei înseamnă respectarea statului și respectarea proiectului naţional de integrare europeană”, a spus Vladimir Filat.

Prim-ministrul a menţionat că acţiunile de acest gen din ultimul timp, cât și cea planificată pentru 16 septembrie, au tensionat la maximum situaţia social-politică și reprezintă un real pericol pentru ordinea de drept. În acest context, premierul a recomandat iniţiatorilor acţiunilor, la care s-a referit mai sus, să renunţe la organizarea evenimentelor preconizate pentru 16 septembrie și a rugat cetăţenii să se abţină de la participarea la aceste evenimente, indiferent de care parte sunt și să nu fie folosiţi de inamicii proiectului de integrare europeană.

Vladimir Filat a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii și Securitate și Procuraturii Generale să efectueze toate măsurile de prevenire și să nu admită participarea provocatorilor sau ciocniri de orice gen.

De asemenea, prim-ministrul a cerut Ministerului Justiţiei să iniţieze revizuirea legislaţiei în vigoare astfel încât pe viitor să fie excluse activităţile ce prejudiciază independenţa, suveranitatea și caracterul unitar al statului, defăimează simbolica statală și contravin Constituţiei, se mai arată în comunicatul de presă al Guvernului.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Greşeala premierului Filat: nu integrarea europeană este pusă în pericol, ci însăşi existenţa ca stat a Republicii Moldova Apelul premierului Vladimir Filat către cele două tabere beligerante, unioniști și antiunioniști, care și-au programat să se încaiere pe 16 septembrie în centrul Chișinăului, este unul logic și oportun.

Primul ministru și-a făcut datoria, somându-i pe organizatori, Acţiunea 2012 și PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, pe de o parte, și așa-zișii „patrioţi ai Moldovei” și ortacii lui Șelin, pe de altă parte, să nu destabilizeze situaţia social-politică și să pună în pericol ordinea de drept.

Afirmaţiile premierului precum că acţiunile unioniștilor și antiunioniștilor ar periclita integrarea europeană a Republicii Moldova sunt niţel exagerate.

5

Iurie ROŞCA:

Sursa: unimedia.md

„Din start, vreau să le amintesc celor care au uitat că Republica Moldova este un stat independent și suveran, care are Constituţie ce trebuie respectată. Obiectivul prioritar al ţării noastre este integrarea europeană, opţiune confirmată de cetăţeni prin votul din cadrul ultimelor alegeri parlamentare din 2009 și din 2010.

Realizarea acestui proiect naţional impune ample procese de transformare, dar și o mare responsabilitate pentru asigurarea ordinii de drept și a stabilităţii în ţară”, a declarat Vladimir Filat, fiind citat de serviciul de presă al Guvernului.

Premierul a precizat că Moldova ca niciodată are nevoie de stabilitate și sinergie pentru a fi acceptată în familia europeană. „Moldova face istoria acum, iar stabilitatea și ordinea poate fi realizată doar prin respectarea drepturilor și obligaţiilor impuse de Constituţie și legislaţia în vigoare. Declaraţiile și acţiunile din ultimul timp ale diferitor grupări politice au scopul sfidării ordinii de drept și să creeze o agendă falsă, fără suport din partea populaţiei”, a declarat Vladimir Filat. Șeful Guvernului s-a referit la campaniile împotriva simbolisticii de stat și a Constituţiei prin acţiuni de nesupunere civică, de arborare a diferitor steaguri pe sediile instituţiilor de stat, de declanșare a referendumurilor cu încălcarea legislaţiei în vigoare, cât și la organizarea diferitor marșuri și a acţiunilor contra acestor marșuri.

Prim-ministrul a specificat că autorii campaniilor menţionate mai sus și organizatorii marșurilor, dar și antimanifestanţii fac jocul inamicilor integrării europene a Republicii Moldova. Or, acţiuni minoritare, care au scopul destabilizării, pot pune

14 SEPTEMBRIE 2012

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dar asta nu înseamnă că aceste acţiuni nu ar constitui un pericol major, ci pentru că integrarea europeană despre care vorbește Filat este una mai mult iluzorie, care nu poate fi periclitată pentru că ea, practic, nu există.

Premierul ar fi fost mai corect și mai exact dacă ar fi spus că ciocnirile stradale planificate pentru 16 septembrie ameninţă nu integrarea europeană a Republicii Moldova, ci însăși existenţa ca stat a Republicii Moldova. Dacă

ciocnirile din centrul capitalei vor produce victime, atunci există pericolul ca ele să se extindă pe întreg teritoriul ţării, transformând Republica Moldova într-o baie de sânge. Consecinţele acestor acţiuni pot fi tragice nu doar pentru oricare dintre cetăţenii moldoveni, ci chiar și pentru statul nostru, care, sub presiunea unor factori externi, ai Federaţiei Ruse, spre exemplu, ar putea, pur și simplu, să se descompună.

să plece în altă parte. Dacă treaba asta destabilizează situaţia politică, înseamnă că trebuie făcute modificări la legislaţie. Să nu vă jucaţi: dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova se poate produce rapid, ireversibil și definitiv.

Nu vă jucaţi cu focul. Avem Consiliul municipal Bălţi care, încă de pe când Ghimpu era președinte în exerciţiu, a dat mesaje clare că va ieși din subordinea Republicii Moldova. Trebuie să înţelegem că regiuni întregi, felii întregi riscă să se dezintegreze din teritoriul Republicii Moldova cu o singură confruntare majoră la Chișinău.

La întrebarea cui îi servesc aceste proteste, putem să mergem prin metoda excluderii.

Așa cum geografic suntem între România și Ucraina, iar geopolitic - între Rusia și România, ne gândim deodată la două ţări: Rusia și România, administraţii, servicii secrete, grupuri de influenţă, grupuri financiare, politice. Cel mai ușor ar fi de exclus din ecuaţie România, dacă președintele Băsescu, dacă ministrul de Externe, dacă factorii de decizie ar înţelege nevoia lansării unui mesaj clar și univoc în astfel de situaţii.

Asta pentru că acest grup de presiune, Acţiunea 2012, pentru că nu e un partid politic sau o organizaţie neguvernamentală care și-ar propune să promoveze un mesaj prin metode mai mult sau mai puţin clasice. Este foarte interesantă abordarea acestui grup de presiune. Ei spun așa: domnilor, noi venim în centrul Chișinăului ca să provocăm spiritele, dar, vă rog, să ne asiguraţi protecţia și dreptul de a face această provocare.

De aceea spun că este necesar ca România, care întotdeauna a

fost și s-a arătat ca un partener loial al Republicii Moldova, să aibă un mesaj univoc, acum, până la 16 septembrie. Bineînţeles, curentul unionist nu este unul care trebuie anatemizat, interzis, așa cum propune, de pildă, domnul Dodon. Dar România, prin factorii de decizie, să dea un semnal clar și pozitiv societăţii moldovenești, că nici serviciile speciale, nici factorii de decizie, nici Ministerul de Externe, nici președinţia, sub nici o formă, nu stau în spatele unor astfel de acţiuni. Cred că acest lucru ar fi important, mai ales că comunicarea între cele două executive, comunicarea între factorii de decizie de la Chișinău și București este una perfectă și Bucureștiul, ca partener loial al Republicii Moldova, nu poate să

nu dorească stabilitate politică internă (a Republicii Moldova – n.n.) și stabilitatea regională în ansamblu.

Intenţia guvernului de a interzice prin lege astfel de manifestaţii este una absolut legală.

Noi nu vorbim despre abstracţiuni, noi ne confruntăm cu o situaţie extrem de tensionată în mod artificial. Bomba trebuie dezamorsată. Partenerul nostru român trebuie să ne ajute.

Etnicizarea patriotismului moldovenesc, o prostie crasă Pe de altă parte, etnicizarea patriotismului moldovenesc este o prostie crasă. Moldovenismul acesta de paradă … Vin

tot felul de papiţoi cu Ștefan cel Mare pe piept care strigă: domnule, eu sunt moldovan! Dar pune-l să scrie cuvântul „mamă” că face patru greșeli. Deci, noi acum nu umblăm la examinarea istoriei și nu facem exerciţii de etnicitate. Nu suntem etnocraţi și Republica Moldova nu este un stat etnocentric. Într-o democraţie, fiecare se identifică cum vrea. Se simte confortabil să se declare moldovean? Perfect. Se simte confortabil să se declare român? Perfect. Dar și unul și altul trebuie să fie loial Republicii Moldova. Despre aceasta este vorba. Pentru că altfel ne sfădim ca chirii până la sfârșitul veacurilor.

Material îngrijit de Alina JALBĂ, pentru FLUX

Corlăţean despre Marşul Unirii: Sper că nu vor exista confruntări Ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, speră că nu vor exista confruntări în timpul Marșului Unirii și contramanifestarea, anunţate pentru ziua de 16 septembrie. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă, cu ocazia unei vizite de lucru la Chișinău. Titus Corlăţean a declarat că Marșul unioniștilor reprezintă o dinamică a societăţii civile din Republica Moldova și este o chestiune internă, motiv pentru care a refuzat să comenteze ideile promovate de unioniști. „Să sperăm că nu vor exista evenimente care să altereze această situaţie. Foarte des am auzit în media pronunţându-se cuvântul „confruntare”, care este ultimul

lucru de care are nevoie Republica Moldova. Este nevoie de calm. Cunosc dinamica politică din Moldova, dar și dezbaterea politică internă. Esenţialmente, este un eveniment care reflectă poziţia societăţii civile și aici nu am ce să comentez aceste evoluţii din Republica Moldova. Există o așteptare legată de stabilitate”, a declarat Corlăţean.

Reprezentanţii Platformei Civice„Acţiunea 2012” au anunţat că pe 16 septembrie vor organiza un Marș al Unirii în Capitală.

Totodată, și partidele de stânga au anunţat o contramanifestare în aceeași zi.

Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a efectuat joi prima vizită de lucru la Chișinău, la invitaţia ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Sursa: trm.md

Despre marş, fără panică şi isterie De ce un banal marș trezește atâtea dispute la Chișinău? Vedem în fiecare zi cum tot felul de analiști și politicieni se grăbesc să lanseze diverse teorii ale conspiraţiei, să descrie tot felul de scenarii macabre, unul mai îngrozitor decât altul, îndemnând apoi organele de forţă „să ia măsuri” împotriva acestor produse ale propriei imaginaţii.

Cu toţii știm că evenimente de acest gen au mai fost organizate de nenumărate ori în trecut, chiar și în perioada guvernării PCRM, fără a trezi oarecare reacţii negative în masă, fără a provoca violenţe de stradă. Populaţia noastră (chiar și oamenii cu sentimente procomuniste) a devenit într-atât de obișnuită cu felurite marșuri și proteste, încât nu ar mai fi crispată deloc și de un eventual marș al „unioniștilor”. Chiar și la Bălţi marșul ar fi trecut neobservat, ca și cele anterioare, dacă „patrioţii” nu ar fi adus de pe aiurea autocare cu „cetăţeni revoltaţi”, creând un conflict artificial, în tentativa stângace de a-și acumula capital politic.

Totuși, de unde atâta isterie dintr-un fapt atât de minor? Se prea poate că de vină ar fi provincialismul nostru, care nu este

obișnuit cu fenomenele care sunt acceptate în capitalele mari ale lumii. În pofida faptului că suntem oficial un stat independent, mai continuăm să avem o mentalitate a unui târg minor. Și poate ar fi bine să rămânem în continuare așa, dacă unele personaje caricaturale din spaţiul public nu ar exagera cu niște contrareacţii disproporţionate.

Chiar dacă fiecare își dă seama de inconsistenţa panicii, se face foarte multă vâlvă în jurul unui eveniment care nici nu prea ar trebui să fie în centrul unor discuţii la nivel înalt într-o societate normală. Cei care provoacă „isterie în masă”, rămân a fi doar politicienii din toate taberele, dar și instituţiile media, pentru care astfel de evenimente reprezintă un adevărat deliciu.

O bună parte a populaţiei fie nu are habar de acest marș, fie

nu le pasă, întrucât acesta nu le va schimba viaţa în nici un fel.

Prea multe marșuri s-au făcut în ultimii 23 de ani, inclusiv „marșuri sociale”, fără nici o finalitate clară, pentru a mai mira cu ceva cetăţenii noștri. În plus, aș tinde să cred că toată această panică și isterie iluzorie este rodul incapacităţii societăţii de a pune în vizor problemele reale cu care se confruntă ţara. Atunci când cineva este incapabil de a rezolva probleme serioase, își inventează probleme imaginare, justificându-și pasivitatea și impotenţa.

Sunt uimit cu câtă înflăcărare se discută un marș al unioniștilor, dar se trece cu ușurinţă peste

închiderea școlilor, distrugerea Chișinăului istoric, creșterea preţurilor la benzină, la produsele alimentare, la transportul public de pasageri, majorarea TVA pentru produsele alimentare, dispariţia pieţelor agricole și înflorirea businessului intermediarilor, construcţiile ilegale, corupţia birocraţilor – toate acestea par a fi „minore” pe lângă un „marș unionist”. E un soi de boală psihică a întregii societăţi care, fie din debilitate mintală, fie din lene, preferă să lupte cu niște stafii, decât cu propriile vicii.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

6

14 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Extern

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Barroso: Europa trebuie să devină o FEDERAŢIE DE STATE-NAŢIUNE Europa trebuie să evolueze către o “federaţie de statenaţiune”, a declarat miercuri, 12 septembrie, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în discursul său privind starea Uniunii, rostit în faţa Parlamentului European.

să realizeze faptul că se află împreună în această criză și trebuie să depună eforturi împreună pentru a ieși din ea.

“Europa are nevoie de o nouă direcţie”, a mai spus Barroso, adăugând că “ideile vechi nu vor mai funcţiona și o uniune politică mai strânsă este necesară pentru a salva moneda euro”.

“Avem nevoie să evoluăm către o federaţie de state-naţiune. De acest lucru avem nevoie, acesta este orizontul nostru politic”, a afirmat Jose Manuel Barroso la Strasbourg. În opinia oficialului european, criza financiară din Uniunea Europeană “alimentează populismul și extremismul” din Europa.

Jose Manuel Barroso a subliniat, totodată, faptul că ţările din Uniunea Europeană trebuie

Crearea acestei federaţii a statelor-naţiune va cere, în final, un nou Tratat, ceea ce nu este ușor, dar o uniune monetară, economică și politică poate fi începută sub tratatele actuale, dar poate fi dusă la bun sfârșit numai cu o schimbare a tratatelor, a spus oficialul european.

Pe de altă parte, el consideră că e nevoie de un set de instrumente mai bune pentru combaterea situaţiilor de încălcare a regulilor statului de drept,

Modificarea Tratatului UE

“constatate în ultimele luni în anumite state UE”. “În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal și democratic în anumite state europene. PE și Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat și au tras alarma și au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit și unele limite pentru cadrul nostru instituţional. Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre «puterea soft» a persuasiunii politice și opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru”, a declarat Barroso, în discursul susţinut în plenul Parlamentului European, fără a face referire clară la o anumită ţară membră.

Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene oferă Consiliului European, la propunerea Comisiei și cu consultarea Parlamen-

Merkel, varianta feminină a lui Don Corleone?

tului European, posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru, printre care și dreptul de vot în cadrul Consiliului.

Taxa pe tranzacţii financiare Potrivit șefului executivului european, Comisia va urmări în continuare să implementeze taxa pe tranzacţiile financiare, astfel încât contribuabilii să poată beneficia de industria serviciilor financiare, în loc ca doar sectorul financiar să beneficieze de pe urma contribuabililor.

Jose Manuel Barroso a afirmat, totodată, că Uniunea Europeană ar trebui să aibă capacitatea de a interveni militar în conflicte atunci când va fi nevoie.

Europa nu are nevoie de o „federaţie de state-naţiuni, ci de o uniune federală”, a declarat liderul fracţiunii liberale din Parlamentul European, fostul premier belgian Guy Verhofsta-

dt, comentând discursul președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, privind viitorul Europei, scrie Agerpres. „Europa ca uniune de naţiuni este ceea ce avem azi. Un Consiliu European care demonstrează incapacitate de a contracara criza”, a declarat Verhofstadt. În opinia sa, „Europa are nevoie nu de o uniune de naţiuni, ci de o uniune a cetăţenilor europeni”.

România, critici voalate Sintagma stat-naţiune este un termen uzual în limbajul european și se referă la statele comunitare în sine, a declarat pentru EVZ Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene.

“Ceea ce Barroso vrea este un transfer de puteri dinspre palierul interguvernamental către cel federal”, a explicat acesta. Președintele Comisiei Europene a vorbit despre nevoia

Cartea, intitulată “Nașa: Cum reconstruiește Angela Merkel Germania”, este scrisă de Gertrud Höhler, în vârstă de 71 de ani, o veterană a creștindemocraţilor germani care i-a fost consilier fostului cancelar Helmut Kohl.

Aceasta o acuză pe Merkel că ruinează euro, că este obsedată de putere și că instaurează un regim autocrat la limita totalitarismului.

Höhler susţine că, dat fiind că Merkel a crescut în Germania de Est comunistă, ea nu înţelege cu adevărat democraţia și este convinsă că cel mai important lucru este să rămână la putere. Ca urmare, afirmă ea, Merkel și-a redus la tăcere toţi criticii și s-a dispensat de adversarii politici, înlăturându-i fără milă și înjunghiindu-i în spate.

“Această femeie”, a afirmat Höhler la o conferinţă de presă susţinută la lansarea cărţii sale săptămâna trecută, “a instalat deja un regim autocratic”.

Höhler susţine că obsesia lui Merkel pentru putere a determinat-o pe aceasta să ignore convingerile

politice și principiile pentru a-și garanta propria supravieţuire politică. Ea afirmă că, în calitate de fiică a unui pastor protestant din Germania de Est, Merkel a învăţat rapid că cel mai bine este să nu devină un disident și să nu lupte pentru un principiu care i-ar fi putut prejudicia cariera. În noaptea în care a căzut Zidul Berlinului, în 1989, Merkel “a mers la saună”, amintește autoarea.

Activităţile disidente ale actualului cancelar german în statul comunist au fost minime, adaugă ea. Una dintre cele mai dure critici ale acesteia la adresa regimului totalitar pare să fie cea exprimată în faţa soţiei unui coleg al tatălui ei: “lucrul care m-a deranjat cel mai mult în legătură cu Germania de Est a fost că nu puteai cumpăra iaurt acceptabil”.

Höhler susţine că deși Merkel se vede ca o “Regină a Europei”, în realitatea ea ruinează euro.

“Nimeni nu o poate acuza pe maestra economisirii că este risipitoare”, scrie ea. “Dar economisirile forţate reprezintă o încălcare a principiilor economiei de piaţă. Creșterea economică necesită venit și consumatori”, insistă ea.

Cartea a generat controverse în Germania după ce au fost publicate primele extrase, dar pentru moment, comentează cotidianul britanic, nimeni nu pare să intenţioneze să o înlocuiască pe “Nașă”, indiferent cât de autocratic ar fi regimul ei.

Sursa: mediafax.ro

Cu această decizie, foarte așteptată, cei opt judecători ai Curţii i-au dat ‘’undă verde’’ președintelui german, Joachim Gauck, să semneze textele de lege privind Mecanismul European de Stabilitate /MES/ și Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanţa /TSCG/ în cadrul Uniunii Economice și Monetare, adoptate de către Parlamentul de la Berlin, dar împotriva cărora fuseseră depuse mai multe plângeri.

Totodată, Curtea a stabilit o limită privind implicarea financiară a Germaniei în finanţarea MES, stipulând că ea nu trebuie să depășească partea sa de capital la fond, respectiv 190 de miliarde de euro. O creștere a acestei sume nu va fi posibilă decât cu aprobarea Parlamentului german, au precizat judecătorii, cerând ca cele două camere - Bundestag și Bundesrat - să fie pe deplin informate în legătură cu toate discuţiile.

Cancelarul Angela Merkel, comentează Reuters, a dat dovadă de calm în timp ce Curtea i-a ţinut ca pe spini luni de zile pe factorii de decizie politică, dar și pieţele financiare, amânându-și decizia în legătură cu constituţionalitatea MES și a TSCG. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, afirma săptămâna trecută că este sigur în ce privește victoria împotriva opozanţilor, inclusiv din cadrul Uniunii Creștin-Democrate /CDU, conservatoare, partidul dnei Merkel/ și al stângii radicale

Protestele împotriva unui controversat film antiislam cuprind tot mai multe ţări musulmane Protestele împotriva unui film considerat jignitor la adresa islamului au cuprins joi, 13 septembrie, tot mai multe ţări musulmane: manifestanţi furioși au invadat pentru scurtă vreme Ambasada SUA la Sanaa, unde s-au înregistrat victime, iar la Cairo poliţia a intervenit în forţă provocând zeci de răniţi, relatează AFP. După violenţele produse marţi seara la Benghazi (estul Libiei), soldate cu moartea a patru funcţionari americani, între care ambasadorul SUA în Libia, Cris Stevenson, manifestaţii de protest faţă de un film produs în SUA și postat pe internet se înregistrau în Yemen, Iran, Irak, Maroc, Tunisia și Sudan. În Afganistan, președintele Hamid Karzai și-a amânat un turneu regional și a decis măsuri sporite de securitate în jurul misiunilor diplomatice americane la Kabul. El a criticat filmul realizat în SUA de un cineast care s-a prezentat drept un american de

origine israeliană și a decis blocarea difuzării filmului pe YouTube. Aceeași măsură a fost cerută și în Indonezia, cea mai numeroasă ţară musulmană de pe mapamond.

La Cairo, unităţi speciale ale poliţiei egiptene au intervenit în forţă pentru a-i împrăștia pe protestatari, rănind zeci de persoane.

Organizaţia Fraţii Musulmani, prima forţă politică în Egipt din care provine și noul

Propunerea de modificare a Tratatului va deveni însă principala temă electorală în perspectiva alegerilor pentru Parlamentului European din 2014. În discursul său, Barroso a vor-

bit și despre nevoia unor instrumente mai bune de combatere a încălcărilor statului de drept, “constatate în ultimele luni în anumite state UE”, aluzie la România.

Sursa: EVZ.ro

Curtea Constituţională germană autorizează mecanismele de salvare a euro Curtea Constituţională germană a autorizat miercuri, 12 septembrie, adoptarea de către Berlin a ultimelor mecanisme de salvare a zonei euro, înlăturând astfel o incertitudine majoră privind gestionarea crizei financiare, relatează agenţiile internaţionale de presă.

O nouă carte, “Nașa”, scrisă de un membru al Uniunii Creștin Democrate (CDU) germane, susţine că Angela Merkel s-a transformat în echivalentul feminin al liderului mafiot Don Corleone din The Godfather (Nașul), devenind obsedată de putere, relatează The Independent, în ediţia online.

unei “federaţii de state-naţiune” fără a da mai multe informaţii, invocând doar această idee și promiţând detalii în viitor, a declarat și europarlamentarul PDL, Cristian Preda.

Die Linke, faţă de ratificarea celor două documente.

Dacă cei opt judecători ai Curţii ar fi înșelat așteptările, aceasta ar fi avut, spun unii, un efect devastator asupra pieţelor și ar fi aruncat zona euro în incertitudine, privând-o de fondurile necesare supravieţuirii unor state din sud greu îndatorate. În opinia unui profesor de drept de la Universitatea Liberă din Berlin, Tanja Boerzel, un ‘’nu’’ din partea Curţii ‘’n-ar fi avut chiar un efect fatal pentru euro, ci ar fi provocat o criză constituţională, având în vedere că cele două camere ale Parlamentului federal german - Bundestag /inferioară/ și Bundesrat /superioară/ - au ratificat MES și TSCG cu majorităţi constituţionale’’.

Marţi, Curtea a respins recursul înain-

tat de Peter Gauweiler, deputat al Uniunii Creștin-Sociale /CSU/, ramura bavareză a CDU/, pentru a determina instanţa din Karlsruhe să-și amâne decizia, din cauza anunţului survenit joia trecută privind un nou plan de cumpărare de obligaţiuni de stat de către Banca Centrală Europeană

președinte Mohamed Morsi, a chemat la manifestaţii de protest faţă de filmul considerat un atac grosolan la adresa islamului. Conducerea egipteană a dat, totodată, asigurări că vor fi instalate dispozitive sporite de securitate în jurul intereselor americane în regiune.

La Sanaa, un yemenit a fost ucis și cinci răniţi de tiruri ale poliţiștilor, care au respins joi, în jurul prânzului, pentru a doua oară o mulţime de protestatari care încerca să ia cu asalt Ambasada SUA în Yemen. În Irak, influentul lider religios Moqtada Sadr i-a cerut guvernului să interzică accesul oricărui cetăţean american pe teritoriul ţării și a făcut apel la Parlament să voteze o lege care să interzică orice relaţii între Irak și ţări unde “sunt insultaţi profetul și islamul”. În Iran, inamic declarat al Statelor Unite ale Americii și Israelului, aproximativ 500 de persoane au manifestat în faţa Ambasadei Elveţiei la Teheran, care reprezintă interesele americanilor în Iran. Încă de miercuri, filmul ‘’Innocence of Muslims /Inocenţa musulmanilor/” a provocat manifestaţii de protest la Casablanca, Tunis și Khartoum.

Sursa: AGERPRES

Sursa: agerpres.ro

INDIFERENŢA

Eu cred că indiferenţa este cel mai mare păcat de pe pământ!

Am să încerc să explic puţin și să demonstrez această afirmaţie. Pentru început să vedem dintre toate atitudinile omenești, care dintre ele doare cel mai tare?

Cris Stevenson

/BCE/. În opinia lui Gauweiler, anunţul BCE a provocat ‘’o situaţie complet nouă’’, care justifică, în opinia sa, amânarea deciziei judecătorilor Curţii. Curtea Constituţională nu are însă competenţe în ce privește BCE, dar ea ar putea determina ieșirea Germaniei din euro dacă BCE

eșuează în ce privește obligaţia sa de a fi independentă și de a se concentra pe o monedă stabilă.

MES este viitorul instrument de salvare a zonei euro. Intrarea sa în vigoare, suspendată până la luarea unei decizii de către Curtea din Karlsruhe, este crucială pentru viitorul Uniunii Europene. El trebuia să intre în vigoare la 1 iulie 2012 și să coexiste până în vara lui 2013 cu predecesorul său, Fondul European de Stabilitate Financiară /FESF/. Dar plângerile la Curtea din Karlsruhe vizând blocarea ratificării sale au întârziat calendarul.

După decizia Curţii, MES, cu o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro, faţă de 440 de miliarde de euro, cât avea iniţial FESF, ar urma să intre în vigoare de la începutul lui octombrie. TSCG a fost adoptat de către liderii politici europeni în ianuarie a.c. El vizează întărirea disciplinei comune, introducând îndeosebi ‘’reguli de aur’’ privind echilibrul conturilor. La acesta, liderii europeni au decis să adauge un pact privind creșterea economică și locurile de muncă în valoare de circa 120 de miliarde de euro.

Cea mai multă suferinţă o aduce pe pământ nepăsarea oamenilor sau indiferenţa. Sunt semeni de-ai noștri cărora nu le pasă de nimeni, indiferenţa lor fiind semnul unui perfect egoism. Alteori, este semnul unui orgoliu infinit, precum poate fi și manifestarea celei mai pure nesimţiri.

Toate aceste stări și atitudini provoacă nenumărate supărări și răni celor din jur, care sunt nevoiţi să suporte consecinţele indiferenţei noastre.

Să ne amintim fiecare, cât de mult am fost răniţi vreodată de indiferenţa celor pe care i-am iubit, nepăsarea celor cu care vreodată am avut relaţii de prietenie sau de care am fost îndrăgostiţi și care ne-au întors spatele după ce le-am pus inima în palmă.

Nu cred ca este rană mai mare decât această indiferenţă, care poate să pună stăpânire pe un suflet, pe o relaţie, de oricare natură ar fi ea.

Chiar și în ceea ce privește atitudinea noastră faţă de Dumnezeu, nu cred că este durere mai mare pe care să o fi avut

Mântuitorul pe Cruce, decât aceea a nepăsării oamenilor faţă de jertfa Sa de pe Cruce. De aceea, la judecata particulară fiecăruia dintre noi ni se vor arăta aceste semne de pe trupul lui Hristos, care sunt semnele nepăsării, ale indiferenţei dusă până la cruzime.

Cea mai pură cruzime este indiferenţa, este una din armele cele mai atroce, care străpung sufletele și inimile ca și suliţa care a străpuns coasta lui Iisus, ca și cuiele care au străpuns mâinile și picioarele.

Oamenii L-au pironit pe Fiul lui Dumnezeu din nepăsare: n-au vrut să fie îmbrăţișaţi de El și i-au bătut cuiele în mâini, n-au vrut să Îl mai vadă pe Dumnezeu pășind alături de ei pe pământul lor și i-au ţintuit picioarele pe lemn. Câtă cruzime a indiferenţei!

Indiferenţa înseamnă un univers al nimicului, în care nimeni nu este bine primit, în care iubirea de aproapele este nicăieri, unde niciunde nu întâlnești un om căruia să-i pese. Indiferentul este orb și trăiește în întuneric deoarece el nu vede chipuri, nu trăiește în comuniune; este un singuratic.

Indiferenţa se poate manifesta în chip divers pe foarte multe planuri: social, religios, familiar, politic etc. A fi indiferent este tot una cu a trăi într-o stare de nesimţire. Celui stăpânit de indiferenţa nu-i pasa de poporul său, de cine conduce și cum

conduce ţara, nu-i pasă când bat clopotele la Biserică, nu-i pasă când Dumnezeu îi bate la ușă, nu-l doare de aproapele său, rămâne rece la rugăminţile prietenilor, rămâne nemișcat la îndemnurile cele bune ale părinţilor, nu-i este dor de cei dragi, poate să plece fără să se uite în urmă, părăsește fără remușcări pe cei care i-au arătat iubire. Într-un cuvânt, indiferentul nu se vede decât pe sine, nu are ochi pentru ceilalţi, nu ţine cont de nimeni; aș putea spune că, indiferentul, cu adevărat, nu are suflet, nu are inimă, nu are sentimente...

Cred că neputinţa indiferenţilor de a iubi și de a se atașa de persoane este o formă patologică de vieţuire incapabilă de convieţuire. Este o stare paranoidă în care se zbate un suflet fără simţire, un suflet mort, cu o inimă care bolește.

Mulţi părinţi ai Bisericii au zis că iadul este „iubirea refuzată”;

acolo sunt oamenii cărora nu le-a păsat de mântuirea lor, care au fost indiferenţi faţă de iubirea lui Dumnezeu, care au fost indiferenţi faţă de iubirea aproapelui, care au fost pur și simplu, ...indiferenţi...

Pedeapsa lor este aceea că acolo simt și ei nepăsarea tuturor în modul cel mai acut cu putinţă; acolo ești singur, părăsit de toţi și uitat de toţi. Acolo indiferenţii își trăiesc într-un mod dureros propria indiferenţă.

De aceea iubirea este și o mare suferinţă, pentru ca înseamnă să-ţi pese și de cei indiferenţi, care te rănesc cu nepăsarea lor, dar care vor plăti preţul nepăsării lor, care este tot indiferenţa, însă a celor pe care vor ajunge să-i iubească vreodată, dacă vor izbuti, fără a se împărtăși de iubirea lor, pe care nu o mai merită...

Pr. Alin-Cristian PREOTU Sursa: crestinortodox.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

14 SEPTEMBRIE 2012

Analiz=

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Despre ce au discutat politicienii vara şi nu s-au înţeles toamna partea lui de responsabilitate.

Liberalii, a mai spus el, nu-și asumă responsabilitatea pentru ministerele care nu sunt conduse de exponenţii PL. Prin urmare, responsabilitatea este direct proporţională cu numărul de funcţii pe care le deţine formaţiunea.

Din tot acest ping-pong al declaraţiilor, o singură certitudine putem desprinde cu siguranţă: politicienii trișează atunci când vorbesc despre reforme și despre schimbare. Schimbări nu putem face, pentru că nu avem suficienţi bani pentru asta. Cu corupţia nu luptăm, pentru că, de fapt, nici nu avem corupţie la nivel înalt (corupţii sunt doar printre cei săraci, ne spunea recent același Ghimpu). Reforme nu facem, pentru că fiecare își asumă doar parţial responsabilitatea și trebuie să ţină cu dinţii de instituţiile-pârghii în care și-a plasat oamenii.

Pe parcursul verii, poate din cauza caniculei, politicienii ne-au tot promis, când mai deschis, când mai aluziv, că vom avea în toamnă tot felul de surprize și mișcări spectaculoase pe scena politică. Declaraţiile și acţiunile la care asistăm acum par doar să anticipeze respectivele promisiuni. Deocamdată, la împlinirea a trei ani de guvernare, componentele Alianţei se străduiesc să ne demonstreze că aceasta încă mai este „fresh” și „cool”, în timp ce își aplică lovituri perfide de după colţ. În realitate, fiecare își urmărește doar propria agendă, fără a se intersecta într-un spaţiu al intereselor comune care ar viza “actul guvernării”.

Politicienii şi pasiunea lor fără leac pentru reforme Aparent, toată lumea este pusă pe reforme, este interesată de stabilitatea economică și socială a ţării și nu muncește decât pentru binele cetăţenilor. Primvicepreședintele democraţilor, Vladimir Plahotniuc, ne transmite zilnic, deja de vreo două săptămâni, mesaje unul mai încurajator decât altul din periplul său american. Astfel, potrivit comunicatelor transmise, nu doar noi, ci și oficialii americani ar fi observat că Plahotnuic a făcut o adevărată „pasiune” pentru reforme. Fondul Monetar Internaţional a fost înduioșat de intenţia acestuia de a asigura independenţa Băncii Naţionale a Moldovei și întreaga Americă a fost încântată de proiectul de iniţiativă a prim-vicespicherului privind introducerea votului uninominal. Și șeful democraţilor, Marian Lupu, a vorbit despre reformele pe care vrea să le facă în domeniile economic și social tocmai pe meleaguri sud-africane. Doar că la noi, lucrurile nu se prea mișcă din loc.

Premierul Vladimir Filat are și el o agendă încărcată, fiindpreocupat să rezolve problemele ţării de unul singur, pentru că, afirma el recent, în Alianţa pentru Integrare Europeană ar exista disensiuni majore, de principiu, în ceea ce ţine de exercitarea actului guvernării.

Iar în situaţia în care Alianţa nu

va mai fi funcţională, s-ar putea ajunge la alegeri. „Dacă nu ne vom înţelege, înseamnă că va trebui să mergem la alegeri.

Orice încercare de a schimba formatul coaliţiei, înseamnă schimbarea acţiunilor de program”, a declarat Filat la un post de televiziune. „Este un mesaj destul de prost și descurajator pentru electorat”, l-a contrazis pe Filat colegul său de la guvernare, Marian Lupu.

El i-a mai amintit acestuia că discursurile pe crea le-au purtat în iunie-iulie aveau „alt conţinut și alte accente” și transmiteau un mesaj de consolidare a AIE. Marian Lupu a promis să discute în Alianţă despre aceste lucruri care „se dau peste cap”.

Evaluăm, dar nu remaniem Amintim că discuţiile pe care le invocă șeful democraţilor se refereau, inclusiv, la necesitatea remanierilor în Guvern. Premierul le-a solicitat, în repetate rânduri, colegilor săi de Alianţă să facă o evaluare a activităţii conducătorilor unor instituţii pe care aceștia i-au numit în funcţie și să vină cu propuneri de remanieri. Discuţiile în acest sens au devenit mai insistente acum mai bine de un an, când premierul s-a adresat către popor și i-a explicat acestuia de ce nu poate guverna în pace și de ce are nevoie de schimbări și remanieri. „La aproape doi ani de la guvernare e cazul să vedem dacă cei pe care i-am numit în funcţii își fac bine treaba”, puncta atunci

șeful Executivului. Vara aceasta, Filat a dat și un exemplu în acest sens, schimbându-i pe miniștrii de la Interne și Educaţie, propuși în funcţii de PLDM. Măsura a fost oarecum dictată de împrejurări, pentru că disfuncţiile din cadrul celor două instituţii erau prea evidente.

Revenind la discuţiile din lunile iunie-iulie, pomenite de Marian Lupu, amintim că democraţii, inclusiv șeful acestora, se arătau destul de cooperanţi și promiteau să-i prezinte premierului lista cu remanieri, în cel mai scurt timp. Mai mult chiar, Lupu declara, la un post de televiziune, că evaluarea nu va avea în vedere doar miniștrii și viceminiștrii, dar și președinţii comisiilor parlamentare. „Premierul are tot dreptul să ceară de la miniștri eficienţă și să le dea și note. Vom lua decizia la o ședinţă a executivului politic și vom prezenta lista cu nume și premierului, și public”, a promis atunci spicherul, cerându-i, totodată, să facă publică o listă a persoanelor înaintate de PLDM, care nu-și au locul în fotoliile pe

care le ocupă și care ar urma să fie înlocuite. Și tot atunci, Marian Lupu chiar i-a dat ușor, prietenește, în obraz bunului său prieten Mihai Ghimpu, care, ca întotdeauna, s-a declarat mulţumit peste poate de activitatea miniștrilor instalaţi de PL: „Eu niciodată, chiar dacă aș fi avut 10 miniștri ideali, nu aș fi declarat tranșant acest lucru. Trebuie să-i privești rezervat”.

Dar toropeala verii a trecut și acum, pe răcoare, altfel li se arată lucrurile, aliaţii fiind tot mai puţin dispuși să vină cu propuneri de remanieri. Adică, evaluări, chipurile, se fac, doar că rezultatul acestora demonstrează clar că miniștrii propuși de PD sunt cu toţii buni și la locul lor. „Suntem pe ultima sută de metri în exerciţiul de evaluări. În cazul Partidului Democrat, nu trebuie să vă așteptaţi la remanieri masive. Miniștrii nominalizaţi de PD s-au manifestat ca profesioniști și oameni foarte responsabili”, a declarat recent liderul PD, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Miniştrii buni, pentru că nu fură În ceea ce-l privește pe șeful liberalilor, acesta a fost întotdeauna consecvent și și-a apărat miniștrii, cerând garanţii chiar și de la șeful statului că nu-i va clinti de la locurile lor. Încă acum un an, Mihai Ghimpu i-a explicat clar lui Vladimir Filat cât este de îndreptăţit să ceară remanieri: „Lasă să ceară demiteri. Nu el decide. Nu hotărăște Filat cu comuniștii pe cine să demită. Aici nu este cum vrea domnul Filat”.

Liberalul i-a reproșat premierului că habar nu are ce înseamnă actul guvernării și i-a spus că nu are propuneri de remanieri.

Nu au propuneri la acest capitol liberalii nici acum, chiar dacă miniștrii numiţi de PL urmează să fie audiaţi în luna noiembrie, după cum afirmă Ghimpu. Dar nu pentru a fi schimbaţi. Pentru că, în opinia șefului liberalilor, aceștia ar avea un singur, dar decisiv, avantaj – nu fură. Iar problemele nu se rezolvă, pentru că sunt alocaţi prea puţini bani.

Plahotniuc şi datoriile angelicului Serafim Observatorii fenomenului politic moldovenesc vorbesc despre necesitatea apariţiei unei legi care ar reglementa finanţarea partidelor politice din Republica Moldova. Diferenţa dintre sumele cheltuite în timpul campaniei electorale și cele declarate de către liderii formaţiunilor politice moldave duc cu gândul la faptul că, dincolo de interesul corporatist legitim al partidelor politice, ar mai exista și interesele ascunse ale finanţatorilor din umbră. Într-un articol publicat de „Jurnal de Chișinău” se arăta că, de fapt, „finanţatorii investesc, de obicei, prin intermediul liderilor, iar partidele din Republica Moldova se află, de facto, în proprietatea acestora. Lipsa de democraţie internă costă societatea moldavă foarte scump, căci liderii de partid pun adeseori în prim-plan interesul și ambiţiile personale și nu interesul comun al echipei din care face parte”.

Cazul fostului deputat al AMN, Veaceslav Platon, este unul care argumentează îngrijorările societăţii civile și ale comentatorilor politici la această temă.

Presa moldavă l-a numit pe Platon „raiderul numărul unu al spaţiului CSI”, iar domnia sa, în cadrul unei emisiuni la Publika TV, a recunoscut că e adevărat, că se ocupă de afaceri: „Sunt manager.

Eu gestionez banii străini. Pentru aceasta sunt plătit”. Ex-deputatul AMN a fost primul oligarh care a dezvăluit public că în politica moldavă curg bani murdari. El a spus că, în campania pentru alegerile parlamentare din anul 2009, a finanţat Alianţa Moldova Noastră cu mai multe milioane de dolari. „Am investit milioane de dolari în Alianţa Moldova Noastră.

Dar m-am dezamăgit… în partide, în politicieni și în Serafim Urechean, inclusiv”. Într-un calculat puseu de sinceritate, Platon a subliniat că partidul condus de Urechean nu a fost finanţat în mod oficial. Și tot în spaţiul public a recunoscut că da, are convorbiri telefonice cu Vlad Plahotniuc, de câteva ori pe lună.

Ar părea că apariţia în public a lui Platon i-ar fi creat necazuri, căci declaraţia prin care recunoștea finanţarea din umbră a partidului condus de Urechean iar fi adus o audiere la CCCEC. De unde finanţatorul a ieșit bine-mersi. Dar tot dezamăgit. Dezamăgirea faţă de domnul Urechean își are rostul ei, odată ce între investiţia financiară și profitul economic sau politic, există o legătură directă.

Putem doar presupune că, în urma rezultatului învestirii guvernului AIE, dar și a împărţirii ministerelor și al instituţiilor de forţă, Platon și-ar fi cerut, de la Urechean, cota parte din profitul obţinut. Refuzul angelicului șef al Curţii de Conturi l-ar fi determinat pe fostul

în Generashon Financial B.V. Ultima are un singur acţionar – Iuri Kontievski, care deţine un pachet de 4,4% din capitalul băncii Moldindconbank. Coincidenţă, Iurie Kontievski este cumnatul lui Veaceslav Platon.

Logica ne spune că sinceritatea arătată de Platon la Publika TV a fost, de fapt, o subtilă formă de presiune la adresa fostului șef de partid. Dar… unde dai și unde crapă? Lovitura aplicată de Platon a dus la aceea că altcineva a plătit pentru datoriile lui Urechean. Care să fie, oare, legătura care îl leagă pe Serafim Urechean de Victoriabank? „Banii nu aduc fericirea”, spune un vechi cântec. Se pare că nici schimbarea proprietarilor pachetelor de acţiuni nu a rămas însă fără urmări. Presa, la 23 iulie 2012, a aflat că anchetatorii de la Procuratura Anticorupţie și ofiţerii din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei au efectuat percheziţii în oficiile mai multor firme aflate pe strada 31 august 1989 nr. 151, firme care fac parte din trustul condus de Veaceslav Platon.

al celor 26,75 % al pachetelor de acţiuni de la Victoriabank? Nu știm, putem doar presupune.

Cert este că surda bătălie a finanţatorilor de partid are continuare. Zilele trecute, publicaţia „Adevărul” nota că „raiderul numărul unu al CSI” ar fi fost salvat. Judecătorul de instrucţie Ghenadie Morozan, de la sectorul Râșcani din municipiul Chișinău, ar fi emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele și calculatoarele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul percheziţiei efectuate la 23 și 24 iulie, în oficiile mai multor firme aflate pe strada 31 august 1989 nr. 151. Publicaţia scrie că judecătorul ar fi invocat încălcări de procedură la efectuarea percheziţiilor și la ridicarea documentelor de către anchetatori. Să fi fumat pipa păcii cei doi mari oligarhi moldoveni?

Cert este că judecătorul Ghenadie Morozan este cunoscut opiniei publice pentru faptul că, anul trecut, a emis o încheiere prin care îl obliga pe procurorul general al Republicii Moldova să-și

Lucrul acesta îl mulţumește pe deplin. Chiar dacă nu au mari performanţe, bine că rezistă să nu fure și să nu ia mită. Cel puţin, de asta încearcă să ne convingă Mihai Ghimpu. Cel mai vesel dintre politicieni, așa cum îl dau sondajele, a dezvoltat o întreagă teorie în această chestiune, opinând că este preferabil un ministru cinstit, dar mai puţin experimentat, decât unul cu experienţă, dar care fură. Prin urmare, Ghimpu nici nu admite că ar putea exista persoane care să posede ambele calităţi.

De aceea, el este mulţumit de miniștrii săi care „nu fură și cheltuiesc corect banul public”. Atât. În rest, Dumnezeu cu mila. „De ce să schimbăm miniștrii? Avem un plan trimestrial?

Domnul prim-ministru, dacă a hotărât să demită unii miniștri, este problema lui. Dacă este nemulţumit de ceva, să spună”, a declarat Ghimpu într-o emisiune la PRO TV. Adică, e treaba lui cu miniștrii lui. Pentru că el, Mihai Ghimpu, așa înţelege să guverneze: fiecare cu structurile lui și cu

Experţii despre reversul mai puţin aspectuos al reformelor Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) și Centrul Analitic Expert-Grup au prezentat recent rezultatele raportului trimestrial Euromonitor, în care s-au referit, inclusiv, la lipsa de performanţe în promovarea reformelor.

Un motiv din care acţiunile de combatere a corupţiei nu sunt implementate eficient îl constituie, în opinia directorului executiv ADEPT, Igor Boţan, politizarea instituţiilor publice din Republica Moldova. Iar această problemă nu poate fi rezolvată, pentru că nu există voinţă politică.

Din aceleași motive sunt tergiversate și reformele în justiţie. „Toate aceste lucruri care se întâmplă în reformarea justiţiei seamănă mai degrabă cu schimbarea mobilei în apartament.

Angajamentele pe care le-a avut Republica Moldova în cadrul acestei reforme sunt lucruri care au fost planificate, dar nu au fost realizate. Apar semne de întrebare legate de independenţa

Primăria Eforie a organizat în perioada 20-23 august 2012, în sala de conferinţe a Hotelului Felix din Eforie Nord, Grupul de lucru și schimb de experienţă în turism din cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Evenimentul s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 4 zile cu următoarea agendă:

- prezentarea principalelor obiective turistice din Republica Moldova, districtul Dobrich și judeţul Constanţa; prezentarea diferitelor tipuri de turism practicat în cele 3 regiuni, urmată de stabilirea asemănărilor și deosebirilor; - discuţii despre calitatea serviciilor și produselor din sectorul turistic și necesitatea implementării de standarde de calitate similare; - concluzii ale grupului de lucru și schimb de experienţă. Propunerea de trasee turistice Într-o declaraţie pentru publicaţia „Adevărul”, șeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, declara că percheziţiile au continuat două zile și că „este un volum foarte mare de lucru”. Procurorul a mai spus presei că „e vorba despre o tentativă de însușire a bunurilor în proporţii deosebit de mari și pe acest caz a fost iniţiată o urmărire penală”. Procurorii afirmau că au ridicat de la sediul firmelor lui Platon aproximativ 150 de kg de documente și peste 15 calculatoare de mare performanţă în care se afla informaţie necesară pentru desfășurarea anchetei. Să fie oare atacul asupra firmelor gestionate de către Platon iniţiat din umbră de fostul proprietar

decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale și să fie transmise către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa lui Grigore Karamalak. Pentru această faptă, Morozan s-a ales cu o sancţiune disciplinară de la Consiliul Superior al Magistraturii. Sursele din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că, în apărarea lui, ar fi intervenit primul vicepreședinte al Parlamentului.

Persistă însă o întrebare: și-a plătit fostul lider al AMN datoriile faţă de Platon ori nu?

Victor NICHITUŞ Sursa: vox.publika.md

Ioana FLOREA, FLUX

Grup de lucru şi schimb de experienţă în sectorul turistic în cadrul Proiectului „TOURIST”

- prezentarea principalelor teme de discuţii și familiarizarea participanţilor;

deputat să facă declaraţiile referitoare la finanţarea ilicită a AMN-ului.

Totul spre binele presei moldave, căci, în urma declaraţiei făcute de Platon, s-a aflat că prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, și-ar fi vândut pachetul de 26,75% din acţiunile Victoriabank, pachet controlat prin intermediul firmei OTIV Prime Financial B.V. din Olanda. Beneficiar ar fi fost Veaceslav Platon. Potrivit unei note publicate de jurnal.md și care face referire la documente din registrele comerciale olandeze, la sfârșitul anului 2011 și începutul lui 2012, OTIV Prime Financial B.V. a fost scos din holdingul OTIV Prime și și-a schimbat denumirea

sistemului judecătoresc. Sunt semnale jenante, precum cele de la adunarea conducerii statului cu corpul judecătoresc. Am văzut acolo anumite altercaţii, după care judecători care au avut curajul să-și expună un punct de vedere, care nu coincidea cu cel al premierului și președintelui, au avut ulterior surpriza de a fi supuși unor sancţiuni disciplinare și chiar penale. Lucrurile sunt foarte și foarte îngrijorătoare și arată că această faţadă frumoasă a reformelor are și partea ei de revers”, a constatat Boţan.

Lucrurile nu au evoluat așa cum trebuie din cauza intereselor de clan, de grup ale celor care sunt la guvernare, crede expertul, iar noţiunea „Republica Moldova – poveste de succes” a ajuns doar pretext de ironii: „Așteptările noastre au fost foarte mari, mai ales după alegerile din noiembrie 2010. Dar, ulterior, am ajuns doar să ironizăm pe seama acestei noţiuni care a avut o încărcătură pozitivă foarte mare.

Din punctul de vedere al birocraţilor de la Bruxelles, această poveste există. Pentru noi, care am avut încredere în cei ce ne-au cerșit votul, povestea de succes a căpătat o conotaţie peiorativă”. „Din punct de vedere diplomatic, Moldova a înregistrat o formidabilă poveste de succes.

Realitatea economică este mai tristă. Poveștile, și folclorice, și diplomatice au obișnuinţa să se termine, doar că cele folclorice se sfârșesc întotdeauna cu bine, iar cele diplomatice pot să se termine în diferite feluri”, a constatat și directorul executiv Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi.

Povestea noastră nu pare să aibă un final prea fericit, cu o guvernare asumată parţial și reforme realizate parţial. Toamna abia a început, prin urmare, surprizele sunt încă înainte. Dar politicienii sunt deja pe poziţii.

Iar tonul discuţiilor dau un semnal clar că un compromis în chestiunile sensibile și cu adevărat importante va fi greu de găsit.

comune pentru cele 3 regiuni. Formularea temelor ce vor fi abordate în viitorul schimb de experienţă. Propunerea de teme adiţionale.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni ţintă din cadrul proiectului Republica Moldova, judeţul Constanta și regiunea Dobrich și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

Toate aceste activităţi au în vedere creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

8

14 SEPTEMBRIE 2012

CALEIDOSCOP

14 septembrie Evenimente 1472: Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a treia soție a domnitorului 1515: Confederația Helvetică adoptă statutul de „neutralitate pentru totdeauna” 1658: Sfârșitul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei 1829: A fost semnat Tratatul de la Edirne, care prevedea încheierea Războiului rusoturc din 1828-1829 1861: La Buda se deschide teatrul Népszinház (Teatrul Popular) 1895: Inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă (proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa Continentală și al treilea pod din lume.

1908: A fost înființată compania General Motors, în Detroit, Michigan 1922: Jean-Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, rămânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică 1926: Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița 1928: A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul primului război mondial, construit între anii 1926 și 1928, din inițiativa Reginei Maria 1940: A început guvernarea Ion Antonescu.

Generalul Antonescu este conducătorul Statului român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată „Stat național-legionar” 1955: Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, încheie un acord cu Uniunea Sovietică , prin care se reiau legăturile diplomatice între cele două state 1958: Președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania 1960: S-a constituit Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC); organizația are, în prezent, 11 state membre (sediul, din 1965, la Viena) 1996: La Târgu Jiu a avut loc, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit”, prin demontarea primelor două module

Nașteri 1760: Luigi Cherubini, compozitor italian (d.

1842) 1769: Alexander von Humboldt, naturalist, arheolog, explorator și geograf german (d. 1859) 1778: Costache Conachi, scriitor român (d.

1849) 1848: Adolf Albin, șahist și teoretician român 1849: Ivan Pavlov, fiziolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe 1904 (d. 1936) 1864: Robert Cecil, politician și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel 1910: Rolf Liebermann, compozitor elvețian, director al Operei din Hamburg (d. 1999) 1920: Mario Benedetti, scriitor uruguayan (d.

2009) 1926: Michel Butor, poet, romancier și eseist francez 1929: Hans Clarin, actor german (d. 2005) 1947: Dida Drăgan, interpretă româncă de muzică ușoară 1959: Morten Harket, cântăreț norvegian

G`ndul s=pt=m`nii „Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe”.

Aristotel

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IMPRESII POSTLECTURĂ

Aplauze publice pentru Ion Ciocanu şi Cărţile din noi „O, sfintele mele cărţi... cât vă datorez că sunt om adevărat, … imn, peste marginile morţii cui v-a scris, acelui mare şi nobil sfânt, martir totdeauna, care e idealul uman!” (Nicolae Iorga) Ion Ciocanu este printre distinșii intelectuali care n-a plătit tribut comunismelor, pășunismelor, aderenţelor transmodernismului, partinizărilor-enclavizărilor (chișinăuisme, bălţisme, alte anormalităţi tiraspolisme, comratisme…).

A urmat destinul său literar, etic și estetic conform canonului propriu. ...De aveam noi prin anii șaptezeci mai mulţi comuniști alde Ion Ciocanu, cine știe, poate că nici n-ar fi trebuit astăzi să ne restructurăm – rezuma dr.

Grigore Cincilei. Jumătate de secol de salahorie pedantă și profundă – conservată-n cele 37 de cărţi și circa 2000 de articole – sunt argumentul indiscutabil și definitoriu, cardiogramele intelectuale sociale – prin care domina și chiar a domnit suveran, independent și autoritar Ion Ciocanu (Caractere și conflicte (1968), Articole și cronici literare (1969), Itinerar critic (1973), Unele probleme de estetică (1973), Dialog continuu (1977), Podurile vieţii și ale creaţiei (1978), Clipa de graţie (1980), Pașii lui Vladimir Curbet (1982), Permanenţe (1983), Argumentul de rigoare (1985), Dreptul la critică (1993). Reflecţii și atitudini (1992), Dincolo de literă (2001, Literatura română contemporană din Republica Moldova (1998), Rigorile și splendorile prozei rurale (2000), Scriitori de ieri și de azi (2004), Atât de drag... Microeseuri de dragoste pentru cuvânt (1995), Zborul frânt al limbii române (1999), Realitatea în cuvânt și cuvântul în realitate (2002), Conștientizarea greșelii (2003), Temelia nemuririi noastre (2005), Efortul salvator (2006), Nevoia de vase comunicante (2006), Darul lui Dumnezeu… (2009), Noi și cuvintele noastre (2011) etc.).

Scriitorul din Iași, Nicolae Busuioc, a apreciat valoarea singulară, stilul inedit al creaţiei colegului său: Ușurinţa cu care se mișcă în literatură, cu toate resorturile ei văzute și nevăzute, demonstrează că Ion Ciocanu este un profund cunoscător al istoriei literare din spaţiul românesc, dar mai ales din cel al Basarabiei. În cartea „Nevoia de vase comunicante”, conștientizez încă o dată că savoarea cuvântului rostit în pagini de text rămâne o plăcere greu de egalat de altceva. Gândurile sale despre scriitori și cărţi conduc coerent și viguros spre concluzii axiologice demne de reţinut… Dumnealui apreciază la justa valoare și un alt aspect al investigaţiilor: Comunicarea între

scriitor și cititor trebuie să funcţioneze ireproșabil, altfel „lichidul din vasele comunicante” va suporta presiuni exterioare de toate genurile... În această idee, cartea nu trăiește în simpla ei materialitate, ea există atât timp cât spiritul ei zboară de la om la om, de la suflet la suflet... Atunci cartea este vie, ca și omul care o citește. Ion Ciocanu pledează pentru lectură, o face cu vervă, într-un stil nuanţat și cu simţul valorii, cu distincţie intelectuală și cu forţa criticului literar de vocaţie.

La actualul Salon Internaţional de Carte, Ion Ciocanu s-a prezentat cu volumul intitulat captivant Cărţile din noi – dedicat inepuizabilului și venerabilului domeniu cartologic naţional, apărut la Editura Pontos.

Din „O destăinuire ocazională în loc de prefaţă” aflăm că Ion Ciocanu – în copilărie – a citit tot ce oferea biblioteca sătească din Tabani, toate după-amiezile le petrecea la bibliotecă, primarul avertizându-l într-o zi că-l va spune „la mama” că „pierde” timpul la bibliotecă...

Actualmente recunoaște că a citit „un vagon de literatură (mai exact maculatură)”, iar Alexandru Burlacu l-a definit emblematic: Mașina de citit și de scris… Prin cartea datăși continuă salahoria asumată în 1965, iar cărţile din noi, ele fiind ale autorilor, devin oarecum și ale noastre, le interiorizăm, arhivăm în memoria noastră. Exegetul speră argumentat și inspirat că personalităţi ca a lui Alexandru Cristea, autor al muzicii pentru textul Limba noastră de Alexei Mateevici, a lui Daniel Ciugureanu, basarabean de pe meleaguri unghenene, ajuns odinioară membru în patru guverne ale României, a lui Victor Teleucă, Vladimir Beșleagă, Nicolae Esinencu, Dumitru Matcovschi, Petru Cărare, Efim Tarlapan și ale altor scriitori care ne-au „cucerit” pe noi și să nu acceptaţi modul în care le-am înţeles și le-am prezentat aici. Dorinţa noastră supremă e ca prezenta carte să devină apropiată sufletului și minţii fiecăruia dintre acei care se vor apleca asupra ei.

S-o poată lectura și, eventual, preţui în măsura în care am găsit noi necesar să punem în atenţia publicului numeros aceste reflecţii asupra unor texte pe care le-am trecut prin simţirea și înţelegerea noastră, până să le considerăm niște cărţi scoase din fiinţa noastră spirituală în care iniţial le-am făcut loc în urma unei cugetări orientate spre nevoile spirituale de azi ale culturii noastre.

Tirajul integral al cărţii a fost distribuit de Ministerul Culturii bibliotecilor aflate în administrarea lui, iar unele materiale din studiu pot fi citite pe blogul dedicat domnu-

lui Ion Ciocanu (www.ionciocanu. blogspot.com), graţie străduinţelor fiicei Argentina.

Trebuie remarcat adevărul incontestabil: opinia publică cunoaște și apreciază foarte bine acest fapt, inclusiv socializările prin publicaţiile săptămânalului Literatura și arta din 28 aprilie 2011 (dr. Ion Melniciuc), iar Mircea V. Ciobanu decreta la 12 august 2012 în Jurnal de Chișinău: Uniunea Scriitorilor își înaintează, pentru a doua oară, candidaţii la Premiul Naţional. Un an în urmă, a învins, la puncte, Ion Ciocanu. Distinsul critic (având și mica sa disidenţă), atlet al luptei pentru „limbă și alfabet”, merita premiul… De asemenea, neconferirea Premiului de Stat doi ani consecutiv (ori a titlului de academician, fapt despre care a fost scris în ziarul Viaţa satului încă în 1996) – subestimează inadmisibil autoritatea lui valorică. Dumnealui a intrat public în posesia acestor titluri – indiferent de nominalizările reparatorii rutinare oficiale. În special ar fi un act profund justiţiar și uman decernarea Premiului de Stat, reabilitând prestanţa lui socială.

Consecinţele publice injustiţiare sunt incomensurabile în cazul dat, deoarece – precum testamentar afirma M. Eminescu – “Fiecare literatură naţională formează focarul spiritului naţional, unde concurg toate razele din toate direcţiunile vieţii spirituale, ea arată nivelul vieţii publice spirituale”.

Epopeea sociolingvistică, literară și social-politică semiseculară ciocaniană a fost apreciată elogios de către proeminente personalităţi ale culturii noastre: Ion Ciocanu și-a elaborat o metodă proprie de analiză literară. În primul rând, el citește foarte atent cărţile pentru a aduna material concret, apoi își demonstrează părerile pe baza acestuia. Autorul evită aprecierile bombastice, practicate de critica amatoare de incertitudini… vorbește concret despre calităţi și neajunsuri, iar acest fapt contribuie la înţelegerea ponderii reale a posibilităţilor creatoare ale scriitorilor (Vasile Coroban, 1977); ...Activitatea de cultivator al limbii, susţinută de Ion Ciocanu cu o perseverenţă de invidiat, este una de apostolat, în sensul acţiunilor culturale ale marelui preot și poet Alexei Mateevici... A RĂMAS CINSTIT ȘI ÎN ÎMPREJURĂRILE CÂND DOMNEA NECINSTEA. „CIOCANUL“ A CONTINUAT SĂ BATĂ INSISTENT ȘI PE ILĂUL DEFORMAT, SURD ȘI „STATIC“ AL NEADEVĂRULUI (acad.

Mihai Cimpoi, 2001); Ion Ciocanu a fost și rămâne un cetăţean fidel al culturii și știinţei strămoșești, pe care le apără cu toate forţele intelectuale de care dispune, aplicând principiul formulat de el însuși. Azi serbăm fără să jubilăm, ci angajându-ne și luptând (acad. Nicolae Corlăteanu, 1999); De la 1970 încoace, Ion Ciocanu a tot

fost dat afară: ba de la catedră, ba de la editură, ba de la publicaţii, ba de la Uniunea Scriitorilor, ba de la Departamentul de Stat al Limbilor, ba de la Departamentul Relaţii Interetnice, dar nimeni niciodată n-a putut să-l dea afară din conștiinţa cititorului (Nicolae Dabija); Prin creaţia sa de o viaţă, demonstrează că limba și literatura română sunt pentru Domnia sa alfa și omega unei condiţii clasice proprii și figurate, socioumane și naţionale, metaforice și dialectice, mereu actuale și permanente, critica și istoria literară, poezia și proza, publicistica pe teme de lingvistică și sociopolitice fiind modurile lui de a fi în cuvânt, în literatura română, în idiostilul ei dintotdeauna (Tudor Paladi); Dacă Vasile Coroban – patriarhul criticii moldovenești – este un realist, iar Mihai Cimpoi – un critic romantic, – Ion Ciocanu se impune ca un critic total (Mihai Prepeliţă, 1980); Ion Ciocanu... a manifestat de-a lungul deceniilor o conștiinţă clară, exprimată subtextual în anii de dominaţie a ideologiei comuniste și „cu text deschis” încă de prin 1985, a fiinţei noastre românești și a necesităţii de a o apăra cu dăruire de sine, permanent... El a promovat cu insistenţă ideea unei limbi curate și corecte, cerea pe faţă combaterea intransigentă a rusismelor din vorbirea și scrierea conaţionalilor... (Gheorghe Ghimpu, 2002); Fiind printre personalităţile notorii ale elitei culturale basarabene, care în ultimul deceniu au luptat cu ab-

negaţie pentru renașterea conștiinţei naţionale a românilor moldoveni și pentru transformările democratice, Ion Ciocanu a contribuit activ la elaborarea legislaţiei lingvistice și la implementarea ei în viaţă, argumentând convingător că fără funcţionarea reală a limbii de stat (române) în toate domeniile de activitate nu poate fi vorba despre o independenţă reală statală a Republicii Moldova (prof. Ion Buga, 2000); Dl Ciocanu este unul dintre puţinii care pun diagnostic prompt la noile apariţii editoriale. Sigur că asta presupune și un mare risc, Domnia sa are însă în spate un bogat palmares, un șir de ani de exerciţiu critic, pe care l-a practicat cu har și hărnicie (Adrian Dinu Rachieru, 2002); Nu e nici o sociolingvistică stricto-sensu, care face sondaje știinţifice conform unor reguli obligatorii, ci este, mai degrabă, o publicistică lingvistică (pe teme de lingvistică), pagini întregi ale cărţii lui Ion Ciocanu fiind deosebit de atrăgătoare datorită anume originalităţii exprimării, instrumentarului literar-artistic utilizat de autor (acad.

Silviu Berejan, 2002); În literatura noastră nu există practic scriitori și teme “nevizitate” de Ion Ciocanu. A probat pe rând toate speciile – articole, portrete de creaţie, eseuri, studii până la monografia savant... Caracter sangvinic, a participat la toate “bătăliile” canonice și teoretice. Fără orgoliile sale polemice, care au susţinut tot ce era sănătos naţional, literatura noastră

ar fi arătat azi altfel (Eugen Lungu, 2004) etc.

Chintesenţa valorilor cărora a slujit și pentru care a muncit cu pietate Ion Ciocanu a sintetizat-o aforistic în titlurile cărţilor sale – poeme testamentare și dăinuitoare: Darul lui Dumnezeu , Temelia nemuririi noastre, Zborul frânt al limbii române, Atât de drag, Dincolo de literă, Dreptul la critică… E apostolatul spiritual ionciocanian de peste 50 de ani, vocaţia de protector și promotor al supremei valori umane – onorabila misiune a iluminiștilor din toate veacurile...

Grigore GRIGORESCU

PS: După aplauzele de la lansarea volumului, Dumitru Gabura, personalitate protectoare și promotoare a valorilor culturale naţionale, surprins de afirmaţiile că n-avem pe cine-l alege viitor președinte al USM (cineva chiar propunea să anunţăm un concurs internaţional), rezuma judicios: Ion Ciocanu a demonstrat prin statutul său moral, social și literar echilibru și discernământ. Dumnealui poate fi un bun președinte literat – restauratorul prestigiului scriitoricesc de cândva, iar pe parcurs va avea posibilitatea să selecteze și să cultive noua elită managerială a USM. Indiferent cum vor evolua evenimentele, dumnealui rămâne președintele onorific al USM.

Leo BUTNARU

CUVINTE SCRIJELITE PE PEREŢI

Decese 407: Ioan Gură de Aur, scriitor creștin și patriarh de Constantinopol 775: Constantin V, împărat bizantin (n. 718) 891: Papa Ștefan al V-lea 1321: Dante Alighieri, dramaturg italian 1523: Papa Adrian al VI-lea, ultimul papă neitalian înainte de Ioan Paul al II-lea 1607: Simion Movilă, domnitor al Moldovei 1712: Giovanni Domenico Cassini, astronom și matematician italiano-francez 1851: James Fenimore Cooper, scriitor american (n. 1789) 1901: William McKinley, președintele Statelor Unite ale Americii (n.1843) 1916: José Echegaray, scriitor și inginer spaniol, laureat al Premiului Nobel (n. 1832) 1927: Isadora Duncan, dansatoare americană (n. 1877) 1937: Tomáš Garrigue Masaryk, om politic și filosof, primul președinte al Republicii Cehoslovace (n. 1850) 1966: Nikolai Cerkasov, actor rus de teatru și film (n. 1903) 1982: Grace Kelly, actriță americană, prințesă de Monaco (d. 1929) 1984: Paul Sterian, poet român (n. 1904) 1993: Geo Bogza, poet, prozator și ziarist român (n. 1908) 2002: Eugeniu Coșeriu, filolog român (n. 1921) 2006: Silviu Brucan, politician român (n. 1916) 2008: Ștefan Iordache, actor român de teatru și film (n. 1941) 2009: Patrick Swayze, actor american, dansator și compozitor (n. 1952)

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

(Pagini de jurnal)

18.III.1985 Leonida Lari publică placheta „Mitul trandafirului”. Astăzi, trandafirul e o noţiune foarte frecventă în poezia noastră.

Numai că, sub oricare aspecte simbolice l-am cerceta, trebuie să ţinem cont de clasicismul acestei flori în literatura lumii, cel puţin să ne amintim de extraordinarele versuri ale lui Juan Ramón Jiménez, printre care – „Bucură-te că ești contemporan cu trandafirul” și de ingeniosul, mult-sugestivul titlu al lui Umberto Eco – Il nome della rosa – Numele trandafirului. Prin urmare, nu ar însemna că dacă rostești un nume, spunând „trandafir”, dai și o… ingenioasă „enigmă” poetică.

22.III.1985 Valeriu Senic scrie o recenzie la „Clopotnţa” lui Ion Druţă și, fire… romantică fiind, i-o dă lui Mihail Dolgan, membru al colegiului redacţional, să afle părerea. Și iat-o: criticul să nu vorbească prea mult despre Baltă, personaj obtuz, deoarece la Academie se știe (Iu-ha-ha!) că, plăsmuind acest personaj, Druţă l-a avut de prototip pe… S. S. Cibotaru. Incredibile surprize în literatura noastră… Dar și în… mentalitatea moldovenească (academică). Senic cedează.

25.III.1985 Seara (sâmbătă, 23) de omagiere a lui Liviu Damian. Am fost printre invitaţi, deci – printre cei agreaţi. Astăzi, pe cât de serios, pe atât de șugubăţ, dar insistent, și, ca pe vremuri, L. D. mă întreabă: „Spune,

nu te-a obijduit nimeni?... Că tata îi pune la punct…”. Mă rog, imprevizibilă e reacţia omului. În fond, seara – cumpănită, cu îngândurări, mărturisiri, dar și cu multe replici pline de spirit, ad-hoc. Comunicat cu Ion C. Ciobanu, Argentina Cupcea Josu, Ana Lupan, Ion Mânăscurtă, câte ceva – cu Pavel Boţu și alţii pe care-i mai avui în preajmă.

Prezent și Vasilică Tărâţeanu, sosit de la Cernăuţi. Pe strada Berzarin, Zinovia zice: „Vezi ce flori frumoase a găsit omul acesta”.

Iar omul acela era… Arhip Cibotaru.

După modul de insistenţă în teatre, lui Malarciuc i se spune: Molierciuc.

La Călărași, Ion Ciocanu spunea că din critic literar a devenit lăudător literar. Cam așa e.

26.III.1985 Telefonează Petru Cărare. Insinuări mărunte. Mă întreabă cam în funcţie de câţi dinţi de aur se oferă o pagină în „LA” la jubilee. Face aluzie la cele spuse de Grigore Vieru despre Liviu Damian. La rândul meu, îl rog pe Petrică să se intereseze de răspuns în „sânul propriei generaţii”, deoarece a noastră încă nu a ajuns la omagieri și nu am de unde ști.

27.III.1985 Descifrez banda magnetică de la Călărași. În prima parte – mai puţin consistentă decât cea de la Orhei. În a doua, cea a mărturisirilor, întrebărilor și răspunsurilor – mai vioaie. Gheorghe Malarciuc recită o epigramă, fără a da numele autorului: Unii sunt celebri-n viaţă, Alţii sunt după ce mor.

Eu aș vrea, v-o spun pe faţă, Să am soarta ambilor.

Ion Ciocanu enunţă teza că un critic literar este interesant nu numai din punctul de vedere despre cine scrie, ci și despre cine nu scrie.

Ciocanu este întrebat: – Aţi nimerit, critic ce sunteţi, cumva pe scaunul celor criticaţi?

– Eu niciodată nu m-am ridicat de pe acest scaun.

28.III.1985 Cam pe la ora 20, salcâmii Chișinăului – doldora de vrăbii. Ciucuri, ciucuri, nu alta!

Ca niște mușuroaie… aeriene – furnicare de păsări! Știam de André Chénier care, înainte de a-și pleca gâtul sub securea călăului, duse degetul la cap, zicând: „Și totuși, am avut ceva în el!” Și iată un alt caz: cică, urcând pe eșafod, un condamnat îi spune călăului: „Bagă de seamă, am gâtul scurt, ochește bine…”.

1.IV.1985 Sâmbătă, am tradus pentru „LA” un articol al lui P. Boţu, apărut în „Sovietskaia kultura”. Mă rog, a fost ideea tatii, dar cam provincială. Protagonistul, adică autorul, zice să clarifice la… CC, dacă trebuie sau nu tradus! V. Senic primește lumină verde.

Ego – să-l traduc, ceilalţi… parcă nu s-ar descurca în… splendori imprimate la magnetofon. (Nu a fost scris, ci rostit.)

Ieri, la Orhei, cenaclul de la ziarul raional. În discuţie – versurile învăţătoarei V. Tihon.

(Să vedem dacă e un nume ce va rămânea.)

Duminica poeziei, precum poezia însăși este duminica literaturii, – am zis, – deoarece, aproape incredibil, ca într-o zi de duminică, la ora zece dimineaţa, undeva, în altă parte a Moldovei, să se fi întrunit vreun alt cenaclu literar. De obicei, ele se ţin miercuri-joi.

Apoi, cu mașina redacţiei, Vlad Pascaru ne duce la Piatra (Lazo). Vizităm muzeul.

Directorul – Vlad Darie, băiat bun, competent. Apoi – directorul sovhozului, Samson, și președintele sovietului sătesc (seamănă leit cu Nicolae Sulac). Vreo două partide de biliard la casa de cultură, unde aflăm că actorul Dorel Ţarină pregătește pentru concursul ingenioșilor echipa din localitate.

Mai e cu noi și Viorel Mihail.

Zi splendidă, mult soare cu adevărat primăvăratic. Impresionantă biserica ce se vede pe malul drept al Răutului – e cam la un kilometru depărtare de satul Păhărniceni. Nu am văzut în altă parte o biserică atât de îndepărtată de localitatea căreia îi

aparţine. Cine știe ce intenţii au premers fundaţiei ei.

2.IV.1985 Ieri – seară de 1 aprilie. Dialog. Public dublu numeros decât poate adăposti sala, adică – scaunele din ea. Faptul că Gheorghe Urschi și-a adus la „Teatrul de miniaturi” și consoarta, și copiii, îl face pe V. Beșleagă să reboteze în: „teatrul de miniaturschi”. Tot Beșleagă, printr-o parafrază luată pe departe, agaţă medicii ce iau mită, transformând proverbul: „Nici în clin, nici în mânecă” în: „N-ai în mânecă, n-ai nici în clinică”.

4.IV.1985 Ian Toporovski intră la Aureliu Busuioc, secretar la USM, să i se jeluie că la editură i se tot amână apariţia cărţii. Busuioc încearcă să-l consoleze cumva, așa, la general.

– Da, – zice Ian, – dar viaţa trece…

Busuioc: – Ian, dragă! Viaţa zici? Trec secole, milenii!...

Ce alt răspuns mai descurajant și, concomitent, mai împăciuitor cu… veșnicia?...

La CC – discuţie despre limba ziarelor.

Poate fi ceva spre bine?... Numai nu aplicarea „cunoștinţelor” lui Pavel Petric (secretar cu ideologia), care spune că, chipurile, trebuie să acceptăm doar verbul „a șuiera”, nu și varianta… „a fluiera”! Adică, am șuierat din… fluier, pentru ca să nu mă confund cu… cine? Precum în cazul cu, doar, cușmă, nu și căciulă, după care un alt proverb ar avea varianta: Cu musca pe… cușmă! Prostii partinice…

S-a vorbit despre școală, dicţionare. Ion Mocreac – despre: „Un serviciu lingvistic, la care, direct sau telefonic, ar putea apela oricine, să afle cum se scrie corect pre limba noastră cutare sau cutare noţiune”. Vis?...

Naivităţi?... Posibil de realizat așa ceva?...

11.IV.1985 O bună parte din vina declanșării (și întreţinerii) seismelor morale între oameni o purtăm și noi, mai tinerii. Dar cel mai trist e faptul că s-au înmulţit cei care, la 50-55-60 de ani, nu mai sunt înţelepţi, nu mai sunt

personalităţi (judec după scriitori…). Nespus de mulţi sunt lipsiţi de cumsecădenie, sunt egocentriști, cârcotași, porniţi contra mai tinerilor, indiferenţi la necazurile colegului. Cei trei de sus, la USM, în primul rând și în cel mai înalt grad. Unul dintre ei, la discuţia prilejuită de filmul despre Vlad Ioviţă (regizor Iacob Burghiu) se cerea și el… pe ecran! Adică, de ce nu a ţinut minte regizorul să-l includă și pe el printre protagoniști… Gheorghe Malarciuc dă replica: „Dacă mai dorește cineva să fie filmat, eu îi cedez locul. Să mă scoată din cadru”. Ion Gheorghiţă o dă și mai spre crâncen: cică, gândindu-se la jubileul său de 50 de ani, regretatul coleg Ioviţă își schiţa o listă a celor mai apropiaţi oameni și el crede că Burghiu i-a adus pe ecran anume pe cei mai dragi (foști) lui Vlad. Dă replică și Ion Vatamanu. Proaspătul înmedaliat nu s-a așteptat la o atare întorsătură. El, invidiosul, setosul de autoritate… pălmuit în public. Și va mai fi… Cam face rău altor colegi.

Cota-i morală – zero. Și vom mai fi martorii ruinării sale. În primul rând, îl vor „surpa” cei din generaţia sa, pe care el a trădat-o pentru străluciri iluzorii, orbit de o stupidă și necontrolată vanitate.

Din câte se spunea despre Vlad Ioviţă – și pe pereţii cămăruţei sale erau scrijelite cu cuiul, scrise cu cărbune cuvinte noi, pe care le însușea, maxime întru ţinere de minte (revenise din Leningrad, de la școala de coregrafie, unde studiase și unde vorbise doar rusește). Plus lista de datorii… De pe acei pereţi s-ar fi putut aduna o carte întreagă, un neobișnuit jurnal „intim” al autorului în tinereţe.

14.IV.1985 Îmi amintesc, cum cântau Mihai Dolgan cu Liduţa parodia la „Amore, amore” (…

Omore, omore – și „text”, și muzică). E o replică a lui D. Matcovschi – bună! – la acest procedeu primitiv de a „italieniza” pe malul Bâcului. Trivialităţi: Amore – Omore (arta!).

FLUX EDI|IA DE VINERI

ANALFABETISMUL ÎN EUROPA:

O criză ascunsă, în vremuri de criză Mai mulţi tineri întâmpină dificultăţi în scris și lectură în Europa decât în SUA sau Japonia. „Pentru un european din cinci lumea e greu de citit”...

Sub acest slogan, Comisia Europeană și-a făcut public raportul privind analfabetismul în Europa. Raport ale cărui concluzii sunt, cum o subliniază autorii - un grup multinaţional de experţi un „semnal de alarmă”. „Trăim un paradox”, spune raportul: „În vreme ce era digitală cere o sofisticare culturală din ce în ce mai mare, milioane de europeni de toate vârstele trăiesc sub pragul acceptabil al alfabetizării.”

Raportul ajunge la concluzia alarmantă că un european din cinci nu are suficiente cunoștinţe de scris și citit pentru a funcţiona în societatea modernă. Ţările UE luate laolaltă au cel mai ridicat prag al analfabetismului - total sau parţial - din lumea industrializată. Proporţional, mai multe persoane întâmpină dificultăţi în scris și lectură în Europa decât în SUA sau Japonia.

Când se calculează procentul tinerilor sub 18 ani care întâmpină dificultăţi la citit și scris, procentul e de 20% în UE, faţă de 18% în SUA, 14% în Japonia, 10% în Canada și numai 6% în Coreea.

Aceasta este însă o medie europeană. Când se calculează pe ţări, procentul merge de la 8% în Finlanda, până la peste 40% în România și Bulgaria din tinerii care studiază și care au rezultate mediocre în lectură și scris.

Raportul subliniază două alte mari probleme. Prima este aceea a fracturii dintre sexe în domeniul educaţiei. Peste tot în Europa fetele sunt, în medie mai, educate decât băieţii, având, în medie, un avans de un an în educaţia de bază. România este ţara în care fractura dintre băieţi și fete e cea mai largă.

A doua problemă este aceea a fracturii digitale: nu numai că săracii și cei slab alfabetizaţi folosesc mai puţin Internetul, dar când o fac e mai degrabă pentru amuzament, decât pentru a se instrui.

Comisia Europeană își propune să coboare procentul de tineri cu probleme de citit și scris de la 20% acum, la 15 % până în 2020, plan care poate părea prea ambiţios și care înseamnă că procentul va rămâne oricum mai ridicat în Europa decât în Canada sau Japonia.

Tot așa, procentul de europeni de peste 55 de ani care nu au folosit niciodată Internetul depășește 70%, asta în condiţiile în care peste tot în Europa cetăţenii se văd nevoiţi să muncească ani suplimentari până la pensie.

Dan ALEXE, sursa: europalibera.org

9

DIN NOU INDUSTRIA PHARMA

Tot ce afectează vânzarea produselor este considerat “o fraudă, o şarlatanie” Cancerul și-ar putea găsi leacul în consumarea unor alimente care conţin amigdalină. Vitamina B17 nu doar că previne apariţia bolii, ci chiar ajută la tratarea pacienţilor suferinzi. Cu toate acestea, industria farmaceutică, direct interesată să-și vândă produsele, continuă să nege calităţile vindecătoare ale amigdalinei.

Un documentar realizat în urmă cu aproape 40 de ani prezintă o ipoteză uluitoare, potrivit căreia cancerul ar putea fi tratat extrem de ușor, cu ajutorul vitaminei B17. Conform dezvăluirilor prezentate în material, crunta boală, pe care nimeni și nimic nu reușește să o combată de zeci de ani, nu ar reprezenta decât „o boală a deficienţei”, ce apare la persoanele al căror organism suferă de o lipsă a amigdalinei (vitamina B17). Deși o asemenea descoperire ar duce la salvarea a milioane de vieţi anual, realizatorii filmului susţin că asociaţiile medicale și companiile farmaceutice ţin secret acest lucru și resping cu orice preţ promovarea acestui leac, care le-ar atrage, practic, falimentul.

Pentru a dovedi această ipoteză, documentarul realizat de către americanul G. Edward Griffin, în 1974, prezintă mai multe cazuri de persoane bolnave de cancer care s-au vindecat după ce au urmat un tratament cu amigdalină, precum și mărturii ale unor medici care au folosit această metodă pentru tratarea bolnavilor.

Companiile farmaceutice au blocat “elixirul” Instituţiile medicale și farmaceutice au numit filmul drept

Ar fi fost posibile alte variante de „optimizare” a sistemului de învăţământ?

Reforma în educaţie, așa cum a devenit tradiţie în Republica Moldova, a fost elaborată „din topor”. De altfel, ca și alte măsuri implementate pornind de la cerinţele „finanţatorilor externi” și nu de la problemele populaţiei. Mi-ar fi interesant să știu dacă reducerea instituţiilor de învăţământ a fost singura variantă a „optimizării” sau au existat și alte planuri? Însă, după cum s-a purces la realizarea acestei politici, se pare că alternative nici nu au existat.

Mă întreb, ce se va întâmpla cu încăperile școlilor închise? Vor rămâne în ruine? În mod normal, ceea ce statul pretinde că nu poate finanţa, ar trebui transmis în mâna celor care vor ști să facă acest lucru. De ce părinţii sau comunităţile locale nu au fost întrebaţi dacă ar dori să preia parţial sau în totalitate finanţarea propriilor instituţii de învăţământ? Se prea poate ca în unele localităţi părinţii să fi preferat o școală de calitate, întreţinută din contribuţiile sale anuale, decât o școală de calitate proastă, înghesuită și la o distanţă mare de casă. Nu este pentru nimeni un secret că o bună parte a liceelor din Moldova sunt sponsorizate, în mare parte, de părinţi (reparaţia școlii, manuale, salariile profesorilor). În unele state, spre exemplu, funcţionează școlile private finanţate de cooperative – modificarea legislaţiei în sfera cooperaţiei, ar putea soluţiona această problemă. Apropo, anul 2012 a fost declarat un an al COOPERAŢIEI, model care devine o alternativă tot mai populară în ţările atinse de criza mondială – păcat că toate acestea trec neobservate pe lângă noi.

De ce până în prezent nu s-a luat în discuţii oportunitatea legalizării “educaţiei la domiciliu” („homeschooling”), care există în SUA și în multe state europene? Există diferite modele, care ţin de specificul fiecărei ţări, de nivelul educaţiei și a nivelului de trai. Dacă s-ar efectua un studiu în acest domeniu, probabil s-ar putea identifica un model adecvat și pentru societatea noastră. Actuala lege cu privire la învăţământ nici nu permite „educa-

14 SEPTEMBRIE 2012

Alarmant

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ţia la domiciliu”. Mă îndoiesc foarte mult că în noul Cod al Educaţiei va exista o astfel de prevedere.

Păcatul cel mai mare este că Guvernul nici nu s-a grăbit să propună alternative de „optimizare”, să poarte discuţii publice în aceste probleme. Totul s-a făcut în duhul „verticalei puterii” – „ordinile nu se discută, ci se execută”. De când mă tot ţin minte, guvernul reduce, taie, elimină ceva din sistemul educaţiei naţionale cu o plăcere sadică. Ce-i drept, din când în când, mai adaugă niște obiecte „exotice”, tot la ordinul „finanţatorilor externi”.

Mă întreb, până unde va dura toată această „optimizare” continuă? Până vom ajunge la „standardele africane”?

Guvernul a procedat ca un chirurg turmentat, care nefiind capabil de judecată, taie în dreapta și în stânga, când e nevoie și când nu este nevoie. Educaţia a devenit pentru Cabinetul Miniștrilor un soi de „durere de cap”, de care trebuie scăpat cu orice preţ. Mulţi din părinţi și elevi au aflat despre „măsurile chirurgicale” abia în momentul când au pupat ușa școlii. Societatea, pur și simplu, a fost pusă în faţa faptului împlinit, când nimic nu mai poate fi recuperat. Chiar a fost tăierea în carne vie? Învăţământul nu e singura victimă, așa se procedează în toate domeniile.

De ce să ne mai mirăm că populaţia nu mai are încredere în instituţiile statului? Este greu să fii patriot când statul te scuipă de sus și te calcă în picioare.

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

o fraudă și o șarlatanie, dar, în ciuda acestui fapt, medicii au continuat să utilizeze noul “elixir”, dovedind utilitatea medicamentului. S-a trecut imediat la intimidarea curanţilor, s-au confiscat filme și cărţi ce promovau noul leac și chiar au fost arestate persoanele care organizau manifestaţii publice pentru promovarea miraculosului medicament. Acest tip de tratament a fost astfel abandonat de către majoritatea medicilor. Cu toate acestea, deși în multe locuri este considerată o metodă neconvenţională, vindecarea cancerului cu vitamina B17 este posibilă în prezent în clinici din ţări precum Marea Britanie, Germania, Mexic sau Elveţia.

Descoperire veche de 5000 de ani Potrivit documentarului, cancerul apare la persoanele cu deficit de amigdalină (vitamina B17), fiind asemănător, din acest punct de vedere, bolilor precum scorbutul (deficit de vitamina C), sau pellagra (deficit de vitamina B3). Vitamina B17 este o vitamină mai puţin cunoscută la ora actuală, însă ea a fost descoperită cu mai bine de 5000 de ani în urmă, fiind folosită de către egipteni și de către locuitorii Chinei Antice, care au numit-o amigdalină deoarece era extrasă din migda-

lele amare. Elixirurile făcute pe baza amigdalinei erau consumate în special pentru menţinerea sănătăţii, fiind cunoscute efectele detoxifiante ale acesteia. Amigdalina a fost folosită ulterior de greci și romani în scopuri terapeutice, iar în zilele noastre, unele triburi de indieni își prepară diverse băuturi din sâmburi de fructe care conţin amigdalină. Ca structură chimică, vitamina B17 este o combinaţie a două molecule de glucoză, una de benzaldehidă și una de acid cianhidric, iar în reţetele medicale amigdalina e cunoscută sub numele de nitrilozidă. Vitamina poate fi folosită și în scop terapeutic, nu doar profilactic.

Cum poate ajuta vitamina B17 Potrivit medicilor, carenţa de vitamină B17 poate cauza depresie și insomnie, anorexie, oboseală și uscarea pielii. De asemenea, excesul de vitamina B17 poate duce la intoxicaţii.

Astfel, se recomandă folosirea acesteia în doze optime, de 50100 de mg pe zi în cazul copiilor, 50-200 mg pentru adulţi și între 1 și 2 grame zilnic în cazul bolnavilor de cancer. În natură, vitamina B17 se găsește în sâmburii de caise, cireșe, migdale, piersici, prune, în seminţele merelor, perelor și gutuilor, în legume precum mazărea, faso-

lea, conopida, varza, broccoli, spanac, ceapă sau vinete. De asemenea, vitamina mai poate fi găsită în stare naturală în cereale, în scoarţa de mălin sau în frunze de gutui, prun, cais,

cireș, vișin sau piersic. Sâmburii de caise conţin cea mai mare cantitate de amigdalină. Doza recomandată este de doar 8-9 sâmburi pe zi, deoarece, în cantitate mai mare, pot deveni to-

xici pentru organism. Pe de altă parte, consumul de antibiotice, alcoolul și cafeaua, reduc foarte mult acţiunile amigdalinei în organism.

Sursa: gandeste.org

Ierarhia în familie – nu există loc pentru democraţie Când lumea întreagă se luptă pentru egalitatea tuturor și în toate, în familie, acest leagăn al iubirii în lumea ce-și pierde mintea, trebuie menţinută ierarhia. Doar inegalitatea a fost binecuvântată de Însuși Dumnezeu.

Societatea umană este o structură complexă. Și ca orice lucru complex, ca să-și menţină viabilitatea, trebuie să existe în interiorul ei un sistem de subordonare și conexiune între părţile existente. Aceste legături complexe și se numesc ierarhie.

Din limba greacă acest cuvânt ar putea fi tradus „puterea sacră”. Există ierarhie în armată, cu titlurile sale, semnele de distincţie, îndeplinirea necondiţionată a ordinelor. Desigur, puterea statului este ierarhică, având ca scop să pedepsească și să încurajeze, să ia decizii și să le ducă la îndeplinire. Ierarhic este și orice magazin, cu directorul, contabilul, vânzătorii și paznicul său. Orice întreprindere este, de asemenea, ierarhică. Pe o navă nu poate exista democraţie.

Din copilărie suntem înconjuraţi cu semnele vizibile ale puterii, ne confruntăm cu ele la orice pas. Acestea sunt plăcile de pe birouri și secretarele din holuri, semnăturile și ștampilele pe cereri, rapoartele și chitanţele de plată. Toată existenţa umană complexă este pătrunsă de ierarhie și inegalitate, dar numai datorită acestei inegalităţi ea continuă să existe, fără a aluneca în haos și război a tuturor împotriva tuturor. Anume de aceea ierarhia și se traduce ca „puterea sacră”. Sacru în ea este faptul că mereu avem nevoie de ea. Absenţa ei este dezastruoasă: căci anume după perioadele de anarhie la conducere se ridică dictatorii. Epuizaţi și lipsiţi de orientare, oamenii sunt gata să primească orice despotism. Chiar și acesta le pare că este miere, deoarece conducerea este în natura lucrurilor, și anarhia nicidecum.

Inevitabil fiind prezentă la fabrici, la bordul navei și în oficiu, puterea ca sistem ierarhic de autoritate și responsabilitate trebuie să fie prezentă și în familie. Ar fi foarte ciudat ca în toate comunităţile și uniunile umane să fie necesară subordonarea, iar în cea mai veche și mai iubită de Dumnezeu – familia – să existe o egalitate și lipsă de conducător. Desigur și familia este ierarhică, cimentată de relaţii complexe de subordonare reciprocă.

Există printre mulţimea legilor fizice și morale și așa o lege, formulată de apostolul Pavel: Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul (1 Corinteni 11:3). O linie verticală trasează gândul Apostolului Pavel – verticală, ca trunchiul unui copac înalt. Acest copac va avea și laturi orizontale – copiii. Ele înfrumuseţând trunchiul, vor pleca în diverse părţi. Dar principalul sunt rădăcinile puternice, pornind de jos în sus către trunchiul puternic. Soţia este supusă soţului ei, soţul este supus lui Hristos. Acest lucru este o normă, care este minunată, indiferent de cât de urât nu stau de-a lungul pământului familiile reale de arbori pitici.

Puterea oricărui lanţ este echivalentă cu puterea la cea mai slabă verigă a acestuia. Valoarea cea mai mare o are prima verigă “Hristos – soţul – soţia”, prezentând cea mai mare putere. Hristos este puternic, prezentând viaţa însăși. Dar poţi și să nu crezi în El! Atunci se rupe veriga cea mai de sus, fără vina a însuși lanţului. Soţul nu se teme de Dumnezeu, nu ascultă de Hristos. Cum de așa un soţ să dea ascultare soţia? De fapt, este dificil să fie el numit și tată. El este părinte, pentru că a dat naștere copiilor săi.

Dar tată nu poţi fi decât conștientizând supremaţia Tatălui Ceresc. În literatura clasică poate fi găsit citatul: “Ce fel de colonel sunt eu, dacă nu există Dumnezeu?” Astfel reacţionau oamenii înţelepţi la replicile ateiste din secolele trecute. Care pot fi diferenţele valorilor pentru oameni, dacă însăși Esenţa acestora este dată la o parte?

Greutatea lumii se află pe umerii bărbaţilor. Dacă bărbaţii nu mai sunt în stare să ducă această povară, lumea alunecă, fiind ameninţată de cădere. Pot să se simtă ofensate feministele și toţi acei care luptă pentru egalitate.

Egalitate în lume nu există, dar sunt responsabilităţile atribuite de către Dumnezeu pentru fiecare. Șotul trebuie să-L cunoască pe Dumnezeu și să conducă în continuare, partea umană a lanţului. Atunci va fi pentru soţia sa „al doilea dumnezeu”, și ascultarea ei nu va fi o povară.

Acest sistem ierarhic este complicat, dar nu și pentru femei. Nu pentru o femeie adevărată. Sistemul dat este dificil anume pentru bărbaţi. Iar pentru ca să fie un bărbat care să poată fi acest cap al familiei, el ar trebui să fie educat corect. Nu sub aripa mamei, nu un papă-lapte și egoist, dar un viitor bărbat. Aparent, e timpul să-și muște coatele, nu numai liberalii și feministele, dar și mămicile care-și educă fiul spre durerea și lacrimile viitoarei lui soţii, dar și a întregii omeniri. Căci anume de aici, de la educaţia incompetentă și prea drăgăstoasă, cresc persoanele slabe și fără de voinţă, după ai cărui umeri nu se vor ascunde nici soţia, nici copiii.

Colonelul a fugit de pe câmpul de luptă, în locul lui se vor ridica un sergent sau locotenent. Dacă bărbatul e unul de nimic – locul său îl va ocupa femeia nefericită. Uneori – și în afaceri, dacă va avea noroc. Dar cel mai des la conducerea mașinii de asfaltat, la întreprinderi și chiar la colectarea sticlelor goale în anii amari de pensie singuratică.

Concluzia este transparentă – trebuie crescuţi și educaţi bărbaţii adevăraţi, puternici, responsabili. În caz contrar, interesele lor vor fi doar berea, fotbalul, șezutul pe canapea și glumele indecente. Cel mai mult vor avea de suferit acelea care reprezintă a treia verigă a acestui lanţ – femeile. Ele nu vor avea de cine asculta, și nici după ume-

rii cui se ascunde. Vor încerca în continuare să pară pentru lumea din jur fericite, de fapt dorindu-și o cu totul altă viaţă. Doar cea mai bună prietenă, preotul la mărturisire, și perna sărată de atâtea lacrimi vor cunoaște adevărata stare a lucrurilor. Bărbaţii totuși sunt persoane care-și pot găsi echilibrul și fără o altă persoană alături. Un bărbat fără de femeie este un om fără o coastă. O femeie fără de bărbat este o coastă fără de om. Cred că diferenţa este destul de vizibilă.

Deci, am putea recapitula: Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul. Este un ideal pentru care trebuie să aspirăm. Este un ton stabilit pentru întreaga cântare. Și noi ar trebui, glasurile noastre slabe și neîndemânatice, să le conducem după tonul ceresc. Trebuie să-i educăm pe băieţii noștri, pregătindu-i pentru greutăţile vieţii de adult. Femeile nu trebuie să lupte pentru contestarea supremaţiei soţului în familie, dar benevol să i se supună, sprijinindu-l în misiunea de a fi cap al familiei. Dar cea mai mare responsabilitate o poartă bărbaţii.

Ei sunt întruchiparea imaginii lui Hristos în familie, iar în cazul în care viaţa lor nu este una demnă – reprezintă imaginea lui antihrist.

Sursa: omiliya.org Traducere: Natalia LOZAN

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E PENTRU SUFLET

MOLDOVA

Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana Mćrului / Pelerinaj la mćnćstirile din zona Buzćului 6-8 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Sâmbćtć, 6 octombrie, ora 6. Sosirea: Luni, 8 octombrie, ora 22.

Traseu: Chisinću - Leuûeni - Huûi - Moreni - Bujoreni - Mćrćûeûti - Brazi - Mera - DćlhćuŖi – Coteûti – Rćteûti Ciolanu – Berca – Bisoca – Poiana_Mćrului – Gavanu – Recea - Chiûinću.

MOLDOVA

La IAúI de Hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei 12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminicć, 14 octombrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Vladimireûti – Moreni – Bujoreni – Pârveûti – Huûi - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfântć – DobrovćŖ – Podul_Înalt – Iaûi (paricipare la Hram ûi închinare la moaŖtele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, CetćŖuia, Hlincea, Vlćdiceni) – Leuûeni - Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

10

14 SEPTEMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Capricii culinare

Vitamina B3 se mai numește vitamina PP sau vitamina antipelagroasă, sau niacină, sau nicotinamidă.

Este o vitamină hidrosolubilă, este rezistentă la lumină și la căldură.

Salată de fasole roşie

Vitamina B3 este rapid absorbită din intestinul subţire. Se depozitează în cantitate limitată și poate fi sintetizată în organism plecând de la triptofan (aminoacid). Lipsa sau carenţa de vitamina PP duce la apariţia pelagrei, boală caracterizată prin asocierea leziunilor cutanate cu tulburări digestive și nervoase.

Doza de vitamina B3 Variază în funcţie de vârstă, la copilul până la 9 ani doza zilnică recomandată este între 2 și 8 mg, la vârsta de 9-13 ani doza este de 12 mg, peste 14 ani se recomandă 14-16 mg, femeile care alăptează au nevoie de 17 mg pe zi, iar gravidele de 18 mg zilnic.

Surse de vitamina B3 Vitamina B3 se găsește în carnea albă, în carnea de viţei și vacă, în pește, ficat, smochine, curmale, migdale, ciuperci proaspete, pâine integrală.

Poate fi sintetizată în organism din triptofan, un aminoacid.

Rolul vitaminei B3 - participă la metabolismul glucidic și lipidic; - scade colesterolul “rău” (LDL colesterolul) și îl crește pe cel “bun” (HDL colesterolul), scade nivelul trigliceridelor din sânge, având astfel rol în scăderea riscului de apariţie a tulburărilor cardiovasculare, aterosclerozei și a hipertensiunii arteriale. Cercetătorii americani au făcut un studiu din care reiese că vitamina B3 protejează împotriva bolii Arzheimer; - înlesnește asimilarea fierului; - previne apariţia diareii.

Carenţa vitaminei B3 (PP) atrage pelagra, care se manifestă mai întâi prin oboseală, insomnii, după care apar tulburări digestive, pete la nivelul feţei, mâinilor și picioarelor, uscăciunea pielii, tulburări nervoase și, în final, nebunia pelagrică precedând moartea. Pelagra este o boală rară care apare în zonele în care alimentaţia se bazează pe porumb sau orez, fiind favorizată de tulburări intestinale (diaree cronică, boli inflamatorii cronice, colon iritabil).

Excesul de vitamina B3 Nu se cunosc efectele toxice în doze de până la 2000 mg pe zi. În hipervitaminoză poate să apară o purpură tranzitorie.

Important de reţinut Se recomandă consumul de vitamina B3 după masa principală.

Persoanele care consumă în exces zaharuri rafinate sau alcool, cei care urmează tratament cu antibiotice și cei care suferă de tulburări gastrointestinale pot avea carenţă de vitamina B3.

Atunci când un pacient (frecvent cu hipercolesterolemie) are inclusă în tratament vitamina B3 în doza de 1 gram, se recomandă ca acesta să fie urmărit îndeaproape de medic. În cazul în care regimul alimentar conţine o cantitate suficientă de proteine, nu există nici un risc de îmbolnăvire.

guri ulei de măsline, 300 g iaurt grecesc, sare, 50 g unt Mod de preparare: Se spală cartofii și se fierb în coajă în apă cu sare. Se scot și se taie pe jumătate. Se ung cu unt și se presară cu sare. Se așază în tava tapetată cu folie de aluminiu și se dau la cuptor 30 de minute. Se spală castraveţii, se curăţă și se taie mărunt. Se storc de suc și se amestecă cu sare și usturoi pisat. Într-un bol, se amestecă iaurtul cu 2 linguri de ulei de

Ingrediente: 400 g fasole roșie, 4 roșii, 300 g porumb boabe, 2 legătură pătrunjel, 1 ceapă roșie, 4 felie busuioc, 3 linguriţe ulei de porumb, oţet aromatic, sare grunjoasă, piper roșu măcinat, 1 baghetă aromată cu unt și busuioc măcinat Mod de preparare: Fasolea se alege, se spală și se lasă să se înmoaie în apă călduţă cu 4-5 ore înainte de a se prepara salata sau chiar de seara până dimineaţa. Apoi se scurge și se pune să fiarbă în 3-4 ape, până se elimină toxinele. După ce s-a fiert fasolea, se scoate, se scurge și se amestecă cu porumbul scurs în prealabil. Se curăţă ceapa roșie și se toacă mărunt. Se amestecă cu porumbul și cu fasolea și se lasă la rece. Roșiile și verdeaţa se taie mărunt și se amestecă cu porumbul, ceapa și fasolea și se condimentează cu sare și piper roșu. Se adaugă uleiul și oţetul aromatic și se amestecă. Se taie bagheta felii, care se stropesc cu untul topit și cu busuiocul măcinat. Se pun în tavă și se bagă în cuptorul încălzit în prealabil. După ce s-au rumenit, se scot și se servesc cu salata.

Cartofi copţi cu tzatziki Ingrediente: 4 cartofi mari, 8 castraveţi, 1 legătură mărar, 6 căţei de usturoi, 2 lin-

măsline, sare și mărar. Se adaugă și castraveţii și se lasă la rece. Se scot cartofii și se servesc cu sosul tzatziki.

Rulouri de vinete şi dovlecei la cuptor Ingrediente: 1 vânătă mai mare (cca 350 g), 1 dovlecel (cca 250 g), 2 roșii uscate conservate în ulei, 500 g cremă de brânză (sau brânză de vaci), 2 gălbenușuri, 1 căţel de usturoi, 1 lingură oţet din orez, 1 lingură ulei cu aromă de rozmarin, sare, piper, 6-7 măsline tăiate felii Mod de preparare: Mai întâi se pregătesc legumele: se curăţă dovlecelul și vânăta și se taie felii subţiri, pe lung. Pe grătarul încins, se pun feliile de dovlecel și de vânătă cât să prindă culoare și să se înmoaie puţin. Se scot și se lasă să se

Cotlet de porc cu mango Ingrediente: 400 g cotlet de porc fără os, 2-3 mango, 400 g roșii cherry, 1 ceapă mare roșie, 1 lime, 2-3 linguri ulei de măsline, sare grunjoasă, piper, oţet balsamic, 1 legătură pătrunjel Mod de preparare: Ceapa roșie se spală și se taie solzișori. Se freacă cu sare grunjoasă și puţin ulei. Se curăţă mango, se spală și se taie cubuleţe. Se amestecă cu roșiile tăiate mărunt și cu ceapa frecată cu sare și ulei. Se amestecă ușor, ca să nu

se zdrobească. Se pun între timp cotletele pe grătarul încins și se rumenesc uniform.

Salata se pregătește cu sos de oţet și ulei de măsline. La final, se stropește cu zeama de la o lămâie verde și se ornează cu frunzuliţe de pătrunjel.

Prăjitură cu mac şi prune Ingrediente: 220 g unt, 220 g zahăr, 3 ouă, 350 g făină, 1/2 plic praf de copt, 1 pachet zahăr vanilat, 400 ml lapte, 220 g zahăr, 400 g seminţe de mac, 1 lingură scorţișoară, 1 pachet budincă de vanilie, 300 g prune, 100 g unt, 50 g zahăr, 1 ou, 150 g făină Mod de preparare: Se freacă untul cu zahărul spumă. Se încorporează ouăle, se adaugă făina amestecată cu praful de copt și zahărul vanilat și se frământă un aluat moale. În 300 ml lapte se pun za-

hărul, seminţele de mac și scorţișoara și se fierbe 3 minute. Se dizolvă praful de budincă de vanilie în restul de lapte și se toarnă înăuntru. Se mai fierbe 1 minut. Se freacă untul topit cu zahărul. Se adaugă oul și făina și se obţine un aluat. Prunele se taie bucăţele, apoi se încorporează în aluat. Se dă la frigider 30 de minute. Se întinde aluatul și umplutura de prune și mac. Se pune în cuptor și se coace 40 de minute.

TRUCURI

Ştirile negative provoacă boli psihice. Unghii mai rezistente şi mai sănătoase Televizorul, principalul VINOVAT Te-ai întrebat de ce unghiile tale sunt subţiri și se rup? Ce le face să se exfolieze atât de ușor și de ce îţi cresc atât de greu?

Informaţiile media, în special, știrile televizate în care se arată evenimente neplăcute și înfricoșătoare, au pe termen lung efecte adverse asupra stării psihice a unei persoane, potrivit The Daily Mail, citat de Agerpres.

Potrivit unui studiu al unei echipe de cercetători de la Universitatea California, difuzarea repetată a unor scene de violenţă în contextul unor atacuri teroriste, precum și a scenelor sângeroase din zonele de conflict crește procentul de boli fizice și psihice în rândul telespectatorilor.

Conducătorul echipei de cercetători, Roxane Cohen Silver, a semnalat că știrile negative pot provoca o traumă colectivă în rândul populaţiei. “Este important să cunoaștem ce se întâmplă în lume. Nu pledez pentru introducerea cenzurii, dar trebuie înţeles care sunt consecinţele expunerii constante la imagini capabile să provoace frică”, a explicat cercetătoarea. În cadrul acestui studiu au fost incluse și rezultatele unui sondaj în rândul a peste 1000 de persoane înainte și după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, precum și în debutul intervenţiei anglo-americane în 2003

Răspunsul este unul singur: nepăsarea ta! Și, dacă mai adăugăm produsele chimice cu care unghiile tale intră în contact, dieta săracă în vitamine și minerale, deshidratarea, putem înţelege de ce nu ai niște unghii perfecte. Unghiile sănătoase sunt tari, netede și de culoare roz.

Dieta, foarte importantă pentru unghiile tale

în Irak. Experţii au evaluat atât răspunsul la stres, cât și impactul mass-media. A rezultat că persoanele care au vizionat mai mult de patru ore pe zi reportaje despre atentate teroriste

CASA TA

și război, aveau mai multe simptome de stres acut și stres posttraumatic. De asemenea, în cazul acestora erau mai răspândite anomaliile fizice.

MODĂ & STIL

Căldură şi culoare în designul interior al toamnei

Kudika.ro

răcească. Între timp, se pregătește umplutura. Crema de brânză se amestecă cu gălbenușurile, roșiile tăiate cubuleţe, usturoiul tocat mărunt, oţetul și uleiul și se condimentează cu sare și piper, după care se omogenizează compoziţia. Feliile de dovlecel și de vânătă se ung cu un strat subţire de cremă, se pun câte 3-4 feliuţe de măsline, apoi se rulează și se așază într-o formă rotundă termorezistentă, unsă cu ulei. Rulourile se coc în cuptorul preîncălzit la 200° C, timp de 20-25 de minute.

Când sunt gata, se ornează cu rozmarin proaspăt și se servesc cu restul de cremă de brânză.

STUDIU:

Carenţa de vitamina B3

Pentru adepţii culorilor intense, un twist în designul locuinţei poate fi adus prin folosirea nuanţelor de roșu. Regăsită în obiecte decorative sau accesorii, culoarea roșie, în combinaţie cu o paletă de culori solare, emană energie și aduce o notă de individualitate casei.

Eleganţa se face simţită prin decoraţiuni din sticlă sau ceramică, însă fără ca acestea să fie folosite în exces. Un mix de modern și vintage aduce ineditul în interiorul locuinţei – o canapea simplă, cu tăieturi drepte, alături de câteva scaune lucrate în detaliu, din lemn masiv, cu siguranţă se vor încadra perfect în tendinţele sezonului.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Vitamina B3

Pentru zilele răcoroase de toamnă sunt binevenite obiectele în culori calde, dar și mixuri îndrăzneţe de culori, imprimeuri și materiale. În plus, îmbinarea dintre obiectele vintage și cele moderne reprezintă o tendinţă importantă în designul interior al sezonului ce urmează.

Culorile calde – ocru, auriu, arămiu, combinate cu verdele măslin conferă casei confortul visat și dau senzaţia de căldură atât de necesară sezonului rece. În plus, veiozele care oferă lumină intimă, galbenă sau portocalie, contribuie la crearea unei atmosfere primitoare.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Fereşte-le de produsele chimice

Preferinţe în sezonul rece

Pentru sezonul toamnă/ iarnă 2012-2013, designerii ne propun tendinţe în materie de accesorii spectaculoase, aflate uneori într-o opoziţie voită cu restul ţinutei, pentru a se evidenţia și a marca o declaraţie de stil.

Deși iniţial poţi rămâne confuză la prima vedere a modelelor pe podium, plănuita discrepanţă dintre materialele accesoriilor și cele folosite pentru ţinute nu este întâmplătoare. Mecanismul prin care designerii aleg să încoroneze două dintre cele mai puternice tendinţe ale sezonului toamnă/ iarnă 2012 este pe cât de isteţ, pe atât de izbitor.

Lupta dintre blană și piele continuă, așadar, și în noul sezon rece, iar faptul că atât de mulţi designeri au dorit să incorporeze elemente din ambele materiale în ţinutele prezentate este argumentul cel mai puternic pentru a nu te feri să porţi măcar unul dintre cele două elemente.

În spatele tendinţelor Relaţia dintre fragilitate și virilitate este expusă atât metaforic, prin combinaţia sezonului blană vs piele, cât și direct, printr-o clară abordare a stilului androgin. Masculinul este efeminizat, iar sexul frumos îmbrăţișează tăria tipic bărbătească.

Ca rezultat, fluiditatea eșarfelor este

compensată de șaluri și fulare XXL, cizmele practice înlocuiesc botinele, iar bijuteriile aproape dispar din peisaj, pentru a face loc cataramelor masive, mănușilor lungi din piele și modelelor de genţi toamnă/iarnă 2012.

Cromatic, tendinţele în materie de accesorii se învârt în jurul preferinţelor vizibile în fiecare an. Nuanţe închise și opace, precum negru, brun, cenușiu sau kaki sunt subtil scoase din anonimat prin pete de culoare – grena, portocaliu, bleumarin, alb sau accente metalice.

Singurele elemente care se diferenţiază de restul sunt genţile și mănușile, unde pielea colorată este aproape singura opţiune pentru a rămâne în tendinţe.

Imprimeurile își fac simţită prezenţa pe podiumurile prezentărilor de modă, singurele accente încă acceptate fiind printul geometric și pielea de piton.

Fularele și hainele de blană prezintă petice sau mixuri din mai multe nuanţe, pentru un efect vizual aparte.

Accesorii din piele Mănuși lungi din piele neagră sau scurte și colorate, curele folosite pe post de cordon și aproape toate modelele de genţi din prezentările de modă respectă cu stricteţe una dintre cele mai edgy tendinţe – pielea.

Reptile print – imprimeuri exotice din regatul reptilelor Regnul animalelor a fost inspiraţia în modă pentru mai bine de doi ani și a cunoscut o popularizare instantă graţie printului leopard sau tigru. În acest sezon, reptilele vor invada mediul urban.

Rezistenţa unghiilor tale depinde, în foarte mare măsură, de dieta ta. O alimentaţie corectă, bogată în vitamine și minerale te va ajuta să ai acele unghii perfecte la care visezi. Include în meniul tău alimente bogate în proteine, calciu, vitamina A, C sau E. Mai exact, consumă carne slabă, pește, fructe de mare, ouă, lapte, fructe uscate, ficat, cereale integrale, legume cu frunze verzi, fasole, mazăre, linte. Nu uita de suplimentele de vitamine.

Blana, somptuozitatea în tendinţele toamnă/iarnă 2012 Chic, dar și practică, blană este și va fi în continuare în tendinţe în sezonul rece.

Blana arăta bine în orice combinaţie – de la haine și genţi realizate cu mixuri și patch-uri de blană în diverse nuanţe, până la gulere purtate cu nonșalantă la BCBG sau captușală din blană albă, precum la J. Mendel.

Pălării, șepci sau fesuri?

Sezonul pălăriilor s-a întors în forţă anul acesta, mulţi dintre designeri fo-

losindu-se de aceste articole pentru a întregi ţinutele.

Detergentul de vase, dizolvanţii, soluţiile de curăţenie și alte produse chimice îţi atacă de fiecare dată unghiile. Aceste soluţii îţi fac unghiile mai subţiri și, astfel, se rup mult mai ușor. Încearcă să folosești, mai ales când faci curăţenie prin casă, mănuși care să-ţi protejeze mâinile. De asemenea, și băile lungi și fierbinţi îţi afectează sănătatea unghiilor.

Vitamina E, aliatul unghiilor sănătoase

Ochelari de soare Mai prezenţi acum decât în sezonul cald, ochelarii de soare purtaţi de modelele Diane von Furstenberg, Jason Wu sau Prabal Gurung sunt realmente spectaculoși.

Opacitatea este de preferat, atunci când alegem să purtăm ochelari în sezonul rece.

One.ro

În fiecare seară, înainte de culcare, unge fiecare unghie cu vitamina E. Desfă o capsulă de vitamina E și masează unghiile cu uleiul din capsulă. Astfel, vei obţine niște unghii mai rezistente și mai hidratate.

Nu-ţi mai folosi unghiile pe post de “unelte” Foarte multe dintre noi avem prostul obicei să ne folosim de unghii atunci când vrem să desfacem ceva, să rupem sau să dezlipim. Pentru astfel de lucruri există unelte speciale ca foarfeca sau cuţitul. Așa că încetaţi să vă mai folosiţi de unghii atunci când vreţi să rezolvaţi ceva.

Uleiul de argan îţi întăreşte unghiile Amestecă părţi egale de ulei de argan și zeamă de lămâie întrun bol. Lasă unghiile la înmuiat în această soluţie circa 15 minute. După, clătește bine cu apă călduţă fără să folosești săpunul. Încearcă să aplici acest amestec măcar o dată pe săptămână.

Eva.ro

FRUMUSEŢE

Sfaturi pentru a avea pielea fină ca mătasea Pielea fină în mod natural este, fără îndoială, o chestiune genetică. Însă se poate obţine un ten fin și dacă se adoptă o serie de decizii bune. Iată câteva sfaturi.

Produsele de îngrijire trebuie să fie adaptate tipului de piele Cel mai important lucru este stabilirea tipului de piele – sensibilă, uscată, mixtă, grasă.

Se preferă machiajul ușor Pielea trebuie lăsată să respire. Machiaţi-vă cu moderaţie și alegeţi produse de bună calitate.

Atenţie la alimentaţie Alimentele prăjite și grăsimile pot provoca apariţia coșurilor și a altor imperfecţiuni. Alegeţi fructe și legume proaspete, ceai verde, bogat în antioxidanţi – inamicii pielii ridate.

Mersul la culcare devreme Opt ore de somn reprezintă garanţia unui ten frumos – alungă oboseala, cearcănele, pungile de sub ochi, stresul, pe scurt, celulele epidermei se regenerează.

Igiena vieţii Tutunul contribuie la apariţia aspectului tern și a ridurilor. Sportul este benefic pentru circulaţia sangvină și ajută la eliminarea toxinelor.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

17

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANS+”. 10.20 Respiro. Program muzical. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “DORA”. 16.00 Documentar. “Global 3000”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.40 Videoteca copiilor.

18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Artă și mit. Totemul clanului Broasteu”. 22.20 Dor. In memoriam. Veronica Garștea.

22.50 Profil de savant. Constantin Gaindric, informatician. 23.10, 0.10 Serial.

“DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (prima ediţie a emisiunii) (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Al șaselea jucător (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jumanji (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4326 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1,2, anul III 01:00 The Mentalist - În mintea criminalului, ep.5, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 0 5 : 0 0 Те л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Деревенская магия” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter.

11.10 Tezaur folkloric. 14.00, 18.55, 3.35 Jurnalul TVR. 3.35 Punctul pe istorii. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:35 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RUÉE VERS L’OR 22:44 COUSINADES - SPECIMEN 23:37 MONSIEUR DICTIONNAIRE 23:38 LECOUPLE. TV 23:43 LECOUPLE.TV 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:51 LE CHEVAL D’ORGUEIL 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

18

14 SEPTEMBRIE 2012

Programe TV Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer.

6.40, 17.40 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.35 Documentar. “Artă și mit. Totemul clanului Broasteu”. 10.05 Documentar.

“Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 ARTelier. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.35 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Documentar. “Minunile lumii”. 15.55 Ring Star.

Concurs muzical. 18.00 Unda Bugiacului.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Fotografia suprarealistă”. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.15 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Baștina. 3.50 Music Mania. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Amintiri din întuneric 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4327 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: În spatele liniilor inamice 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.6, an 4 00:30 Film: În spatele liniilor inamice (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Народная медицина” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:40 Премьера. Дон Чидл в многосерийном фильме “Обитель лжи” 02:10 Дэвид Духовны в многосерийном фильме “Калифрения”. Новые серии 02:40 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistenţa prin cultură. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 3.00 Rom European. 4.30 Avocaţii schimbării.

4.40 Punctul pe istorii. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 AWA O GBÉ, UNE AVENTURE HUMAINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 FLASH INFO 16:36 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA JOURNÉE DE LA JUPE 21:06 FLASH INFO 21:11 LA TRAGÉDIE DE MICHEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 FRACTURE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:47 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 DOCUMENTAIRE

19

Miercuri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului.

6.45, 12.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.35 Documentar. “Fotografia suprarealistă”. 10.05 Documentar. “Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Serial.

“DORA”. 15.45 Videoteca copiilor. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Magazinul copiilor.

17.40 Filler. Mănăstirea Călărășeuca. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Artă și mit. Fecioara de Prusia care se poate deschide”. 22.20 Portrete în timp. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”.

1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Fii tânăr!

3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (ultimul episod) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Amintiri din întuneric (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.5,6, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4328 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Tango și Cash 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.7, an 4 00:00 Film: Tango și Cash (r) 02:00 Totul despre poker (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. Среда обитания. “Во всем виноват управдом” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:35 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:25 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 procente. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.25 Vedeta familiei. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 POULET AU VINAIGRE 16:49 FLASH INFO 16:52 CHRISTINE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 GEORGE ET FANCHETTE 21:01 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:45 FORTIER 2:34 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

20

Joi SEPTEMBRIE

21

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Svitanok 6.45, 15.45 Respiro. Program muzical.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Artă și mit.

Fecioara de Prusia care se poate deschide”. 10.10 Doru-i dor. Program muzical 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “DORA”.

16.00 Documentar. “Dezvăluiri din istoria Iranului”. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi.

18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Marea artă.

Tiziano”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm.

Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Documentar. “Marea artă.

Tiziano”. 10.30, 5.25 Vector european.

11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40, 3.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Erky Perky”. 13.35 Svitanok. 14.05 Serial.

“DORA”. 15.35, 1.15 Portrete în timp.

16.05 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. Program muzical.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu.

21.25 Documentar. “Lucian Freud”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.45 La obiect. 3.40 Selecţiuni muzicale. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Lava ucigașă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4329 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1,2, anul III (r) 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Film: Dragoste și un glonţ 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din sport 02:00 Film: Dragoste și un glonţ (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 0 5 : 0 0 Те л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Кармадон.

10 лет спустя” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:35 Премьера. “Гримм” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.40 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.50 Punctul pe istorii..

4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 LES ÂGES DÉBOUSSOLÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 GEORGE ET FANCHETTE 16:31 FLASH INFO 16:34 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FRACTURE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QU’UN SEUL TIENNE ET LES AUTRES SUIVRONT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 DOCUMENTAIRE 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Lava ucigașă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Tarzan, omulmaimuţă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4330 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Focul din adâncuri 22:45 Film: Înfruntarea 01:15 Film: Focul din adâncuri(r) 03:15 Film: Tarzan, omul - maimuţă (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 0 5 : 0 0 Те л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Понять. Простить” 16:00 “ЖКХ” 16:50 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:05 Премьера. “Сенна” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

22

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Dezvăluiri din istoria Iranului”. 7.10 Documentar.

“Euromaxx”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Evoluţia. Stomacul”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00, 2.15 “Un abecedar bizar”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 13.00 “Bâza-bâzâita”.

Poveste muzicală. 13.40 Documentar.

“Global 3000”. 14.10 Congresul Mondial al Eminescologilor. Academicianul Mihai Cimpoi la 70 de ani. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50, 1.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

18.10, 3.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.15 O seară în familie. 20.50 Respiro. Program muzical. 21.25 “La fântâna măicuţei mele”.

Nadia Crăiţămândră. Program muzical.

22.20 Film. “RINO GAETANO”. Episodul 1.

0.10 Fii tânăr! 1.00 Descoperă Moldova.

1.35 Selecţiuni muzicale. 5.15 La obiect.

5.25 Concert “Limba noastră”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:45 Doamne de poveste (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: O americancă la Tokio 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Călătoria 17:00 Film: Iubesc pe cine nu trebuie 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Bandiţele 22:30 Film: Reţeaua 00:45 Totul despre poker, ep.11 01:15 Stirile ProTv (r) 02:45 Film: Reţeaua (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:15 “Кармадон. 10 лет спустя” 07:25 Татьяна Догилева, Юрий Богатырев, Галина Польских в фильме “Нежданно-негаданно” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05“Сергей Бодров. Где ты, брат?”12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Абракадабра” 17:10 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии с удеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Сандра Баллок в комедии “Проблески надежды” 01:30 Сэмюэль Л. Джексон в комедии “Большой белый обман” 02:55 “Primele știri” (rom) (R) 03:10 Евгений Леонов, Вячеслав Невинный в комедии “За спичками” 04:45 “Поле чудес”

7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 2.35 Avocaţii schimbării.

3.45 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7 . 0 0 Ve deta familiei. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 23.50 Teleenciclopedia.

0.50 Festivalul “Cântecele Munţilor”. 3.45 Interviurile Jurnalului. 4.00 Europa mea.

4.25 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FRACTURE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:45 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:45 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:04 FLASH INFO 10:06 SAMSAM 10:14 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 MON AMI GROMPF 10:59 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9° 14:01 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 18:02 ARTE REPORTAGE 18:46 LE DESSOUS DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES STARS DU RIRE S’AMUSENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:59 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

23

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Evoluţia.

Stomacul”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 9.00 Chișinăul de ieri și de azi. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. 11.00 Documentar. “Euromaxx”.

11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 2.35 Portrete în timp. Valentina Saviţchi, artistă a poporului. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Ana Blandiana la Chișinău. 13.35, 2.15 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”.

15.45 Acasă la Dumitru Matcovschi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Vedete la bis.

21.20, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “RINO GAETANO”. Episodul 2. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.05 Concert “Limba noastră”. 5.45 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel.

Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (prima emisiune din acest sezon) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:45 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Magica legendă a spiridușilor (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1,2, anul III (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Iubesc pe cine nu trebuie (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Omul cu un pantof roșu 17:00 Film: Bandiţele (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Spionul din vecini 22:30 Film: Seducătorul fără chip 00:45 Film: Spionul din vecini (r) 02:30 Stirile ProTv (r) 04:00 Film: Seducătorul fără chip (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:15 Среда обитания. “Во всем виноват управдом” 07:20 Игорь Ясулович, Александр Демьяненко, Леонид Куравлев в комедии “По улицам комод водили” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 16:40 Премьера сезона. “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 “Александр Белявский. Уйти, не прощаясь” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Большая разница”в Одессе. Фестиваль пародий 00:40 Андрей Миронов в комедии “Невероятные приключения итальянцев в России “ 02:15 “Sinteza săptămânii” (R) 02:45 Премьера. Джефф Бриджес, Колин Фаррелл в фильме “Сумасшедшее сердце” 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.20, 20.30 Seriale. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.10 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 O dată-n viaţă. 0.40 Gala Crucea Roșie. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:54 REFLETS SUD 8:45 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:35 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:34 TACTIK 12:06 SCIENCE OU FICTION 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 NOUVO 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 INSPECTEUR LAVARDIN 23:38 DANCING 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 QU’UN SEUL TIENNE ET LES AUTRES SUIVRONT 2:51 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

14 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

DIVERSIUNE?

GENERAŢIA 2002

Sergiu Racu: „Pasiunea mea pentru frumos mi-a schimbat viaţa” rile acestea destul de dificile, Sfânta Liturghie mă ajută să înţeleg mult mai bine lucrurile, iar preoţii îmi dau sfaturi duhovnicești. Acolo îmi “încarc bateriile” pentru a mă menţine treaz și cu Hristos în inimă.

Pasiune și credinţă. Aceste două cuvinte îl caracterizează perfect pe Sergiu Racu, un tânăr talentat care face parte din echipa tinerilor de la Noua Generaţie. Pasiunea lui cea mare este sculptura. Îi place să se exprime într-o bucată de lemn sau de piatră. Este inspirat să creeze, să redea lucruri frumoase pentru că, spune el, asta îi modelează viaţa.

- Sergiu, știu că ai o pasiune mai deosebită. Despre ce este vorba?

- Da, într-adevăr, sunt pasionat de sculptură, de artă, în general. Simt eu că această predilecţie pentru domeniile enunţate vor construi, în mare parte, viitorul meu. Pe lângă sculptură, mă pasionează și olăritul. Îmi doresc foarte mult să fac obiecte din lut, să dau „viaţă” unei bucăţi de argilă.

Cu ceva timp în urmă, pasiunea mea cea mare era designul interior. Nu știam prea multe despre acest domeniu. Poate părea hazliu, dar îmi plăcea de multe ori să schimb locul mobilei prin casă, să inventez tot felul de combinaţii, de aranjamente.

Camera de fiecare dată arată mai bine. Ce să spun? Am mai multe pasiuni, poate pentru că pun dragoste și suflet în tot ceea ce fac.

- Talentul, bănuiesc, că-l ai de la naștere. Însă cine te-a motivat să-ţi dezvolţi abilităţile? Cine îţi dă câte un sfat când trece pe lângă vreo lucrare de a ta?

- Nu știu dacă m-am născut cu acest talent. Știu doar că pasiunea mea pentru frumos mi-a schimbat viaţa. Mai bine spus, m-a îndreptat spre un drum al libertăţii, al răbdării, al muncii și al rugăciunii. În mare parte, motivaţia a venit de la mine. Însă nu pot să nu amintesc de primul meu profesor de design – Valeri Ciornâi, specialist în domeniul sculpturii și al arhitecturii. Pe când frecventam cercul de design de la centrul ARCTICO, dumnealui m-a sfătuit să aleg sculptura. Și nu am făcut o alegere greșită, zic eu. În rest, primesc multe sfaturi de la profesori, de la colegii din grupele mai mari sau mai mici. Părerea fiecăruia contează, oricare ar fi ea, chiar dacă e negativă. Eu vreau să învăţ și critica este constructivă de cele mai multe ori. În artă trebuie să conștientizezi că n-ai cum să scapi de reacţii negative. Cei care „consumă” frumosul, pot

- Care a fost cel mai impresionant moment pe care l-ai trăit în timpul unui pelerinaj? Care sunt destinaţiile tale preferate?

- Mă impresionează frumuseţea naturii, a bisericilor și starea duhovnicească care persistă în acele locuri. Trăiesc clipe minunate alături de oamenii pe care-i întâlnesc acolo, deschiși, calzi și buni la suflet.

De cele mai multe ori, îmi place să merg la mănăstirea Putna.

Acest lăcaș sfânt, zidit de Ștefan cel Mare, nu ne lasă în suferinţă.

El ne pecetluiește speranţă, nădejde și iubire.

aprecia, dar pot și critica dur o lucrare. Nu voiam să spun, însă totuși vreau să accentuez că societatea noastră este una ignorantă. Nu apreciază arta. Și e mare păcat.

- Vrei să devii un artist profesionist, presupun. Ce faci pentru a crește?

- Da, cu ajutorul Domnului... Îmi doresc foarte mult să devin un profesionist. Pentru a căpăta cunoștinţe, abilităţi citesc cărţi, mă informez de pe internet. Aceasta este partea teoretică. Însă este și partea practică: desenez, modelez în lut, sculptez în lemn, în piatră.

Chiar dacă nu sunt axate nemijlocit pe sculptură, cursurile pe care le avem la facultate mă ajută să mă dezvolt. Un profesor de-al meu zice că nici un curs nu a fost introdus în zadar. Și e adevărat.

- Ai amintit ceva de facultate. Care este domeniul tău de studiu?

- Sunt student la UTM, Facultatea de Urbanism și Arhitectură.

- Interesant. Crezi că ceea ce faci e de perspectivă în Republica Moldova?

- Poate că părerea mea nu va coincide cu a altora, însă eu spun cu hotărâre că ceea ce fac e de perspectivă în ţara noastră. Dacă nu trăiești cu sentimentul dezamăgirii, dacă treci peste obstacole și dacă faci cu pasiune ceea ce faci, atunci reușești să-ţi vezi visul împlinit.

- Să revenim la sculptură și la desen. Sunt curioasă să știu care a fost prima ta lucrare. Îţi mai aduci aminte?

- Când aveam vârsta de 8 sau 11 ani (nu-mi aduc aminte exact) am încercat să sculptez în lemn o figură de om în miniatură. Pe la vreo 13 ani mi-a venit ideea să fac ierbare din crengi de copac.

Sculptura nu e doar un monument, ea poate fi cinetică, modernă, clasică etc. Cea mo-

dernă este formată din figuri geometrice, figuri de oameni sau animale stilizate. Așa că și ierbarul meu era un fel de sculptură. Pot să zic că încercările din copilărie m-au motivat, de atunci am simţit această atracţie faţă de domeniul care acum mă preocupă în cel mai serios mod.

- Spre ce stil tinzi? Vrei să adopţi stilul cuiva dintre artiștii consacraţi?

- Vreau să deprind niște tehnici mai moderne, dar și de cele clasice nu pot să uit. Nu știu dacă-mi doresc să adopt stilul vreunui artist cu renume. Nu mă conduc după șabloane. Aș vrea să-mi descopăr sau să-mi formez un stil propriu pentru a crea lucruri noi și originale. Îmi plac sculpturile executate de Michelangelo în marmură albă și ale sculptorului român Constantin Brâncuși. Mai încerc să învăţ de la ei. Sper să-mi reușească ceva.

- Și totuși, cum rămâne cu arta adevărată în Republica Moldova?

- Abia se încearcă să se schiţeze adevăratul profil al artei.

Mai avem mult de muncit. Eu consider că un rol decisiv în

aceasta îl au tinerii. Întotdeauna ei au fost cei care au adus elementul noului, au promovat idei și au încercat să schimbe paradigmele de gândire, de acţiune. Cert este că și arta are nevoie de tineri. Cu regret, semenii mei nu sunt interesaţi de aceasta. Spuneam mai sus că sunt student la Urbanism și Arhitectură. Iată un domeniu foarte interesant pentru tineri.

Ei sunt creativi, inovatori. Vreau să cred că orașul Chișinău va arăta mai bine peste câţiva ani.

De ce nu și întreaga Moldovă?!

Dacă cutreierăm ţara noastră-n lung și-n lat, vom întâlni câţiva meșteri populari, olari, meseria fiind transmisă din generaţie în generaţie. Mai sunt sculptori care lucrează în piatră, pictori, arhitecţi, designeri, meșteri în vestimentaţia populară etc.

Cred că avem cu ce și cu cine reprezenta arta noastră tradiţională.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Chiar vara asta ai fost la Putna, nu? Cu ce impresii te-ai întors?

- M-am întors cu impresii dintre cele mai bune. Cele două luni, cât am stat acolo, au fost adevărate momente de revelaţie. Stând la mănăstire vezi altfel lucrurile ce se întâmplă în lume. Am început deja să înţeleg viaţa călugărilor. Precum spun fraţii de mănăstire, viaţa călugărilor e grea. Însă tot ei spun că pe cât este de grea, pe atât e de frumoasă. Poate cineva dintre cititori, citind aceste rânduri, și-a făcut impresia că aș dori să devin călugăr. Nu e așa, eu doar susţin credinţa ortodoxă și slujitorii ei. Am învăţat multe și voi învăţa și de acum încolo.

- Vreau să-mi spui, după părerea ta, ce mai reprezintă

azi, într-o lume puternic laicizată, pelerinajul. Cine mai participă la el?

- Este o cale bună pentru a-l „cunoaște” pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Tineretul de azi este prea mult influenţat de mass-media, publicitate, reviste, posturi TV. Se face doar „spălare de creieri” cu emisiuni de doi bani și filme de prost gust produse prin Europa și SUA. Ele ne formează o altă realitate, nu realitatea în care trăim. Nu aș vrea să spun că în Europa sau America nu sunt lucruri frumoase. Sunt, dar, din păcate, noi preluăm mai mult lucruri urâte și negative.

- Care este motivaţia de a dedica timp și energie pentru activităţile de la organizaţia de tineret?

- Noua Generaţie este o organizaţie cu viitor mare, în care cresc și se dezvoltă tineri cu o viziune deosebită. Pentru mine personal, echipa creștin-democrată este o echipă cu valori și moralitate. Am ceva timp de când sunt parte a acestui grup.

Motivaţia vine din interiorul meu. Îmi place să cunosc persoane noi, interesante,vreau să contribui cumva la prosperarea societăţii noastre, vreau să perseverez și să-mi susţin ţara cu ce pot. Și acţiunile de la Noua Generaţie sunt menite să formeze caractere, spirite puternice, cu frică de Dumnezei și cu iubire faţă de oameni. În fond, noi, tinerii, nu putem sta cu mâinile în sân. Trebuie să avem o poziţie civică, căci dacă nu noi, atunci cine?!

Soţia fostului preşedinte german dă în judecată compania Google Bettina Wulff afirmă, într-o carte care a fost lansată miercuri (12 septembrie), că nu a fost niciodată prostituată, dezminţind astfel zvonurile apărute în ultimii ani în Germania.

“Nu am lucrat niciodată ca damă de companie. Acestea sunt niște prostii absolute”, spune soţia fostului președinte german Christian Wulff, în cartea ei intitulată “Dincolo de protocol”. Într-un capitol denumit “zvonuri”, ea consacră opt pagini pentru a vorbi despre diversele zvonuri ce au circulat pe seama ei în ultimii ani.

Christian Wulff a demisionat la mijlocul lunii februarie din funcţia de președinte al Germaniei, după ce a fost bănuit de corupţie.

Potrivit acuzatorilor săi, Bettina Wulff, în vârstă de 38 de ani, ar fi lucrat în trecut sub pseudonimul “Lady Victoria” într-un stabiliment numit “Château Osnabrück” și într-o casă de toleranţă berlineză denumită “Artemis”.

Totodată, Bettina Wulff a depus plângere în justiţie împotriva companiei Google, pe care o acuză că a contribuit la răspândirea zvonurilor despre trecutul ei. La rândul lor, reprezentanţii Google au spus că vor “lăsa justiţia să se pronunţe”.

Motorul de căutare Google propune în mod automat cuvintele “prostituată” și “escortă” atunci când utilizatorul tastează numele Bettinei Wulff. Un purtător de cuvânt al Google, Kay Oberbeck, a spus că firma americană a făcut faţă cu bine în trecut altor cinci plângeri similare în Germania, iar toate acele plângeri au fost respinse.

Cuvintele asociate numelor de persoane nu sunt alese de Google, ci apar în funcţie de frecvenţa căutărilor asociate cu acele nume efectuate de ceilalţi utilizatori din spaţiul virtual, a subliniat el.

Bettina Wulff este cea de-a doua soţie a fostului președinte german și mama fiului acestuia.

Christian Wulff, care a fost cel mai tânăr președinte al Germaniei, avea imaginea unui conservator modern, cu un trecut fără pată, până în momentul în care mai multe scandaluri de presă l-au propulsat pe scena mediatică și l-au obligat să demisioneze.

Christian Wulff a fost acuzat că a profitat de poziţia sa de conducător al landului Saxonia Inferioară în perioada 2003-2010 pentru a obţine diverse avantaje financiare. În cartea ei, Bettina Wulff respinge și aceste acuzaţii de corupţie formulate la adresa soţului ei.

- Doamne ajută, Sergiu!

Lucia CUJBĂ, FLUX

14-21 septembrie Berbec

Orgoliul te poate împiedica să iei decizii inspirate. Relaţiile devin un teren de luptă și, dacă refuzi comunicarea, te poţi trezi cu numeroase complicaţii.

- Știu că pleci foarte des în pelerinaje. Ce reprezintă ele pentru tine?

- Nu atât de des pe cât mi-aș dori. Plec în pelerinaj o dată sau de două ori pe an. Sunt atras de frumuseţea și sfinţenia mănăstirilor și a bisericilor din Moldova și România. În timpu-

Taur Casa și familia te interesează, dar nu ca de obicei, ci doar pentru a-ţi regăsi acel sentiment de siguranţă și încrederea în faptul că ești util.

Gemeni Trebuie să dai dovadă că înţelegi foarte clar faptul că fiecare persoană are problemele sale, pe care le consideră mai importante, mai urgente.

Rac Faptul că dorești să recuperezi anumite sume pierdute din imprudenţă sau din neglijenţă contează, dar trebuie să înţelegi mai întâi cauzele.

Leu Pentru că urmează o perioadă în care vei avea o predispoziţie puternică spre exagerări, ar fi bine să te abţii să găsești defecte celor din jur sau proiectelor în care sunt implicaţi.

Fecioară

CURIOS

CIUPERCILE CARE ADUC MUZICA

Fluviul Albastru s-a colorat în roşu

Vioara Stradivarius s-ar putea pricopsi cu o rivală

Localnicii, turiștii și oamenii de știinţă din municipiul Chongqing, China, au parte în aceste zile de o priveliște ieșită din comun: fluviul Yangtze (în chineză albastru) a devenit roșu, scrie publicaţia Chinahush.

Cea mai lungă apă curgătoare din China și a treia ca debit din lume (după Amazon și Congo), Yangtze a căpătat această nuanţă doar în dreptul orașului Chongquing, autorităţile punând fenomenul, la prima vedere, pe seama sezonului de inundaţii care e posibil să fi adus o cantitate mare de nisip în zonă.

Până acum nu s-au găsit indicii ale unui efect de poluare, precum scurgeri ale canalizării, spun specialiștii, care fac investigaţii în continuare.

Visul oricărui violonist este de a cânta la una din viorile Stradivarius create în timpul secolelor XVII- XVIII și care, datorită unei anumite reacţii biologice ale lemnului din care sunt făcute, produc sunete de cea mai înaltă calitate. Acum, un nou studiu susţine că fungii ar putea ajuta la crearea unor viori capabile să reproducă sunete identice cu cele emise de o Stradivarius.

Profesorul Francis W. M. R. Schwarze a descoperit o modalitate prin care poate trata cu fungi două dintre cele mai comune tipuri de lemn utilizat în confecţionarea viorilor, astfel încât să poată crea instrumente muzicale la fel de bune ca și cele ale lui Antonio Stradivari.

Specialistul a găsit două specii de fungi (Physisporinus vitreus și Xylaria longipes), care supun cele două tipuri de lemn (molid și paltin de Norvegia) la o descompunere ce ajută la îmbunătăţirea calităţii tonale. „În mod normal, fungii reduc densitatea lemnului, dar, din nefericire, ei diminuează viteza cu care călătoresc undele sonore prin lemn. Caracteristica unică a acestor tipuri de fungi este că ei degradează treptat pereţii celulari, astfel încât produc o subţiere a lemnului. Dar, chiar și în stadiile tardive ale descompunerii lemnului, tot rămâne o structură rigidă prin care sunetul poate

Pe lângă greutăţile zilei, mai vine și o dorinţă de a căuta vinovaţi pentru problemele tale, ceea ce nu face decât să sporească tensiunea.

Balanţă De la prieteni vrei dovezi de preţuire, de la copii vrei rezultate deosebite, iar de la membrii familiei ai dori să obţii promisiunea că se vor schimba.

Scorpion Este o perioadă tensionată, în special în familie și la serviciu. Nu găsești înţelegere nici de o parte, nici de cealaltă, ceea ce va duce la conflicte.

Săgetător Pentru cei care au programate întâlniri este o perioadă care marchează începutul unei colaborări fructuoase, deocamdată doar în planul ideilor.

Capricorn Vei intra într-un dialog cu o persoană la care ai acces mai rar. Nu este o întâlnire obișnuită, dar vei rezolva o problemă extrem de importantă.

Vărsător călători direct”, a explicat cercetătorul. Mai mult, nici moleculele care oferă elasticitate lemnului nu sunt compromise, lemnul rămânând la fel de rezistent, precum era înainte de tratamentul cu fungi.

Un lemn potrivit pentru creatorii de viori este acela care are o densitate scăzută, un nivel crescut de elasticitate și care oferă viteză mare de propagare a sunetului. Acest proces redă același efect pe care îl avea tratamentul lui Antonio Stra-

CMYK

divari asupra lemnului din care confecţiona viori.

Cercetări anterioare care au durat ani la rând, au încercat zadarnic să afle cum sau de ce lemnul utilizat de Stradivari oferea o structură atât de bună pentru viori. Uimitor este faptul că atunci când Schwarze a realizat un test orb, în care specialiștii trebuiau să identifice dacă sunetele sunt sau nu emise de o vioară Stradivari, audienţa a crezut că vioara, al cărei lemn fusese tratat cu fungi, este o Stradivarius.

Se anunţă numeroase evenimente, de mică sau mare amploare, care îţi vor influenţa situaţia financiară, stima de sine și scara de valori.

Peşti Deși vezi în jur persoane derutate sau cuprinse de pesimism, nu reușești să înţelegi de unde li se trage, pentru că tu te simţi foarte bine.