Ziarul Flux, Ed. 9 (789)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 11 martie 2011 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 11.03.2011

=Sf. Porfirie, Arhiep. Gazei; Sf. Mc. Fotini

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.5047 1 Dolar american ............. 11.9293 1 Leu românesc ................ 3.9354 1 Rublă rusească ............... 0.4186 Timpul probabil:

Maxima zilei „Adevărul aduce ură”.

Terenţiu

11.03.2011

12.03.2011

Soare, -1 7 0C

Soare, 0 11 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2011

FLUX

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 9 (789)

„Liberaştii” vor să ne dea copiii pe mâna homosexualilor PAGINA

ACTUAL

Guvernul Filat preia practicile restrictive ale guvernării comuniste

3

PAGINA

POLITIC

Naşul, finul şi încă cineva au fost la Strasbourg

6

PAGINA

ATITUDINI

XXX (citiţi pag. 4)

Involuţia lui Ghimpu de la Dragobete la… Dragobete

O sărbătoare stupidă şi anacronică: Ziua Femeii

8

PAGINA

CULTURĂ

Vicepreședintele SUA Lăutarii, vine astăzi la Chișinău şampania şi femeile de la PDM XXX

XXX

La mulţi ani pentru Ion Moraru!

De 8 martie, reprezentanţa ONU incită Guvernul Filat la acţiuni ilegale şi antidemocratice

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 7) Autorităţile de la Chișinău au mobilizat peste 3 000 de poliţiști și gărzi de corp pentru vizita vicepreședintelui american Joe Biden la Chișinău, care vor colabora cu cel puţin 100 de angajaţi ai serviciilor speciale americane, a anunţat ministrul de Interne, Alexei Roibu. Potrivit ministrului de Interne, au fost verificate toate clădirile, magazinele și podurile pe o rază de 50 de metri în jurul traseului pe care îl va urma oficialul american.

Joe Biden va susţine un discurs în aer liber în scuarul Operei Naţionale, unde sunt așteptate până la 7 000 de persoane. Accesul este liber, însă participanţii vor fi supuși mai multor controale și nu vor putea ieși din perimetrul respectiv până la încheierea evenimentului. În cazul în care vor fi mai multe persoane care vor să asiste la discurs, Cancelaria de Stat va amplasa un ecran în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Totodată, autorităţile le cer șoferilor să evite centrul capitalei și să nu parcheze mașinile în zonă. Pentru a se asigura că vizita va decurge fără probleme, Guvernul moldovean a înfiinţat o comisie specială care să se ocupe de acest eveniment.

Vicepreședintele american va veni la Chișinău cu un avion Boing 747, așteptat să aterizeze la ora 11.15. Potrivit Serviciului de presă al aeroportului, traficul aerian nu va fi blocat, dar, cel mai probabil, cursele aeriene vor fi amânate pentru o perioadă de timp.

Zilele trecute, au fost plombate mai multe străzi pe care urmează să se deplaseze coloana oficială. În centrul atenţiei au fost și pubelele de gunoi, dar și gurile de canalizare, pentru a se evita amplasarea unor eventuale dispozitive explozibile.

Vicepreședintele american a fost invitat la Chișinău de premierul Vladimir Filat în ianuarie 2010, în cadrul vizitei pe care acesta a efectuat-o în Statele Unite.

Vicepreședintele american va avea o întâlnire și cu președintele interimar moldovean Marian Lupu. Înainte de a ajunge la Chișinău, unde va sta șase ore, Joe Biden, împreună cu soţia sa, au vizitat Finlanda și Rusia. Biden este primul vicepreședinte american care vizitează Republica Moldova și personalitatea de la Washington cu rangul cel mai înalt care vine la Chișinău.

AIE, la un pas de divorţ XXX

(citiţi pag. 2)

De ce nu s-a dus clătita pe gura Lupului?

XXX

(citiţi pag. 2)

Alianţa şi Prezidiul Sovietului Suprem al Guvernului XXX

(citiţi pag. 3)

Iertarea aproapelui este condiţia dobândirii iertării de la Dumnezeu XXX

(citiţi pag. 6)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

Vicepreședintele american Joseph Biden este așteptat astăzi, 11 martie, la ora 11:15, la Aeroportul Internaţional Chișinău, unde va ateriza, împreună cu soţia sa, dr.

Jill Tracy Biden. Vizita înaltului demnitar american se înscrie într-un turneu diplomatic efectuat în Finlanda, Rusia și Republica Moldova.

XXX

(citiţi pag. 9)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 410 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

11 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

De ce nu s-a dus clătita pe gura Lupului?

Lui Marian Lupu nu-i plac clătitele. Sau, poate, nu-i plac toate clătitele, ci doar cele pregătite de propria-i nevastă, care, după cum afirmă chiar dânsul, este o foarte bună gospodină. Ei și ce dacă? – vor zice unii – fiecare om cu gusturile și poftele sale. Marian Lupu este om și el, iar faptul că mai este, concomitent, și președinte interimar de ţară, și spicher în Parlament, nu înseamnă deloc că este obligat să mănânce tot ce i se oferă, indiferent dacă-i place sau ba.

De ce am ajuns să discutăm despre preferinţele gastronomice ale primei, deocamdată, persoane în statul nostru? Deoarece, acum câteva zile, mai exact pe 6 martie, când etnicii ruși din Chișinău prăznuiau Masleniţa (lăsatul secului la ruși), Marian Lupu a fost prins la înghesuială de jurnaliștii unui post de televiziune, exact în momentul când încerca să scape de o clătită oferită (în calitatea sa de înalt oaspete la eveniment) pe gratis de un copil. Că, de, așa-i tradiţia: dacă ești persoană importantă, prima clătită e din partea casei. Și, întrucât lui Marian Lupu nu-i plac clătitele, sau, mai bine-zis, îi plac doar clătitele gătite de nevastă-sa, acesta a mușcat, din complezenţă, o îmbucătură, după care a transmis discret ceea ce a rămas din clătita oferi-

tă pe gratis de respectivul copil unui bodyguard de-al său, fără să-i spună acestuia ce ar trebui să facă mai departe cu ea.

Vom menţiona, cu titlu de paranteză, că afirmaţia, potrivit căreia lui Marian Lupu nu-i plac clătitele gătite de alţii, este o presupunere de-a noastră.

Asta a fost prima idee care ne-a venit în minte. În același timp, admitem și o a doua variantă: s-ar putea ca Marian Lupu să se fi gândit în mintea lui că nu i-ar ședea bine, în postura sa de cel mai înalt, la propriu și la figurat, demnitar de stat din Republica Moldova, molfăind în plină stradă o ditamai clătită, în timp ce câţiva zeci de ochi, dar și câteva camere de luat vederi, erau fixate asupra sa. Da, credem și noi că nu ar fi fost frumos să-l vedem pe președintele nostru

cum înfulecă în grabă și cu de-a sila o clătită…

Dar să revenim la caz. Repet, cel care a primit de la Marian Lupu rămășiţa de clătită era un agent de pază al președintelui ţării, o persoană care răspunde cu capul său dacă, în timp ce se află în misiune, cade cel puţin un fir de păr din capul celui pe care îl păzește. Deci, bodyguardul unui șef de stat este obligat să stea cu ochii în patru și cu mâna la pistol, mereu gata să intervină prompt, în cazul în care observă cea mai mică ameninţare la adresa integrităţii președintelui. Or, decizia lui Marian Lupu de a-i transmite anume lui bucata de clătită l-a luat prin surprindere și l-a pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligaţiile de serviciu.

Ce gânduri geniale l-au animat pe falnicul interimar, atunci când i-a transmis gărzii sale de corp restul de clătită? Că acesta ar fi trebuit să mănânce ceea ce a mai rămas din urma lui sau să-i poarte bucata din urmă, până când i-o veni lui pofta de o nouă îmbucătură. De ce politicianul cu veleităţi de șef de stat îi tratează pe cei care au grijă de securitatea sa ca pe niște servitori? Până la urmă, oamenii care activează în Serviciul de Protec-

ţie și Pază de Stat, sunt gata în orice moment să-și dea viaţa pentru demnitarii pe care-i au în seamă, inclusiv pentru Marian Lupu. Nu știe el, care a fost uns în atâtea funcţii de guvernarea comunistă, care sunt atribuţiile de serviciu și responsabilităţile unui agent de pază? Cu siguranţă, nu să-i poarte, ca unui copil mofturos, resturile de mâncare și hârtiile de la bomboane. Ei, dar parcă Marian Lupu mai este preocupat de altceva, în afară de propria importanţă? Și poate că situaţia respectivă ar fi fost mai simplă, dacă scena nu ar fi fost filmată, pas cu pas, de postul de televiziune cu pricina, care ţinea morţiș să vadă ce soartă va avea totuși clătita mușcată de domnul președinte. Până la urmă, bodyguardul a decis să-și asume criticile celor ce-l urmăreau, dar și riscul de a-și părăsi postul, în pofida interdicţiilor care există în acest sens. În consecinţă, clătita a ajuns după un tomberon. …După cum am mai spus, faza cu clătita oferită pe gratis și mușcată din complezenţă de Marian Lupu, care a ajuns discret în mâna dreaptă a bodyguardului președintelui, iar ulterior după tomberonul din preajmă, a fost filmată integral

de o cameră de luat vederi a unui post de televiziune, care nu a ezitat să o pună pe post și astfel să o facă cunoscută publicului larg. Ca ulterior, după ce imaginile au fost făcute publice, Marian Lupu să fie expus unor critici vehemente din partea cititorilor paginii de internet a respectivului post de televiziune, dar și din partea unor internauţi care nu au pierdut ocazia să mai arunce câte o piatră în ograda președintelui.

Așadar, constatăm, încă o dată, că viaţa unui președinte de ţară, fie el și interimar, își are riscurile și necazurile ei, implicit cele de a fi criticat dur de cei care stau comod acasă și urmăresc, pas cu pas, prin intermediul televizorului, activitatea prezidenţială. Iată așa, din cauza unei prăpădite de clătite, care s-a nimerit a nu fi pe gustul său, Marian Lupu a mai încasat, fără voia lui, o bilă neagră, în loc să fie apreciat, cel puţin de către o parte dintre cetăţeni, că a depus efortul de a se deplasa, însoţit de întregul alai prezidenţial, la sărbătoarea etnicilor ruși din Chișinău. Și acum să ziceţi că nu era mai bine să stea acasă și să mănânce clătitele nevestei!

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Guvernul Filat preia practicile restrictive ale guvernării comuniste Discuţiile privind sistarea exporturilor de grâu au început încă în luna ianuarie 2011. Tot atunci, au fost convocaţi la Ministerul Agriculturii exportatorii de cereale și reprezentanţii asociaţiilor de ramură pentru consultări în problema dată. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a atenţionat în cadrul ședinţei respective că sporirea continuă a exporturilor de grâu pune în pericol securitatea alimentară a ţării. El a dat asigurări că exporturile vor fi reluate îndată ce stocurile de grâu existente vor acoperi necesarul pentru consumul intern. Decizia privind stoparea exporturilor a fost luată la ședinţa Guvernului din 2 februarie. Deși nemulţumit de faptul că s-a ajuns la asemenea situaţie, șeful Cabinetului de Miniștri, Vladimir Filat, a cerut ca hotărârea privind restricţia să fie publicată cât mai repede în Monitorul Oficial, pentru ca „să nu ne trezim peste noapte cu bani în cont și cu contracte pentru toată cantitatea de grâu care a mai rămas în ţară”. Preţul mediu al unui kilogram de grâu pe piaţa internă este de 2,9 lei, preţul de export fiind de 3,1 lei.

Sistarea exporturilor de grâu nu va stopa creşterea preţurilor la pâine Exprimându-și regretul pentru decizia pe care a fost nevoit să o ia și care, potrivit ministrului, a fost dictată de circumstanţele din acest an, el și-a cerut scuze de la producători. Într-o oarecare discordanţă cu Bumacov a fost premierul Filat, care a opinat că „nu trebuie să luăm în calcul doar interesele producătorilor, dar și securitatea alimentară a ţării”. Menţionăm că, în 2010, în republică au fost produse circa 750 de mii de tone de grâu. Din această cantitate, doar 240 de mii de tone a fost grâu alimentar.

Pentru consumul intern al ţării sunt necesare aproximativ 400 de mii de tone de grâu. Totodată, din cauză că grâul produs la noi este de o calitate joasă, întreprinderile de panificaţie importă făină sau grâu de calitate, preponderent din Ucraina. În ultimele șase luni, exporturile de cereale au crescut de 2,5-3 ori, comparativ cu aceeași perioadă din 2010, fapt care a determinat apariţia unui deficit de grâu alimentar.

La data adoptării deciziei privind stoparea exporturilor, rezerva de grâu din stocuri era de 135 de mii de tone, necesarul până la noua recoltă fiind de 145 de mii de tone. Diferenţa de 10 mii de tone urmează să fie acoperită din făină importată, de o calitate mai bună, pentru a îmbunătăţi, totodată, calitatea făinii de producţie locală, a specificat ministrul Agriculturii. Dar sistarea exporturilor nu va permite evitarea scumpirii pâinii în următoarele luni. Potrivit lui Bumacov, măsura respectivă este de natură doar să contracareze o scumpire excesivă a produselor de panificaţie. Pe de altă parte, expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, menţiona, în context, că nu vede rostul unor restricţii la exportul de grâu, pentru că, oricum, acesta iese din ţară sub formă de făină. În același timp, pentru acoperirea necesităţilor interne, Moldova importă făină din Ucraina, a mai spus el, fapt recunoscut și de ministrul Agriculturii. Producătorii de pâine și produse de panificaţie din ţară importă făină din Ucraina, pentru că aceasta este și mai ieftină, și de o calitate mai bună.

Guvernul pune la bătaie rezerva de stat Startul majorării preţurilor la pâine a fost dat însă mai degrabă decât s-ar fi așteptat guvernanţii. La 1 martie curent, Combinatul de Panificaţie din Bălţi, cel mai mare producător de pâine din regiunea de nord, a scumpit pâinea cu 20 la sută, motivându-și decizia prin

creșterea preţurilor la făină și carburanţi, dar și prin epuizarea rezervelor de grâu. Pentru a ameliora situaţia, la 2 martie, Guvernul a redistribuit peste 8 mii de tone de grâu din rezerva de stat.

Grâul ar urma să ajungă, potrivit ministrului Agriculturii, în raioanele Hâncești, Fălești, Edineţ, Orhei, în orașele Bălţi și Chișinău. Grâul primit urmează să-i fie restituit statului de către agenţii economici până la data de 1 septembrie

2011, din roada nouă. Autorităţile vor urmări ca grâul din rezerva de stat să fie utilizat doar pentru panificaţie, nu și pentru exportarea acestuia sub formă de făină, așa cum se mai întâmplă acum. Rămâne de văzut în ce măsură le va reuși acest lucru.

Experţii FMI cer să se revină asupra subiectului Măsura restrictivă aplicată de Guvernul Filat nu a fost pe placul Misiunii Fondului Monetar Internaţional, care s-a aflat la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Experţii Fondului și-au exprimat regretul în legătură cu acest fapt și au apreciat interdicţia la exportul de grâu drept o „barieră în calea comerţului”, cerând ca Executivul să revină asupra acestui subiect. Premierul a promis să revină și să analizeze situaţia până la sfârșitul lunii aprilie. Amintim că, în aprilie, la Chișinău va veni o nouă misiune de evaluare a FMI. Și analiștii economici consideră că decizia de sistare a exporturilor de grâu este una greșită. Directorul departamentului Economie de piaţă funcţională al IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, menţionează, într-un interviu acordat agenţiei Imedia, că stoparea exporturilor nu este conformă cu acţiunile prioritare pe care s-a angajat să le întreprindă Guvernul în programul său de guvernare, una dintre aceste acţiuni fiind eliminarea barierelor inutile la exportul produselor agricole și simplificarea procedurilor de export al produselor agricole și agroalimentare.

Măsuri restrictive cu un iminent impact negativ Expertul a adus câteva exemple care demonstrează cu ce s-ar putea solda aceste măsuri restrictive și care ar putea fi impactul lor asupra producătorilor, exportatorilor, dar și al populaţiei: „În anul 2000, Guvernul de atunci a introdus unele interdicţii la exportul grâului, aproape similare cu cele de astăzi. Se știe foarte bine care au fost efectele. Banca Mondială a condiţionat acordarea unor credite Moldovei de anulare a interdicţiei la exportul de cereale. Instituirea acestor restricţii a fost calificată drept un pas înapoi în liberalizarea activităţii economice externe. Reacţia altor instituţii internaţionale a fost similară. FMI a considerat că piedicile la exportul de cereale instituite de Guvern denotă reglementarea excesivă și imixtiunea administrativă în economie, în timp ce Guvernul anunţa liberalizarea pieţei și crearea condiţiilor egale pentru toţi participanţii la piaţă”.

Printre alte efecte negative, Chivriga menţionează crearea unei situaţii de concurenţă neloială între producătorii de pâine și alte produse de panificaţie. „Au avut de pierdut foarte mult exportatorii, care aveau contracte pe o perioadă mai mare, iar după introducerea interdicţiilor, au fost puși în imposibilitatea de a-și onora angajamentele contractuale”, a mai precizat el.

Expertul IDIS „Viitorul” pomenește și despre restricţionarea exportului de struguri de soiuri tehnice, în baza unor decizii voluntariste ale unor instituţii de stat, amintindu-le partidelor aflate astăzi la guvernare că, în 2009, aflându-se în opoziţie, atenţionau Guvernul de atunci că „astfel de practici sunt dăunătoare pentru unele domenii sensibile și importante ale economiei naţionale, cum ar fi viticultura și vinificaţia”. „Nu cred că în 2011 ar trebui să ne întoarcem la niște practici de restricţionare a exportului complet străine principiilor unei economii libere”, a concluzionat Chivriga.

Risc major pentru producţia de culturi cerealiere Viorel Chivriga este de părere că în situaţia respectivă vor avea de pierdut, în primul rând, producătorii de cereale: „O parte din ei nu vor dori să mai cultive culturi cerealiere. Există un risc destul de mare și din alt punct de vedere. În toamna anului 2010, au fost însămânţate cu culturi cerealiere suprafeţe mai mici decât în 2009. Agenţii economici trebuie să fie stimulaţi să investească, astfel ca să obţină în 2011 o recoltă mai mare. Și, nu în ultimul rând, trebuie să ţinem cont de faptul că pe piaţa produselor cerealiere, a produselor de morărit și panificaţie deja există un dezechilibru și un dezechilibru major, dacă vorbim de preţuri. Agenţii economici privaţi au ridicat de mult preţurile la produsele de panificaţie și pâine. Și nu este cazul ca întreprinderile cu capital de stat să fie practic îngropate prin menţinerea preţurilor. Suportă și ele costuri destul de mari și nu trebuie să li se impună unele măsuri luate de Guvern. Ele trebuie să se adapteze la regulile de piaţă ca să poată concura cu producătorii mici.”

Expertul consideră că statul a ratat momentul când putea să intervină: „În campania de recoltare din 2010 statul putea să achiziţioneze cereale pentru rezerva de stat în cantităţi care i-ar fi permis ulterior să intervină pe piaţă

AIE, la un pas de divorţ Dilema din AIE: Filat, marioneta lui Lupu şi Ghimpu sau Lupu şi Ghimpu, marionetele lui Filat Reprezentanţii celor trei partide de guvernământ s-au întrunit miercuri, 9 martie 2011, în ședinţa Consiliului AIE, fără ca să reușească să identifice un numitor comun într-un șir de chestiuni divergente, în special, care ţin de aprobarea Legii Bugetului pentru anul curent.

Urmărind declaraţiile făcute presei de reprezentanţii celor trei partide membre ale AIE, putem constata că, în urma întrunirii Consiliului Alianţei, divergenţele și animozităţile din sânul acesteia s-au accentuat.

Mihai Godea: Îmi este greu să-mi imaginez cum pot evolua lucrurile Solicitaţi joi de jurnaliști să dea mai multe detalii privind modul în care s-a discutat miercuri la Consiliul AIE, reprezentanţii celor trei partide de guvernământ au declarat doar că nu au ajuns la o înţelegere, dar au refuzat să precizeze și motivele.

Totuși, prim-vicepreședintele PLDM, Mihai Godea, a promis că, până la 1 aprilie, Legea Bugetului va fi adoptată de Parlament. Godea a lăsat să se înţeleagă că, în caz contrar, AIE s-ar putea desface. „Vom avea buget până la 1 aprilie. Eu sunt absolut sigur. În caz contrar, îmi este greu să-mi imaginez cum pot evolua lucrurile. Dar eu mizez pe responsabilitatea clasei politice, mizez pe responsabilitatea partenerilor din alianţă și sunt absolut sigur că, în timpul cel mai apropiat, Republica Moldova va avea un buget”, a declarat președintele grupului parlamentar al PLDM.

Filat vrea să ia decizii în locul tuturor componentelor AIE Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a dat toată vina pentru cele întâmplate pe seama premierului Vladimir Filat, deși a evitat să-i rostească numele. În opinia lui Ghimpu, premierul vrea să ia decizii în locul tuturor componentelor AIE. „Dacă este o alianţă, înseamnă că conceptual se hotărăște de 3 sau 4 câţi sunt în alianţă, dar nu unul singur”, a spus liderul PL. într-un moment mai dificil. Intervenţii cu 20-30 mii de tone de grâu putea să diminueze sau să stabilizeze preţurile la un anumit nivel”. Potrivit acestuia, pentru prima oară în ultimii cinci ani, în 2010 nu s-au făcut achiziţii pentru rezerva de stat.

Contactat de noi, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a ţinut să precizeze că această chestiune ţine de competenţa Agenţiei Achiziţii Publice, dar a confirmat că anul trecut nu s-au făcut achiziţii pentru rezerva de stat. „Agenţia avea o rezervă de 60 de mii de tone de grâu și s-a considerat că este de ajuns. Agenţia achiziţionează grâu pentru situaţii excepţionale, nu pentru intervenţie”, a precizat Cosarciuc. Pentru a avea posibilitatea să intervii pe piaţă, trebuie să existe un fond special pentru intervenţii, care, de altfel, este prevăzut de lege, dar nu sunt bani pentru așa ceva, a mai adăugat fostul ministru.

Nu avem grâu, dar îl exportăm în Liban Revenind însă la temerile premierului Filat cum că, în ciuda restricţiilor, am putea să ne trezim cu contracte de vânzare pentru tot grâul din ţară, s-ar putea să fi avut dreptate, pentru că el știe mai multe decât știm noi. Altfel, nu ar fi spus că „la noi se mai fac contracte pe pod, la vamă”. Și cine trebuie să contracareze astfel de contracte făcute „pe pod”? Serviciul Vamal, gestionat de omul instalat de premierul Filat, sau Centrul Anticorupţie, care i-a revenit partidului dublului demnitar Lupu?

Pe lângă bănuielile că, în ciuda restricţiilor impuse la exportul de grâu, acesta ar putea fi scos din ţară sub formă de făină, există deja certitudinea că se fac chiar exporturi de grâu. Astfel, agenţia de știri Unimedia informa recent, citând presa străină, că Libanul a achiziţionat, în cadrul unei licitaţii care a avut loc cu puţin timp în urmă, cantitatea de 7 500 de tone de grâu din Republica Moldova. Acesta urmează să ajungă la destinaţie pe data de 5 aprilie. Grâul a fost cumpărat la preţul de 398,35 de dolari pentru o tonă.

Ministrul Agriculturii nu ştie cine şi cum a exportat grâul Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că nu știe nimic despre tranzacţia cu grâu din ţara noastră, dar presupune că aceasta a avut loc înainte ca Guvernul

să fi decis sistarea exporturilor. El a mai precizat că, după restricţionarea exporturilor de grâu, Inspectoratul Fitosanitar nu a eliberat nici un certificat de export. Pe de altă parte, restricţiile la exporturi au fost introduse încă de la 2 februarie, iar tranzacţia cu Libanul a avut loc recent. Așa ori altfel, ministrul promite să clarifice, în cel mai scurt timp, în ce condiţii a fost făcută achiziţia.

L-am rugat să comenteze situaţia pe fostul ministru al Agriculturii în Guvernul Greceanâi, Anatol Gorodenco.

Dânsul a presupus că ar putea fi vorba de niște contracte „futures”, care au fost încheiate anterior deciziei de stopare a exporturilor. „Numai în acest caz ar fi fost posibilă exportarea grâului după adoptarea deciziei de interdicţie a Guvernului. Dar să așteptăm să clarifice situaţia ministrul Bumacov, care a promis să vină cu precizările de rigoare”, a mai adăugat Gorodenco. Referindu-se la sistarea propriu-zisă a exporturilor de grâu, ex-ministrul a precizat că a trecut printr-o situaţie similară. „Dar am procedat un pic altfel. Noi am eliminat toate taxele de import, la toate tipurile de cereale, însă, în primul rând, la grâul alimentar și la făină, reușind să salvăm situaţia atunci. Aceste situaţii diferă de la caz la caz. În perioada respectivă, noi primeam o cantitate importantă de grâu, la preţuri convenabile pentru Republica Moldova, din Ucraina. De data aceasta, și Ucraina, dar și Federaţia Rusă, au fost afectate drastic de seceta din vara trecută și au fost nevoite să impună interdicţii, parţiale ori totale, la export”, a explicat Anatol Gorodenco.

Viorel Chivriga mai menţiona în interviul citat că, în luna mai 2010, IDIS „Viitorul” a lansat un studiu în care atenţiona asupra faptului că, în 2010-2011, se va produce o creștere rapidă a preţurilor la produsele agricole și, în special, la cereale. „Atunci trebuia să se facă un pas care ar fi permis creșterea importurilor prin anularea taxelor vamale la unele produse destul de sensibile pentru noi, ca porumbul, hrișca, unele produse de morărit, și să coboare plafonul TVA până la zero, în special la grâu”, a precizat expertul. Însă guvernanţii, cu gândul la putere și la viitoarele alegeri, nu au avut ochi să vadă și nici urechi să audă. Măsurile restrictive impuse acum, deloc liberale, nici pe departe conforme unei economii de piaţă, nu vor ameliora situaţia în mod decisiv acum și, cu atât mai mult, nu vor avea un impact pozitiv pentru viitor.

Ioana FLOREA, FLUX

În AIE - numai marionete Din declaraţiile lui Ghimpu reiese că în AIE s-au creat două tabere beligerante: PLDM-ul lui Filat, pe de o parte, și PL-ul și PDM-ul lui Ghimpu și Lupu, pe de altă parte. „Nu mai poate continua așa ca unul să decidă tot. Când o să aibă majoritatea, atunci o să decidă.

Atât timp cât suntem în alianţă, trebuie să discutăm și să hotărâm împreună, colegial. Asta înseamnă echipă. Cineva spune că nu vrea să fie marionetă, dar ceilalţi cine sunt? Atunci noi să fim marioneta lui (Filat – n.n.)? Nici noi nu vrem să fim marioneta lui și nici nu ne trebuie ca el să fie marioneta noastră. Nouă ne trebuie să fie om de echipă, unde îţi asumi și înţelegi ce înseamnă actul guvernării, și ce înseamnă ţară, și ce înseamnă echipă și act de guvernare”, a declarat iritat Ghimpu.

„Barierele psihologice” ale premierului Președintele PDM, Marian Lupu, a confirmat că între chestiunile în care nu se poate ajunge la un consens în cadrul AIE nu e doar cea privind adoptarea Legii Bugetului, ci și cele ce ţin de numirea viceminiștrilor și constituirea delegaţiilor parlamentare. El a anunţat că, sâmbătă, Guvernul se va întruni în ședinţă și, probabil, va vota proiectul de lege a Bugetului. Din cele declarate de Lupu ar reieși că proiectul de lege va fi adoptat în Guvern în varianta dorită de Filat și doar în Parlament PDM și PL vor insista asupra amendamentelor lor.

Lupu a spus că se va merge pe această cale „pentru a nu pierde timp, pentru a depăși tot felul de bariere psihologice ale unora”, adică ale lui Vladimir Filat.

Totodată, Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă că Vladimir Filat se comportă astfel de parcă Guvernul ar fi doar al PLDM-ului, nu însă și al PL-ului și al PDM-ului. „Uneori mi se creează impresia că cineva vrea să împartă Alianţa. Alianţa ţine de Parlament, iar tot ce-i în afara Parlamentului nu mai este Alianţă”, a spus Marian Lupu. În final, vom preciza că situaţia din Republica Moldova, deși și așa dramatică, ar putea să se înrăutăţească și mai mult, dacă componentele AIE nu vor ajunge la o înţelegere și vor sparge coaliţia de guvernământ, băgând ţara în noi alegeri anticipate, deja a treia oară, și fără ca măcar să fi adoptat legea Bugetului de Stat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

=

Membrii filialei Leova a PPCD sunt alături de îndurerata familie Martânenco în aceste momente grele, prilejuite de trecerea prematură la cele veșnice a colegului Marc Martânenco.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 MARTIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Naşul, finul şi încă cineva au fost la Strasbourg Președintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, l-a văzut, în sfârșit, pe Plahotniuc.

Dar nu pare să fi rămas foarte impresionat.

După ce l-a văzut și a discutat cu fostul interimar, Mihai Ghimpu, pe Buquicchio nu-l mai poate mira și impresiona nimeni și nimic. Mai interesant este că nici noul interimar, Marian Lupu, nu a produs asupra acestuia o impresietrăsnet. În general, după discuţiile repetate cu Ghimpu, șeful Comisiei de la Veneţia s-a resemnat și a înţeles că politicienilor de la noi trebuie să le spună unul și același lucru de mai multe ori și fiecărui în parte, ori de câte ori aceștia se vor înfăţișa, bâjbâindu-se pe la mâneci, cu propuneri de modificare a Constituţiei.

Așa că, oficialului european nu i-a fost lene să-i explice și impozantului democrat cu aspiraţii prezidenţiale, flancat de alţi doi democraţi mai mărunţei, că trebuie soluţionată mai întâi criza politică, trebuie ales președintele și apoi umblat pe la Constituţie. De remarcat că acesta nu a precizat că tocmai Marian Lupu urmează să fie alesul. Și ca să nu lase loc de interpretări, președintele Comisiei de la Veneţia le-a spus că refuză să examineze orice proiect de Constituţie, înainte de a fi soluţionată criza politică.

Fără de aceasta, nu este posibilă

nici trecerea Republicii Moldova la etapa de postmonitorizare.

Așteptase Lupu, ca și Ghimpu anul trecut, să audă altceva de la Buquicchio sau de la alţi oficiali europeni, ori s-a pornit pe la cancelariile europene doar ca să-l scoată în lume pe Plahotniuc?

Dar s-ar putea ca pe amicul de la guvernare al democraţilor, liberalul Mihai Ghimpu, să-l doară mai puţin capul de ce a zis Buquicchio, care, în opinia lui, ne-a băgat, de fapt, în criză.

Mai ales că, recent, a constatat că nu este mai prost „ca Comisia de la Veneţia”.

Pentru cine nu a aflat încă, relatăm cu multă bucurie și profunde emoţii că spicherul și interimarul Marian Lupu a efectuat, zilele trecute, o vizită la Strasbourg, la invitaţia secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, însoţit de o delegaţie reprezentativă, în frunte cu prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, și finul acestuia, deputatul Andrian Candu. Toţi, după cum aţi înţeles, membri ai Partidului Democrat. Greu de spus dacă a avut ţara noastră vreo delegaţie mai reprezentativă până acum.

Deși, se știe că în perioada aflării lui Lupu în fotoliul de președinte al Parlamentului, instalat acolo de Partidul Comuniștilor, delegaţiile oficiale ale Legislativului erau alcătuite tot în funcţie de simpatiile și bunul plac al acestuia.

A vrut cumva Lupu să lase impresia la Strasbourg că Partidul Democrat a câștigat alegerile din 28 noiembrie și este singurul partid care a acces în Parlament?

Sau că singurii oameni valoroși din Parlament se găsesc printre democraţi? Pentru că Marian Lupu îi consideră pe ceilalţi colegi ai săi din Legislativ niște oarecare lipsiţi de importanţă și

dintre toţi doar doi au fost buni pentru această misiune grea și în măsură să facă faţă specificului „discuţiilor și problematicii” abordate la Strasbourg. Or, „nu este nevoie de oricine în această delegaţie”, după cum ne-a explicat liderul PDM. Era să uit, mai erau doi oameni destoinici – ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, și președintele Comisiei juridice, numiri și imunităţi din Parlament, Victor Popa, pe care ar fi putut să-i ia cu sine spicherul, dar aceștia au avut o agendă prea încărcată. Așa că, a luat și el ce a găsit. Un lucru este mai puţin clar: dacă era vorba despre o delegaţie parlamentară, de ce trebuia să meargă Tănase, care nu este deputat, și de ce nu a fost inclus nici un deputat din celelalte fracţiuni. Are Lupu mai mare încredere în Tănase, decât în deputaţii PLDM? Dar dacă Lupu s-a deplasat în calitate de președinte interimar, ce au căutat Plahotniuc și Candu la Strasbourg? Sau liderul democrat suferă de dedublarea personalităţii: dimineaţa se simte mai mult președinte de Parlament, iar pe după-amiază îl copleșesc veleităţile de șef de stat? Așa că, s-ar putea să fi fost

Adevăr şi justiţie în Moldova Asistăm la o solidaritate transpartinică împotriva justiţiei, la un troc insalubru care nu mai invocă „interesul naţional” Justiţia moldoveană a primit zilele acestea o grea lovitură de imagine printr-o declaraţie-șoc a ministrului Alexandru Tănase. Acesta a afirmat că: „Momentul adevărului despre 7 aprilie nu va veni niciodată”. Oficialul și-a explicat această aserţiune, aducând exemplul Revoluţiei Române din decembrie 1989, despre care nici până azi nu se cunoaște întregul adevăr. Tănase a mai precizat că deși procuratura a instrumentat câteva dosare punctuale, nimeni nu va spune într-o bună zi la televizor, în faţa poporului, că X, Y sau Z sunt vinovaţi de acele fapte reprobabile. E ciudat că ministrul Tănase nu a evocat, pentru a-și acoperi mai convingător neputinţa, și asasinarea neelucidată a președintelui J.-F. Kennedy, așa cum obișnuia Ion Iliescu, atunci când i se reproșa tergiversarea investigării evenimentelor din decembrie 1989.

După ce activitatea comisiei parlamentare, condusă de fostul liberal-democrat Vitalie Nagacevschi, s-a soldat cu un eșec lamentabil, actuala putere ne furnizează, iată, o altă dezamăgire legată de dosarul 7 aprilie. Ministrul Tănase vorbește, curios, despre „adevărurile” părţilor implicate în acele evenimente, punându-le cumva pe același plan, și nu formulează măcar niște supoziţii în legătură cu ADEVĂRUL (căci nu pot fi mai multe!) ascuns în spatele violenţelor stradale de acum doi ani.

Impresia pe care o degajă declaraţia ministrului este că dosarul „7 aprilie” este sabotat și negociat la telefonul scurt de forţe politice influente.

Acest abandon al dreptăţii nu e o noutate pentru Moldova.

Nu am avut până acum nicio condamnare a unui personaj politic important pentru fapte grave ce-ar fi adus atingere siguranţei naţionale. Cu excepţia notabilă a condamnării lui Valeriu Pasat, de acum câţiva ani, însă dosarul său s-a dovedit mai degrabă fructul unei vendete a regimului Voronin: ex-di-

rectorul SIS nu și-a ispășit pedeapsa, ci a fost eliberat la indicaţia Moscovei, fapt ce a plasat justiţia moldoveană într-o situaţie

absolut penibilă. Dar asta păţesc magistraţii care abdică de la onoarea meseriei lor și execută comenzi politice.

Or, noua guvernare proeuropeană a promis „stat de drept” și societatea a sperat că anchetarea evenimentelor din 7 aprilie va avea o finalitate logică, asta însemnând identificarea vinovaţilor, judecarea și condamnarea lor în baza unor probe solide.

Abandonarea actului de justiţie de către actuala coaliţie va fi, cu siguranţă, penalizată de electorat. Spre deosebire de problemele economice apăsătoare, dreptatea părea mai ușor de înfăptuit, deoarece pretinde doar voinţa guvernanţilor, nu fonduri de milioane de euro. Or, tocmai„mâzga” din justiţia moldoveană explică perpetuarea crizei politice din ultimii doi ani. A devenit aproape o regulă: cei care vin la putere, cu promisiunea pedepsirii fărădelegilor săvârșite de fosta guvernare, în cele din urmă își dizolvă elanul într-o complicitate fetidă cu predecesorii lor, manifestând o generozitate prost înţeleasă faţă de adversarul răpus, pe motiv că în situaţia lui vei putea să ajungi și tu după un nou scrutin.

Se pare că asistăm la o solidaritate transpartinică împotriva justiţiei, la un troc insalubru care nici măcar nu mai invocă drept scuză „interesul naţional”: declaraţia ministrului Alexandru Tănase nu sugerează o posibilă depășire a crizei politice, prin legitimarea diverselor „adevăruri” despre tulburările din 7 aprilie. Deși, cine știe?

Glumind amar, vom spune că Moldova a intrat în rândul lumii: cu o revoltă a tinerilor confiscată de profitori cinici, pe spinarea visătorilor și, mai ales, a victimelor, care își așteaptă în van ceasul dreptăţii.

Vitalie CIOBANU Sursa: europalibera.org

Miliardarul Vladimir Plahotniuc, naşul de cununie al lui Andrian Candu şi naşul politic al lui Marian Lupu

Nașule, Măria ta, Ia ascultă muzica, Bagă mâna-n buzunare Și pornește masa mare.

Dacă vrei să fii iubit, Nu mai fi așa zgârcit.

Iar acum la încheiere Îţi spunem la revedere Și copiii să-ţi trăiască, Și nașa să te iubească!

într-o stare mai confuză, atunci când a desemnat componenţa delegaţiei.

De colo, și fracţiunea comuniștilor din Parlament vrea să știe cine a fost în Franţa, spi-

cherul sau interimarul, și vrea explicaţii privind componenţa delegaţiei. Ei, dar toate acestea contează mai puţin, atâta timp cât din povestea aceasta a rezultat măcar un om fericit. Îl am în

vedere pe Vladimir Plahotniuc, care, după o lungă aflare prin medii mai obscure, și-a făcut debutul oficial pe arena internaţională. Ce-i drept, obișnuit cu alte medii, nu prea arăta în

apele lui, în ciuda costumaţiei de dandy și a dezinvolturii afișate.

Ei, dar totul este înainte, la câte drumuri i se deschid în faţă.

Ioana FLOREA, FLUX

Criza din AIE are la bază rivalitatea dintre liderii celor trei partide Interviu cu comentatorul politic Igor Boţan, director executiv ADEPT Igor Boţan: Echilibrarea intereselor economice ale grupărilor manageriale din AIE ar putea debloca comunicarea dintre liderii Alianţei.

- Incapacitatea Guvernului de a adopta legea bugetului doar a confirmat ceea ce se vedea de mult – AIE se află într-o criză profundă. La ce ne putem aștepta în viitorul imediat?

- Criza AIE are la bază neîncrederea și rivalitatea liderilor componentelor acesteia. În plus, atâta timp cât AIE va avea statut de provizorat, ea, probabil, va rămâne ineficientă și va produce scandaluri politice.

Lucrurile vor sta așa până la identificarea soluţiei pentru alegerea șefului statului. Iar soluţia respectivă nu va fi găsită până când nu vor fi echilibrate interesele economice ale așa-ziselor grupări manageriale politice din cadrul AIE. Anume aceste interese cauzează blocaje de comunicare între liderii AIE, făcându-i pe unii dintre aceștia să stabilească contacte cu opoziţia comunistă, evident cu scopul de a-și lărgi câmpul de manevră în relaţiile cu partenerii.

- Deci, trebuie să așteptăm alegerea șefului statului și doar apoi o activitate coerentă a AIE? - Cred că lucrurile sunt mai complicate.

Chiar după o eventuală alegere a șefului statului vor apărea probleme de alt gen, însă cauzele vor rămâne aceleași – neîncrederea și rivalitatea între lideri. Această stare de fapt explică de ce nu este căutată soluţia pentru alegerea șefului statului – adică rivalitatea dintre lideri. În orice caz, este puţin probabil, deși nu este exclus, ca soluţia pentru alegerea șefului statului să fie găsită până la alegerile locale din luna iunie anul curent. Rezultatele alegerilor la nivel raional, efectuate în baza listelor închise de partid, vor servi drept cel mai exact indicator referitor la comportamentul pe care urmează să-l aibă principalii actori politici faţă de alegerea șefului statului, precum și faţă de păstrarea sau reformatarea AIE. - În acest context, afirmaţiile liderilor PDM și PL despre o posibilă alianţă PLDM cu PCRM au vreun substrat real?

- Pentru moment nu cred că au. Speculaţiile legate de o eventuală alianţă nedeclarată dintre PLDM și PCRM vor contribui doar la lărgirea câmpului de manevră a acestor două formaţiuni, dar este foarte puţin probabil ca PLDM să aibă interesul să se coalizeze cu PCRM până la alegerile locale din luna iunie. Acest lucru ar dăuna foarte mult ratingurilor ambelor formaţiuni, dar mai ales ratingului PLDM. - Dar după alegerile locale, e posibilă o alianţă PLDM cu PCRM? - Și după alegerile locale nu cred că putem vorbi despre o eventuală alianţă dintre aceste formaţiuni. Soarta AIE sigur că depinde de capacitatea depășirii ambiţiilor liderilor acesteia. Dacă până în ajunul alegerilor locale, AIE nu va fi în stare să stopeze declinul a ceea ce numim optimismul social și care transpare foarte clar din sondaje, acest optimism social fiind legat de perceperea de către cetăţeni a situaţiei social-economice și de perceperea AIE ca

fiind capabilă să asigure o guvernare cât mai eficientă, atunci eșecul va afecta toate componentele structurii respective. PCRM își dorește slăbirea AIE, dar nu cred că este pregătit să guverneze împreună cu PLDM – scopurile declarate sunt foarte diferite, nu cred că și PLDM ar fi interesat să discute cu PCRM integrarea Republicii Moldova în Uniunea vamală cu Rusia. În acest sens, nu este exclusă o simplă coordonare nedeclarată a acţiunilor PLDM și PCRM pentru slăbirea influenţei PDM și discreditarea acestei formaţiuni. Dar supărările etalate de liderii PDM și PL ar putea finalmente justifica o cooperare nedeclarată între PLDM și PCRM. Partea proastă este că în astfel de circumstanţe, mitul despre “Moldova — istorie de succes în Parteneriatul Estic” se va dezumfla rapid și cu cele mai negative consecinţe de durată pentru Republica Moldova.

Interviu realizat de Radu BENEA, Radio Europa Liberă Sursa: europalibera.org

Alianţa şi Prezidiul Sovietului Suprem al Guvernului Atunci când AIE a ivit poporului, după lungi frământări și la insistenţa presei, acordul de constituire a Alianţei, lumea s-a bucurat, în ciuda unor inepţii prezente acolo, de genul: ne obligăm să ne respectăm reciproc și să avem încredere unii în alţii. Trecem și peste asta, au zis unii directori de opinie. Bine că l-au semnat, pentru că acum va fi pace și armonie în coaliţia de guvernământ, nu va mai acţiona fiecare de capul lui, nu se vor mai scărmăna în public. Drept o mare reușită era prezentată și constituirea Consiliului Alianţei, în cadrul căruia reprezentanţii partidelor constituante urmau să se pună de acord în privinţa tuturor deciziilor și acţiunilor.

Trecem peste aspectul cu misterioasele anexe ale acordului, despre care s-a aflat mai târziu, dar care nici până astăzi nu au fost făcute publice, în ciuda declaraţiilor politicienilor că nu ar fi nimic de ascuns. Ghimpu, care a comparat aceste X-Files-uri cu Protocolul adiţional secret la Pactul Molotov-Ribbentrop (în glumă, a spus el), ne-a liniștit că ele se referă doar la partajarea funcţiilor în Parlament, Guvern și în celelalte structuri ale administraţiei centrale de stat. Nici premierul nu era împotriva publicării. Și atunci, de

ce nu au fost publicate? Și ce au dorit să ţină mai departe de ochii publicului democraţii, care au grăit cu gura președintelui lor de onoare, Dumitru Diacov. „Anexele Acordului nu prezintă secrete de stat, doar că există unele înţelegeri între membrii AIE, care nu necesită să fie făcute obligatoriu publice”, a spus el. Și a mai adăugat: „Este o bucătărie internă, precum și în cupluri există, în care nu e nevoie ca hainele să fie spălate în văzul tuturor”. Fac ce fac aliaţii, și tot la argumente cu tentă de erotism ajung.

Revenim însă la acordul publicat. Mari nedumeriri a provocat instituirea unui organ cu ecouri eufonice din perioada sovietică – Prezidiul Guvernului. (De la Prezidiul Sovietului Suprem din perioada lui Ivan Ivanovici Bodiu, la Prezidiul Guvernului din perioada lui Victor Bodiu!) Însă mulţi au zis împăciuitor: facă ce vor, doar să activeze Guvernul, că uite cresc preţurile, nu avem buget, salariile sunt mici, criminalitatea este mare. Unii analiști au atenţionat însă că această suprastructură a Guvernului este, de fapt, expresia unei totale neîncrederi în interiorul Alianţei, de natură să bulverseze procesul decizional și instituit din dorinţa politicienilor aflaţi la putere de a-și promova interesele, ale lor și ale clientelei concrescute în jurul lor. Noul organ de șantaj în cadrul Alianţei a fost votat în unanimitate de deputaţii puterii, chiar la una dintre primele ședinţe ale Legislativului.

Duhoarea sovietică emanată de acesta nu i-a deranjat nasul pretins receptiv la tot ce ţine de comunism și reminiscenţe sovietice al lui Mihai Ghimpu.

Nu au fost deranjaţi nici ceilalţi democraţi și liberali.

Menţionam și la data publicării acordului că acest mecanism face parte dintr-un sistem „stufos” de control reciproc, care oferă posibilitatea blocării activităţii Guvernului, deoarece atunci când un partid nu va dori, dintr-un motiv sau altul, dintr-un interes sau altul, să fie adoptată o anumită decizie, acesta o va bloca prin vicepremierul său din cadrul Prezidiului. Astfel, Guvernul va putea lua nestingherit decizii doar în chestiuni minore, în care vreun oligarh ori parvenit nu va avea anumite interese. Dar când aceste interese vor exista, reprezentanţii partidelor în Prezidiu vor torpila activitatea Cabinetului de Miniștrii, așa cum le va indica Plahotniuc ori altcineva.

Primul hop unde s-au poticnit aliaţii a fost legat de confirmarea sau numirea noilor viceminiștri, iar coaliţia de guvernământ nu se poate urni deja de câteva luni din loc. Și nu au cum să se urnească, pentru că, pe de o parte, numirea viceminiștrilor, vicedirectorilor agenţiilor guvernamentale și a conducătorilor serviciilor desconcentrate, potrivit Acor-

dului, trebuie să se efectueze prin decizia Consiliului Alianţei.

Pe de altă parte, s-a menţionat că trebuie să se ţină cont de principiul continuităţii și profesionalismului la numirea acestora. Premierul afirma, cu prea mult optimism, că numirea viceminiștrilor în noul guvern se va face la sugestia miniștri-

lor și nu a partidelor. Afirmaţii ce au provocat nemulţumirea lui Ghimpu, care vrea să aibă reprezentanţi în toate ministerele, nu doar în cele câteva care i-au revenit la marea și frăţeasca împărţeală.

Dar primul incident major s-a întâmplat sâmbătă, 5 martie, când Guvernul urma să

dezbată și să adopte Bugetul de Stat. După cum a anunţat premierul Vladimir Filat, ședinţa a fost amânată pentru că au intervenit niște probleme. Probleme care nu au nimic în comun cu Bugetul, ci cu respectarea legii și a unor principii, a spus grav premierul. Mare belea și principiile acestea pe capul nostru.

Dar, dacă lăsăm principiile la o parte, constatăm că proiectul bugetului nu a putut să treacă mai departe de Prezidiul Executivului. Nu știm dacă nu a trecut pentru că nu i-a plăcut vreunui lider de partid sau pentru că acesta a dorit să-și arate mușchii. Legea nu a fost consultată cu colegii de Alianţă, i-a șoptit sfios lui Filat vicepremierul pe probleme sociale Mihai Moldovanu. Însă unde o fi fost „colegii de alianţă” până acum, când, de fapt, proiectul bugetului, conform legii, trebuia elaborat încă în vara anului trecut și adoptat până în luna decembrie 2010?

Dar când să faci bugetul, dacă și „colegii” miniștri, și „colegul” Filat au lucrat mai mult pe la show-uri electorale?

Premierul a constatat sâmbătă, cu multă tristeţe în priviri și note glaciale în glas, că situaţia nu este deloc simplă și a promis enigmatic să ia o decizie. Că situaţia nu este simplă o știam și noi, fără să ne spună premierul.

Mai interesant este să vedem care va fi decizia. Și parcă ne-ar bate gândul că iarăși se pune de un scrutin anticipat.

Ioana FLOREA, FLUX

4

11 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Liberaştii” vor să ne dea copiii pe mâna homosexualilor „Konkretikă” pentru ministrul Tănase sau despre proiectul „liberast” şi pedofilia morală a tandemului Tănase–Filat

Degeaba se revolta Filat…

Degeaba se revolta domnul Filat recent în Guvern și pe la televiziunile obediente, cât se poate de făţarnic, de apariţia la Chișinău a unei cărţi ca „Sexul povestit celor mici”… Acum Guvernul Filat a lansat un proiect de lege pentru prevenirea discriminării care deschide calea pentru cărţi și manuale mai dihai și răsdihai decât „Sexul povestit celor mici”… După ce a combătut cu succes sărăcia moldovenilor, Guvernul Filat II se avântă să combată o închipuită „discriminare” a homosexualilor de către picii de la grădiniţă.

De fapt, Guvernul Filat II împinge societatea noastră într-o operă care s-ar putea numi „Orientarea sexuală a celor mici”.

Să precizăm termenii Cuvântul teribilist „konkretikă” din titlul acestui material nu este atestat de nici un dicţionar al limbii române. El are totuși circulaţie, fiind un barbarism de origine rusă care a pătruns de la o vreme în limbajul delăsat al unora. Acest barbarism ar vrea să însemne „concreteţe”, „concretitudine” sau „caracter concret”. Nici cuvântul „liberast/liberaști” nu există în limba română.

Degeaba îl veţi căuta în dicţionare, degeaba veţi apela la specialiști, căci nu-l veţi găsi atestat nicăieri. Și totuși, această vocabulă s-a născut și-și cere dreptul de cetate (de dicţionar). Rod al contaminării dintre cuvintele „liberal” și „pederast”, el vrea să definească, în limba română vie, pe cineva care, dindărătul paravanului unor convingeri liberale promovează dreptul homosexualilor (dar și al lesbienelor, bisexualilor și transsexualilor) la manifestare publică, dincolo de cadrul intim și privat, într-un mod care sfidează bunele moravuri și morala publică și care ridică homosexualitatea la rang de normă. Așadar, ca substantiv și adjectiv, „liberast” nu înseamnă nici liberal autentic și nici homosexual în sensul exact al cuvântului.

Este vorba despre o noţiune cu totul nouă și se pare că termenul care o definește are circulaţie și în alte limbi vii, cum ar fi engleza, rusa sau franceza. „Liberast” a căpătat și forme flexionare și derivate (liberastă, liberaști, liberaste, demoliberast, liberastic, liberastie și altele), așa că paleta semantică a cuvântului capătă teren. Trebuie să precizez că aducerea în atenţia cititorilor noștri a acestui termen recent din limba vorbită nu urmărește să atingă în vreun fel onoarea sau demnitatea cuiva, nici să discrimineze pe cineva dintre cei care s-ar putea considera vizaţi.

Pentru acest motiv vom utiliza în întreg cuprinsul acestui material ghilimelele de rigoare.

tice și celor ai societăţii civile. Nu vom relua întreaga argumentaţie în sprijinul punctului nostru de vedere împărtășit în cvasiunanimitate de către societatea din Republica Moldova. Totuși, vom răspunde îndemnului, ca să nu spunem reproșului, domnului ministru Tănase și-i vom servi „konkretika” care îi lipsea. Totodată, dincolo de spiritul polemic necesar în asemenea situaţii, vom încerca să arătăm, mai mult pentru cititorii noștri decât pentru birocraţii „liberaști” ursuzi la argumente, care sunt riscurile pe care le comportă adoptarea proiectului de lege în formula actuală, numită în popor „liberastă”.

Să începem cu începutul. Cu „konkretika”. Oponenţii proiectului „liberast” Tănase-Filat ridică o singură obiecţie. Ea vizează, în fond, un singur capitol din lege, un singur articol (articolul 1) și o singură sintagmă – „orientare sexuală”. Oponenţii proiectului „liberast” sunt unanimi în părerea că fără această sintagmă, proiectul de lege ar fi unul perfect euroconform și acceptabil, chiar salutabil.

Doar cu această sintagmă proiectul dobândește caracter „liberast”.

Sintagma „orientare sexuală”, de

de a determina ulterioara ajustare a întregii legislaţii, inclusiv a Constituţiei noastre, la noua normă privind „orientarea sexuală”. Este vorba despre riscuri reale care, ca și în alte ţări, se pot transforma rapid și ireversibil în pericole reale pentru copiii noștri, iar în consecinţă pentru întreaga noastră societate. Potenţialul de sfidare și de conflictualitate al formulei juridice „orientare sexuală” este unul enorm, întrucât autorii proiectului încearcă să opună unele drepturi (ale minorităţii) altor drepturi (ale majorităţii). Dreptul la viaţă intimă și privată al homosexualilor, drept pe care nu-l contestă nimeni, ca orice drept la libertate asumată în responsabilitate, este opus dreptului tuturor celorlalţi cetăţeni majoritari la credinţă religioasă, dreptului acestora la opinie și dreptului lor de a decide asupra modului de formare și instruire a propriilor lor copii, fără presiuni și riscuri impuse de stat. Conflictualitatea majoră a situaţiei vine și din faptul că Guvernul Filat dorește să transforme dreptul firesc al homosexualilor la viaţă intimă și privată în cu totul altceva și să scoată homosexualitatea din dormitor, făcând-o obiect de studiu și de

Directivele UE sunt din alt domeniu Guvernul Filat II, ca autor al proiectului de lege, face, formal, trimitere în preambulul acestuia la două acte ale Uniunii Europene în materie de nediscriminare. Primul act juridic este Directiva 2000/43/ CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică. L-am consultat atent și am remarcat că din acest instrument juridic lipsește orice referire la „orientarea sexuală”. Al doilea act juridic, sectorial, este Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forţei de muncă. Acest al doilea act cuprinde, este adevărat, în textul lui sintagma „orientare sexuală”, dar domeniul vizat este, cât se poate de strict cu putinţă, cel al muncii și al ocupării forţei de muncă.

Nu tot ceea ce fac adulţii trebuie arătat… copiilor Dacă proiectul de lege elaborat și aprobat de Guvernul Filat II ar fi cuprins sintagma „orientare sexuală” doar în domeniul vizat de Directiva 2000/78/CE, cu siguranţă că temerile cultelor religioase și ale societăţii civile ar fi fost mai mici, cu toate că lipsite complet de temei tot nu ar fi fost. Directiva 2000/78/CE se referă doar la persoane adulte și nu vizează în nici un fel domeniul educaţiei morale și formării cultural-identitare a copiilor și adolescenţilor.

Tot şi toate… cu fundul în sus Proiectul „liberast” elaborat, aprobat, promovat și apărat cu îndârjire de domnii Alexandru Tănase și Vladimir Filat extrapolează cele prevăzute de Directiva 2000/78/CE la alte domenii decât cel al muncii și plasării adulţilor în câmpul muncii. Ceea ce Directiva 2000/78/CE prevede pentru domeniul angajării în câmpul

vingeri”, ceea ce este total diferit.

Se știe că în Republica Moldova a fi de religie ortodoxă, de exemplu, nu înseamnă să aparţii religios unei sau altei jurisdicţii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea sa din 13 decembrie 2001 în dosarul „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Republica Moldova”, a constatat că statul a admis și aplicat diferenţe de tratament (discriminare) în funcţie de apartenenţa religioasă a persoanelor sau comunităţilor, sub pretextul că în Republica Moldova exista deja o structură religioasă având cuvântul „ortodox” în titulatură.

Tănase şi Filat vor să ne caute la „originea socială” În plus, în timp ce Directiva 2000/78/CE vorbește despre

tratat corespunzător de către stat sau de către oricine. Vă daţi seama ce putea scrie la rubrica respectivă un fiu sau o fiică de preot, de pastor, de persoane deportate sau supuse represiunilor politice…

Existenţa unor asemenea rubrici și criterii constituiau temeiul sigur pentru identificarea originii „sănătoase” sau „nesănătoase” din punct de vedere ideologic a celui cu pricina. Și, în definitiv, pentru cea mai banală și mârșavă discriminare. Acum, că Alianţa pentru Integrare Europeană tot perpetuează noţiunea ideologică comunistă, fiul sau fiica domnului Vladimir Filat sau copiii domnului Vladimir Plahotniuc, sau cei ai domnului Anatol Stati, sau poate cei ai domnului Oleg Voronin ar trebui să completeze rubrica respectivă simplu, pentru a da satisfacţie prostiei moldovenești: „din oli-

Nu toată Uniunea Europeană este „liberastă”

Ministru concret fără „konkretikă” După această precizare terminologică, să ne explicăm. În data de 7 martie, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, s-a arătat foarte contrariat, în faţa presei, de reacţia energică a cultelor religioase din Republica Moldova faţă de proiectul legii privind combaterea discriminării, elaborat chiar de Ministerul Justiţiei și aprobat în unanimitate de Guvernul Filat II. Făcându-se că plouă, domnul Tănase le-a reproșat celor care se opun proiectului de lege buclucaș că nu aduc nici un fel de „konkretikă” în dezbatere și, astfel, punctul lor de vedere ar fi lipsit de substanţă. Prin urmare, în opinia ministrului contrariat, acest punct de vedere ar fi lesne și perfect neglijabil. Ministrul a vrut să i se arate capitolul și articolul din lege care nu-i convine majorităţii religioase (creștine și preponderent ortodoxe) din ţara noastră și nu poate fi acceptat. El ne-a asigurat că nimic în plus faţă de ce prevede Constituţia nu există în respectivul proiect de lege și că, oricum, alte legi în vigoare prevăd măsuri împotriva discriminării persoanelor „de această orientare”. Imaginea pe care a încercat ministrul Tănase să le-o inducă celor care, în mod perfect democratic, au formulat critici privind proiectul cu pricina și se opun adoptării lui în Parlament, a fost una de ignoranţi, care nu sunt în stare barem să facă trimitere la un articolaș din proiectul elaborat de echipa demoliberală și aprobat de Guvernul AIE II. În plus, ministrul a ţinut să arate cum că adoptarea proiectului în Parlament nu va schimba situaţia actuală cu nimic esenţial și că nici un fel de drepturi nu li se conferă persoanelor „de această orientare” în raport cu majoritatea zdrobitoare care nu este „de această orientare”.

Publicaţia noastră a subscris, săptămâna trecută, Apelului comun al cultelor religioase și al reprezentanţilor partidelor poli-

atins de sfera educaţiei și, astfel, de copiii noștri. Ca părinţi, potrivit Constituţiei și Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, suntem singurii în drept să decidem asupra modului în care să fie instruiţi și educaţi, inclusiv moral și religios, propriii noștri copii.

Acesta este un apanaj al nostru și nicidecum al statului, care tinde, după cum vedem, să uzurpeze dreptul exclusiv, bazat pe lege, al părinţilor de a decide asupra acestor aspecte. Altminteri… Altminteri riscăm să multiplicăm precedentele periculoase din alte state europene care au mers pe calea pe care ne împing acum din spate domnii Tănase și Filat. Dumnealor, ca juriști de formaţie, cunosc că principiul analogiei este aplicabil oricărei situaţii de drept și de fapt.

Analogii în materia care ne interesează sunt multe. Până a face trimitere la unele dintre ele, să dăm o statistică sumară.

altfel nedefinită de nici una dintre legile Republicii Moldova, reprezintă celebra lingură de dohot din butoiul cu miere.

Lingura de dohot „liberastă” a lui Tănase şi Filat strică echilibrul social În principiu, nimeni în societatea noastră nu se opune adoptării unei legi antidiscriminare conforme cu Legea fundamentală a ţării. Nu cred că printre oponenţii proiectului „liberast” ar fi cineva setos să practice discriminarea. Ba, dimpotrivă, majoritatea absolută a societăţii este de acord că discriminarea trebuie prevenită și combătută cu mijloace legale, inclusiv de coerciţie. Și atunci unde-i buba?

Problema constă însă în faptul că lingura de dohot din proiectul legii antidiscriminare are menirea

contemplaţie și chiar de admiraţie direct în spaţiul public, adică în stradă, în școală, în mediile de informare etc. Vom preciza că dreptul constituţional și legal la un mod de viaţă homosexual nu este unul fundamental, în termenii Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Totodată, dreptul constituţional și legal la credinţă religioasă și dreptul la opinie sunt drepturi fundamentale proclamate și protejate de Convenţie.

Pentru cei care poate nu au fost atenţi la acest aspect, vom preciza că și alte drepturi constituţionale și legale nu sunt drepturi fundamentale. De exemplu, dreptul la muncă. Sau dreptul la studii.

Contrapunerea de către Guvern a unor drepturi nefundamentale ale minorităţii homosexuale unor drepturi fundamentale ale majorităţii tradiţionale constituie o provocare la adresa societăţii noastre și comportă riscuri evidente de destabilizare.

muncii, legea „liberastă” TănaseFilat dorește să aplice „în sfera politică, economică, socială, culturală și alte sfere ale vieţii”. Ni se arată expres că tandemul Tănase– Filat insistă să pună toată viaţa socială… cu fundul în sus…

Substituirea noţiunilor din textul Directivei Există și alte diferenţe majore între textul legii „liberaste” de la noi și textul Directivei 2000/78/CE. Bunăoară, legea „liberastă” evită să folosească termenii constituţionali și perfect euroconformi de „bărbat/bărbaţi” sau „femeie/ femei”, în timp ce Directiva folosită ca paravan îi utilizează din plin. O altă diferenţă esenţială între legea „liberastă” și Directiva 2000/78/CE constă în faptul că prima vorbește despre „religie sau convingere religioasă”, pe când Directiva – despre „apartenenţă religioasă și con-

„origine rasială și etnică”, fără a se referi și la alte „origini”, legea „liberastă” preia noţiunea de extracţie sovietică (comunistă) „origine socială”, noţiune puternic marcată ideologic și nefolosită în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Acum doi ani, în plină campanie electorală, încercam să-i explic unui prieten german ce înseamnă în formularele completate de candidaţii la parlamentare „originea socială”. A fost imposibil ca neamţul meu să înţeleagă raţiunea includerii unei asemenea rubrici în chestionar. În perioada URSS, rubrica respectivă era completată astfel: „din muncitori”, „din colhoznici”, „din slujbași”, adică „funcţionari”, iar în primii ani postbelici și „din chiaburi” sau „culaci”, cum se spunea atunci. În lagărul (de concentrare) socialist, orice persoană trebuia să aibă o marcă, o ștampilă, o danga care să indice statutul social al părinţilor săi și, astfel, să poată fi, evident,

garhi” sau poate „din milionari”, „miliardari”, căci Dumnezeu știe ce „origini sociale” le clădesc respectivii odraslelor lor, cât guvernează pe banii noștri.

Daţi părinţii la o parte, ca să fie Statul singurul părinte Constituţia Republicii Moldova, în chiar Preambulul său, ne spune, între altele, că „demnitatea omului” reprezintă o „valoare supremă”. Impresia mea este că proiectul „liberast” Tănase–Filat tinde să răstoarne noţiunea constituţională de „demnitate umană”, sugerându-ne că în grădiniţe și școli, copiilor noștri li se vor prezenta practicile homosexuale ca fiind nu doar „normale”, ci și ca model de „demnitate a omului”.

Nu am fi exprimat această temere dacă proiectul „liberast” nu s-ar fi

În 26 de state membre ale Consiliului Europei uniunile civile dintre persoane de același gen nu sunt admise. Doar în 6 state europene mariajul homosexual este admis. Există state membre ale Uniunii Europene care fac notă distinctă (în sensul bun al cuvântului) în materie de sexualitate și homosexualitate, familie, maternitate, paternitate, avort sau protecţie a copiilor. Printre acestea se numără Polonia, bunăoară. Sau Irlanda, ca să dăm un exemplu mai occidental sub aspect geografic. La polul opus se situează, de pildă, Marea Britanie și, mai nou, Spania, care le impun societăţilor lor tot mai mult și mai mult norme „liberaste”. România este un exemplu prost în acest sens, întrucât, molatecă și descreștinată la nivelul clasei politice, a preluat fără discernământ modelul britanic impus cu râvnă de cercurile homosexuale de la Bruxelles și susţinătorii acestora.

Să ai „origine socială”, „orientare sexuală”, dar nu „mamă” şi „tată”, ci doar nişte „părinţi” colea Acum să revenim la analogie.

Marea Britanie a început exact cum ne împinge acum să facem tandemul demoliberal Tănase– Filat, a acceptat în legislaţie noţiunea de „orientare sexuală” cu referire la toţi membrii societăţii și la toate sferele vieţii publice, nu doar la persoanele adulte și

nu doar la cadrul privat și intim.

Pentru corelarea cu noţiunea de „orientare sexuală”, legislaţia britanică și practicile, deja notorii, din această ţară au „evoluat” enorm pe linia de gândire a „orientării sexuale”. Unde s-a ajuns? S-a ajuns într-acolo încât în grădiniţele de copii, după atingerea vârstei de 4 ani, dar și în școli (treapta primară și gimnazială) copiilor li se interzice utilizarea cuvintelor „mamă” și „tată”. În toate manualele acestea au fost înlocuite cu sintagma „unul dintre părinţi”.

De ce? Pentru a nu-i discrimina pe cei care au constituit „cupluri” homosexuale și au adoptat copii.

Copiii cedaţi în adopţie „cuplurilor” homosexuale au, cum ar veni, fie doi „taţi”, fie două „mame” și nicidecum o mamă naturală și un tată natural. Iată un fragment dintr-o știre a agenţiei naţionale române de presă Rompres (acum Agerpres): „Profesorii din Marea Britanie nu vor mai avea voie să folosească expresia „mamă și tată” și nu vor trebui să presupună că elevii au părinţi heterosexuali. Începând cu vârsta de patru ani, copiii vor fi familiarizaţi cu ideea că există și cupluri de același sex, iar profesorii trebuie să se asigure că elimină atitudinile homofobe din comportamentul micuţilor, precizează noile directive concepute de grupul Stonewall din Marea Britanie, care militează pentru drepturile homosexualilor, notează tabloidul britanic The Daily Mail, citat de Rompres.” Tabloidul citat de Rompres ne mai arată că „În momentul în care profesorii discută cu copiii despre căsătorie, trebuie să le spună micuţilor despre drepturile civile ale partenerilor și despre drepturile de adopţie ale homosexualilor. Documentul precizează că elevii care își cataloghează colegii ca fiind „gay” trebuie să fie trataţi asemenea rasiștilor, demonstrând astfel „toleranţa zero” faţă de folosirea acestui cuvânt care reprezintă o insultă. Profesorii vor trebui să evite să le spună băieţilor „fii bărbat” sau să îi acuze că se comportă asemenea „unor fete”. Aceste mustrări „ducând la intimidarea acelora care nu se conformează ideilor fixe în ceea ce privește genul”, se precizează în document. În același timp, școlile ar trebui să încurajeze și să prezinte drept model persoanele gay din rândul personalului din învăţământ, părinţilor sau guvernatorilor. Personalul gay din învăţământ ar trebui să fie capabil să discute despre viaţa privată după o consultare în prealabil cu directorul… Trebuie să îi facem pe copii să înţeleagă că a fi homosexual nu este degradant”. Bineînţeles că domnii Tănase și Filat și alţi adepţi ai proiectului „liberast” nici nu vor să audă de acest nefast precedent britanic. Ei nu vor să audă nici despre cazurile polonez și irlandez în care nu sunt acceptate norme „liberaste”. Ei vor să ne convingă că moldovenii nu vor ajunge niciodată în situaţia britanicilor și că exemplele pozitive irlandez și polonez ar fi proaste.

Ţinta „liberaştilor” şi homosexualilor – copiii noştri minori Proiectul „liberast” al domnilor Tănase și Filat ne spune clar, în articolul său 11, că acest criteriu „liberast” al „orientării sexuale” și tot ce ar putea fi catalogat drept discriminare pe baza „orientării sexuale” vor constitui adevărate pietre de temelie, cităm, „în procesul educaţional, inclusiv la evaluarea cunoștinţelor acumulate (!)”, „în activitatea știinţifico-practică”, „prin elaborarea de materiale didactice (!) și programe de studii (!)”, „prin realiza-

FLUX EDI|IA DE VINERI rea, în comun cu alte autorităţi abilitate și în colaborare cu organizaţiile necomerciale în domeniu (bunăoară, cu „Gender-doc M” al lui Alexei Marcikov și cu alte organizaţii ale homosexualilor și lesbienelor – nota noastră) a programelor educaţionale pentru copii (!) și pentru părinţi, în vederea prevenii și combaterii discriminării (inclusiv pe baza „orientării sexuale” – nota noastră)”. Vedem că proiectul „liberast” nu face distincţie între grădiniţă, școală primară, gimnaziu, liceu sau universitate, prezumând, contrar evidenţelor și legislaţiei în vigoare, că toţi copiii, indiferent de vârstă, ar avea discernământ format și consolidat și pot, în consecinţă, adopta decizii libere și responsabile asemenea persoanelor adulte. Proiectul se referă în mod expres, în același articol 11, la „instituţiile de învăţământ de orice formă și nivel”. Corelat cu faptul că articolul 12 al proiectului Tănase–Filat, articolul 11, de fapt, ridică oficial „asociaţiile obștești” de tipul „Gender-doc M” la nivelul de instanţă morală cu drept de imixtiune și de veto în elaborarea de cărţi pentru copii, de manuale, programe școlare și orice alte materiale didactice din grădiniţele și școlile de stat și cele private, într-un cuvânt, în formarea psihomorală a copiilor noștri minori. Filat și Tănase, fără să ne fi întrebat, vor să ni-l impună pe homosexualul Marcikov și toată comunitatea lui de gay și lesbiene în calitate de formatori și educatori ai copiilor noștri. Ce legi le conferă asemenea drepturi lui Tănase și Filat? Am fi și noi îndreptăţiţi să le cerem celor doi guvernanţi ceva „konkretikă”…

CEDO: primează valorile morale profunde ale poporului şi marja amplă de liberă apreciere a fiecărui stat CEDO a decis anul trecut că aceste chestiuni rămân la latitudinea fiecărei ţări, în limitele suveranităţii lor. Iar dreptul la relaţii homosexuale, în cadrul intim și privat, fără afișarea și exacerbarea publică, este, bineînţeles, un drept natural, cum este și dreptul la păcat, dar nu poate fi un drept sau o libertate fundamentală, cum sunt dreptul la viaţă, dreptul la opinie, dreptul la credinţă, dreptul de proprietate, dreptul de asociere și altele.

Chiar dacă Republica Moldova ar fi fost membră a UE (dar nu este și nu se știe dacă va fi vreodată), ar adopta legea despre care vorbim fără sintagma „orientare sexuală”, nimeni nu i-ar putea face sau reproșa nimic, văzându-se obligat să-i respecte opţiunea. Același lucru este valabil și în cazul legislaţiei antiavort și de protejare a vieţii.

CEDO poate condamna un stat pentru „încălcarea dreptului cuiva” doar dacă acesta este: 1. fundamental, 2. prevăzut de lege, 3. necesar într-o societate democratică. Am mai arătat că state democratice și membre ale UE ca Polonia sau Irlanda nu și-au înţesat legislaţia cu ce vor să ne bage acum pe gât domnii Tănase și Filat și, astfel, nu sunt condamnate la CEDO în cazul în care sunt reclamate. Veţi întreba iarăși de ce? Pentru că CEDO apreciază că aceste aspecte „ţin de marja de apreciere a statelor”, întrucât „nu există un consens european asupra definiţiilor juridică și știinţifică” a respectivelor fenomene. Între modelul britanic „liberast” și cel polonezo-irlandez, respectat de CEDO, dat fiind că „se bazează pe valorile morale profunde ale poporului”, pentru noi este mai potrivit cel de al doilea. De noi depinde la cine ne aliniem și ce modele îmbrăţișăm.

Luptând cu simbolurile şi tradiţiile noastre morale, Tănase şi Filat vor să facă „liberastă” toată legislaţia noastră, inclusiv cea penală Un aspect important pe care mulţi l-au trecut cu vederea este cel al intenţiei de constituire a unui Consiliu pentru prevenirea și combaterea discriminării (articolele 12-17 ale proiectului). Între altele, acest consiliu ar urma să vegheze asupra a tot ceea ce înseamnă imagine sau simbol prezent în spaţiul public.

Simbolurile creștine nu sunt o excepţie. Consiliul conceput de tandemul Tănase–Filat este ca și tras la xerox după cel de la București, care, s-a văzut, a calificat ca fiind discriminatorie prezenţa icoanelor sau crucifixelor în școli. Ceva similar s-a întâmplat în Italia, care a avut pe rolul CEDO un proces în care a fost condamnată pentru discriminare. Și parcă îmi amintesc bine că Republica Moldova a intervenit oficial la CEDO în

sprijinul Italiei, arătând importanţa tradiţiilor morale ale societăţii…

Ni se pregătesc lucruri urâte Proiectul „liberast” prevede urmărirea în justiţie a celor care, de exemplu, vor afișa simboluri care nu ar fi pe placul homosexualilor. Este vorba, în special, de simboluri creștine. Dacă un homosexual va fi deranjat de afișarea unei cruci sau a unei icoane, sau a imaginii unei familii (tată, mamă și copii), sau a unui cuplu natural (bărbat și femeie), potrivit proiectului „liberast”, respectivul homosexual poate introduce reclamaţii, te poate chiar traduce în justiţie, năzărindu-i-se lui că este discriminat. Articolul 20 al proiectului „liberast” Tănase–Filat spune expresis verbis: „Faptele de discriminare sunt pasibile răspunderii disciplinare, civile, contravenţionale și penale, conform legislaţiei în vigoare”. Și pentru că acum legislaţia nu cuprinde prevederi în materie „liberastă”, articolul 27 al proiectului ne spune că: „Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi (1 iulie 2011 – nota noastră): a) va prezenta Parlamentului propuneri de aducere a legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege; b) va adopta actele normative necesare executării prezentei legi”. Această obligaţie vizează și Constituţia, care ar urma să fie modificată, pentru două motive. Unu: articolul 16 (egalitatea) al Legii fundamentale cuprinde o listă exhaustivă a deosebirilor care impun egalitatea în faţa legii: „2.

Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.” Aici, în șirul deosebirilor, ar urma ca Filat să propună includerea sintagmei „orientare sexuală”. Doi: articolul 48 (familia) al Constituţiei spune în primele ei două alineate: „1.

Familia constituie elementul natural și fundamental al societăţii și are dreptul la ocrotire din partea societăţii și a statului. 2.

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor.” În acest caz, sintagma „între bărbat și femeie” ar urma să fie înlocuită cu „soţi” sau „persoane”, pentru a nu admite „discriminarea” celor „orientaţi sexual” altfel decât în familia naturală și tradiţională. Se știe că, în 1994, Constituţia Republicii Moldova a avut ca principală sursă de inspiraţie Constituţia României, din care foarte multe articole au fost, pur și simplu, preluate mecanic. Numai datorită presiunilor energice pe care le-am făcut în 1994 la tribuna Parlamentului am evitat, în cazul articolului 48 din Constituţia noastră, formula iniţială, copiată de la București, formula defectuoasă: „(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor.” Modificări substanţiale ar urma să suporte și Codul Familiei. Filat și Tănase ne pregătesc o răsturnare fundamentală a întregului cadru legislativ, în sensul de a-l face „liberast”, și nici nu ascund asta. Cutia Pandorei abia așteaptă să fie deschisă. Și atunci ne vom sufoca moral cum se sufocă astăzi britanicii și se cam înădușesc și fraţii noștri din România.

Subiectul pe care îl abordăm aici este totuși unul prea amplu.

El necesită o dezbatere publică cât mai largă posibil. Aceste câteva consideraţii sunt prea puţine pentru a putea cuprinde și arăta toate riscurile proiectului „liberast”. Cu siguranţă, vom reveni asupra lui în ediţiile noastre viitoare. Sperăm să ne încadrăm în timpul extrem de scurt fixat arbitrar de Filat și Tănase pentru a ne băga, cu de-a sila, pe gât legea lor „liberastă”. Mă tem că, după data de 1 iulie a anului curent, orice dezbatere a subiectului va fi calificată drept „discriminare” a celor care vor să ne abuzeze moral copiii. S-ar putea ca, după 1 iulie, să ni se închidă gura și să fim târâţi prin tribunale pentru simplul fapt că nu acceptăm pedofilia morală practicată de guvernanţii „liberaști” și favoriţii lor homosexuali.

Cât încă se mai poate, să le spunem celor doi guvernanţi verzi-albaștri și nedespărţiţi: Filat, fii bărbat întreg la fire! Tănase, fii creștin! Faceţi-vă cruce și lăsaţi copiii noștri în pace! Nu vă atingeţi de ei, abuzându-i cu „orientarea” voastră „sexuală” din proiectul vostru „liberast”! Nu atentaţi la drepturile noastre de părinţi! S-ar putea să ne coste și să vă coste prea scump…

Vlad CUBREACOV, FLUX

11 MARTIE 2011

Şocant

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Medicii despre pericolul practicilor homosexuale Interviu cu dr. Rick Fitzgibbons, membru al Asociaţiei Medicilor Catolici din Canada În contextul legalizării uniunilor homosexuale în Canada și Spania, există tendinţa de trecere cu vederea a unui aspect important: consecinţele medicale ale comportamentului homosexual. Intervievat de organizaţia catolică canadiană ZENIT, dr. Rick Fitzgibbons, membru al Asociaţiei Medicilor Catolici din Canada și coautor al declaraţiei oficiale „Homosexualitaty and Hope” (Homosexualitate și speranţă), a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări.

- Ne puteţi explica de ce homosexualitatea nu este normală din punct de vedere medical?

- Homosexualitatea a fost diagnosticată și tratată ca afecţiune psihiatrică – un comportament anormal – până în anul 1973, când a fost eliminată din Manualul de Diagnoză și Statistică pentru psihiatrie, în urma presiunilor politice.

Există numeroase conflicte care fac comportamentul homosexual să fie anormal: acestea includ o promiscuitate foarte ridicată, incapacitatea de a menţine o legătură, tulburări psihiatrice și afecţiuni medicale asociate cu o durată de viaţă mai scurtă.

Practicile sexuale ale homosexualilor implică riscuri serioase pentru sănătate și o serie de boli. În mod specific, sodomia este un comportament sexual asociat cu importante probleme de sănătate care pun viaţa în pericol.

Comportamente sexuale nesănătoase există și la heterosexuali.

Totuși, dovezile știinţifice și cele medicale arată că comportamentul homosexual este în mod constant nesănătos. Bărbaţii care au relaţii sexuale cu alţi bărbaţi se expun la riscuri mult mai mari decât cei care au relaţii cu femei, nu doar din cauza promiscuităţii, ci și prin însăși natura relaţiei fizice dintre doi bărbaţi.

- Este homosexualitatea asociată în mod specific cu probleme psihologice? Un stil de viaţă homosexual poate duce la consecinţe psihologice negative?

- Există două studii extensive care au apărut în numărul din octombrie 2000 al revistei Arhiva de Psihiatrie Generală a Asociaţiei Americane de Psihiatrie și care confirmă o puternică legătură între homosexualitate și sinucidere, precum și între homosexualitate și probleme mintale și emoţionale.

Unul dintre studiile din revistă, realizat de David M. Ferguson și echipa, arată că „tinerii homosexuali, lesbiene și bisexuali se expun unui risc sporit de afecţiuni psihiatrice și comportamente

sinucigașe.”

Tinerii care sufereau de aceste tulburări aveau de patru ori mai multe șanse să sufere depresii majore, de trei ori mai multe șanse să sufere de anxietate generalizată, de aproape patru ori mai multe șanse să sufere de tulburări de comportament, de cinci ori mai multe șanse să sufere de dependenţă de nicotină, de șase ori mai multe șanse să sufere de afecţiuni multiple și de peste șase ori mai multe șanse să aibă tentative de sinucidere.

Un studiu amplu realizat în Olanda demontează ideea că homofobia ar fi cauza creșterii problemelor psihiatrice în rândul homosexualilor și lesbienelor.

Olandezii sunt considerabil mai toleranţi cu relaţiile homosexuale decât celelalte ţări din Occident.

Homosexualii chiar au dreptul să se căsătorească în Olanda.

Concluzia este că, în Olanda, incidenţa ridicată a tulburărilor psihiatrice asociate cu comportamentul homosexual nu poate fi asociată cu respingerea socială și homofobia. Studiul olandez, publicat în Arhiva de Psihiatrie Generală, a constatat o incidenţă ridicată a tulburărilor psihiatrice asociată cu comportamentul homosexual.

Comparativ cu subiecţii de control care nu avuseseră nici un contact homosexual în ultimele 12 luni înainte de interviu, bărbaţii care avuseseră un contact homosexual în acest interval erau mult mai predispuși la depresii majore, tulburări bipolare, panică, agorafobie și dependenţe obsesive.

Femeile cu un contact homosexual în ultimele 12 luni au fost mult mai frecvent diagnosticate cu depresii majore, fobie socială sau dependentă de alcool.

De fapt, cei care aveau deja la activ contacte homosexuale indicau o incidenţă mai mare la aproape toate tulburările psihiatrice măsurate în cadrul studiului.

De asemenea, un studiu recent apărut în Revista Americană de Sănătate Publică arată că 39% dintre bărbaţii homosexuali fuseseră

abuzaţi de alţi bărbaţi cu atracţii homosexuale.

- Care sunt bolile asociate cu homosexualitatea?

- Lista bolilor identificate foarte des la bărbaţii homosexuali, ca urmare a comportamentului homosexual anormal, este alarmantă: cancer anal, chlamydia trachomatis, cryptosporidium, giardia lamblia, herpes simplex virus, HIV, virus papilloma uman (HPV), isospora belli, microsporidie, gonoree, hepatită virală tip B și C și sifilis.

Transmiterea sexuală a unora dintre aceste boli este atât de rară în rândul populaţiei exclusiv heterosexuale încât aceste boli sunt practic necunoscute. Altele, deși apar și la heterosexuali, sunt în mod clar predominante la cei implicaţi în activităţi homosexuale.

Aceste boli, cu consecinţe care merg de la tulburări grave și pericol de deces până la tulburări ușoare, includ hepatita A, giardia lamblia, entamoeba histolytica, virusul Epstein-Barr, neisseria meningitides, shigellosis, salmonellosis, pediculosis, scabie și campilobacter.

- Multe asociaţii medicale au încetat să mai clasifice homosexualitatea ca un comportament anormal, iar organizaţiile activiștilor homosexuali o promovează în mod activ, ca și cum ar fi un lucru perfect normal. Este acest lucru responsabil din punct de vedere medical?

- Majoritatea asociaţiilor medicale care au îmbrăţișat agenda politică a homosexualilor și susţin acest stil de viaţă fac aceasta în ciuda tuturor studiilor știinţifice și a dovezilor medicale care arată riscurile medicale și psihologice.

Se pare că agenda politică a homosexualilor are câștig de cauză în faţa știinţei.

Doctorii au responsabilitatea să-și informeze clienţii de pericolele unui stil de viaţă homosexual. În studiul său, The Health Risks of Gay Sex (Pericolelor actelor homosexuale pentru sănătate), colegul meu Dr. John R. Diggs Jr. scrie: „Ca medic, este de datoria mea să evaluez comportamentele care au un impact asupra sănătăţii persoanei. Atunci când un anumit lucru este benefic, cum ar fi exerciţiile, dieta echilibrată, somnul adecvat, este de datoria mea să le recomand. La fel, dacă ceva este dăunător, cum ar fi fumatul,

alimentaţia exagerată, abuzul de alcool sau medicamente, este de datoria mea să descurajez asemenea lucruri...

Există diferenţe între bărbaţi și femei în ceea ce privește consecinţele activităţii homosexuale. Însă cel mai important, consecinţele actelor homosexuale sunt diferite de cele ale actelor heterosexuale.

Ca medic, este de datoria mea sămi informez pacienţii cu privire la riscurile actelor homosexuale și să-i descurajez de la un asemenea comportament periculos.”

Atracţia homosexuală este o manifestare a unor conflicte emoţionale grave, care se pot preveni și trata. Tulburările de identitate sexuală la copii conduc frecvent la atracţii homosexuale în adolescenţă, iar acum se fac presiuni pentru eliminarea acestora din Manualul de Diagnostic și Statistică.

Mass-media sau organizaţiile medicale nu comunică nici una dintre problemele medicale și psihiatrice asociate cu homosexualitatea. Programele școlare nu prezintă aceste informaţii, iar copiii sunt încurajaţi și învăţaţi că homosexualitatea este o alternativă sănătoasă la căsătorie. Acestor tineri nu li se vorbește despre pericolele acestui stil de viaţă.

Cred că școlile și psihologii din scoli ar trebui să fie răspunzători din punct de vedere juridic pentru faptul că nu comunică informaţii necesare atunci când promovează stilul de viaţă homosexual.

De asemenea, pediatrii știu că copiii crescuţi fără tată au anumite probleme psihologice, iar a crește un copil fără mamă îl predispune pe acesta la tulburări emoţionale și mintale.

- Legalizarea comportamentului anormal îi va descuraja pe oameni să mai caute ajutor atunci când vor să scape de aceasta. Credeţi că așa stau lucrurile?

- Cred că aveţi dreptate. Sunt încercări de a-i împiedica pe oameni să caute ajutor împotriva atracţiilor homosexuale. Este o mutare menită de a-i împiedica pe specialiști să mai ofere tratament.

Raportul Spitzer din Archives of Sexual Behavior, publicat în octombrie 2003, a analizat o serie de foști homosexuali care renunţaseră la acest comportament de cinci ani și a constatat că 64% dintre bărbaţi și 43% dintre femei se considerau heterosexuali după tratament. Dr. Spitzer de la Co-

lumbia University a fost cel care a condus „atacul” asupra Asociaţiei Americane de Psihiatrie în 1973, pentru eliminarea homosexualităţii din manualul nostru de diagnoză. Într-o serie de studii, când au fost trataţi persoane cu atracţii homosexuale, o treime dintre pacienţi s-au simţit mai bine, o treime au avut rezultate combinate și o treime nu s-au simţit mai bine. În experienţa mea clinică, atunci când tratamentul include și o componentă spirituală, procentul de recuperare e mult mai mare.

- Ce credeţi despre impactul pe termen lung al legalizării „căsătoriilor” între homosexuali?

Cum vor fi afectate generaţiile viitoare?

- Căsătoria între un bărbat și o femeie se bazează pe un angajament și este o expresie a moralităţii iudeo-creștine. Uniunile homosexuale se bazează pe o moralitate neo-păgână, de tip kinseyian, care nu implică loialitate. Într-un studiu realizat de o revistă cunoscută pentru bărbaţi, s-a constatat că bărbaţii aflaţi în uniuni homosexuale au rămas împreună pe o perioadă medie de doi ani, având relaţii sexuale și cu alţi bărbaţi din afara relaţiei. În acest studiu realizat în Amsterdam, 86% dintre noile infecţii cu HIV apăruseră la bărbaţii care se considerau „căsătoriţi” cu alţi bărbaţi.

Uniunile homosexuale generează traume emoţionale și durere la nivelul individului, dar afectează și societatea. A pune semn de egalitate între uniunile homosexuale și căsătorie este o înșelătorie.

- Ce părere aveţi despre adopţia de copii de către cuplurile de homosexuali? I-ar afecta pe acei copii?

- Biserica Romano-Catolică a

emis un document referitor la homosexualitate, care discuta și adopţiile de către homosexuali.

Documentul afirma că a-l lipsi în mod intenţionat pe un copil de mamă sau tată echivalează cu o agresiune asupra acelui copil. Afirmaţiile din acel document sunt susţinute de știinţa medicală.

De asemenea, a crește copii într-un mediu homosexual contravine valorilor comune ale umanităţii. Absenţa tatălui dintr-o familie conduce la tristeţe, mânie, dificultăţi de încredere și tulburări conflictuale. Absenţa mamei este și mai gravă. Mama unui copil îi conferă acestuia sentimentul de siguranţă; a-l priva pe acesta de mamă înseamnă a-i afecta capacitatea de a avea încredere în oameni, ceea ce poate duce la angoase și tulburări de atașament.

Copiii nu trebuie supuși la asemenea suferinţe. Chiar și în Belgia, unde sunt legalizate uniunile homosexuale, adopţiile nu sunt permise. Nu toţi adulţii au dreptul inerent de a avea un copil. Însă toţi copiii au dreptul la o mamă și un tată.

- Care sunt strategiile psihologice ale agendei homosexuale?

- Agenda homosexuală urmărește să-i desensibilizeze pe oameni în ceea ce privește subiectul homosexualitate, prin mass-media și „săptămâni ale diversităţii”.

Cei care se opun homosexualităţii sunt prezentaţi ca având probleme (fobii), ca încălcând legea și având nevoie de ajutor, similar celor care au prejudecăţi rasiale. Există și pretenţia că homosexualitatea ar fi cauzată genetic, în ciuda studiilor care nu demonstrează așa ceva. Și, desigur, scopul principal este acela de a-i converti pe oameni la agenda homosexuală.

Sursa: www.missionamerica.com

SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR:

Sodomiţii (homosexualii) îşi pierd şi sufletul, şi trupul „Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci și femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; asemenea și bărbaţii, lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeiești, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii” (Romani 1, 26, 27).

Toate patimile omenești sunt necinstite, dar mai ales pofta nebună după bărbaţi; căci sufletul mai mult pătimește și se necinstește în păcate decât trupul în boli. Bagă de seamă cum și aici, ca și în cazul dogmelor, îi lipsește de orice iertare. Despre femei zice: „au schimbat fireasca rânduială”.

Prin urmare, nu se poate spune că au fost împiedicate de ceva în relaţiile firești, nici că nu au avut cu cine să-și împlinească trebuinţa și au fost silite să se arunce în această cumplită nebunie.

Căci „a schimba” presupune a avea ce schimba; după cum atunci când vorbea de credinţă zicea că „au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună” (l, 25).

Bărbaţilor iarăși le reproșează același lucru, spunând: „lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeiești”.

Astfel, și pe femei, ca și pe bărbaţi, îi lipsește de orice iertare, învinovăţindu-i deopotrivă, pentru că nu numai că au avut prilejul de a-și împlini plăcerile, și lăsând la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurdităţi, dar încă și că necinstind ceea ce este firesc, au alergat la ceea ce este potrivnic firii. Or, cele potrivnice firii sunt și mai grele, iar, în același timp, și mai dezgustătoare, astfel încât nici nu le-ar putea numi cineva plăcere, fiindcă adevărata plăcere este cea conformă cu natura. Însă când Dumnezeu părăsește pe cineva, totul se întoarce pe dos! De aceea, nu numai credinţa le era satanică, ci și viaţa le era demonizată. Atunci când le vorbea de credinţă, le-a pus înainte lumea și cugetul omenesc, spunându-le că, prin mintea dată lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se văd să se ridice la Creatorul lor, însă fiindcă nu au voit, au rămas fără nici o justificare. Aici însă, în locul lumii, le pune dinainte plăcerea cea după fire, de care ar fi putut să se bucure cu mai multă libertate și liniște, prin care ar fi scăpat de rușine, dar pe care nu au vrut-o. Drept care și sunt lipsiţi de orice iertare, fiindcă au defăimat însăși firea. Și ceea ce este încă mai lipsit de cinste este faptul că și femeile umblă după asemenea legături nefirești, în timp ce s-ar cădea să se rușineze mai mult decât bărbaţii.

Este și aici demnă de admirat înţelepciunea lui Pavel, cum acesta, aruncându-se cu vorba în două lucruri contrare, le-a dezvoltat pe amândouă cu toată exactitatea.

Căci voia a vorbi și demn, însă și înţepător, în același timp, pentru auditoriu; însă acestea nu erau cu putinţă amândouă, fără ca una din ele să o excludă pe cealaltă.

Dacă vei spune ceva demn, nu vei putea atinge auditoriul, iar de voiești a-l atinge tare, atunci este nevoie a dezveli lămurit ceea ce spui. Dar iată că acest înţelept și sfânt suflet le-a putut uni pe amândouă la un loc, și le-a dezvoltat cu exactitate; căci în numele firii a mărit învinovăţirea lor și, în același timp, s-a servit de aceasta ca și de un văl pentru demnitatea povestirii sale.

După ce, deci, aduce reproșuri mai întâi femeilor, de îndată merge mai departe asupra bărbaţilor, spunând: „asemenea și bărbaţii, lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeiești”. Iată dovada celei mai de pe urmă nebunii, căci când amândouă genurile [sexele] sunt corupte - și bărbatul, care este menit dascăl al femeii, ca și femeia, căreia i-a fost poruncit a fi de ajutor bărbatului -, nu doar că nu mai îndeplinesc cu sfinţenie datoriile lor, dar se și dușmănesc unii cu alţii. Bagă de seamă, apoi, și cât de reprezentative sunt cuvintele de care s-a slujit, căci nu spune simplu că s-au îndrăgostit și s-au dorit unul pe altul, ci că „s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii”. De unde se vede că toată dorinţa cea nesăbuită vine din lăcomia poftei, care nu poate răbda să stea în hotarele ei. Așadar, tot ceea ce poftește cineva, din cele ce depășesc legile puse de Dumnezeu, este absurd și pierzător, căci sunt schimbate cele îngăduite și folositoare cu cele neîngăduite și nefolositoare. După cum sunt unii care, lăsând la o parte pofta firească a hranei celei de obște, ajung să înghită prafuri și pietricele, iar alţii, stăpâniţi de o sete nebună, râvnesc până și la apa din mocirlă, tot așa și aceia s-au înfierbântat de acea dragoste nelegiuită. Și de întrebi, poate, de unde oare s-a iscat și s-a lăţit această senzualitate în afara firii, răspunsul este: de la părăsirea lui Dumnezeu. Dar părăsirea lui Dumnezeu de unde vine? De la nelegiuirea celor ce L-au părăsit. „Bărbaţi cu bărbaţi, săvârșind rușinea”, zice mai departe. Să nu-ţi închipui, zice, dacă ai auzit spunând că „s-au aprins”, că boala aceasta provine numai

din dorinţă, ci mai mult din trândăvia lor, care a și aţâţat focul dorinţei. De aceea, nici nu zice „fiind târâţi” sau „căzând”, după cum zice în alte părţi, ci „lucrând”, adică faptul că acţionaseră în păcat, și nu oarecum, ci cu o voinţă determinată. Și nu zice „dorinţa”, ci „rușinea săvârșind”, fiindcă au făcut de râs firea și au încălcat legile rânduite de Dumnezeu.

Bagă de seamă, apoi, și marea încurcătură venită din amândouă părţile.

Fiindcă nu numai capul a căzut jos la pământ, ci și picioarele au luat-o razna în sus, și au devenit dușmani între ei, provocându-se o luptă mai grozavă decât un război civil, mai hidoasă și mai încurcată. Căci lupta aceasta au împărţit-o în patru feluri noi și nelegiuite; războiul acesta nu era îndoit, ci întreit, ba chiar împătrit. Gândește-te bine: trebuia ca aceștia doi, adică bărbatul și femeia, să fie una, după cum este spus: „Și vor fi amândoi un trup”. Iar aceasta o face dorinţa de unire, care leagă prin fire amândouă genurile. Însă această dorinţă firească nimicind-o diavolul, și făurind un alt mijloc, a rupt în felul acesta genurile unul de altul și a făcut ca unul să devină doi, adică unul și același gen să ţină locul și celuilalt, ceea ce este cu totul potrivnic legii lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu a zis: „Cei doi vor fi un trup”, iar diavolul a împărţit acel trup în două. Și iată astfel primul război. Apoi, iarăși, aceste două părţi

s-au războit fiecare atât contra sa, cât și contra celeilalte; căci și femeile defăimau pe alte femei, și nu numai pe bărbaţi, și bărbaţii, la rândul lor, stăteau unul contra altuia, dar și contra genului femeiesc, ca-n vălmășia unei lupte pe întuneric. Ai văzut al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea război? Mai este însă și un alt război, căci pe lângă cele descrise, ei au săvârșit nelegiuire și împotriva firii înseși. Deoarece diavolul știa bine că ceea ce unește amândouă genurile este mai ales această dorinţă, s-a gândit să rupă această legătură, astfel încât să se dezbine nu numai în a nu mai face copii, ci chiar în a se război unul cu altul, și a se răscula unul contra altuia. „Și luând în ei răsplata cuvenită rătăcirii lor”. Iată cum ajunge discursul său iarăși la originea răului, adică la necucernicia lor, provenită din falsa credinţă, și aceasta este plata unei asemenea impietăţi.

Vorbind de gheenă și de pedeapsă, și fiindcă celor neevlavioși și care preferau a trăi în astfel de plăceri nu li se păreau acestea demne de credinţă, ci, mai degrabă, ridicole, Apostolul arată că pedeapsa se găsește în chiar această plăcere smintită. Dacă însă unii ca aceștia nu simt pedeapsa, ba încă resimt mare plăcere în asemenea fapte murdare, să nu te uimească, căci și nebunii și cei ce sunt stăpâniţi de vreo boală mintală, deși, de multe ori, se nedreptăţesc ei singuri, cauzându-și rele, ei totuși nu-și dau seama de aceasta, ci râd și benchetuiesc în fapte ca acelea, pe care cei sănătoși le plâng și le detestă, însă prin aceasta nu voim a spune că aceia scapă de osândă, ca și nebunii, ci tocmai în acest fapt murdar pedeapsa le va fi mai grozavă, fiindcă nici măcar nu vor a cunoaște prăpastia relelor în care se găsesc. De altfel, nu trebuie a ne da cu părerea din faptele celor bolnavi [mintal], ci din ale celor sănătoși. Iată că faptul acesta pare a fi vechi, fiind reglementat chiar de o lege în fiinţă, dată de un legiuitor de-al lor, care a interzis prin aceasta slugilor să-și ungă trupul cu untdelemn și să practice pederastia, acordând privilegiul acestei murdării numai celor liberi [stăpânilor] sau, mai bine zis, nu privilegiul, ci necinstirea firii. Cu toate acestea, ei nu o considerau ca necinstire, ci ca pe ceva foarte cinstit, și oarecum ca pe un drept mai mare asupra slugilor, fiind și legiuit de către atenieni, popor considerat a fi cel mai înţelept, ba chiar de către mare-

le lor legislator Solon! Apoi și multe alte cărţi ale filosofilor sunt pline de această boală molipsitoare. Însă de aici noi nu putem spune că faptul acesta este legiuit, ci că noi îi credem pe cei care au primit o asemenea lege ca fiind cei mai nenorociţi și vrednici de multe lacrimi.

Ceea ce pătimesc femeile desfrânate, aceleași le pătimesc și aceștia, ba încă mai grav decât ele, fiindcă, deși contrar legii, cel puţin ele-și doresc împreunarea firească, pe când pederaștii doresc ceva cu totul contrar și legii, și firii.

Chiar dacă nu ar fi iadul, și nici ameninţarea pedepsei, totuși acest fapt în sine este mai grozav decât orice osândă. Dacă ei simt plăcere în aceasta, după cum zici, ei bine, atunci îmi spui mai mult de îngreuierea pedepsei lor.

Când eu văd pe cineva alergând pe stradă gol și cu tot trupul plin de noroi, iar acela, în loc să se acopere, încă se și mândrește, atunci nu numai că nu-l laud pentru aceasta, ci chiar îl deplâng, fiindcă nu simte, sărmanul, că singur se face de râs. ...Ucigașul desparte sufletul de trup, iar aceștia împreună cu trupul pierd și sufletul. Orice păcat mi-ai spune, nu poate fi egal cu această grozavă nelegiuire. Și dacă cei ce pătimesc de această boală ar simţi gravitatea faptului pe care-l săvârșesc, desigur că ar prefera o mie de morţi, mai bine decât a face asemenea fapte. ...Dar iată că tu, care faci parte dintre oameni, nu numai câine te-ai făcut pe tine însuţi, ci chiar mai prejos și mai de necinste decât acest animal; căci câinele cel puţin este folositor omului, pe când cel desfrânat nu este folositor la nimic. Și iarăși: dacă cineva, ameninţându-te, ţi-ar porunci să naști copii și să lehuzești, oare nu te-ai umple de mânie împotriva lui? Dar iată acum că cei înnebuniţi după astfel de păcate singuri își făuresc relele cele mai grozave. Căci grozavă sminteală este a te schimba în natura femeiască și a continua să rămâi și bărbat în același timp, sau, mai bine zis, a nu fi nici femeie, nici bărbat. ...Acestea știindu-le, iubiţilor, să lepădăm hainele cele aurite și să îmbrăţișăm virtutea și plăcerea izvorâte din ea. Căci numai astfel ne vom bucura și aici, ca și acolo, de adevărata mulţumire, prin harul și iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia, împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, se cuvine slava, în vecii vecilor. Amin.

Sfântul Ioan Gură de Aur din „Omilii la Epistola către Romani”, Despre păcatul homosexualităţii

6

11 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O sărbătoare stupidă şi anacronică: Ziua Femeii În Republica Moldova ziua de 8 martie – “Ziua internaţională a femeii” – este zi liberă. E ziua în care bărbaţii cedează locul în maxi-taxi și troleibuz femeilor, ziua în care le cumpără soţiilor, iubitelor, mamelor și fiicelor flori și în care (eventual) le ajută la bucătărie.

Pe vremea când lucram la BBC, o rugam regulat de fiecare 8 martie pe reportera de la Chișinău (pe atunci) Liliana Viţu să facă reportaje în care să scoată în evidenţă lipsa de conţinut a acestei “sărbători”, o zi unică în care bărbaţii se comportă (teoretic) așa cum ar trebui să se comporte în toate celelalte 364 de zile ale anului.

Căci e ironic ca într-o ţară în care misoginismul este atât de răspândit, în care traficarea femeilor în scopuri sexuale este atât de alarmantă încât va face obiectul discuţiilor în cadrul apropiatei vizite la Chișinău a vicepreședintelui SUA. Ziua de 8 martie ca zi internaţională a femeii împlinește anul

acesta 100 de ani. Sărbătoarea este de inspiraţie socialistă, avându-și originea în anul 1908, cu prilejul unui marș al femeilor pentru condiţii mai bune de lucru și drepturi egale cu bărbaţii și a fost marcată pentru prima oară pe 19 martie 1911 în Austria, Danemarca, Elveţia și Germania.

După crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite în 1945 și sub impulsionarea Uniunii Sovietice și a sateliţilor săi, Ziua Femeii a căpătat o nouă însemnătate, ţările comuniste dorind să demonstreze superioritatea sistemului marxist-leninist, singurul care, în opinia lor, ar asigura egalitatea în societate între bărbat și femeie. Evident, cei care au trăit sub comunism știu prea bine ce gogoriţă era asta, iar în România ziua de 8 martie devenise în ultimii ani ai regimului comunist o zi de tămâiere a Elenei Ceaușescu, tovarășa de viaţa, n-așa, a iubitului conducător…

Astăzi, ziua de 8 martie este sărbătoare legală în următoarele ţări: Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, China (doar pentru femei), Cuba, Georgia, Guinea-Bissau, Eritrea, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Madagascar (doar pentru femei), Moldova,

Mongolia, Muntenegru, Nepal (doar pentru femei), Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam and Zambia.

Nu vă puteţi ascunde un zâmbet? Afganistan, unde femeile care vor să lucreze sau fetele care vor să meargă la școală sau doar vor să iasă neînsoţite pe stradă își pun integritatea fizică sau chiar viaţa în primejdie?

Cambodgia, renumită pentru turismul sexual, unde fetiţe de 10 ani sunt oferite ca prostituate?

China, unde femeile robotesc câte 16 ore pe zi, șapte zile pe săptămână? Rusia, care deţine recordul privind numărul de femei care mor în incidente de violenţă conjugală? Asta e lista de mari democraţii care acordă drepturi egale femeilor?

De ce nu e ziua femeii zi de odihnă în Suedia (unde procentul de femei parlamentar e de 45%), Islanda (43%), Olanda

(41%), Finlanda sau Norvegia (40%)?

De ce trebuie sărbătorită o zi a femeii, când femeile reprezintă majoritatea populaţiei globului? Și dacă o zi e specială pentru femei, nu rezultă prin implicaţie că toate celelalte sunt ale bărbaţilor?

Există discriminare între bărbaţi și femei? Sigur că există, dar în democraţiile avansate, cele care nu “dau liber” de 8 martie, aceste discriminări se reduc, nu doar prin măsuri instituţionale, ci și, mai ales, prin schimbarea graduală a mentalităţii.

Așa încât, după opinia mea, a venit vremea să fie abandonată această butaforie de sorginte stângistă, care este mai degrabă o insultă la adresa femeilor, oriunde s-ar afla: desfiinţaţi Ziua Internaţională a Femeii. E un anacronism și o stupiditate.

Petru CLEJ Sursa: http://www.acum.tv

De 8 martie, reprezentanţa ONU incită Guvernul Filat la acţiuni ilegale şi antidemocratice De așa-zisa „zi internaţională a femeii”, 8 martie, spaţiul public a fost inundat de tot felul de declaraţii, felicitări și urări aduse reprezentantelor sexului frumos, unele mai logice și pertinente, altele stupide și indecente, după nivelul intelectual și moral al celor cale le-au emis. De fapt, nimic nou sub soare, așa e cu democraţia. Povestea asta se repetă an de an și nu am fi făcut constatarea de mai sus dacă în vacarmul acestor declaraţii și felicitări, de multe ori stupide și rudimentare, nu am fi dat peste una care chiar ne-a lăsat perplecși. De ce? Deoarece conţine afirmaţii în materie de democraţie mai mult decât îndoielnice și, mai ales, pentru că a fost emisă nu de nu știu ce direcţie sau departament raional sau municipal, sau de un ONG oarecare, ci de reprezentanţa de la Chișinău a celei mai importante organizaţii internaţionale din lume – Organizaţia Naţiunilor Unite.

ONU nu e o vacă sfântă Să precizăm din start că opinia pe care o prezentăm în acest text nu constituie un atac la adresa acestei prestigioase organizaţii internaţionale, cum le-ar plăcea unora să creadă, ci doar un punct de vedere mai critic la mesajul emis de reprezentanţa ei locală în ajunul zilei de „8 martie”. Să nu li se pară unora că am comite o blasfemie, căci, potrivit statutului ei, ONU nu este o vacă sfântă, ci o instituţie democratică, care admite pluralismul de idei, polemica și critica.

Să vedem care e povestea. Pe 7 martie 2011, reprezentanţa Organizaţiei Naţiunilor Unite în Moldova expediază pe adresa electronică a redacţiei FLUX un „Mesaj cu ocazia Zilei internaţionale a femeii”. Iată primul alineat al acestui mesaj: „Cu ocazia celei de-a 100 aniversări a Zilei internaţionale a femeii, Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova salută progresele înregistrate de către Republica Moldova până în prezent în domeniul egalităţii de gen și abilitării femeilor și atrage atenţia asupra domeniilor în care eforturile ar trebui redublate”.

Aici nu prea am înţeles ce a vrut să ne spună ONU, dat fiind că în limba română nu există cuvântul „redublat”, nici măcar DEX-ul nu-l atestă.

S-ar putea să fie emanaţia limbii de lemn a birocraţiei de la ONU, care este atât de internaţională și de mondială, încât se crede în drept să ne impună în uzul nostru lingvistic, bănuim că din raţionamente eminamente propagandistice și ideologice, un deșucheat cuvânt neromânesc și impropriu nouă. Sau poate nu e vorba de rea intenţie, poate este doar o greșeală de traducere. Admitem și asta, deși este greu de crezut în cazul în care este vorba de mesajul celei mai importante organizaţii internaţionale din lume.

Reproşul şi avertismentul ONU pentru Guvernul Filat privind „asigurarea egalităţii de gen” Dar să mergem mai departe. În următorul alineat al mesajului, pe care nu-l vom reproduce, sunt trecute în revistă „un șir de legi și programe în scopul promovării avansării femeilor și asigurării egalităţii de gen în practică”. După care urmează un fel de reproș și chiar un avertisment făcut Guvernului de la Chișinău: „Cu toate acestea, există și un șir de îngrijorări. Femeile din Moldova continuă să fie plătite mai puţin, salariul acestora constituind 72 % din cel pe care îl primesc bărbaţii. În pofida unui cadru legal nascent

în domeniul violenţei în familie, o mare parte din femei nu pot beneficia astăzi de o protecţie eficientă de violenţă în familie. Vulnerabilitatea femeilor este perpetuată de excluderea continuă a femeii din procesul de luare a deciziilor în sectorul public. În prezent, există doar 21 de femei în parlament și o singură femeie ministră în guvern. Această sub-reprezentare la nivel naţional se reflectă și la nivel regional și local: femeile reprezintă doar 16,9 % din consiliile raionale și doar 17,4 procente de primari. În cadrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), Guvernul s-a angajat să sporească numărul femeilor până la 40% în consiliile locale, 25 % în consiliile raionale și 30% în parlament către 2015. Alegerile locale din anul curent sunt ultima șansă de a realiza aceste scopuri până în 2015”.

„Femeia ministră” bagă mesajul ONU în ridicol Încă o inovaţie ilară a ideologilor și propagandiștilor globalizării de la ONU – femeie „ministră”, în loc de femeie ministru. Păcat că aceștia nu înţeleg că promovarea feminismului, chiar și într-o formă agresivă și rudimentară, nu trebuie să presupună și mutilarea limbii române. Putem chiar să le dăm un sfat util celor care au scris respectivul text: promovarea unei limbi de lemn în detrimentul limbii naţionale este o chestiune care îi deranjează enorm pe cei care constituie pătura intelectualilor în Republica Moldova, pentru că asta le amintește de practicile din perioada ocupaţiei sovietice. Unde mai pui că expresia „femeie ministră” bagă textul ONU în ridicol.

Dar chestiunea cea mai gravă din respectivul mesaj, care ne-a lăsat perplecși, este reproșul care i se face Republicii Moldova pentru că în prezent avem doar 21 de femei în Parlament și o singură femeie membră a Cabinetului de Miniștri. Și culmea, ONU în Moldova îi cere Guvernului de la Chișinău „să-și realizeze angajamentul luat în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului privind sporirea numărului femeilor până la 40 la sută în consiliile locale, 25 la sută în consiliile raionale și 30 la sută în Parlament”. Dar cum își imaginează cei de la ONU că Guvernul ar putea, la alegerile locale din vară, să asigure o asemenea proporţie de gen în consiliile locale și raionale și în ce măsură această cerere cadrează cu normele democratice și legale? Doar Guvernul reprezintă puterea executivă și nu poate interveni în cadrul puterii legislative, el nu numește membrii Parlamentului, ci invers, Parlamentul confirmă componenţa Cabinetului de Miniștri.

ONU sfidează valorile democratice şi normele legale?

aţie se înregistrează în distribuţia pe medii: 50,6% pentru mediul urban și 49,4% - pentru cel rural”.

Numărul bărbaţilor şomeri este de aproape două ori mai mare decât al femeilor şomeri

O situaţie similară este și în cazul aleșilor locali. Conform legii, administraţia publică locală este autonomă în raport cu administraţia centrală, inclusiv cu Guvernul, iar aleșii locali își obţin mandatul în urma scrutinelor locale generale, nu sunt numiţi de Cabinetul de Miniștri. Cum ar putea atunci Guvernul să asigure respectivul procent de femei în consiliile locale și raionale? Sau poate reprezentanţii ONU își imaginează că Guvernul Filat ar putea să le ceară, să le indice partidelor politice câţi bărbaţi și câte femei să plaseze pe listele lor electorale pentru alegerile locale? Poate cei de la ONU vor ca Guvernul să alcătuiască listele electorale ale partidelor politice pentru alegerile locale din vara lui 2011? Căci cum ar putea fi atins pe altă cale obiectivul trasat de ONU? Oricâtă propagandă ar face Guvernul în favoarea „egalităţii de gen”, oricum, până la alegerile locale au rămas doar câteva luni și mentalităţile, lucru știut, nu pot fi schimbate peste noapte.

Reproşul adus de ONU Guvernului Filat este unul fals

Premierul Vladimir Filat și coordonatorul rezident al ONU în Republica Moldova, Kaarina Immonen, la recepţia oferită cu prilejul aniversării a 65 de ani de la crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite, Chișinău, 25 octombrie 2010

Constatarea pe care putem să o cial pe cea a PLDM, ca să voteze legea facem în acest caz este foarte simplă: nediscriminării, a introducerii homocererea făcută expres Guvernului de dictaturii în Republica Moldova.

Nimeni nu pune la îndoială că reprezentanţa ONU din Republica Moldova este una profund nedemo- femeilor trebuie să li se asigure șanse cratică și contravine în mod flagrant egale cu cele ale bărbaţilor, că trebuie normelor legale. Ea incită Guvernul combătută violenţa în familie, așa cum Republicii Moldova la nerespecta- trebuie combătut oricare alt tip de rea prevederilor legale și a normelor violenţă. Cu atât mai mult, Guvernul democratice de dragul asigurării așa- este obligat să le acorde sprijin mamezisei „egalităţi de gen”. Reproșul făcut lor cu mulţi copii, să le ofere femeilor de ONU Guvernului Filat este unul acces la asistenţă medicală, socială, neîntemeiat, chiar dacă există niște să le asigure cu locuri de muncă. angajamente stupide luate în cadrul Suntem cu toţii oripilaţi atunci când Obiectivelor de Dezvoltare ale Mile- unii bărbaţi, decăzuţi moral și mintal niului. Acest mesaj este un fel de „bate și profitând de faptul că dispun de mai șaua ca să priceapă calul”, scopul lui multă forţă fizică, comit atrocităţi în este să pună presiune pe Parlament, Dragă pe fracţiunile parlamentare Kaarina Immonen, vă rog să de guvernământ, în spe-

raport cu femeile din familiile lor, la fel cum suntem oripilaţi când unele femei comit aceleași fapte feroce în raport cu membrii familiilor lor, cu copiii, de exemplu.

„Egalitatea de gen” ca substituent al valorilor democratice, naţionale, tradiţionale şi moralcreştine Doar toate aceste probleme reale nu-i dau nimănui dreptul, inclusiv Guvernului și reprezentanţei ONU, să facă din „egalitatea de gen” un cult care poate să substituie nu doar normele legale și valorile democra-

raportaţi la New York că, dacă e nevoie, Guvernul Filat va asigura, în cel mai democratic și liberal mod, o reprezentativitate de sută la sută a femeilor în administraţia publică locală chiar înainte de alegerile locale, preconizate pentru vara anului curent. Рад стараться! Sărut mânușiţele!

tice, dar și pe cele naţionale, tradiţionale și moral-creștine.

Ţinta este familia Cu adevărat, situaţia femeilor din Republica Moldova, a marii lor majorităţi, este una dramatică: acestea sunt copleșite de probleme, sărăcie, injustiţie, lipsa condiţiilor decente de trai, lipsa accesului la asistenţă socială, la instruire. Dar această situaţie dramatică nu este rezultatul „lipsei egalităţii de gen”, pentru că astfel de probleme întâmpină toţi în Republica Moldova, nu doar femeile, ci și copiii, bătrânii, persoanele cu dizabilităţi fizice sau de alt ordin și chiar și foarte mulţi bărbaţi aflaţi în plinătatea puterilor lor. Femeile și bărbaţii nu constituie două clase sociale diferite, aflate în concurenţă de drepturi. Femeile nu sunt sărace pentru că bărbaţii ar fi pus mâna pe toată bogăţia din Republica Moldova și femeilor nu le-a mai rămas nimic.

Nu, în Republica Moldova sunt săraci toţi, doar oligarhii și politicienii o duc bine. Faptul că unii bărbaţi, nu toţi însă, în virtutea unor diferenţe obiective, se descurcă un pic, doar un pic mai bine decât femeile, nu poate fi prezentat ca o mare nedreptate ce li s-ar face premeditat femeilor. Acţionând astfel, nu se urmărește îmbunătăţirea situaţiei femeii, ci se dorește doar ca femeia să se certe cu bărbatul, iar rezultatul acestei cerţi nu poate fi decât distrugerea familiei prin subminarea înţelegerii din cadrul ei.

86 de mii de persoane apte de muncă, dar fără un loc de muncă Că lucrurile stau anume așa o confirmă, cel puţin în parte, și raportul Biroului Naţional de Statistică „Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV al anului 2010”, făcut public la 4 martie 2011. Raportul constată mai întâi faptul că în ultimul trimestru al anului trecut, numărul de persoane economic active a scăzut cu tocmai 42 de mii. Iată ce constată Biroul Naţional de Statistică (pe scurt BNS): „În trimestrul IV al anului 2010, populaţia economic activă (populaţia ocupată în câmpul muncii plus șomerii) a Republicii Moldova a constituit 1153,3 de mii de persoane, în descreștere cu 42,2 de mii faţă de perioada respectivă a anului 2009.

Disparităţi importante pe sexe și medii în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (50,1%) a fost practic egală cu cea a femeilor (49,9%). Aceeași situ-

Făcând calculul numărului de șomeri și al ratei șomajului, raportul BNS constată în mod clar că bărbaţii sunt mai afectaţi de șomaj decât femeile. „NUMĂRUL ȘOMERILOR, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM), a fost de peste 86 de mii de persoane, practic neschimbat faţă de trimestrul III al anului 2010 și în creștere cu 12,1 mii faţă de trimestrul IV a anului 2009. Șomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 61,2% din total șomeri, la fel și persoanele din mediul urban – 61,1%.

RATA ȘOMAJULUI (proporţia șomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 7,5%, fiind mai mare faţă de valoarea 6,2% înregistrată în trimestrul IV al anului 2009. Rata șomajului la bărbaţi și la femei a înregistrat următoarele valori: 9,1% și 5,8%. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata șomajului în mediul urban – 9,0%, faţă de mediul rural – 5,9%. În rândurile tinerilor (15-24 ani), rata șomajului a constituit 17,2%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 13,6%.

POPULAŢIA INACTIVĂ de 15 ani și peste a reprezentat 61,1% din totalul populaţiei de aceeași categorie de vârstă. Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate și persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoane descurajate în a-și găsi un loc de lucru dorit constituie circa 33,3 mii. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost conform estimărilor de circa 316,8 mii de persoane. Două treimi din numărul celor declaraţi plecaţi au fost bărbaţi. Ponderea persoanelor plecate din localităţile rurale a fost de circa 69,1%”, se arată în raportul BNS. Trebuie să constatăm că numărul real al șomerilor, adică al celor care nu au un loc de muncă, este mult mai mare de 86 de mii de persoane. Asta pentru că mulţi refuză sau evită să se înregistreze ca șomeri la birourile forţei de muncă în pofida faptului că nu au unde lucra.

Dar să revenim la chestiunea „egalităţii de gen”. Din raportul BNS reiese clar că rata șomajului în rândul bărbaţilor este de aproape două ori mai mare decât în rândul femeilor (9,1% la 5,8%). Iată că, în acest caz, nu ne apucăm să vorbim despre „lipsa egalităţii de șanse” pentru bărbaţi în raport cu femeile la angajarea în câmpul muncii și ar fi absurd dacă am face asta, la fel cum este absurd când se procedează de aceeași manieră în cazul femeilor.

În concluzie Problema „asigurării egalităţii de gen”, agitată aproape isteric de așazisa „zi internaţională a femeii”, este una falsă pentru Republica Moldova, problemele reale sunt altele. Iar pretinsul angajament pe care Guvernul l-ar avea privind creșterea numărului de femei în organele eligibile din administraţia publică locală în alegerile din vara acestui an nu e nimic altceva decât o încercare de a distrage atenţia populaţiei Republicii Moldova de la adevăratele ei probleme.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 MARTIE 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Involuţia lui Ghimpu de la Dragobete la… Dragobete Pe când Mihai Ghimpu era un politician marginal și fără relevanţă (nu că ar avea acum mai multă relevanţă), adică atunci când era doar unchi de primar și nu visa, nici în vise de groază, să ajungă președinte de ţară, acesta încerca în disperare să se facă remarcat și să pătrundă adânc în sufletele dornice de romantism ale românilor latenţi din Republica Moldova. Și ce cale mai bună și mai la îndemână decât dragostea poate fi? Dragostea adevărată, de la daci moștenită. Că cine va rămâne insensibil la așa ceva? Iar dragostea respectivă urma să se extrapoleze peste partidul lui Ghimpu și să se convertească în voturi care să-l aducă în Parlament.

Îndemnul de a sărbători Dragobetele, „sărbătoarea dragostei moștenită de la daci”, a fost lansat de Ghimpu exact în campania electorală din 2009. Tinerii liberali au înţeles adevărata dimensiune a acestui îndemn și, cum se cuvine să procedezi într-o campanie electorală, au documentat iniţiativa într-un comunicat de presă, condimentat cu retorica aferentă unor asemenea momente cruciale: ocupaţie sovietică, tradiţie, neam, ţară, daci, traci și restul. „În Republica Moldova, Ziua Îndrăgostiţilor timp de sute de ani a fost dată uitării, fiindcă la noi, ca urmare a ocupaţiei sovietice, au fost promovate tradiţii străine. În realitate, însă, Ziua Îndrăgostiţilor pe meleagurile noastre are o istorie de mii de ani și se sărbătorea de

către strămoșii noștri daci la 24 februarie”, se spunea în respectivul comunicat de presă.

Totul a fost făcut temeinic, cu incursiuni în istorie și cu apeluri la sentimentele noastre patriotice, exact așa cum îi place lui Ghimpu. E timpul să renaștem și să reluăm tradiţia noastră dacică, Dragobetele, au spus băieţii și fetele din partidul lui Ghimpu, mai ales că credinţa populară ne învaţă că cei care participă la sărbătoare sunt feriţi de boli tot anul (aici ne permitem să nu fim de acord în totalitate - depinde ce boli, că de unele nu te salvează nici doctorii). Toţi cei „care nu sunt indiferenţi faţă de istoria și tradiţiile noastre” au fost chemaţi, cu mic, cu mare, să reînvie sărbătoarea dacică.

La o distanţă de doi ani, îl vedem pe Ghimpu, care, între timp, a cunoscut și strălucirea, și căderea, și suferinţa, tot cu Dragobetele și cu fetele pe străzile capitalei. Ca și atunci, acesta a rămas un politician aproape marginal, irelevant, dar cu imaginea ceva mai șifonată. De ce Dragobetele, vă întrebaţi?

Pentru că atâta a fost în stare să producă mintea inflamată a liderului liberal. A promis multe, a insuflat speranţe, dar, în afara unor evenimente populiste, cu tentă de circ și efecte de artificii, nimic nu s-a ales din aflarea sa la guvernare.

Atâta a putut, atâta l-a dus capul, asta a înţeles el că înseamnă să te afli în politică. Inconsistenţa, lipsa de pregătire și de educaţie nu i-au permis mai mult, chiar dacă a avut șansa nesperată pentru un politician de nivelul lui să deţină

două dintre cele mai importante funcţii în stat. Praful s-a ales și din funcţii, și din Ghimpu.

Nici el, dar nici nepotul acestuia de la primărie nu au făcut decât show și circ. Atâta timp cât au fost comuniștii la putere, dar și o perioadă după, cei doi au mai putut să simuleze un soi de activitate, de natură să turmenteze electoratul – au luptat cu comuniștii, au umblat cu brăduţul, cu scândura (bariera) lui Voronin, s-au plâns de povara grea moștenită de la guvernarea comunistă. Acum, dacă nu prea mai au cu cine lupta și cine să le pună beţe în roate, ar fi trebuit să arate de ce sunt ei în stare. Dar nu sunt în stare de nimic, nimic consistent, de natură să schimbe viaţa oamenilor, să le dea o șansă și o speranţă. Astfel, ceea ce i-a mai rămas lui Mihai Ghimpu este tot Dragobetele, pe care, iată, are șansa să îl banalizeze, ca, de altfel, tot de ce s-a atins acesta până acum.

Singurul domeniu în care Ghimpu se face remarcat și este în afara concurenţei, sunt declaraţiile belicoase, la limita decenţei și bunului-simţ, spre deliciul presei, care-i prinde din zbor„aforismele”. Iar inima atinsă de senilitate a politicianului cu rădăcini adânc împlântate în solul dacic tresaltă atunci când aude cum chicotesc junele ziariste, amatoare de senzaţii tari.

Oricât l-ar urî fostul interimar pe fostul președinte Voronin, acesta încearcă să-i imite stilul, numai că săltăreţul lider liberal se cantonează preponderent în zona scabrozităţii și a glumelor neinspirate. În faţa a zeci de microfoane,

alesul poporului a reluat recent o temă mai veche, ameninţând că cine va încălca Acordul și programul de guvernare al Alianţei, „o să sugă alături de ceilalţi”. Și dacă Voronin se culcă și se scoală cu gândul de a compromite Alianţa, Ghimpu crede că „noi am fost și suntem mai deștepţi decât Voronin și vom respecta ceea ce am semnat”.

Ghimpu explică în limbaj popular și foarte colorat cum e cu dragostea în Alianţă, pentru că dragostea este subiectul său predilect, iar liderii partidelor componente sunt condamnaţi la amor în trei! Nu are pe cine cuprinde Ghimpu, în afară de cei doi. Și nici Lupu cu Filat nu mai au pe cine îmbrăţișa, decât pe Ghimpu, chiar dacă,

recunoaște el, nu este pe placul acestora. Însă, cine a zis că dragoste cu de-a sila nu există?

Cu iubire sau fără, Ghimpu pare să fi rămas singurul, dar și cel mai înflăcărat fan al lui Marian Lupu. Nu vă zicem de ce este fan, pentru că șeful liberalilor nu suportă vreo aluzie la orice alt interes, decât cel major al statului. El îl liniștește și-i promite solemn copilului de suflet al democraţilor că tot îl face președinte, orice s-ar întâmpla. Că nu degeaba s-a făcut Alianţa, că nu degeaba a pus el interesele partidului pe altarul acesteia. Pedeapsa divină și oprobriul poporului să cadă pe capul celor care nu-l vor vota! Și pe capul celor care fac apropouri la orișice legături și aranjamente pe care le-ar

avea cu Plahotniuc și Partidul Democrat. Pentru că el a vrut și apoi nu a mai vrut funcţii de dragul Alianţei, nu de dragul lui Plahotniuc.

Ca și Serafim Urechean, care i-a învinuit pe alegători că s-au vândut pentru 100 de grame de tărie, Mihai Ghimpu se năpustește tot mai des asupra electoratului, prost și fără de rușine, care nu l-a înţeles și nu a apreciat binele pe care i l-a făcut. Ca o fată fără discernământ și de moravuri îndoielnice, electoratul s-a aruncat în braţele celui care i-a cântat mai dulce.

Pentru fleacuri „s-a dat”, pentru „macaroane și orez”, a constatat dezamăgit șeful liberalilor. Și el, care le-a vorbit de Dragobete și de dragoste curată…

Ioana FLOREA, FLUX

Lăutarii, şampania şi femeile de la PDM În ajunul lui 8 martie, miliardarul Vladimir Plahotniuc a organizat o sindrofie de pomină pentru „doamnele și domnișoarele” din cadrul Partidului Democrat, la unul dintre restaurantele de lux aflate în proprietatea oligarhului. Nu e de mirare faptul că liderii PDM au organizat un guleai de mama focului pentru a marca o „sărbătoare” comunistă și anticreștină, așa-zisa „zi internaţională a femeii”, pentru că Diacov și Lupu, în trecutul lor mai îndepărtat, dar și mai apropiat, au fost comuniști cu acte în regulă, iar Plahotniuc a fost, ani la rând, tovarășul de taină și de business al liderului comunist Vladimir Voronin. Și cum le-am putea reproșa celor trei capi PDM că marchează o sărbătoare comunistă, cu vechi rădăcini cominterniste, atunci când acest lucru îl face întreaga noastră societate, deși jumătate dintre membrii ei se declară înverșunaţi luptători anticomuniști, întotdeauna gata să mai incendieze o dată Parlamentul și Președinţia doar pentru a stârpi definitiv comunismul.

Nu, ceea ce ne-a mirat la zaiafetul pedist a fost altceva, și anume plicul. Da, da, plicul. Dar nu unul dintre cele obișnuite prin care se trimite o scrisoare, ci unul deosebit, pe care nu este indicată nici adresa expeditorului și nici a destinatarului, și în care nu se pune o scrisoare, ci bani, mulţi bani.

Plicul pedist Dar să le luăm pe rând. Așa cum spuneam, la 4 martie 2011, în unul dintre localurile miliardarului Vladimir Plahotniuc, PDM a sărbătorit „8 martie”. Acţiunea a avut loc la Hotelul Codru, cel puţin așa am putut noi înţelege urmărind imaginile video difuzate de Publika TV, singura televiziune care a manifestat interes pentru acest eveniment sau care a fost admisă la el.

Publika TV ne spune că „democraţii au oferit femeilor din partid o petrecere cu dansuri, șampanie și flori”: „La petrecere au venit aproape o sută de persoane, între care membri ai organizaţiilor de femei ale partidului, femeile-deputaţi, miniștrii democraţi și toată conducerea PDM. Marian Lupu, Dumitru Diacov și Vlad Plahotniuc le-au înmânat doamnelor câte un trandafir și câte un plic”.

Jurnaliștii de la Publika TV au admis, voluntar sau involuntar, o inexactitate în relatarea lor. Liderii PDM n-au oferit doamnelor și domnișoarelor din partid „câte un plic”, pentru că plicul în sine nu prezintă un bun, ci le-au oferit ceva ce se conţinea în respectivele plicuri. Să fi fost în plic o simplă felicitare? Nu cred. Dacă ar fi fost o simplă felicitare, nu apărea necesitatea de a fi pusă în plic, liderii PDM o puteau oferi doamnelor și domnișoarelor pediste fără a o pune în plic, doar trandafirul nu a fost camuflat în saci de hârtie. Deci, plicul nu putea să conţină nimic altceva decât bani.

Colegii noștri de la Publika TV le-au intervievat pe două deputate de la PDM, bineînţeles, după ce acestea au intrat în posesia plicurilor. Iată ce răspuns sincer a dat doamna deputat Stela Jantuan, fiind întrebată cum i se pare cadoul (de înţeles, inclusiv plicul) făcut de liderii partidului: „Cadoul bărbaţilor mi se pare destul de neașteptat și destul de interesant pentru doamnele partidului nostru, pentru că nu s-au prea obișnuit doamnele partidului nostru să fie atât de mult tutelate de către bărbaţii partidului”. La fel de sinceră a fost și doamna deputat PDM, Valentina Stratan: „Colegii noștri bărbaţi ne-au făcut să ne simţim mai femei și ne bucurăm că colegii au reușit, colegii noștri bărbaţi”.

Păi, bineînţeles că înainte, până la aderarea oficială a miliardarului Vladimir Plahotniuc la PDM, doamnele din acest partid nu prea erau „tutelate” de bărbaţii partidului, dar de îndată ce oligarhul a devenit nu doar sponsorul formaţiunii, ci și unul dintre fruntașii ei, bărbaţii partidului au început „să le tuteleze mai mult” pe doamnele partidului, încât astăzi acestea „se simt mai femei” decât femeile.

Cum şi de cât timp o „tutelează” Marian Lupu pe Stela Jantuan Deși, aici doamna deputat Stela Jantuan ar putea fi contrazisă. Cel puţin, ea comite o mare nedreptate

faţă de șeful ei de partid, Marian Lupu. Nu e adevărat că până acum domnul Lupu n-a „tutelat-o” pe doamna Stela Jantuan.

Dimpotrivă, a tutelat-o și o tutelează de mult timp, încă de atunci când el era în PCRM-ul lui Voronin și deţinea funcţia de președintele al Legislativului. În anul 2009, după alegerile din 5 aprilie, când Marian Lupu mai era încă președinte de Parlament, el a emis o dispoziţie personală prin care a alocat importante sume de bani din bugetul Parlamentului pentru procurarea câtorva apartamente unor persoane din anturajul său, inclusiv doamnei Stela Jantuan.

Acest fapt a fost recunoscut public de Marian Lupu pe 23 iunie 2009 chiar într-o conferinţă de presă, în faţa unei camere de luat vederi de la FLUX TV.

Plicul oligarhului Plahotniuc, plin şi gros, Face Partidul lui Lupu numeros.

(Folclor politic urban)

O „tutelă” de tocmai 100 000 de euro De fapt, atunci două doamne din anturajul lui Lupu s-au bucurat de „tutela” înaltului politician, la propriu și mai puţin la figurat. După cum am spus, prima a fost ex-consilierul său, Stela Jantuan, care a plecat împreună cu Lupu la Partidul Democrat, condus de Dumitru Diacov, și care atunci a candidat pe locul 12 în lista electorală a PDM pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. Cea de-a doua persoană „tutelată” a fost Mariana Zolotco, care figura pe locul 15 în lista electorală a PDM, de asemenea, a deţinut funcţia de consilier al lui Lupu în cadrul aparatului Parlamentului. Potrivit unor surse sigure din Parlament, cele două persoane au primit prin dispoziţia personală a lui Lupu câte 100.000 de euro pentru a-și putea procura apartamente de lux în Chișinău. Aceleași surse au mai susţinut atunci că acești bani au fost alocaţi în mod vădit ilegal, deoarece dispoziţia lui Lupu nu a fost supusă, la acel moment, votului în plenul Parlamentului, singurul în măsură să decidă în acest sens. Totodată, un președinte de Legislativ nu dispune de dreptul de a repartiza după bunul său plac, fără știrea Legislativului, banii publici.

Plicul, simbolul Partidului Democrat Dar să revenim la bairamul din 4 martie 2011 de la PDM și la pli-

curile lui Plahotniuc. După cum ne relatează Publika TV, cheful cu șampanie și lăutari dat de liderii PDM a fost o surpriză pentru femeile democrate. Mai mult, colegii de la Publika TV ne informează că la acest guleai de pomină, cu lăutari, votcă, femei și tabacioc, vorba lui Creangă, în centrul atenţiei nu s-a aflat președintele PDM, Marian Lupu, și nici președintele de onoare al acestei formaţiuni, Dumitru Diacov, ci oligarhul Vladimir Plahotniuc: „Eroul serii a fost totuși Vlad Plahotniuc. Nici măcar liderul PDM nu s-a bucurat de atât de

multă atenţie din partea colegelor de partid. Doamnele și domnișoarele democrate s-au întrecut în a se fotografia cu adjunctul lui Marian Lupu”. Păi, cum putea să fie Lupu sau Diacov eroul serii, căci plicurile nu veneau de la ei, ci, după cum ne-au comunicat chiar surse din interiorul Partidului Democrat, de la miliardarul Vladimir Plahotniuc.

Recunoaștem că sursele noastre din PDM nu au vrut să ne spună chiar totul cu privire la chiolhanul democrat consacrat zilei de 8 martie. Spre exemplu, nu au vrut să ne spună câte plicuri s-au dat și câţi bani s-au pus în fiecare din respectivele plicuri, deși au lăsat să se înţeleagă că suma ar fi fost frumușică. Știm doar că nici una dintre doamnele și domnișoarele democrate, cele mai democrate din toată Republica Moldova, „mai femei” decât alte femei, nu a refuzat să primească cadoul, ci, dimpotrivă, tuturor li s-a lipit de suflet plicul-surpriză al lui Plahotniuc. Vorba cântecului: „Mi te-ai lipit de suflet/ Ca marca de scrisoare/ Și nu pot, orice-aș face, /Să te mai dezlipesc,/ Mi te-ai lipit de suflet,/ Mi te-ai lipit cam tare…”.

Pentru că nu cunoaștem aceste detalii și pentru că nu putem să admitem ca lipsa de informaţie veridică și din prima sursă să dea loc la tot felul de supoziţii, bănuieli și bârfe murdare, adresăm public fruntașilor Partidului Democrat, în special, sponsorului acestuia, Vladimir Plahotniuc, câteva întrebări. Vrem să aflăm dacă toate doamnele și domnișoarele prezente la marafetul de la hotelul Codru au fost „tutelate” în mod egal, adică li s-a dat aceeași sumă de bani sau sumele au fost diferite, după merit, devotament, vechime ca membră de partid etc., etc.? Pentru că acum guvernanţii sunt pe cale să adopte legea nediscriminării, vrem să ne asigurăm dacă

nu cumva, Doamne ferește!, vreuna dintre doamnele sau domnișoarele democrate ar fi fost discriminată la „tutelare”, punându-i-se în plic mai puţin decât celorlalte? Și ce s-au pus în plicuri: lei, dolari sau euro (bănuim că euro, pentru că PDM, ca și întreaga alianţă de guvernământ, pledează pentru eurointegrare)? Vrem să mai aflăm de unde provin banii din plicuri, dacă au fost declaraţi și impozitaţi și dacă s-a ţinut vreo evidenţă contabilă la distribuirea lor? Sperăm să obţinem răspunsuri la aceste întrebări, căci ne adresăm totuși liderilor unui partid democrat.

Asta a fost mirarea mea, despre care scriam la începutul materialului, legată de sindrofia de 8 martie de la PDM. Asta mi-a venit în cap mie.

Dar oare ce le-a trecut prin minte alegătorilor PDM la vederea imaginilor cu femeile, luxul și plicurile de la hotelul Codru? Cred că s-au bucurat și votanţii lui Lupu, Diacov și Plahotniuc că aceștia, în sfârșit, s-au apucat să tuteleze femeile din partid. Și-o fi zis mereu înţelegătorii alegători: nu contează că preţurile au săltat de câteva ori de când PDM guvernează, nu contează că noi nu avem cu ce plăti facturile la întreţinerea apartamentului, cu ce cumpăra produse alimentare, medicamente, cu ce plăti mita ce suntem obligaţi să o dăm pentru că ne merg copiii la școală.

Nu contează că veniturile și puterea de cumpărare au scăzut dramatic de când democraţii noștri guvernează.

Nu contează că am ajuns să murim de foame, în cea mai săracă și mai coruptă ţară din Europa. Important este că Lupu, Diacov și Plahotniuc le „tutelează” pe unele femei între femei din partid, femeile-deputat, femeileminiștri (căci, vorba vine, nu le „tutelează” ei chiar pe toate, căci pe cele de rând nu le „tutelează” nimeni). Și slavă Domnului, mai zic alegătorii PDM, că plicul lui Plahotniuc, plin și gros, este în continuă mișcare nu numai la hotelul Codru, ci în tot Chișinăul, în toată Republica Moldova. Așa o fi gândit cuminţii și înţelegătorii alegători ai PDM. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

8

11 MARTIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ALERTĂ PENTRU CĂUTĂTORII DE COMORI

Între ACASĂ şi ACASĂ

1926. Când cineva nu s-a împrietenit nici măcar cu gramatica, (…) să nu cuteze a scrie poezii și novele.

Mihai EMINESCU 1927. Poate fi imaginat un demnitar fără darul cuvântului?

Vasile LEVIŢCHI 1928. Cine nu asudă nici la deal, nici la vale, face umbră pământului degeaba.

FOLCLOR românesc 1929. Violenţa este moașa comunismului.

Karl MARX 1930. Natura social-imperialismului sovietic nu se va schimba.

Ursul bine hrănit nu-și va schimba năravul de a devora oameni și popoare.

Radio BEIJING, 1 august 1978 1930.

Ce dulce-i limba noastră în care mama poveștile ne-a spus!

Valentin ROȘCA 1932. La sfârșit, nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi.

Abraham LINCOLN 1933. La apa distilată a limbii pe care unele mediocrităţi contemporane căutau s-o impună, Creangă a adăugat toate sărurile limbii vorbite la Humulești și aiurea, ca s-o transforme într-o apă vie, dătătoare de puteri și făcătoare de minuni.

Aureliu BUSUIOC. Câte ceva despre Creangă și moldoveni 1934. Cu greu și îndelung mi-am format un scris cât de cât românesc (…). Limba română de la Chișinău nu a avut parte de o evoluţie normală și tot efortul autorilor de aici – de proză, în special, că poezia știe să-și camufleze mai abil înstrăinarea – așa-zisul scris moldovenesc lasă, până una-alta, de dorit. Scrisul meu nu este și nici nu avea cum fi cine știe ce copleșitor pentru că, voind să mă exprim mai întreg, mai nemincinos în acele timpuri vrute festive, măreţe și doldora de optimism, a trebuit să încifrez. Acum îmi dau seama că pe alocuri m-am ascuns atât de negăsit, că nu se mai știe nici azi unde sunt…

Text reprodus de Vitalie CIOBANU în superbul său eseu intitulat „Serafim Saka un „spadasin” al interogaţiei intelectuale”. „Contrafort”, nr. 3-4, 2010 1935. Limba rusă este cea mai lungă și cea mai roșie limbă.

Paul GOMA. Arta refugii, 1993

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

1936. Ca să-l pătrunzi pe Creangă mai departe de aparenta facilitate a lecturii, ca să-l înţelegi pe Creangă, într-un cuvânt, e nevoie de o cultură bună, de un nivel intelectual serios.

Aureliu BUSUIOC. Câte ceva despre Creangă și moldoveni 1937. „Poliloghie” – acesta e cuvântul ce caracterizează „vorbăria frumoasă” a unor persoane suficiente, mulţumite și încântate de sine care nu fac decât să justifice de ce nu există vreun rezultat concret al activităţii noii majorităţi parlamentare și a Guvernului, de ce nu se lichidează corupţia, de ce nu sunt trași la răspundere grangurii, mai ales fiind vorba de foștii comuniști ce au condus domenii de unde au furat milioane, însă acum nu se aude nimic despre ei. Își dau demisia, așa cum și-au dat demisia sau cum au fost demiși atâţia miniștri de către Tarlev și Voronin, inclusiv pentru deturnări de fonduri publice, după care nici o pedeapsă n-a urmat.

Vitalia PAVLICENCO. Voi aţi înţeles ceva? Eu – nimic. Articol preluat de pe blogul Vitaliei P. și publicat la 8 februarie 2010 în „Flux”, 12.II.2010 Notă. Nu pot să nu-i dau dreptate Vitaliei Pavlicenco, adăugând că poliloghia este un apanaj al inculturii.

1938. Ascultaţi un sfat de om bătrân: Să nu vă mulţumiţi cu ceea ce credeţi că știţi! Complăcându-vă în necunoaștere (ignoranţă), ajutaţi dușmanul să vă distrugă.

Valentin MÂNDÂCANU Întreaga problemă cu lumea aceasta este că proștii și fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii înţelepţi au întotdeauna îndoieli.

Bertrand RUSSELL 1939. Comuniștii vin la putere acolo unde democraţii sunt atinși de sminteală, se comportă iraţional, nu se pot înţelege și se ceartă încontinuu, se ambiţionează ca niște catâri, se înjură, se calcă în picioare, se îmbrâncesc în lupta pentru putere. Cu alte cuvinte, comuniștii prind rădăcini acolo unde lipsește elementara cultură politică, unde oamenii de stat au un comportament de mahalagioaice sau – ca să nu fim învinuiţi de limbaj sexist – de mahalagii.

Nicolae NEGRU. AIE la linia de sminteală. „Jurnal de Chișinău”, 25 iunie 2010 1940. Minciuna e arta hoţului.

RIVAROL, scriitor francez (1753-1801)

A intrat în vigoare Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic Intrarea în vigoare a Legii cu privire la protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova i-a pus pe jar pe „arheologii negri”, specializaţi în sustragerea bunurilor culturale din siturile arheologice și comercializarea lor ilicită peste hotarele ţării. Drept urmare, recent a fost suspendat site-ul www.kladoiskateli.md, care a redevenit www.oldstory.info. În sfârșit, patrimoniul arheologic al Republicii Moldova are șansele să devină o carte de vizită a ţării noastre și nu una de schimb pe piaţa neagră a căutătorilor de comori.

Noul proiect de lege restricţionează utilizarea ilicită a detectoarelor de metale și a altor metode de teledetecţie și obligă persoanele care au găsit comori arheologice să le transmită în posesia statului (în schimbul unei recompense conform Codului Civil), de asemenea, posesorii de colecţii personale trebuie să înregistreze aceste colecţii.

Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova a intrat în vigoare la 10 ani de la semnarea a Convenţiei Europene privind Patrimoniul Arheologic. Legea cuprinde 48 de articole, structurate în XI capitole, în care sunt reglementate diverse aspecte ale domeniului, pornind de la noţiunile de bază și până la stabilirea modului de răspundere pentru încălcarea prevederilor legii. Prin

această lege Republica Moldova se aliniază statelor europene și își onorează angajamentele rezultate din aderarea la un șir de convenţii ale Consiliului Europei și UNESCO în domeniul ocrotirii patrimoniului cultural. Legea este importantă și a fost așteptată mult timp, ca după adoptarea ei să fie lăsată uitării, cum s-a întâmplat cu Legea privind ocrotirea monumentelor din 1993. În acest timp au fost distruse o mulţime de situri arheologice, iar starea de haos care domină trebuie stopată și, pas cu pas, situaţia din domeniul protejării patrimoniului de adus pe făgașul legii și al atitudinii respectuoase a cetăţeanului faţă de trecutul istoric.

Elaborarea acestui proiect de lege a început încă în 2004, dar a fost adoptat abia la 17 sep-

tembrie 2010, cu unanimitate de voturi în Parlamentul Republicii Moldova. La elaborarea acestui proiect a lucrat un grup de specialiști de la noi (arheologi și istorici), care au consultat colegi de-ai lor din SUA, Germania, România, dar și Rusia și Ucraina.

Intrarea în vigoare a Legii cu privire la protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova presupune și elaborarea unui șir de acte normative, care trebuie definitivate de grupul de lucru până la începutul lunii iunie 2011.

Miercuri, 9 martie, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei și Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova au organizat o conferinţă de presă și o masă rotundă cu tema „Intrarea în vigoare a Legii cu privire la protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova”. În cadrul mesei rotunde a avut loc și lansarea volumelor „Arheologia între știinţă, politică și economia de piaţă” (Culegere de studii (Editori: S. Musteaţă, A. Popa, J.-P. Abraham), Seria IDN, C1, Chișinău, Editura Pontos, 2010) și revista știinţifică a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie „Tyragetia” (serie nouă: Arheologie și Istorie Antică).

La eveniment au participat specialiști în domeniul ocrotirii patrimoniului de la Ministerul Culturii, reprezentanţi ai instituţiilor universitare și muzeale, ai organizaţiilor obștești etc.

Prezent la masa rotundă, Gheorghe Postică, viceministrul Culturii, a menţionat: ”Intrarea în vigoare a acestei legi este o mare victorie, în primul rând, a arheologilor, dar și a oamenilor de cultură, a celor care au depus toate eforturile pentru valorificarea și protejarea patrimoniului naţional. (...) Este doar primul pas pe calea elaborării de către Republica Moldova a unui cod de legi privind patrimoniul cultural. Ne-am propus să elaborăm

șapte legi în această ordine de idei, printre ele: Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil, Legea privind protejarea patrimoniului imaterial, Legea privind protejarea monumentelor de arhitectură. Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova va permite ţării noastre să promoveze politici durabile în diferite domenii, precum: cultural, economic, educaţional. Pentru prima dată în Republica Moldova va fi creată o structură care se va preocupa de protejarea monumentelor arheologice”.

Gheorghe Postică a mai spus că au fost deja elaborate modificările la codurile Contravenţional și Penal și cei care vor încălca această lege vor putea fi sancţionaţi. De asemenea, viceministrul Culturii a spus că în curând urmează a fi format un Cadastru arheologic, care va reprezenta un sistem strict de evidenţă a patrimoniului arheologic, la care vor

La mulţi ani pentru Ion Moraru!

Cunoscutul luptător antisovietic din Republica Moldova, Ion Moraru, a împlinit zilele acestea venerabila vârstă de 82 de ani.

Ion Moraru s-a născut pe 9 martie 1929 în satul Mândâc, judeţul Soroca, actualul raion Drochia, unde locuiește și în prezent. În tinereţea sa, la doar 18 ani de viaţă, a devenit membru al mișcării ilegaliste de rezistenţă „Arcașii lui Ștefan”.

Jurământul pe care l-a dat ca „arcaș”, un adevărat Crez, a fost următorul: „Cred în bunul Dumnezeu și în veșnicia neamului românesc, urăsc de moarte minciuna ruso-bolșevică și voi lupta până la moarte împotriva ei”.

După exterminarea de către sovietici a majorităţii „arcașilor”, Ion Moraru devine unul dintre fruntașii organizaţiei antisovietice „Sabia Dreptăţii”. Așa cum mărturisește chiar dumnealui, și-a dedicat tinereţea unui singur scop – eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică.

Fiind urmărit de organele sovietice de represiune (NKVD, predecesorul

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea Pe data de 1 martie a fost lansat albumul “Centrul istoric al Chișinăului la începutul secolului al XXI-lea.

Repertoriul monumentelor de arhitectură”.

Albumul, editat de „Arc”, conţine rezultatele unor noi investigaţii asupra situaţiei actuale a zonei istorice din Chișinău și a clădirilor păstrate în procesul evoluţiei urbane. Cartea pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice și actuale, schiţe și adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.

Conţinutul albumului, prin punerea în valoare a calităţii artistice a patrimoniului construit, ar putea stopa degradarea unui spaţiu menit să-i bucure atât pe locuitorii și oaspeţii capitalei, cât și privirea curioasă a turistului ajuns pentru prima dată pe meleagurile noastre.

CALEIDOSCOP

11 martie

KGB), Ion Moraru a fost judecat și de instanţele sovietice în baza articolului 58.10-11 și a articolului 33 al Codului Procesual al URSS și declarat „vrag naroda – dușman al poporului”. A fost condamnat la ani grei de GULAG stalinist. În GULAG l-a cunoscut personal pe un alt mare disident antisovietic, scriitorul rus Aleksandr Soljeniţân.

Revenit în ţară, a fost, de-a lungul anilor, profesor la școala din satul natal, Mândâc, crescându-și și educându-și copiii.

A publicat, la editura FLUX, volumele autobiografice „Pustiirea” (2005) și „Treptele infernului” (2007), dedicate basarabenilor deportaţi în lagărele sovietice de concentrare.

Este cavaler al distincţiei supreme în stat, Ordinului Republicii. Este președinte de onoare al Partidului Popular Creștin Democrat, pe care l-a fondat, împreună cu alţii, în 1988.

Se consideră un om împlinit și fericit.

Domnule Ion Moraru, în acest moment aniversar, redacţia FLUX vă urează mulţi ani cu sănătate și bucurii sufletești!

Evenimente 1513: Leon al X-lea este ales Papă 1851: Inaugurarea operei Rigoletto, de Giuseppe Verdi, la Teatrul La Fenice, din Veneția, Italia 1867: Premiera operei Don Carlos de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris 1938: Ocuparea Austriei de către Germania hitleristă (Anschluss) 1985: Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcția de secretar general. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est și Vest. Este debutul pentru perestroika și glasnost 1990: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara 1997: Paul McCartney, ex-Beatles, este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii 2000: Ricardo Lagos Escobar a preluat oficial funcția de președinte al Republicii Chile 2003: Curtea Penală Internațională este fondată la Haga 2004: Explozii simultane la oră de vârf în patru trenuri madrilene omoară 200 de oameni, printre care și 16 cetățeni români.

Pistele conduc spre un atentat terorist al al-Qaida

Nașteri

ARTĂ PLASTICĂ „Culori aşternute în visuri şi gânduri...”

Vineri, 11 martie 2011, cu începere de la ora 14.00, Biblioteca Știinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Știinţe a Moldovei ne invită la vernisarea expoziţiei de lucrări floristice „Culori așternute în visuri și gânduri...”, autor Lilia Margină – meșter popular, șeful Centrului de Creaţie „Diana”. Expoziţia se va desfășura până la 1 aprilie 2011.

Salonul de primăvară Ieri la Centrul Expoziţional Constantin Brâncuși a

avea acces toate persoanele fizice și juridice, fapt care va spori, pe de o parte, cunoașterea reală a patrimoniului arheologic la nivel local și va favoriza, pe de altă parte, procesul de monitorizare și protejare a acestei categorii de patrimoniu cultural. Potrivit viceministrului Culturii, Republica Moldova va fi a doua ţară din fostul spaţiu CSI, după Armenia, care va elabora acest Cadastru.

Salutăm intrarea în vigoare a Legii cu privire la protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova și sperăm în buna ei funcţionare. De asemenea, ne exprimăm speranţa că în cel mai scurt timp vor avea motive să se impacienteze și demolatorii de monumente de arhitectură, iar Legea privind protejarea monumentelor de arhitectură va fi elaborată și implementată înainte ca să fie demolate și ultimele monumente de istorie și arhitectură care ne-au mai rămas.

Liliana POPUŞOI, FLUX

demarat „Salonul de primăvară”, o expoziţie-concurs care întrunește cele mai noi realizări ale artiștilor noștri plastici. Dacă doriţi să aflaţi cu ce stare de spirit au intrat pictorii noștri în anotimpul renașterii, puteţi vedea lucrările până la 27 martie, când vor fi făcute și totalizările.

„Univers–Polonia–Moldova” În perioada 3–20 martie, la Centrul Expoziţional „C. Brâncuși” se desfășoară expoziţia reprezentativă „Univers–Polonia–Moldova”, unde sunt expuse 61 de lucrări ale 12 pictori moldoveni, polonezi sau descendenţi polonezi.

1544: Torquato Tasso, poet italian (d. 1595) 1843: Harald Høffding, filosof danez (d. 1931) 1899: Regele Frederick al IX-lea al Danemarcei (d. 1972) 1920: Nicolaas Bloembergen, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel 1928: Erzsébet Abaffy, lingvistă și scriitoare maghiară 1929: Constantin Th. Botez, istoric, eseist român (d. 1992) 1931: Ion Besoiu, actor român de teatru și film 1932: Iosif Naghiu, dramaturg român 1953: Ladislau Bölöni, fotbalist, antrenor român 1957: Ion Bogdan Lefter, poet, critic și istoric literar român 1967: Reka Szabo-Lazăr, floretistă româncă 1971: Johnny Knoxville, cascador și actor american

Decese 0222: Elagabalus, împărat roman 1722: John Toland, filosof irlandez (n. 1670) 1781: Mihály Adami, scriitor, lingvist și genealogist maghiar (n. ?)

1869: Vladimir Odoevsky, filosof, scriitor rus (n. 1803) 1913: Kornél Ábrányi (fiul), romancier, poet și jurnalist maghiar (n. 1849) 1931: Wilhelm Friedrich Murnau, regizor de film german (n.

1888) 1955: Alexander Fleming, bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel (n. 1881) 1963: Ignat Bednarik, pictor, desenator (n. 1882) 1975: Eugen Bădărău, fizician român (n. 1887) 1988: Harry Brauner, etnomuzicolog și compozitor (n. 1908) 2001: Zahu Pană, poet și ziarist de naționalitate aromână 2002: Rudolf Hell, om de știință, considerat inventatorul faxului 2006: Slobodan Milošević, fost președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, acuzat de crime de război de către Tribunalul Internațional pentru fosta Iugoslavie (n. 1941)

FLUX EDI|IA DE VINERI

Iertarea aproapelui este condiţia dobândirii iertării de la Dumnezeu La 6 martie, în cea de-a patra duminică a Triodului, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

9

Nimic nou sub soare: Patriarhia Moscovei susţine separatismul în Moldova!

La 2 martie, miliţia transnistreană i-a arestat pe primarul satului Corjova, Valeriu Miţul, și pe Iurie Coţofană, consilier în Primăria Corjova, raionul Dubăsari. Cazul a fost destul de mediatizat în Republica Moldova, ca să revenim acum cu detalii. Cert este că arestarea a constituit un abuz și o brutalitate din partea regimului instalat la Tiraspol. Peste 3 zile, la 5 martie, la indicaţia personală a lui Igor Smirnov, sub presiunea OSCE, primarul Miţul și consilierul Coţofană au fost eliberaţi. În preziua eliberării, la 4 martie, mitropolia Chișinăului „și a întregii Moldove” a postat pe pagina sa de internet o scrisoare, tradusă din rusă, nr. 01-02/069, adresată Patriarhului Kiril al Moscovei și al întregii Rusii de către mitropolitul Vladimir, aflat într-un turneu în Portugalia. Iată cuprinsul scrisorii cu pricina în traducerea oficială a mitropoliei: „Sanctitatea Voastră!

În cuvântul său de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Petru a tâlcuit Evanghelia din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, arătând motivul pentru care Adam a pierdut Raiul – nepostirea și neascultarea – și a vorbit despre rostul postului în viaţa creștină.

Printre altele, Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru a subliniat: „Postul este de folos și trupului, și sufletului. Postul este un act de respect, de cinstire a lui Dumnezeu, dar și o jertfă o noastră adusă Tatălui Ceresc, prin care arătăm că noi Îl preţuim mai mult pe Dăruitor decât darurile Sale. Postul ne ajută să biruim patimile și plăcerile trupești. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Postul potolește zburdăciunea trupului, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţește și înaripează sufletul, îl înalţă și îl ușurează”.

Postul a fost așezat de Dumnezeu în Rai, când i-a interzis lui Adam să mănânce din pomul cunoștinţei binelui și răului. Dar nerespectarea acestei interdicţii l-a scos pe Adam din Paradis.

Așadar, nepostirea a fost motivul pentru care Adam a fost alungat din Rai. Noi însă, postind, la rândul nostru, putem dobândi Împărăţia Cerurilor. Sfinţii Părinţi spun că interdicţia lui Adam a fost una temporară, pentru ca Adam să se înveţe să-L preţuiască mai mult pe Dumnezeu decât darurile Sale, să se apropie de darurile lui Dumnezeu nu cu lăcomie, ci cu reţinere și cu înfrânare.

Evanghelia de astăzi ne mai spune că dacă nădăjduim să obţinem iertare de la Dumnezeu, atunci și noi trebuie să iertăm. „De nu veţi ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta greșelile voastre”, ne avertizează Mântuitorul. Iertarea aproapelui este condiţia dobândirii iertării de la Dumnezeu.

De aceea, duminica de astăzi este numită și Duminica iertării.

Creștinii își cer iertare unul de la altul pentru a intra împăcaţi în această perioadă de pregătire pentru Înviere”. „Părinţii Bisericii ne spun că postul de bucate trebuie să-l desăvârșim cu postul de păcate. Să ne străduim să postim cu toate simţurile noastre: cu vorba, cu auzul, cu mirosul, cu văzul, cu pipăitul. Acesta este postul complet. În această perioadă să ne reţinem de la clevetire, de la judecata aproapelui, să ne străduim să nu rostim cuvinte urâte, să sfinţim auzul ascultând vorbe ziditoare de suflet, văzul cu privirea și contemplare sfintelor icoane, meditând la vieţile sfinţilor ale căror chipuri le privim și să ne împărtășim cu Sfintele Taine cu binecuvântarea și dezlegarea duhovnicului după ce ne-am mărturisit păcatele. Și în această perioadă trebuie să înmulţim rugăciunea și milostenia.

Dacă postim și nu ne rugăm, acest post nu este primit la Dumnezeu. Iar pentru ca rugăciunea noastră să ajungă la Dumnezeu, spun Părinţii Bisericii, trebuie să-i dăm două aripi – postul și milostenia.

Să ne ostenim fiecare după puterile noastre cu rugăciunea, cu postul, cu lecturile cele sfinte, făcând și fapte de milostenie pentru a ne apropia pregătiţi de Sfânta Înviere”, a mai spus Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei.

11 MARTIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vă aducem la cunoștinţă, că în ziua de 2 martie a fiecărui an, în Republica Moldova se comemorează începutul conflictului armat de pe Nistru (1992). În această zi în toate bisericile și mănăstirile sunt săvârșite slujbe de pomenire pentru cei căzuţi în acest război fratricid.

Anul 2011 nu a fost o excepţie, doar că Ziua pomenirii a fost umbrită de acţiunile ilegale ale structurilor de forţă ale regiunii Transnistrene. Astfel, după oficierea serviciului divin, chiar în pragul bisericii din s. Corjova, r.

Dubăsari, reprezentanţii structurilor de forţă transnistrene au încălcat flagrant drepturile și libertăţile cetăţenilor, mai întreprinzând un șir de acţiuni ofensatoare faţă de simbolica de stat – drapelul Republicii Moldova, una dintre părţile operaţiunii de menţinere a păcii. În cadrul acţiunilor planificate din timp, aplicând forţa, structurile transnistrene de profil i-au reţinut pe primarul s. Corjova, domnul Valeriu Miţul și pe consilierul Primăriei din localitate, domnul Iurie Coţofană. Cei doi oficiali au fost arestaţi ilegal și duși la instituţiile judecătorești regionale neconstituţionale, unde pe motivul unei acuzaţii închipuite „de opunere a rezistenţei reprezentanţilor de menţinere a ordinii” au fost condamnaţi la șapte zile privaţiune de libertate.

Corjova este localitatea de baștină a fostului Președinte al Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin. De rând cu celelalte trebuie menţionat faptul că din punct de vedere teritorial și administrativ s. Corjova aparţine Republicii Moldova, fiind parte indivizibilă a r. Dubăsari.

Al Sanctităţii Voastre smerit ascultător, Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove”.

Bineînţeles că Patriarhul Kiril al Moscovei și al întregii Rusii nu a intervenit în nici un fel la Tiraspol și nici nu a trimis vreun răspuns la Chișinău. Contrar uzanţelor, Patriarhia Moscovei nici nu a postat această scrisoare pe pagina sa de internet. De regulă, scrisori cu mult mai neînsemnate, semnate de mireni, cum ar fi cele ale lui Marian Ilici Lupu, sunt postate pe site-ul Patriarhiei Ruse la câteva minute de la sosire. În legătură cu această situaţie ar fi câteva lucruri de precizat în fuga condeiului.

1. Fără să vrea (nu este pentru prima oară!), mitropolitul

Vladimir i-a conferit gestului și textului său valoare de test de sinceritate pentru superiorii săi de la Moscova. Mitropolitul Vladimir a confirmat prin gestul său că Moldova de peste Nistru se află sub ocupaţia militară și controlul efectiv al Federaţiei Ruse și că factorii politici de putere de la Moscova sunt mână în mână cu factorii bisericești de putere. Iar regimul separatist de la Tiraspol este unul subordonat acestor factori de putere de la Moscova.

2. După cum se știe, mitropolitul Vladimir se află în relaţii personale vechi și directe, de „colaborare”, cu Igor Smirnov de la Tiraspol. Nu o singură dată mitropolitul a intervenit la Moscova în favoarea lui Smirnov. I-a făcut pe plac de fiecare dată: a cerut ca centrul eparhial să fie mutat de la Tighina la Tiraspol, a consimţit la îndepărtarea episcopului Vichentie Morari din eparhie, l-a adus în loc pe bravul episcop Iustinian Ovcinnikov, care spunea și scria cu orice ocazie că „Transnistria este străvechi pământ rusesc”, iar după învechirea acestuia în rele a cerut înlocuirea lui cu unul mai de nădejde, Sava Volkov. Cu toate acestea, mitropolitul a evitat să intervină pe lângă căpetenia separatistă pentru eliberarea primarului și consilierului arestaţi ilegal. Mitropolitul Vladimir a evitat să i se adreseze direct lui Smirnov, ceea ce se vede din faptul că acesta îi cere patriarhului său „să Vă adresaţi conducerii regiunii Transnistrene cu rugămintea de a elibera oficialii menţionaţi mai sus”.

3. Totodată, mitropolitul Vladimir are la Tiraspol un episcop, Sava Volkov, care este și vicepreședinte al Sinodului mitropolitan de la Chișinău, așadar nr. 2 în structura locală a Patriarhiei Moscovei. Ca cetăţean rus, trimis de Mos-

Sanctitatea Voastră!

Cu smerenie Vă rugăm să participaţi în măsura posibilităţilor la rezolvarea conflictului și să Vă adresaţi conducerii regiunii Transnistrene cu rugămintea de a elibera oficialii menţionaţi mai sus și reîntoarcerea lor pe teritoriul Republicii Moldova. În același timp Vă informăm că s.

cova în teritoriile ocupate ale Republicii Moldova, episcopul Sava Volkov, de asemenea, nu a intervenit pe lângă Smirnov pentru eliberarea celor doi oficiali arestaţi. De ce nu a intervenit episcopul Sava Volkov?

Este simplu, pentru că el este unul dintre colegii și partenerii lui Igor Smirnov în exercitarea ilegală a controlului efectiv al Moldovei de peste Nistru. Între episcopul Sava și Igor Smirnov există o relaţie de înţelegere perfectă, de complementaritate armonioasă. Nu este de neglijat faptul că episcopul Sava Volkov și clerul din subordinea sa recunosc regimul ilegal de la Tiraspol ca fiind unul legal, episcopia și toate părţile ei componente activând ca „persoane juridice transnistrene” înregistrate de organele separatiste. Totodată, episcopul Sava Volkov și clerul său participă cu diverse ocazii la acţiunile publice de legitimare a regimului separatist, binecuvântându-i pe capii acestuia, pentru care, la fiecare slujbă religioasă, înalţă ectenii de sănătate și prosperitate, adică se roagă lui Dumnezeu ca regimul să înflorească cu tot ce are el, de la administraţia ilegală la serviciile secrete. Nici dimensiunea militară nu e absentă în acest context. Aceleași ectenii sunt rostite de către respectivii clerici și pentru ocrotirea “oastei”, adică a Gărzii transnistrene.

4. Patriarhul Kiril nici nu a clintit la primirea scrisorii mitropolitului Vladimir. Era și firesc.

De ce nu a reacţionat în nici un fel Patriarhul Moscovei? Pentru că Igor Smirnov este unul dintre favoriţii și alintaţii ei. Am

mai scris în FLUX că separatistul nr. 1 este cel mai decorat dintre toţi laicii din cuprinsul Patriarhiei Moscovei. Nici o altă persoană din spaţiul a ceea ce patriarhul Kiril numește „Lumea Rusă” (Rusia, Ucraina, Bielorusia și „întreaga Moldovă”) nu s-a mai bucurat de atâtea înalte aprecieri, încurajări și creditări morale ca Igor Smirnov. Așa a fost pe timpul patriarhului Alexei al II-lea, așa este și de când pe tronul patriarhal de la Moscova s-a urcat actualul cap al Bisericii Ruse, Kiril. Dar, reciproca e valabilă. Și patriarhul Kiril a primit decoraţii ale “republicii moldovenești nistrene”, chiar din mâna preaiubitului său fiu duhovnicesc, Igor Smirnov.

5. Mitropolitul Vladimir susţine că, „din punct de vedere teritorial și administrativ, s.

Corjova aparţine Republicii Moldova, fiind parte indivizibilă a r. Dubăsari”, ca și cum celelalte localităţi de peste Nistru nu ar aparţine Republicii Moldova. Mesajul citit printre rânduri este, din păcate, următorul: Smirnov să stea în teritoriul controlat de el, acela nu aparţine Republicii Moldova! Apropo, în scrisoarea sa din Portugalia, mitropolitul Vladimir folosește pentru Moldova, între altele, denumirea sovietică de “Moldavia”.

6. Gestul mitropolitului Vladimir, în aparenţă marcat de bune intenţii, este, în realitate, unul plin de contradicţii și trimis pe o adresă greșită. Pe de o parte, mitropolitul ne dă limpede de înţeles că nu este chiar mitropolit al „întregii Moldove” și nici chiar al „întregii Republici Moldova”, pentru că „rmn”-ul lui Smirnov și al episcopului

Sava Volkov este altceva decât „jurisdicţia Republicii Moldova”, de vreme ce vorbește de reîntoarcerea celor doi oficiali de la… Tiraspol… “pe teritoriul Republicii Moldova”. De parcă Tiraspolul ar fi în afara teritoriului Republicii Moldova! Pe de altă parte, era mai simplu ca mitropolitul Vladimir să i se fi adresat direct lui Igor Smirnov, acest mare „credincios” care stă sub omoforul său și este păstorit cu atâta drag împreună cu fratele lui de jurisdicţie benevolă, ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca. Dar – nu-i așa? –, cum să-i spună mitropolitul Vladimir ceva de la obraz lui Igor Smirnov, când până acum a avut pentru el doar binecuvântări și cuvinte de laudă.

7. Este bine că primarul Valeriu Miţul și consilierul Iurie Coţofană au fost eliberaţi din arestul ilegal. Slavă Domnului pentru asta și recunoștinţă intervenienţilor din partea OSCE. Atâta doar că intervenţiile Bisericii Ruse în această situaţie au fost nule.

Te-ai mira ca fie și a treia zi de Paști să auzim din gura patriarhului Kiril măcar un cuvânt de dojană faţă de Smirnov și ceata sa de separatiști trimiși în misiune în partea de răsărit a ţării noastre. Abia așteptăm să citim pe pagina de internet a mitropoliei „întregii Moldove” sau pe cea a Patriarhiei Ruse ce va filosofa sau ce va teologhisi patriarhul Kiril al întregii Rusii și al întregului CSI ca răspuns la rugămintea preasmeritului și ascultătorului său mitropolit de la Chișinău.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Surse sovietice despre prizonierii români în URSS Situaţia prizonierilor români în URSS a fost un subiect tabu în perioada regimului comunist. Abia în anii ‘90 au început să apară mărturii ale celor care cunoscuseră teribila experienţă a lagărelor sovietice. Institutul Diplomatic Român a avut excelenta iniţiativă de a demara o investigaţie sistematică a arhivelor din Federaţia Rusă pentru a cunoaște soarta celor căzuţi în captivitate – unii din ei, circa 140.000, luaţi prizonieri după 23 august 1944, sub motiv că încă nu fusese semnat armistiţiul – și rămași în lagăre ani îndelungaţi după încheierea războiului. Refuzul Uniunii Sovietice de a adera la Convenţia de la Geneva din 1929 privind regimul prizonierilor a făcut imposibilă activitatea Crucii Roșii Internaţionale în beneficiul celor aflaţi în captivitate.

Se știe că însuși fiul lui Stalin din prima căsătorie, Iakov Djugașvili, căzut prizonier la germani, nu a putut beneficia de asistenţa Crucii Roșii Internaţionale. Supremă ironie a istoriei: ofiţeri polonezi aflaţi în același lagăr cu el renunţau la o parte din conţinutul pachetelor primite prin Crucea Roșie Internaţională pentru a-i face lui Iakov Djugașvili un pachet de prizonier.

Doi cercetători români, Vitalie Văratic și Ilie Schipor, și-au asumat sarcina de a explora arhivele din Federaţia Rusă, pentru a cunoaște exact numărul prizonierilor români din Uniunea Sovietică, numărul celor decedaţi în captivitate, locurile unde au fost înmormântaţi și alte momente și aspecte ale prizonieratului lor. Din mărturiile memorialistice – semnalăm doar volumul lui Eniţă Pânzaru, Un pas la stânga, un pas la dreapta și… Miciurinsk, Oranki-Monastârka (Editura Universităţii din București, 2008), care oferă un tablou pe cât de realist, pe atât de zguduitor al vieţii de lagăr – știm că prizonieratul a fost nu numai un calvar, ci și o situaţie limită, în care oamenii și-au dezvăluit adevărata lor faţă: egoism, lașitate, compromis, cruzime. Alături de păcate, s-au manifestat însă și virtuţi: altruism, dăruire, credinţă, sacrificiu. Prizonieratul a făcut o triere între oameni

și viermi, între caractere și lichele, între demni și robi. În așteptarea publicării volumului preconizat de Institutul Diplomatic Român, dorim să semnalăm două documente sovietice care cuprind informaţii revelatoare despre atitudinea autorităţilor române faţă de situaţia prizonierilor noștri din URSS, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Primul document este nota de conversaţie Molotov - Iorgu Iordan, din 17 iulie 1946 (publicată în Sovetskii faktor v Vostocinoi Evrope, 19441953, sub red. Tatianei V. Volokitina, vol. I, Moscova, ROSSPEN, 1999, p.

322-325). Cunoscutul lingvist român îndeplinea atunci funcţia de ambasador al României la Moscova. De curând, revenise în ţară un lot de prizonieri români din URSS, astfel că Iorgu Iordan, care avea misiunea de a se interesa de soarta celor rămași în captivitate, a început discuţia cu

această problemă: „Iordan spune – citim în nota de conversaţie – că ar vrea să spună câteva cuvinte despre prizonierii de război români, care s-au întors în România. Întoarcerea lor a produs o foarte bună impresie. În cinstea acestor români au fost organizate primiri nu numai de către ARLUS (Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică – n. n.), ci și de alte organizaţii. Doi colonei români au relatat despre viaţa plăcută în prizonieratul sovietic”. Atâta servilism îl va fi dezgustat probabil și pe Molotov, care a răspuns: „Cum poate să fie plăcută viaţa în prizonierat!”. Dându-și

seama de gafa făcută, Iorgu Iordan a trecut la altă temă: campania electorală. După desfășurarea discuţiei, care a abordat și alte probleme, înainte de plecare, „Iordan a revenit la problema prizonierilor de război și a întrebat dacă se poate aștepta reîntoarcerea și a altor prizonieri de război români în România. Molotov răspunde că, efectiv, nu știe în ce stadiu se află problema și spune că trebuie să verifice care sunt planurile ulterioare în această privinţă. La sfârșitul convorbirii, Molotov se interesează de activitatea știinţifică a lui Iordan.

Convorbirea a durat 15 minute”, citim în finalul notei de conversaţie.

Într-o cu totul altă manieră se desfășoară discuţia privind prizonierii de război români în URSS în convorbirea lui Molotov cu liderii de partid Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Vasile Luca, aflaţi în delegaţia guvernamentală condusă de Petru Groza, venită să semneze Tratatul de alianţă dintre URSS și România (4 februarie 1948). După semnarea tratatului, la 7 februarie, cei trei conducători ai PCR au avut o lungă discuţie cu Molotov privind probleme de interes comun. În nota de conversaţie (ibidem, p 530-536) citim: „V. Luca trece la a doua problemă (prima fusese naţionalizarea,

care avea să se înfăptuiască la 11 iunie 1948 – n. n.) și roagă să se rezolve cât mai rapid posibil problema prizonierilor de război români din URSS. După informaţiile deţinute de el, prizonierii sunt demoralizaţi și spun: «Groza ne-a vândut pentru pâine și porumb» (referire la faptul că România, lovită de secetă, beneficiase de livrări de cereale din partea URSS – n. n.). În ţară, reacţiunea folosește, de asemenea, această întârziere a repatrierii. V.M. Molotov spune că Groza i-a vorbit ieri despre această problemă. El i-a promis să-i dea astăzi un răspuns, dar nu a reușit să se consulte în această pro-

blemă. Deocamdată, trebuie spus că, în condiţiile de iarnă, transportul prizonierilor de război este dificil și că, în viitorul cel mai apropiat, problema va fi rezolvată. Trebuie avut în vedere că prizonierii sunt ocupaţi în diverse munci. V.M. Molotov întreabă dacă s-a pus și problema celor internaţi. V. Luca răspunde că cetăţenii români internaţi în URSS sunt numai cei de origine germană (referire la sașii și șvabii deportaţi în URSS, în 1945 – n. n.) și nu se pune problema lor. Deocamdată, în ţară nu s-a rezolvat problema germană și revenirea germanilor internaţi în URSS nu este de dorit. În URSS se află însă, de asemenea, prizonieri de război ai armatei ungare originari din Transilvania.

Este de dorit ca aceștia din urmă să fie repatriaţi în România. A. Pauker informează că englezii intenţionează să organizeze o demonstraţie a familiilor prizonierilor de război în faţa Ambasadelor URSS, SUA și Angliei din București. V.M. Molotov spune că va da un răspuns în cel mai scurt timp”.

Diferenţa de ton dintre Iorgu Iordan și Vasile Luca este evidentă. În ce mă privește, pe măsura cunoașterii documentelor sovietice, propria evaluare a liderului comunist s-a schimbat. Astăzi știm că, în 19511952, Vasile Luca, pe atunci ministru de Finanţe, s-a opus la reforma bănească voită de Stalin pentru a subordona și mai mult leul românesc în raport cu rubla sovietică, reformă care avea să se înfăptuiască la 26 ianuarie 1952.

Gheorghiu-Dej a fost atunci de acord cu reforma. Vasile Luca s-a opus, a devenit „deviator de dreapta” și a sfârșit în închisoare. Nu i se poate – cred eu – contesta o anumită identificare cu interesul naţional al României în raporturile cu Uniunea Sovietică.

Acad. Florin CONSTANTINIU Sursa: Ziarişti Online

10

11 MARTIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR Este una dintre puţinele legume pe care America le-a dat lumii întregi. În ceea ce privește aspectul, trebuie să știţi că indicatorul principal în cazul ardeiului nu este mărimea, ci culoarea.

Mâncăruri de post Mâncare de ciuperci cu ţelină

Ingrediente: 1 ţelină mare, 300 gr ciuperci, 100 gr praz tăiat mărunt, 100 gr măsline, 100 ml suc de roșii, 1 ceapă, 4 linguri ulei, 1 foaie de dafin, pătrunjel, sare, piper, 50 ml vin alb Preparare: Ceapa și prazul sunt puse la călit în ulei încins. Se adaugă ţelina, ciu-

Nutriţie - Ardeii conţin o cantitate importantă de vitamina A – care mărește rezistenţa organismului la infecţii și răceli, și vitamina B6; - Vitamina A – numită și vitamina frumuseţii – ne ajută să avem o piele sănătoasă și frumoasă; - Ardeii mai conţin vitamina C – aproape în aceleași cantităţi ca portocalele și grapefruit-ul; - Ardeiul verde mai conţine și silicon, care are grijă de sănătatea părului, a unghiilor și a dinţilor.

Cum îi alegi Alege-i pe cei care au o formă bine definită, culoare uniformă și intensă, iar suprafaţa lor trebuie să fie netedă. Exclude din start varianta celor pătaţi, cu aspect zbârcit și culoarea lipsită de luciu.

Cum îi păstrezi Înainte de congelare, spală-i bine și taie-i în jumătăţi. În congelator îi poţi păstra între trei și șapte zile.

Cum îi consumi - Ar fi de preferat ca ardeii să fie consumaţi cruzi - așa te poţi bucura de aportul de vitamine și minerale pe care îi oferă.

- Îi poţi adăuga la salatele de legume, dar și atunci când gătești orez, spre exemplu. Este bun și în combinaţie cu sucul de morcovi sau mere.

- Copţi pe grătar, aceștia constituie o garnitură potrivită pentru mâncărurile cu carne.

Smochinele ţin cancerul departe

Smochinele sunt o sursă naturală de minerale, dintre care fosforul, potasiul, calciul, magneziul, cuprul și sulful. Dintre aceste minerale, potasiul (esenţial pentru sănătatea inimii și pentru controlul hipertensiunii arteriale), depășește 400 mg de vitamina C. Specifice acestor fructe, tonice pentru orice vârstă, sunt ficina, o enzimă tămăduitoare cu rol în reglarea digestiei, și benzaldehida, un important factor anticancerigen. În dieta bolnavilor de cancer (care nu sunt diabetici) smochinele se pot consumă zilnic, ca desert.

percile și 100 ml de apă. Lăsăm să fiarbă cu capacul pus, timp de 10-15 minute.

Punem sucul de roșii, piper și sare după gust. Se lasă să fiarbă la foc mic, vreme de 20 de minute. La final adăugăm foaia de dafin, pătrunjel, iar când amestecul a fost luat de pe foc, punem și vinul. Se servește cu felii de lămâie.

Sarmale cu porumb şi morcov

ceapă, morcov și porumb și este lăsat câteva minute pe foc. Se amestecă continuu. Se adaugă cimbru, boia dulce, bulion, sare după gust. După ce compoziţia este gata, ne ocupăm de foile de varză.

Foile de varză se taie, selectându-se bucăţile în care compoziţia poate fi împachetată cu ușurinţă. Se rulează sarmalele, care se așază în straturi succesive. Când am terminat de pus sarmalele în oală, adăugăm apă cât să le acopere, tăiem două roșii rondele (sau bulion) și le așezăm deasupra. După ce au fiert la foc mic, sarmalele se pot lăsa încă 20 de minute la cuptorul preîncălzit la 180 grade.

Există două surse ale beneficiilor pe care postul le poate avea asupra organismului – o sursă psihologică, ce provine, la rândul său, din promisiunile spirituale pe care religia le face și din antrenamentul pe care îl face creierul, învăţând să controleze impulsurile alimentare, și o sursă strict fizică, ce constă în conţinutul nutritiv al alimentelor de post.

Dacă, din punct de vedere religios, postul începe când renunţi la mâncărurile “de frupt”, din punct de vedere chimic, postul începe când rezervele de carbohidraţi din organism sunt consumate pentru a genera energie. Postul continuă atâta vreme cât rezervele de carbohidraţi sunt principala sursă de energie, nefiind necesară utilizarea rezervelor de proteine. Odată ce organismul începe să-și folosească rezervele de proteine pentru a degaja energie, nu mai vorbim de post, ci de înfometare.

Concret, cum funcţionează postul la nivel chimic?

Din cauza lipsei unui aport energetic, organismul se vede forţat să apeleze la propriile rezerve, dezintegrând grăsimea din organism pentru a produce energie. Cu cât mai puţin mănâncă o persoană, cu atât organismul apelează mai mult la rezervele de grăsimi.

Detoxifierea este unul dintre argumentele

Mere în aluat

Ingrediente: 1/2 kg năut, care se pune la înmuiat, cu o seară înainte, în multă

Ingrediente: 250 gr făină; 2 gr sare; 25 gr zahăr; 30 gr margarină vegetală; 5 gr drojdie; 120 gr apă călduţă; 12 gr lapte soia.

Umplutura de mere: 1 măr; 2 linguri de zahăr; 50 gr stafide; 1 lingura lămâie; scorţișoară.

folosite în promovarea ideii că postul este benefic organismului. Detoxifierea este un proces natural prin care organismul neutralizează toxinele cu ajutorul colonului, ficatului, rinichilor, plămânilor sau pielii. Procesul este accelerat în timpul postului din două motive: numărul toxinelor ingerate este mai mic și organismul are ocazia de a curăţa stocurile de toxine deja existente.

Un alt beneficiu al postului este procesul de vindecare, prin care se presupune că trece organismul atunci când evită anumite alimente. În timpul postului, energia este îndepărtată de sistemul digestiv (gradul de alimentare scăzând) și este îndreptată spre metabolism și sistemul imunitar. Procesul de vindecare este catalizat de efortul corpului de a căuta surse de energie. Prin urmare, structuri anormale în interiorul organismului – precum tumorile – nu mai au resurse să crească și sunt susceptibile de a fi dezintegrate. De asemenea, s-a constatat că producerea proteinelor este mai eficientă în timpul postului, iar o eficienţă mai ridicată în sinteza proteinelor este corelată cu o sănătate mai bună a organelor, ţesuturilor și celulelor.

Așa se explică de ce oamenii își pierd apetitul în timpul gripelor, al răcelilor sau al gastritelor – pentru a deturna procesul producerii de energie de la sistemul digestiv către cel imunitar, ajutând astfel la autovindecarea organismului. În cele din urmă, cel mai studiat și argumentat beneficiu al postului este întinerirea organismului și creșterea expectanţei de viaţă.

Explicaţiile care stau la baza acestui beneficiu sunt multiple: o rată metabolică mai lentă, o producţie mai eficientă de proteine, un sistem imunitar îmbunătăţit. În ciuda aspectelor pozitive, sunt totuși câteva categorii de persoane care ar trebui să consulte un specialist referitor la riscurile și avantajele care le implică postul asupra sănătăţii lor.

eroi de poveste, obiecte cu care în mod obișnuit nu intră în contact, peisaje și alte lucruri care îl ajută să cunoască și să facă mici corelaţii privind mersul lucrurilor în lumea în care tocmai au intrat.

Este momentul să înveţe câte ceva despre frumos. Cum să asorteze culorile, cum se aranjează florile în vază sau ce pieptănătură are “Frumoasa din pădurea adormită”.

Aceste desene vor fi puncte de referinţă pentru copii, ei luându-le ca model, alături de părinţi și cei apropiaţi. De asemenea, copiii au tendinţa să imite și ceea ce vor vedea în desene, vor inocula involuntar drept exemplu.

Dincolo de ceea ce se vede ca fiind “util pentru viaţă”, cărţile pe care cei mici le colorează sunt plăcute și pentru că cei mici văd în asta un joc. Creioanele colorate îi atrag foarte tare, iar desenele cu personaje le acaparează atenţia. În clipa în care reușesc să coloreze o

Blat: 150 g nucă măcinată, 100 g zahăr, 1 plic praf de copt, 250 ml apă minerală, 6 linguri făină (compoziţia trebuie să aibă consistenţa unui chec). Amestecăm zahărul cu apa minerală, nuca, praful de copt, făina și punem compoziţia într-o formă unsă cu ulei și tapetată cu făină sau cu hârtie de copt. Se coace la foc potrivit.

Ca orice blat, se însiropează: 200 ml

apă, 3 linguri de zahăr, 1/2 fiolă esenţă de rom.

Crema: Pentru cremă puteţi folosi frișcă vegetală simplă sau amestecată cu nucă măcinată (sau alune); daca prăjiţi puţin nuca sau alunele este mai bine. Puteţi să amestecaţi frișca și cu fructe sau dulceaţă de fructe.

O altă variantă de cremă este cea din plicuri de cremă instant, la care se înlocuiește laptele cu apă minerală, suc sau cafea, după dorinţă.

FRUMUSEŢE

Cum îţi alegi parfumul de primăvară?

Odată cu noul sezon, nu doar hainele și accesoriile se schimbă, ci și parfumurile. Primăvara aduce arome răcoritoare, cu miresme de flori, iarbă proaspăt tăiată și de fructe.

Tendinţele primăverii Apropierea primăverii ne aduce aminte de parfumurile ei proaspete. În curând, vom simţi altfel aroma parfumurilor: cu siguranţă ea va fi mai intensă.

Așadar, dacă iarna îţi permiţi să alegi un parfum tare, cu iz oriental sau condimentat, în sezonul cald trebuie să optezi pentru arome proaspete (florale, fresh sau pe cele din categoria dulce-acrișor).

Dacă ai un parfum preferat la care nu vrei să renunţi, alege ediţia de vară a acestuia sau apa de toaletă în locul apei de parfum. Dar să vedem care sunt principalele parfumuri în tendinţe.

Parfumuri florale

Mirosul este mai persistent dacă este pulverizat direct pe piele, în zonele în care pulsul se simte mai puternic: gât, tâmple, încheietura mâinilor sau spatele genunchilor.

Pentru a-i învălui de ceilalţi cu aroma ta, pulverizează-ţi parfum în palme. Astfel, tot ceea ce vei atinge va păstra mireasma ta, de exemplu o eșarfă sau un șerveţel.

Categoria parfumurilor florale este cea mai cuprinzătoare. Aici sunt incluse toate parfumurile care au ca ingredient principal un derivat din flori, cum ar fi iasomia, trandafirul, violeta, floarea de portocal, gardenia, ylang-ylang.

Parfumuri floral-orientale Aceste compoziţii sunt foarte complexe, datorită elementelor deosebite care creează o notă exotică. Există nuanţe suave de ambră și de trandafir, dar și nuanţe ale misterului și sacrului, cum ar fi lămâia și santalul.

Cum să alegi parfumul potrivit?

Fiecare simte și interpretează aromele într-o manieră proprie, de aceea există un parfum pentru fiecare dintre noi. În plus, atunci când este aplicat, el poate căpăta un alt miros, în funcţie de PHul pielii, de temperatura corpului sau de anotimp.

Parfumuri oriental-fructate Note de bergamotă, bujor, lemn de santal.

Parfumul este o călătorie romantică pe tărâmul iubirii. Imprevizibilul sporește farmecul fiecărei povești de dragoste.

Tipsuri pentru o aromă de durată Folosește o cantitate de parfum moderată, cei din jur nu trebuie să-l simtă ca pe o agresiune olfactivă.

Psihologii au arătat că simţul olfactiv încetează să mai sesizeze parfumurile cu care suntem obișnuiţi.

Așadar, dacă tu nu-ţi simţi mirosul, nu turna toată sticluţa de parfum pe tine.

Sfaturi: 1. Atunci când mergi să-ţi cumperi un parfum, nu folosi în prealabil un alt produs cosmetic parfumat, nici măcar cremă de corp. Acesta poate denatura mirosul original al parfumului, iar percepţia ta se va face într-un mod eronat.

2. Poartă în geantă un parfum solid și aplică-l din când în când la încheietura mâinii.

MITURI

Importanţa cărţilor de colorat în dezvoltarea aptitudinilor copiilor Poate că la maturitate nu mai înţelegem magia și frumuseţea unei imagini căreia noi îi punem culori. Dar ar trebui înţeleasă utilitatea cărţii de colorat.

După o logică simplă, și la prima vedere, o planșă cu desene pe care cel mic o colorează îi dezvoltă atenţia, grija, esteticul, bucuria jocului, bucuria realizării.

Este important pentru cei mici să aibă atenţia formată de la o vârstă fragedă. Cum îi ajută aici “Alba ca zăpadă” sau “Scufiţa roșie”? Simplu, încercând să coloreze rochiţa unui personaj fără să depășească liniile. Sau să o coloreze uniform.

Apoi să coloreze toate detaliile, detalii pe care el le va vedea pe măsură ce va umple spaţiile cu nuanţe. Micile detalii, cum ar fi o manșetă, ies mai bine în evidenţă și sunt văzute de către copil.

Atunci, el poate intra în contact cu un asemenea element, conștient, pentru prima dată.

Desigur că a mai văzut manșetă, a atins-o, dar acum va întreba ce este aceea. Pentru că acum o face el, o colorează el.

Dacă avem o carte de colorat sau desene, copilul va avea grijă să afle ce este în acele imagini, care este relaţia dintre pagini, dintre personaje.

Copilul poate învăţa animale, plante,

Mod de preparare: Merele sunt tăiate și amestecate cu zahărul și lămâia; sunt lăsate la cuptorul cu microunde 5 minute.

După ce s-au răcit, adăugăm stafidele și scorţișoara. Împărţim aluatul și adăugăm din compoziţia de mere. Adunăm capetele aluatului întins și formăm mingiuţe. Ele sunt puse cu partea adunată în jos. Le lăsăm timp de 40 minute, până își dublează volumul. Le ungem cu ulei, adăugăm un stiks în mijloc și decorăm cu feliuţe de migdale. Le lăsăm la cuptor 15 minute, la 180 grade.

Tort de post

Ingrediente pentru 20 de sarmale: 2 morcovi mari, 50 gr porumb dulce din conservă, 20 foi de varză, 180 gr orez, sare, boia de ardei dulce, 30 gr bulion, 50 ml ulei, 2 cepe, cimbru, 2 roșii mari și proaspete.

Mod de preparare: Ceapa tăiată mărunt se pune la călit, apoi se adaugă morcovul ras și porumbul. Orezul se adaugă peste

Dincolo de beneficiile spirituale pe care le are postul, efectele asupra sănătăţii sunt îndelung dezbătute.

Postul este o parte integrantă a multor religii: creștinismul, iudaismul, islamismul, prin urmare este foarte răspândit pe tot teritoriul lumii. De aici și necesitatea tranșării acestei probleme: este sau nu benefic postul, din punctul de vedere al sănătăţii organismului.

apă; 3 cartofi mari fierţi cu coajă; 2 cepe mari; 2 căţei mari de usturoi (sau și mai mult, după gust); sare, piper (după gust); pătrunjel verde mărunţit; ulei de floareasoarelui pentru prăjit Mod de preparare: Se trec prin mașina de tocat năutul, cepele și cartofii. Se amestecă bine și se adaugă sarea, piperul, pătrunjelul tăiat și usturoiul tocat.

Se amestecă foarte bine. Se modelează chifteluţele și apoi se prăjesc la foc tare în ulei de floarea-soarelui până se rumenesc. Se scot pe hârtie de bucătărie ca să se absoarbă uleiul. În cazul în care aluatul este prea moale și nu se pot modela ușor chiftelele, se ia aluatul cu lingura de supă, în cantitatea unei chiftele, și se sloboade ușor în tigaia cu uleiul încins. După ce sunt prăjite pe o parte chiftelele, se întorc ușor cu furculiţa.

Chiftele cu năut

Postul şi beneficiile sale asupra sănătăţii

Cărţile de colorat au un rol important în dezvoltarea copilului. Acestea îi ajută pe micuţi să își dezvolte anumite abilităţi. Copiilor le place să deseneze și au o bucurie nespus de mare când li se dă o coală de hârtie și câteva creioane colorate, deși micii artiști își arată talentul chiar și pe pereţii casei.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Ardeiul gras

ŞTIAŢI CĂ…

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Folia de aluminiu Folia de aluminiu a fost utilizată iniţial pentru a proteja ţigările și ciocolata de umiditatea din mediu. Prima dată a fost produsă în Elveţia în 1910, având ca scop împachetarea ciocolatei. Abia după câteva decenii, folia de aluminiu a cucerit și domiciliile, fiind utilizată în mai multe scopuri comerciale. Cu timpul, folia de aluminiu a făcut subiectul unor controverse cu privire la nocivitatea ei, efectuându-se variate cercetări pentru a stabili dacă utilizarea ei în gospodarii este sau nu inofensivă.

O parte din problemele puse în discuţie de cercetători sunt prezentate în cele ce urmează:

Argument 1: Folia de aluminiu trebuie evitată pentru că poate provoca boala Alzeimer.

Contraargument:

pagină în întregime, aleargă repede la părinţi, mândri de realizarea lor, pe care o prezintă mai ceva ca directorul financiar al unei bănci, când vine vorba de realizările economice ale companiei.

Este mândru că el a terminat de colorat acea pagină, că el a dat culoare zânei, că nu a depășit linia și e și frumoasă rochia galbenă și a făcut ochii albaștrii și iarba verde și... Abia își mai trage sufletul doar să povestească ce lucru important a făcut el acolo!

Nu rataţi primul proiect prezentat de cel mic, poate că prevestește postul de director!

Acest mit a pornit acum câţiva ani, când o serie de studii au arătat că pacienţii afectaţi de Alzeimer prezintă nivele ridicate de aluminiu în creier.

Una dintre explicaţiile vehiculate atunci a fost că tocmai nivelul crescut de aluminiu cauzează, de fapt, boala. Cercetări ulterioare au demonstrat că nu există nici o conexiune între expunerea la aluminiu și boala Alzeimer și că nivelurile ridicate de aluminiu din creierele celor afectaţi se datorează tocmai bolii. Cu alte cuvinte, nu cantitatea ridicată de aluminiu din creier determină Alzeimer, ci boala Alzeimer determină cantitatea ridicată de aluminiu din creier.

Argument 2: Atunci când utilizăm folie de aluminiu, aceasta trebuie folosită cu suprafaţa mai strălucitoare spre interior, iar cea mai mată spre exterior, pen-

tru a reflecta și a menţine mai bine căldura în jurul a ceea ce gătiţi.

Contraargument: Singurul motiv pentru care folia de aluminiu are feţe cu grad de strălucire diferit este modul în care este procesată. Deși arată diferite, cele două feţe ale foliei nu prezintă proprietăţi semnificativ diferite în ceea ce privește reflecţia sau transmiterea căldurii.

Argument 3: Cantitatea de aluminiu ce se infiltrează în mâncare atunci când este utilizată folia în pregătirea ei, este toxică.

Contraargument: Studiile efectuate în ultimii 10 ani au demonstrat fără echivoc că folia de aluminiu este inofensivă.

Toţi cei care au dubii în ceea ce o privește, ar trebui să ia în considerare că, fie că vor sau nu, intră mereu în contact cu instrumente de gătit de aluminiu – oale, caserole, diverse recipiente etc. Expunerea la vasele din aluminiu este frecventă, prin urmare, dacă chiar s-ar infiltra în mâncare, foarte mulţi oameni ar avea manifestări care să indice intoxicarea cu aluminiu (ceea ce nu se întâmplă).

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

14

Luni MARTIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Desene animate. Aventurile lui Sindbad 13.00 Concert 15.30 Film 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.20 Să te prezint părinţilor 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial.

Femeia bionică 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:30 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (“Yemin” aka “The promise) (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3948 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.69 00:00 Serial: Flashpoint, ep.28, 29 anul I 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Moștenirea, ep.69 (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Accente economice. 9.40 Documentar. “Mai aproape de China. Civilizaţia chineză”. 10.25 Reporter de gardă. 10.45 Vector european. 11.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50, 1.20 Evantai folcloric. 15.30 Erudit-cafe. 16.15 Templul muzicii.

17.00 ȘTIRI. 17.15 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Russkii mir. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 23.55 ȘTIRI. 0.05 Documentar.

“Bashung”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Respiro. 5.05 Music Mania. 5.15 Baștina.

Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Григорий Антипенко, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Возмездие” 22.30 Поединки. “Вербовщик”. 1-я серия 23.25 Ночные новости 23.50 “На ночь глядя” 0.35 Адам Сэндлер в комедии “Клик: с пультом по жизни” 2.15 Том Беренджер в триллере “Последняя истина” 3.50 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Tinereţe fără bătrâneţe (I) (r) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (r) 11:00 Pur și simplu delicios (r) 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (r) 12:50 Serial Legendele palatului: prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 79 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (r) 17:00 Spune-mi ce te doare Moderator Irina Reisler (r) 17:30 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 80 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Prim plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (SUA, 2008-2009). Sez. VI, ep. 19 22:55 Eurovision 2011 23:10 Replay Prezintă Marian Olaianos, Marius Mitran 0:40 Nocturne Moderator Marina Constantinescu 1:40 Ne vedem la TVR (r) 2:55 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin (r) 3:15 Telejurnal (r) 3:50 Tema zilei Meteo (r) 4:10 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (r) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 130 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 1 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1025 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 FBI / Documentaire Un cauchemar américain 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 16:35 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES MARIEES DE L’ISLE BOURBON / Fiction Episode 1/2 21:10 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Maisons végétales au Paraguay 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE PARFUM DE LA DAME EN NOIR / Cinéma 2:50 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Des nanos en nous

15

11 MARTIE 2011

Programe TV Marţi MARTIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Desene animate.

Aventurile lui Sindbad 13.00 Film 15.00 Să te prezint părinţilor 16.50 Concert 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.20 Film 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Femeia bionică 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 06:00 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:45 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Stare de urgenţă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3949 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ultima bătălie 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.70 00:15 Serial: Flashpoint, ep.30, anul I 01:00 Film: Ultima bătălie (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.70 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 “Cum e vremea? Clima ecuatorială”. 6.05 Documentar. “Israel Galvan, accentul andaluz”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Hector Berlioz.

“Nopţile de vară”. 18.00 Unda Bugeacului.

18.35 Documentar. “Cum e vremea? Anotimpurile”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Manchester United” - “Olympique” (Marseille). În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Recital Gheorghe Lupan. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “25 de zile în Europa. Polonia”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.10 Vedete la bis! 2.30 Picături de “Dor”.

4.30 ARTelier. 5.00 Concert. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Григорий Антипенко, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Возмездие” 22.30 Поединки. “Вербовщик”. 2-я серия 23.20 Ночные новости 23.40 “КВН. 50 виртуальных игр” 0.30 Джон Кьюсак в детективе “Идентификация” 2.00 Бриджет Фонда в триллере “Одинокая белая женщина” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

16

Miercuri MARTIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Desene animate. Aventurile lui Sindbad 13.00 Concert 15.30 Film 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.20 Te pui cu blondele 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Femeia bionică 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (primul episod) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.123, 124 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimă de un milion de dolari 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3950 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Lunetistul 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.71 00:00 Serial: Flashpoint, ep.31, anul I 01:00 Film: Lunetistul 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.71 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 “Cum e vremea? Muntele”.

6.05 Documentar. “După portal”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Cum e vremea? Clima insulară”.

9.20 Documentar. “Israel Galvan, accentul andaluz”.

10.20 Știinţă și inovaţie. 10.50 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare).

14.50 Desene animate. 15.00 Abraziv. 15.30 Mai în glumă, mai în serios. 16.30 Handbal. Cupa Independenţei. Transmisiune de la sala “Olimpus”. În pauză: 17.00 ȘTIRI. 17.45 Documentar. “Palatele Parisului.

Monaco”. 18.00 Svitanok. 18.35 “Cum e vremea?

Clima mediteraneană”. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Real” (Madrid) - “Lyon”. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Formaţia “Transbalcanica”. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “25 de zile în Europa. Cipru”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 La datorie. 2.50 În ritm de dans.

4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Cu noi la teatru. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Григорий Антипенко, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Возмездие” 22.30 Среда обитания. “Крашеная рыба” 23.20 Ночные новости 23.40 Премьера. Фильм Павла Шеремета. “Егор Гайдар. Окаянные дни” 0.35 Чоу Юн-Фат в фильме “Крадущийся тигр, затаившийся дракон” 2.35 Сергей Бондарчук в фильме “Молчание доктора Ивенса” 3.50 “Давай поженимся!”

Profilaxie până la 17:00 17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu (r) ediţie veche 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep.

81(ultimul) 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 FABRICA DE STARURI 1 Concert (r) 23:25 Vip Confidente 0:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 0:40 Film Iubire de luna mai (China 2004) 2:30 Ca la carte (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 9:00 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep.

131 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (r) 11:00 Pur și simplu delicios (r) 9:00 Circ internaţional 11:55 Papucul doamnei (r) 12:40 Serial Legendele palatului: prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 81(ultimul) 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 16:00 Vip Confidente (r) 17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea (r) 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep.

1 19:10 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 2 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 FABRICA DE STARURI 1 Concert (r) 23:25 Teleenciclopedia 0:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 0:40 Film Peter Green, omul care a cucerit lumea (Marea Britanie, 2009) 2:40 Semne (r) 3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Teleenciclopedia 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 132 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 2 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1026 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ABDOU DIOUF, UN DESTIN FRANCOPHONE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES MARIEES DE L’ISLE BOURBON / Fiction Episode 1/2 16:40 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TABLEAU FERRAILLE / Cinéma 21:05 MOUSSA / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DÉCHAÎNÉES / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 EN CAMPAGNE - L’ILE D’YEU / Documentaire

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 3 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1027 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 URGENCES VÉTO / Documentaire Printemps chargé aux soins intensifs 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’ÉTAT DE GRÂCE / Cinéma 16:30 FLASH 16:30 FAUX FRÈRE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ONDES DE CHOC / Fiction Clément 20:30 ONDES DE CHOC / Fiction Rossi 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE REPENTI / Fiction 1re partie 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” La culture comme outil de développement humain

17

Joi MARTIE

18

Vineri MARTIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Desene animate. Aventurile lui Sindbad 13.00 Film 15.30 Te pui cu blondele 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.20 Next Top Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Femeia bionică 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Desene animate. Aventurile lui Sindbad 13.00 Film 15.30 Next Top Models by Cătălin Botezatu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.20 Film 23.00 Serial.

Narcisa sălbatică 00.00 Film 01.50 Serial. Femeia bionică 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 14 martie) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 15 martie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crimă de un milion de dolari (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Războiul troioan 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3951 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un om periculos 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.72 00:00 Film: Un om periculos (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Moștenirea, ep.72 (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.123, 124 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Războiul troian (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3952 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:45 Gala Local Kombat 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Românii au talent (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 0 “Cu m e vremea? Ceaţa”.

6.05 Documentar. “Pe urmele leneșilor gigantici”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Picături de “Dor”. 9.30 Documentar. “După portal”. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 12.00 La datorie.

12.20 Desene animate. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Videoteca copiilor. 15.05 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 16.15 Fii tânăr! 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar.

“Arthur H. Show time”. 18.00, 1.20 Vector european.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.55 Moldova în direct. 20.45 Super loto “5” din “35”.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 2.30 Reporter de gardă. 22.10 Film. “CELE DOUĂ ENGLEZOAICE ȘI CONTINENTUL”. Episodul 1. 23.35 ȘTIRI. 23.50 Cinemateca universală. 0.05 Documentar. “Triunghiul de aur”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova.

4.30 Medalion muzical. 5.00 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 “Cum e vremea? Istoria climelor”. 6.05 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar.

“Cultura ceaiului în munţii Wuyishan”. 9.45 “Palatele Parisului. Monaco”. 9.55 Moldovenii de pretutindeni. 10.25 Focus TV. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Desene animate. 15.00 “Palatele Parisului. Besenval”. 15.30 Dor. Program muzical. 16.00 Vedete la bis! 16.50 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar.

“25 de zile în Europa. Cehia”. 17.45 Cinemateca universală. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.35 Documentar. “Cum e vremea? Clima polară”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 20.40 Respiro. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 1.15 Fii tânăr! 22.40 Film. “CELE DOUĂ ENGLEZOAICE ȘI CONTINENTUL”. Episodul 2. 23.25 ȘTIRI. 23.40 Respiro. Program muzical.

23.55 Documentar. “Stop mafiei”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Medalion muzical. 5.00 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Григорий Антипенко, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Возмездие” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.35 Марлон Брандо в комедии “Новичок” 1.50 Шайа Лабаф в триллере “Паранойя” 3.50 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДО РЕ: Игорь Крутой” 23.30 Закрытый показ. Премьера. Алексей Серебряков, Ксения Раппопорт в приключенческом фильме “Золотое сечение” 2.15 Джейсон Стэтхэм в фильме “Лондон” 3.40 Людмила Гурченко в фильме “Рецепт ее молодости” 5.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Vip Confidente (r) 10:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 11:00 Pur și simplu delicios (r) 9:00 Circ internaţional 11:55 Călător pe viaţă (r) 12:40 Serial Legendele palatului:concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 1 13:20 Serial Legendele palatului:concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 2 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Tinereţe fără bătrâneţe (I) (r) 16:20 Tezaur folcloric (r) 17:00 Interes general Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână.

Prezintă Popescu Roman Adrian 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 3 19:10 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 4 19:50 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X, ep. 16 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Îndrăgostită de un masai (Germania 2005) 1:25 Film Peter Green, omul care a cucerit lumea (Marea Britanie, 2009) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 4:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 133 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș (r) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 12:45 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 19 13:00 Circ internaţional 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Tinereţe fără bătrâneţe (II) (r) 16:30 Europa mea (r) 17:00 Meseria brăţară de aur (r) 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 5 19:10 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 6 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor . Prima parte 22:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor . Partea a doua. 23:10 Film Diamant 13 (DIAMANT 13- FRANŢA, 2007) 0:55 Eurovision 2011 1:10 Film Capcană fatală (SUA 2005) 2:55 Film Păpușile rusești (Franţa, 2005) 5:00 Istorii de buzunar 5:05 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș (r) 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 4 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1028 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE TRÉSOR DE MA TANTE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ONDES DE CHOC / Fiction Clément 16:00 ONDES DE CHOC / Fiction Rossi 16:50 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DÉCHAÎNÉES / Fiction 21:10 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 GRANDE OURSE, LA CLÉ DES POSSIBLES / Cinéma 23:45 LE TECHNICIEN / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CÉRÉMONIE LES JUTRA 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 5 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1029 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Espoir au féminin 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DÉCHAÎNÉES / Fiction 16:40 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MARIEES DE L’ISLE BOURBON / Fiction Episode 1/2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ONDES DE CHOC / Fiction Clément 1:45 ONDES DE CHOC / Fiction Rossi 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 LA LEÇON DE MUSIQUE DE JEAN-FRANÇOIS ZYGEL / Documentaire

19

Sâmbătă MARTIE

6.00 Știrile Euro TV 6.30 Film 8.30 Desene animate 10.30 Serial 11.00 Film 13.00 Desene animate 13.30 Serial 15.00 Observator 16.30 Film 18.00 Știrile Euro TV 20.00 Concert 21.00 Desene animate 22.00 Film 00.00 Serial 02.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Jurnalul („The Notebook”) (12) (drama) 23:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 16 martie) (15) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 17 martie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.13, anul III 14:15 Film: Întoarcerea lui Sandokan, partea a III-a 16:15 Teleshopping 16:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Ziua Independenţei 23:30 Film: Banii de-a gata 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Land of Jokes (r) 03:30 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar.

“Palatele Parisului.

Besenval”. 6.35 Respiro. Program muzical. 6.50 “Cum e vremea? Clima subtropicală”.

6.55 Documentar. “Arthur H.” 7.45 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 9.20 “Cum e vremea? Clima aridă rece.

Stepa”. 9.35 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale.

11.30 Casa mea. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Respiro. Recital. Gheorghe Lupan. 14.15 Documentar. “Palatele Parisului. Nissim de Camondo”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 Rugby. Preliminariile Campionatului European. Moldova - Cehia. Transmisiune de la Stadionul “Dinamo”. În pauză: Respiro. Program muzical. 16.35 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Serghei Rahmaninov. Concert pentru pian și orchestră. 17.55 Eruditcafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 3.00 O seară în familie. 20.40 O carte pentru tine. 20.45 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 23.15 Actorul, regizorul și filosoful Dan Puric despre “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul răsăritean”. Înregistrare de la Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”. 23.00 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Euromaxx”.

0.50 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Portrete în timp. 4.30 Medalion muzical. 5.00 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 Станислав Любшин в фильме“Пристань на том берегу”7.10 Евгений Жариков в детективе “Убить “Шакала” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.15 Среда обитания. “Что в консервной банке?” 13.10 Кумиры. “Анатолий Папанов. От комедии до трагедии”14.05 Анатолий Папанов в фильме“Дети Дон Кихота” 15.25 Евгений Леонов, Николай Караченцов, Михаил Боярский в фильме “Старший сын” 17.45 Премьера. “Общая терапия”. Многосерийный фильм 19.35 Премьера. “Фабрика звезд. Возвращение” 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение” 22.10 “Прожекторперисхилтон” 22.45 “Детектор лжи” 23.45 Мэтт Дэймон в приключенческом фильме “Превосходство Борна” 1.30 Ума Турман в фильме “Гаттака” 3.15 Том Сайзмор в триллере “Страх как он есть” 4.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.05 “Поле чудес” 7:10 Omul și timpul 8:30 Zestrea românilor (r) 9:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 9:30 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki 10:00 Serial Hannah Montana (SUA, 2006). Sez.II., ep. 17 10:35 Televiziunea copiilor 12:00 Pro patria. 12:30 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:30 Desene animate Clubul Disney (SUA) 15:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor .Prima parte. (r) 16:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor .

Partea a doua. (r) 17:00 Ne vedem la TVR Prima parte 18:00 Ne vedem la TVR Partea a doua 18:50 Teleenciclopedia 19:50 Sport 20:00 Telejurnal Tema zilei Meteo 21:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 21:50 Campania Ovidiu Rom 22:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (r) 0:10 Film Fascinaţie (Germania, Marea Britanie, 2004) 2:00 Film Diamant 13 (FRANŢA, 2007) 3:40 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:35 Zestrea românilor (r) 5:00 Viaţa satului (r) 9:00 Circ internaţional 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 QUOI DE NEUF DOC ? 7:35 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Alphadi, le prince de la haute couture 15:55 A DEUX PAS DU FUTUR 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 FBI / Documentaire Copyright FBI

20

11

Duminică MARTIE

6.00 Știrile Euro TV 6.30 Film 8.30 Desene animate 10.30 Serial 11.00 Film 13.00 Desene animate 13.30 Serial 15.00 Observator 16.30 Film 18.00 Știrile Euro TV 20.00 Concert 21.00 Desene animate 22.00 Film 00.00 Serial 02.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 8) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Burlacul (“The Bachelor”) (12) (romance) 22:45 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 7) (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Întoarcerea lui Sandokan (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Academia D.E.B.S. 16:00 Teleshopping 16:15– Film: Crocodile Dundee în Los Angeles 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Asasinul 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Apropo Tv (r) 01:45 Film: Academia D.E.B.S (r) 03:30 Film: Asasinul (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar.

“Revenirea maestrului”. 7.25 Documentar. “Drumeţii”. 7.50 “Cum e vremea?” 8.00 O seară în familie. 9.05 Documentar. “Arts 21”. 9.35 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 4.30 Portrete în timp. Mihai Caftanat, artist al poporului. 12.05 Documentar. “Scrisoare către un tânăr cineast”. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 3.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Fotbal. Divizia Naţională.

“Zimbru” (Chișinău) - “FC Costuleni”. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: Respiro. 15.55 Baștina. Magazin agricol. 16.25 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 ARTelier. 17.45 Cinemateca universală. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.10 ȘTIRI. 23.25 Miniserial.

“LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Focus TV. 5.00 În ritm de dans. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 Альберт Филозов в фильме “Тихоня” 7.25 Нарисованное кино. “Дом-монстр” 8.45 “Смак” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.15 Премьера. “Индийские йоги среди нас” 13.10 “Виктор Цой. Жизнь как кино” 13.55 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в фильме “Принцесса на бобах” 15.50 Дастин Хоффман в комедии “Тутси” 17.25 Премьера. Наталья Вдовина в фильме “Лучший друг моего мужа” 19.10 “Жестокие игры”. Новый сезон 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 Главный европейский фильм года. Премьера. “Призрак” Романа Поланского 0.10 Джефф Бриджес, Робин Уильямс в фильме “Король-рыбак” 2.25 Лариса Удовиченко, Николай Караченцов в фильме “Женщина для всех” 3.45 Комедия “Тринадцать поручений” 7:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 7:30 Universul credinţei .Prima parte 8:20 Filler 8:30 Universul credinţei .Partea a doua 9:30 Ca la carte Moderator Cristian Tabără 10:00 Tezaur folcloric 11:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (I) 11:50 Filler 12:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (II) 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:30 Premiile Radio România Actualităţi 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte.

17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Tema zilei Meteo 21:10 Film Cromofobia (Marea Britanie, Franta, SUA, 2009) 23:30 Garantat 100%.

Moderator Cătălin Ștefănescu 0:30 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 1:30 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 2:20 Tezaur folcloric (r) 3:10 Ca la carte (r) 3:35 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:30 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 4:40 Universul credinţei Prima parte (r) 5:30 Universul credinţei Partea a doua (r) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Céramiste 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH 16:35 LA PETITE VIE / Fiction L’accouchement 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH 18:05 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Artisans de la reconstruction 21:00 FLASH 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RONDE / Cinéma 23:30 TRAVERSER / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 GRANDE OURSE, LA CLÉ DES POSSIBLES / Cinéma 2:40 KIOSQUE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca.

Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bucătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi.

Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fiecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi.

Apartamentele sunt un singur edificiu, cu priveliște deosebită, se află la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aeroport, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane.

Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania.

Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edificiu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR. Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024.

CMYK

12

11 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

SARKOZY: Ziua Femeii... atunci celelalte sunt zilele bărbaţilor?

Președintele Franţei, Nicolas Sarkozy, s-a întrebat, marţi, 8 martie, care este utilitatea Zilei Internaţionale a Femeii, considerând mai importantă problema “găsirii unor locuri de muncă pentru bărbaţi și femei”.

Ziua Femeii “este un eveniment simpatic, trebuie celebrată, dar uneori ar trebui să ne concentrăm pe lucruri esenţiale”, a declarat Nicolas Sarkozy, evocând această sărbătoare cu ocazia unei întâlniri pe care a avut cu primarii din departamentul Morbihan.

“Esenţială este găsirea de locuri de muncă pentru bărbaţi și femei, o posibilitate de promovare socială pentru ambele genuri.

Ziua Femeii..., ar fi multe de spus pentru că atunci ar însemna că celelalte sunt zilele bărbaţilor? Foarte curios sistemul. Sincer”, a continuat Sarkozy.

“Femeile joacă un rol important în vieţile noastre, în societatea noastră. Astăzi, viaţa femeilor seamănă cu cea a bărbaţilor, lucrurile s-au schimbat considerabil. Toate femeile vor să muncească, doresc să muncească, doresc să fie autonome. Dar cine de aici nu mi-ar spune că are pentru fiica sa aceleași aspiraţii ca pentru fiul său?”, a întrebat Nicolas Sarkozy. În Franţa, femeile câștigă, în medie, cu 27 la sută mai puţin decât bărbaţii, în mediul privat, și se ocupă mai mult de copii și de probleme casnice, fiind minoritare la nivelul clasei politice.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Sasha Lopez se însoară Încă unul dintre cei mai râvniţi burlaci din show-biz-ul nostru a anunţat că își pune pirostriile. De fapt, Serge Istrati (ex Studio One), DJ Sasha Lopez în prezent, era ca și luat de doi ani deja, de când s-a stabilit cu traiul în România alături de iubita sa, modelul Lia Sinchevici. Ulterior, Lia a devenit Leya și s-a lansat pe piaţa muzicală românească.

Serge i-a cerut mâna Liei pe 8 martie, această informaţie a fost făcută publică pe pagina personală Facebook a DJ-ului, unde a scris: „Sunt fericit. Lia a zis da!” Tot pe reţeaua de socializare a fost postată și o poză a Liei cu inelul de logodnă. Nu a fost făcută publică, deocamdată, data când va avea loc ce-

remonia religioasă și cea civilă.

Noi le dorim casă de piatră!

Noutăţile din viaţa personală nu vin însă să le lase în umbră pe cele din viaţa profesională.

Luni a avut loc premiera videoclipului la piesa „All My People”, care a cucerit deja Europa, interpretată de Sasha Lopez, Andreea D și Broono.

EUROVISION 2011

Ruşii au schimbat bunicile pe un nepot Încă două ţări și-au desemnat reprezentanţii la Eurovision 2011. Rusia, care a câștigat în 2008 trofeul concursului, a renunţat anul acesta la selecţia naţională pentru Eurovision și la spectacolul televizat. Conducerea televiziunii rusești de stat a decis că Alexei Vorobiov va reprezenta culorile naţionale la Dusseldorf.

O alegere surprinzătoare, în primul rând pentru că nu este vorba despre un cântăreţ foarte cunoscut. Îl recomandă faptul că a lucrat cu RedOne, producătorul celebrei Lady GaGa, și a devenit deja popular pe internet. Dar toată lumea se aștepta să se adeverească „profeţia” făcută săptămâna trecută de Ghennadi Gohștein, producător la televiziunea Rossia-1, care avansa ca probabilă participarea simpaticilor bunici din Udmurtia, ce au încântat publicul rus anul trecut, în calificări.

„Buranovskie Babușki” s-au dovedit chiar dispuse să își reprezinte ţara, chiar dacă este drum lung: „Dacă e nevoie, mergem, deși e tare departe”. Nu a mai fost însă cazul. S-a decis ca Rusia să mizeze pe Vorobiov, iar experţii spun că tânărul ar putea fi surpriza plăcută a concursului.

Alexei Vorobiov este și solistul ansamblului folcloric ”Услада” din orașul Tula. În 2005 a obţinut medalia de aur la Jocurile Delfice. În 2006 semnează un contract cu compania din Rusia “Universal Music”. În 2007 i-a fost oferit premiul “Открытие - MTV2007” la MTV Russia Music Awards.

Vorobiov a absolvit colegiul muzical (clasa-acordeon), colegiul muzical (vocal), Institutul “Гнесиных” (vocal), iar în 2008 a fost admis la școala-studio “МХАТ”. „«Get You» este o piesă bună. Cred că Alexei are șanse să câștige, este un artist talentat, simpatic, dansează și cântă bine”, a declarat Filipp Kirkorov, regele estradei rusești. Rămâne de

văzut dacă recomandările lui vor fi apreciate și în Germania.

Israelul va fi reprezentat de transsexualul Dana International Dana International, o veritabilă divă pop din Israel, a fost selecţionată pentru a reprezenta din nou această ţară la concursul muzical Eurovision, unde va interpreta piesa “Ding Dong”, ale cărei versuri au fost compuse în ebraică și în engleză, informează bbc.co.uk.

Cântăreaţa, al cărei nume de botez a fost Yaron Cohen, și-a făcut operaţie de schimbare de sex în urmă cu aproape două decenii și a devenit celebră după ce a câștigat concursul Eurovision în anul 1998, cu piesa “Diva”.

Concursul Eurovision are loc în acest an la Düsseldorf pe 10, 12 și 14 mai. Republica Moldova va fi reprezentată, pentru a doua oară, de formaţia Zdob

CLASAMENT

AL DOILEA AN CONSECUTIV

“Dacă ploaia s-ar opri”, a trupei Cargo – cea mai frumoasă melodie de dragoste românească

Festivalul “Cerbul de Aur” nu va fi organizat Festivalul Internaţional “Cerbul de Aur” nu va fi organizat nici în acest an, existând “premise favorabile” pentru ediţia din 2012 a evenimentului, au declarat pentru Mediafax reprezentaţii TVR.

Piesa “Dacă ploaia s-ar opri” a trupei Cargo este considerată cea mai frumoasă melodie de dragoste românească, potrivit rezultatelor unui chestionar online.

Cele cinci melodii de dragoste românești, pentru care internauţii și-au exprimat preferinţele, sunt: “De-ai fi tu salcie la mal” (Horia Moculescu), “Bună seara, iubito” (Adrian Enescu), “Aproape liniște” (Nicu Alifantis), “Ploaia” (Cargo) și “Cele două cuvinte” (Taxi).

Cei mai mulţi romantici au optat pentru balada rock “Dacă ploaia s-ar opri”, piesa trupei Cargo, de pe albumul “Spiritus Sanctus” (2003), fiind fruntașă în clasament, după ce a primit 36,02% dintre voturile exprimate de cei 1.910 participanţi la sondaj.

Melodia “Bună seara, iubito”, compusă de Adrian Enescu, pe versurile poeziei omonime de Lucian Avramescu, a ocupat lo-

cul al doilea, totalizând 25,36% dintre voturi. Interpretată de Loredana Groza, alături de Ion Caramitru, piesa a fost lansată în 1988.

Pe locul al treilea, cu 17,08% din voturi, s-a clasat șlagărul “De-ai fi tu salcie la mal”, compus de Horia Moculescu, pe versuri de Puiu Maximilian, și lansat în interpretarea Mihaelei Mihai în 1970.

Următoarea poziţie a fost ocupată de cea mai recentă piesă de dragoste dintre cele

propuse – “Cele două cuvinte” – a trupei Taxi, de pe albumul omonim lansat anul acesta de Dragobete. Melodia a fost votată de 11,8% dintre participanţii la sondaj.

Melodia “Aproape liniște”, de Nicu Alifantis, pe versuri de Alexandru Andrieș, a fost preferată de 9,73% dintre votanţi.

Alifantis a inclus melodia, în interpretare proprie, pe albumul “Piaţa Romană nr. 9” (1988), piesa fiind interpretată ulterior și de Aura Urziceanu.

DIVERSE

Aura combină moda cu muzica Aura și Nona Marian au încercat de mai multe ori, prin proiectele lor, să anime showbiz-ul moldovenesc. Interpretele au hotărât să mai lanseze un proiect inedit pentru scena moldovenească – „Muzica și moda”. „Tuturor le place muzica și tuturor le place moda și vedetele noastre nu sunt o excepţie.

Show-ul „Muzica și Moda” va avea loc pe 10 aprilie și la acest proiect vor participa cele mai talentate modele, care vor prezenta colecţiile designerilor moldoveni. Evenimentul va fi acompaniat de o orchestră, alături de care interpreţii noștri vor cânta hituri de aur din repertoriul internaţional”, spune Aura, care promite că vom avea parte de un spectacol excepţional.

Kătălina Rusu se familiarizează cu managementul cultural Interpreta Kătălina Rusu este studentă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, la facultatea Artă dramatică și management. În prezent, pe lângă concertele pe care le are, cântăreaţa se află și în perioada practicii de producţie și activează în calitate de asistent de regie. Astfel, Kătălina este implicată în organizarea concertelor „Mărţișor 2011”, participând la pregătirea a trei concerte care s-au desfășurat la Palatul Naţional, inclusiv a spectacolului dedicat zilei de 8 Martie. „Este o muncă dificilă, dar îmi place să scriu scenarii, să aleg artiști și să particip la elaborarea programului. Cel mai dificil a fost să lucrez cu orchestra, pentru că repetiţiile sunt o parte foarte importantă pentru a asigura o bună desfășurare a concertului”, spune Kătălina. Suntem siguri că această experienţă îi va fi de mare folos interpretei.

“Situaţia financiară de moment a televiziunii nu permite organizarea în acest an a Festivalului «Cerbul de Aur». Există însă premise favorabile pentru ediţia de anul viitor” , au explicat reprezentaţii TVR. Decizia TVR de a nu organiza ediţia 2011 a Festivalului Cerbul de Aur vine după ce și ediţia din 2010 a evenimentului a fost anulată. În schimb, Televiziunea Publică va fi implicată în acest an într-o serie de evenimente, precum competiţia Eurovision și Festivalul Internaţional “George Enescu”.

“TVR va fi coproducător al Festivalului Internaţional «George Enescu» și va dedica spaţii ample de emisie evenimentului. De asemenea, TVR a organizat Selecţia

Naţională Eurovision 2011 și va transmite semifinalele și finala concursului, care se vor desfășura la Dusseldorf, în Germania”, spun reprezentaţii TVR. Anul trecut, TVR, condus de Alexandru Sassu, a anunţat în luna mai că Festivalul Internaţional “Cerbul de Aur” 2010 se va desfășura în perioada 1 - 6 septembrie, în Piaţa Sfatului din Brașov.

Ulterior, în 23 iunie 2010, Comitetul Director al TVR a decis ca discuţiile privind bugetul pentru Festivalul “Cerbul de Aur” 2010 să fie finalizate de noul Consiliu de Administraţie (CA) al instituţiei și anunţa suspendarea înscrierilor pentru festival până la numirea acestuia.

Schimbarea conducerii TVR a dus la anularea ediţiei de anul trecut a festivalului.

Ediţia din 2009 a Festivalului “Cerbul de Aur” s-a desfășurat la Brașov, între 2 și 7 septembrie.

Festivalul a reunit 24 de concurenţi din 20 de ţări (Armenia, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Chi-

A FĂCUT-O IAR Martin Scorsese datorează fiscului aproape 3 milioane de dolari Regizorul Martin Scorsese are din nou probleme financiare și datorează fiscului american aproape 3 milioane de dolari, potrivit unor articole apărute în presa americană, citate de contactmusic.com.

Cineastul s-a confruntat de-a lungul anilor cu probleme financiare similare - în 2002 și 2003 el a primit trei solicitări din partea fiscului american (Internal Revenue Service/ IRS) de a-și achita taxele și impozitele datorate, care totalizau 1,9 milioane de dolari. În 2004, Scorsese a fost somat să achite o restanţă de 149.437 de dolari, reprezentând taxe și impozite neachitate, iar anul trecut, cineastul american a fost dat în judecată, pe motivul că nu a plătit suma de 600.000 de dolari pe care o datora fostului său consultant contabil Kenneth Starr, aflat în prezent în închisoare.

De atunci, Scorsese a achitat integral sumele pe care le datora fiscului american, potrivit unui raport emis de Finance Department, publicat de New York Post. Însă, luna trecută, cineastul

și Zdub. Pentru marele premiu al concursului se vor lupta artiști din 43 de ţări, 38 concurând în cele două semifinale, iar ceilalţi cinci intrând direct în finală.

Ediţia de anul acesta a concursului Eurovision se va desfășura în Germania, după ce Lena a câștigat competiţia de anul trecut, cu piesa “Satellite”. În 2010, Paula Seling și Ovi, reprezentanţii României la Eurovision, s-au clasat pe locul al treilea în celebrul concurs.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare și voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe ţări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediţie de ediţie. Cu toate acestea, Eurovision își are fanii înfocaţi. Câștigătorul concursului se bucură de atenţie și prestigiu, iar de-a lungul timpului, printre aceștia s-au numărat și nume care au făcut legendă în muzică - ca Abba și Celine Dion.

11-18 martie Berbec

Problemele financiare vă fac să coborâţi cu picioarele pe pământ de la înălţimea preocupărilor care v-au obsedat în ultimele săptămâni. Este o perioadă foarte potrivită pentru a face ordine în viaţă.

Taur Sunteţi într-o formă mai bună, după o perioadă destul de epuizantă. Contextul e avantajos pentru a discuta serios cu partenerii străini despre planurile comune de viitor sau cu superiorii direcţi.

Gemeni na, Cipru, Estonia, Finlanda, Israel, Italia, Macedonia, Malta, Marea Britanie, Moldova, Norvegia, Rusia, Spania, Turcia și Ucraina), la care s-au adăugat cei trei reprezentanţi ai României -Jasmine, Nadine și The Marker. Totodată, formaţia Hot Chocolate, cântăreţul Tiziano Ferro și chitaristul Steve Vai au fost vedetele internaţionale care au concertat la ediţia din 2009 a festivalului.

Festivalul “Cerbul de Aur” a avut parte de o istorie sincopată, fiind întrerupt în anul 1972 și reluat abia după 20 de ani, în 1992.

Fetiţa unuia dintre producătorii filmului “The King’s Speech” a ciobit statueta de Oscar

Aveţi parte de o săptămână care aduce hărnicie și mai multă disciplină în cheltuieli. Pe acest fond aţi putea deveni mai senini și mai relaxaţi în privinţa viitorului, chiar dacă prezentul nu arată așa cum aţi dori.

Rac Dispoziţia este bună, aveţi chef de treburi serioase, sunteţi ceva mai răbdători și mai bine organizaţi. Puteţi primi și o veste bună de la un prieten sau de la o rudă la care ţineţi foarte mult.

Leu Ajungeţi, vrând-nevrând, în centrul atenţiei unui grup care vă cere să participaţi la ședinţe și să vă exprimaţi părerile despre probleme importante care îi privesc pe toţi. Se așteaptă idei și soluţii de la voi.

Fecioară Este o perioadă frumoasă, cu mai puţine discuţii în contradictoriu cu cei dragi. O anumită problemă de serviciu nu vă dă pace nici când ajungeţi acasă, dar soluţia nu este, în nici un caz, să vă gândiţi tot timpul la ea.

Balanţă Sunteţi tentaţi să vedeţi doar lipsurile și să vă consideraţi părăsiţi de șansă doar pentru că nu vă puteţi îndeplini o anumită dorinţă. Orice nu merge acum capătă în mintea voastră dimensiuni exagerate.

Scorpion S-ar putea ivi ocazii de a discuta cât se poate de profitabil cu unii colaboratori de care depinde reușita unor proiecte. Vă convingeţi partenerul că varianta cea mai bună e să luaţi decizii bazate pe fapte.

Săgetător O perioadă cu spor în tot ce faceţi, care vă prinde bine pentru că vă aduce sentimentul că sunteţi la locul potrivit și ceea ce faceţi are o anumită valoare. Ajung la urechile voastre informaţii neliniștitoare.

Capricorn

a primit din nou o somaţie din partea fiscului, suma solicitată ridicându-se de această dată la 2,85 milioane de dolari.

Datoriile lui Scorsese par să provină de pe urma afacerilor pe care celebrul cineast le-ar fi încheiat cu Kenneth Starr, expertul financiar care a fost recent condamnat la șapte ani de închisoare pentru delapidarea sumei de 30 de milioane de dolari, provenind din escrocarea mai multor celebrităţi.

CMYK

Fetiţa unuia dintre producătorii filmului “The King’s Speech” a ciobit Oscarul câștigat de tatăl său, după ce l-a scăpat pe jos, relatează „Daily Mail”.

Incidentul a avut loc în timpul unei petreceri, când copilul în vârstă de un an și trei luni, căreia i s-a înmânat preţiosul premiu pentru a poza cu el, l-a scăpat din neatenţie pe jos.

Statueta din aur a suferit câteva ciobituri și zgârieturi, însă a fost imediat reparată de către o specialistă în recondiţionări.

Filmul “The King’s Speech” a fost nominalizat la 12 categorii și a primit patru premii Oscar, pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun actor în rol principal și cel mai original scenariu.

Sunteţi tandri, calzi și dispuși să faceţi concesii pentru ca relaţiile cu apropiaţii să funcţioneze.

Dorinţa de armonie s-ar putea să vă coste la un moment dat, pentru că aduce cheltuieli neplanificate.

Vărsător O idee bună pentru această perioadă pentru a vă ocupa de casă, de amenajarea spaţiului interior sau de activităţi care vă ajută să vă regăsiţi starea de inspiraţie, cum ar fi o întâlnire cu un prieten deosebit.

Peşti O săptămână reconfortantă, dar nu și pentru cei care au mici probleme de sănătate. Vă ocupaţi cu drag de treburile celor apropiaţi, care s-au obișnuit cu voi în această postură de om bun la toate.